rolul scolii in comunitate

of 24 /24
SCOALA IN COMUNITATE

Upload: wald-diana

Post on 30-Dec-2014

205 views

Category:

Documents


4 download

DESCRIPTION

Scurta analiza a rolului pe care il joaca scoala in viata comunitatii locale.

TRANSCRIPT

Page 1: Rolul Scolii in Comunitate

SCOALA IN COMUNITATE

Student :

Page 2: Rolul Scolii in Comunitate

Introducere

Relaţia şcoală-familie-comunitate în educaţia copilului a căpătat noi valenţe, odată cu apariţia noţiunii de asigurare a calităţii în învăţământ. Ridicarea calităţii în educaţie este un obiectiv major al eforturilor de eficientizare a legăturilor obligatorii dintre şcoală, comunitatea locală şi familiile elevilor, aceştia fiind beneficiarii direcţi ai efortului făcut de şcoală în acest sens. Este necesară o redefinire a echilibrului educaţional între deciziile luate de şcoală şi iniţiativele venite din partea părinţilor sau a factorilor locali. Este nevoie să se treacă rapid de la rolul autoritar şi unic al şcolii la un sistem de valori umaniste, cu accent pe iniţiativa responsabilă venită dinspre toate părţile implicate în educaţia tinerilor. Cooperarea activă a şcolii şi a profesorilor cu ceilalţi factori educaţionali, familia, comunitatea locală, mass-media, biserica, organizaţii nonguvernamentale, trebuie să conducă la realizarea unor parteneriate viabile, de natură să permită o abordare pozitivă a problemelor diverse ale tinerilor elevi. Şcoala trebuie să găsească formele optime prin care cei implicaţi în acest proces de educare să poată să gestioneze resursele umane, să aibă cunoştiinţe de psihologie şi pedagogie, să se poată adapta rapid la managementul schimbărilor din societatea actuală.

În acest sens, şcoala poate participa şi interacţiona cu familiile elevilor, poate iniţia activităţi utile în şcoală sau în afara acesteia, şcoala sprijină factorii implicaţi pentru a se cunoaşte pe sine şi pentru a înţelege normele moral-civice, poate îmbunătăţi calitatea vieţii şi performanţelor elevilor, poate forma abilităţi de gândire independentă şi critică etc. Pentru a putea fi puse în practică asemenea proiecte, trebuie conjugate eforturilor tuturor părţilor implicate: societatea-cu realitatea ei situaţională, familia-subiectivă de multe ori, şcoala-cu structurile motivaţionale şi proiective şi, nu în ultimul rând, elevul-factorul conştient de importanţa demersurilor intreprinse pentru calitatea educaţiei sale. Şcoala poate deveni un loc fertil al proiectării, asimilării şi dezvoltării unor programe de învăţare şi formare continuă, bazate pe experienţă şi creaţie individuală sau de grup. În cadrul unor astfel de programe, elevii pot dobândii abilităţi metacognitive ce nu se regăsesc în procesul de predare-învăţare propriu-zis, acestea fiind asociate cu latura socială a tânărului elev, cu personalitatea lui, cu formarea unei educaţii profesionale formative. etc. Abordarea sistemică a acestor tipuri de activităţi conduce la dezvoltarea spiritului etic, psihologic, estetic, social, cultural, familial.

În relaţia şcoală-famile-comunitate trebuie să existe relaţii de respect, de acceptare reciprocă, de simpatie şi admiraţie reciprocă, nu de suspiciune, nedumerire sau iritare şi provocare. Relaţiile dintre şcoală, elevi, familiile acestora şi comunitate trebuie să fie bazate pe înţelegere şi colaborare, pe transmitere de informaţii şi prezentare a unor stări de lucruri, de influenţe pozitive asupra comportamentelor elevilor, pe trăiri afective şi emoţionale reciproce în diferite forme de manifestare. Pentru atingerea unui nivel de calitate ridicat în eficientizarea relaţiei şcoală-elev-familie-comunitate, este necesar un management performant al calităţii educaţiei în fiecare unitate şcolară.

2

Page 3: Rolul Scolii in Comunitate

Furnizarea de servicii educaţionale

Cuvântul educație derivă din substantivul „educatio” care înseamnă creștere, hrănire, cultivare; educația având sarcina de a pregăti omul ca element activ al vieții sociale. Societatea zilelor noastre solicită, mai mult ca oricând, inteligența și capacitatea creatoare a omului. „Întregul climat al viitorului, afirmă Bogdan Suchodolski, va situa capacitățile intelectuale în condițiile deplinei afirmări și va da un larg avans dorinței de cunoaștere.

În concluzie, prin educație se dorește dezvoltarea conștientă a potențialului biopsihic al omului și formarea unui tip de personalitate solicitat de condițiile prezente și de perspectiva societății.

Educația are următoarele caracteristici: pune accent pe oameni, urmărește dezvoltarea unor calități umane și explorarea orizonturilor, este orientată predominant spre pregătirea pentru viață, are în vedere, cu precădere, întrebări asupra existenței, vizează cu precădere dezvoltarea unei stări sau a unei structuri atinse, finalitatea în educație îmbină viziunea pe termen scurt cu cea pe termen lung. Activitatea educațională este dinamică și flexibilă în același timp, iar educația stimulează idealul ființei umane exprimat prin „a fi și a deveni”.

Prin structură, obiective şi conţinut, educaţia trebuie să răspundă exigenţelor realităţii naţionale şi internaţionale; astfel eficienionale; astfel eficieţa actului educativ este dată de disponibilitatea educatiei de adaptare şi autoreglare faţă de cerinţele tot mai numeroase ale societăţii contemporane. Astăzi, obiectivele educaţiei şi procesele educative sunt atât de complexe, încât numai concentrarea eforturilor întreprinse de mai multe instituţii, redistribuirea învăţământului către mai mulţi factori, ar putea crea acţiuni ale căror rezultate să fie mulţumitoare.Contextul cultural şi social trebuie dimensionat astfel încât să aducă el însuşi influenţe educative directe şi vizibile.Realitatea de astăzi demonstrează că rolul şcolii nu numai că s-a diminuat, dar a devenit tot mai complex datorită necesităţii împletirii şi corelării funcţionale a acesteia cu alte elemente ale socialului, care pot realiza secvenţial, sarcini şi acţiuni ale şcolii.

Contextul social şi cel global comportă numeroase modificări structurale si funcţionale. In contextul libertăţii de expresie, al democratizării vieţii sociale, al liberei circulaţii, al dispariţiei nunei linii clare de demarcaţie, educatiei îi revin sarcini coplexe şi dificile. Astefel, în contextul societăţilor multiculturale, sistemele educative trebuie să devină flexibileşi să se adapteze la situaţiile multiculturale.

Problematica lumii contemporane, caracterizată prin universalitate, globalitate, complexitate şi caracter prioritar, solicită o viziune holistică în studierea şi elaborarea celor mai eficiente mijloace de rezolvare a marilor probleme cu care se confruntă umanitatea. Acestă situaţie a condus la constituirea, în plan educaţional, „noilor educaţii” şi a unor noi conţinuturi: educaţia pentru pace, educaţia pentru participare şi democraţie, educaţia ecologică, educaţia pentru schimbare şi dezvoltare, educaţia pentru comunicare şi mass-media, educaţia nutriţională, educaţia economică, educaţia comunitară şi altele.

Din perspectivă economică, în învăţământ, părinţii şi elevii sunt consumatorii, iar profesorul, administratorul şcolar şi planificatorul educaţional sunt prestatorii de servicii educaţionale (producătorii). La ora actuală, sistemul educaţional, iniţial de stat, are acum o componentă privată, atăt la nivelul învăţământului universitar cât şi a celui preuniversitar.

Invăţămantul de stat este gratuit; statul acordă burse sociale de studii copiilor şi tinerilor proveniţi din familii defavorizate sau instituţionalizaţi. Finanţarea

3

Page 4: Rolul Scolii in Comunitate

invăţămantului este asigurată de la bugetul de stat şi de la bugetele locale la nivelul a minimum 4% din PIB.

Sistemul naţional de invăţămant este structurat in niveluri educaţionale, astfel încât să fie asigurată coerenţa instrucţiei şi educaţiei conform particularităţilor de vârstă şi individuale ale elevilor şi studenţilor.

Sinteze naţionale privind sistemele educaţionale în Europa a şi reformele în curs

Sursa: eacea.ec.europa.eu

În anul 2010/11, totalul populaţiei şcolare a fost de 4 029 226, având următoarea distribuţie pe niveluri de educaţie:Învăţământul preprimar 673 736Învăţământul obligatoriuŞcoala primarăGimnaziul Liceul – ciclul inferior

2 101 683828 853862 588410 242

Învăţământul post-obligatoriuLiceu – ciclul superior Anul de completare Şcoală postliceală

580 806456 30154 53869 967

Învăţământul superior 673 001Sursa:Institutul Naţional de Statistică

În anul 2010/11, 92,08 % din totalul elevilor au fost înmatriculaţi în şcoli publice finanţate de către stat.Instituţiile de învăţământ privat, organizate şi administrate de organizaţii non-guvernamentale, fiind mai des întâlnite la nivelul învăţământului superior. Tabelul următor prezintă situaţia învăţământului superior din punct de vedere al formei de proprietate.

Total Publice PrivateUniversităţi Facultăţi Universităţi Facultăţi Universităţi Facultăţi

106 617 56 420 50 197 Sursa: Invăţămantul Superior, Institutul Naţional de Statistică

4

Page 5: Rolul Scolii in Comunitate

Problema asigurarii si mentinerii calitatii serviciilor educationale este una deosebit de importanta cu un impact inedit, dar si pe termen lung asupra beneficiarilor directi ai acestora – elevii, cat si asupra beneficiarilor indirecti – comunitatea, societatea.

La nivel european au existat si exista multiple preocupari legate de asigurarea calitatii in educatie si formare profesionala.

Pentru fiecare stat membru calitatea in educatie constituie o prioritate nationala, iar Comunitatea contribuie la aceasta in conformitate cu Art. 149 al Tratatului Uniunii Europene.

Calitatea unei institutii de invatamant (calitatea organizationala) este determinata de calitatea proceselor si calitatea serviciilor educationale oferite.

Calitatea intregului proces depinde de calitatea fiecareia din cele trei componente:a)      calitatea procesului didactic;b)      calitatea activitatilor educationale si / sau de cercetarea stiintifica;c)      calitatea altor servicii furnizate de unitatea de invatamant.

Calitatea celor trei componente ale serviciilor educationale depinde de caracteristicile calitative ale acestora, fiind determinata, in mod esential de competenta manageriala a personalului de conducere de la nivelul institutiilor de invatamant sau a unitatilor componente.

Definirea cat mai completa a problematicii calitatii proceselor educationale presupune analiza detaliata, in functie de particularitatile fiecarei categorii de activitate, atat a nevoilor clientilor, a asteptarilor si a modului de percepere de catre acestia a serviciilor educationale. In egala masura, calitatea este influentata de maniera in care aceasta este perceputa de manageri si personalul didactic.

De aici rezulta posibilitatea aparitiei urmatoarelor categorii de diferente de perceptie asupra calitatii procesului educational:1)      Diferente in perceperea de catre manageri a asteptarilor clientilor si specificatiile de calitate;2)      Diferente intre specificatiile de calitate si situatia reala;3)      Diferente intre prestarea serviciilor educationale si ceea ce este comunicat clientilor;4)      Diferente intre asteptari si perceperea calitatii serviciilor educationale;5)      Diferente intre asteptarile clientilor si perceperea acestora de catre manageri.Cea de-a cincia diferenta este rezultanta primelor patru, constituind tocmai ceea ce defineste calitatea serviciilor educationale ale unei institutii de invatamant.Imbunatatirea calitatii serviciilor educationale si reducerea in acest fel a diferentei cinci se poate asigura prin diminuarea fiecareia dintre primele patru diferente. 

5

Page 6: Rolul Scolii in Comunitate

Scoala Comunităţii

Scoala si familia urmaresc acelasi scop educativ formarea copiilor spre a deveni oameni multilateral dezvoltati. Pentru realizarea acestui scop unic este necesara unitatea de actiune, concordanta dintre mijloacele specifice de influentare folosite de aceste doua institutii sociale.

Scoala poate participa şi interacţiona cu familiile elevilor, poate iniţia activităţi utile în şcoală sau în afara acesteia, şcoala sprijină factorii implicaţi pentru a se cunoaşte pe sine şi pentru a înţelege normele moral-civice, poate îmbunătăţi calitatea vieţii şi performanţelor elevilor, poate forma abilităţi de gândire independentă şi critică etc. Pentru a putea fi puse în practică asemenea proiecte, trebuie conjugate eforturilor tuturor părţilor implicate: societatea-cu realitatea ei situaţională, familia-subiectivă de multe ori, şcoala-cu structurile motivaţionale şi proiective şi, nu în ultimul rând, elevul-factorul conştient de importanţa demersurilor intreprinse pentru calitatea educaţiei sale. Şcoala poate deveni un loc fertil al proiectării, asimilării şi dezvoltării unor programe de învăţare şi formare continuă, bazate pe experienţă şi creaţie individuală sau de grup. În cadrul unor astfel de programe, elevii pot dobândii abilităţi metacognitive ce nu se regăsesc în procesul de predare-învăţare propriu-zis, acestea fiind asociate cu latura socială a tânărului elev, cu personalitatea lui, cu formarea unei educaţii profesionale formative. etc. Abordarea sistemică a acestor tipuri de activităţi conduce la dezvoltarea spiritului etic, psihologic, estetic, social, cultural, familial.

În relaţia şcoală-famile-comunitate trebuie să existe relaţii de respect, de acceptare reciprocă, de simpatie şi admiraţie reciprocă, nu de suspiciune, nedumerire sau iritare şi provocare. Relaţiile dintre şcoală, elevi, familiile acestora şi comunitate trebuie să fie bazate pe înţelegere şi colaborare, pe transmitere de informaţii şi prezentare a unor stări de lucruri, de influenţe pozitive asupra comportamentelor elevilor, pe trăiri afective şi emoţionale reciproce în diferite forme de manifestare. Pentru atingerea unui nivel de calitate ridicat în eficientizarea relaţiei şcoală-elev-familie-comunitate, este necesar un management performant al calităţii educaţiei în fiecare unitate şcolară.

In cadrul unei societăţi care se schimbă continuu, şcoala românească trebuie să îşi asume o nouă perspectivă asupra rolului său social şi asupra strategiilor prin care işi poate asigura dezvoltarea. Din această perspectivă parteneriatul educaţional dintre şcoală şi comunitate, trebuie sa devină o direcţie strategică principală în managementul fiecărei unităţi de învăţământ. Acest parteneriat trebuie să reunească eforturile tuturor categoriilor interesate în dezvoltarea unei educaţii de calitate pentru toţi elevii din sistemul de invăţământ. Pentru a realiza un parteneriat educaţional bazat pe asumarea valorilor democratice, este necesar ca societatea românească să realizeze o schimbare de valori, atitudini şi comportamente la nivelul tuturor factorilor sociali implicaţi in susţinerea educaţiei: decidenţi, cadre didactice, părinţi, elevi,reprezentanţi ai instituţiilor guvernamentale si nonguvernamentale. Teoria si practica in domeniul parteneriatului educaţional arată că şcoala ar trebui să dezvolte relaţii constante de colaborare cu categorii sociale şi organizaţii care sunt in mod direct interesate in realizarea unei educaţii de bună calitate.

Pentru realizarea unui parteneriat educaţional eficient, toţi cei care sunt implicaţi, trebuie sa fie de acord cu valori fundamentale ca: egalitatea şanselor in educaţie, spiritul civic şi ataşamentul faţă de comunitate, comunicarea şi respectul reciproc, cooperarea şi colaborarea, disciplina şi responsabilitate, echilibru intre exigenţele genereale şi cele specifice.

6

Page 7: Rolul Scolii in Comunitate

Avand in vedere noul cadru educaţional, in care elevul, beneficiarul direct al educaţiei, este situat in centrul proceselor din şcoală, organizaţia furnizoare de educaţie trebuie să asigure si să măsoare progresul inregistrat de elev, valoarea adăugată, calitatea, iar comunitatea, ca beneficiar indirect, să se implice in producerea, generarea calităţii în şcoală in funcţie de nevoi şi interese.

Şcoala şi familia sunt cei doi piloni de rezistenţă ai educaţiei , iar între aceştia şi comunitate, mediul extraşcolar şi extrafamilial , activează elevul , obiect şi subiect al educaţiei. Dacă aceste medii educaţionale se completează şi se susţin , ele asigură într-o mare măsură buna integrare a elevului în activitatea şcolară şi pe plan general în viaţa socială .Şcoala trebuie să aibă contacte cu toate instituţiile sociale interesate direct sau tangenţial de domeniul educaţiei copilului de vârstă şcolară şi să stabilească relaţii de cooperare şi colaborare. Ea contribuie la transmiterea moştenirii culturale şi facilitează învăţarea individuală şi colectivă .Totodată şcoala face posibilă participarea grupurilor şi colectivităţilor la viaţa publică , elaborarea şi luarea deciziilor.

Schimbul de informaţii favorizează interacţiunea socială şi permite unui număr mare de oameni să ia parte activă la soluţionarea problemelor care îi privesc .Valoarea educaţiei creşte într-o lume în care schimbările s-au accelerat simţitor , într-o societate a opţiunilor individuale şi sociale multiple , marcată de o multitudine de tranziţii , de naturi diferite . Educaţia este solicitată să răspundă provocărilor unei lumi a societăţilor şi indivizilor în derută , o lume în care s-au pierdut şi se pierd repere, sisteme de referinţă, iar sistemele etice se află în criză. Şcoala este chemată să contribuie la redefinirea unor noi sisteme de valori, la reconstrucţia spirituală a omului. În prezent România cunoaşte o redefinire a rolului social al educaţiei , în contextul unui ” parteneriat pentru educaţie ” , care se doreşte a fi un dialog deschis , lucid , responsabil , între toţi factorii educaţionali familie, biserică , şcoală , comunitate locală ).Şcoala se deschide spre mediul comunitar şi se fac propuneri de realizare a colaborării şcoală- comunitate (şcoala în comunitate şi comunitatea în şcoală ) , în perspectiva înţelegerii şcolii ca un centru cultural şi civic , centru complex de învăţare la îndemâna tuturor , tineri şi mai puţin tineri. Comunitatea este cea care oferă mediul prielnic pentru desfăşurarea acestor activităţi comune. Prin programe şi acţiuni specifice se crează şi se dezvoltă legături multifuncţionale între şcoală şi societatea civilă.

Aşadar comunitatea are un rol important alături de şcoală şi familie în educaţia elevului. Şcoala trebuie sa devină nucleul parteneriatului educaţional. Incercarea unităţilor şcolare de a atrage in diferite tipuri de parteneriat, diferite categorii şi instituţii, se va bucura de succes doar in măsura in care şcoala va veni in intâmpinarea cerinţelor sociale şi comunitare: - extinderea caracterului democratic a managementului şcolar; - atragerea familiei in calitate de partener principal al şcolii; - realizarea colaborării cu toate categoriile comunitare interesate; - atragerea tuturor factorilor care pot contribui la rezolvarea problemelor şcolii; - realizarea unui echilibru intre cererea si oferta de educaţie; - satisfacerea unor nevoi comunitare specifice in domeniul educaţiei; - pregătirea elevilor pe linia dezvoltării personale si a integrării active in comunitate;- asumarea unui rol activ in identificarea si rezolvarea unor probleme ale

comunităţii.

7

Page 8: Rolul Scolii in Comunitate

Parteneriate Poliţie, Biserică şi Direcţia de Sănătate publică

Instituţiile de învăţământ nu se pot dezvolta şi de asemenea nu pot oferi servicii educaţionale de calitate fără sustinerea şi implicarea hotărâtă a autorităţilor locale în rezolvarea problemelor cu care se confruntă şcoala.

Parteneriatul dintre şcoală şi autorităţile locale trebuie să se sprijine pe identificarea intereselor comune şi pe acordarea de sprijin reciproc. Felul în care şcoala şi autorităţile locale colaborează are o influienţa importantă asupra calităţii serviciilor educaţionale oferite de către unitatea de învăţământ.

Având în vedere evoluţia societăţii româneşti în care ne desfăşurăm activitatea şi felul cum s-a înţeles noţiunea de liberatate, atât de către unii dintre elevi cât şi de unii părinţii, pentru a preveni apariţia unor tendinţe ale elevilor de a tulbura orele de curs, pentru a preveni apariţia unor fenomene de violenţă, precum şi pentru a preveni atragerea lor către săvărşirea de fapte prin acte de teribilism, ne propunem o colaborare mai strânsă între şcoală şi postul de poliţie, luând în considerare faptul că un element de convingere şi educaţie deloc neglijabil îl constituie şi poliţia.

Şcoala şi Poliţia sunt în măsură să realizeze consilierea şi informarea elevilor cu privire la cunoaşterea prevederilor legale, la procedeele de evitare a victimizării, în scopul constientizării riscurilor şi consecinţelor pe care le presupune săvărşirea de fapte antisociale, punăndu-se accent pe necesitatea contribuţiei la consolidarea climatului de siguranţă şi diminuarea fenomenului infracţional.

Profesorii şi reprezentanţii poliţiei pot contribui, împreună la formarea în răndul elevilor a deprinderilor de comportare civilizată, la prevenirea apariţiei unor comportamente deviante în răndul elevilor ce se pot manifesta prin încălcări ale regulamentelor şcolare sau a legilor în vigoare prin neştiinţă sau prin intenţie.

Activităţile propuse în cadrul proiectului urmăresc conştientizarea în rândul elevilor faptul că într-o comunitate mediul educaţional nu se rezumă doar la mediul şcolar. Astfel mediul educaţional comunitar are posibilitatea să se cristalizeze şi să coalizeze procesul de educaţie continuă a cetăţenilor prin parteneriatul acesta cu Poliţia care va dovedi că valenţe educative găsim şi la alte instituţii.

Proiectul că se va pune accent pe prevenirea actelor de violenţă şi a consumului de droguri şi substanţe etnobotanice în şcoli, dar se are în vedere în acelaşi timp şi diminuarea şi monitorizarea permanentă a actelor de violenţă şi a consumului de droguri şi substanţe etnobotanice.Organizarea periodică, în colaborare cu jandarmi şi poliţişti, a acţiunilor preventiv-educative pentru combaterea traficului şi consumului de droguri, a manifestărilor violente ale tinerilor constituiţi în 'găşti de cartier', este o activitate de mare importanţă pentru elevi, familiile acestora şi întreaga comunitate.

In continuare voi prezenta, cu titlul de exemplu, un proiect desfăşurat la Colegiul Tehnic Gh Asachi, Focşani în anul şcolar 2010-2011.

Descrierea proiectului Acest proiect işi propune să conştientizeze în rândul comunităţii, nu

numai al elevilor, rolul important pe care sistemele de educaţie şi formare oferite de Şcoală şi Poliţie îl au în dezvoltarea personală a oamenilor pentru o viaţa mai bună şi pentru a deveni cetăţeni activi în societăţi democratice, respectând diversitatea culturală şi lingvistică.

8

Page 9: Rolul Scolii in Comunitate

Proiectul intenţionează să promoveze o cultură a cooperarii, a participării şi a dialogului prin activităţile propuse şi să formeze deprinderi de comportare civilizată şi deprinderi de evitare a victimizării.

Scopul proiectului este şi prevenirea infracţiunilor şi reducerea riscului victimal în răndul elevilor.Obiective

1. Informarea elevilor cu privire la fenomenul delicvenţei juvenile,2. Conştientizarea elevilor asupra consecinţelor care decurg din săvărşirea unor

fapte antisociale,3. Însuşirea de către elevi a unor măsuri antivictimizare,4. Identificarea problemelor comunitare şi implicarea în soluţionarea lor,5. Promovarea acţiunilor pozitive şi activităţilor extraşcolare,6. Transformarea comunităţii locale într-un mediu educaţional.

Grup ţintă Elevii Colegiului Tehnic Gh Asachi, Focşani Cadrele didactice Părinţii elevilor, membrii comunităţii.

Perioada de desfăşurare 15 decembrie 20010 – 15 iunie 2011.

Parteneri IPJ Vrancea Consiliul elevilor Colegiului Tehnic Gh Asachi Cadrele didactice Comitetul Reprezentativ al Părinţilor Inspectoratul Şcolar Judeţean Vrancea

Metode şi tehnici de lucru Intălniri în cadrul orelor de dirigenţie, Intălniri între elevi – cadre didactice – părinţi – reprezentanţi ai Poliţiei, Discuţii individuale, Dezbateri pe teme specifice, Activităţi comune Şcoală – IPJ Vrancea, întălniri cu lucrătorul de poliţie,

vizite la sediul IPJ ; Vizite tematice, Chestionare, Interviuri.

Resurse1. UMANE – cadrele didactice ale Colegiului Tehnic Gh Asachi, angajaţii IPJ

Vrancea, elevii Colegiului Tehnic Gh Asachi, părinţii acestora.2. MATERIALE – consumabile, copiator, latop, videoproiector, CD-uri cu filme

educaţionale.3. INFORMAŢIONALE – prezentarea activitaţilor proiectului în revista şcolii,

material suport. Rezultate aşteptate

Mecanisme funcţionale de cooperare şi comunicare între şcoală şi poliţie,

9

Page 10: Rolul Scolii in Comunitate

Conştientizarea elevilor cu privire la consecinţele care decurg din săvărşirea de fapte antisociale,

Însuşirea de către elevi a unor măsuri antivictimizare, Locuitori mai bine informaţi cu privire la legislaţia în vigoare, Materiale informative distribuite în comunitate cu privire măsurile de

siguranţă, a traficului de fiinţe umane şi a regulilor de circulaţie.Monitorizare şi evaluare a efectelor

Chestionare, Discuţii cu elevii, părinţii şi cadrele didactice pe temele propuse, Portofoliul proiectului, CD cu imagini de la activităţile desfăşurate, Referate, eseuri, desene.

Reprezentanţii IPJ Vrancea şi Inspectoratului Judeţean de Jandarmi au precizat că se face o monitorizare permanentă a elevilor şi a grupurilor de persoane care, frecvent, îşi fac apariţia în zona unităţilor de învăţământ şi sunt predispuse la comiterea de acte cu violenţă şi periodic sunt întocmite informări către unităţile de învăţământ, despre acţiunile de prevenire şi combatere a delincvenţei juvenile şi a absenteismului şcolar. Se vor continua acţiunile în barurile şi magazinele din zonele adiacente şcolilor şi legitimarea şi identificarea elevilor care absentează de la cursuri. Ei vor fi conduşi la cursuri şi familiile acestora vor fi informate despre absenţe.

 Intr-o epocă în care descentrarea valorica persistă şi se adânceşte, regândirea

componentelor educaţiei şi a ponderii acestora este mai mult decât necesară. Necesitatea realizării educaţiei religioase pleacă de la credinţa că educaţia este o operă de spiritualizare care nu atinge plenitudinea dacă lasă pe dinafară una dintre componentele ei fundamentale. Omul se raportează la realitate atât pragmatic, prin intelect, vointă, acţiune, dar şi spiritual, prin atitudini, simţire şi credinţă. O educaţie integrală presupune pe lângă latura intelectuală, morala, estetica, tehnologica etc. şi o componentă religioasă. Fiinţa umană tânjeşte după transcendent, iar această proiecţie are nevoie de o întemeiere, îndrumare şi o formare religioasă prin educaţie. Se observă astăzi o criză spirituală, o precaritate a referinţelor axiologice, o debusolare morală a oamenilor. Educaţia religioasă poate fortifica fiinţa şi o poate orienta înspre ţinte autentice. Poate că prima sarcina a educaţiei religioase rezidă în formarea bunului creştin, capabil de a cunoaşte şi a venera valorile sacre. Suntem creştini, prin integrarea noastră într-o tradiţie şi apoi prin Sfântul Botez, dar devenim creştini prin conduite învăţate zi de zi. Prin educaţia în spirit religios ne informăm cu privire la propriile referinţe religioase, dar ne şi formăm conduite pe măsura valorilor sacre interiorizate.

 Apoi, se remarca dimensiunea culturalizatoare a educaţiei religioase; la orele de religie elevul îşi împlineşte cultura generala, află cunoştinţe specifice de istorie a religiilor, semnifică şi înţelege un anumit corpus doctrinar sau ritualic, ajunge la o credinţă bine informată şi consolidată. Multe producţii culturale au ca substrat motive religioase ce nu sunt încă ştiute suficient de copii şi tineri.

In cadrul aceluiaşi colegiu tehnic, s-a organizat în anul 2010, înaintea vacanţei de crăciun, proiectul „Daruind vei dobandi!”, proiect de actiuni caritabile în parteneriat cu Parohia Sf. Ioan Botezătorul.

Când vorbim despre sănătate, înţelegem de fapt servicii de sănătate.Cealaltă faţă a monedei sănătate – prevenirea – se

10

Page 11: Rolul Scolii in Comunitate

situează pe la sfârşitul listei în majoritatea agendelor. În general, sănătatea nu este preţuită până în momentul în care este afectată şi apare o boală.

Traversăm o perioadă în care ne confruntăm cu creşterea costurilor serviciilor medicale şi creşterea impactului bolilor asupra întregii populaţii a ţării. Deşi sloganul „este mai ieftin să previi decât să tratezi” poate părea demodat, noi credem că este mai adevărat decât oricând. Este necesar să facem educaţie pentru sănătate şi să promovăm sănătatea în România în concordanţă cu standardele internaţionale, în special ale Uniunii Europene.

In acelaşi an şcolar, Colegiul Tehnic Gh. Asachi a desfăşurat în parteneriat cu Direcţia de Sănătate Publică Vrancea Campaniile „ Adolescentii renunta la fumat" şi Sănătate prin Nutriţie şi Sport. De-a lungul timpului DSP Vrancea a organizat numeroase acţiuni de informare, educare şi prevenire a îmbolnăvirilor în rândul elevilor şi cadrelor didactice. Parteneriate au avut drept scop promovarea unui stil de viaţă sănătos, a prevenirii bolilor infecţioase, a promovării normelor de igienă, a prevenirii bolilor cu transmitere sexuală şi multe altele.

In acest mod, elevii au fost informaţi cu privire la modalităţile de promovare a sănătăţii, putând astfel să se ferească de numeroase pericole care le-ar putea pune sănătatea în pericol.

Scoala şi mediul de afaceri

Agenţii economici din comunitate pot atrage şi pune la dispoziţia instituţiilor de învăţământ importante resurse financiare, de asemenea prin capacitatea de influienţare a deciziilor autorităţilor locale pot contribui într-o măsură foarte importantă la realizarea unei educaţii de calitate în şcoală.

Pentru dezvoltarea parteneriatului cu agenţii economici, unităţile şcolare trebuie să se orienteze către identificarea: - agenţilor economici care pot deveni parteneri ai şcolii; - cerinţelor specifice formulate de către agenţii economici; - obiectivele comune care pot sta la baza parteneriatului; - priorităţile pe care şcoala le vizează; - modalităţile de informare, sensibilizare, atragere a agenţilor economici; - activităţile/proiectele care pot fi desfăşurate in regim de parteneriat.

Traducerea in fapt a acestor strategii presupune pregatirea resurselor umane ale şcolii pentru dialog si colaborare cu reprezentanţii lumii economico-financiare.

Parteneriatul şcoală – agenţi economici are efecte benefice pe termen lung, astfel: o mai bună corelaţie dintre oferta şi cererea pe piaţa muncii, integrarea socială prin diferenţiere a absolvenţilor, în funcţie de competenţe şi opţiuni, transmiterea unor valori precum responsabilitatea, respectul pentru muncă şi valorile produse de către aceasta etc. Toate acestea se pot realiza printr-o bună corelare între sistemul economic şi social.

In funcţie de ciclurile de şcolarizare activităţile desfăşurate pot fi multiple:- pentru ciclul primar şi gimnazial: vizite la agenţii economici, lecţii deschise,

sponsorizări acordate de agenţii economici pentru diverse manifestări, participarea unor reprezentanţi ai agentilor economici la lecţii care să aibă ca obiectiv educaţia economică a micilor şcolari;

- la ciclul gimnazial aceste activităţi pot fi diversificate prin implicarea elevilor în activităţi productive care să pună în practică diverse cunoştinţe dobândite în

11

Page 12: Rolul Scolii in Comunitate

şcoală, consiliere profesională, activităţi cu scopul orientării şcolare şi profesionale, prezentarea diverselor meserii etc.;

- pentru ciclul liceal activităţile, pe lângă cele menţionate anterior, pot fi de practică de specializare în anumite domenii economice conform cu specializarea oferită de către şcoală. Parteneriatul în acest caz capătă un aspect formal, între unităţile de învăţământ, inspectoratele şcolare şi partenerii agenţi economici existând contracte de colaborare clare(îmbracă forma Convenţiilor de practică).

Scoala şi agenţii economici pot colabora prin:- asigurarea de spaţii şi dotări necesare efectuării practicii în cadrul unităţilor

economice, acest lucru ducând la formarea deprinderilor profesionale ale elevilor;

- angajarea absolvenţilor. Sunt agenţi economici care, selectează absolvenţi în vederea angajării, unii chiar acordând burse elevilor cu rezultate bune condiţionând acordarea bursei de angajarea la agentul economic respectiv după terminarea studiilor;

- organizarea de stagii de învăţare, de întâlniri cu persoane din structura de management a companiilor, modele de succes profesional;

- organizarea şi desfăşurarea de programe de formare continuă pentru angajaţi în şcoli sau pentru cadre didactice în unităţi economice;

- organizarea unor târguri ale firmelor de exerciţiu, târguri de locuri de muncă pentru absolvenţi;

- furnizarea unor servicii de informare, orientare şi consiliere pentru carieră elevilor.

In cazul colegiului Tehnic Gh Asachi, parteneriatele cu agenţii economici, implică în special agenţiile de turism(Paralela 45, Atlassib, Santour, Vranceatour) , hotelurile (Fashion Center, Amadeus, Vrancea) şi restaurantele, producătorii de vinuri(Vrancart) cu care au încheiat de cele mai multe ori convenţii de practică pentru elevii cu profil Turism-servicii şi întreprinderile de producţie textile.

Nu de puţine ori cei mai merituoşi „practicanţi” au fost ulterior angajaţi în cadrul întreprinderilor după încheierea stagiului de practică.

Scoala şi organizaţiile neguvernamentale

În societatea actuală există un mare număr de organizaţii care derulează acţiuni şi proiecte cu caracter educaţional, cu impact important în comunităţile în care au loc şi în care acestea îşi desfăşoară activitatea. Proiectele desfăşurate de către organizaţiile nonguvernamentale urmăresc: - atragerea unor resurse în sprijinul comunităţii; - pregătirea unor categorii de resurse umane din cadrul comunităţilor(ex. mediatorii şcolari); - realizarea parteneriatelor la nivel local; - sensibilizarea opiniei publice în raport cu şcoala şi educaţia; - facilitarea obţinerii unor resurse pentru şcoală; - încheierea unor parteneriate între şcoli şi parteneri interni sau externi.

Prin organizarea unor astfel de activităţi şi proiecte, organizaţiile nonguvernamentale au acumulat informaţie şi experienţă care pot constitui puncte de plecare în organizarea parteneriatelor educaţionale.

Organizaţiile neguvernamentale activează în următoarele domenii:

12

Page 13: Rolul Scolii in Comunitate

- furnizarea de servicii sociale către diverse categorii sociale de personae; - dezvoltarea comunitară: creşterea nivelului de dezvoltare socio-economică în zonele rurale şi semi-rurale, revitalizarea spiritului comunitar, implicarea cetăţenilor în activităţi/proiecte/programe de dezvoltare locală, dezvoltare personală; - protecţia mediului: prevenirea deteriorării mediului, supravegherea calităţii mediului de care beneficiază populaţia, educaţia privind protecţia mediului şi militarea pentru îmbunătăţirea acestuia; - parteneriate cu alte organizaţii (federaţii, coaliţii), cu organizaţii guvernamentale centrale şi locale, cu instituţii, cu alte organizaţii naţionale şi internaţionale etc.

Influenţa organizaţiilor neguvernamentale asupra şcolilor se manifestă pe mai multe planuri: - iniţierea unor noi forme de organizare ale activităţilor educative: centre de zi pentru copiii cu dizabilităţi cu servicii integrate (educaţie, socializare, recuperare), centre after school (pentru copiii ai căror părinţi sunt la muncă, provin din familii sărace etc.). Aici sunt organizate activităţi educative, sportive şi de recreere), clase integrate (copii fără dizabilităţi împreună cu copii cu dizabilităţi) etc.; - influenţe asupra curriculumului; - profesionalizarea şi/sau perfecţionarea cadrelor didactice; - implicarea cadrelor didactice / elevilor / părinţilor / reprezentanţilor organizaţiilor - neguvernamentale în diverse activităţi; - realizarea unor studii, asimilarea rezultatelor în practicile / politicile educaţionale;. - influenţe asupra politicilor educaţionale; - contribuţii la îmbunătăţirea condiţiilor din şcoli; - promovarea unor modele de activităţi/proiecte/programe educaţionale inovatoare.

Parteneriatul este benefic pentru ambele tipuri de organizaţii. Organizaţiile neguvernamentale îşi legitimează rolul social, îşi îndeplinesc misiunea pentru care au fost create, şcolile se dezvoltă, îşi completează aria de servicii oferite beneficiarilor: copii, părinţi, comunitate.

"Fiecare copil pe care îl instruim este un OM dăruit societăţii" (N. Iorga)

Concluzii

13

Page 14: Rolul Scolii in Comunitate

In cadrul unei societăţi care işi propune o dezvoltare constantă, unitatea

şcolara este chemată să joace un rol important în dezvoltarea resurselor umane ale

societăţii. Pentru a indeplini acest rol semnificativ, şcoala trebuie să ofere servicii

educaţionale de calitate. Una dintre condiţiile pentru a se realiza o educaţie de

calitate este aceea care solicită şcolii ca, printr-un management eficient al calităţii,

să işi asume principiile parteneriatului educaţional destinat să implice toţi factorii

sociali interesaţi în dezvoltarea educaţiei şi în valorificarea potenţialului uman.

Implicarea comunitară este considerată ca fiind una dintre sursele calităţii

învăţământului de către toţi managerii şcolari. Există convingerea că pentru a putea

oferi servicii educaţionale de calitate, eficiente, bazate pe profesionalism, atât

conducerile şcolilor cât şi serviciile comunitare, autorităţi locale şi centrale,

organizaţii nonguvernamentale, familiile elevilor trebuie să depăşească tradiţii şi

mentalităţi anacronice împământenite în zeci de ani.

Liceele trebuie să-şi deschidă porţile celor din afară, modernizarea sistemului

educaţional presupune, printre multe altele, utilizarea raţională a tuturor resurselor

oferite. Devine necesar ca cea mai mare parte a resurselor de dezvoltare a educaţiei,

respectiv resurse umane, materiale, informaţionale şi financiare, să fie asigurate în

viitor atât de către instituţiile centrale (minister, guvern) şi de către comunităţile

locale, dar şi de către instituţiile educaţionale(licee). Pârghia principală, care poate

conduce la atingerea acestui obiectiv, este dată de măsura în care funcţionarea liceelor

va tranzita de la reproductiv la productiv, de la strict academic la prestarea pe piaţă a

unor servicii educaţionale, de la consumarea de fonduri la producerea de resurse.

Familia este principalul partener al liceelor/colegiilor/grupurilor şcolare.

Parteneriatele şcoală/liceu - comunitate au în vedere şcoala, în două ipostaze: ca

importantă sursă pentru reînnoirea comunităţii, sau importantă componentă cu valoare

comunitară. Aceste parteneriate, pot duce la cooperări fructuoase şi in final la

succesul dezvoltării comunităţii.

Numai şcolile cu un management performant al calităţii vor putea duce la bun

sfârşit şi mult mai eficient această responsabilitate de a se considera, pe ele însele şi

elevii lor, ca parte a sistemului social ce include familiile şi comunităţile.

Bibliografie

14

Page 15: Rolul Scolii in Comunitate

1. http://www.fonpc.ro/2. www.ccdis.ro/userfiles/files/.../M%20A%20N%20U%20A%20L.doc3. Constantin Cucoş, Pedagogie, Editura Polirom, Iaşi 20064. www.insse.ro5. BUNESCU GH.“Democratizarea educaţiei şi educaţia părinţilor”, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei;www.1educat.ro6. xxx- MANUAL, CADRUL DE ASIGURARE A CALITĂŢII – Anexa nr.2 la OMEdC nr.4889/09.08.2006 7. Management Educaţional, Volumul I Editat de Institutul Român de Management Educaţional, Editura CDRMO, 2003

15