Odinofagia se refera la deglutitia dureroasa si indica prezenta esofagitei, in special a esofagitei infectioase si a celei datorate unor medicamente

20:05 6/28

Subiectul 21.---->>>> Odinofagia sau disfagia buco-faringiană reprezintă dificultatea de deglutiţie buco-faringiană în momentul ingestiei alimentelor. Cauze locale: glosita, angina, stomatita, candidoza bucală, flegmonul amigdalian Cauze generale: anemia feriprivă, anemia Biermer, tetanosul

7. Caractere semiologice ale durerii in pneumonie si pleurezie

Simptomele care apar in pleurezie sunt durerea toracica si dificultatea de a respira (dispnee). Durerea toracica are de obicei un debut brusc. De cele mai multe ori este descrisa de catre pacienti ca o durere intepatoare ( junghi ). Acesta este violent, se accentueaza la respiratie, tuse , ras , stranut, la presiune si se modifica in intensitate cu pozita. Poate dura ore sau zile. Uneori poate iradia in regiunea opusa localizarii initiale ( junghi transfixiant ). Se poate calma in momentul opririi respiratiei intentionat sau la compresia pe torace, in zona dureroasa.

In pneumonie acea durere care apare este descrisa tot ca un junghi. Acesta este situat submamelonar si iradiaza in spate. Este precedat de frison, febra, tuse cu expectoratie , transpiratie accentuata, puls rapid . In general persista 2-3 zile.

8. Caracterele semiologice ale durerii in sindromul coronarian acut si retrosternale

Sindromul coronarian acut presupune 2 entitati diferite : infarctul miocardic si angina pectorala instabila. Semnele si simptomele din aceasta afectiune sunt : durere si intepaturi in piept ( acestea pot iradia ), dispnee, transpiratii. In angina pectorala durerea este resimtita de pacient in spatele portiunii mijlocii sau inferioare a sternului, relativ difuz. Cel mai frecvent iradiaza in umarul stang, membrul superior stang, pe marginea ulnara pana la degetele IV si V. Relativ frecvent poate iradia si in regiunea cervicala, mandibulara, in epigastru in hipocondrul drept. Cel mai frecvent durerea este sub forma de presiune, arsura, sau chiar junghi. Uneori durerea este inlocuita de simptome digestive : disfagie, pirozis. Dureaza intre 3-5 minute si maxim 15 minute aceasta durere. La debutul crizei durerea are intensitate mica, dar creste pana la un maxim dupa care scade sau dispare. Durerea din infarctul miocardic acut este localizata retrosternal dar are si extensie precordiala, si aceleasi iradieri si caracteristici ca durerea din angina pectorala. Durerea este atroce, nu cedeaza la nitroglicerina. Mai sunt prezente si transpiratiile si paloarea. La debut pot aparea greturi , varsaturi, hipotensiune. Durerea retrosternala poate avea cauze diverse : cardiovasculare, pleuro-pulmonare, mediastinale sau poate fi expresia unor procese patologice extratoracice. Cauzele cardiovasculare sunt reprezentate de suferinte ale aortei, coronarelor, pericardului. Endocardul nu are receptori pt durere.

1

9. Caracterele semiologice ale durerii in colica renala Colica renala este determinata de obstructia acuta a ureterului. Cauzele pot fi : calculi, trombi, si altele. Debutul este brusc, mai frecvent in timpul noptii sau precipitat de efort, consum de lichide, trepidatii administrare de diuretice . Durerea este unilaterala si iradiaza pe traiectul ureterului, in flanc, in fosa iliaca, in regiunea inghinala. Este descrisa ca o senzatie de sfasiere, de arsura profunda. Este continua sau cu exacerbari paroxistice. Este intensa si induce o stare de anxietate si instabilitate in mentinerea unei anumite pozitii. Poate dura minute , ore , zile. Se amelioreaza la caldura locala , dupa administrarea de antispastice si dupa eliminarea calculului. Aceasta durere mai poate fi insotita si de : greturi , varsaturi , polakiurie, disurie,hematurie, cresterea tensiunii arteriale, bradi. tahi cardie si altele.

10. Caracterele semiologice ale durerii in ulcerul duodenal, pirozisul In ulcerul gastric si duodenal, localizarea durerii sugereaza si localizarea leziunii. Durerea ulceroasa e perceputa de pacient , de obicei , pe o suprafata restransa. Durerea are de obicei o ritmicitate sau o periodicitate constanta. In functie de relatia cu alimentatia, momentul aparitiei durerii ulceroase poate fi sugestiv pt localizarea leziunii . De exemplu , durerea (in epigastru) la 4-6 ore ( de la ingestie ) (tardiv) este specifica ulcerului piloric si ulcerului duodenal. Durerea nocturna este caracteristica ulcerului duodenal. Ingestia de alimente mai diminueaza durerea in ulcerul duodenal. Durata durerii este de obicei intre 30 de minute si 2 ore, dar in stadii avanse poate fi continua. Intensitatea ei variaza de la o senzatie de disconfort sau de jena epigastrica pana la durere intensa, cu caracter de crampa.Daca durerea epigastrica iradiaza in reg lombara se suspecteaza un un ulcer duodenal penetrant in pancreas . Pirozisul este simptomul cel mai important si cel mai frecvent al bolii de reflux gastroesofagian , si reprezinta o durere cu caracter de arsura resimtita in spatele sternului – capul pieptului (arsura restrosternala), cu iradieri ascendente in spatele sternului , terminandu-se cu o regurgitare de lichid acid in gura . Este favorizat de anumite pozitii : pozitia orizontala, flexia trunchiului in fata. Uneori durerea este atat de intensa , incat poate evoca un infarct miocardic.

11. Caracterele semiologice ale durerii in perforatia intestinala Durerea apare brusc , este vie si intensa ca o lovitura de pumnal , la inceput localizata intr-o regiune corespunzatoare anatomic segmentului perforat , apoi se generalizeaza .

12. Carracterele semiologice ale durerii in colica biliara Colica biliara este caracteristica litiazei veziculare sau a caii biliare principale , efractiei unui chist hidatic in caile biliare . Durerea apare de obicei in hipocondrul drept sau epigastru si iradiaza pe sub arcul costal drept in semicentura , spre coloana vertebrala , uneori pana in regiunea scapulara si foarte rar in umarul drept Iradierea in epigastru sugereaza inclavarea unui calcul in canalul cistic , iar cand iradierea depaseste linia mediana sugereaza o pancreatita asociata Durerea are caracter de crampa , apasare sau sfasiere , este de intensitate redusa la debut , dar creste progresiv , insuportabil care se mentine pana la incetarea crizei si produce inhibitie respiratorie ,sau jena in respiratie profunda Durata colicii variaza de la citeva minute pana la cateva zile . Apare dupa pranz bogat in lipide , mai ales in prima jumatate a noptii. Durerea diminua dupa caldura locala si antispastice .in timpul colicii biliare bolnavul este imobil fata de colica renala unde pacientul prezita agitatie Sintome de de acompaniament : greturi varsaturi astenie transpiratii frison ascensiune febrila 39-40 C , icter , colaps .

2

13. Caracterele semiologice ale durerii in pancreatita acuta In pancreatita acuta durerea apare brusc , in epigastru sau supraombilical , localizarea cefalica determina iradiere spr edreapta iar cea caudala spre stanga , iradierea in centura fiind frecventa .Are caracter surd , sfredelitor sau lancinant , si se intensifica progresiv .dureaza zile si cedeaza lent . in pozitie sezand durerea diminua si se intensifica in decubit dorsal si la respiratie durerea poate fi de mare intensitate , triada : durere , varsatura , soc ,este evocatoare pt diagnostic si se asociaza cu varsaturi in cantitati mici si repetate , subfebrilitati .14. Enumerati si definiti tulburarile de memorie - hipomnezie - amnezie - hipermnezie 15. Tusea Este un act reflex aflat sub control voluntar , prin care organismul reactioneaza la variati excitanti mecanici, fizici , chimici, biochimici Tusea poate intervenii la persoane sanatoase sau constituie un simptom sau semn al unei boli . Tusea consta intr-o expiratie brusca , violenta brutala , cu tendinta expulziva cu deschiderea brusca a orificiului glotic , precedata de un inspir profund Caracterele tusei sunt :

- circumstante de aparitie : spontan sau provocata de efort ( in astm bronsic )- orarul : matinal ( toaleta bronhiilor ) , vesperal ( in tuberculoza pulmonara ), nocturn

(cardiopatii, adenoidita ) , continua ( bronhopneumonie )- caracterul : paroxistic sau permanent - durata - evolutia : in pusee sau un- ritmul : tuse obisnuita ( secuse simple ) chinta ( mai multe reprize expiratoriide amplitudine

tot mai mare ) ,tusea moniliforma (secuse de tuse egale ca amplitudine si durata)- intensitatea : tuse afona sau bovina ( ca un expir prelungit ) , tuse stinsa ( voalata ),

tuse zgomotoasa ( latratoare ), caracteristica in compresiuni traheo-bronsice . - tonalitatea : tuse metalica ,tuse bitonala , tuse aspra ragusita - productivitatea : tuse seaca sau uscata( in pleurita si pleurezie) , tuse umeda cu

expectoratie ( in efectiunii acute si cronice bronhopulmonare ) .- semne si simptome de acompaniament : durere , dispnee, hemoptizie , varsaturi .

16. Modificarile de culoare ale tegumentului (cianoza, icterul, paloarea, sindromul Raynaud)

In afara cantitatii de pigment si de distributia lui , culoarea tegumentelor este influentata si de grosimea si transparenta epidermului, starea circulatiei superficiale. Astfel , modificarile de culoare ale tegumentului ce pot aparea sunt : cianoza, icterul , paloarea, sindromul Raynaud . * Cianoza consta in coloratia albastru – violacee a tegumentelor si mucoaselor, produse de cresterea hemoglobinei reduse peste 5g/100 ml sange. Sunt 3 tipuri de cianoza : centrala, periferica si mixta. Cianoza de origine centrala este o consecinta a saturarii insuficiente a hemoglobinei cu oxigen la nivel pulmonar sau contaminarii cu sange venos. Cianoza poate aparea din cauza : pneumotoraxului, pneumoniilor acute, stenoza arterei pulmonare. In cianoza de origine periferica cresterea concentratiei de hemoglobina redusa este rezultatul supraconsumului periferic de oxigen in conditiile stazei sanguine capilare si venoase. Apare in insuficienta cardiaca dreapta, in situatii de expunere la frig. Cianoza centrala se asociaza frecvent cu hipocratism digital. In cianoza mixta se combina mecanismul central cu cel periferic. Este intalnita in cordul pulmonar cronic decompensat si in edemul pulmonar .

3

* Culoarea galbena a tegumentelor si a mucoaselor produsa de cresterea bilirubinei in sange peste 2 mg/dl se numeste icter. Acesta poate fi : flavin, rubin , verdin si melas. Icterul flavin (cu nuanta palida) sau icterul prehepatic apare in anemii hemolititce, cand prin distructia excesiva de hematii rezulta bilirubina indirecta sau neconjugata in exces Icterul rubin (cu nuanta rosiatica) sau hepatocelular apare in hepatita acuta virala, hepatopatiile cronice. Se produce datorita perturbarii mecanismelor implicate in preluarea si excretia bilirubinei la nivel hepatocitar. Icterul verdin (verzui) sau posthepatic apare in obstructiile complete sau partiale ale caii biliare principale. Bilirubina directa nu mai ajunge sau ajunge doar partial in duoden, si trece in sange. Icterul melas (galben-aramiu) este prezent in icterele obstructive vechi.

* Tegumentele si mucoasele palide exista in caz de vasoconstrictie periferica sau anemii. Bolnavii care prezinta vasodilatatie periferica pot sa nu fie palizi. Paloarea se recunoaste mai usor la nivelul palmelor si al mucoaselor. Exista mai multe tipuri de paloare : paloarea ca varul, paloarea cu tenta verzuie, paloarea cu nuanta galbuie, paloarea asemanatoare cafelei cu lapte si paloarea cu tenta gri . Paloarea « ca varul » apare dupa hemoragii acute mari, si paloarea cu nuanta galbuie sugereaza anemia hemolitica.

Sindromul Raynaud se manifesta printr-o succesiune de paloare si parestezii, urmate de cianoza, si in final eritem si durere. Este o consecinta a spasmelor arteriolare distale de la degete, care apar in conditii de expunere la frig sau emotii.17. Leziunile cutanate primare si secundare ( enumerare, definitie )

Leziunile cutanate primare sunt : macula, papula, placa, nodulul, vezicula , pustula si chistul. Leziunile cutanate secundare : scuame/ cruste, lichenificare, cicatrice, eroziuni, fisuri , ulceratii, gangrena uscata, gangrena umeda, escara , atrofia. * Macula este o pata cu dimensiuni sub 1 cm, situata in planul tegumentului, care are o culoare diferita fata de cea a pielii din jur. Papula este o leziune solida, elevata putin fata de planul tegumentar, cu dimensiuni mici. Placa este o leziune elevata , ca si papula, dar cu dimensiuni mai mari (peste 1 cm) Nodulul este o formatiune cu dimensiuni variate, delimitata, situata in dermul profund sau in hipoderm si care proemina peste nivelul tegumentului din jur. Vezicula este o pormatiune proeminenta, care contine lichid clar sau putin opalescent, cu dimensiuni mici.sub 1 cm Pustula este o vezicula care contine puroi Chistul este o formatiune ce contine lichid , dar poate fi si solida. Bula dim mai mari decat vezicula si continut seros * Scuamele si crustele reprezinta modalitatea de vindecare a unei leziuni. Lichenificarea are o evolutie patologica. Cicatricea este o urmă (formată din ţesut conjunctiv) lăsată de o rană, de o tăietură ,etc. după vindecare. Ulceratia este o leziune a pielii sau a unor mucoase, in urma unui proces patologic de distrugere a unui ţesut. Gangrena uscata este o afectiune cauzata de intreruperea circulatiei arteriale intr-un teritoriu, care duce la moartea tesuturilor . Leziunile sunt date strict de aportul insuficient sau absent de sange. Gangrena umeda este o afectiune caracterizata prin moartea tesuturilor, afecteaza in principal, membrele si uneori si viscerele ca ficatul, plamanul sau intestinul. Cauza principala este o intrerupere locala a circulatiei sangvine.

4

Escara este o gangrena profunda, pana la os, limitata la zone supuse presiunilor, la bolnavii imobilizati la pat. Atrofia este un tegument subtire foarte fragil. 18. Edemele

Edemul este rezultatul retentiei de apa si electroliti la nivel interstitial. Se constata cresterea in volum a regiunii, cu stergerea reliefului anatomic normal, tegumentele sunt subtiri, intinse si netede, iar dupa compresiune cu degetul apare o depresiune care persista un timp ( semnul godeului ). Exista edeme localizate si generalizate. Edemele localizate sunt : edemul limfatic, edemul venos si edemul imflamator. Edemul limfatic este voluminos, persistent, dur. Apare in neoplasme, metastaze ganglionare. Edemul venos apare in obstructii venoase si in cazul imobilizarilor prelungite. Este localizat in teritoriul aferent venei interesate si este insotit de cianoza. Edemul inflamator acompaniaza leziunile inflamatorii superficiale. Este limitat si moale sau elastic. Edemele generalizate pot fi : edem renal, edem cardiac, edem hepatic si edem carenţial. Edemul renal intereseaza regiunile care contin tesut conjunctiv lax. Este matinal, moale si “alb” . Apare in sindroamele nefrotice. Edemul cardiac apare la inceput in regiunile declive. Se accentueaza spre seara, simetric si este moale. Pielea este cianotica si rece. Apare in insuficienta cardiaca. Edemul hepatic se manifesta prin apartia ascitei si ulterior prin cresterea in volum a membrelor inferioare. Este moale si alb. Apare in ciroza hepatica sau unele hepatite acute si cronice. Edemul carenţial este moale , pufos si alb. Se dispune in general la membrele inferioare.

19. Insuficienta ventriculara stanga acuta

Insuficienta ventriculara stanga acuta este determinata de o valvulopatie aortica, cardiopatie ischemica sau defect septal ventricular ,stenoza mitrala(datorita HTA pulmonare ). Se caracterizeaza prin scaderea debitului cardiac si cresterea presiunii capilare pulmonare. Dpdv clinic , se manifesta prin astenie si dispnee de efort . Atunci cand este depasita presiunea oncotica a plasmei de catre presiunea capilarelor pulmonare, se produce edem interstiţial care duce la cresterea cantitatii de oxigen . Dispneea de efort reprezinta scaderea rezervelor functionale ale cordului. Dispneea este patologica atunci cand apare sub nivel considerat normal pt varsta, sexul si antrenamentul pacientului. In evolutia unei cardiopatii, dispneea poate sa apara precoce sau tardiv (in cazul insuficientei ventriculare stangi Edemul pulmonar acut este forma cea mai grava de insuficienta cardiaca stanga acuta potential letala in cateva minute (bolnavul are tuse cu expectoratie spumoasa ca albusul de ou , rozacee)

5

20. Tulburarile micţiunii : definitie, exemple Tulburarile de mictiune cuprind : polakiuria, mictiunea incompleta, disuria, mictiunea dureroasa, mictiunea imperioasa, retentia completa de urina si incontinenţa de urina. Polakiuria consta in cresterea frecventei mictiunilor peste numarul normal. Este cauzata in special de afectiuni ale cailor urinare inferioare. Este prezenta in cistite, litiaze vezicale. Micţiunea incompletă consta intr-o retentie incompleta de urina, vezica golindu-se doar partial. Disuria reprezinta o dificultate in mictiune, golirea cu efort a vezicii, conducand la mictiuni prelungite, cu scurgere lenta, neregulata. Apare in adenomul de prostata , adenocarcinomul de prostata si altele. Micţiunea dureroasă apare in cistite, uretrite, prostatite. Micţiunea imperioasă consta in senzatia de mictiune insotita de necesitatea imperioasa de a mictiona, polakiurie cu eliminarea catorva picaturi de urina. Se intalneste in cistite, prostatite, litiaza vezicala. Retenţia completă de urină poate fi acuta sau cronica. Cea acuta poate aparea si in absenta tulburarilor de mictiune, poate ceda spontan. Cea cronica apare dupa o suferinta veche, cu disurie, polakiurie, la bolnavii varstnici. Nu se vindeca spontan. Apare in uretrite acute, tumori vezicale, adenom de prostata, calculi. Incontinenţa urinară conta in eliminarea necontrolata, involuntara, a urinii. La copii se numeste enurezis. Poate aparea in cistita, epilepsie, nevroze, isterie.

22. Tipuri de angine ( enumerare, exemple ) Inflamatiile faringo – amigdaliene se numesc angine. Se manifesta prin febra, frisoane, cefalee, disfagie. Exista :

- angine eritematoase virale sau streptococice

- angine pultacee cu depozite purulente in cripte si foliculi

- angine flegmonoase cu alterarea starii clinice

- angine pseudomembranoase in difterie si scarlatina

- angine ulcero - membranoase insotite de obicei de ulceratii si hemoragii

- angine ulceroase in febra tifoida

- angina herpetica cu numeroase vezicule esofagiene

- angina necrotica in hemopatii maligne

6

23. Simptomele apendicitei acute Apendicita este un sindrom abdominal acut sau cronic determinat de inflamaţia septică sau aseptică a apendicelui ileocecal. Apendicita acuta se instaleaza de obicei brutal in plina sanatate aparenta, cu dureri la nivelul fosei iliace drepte, care iradiaza in epigastru si regiunea ombilicala. Durerile se pot generaliza in tot abdomenul, pentru ca in timp de cateva ore sa se localizeze predominant in fosa iliaca dreapta. Durerea este insotita de greturi si varsaturi, constipatie, foarte rar diaree. Aceasta triada simptomatica, durere in fosa iliaca dreapta, greturi si constipatie, este caracteristica pentru debutul apendicitei acute. Simptomele sunt variate insa prezinta anumite caracteristici : inapetenta (lipsa poftei de mancare), greata si varsaturil e , constipatia sau diareea sunt alte simptome care pot aparea. Subfebrilitatea este posibila - febra nu foarte ridicata. In anumite cazuri poate evolua foarte rapid fara simptome reprezentative, mai ales la pacientii cu anumite afectiuni, bolnavi cu HIV, bolnavi de diabet zaharat. La palpare peretele muscular abdomonal este elastic si suplu , asemanator unei perne de cauciuc umplute cu aer (normal). Contractura abdominala este un spasm involuntar al muschilor abdominali . ea poate fi gradata de la hipertonie pana la rezistenta lemnoasa . aceasta din urma , forma extrema a contracturii musculare se numeste aparare musculara si este expresia iritatiei peritoneale apendicitaManevra Blumberg in cazul apendicitei acute este pozitiva .In decubit dorsal pacientul este rugat sa ridice membrele inferioare , situatie in care abdomenul se contracta ,daca sensibilitatea se mentine la palpare inseamna ca durerea este parietala ( peritonita ) , durerea viscerala diminua la presiune si caldura .24. Hepatomegalia Prin ficat marit (hepatomegalie) se intelege cresterea ficatului peste dimensiunile considerate normale, indiferent de cauza. Cele mai frecvente cauze care duc la hepatomegalie pot fi : steatoza hepatica, hepatita cronica sau ciroza hepatica .Hepatomegaliile pot fi difuze si partiale. Cauzele hepatomegaliilor difuze pot fi : insuficienta cardiaca dreapta, pericardite, hepatite acute, hepatite cronice, ciroze cronice, mielom multiplu. Cauzele hepatomegaliilor partiale pot fi : abcesul hepatic, tumorile benigne si cele maligne. Consistenta ficatului marit in volum se apreciaza astfel : ficatul moale il intalnim in steatoza hepatica, ficat cu o consistenta crescuta in hepatitele cronice, ficat cu o consistenta ferma in cirozele hepatice si ficatul cu o consistenta dura in neoplasm hepatic. Ficatul marit in volum este sensibil la palpare in staza recenta, hepatite acute, hepatite cronice.Suprafata ficatului este neteda, regulata in staza cardiaca, steatoza hepatica, hepatite acute si cronice, si este neregulata in ciroza hepatica, neoplasmele hepatice.25. Adenopatiile Adenopatia este o afecţiune care se manifestă prin inflamarea ganglionilor. Cauza apariţiei adenopatiilor poate fi prezenţa unei tumori sau a unei infecţii virale sau bacteriene. Inflamarea ganglionilor este un semn cert de boală. Exista urmatoarele grupuri ganglionare : superficiale preauricular si retroauricular, occipital, laterocervical, submandibular, supraclavicular, axilar, inghinal si popliteal, si grupuri profunde : mediastinal si abdominal. Grupurile ganglionare superficiale pot fi examinate prin inspectie si palpare , in schimb cele profunde nu sunt accesibile examenului obiectiv. Palparea se executa bilateral, comprimand ganglionii intre degete si planurile dure osoase. Se vor preciza : numarul ganglionilor, localizarea lor, marimea, consistenta, mobilitatea lor, sensibilitatea si aspectul tegumentului suprajacent. Ganglionii moi si sensibili sugereaza etiologia inflamatorie, pe cand ganglionii duri , nedurerosi sugereaza etiologia neoplazica. In leucemia limfatica cronica , ganglionii sunt elastici, mobili, nedurerosi.

7

8