SUBIECTE ORIENTATIVE PENTRU EVALUARE DREPT PENAL1. Pluralitatea de infraciuni Pluralitatea de infraciunieste desemnat de situaia n care o persoan svrete mai multe infraciuni nainte de a fi condamnat definitiv pentru vreo una dintre ele, ct i situaia n care o persoan svrete din nou o infraciune dup ce a fost condamnat definitiv pentru o alt infraciune.

Formeleacesteia sunt :-concursul de infraciuni; -recidiva;

-pluralitatea intermediar.

2.Condiiile generale de existen ale concursului de infractiuni

Condiii:a) s se fi svrit dou sau mai multe infraciuni- oricare ar fi natura sau gravitatea acestora.Infraciunile pot avea forma faptului consumat sau a unei tentative pedepsibile, dup cum pot consta n participarea la svrirea acestora n calitate de autor, instigator sau compliceb)s fie svrite de aceeai persoan- Identitatea subiectului activ al infraciunilor ce alctuiesc pluralitatea este de esena concursului de infraciuni. Nu se cere ca fptuitorul s svreasc cele dou sau mai multe infraciuni n aceeai calitate, contribuia sa putnd fi la unele de autor, la altele de instigator, la altele de complice.c)s fie svrite mai nainte de condamnarea definitiv a infractorului pentru vreuna dintre ele - Esenial pentru existena concursului este ca infraciunile s fie svrite nainte de data rmnerii definitive a hotrrii de condamnare pentru vreuna dintre ele, chiar dac descoperirea lor ar fi ulterioar acestei date;d)infraciunile svrite sau cel puin dou dintre ele s poat fi supuse judecrii - adic s aib i s-i pstreze caracterul infracional i s poat atrage rspunderea penal a fptuitorului.Astfel, dac n legtur cu dou din cele dou presupuse infraciuni se constat existena unor cauze care nltur caracterul penal al faptei (legitim aprare, caz fortuit, eroare de fapt etc.) sau

dac intervine ulterior o cauz care nltur rspunderea penal (amnistie, prescripie, lipsa plngerii prealabile etc.), n toate aceste cazuri, rmnnd o singur infraciune susceptibil de a fi supus judecii, nu exist concurs de infraciuni.3.Stabilirea i aplicarea pedepselor n cazul infraciunilor concurente

n doctrina penal i n legislaia penal exist trei sisteme de sancionare a concursului de infraciuni, i anume:

sistemul cumulului aritmetic - potrivit cruia instana de judecat stabilete pentru fiecare infraciune cte o pedeaps, dup care le adiioneaz i dispune executarea pedepsei rezultate din adunarea aritmetic a acestora. sistemul absorbiei - potrivit cruia, dup stabilirea pedepsei pentru fiecare infraciune concurent, pedepsele mai mici s fie absorbite n pedeapsa cea mai mare care urmeaz s fie executat.

sistemul cumulului juridic - potrivit cruia, dup stabilirea pedepsei pentru fiecare infraciune concurent, instana de judecat va aplica pedeapsa cea mai grea, la care se poate aduga un spor.4.Recidiva noiune i caracterizare, Clasificare.Recidiva este o alt form de baz a pluralitii de infraciuni, care const n svrirea din nou a unei infraciuni, de ctre o persoan care a fost condamnat definitiv pentru o alt infraciune. Recidiva este deci mprejurarea c pluralitatea de infraciuni svrite de aceeai persoan este realizat ntr-un anumit mod, i anume: dup ce fptuitorul a fost condamnat definitiv pentru o infraciune (eventual, pentru dou sau mai multe infraciuni), mai svrete ulterior, nainte de a ncepe executarea pedepsei, n timpul executrii acesteia ori n stare de evadare sau dup ce a executat pedeapsa, una sau eventual mai multe infraciuni, n anumite condiii.Clasificarea recidivei.A. Dupa natura infractiunilor:1) Recidiva generala se retine indiferent daca prima si a doua infractiune sunt sau nu sunt de acelasi fel. Deci existenta ei nu este conditionata de natura infractiunilor comise, putand fi de natura diferita ori de aceeasi natura.2) Recidiva speciala se retine doar in masura in care cele doua infractiuni sunt indreptate impotriva aceluiasi obiect juridic.B. Dupa timpul scurs intre executarea pedepsei pentru infractiunea anterioara si savarsirea noii infractiuni:1) Recidiva perpetua sau permanenta atrage retinerea strarii de recidiva indiferent care e intervalul de timp scurs intre cele doua condamnari.2) Recidiva temporara cand starea de recidiva se retine doar daca infracti-unea este savarsita intr-un anumit interval de timp calculat de la condamnarea pentru prima infractiune (La crima recidiva e intotdeauna perpetua).C. Dupa gravitatea condamnarii pentru prima infractiune:1) Recidiva absoluta apare cand existenta ei nu e conditionata de gravitatea primei condamnari.2) Recidiva relativa apare cand existenta ei e conditionata de o anumita gravitate a condamnarii pronuntata pentru infractiunea anterioara.D. Dupa locul unde s-a aplicat pedeapsa definitiva ce formeaza primul termen al recidivei:1) Recidiva nationala sau teritoriala apare cand prima condamnare a fost pronuntata de o instanta romana.2) Recidiva internationala apare cand prima condamnare a fost pronuntata de o instanta straina.E. Dupa tratamentul sanctionator:1) Recidiva cu efect unic presupune aplicarea aceluiasi tratament penal atat pentru infractorul la prima recidiva, cat si pentru cel care a perseverat in recidiva ( multirecidivist).2) Recidiva cu efecte progresive presupune agravarea pedepsei recidivistului cu fiecare noua recidiva.3) Recidiva cu regim sanctionator uniform presupune acelasi regim de sanctionare pentru toate modalitatile recidivei.4) Recidiva cu regim sanctionator diferentiat presupune un regim de sanctionare diferit pentru modalitatile recidivei.F. Dupa momentul savarsirii celei de-a doua infractiuni:1) Recidiva postcondamnatorie2) Recidiva postexecutorieG. Dupa condamnarile care formeaza primul termen al recidivei:1) Recidiva mare2) Recidiva mica5.Primul termen al recidivei

Primul termen al recidivei este format totdeauna dintr-o condamnare definitiv la o pedeaps privativ de libertate. al doilea termen al recidivei este format totdeauna din svrirea din nou a unei infraciuni.Astfel, de exemplu, primul termen al recidivei poate fi o hotrre definitiv de condamnare la pedeapsa nchisorii variabil ca durat, este posibil ca hotrrea s nu fie pus nc n executare, s se afle n curs de executare sau ca pedeapsa s fie n ntregime executat sau considerat ca executat, hotrrea de condamnare poate fi pronunat uneori de ctre o instan judectoreasc strin, pedeapsa solicitat poate privi o singur infraciune sau un concurs de infraciuni etc.6. Al doilea termen al recidiveiAl doilea termen al recidivei este format totdeauna din svrirea din nou a unei infraciuni.Al doilea termen al recidivei poate consta din svrirea unei infraciuni de gravitate diferit, de acelai fel cu infraciunea sau infraciunile svrite anterior sau diferit de acestea, la un interval mai mare sau mai mic de timp de la executarea pedepsei etc.7.Recidiva postcondamnatorie

Se consider recidiv dup condamnare (postcondamnatorie) svrirea din nou a unei infraciuni mai nainte ca infractorul s fi executat n ntregime pedeapsa la care a fost anterior condamnat sau mai nainte ca pedeapsa s fi fost eventual considerat ca executat. Recidiva dup condamnare este o dovad a perseverenei infracionale a infractorului, care, n dispreul unei condamnri definitive pronunate mpotriva sa, svrete totui din nou o infraciune.8.Recidiva postexecutorie Recidiva se consider dup executare (postexecutorie) atunci cnd svrirea din nou a unei infraciuni are loc dup ce infractorul a executat n ntregime pedeapsa anterioar sau dup ce aceasta a fost considerat ca executat n ntregime. Prevede c exist recidiv i atunci cnd, dup executarea unei pedepse cu nchisoarea mai mare de 6 luni, dup graierea total a restului de pedeaps, ori dup mplinirea termenului de prescripie a executrii unei asemenea pedepse, cel condamnat svrete din nou o infraciune cu intenie pentru care legea prevede pedeapsa nchisorii mai mare de un an.9.Amnistia noiune i caracterizareAmnistiaeste un act de clemen al puterii de stat. Potrivit Constituiei, numai Parlamentul poate, prin lege organic, s amnistieze. Amnistia are un caracter obiectiv, nu vizeaz anumite persoane ci infraciuni sau categorii de infraciuni, ea se poate lega de anumite caliti personale (ex. nu se aplic recidivitilor). Opereaz mixt, n rem i n personam. Amnistia nltur rspunderea penal pentru fapta svrit. Dac intervine dup condamnare, ea nltur i executarea pedepsei pronunate, precum i celelalte consecine ale condamnrii. Amenda ncasat anterior amnistiei nu se restituie. Amnistia are efecte asupra confiscrii averii numai n msura n care aceast pedeaps nu a fost executat. Amnistia nu are efecte asupra msurilor de siguran, msurilor educative i asupra drepturilor persoanei vtmate.10 .Felurile amnistiei

- n raport de aria sa de inciden - amnistia poate fi general (privind toate infraciunile svrite pn la data acordrii ei) i special, ce se acord numai pentru anumite infraciuni anume prevzute n actul de clemen;

- n raport de condiiile cu care se acord - amnistia poate fi necondiionat pur i simpl (cnd acordarea beneficiului ei nu depinde de ndeplinirea vreunei condiii cu privire la fapta svrit, la persoana fptuitorului sau la mprejurrile n care s-a comis infraciunea) sau condiionat, acordarea fiind subordonat ndeplinirii unor astfel de condiii;

- n raport de momentul n care intervine actul de amnistie, avem amnistia intervenit nainte de condamnarea definitiv (amnistie proprie) i amnistia intervenit dup condamnarea definitiv (amnistie improprie).11.Efectele amnistiei intervenite nainte de condamnareEfectul principal const n nlturarea rspunderii penale a fptuitorului pentru fapta svrit. Amnistia antecondamnatorie constituie i o cauz de ncetare a urmririi penale sau de ncetare a procesului penal, iar dac urmrirea penal nu a fost nceput, se va dispune nenceperea urmririi penale.(1) Amnistia nlatura raspunderea penala pentru infractiunea savrsita. Daca intervine dupa condamnare, ea nlatura si executarea pedepsei pronuntate, precum si celelalte consecinte ale condamnarii. Amenda ncasata anterior amnistiei nu se restituie.(2) Amnistia nu are efecte asupra masurilor de siguranta si asupra drepturilor persoanei vatamate.12. Prescripia rspunderii penaleDefiniie: Prescripia rspunderii penale este acea cauz de stingere a obligaiei infractorului de a suporta consecinele penale ale faptei svrite ca efect al trecerii unui interval de timp expres stabilit de lege.13. Efectele prescripiei rspunderii penaleEfecte. mplinirea termenului prevzut de lege are drept consecin producerea automat a efectului prescripiei, i anume nlturarea posibilitii aplicrii sanciunilor de drept penal. n acest caz, se va dispune nenceperea urmririi penale, ncetarea urmririi penale, sau ncetarea procesului penal n raport de stadiul procesual n care a intervenit prescripia. Prescripia reprezint o cauz general de nlturare a rspunderii penale, cu o singur excepie: infraciunile contra pcii i omenirii, n privina crora prescripia nu opereaz.

14.Termenele generale de prescripie ale rspunderii penale

1. Termenele de prescriptie a raspunderii penale sunt:a) 15 ani, cnd legea prevede pentru infractiunea savrsita pedeapsa detentiei pe viata sau pedeapsa nchisorii mai mare de 15 de ani;b) 10 ani, cnd legea prevede pentru infractiunea savrsita pedeapsa nchisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depaseste 15 de ani;c) 8 ani, cnd legea prevede pentru infractiunea savrsita pedeapsa nchisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depaseste 10 ani;d) 5 ani, cnd legea prevede pentru infractiunea savrsita pedeapsa nchisorii mai mare de 1 an dar care nu depaseste 5 ani;e) 3 ani, cnd legea prevede pentru infractiunea savrsita pedeapsa nchisorii care nu depaseste 1 an sau amenda;2. Termenele de prescripie a rspunderii penale pentru persoana juridic sunt:

a) 10 ani, cnd legea prevede pentru infraciunea svrit de persoana fizic pedeapsa deteniunii pe via sau pedeapsa nchisorii mai mare de 10 ani;

b) 5 ani, cnd legea prevede pentru infraciunea svrit de persoana fizic pedeapsa nchisorii de cel mult 10 ani sau amenda.

15.Data de la care ncepe s curg termenul de prescripie a rspunderii penale, n dreptul penal romn

1. In cazul infractiunilor continue termenul curge de la data incetarii actiunii sau inactiunii, in cazul infractiunilor continuate, de la data savarsirii ultimei actiuni sau inactiuni iar in cazul infractiunilor de obicei, de la data savarsirii ultimului act.2.In cazul infractiunilor progresive, termenul de prescriptie a raspunderii penale incepe sa curga de la data savarsirii actiunii sau inactiunii si se calculeaza in raport cu pedeapsa corespunzatoare rezultatului definitiv produs.3.In cazul infractiunilor contra libertatii si integritatii sexuale, savarsite fata de un minor, termenul de prescriptie incepe sa curga de la data la care acesta a devenit major. Daca minorul a decedat inainte de implinirea majoratului, termenul de prescriptie incepe sa curga de la data decesului.16.ntreruperea prescripiei rspunderii penale

(1) Cursul termenului prescriptiei raspunderii penale se intrerupe prin indeplinirea oricarui act de procedura in cauza.(2) Dupa fiecare intrerupere incepe sa curga un nou termen de prescriptie.(3) Intreruperea cursului prescriptiei produce efecte fata de toti participantii la infractiune, chiar daca actul de intrerupere priveste numai pe unii dintre ei.(4) Termenele prevazute in art. 155, daca au fost depasite cu inca o jumatate, vor fi socotite indeplinite oricte intreruperi ar interveni.(5) Admiterea in principiu a cererii de redeschidere a procesului penal face sa curga un nou termen de prescriptie a raspunderii penale. 17.Plngerea prealabil

Definiie: Plngerea prealabil este ncunotiinarea organelor judiciare de ctre persoana vtmat cu privire la fapta svrit i vtmarea suferit prin aceasta, fiind o condiie pentru tragerea la rspundere penal n toate acele cazuri n care este n mod expres prevzut n cuprinsul normei de incriminare.Plngerea prealabil trebuie s fie fcut de persoana vtmat prin infraciune, cu excepia cazului cnd victima este un minor sau un incapabil. Lipsa plngerii prealabile este o cauz care nltur rspunderea penal, considerndu-se c lipsa acesteia reprezint voina victimei ca fptuitorul s nu fie tras la rspundere penal.18. Efectele lipsei plngerii prealabile

Plngerea prealabil, ca i lipsa sau retragerea ei produc efecte in rem cu privire la fapta svrit; de aceea, dac plngerea s-a fcut numai cu privire la unul din fptuitori, vor rspunde toi (indivizibilitatea pasiv), iar dac prin infraciune au fost vtmate mai multe persoane, este suficient numai plngerea fcut de ctre una dintre acestea (indivizibilitatea activ). Pe lng caracterul indivizibil, plngerea prealabil are i caracter personal, neputnd fi formulat dect de victim.Datorita acestui caracter, in caz de pluralitate de persoane vatamate, lipsa plangerilor prealabile pe care ar putea sa le introduca fiecare persoana vatamata in parte nu exonereaza de raspundere penala pe faptuitor daca una singura din persoanele vatamate introduce in termen o asemenea plangere. Lipsa plangerii prealabile constituie, dupa caz,fie o cauza care impiedica punerea in miscare a actiunii penale, fie daca se constata in cursul desfasurarii procesului penal o cauza de inpiedicare a exercitatii acesteia in continuare.19.nlturarea rspunderii penale prin retragerea plngerii prealabileRetragerea plngerii prealabile: nltur rspunderea penal i retragerea plngerii prealabile, ce echivaleaz i produce aceleai efecte ca i lipsa acesteia nlturarea rspunderii penale. Retragerea plngerii prealabile reprezint o manifestare de voin a persoanei vtmate printr-o infraciune, care, dup ce a introdus plngerea prealabil necesar pentru punerea n micare a aciunii penale, revine i renun, n condiiile legii, la plngerea fcut, mai nainte de soluionarea cauzei printr-o hotrre definitiv. Retragerea plngerii prealabile, efectuat cu respectarea dispoziiilor legii, produce efecte irevocabile, persoana vtmat nemaiputnd reveni asupra ei. Pentru a produce efectele prevzute de lege, retragerea plngerii prealabile nu trebuie s fie condiionat, ci total i necondiionat.20.Graierea noiune i caractere:

Definiie: Este un act de clemen sau de renunare din partea statului la dreptul su de a impune executarea pedepsei, condamnatul fiind iertat de executarea pedepsei fie n total, fie n parte sau pedeapsa i se comut ntr-una mai uoar. Instituia graierii are o dubl natur, fiind att o instituie de drept constituional, ct i o instituie de drept penal. Graierea se acord de ctre Preedintele Romniei, la cererea condamnatului, i de ctre Parlament, atunci cnd se acord din oficiu, prin lege.

Felurile graierii: n raport de caracterul pe care l are, avem graiere individual (care produce efecte in personam i care se acord unor persoane determinate n mod nominal) i graiere colectiv (care are caracter mixt,

opernd nu numai in personam, dar i in rem, n raport de natura infraciunii comise sau de natura infraciunii i cuantumul pedepsei aplicate);

n raport de condiiile de acordare, poate fi necondiionat (sau pur i simpl) cnd beneficiul ei nu este subordonat ndeplinirii vreunei condiii) sau condiionat cnd sunt impuse condamnatului anumite obligaii;

n raport de ntinderea efectelor sale, graierea poate fi total (cnd nltur n ntregime executarea pedepsei), parial (cnd nltur numai o parte din pedeapsa aplicat) i comutarea (cnd se schimb nsui genul pedepsei aplicate de instana de judecat).21.Graierea individual

Graierea individual se acord la cerere sau din oficiu , numai dup rmnerea definitiv a hotrrii de condamnare. Graierea poate fi acordatindividual, prin decret al Preedintelui Romniei .Cererea de graiere individual, mpreun cu actele anexate , se adreseaz Preedintelui Romniei i poate fi fcut de:a) persoana condamnat , aprtorul ori reprezentantul legal al acesteia;b) soul persoanei condamnate , ascendenii, descendeni i, fraii , surorile ori copiii acestora , precum i de aceleai rude ale soului persoanei condamnate.22.Pentru ce tip de infraciuni se prescrie executarea pedepsei dup 20 de ani?Se prescrie executarea pedepsei dup 20 de ani cnd pedeapsa care urmeaz a fi executat este deteniunea pe via sau nchisoarea mai mare de 15 ani.Executarea pedepsei nchisorii, atunci cnd aceasta nlocuiete pedeapsa deteniunii pe via, se prescrie n 20 de ani. Termenul de prescripie curge de la rmnerea definitiv a hotrrii de condamnare la deteniunea pe via.

23.n situaia n care o persoana a fost condamnat la pedeapsa nchisorii mai mare de 6 luni pentru svrirea unei infraciuni intenionate, dar cu suspendarea conditionat a executrii, iar n termenul de ncercare savrete o infraciune intentionat pentru care legea prevede pedeapsa nchisorii mai mare de un an exist recidiv sau pluralitate intermediar?Exista recidiva mare postcondamnatorie (art. 37 lit. a Cod penal)Exist atunci cnd dup rmnerea definitiv a unei hotrri de condamnare la pedeapsa nchisorii mai mare de 6 luni, cel condamnat svrete din nou o infraciune cu intenie nainte de nceperea executrii pedepsei, n timpul executrii acesteia sau n stare de evadare, iar pedeapsa prevzut de lege pentru a doua infraciune este nchisoarea mai mare de un anCu privire la primul termen :acesta l formeaz o condamnare definitiv la pedeapsa nchisorii ori deteniunii pe via condamnarea definitiv s priveasc o pedeaps cu nchisoarea mai mare de 6 luni ori deteniunea pe viacondamnarea definitiv s fie pronunat pentru o infraciune intenionat(sau preintenionate) condamnarea s nu fie dintre acelea de care, potrivit legii, nu se ine seama stabilirea strii de recidiv (art. 38 C. pen.)Cu privire la al doilea termen :Svrirea unei noi infraciuni fie n form consumat, fie n forma tentativei, indiferent de calitatea fptuitorului :autor, instigator sau complice ;Noua infraciune s fie svrit cu intenie dar i cu praeterintenie ;Pedeapsa prevzut de lege pentru noua infraciune s fie mai mare de 1 an ;Noua infraciune trebuie s fie svrit n intervalul de timp dup rmnerea definitiv a hotrrii de condamnare pentru infraciunea anterioar i pn la executarea sau considerarea ca executat a pedepsei astfel: nainte de nceperea executrii pedepsei ; n timpul executrii pedepsei ; n stare de evadare ; n termenul de ncercare a suspendrii condiionate a executrii pedepsei.

24.n situaia n care dup condamnarea definitiv la deteniunea pe via, nainte de nceperea executrii pedepsei, n timpul executrii ori n stare de evadare, cel condamnat savrete din nou o infraciune cu intenie, pentru care legea prevede o pedeapsa cu nchisoarea mai mare de un an sau deteniunea pe via este recidiv sau concurs de infraciuni? PLURALITATEA INTERMEDIAR Este acea situaie n care o persoan, dup ce a fost condamnat definitiv pentru o infraciune, svrete o nou infraciune, nainte de nceperea executrii pedepsei, n timpul executrii pedepsei sau n stare de evadare i nu sunt ndeplinite condiiile prevzute pentru recidiva post-condamnatorie.b. Condiii:- condamnarea definitiv este la pedeapsa nchisorii de 6 luni sau mai mic ori este la amend;condamnarea definitiv este pronunat pentru o infraciune svrit din culp ;- pedeapsa prevzut de lege pentru noua infraciune svrit este amenda sau nchisoarea mai mic de 1 an ;- noua infraciune este svrit din culp.c. Tratamentul penal al pluralitii intermediare (art. 40 C. pen.):- se va stabili pedeapsa pentru noua infraciune, care va fi contopit cu pedeapsa definitiv pronunat mai nainte, chiar dac o parte din aceasta a fost executat sau considerat ca executat;- partea din pedeaps deja executat se va deduce din pedeapsa rezultant;- dac noua infraciune din pluralitatea intermediar este comis n stare de evadare, pedeapsa pentru evadare se adaug la pedeapsa din executarea creia condamnatul a evadat, apoi aceast pedeaps rezultant din cumularea aritmetic, se va contopi cu pedeapsa stabilit pentru infraciunea comis n stare de evadare.

25.Condamnrile care nu se iau n calcul la stabilirea starii de recidiva La stabilirea starii de recidiva nu se tine seama de hotarrile de condamnare privitoarela:a) infractiunile savrsite n timpul minoritatii;a1) infractiunile savrsite din culpa;b) infractiunile amnistiate;c) faptele care nu mai sunt prevazute ca infractiuni de legea penala.De asemenea, nu se tine seama de condamnarile pentru care a intervenit reabilitarea, sau n privinta carora s-a mplinit termenul de reabilitare.

26.Compunerea primul termen n cazul micii recidive postcondamnatoriiPentru existena primului termen al recidivei mici, legea prevede urmtoarele condiii:

s existe cel puin trei condamnri definitive, fiecare dintre ele la pedeapsa nchisorii de 6 luni sau mai mic (recidiv dup condamnare) sau infractorul s fi executat n ntregime ori s fi beneficiat de graierea total sau a restului de pedeaps ori de prescripia executrii a cel puin trei asemenea pedepse (recidiv dup executare). toate cele trei infraciuni pentru care au fost pronunate pedepsele respective s fie svrite cu intenie, ca i n cazul celorlalte modaliti ale recidivei i tot pentru a se dovedi perseverena infracional a infractorului recidivist;

s nu existe vreunul din cazurile prevzute n art. 38 alin. l i 2 C. pen.,n care condamnarea anterioar nu poate constitui primul termen al recidivei.27.Modul de operare al prescriptia speciale ntreruperea cursului prescripiei va opera fa de toi participanii la svrirea unei infraciuni, chiar dac actul de ntrerupere s-a fcut doar fa de unul sau unii dintre acetia (art.123 Cod penal).

ntreruperea poate interveni de mai multe ori, sau poate s dureze foarte mult, astfelc termenul de prescripie s-ar putea ndeplini foarte trziu. Pentru a nu se ajunge la o astfel de situaie, n lege s-a prevzut c, indiferent de numrul ntreruperilor, prescripia va opera dac se mplinete o dat i jumtate termenul de prescripie prevzut pentru infraciunea svrit, calculat de la data comiterii infraciunii. O astfel de prescripie este cunoscut n doctrina penal sub denumirea de ,,prescripie special. 28.Concursul de infraciuni noiune, feluri, caractere Definitie: concursul de infractiuni este situatia n care o persoana savrseste doua sau mai multe infractiuni nainte de a fi definitiv condamnata pentru vreuna din ele. Formele concursul de infraciuni :I. Dupa numarul actiunilor sau inactiunilor care stau la baza infractiunilor concurente:1. Concurs real: atunci cnd o persoana savrseste doua sau mai multe infractiuni prin actiuni sau inactiuni diferite, nainte de a fi definitiv condamnata pentru vreuna dintre ele. Concursul real cunoaste doua modalitati:1) Concursul real simplu, care se caracterizeaza prin aceea ca ntre faptele concurente nu exista o alta legatura, cu exceptia legaturii in personam data de identitatea subiectului infractiunilor.2) Concursul real calificat sau caracterizat sau cu conexitate, care presupune savrsirea unei infractiuni pentru a nlesni sau ascunde o alta infractiune. La rndul sau, concursul caracterizat cunoaste doua modalitati:Rezulta din cele de mai sus ca exista n cazul concursului real cu conexitate etiologica doua tipuri de infractiuni, una scop(uciderea unei persoane) si una mijloc(procurarea armei cu care a fost ucisa victima). Concurs real cu conexitate consecventiala sau consecventionala: se caracterizeaza prin aceea ca infractorul savrsesteo infractiune pentru a ascunde o alta infractiune savrsita anterior. 2. Concurs ideal sau formal: atunci aceasi actiune sau inactiune, datorita mprejurarilor n care s-a savrsit sau urmarilor pe care le-a produs, ntruneste elementele constitutive a doua sau mai multe Delimitarea n practica dintre concursul real si cel ideal: vom exemplifica prin speta n care infractorul, care nu poseda permis de conducere, conduce n stare de ebrietate pe drumurile publice. Este evident ca sunt 2 infractiuni: conducere fara permis si conducere n stare de ebrietate. n speta de fata este un concurs ideal, deoarece avem o singura actiune, aceea de a conduce masina pe drumurile publice. n absenta acestei actiuni, cele doua fapte nu constituie infractiuni. Daca n urma nlaturarii actiunii avem totusi o infractiune, nseamna ca suntem n prezenta unui concurs real.II. Dupa natura infractiunilor:1. Concurs omogen: cnd infractiunile savrsite sunt de acelasi fel (doua violuri)2. Concurs eterogen: cnd infractiunile comise sunt de natura diferita (un furt si o insulta). Importanta acestei clasificari: concursul omogen ridica probleme sub aspectul delimitarii lui de infractiunea continuata.

29. Condiiile de existen ale concursului real de infractiuni Condiiile de existen ale concursului de infraciuni sunt urmtoarele:

s se fi svrit dou sau mai multe infraciuni, oricare ar fi natura sau gravitatea acestora.Infraciunile pot avea forma faptului consumat sau a unei tentative pedepsibile, dup cum pot consta n participarea la svrirea acestora n calitate de autor, instigator sau complice (art. 144 C. pen.). infraciunile s fie svrite de aceeai persoan. Identitatea subiectului activ al infraciunilor ce alctuiesc pluralitatea este de esena concursului de infraciuni. infraciunile s fie svrite nainte de condamnarea definitiv a fptuitorului pentru vreuna dintre ele. Nu pot constitui concurs de infraciuni dect infraciunile pentru care fptuitorul nc n-a fost condamnat definitiv, chiar dac este urmrit sau chiar trimis n judecat i chiar dac s-a pronunat mpotriva sa o hotrre de condamnare, ct vreme aceast hotrre nu a rmas definitiv n cazurile i modurile prevzute de lege (art. 416-417 C. pr. pen.). infraciunile svrite sau cel puin dou dintre ele s poat fi supuse judecrii, adic s aib i s-i pstreze caracterul infracional i s poat atrage rspunderea penal a fptuitorului. Astfel, dac n legtur cu dou din cele dou presupuse infraciuni se constat existena unor cauze care nltur caracterul penal al faptei (legitim aprare, caz fortuit, eroare de fapt etc.) sau dac intervine ulterior o cauz care nltur rspunderea penal (amnistie, prescripie, lipsa plngerii prealabile etc.), n toate aceste cazuri, rmnnd o singur infraciune susceptibil de a fi supus judecii, nu exist concurs de

infraciuni.30.Reabilitarea n cazul n care cel condamnat nu a savarsit o infractiune intentionata n termenul de ncercare si nici nu s-a pronuntat revocarea suspendarii pedepsei

Condamnatatul care nu a savarsit o infractiune intentionata n termenul de ncercare si nici nu s-a pronuntat revocarea suspendarii pedepsei are dreptul la reabilitare de drept.Definiie: Reabilitarea constituie o cauz care nltur consecinele penale i extrapenale care au rezultat dintr-o condamnare, fcnd ca fostul condamnat s se bucure din nou de dreptul la egalitate n faa legii.

Reabilitarea de drept - este o form de reabilitare care opereaz n virtutea legii, n momentul ndeplinirii condiiilor prevzute de leg, i intervine n cazul condamnrii la amend sau la pedeapsa nchisorii care nu depete 1 an, dac, n decurs de 3 ani, condamnatul nu a svrit nici o alt infraciune.

Reabilitarea de drept intervine pentru fapte de o gravitate redus, exprimat n pedeapsa nchisorii aplicat de instan, de pn la 1 an sau amend; privind conduita condamnatului; condamnatul trebuie s aib o bun conduit i s nu mai svreasc n decurs de 3 ani o nou infraciune; privind termenul de reabilitare; acest termen este de 3 ani i se calculeaz de la executarea pedepsei sau de la stingerea acesteia n cazul pedepsei nchisorii sau de la data cnd amenda a fost achitat sau executarea ei s-a stins n alt mod.31. Condiiile anulrii suspentrii condiionate a executrii pedepsei n situatia n care se descopera c un condamnat mai savarseste o infractiune nainte de pronuntarea hotararii prin care s-a dispus suspendarea sau pn la ramnerea definitiva a acesteia, pentru care i s-a aplicat pedeapsa nchisorii.

Anularea suspendrii condiionate a excutrii pedepsei este o msur ce poate fi dispus de instana de judecat cu condiia ca nainte de expirarea termenului de ncercare cel condamnat s svrasc o infraciune nainte de pronunarea hotrrii prin care urmeaz s-a dispus aplicarea cu suspendare a deteniei.

Cauza anulrii suspendrii condiionate este anterioar rmnerii definitive a hotrrii de condamnare la pedeapsa nchisorii a crei executare a fost suspendat condiionat.

Sunt ndeplinite condiiile n care se dispune anularea suspendrii i atunci cnd naintea de rmnerea definitiv a hotrrii de condamnare cu suspendare condiionat a executrii pedepsei este descoperit infraciunea ce atrage anularea suspendrii, fiind nceput urmrirea penal in rem, iar pe parcursul termenului de ncercare este identificat, ca fiind infractorul persoana condamnat cu suspendare condiionat.

Nu se va dispune anularea suspendrii condiionate dac pedeapsa stabilit pentru infraciunea ce atrage anularea este amenda.

32. Posibilitatea de liberare condiionat pentru persoana condamnat la o pedeapsa de 8 sau 10 sau 15 sau 25 ani nchisoare pentru o infractiune intentionata.

Liberarea condiionat

Definiie. Este o instituie complementar regimului de executare a pedepsei i un mijloc de individualizare administrativ a acesteia i const n liberarea condamnatului nainte de executarea complet a pedepsei nchisorii, ori a deteniunii pe via, dac sunt ndeplinite anumite condiii prevzute de lege.Condiii de acordare:

1)Liberarea condiionat are caracrer facultative, ea putnd fi dispus de ctre instana competent de pe raza localitii unde se execut pedepsa.

2)Condamnatul sa fie staruitor in munca.3) Condamnatul sa fie disciplinat. Aceasta se apreciaza in functie de respectarea regulilor de ordine interioara a penitenciarului.4) Condamnatul sa dea dovezi temeinice de indreptare.

5) Instana trebuie s in seama i de antecedentele penale ale condamnatului.6) Condamnatul trebuie s execute o fraciune din pedeapsa aplicata.

Art. 59 din Codul Penal stabilete condiiile eliberrii condiionate i fraciunile din pedeaps ce trebuiesc executate.

Pentru o infraciune comis cu intenie persoana condamnat poate fi liberat condiionat dup ce a executat cel puin dou treimi din durata pedepsei n cazul nchisorii care nu depete 10 ani sau cel puin trei ptrimi n cazul nchisorii mai mari de 10 ani.

n calculul fraciunilor de pedeapsa se ine seama de partea din durata pedepsei care poate fi considerat, potrivit legii, ca executat pe baza muncii prestate. n acest caz ns, liberarea condiionat nu poate fi acordat nainte de executarea efectiv a cel puin jumtate din durata pedepsei cnd aceasta nu depete 10 ani i a cel puin dou treimi cnd pedeapsa este mai mare de 10 ani.

Cocret, n cazul nostru condamnatul poate fi propus sau poate face cerere de liberare condiionat pentru pedeapsa de:

8 ani, dup ce execut minim 5 ani i 4 luni (2/3) sau 4 ani (1/2) dac se ine seama de munca prestat n timpul executrii pedepsei.

10 ani, dup ce execut minim 6 ani i 8 luni (2/3) sau 5 ani (1/2) dac se ine seama de munca prestat n timpul executrii pedepsei. 15 ani, dup ce execut minim 11 ani i 3 luni (3/4) sau 10 ani (2/3) dac se ine seama de munca prestat n timpul executrii pedepsei. 25 ani, dup ce execut minim 18 ani i 9 luni (3/4) sau 16 ani i 8 luni (2/3) dac se ine seama de munca prestat n timpul executrii pedepsei.

Procedura acordarii liberarii conditionate

Cererea poate fi introdusa de catre condamnat si adresata instantei, care, tinand cont si de referatul Comisiei de propuneri din cadrul penitenciarului, decide fie acordarea liberarii conditionate, fie respingerea cererii. De asemenea, este posibil ca instanta sa fie sesizata de catre Comisia de propunere din penitenciar, atunci cand aceasta considera ca sunt indeplinite conditiile acordarii liberarii conditionate.

Efectele liberrii condiionate (facultativ)

Efectul imediat const n punerea n libertate a condamnatului.

Efectul definitiv const n aceea c pedeapsa se consider integral executat. Dac, n timpul eliberrii condiionate, condamnatul a comis din nou o infraciune, instana, innd seama de gravitatea acesteia, poate dispune fie meninerea, fie revocarea liberrii condiionate. Liberarea condiionat n cazul deteniunii pe via. Trebuie ndeplinite aceleai condiii ca i cele prevzute pentru cei condamnai la

pedeapsa nchisorii, cu excepia fraciunii de pedeaps care trebuie efectiv executat i care este de 20 ani.

33. Modalitatea de svrsire a infractiunii ce formeaza al doilea termen al recidivei mari postcondamnatorii.

Recidiva mare post-condamnatorie (art. 37 lit. a C. pen.) exist atunci cnd, dup rmnerea definitiv a unei hotrri de condamnare la pedeapsa nchisorii mai mare de 6 luni, cel condamnat svrete din nou o infraciune cu intenie nainte de nceperea executrii pedepsei, n timpul executrii acesteia sau n stare de evadare, n termenul fr ncercare a suspendrii condiionate sau sub supraveghere a excutrii pedepsei, la graierei condiionate sau al liberrii condiionate, iar pedeapsa prevzut de lege pentru a doua infraciune este nchisoarea mai mare de un an.

Recidiva mare post-condamnatorie trebuie s fie svrit de un major, cu intenie sau praeterintenie pentru care legea prevede nchisoarea mai mare de un an, pedeaps unic sau alternativ cu amenda, sau deteniunea pe via. Deasemenea prezint importan pedeapsa prevzut de lege pentru infraciunea consumat, chiar dac fapta a rmas n stadiul de tentativ.

Nu are importan ce hotrre va lua instana cu provire la pedeapsa pentru aceast nou infraciune ce a atras recidiva, adic se va reine recidiva chiar dac soluia aplicat de instana este mai mic de un an sau amend, asta pentru c infraciunea n sine se poate pedepsi cu inchisoarea mai mare de un an. ( de exemplu infractiunea de furt care se pedepseste cu inchisoarea de la 6 luni la 15 ani, deci cu inchisoare mai mare de un an) 34. Modul n care intervine reabilitarea n cazul unor condamnari succesive, dac ultima a fost pronuntata cu suspendarea conditionata a executrii pedepsei.n cazul condamnrilor succesive este necesar ca pentru toate condamnrile s opereze reabilitarea de drept, i niciuna dintre infraciuni s nu fi fost svrit in cadrul termenului de reabilitare de drept pentru condamnarea anterioar.

Reabilitarea priveste tot trecutul condamnatului, iar in cazul unor condamnari succesive, produce efecte cu privire la toate, avand un caracter indivizibil.

Reabilitarea de drept intervine in trei cazuri speciale si anume: la implinirea termenului de incercare in cazul condamnarii cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei (art. 86 C.p.), la implinirea termenului de incercare in cazul suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere (art. 86 C.p.) si in cazul executarii pedepsei intr-o inchisoare militara (art. 62 al. 5 C.p.).

In practica judiciara s-a pus problema daca reabilitarea de drept poate interveni si in cazul condamnarilor succesive si care fiecare in parte indeplineste conditiile prevazute de lege (art. 134 C.p.). Raspunsul a fost afirmativ, in sensul ca va interveni reabilitarea de drept pentru fiecare condamnare in parte, cand deci intre executarea pedepsei anterioare si savarsirea din nou a unei infractiuni se implineste termenul de 3 ani.

Daca pentru una din condamnarile succesive nu sunt indeplinite conditiile prevazute de lege pentru intervenirea reabilitarii de drept atunci aceasta nu va opera fiindca reabilitarea priveste pe condamnat si nu condamnarile pe care acesta le-a suportat.

Reabilitarea de drept in cazuri speciale. Reabilitarea de drept mai intervine, si in cazuri speciale:

Reabilitarea de drept ca efect al suspendarii conditionate a executarii pedepsei este prevazuta in dispozitiile art. 86 C.p. si intervine la implinirea termenului de incercare, daca in cadrul acestuia nu a intervenit o cauza de revocare ori de anulare a suspendarii si tot astfel la implinirea termenului de incercare in cazul suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere (art. 866 C.p.)In cazul condamnarilor succesive termenul de reabilitare se calculeaza in functie de pedeapsa cea mai grea, care atrage deci cel mai lung termen de reabilitare si care va curge de la data cand a luat sfarsit executarea ultimei pedepse.In practica judiciara, sa decis corect ca in cazul unei pluralitati de condamnari definitive, daca ultima condamnare a fost pronuntata cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei, termenul de reabilitare se socoteste de la data cand s-a implinit termenul de incercare.

Reabilitarea judecatoreasca se acorda pentru toate condamnarile succesive, chiar daca pentru unele din acestea ar fi incidenta reabilitarea de drept.

35. Suspendarea conditonata a executarii pedepsei n caz de concurs de infractiuni.Suspendarea condiionat a executrii pedepsei

Definiie: Const n dispoziia dat de instan prin hotrrea de condamnare de a se suspenda pe o anumit perioad denumit termen de ncercare executarea pedepsei aplicate, dac sunt ndeplinite anumite condiii.Institutie de drept penal, prevazuta in sectiunea III, cap. V, t. III, art. 81, C. pen., partea generala, consta in suspendarea executarii pedepsei, luata de instanta de judecata, pe o anumita durata, daca sunt intrunite conditiile prevazute de lege: pedeapsa aplicata este inchisoarea de cel mult 3 ani sau amenda, infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa inchisorii ( cu unele exceptii), se apreciaza ca scopul pedepsei poate fi atins chiar fara executarea acesteia. Masura poate fi luata si in caz de concurs de infractiuni, daca pedeapsa aplicata este inchisoare de cel mult 2 ani si sunt intrunite si celelalte conditii mentionate. Durata suspendarii conditionate constituie termen de incercare pentru condamnat si se compune din cuantumul pedepsei inchisorii aplicate, la care se adauga un interval de 2 ani ( 1an in cazul pedepsei cu amenda). Termenul curge de la data cand hotararea de suspendare a ramas definitiva. Revocarea masurii suspendarii conditionate poate fi luata, tot de instanta de judecata, daca cel condamnat a savarsit din nou o infractiune, in termenul de incercare, sau acesta nu si-a indeplinit, in acelasi termen, obligatiile civile stabilite prin hotararea de condamnare. De asemenea, in conditiile prevazute de lege, masura suspendarii conditionate poate fi anulata. Daca in termenul de incercare, cel condamnat nu a savarsit din nou o infractiune si nici nu s-a pronuntat revocarea suspendarii, acesta este reabilitat de drept.