7 proiect strategie incluziune persoane dizabilitati

5/10/2018 7 Proiect Strategie Incluziune Persoane Dizabilitati - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/7-proiect-strategie-incluziune-persoane-dizabilitati 1/36

Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului al

Republicii Moldova

STRATEGIA PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ A

PERSOANELOR CU DIZABILITĂŢI ÎN

REPUBLICA MOLDOVA (2008-2010)(PROIECT)

2008, Chişinău



CuprinsIntroducere ……………………………………………………………………………... 3

I. Descrierea situaţiei……………………………………………………………................ 4

II. Problemele de bază...….………………………………………………………………... 7

III. Scopul şi sarcinile specifice……………………………………………………..…… 8

IV. Măsurile necesare pentru atingerea sarcinilor şi rezultatelor scontate……….…….... 9

V. Estimarea impactului şi a costurilor (financiare şi nonfinanciare) …………...……… 15

VI. Rezultatele scontate şi indicatorii de progres.……………………………….………. 17

VII. Procedurile de raportare şi monitorizare ……………………………….………….... 19

VIII. Etapele de implementare/planul de acţiuni…………………………………….………. 20

Anexa №1 Analiza SWOT

Anexa №2 Definiţii

2



STRATEGIA PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ A PERSOANELOR

CU DIZABILITĂŢI ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Introducere

1. Republica Moldova, de rînd cu alte state, a semnat Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi (New York, 30 martie 2007). ScopulConvenţiei este de a promova, proteja şi asigura exercitarea deplină şi egală de către toate persoanele cu dizabilităţi a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, precum şide a promova respectarea demnităţii inerente a acestora.Prin semnarea acestui act internaţional, statele au recunoscut şi s-au angajat să protejezeşi să apere drepturile persoanelor cu dizabilităţi.

2. Subiectul incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilităţi devine totmai actual în promovarea politicilor sociale a mai multor state. Pot fievidenţiate, astfel, un şir de aspecte, ce influenţează negativ situaţiapersoanelor cu dizabilităţi:

• şanse inegale de incluziune socială a persoanelor cu dizabilităţi;• lipsa unei politici unificate în domeniul protecţiei sociale a persoanelor cu

dizabilităţi;• lipsa sistemului unic de registru şi evidenţă a persoanelor cu dizabilităţi;• predominarea formelor rezidenţiale de protecţie socială a copiilor cu dizabilităţi,

fapt ce afectează relaţiile de familie şi nu permite incluziunea acestora însocietate;

• sistemul de incluziune educaţională slab dezvoltat;• coordonarea insuficientă între domeniile ocupării forţei de muncă şi protecţiei

sociale a persoanelor cu dizabilităţi;• nivelul scăzut de angajare în cîmpul muncii a persoanelor cu dizabilităţi şi

motivaţia redusă pentru angajare ca urmare a creşterii competitivităţii pe piaţamuncii;

• nivelul scăzut al prestaţiilor sociale, care sporeşte riscul de sărăcie în familiile persoanelor cu dizabilităţi;

• accesul limitat al persoanelor cu dizabilităţi la infrastructura socială ca rezultat alneadaptării mediului fizic din punct de vedere arhitectural.

3. Strategia privind reforma sistemului de protecţie socială a persoanelor cudizabilităţi (în continuare Strategia) stabileşte principalele direcţii de dezvoltare a

politicii sociale faţă de persoanele cu dizabilităţi, sarcinile şi măsurile necesare pentrurealizarea lor.

Scopul Strategiei este armonizarea sistemului de protecţie socială a persoanelor cudizabilităţi în vederea asigurării incluziunii sociale şi respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale acestora.

3



I. DESCRIEREA SITUAŢIEI

4. Analiza datelor statistice pentru ultimii ani remarcă tendinţa de creştere

permanentă atît a numărului persoanelor cu dizabilităţi, cît şi aindicelui invalidităţii. Dacă în 2002 numărul total al persoanelor cudizabilităţi constituia 141,4 mii, la 1 ianuarie 2008 acest numărconstituia 170,295 mii persoane.1 Ponderea persoanelor cu dizabilităţide sex feminin constituie – 43,2%, de sex masculin – 56,8%.Aproximativ 60% din numărul total al persoanelor cu dizabilităţilocuiesc în zona rurală. În funcţie de vîrstă, printre persoanele cudizabilităţi prevalează cele cu vîrsta între 40 şi 59 ani; peste 2/3 dincazurile de invaliditate. Printre diagnozele, în baza cărora a foststabilită invaliditatea, în ultimii 5 ani, prevalează bolile cardiovasculare(19,9%), tumorile maligne (18,5%), disfuncţiile psihice şi

comportamentale (7,2%) şi bolile sistemelor osos şi muscular (8,3%).2

5. Politicile de protecţie socială a persoanelor cu dizabilităţi includ: 1) pensii şi alte prestaţii sociale; 2) servicii sociale; 3) servicii medicale; 4) educaţie şiinstruire; 5) încadrare în cîmpul muncii; 6) înlesniri fiscale.

6. Pensiile şi alte prestaţii sociale. Numărul persoanelor cu dizabilităţi care beneficiază de pensii prin intermediul sistemului public de asigurări sociale creşte continuu. Mărimea medie a pensiilor de invaliditate s-amajorat constant în ultimii 5 ani şi în 2007 a fost de 2,8 ori mai mare decît în 2002 (în2002 – 163 lei, în 2007 – 467,42 lei). Această creştere a fost determinată de modificarea

minimului garantat şi a indexării pensiilor începînd cu 2003. Analiza creşterii salariilor şi pensiilor de invaliditate în ultimii 5 ani denotă faptul că pensiile de invaliditate au crescutmai încet decît salariile. În 2002 salariul mediu constituia 691 lei, iar în 2007 de 2065 lei,adică de 3 ori mai mult.3 Mărimea medie a pensiei de invaliditate în 2007 constituia22,6% din salariul mediu.

Conform legislaţiei Republicii Moldova, persoanele cu dizabilităţi beneficiază deurmătoarele tipuri de prestaţii sociale: 1) indemnizaţii; 2) compensaţii nominative; 3)alocaţii lunare de stat; 4) alocaţii sociale de stat; 5) compensarea cheltuielilorpentru deservire cu transport; 6) compensaţii la călătoria în transportulurban, suburban si interurban; 7) ajutor material unic din Fondul republican şi

fondurile locale de susţinere socială a populaţiei. Numărul beneficiarilor de compensaţii nominative a crescut de la 245668 persoane în2003 la 251881 persoane în 2007. În acelaşi timp, numărul beneficiarilor de alocaţiisociale de stat a crescut de la 45269 în 2005 la 47174 persoane în 2007.4

1 Casa Naţională de Asigurări Sociale, la solicitarea MPSFC prin scrisoarea nr.10/22 din 14.01.2008.2 Raport privind activitatea Consiliului Republican de Expertiză Medicală a Vitalităţii pe anul 2007.3 Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului 2008.4 Casa Naţională de Asigurări Sociale, la solicitarea MPSFC prin scrisoarea nr.10/22 din 14.01.2008.

4



7. Serviciile sociale. Serviciile sociale reprezintă o formă importantă de protecţie socială a persoanelor cudizabilităţi. Actualmente serviciile sociale sînt orientate preponderent spre satisfacereanecesităţilor primare (alimentare, cazare, îmbrăcăminte etc.), prestate de regulă în

instituţii rezidenţiale. Serviciile alternative îngrijirii rezidenţiale, orientate spre reabilitareşi incluziune socială rămîn a fi prestate, în mare parte, de către sectorul asociativ sau în parteneriat cu APL.

În Republica Moldova în prezent funcţionează la nivel local 30 de centre pentru copii şiadolescenţi cu dizabilităţi, dintre care 25 centre de zi, un centru de plasament şi 4 centrede reabilitare. De serviciile acestor centre beneficiază 680 persoane. Din aceste 30 centreun centru este finanţat din bugetul de stat, 20 centre – din bugetul local şi donaţii, 9centre – doar din donaţii. De asemenea, 19 centre de zi pentru persoane în etate şi cudizabilităţi deservesc 1353 persoane. Serviciile sociale alternative celor rezidenţiale sedovedesc a fi mult mai calitative şi mai eficiente din punct de vedere financiar.

Serviciul de deservire la domiciliu.În 2007 de acest serviciu au beneficiat 24824 persoane dintre care 20% persoane cudizabilităţi, oferit de 2411 lucrători sociali. Trebuie de remarcat faptul că în RepublicaMoldova există deja o primă experienţă pozitivă în organizarea serviciilor de asistenţă ladomiciliu, cu antrenarea sectorului asociativ în oferirea unui pachet de servicii socio-medicale de către o echipă multidisciplinară, cu mobilizarea comunităţii şi familiilor persoanelor cu dizabilităţi pentru satisfacerea necesităţilor acestora în procesul dereabilitare şi incluziune socială.5

Cantine de ajutor social.

Actualmente în Republică funcţionează 99 cantine de ajutor social. De serviciilecantinelor de ajutor social beneficiază 5425 lunar persoane vîrstnice şi cu dizabilităţi.Acest serviciu este susţinut financiar preponderent de către APL şi Fondurile locale desusţinere socială a populaţiei.

Serviciul de reabilitare balneo-sanatorial.Persoanele în etate şi persoanele adulte cu dizabilităţi beneficiază (gratuit) de foi dereabilitare o dată la trei ani. În cazul persoanelor cu dizabilităţi cu grad de invaliditate I,care nu are posibilitate să se deplaseze de sine stătător, bilet de reabilitare se eliberează şi persoanei care îl însoţeşte cu o scutire de 70% din costul acestuia. În 2007 au beneficiatde foi de reabilitare medicală 8791 persoane în etate şi cu dizabilităţi.

Serviciul protetico-ortopedic.Persoanele cu dizabilităţi care locuiesc permanent pe teritoriul Republicii Moldova, audreptul să obţină gratis sau în condiţii avantajoase, echipament şi proteze ortopedice,mijloace speciale de deplasare, aparate de semnalizare şi audioamplificare, etc.

8. Serviciile medicale.

5 Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului 2008.

5



Sistemul de asigurare obligatorie de asistenţă medicală oferă persoanelor cu dizabilităţiservicii de asistenţă medicală urgentă, asistenţa medicală primară, tratament ambulatoriu,consultaţii şi investigaţii medicale.Invaliditatea şi cauzele de încadrare în grad de invaliditate în cazul copiilor sunt stabilitede către un consiliu medical-consultativ al instituţiei medico-sanitare din teritoriu. La

baza metodologiei de stabilire a gradului de severitate a invaliditaţii la copii stă factorulmedical, fapt care nu încurajează incluziunea socială (educaţională) a copiilor cudizabilităţi.

9. Educaţia şi instruirea. Persoanele cu dizabilităţi au dreptul la educaţie, instruire şi pregătire profesională îninstituţiile de învăţămînt. Potrivit legislaţiei în vigoare, persoanele cudizabilităţi beneficiază de facilităţi la instruirea în instituţiile de învăţămînt mediu special şi superior şi de dreptul la bursă (asigurarecu camin-dupa caz).Comform art. 33 din Legea învăţămîntului, învătămîntul special este

parte integrantă a sistemului de învăţămînt. În sistemul învăţămîntului specialdin republică activează 11 instituţii preşcolare speciale pentru copii cu dizabilităţi fizice,senzoriale, mintale cu un număr de 1100 copii şi 37 instituţii speciale pentru copii cudizabilităţi cu un număr de 5500 copii.6 Educaţia şi instruirea copiilor cu dizabilităţi au loc şi la domiciliu în cazul în care nu se pot asigura condiţiile necesare în instituţiile de învăţămînt, luîndu-se în consideraţieopţiunile părinţilor.Exercitarea dreptului la educaţie (in cadrul sistemului învăţămăntului de cultură generală) poate fi realizat prin crearea condiţiilor necesare: construcţia căilor de acces în instituţii,mobilier special, programe modificate, adaptate etc.În ultimii ani se observa o tendinţă (din partea părinţilor) de a-şi înscrie copilul cu

dizabilităţi într-o instituţie de învăţămînt de cultură generală. Republica Moldova dispunede practici pozitive în acest domeniu, acestea fiind susţinute de cele mai dese ori de cătresectorul asociativ (uneori in parteneriat cu APL) şi poartă un caracter sporadic.

10. Încadrare în cîmpul muncii. Potrivit Legii nr. 821-XII din 24 decembrie 1991 privind protecţia socială ainvalizilor, persoanele cu dizabilităţi urmează să fie angajate la aceleaşi întreprinderi la care şi-au pierdut capacitatea de muncă. În cazul încare lipsesc condiţiile pentru asigurarea persoanelor cu dizabilităţi cuun loc de muncă la aceeaşi întreprindere, angajarea se face prinintermediul Agenţiilor pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Legea

stabileşte lista cu funcţiile şi profesiile care pot fi ocupate prioritar depersoane cu dizabilităţi. Sunt stabilite, deopotrivă, normativele derezervare în întreprinderi, instituţii şi organizaţii a locurilor de muncăpentru acestea în mărime de cel puţin 5% din numărul total deangajaţi. Angajatorii care nu rezervă locuri de muncă pentrupersoanele cu dizabilităţi, sau care evită să le angajeze, alocă înfondul de şomaj defalcări în valoarea unui salariu mediu anual pentru

6 Ministerul Educaţiei şi Tineretului, scrisoare din 30.03. 07 .

6



fiecare loc de muncă neasigurat. Deşi legea prevede un mecanism de asigurarecu locuri de muncă a persoanelor cu dizabilităţi şi delimitează responsabilitatea diferitor instituţii la implementarea acestuia, pînă în prezent lipseşte o politică socială coerentă deincluziune a acestora pe piaţa muncii sau pentru asigurarea cu servicii de orientare şiinstruire profesională.

11. Înlesniri fiscale.Potrivit Codului Fiscal, alocaţiile sociale nu sunt impozitate, iar persoanele cu dizabilităţi beneficiază de un şir de facilităţi fiscale: suma scutirii personale, stabilită la alin. (1), vaconstitui 10000 lei pe an. Fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) are dreptul la oscutire personală în sumă de 6300 lei pe an (în cazul celor care îngrijesc de persoanele cudizabilităţi).7

II. PROBLEMELE DE BAZĂ

12. Majoritatea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi sunt proclamate în actelelegislative, însă nu întotdeauna sunt aplicate în practică. Mecanismul de monitorizarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi la: instruire, asistenţă medicală, muncă, acces lainformaţie, acces la cultură etc. este dezvoltat insuficient. Legislaţia în domeniu nu estedestul de coerentă, iar acest fapt cauzează lipsa unei abordări complexe în soluţionarea problemelor persoanelor cu dizabilităţi. Actualul sistem favorizează crearea dependenţei persoanelor cu dizabilităţi faţă de prestaţiile sociale şi nu contribuie la reabilitarea activăa acestora. Din această cauză, numeroase persoane cu dizabilităţi rămîn, în continuare,excluse din viaţa socială.

Legea privind protecţia socială a invalizilor are o importanţă deosebită, deoarece este o

lege cadru ce defineşte noţiunile de „invalid”, „protecţie socială a invalizilor” şigarantează dreptul persoanelor cu dizabilităţi la serviciile infrastructurii sociale, muncă,asistenţă socială, crearea de asociaţii care le protejează drepturile etc. Legeamenţionată, are un caracter formal din lipsa mecanismelorimplementării şi acoperirii financiare.

13. Metodologia de determinare a invalidităţii este orientată spre obţinereapensiilor, prestaţiilor sociale şi a altor plăţi şi facilităţi, şi nu are legătură custabilirea nivelului capacităţii de muncă a persoanelor cu dizabilităţi, pierdereaveniturilor, factori de reabilitare şi compensare a incapacităţii de muncă. Lastabilirea invalidităţii predomină factorul medical, ceea ce limitează

posibilităţile de incluziune socială a persoanelor cu dizabilităţi(incluziunea educaţională, revenirea pe piaţa muncii, etc).

14. Lipseşte o integrare socială coerentă a persoanelor cu disabiltăţi pe piaţa munciişi asigurarea acestora cu servicii pentru instruirea şi reorientarea profesională. Deşiactuala politică socială prevede măsuri de integrare pe piaţa muncii a persoanelor cudizabilităţi, mecanismele şi formele de asigurare cu servicii de reorientare profesională şi

7 Codul fiscal, art. 33, aliniat 1 şi 2.

7



reabilitare rămîn a fi insuficiente. 15. Mediul fizic/ infrastructura sicială nu sînt adaptate la necesităţile persoanelor cudizabilităţi. Deşi Legea privind protecţia socială a invalizilor garanteazăaccesul liber la clădirile locative, la obiectivele sociale şi industriale,

cele mai multe clădiri se construiesc fără prevederile respective şilipsesc măsurile de sancţionare a proiectanţilor pentru nerespectaraacestora. Condiţiile tehnice (standardele tehnice) pentru construcţiacăilor de acces sînt învechite. Accesul fizic limitat la grădiniţe, şcoli,instituţii de învăţămînt superior şi alte instituţii publice nu asigurădreptul persoanelor cu dizabilităţi la instruire şi participare la viaţasocial-culturală a societăţii.

16. Susţinerea financiară insuficientă. Cu toate că mărimea medie a prestaţiilor socialesunt în continuă creştere, acestea rămîn în continuare foarte mici şi nu reflectă cheltuielileminime necesare pentru asigurarea unui nivel decent de viaţă.

17. Serviciile sociale pentru persoanele cu dizabilităţi sunt slab dezvoltate. În actualulsistem de asistenţă socială nu există suficientă claritate în ceea ce priveşte serviciilesociale. Unele dintre serviciile de asistenţă socială nu au standarde minime de calitate şidin această cauză nu pot fi monitorizate. Nu există un sistem de acreditare a prestatorilor de servicii sociale şi evaluare a calităţii acestora. În asemenea condiţii, devine tot maiactuală problema elaborării şi adoptării unei legi privind serviciile sociale.Deşi unele servicii sociale reprezintă o formă importantă de protecţiesocială a persoanelor cu dizabilităţi, accesul acestei categorii la serviciisociale de calitate rămîne destul de limitat. Acest fapt se explică atîtprin numărul mic al serviciilor sociale, cît şi prin diversitatea lor redusă.

18. În ultimii ani nu s-au făcut suficiente cercetări şi studii în domeniul asistenţeisociale a persoanelor cu dizabilităţi, ceea ce explică lipsa unei politici coerente îndomeniu.

III. SCOPUL ŞI SARCINILE SPECIFICE

19. Scopul Strategiei constă în armonizarea sistemului de protecţie socială a persoanelor cu disabilităţi în vederea asigurării incluziunii sociale şi respectării drepturilor şilibertăţilor fundamentale ale acestora.20. sarcini pentru atingerea scopului:

• modificarea definiţiei de invaliditate şi noţiunilor legate de aceasta;• modificarea metodologiei de evaluare a dizabilităţii;• instituirea/ reorganizarea unor structuri responsabile de administrarea sistemului

de incluziune socială a persoanelor cu dizabilităţi;• modificarea mecanismului de alocare a pensiilor;• satisfacerea necesităţilor speciale prin diferite forme de asistenţă socială;• crearea unui sistem juridic, organizaţional şi administrativ de reabilitare

8



profesională;• asigurarea accesului persoanelor cu dizabilităţi la infrastructura socială;• asigurarea dreptului la educaţie;• intervenţia timpurie şi prevenirea dizabilităţii;• informarea publicului larg privind procesul de implementare a Strategiei.

IV. MĂSURILE NECESARE PENTRU ATINGEREASARCINILOR ŞI REZULTATELOR SCONTATE

21. Definiţii şi termeni(Explicarea termenilor şi definiţiilor în anexa № 2)

Modificarea definiţiei de invaliditate şi noţiunilor legate de aceasta în actele normative şiracordarea acestora comform recomandîrilor organizaţiilor internaţionale (OMS,UNESCO, etc.) şi unificarea aplicării acestora.

22. Modificarea metodologiei de evaluare a dizabilităţii.modificarea metodologiei de stabilire a invalidităţii prin legiferarea sistemelor dedeterminare a gradului de dizabilitate la copii, a nivelului capacităţii de muncă la persoanele cu vîrstă aptă de muncă şi a determinării necesităţilor speciale la persoanelede vîrstă pensionară;elaborarea metodologiei de acordare a asistenţei sociale pentrusatisfacerea necesităţilor speciale;

Determinarea gradului de dizabilitate la copii.22.1 modificarea metodologiei de stabilire a invalidităţii la copii prin legiferareasistemului de determinare a gradelor de dizabilitate: uşor, mediu, sever;

22.2 elaborarea unui set de documente metodice pentru stabilireagradelor de dizabilitate la copii şi descrierea metodologiei de elaborarea recomandărilor privind satisfacerea necesităţilor speciale, ţinîndu-secont de starea sănătăţii, independenţă şi autoservire, competenţe şiabilităţi de dezvoltare şi învăţare, mediul înconjurător şi alţi factorisociali.Gradul de dizabilitate se stabileşte de către Comisia pentru determinarea dizabilităţii şicapacităţii de muncă în colaborare cu alţi specialişti dupa caz;

Determinarea nivelului capacităţii de muncă la persoanele cu vîrstă aptă de muncă.22.3 modificarea metodologiei de stabilire a invalidităţii prin determinarea niveluluicapacităţii de muncă (în pocente) pentru persoanele cu vîrsta aptă de muncă;

9



22.4 elaborarea unui set de documente metodice pentru stabilireanivelului capacităţii de muncă la persoanele cu vîrstă aptă de muncă şidescrierea metodologiei de elaborare a recomandărilor privindreabilitarea profesională şi incluziunea în cîmpul muncii. La stabilireanivelului capacităţii de muncă, se va ţine cont de: starea sănătăţii,

posibilitatea de a munci conform calificării, recalificarea profesionalăsau munci necalificate, dar numai după ce vor fi utilizate toatemijloacele de reabilitare medicală, profesională şi asistenţă socială;Nivelul capacităţii de muncă se stabileşte de către Comisia pentrudeterminarea dizabilităţii şi capacităţii de muncă în colaborare cu alţi specialişti dupa caz;

Determinarea necesităţilor speciale la persoanele de vîrstă pensionară.22.5 modificarea metodologiei de stabilire a invalidităţii prin determinarea necesităţilor speciale la persoanele de vîrstă pensionară;

22.6 elaborarea unui set de documente metodice pentru stabilirea

necesităţilor speciale şi elaborarea recomandărilor privind satisfacereaacestora.Medicul de familie stabileşte necesităţile speciale şi elaboreazărecomandări pentru satisfacerea acestora. Necesităţile speciale sestabilesc prin precizarea măsurilor de asistenţă socială necesarăpentru persoana în cauză.

23. Administrarea sistemuluiPentru o mai bună administrare a sistemului este necesar:23.1 instituirea unei unităţi (direcţii) în cadrul Ministerului ProtecţieiSociale, Familiei şi Copilului pe probleme de politici în domeniul

dizabilităţii;

23.2 reformarea Consiliului Republican de Expertiză Medicală a Vitalităţiişi a subdiviziunilor teritoriale (CEMV regionale) care să determinegradul de dizabilitate, nivelul capacităţii de muncă şi necesităţilespeciale;

23.3 instituirea unei unităţi independente pentru examinarea plîngerilor privindcorectitudinea determinării gradului de dizabilitate/nivelului capacităţii demuncă;

23.4 crearea unui mecanism de instruire şi perfecţionare continuă a specialiştilor dindomeniul determinării gradului de dizabilitate, nivelului capacităţii de muncă şinecesităţilor speciale;

23.5 crearea unui sistem informaţional automatizat de evidenţă a persoanelor cudizabilităţi;

10



23.6 delegarea funcţiilor de satisfacere a necesităţilor speciale autorităţilor AdministraţieiPublice Locale;

23.7 instituirea seviciului naţional (cu filiale regionale) pentru prestarea serviciilor dereabilitare profesională şi incluziune în cîmpul muncii.

24. Pensiile şi alocaţiilePentru persoanele cu dizabilităţi, cu vîrsta aptă de muncă, pensia de invaliditate sesubstituie cu pensia de asigurare socială, stabilită în funcţie de procentul de pierdere acapacităţii de muncă. Capacitatea de muncă este evaluată în procente, iar nivelul ei sestabileşte la intervale de cinci procente;

24.1 dacă capacitatea de muncă a persoanei constituie 0-25 procente, persoana esteconsiderată inaptă de muncă;

24.2 dacă capacitatea de muncă a persoanei constituie 30-55 procente, persoana este

considerată parţial aptă de muncă;24.3 dacă capacitatea de muncă a persoanei constituie 60-100 procente, persoana esteconsiderată aptă de muncă;

Stabilirea pensiilor în funcţie de procentul pierderii capacităţii demuncă. 24.4 revizuirea condiţiilor de stabilire a pensiilor, în funcţie de procentul pierderiicapacităţii de muncă;

24.5 elaborarea formulelor noi de calculare a pensiilor, în funcţie de procentul de pierdere

a capacităţii de muncă;

24.6 elaborarea reglementărilor tranzitorii de la pensiile stabilite în funcţie de procentul pierderii capacităţii de muncă la pensiile pentru limita de vîrstă;

24.7 elaborarea reglementărilor tranzitorii de la pensiile de invaliditate la pensiile deasigurare socială ( în funcţie de gradul pierderii capacităţii de muncă);

24.8 revizuirea şi racordarea alocaţiilor sociale pentru persoanele cu dizabilităţi care dindiferite motive nu îndeplinesc condiţiile de obţinere a pensiei de asigurare socială.

25. Asistenţa socială Acordarea diferitor forme de asistenţă socială (prestaţii şi servicii sociale) în funcţie denecesităţile speciale ale persoanelor cu dizabilităţi, care se stabilesc în următoareledomenii: viaţa cotidiană şi personală, dezvoltarea personalităţii,activitatea profesională şi socială.

Prestaţiile sociale.25.1 Prestaţiile sociale sunt plăţi, din bugetul de stat şi bugetele locale, cu scopul

11



compensării cheltuielilor pentru satisfacerea necesităţilor speciale ale persoanelor cudizabilităţi: ajutorul social (testat pe venit), compensaţii pentru transport şi deservire cutransport, alocaţii pentru îngrijire, etc;

Serviciile sociale (inclusiv mijloacele tehnice).

25.2 asigurarea participarii active şi prevenirea excluziunii sociale prinoferirea serviciilor sociale calitative;

25.3 dezvoltarea unui cadru operaţional unic care să includă: mecanizmul de referire a beneficiarilor de la un nivel de servicii sociale la altul, metodologia de evaluare anecesităţilor speciale, standardele de calitate pentru toate serviciile sociale, procedurile de procurare a serviciilor sociale de la prestatorii acreditaţi;

25.4 orientarea serviciilor sociale spre consolidarea nivelului comunitar pentrumenţinerea beneficiarului în familie şi comunitate. Planificarea serviciilor sociale,stabilirea necesităţii acordării lor, precum şi mecanismele de finanţare a acestora sînt

responsabilitatea autorităţilor Administraţiei Publice Locale;

25.5 plasarea în instituţiile rezidenţiale a persoanelor cu dizabilităţi trebuie să fie ultimaformă de protecţie, numai dupa ce au fost epuizate toate celelalte forme de protecţiesocială;

25.6 diversificarea şi lărgirea reţelei de servicii sociale comunitare prin elaborarea deprograme guvernamentale cu implicarea societăţii civile.

25.7 clasificarea serviciilor sociale.- pentru persoanele cu dizabilităţi de toate vîrstele:

centre comunitare multifuncţionale, centre de plasament temporar,servicii la domiciliu, asistent personal, servicii de transport, servicii dereabilitare balneo-sanatorială, servicii protetico-ortopedice.- pentru persoanele cu dizabilităţi pe grupuri de vîrstă: pentru copii: centre de zi de terapie ocupaţională şi orientareprofesională; pentru persoanele cu vîrsta aptă de muncă: centre ocupaţionale pentru persoanecu dizabilităţi intelectuale, ateliere protejate; pentru persoanele de vîrstă pensionară: centre de zi pentru activităţi artistice şisport, cantine sociale;

25.8 Mijloace tehnicePentru satisfacerea necesităţilor speciale vor fi utilizate urmatoarelemijloace tehnice: protetico-ortopedice (cărucioare, fotolii pliante, proteze, cuexcepţia endoprotezelor, orteze, bandaje, corsete, alte mijloace dedeplasare); de reabilitare şi dezvoltare funcţională; de igienă personală; mobilier şiechipament auxiliar interior (inclusiv mobilierul destinat odihnei şi activităţii profesionale); de comunicare, informare şi semnalizare (inclusiv pentrucitit, scris, legătură telefonică şi sistemele de pază); alte mijloace

12



tehnice care facilitează accesul la infrastructura socială;

25.9 evaluarea necesităţilor se face indifirent de starea materială apersoanelor cu dizabilităţi;

26. Ocuparea şi reabilitarea profesionalăCrearea unui sistem juridic, organizaţional şi administrativ de reabilitare profesională pentru persoanele cu dizabilităţi, precum şi crearea condiţiilor necesare pentru ca acesteasă beneficieze de servicii de reabilitare profesională şi (re)integrare în cîmpul muncii.

Pentru persoanele cu vîrstă aptă de muncă:26.1 crearea unei baze legislative adecvate pentru reabilitarea şi ocuparea profesională a persoanelor cu dizabilităţi;

26.2 agenţiile de ocupare a forţei de muncă informează instituţiile de reabilitare profesională şi persoanele cu dizabilităţi privind locurile de muncă vacante şi tendinţele

de dezvoltare a pieţii muncii;

26.3 mecanismul şi procedurile de finanţare a programelor de reabilitare profesională sestabilesc prin agenţiile de ocupare a forţei de muncă;

26.4 agenţia de ocupare a forţei de muncă elaborează programe de reabilitare profesională pentru persoanele cu dizabilităţi;

26.5 crearea serviciilor de reabilitare profesională la nivel naţional şi teritorial;

26.6 nivelul capacitatăţii de muncă se stabileşte după finisarea programului de reabilitare

profesională;26.7 acordarea unor prestaţii sociale suplimentare pentru persoanele incluse în programulde reabilitare profesională pe un termen de pînă la 180 zile;

26.8 descrierea algoritmului serviciilor pentru evaluarea capacităţilor profesionale,orientarea şi consultarea profesională, restabilirea abilităţilor profesionale saudeprinderea unor noi abilităţi, ajutor la angajare;

26.9 antrenarea persoanelor cu dizabilităţi pe piaţa muncii, asistarea la angajare (căutareaunui loc de muncă, servicii de consultare), încurajarea ocupării, stimularea angajatorilor

care oferă locuri de muncă;26.10 încurajarea lucrului la domiciliu, utilizarea noilor tehnologii informaţionale (lucrulla distanţă);

24.11 crearea şi dezvoltarea întreprinderilor sociale, cu prevederea condiţiilor de muncăadaptate la necesităţile persoanelor cu dizabilităţi;

13



26.12 ponderea persoanelor cu dizabilităţi în întreprinderile sociale nutrebuie să fie mai mică de 50%;

26.13 statul va subvenţiona activitatea întreprinderilor sociale;

26.14 instituirea serviciilor de reabilitare profesională la nivel naţional şiteritorial;

27. Accesibilitatea la infrastructura socialăPentru asigurarea accesului persoanelor cu dizabilităţi în egală măsură cu ceilalţi cetăţeni,la infrastructura socială este necesar:

27.1 adaptarea mediului fizic: clădiri, drumuri, mijloace de transport, instituţii şi locuri demuncă etc. Responsabilizarea autorităţilor administraţiei publice pentru adaptareamediului fizic;

27.2 adaptarea mediului informaţional: accesul liber la informaţie, includerea persoanelor cu dizabilităţi în programele de dezvoltare a mediului informaţional, elaborarea de tehniciauxiliare de comunicare, implicarea mass-media în adaptarea mediului informaţional.

28. În domeniul educaţiei şi instruiriiAsigurarea dreptului la educaţie fără discriminare se realizează prin:

28.1 asigurarea unui mediu informaţional şi fizic adecvat pentru învăţămîntul incluziv;

28.2 organizarea procesului educaţional în baza principiilor educaţiei şi instruiriiincluzive prin adaptarea curriculară (program modificat, adaptat, special şi individual);

28.3 individualizarea formelor şi metodelor de instruire în funcţie deabilităţile şi necesităţile individuale ale copiilor cu dizabilităţi;

28.4 reglementarea în actele normative cu privire la educaţie şi instruire a obligativităţiisatisfacerii necesităţilor speciale;

28.5 asigurarea frecvenţei copiilor cu dizabilităţi în instituţiile de cultură generală printransport special;

28.6 asigurarea instituţiilor ce dezvoltă practici incluzive cu specialişti calificaţi:

psihologi, logopezi, psihopedagogi, pedagogi sociali, lucrători sociali, cadru didactic desprijin, traducători mimico-gestuali şi alţi specialişti care oferă sprijin procesuluiinstructiv-educativ;

28.7 calitatea serviciilor educaţionale este asigurată prin pregătirea continuă aspecialiştilor, antrenaţi în lucrul cu copiii cu dizabilităţi;

28.8 înfiinţarea centrelor de zi pentru copii cu dificultăţi de învăţare

14



(ciclul preşcolar si şcolar) şi a centrelor de terapie vocaţională şiorientare profesională;

28.9 asigurarea cu servicii educaţionale itinerante sau în instituţiisanitare;

28.10 finanţarea sistemului de învăţămînt general se realizează aplicînd principiul „baniiurmează copilul”.

29. În domeniul ocrotirii sănătăţiiPentru prevenirea dizabilităţii şi intervenţiei timpurii:

29.1 instituirea serviciului de intervenţie timpurie la nivel naţional şi teritorial;

29.2 asigurarea serviciilor de intervenţie timpurie cu mijloace tehnice necesare (încăperi,utilaj de diagnosticare, materiale metodice etc.) şi cu specialişti în psihoneurologie

pediatrică, psihologie, logopedie, psihopedagogie, kinetoterapie, pedagogie socială, dupăcaz;

29.3 cheltuielile pentru serviciile de intervenţie timpurie sunt incluse în Programul unic alasigurării obligatorii de asistenţă medicală; 29.4 stabilirea mecanismului de prestare a serviciilor de reabilitare medicală.

30. În domeniul informării publicului largPerceperea persoanelor cu dizabilităţi ca membri activi şi cu drepturi depline ai societăţii.

30.1 persoanele cu dizabilităţi şi cei care le reprezintă drepturile şi (sau) acţionează dinnumele lor sunt informate cu privire la drepturile lor (şanse egale şi nediscriminare) înconformitate cu Convenţia ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi;

30.2 publicul larg este informat despre Strategie, procesul de implementare şi rezultateleobţinute;

30.3 publicul larg este informat cu privire la instruirea şi educaţia incluzivă;

30.4 posturile de radio şi televiziune pun în discuţie probleme legate de persoanele cudizabilităţi şi pregătesc programe speciale;

30.5 organizarea periodică a unor acţiuni de sensibilizare şi campanii media care săinformeze opinia publică despre drepturile şi oportunităţile persoanelor cu dizabilităţi;

30.6 susţinerea şi diseminarea practicilor pozitive ce promovează drepturile persoanelor cu dizabilităţi în scopul îmbunătăţirii imaginii acestora.

V. ESTIMAREA IMPACTULUI ŞI A COSTURILOR (FINANCIARE

15



ŞI NEFINANCIARE)

31. În viaţa persoanelor cu dizabilităţi vor avea loc schimbări considerabile odată cuimplementarea Strategiei şi realizarea sarcinilor trasate. Acestea vor putea fi evaluate prinfaptul că: 1) schimbările în sistemul de determinare a invalidităţii vor crea condiţii pentru

acordarea raţională a asistenţei sociale persoanelor cu dizabilităţi, contribuind lareabilitare şi reintegrare; 2) promovarea serviciilor de susţinere a persoanelor cudizabilităţi în: încadrarea în cîmpul muncii, reabilitarea profesională, înfiinţareaîntreprinderilor sociale, încurajarea angajatorilor pentru crearea locurilor de muncă vacontribui la creşterea numărului persoanelor cu dizabilităţi angajaţi în cîmpul muncii; 3)acordarea de asistenţă socială (prestaţii sociale şi servicii sociale) va oferi persoanelor cudizabilităţi posibilitatea de a fi membri activi ai societăţii, astfel îmbunătăţindu-secalitatea vieţii acestora.

32. Strategia prevede stabilirea nivelului capacităţii de muncă.Persoanele cu un nivel al capacităţii de muncă de 60-100% vor fi

recunoscuţi apţi de muncă şi vor fi antrenaţi pe piaţa muncii. Deregulă, din această categorie fac parte persoane care beneficiazăastăzi de grupa a III-a de invaliditate. În 2007 numărul acestoraconstituia 32563 persoane, iar valoarea totală a pensiilor pe care le-auprimit s-a ridicat la 5560000 lei8. Astfel, prin încadrarea pe piaţa munciia acestor persoane, în bugetul asigurărilor sociale de stat se vorelibera fonduri, care ulterior vor putea fi reorientate pentru programelede reabilitare profesională.

33. Persoanelor, care astăzi beneficiază de grupa a II-a de invaliditate,după evaluarea nivelului capacităţii de muncă, li se va stabili o

capacitate de muncă în proporţie de 30-55%. În 2007 aceastăcategorie număra 112765 persoane9, ceea ce constituie 66,22% dinnumărul total al persoanelor cu dizabilităţi. Majoritatea din ei vor aveaposibilitatea să participe pe piaţa muncii şi, avînd un salariu, vor plăticontribuţii de asigurări sociale de stat, astfel atingînd vîrsta depensionare, vor beneficia de pensia pentru limita de vîrstă. Experienţa Ţărilor Baltice arată că după stabilirea nivelului capacităţii de muncă oparte din persoanele care au deţinut grupa a II-a de invaliditate, dupăreformă, vor fi recunoscute drept apte de muncă. Astfel, se vor eliberamijloace financiare de la bugetul asigurărilor sociale de stat, fonduricare ulterior pot fi folosite pentru programe de reabilitare profesională.

34. Angajatorii care nu vor asigura rezervarea locurilor de muncăpentru persoanele cu dizabilităţi sau care vor evita sa le angajeze vorplăti în Fondul de şomaj o sumă echivalentă unui salariul mediu anualal unui angajat pentru fiecare loc de muncă necreat. Aceste mijloacevor putea fi redirecţionate spre crearea/susţinerea instituţiilor de8 Informaţia CNAS, ianuarie 2008 (informaţie prezentată la solicitarea MPSFC).9 Informaţia CNAS, ianuarie 2008 (informaţie prezentată la solicitarea MPSFC).

16



reabilitare profesională sau crearea noilor locuri de muncă pentrupersoanele cu dizabilităţi.

35. La nivel de raioane, infrastructura serviciilor sociale va fi dezvoltatăastfel încît să poată să soluţioneze problemele sociale cu care se

confruntă persoanele cu dizabilităţi. Pentru aceasta va fi nevoie de:

35.1 Dezvoltarea sistemului de reabilitare profesională va necesitasurse suplimentare pentru deschiderea unor centre regionale (8-9 pe întreg teritoriul ţării), care să ofere servicii de reabilitare profesională.Costul prealabil anual al cheltuielilor operaţionale pentru întreţinereaunui astfel de centru (care să acorde servicii pentru 3-4 raioane şi săpoată deservi pînă la 80-100 de persoane) este de 1,1 milioane lei.

35.2 Dezvoltarea reţelei de centre de zi pentru copii şi tineri (pînă la 21ani) cu dificultăţi severe de învăţare pentru 30-40 de beneficiari

fiecare. Activitatea de bază a acestor centre va fi: activităţi de educaţieşi instruire în scopul obţinerii autonomiei personale, activităţi socio-culturale, dezvoltarea abilităţilor de muncă, suport socio-pedagogicacordat familiei. Costul cheltuielilor operaţionale anuale pentru uncentru va constitui aproximativ 528 mii lei.

35.3 Dezvoltarea reţelei de centre ocupaţionale pentru persoane cudizabilităţi intelectuale, cu vîrsta de peste 18 ani, de serviciile căruiavor beneficia pînă la 70 persoane. Activitatea de bază a centrului vaconsta în dezvoltarea abilităţilor de muncă şi munca propriu-zisă,activităţi socio-pedagogice şi asistenţa socială complexă. Costul

cheltuielilor operaţionale anuale a unui astfel de centru (serviciuspecializat) va constitui aproximativ 770 mii lei.

35.4 Dezvoltarea reţelei de centre de zi pentru reabilitarea socio-medicală a persoanelor cu deficienţe senzoriale şi ale aparatuluilocomotor de serviciile căruia vor beneficia pînă la 70 persoane.Activitatea de bază va fi: reabilitarea socio-medicală, activităţi socio-pedagogice şi asistenţa socială complexă. Costul cheltuieliloroperaţionale anuale a unui astfel de centru (serviciu specializat) vaconstitui aproximativ 770 mii lei.

35.5 Dezvoltarea reţelei de centre de plasament temporar pentrupersoane cu dizabilităţi intelectuale severe în scopul preveniriiinstituţionalizării sau în procesul de dezinstituţionalizare a acestora. Deserviciile acestora vor beneficia aproximativ pînă la 70 persoane.Serviciile prestate vor fi: intervenţie în caz de urgenţă, servicii deformare a abilităţilor de viaţă independentă şi orientare profesională.Costul cheltuielilor operaţionale anuale a unui astfel de centru (serviciuspecializat) va constitui aproximativ 770 mii lei.

17



35.6 Locuinţe protejate pentru persoane cu vîrsta de peste 18 ani cudizabilităţi intelectuale (locuinţe protejate). Într-o astfel de casă vor locui permanent pînă la 6 persoane. Activitatea de bază va fi: crearea unor condiţii pentruîncurajarea unui trai cît mai indepent a acestor persoane, cu susţinerea şi supravegherea

asistentului social. Costul cheltuielilor operaţionale anuale pentru un loc este de 11 miilei.

35.7 Concluzie. Pentru dezvoltarea unei astfel de reţele de serviciisociale destinate persoanelor cu dizabilităţi, calculele arată că acesteasînt de două ori mai ieftine decît costul serviciilor în instituţiile rezidenţiale pentruaceleaşi categorii de persoane.

36. Implementarea acestei Strategii trebuie să ajute Moldova să perceapă persoanele cudizabilităţi drept membri activi şi cu drepturi depline ai societăţii.

VI. REZULTATELE SCONTATE ŞI INDICATORII DE PROGRES

37. Introducerea unui nou termen de stabilire a invalidităţii şi schimbaţi termenii legaţi deaceasta;

38. Metodologia de stabilire a invalidităţii modificată: se stabileşte gradul de dizabilitatela copii, nivelul capacităţii de muncă la adulţi şi necesităţile speciale la persoanele devîrstă pensionară;

39. Numărul persoanelor cu dizabilităţi care sînt antrenaţi în cîmpul muncii (în procente);

40. Numărul instituţiilor de reabilitare profesională;

41. Numărul persoanelor cu dizabilităţi care au beneficiat de mijloace tehnice în procesulde implementare a acestei Strategii şi în ce măsură au fost satisfăcute necesităţile speciale(în procente);

42. Numărul persoanelor cu dizabilităţi care au beneficiat de servicii sociale în procesulde implementare a acestei Strategii;

43.Numărul copiilor cu dizabilităţi care au beneficiat de educaţie şi instruire în sistemul

general de învăţămînt şi alte servicii sociale în procesul de implementare a acesteiStrategii (în procente);

44.Numărul instituţiilor de prestare a serviciilor sociale pentru persoanele cu dizabilităţi;

45. Numărul clădirilor publice şi altor căi de acces adaptate arhitectural la necesităţile persoanelor cu dizabilităţi, la fel şi a transportului public;

18



46. Numărul specialiştilor care lucrează cu persoanele cu dizabilităţi;

47. Materialul metodic (unităţi) elaborat pentru angajaţii instituţiilor de prestare aserviciilor sociale care lucrează cu persoanele cu dizabilităţi;

48. Numărul şi varietatea temelor cercetărilor sociologice realizate în scopul evaluăriicalităţii vieţii persoanelor cu dizabilităţi;

49. Numărul angajaţilor din Comisiile pentru determinarea dizabilităţii şi capacităţii demuncă care s-au perfecţionat;

50. Dversificarea mijloacelor tehnice cu care au fost asigurate persoanele cu dizabilităţi(în ce măsură a crescut sortimentul).

51. Legea cu privire la incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi (elaborată);52. Legea cu privire la întreprinderile sociale (elaborată);

53. Direcţia pentru politici de dizabilitate în cadrul Ministerului Protecţiei Sociale,Familiei şi Copilului (instituită)54. Sistemul informaţional automatizat de evidenţă a persoanelor cu dizabilităţi în cadrulMinisterului Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului.

VII. PROCEDURILE DE RAPORTARE ŞI MONITORIZARE

55. Monitorizarea se va efectua de către Consiliul guvernamental pentru problemele persoanelor cu dizabilităţi.

56. Planul de monitorizare constă din următoarele părţi: 1) indicatorii sau măsurile

prevăzute în planul de acţiuni care fac parte din Strategie; 2) caracterul executării(reorganizarea instituţională, schimbarea situaţiei grupurilor ţintă); 3) rezultateleimplementării (economice, juridice, sociale, ecologice); 4) responsabilii; 5) mijloacefinanciare cheltuite; 6) termeni de implementare.

57. În planul de monitorizare este indicată sursa de informare. Informaţia va consta dindate cu caracter calitativ (cu analiza consecinţelor) şi cantitativ (date statistice).

58. Rapoartele privind implementarea Strategiei vor fi elaborate de către MinisterulProtecţiei Sociale, Familiei şi Copilului. Raportul consolidat va fi elaborat de către ungrup de specialişti de la MPSFC care vor coordona activitatea anumitor sectoare şi vor fi

antrenaţi în procesul de incluziune socială a persoanelor cu dizabilităţi; raportul va fi prezentat Consiliului guvernamental pentru problemele persoanelor cu dizabilităţi cel puţin o dată la jumătate de an.

59. Sursele informaţionale pentru raportul consolidat: subdiviziunile MinisteruluiProtecţiei Sociale, Familiei şi Copilului, antrenate în procesul de incluziune socială a persoanelor cu dizabilităţi; Comisia pentru determinarea dizabilităţii şi capacităţii demuncă; Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă; Casa Naţională de

19



Asigurări Sociale, Compania Naţională de Asigurări în Medicină.

60. Strategia se implementează în baza Planului de acţiuni.

20



VII. PLANUL DE ACŢIUNI PENTRU IMPLEMENTAREA STRATEGIEI PRIVIND INCLUZIUNEA SOCIALĂ A PERSOANELCU DIZABILITĂŢI PENTRU ANII 2008-2010

Sarcina AcţiuneaExecutorul

responsabil şipartenerii

Perioada

Costul total (mii lei)

Bugetul

comun

Bugetul

de stat

Bugete

locale Do

1 Modificarea în actelenormative a definiţiei deinvaliditate şi a noţiunilor legate de ea. Definiţia deinvaliditate trebuie racordată ladefiniţiile internaţionale propuse de Organizaţia

Mondială a Sănătăţii,UNESCO şi alte organizaţiiinternaţionale din domeniu

1.1 comandarea unei cercetări privind situaţia persoanelor cudizabilităţi din ţară şi măsurilede protecţie socială ce li seacordă

MinisterulProtecţiei Sociale,Familiei şiCopilului (încontinuare MPSFC)

2008 448 000 44

1.2 elaborarea unei noi legi privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi în caresă fie stipulate principalele prevederi ale Strategiei

MPSFC 2008 900 000 90

1.3 elaborarea, completarea şimodificarea unor acte legislative

care să prevadă normelereferitoare la persoanele cudizabilităţi

MPSFC 2008 150 000 15

1.4 analizarea şi elaborareaactelor normative, conformcompetenţelor; elaborareamodificărilor şi completărilor necesare

MPSFC şi alteministere, potrivitcompetenţelor lor

2008-2009

21



2. Schimbarea metodologiei dedeterminare a invalidităţii prin:determinarea gradului dedizabilitate la copii, a niveluluicapacităţii de muncă la persoanele cu vîrstă aptă demuncă şi a necesităţilor speciale la persoanele de vîrstă pensionară, de asemenea

legiferarea acestei metodologii

2.1 elaborarea metodologiei şistabilirea criteriilor dedeterminare a gradului dedizabilitate

MPSFC şiMinisterul Sănătăţii(în continuare MS)

2008 450 000 450

2.2 elaborarea metodologiei şi acriteriilor de determinare anivelului capacităţii de muncă

MPSFC 2008 450 000 450

2.3 elaborarea metodologiei şi acriteriilor de determinare anecesităţilor speciale

MPSFC şi MS 2008 450 000 450

2.4 elaborarea unor reguli dedeterminare a gradului dedizabilitate şi a niveluluicapacităţii de muncă în perioadade tranziţie

MPSFC şi MS 2008 450 000 450

2.5 elaborarea unor reguli dedeterminare a niveluluicapacităţii de muncă în cazulunui accident de muncă sau încazul unei boli profesionale

MPSFC, MS şiMinisterulEconomiei şiComerţului (încontinuare MEC)

2008 450 000 450

2.6 elaborarea algoritmului

pentru determinarea gradului dedizabilitate, a niveluluicapacităţii de muncă şi anecesităţilor speciale, stipulîndresponsabilitatea personală amedicilor pentru veridicitateadatelor prezentate

MPSFC 2008 150 000 15

22



2.7 elaborarea ordinii în care seefectuează controlul modului deexecutare a deciziilor adoptate

MPSFC 2008 150 000 15

2.8 elaborarea metodologiei desoluţionare a litigiilor

MPSFC 2008 150 000 15

2.9 elaborarea cerinţelor decalificare pentru specialiştii care

determină gradul de dizabilitate,nivelul capacităţii de muncă şinecesităţile speciale

MPSFC 2008 330 000 33

2.10 elaborarea unor programede studii pentru recalificareaspecialiştilor care determinăgradul de dizabilitate, nivelulcapacităţii de muncă şinecesităţile speciale

MPSFC 2008 330 000 33

2.11 organizarea instruiriiacestor specialişti

MPSFC 2008 330 000 330

2.12 studierea şi sintetizareaexperienţei străine în domeniuldeterminării deficienţei şi acapacităţii de muncă

MPSFC 2009-2010 1 680 000 1 68

3. În domeniul administrativ,să se înfiinţeze/reorganizezeurmătoarele structuri şiinstituţii responsabile decoordonarea sistemului deincluziune socială a persoanelor cu dizabilităţi

3.1 înfiinţarea unor structuri şiinstituţii responsabile decoordonarea sistemului deincluziune socială a persoanelor cu dizabilităţi şi a unei direcţiicorespunzătoare în cadrulMPSFC

MPSFC 2009

23



3.2 reformarea instituţieiresponsabile de determinareagradului de dizabilitate şi anivelului capacităţii de muncă

MPSFC 2009

3.3 instituirea unităţiiindependente pentru soluţionarealitigiilor

MPSFC, MinisterulJustiţiei (încontinuare MJ)

2009

3.4 revizuirea componenţei

Consiliului pentru problemele persoanelor cu dizabilităţi dincare să facă parte reprezentanţiai organizaţiilor neguvernamentale şi ainstituţiilor de stat

MPSFC 2009

3.5 consolidarea unei cooperăricomune între Agenţia Naţionalăde Ocupare a Forţei de Muncă şiinstituţia responsabilă de gradulde dizabilitate şi nivelulcapacităţii de muncă

MPSFC, MEC 2008 – 2009

3.6 constituirea unui centru caresă asigure persoanele cudizabilităţi cu mijloace tehnice(competenţe adiţionale centruluiCREPOR)

MPSFC, MS 2008 336 000 336

3.7 crearea sistemuluiinformaţional automatizat deevidenţă a persoanelor cudizabilităţi pe lîngă MPSFC

MPSFC 2009 3 200000 3 20

4. Modificareamecanismului destabilire a pensiilor:

4.1 pensiile de asigurare socialăca urmare a pierderii capacităţiide muncă se stabilesc în în loc

MPSFC 2008-2009 336 000 33

24



substituirea pensiei deinvaliditate cu pensia deasigurare socială, stabilită înfuncţie de procentul pierderiicapacităţii de muncă;

elaborarea unor reguli detrecere de la pensiile stabilite înfuncţie de procentul pierderiicapacităţii de muncă la pensiile pentru limita de vîrstă

de pensiile de invaliditate

4.2 revizuirea condiţiilor deacordare şi a formulei decalculare a pensiilor de asigurărisociale (alocaţiilor sociale) caurmare a pierderii capacităţii de

muncă

MPSFC 2008-2009 336 000 33

4.3 racordarea la noul sistem aalocaţiilor ce ţin de asigurărilefaţă de accidente de muncă şi boli profesionale

MPSFC 2008-2009 112 000 112

4.4 corelarea revizuirii pensiilor acordate pentru pierdereacapacităţii de muncă cuConcepţia de unificare asistemului de pensii

MPSFC 2008-2009 112 000 112

5. Satisfacerea necesităţilor speciale prin diferite forme deasistenţă socială

5.1 comandarea unei cercetăriştiinţifice privind situaţia actualăîn domeniul satisfaceriinecesităţilor speciale care săconţină şi recomandări pentruîmbunătăţirea satisfacerii acestor necesităţi

MPSFC 2009 480 000 48

5.2 elaborarea metodologiei privind stabilirea şi satisfacereanecesităţilor speciale

MPSFC 2008-2009 336 000 336

5.3 elaborarea algoritmuluiasigurării persoanelor cudizabilităţi cu mijloace tehnice;nomenclatorul mijloacelor

MPSFC 2008-2009 336 000 33

25



tehnice şi metodologia deelaborare a recomandărilor privind necesităţile speciale

5.4 elaborarea algoritmului deacordare a prestaţiilor şiserviciilor sociale, a criteriilor decompensare a cheltuielilor pentru transport şi deservire cu

transport, cheltuielilor deîngrijire, altor cheltuieli care vor fi prevăzute de lege

MPSFC 2008-2009 336 000 33

5.5 elaborarea algoritmului deadaptare a locuinţelor persoanelor cu dizabilităţi şicriteriile de stabilire a necesităţiide adaptare a acestor locuinţe

MPSFC şiMinisterulConstrucţiilor siDezvoltăriiTeritoriului (încontinuare MCDT)

2008-2009 336 000 33

5.6 elaborarea unui program privind dezvoltareainfrastructurii serviciilor sociale pentru persoanele cu dizabilităţi

MPSFC 2008-2009 672 000 672

5.7 elaborarea şi implementareaunui program de pregătire şi perfecţionare a asistenţilor sociali în domeniul dizabilităţii

MPSFC 2008-2010 336 000 33

5.8 elaborarea unor cerinţe decalificare pentru asistenţii socialia normelor de atestare a acestora

MPSFC 2008-2009 336 000 33

6.1 elaborarea unor criterii destabilire a necesităţii de a beneficia de serviciile dereabilitare profesională

MPSFC şi Agenţia Naţională pentruOcuparea Forţei deMuncă (în

2008-2009 540 000 540

26



6. Crearea unui sistem juridic, organizaţional şiadministrativ dereabilitare profesionalăpentru persoanele cudizabilităţi, precum şicrearea condiţiilornecesare ca acestepersoane să beneficiezede servicii de reabilitareprofesională şi(re)integrare în cîmpulmuncii

continuareANOFM)

6.2 elaborarea normelor deacordare şi finanţare a serviciilor de reabilitare profesională

MPSFC 2008-2009 540 000 540

6.3 elaborarea cerinţelor faţă deinstituţiile care prestează serviciide reabilitare profesională

MPSFC 2008-2009 540 000 540

6.4 elaborarea formelor decertificare a reabilitării profesionale şi normelor deeliberare a certificatelor dereabilitare profesională

MPSFC 2008-2009 540 000 540

6.5 elaborarea ordinii de stabilireşi achitare a alocaţiilor pentrureabilitare profesională.

MPSFC 2008-2009 540 000 540

6.6 elaborarea unui program de perfecţionare pentru specialiştiicare prestează servicii dereabilitare profesională

MPSFC 2008-2009 540 000 540

6.7 reformarea centruluiCREPOR într-un centru dereabilitare profesională şielaborarea tuturor actelor normative necesare care săreglementeze activitatea lui

MPSFC 2010 540 000 540

6.8 elaborarea Legii privindîntreprinderile sociale

MPSFC, MEC,Ministerul

Finanţelor (încontinuare MF)

2009 672 000 672

27



6.9 aprobarea algoritmului deacordare a asistenţei financiaredin partea statuluiîntreprinderilor sociale;descrirerea condiţiilor generaleîn care se poate beneficia deaceasta

MPSFC, MEC, MF 2009 224 000 224

7. Adaptarea mediului fizic lanecesităţile persoanelor cudizabilităţi prin amenajareainfrastructurii sociale, dotareamijloacelor de transport publicşi a locului de muncă

7.1 elaborarea unorstandarde tehnice şi a

actelor normative care săstipuleze că instituţiilepublice şi sociale trebuiesă fie asigurate cu căi deacces pentru persoanelecu dizabilităţi

MPSFC şi MCDT 2008-2009 224 000 224

7.2 promovarea principiilor proiectării universale, prinintermediul programelor destudii şi prin alte metode, pentru pregătirea profesională aspecialiştilor a căror activitateeste legată de adaptarea mediuluiambiant (arhitecţi, proiectanţi,

specialişti din construcţii)

MPSFC şiMinisterulEducaţiei şiTineretului (încontinuare MET) şiMCDT

2008-2010 224 000 224

7.3 elaborarea unui program deadaptare a mediului public destat la necesităţile persoanelor cudizabilităţi

MPSFC, MCDT 2009 224 000 224

7.4 elaborarea unui program deadaptare arhitecturală a uneireţele de instituţii din domeniulinstruirii, sănătăţii, asistenţei

MPSFC, MS,MCDT

2009 224 000 224

28



sociale la necesităţile persoanelor cu dizabilităţi

7.5 elaborarea unui program deadaptare a transportului public şia infrastructurii ce ţine de el lanecesităţile persoanelor cudizabilităţi

MPSFC, MinisterulTransporturilor şiGospodărieiDrumurilor (încontinuare MTGD),

MCDT

2009 224 000 224

7.6 colectarea datelor statistice privind necesitatea adaptăriilocuinţelor la necesităţile persoanelor cu dizabilităţi

MPSFC, autorităţile publice locale

2008 112 000 112

7.7 elaborarea unui program deadaptare a locuinţelor lanecesităţile persoanelor cudizabilităţi

MPSFC 2008 -2009 112 000 112

7.8 elaborarea metodologiei definanţare a procesului deadaptare a locuinţelor persoanelor cu dizabilităţi

MPSFC 2008 -2009 112 000 112

7.9 pregătirea şi implementarea

unui program privind utilizarealimbajului mimico-gestual

MPSFC, societăţileinvalizilor 2009 112 000 112

7.10 elaborarea normelor deadaptare a mediuluiinformaţional public lanecesităţile persoanelor cudizabilităţi

MPSFC 2009 112 000 112

29



7.11 susţinerea programelor cudestinaţie specială de adaptare amediului informaţional lanecesităţile persoanelor cudizabilităţi

MPSFC 2009- 2010

7.12 elaborarea recomandărilor privind adaptarea informaţieimass-media la necesităţile persoanelor cu dizabilităţi

MPSFC 2008- 2010

8. Adaptarea programelor educaţionale la necesităţilespeciale prin metode şi formeindividualizate de instruire

8.1 perfecţionarea actelor normative existente dindomeniul învăţămîntului din perspectiva incluziunii sociale

MET, MPSFC 2008-2009 336 000 33

8.2 elaborarea nomenclatoruluide servicii pentru susţinereaincluziunii sociale în funcţie degradul de dizabilitate

MET, MPSFC 2009 112 000 112

8.3 colectarea şi analiza statisticăa informaţiei despre copiii cudizabilităţi în scopul evaluăriinecesităţilor acestora

MET, MPSFC 2008 112 000 112

8.4 elaborarea unui plan dereorganizare a instituţiilor

speciale în centre de zi saumetodice

MET, MPSFC 2008 112 000 112

8.5 elaborarea unui program de perfecţionare a pedagogilor carelucrează cu copiii cu dizabilităţi

MET, MPSFC 2008– 2009

112 000 112

9. Prevenirea dizabilităţii şiintervenţia timpurie

9.1 crearea serviciului naţionalde intervenţie timpurie pentrucopiii cu dizabilităţie de la 0 la 3ani

MS şi MPSFC 2008-2009 336 000 33

30



9.2 elaborarea algoritmului şiregulamentului de prestare aserviciilor de intervenţietimpurie

MS şi MPSFC 2008-2009 336 000 33

9.3 perfecţionarea ordinii deasigurare a persoanelor cudizabilităţi cu obiecte de igienă personală strict necesare

MS şi MPSFC 2008-2009 112 000 112

9.4 elaborarea unui program de perfecţionare a specialiştilor dinsistemul ocrotirii sănătăţii învederea implementării metodelor şi deprinderilor destinatesatisfacerii necesităţilor specifice persoanelor cu dizabilităţi

MS şi MPSFC 2008-2009 112 000 112

9.5 elaborarea unui program deevaluare a riscurilor apariţieidizabilităţii şi prevenireaacesteia

MS şi MPSFC 2008-2009 112 000 112

10. Informarea publicului larg privind procesul deimplementare a Strategiei deincluziune socială a

persoanelor cu dizabilităţi

10.1 elaborarea şi realizarea uneicampanii de informare despreStrategie şi mersul implementăriiei

MPSFC 2008-2010 336 000 33

10.2 organizarea unor seminare,conferinţe, alte activităţi pe temaschimbărilor din domeniuldizabilităţii

MPSFC 2008-2010 480 000 48

10.3 elaborarea unui materialinformaţional metodic despre problemele persoanelor cudizabilităţi, preveniriidizabilităţii, modificărilor

MPSFC 2008 336 000 33

31



legislative din domeniu

10.4 elaborarea şi realizarea unui plan de informare a societăţiidespre Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite privinddrepturile persoanelor cu

dizabilităţi

MPSFC 2008-2010 224 000 224

10.5 colaborarea cu mass-media prin acordarea informaţiei despre problemele persoanelor cudizabilităţi şi despre situaţia lor în societate

MPSFC 2008-2010 500 000 50

Total: 24 492 000 24 4

32



Anexa № 1

Analiza SWOT:

• Părţile tari:- în Republica Moldova sunt adoptate actele normative de bază privind situaţia persoanelor

dizabilităţi în societate (este prevăzut dreptul la instruire, la asistenţa socială necesară: prestaţii

şi serviciile sociale, posibilitatea de angajarea etc.);- statul stabileşte protecţia persoanelor cu dizabilităţi drept una dintre priorităţi prin crear

condiţiilor pentru incluziunea lor cu succes în sistemul de învăţămînt, pentru dezvoltarstructurilor de asistenţă socială şi angajare;

- conducerea statului a semnat documentele internaţionale de bază care stabilesc ideologia principalele tendinţe de dezvoltare a politicii faţă de persoanele cu dizabilităţi;

- infrastructura sistemului de asistenţă medicală şi socială a persoanelor cu dizabilităţi la nivel locşi naţional funcţionează, garantînd satisfacerea necesităţilor de bază;

- există o practică pozitivă de educaţie incluzivă a persoanelor cu dizabilităţi în sectorul asociatdin ţară;

- în domeniul asistenţei medicale şi sociale pentru persoanele cu dizabilităţi lucrează speciali

calificaţi;- organismele internaţionale au o influenţă benefică asupra dezvoltării sectorului social pr

finanţare şi asistenţă tehnică;- există o experienţă pozitivă în domeniul adaptării clădirilor şi spaţiului public la necesităţi

persoanelor cu dizabilităţi;- în primării lucrează asistenţi sociali care favorizează (contribuie) la rezolvarea problemel

sociale a persoanelor cu dizabilităţi şi a familiilor acestora la nivel local;- există structuri de prestare a serviciilor sociale la domiciliu care includ şi necesităţile persoanel

cu dizabilităţi;- persoanele cu dizabilităţi au posibilitatea de a obţine diferite forme de asistenţă socială: presta

şi servicii sociale.

• Părţile slabe:- actuala bază legislativă nu corespunde în măsura necesară tendinţelor şi necesităţil

contemporane pentru asigurarea unei incluziuni sociale inerente a persoanelor cu dizabilităţi;- majoritatea actelor normative nu conţin un mecanism clar de implementare, lipseşte ba

legislativă pentru standarde, monitorizare, licenţierea serviciilor socio-medicale pent persoanele cu dizabilităţi;

- este slab dezvoltată reţeaua serviciilor de intervenţie timpurie, ceea ce nu permite realizarea unmăsuri preventive şi nu asigură prestarea la timp a unei asistenţe psiho-medico-sociale copiilor cdizabilităţi şi familiilor lor;

- sistemul de instruire a copiilor cu dizabilităţi este segregat şi nu asigură suficient educaţ

incluzivă;- lipseşte continuitatea între segmentele sistemului educaţional şi cel al asistenţei sociale a copiil

cu dizabilităţi şi a familiilor lor;- actualul model de determinare a vitalităţii a persoanelor cu dizabilităţi nu favorizează motivar

şi activitatea persoanelor cu dizabilităţi pe piaţa muncii ca astfel să se integreze (reintegreze) societate;

- nu există un sistem de reabilitare profesională care ar permite reabilitarea capacităţilor pierdusau identificarea altora noi pentru antrenarea în cîmpul muncii a persoanelor cu dizabilităţi;

- mărimea prestaţiilor sociale nu permite asigurarea necesităţilor vitale a persoanelor c

3



dizabilităţi;- prestaţiile sociale sunt stabilite în funcţie de categorii, nu în funcţie de necesităţi fapt care duce

cheltuirea ineficientă a surselor financiare destinate asistenţei sociale;- nu este suficient de diversificată infrastructura serviciilor medico-sociale pentru persoanele

dizabilităţi la nivel raional şi de primării;- cerinţele şi criteriile de adaptare a instituţiilor şi a mediului la necesităţile persoanelor

dizabilităţi nu sunt stabilite clar;- finanţarea sistemului de învăţămînt, de asistenţă socială şi medicală acordată persoanelor cdizabilităţi şi familiilor lor este insuficientă (sunt insuficiente servicii, mijloace metodice, tehnicde diagnosticare şi reabilitare, transport utilat cu mijloace speciale, salarii mici);

- mecanismul incert de procurare a serviciilor sociale nu permite organizaţiilor neguvernamentaşi sectorului privat să se includă activ în procesul de prestare a serviciilor integrate;

- persoanele cu dizabilităţi (nevăzătorii, surzii) nu au acces suficient la mass-media;- în cadrul examinării situaţiei persoanelor cu dizabilităţi, în ultimii ani, nu s-au făcut suficien

cercetări şi studii.

• Posibilităţi:

- poziţia activă, angajată şi deschisă a actualei conduceri a statului în realizarea reformelor domeniul incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilităţi;- deschiderea şi înţelegerea Ministerului Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului, Ministerul

Sănătăţii, Ministerului Educaţiei şi Tineretului, Consiliului medical de expertiză a vitalităţii Agenţiei Naţionale de ocupare a forţei de muncă faţă de actualitatea reformei.

- disponibilitatea organismelor internaţionale donatoare să contribuie la procesul de reformare domeniul incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilităţi;

- angajarea şi gradul înalt de motivare a organizaţiilor neguvernamentale de a participa la procesde incluziune socială a persoanelor cu dizabilităţi;

- actualul sistem de protecţie medicală şi socială şi de educaţie poate servi drept bază pentdezvoltarea ulterioară a reformei;

- gradul înalt de motivare a specialiştilor locali competenţi şi a experţilor de a participa la acţiunide dezvoltare a reformei;- rapoartele, analizele, programele deja existente despre domeniul social privind persoanele c

dizabilităţi.

• Riscuri:- în cazul schimbării guvernării la nivel central şi/sau local ar putea avea loc a revizuire

actualelor priorităţi;- insuficienta înţelegere întîlnită la nivel local a actualităţii scopurilor şi sarcinilor reformei;- atitudinea stereotip faţă de persoanele cu dizabilităţi şi de metodele de rezolvare a problemel

acestora în anumite cercuri sociale;

- sursele financiare limitate ale bugetului de stat pentru susţinerea în măsura necesară a procesulde implementare a reformei;- coordonarea insuficientă a acţiunilor între Ministerului Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilulu

Ministerului Educaţiei şi Tineretului, Ministerului Sănătăţii, Ministerul Finanţelor în procesul dimplementare a reformei.

3



Anexa № 2

În Strategie sunt folosite următoarele definiţii:

Dizabilitate – afecţiune de lungă durată a sănătăţii, apărută în urma unor schimbări structura corpului uman şi disfuncţii ale organismului sau influenţe din partea unor factori nocivi d

mediu; reducerea capacităţii de participare la viaţa şi activitatea socială.Persoană cu dizabilităţi – persoana care are stabilit un grad de dizabilitate sau un grad

capacităţii de muncă mai mic de 60 la sută şi (sau) care are determinate necesitatea de asigurarenecesităţilor speciale..

Gradul de dizabilitate – gradul de pierdere a independenţei în activitatea cotidiană şi posibilităţilor de dezvoltare, stabilit după o analiză complexă a stării sănătăţii persoanei.

Capacitate de muncă – capacitatea persoanei de a-şi folosi competenţeprofesionale deprinse anterior, de a deprinde noi competenţe profesionale sa

de a executa lucrări care solicită competenţe profesionale mai mici.Reabilitare profesională – restabilirea capacităţii de muncă, a competenţelor profesionale şi

capacităţii persoanei de a participa la piaţa muncii sau majorarea, cu ajutorul mijloacelor ddezvoltare, a influenţei sociale, psihologice a măsurilor de reabilitare ale acesteia sau a altomijloace de influenţare.

Prestaţii sociale – plăţi cu scopul compensării cheltuielilor pentru satisfacerea necesităţilspeciale a persoanelor cu dizabilităţi. Acestea includ ajutorul social (testat pe venit), compensaţiinominative, alocaţiile de stat, alocaţii nominale de stat pentru merite deosebite faţă de stcompensaţii pentru transport şi deservire cu transport, indemnizaţiile pentru copii.

Necesităţi speciale – necesitatea de ajutor special care apare în urma unor disfuncţii dsănătate înnăscute sau apărute pe parcursul vieţii (dizabilitatea sau pierderea capacităţii de muncă) ca urmare a unor factori nocivi de mediu.

Mijloacele de ajutor special – mijloacele de satisfacere a necesităţilor speciale care au drescop asigurarea şanselor egale de dezvoltare profesională şi socială, precum şi de incluziune socia pentru persoanele ce le primesc.

Reabilitare socială – totalitatea măsurilor de influenţă socială care încurajează independensocială a persoanei cu deficienţă, majorarea posibilităţilor de participare la viaţa societăţii, reducere

factorilor de limitare a persoanelor cu deficienţă cu scopul de a le asigura drepturi şi posibilităegale pentru participare la viaţa socială.

Mijloacele tehnice – mijloace protetico-ortopedice (cărucioare fotolii pliante, protezcu excepţia endoprotezelor, orteze, bandaje, corsete, alte mijloace de deplasaremijloacele de reabilitare şi dezvoltare funcţională; mijloacele de igienă personală; mobilier echipament auxiliar interior pentru autodeservire (inclusiv mobilierul destinat odihnei şi activităţ profesionale); mijloacele de comunicare, informare şi semnalizare (inclusmijloacele pentru citit, scris, legătură telefonică şi sistemele de pază); altmijloace tehnice care facilitează accesul către obiectele din jur;

3



3

7 proiect strategie incluziune persoane dizabilitati

Documents