STRATEGIE ”INCLUZIUNE SOCIALĂ BAZATĂ PE COMUNITATE”

Reţea Partenerială Comunitară

din cadrul proiectului ”Servicii Integrate pentru o Comunitate Incluzivă în Huși” POCU 20/4/2/102220

INTRODUCERE. REPERE LEGISLATIVE. DELIMITĂRI CONCEPTUALE. “Excluziunea socială afectează indivizi şi comunităţi în moduri foarte diverse, care nu pornesc

doar de la sărăcie – aşa cum se consideră de obicei – ci şi de la neintegrare socială cauzată de

neparticiparea la relaţiile sociale în care se implică majoritatea, de la lipsa unui loc de muncă,

de la posibile disfuncţionalităţi familiale, de la discriminare sau intoleranţă etc. Excluziunea

socială a unor persoane sau categorii de persoane are cauze numeroase şi ia forme multiple,

transmiţându-se adeseori de la o generaţie la următoarea.” (INS – Dimensiuni ale incluziunii

sociale în România, 2018, pag.9)

Incluziunea socială și reducerea sărăciei sunt strâns legate de îndeplinirea obiectivelor strategice

ale programului Europa 2020.

Conform “Strategiei naţionale privind incluziunea socială și reducerea sărăciei pentru perioada

2015 – 2020”, principalele grupuri vulnerabile de populație din România:

1. Persoanele sărace/cu venituri reduse;

2. Copiii și tinerii lipsiți de îngrijirea și susținerea părinților;

3. Vârstnicii singuri sau aflați în stare de dependență;

4. Persoanele de etnie romă;

5. Persoanele cu dizabilități;

6. Alte grupuri vulnerabile (persoane dependente de droguri sau alcool, victime ale violenței în

familie, persoane care au ispășit pedepse privative de libertate, persoane aflate în evidențele

serviciilor de probațiune, etc.);

7. Persoane care trăiesc în comunități marginalizate.

Aceste grupuri de populație vulnerabile sunt specifice și comunității marginalizate din Huși,

județul Vaslui.

Acțiuni strategice la nivel național semnificative pentru promovarea incluziunii sociale și

reducerea sărăciei:

1. Constituirea în 1998 a Comisiei de Prevenire și Combatere a Sărăciei sub patronajul

președintelui României. Comisia a elaborat și aprobat „Strategia de prevenire și combatere a

sărăciei”, primul document strategic în care s-au formulat principiile politicilor sociale

în domeniu.

2. Înființarea Comisiei Anti-Sărăcie și Promovarea Incluziunii sociale (CASPIS) (ce a funcționat

în perioada 2001-2006). Această instituție împreună cu Comisiile Județene în coordonare

(cu funcție de implementare și elaborare a politicilor sociale la nivel județean) au anticipat

participarea României la Metoda Deschisă de Coordonare a Uniunii Europene.

3. Elaborarea Memorandumului Comun de Incluziune Socială de către Guvern alături de Comisia

Europeană în 2005, ce a reprezentat prima fază de parcurs comun cu politica de incluziune

socială la nivel european.

4. Crearea mecanismului național pentru promovarea incluziunii sociale prin adoptarea Hotărârii

Guvernului nr. 1217/2006.

5. Aprobarea Strategiei privind reforma în domeniul asistenței sociale în 2011.

6. Adoptarea Legii asistenței sociale nr.292/2011 cu modificările şi completările ulterioare,

consolidează principiul solidarității sociale, principiul colaborării în domeniul asistenței sociale

între autoritățile publice locale.

7. Adoptarea prin hotărâre a Guvernului a unei noi Strategii pentru incluziunea cetățenilor

români de etnie roma: Hotărârea Guvernului nr.18/2015 de aprobare a Strategiei Guvernului

României de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității rome pentru perioada 2015-

2020.

Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precizează că

procesul de incluziune socială reprezintă ansamblul de măsuri şi acţiuni multidimensionale din

domeniile protecţiei sociale, ocupării forţei de muncă, locuirii, educaţiei, sănătăţii, informării-

comunicării, mobilităţii, securităţii, justiţiei şi culturii, destinate combaterii excluziunii sociale şi

asigurării participării active a persoanelor la toate aspectele economice, sociale, culturale şi

politice ale societăţii.

Conceptul “incluziunii” este deja utilizat în sistemul de educație răspunzând principiului “Şcoala

este pentru toţi copiii şi nu pentru aproape toţi copiii”. Principiul “incluziunii” se aplică,

deopotrivă şi domeniului social.

Strategia Incluziune Bazată pe Comunitate pune un accent deosebit pe comunitatea în sine, pe

animarea & mobilizarea resurselor comunității; conceptul de comunitate incluzivă are o relevanță

deosebită pentru Incluziune Bazată pe Comunitate. Comunitatea se analizează pe sine; îşi asumă

responsabilitatea de a aborda barierele existente care limitează egalizarea șanselor şi de

incluziunea socială a grupurilor vulnerabile. Similar strategiei Community Based Rehabilitation,

prin punerea accentului pe comunitate, termenul de "comunitate incluzivă" are avantajul de a se

concentra pe toţi cetăţenii şi de a-i trata pe toţi în mod egal, subliniind din nou faptul că trebuie

garantate drepturile tuturor membrilor comunității, inclusive celor din grupuri vulnerabile.

Indicatorii de incluziune socială, calculaţi potrivit metodologiei comune stabilite în contextul

Strategiei Europa 2020, sunt:

1. Indicatorii de incluziune socială, sunt:

2. Persoanele în risc de sărăcie relativă

3. Persoanele care se confruntă cu privaţiuni materiale severe

4. Persoanele care locuiesc în gospodării cu intensitate a muncii foarte scăzută

5. Persoanele expuse riscului sărăciei sau al excluziunii sociale

VALORI ȘI PRINCIPII GENERALE

Principiu esențial: implicarea comunității în identificarea barierelor în calea incluziunii

sociale și a potențialelor căi de acțiune.

1. Solidaritatea socială;

2. Subsidiaritatea;

3. Respectarea demnităţii umane;

4. Abordarea individuală;

5. Abordare integrată a intervențiilor;

6. Parteneriatul;

7. Nediscriminarea;

8. Respectul pentru diversitate şi acceptarea persoanelor cu dizabilităţi ca parte a diversităţii

umane şi a umanităţii;

9. Egalitatea de şanse;

10. Accesibilitatea;

11. Egalitatea între bărbaţi şi femei;

12. Participarea beneficiarilor;

13. Transparenţa;

14. Eficacitatea;

15. Eficienţa

16. Echitatea;

17. Proximitatea

18. Confidenţialitatea.

ANALIZA SWOT

Puncte tari Puncte slabe (de îmbunătățit)

Distribuția pe sexe echilibrată;

Potențial forță de muncă;

Potențial forță de muncă mai ieftină, comparativ cu alte zone/orașe mari;

Creșterea numărului de persoane vulnerabile care au obținut

calificări în diverse meserii;

Creșterea accesului și menținerii pe piața muncii a persoanelor vulnerabile;

Abordare integrată a soluționării barierelor/problemelor pentru

persoane vulnerabile;

Potențial agricol mare;

Existența rețelei școlare bine reprezentată, cu personal calificat: învățămâmt liceal, gimnazial, primar, preșcolar;

Amplasarea comunității Huși într-o zona mai puțin dezvoltată din punct de vedere economic;

Migrația populației adulte;

Desființarea infrastructurii feroviare;

Locuri de muncă insuficiente;

Capacitate redusă a populației mature de a se adapta la

noile la schimbările și provocările fenomenului mobilității și reconversiei profesionale;

Proporţie mare a persoanelor de 15-64 ani ce nu

urmează o formă de invăţămant

Pondere mare a şomerilor de lungă durată și a persoanelor inactive

Sistem public și privat de sănătate;

Interes pentru participare activități afterschool și / sau centru

de zi;

Existența în comunitate a ONG-urilor care furnizează servicii sociale, socio-medicale etc.;

Implementarea, la nivelul comunității, a proiectelor cu finanțare

europeană;

Interesul autorităților locale în dezvoltarea parteneriatelor public/privat în domenii diverse;

Personal calificat în administrația publică locală;

Înființarea Centrului comunitar integrat, Huși;

Înființarea Rețelei Partenerială Comunitară pentru

Identificarea problemelor comunităţii, propunerea unor posibile soluții inovative de rezolvare;

Strategie dezvoltare municipiu Huși 2014-2020 elaborată.

Lipsa personalului medical calificat; Dotare deficitară a cabinetelor medicale

Capacitatea financiară

relativ scăzută a locuitorilor municipiului;

Numărul ridicat de şomeri;

Număr mare de locuițe vechi, care necesită reparații/renovare;

Voluntariat aproape inexistent în randul adulților;

Fonduri publice insuficiente;

Oportunități Amenințări

Semnarea de către țara noastră a principalelor convenții privind protecția drepturilor copilului, omului, persoanelor cu

dizabilități etc;

România este membră a UE;

Cadrul legislativ european, internațional favorabil protecției și promovării drepturilor copilului, omului, persoanelor

cu dizabilități etc.;

Oportunitatea identificării/accesării finanțărilor nerambursabile;

Strategii naționale elaborate (privind incluziunea socială și reducerea sărăciei; incluziunea socială a populației aparținând minorității Rome; strategie incluziune persoane cu dizabilități

etc.)

Existența programelor naționale/județene de reconversie, specializare, formare profesională;

Posibilitatea acordării de facilități angajatorilor care creează

locuri de muncă/angajează someri etc.;

Risc de abandon/eșec școlar;

Subfinanțare sistem servicii sociale, sistem educațional, medical;

Continuarea procesului de îmbătrânire la nivel național;

Creșterea disparităților de dezvoltare în raport cu alte

localități, regiuni de dezvoltare;

Accentuarea migrației;

Scăderea nivelului de trai, adâncirea fenomenului de sărăcie

Sistem politic insuficient receptiv la nevoile, drepturile persoanelor cu dizabilități, a persoanelor vulnerabile;

Schimbări legislative frecvente;

Legislație neclară, necorelată;

Existența categoriilor de persoane cu dizabilităţi ignorate

Posibilitatea identificării, adaptării de modele de buna practică de la nivel european ( pe diferite domenii de activitate);

Programe naționale de perfecționare/specializare a personalului

din administrația locală;

Existent rețelelor regionale/europene care sunt consultate de către decidenți politici europeni;

Promovarea de către organizația Mondială a Sănătății a strategiei

Reabilitare Bazată pe Comunitate (CBR – Community Based Rehabilitation).

în statistici;

Dezechilibru între oferirea persoanelor vulnerabile de prestații sociale/servicii sociale;

Descrierea Rețelei Parteneriale Comunitare: scop, parteneri, strategie.

Scop: Rețeaua Partenerială Comunitară are drept scop identificarea și soluționarea

problemelor cu care se confruntă comunitatea marginalizată ți persoanele aflate în risc de

sărăcie. Soluțiile identificate vor fi practice, viabile, innovative și vor răspunde

problemelor existente. Prin intermediul rețelei parteneriale se va crea un cadru echilibrat

de dezvoltare a serviciilor locale în comunitate prin dezvoltarea unor rețele parteneriale

între instituții publice, furnizori de servicii educaționale, de ocupare, medicale, sociale.

Parteneri:

Rețeaua partenerială comunitară are un număr de 12 memebri, după cum urmează:

1. Fundația Star of Hope Romania

2. Dal Consulting

3. Centrul Diecezan Caritas Iasi

4. Școala Gimnazială Anastasie Panu Husi

5. Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Husi

6. Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Vaslui

7. Cabinet Medical Individual Doctor Păvăloi Ciprian

8. Camera de Comert, Industrie și Agricultură Vaslui

9. Colegiul National cuza Vodă Husi

10. Asociația pentru dezvoltare comunitară Econova

11. Sc LINUX Srl

12. Sc CIPVAL Srl

Membrii Rețelei Parteneriale Comunitare au obligația să desemneze persoane de contact

reprezentative care să participe la activităţile reţelei și să participe la cele 9 workshop-uri

organizate în cadrul reţelei. De asemenea, Membrii Rețelei Parteneriale Comunitare

trebuie să participe la realizarea strategiei bazată pe implicarea comunităţii în combaterea

sărăciei şi a oricărei discriminări care se va numi Incluziune Socială Bazată pe Comunitate

și să participe la Evenimentul de conştientizare a instituţiilor relevante din orasul Huşi cu

privire la importanţa si efectele Strategiei “Incluziune Socială Bazată pe Comunitate”.

Membrii rețelei parteneriale comunitare au obligația să participe la soluţionarea

problemelor identificate în comunitate și să pună la dispoziţie resursele necesare

soluţionării diverselor probleme ale comunităţii;

Strategia de Incluziune Socială Bazată pe comunitate este rezultatul muncii de echipă din

cadrul rețelei parteneriale. În cadrul fiecărui workshop s-a analizat o problemă din

comunitatea Huși și apoi s-au căutat soluții pentru acea problemă. La finalul workshopului au

fost alese soluțiile cele mai eficiente pentru problema identificată și s-a încercat

implementarea acestora la nivelul comunității.

1. Obiectivul principal al Strategiei Sociale de Incluziune Socială Bazată pe Comunitate

2. Există două ipoteze pe care se fundează Incluziunea Socială Bazată pe Comunitate:

a.resursa cea mai importantă pentru acordarea de ajutor persoanelor din grupuri vulnerabile este

cea constituită de propria sa familie;

b. pentru dezvoltarea suportului este posibilă şi necesară mobilizarea comunităţii din care face

parte acea persoană / familie vulnerabilă.

3. MODEL BUNĂ PRACTICĂ Drepturile persoanelor care fac parte din categorii vulnerabile de a avea aceleaşi oportunităţi ca

ceilalţi membri ai comunităţii este deja unanim şi larg recunoscut. Deşi s-au făcut paşi importanţi

în respectarea drepturilor lor, totuşi sunt încă multe bariere în calea incluziunii lor.

Slaba implicare în viaţa comunităţii este şi rezultatul atitudinii pe care o au membrii comunităţii.

Atitudinea membrilor comunităţii faţă de persoanele vulnerabile este încă tributară mentalităţii

comuniste. Incluziunea şi participarea sunt esenţiale pentru demnitatea fiecărei persoane și în

special pentru persoanele care fac parte din grupuri vulnerabile.

Strategia Incluziunii Bazată pe Comunitate este o strategie din cadrul dezvoltării generale a

comunităţii, pentru reabilitarea, egalizarea şanselor şi de incluziunea socială a tuturor

persoanelor.

Această strategie se implementează prin eforturile concertate ale comunităţii, precum şi cele ale

serviciilor aferente de educaţie, medicale, sociale, etc. Este benefică pentru toţi membrii

comunităţii, nu numai pentru persoanele din categorii vulnerabile.

4. Principalele obiective urmărite: Împuternicirea persoanelor care fac parte din grupuri vulnerabile. Parte integrantă din acest

proces este prezentarea informaţiilor, resurselor şi oportunităţilor care sunt necesare pentru

implicarea deplină a persoanelor cu dizabilități în viaţa comunităţii.

Creşterea şanselor de participare la viaţa comunităţii a persoanelor care fac parte din viața

comunității.

Conştientizarea comunităţii locale privind drepturile, valoarea persoanelor care fac parte din

grupuri sau categorii vulnerabile.

DESCRIEREA UNUI CICLU DE ACȚIUNE / INTERVENȚIE ÎN COMUNITATE

1. Identificarea principalelor bariere în calea incluziunii sociale; comunitatea locală își asumă

responsabilitatea de a se analiza pe sine însăși. Particparea reprezentanților grupurilor

vulnerabile este esențială.

2. Identificarea resurselor aflate la nivelul comunității.

3. „Animarea‟ comunității = procesul prin care comunitatea decide să inițieze acțiuni,

intervenții cu scopul de a răspunde unei nevoi/probleme identifică.

4. Realizarea unui plan de acțiune.

5. Mobilizarea comunității.

6. Implementarea planului de acțiune

7. Mediatizarea planului de acțiune

8. Evaluarea planului de acțiune

SCOPUL STRATEGIEI INCLUZIUNE SOCIALĂ BAZATĂ PE COMUNITATE

În perioada 2018 – 2023

Scopul strategiei Incluziune bazată pe comunitate: oferirea de șanse egale de dezvoltare,

participare activă a grupurilor vulnerabile, în cadrul propriei comunități; strategia se dezvoltă în

cadrul strategiei generale de dezvoltare a comunității locale. Astfel, comunitatea locală Huși se

dezvoltă într-o comunitate incluzivă.

PLAN DE ACȚIUNE

Domeniu acțiune Obiectiv specific Acțiuni Rezultate

Protecția și

promovarea

drepturilor copilului,

inclusiv a copilului cu

CES

Îmbunătățirea

accesului la servicii

socio-educaționale și

culturale pentru copii

din comunitatea

locală

1. Organizare workshop ”Oportunități creative

de petrecere a timpului liber pentru copii și

tineri.”

2 worhshop-uri

organizate

1 școală de vară

2 sesiuni informare

1 cerere finanțare

elaborată

2. Organizare workshop ”Bariere în calea

incluziunii sociale a persoanelor vulnerabile și

căi de acțiune”

3. Organizare Școala de Vară pentru copii, tineri

4. Sesiune informare privind valoarea,

drepturile fiecărui copil

5. Elaborare cerere finanțare în cadrul apelului

proiecte POCU - “Program pilot de stimulare

a participării la educație a copiilor cu părinți

plecați la muncă în străinătate”,

Promovarea și

respectarea

1. Organizare workshop ”Părinți plecați în

străinătate, copii rămași acasă.”

drepturilor copiilor

cu părinți plecați în

străinătate

2. Atelier de informare părinți cu tema:

Efectele negative ale plecării în străinătate a

părinților asupra copilului.

1 workshop organizat

1 atelier informare

părinți organizat

Asistență juridică

pentru părinți

1 material in format

electronic elaborat

3. Elaborare, in format electronic, material

informare privind prevederile legale, cu

recomandări

4. Asistență juridică pentru părinți

Îmbunătățirea

abilităților parentale

1. Organizare workshop ”Educație parentală în

comunitatea Huși.”

1 workshop organizat

1 sesiune demo

organizată 2. Sesiune Demo de Atelier educație parentală

pentru cadrele didactice care lucrează cu

grupul țintă din cadrul proiectului

Servicii sănătate Îmbunătățirea

accesului la servicii

medicale în

comunitate

1. Organizare worshop ”Asistență medicală în

comunitatea din Huși”

1 workshop organizat

1 seminar organizat

2. Organizare seminar informare privind accesul

la servicii de sănătate în comunitatea din

Huși

Locuință și 1. Organizare workshop ”Locuințe și 1 workshop organizat

infrastructură infrastructură. Condiții de locuit improprii.

Infrastructură cu probleme.”

2. Sesiune cu investitori locali în vederea

prezentării impactului asupra comunității cât

și a propriilor afaceri a infrastructurii

problematice

Îmbunătățire acces

pe piața muncii

Creșterea șanselor de

găsire/păstrare a

locului de muncă

1. Organizare workshop”Dinamica locurilor și

forței de muncă din comunitatea Huși”

3 workshop-uri

organizate

1 activitate caritabilă

organizată

2. Organizare Târg/Oferte joburi

Dezvoltarea

capacității Rețelei

Partenerială

Comunitară

Dezvoltarea

spiritului, atitudinii

de voluntariat

1. Organizare workshop ”Voluntariatul și

dezvoltarea spiritului de implicare civică”

2. Implicare voluntari în

planificarea/organizarea acțiunilor din cadrul

strategiei Incluziune Bazată pe comunitate

3. ”Community Based on Rehabilitation” CBR și

Incluziunea Bazată pe Comunitate.”

Concluzii:

Prin intermediul Strategiei de Incluziune Socială bazată pe Comunitate și a

acțiunilor demarate la nivelul Rețelei Parteneriale Comunitare, ne-am propus ca

cetăţenii comunității hușene să fie informaţi şi activi, să beneficieze de

oportunităţi de a se alătura celorlalţi în societate şi de a lucre împreună pentru

atingerea obiectivelor comune. Participarea socială a acestora nu este doar

benefică, dar are şi efecte multiplicative: îmbunătăţeşte bunăstarea grupurilor

vulnerabile şi, în general, face comunitatea să fie mai coezivă. Prin activitățile de

voluntariat propuse la nivelul rețelei parteneriale ne-am propus să încurajăm

întreaga comunitate să poată ajuta grupurile vulnerabile cât și formele de

participare socială prin care vocile persoanelor marginalizate care să devină auzite

direct și imediat. Prin Strategia de Incluziune Socială bazată pe comunitate,

participarea socială pentru grupurile vulnerabile este sprijinită prin crearea unui

climat social pozitiv, prin creşterea toleranţei şi reducerea discriminării şi

creşterea încrederii în instituţii. Pentru grupurile marginalizate, crearea unor

mecanisme instituționale, care să actioneze voluntar în beneficiul lor, reprezintă

un aspect extrem de important cu impact asupra climatului social în care

acționează grupurile marginalizate.

Activitatea desfășurată la nivelul rețelei parteneriale și dezvoltarea unei Strategii

de Incluziune Socială Bazată pe comunitate, a vizat printre altele și crearea unei

relații favorabile între membrii comunității și instituțiile relevante din

comunitatea respectivă. Dacă oamenii nu au încredere în aceste instituţii, atunci

aceştia nu vor dori să interacţioneze cu acestea, rezultatul fiind o comunitate care

este separată de oameni, de cetățeni şi o relaţie conflictuală mai degrabă, decât o

relație de colaborare, de acceptare și incluziune. Rețeaua partenerială, prin

activitățile desfășurate și prin Strategia de Incluziune Socială Bazată pe

Comunitate, a promovat în rândul comunității din Huși toleranța, acceptarea,

spiritul nondiscriminativ, principii care stau la baza împuternicirii grupurilor

vulnerabile prin creşterea accesului acestora la informaţii şi participarea la

procesele de luare a deciziilor.