Management aeroportuarSeminar 2

Elena CAPITANUL

1. Aeroporturile Structuri esenŃiale ale sistemului de transport aerian Au rol strategic în dezvoltarea regiunilor pe care le

deservesc PărŃi integrate ale sistemului de transport Elemente cu impact economic, social şi de mediu

semnificativ Structuri arhitecturale de excepŃie Au evoluat de la simple elemente de infrastructură la

adevărate oraşe aeroportuare “Airport City””Aerotropolis”

1.1 Factori de schimbare După WWII industria aviatică a cunoscut o creştere

constantă cu scurte perioade de fluctuaŃie; Anii ‘70 schimbări majore dpdv al cadrului legislativ

deregularizare, privatizare, globalizare (1978,SUA); 1987-1990-1993-1997 – UE; 2007 – 2010 UE-SUA Open Skies Agreement; Marile alianŃe ale companiilor aeriene: Star Alliance, Sky

Team, One World; Fuziuni ale companiilor aeriene: Delta&Northwest; Air

France&KLM; Lufthansa&Swiss.

? Aeroporturile ?

1.2 Trei elemente cheie de dezvoltare Airport “commercialization”: adoptarea unei

filosofii de management al afacerilor; Airport privatization: transferul unui aeroport în

proprietate privată prin diferite metode (cumpărare de acŃiuni, parteneriate strategice, contracte de management privat);

Airport ownership diversification: implicarea unui număr divers de stakeholderi interesaŃi (mari operatori aeroportuari, dezvoltatori aeroportuari).

TranziŃia în paşi lenŃi dar fermi a aeroporturilor de la o industrie caracterizată de aparteneŃa la proprietatea de stat, regelmentată local la era conceptului de “management aeroportuar” în contextul globalizării.

1.3 Operatorii aeroportuari Manageriază întregul sistem de servicii oferite

clienŃilor de către stakeholderi, cu scopul asigurării unui flux operaŃional eficient şi sigur.

? ClienŃii ? Stakeholderii ClienŃii = ? ≠ Stakeholder

1.4 TranziŃia de la sectorul public la cel privat IniŃial, aeroporturile au fost deŃinute de sectorul public fie de

administraŃii de nivel naŃional – departamente guvernamentale, Minister de Transport, AAC (Paris, Londra, Dublin, Geneva, Madrid, tokzo, Singapore, Sydney) sau local, sau ambele (Frankfurt, Amsterdam, Viena).

! Basel Mulhouse (EuroAirport) este deŃinut atât de autorităŃile franceze cât şi de cele eleveŃiene, fiind situat chiar la graniŃa celor două Ńări.

1.4 TranziŃia de la sectorul public la cel privat 1970-1980 valul procesului de “comercializare”; Adoptarea unor practici contabile standardizate care

permit analiza performanŃelor economice şi financiare;

1990 a început valul privatizărilor în domeniul aeroportuar;

Aeroproturile au trecut prin faza de descentralizare care au oferit acestora o mai mare libertate din punct de vedere comercial şi operaŃional, deschizând drumul investiŃiilor private.

Schimbarea opticii dinspre “operaŃional” spre “comercial”

Benchmarking, PerformanŃă, Calitate, Marketing; Venituri aeronautice vs. venituri non-aeronautice

(1984, Amsterdam, VA < VNA);

1.4 Privatizarea – Pro şi ContraPro Reduce nevoia de investiŃii publice în condiŃiile unui climat

economic nefavorabil; Acces facil pe pieŃele internaŃionale - competitivitate; Posibilitate de diversificare; Reducerea implicării guvernamentale – eficienŃă ridicată; Metodă de finanŃare a aeroporturilor pentru a face faŃă cererii

acute de dezvoltare.

Contra Monopol Suprataxare; Standarde scăzute ale serviciilor oferite; InvestiŃii inadecvate; CondiŃii de muncă mai puŃin favorabile; Prioritatea intereselor investitorilor în faŃa nevoilor comunităŃii şi

a utilizatorilor.

1.5 Tipuri de privatizare IPO – initial public offering Concesionare Vânzare de acŃiuni Contracte de manageriere

1.6 Operatori aeroportuari BAA AdP (engineering & construction projects mgmt.) Fraport (handling) Schiphol Group (T4 JFK) Zurich Unique AENA Changi Malaysia Airport Holding Berhad Macquarie Group Morgan Stanley Goldman Sachs Merril Lynch ABN Amro Infrastructure Capital Equity Fund Credit Suisse GE Energy Financial Services GE Commercial Aviation Services

1.6 Operatori aeroportuari TBI dezvoltator imobiliar 1995 Cardiff, 1996 Belfast, 1997 Orlando

Sanford,1998 Stockholm Skasta AchiziŃionează Aeronautical & General Instruments

Ltd. 2005 AchiziŃionează Abertis – dezvoltatori de

infrastructură 2007 Abertis achiziŃionează Desarollo de

Concesiones Aeroportuarias (DCA) cu participaŃiuni la 15 aeroporturi (Mexic, Jamaica, Chile şi Columbia).

Oferă şi servicii de management aeroportuar (SUA)

1.6 Operatori aeroportuari Ferrovial dezvoltator imobiliar şi de infrastructură

aeroportuară, feroviară şi rutieră, specilizaŃi în managementul infrastructurii de transport şi al deşeurilor

2000- 2003 începe achiziŃii de participaŃiuni la Bristol, Belfast, Niagara Falls, Antofagasta.

2006 – AchiŃia BAA (10 mld. ₤) Devine cel mai mare operator aeroportuar privat dpdv al nr.

de PAX procesaŃi.

1.6 Operatori aeroportuari Hochtief AirPort (HTA) companie dezvoltatoare

de infrastructură aeroportuară 1998 preia 50% din Dusseldorf 2000 preia 49% din Hamburg În 2001 preia operarea aeroportului din Athena după

ce a făcut parte din consorŃiul de dezvoltatori 2002 membru al consortiului care a cumpărat

Sydney 2005 47% din Tirana 2007 37% din Budapesta 6 aeroporturi peste 80 de mil de PAX

Structura HTA

2005 pune bazele unui fond de investiŃii HTAC (HTA Capital)

Hastings Funds Management Ltd Australia (50%) Caisse de depot et placement du Quebec Canada(40) KfW IPEX Bank Germania (10%)

Obiectivul parteneriatului este de a întări poziŃia financiară şi de a crea noi surse de capital pentru viitoarele planuri de investiŃii

HTA manageriază parteneriatul Oferă servicii de planificare, dezvoltare şi implementare

de proceduri şi facilităŃi aeroporturilor cu scopul de a optimiza procesul operaŃional.

Vând “retail know how”

1.6 Operatori aeroportuari Macquarie Group emergenŃa investitorului financiar Companie australiană care oferă o paletă largă de servicii

financiar bancare, consiliere investiŃională În 2000 preia Portland Group - specialişti în consultanŃă

aeroportuară MAG (Macquarie airports group) – fond de investiŃii cu capital

privat MAp (Macquarie Airports) - fond de investiŃii listat pe bursă Preia pe rând părŃi din aeroporturile Birmingham, Bristol,

Sydney, Roma, Bruxelles, Copenhaga. A devenit rapid al doilea cel mai mare operator aeroportuar

privat.

Strategia MAp Alege să investească în aeroporturi cu anumite

caracteristici PoziŃie dominantă în piaŃă PotenŃial de creştere peste medie Capacitate în surplus OportunităŃi comerciale neexploatate OportunităŃi de optimizare a structurilor de capital

În 2007 se retrage din Birmingham şi Roma În 2003 cumpără cu 480 mil EUR 45% din acŃiunile

aeroportului din Roma ca sa le vândă în 2007 cu 1.23 mld EUR.

Din 2007 se focusează pe investiŃii pe termen lung în Japonia.

1.6 Operatori aeroportuari Companie aeriană vs. Operator aeroportuar În SUA este o practică obişnuită, copaniile aeriene deŃinând

drepturi exclusive asupra unui terminal:JFK – Terminal 5 – Jet Blue Airways

2003 Joint venture Lufthansa şi aeroportul din Munchen (raport 40-60)

2005 Lufthansa deŃine 10% din Fraport Thai Airways , Bangkok Airways deŃin participaŃiuni la

aeroporturi asiatice EasyJet, RyanAir încercări eşuate de a deveni operatori E o practică discriminatorie?

! Studiu de caz – Aeroportul Viena

! Studiu de caz – Aeroportul Viena 1954 Autoritatea Aeroportuară Vieneză 64 000 PAX / an

1978 - 2.8 mil PAX / an Plin proces de dezvoltare şi “comercializare”

structură organizaŃională nouă, proceduri noi de management şi planificare, orientare către companiile aeriene, adoptarea de practici manageriale specifice sectorului privat, enfază pe veniturile non-aeronautice:retail, catering, marketing, etc. .

1979 - primul an în care a înregistrat profit 1985 – 3.9 mil PAX / an; începe să plătească dividende

acŃionarilor.

1990 – devine evidentă nevoia unui plan de dezvoltare aeroportuară care să permită procesarea între 6 -12 mil PAX /an.

8 mld. Şilingi. 80 % asigurat din fluxul de numerar, profit. 20% ?

împrumut, bursă... “share flotation”, “going public”, IPO – initial public offering

Programe destinate exclusiv angajaŃilor Programe destinate investitorilor Vast program de diseminare (Austria, UK, Germania,

ElveŃia, Japonia, Taiwan)

1992 – IPO – vânzare iniŃială de acŃiuni către publicul larg. (http://www.investopedia.com/video/play/initial-public-

offering#axzz1b8myVIfC) Cererea la nivel local a

depăşit oferta de 3 ori, iar pe plan internaŃional de 5 ori.

IPO 1.8 mld. şilingi. 1995 se repetă procedura

IPO 2.2 mld şilingi

1992

1995

2000 – buy back Din 1990 aeroportul a avut o

creştere constantă a nr. de PAX cu aprox 7%.

EBIT a avut fluctuaŃii dar în majoritatea anilor s-a situat în jurul valorii de 20%.

La rândul lui, “aeroportul” s-a implicat în proiecte internaŃionale: terminal şi parcare (Istanbul, 2000), a condus un consorŃiu care a cumpărat 40% din acŃiunile aeroportului din Malta(2002), membru al consorŃiului TwoOne care a achiziŃionat 66% din acŃiunile aeroportului din Kosice (2006), a cumpărat 25% din aeroportul Friedrichshafen (2007).

2001

2010 a procesat aprox. 20 mil PAX ↑ 9%.