subiecte examen 97-03 drept

8/18/2019 Subiecte Examen 97-03 Drept

1/16

1. Raportul juridic civil – notiune si caractere juridice.R J este relaţia socială specială patrimonială şi personal nepatrimonială reglementată de

o normă de drept civil în care părţile se află pe aceeaşi poziţiede egalitate juridicăCaractere juridice:a) social, deoarece are loc între indivizii unei societăţi .

b) voluţional : avem de-a face cu 2 voinţe( dublu voluţional- acordul părţilor i voinţale!iuitorului care a creat norma de drept).

c)de e!alitate juridică a părţilor, adică părţile sunt e!ale în faţa le!ii" nici un subiect (parte) nueste subordonat celuilalt.

2. Izvoarele raportului juridic. Raportul juridic - o relatie sociala re!lementata de o norma juridica#zv.rap. juridic sunt faptele juridice .$cestea sunt:a) evenimentele: sunt împrejurări sau situaţii care se produc independent de voinţa omului,

dar care produc efecte juridice. $cestea sunt: naterea, moartea%trăsnetul, cutremurul, inundaţiile.b) acţiunile omeneşti : 1. săvrşite cu intenţia de a produce efecte. $cestea se mai numesc

i acte juridice care au urmări definitive: manifestarea de voinţă făcută cu scopul de a produce efecte juridice , a da natere, a modifica sau stin!e raporturi juridice concrete (e&.:contractele).

!. săvrşte fără intenţia de a produce efecte juridice(din culpă).$cestea sunt : -din imprudenţă

- din ne!lijenţă'n cazul în care se produce un prejudiciu, persoana care l-a săvrit fapta este obli!ată să-l

repare.aptele juridice se mai împart în :- licite : sunt săvrite fără a se încălca dispoziţiile le!ii- ilicite : sunt acele fapte săvrite prin încălcarea le!ii: delicte (fapte săvrite cu intenţie),

cvasidelicte (fapte săvrite fără intenţie). $mbele produc prejudicii. *ăspunderea persoanei care asăvrit asemenea fapte, se numete răspundere civilă delictuală.

3. Drepturile subiective (noţiune, clasificare+ste format din drepturile sub. activ i obli!aţiile corelative ale subiectului pasiv. rin conţinut

se înţele!e totalitatea drepturilor subiective i a obli!aţiilor pe care le au părţile . repturile formeazălatura activă i obli!aţiile partea pasivă.

"reptul subiectiv reprez. o prero!ativă a subiectului activ de a avea o anumită conduită,adică de a fi proprietarul unui bun i de a pretinde subiectului pasiv o anumită conduită, iar la nevoie,

poate apela la forţa de constrn!ere a statului.#lasificarea drepturilor subiective

1) în fcţ. de sfera$ adică nr persoanelor care se obligă:a) drepturi absolute

b) drepturi relative#aracterele drepturilor absolute:- au determinat numai titularul dreptului, adică pe

proprietar" - celelalte subiecte pasive nu sunt daterminate, dar au

obli!aţia de a nu face ceva care să aduca atin!ereatitularului dreptului"

- sunt opozabile- er!a omnes, adică sunt opozabiletuturor , deci trebuie să fie respectate de toţi subiecţii pasivi .

#aracterele drepturilor relative- au determinat att subiectul activ ct i pasiv. bli!aţia subiectului pasiv este de a da, a face

i a nu face ceva. !) în fcţ de conţinutul lor :a) drepturi patrimoniale, adică acelea care au un conţinut economic, deci pot fi evaluate în

bani"

/


2/16

b) drepturi personale nepatrimoniale, care nu au conţinut economic i nu pot fi evaluate în bani (dreptul la viaţă, la nume, la domiciliu).

"repturile absolute se împart în :1. drepturi reale % sunt drepturi patrimoniale în virtutea cărora titularul dreptului îi

poate e&ercita prero!ativele asupra unor bunuri fără intervenţia cuiva!. drepturi de creanţă % sunt acele drepturi patrimoniale în virtutea cărora creditorul

poate pretinde debitorului să dea, să facă sau să nu facă ceva.

!. "bli#aţiile subiectului pasiv*aportul juridic civil are 0 elemente:

a) subiectul (părţile) este titularul de drepturi i obli!aţii i el poate fi fiecare individ(sin!ular) i mai suntsubiectele colective pe care le numim pj.1ubiectele se află pe 2 poziţii: subiect activ sau creditor (cel care dobndete drepturi)" subiect pasiv saudebitor (cel care se obli!ă). $ceste 2 poziţii se întrepătrund.

&bligaţia reprez. îndatorirea subiectului pasiv. +a se realizează printr-o prestaţie pozitivă ( ada sau a face) i printr-o prestaţie ne!ativă (a nu face).

' da a transfera sau a constitui un drept real în favoarea creditorului (e&.: a transferadreptul de proprietate).

' face a săvri o acţiune în favoarea creditorului.' nu face este obli!aţia de abţinere a debitorului de a face ceva care să afecteze dreptul

creditorului.t a fi subiect de drept , persoana trebuie să aibă capacitatea juridică civilă, adică să aibă capacit.

de folosinţă i capacit. de e&erciţiu.#apacit. de folosinţă este aptitudinea !enerală i absolută de a avea drepturi i obli!aţii.#apacit. de e(erciţiu este aptitudinea de a-i e&ercita drepturile i de a- asuma obli!aţiile înc3eind acte

juridice civile.

5. $unurile (noţiune, bunurile mobile)

%. $unurile i&obile'. lasificarea bunurilor dup) re#i&ul circulaţiei acestora*. lasificare bunurilor dup) cu& produc sau un fructe

unul este o valoare economică utilă pt a satisface nevoi materiale sau spirituale ale omului şieste susceptibilă de apropriere *de însuşire) . +n #odul #ivil termenul de bun este similar cutermenul de lucru.

#lasificare :1) d p d v al re#i&ului juridic+

a) bunuri mobile sunt acele bunuri care se mică dintr-un loc în altulprin forţaă proprie sau printr-o forţă e&terioară. 1e clasifică în :

- bunuri mobile prin natura lor ( animale, mijl. transport, mărfuri)"-bunuri mobile prin determinarea le!ii, adică sunt prevăzute de le!e: acţiunile,obli!aţiunile, părţile sociale, părţile de interes, titlurile de valoare "-bunuri mobile prin anticipaţie bunuri imobile care în viitor vor deveni mobile cucertitudine: recolta de pe teren, bunul dintr-o pădure, piatra sau marmura dintr-o carieră.

b) bunuri imobile sunt acele bunuri nemicătoare, prinse de sol:-b. imobile prin natura lor ( terenuri, construcţii)"-b. imobile prin obiectul la care se aplică uzufructul lucrurilor imobile, acţiunea de revendicare

a unui bun imobil)",b. imobile prin destinaţie acele bunuri sunt mobile dar, prin acţiunea lor, devin b.imobile

(cărămida, caloriferul).!) dup) re#i&ul circulaţiei juridice+a) b. aflate în circulaţie civil % acele bunuri care se vnd i se cumpără pe piaţă în mod le!al"

sunt alienabile i sesizabile

2


3/16

b) b.scoase din circulaţie civil acele bunuri care nu se vnd i se cumpără pe piaţa ( bunuriledin domeniu public)" sun inalienabile-) dup) &odul de deter&inare +a) b.determinate individual, adică cele care se individualizează pe baza unor elemente specifice(casa de pe 1tr lorilor, 4r/5 sau maina 6o!an $7 58 99$)"b) bunuri de gen sau generice acele bunuri care se individualizează prin măsurare, cntărire,numărare.

) dupa cu& produc sau nu fructe+ a) b. frugifere acele b.care produc fructe fără să-i consume substanţa (bani- fructul dobnda)" b) b. nefrugifere % care produc fructe, dar îi consumă substanţa: Codul Civil împarte fructele în 0cate!orii:

- fructe naturale , care se produc fără intervenţia omului : iarba, de pe păuni, fructele din padure, plantele medicinale"

, fructe industriale - acele fructe care se dobndesc prin cultură "- fructe civile : dobnda, c3iria, renta via!eră.

/ dup) cu& pot fi sau nu ur&arite de creditori a) b. sesizabile b.care fac obiectul e&ecutării silite "b) b.insesizabile b. care nu pot fi urmărite de creditori i nu pot face obiectul e&ecutării silite

( bunuri proprietate publică, alimentele necesare e&istenţei pnă la noua recoltă, animalele careasi!ură mijlocul de e&istenţă i furajele pt acestea pe 0 luni, uneltele unui meseria, medicamentele,

pensia de întreţinere).

. atri&oniul (noţiune, caractere juridiceReprez. totalitatea drepturilor şi obligatiilor unei persoane$ care pot fi evaluate în bani.

#aracteristici:a) . reprez. o universalitate deoarece este o masă de bunuri le!ate între ele , dar bunuri care suntdistincte de universalitate deoarece au o e&istenţă individuală, patrimoniul fiind doar e&presia bănească aacestora."b) .nu poate e&ista în afara persoanelor" patrimoniul este una dintre manifestările personalităţii, deoarecenu poate e&ista un patrimoniu în afara persoanei"c) rice persoană nu poate avea dect un sin!ur patrimoniu - unicitatea p.deoarece, dacă persoana esteuna, la fel i patrimoniul este unul sin!ur (e&cepţii: acceptarea motenirii i separarea bunurilor cerute decreditori).

1./uncţiile patri&oniului a) atr. reprez fcţ. de !aj !eneral pt creditorii c3iro!rafiari ( provine de la !rec. ,,c3iro!rafum înscris demnă). $ceti creditori au creanţa materializătă într-un înscris, dar nu au !aranţie ( *omtelecom, ;< princablu, C+= ).

b) atr. e&plică i realizează subrogaţia reală cu titlu univeasal. 1ubro!aţia înseamnă înlocuire i este de

2 feluri: - subrogaţie personală cnd se înlocuiete o persoană cu alta ( e&: o pers plătete datoriaunui debitor către creditorul acestuia subro!ndu-se în drepturile creditorului, adică devenindel creditor).- subrogaţie reală cnd se înlocuiesc bunuri. $ceasta este de 2 feluri:

1) cu titlu universal *cnd se înlocuieşte o universalitate de bunuri)0!) cu titlu particular *cnd se înlocuieşte un bun singular).

c) atr e&plică i realizează transmitera universală, cu titlu universal i cu titlu particular ( la decesul persoanei).ransmiterea universală este atunci cnd avem un s! motenitor, acesta prelund activul i pasivuldefunctului.

ransmiterea cu titlu universal este atunci cnd sunt mai mulţimotenitori i fiecare primete ofracţiune, att din activ ct i din pasiv.ransmiterea cu titlu particular cănd se transmite un bun sin!ular.2lementele patrimoniului .are 2 elemente:

0


4/16

'ctivul$ care cuprinde e&presia bănească a tuturor drepturilor i bunurilor ce aparţin unei persoane.3asivul% e&presia banească a tuturor obli!aţiilor i îndatoririlor unei persoane.

1ub aspect funcţional, patrimoniul poate fi privit ca un rezervor în care intră i ies în permanenţăvalori. t. a putea fi pus în valoare, pot fi înc3eiate 0 cate!.de acte juridice:

a) acte de conservare - au ca scop apărarea bunurilor din patrimoniu de un pericol iminent cuo c3eltuială minimă ca importanţă ( e&: repararea unui acoperi după o furtună )"b) acte de administrare sunt acele acte săvrite cu scopul de punere în valoare a

patrimoniului (e&: a înc3iria unimobil" a încasa dobnzi" a vinde recolta dintr-o fermă )"c) acte de dispoziţie% sunt acele acte prin care se modifică componenţa patrimoniului .$cestea sunt de 2 feluri:- acte cu titlu oneros - adică părţile urmăresc obţinerea unui folos material, deci parţile au

prestaţii reciproce"- acte cu titlu !ratuit prin care numai o parte se obli!ă fără să primească ceva în sc3imb

11. 0ctul juridic (noţiune, caracteristici'ctul juridic 4 ne!otium > inseamna manifestarea de vointa a unei persoane,( 2 sensuri) real. cu scopul de a produce efecte juridice, adica

de a crea, a modifica, a transmite sau a stin!e drepturi si

obli!atii. - instrument (inscris).

#lasificare :1) după nr părţilor :-acte unilaterale: cnd avem de-a face cu voinţa unei sin!ure părţi (testamentul) -acte bilaterale : cnd avem de-a face cu 2 sau mai multe voinţe

$ctul juridic se materializează prin contracte (întotdeauna are 2 părţi).!) după scopul urmărit : a) acte cu titlu oneros - părţile urmăresc obţinerea unui folos material. 1e împart în :

- comutative: cnd părţile cunosc întinderea prestaţiilor la data înc3eierii contractului ( e&:cumpărarea unei maini, a unui televizor)"

- aleatorii, adică depind de 3azard (contract de asi!urare, loterie).b) acte cu titlu gratuit: sunt acele acte prin care numai o parte se obli!ă, fără să primească ceva însc3imb, cealaltă doar acceptă. 6i se mai spun liberalităţi.-) după modul de formare:

a) acte consensuale$ adică simpla manifestare de voinţă a părţilor este suficientă pt ca actul să fievalabil.

b) acte solemne% făcute după o anumită procedură stabilită de le!e la notarul public. 'n cazcontrar actul este nul (vnz-cump de imobile, ipoteca, donaţia).

c) acte reale: acestea se consideră înc3eiate prin predarea bunului (contractul de depozit,împrumutul, !ajul).) după importanţa asupra patrimoniului

a) acte de conservareb) acte de administrarec) acte de dispoziţie

/) după conţinut :,acte patrimoniale * pot fi evaluate în bani) ,acte nepatrimoniale5) după momentul în care produc efecte :

,acte între vii-acte pt cauză de moarte *cele care produc efecte după moartea celui care le-a întocmit).

6) după modul de e(ecutare :- acte cu e&ecutare dintr-o dată sau imediată- acte cu e&ecutare succesivă ( în rate).

?


5/16

12.apacitate de a nceia acte juridiceentru a fi valabile actele juridice trebuie sa indeplineasca cumulativ ? conditii:

1. capacitatea juridica:- persoanele fizice pot inc3eia orice act juridic daca au capacitate deplina de e&ercitiu- pentru persoanele juridice capacitatea juridica trebuie sa fie conforma cu principiul specialitatii!. consimtamantul valabil e&primat (e&primarea de vointa) > sa provina de la o persoana cudiscernamant, sa fie liber neviciat (vicii > eroarea (falsa rep. a realitatii)

- dol (viclenia)- violenta (amenintare)- leziunea - disproportie vadita intre prestatii > numai minorii intre /?-/@ ani pot fi lezati-. obiectul actului juridic - inseamna pe de o parte conduita partilor si pe de alta parte bun, prAt >

bunuri aflate in circuitul civil. Conditii: sa e&iste, sa fie in circuitul civil, prezent sau viitor, determinat(cert) sau determinabil (care poate fi determinat dupa numar, cantarire).. cauza ( scopul pt care s-a inc3eiat)- trebuie sa e&iste, sa fie morala si licita.

1copul > imediat > inc3iriere B banii - mediat > inc3iriere B ce sa fac cu banii

13.onsi&ţ)&ntul valabil e4pri&at 5i neviciat

#onsimţămntul : trebuie să fie valabil e&primat i neviciat. Consimţămntul valabil înseamnă cătrebuie să vină de la o pers capabilă. 4eviciat înseamnă să nu fie afectatde vicii de consimţămnt.

#onsimţămntul: este manifestarea de voinţă a pers. +l se materializează în ofertă i acceptareaofertei.

#onsimţămntul unei pers este un proces mental format din 2 voinţe :1) 7oinţa internă este formată din motivul determinant i 3otărrea pe care o ia persoana.(e&: o persare maină vec3e -motiv determinat e că maina s-a învec3it ( avnd suport material) iar consimţămntul se materializează în ofertă).

7iciile de consimţămnt sunt : eroarea, dolul sau viclenia, violanţa i leziunea.2roarea este o falsă cunoatere i reprezentare a realităţii pe care i-o face persoana cu privire la

înc3eierea unui act juridic."olul este o eroare indusă de către cealaltă parte sau de către un terţ în le!ătură cu cealaltă parte icare te determină sa înc3ei actul pe care altfel nu l-ai înc3eia.

7iolenţa este de 2 feluri : fizică i morală. +ste ameninţarea cu un rău care îţi produce o temere icare te determină să înc3ei actul juridic.

7iolenţa morală este o ameninţare care se referă la onoare, cinste, sentimente.8eziunea o întlnim numai la minori cu vrsta între /?-/@ ani. +ste o disproporţie vădită între

prestaţii.

1!."biectul 5i cauza actului juridic&biectul reprez conduita părţilor, adică acţiunile sau inacţiunile pe care părţile sunt îndreptăţite sau de

care sunt ţinute a le face.#ondiţii:1) trebuie să e&iste în momentul înc3eierii actului (e&cep actului (e&ceţie fac contracte de v-c cu lucruriviitoare).!) trebuie să fie în circuit civil, adică să se poată vinde i cumpăra pe piaţă (bunurile din domeniul publicsunt inalienabile, adică nu pot fi înstrăinate).-) să fie determinat sau determinabil) tb să fie posibil, adică nimeni nu poate fi obli!at la imposibil/) tb să fie licit i moral, adică să nu contravină le!ii i bunelor moravuri.#auza sau scopul constă în obiectivul urmărit la înc3eierea actului.#auza cuprinde ! elemente :

a) scopul imediat *cauză pro(imă) : într-un contract de v-c scopul imediat al vnz e să obţ preţul, iar al cump să obţ bunul.


6/16

b) scopul mediat e motivul principal care determ. părţile să înc3eie actul" scopul mediat al vnz este ceva face cu banii, iar al cump ce va face cu bunul.

#ondiţiile cauzei:a) să e&iste un act fără cauză este nul" cauza se prezumă, cine o contestă tb să o i probeze "

b) să fie licită i morală.

16.ondiţiile de for&) ale actului juridic

$ctul juridic tb să aibă o anumită forma necesară pt e&teriorizarea voinţei, pt a produce efecte.rincipiul care !uvernează forma actelor juridice este principiul consensualismului, adică simpla

manifestare de voinţă a părţilor este suficientă pt ca actul să fie 'nc3eiat valabil.;oate actele suntconsensuale. +&istă 0 e&cepţii:1) forma pt validitatea actului, adică ad validitatem, sunt acele acte juridice care se înc3eie cusolemnităţile prevăzute de le!e sub sancţiunea nulităţii absolute. $ceste acte se înc3eie la notarul publicîn formă autentică i sunt : v-c de imobile, ipoteca, contractul de donaţie.!) forma cerută pt a proba actul juridic în instanţă *ad probationem). $ceste acte tb înc3eiate subforma unui înscris pt a constitui probă în viitor. 6ipsa înscrisului atra!e imposibilitatea dovedirii îninstanţă, dacă actul are o valoare D de 25 lei.-) forma cerută pt opozabilitatea faţă de terţi. t aceasta, actelor tb să li se facă anumite formalităţi de

publicitate pt a fi opozabile, adică respectate de către terţi (e&: vnz. de imobile- se intabulează în carteafunciară" ipoteca - se înscrie într-un re!istru special de ipoteci ţinut deE..instanţei de judecată de la loculunde se află bunul).

/F. 7ulitatea absolut) a actului juridic+ste o sancţiune de drept civil care lipsete actul de efectele urmărite la înc3eierea lui ca urmare aîncalcării unor dispoziţii le!ale privind validitatea actului.

9ulităţile sunt:1) 9ulitate absoluta *de drept) e acea sancţiune care lovete actul juridic înc3eiat cu încălcarea unor norme de drept ce ocrotesc un interes !eneral (drept public)

#auze de nulitate absolută :- cnd se încalcă dispoziţiile cu privire la capacitatea părţilor de a înc3eia un act juridic (G /? ani).- cnd actul juridic e lipsit de un element esenţial ca: consimtămntul, obiectul, cauza- cnd cauza este ilicită sau imorală (vnzarea între concubini).- cnd forma ad validitae nu a fost respectată- cnd prin act s-a fraudat le!eaRegimul aplicabil nulităţii absolute

-nulitatea absolută poate fi invocată de orice pers interesată. +a se constată de către instanţa de judecată. $cţiunea în nulitate este imprescriptibilă, adică poate fi introdusă oricnd. 4ulitatea absolută nu poate fi acoperită prin confirmarea actului.

1'. 7ulitatea relativ) a actului juridic9ulitatea relativă *anulabilă) este sancţiunea care lovete actul la înc3eierea căruia au fost încălcatenorme juridice care ocrotesc un interes particular sau privat.

#auze de nulitate relativa sunt considerate următoarele situaţii:-când se încalcă dispoziţiilor legale privind capacitatea de exerciţiu a minorului şi a interzisului

udecătoresc (actul s-a înc3eiat fără autorizaţia autorităţii tutelare)"-cand consimtamantul a !ost viciat prin eroare,dol, violenta,leziune

-lipsa discernamantului uneia dintre parti in momentul inc"eierii actului uridic

-actul uridic a !ost inc"eiat de persoane lipsite de capacitatea de exercitiu sau de persoane cu

capacitate de exercitiu restransa,!ara incuviintarile legale

Regimul juridic:• 4ulit relativă poate fi invocată numai de pers ocrotită. $cţiunea este supusă prescripţiei

e&tinctive, de re!ulă termenul este de F luni. 4ulit relativă poate fi acoperită prin confirmare. #ctiunea innulitatea relativa este o actiune in pronuntare(este lăsată la aprecierea instanţei udecătoreşti care o

F


7/16

pronunţă)

1*. auzele posterioare nceierii actului juridic care desfiinţeaz) efecteleacestora

$ceste cauze sunt:a) Rezoluţiunea % este o sancţiune civilă care constă în desfiinţarea retroactivă i viitoare a actului,adică de la data cnd a fost înc3eiat. +a se aplică contractelor sinalo!matice

( părţile au obli!aţii reciproce), din culpa uneia din părţi care nu i-a e&ecutat obli!aţia.b) Rezilierea este o sancţiune care constă în desfiinţarea unui contract sinalo!matic cu e&ecutaresuccesivă pt nerespectarea din culpă a obli!aţiilor contractuale, iar efectele rezilierii sunt numai ptviitor..c) Revocarea în principiu actele sunt irevocabile. Revocarea e o sancţiune care lovete actul pemotiv de in!ratitudine sau nee&ecutarea din culpă a unei sarcini.*evocarea o întlnim în contractul de donaţie: cnd donaţia are sarcină, dacă cel care primete bunulnu onorează sarcina, actul poate fi revocat de către donator.(pt in!ratitudine atentat la viaţa donatorului, lipsa de întreţinere sau injurii !rave aduse donatorului).d) #onducitatea este o cauză de ineficacitate a actului. $ctul a fost înc3eiat valabil, dar din anumitecauze, independent de voinţa părţilor, actul nu produce efecte(e&: una dintre părţi a decedat sau obiectul a dispărut).e) nopozabilitatea este acea sancţiune care lipsete actul de efecte atunci cnd nu se fac formalităţilede publicitate.

1. roba drepturilor subiective – ad&isibilitatea ei 3roba % acţiunea de prezentare în faţa instanţei a mijloacelor legale prin care se urmăreştestabilirea unui anumit fapt juridic.

aptele juridice pot fi dovedite prin orice mijloc de probă. $ctele juridice pot fi dovedite numai cuînscrisuri.

'n administrarea probei sunt anumite reguli. artea care ridică o pretenţie în faţa instanţei de

judecată se numete reclamant i lui îi revine sarcina probei, adică ceea ce pretinde trebuie să o idovedească" cealaltă parte se numete prt i poate combate pretenţiile reclamantului invocndanumite e&cepţii, cum ar fi nulitatea actului, plata a fost e&ecutată sau împlinirea prescripţiei.

rtul poate avea i el pretenţii împotriva reclamantului, pe care le susţine printr-o cererereconvenţională i ceea ce pretinde trebuie să i dovedească. Hudeătorul are un rol activ în soluţionareacauzei i pt a obţine adevărul poate dispune orice fel de probă c3iar dacă părţile se împotrivesc.

3t a fi admisă o probă trebuie să îndeplinească urm condiţii:- să nu fie interzisă de le!e- să fie verosimilă, adică să ducă la dovedirea unor fapte posibile- să fie utilă, adică să contribuie la aflarea adevărului- să fie pertinentă, adică să aibă le!ătură cu obiectul procesului

- să fie concludentă, adică să contribuie la rezolvarea procesului.

2. 8nscrisurile;ijloacele de probă sunt : înscrisurile, mărturia, mărturisirea, prezumţiile i e&pertiza

1.+nscrisurilerin înscris se înţele!e orice declaratie despre un fapt sau act juridic făcută cu mna sau cu orice

alt mod de scriere, pe 3rtie sau alt material (sticlă, lemn, pnză) ori imprimare pe bandăelectroma!netică, peliculă sau disc.

+nscrisurile sunt:a) preconstituite din care fac parte î. autentice$ î. sub semnătură privată$ c


8/16

+&: î notariale, 3ot or!anelor jurdicţionale, alte acte autentice (actele de stare civilă).uterea doveditoare a î autentic decur!e din faptul că a fost autentificat. uterea doveditoare nu poatefi combătută dect prin procedura înscrierii în fals. $ceste înscrisuri sunt opozabile tuturor.+nscrisul sub semnătură privată este acel î. care este întocmit, datat i semnat de către părţi.#ondiţii de validitate ale înscrisului :

,condiţia semnăturii: aceasta este necesară i suficientă pt a da putere înscrisului. 1emnăturatrebuie înscrisă de mna părţii. +a nu poate fi dactilo!rafiată, imprimată, înlocuită cu o parafăsau

si!iliu.,condiţii speciale :a) cond pluralităţii de e(emplare$ adică se fac attea e& ori!inale cte părţi potrivnice suntb) scrierea menţiunii $$bun şi aprobat= a celui care se obli!ă atunci cnd e vorba de o sumă de banisau de bunuri de !en ( bunuri care se individualizează prin număr, cntărire, măsurare).

uterea doveditoare este ca i a înscrisului autentic, doar că este opozabil numai părţilor, pe cndcel autentic este opozabil tuturor.

uterea doveditoare este pnă la proba contrarie, cel autentic este pnă la înscrierea în fals.roba contrarie înseamnă că una dintre părţi nu recunoate acel înscris i atunci instanţa de

judecată, prin metode specifice de comparaţii sau e&pertiză !rafică, va stabilii dacă înscrisul este saunu valabil.

21.0lte &ijloace de prob) – &)rturia, &)rturisirea, prezu&ţiile, e4pertizaIărturia sau proba cu martori (proba testimonială) este acea relatare făcută de o pers în faţa instanţei de

judecată ,oral, cu privire la acte sau fapte liti!ioase săvrite în trecut i despre care are cunotintă directi personal.$ctele juridice se probează cu înscrisuri, faptele juridiceprin orice mijloc de probă.$ctele juridice care au ca obiect o valoare mai mare de 25 lei nu pot face dovada dect cu act autenticsau înscris sub semn. privată. roba cu martori nu poate fi admisă împotriva unui înscris i nici încompletarea lui, c3iar dacă valoarea este mai mică de 25 lei. roba cu martori rămne la apreciereainstanţei de judecată.;ărturisirea este o recunoaştere pe care o face o persoană despre un fapt pe care altă persoană îşi

întemeiază pretenţia împotriva sa. 2ste de ! feluri : juridică recunoaterea se face în faţa instanţei de judecată

- e&trajuridică recunoaterea se face în alte împrejurăriIărturisirea rămne la aprecierea instanţei de judecată.3rezumţiile sunt concluziile pe care le!ea sau ma!istratul le tra!e dintr-un fapt cunoscut la un

fapt necunoscut. +le sunt de 2 feluri:,legale : acelea care sunt prevăzute de le!e i sunt limitate-simple : acelea pe care le tra!e ma!istratul i sunt nelimitate.3rez. mai pot fi absolute şi relative. Cele absolute nu pot fi combătute, cele relative pot fi

combătute cu probă contrarie ( e&. de prez absolută perioada concepţiei " prez relativă copilul din

căsătorie are ca tată pe soţul mamei).2(pertiza este un mijloc de probă care constă în întocmirea unui raport de e&pertiză care seîntocmete de specialiti cu privire la anumite fapte sau acte juridice.biectivele e&pertizei sunt stabilite de ma!istrat i de părţi.

2(pertizele sunt : contabile$ te


9/16

c) inalienabilitatea - nu poate fi înstrăinatăd) intan!ibilitatea - nu poate fi în!rădită dect în condiţii de le!alitatee) e!alitatea - fiecare pers. este e!ală în faţa le!ii.

#apacit de fol se dobndete la natere. Copilul conceput are numai drepturi nu i obli!aţii, cu condiţiasă se nască viu, nu i viabil ( e suficient să respire o sin!ura dată). erioada de concepţie este între a 055-azi i a /@5-a zi dinaintea naterii.+ncetarea capacit de fol se face prin moarte, care esta de 2 feluri:

-moarte constatată fizic prin e&aminarea cadavrului-declararea judecătorească a morţii.

23.apacitatea de e4erciţiu a persoanei fiziceef: aptitudinea pers de a-si e&ercita drepturile i a-i asuma obli!aţiile înc3eind acte juridicecivile.Clasificarea p f dupa capacit de e&erciţiu:a) pers lipsite de capacit de e(erciţiu *incapabile) : minorii pnă la /? anicare nu pot înc3eianici un fel de act juridic" debilii mintal" bolnavii mintal pui sub interdicţie prin 3ot.

judecătoreascăb) pers cu capacit de e( restrnsă: minorii între /?-/@ ani..$cetia pot să înc3eie acte jurid.

în nume propriu. Lnele din ele le înc3eie personal i sin!uri (micile cumpărături, depuneri la bancă).Iinorul care a împlinit /F ani poate să înc3ie personal i sin!ur contract individual de muncă,contract de înc3iriere i poate dispune de jumătate din averea sa.$lte cate! de acte sunt:

,actele de administrare, pe care le înc3eie în nume propriu, dar cu încuviinţarea părinţilorJ tutorelui",actele de dispoziţie$ pe care le înc3eie în nume propriu, dar cu dublă încuviinţare: a părinţilor J tutoreluii a autorităţii tutelare"

c) pers cu capacit de e( deplină : pers care au împlinit /@ ani ( e&cepţie minorii care secăsătoresc la /F ani dobndesc capacit de e&erciţiu -numai în civil)

+ncetarea capacit de e( se face :, prin moarte, prin punerea sub interdicţie

2!.0tributele de identificare a persoanei fizice#dentificarea persoanei fizice se face prin intermediul Matributelor de identificareN, i anume:nume, domiciliu , starea civilă si C4.9umele persoanei fizice: cuprinde numele de familie si prenumele "obandirea numelui de familie:#opilul născut din căsătorie ia numele de familie comun al părinţilor (art. F2 Codul familiei).acă părinţii nu au nume de familie comun, copilul va lua numele unuia dintre ei, ori numele lorreunite, după cum se vor înţele!e părinţii.

#opilul născut în afara căsătoriei va avea numele stabilit astfel:- prin înţele!erea ambilor părinţi" - va lua numele părintelui faţă de care a fost stabilită prima oară filiaţia.#opilul născut din părinţi necunoscuţi va primi numele stabilit prin dispoziţia primaruluilocalităţii pe raza căreia a fost !ăsit copilul (art. 2, ecret nr. K8J/KF@).

;odificarea numelui de familie se produce in urm situatii: a)' intervenit o sc,a modificat numele ca urmare a adopţiei0c )modificarea numelui este determinată de căsătorie$

cnd soţii declară$ în faţa delegatului de stare civilă$ numele pe care au convenit să,1 poarte. - să poarte, în continuare, numele dinaintea căsătoriei"- să poarte numele unuia dintre soţi"- să poarte numele lor reunite.

K


10/16

e)entru motive temeinice, numele se poate sc3imba i pe cale administrativă$ printr-o cerereadresată primăriei de domiciliu care face demersurile necesare pt obtinerea unui nou nume.>tabilirea prenumelui se face la data inre!istrăni naterii, pe baza declaraţiei facută de cel cedeclară naterea,iar pt copiii !asiti se face în aceleai condiţii în care se stabilete i numele defamilie a acestor cate!orii de persoane.1c3imbarea prenumelui urmeaza aceiasi pasi ca si sc3bnumelui de fam.-calea adm.3seudonimul individualizează persoana fizică în societate, în !eneral, într-un anumit domeniu de

activitate, printr-un cuvnt sau un !rup de cuvinte3orecla(supranume) nu trebuie confundată cu pseudonimul.!. "omiciliul persoanei fizice9otiune: $rin domiciliu se înţelege acel atribut de identi!icare a persoanei !izice care oindividualizează în spaţiu, prin indicarea unui loc, unde se presupune că persoana poate !i găsită.

%omiciliul de drept comun & voluntar-este domiciliul pe care orice p! si-l alege liber,prin propria

vointa,in orice localitata din tara si strainatate.

%omiciliul legal este domiciliul stabilit de le!e pentru anumite cate!orii de persoane fizice, cumsuntO minorii, interziii judecătorete i dispăruţii

%omiciliul convenţional(ales) este locuinta pe care partile o aleg ( reprezintă o convenţie) invederea e&ecutarii actului in acel loc sau pt solutionarea unui anumit liti!iu si comunicarea actelor

de procedura 'eşedinţa persoanei !izice este o locuinţă temporară sau secundară.-. 9tarea civil) a persoanei fizice9oţiune: tarea civilă este milocul uridic de individualizare a persoanei !izice prin intermediulunor elemente strict personale re!eritoare la indicarea unor calităţi personale semni!icative.

lemente strict personale sunt*

persoana este născută din căsătorie"- persoană născută în afara căsătoriei"- persoană născută din părinţi necunoscuţi"- persoană adoptată"- persoană căsătorită"- persoană divorţată"- persoană văduvă"- persoană recăsătorită"- rudă sau afin etc. 'n le!ătură cu starea civilă, se emit acte civile: actul de naştere$ actul de căsătorie$ actul dedeces.

26.rescipţia e4tinctiv) (noţiune, ter&enerin prescripţie se înţele!e stin!erea dreptului la acţiune nee&ercitată întermenul stabilit de drept.Paza le!ală : ecretul /F8J/K@.

+senţa prescripţiei constă în limitare în timp a posibilităţilor de apărare a drepturilor subiective pe caleaconstrn!erii e&ercitate de stat. reptul la acţiune cunoate 2 accepţiuni:a) în sens material, înseamnă posibilitatea titularului dreptului subiectiv de a obţ prin intermediulinstanţ.judecăt.ori prin alte or!ane jurisdicţionale, e&ecutarea unei obli! sau recunoaterea unui dreptcontestat (limitat în timp).b) în sens procesual, înseamnă posibilitatea reclamantului de a sesiza instanţa pt apărarea unui dreptsubiectiv încălcat sau contestat (nu este limitat în timp).ermenele prescripţieiupă împlinirea termenului de prescripţie obli!aţia rămne, dar creditorul nu-l mai poate e&ecuta silit pedebitor. ebitorul poate să-si onoreze obli!aţia de bună voie. acă după ce i-a onorat obli!aţia, debitorulconstată că termenul de prescripţie se împlinise, el nu mai poate să ceară retrocedarea plăţii.

ermenul de prescripţie este acel interval de timp în care trebuie e&ercitat dreptul de acţiune i la acere e&ecutarea silită a debitorului."repturile reale sunt imprescriptibile, adică nu operează prescripţia.:

- dreptul la acţiune în revendicare, adică recuperarea unui imobil deţinut fără drept de o altă pers

/5


11/16

- dreptul la acţiune în constatare-dreptul la acţiune ne!atorie, adică obli!aţia terţilor de a nu face ceva care să aducă atin!ere titularuluidreptului-dreptul de a cere ieirea din indiviziune ( au o proprietate împreună" dr familiei Bbunurile comuneB nueste obli!atB partajul)."repturile nepatrimoniale sunt imprescriptibile ( dr la viaţă, dr la nume, dr la domiciliu).

ermenele generale

;erm !eneral prevăzut de /F8 este de 0 ani. +l începe să cur!ă de la data scadenţeiermene speciale1) term prevazute de "156 :a) t. pt. vicii ascunse este de F luni, iar dacă viciile au fost ascunse cu viclenie de vnzător, term este de 0ani.b) dreptul de acţiune pt. raporturi din asigurare se prescrie în 2 anic) dreptul la acţiune pt sumele de bani încasate din vnzarea de bilete pt spectacol şi dacă acesta nus,a ţinut : termenul este de F5 zile!) t. prevazute de #odul #ivil :

-dr. la acţiune succesorală : F luni-dr la caţ. pt revendicarea unui imobil ce a fost adjudecat prin licitaţie publică: ani

-) t. prevăzute în #odul ?amiliei :-dr la acţ. pt. anularea căsatoriei : F luni-tă!ada paternităţii : 0 ani-stabilirea paternitatii : 0 ani ( cur!e de la /@ani pnă la 2/ ani )

) t. prevăzute de alte acte normative :-6! ?J255? Conteciosul $dm : F luni-6! ?85J255? pt accidente nucleare : /5 ani-Codul fiscal: ani- /K8 J prevederi potale Fluni J / an

2%.:aranţiile personale1istemul !aranţiilor comerciale :1) garanţii reale :- ipoteca ( obiect bun imobil) se înc3eie în zona autentică la notarul public- privile!iile- !ajul ( !aranţie mobiliară, obiectul : un bun cu deposedare i mobil maina" un bun mobil fărădeposedare. !) garanţii personale ( contractul de fidejusiune)idejusiunea Q !aranţie personală este un contract prin care, o persoană numită fidejusor seobli!ă faţă de creditorul altei persoane să e&ecute obli!aţia debitorului principal în cazul cndacesta nu o va face (art./F2 din Codul civil).

/idejusiunea poate fi înc3eiată sub trei for&e+- convenţională, cnd creditorul i debitorul convin asupra necesităţii desemnării unui fidejusor"- legală, cnd printr-o dispoziţie le!ală debitorul va fi obli!at să o constituie"- udecătorească, atunci cnd într-un liti!iu, judecătorul îl obli!ă pe debitor să procure creditoruluiun !arant (e&emplu art. 28K din Codul de procedură civilă, cnd se cere e&ecutarea vremelnică aunei 3otărri).

;fectele fidejusiunii se apreciază în funcţie de trei categorii de raporturi uridice*araporturile dintre creditor 5i fidejusor izvorte din contractul de fidejusiune, constau în plata obli!aţieide fidejusor, în cazul cnd debitorul nu o va face, fără ca în prealabil să fie urmărit debitorul (art. /FF0din Codul civil).bli!aţia fidejusorului este obli!aţie accesorie i de aceea, la dispoziţia sa au fost puse două e&cepţii care

să îl protejeze:-bene!iciul de discuţiune >posibilitatea fidejusorului de a cere creditorului care a pornit acţiuneaîmpotriva sa să-/ urmărească mai înti pe debitorul principal i numai dacă bunurile acestuia nusunt suficiente, în subsidiar, să-/ e&ecute pe el.

//


12/16

-bene!iciul de diviziune posibilitatea fidejusorului, atunci cnd el a !arantat împreună cu alţifidejusori aceeai datorie a aceluiai debitor ca fiecare din sa rămne obli!aţi pentru datoriaîntrea!ă cf art. /FFF din Codul civil.

braporturile dintre fidejusor 5i debitorul principal constau în aceea că, în cazul în care fidejusorul a plătit obli!aţia (fie silit, fie de bună voie), el are re!res împotriva debitorului. idejusorul poate recuperade la debitor att suma plătită ct i dobnzile i c3eltuielile pe care le-a făcut după ce /-a întiinţat pedebitor despre începerea urmăririi de către creditor (art. /FFK alin.? din Codul civil).

idejusorul va pierde dreptul de re!res fata de debitorul principal în următoarele două situaţii:- dacă nu /-a întiinţat pe debitor i acesta face plata a doua oară.- a plătit datoria fără să fi fost urmărit i fără să-/ fi notificat pe debitor

c n raporturile fidejusorilor ntre ei, cel care a plătit are acţiune în re!res pro parte, fara de ceilalţicofidejusori. $ceasta înseamnă că, obli!aţia între fidejusori este divizibilă. ;otui, el se va re!resa atuncicnd:

- este urmărit în judecată pentru a plăti"- debitorul se află în stare de faliment sau insolvabilitate"- debitorul s-a obli!at să-/ elibereze pe !aranţie într-un termen care a e&pirat"- datoria a devenit e&i!ibilă prin sosirea scadenţei stipulate"- după trecerea unui termen de /5 ani, cnd obli!aţia are un termen determinat de scadenţă.

2'. :aranţiile realein sfera !aranţiilor reale fac parte dreptul de retenţie, !ajul sau amanetul, ipoteca i privile!iile.

0.Dreptul de retenţie este un drept real de !aranţie, imperfect, în virtutea căruia persoana cedeţine un bun mobil sau imobil, pe care trebuie să-/ restituie creditorului titular al bunului, are dreptul dea refuza restituirea lui, pnă cnd creditorul îi va ac3ita c3eltuielile ocazionate de întreţinerea,conservarea sau îmbunătăţirea lui.

$adar, pentru a putea fi invocat un drept de retenţie trebuie să e&iste o datorie în le!ătură culucrul (debitum in cum re iuctum). #n privinţa naturii sale juridice s-a arătat că dreptul de retenţie este undrept real de #aranţie i&perfect. 'n principiu, el este opozabil erga omnes, att creditorilor c3iro!rafari,ct i celor privile!iaţi sau ipotecari. reptul de retenţie este indivizibil , în sensul că afectează între!ul

bun, pnă la plata între!ii datorii. $. :ajul este o formă de !aranţie reală mobiliară constituită printr-un contract în baza căruia

debitorul remite creditorului său un bun mobil spre a-/ asi!ura de e&ecutarea obli!aţiei. 7ajul poate fiinstituit fie prin voinţa părţilor, fie în temeiul le!ii sau pe cale judecătorească.

+biect al gaului îl constituie att bunuri mobile corporale, ct i incorporale.7ajul poate fi:- cu deposedare - atunci cnd bunul obiect al !ajului este luat de la debitor i trecut în posesia

creditorului sau a unei terţe persoane- !ără deposedare, cnd bunul rămne la debitor.Caracterele !ajului sunt următoarele:

- este accesoriu obli!aţiei principale"- dacă !ajul este cu deposedare, va avea caracter real, iar dacă este fără deposedare, va avea caracterconsensual"- !ajul este un contract unilateral.

!ectele gaului privesc numai persoana creditorului sau a terţului care primete bunul spre păstrare pe timpul !ajului.

entru constituirea gaului se cer îndeplinite următoarele condiţii:- persoana care îl constituie să aibe capacitatea deplină de e&erciţiu i să fie proprietar al bunului"- pentru a fi opozabil terţilor, !ajul trebuie să îndeplinească condiţiile de întocmire a înscrisului i

publicitate, prin transcrierea în re!istrul de !aj.7ajul se stinge fie ca urmare a stin!erii obli!aţiei principale,dc nu mai e&ista o alta datorie a

debitorului fata de acelasi creditor.. Ipoteca este un drept real de !aranţie care constă în afectarea unui imobil în vederea ac3ităriidatoriei către creditor.

1pre deosebire de !aj, ipoteca nu presupune deposedarea de bun a celui care o constituie.

/2


13/16

#poteca are următoarele caractere:- este un drept real accesoriu- ca drept real conferă creditorului, în favoarea căruia se constituie, un drept de urmărire i

preferinţă"- este o garanţie imobiliară asupra bunurilor aflate în circuitul civil"- este o garanţie indivizibilă, în sensul că sube&istă în între!ime asupra imobilului, atta timp ctnu a fost ac3itată toată datoria.

#poteca poate fi le#al) ( ipoteca le!ală se instituie în cazul ecretului-6e!e nr. F/J/KK5 si cazulcreditului ipotecar )i convenţional)(se înc"eie prin act autentic). !ectele ipotecii sunt următoarele:

- !aţă de debitor, ipoteca creează o indisponibilizare parţială a bunului. ebitorul păstrează posesiai va putea c3iar înstrăina bunul ipotecat, dar cumpărătorul va deveni el debitor ipotecar.

- !aţă de creditor, ipoteca are ca efect dobndirea dreptului de urmărire i a dreptului de preferinţă,att faţă de terţi, ct i faţă de creditorii ipotecari în ran! inferior.

- !aţă de terţii dobânditori ai bunului ipotecat, ipoteca are ca efect că îi transformă pe acetia îndebitori ipotecari.

#poteca se stinge pe cale accesorie sau pe cale principală, prin renunţarea creditorului la ipotec), prin pur!ă, prin prescripţie, prin anularea actului constitutiv sau prin pieirea bunului ipotecat.

rivile#iile sunt acele !aranţii reale care conferă titularului un drept de preferinţă la îndestulareacreanţei c3iar înaintea creditorilor ipotecari.

#n Codul civil, privile!iile pot fi clasificate astfel: $rivilegii generale asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile care cuprind*

- privile!iul c3eltuielilor de judecată (art./828)"- privile!iul statului pentru impozite (art./82)"

$rivilegiile generale asupra tuturor bunurilor mobile sunt*

- c3eltuielile de judecată făcute în interesul comun al creditorilor" - c3eltuielile de înmormntare adebitorului"- c3eltuielile pentru în!rijirea medicală făcute în cazul ultimei boli în decurs de un an înainteadecesului"- creanţe din retribuţia oamenilor de serviciu, a calfelor i lucrătorilor cu ziva"- preţul obiectelor de subzistenţă date debitorului i familiei sale în decurs de ase luni"$ceste privile!ii premer! dreptului de !aj.

$rivilegii speciale asupra anumitor bunuri imobile(ipoteci privilegiate).

$ceste privile!ii sunt n nu&)r de cinci i sunt re#le&entate n art. 1'3' din odul civil+- privile!iul celui dinti vnzător, pentru partea de preţ neplătită, în cazul unor vnzări succesive"- privile!iul copărtailor asupra imobilelor succesiunii, pentru !aranţia împărţelii i a sumelor pecare acetia le datorează între ei"- privile!iul ar3itectului, constructorului i lucrătorului pentru sumele datorate acestora, ca preţ alconstruirii ori reparării imobilului.

- privile!iul creditorilor defunctului, le!atarilor i creditorilor motenitorului, dacă au cerutseparaţia de patrimonii

2*./ondul de co&erţ ef: este un ansamblu de bunuri mobile şi imobile, corporale şi incorporale, pe care

comerciantul le a!ectează (le foloseste) in des!âşurarea unei activităţi comerciale în scopul atra!eriiclientelei i, implicit, obţinerii de profit.

;oate bunurile destinate realizării activităţii comerciale, formează ,!ondul de comert. ondul de comertbun (reprezentate de elem. active).4u are elem .pasiveatrimoniulbunR(drptRobli!atii).$re ,deci elem.activeRpasive.atoriile si creantele nu fac parte din fondul de comert ,ele apartin patrim.

2lementele fondului de comerţ:'. 2lementele corporale ale fondului de comert*au continut material)in cate!oria elementelor corporale sau materiale fac parte:

/0


14/16

- bunurile imobile (de e&emplu, instalaţiile, utilajele sau mainile destinate unei anumite activităţicomerciale)

- bunurile mobile corporale(intra- materiile prime, materialele etc., destinate proceselor de producţie, precum i produsele (mărfurile) realizate din activitatea comercială).. 2lementele incorporale*nu au continut material@fizic)'n această cate!orie a elementelor fondului de comerţ intră drepturile referitoare la: firmă,

emblemă, clientelă, vadul comercial, brevetele de mărcile de fabrică, de comerţ i de serviciu, dreptul de

autor etc.?irma, element de identificare a comerciantului ,element incorporat si obli!atoriu, constă înnumele comerciantului sau, după caz, denumirea sub care acesta semnează actele juridice (art. 28 din6e!ea nr. 2FJ/KK5).4u poatr fi instrainat de restul fondului de comert.

2mblema*sigla),element incorporat obli!atoriu,deosebeste comerciantii intre ei spre deosebire demarca care deosebeste produsele.

7adul comercial,este aptitudinea,insusirea,calitatea lui de a-si atra!e clientela.+ste determinat deamplasament, de calitatea produselor sau a serviciilor,de nivelul pretului, de eficienta reclamei.

#lientela,totalitatea pf si pj care apeleaza la activitatea unui comerciant.Clientela secaracterizeaza prin nr,frecventa si calitate.

"repturile de autor, elem incorporal rezulta din creaţia tiinţifică, literară i artistică(drpt de

reproducere i difuzare, de reprezentare sau folosireetc).$ceste drepturi, denumite i drepturi privative, conferă comerciantului dreptul exclusiv de a

le e&ploata în folosul său, în condiţiile stabilite le!e.

2.8nre#istrarea 5i autorizarea societ)ţilor co&erciale n Re#istrul o&erţului 'utorizarea funcţionării comercianţilor înseamnă obţinerea avizelor, autorizaţiilor i, după caz,

acordurile necesare pentru a începe activitatea, e&ceptnd Q persoanele fizice, asociaţiile familiale, precum persoanele care desfăoară activităţi sezoniere în tr!uri, pieţe i oboare, autorizaţi conform prevederilor 6e!ii nr.58J2552.

1olicitanţilor care doresc inre!istrarea si autorizarea functionarii comerciale, la cerere i pec3eltuiala lor ,li se pot acorda asistenţă de către oficiile registrului comertului.

9olicitarea nre#istr)rii i, după caz, autoriz)rii se face de către asociat, acţionar, administrator,comerciant sau împuternicit al acestora, la iroul unic din cadrul oficiului re!istrului comerţului de peln!ă tribunal. $cetia co&pleteaz) o cerere tip i vor furniza toate datele, actele 5i docu&entelenecesare, vor acita toate ta4ele 5i tarifele aplicate de autorităţile publice i&plicate n procedura denre#istrare 5i autorizare a funcţionării comercianţilor. ;otodată vor depune docu&entele privind:

- dovada efectuării vărsămintelor, conform actului constitutiv" documente de bancă sau C+C care săateste vărsarea capitalului social subscris"

- dreptul de proprietate asupra aportului în natură la capitalul social, a bunurilor mobile sau bunuriimobile. acă sunt bunuri imobile Q certificatul constatator al sarcinilor de care sunt !revate"

- actele constatatoare ale operaţiunilor înc3eiate în contul comerciantului i aprobate de asociaţi"

- cazierul fiscal"- actul constitutiv.#n termen de &a4i&u& 2 de zile de la inre#istrarea dosarului ,PL va elibera certificatul de

nre#istrare, care cuprinde codul unic de înregistrare i ane&a cu avize, autorizaţii, acorduri, sau serăspunde solicitantului, motivat$ în scris, că nu îndeplinete condiţiile privind autorizaţiile$menţionndu,se neconformităţile constatate i care prevederi de lege nu sunt îndeplinite.

+n ane(ă la certificatul de nre#istrare vor fi înscrise avize, acorduri i autorizaţii de funcţionare înfuncţie de tipul de activitate ce urmează a fi desfăurată:

- aviz sau, după caz, autorizaţie Q .1.#. Q bri!ăzile i !rupurile de pompieri militari"- autorizaţie sanitară Q direcţia de sănătate publică teritorială"- autorizaţie sanitar Q veterinară Q direcţia veterinară teritorială"

- acord Q autorizaţie de mediu Q inspectoratul teritorial de protecţie a mediului"- autorizaţia de funcţionare Q protecţia muncii Q inspectoratul teritorial de muncă.ficiul *e!.comertului trimite datele din cerere pe suport inform- Iinisterului inanţelor ublice

pt ca acestia sa atribuie codul unic de înre!istrare(rasp in ma& 2? ore).

/?


15/16

'n termen de 0 zile de la primirea codului unic de înre!istrare oficiile re!istrului comerţului de peln!ă tribunale, trimit la Iinisterul inanţelor ublice întrea!a documentaţie care a stat la baza cereriiînre!istrării.

Codul unic de inre!istrare va intra si va fi folosit de bz de date pt comercianti.'n cazul neeliberării unei autorizaţii sau mai multe, comerciantul poate solicita reluarea procedurii,

în termen de K5 de zile de la respin!ere Q cu ac3itarea, din nou, a ta&elor i tarifelor pentru careevaluarea a fost ne!ativă.

3.Deosebiri ntre societ)ţile co&erciale.6e!ea cadru 0/J/KK5 modificată prin le!ea ??/J255F.>oc în nume colectiv şi la comandita simplă > diviziunea capitalului social sn parti de interes(societatile de pers pt ca au rasp nelimitata)>oc de capital > diviziunile cap soc sn actiuni>R8 div > parti sociale9r minim impus de lege:-soc de pers min 2 14C si Iin 2 141(/ comanditat si / comanditar)-1*6 > min 2 pers si ma& 5 > forma clasica si e&ista si posib infiintarii 1*6 cu asociat unic- soc de capital min 2 (1$ si comandita pe act)- cap soc 1*6 2 mil vec3i

'ctele constitutive:-Contract de societate 1C1, 14C, soc de capital si 1*6-statut > 1*6 cu asociat unic'ctul constitutiv în - sit treb înc


16/16

6. 9R

subiecte examen 97-03 drept

Documents