II. Audit statutar al situatiilor financiare (13 intrebari)

40. Durata de transformare a resurselor în folosinţa este un indicator care exprimă funcţia de intermediere a unei bănci şi se determină ca raport între: a) activele şi pasivele băncii; b) durata medie a folosinţelor şi durata medie a resurselor; c) activele bilanţiere şi cele în afara bilanţului.

RaspunsDurata de transformare a resurselor în folosinţa este un indicator care exprimă funcţia de

intermediere a unei bănci şi se determină ca raport între durata medie a folosinţelor şi durata medie a resurselor;

41. Marja netă a dobânzii la o bancă se calculează ca un raport între: a) dobânzi încasate minus dobânzi plătite şi active totale minus active nevalorificate; b) dobânzi încasate minus dobânzi plătite şi venituri bancare; c) dobânzi încasate minus dobânzi plătite şi totalul activelor bancare (bilanţiere şi nebilanţiere).

RaspunsMarja neta a dobanzii se calculeaza ca raport intre veniturile nete din dobanzi si activele

valorificabile totale. Nivelul standard al acestui indicator este de 5 - 7%.Deci raspunsul corect este a)

42. Ce rol are raportul de audit asupra situaţiilor financiare ale unei bănci: a) instrument de comunicare, instrument de identificare a responsabilităţilor şi instrument de confirmare a încrederii în situaţiile financiare prezentate; b) instrument de garantare a fidelităţii situaţiilor financiare în faţa publicului; c) instrument de raportare prevăzut prin contractul de prestări de servicii.

RaspunsRaportul de audit are un triplu rol:

1. instrument de comunicare cu utilizatorii situaţiilor financiare;2. instrument de confirmare a încrederii acţionarilor, publicului în situaţiile financiare

prezentate de entitatea auditată;3. instrument de identificare a responsabilităţilor pentru auditor şi pentru conducerea entităţii

auditateDeci raspunsul corect este a)

43. Ţinerea corectă şi la zi a registrelor contabile ale băncii; aceasta reprezintă pentru auditor: a) o responsabilitate de bază; b) o responsabilitate secundară; c) o responsabilitate adiţională.

1

RaspunsDeoarece in paragraful referitor la aria de cuprindere se prezinta o descriere a acţiunilor

întreprinse de auditor în cazul auditului efectuat se menţioneză faptul că auditorul a aplicat standardele de audit şi afirmă că auditul este configurat astfel încât să se obţină o asigurare rezonabilă privind faptul că situaţiile financiare nu conţin prezentări eronate semnificative. Includerea acestui paragraf, in Raport, sugerează faptul că auditorii răspund numai de descoperirea erorilor semnificative, nu şi de identificarea erorilor minore, care nu afectează deciziile investitorilor. Utilizarea formulei „asigurare rezonabilă” sugerează faptul că de la un audit nu se poate aştepta să se elimine complet probabilitatea existenţei unor prezentări eronate semnificative în situaţiile financiare. Un audit oferă un nivel înalt de asigurare, dar nu reprezintă o garanţie absolută. Acest paragraf afirmă că auditorul evaluează caracterul adecvat al respectivelor principii contabile şi estimări folosite de conducere, precum şi al informaţiilor prezentate în situaţiile financiare.

Deci pentru auditor tinerea corecta si la zi a registrelor contabile ale bancii reprezinta o responsabilitate secundara.

44. În cazul unei opinii fără rezerve, dar cu un paragraf de observaţii, acesta se situează: a) înaintea paragrafului de opinie; b) după paragraful de opinie; c) într-o notă anexă la raportul de audit.

RaspunsRaportul de audit fără rezerve, dar cu paragraf explicativ îndeplineşte criteriile unui audit

complet cu rezultate satisfăcătoare şi cu situaţii financiare care prezintă o imagine fidelă, însă auditorul consideră că este important sau necesar să ofere si informaţii suplimentare .Cele mai frecvente cazuri de adăugirii de paragrafe sunt:

1 Absenţa aplicării consecvente a principiilor contabile,2 Îndoieli cu privire la principiul continuităţii activităţii,3 Auditorul acceptă o abatere de la principiile general acceptate,4 Dorinţa auditorului de a evidenţia un anumit aspect,5 Rapoarte care implică alţi auditori.

Obiectivul adăugării unui paragraf este de a lămuri cititorul asupra unui punct privind

conturile anuale, expus de o manieră detaliată în anexă. Adăugarea unui astfel de paragraf nu afectează opinia auditorului; aceasta se situează de preferinţă după paragraful de opinie şi precizează, în general, că acesta nu constituie o rezervă. Deci raspunsul corect este b)

45. În cazul unei opinii, alta decât cea fără rezerve, motivele se situează: a) înaintea paragrafului de opinie; b) după paragraful de opinie; c) numai în notele anexe la raportul de audit.

2

RaspunsO opinie cu rezerve trebuie exprimată atunci când auditorul ajunge la concluzia că nu poate

fi exprimată o opinie fară rezerve, şi că efectul unui dezacord cu conducerea nu este atat de semnificativ şi de profund încât să necesite o opinie contrară, sau o imposibilitate de exprimare a opiniei.

Motivele exprimarii acestei opinii se prezinta înaintea paragrafului de opinie, deci raspunsul corect este a).

46. Câte opinii se pot înscrie în raportul de audit asupra situaţiilor financiare ale unei bănci: a) patru; b) una; c) depinde de numărul elementelor probante.

RaspunsRaportul de audit trebuie să identifice situaţiile financiare care fac obiectul auditului,

inclusiv data şi perioada acoperită de situaţiile financiare. De asemenea raportul de audit conţine o declaraţie asupra faptului că responsabilitatea întocmirii situaţiilor financiare revine conducerii entităţii auditate şi o declaraţie privind responsabilitatea auditorului care constă în exprimarea unei opinii asupra situaţiilor financiare rezultată în urma auditului.

In raportul de audit asupra situatiilor financiare ale unei banci se inscrie doar o opinie.

47. Prezentaţi cel puţin şapte caracteristici ale auditului statutar care-l deosebesc de auditul contractual.

Raspuns

Auditul statutar se înscrie prin definiţie într-un cadru stabilit de lege şi îşi are originea în legea 31/1990; numai în acest context auditorul, denumit si comisar de conturi, auditor statutar, censor, exercita o misiune de audit in aplicarea textelor legale

Caracteristicile ce deosebesc auditul statutar de auditul contractual sunt:a) Numirea auditorului statutar se face de către adunarea generală a acţionarilor sau

asociaţilor (AGA). Aceasta înseamnă că auditorul statutar este numit de către deţinătorii de capital ai societăţii; într-un anumit fel înseamnă că auditorul statutar este în serviciul acţionarilor cărora le aduce o securitate relativă asupra situaţiilor financiare ale societăţilor lor.

a) Orice auditor statutar e mandatat, de regulă, pentru o durată de 5-7 ani; ceea ce determina că misiunea de audit de bază este o misiune plurianuală, ceea ce permite auditorului să progreseze în cunoaşterea întreprinderii şi să abordeze în mod privilegiat anumite aspecte specifice.

a) Auditorul statutar emite în toate cazurile un raport de audit care are un conţinut strict normat, el neputând să „inventeze" un alt mod de raportare.

a) Auditorului statutar îi este specifică o anumită conduită deontologică precis stabilită prin codul etic.

a) Misiunea de audit statutar are un caracter permanent, ceea ce înseamnă că auditorul poate face controale în societăţi în orice moment al exerciţiului; în practică, însă, el se rezumă la 2 sau 3 intervenţii principale din raţiuni de buget şi pentru a nu perturba activitatea întreprinderii şi anume:

3

intervenţii pentru analiza şi evaluarea controlului intern, pentru inspecţia fizică (inventariere) şi pentru revizia situaţiilor financiare; pentru societăţile cotate mai există o intervenţie asupra situaţiilor financiare semestriale.

a) Auditul statutar se efectuează numai prin sondaj şi deci nu are loc o validare exhaustivă a tratamentului contabil al tranzacţiilor şi fluxurilor exerciţiului

a) Auditorul statutar nu poate avea imixtiuni în gestiunea societăţii; el păstrează o anumită distanţă şi nu poate da sfaturi sau efectua lucrări care presupun substituirea conducătorilor întreprinderii - client.

Spre deosebire de auditul statutar, auditul contractual se realizează la cererea unui client şi nu în realizarea unei obligaţii legale; obiectivele auditului sunt stabilite prin contract în funcţie de aşteptările clientului şi pot fi foarte diferite de la un audit la altul.

Ca un exemplu, conducerea unei întreprinderi sau acţionarii săi pot solicita un audit financiar - contabil al întreprinderii lor, fie pentru că ei consideră că situaţiile financiare nu sunt fiabile, fie că vor să aibă o cunoaştere aprofundată a situaţiei financiare la un moment dat; în acest caz, un cabinet de audit sau de experţi contabili aduce o opinie independentă în legătură cu problemele ridicate; tot astfel, când un terţ doreşte să ia o participaţie într-o întreprindere; o societate mamă poate cere unui auditor sau expert contabil să efectueze un audit la o filială etc

48. Prin ce se deosebeşte o misiune de audit bazată pe proceduri convenite de o misiune de audit statutar?

RaspunsIntr-o misiune de proceduri convenite, auditorul nu exprimă nici o asigurare. El întocmeşte

în mod simplu un raport asupra faptelor constatate; utilizatorii raportului sunt cei care evaluează procedurile puse în lucru şi constatările făcute de auditor şi trag propriile concluzii din lucrările auditorului.

Intr-o astfel de misiune, auditorul pune în lucru proceduri de audit definite de comun acord cu clientul şi cu toţi beneficiarii rezultatelor acestor lucrări. Destinatarii raportului isi sintetizeaza ei înşişi concluziile din lucrările auditorului.

Acest raport se adresează exclusiv părţilor care au convenit procedurile de pus în lucru, căci terţii care ar putea ignora motivul alegerii acestor proceduri, riscă să interpreteze eronat rezultatele.

49. Care sunt caracteristicile unei misiuni de compilare?

RaspunsMisiunea de compilare constă, în general, în efectuarea unei sinteze a informaţiilor detaliate

în scopul prezentării sub o formă rezumată, inteligibilă. Procedurile puse în lucru nu permit şi nici nu-şi propun, furnizarea vreunei asigurări asupra informaţiilor financiare; utilizatorii informaţiilor financiare astfel compilate beneficiază însă de încrederea că lucrările respective au fost efectuate de un profesionist contabil posesor al competenţelor necesare.

O misiune de compilare cuprinde în general pregătirea situaţiilor financiare (complete sau nu) dar şi colectarea, clasarea şi sinteza altor informaţii financiare.

Intr-o misiune de compilare auditorul trebuie să respecte regulile generale de etică şi anume: integritatea, obiectivitatea, corn petenţa profesională, confidenţialitatea, profesionalismul şi respectul faţă de normele tehnice şi profesionale. Independenţa nu este o cerinţă dar dacă auditorul nu este independent trebuie să facă o menţiune în raport.

4

Contabilul trebuie să se asigure că nu există nici o neînţelegere cu clientul în ce priveşte termenii misiunii şi de faptul ca si clientul este de acord în ce priveşte:

- natura misiunii, inclusiv faptul că nu constituie nici un audit, nici un examen limitat şi, în consecinţă, nici o asigurare nu va fi furnizată;

- faptul că nu poate aştepta ca misiunea să descopere erori sau ilegalităţi;- natura informaţiilor ce vor fi furnizate;- faptul că conducerea întreprinderii este responsabilă de exactitatea şi exhaustivitatea

informaţiilor financiare compilate;- referenţialul contabil pe baza căruia vor fi compilate informaţiile financiare şi că orice

abatere de la acesta va fimenţionată;- obiectivul şi difuzarea informaţiilor compilate;- forma raportului.

50. Care este sfera de cuprindere a misiunilor de audit speciale?

Raspuns

Prin Standardul Internaţional de Audit (ISA) nr. 800 se stabilesc procedurile şi principiile fundamentale precum şi modalităţile lor de aplicare cu privire la misiunile de audit speciale.

Misiunile de audit speciale se pot referi la:- situaţii financiare, diferite de standardele internaţionale de raportare financiară şi de

normele naţionale;- conturi sau elemente de bilanţ sau rubrici din situaţiile - respectarea clauzelor contractuale;- situaţii financiare condensate (rezumate);Auditul trebuie să examineze şi evalueze concluziile trase din elementele probante reunite în

timpul misiunii de audit specială pentru a determina dacă ele pot servi ca bază a opiniei sale care trebuie să fie scrisă şi clar exprimată.

Inaintea acceptării unei astfel de misiuni, auditorul trebuie să se asigure de existenţa unui acord cu clientul asupra naturii precise a misiunii, formei şi conţinutului raportului ce va fi emis.

Pentru a se asigura că raportul nu va fi folosit în alte scopuri decât cel prevăzut, auditorul poate să precizeze limitele la care sunt supuse difuzarea şi utilizarea raportului.

51. Prin ce se caracterizează raportul auditorului asupra respectării clauzelor contractuale?

RaspunsObiectivul unei misiuni de examinare pe bază de proceduri contractuale constă în punerea în

lucru, de către auditor, a procedurilor şi tehnicilor de audit care au fost definite în prealabil de comun acord cu întreprinderea-client şi eventual terţii interesaţi şi în comunicarea constatărilor rezultate din lucrările misiunii.

Intrucât auditorul prezintă un raport numai asupra constatărilor reieşite din procedurile convenite, nici o asigurare nu este furnizată în raportul său; destinatarii raportului sunt cei care evaluează procedurile şi constatările auditorului şi trag ei înşişi propriile lor concluzii din lucrările auditorului.

5

Raportul se adresează exclusiv părţilor cu care s-au convenit procedurile de lucru, căci alţi utilizatori ar ignora motivele punerii în lucru a procedurilor şi riscă să interpreteze greşit rezultatele.

Auditorul trebuie, în astfel de misiuni, să respecte regulile de către: integritate, obiectivitate, competenţă profesională, confidenţialitate, profesionalismul şi respectul faţă de normele tehnice şi profesionale. Independenţa nu este o exigenţă pentru astfel de misiuni; dacă totuşi auditorul nu este independent va face menţiune în raportul său.

Din raportul asupra constatărilor reieşite asupra examenului pe bază de proceduri convenite nu pot lipsi elementele următoare:

- titlul;

- destinatarul (în general este clientul care a angajat lucrarea);

- identificarea informaţiilor financiare sau nefinanciare specifice care au fost supuse procedurilor convenite;

- o menţiune precizând că procedurile aplicate sunt cele convenite cu destinatarul raportului;

- o menţiune care confirmă că misiunea s-a derulat conform Standardelor Internaţionale de Audit aplicabile sau normelor şi practicilor naţional aplicabile;

- menţiunea faptului că auditorul nu este independent (dacă este cazul);

- obiectivul misiunii;

- lista procedurilor specifice puse în lucru;

- descrierea constatărilor, inclusiv o detaliere a erorilor şi abaterilor descoperite;

- o menţiune că procedurile puse în lucru nu constituie nici audit, nici un examen limitat şi, în consecinţă, nici o asigurare nu este furnizată;

- o menţiune că, dacă auditorul ar fi pus în lucru proceduri complementare, ar fi efectuat un audit sau un examen limitat, putând descoperi şi alte aspecte

- o menţiune că difuzarea raportului este limitată doar de părţile care au convenit procedurile de pus în lucru;

- o menţiune (dacă e cazul) că raportul se referă numai la elementele, conturile, rubricile sau informaţiile financiare sau nefinanciare identificate şi nu la situaţiile financiare în ansamblu;

- data raportului

- adresa şi semnătura auditorului

52. Prin ce se caracterizează raportul auditorului asupra situaţiilor financiare condensate?

RaspunsO întreprindere poate avea nevoie să stabilească situaţii financiare care rezumă situaţiile sale

financiare auditate. Pentru a informa anumite grupuri de utilizatori, interesate doar de cifrele cheie privind situaţia financiară şi rezultatele acesteia.

Auditorul nu trebuie să emită un raport asupra situaţiilor financiare condensate decât în cazul unde acesta a emis un raport de audit asupra situaţiilor financiare în ansamblul lor.

Conducerea întreprinderii este obligată să indice clar că situaţiile financiare sunt condensate, iar cititorul acestor situatii, pentru o mai bună înţelegere, trebuie să le citească împreună cu

6

situaţiile financiare în ansamblul lor, auditate. Titlul care poate fi dat acestor situaţii financiare condensate este „Situaţii financiare condensate, pregătite pe baza situatiilor auditate pentrul exercitiul financiar inchis la data de 31 decembrie anul X”

Raportul auditorului asupra situaţiilor financiare condensate trebuie să cuprindă următoarele elemente de bază:

- titlul;- destinatarul;- identificarea situaţiilor financiare auditate din care s-au născut situaţiile financiare condensate;- o referire la data raportului de audit asupra situaţiilor financiare în ansamblul lor şi în tipul de opinie exprimată în acel raport;- o opinie care să indice dacă informaţiile cuprinse în situaţiile financiare condensate sunt în concordanţă cu situaţiile financiare auditate, din care acestea s-au născut. Dacă auditorul a emis o opinie modificată asupra situaţiilor financiare în ansamblul lor, dar este satisfăcut de prezentarea situaţiilor financiare condensate, raportul trebuie să menţioneze că deşi situaţiile financiare condensate sunt în concordanţă cu situaţiile financiare în ansamblul lor, acestea provenind din situaţii financiare care au făcut obiectulunui raport de audit modificat.- o menţiune, sau o trimitere la o notă anexă la situaţiile financiare condensate, în care se menţionează că pentru o bună înţelegere a rezultatelor şi situaţiilor financiare ale entităţii, situaţiile financiare condensate trebuiesc citite împreună cu situaţiile financiare în ansamblul lor şi cu raportul de audit asupra acestora;- data raportului;- adresa auditorului;- semnătura auditorului.

7

III. Expertize contabile (5 intrebari)

16. Care este finalitatea expertizelor contabile?

Raspuns

Finalitatea expertizelor contabile consta in lamurirea unor fapte sau imprejurari ale cauzei, in vederea aflarii adevarului, si unde sunt necesare cunostintele unui expert

Expertul contabil trebuie sa efectueze expertizele contabile pentru care a fost solicitat si pe care le-a acceptat cu constiinciozitate, devotament, corectitudine si impartialitate. Prin efectuarea lor expertizele contabile trebuie sa fie utile celor care le-au solicitat.

17. Care sunt principiile deontologice după care se ghidează expertul contabil în efectuarea expertizelor contabile judiciare şi extrajudiciare?

RaspunsPrincipiile deontologice dupa care se ghideaza expertul contabil in efectuarea expertizelor

judiciare si extrajudiciare sunt urmatoarele:

Integritatea - Un profesionist contabil trebuie să fie sincer şi corect în realizarea serviciilor profesionale.

Obiectivitatea -Profesionistul contabil trebuie să fie imparţial şi nu trebuie să admită prejudecăţi sau abateri, conflicte de interese sau influenţarea sa de către alţii în privinţa încălcării obiectivităţii.

Competenţa profesională şi bunăvoinţa - Profesionistul contabil trebuie să îndeplinească serviciile profesionale cu bunăvoinţă, competenţă, asiduitate şi are datoria permanentă de a-şi menţine cunoştinţele profesionale şi aptitudinile la nivelul cerut pentru a se asigura că un client sau un patron este beneficiarul unui serviciu profesional competent, bazat pe ultimele evoluţii din domeniul practicii, legislaţiei şi tehnicii.

Confidenţialitatea -Profesionistul contabil trebuie să respecte confidenţialitatea informaţiilor dobândite în timpul îndeplinirii serviciilor profesionale şi nu trebuie să utilizeze sau să divulge aceste informaţii fără autorizare clară şi expresă sau numai dacă există un drept legal sau profesional sau datoria de a face acest lucru.

Comportamentul profesional- Profesionistul contabil trebuie să acţioneze într-o manieră conformă cu buna reputaţie a profesiei şi să se abţină de la orice comportament care ar putea discredita profesia. Obligaţia de a se abţine de la orice activitate care ar discredita profesia ceea ce presupune existenţa unor responsabilităţi ale profesionistului contabil faţă de clienţi, faţă de terţi, de alţi membri ai profesiei contabile, de angajaţi şi colaboratori, de patroni, şi faţă de publicul larg.

Normele tehnice şi profesionale - Un profesionist contabil trebuie să-şi îndeplinească sarcinile profesionale în conformitate cu normele tehnice şi profesionale relevante. Profesioniştii contabili au datoria de a executa cu grijă şi abilitate instrucţiunile clientului sau patronului în măsura în care sunt compatibile cu cerinţele de integritate, obiectivitate şi, în cazul liber-profesioniştilor contabili, cu independenţa . În plus, ei trebuie să se conformeze normelor

8

profesionale şi tehnice emise de: IFAC (de ex. Standardele Internaţionale de Audit), Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate, Ministerul Finanţelor Publice, C.E.C.C.A.R. şi Camera Auditorilor Financiari ,Legislaţia relevantă.

18. Care sunt calităţile esenţiale ce conferă autoritate ştiinţifico-profesională lucrărilor expertului contabil şi cum le dezvoltă?

Raspuns

Expertul contabil trebuie să efectueze expertizele contabile pentru care a fost solicitat şi pe care le-a acceptat cu conştiinciozitate, devotament, corectitudine şi imparţialitate. Expertizele contabile trebuie să fie utile celor care le-au solicitat.

Expertizele contabile constituie mijloace de probă ştiinţifică. În elaborarea lor expertul contabil trebuie să folosească metode specifice ştiinţei contabilităţii. Concluziile expertului contabil trebuie să fie fundamentate numai pe documente care atestă evenimente şi tranzacţii ce fac sau trebuie să facă obiectul recunoaşterilor, evaluărilor, clasificărilor şi prezentărilor contabile.

În expertizele contabile judiciare, expertul contabil este un terţ în proces care, prin calitatea lui procesuală, contribuie la stabilirea adevărului de către organele în drept. Raportul de expertiză contabilă judiciară are caracter de probă ştiinţifică care trebuie să prezinte un înalt grad al indicelui contributiv la soluţionarea cauzei în care a fost dispus.

Nedocumentarea şi nefundamentarea ştiinţifică a rapoartelor de expertiză contabilă judiciară poate fi şi este adesea sancţionată, de către organele în drept care le-au dispus, cu înlocuirea expertului contabil şi dispunerea unei noi expertize contabile. Dacă în aceeaşi cauză s-a dispus o nouă expertiză contabilă care ajunge la concluzii diferite faţă de prima, datorită utilizării altor criterii şi metode de investigaţie, organul în drept care le-a dispus are disponibilitatea de a se opri la aceea pe care o consideră mai fundamentată sub aspect ştiinţific, respectiv, de mai bună calitate.

Nici expertizele contabile extrajudiciare nu trebuie să facă rabat calităţii. Independenţa şi competenţa profesională a expertului contabil trebuie să asigure o documentare şi fundamentare ştiinţifică şi expertizelor contabile extrajudiciare.

19. Care este modul de comunicare a concluziilor expertizelor contabile?

RaspunsConcluziile expertizei contabile sunt comunicare in cap. III al raportului de expertiza

contabila. In acest capitol se inscriu raspunsurile la intrebarile puse, cauzele care au favorizat aparitia fenomenelor si faptele expertizate si cuantumul prejudiciului stabilit.

Raportul de expertiză contabilă se depune la beneficiarul acestuia în termenul legal sau contractual.

Raportul de expertiză contabilă judiciară se depune la organele care au dispus-o cu cel puţin 5 zile înainte de data stabilită pentru judecată. Raportul de expertiză contabilă extrajudiciară se predă clientului care a solicitat-o la locul şi la termenul prevăzut în contract.

9

20. Cum se numesc experţii contabili în dosarele civile?

Raspuns

Expertii contabili in dosarele civile se numesc la cererea partilor sau din oficiu , in numar de unu pana la trei de catre instantele de drept civil prin Incheierea de sedinta

Art. 202 din Codul de Procedura Civila(C pc) prevede ca “expertii se vor numi de catre instanta, daca partile nu se invoiesc asupra numirii lor. Incheierea de numire va statornici si plata expertilor”. Rezulta ca procedura civila permite contactarea expertilor contabili direct de catre parti, care au dreptul sa propuna instantei numirea lor. In cele mai multe situatii partile nu convin asupra numirii expertului contabil, astfel incat instanta civila procedeaza la numirea expertului.

In baza de date a Ministerului de Justitie exista un Tablou al expertilor contabili judiciari carora li se incredinteaza misiunile de efectuare a expertizelor contabile judiciare.

Numirea celor unu sau trei experti contabili se face de catre judecatori prin Incheierea de sedinta, care trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele paragrafe:

Identificarea expertului/expertilor contabil/contabili numiti din oficiu si/sau la cererea partilor

Obiectivele (intrebarile) la care trebuie sa raspunda expertul/expertii contabil/contabiliTermenul(data) la care trebuie depus raportul de expertiza contabila si anume cu maxim 5

zile inainte de termenul de judecata Onorariul(plata) stabilita expertului contabilCodul de Procedura Civila nu prevede in mod expres daca la sedinta in care are loc

numirea expertului acesta trebuie sa fie prezent.

10

IV. Evaluarea intreprinderii (5 intrebari)

27. Obiectivul diagnosticului functiei organizării, conducerii si gestionării personalului are drept scop: a) încadrarea întreprinderii (mică, mijlocie, mare); b) analiza structurii umane si a capacitătii sale de a contribui la realizarea obiectivelor si functiilor întreprinderii; c) stabilirea calitătii conducerii si a salariatilor întreprinderii.

Raspuns

Raspunsul corect este ca diagnosticului functiei organizării, conducerii si gestionării personalului are drept scop stabilirea calitătii conducerii si a salariatilor întreprinderii deoarece:

Mijloacele de realizare a diagnosticului tehnic de exploatare utilizeaza datele si informatiile primite din partea intreprinderii, prevazute in lista anexa a contractului, precum si cele obtinute din afara intreprinderii evaluate, din interferenta cu celelalte diagnostice ale functiilor intreprinderii si, daca este cazul datele si concluziile din raportul altui profesionist specialist, technician, expert-posesor al unui cabinet professional sau facand parte dintr-o societate de profil legal atestata sau autorizata.

Acestea au ca obiectiv – analiza masurii in care se asigura firmei resurse umane de calitate la toate nivelele ierarhice si mijloace de realizare:- stabilirea potentialului functiunii de personal;si- calitatea organizarii si a managementului.

35. Goodwill-ul unei întreprinderi se găseste înregistrat în bilantul întreprinderii la închiderea exercitiului: a) da; b) nu; c) da, ca fond comercial.Raspuns

Nu deoarece goodwil-ul reprezintă capacitatea întreprinderii de a genera un profit superior sectorului de activitate căruia îi aparţine.

44. Care din următoarele ajustări aduse profitului din bilant, în vederea determinării capacitătii beneficiare a întreprinderii, este inexactă: a) corectii legate de politica de amortizare a întreprinderii; b) corectii legate de politica de salarizare a întreprinderii; c) corectii legate de politica de comercializare a întreprinderii.Raspuns

Deoarece exista 4 corectii ce pot fi aduse rezultatelor din bilant pentru determinarea capacitatii beneficiare, si anume:

11

– amortismente – se inlatura orice exces de amortizare si se adauga orice insficienta de amortizare, referinta constituind-o fie legea fiscala fie standardele profesionale emise de expertii tehnici; - salarii si asimilate salariilor- insuficientele sau exagerarile trebuie adaugate sau eliminate, referinta constituind-o standardele si studiile effectuate de experti in munca si protectia sociala; - stocuri – se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe intreaga perioada, realitatea si jocul stocurilor de la inceput si sfarsit de perioada, anomaliile trebuind reintegrate sau deduse din rezultatul contabil; - profituri si pierderi exceptionale – se retin numai acele profituri care provin din operatiuni obisnuite, cere se reproduc in mod sistematic in viitor

Atunci corectiile legate de politica de comercializare a întreprinderii este ajustarea inexacta.

65. Soldul clientilor la 31 decembrie este de 15.375 mii lei, iar rulajul creditor anual al acestora este de 186.150 mii lei. Care a fost durata în zile a încasării clientilor?

a) 15 zile;

b) 45 de zile;

c) 30 de zile.

Raspuns

zileunde - durata în zile a încasării clientilor

SC - soldul clientilor- rulajul creditor anual

75. Valoarea patrimonială a întreprinderii (ANC) este de 8.000 lei, capacitatea beneficiară este de 1.000 lei, rata neutră (i) este de 11%, iar rata de actualizare a superprofitului este 25%. Valoarea globală a întreprinderii va fi de: a) 8.600 lei; b) 8.800 lei; c) 8.480 lei.

Raspuns

lei

unde Vs - valoarea globalaANC - valoarea patrimonială a întreprinderiii - rata neutrar - rata de actualizarCb - capacitatea beneficiara

12

VII. Studii de fezabilitate (6 intrebari)

4. Ce reprezintă durata de viaţă a unui proiect investiţional?

Raspuns

Durata de viata a unui proiectului investitional este privita din diferite puncte de vedere . De aceea s-au desprins diferite idei despre aceasta astfel:Din punct de vedere contabil se sustine ideea ca durata de viaţă a unui proiect investiţional se pliaza pe durata normată de exploatare a mijlocului fix, respectiv durata din catalogul normelor de amortizare. Un alt punct de vedere, caracteristic analizelor economice, presupun ca durata de viaţă a unui proiect investiţional reprezinta orizontul de timp de-a lungul căruia estimarea fluxurilor de venituri şi cheltuieli să poată fi făcută cu rezonabilă încredere.

8. Ce reprezintă cash-flow-ului net?

Raspuns

Cash-flow-ul net reprezintă diferenţa dintre totalitatea intrărilor de numerar şi totalitatea ieşirilor de numerar intr-o perioadă de timp considerată.

Cash-flow-ul reprezinta fluxul trezoreriei nete pe parcursul unui exercitiu financiar. Astfel acesta sintetizeaza modificarile rezultate ca urmare a operatiunilor de gestiune si de capital ale firmei.

12. Cât reprezintă suma actuală de 2.500 lei peste 5 ani, ştiind că rata de actualizare este de 10%?

Raspuns

unde

- este suma actuala in anul nS0 – este suma actuala la momentul 0n – reprezinta anulra – rata de actualizare

lei

16. Unul din indicatorii utilizaţi în evaluarea bazată pe actualizare a proiectelor investiţionale este rata internă de rentabilitate. Care este modul de calcul şi conţinutul indicatorului, ţinând cont de faptul că cash-flow-rile actualizate includ şi valoarea reziduală?

13

Raspuns

Relaţia de calcul a ratei interne de rentabilitate derivă din relaţia:

unde, I0 - este valoarea totală a investiţiei actualizate în momentul 0, CF - este cash-flow-ul net aferent anului i cu o durată de viaţă a proiectului de n anira - este rata de actualizare.

În acest caz, RIR se determină prin încercări succesive, adică prin identificarea unei rate RIR pentru care se verifică egalitatea.

Practic, se selectează o rată de actualizare suficient de mare pentru care VAN este negativă şi o rată de actualizare suficient de mică pentru care VAN este pozitivă. RIR rezultă astfel:

20. Un proiect investiţional, cu o valoare totală a investiţiei de 15.000 lei şi o rată de actualizare de 19% prezintă următoarea structură a fluxurilor de numerar:

An Cost investiţie

Costuri de exploatare

Total cost

Total încasări

0 15,000   15,000  

1   6,420 6,420 9,440

2   6,620 6,620 9,640

3   7,500 7,500 10,700

4   6,500 6,500 11,700

5   8,500 8,500 22,700

Total 11,445 35,540 50,540 64,180

Calculaţi cash-flow-ul net actualizat anual aferent proiectului.

Raspuns

14

CFnet= Total incasari- Total platiCF1=9440-6420=3020CF2=9640-6620=3020CF3=10700-7500=3200CF4=11700-6500=5200CF5=22700-8500=14200

CAFi=

CAF1= lei

CAF2= lei

CAF3= lei

CAF4= lei

CAF5= lei

CAFact= = 2538 + 2133 + 1899 + 2593 + 5951 = 15114 lei

An Cost investiţie

Costuri de exploatare

Total cost

Total încasări

Cash-flow anual net

VAN 0.19

Cash-flow net actualizat0.19

0 15,000   15,000   -15,000 -15,000 0

1   6,420 6,420 9,440 3,020 2,538 2,538

2   6,620 6,620 9,640 3,020 2,133 2,133

3   7,500 7,500 10,700 3,200 1,899 1,899

4   6,500 6,500 11,700 5,200 2,593 2,593

5   8,500 8,500 22,700 14,200 5,951 5,951

Total 11,445 35,540 50,540 64,180 13,640 113 15,113

24. Potrivit legislaţiei autohtone, care sunt principalele părţi ale unui studiu de fezabilitate, piese scrise?

15

Raspuns

Potrivit H.G. nr.28 din 9 ianuarie 2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii, un studiu de fezabilitate prezinta urmatoaree părţi:I) Date generale;1.denumirea obiectivului de investiţii;2.amplasamentul (judeţul, localitatea, strada, numărul);3.titularul investiţiei;4.beneficiarul investiţiei;5.elaboratorul studiuluiII) Informaţii generale privind proiectul1.Situaţia actuală şi informaţii despre entitatea responsabilă cu implementarea proiectului;2.descrierea investiţiei:a)concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investiţii pe termen lung (în cazul în care au fost elaborate în prealabil) privind situaţia actuală, necesitatea şi oportunitatea promovării investiţiei, precum şi scenariul tehnico-economic selectat;b)scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investiţii pot fi atinse (în cazul în care, anterior studiului de fezabilitate, nu a fost elaborat un studiu de prefezabilitate sau un plan detaliat de investiţii pe termen lung):scenarii propuse (minimum două);scenariul recomandat de către elaborator;avantajele scenariului recomandat;c)descrierea constructivă, funcţională şi tehnologică, după caz;3.date tehnice ale investiţiei:a)zona şi amplasamentul;b)statutul juridic al terenului care urmează să fie ocupat;c)situaţia ocupărilor definitive de teren: suprafaţa totală, reprezentând terenuri din intravilan/extravilan;d)studii de teren:- studii topografice cuprinzând planuri topografice cu amplasamentele reperelor, liste cu repere în - - sistem de referinţă naţional;- studiu geotehnic cuprinzând planuri cu amplasamentul forajelor, fişelor complexe cu rezultatele - - determinărilor de laborator, analiza apei subterane, raportul geotehnic cu recomandările pentru fundare şi consolidări;- alte studii de specialitate necesare, după caz;e)caracteristicile principale ale construcţiilor din cadrul obiectivului de investiţii, specifice domeniului de activitate, şi variantele constructive de realizare a investiţiei, cu recomandarea variantei optime pentru aprobare;f)situaţia existentă a utilităţilor şi analiza de consum:- necesarul de utilităţi pentru varianta propusă promovării;- soluţii tehnice de asigurare cu utilităţi;g)concluziile evaluării impactului asupra mediului;4.durata de realizare şi etapele principale; graficul de realizare a investiţiei.

16

III) Costurile estimative ale investiţiei1.valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general;2.eşalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investiţiei.IV) Analiza cost-beneficiu;1.identificarea investiţiei şi definirea obiectivelor, inclusiv specificarea perioadei de referinţă;2.analiza opţiunilor3.analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă financiară: fluxul cumulat, valoarea actuală netă, rata internă de rentabilitate şi raportul cost-beneficiu;4.analiza economică, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţă economică: valoarea actuală netă, rata internă de rentabilitate şi raportul cost-beneficiu;5.analiza de senzitivitate;6.analiza de risc.V) Sursele de finanţare a investiţiei;Sursele de finanţare a investiţiilor se constituie în conformitate cu legislaţia în vigoare şi constau din fonduri proprii, credite bancare, fonduri de la bugetul de stat/bugetul local, credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile şi alte surse legal constituite.VI) Estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei;1.număr de locuri de muncă create în faza de execuţie;2.număr de locuri de muncă create în faza de operare.VII) Prezentarea principalilor indicatori tehnico-economici ai investiţiei;1.valoarea totală (INV), inclusiv TVA (mii lei)2.eşalonarea investiţiei (INV/C+M):3.durata de realizare (luni);4.capacităţi (în unităţi fizice şi valorice);5.alţi indicatori specifici domeniului de activitate în care este realizată investiţia, după caz.Avize şi acorduri de principiu.1.avizul beneficiarului de investiţie privind necesitatea şi oportunitatea investiţiei;2.certificatul de urbanism;3.avize de principiu privind asigurarea utilităţilor (energie termică şi electrică, gaz metan, apă-canal, telecomunicaţii etc.);4.acordul de mediu;5.alte avize şi acorduri de principiu specifice

VIII. Analiza-diagnostic a intreprinderii (6 intrebari)

17

5. Analizati pozitia financiară a unei întreprinderi din sectorul desfacerii cu amănuntul de produse alimentare:

Indicator 31.12.n Imobilizări 40000 Stocuri 2000 Creante 500 Disponibilităti 1000 Capitaluri proprii 30000 Datorii mai mari de un an 5000 Datorii de exploatare 8500 Datorii bancare pe termen foarte scurt 0

RaspunsPozitia financiara a unei firme se determina prin abordarea economico-financiară de calcul

a fondului de rulment şi cu ajutorul indicatorilor de solvabilitate şi lichiditate.Abordarea economico-financiară este realizată prin intermediul indicatorului fond de

rulment Fond de rulment poate fi calculat ca raportul dintre situaţia netă şi total activ (abordarea

patrimonială)

R1=

TA = 40000 + 2000 + 500 + 1000 = 43500 leiTD = 5000 + 8500 = 13500 lei

unde R1 - fond de rulmentSN – situaţia netăTA – total activTD – total datorii

Solvabilitatea reprezintă capacitatea firmei de a face faţa obligaţiilor pe termen lung. Rata solvabilităţii generale

Sg=

unde T.A. – total activTD – total datorii

Cu cât acest indicator este mai mare decat 1, cu atât situaţia financiară a firmei evaluate este mai bună.

Situatia este buna , valoarea indicatorului fiind > 2Solvabilitatea patrimoniala ( autonomia financiara SP)

18

SP= este o valoare favorabila )

Solvabilitatea patrimoniala prezinta o valoare favorabila

Lichiditatea exprimă capacitatea firmei de a-şi onora obligaţiile pe termen scurt. În practică sunt folosite următoarele rate de lichiditate:

- rata lichidităţi generale(Lg)

Lg=

AC = Stocuri + Creante + Disponibilitati = 2000 + 500 +1000 =3500

unde A.C. – active circulanteD.T.S. – datorii pe termen scurt

Se apreciază că lichiditatea generală a unei firme este satisfăcătoare dacă se încadrează în intervalul 1.2 - 1.8, oferind astfel garantia acoperirii datoriilor curente din activele curente.

- rata lichidităţii parţiale ( curente )(Lp)

Lp= = 0.18

undeS – stocurileAC – active circulanteDTS – datorii pe termen scurt

Intervalul satisfăcător pentru o firmă se situează între 0.85 şi 1.

Li=

Indicatorul gradului de indatorare se poate calcula auat caraport intre datorii financiare cat si ca raport intre datorii financiare si capital imprumutat

GI=

unde GI- grad de indatorareDf- datorii financiare(capital imprumutat )CP – capital propriu

GI=

undeCAN – capital angajat (capital imprumutat + capital propriu)

19

21. Să se calculeze marja comercială şi valoarea adăugată generate de societatea X despre care se cunosc informatiile financiare din tabelul de mai jos şi să se analizeze repartitia valorii adăugate pe destinatii.

Indicator u.m. Venituri din vânzarea mărfurilor 2000 Productia vândută 30000 Productia stocată 1000 Cheltuieli cu materii prime 10000 Costul mărfurilor vândute 1200 Cheltuieli salariale 7000 Cheltuieli cu amortizarea 3000 Cheltuieli cu chirii 1500 Cheltuieli cu dobânzi 1400 Impozit pe profit 1000

Raspuns

Marja comerciala (Mc)= Veniturile din vanzari de marfuri - Costul de achizitie aferent marfurilor vandute

Marja comerciala = 2.000 – 1200 = 800 lei

Valoarea adaugata reprezinta surplusul de bogatie adaugat prin valorificarea potentialului uman si contributia sa la realizarea valorii adaugate.

Indicatorul masoara performanta economico-financiara a intreprinderii, indicele de crestere al valorii adaugate trebuind sa-l depaseasca pe cel al productiei exercitiului si sa fie intr-o crestere continua

Valoarea adaugata se poate determina prin 2 metode - metoda sintetica

Valoarea adaugata(VA) = Marja comerciala (Mc)+ Productia exercitiului(PE) - Consumatia exercitiului provenind de la terti(M)

VA=Qe-M

Productia exercitiului = Productia vanduta + Productia stocata + Venituri din productia de imobilizari = 30000 + 1000+0 =31.000 lei

Consumatia exercitiului provenind de la terti corespunde cu notiunea macroeconomica de consum intermediar si include toate consumurile din exterior, oricare ar fi destinatia lor functionala (interna):

20

- cheltuieli cu stocurile din cumparari (materii prime si materiale consumabile);- cheltuieli cu combustibili, energie si apa;- cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti (pentru intretinere si reparatii, redevente,

locatii de gestiune si chirii, prime de asigurare, cheltuieli cu studiile si cercetarile, cheltuieli cu colaboratorii, reclama, publicitatea etc.);

- alte cheltuieli materiale

Consumatia exercitiului provenind de la terti = Cheltuieli cu materii prime + Cheltuieli cu chirii + Cheltuieli cu dobanzi = 10000 + 1500 +1400 = 12.900 lei

VA = Mc + Qe -M =800+31.000-12.900=18.900 lei

- metoda aditivaValoarea adaugata (VA) este rezultatul însumarii urmatoarelor elemente: salarii, contributii pentru asigurari si protectie sociala, amortizare, provizioane, cheltuieli cu impozite si taxe (fara impozitul pe profit) si rezultatul exploatarii.

VA= 7000+3000=10.000 leiPotrivit abordarii valorii adaugate dupa aceasta metoda, rezulta ca ea este formata din

remunerarea urmatorilor subiecti (parteneri sociali): salariati, actionari, stat, institutiile care acorda credite întreprinderii.

- personalul – prin salarii, participari la rezultate, indemnizatii si alte rezultate)- statul – (prin impozite , taxe si varsaminte asimilate)- creditorii – (prin dividende nete incasate)- firma – prin autofinantarea neta reala)

Ratele de remunerare ale valorii adaugate, reprezinta ponderea detinuta de fiecare element component (ca expresie a remunerarii partenerilor sociali) în valoarea adaugata.

37. Pentru o întreprindere se cunosc următoarele informatii financiare:

Indicator N -1 N Imobilizări 500 550 Stocuri 500 470 Creante 100 200 Disponibilităti 50 60 TOTAL ACTIV 1150 1280 Capitaluri proprii 400 420 Datorii financiare 300 330 Furnizori 200 250 Datorii salariale şi fiscale 240 250 Credite de trezorerie 10 30

Indicator u.m.

21

Cifra de afaceri 2000 Cheltuieli materiale 600 Cheltuieli salariale 1000 Cheltuieli fiscale şi sociale 150 Cheltuieli cu amortizarea 100 Cheltuieli cu dobânda 50 Impozit pe profit 25

Să se calculeze fluxul de numerar de gestiune şi disponibil şi să se explice destinatile acestuia din urmă.

RaspunsCash flow-ul reprezintă fluxul trezoreriei nete pe parcursul unui exerciţiu financiar. Cash

flow-ul sintetizează modificările rezultate ca urmare a operaţiunilor de gestiune şi de capital ale firmei.

Conform specialiştilor în domeniu, cash flow-ul poate fi exprimat în două feluri, în funcţie de criteriul contabil practicat.

Din punct de vedere anglo-saxon cash flow-ul este privit ca un rezultat al operaţiilor de gestiune a firmei,

CFWgest = P.net + Amortisment + Dobânzi =100+100+50=250

Pbrut = Cifra de afaceri- Ch mat-Ch sal- Ch fisc si soc– Ch am- Ch db + Imp profit = 2000-600-1000-150-100-50+25=125

P.net = Pbrut – Imp profit = 125 – 25 = 100

Cash-flow-ul din activitatea de gestiune este cel mai important dintre cash-flow-urile intreprinderii, iar nivelul acestui indicator trebuie să fie suficient de mare pentru a se acoperi plăţile de gestiune, autofinanţare, rambursare de credite, plata dobânzilor şi plata eventualelor dividende.

În strânsă legătură cu noţiunea de cash flow se foloseşte în practica evaluării şi indicatorul cash flow din activităţi de investiţii.

Acest tip de cash flow reprezintă plăţi pentru achiziţionarea de active necorporale, corporale şi financiare, dar şi încasări din vânzarea de active fixe amortizate parţial sau complet, răscumpărare de active financiare

∆Imob = Im1 -Imn-1 + Am + P -V fin=550-500+100=150

Dacă se analizează firma la nivel general (se ia în calcul şi rezultatul operaţiunilor de capital) se foloseşte indicatorul cash flow disponibil.

CFWD = CFgest. – ∆Imob – ∆ N.F.R – ∆ Disp.băneşti =250-150+10-0=110

∆ N.F.R =N.F.R1- N.F.R0 = 140 – 150 = -10

22

N.F.Rn-1 = Stocuri + Creante – Dat expl= 500 + 100 - 450= 150

Dat expln-1 = Fz+dat sal +credite=200+240+10=450

N.F.Rn= Stocuri + Creante = 470 + 200 -530= 140

Dat expln = Fz+dat sal +credite=250+250+30=530

∆ Disp.băneşti = Disp.băneşti1- Disp.băneşti0 = 100 - 100 = 0

În funcţie de destinaţiile sale, cash flow-ul disponibil se împarte în cash flow-ul acţionarilor ( CFW.acţionari ) şi cash flow-ul creditorilor ( CFW.creditori).

CFW.acţionari = Pnet – ∆ Cap pr = 100 – 20 = 80

unde variaţia capitalurilor proprii trebuie privită ca emitere de noi acţiuni.

∆ Cap pri = Cap prn- Cap prn-1 = 420 - 400=20

CFW.creditori = Dobânzi - ∆ Dat fin = 50 – 30 = 20

∆ Dat fin= Dat finn- Dat fin0 = 330 – 300 = 30

În concluzie, cash flow-ul folosit la evaluarea firmei este diferit de variaţia trezoreriei nete prin :

- dobânzile se adună, reprezentând remunerarea împrumutătorilor pentru capitalul împrumutat

- în cash flow-ul investiţiilor se cuprinde variaţia activelor imobilizate

45. Din contul de profit şi pierderi al societătii din exercitiul precedent se cunosc următoarele informatii:

Indicator u.m. Cheltuieli de exploatare platibile 1200 Amortizare 200 Cheltuieli cu dobânzi 160 Impozit pe profit 14

Să se calculeze şi să se interpreteze ratele de solvabilitate şi cele de rentabilitate pentru întreprindere.

Raspuns

23

INDICATORI DE RENTABILITATE SUNT URMARORII rentabilitatea comerciala = profit net / cifra de afaceri rentabilitatea financiara = profit net / capital propriu rentabilitatea economica = profit brut / capital investit rentabilitatea activelor = cifra de afaceri / total active

INDICATORI DE SOLVABILITATE rata solvabilitatii generale = active totale / datorii totale situatia neta = capitaluri proprii = total active – total datorii

Deoarece datele oferite sunt insuficiente indicatorii solicitati nu au putut fii calculati conform cerintelor.

55. Analizati pozitia financiară a unei întreprinderi din sectorul desfacerii cu amănuntul de produse alimentare:

Indicator 31.12.n Imobilizări 80000 Stocuri 20000 Creante 5000 Disponibilităti 1000 Capitaluri proprii 50000 Datorii mai mari de un an 40000 Datorii de exploatare 14000 Datorii bancare pe termen foarte scurt 2000

RaspunsPozitia financiara a unei firme se determina prin abordarea economico-financiară de calcul

a fondului de rulment şi cu ajutorul indicatorilor de solvabilitate şi lichiditate.Abordarea economico-financiară este realizată prin intermediul indicatorului fond de

rulment Fond de rulment poate fi calculat ca raportul dintre situaţia netă şi total activ (abordarea

patrimonială)

R1=

TA = 80.000+ 20.000 + 5.000 + 1.000 = 66000leiTD = 40.000 + 14.000 +2.000 =56.000lei

unde R1 - fond de rulmentSN – situaţia netăTA – total activTD – total datorii

24

Solvabilitatea reprezintă capacitatea firmei de a face faţa obligaţiilor pe termen lung. Rata solvabilităţii generale

Sg=

unde T.A. – total activTD – total datorii

Cu cât acest indicator este mai mare decat 1, cu atât situaţia financiară a firmei evaluate este mai bună.

Solvabilitatea patrimoniala ( autonomia financiara SP)

SP=

Solvabilitatea patrimoniala prezinta o valoare favorabilaLichiditatea exprimă capacitatea firmei de a-şi onora obligaţiile pe termen scurt. În practică

sunt folosite următoarele rate de lichiditate:

- rata lichidităţi generale(Lg)

Lg=

AC = Stocuri + Creante + Disponibilitati = 20.000+5.000+1.000 = 26.000

unde A.C. – active circulanteD.T.S. – datorii pe termen scurt

Se apreciază că lichiditatea generală a unei firme este satisfăcătoare dacă se încadrează în intervalul 1.2 - 1.8, oferind astfel garantia acoperirii datoriilor curente din activele curente.

- rata lichidităţii parţiale ( curente )(Lp)

Lp= = 0.38

undeS – stocurileAC – active circulanteDTS – datorii pe termen scurt

Intervalul satisfăcător pentru o firmă se situează între 0.85 şi 1.

Li=

Indicatorul gradului de indatorare se poate calcula ca aport intre datorii financiare cat si ca raport intre datorii financiare si capital imprumutat

25

GI=

unde GI- grad de indatorareDf- datorii financiare(capital imprumutat )CP – capital propriu

GI=

undeCAN – capital angajat (capital imprumutat + capital propriu)

74. Să se calculeze rezultatele intermediare în manieră anglo-saxonă pentru întreprinderea care e caracterizată prin următoarele venituri şi cheltuieli:

Indicator u.m. Venituri din vânzarea mărfurilor 3000 Subventii de exploatare 1000 Productia vândută 25000 Productia stocată 2000 Cheltuieli cu materii prime 13000 Costul mărfurilor vândute 2200 Cheltuieli salariale 15000 Cheltuieli cu amortizarea 2000 Cheltuieli cu chirii 500 Venituri din dobânzi 100 Cheltuieli cu dobânzi 1400 Impozit pe profit 1500

RaspunsRezultatele intermediare în manieră anglo-saxonă sunt

Cifra de afaceri (CA)EBITD= rezultatul inainte de plata dobanzilor, impozitului pe profit si amortizarii EBIT = rezultatul inainte de plata dobanzilor, impozitului pe profit EBT = rezultat inainte de plata impozitului pe profitRezultat net (Pn)

Cifra de afaceri (CA) = Venituri din vânzarea mărfurilor + Subventii de exploatare + Productia vândută + Productia stocatăCA = 3000+1000+25000+2000 = 31000EBITD = CA- Ch exploatare

26

EBITD= 31000- 30700=300Ch exploatare= Cheltuieli cu materii prime+ Costul mărfurilor vândute+ Cheltuieli salariale+ Cheltuieli cu chirii=13000+2200+15000+500=30700EBIT =EBITD-Cheltuieli cu amortizarea=300-2000=-1700EBT= EBIT- Cheltuieli cu dobânzi =-1700-1300=-3000Pn = EBT- Impozit pe profit=-3000-1500=-4500

X. Organizarea auditului si controlului intern al intreprinderii (5 intrebari)

14. Receptia presupune:

a) Asigurarea ca se primesc numai materiale comandate;

Raspuns

27

Riscuri posibile – sa nu se trimita de catre furnizor materiale comandate si in cantitatea comandata. Proceduri de control intern pentru diminuarea aparitiei riscurilor -sa se lucreze cu comenzi scrise din partea celor care solicita aprovizionarea prin care sa elimine riscul de confuzii intre produse facandu-se astfel precizari clare privind de codul, denumirea produsului, cantitatea. - sa se solicite confirmarea de catre furnizor a comenzii emise - sa se verifice comada, confirmarea la comada si factura de livrare astfel incat la receptia cantitativa, calitativa si valorica sa reflecte realitatea si sa fie in concordanta cu ce s-a comandat,

b) Asigurarea ca se primesc numai materiale de calitatea specificata in ordinele de achizitii;

Raspuns Riscuri posibile – sa nu se primeasca materialele care sau sa nu coresponda din punct de vedere al calitatii cu calitatea solicitata iar acestea sa nu poata fi ulterior utilizate in procesul productiv. Proceduri de control intern pentru diminuarea aparitiei riscurilor – la receptiea cantitativa sa se efectueze si verificarea calitativa de catre gestionar, prin evaluarea parametrilor caracteristici, eventual in prezenta unui specailist.

c) Asigurarea ca toate materialele receptionate si transmise la alte departamente sunt correct inregistrate;

Raspuns Riscuri posibile – materialele receptionate si transmise la alte departamente nu sunt corect inregistrate livrandu-se alte materile sau in cantitati diferite decat cele solicitate. Proceduri de control intern pentru diminuarea aparitiei riscurilor – efectuarea corecta a receptiei si onorarea comenzilor efectute catre alte departamente conform comenzilor primite.

d) Protejarea materialelor primate;

Raspuns Riscuri posibile – deteriorarea calitativa si/sau calitativa a materialelerProceduri de control intern pentru diminuarea aparitiei riscurilor – depozitarea materialelor sa se efectueze in spatii dotate corespunzator pentru a se preintampina o degradare calitativa si/sau cantitativa a acestora.

e) Asigurarea ca informatiile privitoare la facturile de cumparare, stoc si dispozitiile de achizitie sunt consecvente;

Raspuns Riscuri posibile – pot apare confuzii si blocaje in aprovizionare cu materiale

28

Proceduri de control intern pentru diminuarea aparitiei riscurilor – sa se asigure o concordanta intre documentele de achizitie prin introducerea de proceduri legate de intocmirea si circulatia documentelor. Datele trecute in facturi, stoc, dispozitii de achizitii sa fie in concordanta

f) Returnarea prompta a materialelor necorespunzatoare;

RaspunsRiscuri posibile – materialele necorespunzatoare sa nu poata fii returnate furnizorilorProceduri de control intern pentu diminuarea aparitiei riscurilor – efectuarea receptiei materialelor sa se efectueze in prezenta reprezentantului furnizorului iar daca se constata diferente sa se intocmeasca procesul verbal de constatare si sa se inregistreze in nota de receptie si constatare de diferente a materialelor necorespunzatoare.

g) Documentarea completa si corecta a tuturor transferurilor catre deposit si de la deposit;

RaspunsRiscuri posibile – pot apare pierderi materiale intre depozite sau sunt trimise cantitati diferite fata de comanda.Proceduri de control intern pentru diminuarea aparitiei riscurilor – transferurile intre depozite sa se efectueze doar in baza comenzilor si pe baza avizelor de insotire a marfii care trebuie semnate de primire de catre primitor

h) Existenta cererilor de transfer in productie si onorarea acestora la timp;

RaspunsRiscuri posibile – perturbarea ciclului de productie datorita onorarii cu intarziere a cererilor pot conduce la perturbarea onorarii comenzilor catre clientiProceduri de control intern pentru diminuarea aparitiei riscurilor – onorarea cererilor de transfer a materialelor catre productie in conformitate cu grafice de livrari intocmite pe baza comenzilor de livrare primite de la clienti

i) Conditii de munca sigure si depozitarea corespunzatoare a materialelor periculoase.

RaspunsRiscuri posibile – nerespectarea prevederilor legale cu privire la depozitarea materialelor periculoase pot determina amenzi si despagubiri sau chiar inchiderea firmei de catre organele de control abilitateProceduri de control intern pentru diminuarea aparitiei riscurilor – respectarea prevederilor legale cu privire la depozitarea si utilizarea materialelor periculose. Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective.

29

18. Principala sursa de informare pentru management este contabilitatea. Transformarea contabilitatii intr-o contabilitate orientata spre conducere trebuie sa aduca in prim plan sustinerea deciziilor conducerii si nu documentatia activitatii trecute. Identificati informatiile furnizate de contabilitate pentru echipa manageriala. Studiu de caz: Societate de prestari servicii.

Raspuns

Activitatea contabilă, prin metodele, principiile şi valoarea ridicată a informaţiilor sale specifice, reprezintă un instrument activ pentru luarea deciziilor atât la nivel operaţional, pe termen scurt şi mediu, cât şi strategic, pe termen lung

Contabilitatea societatilor comerciale in general si al societatilor de prestari servicii in particular are în structură trei componente,

- componenta fundamentală, reprezentată de obiectivele raportării financiare generate de necesităţile utilizatorilor de informaţii financiare în luarea deciziilor economice,

- componenta privind caracteristicile calitative ale elementelor din situaţiile financiare, prin care se asigură utilitatea informaţiilor contabile

- componenta politicilor contabile şi de raportare, care cuprinde conceptele, principiile şi regulile de recunoaştere, evaluare şi estimare a elementelor patrimoniale, prin care se prezintă de fapt imaginea de utilitate a informaţiilor contabile.

Documentele contabile care ofera informatii pentru echipa manageriala a firmei sunt:Bilanţului contabil acesta reprezintă instrumentul principal prin care se concretizează

funcţiile contabilităţii şi reprezinta o sursa de informaţii importantă pentru analiza financiară. Bilanţul contabil va fi reprelucrat în bilanţ financiar pentru determinarea indicatorilor de lichiditate si exigibilitate precom si şi funcţional în vederea obţinerii unei imagini financiare reale şi credibile.

Scopul bilanţului financiar este acela de a inventaria averea şi angajamentele întreprinderii şi de a le ordona pe termen de lichiditate, respectiv exigibilitate, pornind de la informaţiile prezentate în bilanţul contabil şi în notele explicative.

Analiza bilanţului funcţional furnizează informaţii financiare privind comensurarea echilibrului financiar dintre nevoile întreprinderii şi resursele de finanţare a acestora prin prisma funcţiilor (ciclurilor) ce caracterizează activitatea întreprinderii: funcţia de exploatare, de investiţii şi de finanţare.

Contul de profit şi pierdere este situaţia financiară care măsoară succesul sau performanţa financiară a întreprinderii şi furnizează informaţii predilecte investitorilor cu privire la valoarea economică a societatii de prestari servicii, creditorilor cu privire la capacitatea de îndatorare şi de rambursare a datoriilor.

În esenţă, contul de profit şi pierdere oferă pentru managementul întreprinderii o bază de informaţii consistente care permit, pe de o parte, cunoaşterea performanţelor la nivel global, iar pe de altă parte, detalierea elementelor de venituri şi cheltuieli care au contribuit la obţinerea rezultatului, precum şi la identificarea şi cuantificarea factorilor care l-au influenţat

Ataşarea conceptului de flux financiar factorilor de producţie constituie premisa imaginii fidele a patrimoniului unei întreprinderi şi, totodată, a creşterii interesului faţă de rezultatul economic în raport cu cel patrimonial.

Prin promovarea Situaţiei fluxurilor de trezorerie, informaţia contabilă câştigă un plus de imagine, întrucât exprimă funcţional fluxurile de trezorerie corespunzător celor trei tipuri de activităţi specifice unei întreprinderi:

30

fluxuri de trezorerie din activitatea de exploatare fluxuri de trezorerie din activitatea de investiţii, fluxuri de trezorerie din activitatea de finanţare,

Situaţia fluxurilor de trezorerie exprimă contribuţia şi capacitatea funcţiilor întreprinderii de a genera numerar şi echivalente în numerar şi utilizarea corespunzătoare a fluxurilor de numerar. Menţinerea echilibrului fluxurilor de trezorerie este o condiţie necesară perenităţii întreprinderii.

Situaţia modificărilor capitalurilor proprii cuprinde variaţia elementelor structurale ale capitalurilor proprii (averea netă a acţionarilor) între momentul de început şi cel de sfârşit al exerciţiului financiar şi reflectă capacitatea de menţinere a capitalului şi a rezultatului exerciţiului.

Această situaţie de sinteză urmăreşte să reflecte, cu un grad suficient de fidelitate, toate tranzacţiile care, în timp, au avut ca rezultat o creştere sau o reducere netă a capitalului acţionarilor.

În sinteză, analiza situaţiei financiare a societatilor comerciale vizeaza următoarele domenii: rezultatele economice şi financiare, echilibrul financiar, performanţele întreprinderii, riscurile întreprinderii, domenii utile managerilor in procesul de planificare strategica a afacerii.

Aceste rezultate pot fii grupate sub forma urmatorilor indicatori Dupa natura veniturilor (Cifra de afaceri netă, Venituri totale), Dupa natura realizărilor (Marja comercială, Producţia exerciţiului, Valoarea adaugată), Dupa natura rezultatelor (Rezultatul exploatării, Rezultatul curent, Rezultatul brut al

exerciţiului, Rezultatul net al exerciţiului), Dupa natura acumulărilor (Excedentul brut din exploatare, Capacitatea de autofinanţare,

Autofinanţarea netă)Diagnosticul activităţii unei firme, prin prisma indicatorilor analizaţi, evidenţiază a stare

de sănătate economico – financiarăa a acesteia . Pentru a evidentia impactul acestui diagnostic vom prezenta posibilele concluzii ce se pot

desprinde pentru o societate de prestari de servicii de transport intern si international si intermediere turistica.ca urmare

a) Studiul rezultatelor economice şi financiare ale interprinderiiPUNCTE FORTE:

- pentru veniturile societatii: creşteri ale cifrei de afaceri nete şi veniturilor- pentru realizările societatii: cresterea ponderii anumitor servicii de transport oferite- pentru rezultatele societatii: evoluţie pozitivă pe întreaga perioadă analizată.- pentru acumulările societatii: evoluţie pozitivă pe întreaga perioadă analizată.

PUNCTE SLABE:- pentru veniturile societatii: cifra de afaceri netă în preţuri comparabile pot indica scăderea

reală a afacerii - pentru realizările societatii: remunerarea deficitară pe seama valorii adăugate a salariaţilor;- pentru rezultatele întreprinderii: evoluţie negativă a rezultatului financiar.

CONCLUZIE: Pe întreaga perioadă analizată, indicatorii de volum şi de eficienţă pot exptima progres, fapt ce semnifică tendinţe pozitive în sănătătea financiară a societatii: sau regres ceea ce semnifica tendinte negative in sanatatea financiara

b) Reflectarea echlibrului financiar al întreprinderiiEvoluţia echilibrului financiar, în contextul analizei statice (bazată pe bilanţul contabil,

bilanţul financiar şi funcţional) şi a analizei dinamice (bazată pe tablourile de finanţare şi de

31

trezorerie), a avut ca interfaţă indicatori de natura maselor bilanţiere (fondul de rulment, necesarul de fond de rulment), rate de lichiditate şi solvabilitate, durate de rotatie

În plan general, diagnosticul raportului nevoi – resurse pot releva următoarea situaţie:PUNCTE FORTE:

- în termenii analizei dinamice pe baza criteriului funcţional: echilibrul financiar între resursele şi nevoile din afara ciclului de exploatare; fluxuri de trezorerie pozitive generate de activitatea de exploatare şi de finanţare.PUNCTE SLABE:

- în termenii analizei statice pe baza criteriului lichiditate - exigibilitate: dezechilibrul financiar între resursele permanente şi nevoile permanente, între resursele temporare şi nevoile temporare;

- în termenii analizei dinamice pe baza criteriului funcţional: dezechilibrul financiar între resursele stabile şi nevoile stabile; fluxuri de trezorerie negative generate de activitatea de investiţii;

- în termenii analizei globale: dezechilibrul financiar exprimat prin trezorerie netă negativă cu tendinţă de accentuare a deficitului.CONCLUZIE: Pe întreaga perioadă analizată, echilibrul financiar poate manifesta o depreciere sau apreciere accentuatăc) Dinamismul performanţelor întreprinderii

Performanţele economice măsurate prin rate de rentabilitate (comercială, economică şi financiară), pot conduce le utmatoarele concluziiPUNCTE FORTE:- tendinţă de creştere pe întreaga perioadă analizată a ratelor.PUNCTE SLABE:- nivel nesatisfăcător al indicatorilor în comparaţie cu valorile de referinţă.CONCLUZIE: Pe ansamblu, randamentul financiar în perioada analizată poate sau nu sa satisfaca criteriile de performanţă.d) Riscurile întreprinderii

Analiza riscurilor poate evidentia evidenţiat o situaţie confortabilă sau de discomfort.CONCLUZIE: Întreprinderea a acţionat flexibil pentru îmbunătăţirea gradului de protejare împotriva riscurilor de exploatare, financiar şi de faliment.

.Având în vedere punctele tari şi slabe date de diagnosticul economic şi financiar, precum şi

tendinţele de evoluţie a mediului intern şi extern a societatii comerciale, se pot realiza cercetari previzionale a informaţiei contabile pe orizontul de timp viitor.

În cadrul situaţiilor situaţiilor financiare previzionate, contul de profit şi pierdere previzionat reprezintă o estimare operaţională de ansamblu a afacerii, bilanţul previzionat reflectă impactul cumulativ anticipat al deciziilor viitoare asumate de management asupra poziţiei financiare, în timp ce situaţia fluxurilor de trezorerie reflectă mişcările de numerar viitoare.

Din cele prezentate se poate concluziona astfel ca contabilitatea reprezintă o sursă pertinentă şi credibilă de informaţii utilizate în adoptarea deciziilor din managementul întreprinderii, care au ca scop reglarea şi optimizarea relaţiilor de echilibru pe termen scurt, mediu şi lung a obiectivelor perechi : nevoi – resurse, cheltuieli – venituri, costuri (eficienţă) – performanţe (eficacitate).

32

22. Organizarea contabilitatii de gestiune. Studiu de caz:societate de comert.

Raspuns

Organizarea şi conducerea contabilităţii de gestiune este obligatorie conform prevederilor art. 1 alin. (1) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată şi se realizează ţinând cont de o serie de factori, cum ar fi: specificul activităţii desfăşurate de entitate (ex: producţie, comerţ, prestări servicii etc.), mărimea şi structura organizatorică a acesteia, tipul şi modul de organizare a producţiei, tehnologia de fabricaţie, caracterul procesului de producţie etc.

Potrivit reglementărilor contabile este obligatorie organizarea contabilităţii de gestiune, iar la latitudinea entităţii este lăsat numai modul de organizare a acesteia care este determinat de speci-ficul activităţii..

Astfel, prin contabilitatea de gestiune, entităţile pot obţine pentru nevoi proprii, informaţii pe baza cărora se poate asigura o gestionare eficientă a activelor entităţii.

Prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1826/2003 s-au aprobat Precizările privind unele măsuri referitoare la organizarea şi conducerea contabilităţii de gestiune, conform cărora contabilitatea de gestiune trebuie să asigure, în principal:

înregistrarea operaţiunilor privind colectarea şi repartizarea cheltuielilor pe destinaţii,respectiv pe activităţi, secţii, faze de fabricaţie, centre de costuri, centre de profit, după caz,

calculul costului de achiziţie, de producţie, de prelucrare a bunurilor intrate, obţinute, lucrărilor executate, serviciilor prestate, producţiei în curs de execuţie, imobilizărilor în curs etc.

Un rol important în organizarea contabilităţii de gestiune îl are calculaţia costurilor. Calculaţia costurilor presupune ansamblul lucrărilor efectuate într-o formă organizată cu scopul de a obţine informaţii privind costul bunurilor, lucrărilor, serviciilor, activităţilor sau altor obiecte de calculaţie stabilite de fiecare entitate în funcţie de specificul activităţii desfăşurate.

Utilizarea informaţiilor legate de costurile activităţii facilitează luarea unor decizii în legătură cu volumul şi structura activităţii în vederea creşterii profitului..

Informaţiile cu privire la nivelul, structura şi evoluţia costurilor prezintă un rol deosebit în privinţa adoptării deciziilor în scopul creşterii eficienţei activităţii desfăşurate şi, totodată, prezintă importanţă pentru controlul activităţii interne a întreprinderii.

Cu ajutorul calculaţiei costurilor se pot obţine informaţii privind costurile efective şi cele prestabilite (antecalculate, standard), determinarea abaterilor costurilor efective de la cele prestabilite, atât în totalitatea lor, cât şi pe articole de calculaţie, pe locuri de costuri, pe produse şi pe cauze. Prin analiza abaterilor înregistrate în procesele de producţie se pot lua măsuri pentru înlăturarea deficienţelor înregistrate în procesele de producţie.

Studiu de caz: Societate de comert.S.C. ALFA S.A. are ca obiect de comercializarea de bunuri alimentare.

Perioada de gestiune aleasă pentru stabilirea costurilor stocurilor este de o lună şi anume luna octombrie.

33

În vederea determinării costurilor de producţie s-a optat pentru utilizarea conturilor din clasa a 9-a a Planului de conturi, prevăzute de Reglementările contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene.

Pentru simplificarea calculelor, cotele privind contribuţiile sociale sunt ipotetice şi A. Înregistrarea cheltuielilor, în cursul perioadei, în contabilitatea financiară şi în

contabilitatea de gestiune din activitatea de comertAceleaşi cheltuieli de exploatare efectuate în activitatea de obţinere a produselor finite sunt

reflectate astfel: din punct de vedere financiar pe naturi, în conturi din clasa a 6-a; din punct de vedere funcţional pe categorii de cheltuieli, în conturi din clasa a 9-a.În urmator vom prezenta reflectarea cheltuielilor efectuate în perioada de gestiune atât în

contabilitatea de gestiune, cât şi în cea financiară.

Reflectarea în contabilitateafinanciară şi în contabilitatea de gestiune a cheltuielilor înregistrate în cursul lunii octombrie

Înregistrare în contabilitatea financiară Înregistrare în contabilitatea de gestiune

602 =Cheltuieli cu materialele consumabile

302Materiale consumabile

3.000 lei 925 =Cheltuieli de desfacere

901Decontari interne

3.000

603 = Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar

303 Materiale de natura obiectelor de inventar

6.500 lei 925 =Cheltuieli de desfacere

901Decontari interne

6.500 lei

604 =Cheltuieli privind materialele nestocate

401Furnizori

3.850 lei 925 =Cheltuieli de desfacere

901Decontari interne

3.850 lei

605 =Cheltuieli privind energia si apa

401Furnizori

657 lei 925 =Cheltuieli de desfacere

901Decontari interne

657 lei

623 =Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate

401Furnizori

3.560 lei 925 =Cheltuieli de desfacere

901Decontari interne

3.560 lei

626Cheltuieli postale si taxe telecomunicatii

401Furnizori

435 lei 925 =Cheltuieli de desfacere

901Decontari interne

435 lei

34

641 =Cheltuieli cu salariile personalului

421Personal salarii datorate

3.700 lei 925 =Cheltuieli de desfacere

901Decontari interne

3.700 lei

645 =Cheltuieli cu asig si prot soc

431Asigurarile sociale

1.027 lei 925 =Cheltuieli de desfacere

901Decontari interne

1.027 lei

6811 =Cheltuieli de exploatare cu amortizarea imobilizarilor

281Amortizarea privind imobilizarile corporale

406.5 lei 925 =Cheltuieli de desfacere

901Decontari interne

406.5 lei

26. Proceduri privind utilizarea documentelor financiar contabile reglementate de OMFP 3512/2008.

Raspuns

Societăţile comerciale, societăţile/companiile naţionale, regiile autonome, institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, societăţile cooperatiste şi celelalte persoane juridice, instituţiile publice, asociaţiile şi celelalte persoane juridice cu şi fără scop patrimonial, precum şi persoanele fizice care desfăşoară activităţi producătoare de venituri, subunităţile fără personalitate juridică, cu sediul în străinătate sau în România, prevăzute în Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, consemnează operaţiunile economico-financiare, în momentul efectuării lor, în documente justificative, pe baza cărora se fac înregistrări în contabilitate (jurnale, fişe şi alte documente contabile, după caz).

Documentele justificative trebuie să cuprindă următoarele elemente principale: denumirea documentului; denumirea/numele şi prenumele şi, după caz, sediul/adresa persoanei juridice/fizice

care întocmeşte documentul; numărul documentului şi data întocmirii acestuia; menţionarea părţilor care participă la efectuarea operaţiunii economico-financiare

(când este cazul); conţinutul operaţiunii economico-financiare şi, atunci când este necesar, temeiul

legal al efectuării acesteia; datele cantitative şi valorice aferente operaţiunii economico-financiare efectuate,

după caz; numele şi prenumele, precum şi semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea

operaţiunii economico-financiare, ale persoanelor cu atribuţii de control financiar preventiv şi ale persoanelor în drept să aprobe operaţiunile respective, după caz;

- alte elemente menite să asigure consemnarea completă a operaţiunilor efectuate.      Documentele care stau la baza înregistrărilor în contabilitate pot dobândi calitatea de

35

document justificativ numai în condiţiile în care furnizează toate informaţiile prevăzute de normele legale în vigoare

În cuprinsul oricărui document emis de către o societate comercială trebuie să se menţioneze şi elementele prevăzute de legislaţia din domeniu, respectiv forma juridică, codul unic de înregistrare şi capitalul social, după caz.

Documentele justificative provenite din tranzacţii/operaţiuni de cumpărare a unor bunuri de la persoane fizice, pe bază de borderouri de achiziţii, pot fi înregistrate în contabilitate numai în cazul în care se face dovada intrării în gestiune a bunurilor respective.

În cazul în care documentele se referă la cheltuieli pentru prestări de servicii efectuate de persoane fizice impuse pe bază de norme de venit, pentru a fi înregistrate în contabilitate, acestea trebuie să aibă la bază contracte sau convenţii civile, încheiate în acest scop, şi documentul prin care se face dovada plăţii, respectiv dispoziţia de plată/încasare.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 82/1991 , republicată, contabilitatea se ţine în limba română şi în moneda naţională. Contabilitatea operaţiunilor efectuate în valută se ţine atât în moneda naţională, cât şi în valută, potrivit reglementărilor elaborate în acest sens.

Documentele justificative şi financiar-contabile pot fi întocmite şi într-o altă limbă şi altă monedă dacă acest fapt este prevăzut expres printr-un act normativ (de exemplu, Codul fiscal, referitor la factură).

Documentele contabile - jurnale, fişe etc. -, care servesc la prelucrarea, centralizarea şi înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor consemnate în documentele justificative, întocmite manual sau prin utilizarea sistemelor informatice de prelucrare automată a datelor, trebuie să cuprindă elemente cu privire la:

felul, numărul şi data documentului justificativ; sumele corespunzătoare operaţiunilor efectuate; conturile sintetice şi analitice debitoare şi creditoare; semnăturile pentru întocmire şi verificare, după caz.Înscrierea datelor în documente se face cu cerneală, cu pix cu pastă sau prin utilizarea

sistemelor informatice de prelucrare automată a datelor, după caz.Regimul juridic al documentelor în formă electronică, ce conţin date privind operaţiunile

economice de schimb sau vânzare de bunuri ori servicii între persoane care emit şi primesc facturi, bonuri fiscale sau chitanţe în formă electronică, este stabilit de Legea nr. 260/2007  privind înregistrarea operaţiunilor comerciale prin mijloace electronice.

Facturile şi chitanţele în formă electronică, emise fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute de legegislatie, nu au calitatea de document justificativ, în înţelesul prevederilor Legii nr. 82/1991 , republicată.

În documentele justificative şi în cele contabile nu sunt admise ştersături, modificări sau alte asemenea procedee, precum şi lăsarea de spaţii libere între operaţiunile înscrise în acestea sau file lipsă.

Erorile se corectează prin tăierea cu o linie a textului sau a cifrei greşite, pentru ca acestea să poată fi citite, iar deasupra lor se scrie textul sau cifra corectă.

Corectarea se face în toate exemplarele documentului şi se confirmă prin semnătura persoanei care a întocmit/corectat documentul justificativ, menţionându-se şi data efectuării corecturii.

În cazul documentelor justificative la care nu se admit corecturi, cum sunt cele pe baza cărora se primeşte, se eliberează sau se justifică numerarul, ori al altor documente pentru care

36

normele de utilizare prevăd asemenea restricţii, documentul întocmit greşit se anulează şi rămâne în carnetul respectiv.

La corectarea documentului justificativ în care se consemnează operaţii de predare-primire a valorilor materiale şi a mijloacelor fixe este necesară confirmarea, prin semnătură, atât a predătorului, cât şi a primitorului.

În cazul completării documentelor prin utilizarea sistemelor informatice de prelucrare automată a datelor, corecturile sunt admise numai înainte de prelucrarea acestora, menţionându-se data rectificării şi semnătura celui care a făcut modificarea. Documentele prezentate în listele de erori, anulări sau completări (pe baza cărora se fac modificări în fişiere sau în baza de date a unităţii) trebuie să fie semnate de persoanele împuternicite de conducerea unităţii.

În cazul în care prelucrarea documentelor justificative se face de către un terţ (persoană fizică sau juridică), în relaţiile dintre terţi şi unităţile beneficiare este necesar ca pentru efectuarea corespunzătoare a înregistrărilor în contabilitate să se respecte următoarele reguli:

documentele justificative să fie întocmite corect şi la timp de către unităţile beneficiare, acestea răspunzând de realitatea datelor înscrise în documentele respective;

documentele contabile, întocmite de terţi pe baza documentelor justificative, trebuie predate unităţilor beneficiare la termenele stabilite prin contractele sau convenţiile civile încheiate, terţii răspunzând de corectitudinea prelucrării datelor

în condiţiile în care prestatorul de servicii de prelucrare a documentelor nu este persoană fizică sau juridică autorizată potrivit legii  privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi, republicată, unităţile beneficiare trebuie să efectueze verificarea documentelor contabile obţinute de la terţi, în sensul cuprinderii tuturor documentelor justificative predate pentru prelucrare, al respectării corespondenţei conturilor şi exactităţii sumelor înregistrate.

În vederea înregistrării în jurnale, fişe şi în celelalte documente contabile a operaţiunilor economico-financiare consemnate în documentele justificative, potrivit formelor de înregistrare în contabilitate utilizate de unităţi, se poate face contarea documentelor justificative, indicându-se simbolurile conturilor sintetice şi analitice, debitoare şi creditoare, în conformitate cu planul de conturi general aplicabil.

Înregistrările în contabilitatea sintetică şi analitică se fac pe bază de documente justificative, fie document cu document, fie pe baza unui centralizator în care sunt înscrise mai multe documente justificative al căror conţinut se referă la operaţiuni de aceeaşi natură şi perioadă.

În cazul operaţiunilor contabile pentru care nu se întocmesc documente justificative, înregistrările în contabilitate se fac pe bază de note de contabilitate care au la bază note justificative sau note de calcul, după caz.

În cazul stornărilor, pe documentul iniţial se menţionează numărul şi data notei de contabilitate prin care s-a efectuat stornarea operaţiunii, iar în nota de contabilitate de stornare se menţionează documentul, data şi numărul de ordine ale operaţiunii care face obiectul stornării.

Corectarea înregistrărilor făcute în contabilitate se face numai pe baza notelor de contabilitate întocmite în acest scop.

Înregistrările în contabilitate se fac cronologic, prin respectarea succesiunii documentelor după data de întocmire sau de intrare a acestora în unitate şi sistematic, în conturi sintetice şi analitice, în conformitate cu regulile stabilite pentru fiecare formă de înregistrare în contabilitate.

Înregistrările în contabilitate se pot face manual sau utilizându-se sistemele informatice de prelucrare automată a datelor.

Factura se întocmeşte şi se utilizează în conformitate cu prevederile Codului fiscal.

37

Pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii pentru care persoanele impozabile sunt scutite fără drept de deducere a taxei pe valoarea adăugată şi nu sunt obligate să întocmească facturi, în conformitate cu prevederile Codului fiscal şi ale normelor metodologice de aplicare a acestuia, operaţiunile economice se înregistrează în baza contractelor încheiate între părţi şi a documentelor financiar-contabile sau bancare care să ateste acele operaţiuni, cum sunt: aviz de însoţire a mărfii, chitanţă, dispoziţie de plată/încasare, extras de cont bancar, nota de contabilitate etc., după caz.

Registrele de contabilitate şi formularele financiar-contabile pot fi adaptate în funcţie de specificul şi necesităţile persoanelor, cu condiţia respectării conţinutului de informaţii şi a normelor de întocmire şi utilizare a acestora. Acestea pot fi pretipărite sau editate cu ajutorul sistemelor informatice de prelucrare automată a datelor.

Numărul de exemplare al formularelor financiar-contabile poate fi diferit de cel prevăzut în prezentele norme metodologice, în condiţiile în care procedurile proprii privind organizarea şi conducerea contabilităţii impun acest lucru.

În situaţia în care activitatea de întocmire a documentelor justificative şi financiar-contabile este încredinţată în baza unui contract de prestări de servicii unor persoane fizice sau juridice, normele proprii interne de întocmire şi utilizare a formularelor respective se adaptează în mod corespunzător, fiind obligatoriu să se prevadă în contract clauze referitoare la întocmirea şi utilizarea formularelor în aceste condiţii.

Se pot stabili norme proprii de întocmire şi utilizare a formularelor financiar-contabile, cu condiţia ca acestea să nu contravină reglementărilor legale în vigoare.

Neîntocmirea, întocmirea eronată şi/sau neutilizarea documentelor justificative şi financiar-contabile, conform prevederilor prezentelor norme metodologice, se sancţionează potrivit dispoziţiilor legale.

Persoanele prevăzute la art. 1 din Legea nr. 82/1991 , republicată, vor asigura un regim intern de numerotare a formularelor financiar-contabile, astfel:

persoanele care răspund de organizarea şi conducerea contabilităţii vor desemna, prin decizie internă scrisă, o persoană sau mai multe, după caz, care să aibă atribuţii privind alocarea şi gestionarea numerelor aferente;

fiecare formular va avea un număr de ordine sau o serie, după caz, număr sau serie ce trebuie să fie secvenţial(ă), stabilit(ă) de societate. În alocarea numerelor se va ţine cont de structura organizatorică, respectiv gestiuni, puncte de lucru, sucursale etc.;

persoanele prevăzute la art. 1 din Legea nr. 82/1991 , republicată, vor emite proceduri proprii de stabilire şi/sau alocare de numere ori serii, după caz, prin care se va menţiona, pentru fiecare exerciţiu financiar, care este numărul sau seria de la care se emite primul document.

Documentelor în formă electronică, ce conţin date privind operaţiunile economice de schimb sau vânzare de bunuri ori servicii între persoane care emit şi primesc facturi, bonuri fiscale sau chitanţe în formă electronică, li se aplică regimul juridic prevăzut prin Legea nr. 260/2007 privind înregistrarea operaţiunilor comerciale prin mijloace electronice. Facturile şi chitanţele în formă electronică, emise fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute de legea mai sus menţionată, nu au calitatea de document justificativ, în înţelesul prevederilor Legii nr. 82/1991, republicată

30. Reguli de evaluare alternative a elementelor de bilant in conformitate cu Reglementarile contabile in vigoare. Studiu de caz.

38

Raspuns

Pentru evaluarea elementelor din situaţiile financiare anuale sunt utilizate reguli de bază şi reguli alternative în conformitate cu prevederile reglementărilor contabile.

Regulile de evaluare alternative ce pot fi aplicate sunt cele referitoare la reevaluarea imobilizărilor corporale şi cele referitoare la evaluarea la valoarea justă a instrumentelor financiare

Pe baza unor reglementari legale, elemenetele patrimoniale pot fi prezentate in bilant la o alta valoare, dupa cum urmeaza :

a) Valoarea determinata pe baza metodei valorii de inlocuire, pentru imobilizarile corporale cu durata de viata limitata si pentru stocuri;

b) Evaluarea prin metode, altele decat cea prevazuta la pct.a), care sunt destinate sa tina cont de inflatie pentru elementele prezentate in conturile anuale inclusiv capitalurile proprii;

c) Reevaluarea imobilizarilor corporale si a imobilizarilor financiare.La aplicarea uneia dintre cele trei metode, in reglementarile legale trebuie prevazute

continutul, limitele si regulamentul de aplicare.Ministerul Finantelor poate solicita intreprinderilor care intra sub incidenta acestor

reglementari sa urmeze prevederile Standardului de Contabilitate National “Contabilitatea de inflatie” inclus in Volumul 3. In acest caz, elementele bilantiere vor fi prezentate la alta valoare decat costul istoric, conform unor reglementari speciale.

In cazul in care valoarea unui activ al intreprinderii este determinata potrivit unor reglementari legale, acea valoare va fi atribuita activului la inregistrarea in contabilitate sau va constitui punctul de plecare pentru determinarea acelei valori, in locul costului de achizitie sau costului de productie sau a oricarei alte valori atribuita inainte acelui activ. In astfel de cazuri, regulile privind amortizarea se vor aplica activului prin substituirea costului de productie sau a celui de achizitie cu valoarea cea mai recent atribuita acelui activ in baza reglementarilor legale sau ca rezultat al aplicarii ajustarilor la inflatie.

Informatii aditionale ce trebuie prezentate in cazul abaterii de la regulile privind costul istoric

In cazul aplicarii tratamentelor contabile alternative, elementele influentate de acestea, precum si baza de evaluare adoptata pentru determinarea valorilor activelor respective, trebuie prezentate, pentru fiecare element in parte, in notele la conturile anuale.

In cazul fiecarui element bilantier influentat ca urmare a aplicarii unui tratament alternativ, valorile comparative determinate pe baza costului istoric trebuie prezentate separat in notele la conturile anuale.

Valorile comparative se refera la :a) valoarea totala a activelor incluse in acel element bilantier determinata pe baza costului

istoric; b) valoarea totala a ajustarilor efectuate pentru determinarea valorii activelor pentru care s-

a aplicat tratamentul contabil alternativ .In conditiile in care profitul sau pierderea exercitiului financiar au fost influentate de

aplicarea tratamentelor contabile alternative, influenta trebuie cuantificata si prezentata in notele la conturile anuale.

Rezerva din reevaluarePlusul sau minusul rezultat din reevaluarea oricarui activ, pe una din bazele mentionate mai

sus , trebuie reflectate in debitul sau creditul contului “Rezerve din reevaluare”, dupa caz.Rezerva din reevaluare trebuie prezentata in bilant la un sub-post separat in cadrul postului

de rezerve.

39

a) Rezerva din reevaluare poate fi capitalizata in totalitate sau partial, in orice moment;b) Rezerva din reevaluare trebuie redusa in masura in care sumele inregistrate la acest post

bilantier nu mai corespund metodei de evaluare utilizata ;c) Rezerva din reevaluare nu poate face obiectul unei distribuiri, directe sau indirecte, daca

ea nu corespunde unei plusvalori efectiv realizate ;d) Rezerva din reevaluare nu poate fi redusa decat in situatiile prevazute mai sus.In cazul aplicarii metodelor de evaluare prevazute mai sus se vor mentiona, in notele la

conturile anuale, continutul, limitele si modalitatile de aplicare, cu indicarea posturilor influentate din bilant si din contul de profit si pierdere, precum si metoda adoptata pentru calculul valorilor obtinute.

Miscarile din cursul exercitiului financiar in contul “Rezerve din reevaluare” se vor prezenta in notele la conturile anuale, cu urmatoarele informatii :

a) valoarea rezervei din reevaluare la inceputul exercitiului;b) sumele creditate in contul “Rezerve din reevaluare” in timpul exercitiului ;c) sumele transferate din contul “Rezerve din reevaluare” pentru a fi capitalizate sau pentru

alte motive, cu prezentarea naturii transferului care a avut loc; d) valoarea rezervei din reevaluare la incheierea exercitiului financiar.In notele la conturile anuale se va prezenta, de asemenea, tratamentul fiscal al sumelor

inregistrate in creditul sau debitul contului “Rezerve din reevaluare” .

Studiu de caz

O societate comerciala detine o instalatie achizitionata pe data de 02.12.N la valoarea de 5.000 lei, care se va amortizata linear in 5 ani. La sfarsitul anului N+3 se decide reevaluarea sa, valoarea justa stabilita fiind de 2.500 lei. Rezerva din reevaluare este realizata pe masura amortizarii instalatiei.

In conditiile aplicarii IAS 16 “Imobilizari corporale”, se vor face urmatoarele inregistrari in anii N+3 si N+4N+1 = 5.000 / 5 = 1.000 lei

In anuii N+2 si N+3 amortizarea inregistrata in contabilitate va fii egala cu cea din anul N+1 si anume de 1000 lei

La sfarsitul anului N+3 conducerea societatii , in conformitate cu legislatia in vigoare, decide reevaluarea instalatiei.

Astfel in la sfarsitul anului N+valoarea ramasa de amortizat a instalatiei este de 2000 lei Val ramasa = 5.000 – 3.000 = 2.000 leiCa urmare a reevaluarii s-a ajuns la concluzia ca instalatia are o valoare justa de 2.500 leiVal. Justa = 2.500

Ceea ce determina ca Indicele de reevaluare = Val justa/Val ramasa = 2.500 / 2.000 = 1,25Ceea ce determina ca Valoarea Bruta reevaluata va fii de Val. Bruta reevaluata = Indicele de reevaluare xVal initiala =1,25 x 5.000 = 6.250 lei

iarAmortizarea reevaluata = Indicele de reevaluare x Amortizarea inregistrata =1,25 x 3.000 =

3.750 leiIn contabilitate se vor face urmatoarele inregistrari

40

2131 = 105 1.250 lei (6.250-5.000)Echip tehnologice Rezerve din reevaluare

105 = 281 750 lei (3.750-3.000)Rezerve din reevaluare Amortizarea privind

imob corporale

Deoarece in anii N+4 si N+5 este egala aceasta va fii N+4= N+5 = 2.500 / 2 = 1.250

Iar Rezultatul din reevaluare va fii de 500 rezultat din diferenta intre amortizarea liniara rezultata si rezerva din reevaluare

In contabilitate in anii N+4 si N+5 se vor face urmatoarele inregistrariN+4: 105 = 117 250 lei Rezerve din reevaluare Rezultatul reportat N+5: 105 = 117 250 lei Rezerve din reevaluare Rezultatul reportat

41