strategia de dezvoltare localĂ 2014 · 2017-06-13 · sectie de exptragere a uleiului de floarea...

1 | P a g e

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ 2014-

2020

”ASOCIAȚIA TIMIȘ TORONTAL BÂRZAVA

2 | P a g e

OPIS

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ 2014-2020 A GRUPULUI DE ACȚIUNE LOCALĂ

”ASOCIAȚIA TIMIȘ TORONTAL BÂRZAVA”

Pag.

-INTRODUCERE……………………………………………………………………………………………………………………………….1-2 -CAP. I: Prezentarea teritoriului și a populației acoperite – analiza diagnostic……………… ……..3-7 -CAP. II: Componența parteneriatului ………………………………………………………………………………………..8-9 -CAP. III: Analiza SWOT (analiza punctelor tari, punctelor slabe, oportunităților și amenințărilor)………………………………………………………………………………………………………………………...….10-14 -CAP. IV: Obiective, priorități și domenii de intervenție ……………………………………………… ….. …15-17 -CAP. V: Prezentarea măsurilor ……………………………………………………………………………………… ……….18-50 -CAP. VI: Descrierea complementarității și/sau contribuției la obiectivele altor

strategii relevante (naționale, sectoriale, regionale, județene etc.)……………………………… …51-53 -CAP. VII: Descrierea planului de acțiune……………………………………………………………………..….......54-55 -CAP. VIII: Descrierea procesului de implicare a comunităților locale în elaborarea Strategiei…………………………………………………………………………………………………………… …………….... .56-57 -CAP. IX: Organizarea viitorului GAL - Descrierea mecanismelor de gestionare, monitorizare, evaluare și control a strategiei……………………………………............ ............... .58-62 -CAP. X: Planul de finanțare al strategiei …………………………………………………………………………… ……63 -CAP. XI: Procedura de evaluare și selecție a proiectelor depuse în cadrul SDL………… ……..64-65 -CAP. XII: Descrierea mecanismelor de evitare a posibilelor conflicte de interese conform legislației naționale…………………………………………………………………………………… ………… …..66 ANEXE -Anexa 1 – Acord de parteneriat + HCL/ alte documente justificative…………………………………67-119 -Anexa 2 - Fișa de prezentare a teritoriului…………………………………………………………… …… ……120-135 -Anexa 3 – Componența parteneriatului……………………………………………………………………… ………136-140 -Anexa 4 – Plan de finanțare……………………………………………………………………………………… …………141-146 -Anexa 5 – Hartă administrativă și geografică a teritoriului…………………………………… …………147-150 -Anexa 6 – Documente justificative privind animarea…………………………………………… …………151-269 -Anexa 7 – Documente justificative ale membrilor parteneriatului……………………………………270-384 -Anexa 8 – Atribuțiile corespunzătoare fiecărei funcții din cadrul echipei de implementare a SDL…………………………………………………………………………………………………………385-409

3 | P a g e

Introducere Scopul Grupului de Acțiune Local Timiș Torontal Bârzava este acela de a susține dezvoltarea teritoriului acoperit de partenerii publici, respectiv teritoriul administrativ al UAT-urilor partenere(comune și orașe), ridicarea nivelului de trai, oprirea depopulării satelor și atragerea de investiții atât în domeniul agricol cât și neagricol. Grupul de Acțiune Local Asociația Timiș Torontal Bârzava reprezintă un parteneriat public-privat constituit prin asocierea de UAT-uri, reprezentanți ai societății civile și ai sectorului privat din sudul județului Timiș și vestul județului Caraș Severin. Ideea constituirii acestui parteneriat a fost dată de apariția primelor solicitări de constituire de astfel de parteneriate în anul 2006 și în acest fel teritoriul acoperit de GAL Asociatia Timiș Torontal Bârzava a fost introdus în PNDR 2007-2013 ca posibil GAL, sub denumirea de Grup de Actiune Locala Timiș Torontal. Ulterior perioadei de animare și instruire realizată de către Ministerul Agriculturi în perioada 2006-2009 și a apariției Ghidului solicitantului pentru selecția primelor strategii de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunității, arealul vizat de parteneriat s-a extins și în județul Caraș Severin, numele final al Grupului de Actiune Local modificându-se tocmai pentru a sublinia aducerea de noi teritorii. Perioada de finanțare 2007-2013 a fost pentru GAL-ul Asociația Timiș Torntal Bârzava o experiență frumoasă, încununată de rezultate bune, care va fi foarte utilă în noua perioadă de programare. Timpul scurt pentru implementare, dar și noutatea modului de abordare în implementarea unui proiect, diferit de tot ce se implementase la nivel local până în acel moment, a necesitat o mobilizare exemplară a tuturor angajaților. Gradul de contractare de peste 96% și un grad de absorbție de peste 92% ne conduc la concluzia că activitatea GAL-ului a fost una bună. Față de perioada de programare 2007-2013 suprafața GAL-ului s-a mărit prin atragerea a două noi administrații locale, comunele Foeni și Doclin, la teritoriul deja existent în parteneriat. Această mărire a teritoriului s-a făcut la solicitarea noilor parteneri, care informându-se despre noile posibilități de dezvoltare locală aduse prin Programul LEADER, dar și seriozitatea de care a dat dovadă în timpul implementării strategiei de dezvoltare locala conducerea GAL Asociația Timiș Torontal Bârzava, și-au exprimat dorința de a se alătura acestui GAL cu toate că au mai primit oferte de asociere și din partea altor GAL-uri în curs de constituire. Un partener important este Consiliul Județean Timiș, care în peroada de finanțare încheiată a prefinanțat cheltuielile de funcționare ale GAL Timiș Torontal. Teritoriul GAL se suprapune peste teritoriul administrativ a 17 comune și a 2 orașe și are o suprafață de 1769,12 km2, fiind situat în câmpia joasă dintre râurile Timiș, Bârzava și Moravița și se întinde spre zona de deal a județului Caras Severin, cu altitudine începând de la 86 m în partea de vest si ajunge în zona colinară din est(zona de deal), în câteva puncte ce depasesc 300 de m în comuna Doclin. Avand peste 90% din suprafața teritoriului câmpie plană, fără denivelari și fiind străbătut de două râuri importante, Timiș și Bârzava, ofertă condiții excelent pentru agricultură, chiar dacă tipul de sol nu este de cea mai bună calitate(majoritatea fiind din clasa lăcoviștilor). Terenul arabil oferă condiții pentru cultivarea cerealelor și plantelor tehnice, iar suprafața de pășuni și fânețe, peste 30.000 de ha, oferă condiții pentru creșterea animalelor. Viile și livezile ocupă putin peste 2,5% din suprafața agricola acoperită,iar un procent de peste 6% din suprafața totală a GAL-ului este ocupat de păduri.

4 | P a g e

Industria este prezentă mai ales în orașele Deta și Gătaia, în special firme care lucrează pentru industria auto, dar și în alte domenii, cum ar fi construcții, prelucrarea aluminiului, industrie ușoară și exemplele pot continua. Industria este prezentă și în comune,astfel la Giera există o sectie de exptragere a uleiului de floarea soarelui si rapită la rece, la Berzovia există singurul abator pentru animale din aria GAL, foarte important pentru această zonă agricolă fiind depozitele de cereale, unele dintre acestea având încorporate și unități de procesare primară a producției agricole. Teritoriul GAL este traversat de două artere principale de circulație, E70 – Timișoara – Belgrad și DN 59 Timișoara - Reșița. Deta este un important centru politico-administrativ în sudul județului Timiș, aici avand sedii sau puncte de lucru principalele instituții ale statului: Judecatoria, Parchetul, Poliția de Frontieră, Jandarmeria, Detașament ISU, Trezoreria, ANAF-ul, Oficiul de Cadastru, Publicitate Imobiliară Timiș, trei sedii de bănci, spital, liceu, notari publici. Practic în orașul Deta sunt concentrate toate serviciile de care are nevoie populația. Pe teritoriul GAL se organizează săptămânal piețe țărănești, la Deta și la Liebling, iar o dată pe lună se organizează târg de țară la Deta. Aceste evenimente constituie un suport important în valorificarea produselor agricole din micile gospodării agricole și trebuiesc susținute să se dezvolte pentru sprijinirea fermelor de familie și nu numai. Dacă în perioada de funcționare a GAL 2011-2015 au fost finanțate proiecte cu impact punctual, mai ales în sectorul privat, în noua perioadă de finantare dorim să sprijinim finanțarea de proiecte cu impact de masă. În acest sens, așa cum rezultată și din analiza SWOT, în strategie vor fi introduse acele măsuri și criterii de selecție care sprijină asocierea, începând de la producție până la valorificare către consumatorul final. Noul concept privind dezvoltarea clasei de mijloc la sate, reprezintă de asemenea o component importantă a SDL a GAL Timiș Torontal Bârzava. Cooperarea, finanțată prin M 421 în perioada de finanțare încheiată, a fost un obiectiv important pe care și la propus GAL Asociația Timiș Torontal Bârzava în perioada de finanțare 2007-2013. Activitățile de cooperarea s-au derulat din resurse proprii, atât pe plan intern, cât și pe plan extern, la nivel de experți GAL cât și la nivel de membri GAL sau lideri locali. Exemplu de participare a membrilor și a liderilor locali la activități de cooperare organizate poate fi dat cooperarea cu GAL-ul Asociatia „Homokhatsag Videkfejlesztesi Egyesulet”, Judetul Csongrad, Ungaria, unde timp de două zile a avut loc un schimb de bune practice. Un astfel de schimb a avut loc și în Serbia la Biserica Alba și Velika Plana. Pentru perioada de finanțare 2014-2020 GAL Asociația Timiș Torontal Bârzava își propune dezvoltarea de proiecte de cooperare atât pe plan intern cât și pe plan extern, în special cooperarea cu structure similare din Regiunea N-V, Regiunea CENTRU, dar și din Ungaria și Serbia. Perioada de finanțare 2014-2020 reprezintă pentru GAL Asociația Timiș Torontal Bârzava o perioadă de maturitate, o perioadă în care experiența acumulată și oportunitățile oferite pe multimple planuri și de multiple surse de finanțare să fie valorificate în interesul locuitorilor din aria GAL, în vederea combaterii sărăciei și pentru ridicarea nivelului de trai în microregiune. Nediscriminarea pe critriterii de sex, religie, etnie, egalitatea de șanse și protecția mediului reprezintă de asemenea obiective ale SDL-ului GAL Timiș Toorntal Barzava.

5 | P a g e

Cap I. Prezentarea teritoriului și a populației acoperite – analiza diagnostic 1. Prezentarea sintetică a teritoriului Teritoriul acoperit de GAL Asociația Timiș Torontal Bârzava include 4 comune din partea de vest a județului Caraș Severin (Berzovia, Doclin, Forotic și Măureni) și două orașe (Deta și Gătaia) și 13 comune(Banloc, Birda, Denta, Foeni, Ghilad, Giera, Jamu Mare, Jebel, Liebling, Livezile, Moravița, Pădureni și Voiteg) situate în sudul județului Timiș. Suprafața totală a GAL Timiș Torontal Bârzava este de 1769,12 km2,o suprafață de 434,49 km2în județul Caraș Severin și o suprafață de 1334,63 km2 situată în județul Timiș. Teritoriul GAL este mărginit la N-V de râul Timiș, la S-V de granița cu Serbia, iar la E de comune din județele Caraș Severin și Timiș, membre ale altor GAL-uri.Fișa de prezentarea teritoriului – Anexa 2 la SDL. Principalele căi de comunicație care traversează teritoriul GAL sunt: DN 59(E70) Timișoara – Belgrad, DN 57, DN 59B și DN 58B, toate aceste căi rutiere converg către orașul Deta, principalul centru politico-administrativ din teritoriul GAL. Teritoiul este de asemenea străbătut și de o rețea de căi ferate, mai mult sau mai puțin folosită astăzi. Caracteristic acestui teritoriu este uniformitatea reliefului care este plan, cu o altitudine medie de 92 m în județul Timiș și pe măsură ce ne apropiem de zona de deal, depășește 300 m altitudine în câteva puncte în comuna Doclin, județul Caraș Severin. Teritoriul este străbătut de râurile Timiș, Bârzava și Moravița de la est spre vest, ceea ce îl face propice agriculturii. De altfel 86,98% din teritoriu este reprezentat de suprafața agricolă și doar 6,80% este ocupat de păduri. Din suprafața agricolă totală 77,84% este teren arabil, 19,77% este ocupat de pășuni și fânețe și doar 2,39 % din suprafață este ocupată cu vii și livezi, cele mai multe dintre acestea necesitând un program de înnoire. Ținând cont că în GAL există un areal pomicol și viticolde tradiție, zona Tirol, prin SDL se va sprijini prioritar acest sector prin criterii de selecție locale, pentru a putea fi repus în valoare. SURSA INS. Culturile principale agricole sunt reprezentate de către cerealele păioase și porumb, care ocupă anual peste 65% din suprafața arabilă, fiind urmate de plantele tehnice, în special de floarea soarelui și rapiță. De reținut este faptul că peste 55% din suprafața terenului agricol este lucrat comasat de către ferme agricole mari, dotate cu utilaje și tehnologie de ultima generație, în număr 8-10. În același timp, restul terenului este lucrată în exploatațiile de dimensiuni mici și foarte mici(între 2000 și 8000 SO), numărul acestora se apropie de 3000. Aceste ferme sunt foarte importante pentru că reprezintă clasa de mijloc sau viitoarea clasă de mijloc(grupul țintă al SDL), cei care trebuiesc sprijiniți prioritar. SURSA – Registre agricole UAT. Este important de reținut că pe teritoriul Gal este situată și o fermă ecologică 100%, care are ca activitate cultivarea de cerealelor și cultivarea viței de vie. Suprafața totală a fermei este de 880 ha. Această fermă poate reprezenta un model pentru alte exploatații în conceptul de trecere la o agricultură ecologică, ca o metodă de creștere a valorii produselor agricole. Cele 30418 ha de pășuni și fânețe reprezintă suportul de hrană pentru creșterea animalelor, zootehnia fiind a doua ramură agricolă, ca importanță, după cultura mare. Spre deosebire de datele statistice de la recesământul agricol anterior, la ultimul recesământ agricol s-a constatat o reducere semnificativă a crescătorilor de animale, dar în același timp s-a constat o ușoară creștere a numărului de animale, de unde rezultă o creștere importantă a numărului de animale pe fermă. Principalele specii de animale sunt bovinele cu un număr de peste 7200 de bovine adulte, ovinele cu peste 130 mii și de caprine cu circa 10 mii de exemplare, în total

6 | P a g e

29500 UVM. După cum se poate constata încărcătura medie la hectarul depășune cu UVM este sub unitară de unde putem deduce că acest sector este unul cu potențial de creștere, permițând practic dublarea numărului de animale. Avand în vedere toate acestea prin SDL se poate sprijini acest sector în special prin încurajarea constituirii formelor asociative. Toate acestea gandite într-un tot unitar: producție individuală - procesare și valorificare prin cooperativă considerăm că reprezintă o șansa pentru acest sector principal al economiei din aria GAL. SURSA – Registre agricole UAT. 2. Populația Conforma datelor statistice de la recesământul populației din anul 2011 și prezentate în Fișa de prezentare a teritoriului(ANEXA 2 la SDL)populația stabilă era de 53128 locuitori, ceea ce duce la o densitate medie de 30,03 locuitori pe km2. În ceea ce privește structura populației pe grupe de vârstă la 1 ianuarie 2015 costatăm că segmentul vârstă 0-14 ani reprezintă 15,45%, populația activa, segmentul 15-64 ani reprezintă 69,73%, iar segmentul de peste 65 ani reprezintă 14,82%. Analizând în detaliu această structură, pe segmente de 5 ani, constatăm o creștere progresivă a numărului de persoane de la segmentul 0-4 ani până la segmentul 25-29 ani.Menținerea trendului descendent se observă că începe de la grupa 25-29 ani și este constant. La populația activă se constată două discontinuități importante. Prima pe segmentul 30-34 ani, o scădere de 1,40% și a doua pe segmentul 50-54 ani, de 2,37%. Analizând cauzele acestor două discontinuități considerăm că ele se datorează migrației populației tinere în cazul segmentului 30-34 ani, imediat după anii 2000, și a populației de etnie germană după revoluție pentru al doilea segment. Practic avem o populatie a cărei structută piramidală s-a torsionat, baza fiind alcătuită dintr-un trunchi de piramidă cu baza mare în sus(segmentele de la 0 la 29 ani) pe care se sprijină o piramidă normală(segmentele de la 30 de ani la peste 85 ani). Acest raport însă trebuie îmbunătățit până mai avem populație tânără, populație care trebuie stabilizată în teritoriu, astfel încât să conducă la stoparea depopulării și creșterii natalității. Creșterea calității vieții și siguranța familiei prin crearea de locuri de muncă trebuie să fie priorități ale strategiei, astfel încât teritoriul GAL să devină unul atractiv pentru tineri. SURSA – ISN. 3. Rata sărăciei În continuare o scurtă descriere a zonelelor sărace pentru care indicele de dezvoltare locală (IDUL) are valori mai mic sau egal cu 55. ANEXA la Ghidul solicitantului - Lista-UAT-urilor-cu-valorile-IDUL-corespunzatoare. Următoarele comune au valoarea indicelui de dezvoltare mai mic de 55: Banloc – 47,41; Birda – 51,29; Ghilad – 53,52; Giera – 52,89; Jamu Mare – 51,29. După cum se poate constata trei din cele 5 unități administrative sunt grupate, reprezentând împreună o zonă săracă extinsă la ieșirea Timișului din România. Această zonă a fost expusă inundațiilor fiind situată între cele două râuri – Timiș și Bârzava, râuri care traversează teritoriul GAL de la est spre vest. În ceea ce privește suprafața ocupată de zonele sărace și populația care locuiește în aceste zone situația se prezintă astfel: zonele sărace ocupă 33,32% din teritoriul GAL, iar populația aferentă acestor zone reprezintă 20,26% din total populație GAL. Această scurtă analiză ne arată faptul că o treime din teritoriu GAL este acoperit de zone sărace, zone în care densitatea populației este de 18,26 loc/km2, cu 12 procente mai mică decât densitatea populației în teritoriul GAL, iar analizând datele statistice ale ultimilor două recesăminte numărul de locuitori ai UAT-urilor respective a scăzut, exceptie făcând doar comuna Ghilad unde s-a inregistrat un ușor sport de populație în anul 2011, față de datele statistice din anul 2002. De fapt analizand datele statistice coparativ între ultimele doua recesăminte populația din teritoriul GAL a scăzut cu peste 1100 de locuitori, ceea ce reprezinta o scădere de peste 2%, într-o perioadă de 10 ani. Oprirea depopulării și susținerea dezvoltării echilibrate a teritoriului, prin sprijinirea zonelor sărace (cu indicele IUDL sub 55) vor constitui priorități în susținerea proiectelor.

7 | P a g e

4. Zone NATURA 2000 și zone cu valoare naturală ridicată(HNV) În teritoriul GAL Asociația Timiș Torontal Bârzava sunt situate mai multe situri NATURA 2000. În continuare vom enumera aceste situri, precum și UAT-urile pe teritoriul cărora se regăsesc aceste areale protejate: - Sit Lunca Bârzavei – Cod sit ROSPA0127 – se regăsește pe teritoriul orașului Deta(0,1 km2), pe teritoriul comunei Banloc(20,59 km2) și pe teritoriul comunei Denta(3,32 km2); - Sit Pajiștea Jebel- Cod sit ROSCI0348 – se regăsește pe teritoriul comunei Jebel(0,31 km2); - Sit Lunca Timișului – Cod sit ROSCI0109 – se regăsește pe teritoriul comunei Pădureni(14,98 km2), pe teritoriul comunei Ghilad(2,17 km2), pe teritoriul comunei Giera(0,84 km2) și pe terotoriul comunei Foeni(1,33 km2); - Sit Pădurea Macedoniei – Cod sit ROSPA0095 - se regăsește pe teritoriul comunei Ghilad(25,93 km2) și pe teritoriul comunei Livezile(0,2 km2); - Sit Sărăturile Foeni-Grăniceri – Cod sit ROSC- se regăsește pe teritoriul comunei Giera(1,38 km2) și pe teritoriul comunei Foeni(0,59 km2); - Sit Livezile-Dolaț – Cod sit ROSPA0126 - se regăsește pe teritoriul comunei Giera(5,89 km2), pe teritoriul comunei Banloc (16,90 km2), se regăsește pe teritoriul comunei Ghilad (0,05 km2) și pe teritoriul comunei Livezile(42,82 kmp). După cum se poate constata pe teritoriul Gal sunt 6 situri NATURA 2000 cu o suprafață de 136,27 km2, ceea ce reprezinta 7,70% din total teritoriu. Fiind o componentă importantă de mediu în dezvoltarea locală, în special a zonelor cu astfel de situri și ținand cont și de constrângerile impuse de normele de mediu în aceste areale trebuie analizată și găsită modalitatea de sprjin oferită în aceste teritorii, mai ales că se observă că o mare parte din aceste situri se suprapun peste zonele sărace identificate. SURSA - ANEXA la Ghidul solicitantului - Lista-ariilor-naturale-protejate-Natura-2000_1. În teritoriul GAL au fost identificate de asemenea si zone cu valoare naturală ridicată(HNV). Aceste zone sunt situat în comnele Forotic și Doclin. SURSA - ANEXA la Ghidul solicitantului - Lista-zonelor-cu-valoare-naturala-ridicata-HNV_1. Existența acestor zone în aria GAL constituie un patrimoniu natural important care poate fi valorificat pentru promovarea și atractivitatea teritoriului. 5.Minoritățile Teritoriul GAL Asociația Timiș Torontal Bârzava cuprinde teritorii din vestul județului Caraș Severin și sudul Județului Timiș, teritorii care au fost parte din regiunea istorică Banat, regiune delimitată de Mureș la nord, Dunăre la sud, Cerna la est și Tisa la vest. Specific acestei mari regiuni, astăzi împărțită între România și Serbia, este structura multietnică a populației și multiculturalismul, caracteristic de altfel și Peninsulei Balcanice. Astfel in cele 19 unități administrative ale GAL-ului, conform ultimului recesământ(2011) trăesc împreună 11 etnii, 14 persoane sunt de ”alte etnii”, iar pentru 2529 de persoane informația este indisponibilă. Romanii sunt majoritari – 79,70%, alaturi de care locuiesc maghiari – 6,09%, romi – 3,44%, ucrainieni – 0,71%, germani – 1,43%, sârbi – 1,56%, slovaci – 0,98%, bulgari – 1,14%, croați – 0,11%, italieni – 0,01%, cehi – 0,04% și alte etnii – 0,03%. SURSA - Populatia-stabila-dupa-etnie-judete-municipii-orase-comune-RPL-2011. Specific acestui teritoriu este faptul că etniile trăiesc împreună, în aceeași localitate întâlnim mai multe etnii. Minoritatea romă cu cei 1825 de membri nu este compactă fiind răspândită în 18 din cele 19 UAT-uri, cel mai mare număr fiind de 322 persoane în localitatea Berzovia, unde reprezintă 8% din totalul populației. Cu toate acestea există și câteva sate unde populația unei etnii este dominantă, peste 90% din populație aparținând unei singure etnii. Astfel întâlnim minoritatea maghiară în localitatea Cruceni(comuna Foeni), în Rovinița Mare(comuna Denta) și Conacul Iosif(comuna Liebling). Minoritatea ucrainiană o întâlnim în localitatea Soca(comuna Banloc), minoritatea bulgară în localitatea Breștea(comuna Denta), minoritatea slovacă în

8 | P a g e

localitatea Butin(oraș Gătaia). Nu toate minoritățile au reușit să-și constituie asociații de tip ONG care să le reprezinte la nivel local, majoritatea fiind reprezentate de Uniunile la nivel național, care au filiale locale, dar în același timp au și scopuri politice. Există și sunt partenere în GAL următoarele asociații ale minorităților: Asociația ZLAT BRES, reprezentând etnia bulgară și Asociația PAKIVALE ROM, reprezentând minoritatea romă. După cum se poate constata, în teritoriul GAL putem vorbi despre caracterul multietnic, multiculturalitate, multilingvism, în contextul în care nu sunt probleme interetnice. Fiecare minoritate își păstrează datinile, obiceiurile, tradițiile și cultura. iar GAL-ul poate oferi prin măsuri specifice suportul de care au nevoie pentru păstrarea și promovarea valorilor culturale pe mai departe ale acestor ”muzee vii”, oaze de cultură peste timp, păstrate din generație în generație cu prețul degadării genetice a etniei. 6.Infrastructura locală Analizând prin comparație starea infrastructurii locale la nivelul anului 2010 și la nivelul anului 2016 constatăm o îmbunătățire mai ales în ceea ce privește infrastructura de apă și apă uzată. Astfel prin PNDR 2007-2013 și prin PNDL aproape toate comunele au beneficiat de fonduri în vederea realizării infrastucturii de apă și unele de apă uzată. De asemena unele comune au beneficiat de fonduri pentru realizarea infrastructurii de agricole și silvice. Pentru cele două orașe un rol important în realizarea infrastructurii de apă și apă uzată l-a reprezentat aparteneța la ADI APĂ CANAL Timiș, care a beneficiat de fonduri nerambursabile prin care s-au modernizat sistemele de alimentare cu apă potabilă și sistemele de canalizare și epurare a apelor uzate, inclusuv stațiile de epurare. Având în vede valoarea mai mică a fondurilor de care pot beneficia prin GAL, în urma procesului de animare și a procesului de consultare realizat în fiecare unitate administrativă pe parcursul elaborării strategiei, dar și cu administrațiile locale, inclusiv cu primarii și consilierii locali s-a ajuns la concluzia ca prin finanțările obținute prin GAL să se finanțeze infrastructură mică și în deosebi cele care vizează siguranța cetățeanului: modenizarea sistemului de iluminatul public și sisteme de supraveghere video, dar și infrastructură suport (capele) pentru serviciile funerare, centre comunitare suport pentru sprijinul sectorului asociativ la nivel de GAL, sprijinirea modenizării piețelor agroalimentare locale acolo unde este cazul, spații expoziționale, punerea în valoare a clădirilor abandonate prin utilizarea lor în folosul comunității, modernizarea serviciilor prublice prin dotarea cu echipamente de ultimă generație. 7. Organizare instituíonala și socială Serviciile de utilitate publică, asigurate de primării prin compartimentele de specialitate sunt: iluminatul public, salubrizare, alimentare cu apă, canalizare, asistență socială, agrement. Deși investițiile în infrastructură au crescut, totuși unele servicii trebuiesc îmbunătățite. Structura instituțiilor cu caracter social este dominată de unitățile de cult, alături de administrațiile locale. Infrastructura medicală și unitățile medicale locale au cunoscut în ultimii ani o evoluție de excepție, Spitalul orășenesc Deta cunoscând o medernizare care la adus pe primele locuri între unitățile de profil din județul Timiș. Cel de al doilea spital se află în orașul Gătaia, care a fost modernizat în mică parte. Infrastructura educațională și culturală este reprezentată de cele două licee, unul teoretic la Gătaia și unul tehnologic la Deta, precum și de structura școlară de la nivel comunal, școli generale cu clasele I-VIII. Societatea civilă deși reprezentată prin mai multe asociații din diverse domenii, nu este organizată și nu acționează unitar în folosul teritoriului. În aceeasi situație se află și asociațiile cu caracter profesional.

9 | P a g e

Existența instituților enumerare mai sus și lipsa comunicării instituționale și a informării complectează imaginea unei zone care se confruntă cu diverse provocări, iar startul unei comunicări eficiente în folosul comunității s-ar putea realiza prin concentrarea acestor în centre suport, atat pentru servicii către populație cat și centre suport pentru societatea civilă. CAPITOLUL II: Componenţa parteneriatului Parteneriatul a fost stabilit conform cerinţelor formulate în ”Ghidul solicitantului pentru participarea la selecția strategiilor de dezvoltare rurală”, respectiv ”Planul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020”,Regulamentului CE 1305/2013, respectând principiile elaborării unei strategii și cele ale abordării Leader. Parteneriatul alătuit din Teritoriul (Microregiunea) GAL Asociația Timiș Torontal Bârzava cuprinde un număr total de 58 parteneri, din care 37 sunt parteneri privaţi şi 21 sunt parteneri publici (UAT-uri). Dintre partenerii privaţi 29 sunt agenţi economici, iar 8 sunt reprezentanţi ai societăţii civile. Parteneriatul este echilibrat şi reprezentativ pentru zonă. Interesul şi implicarea partenerilor din fiecare sector în dezvoltarea teritoriului Interesul comun al partenerilor este de a dezvolta durabil şi integrat comunitatea şi de a realiza acţiuni comune în acest sens, de a direcţiona iniţiativele locale către o viziune adaptată nevoilor locale de a crea plus valoare pentru Teritoriu care să ducă la îmbunătăţirea calităţii vieţii, printr-o IMPLICARE participativă, de jos în sus, care reprezintă cheia implementării schimbării în Teritoriul (Micro -regiunea) 1. Partenerii publici – UAT-urile au un Interes Public. Comuncarea se manifestă prin realizarea de acţiuni ce au în vedere ca scop şi fundament, prosperitatea, binele comunităţii, luând în considerare drepturile sale fundamentale şi obţinerea unui Beneficiu Comun pentru TERITORIU, modernizarea şi menţinerea satului românesc. Implicarea UAT-urilor în dezvoltarea Teritoriului presupune asumarea unei poziţii din care este emisă o evaluare cu privire la faptul că o acţiune/schimbare va fi în beneficiul general şi va avea rezultate dezirabile pentru întreg TERITORIUL. Experienţa individuală a fiecărui UAT în parte, realizată în urma implementării proiectelor derulate cu fonduri europene, pusă în comun, va fi în folosul întregului TERITORIU. Singurul partener public provenit din afara teritoriului îl reprezintă Consiliului Județean Timiș, considerând util continuitatea parteneriatului actual cu acesta, pentru a integrara SDL-ul în strategia de dezvoltare a județului Timiș, dar și datorită experienței, interesului și a implicării manifestate din perioada de programare 2007-2013 a programului Leader, recent încheiată. Datorită caracterului său constitutiv Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Timiș Torontal deși funcționează conform OG26/2000, este considerată ca făcând parte din categoria partenerilor publici. 2. Partenerii privaţi 2.1. Agenţii economici – interes şi implicare în dezvoltarea teritoriului

10 | P a g e

Problemele satului românesc sunt asemănătoare între ele, acest considerent ducând şi la nivelul Teritoriului GAL Asociația Timiș Torontal Bârzava la nevoia unei viziuni integrate ale tuturor partenerilor pe baza căreia să poată fi formulate priorităţi şi direcţii de dezvoltare. În Teritoriul GAL Asociația Timiș Torontal Bârzava elementul cel mai consistent îl constituie agricultura ca ramură importantă a economiei, un număr de 23 din cei 29 parteneri privaţi având obiect de activitate agricultura sau activităţi legate de agricultură, unul dintre ei fiind specializații în cultură mare ca grup de producători, 6 prestează servicii pentru agricultură și 16 au activității legate de producția agricolă, dar nu numai agricultura va fi cea care va renaşte spațiul nostru rural, dezvoltarea economică locală presupune şi altceva, adică mici industrii, ferme familiale, întreprinzători rurali pe alte domenii (activităţi non-agricole) capabili să utilizeze tehnologii performante, să dezvolte avantajele oferite de Teritoriu. Preocuparea comună şi interesul partenerilor privaţi este aceea de a identifica noi soluţii şi metode de rezolvare a problemelor Teritoriului implicându-se cu experienţa acumulată pe fiecare domeniu economic în dezvoltarea echilibrată a Teritoriului GAL Asociația Timiș Torontal Bârzava alături şi împreună cu partenerii publici şi societatea civilă. Dezvoltarea Teritoriului este un proces pe termen lung care presupune, în mod normal, atât resurse financiare cât şi un Parteneriat local durabil, un parteneriat privat-public ca instrument activ de cooperare între autorităţi publice şi parteneri privaţi pentru realizarea de proiecte privind dezvoltarea locală, pentru găsirea de soluţii la problemele actuale. 2.2. Societatea civilă (ONG-uri) – interes şi implicare în dezvoltarea teritoriului În cadrul Parteneriatului 8 reprezentanţi ai societăţii civile sunt asociații non-guvernamentale care desfăşoară activităţi diverse: sociale, culturale, educative şi de mediu, specifice tinerilor, de dezvoltare rurală, inclusiv cele ale etnicilor romi, bulgari și maghiari, zona fiind una multietnică și multicultural, bogat reprezentată, iar experienţa acumulată în activităţile desfăşurate poate fi extinsă la nivelul întregului Teritoriu, aceasta fiind considerată ca aport la dezvoltarea Teritoriului. Interesul ONG-urilor din Parteneriat este legat de o corectă identificare a nevoilor în comunitate şi de atragerea resurselor necesare pentru abordarea acestor nevoi, funcţionarea lor fiind dependentă de acest lucru. ONG-urile din Teritoriul GAL Asociația Timiș Torontal Bârzava reprezintă „pulsul” comunităţii pe linie culturală, socială, reînvierea tradiţiilor locale, mediu, învăţământ, etnii, în special rome dar și bulgare și maghiare, care pot juca un rol fundamental în identificarea unor probleme ce ar putea fi trecute cu vederea de către autorităţile publice dacă nu s-ar afla în Parteneriat, iar prin utilizarea resurselor umane proprii, a capacităţii lor organizatorice le pot sprijini în realizarea obiectivelor lor. Implicarea ONG-urilor din Parteneriat în dezvoltarea Teritoriului presupune: - să participe la elaborarea unei Strategii de Dezvoltare Locală eficientă prin întărirea instituţiilor, adaptată la nevoile publice, exprimând punctul de vedere al opiniei publice şi punând în valoare experienţele sociale, colaborând cu UAT-urile din Parteneriat; - să răspundă unora din nevoile comunităţii care nu pot fi acoperite în totalitate de alte tipuri de instituţii (publice şi ale mediului de afaceri). Nu în ultimul rând formele asociative sunt echilibrat prezente în parteneriat, au obiectul activității în concordanță cu specificul teritoriului și cerintele ghidului solicitantului, astfel Asociația Team 4 Life+ derulează cu rezultate notabile acțiuni de mediu, Asociația Pakivale Rom activează ca asociație a etniei rome, pe când Asociația Zlat Bres reprezintă interesele minorități bulgare. Asociația Pro Liebling activează în domeniul culturii și a tinerelor talente, Asociația Tinerilor pentru Gătaia este dedicată activității specifice tinerilor, celelalte asociații având în general un domeniu mai larg de aplicabilitate precum dezvoltare microregională durabilă, activități dedicate sportului, de tineret și cultură. Concluzonând, toţi partenerii propuși conlucrează şi interacţionează împreună în favoarea comunităţilor din Teritoriul acoperit de către GAL Asociația Timiș Torontal Bârzava.

11 | P a g e

CAPITOLUL III: Analiza SWOT(analiza punctelor tari, punctelor slabe, oportunităților și

amenințărilor)

TERITORIUL

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- Poziționarea geografică în apropiera orașelor Timișoara și Reșița, la frontiera cu Serbia; - Traversarea teritoriului GAL de două rute importante de transport rutier:DN 59(E70) Timișoara - Belgrad și DN 58 Timișoara – Reșița; - Traversarea teritoriului de o rețea importantă de căi ferate; - Traversarea teritoriului de trei râuri de la est spre vest (Timiș, Bârzava și Moravița); - Uniformitatea teritoriului, majoritatea cu o altitudine sub 100 m, o câmpie întinsă de la vest spre est și o mică zonă colinară în partea estică( comunele Jamu Mare, Forotic, Doclin și Berzovia; - Existența apelor geotermale în subsol pe aproape tot teritoriul GAL; - Vestigii istorice, începând cu epoca bronzului, continuând cu cucerirea romană, ocupația turcă, etc. - Faună și floră diversificată: 6 situri NATURA 2000 și două UTA-uri, Doclin și Forotic, cuprinse ca zone cu valoare naturală ridicată(HNV)

- Uniformitatea terenului – neatractivă din punct de vedere turistic; - Teren cu altitudine joasă, mai ales în partea de vest, supus frecvent riscului de inundații; - Rețeaua de transport pe cale ferată învechită și neexploatată la capacitate; - Nevalorificarea la capacitatea existentă a bogățiilor naturale; - Rețeaua de drumuri comunale și locale nemodernizată;

OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI

- Poziționare geostrategică avantajoasă față de țările Uniunii Europene; - Surse de finanțare suplimentară prin acces la finanțările prin programele transfrontaliere cu Ungaria și Serbia;

- Posibilă instabilitate politică în zona Peninsul Balcanică; - Învecinarea cu un stat care nu este membru al UE; - Creșterea pruțurilor de vânzare a

12 | P a g e

- Amplasare apropiata față de aeroporturile din Timișoara și Belgrad; - Acces apropiat la transportul fluvial de mărfuri; - Piețe de desfacere apropiate – cele două reședințe de județe – Timișoara și Reșița.

terenurilor agricole împiedică comasarea terenurilor; - Lipsa investitiilor în modernizarea drumurilor județene și comunale precum și degradarea continuă a infrastructurii de transport feroviar.

POPULAȚIE

EC

ON

OMI

E


INDUSTRIE

- Existența unui pol economic în orașul Deta, peste 2500 locuri de muncă; - Existența unui sector economic pe intreg teritoriul GAL, în funcție de specificul fiecărui UAT: industrie alimentară la Giera, mai multe unități industriale în orașul Gătaia, unități ale sectorului induastriei alimentare și din sectorul construcțiilor industriale la Berzovia; - Forță de muncă ieftină, rata scăzută a somajului;

AGRICULTURĂ

INDUSTRIE

- Număr mic de agenți economici per unitate administrativă; - Închiderea unor intreprinderi de tradiție - Declinul activităților sectorului meșteșugăresc; - Concentrarea sectorului industrial în urban - Număr mic de antreprenori locali; - Lipsa unităților de procesare (abatoare fixe/mobile, carmangerii, măcelarii, microintreprinderi de procesare și valorificare a laptelui, mierii) în aria GAL. - Lipsa unităților de procesare din domeniul industriei alimentare;


- Existența unui raport echilibrat între grupele de vârstă; - Populația activă reprezintă 69,73%; - Diversitatea multietnică și multiculturală a etniilor care trăiesc în armonie în aria GAL – 11 etnii; - Diversitate confesională; - Existența formelor de organizare locală de reprezentare a minorităților, alta decât organizațiile politice; - Rata scăzută a șomajului în teritoriul GAL.

- Tendințe de reducere a populației, prin îmbătrânire; - Migrarea tinerilor către oraș și străinătate - Populația cu vârsta de până la 19 ani în scădere constantă pe grupe de vârstă; - Nivel scăzut al veniturilor populației, atât din industrie(salarii) cât și din agricultură - Număr mare al populației care trăiește din agricultură; - Distribuție neuniformă în teritoriu, ajungând la 18,26 loc/km2 în UAT-urile cu indicele de sărăcie sub 55 puncte


- Posibilitatea de calificare și recalificare în domeniile de interes; - Oferta de surse de finanțare pentru dezvoltarea de afaceri în mediul rural pentru familii plecate în strainătate sau membri ai familiilor plecați la muncă în strainătate; - Existența surselor de finanțare pentru creștera calității vieții – construirea de sisteme de alimentare cu apă și sisteme de colectare și epurare a apelor uzate.

- Existența limitată de informații structurate cu privire la nivelul șomajului neânregistrat și a muncii la ”negru”; - Diferența de confort între oraș și sat; - Stabilirea unui numar redus de persoane instruite și calificate în mediul rural; - Lipsa instruirii în ceea ce privește planingul familial în mediul rural și a unei politici demografice coerente și susținută la nivel național pentru mediul rurual.

13 | P a g e

- Suprafața agricolă ocupă 86,98% din suprafața totală; - Predomină cultura cerealelor și plantelor tehnice și creștetrea animalelor(ovine și bovine); - Existența spațiilor pentru depozitare de tip silozuri; - Terenuri nepoluate chimic – posibilitate mare de conversie pentru culturi ecologice; - Solurile existente fac parte din grupa solurilor fertile (lăcoviște). Clima temperat-continentală cu influențe mediteranene; - Potențial de dezvoltare a sectorului horticol, în special în comunele din zona colinară; - Existența fermelor care lucrează suprafețe mari de teren agricol - Exploatarea tuturor terenurilor existente; - Existența unui număr mare de animale în fermele populației; - Exploatarea extensivă a pășunilor și fânețelor

AGRICULTURĂ

- Grad scăzut de prelucrare a producției agricole - Inexistența formelor de organizare asociative(cooperative, grupuri de producători) a fermierilor în vederea procesării și valorificării în comun a producției agricole; - Lipsa de încredere a fermierilor în formele asociative; - Actualele forme de asociere sunt înființate pe OG 26/2000 și nu au atribuțiuni în procesarea și valorificarea producției agricole, oferirea de servicii către fermieri; - Șefii de exploatații îmbătrâniți și fără studii în domeniul agricol; - Fermele de dimensiuni mici și medii nu dețin un parc de masini și utilaje agricole moderne, performante; - Inexistența unei mărci locale, a unui brand recunoscut pe piață; - Dificultăți și riscuri în obținerea creditelor pentru investiții în agricultură; - Inexistența unor sisteme moderne de irigații pentru agricultură; - Nevalorificarea sistemului de cultivare a orezului de la Topolea-Banloc; - Vânzarea terenurilor agricole deținute de către exploatațiile mici; - Lucrarea terenului în parcele mici, fără randament din punct de vedere al mecanizării; - Inexistența unor piețe agricole organizate de tip ”GROSS” pentru producătorii agricoli din aria GAL; - Lipsa de facilități de piață pentru producătorii locali; - Lipsa diversificării culturilor agricole; - Lipsa investițiilor în lucrările de înmunătățiri funciare existente și noi; - Rețeaua de infrastructură rutieră slabă; - Lipsa atractivității forței de muncă calificate către sectorul zootehnic; - Situație juridică neclară a documentelor de proprietate asupra terenurilor agricole;


- Existența surselor de finațare a investițiilor în sectorul agricol din fonduri europene nerambursabile; - Existența GAL-ului ca sursă de finanțare,

- Pericolul îmbătrânirii forței de muncă în agricultură; - Proceduri complicate de obținere a avizelor și autorizațiilor, certificate, informații;

14 | P a g e

acumularea de experiență a partenerilor GAL; - Cererea de produse ecologice de către unități de procesare și consumatori din afara teritoriului; - Creșterea cererii pentru produsele agro-alimentare cu valoare adăugată; - Existența cadrului legislativ necesar dezvoltării formelor asociative pentru procesare și desfacere( lanțul scurt).

- Concurență cu produsele importate din UE; - Dificultăți de a intra pe piață cu produse în cantități mici; - Rezistența la schimbarea tipului de producție în funcție de cerințele pieții; - Prezența a preamultor intremediari în lanțul de comercializare; - Lipsa surselor de cofinanțare a proiectelor cu finanțări nerambursabile; - Instabilitatea preturilor produselor agricole și nu numai; - Investiții reduse în creerea de surse alternative de venit

Organizare socială și instituțională


- Existența unui spital modern la Deta, care deservește teritoriul GAL; - Existența a trei licee în aria GAL- unul teoretic și două tehnologice; - Fiecare comună dispune de școală generală cu clasele I-VIII, grădinițe, iar fiecare sat are grădiniță și cel putin clasele I-IV. - Învățământ în limba minorităților etnice; - Transport asigurat pentru elevi și cadre didactice; - Existența a numeroase instituții publice și private:Judecatoria, Parchetul, Poliția de Frontieră, Jandarmeria, Detașament ISU, Trezoreria, ANAF-ul, Oficiul de Cadastru, Publicitate Imobiliară Timiș, trei sedii de bănci, spital, liceu, notari publici. - Existența în cadrul UAT-urilor a posturilor de agenți de dezvoltare locală; - Număr mare de confesiuni și unități de cult; - Existența asociațiilor neguvernamentale.

- Inexistența unei infrastructuri suport pentru servicii de sprijinal afacerilor în mediul rural și mic urban; - Mare parte a personanulului didactic și medical sunt navetiști; - Personal netitularizat conduce la schimbarea prea des a personalului; - Lipsa unor instituții de protecție a persoanelor și grupurilor marginalizate în aria GAL; - Neimplicarea asociațiilor existente în viața economică și socială a comunităților de care aparțin. Inexistența unei colaborări între asociații și a unei strategii comune de acțiune în vederea realizării scopului pentru care s-au înființat; - Lipsa spațiilor conforme legislației în vigoare privind serviciile funerare(capele); - Pondere crescută a populației locale aflată în risc de sărăcie, excluziune socială, etnie romă, familii monopartentale, familiile cu m ulți copii, bătrâni singuri;


- Existența oportunităților de finanțare POCU în vederea calificării, recalificării și perfecționării cadrelor din domeniul învățămân și sănătate - Procesul de descentralizare va permite demararea unor inițiative locale

- Resurse bugetare insuficiente pentru o dezvoltare cât mai echilibrată; - Adâncirea disparităților dintre urban și rural din perspectiva infrastructurii medicale, educaționale și culturale; - Dezvoltarea limitată a oportunităților alternative de ocupare, contribuie la menținerea unui nivel crescut al populației ocupate în sectorul agricol; - Legislație intr-o continuă schimbare în sectorul social și instituțiunal;

15 | P a g e

- Creșterea gradului de uzură a dotărilor instituțiilor

Mediu și climă


- Grad scăzut de poluare a mediului; - Existența unui sistem unitar de colectare a deșeurilor; - Existența ariilor protejate: NATURA 2000 și zone cu valoare naturală ridicată - Resurse naturale aflate în stare bună de conservare; - Utilizarea redusă a imputurilor agro-chimice; - Gamă variată de resurse de energie regenerabilă(eoliană, geotermală, solară)

- Educație ecologică scăzută a populației; - Probabilitate crescută de apariție a fenomenelor naturale precum inundațiile și cutremurele; - lipsa unei colaborări eficiente între cercetare și producție în domeniul agricol pe teme de mediu și climă; - practici inadecvate în gestionare a deșeurilor rezultare din activități agricole; - nivel scăzut a resurselor de energie regenerabilă existente; - sisteme de iluminat public învechite, mari consumatoare de energie.


- Existența programelor comunitare de susținere a protecției mediului privind gestionare deșeurilor și apelor uzate; - Programe de sprijin a reducerii GES; - Susținerea crescândă a politicilor publice pentru gestionarea durabilă a resurselor naturale; - Accesul la scară largă la tehnologii de producere a energiei din surse regenerabile

- Cresterea impactului negativ asupra mediului al activităților agricole; - accentuarea efectelor negative asupra resurselor de apă, rezultate în urma utilizării unor tehnologii neperformante sau neadaptate condițiilor locale; - Modificarea condițiilor climatice duc la creșterea atacului de dăunători și boli, scăderea productivității agricole și forestiere - Riscul creșterii emisiilor GES ca urmare a creșterii numarului de animale și lipsa investițiilor în gestionarea gunoiului de grajd

16 | P a g e

CAPITOLUL IV: Obiective, priorităţi și domenii de intervenție

Obiectivele de dezvoltare rurală care vor fi atinse prin implementarea SDL-ului sunt

rezultatul soluționării nevoilor identificate în teritoriu. Măsurile prin care se vor finanța investițiile

specifice teritoriului LEADER al Asociației Timiș Torontal Bârzava contribuie la următoarele

obiective de dezvoltare rurală ale PCA prevăzute de Regulamnetul 1305/2013.

1. Favorizarea competitivității agriculturii;

2. Obținerea unei dezvoltări teritoriale echilibrate a economiilor și comunitățiilor rurale,

inclusiv crearea și menținerea de locuri de muncă.

Atingerea obiectivelor de dezvoltare rurală se vor realiza prin intermediul a trei

priorități:

1. P1 - Încurajarea transferului de cunoștințe și a inovării în agricultură, silvicultură și în

zonele rurale;

2. P2 - Creșterea viabilității exploatațiilor și a competitivității tuturor tipurilor de agricultură

în toate regiunile și promovarea tehnologiilor agricole inovatoare și a gestionării durabile a

pădurilor;

3. Promovarea incluziunii sociale, a reducerii sărăciei și a dezvoltării economice în zonele

rurale.

Prioritățile enumerate mai sus vor fi atinse prin implementarea a 7 măsuri de finanțare

a proiectelor prin SDL:

1. Măsura 1 / 6B:DEZVOLTAREA LOCALITĂȚILOR RURALE ȘI MIC-URBANE PRIN INVESTIȚII ÎN

INFRASTRUCTURĂ LA SCARA MICĂ, SERVICII DE BAZĂ PENTRU POPULAȚIE ȘI INVESTIȚII

ASOCIATE PATRIMONIULUI CULTURAL ȘI NATURAL.

2. Măsura 2 / 2B: REÎNNOIREA GENERAȚIILOR DE FERMIERI PRIN SPRIJINIREA TINERILOR

FERMIERI

17 | P a g e

3. Măsura 3 / 6A: MĂSURI ÎMPOTRIVA DEPOPULĂRII PRIN CREAREA DE LOCURI DE MUNCĂ PRIN

SPRIJINIREA ACTIVITĂȚILOR NON AGRICOLE

4. Măsura 4 / 2A:SPRIJINIREA STRUCTURILOR ASOCIATIVE PRIN INVESTIȚII ÎN ACTIVE FIZICE

5. Măsura 5 / 6B:– CENTRE SUPORT PENTRU POULAȚIA RURALĂ ȘI MIC URBANĂ.INCUBAREA

ORGANIZAȚIILOR ASOCIATIVE

6. Măsura 6 / 1A:ÎNCURAJAREA COOPERĂRII PRIN ASOCIERE PENTRU GĂSIREA DE SOLUȚII

INOVATIVE ȘI FACILITAREA ACCESULUI LA PIAȚĂ

7. Măsura 7 / 6B:INTEGRAREA MINORITĂȚILOR PRIN CULTURĂ ȘI TRADIȚI

Prioritatea principală pentru GAL Asociația Timiș Torontal Bârzava este Prioritatea 6 -

Promovarea incluziunii sociale, a reducerii sărăciei și a dezvoltării economice în zonele rurale,

reflectată atât prin numărul de măsuri prăpuse cât și prin valoara alocată acestei priorități.

Caracterul inovator derivă din faptul că toate măsurile propuse au o componentă inovatoare

descrisă în fișa măsurii, mai mult măsurile 2,4 și 6 reprezintă un pachet de măsuri complementare

care prin încurajarea cooperării și asocierii stimulează în mod direct inovarea.

Logica intervenției este prezentată în tabelul de mai jos.

Obiectivul de

dezvoltare

rurală 1

Priorități de

dezvoltare

rurală →

Domenii de

Intervenție →

Măsuri → Indicatori de

rezultat

Favorizarea

competitivită

ții agriculturii

P1:

Încurajarea

transferului

de

cunoștințe și

a inovării în

agricultură,

silvicultură și

în zonele

rurale

1A) Încurajarea

inovării, a cooperării și

a creării unei baze de

cunoștințe în zonele

rurale

Măsura 6/1A

INCURAJAREA

COOPERARII PRIN

ASOCIERE PENTRU

GASIREA DE SOLUTII

INOVATIVE SI

FACILITAREA

ACCESULUI LA PIATA

Cheltuielile

publice totale:

140.000,00 euro

Numar de

organizții

asociative

înființate – 3

Locuri de muncă

create - 3

18 | P a g e

Obiective

transversale:

Mediu şi

climă,

Inovare

P2:

Creșterea

viabilității

exploatațiilo

r și a

competitivit

ății tuturor

tipurilor de

agricultură

în toate

regiunile și

promovarea

tehnologiilor

agricole

inovatoare și

a gestionării

durabile a

pădurilor

2A) Îmbunătățirea

performanței

economice a tuturor

exploatațiilor agricole

și facilitarea

restructurării și

modernizării

exploatațiilor, în

special în vederea

creșterii participării pe

piață și a orientării

spre piață, precum și a

diversificării

activităților agricole

Măsura 4/2A

SPRIJINIREA

STRUCTURILOR

ASOCIATIVE PRIN

INVESTIȚII ÎN ACTIVE

FIZICE

Numărul de

exploatații

agricole/ benefi

ciari sprijiniți –

2

Locuri de muncă

ctreate - 2

2B) Facilitarea intrării

în sectorul agricol a

unor fermieri calificați

corespunzător și, în

special, a reînnoirii

generațiilor

Măsura 2/2B

REÎNNOIREA

GENERAȚIILOR DE

FERMIERI PRIN

SPRIJINIREA

TINERILOR FERMIERI

Numărul de

exploatații

agricole/benefici

ari sprijiniți – 11

Locuri de muncă

create - 9

Obiectivul de

dezvoltare

rurală 2

Priorități de

dezvoltare

rurală →

Domenii de

Intervenție →

Măsuri → Indicatori de

rezultat

Obținerea

unei

dezvoltări

teritoriale

echilibrate a

economiilor și

comunitățiilo

r rurale,

inclusiv

crearea și

menținerea

de locuri de

muncă

P6:

Promovarea

incluziunii

sociale, a

reducerii

sărăciei și a

dezvoltării

economice în

zonele rurale

6A) Facilitarea

diversificării, a

înființării și a

dezvoltării de

întreprinderi mici,

precum și crearea de

locuri de muncă

Măsura 3/6A MASURI

ÎMPOTRIVA

DEPOPULĂRII PRIN

CREAREA DE LOCURI

DE MUNCĂ PRIN

SPRIJINIREA

ACTIVITĂȚILOR NON

AGRICOLE

Locuri de muncă

create - 11

6B) Încurajarea

dezvoltării locale în

zonele rurale

Măsura 1/6B

DEZVOLTAREA

LOCALITĂȚILOR

RURALE ȘI MIC-

URBANE PRIN

INVESTIȚII ÎN

INFRASTRUCTURA LA

SCARA MICĂ, SERVICII

DE BAZĂ PENTRU

POPULAȚIE ȘI

INVESTIȚII ASOCIATE

Populație netă

care beneficiază

de

servicii/infrastru

cturi

îmbunătățite –

10.000 persoane

Număr de UAT-

uri sprijinite – 15

19 | P a g e

Obiective

transversale:

Mediu şi

climă,

Inovare

PATRIMONIULUI

CULTURAL ȘI

NATURAL.

Locuri de muncă

create - 0

Măsura 5/6B

CENTRE SUPORT

PENTRU POULAȚIA

RURALĂ ȘI MIC

URBANA. INCUBAREA

ORGANIZATIILOR

ASOCIATIVE

Populație netă

care beneficiază

de

servicii/infrastru

cturi

îmbunătățite -

700

Număr de forme

asociative

sprijinite – 4

Locuri de muncă

create - 1

Măsura 7 / 6B

INTEGRAREA

MINORITATILOR PRIN

CULTURA SI TRADITII

Populație netă

care beneficiază

de

servicii/infrastru

cturi

îmbunătățite –

500 persoane

Număr de

minorități

sprijinite – 3

Locuri de muncă

create - 0

INDICATORI

Tabelul 2: Indicatori de monitorizare specifici domeniilor de intervenție

Domenii de

intervenție

Indicator de monitorizare Cantitate

1A

Cheltuielile publice totale 140.000,00

Numar de organizții asociative înființate 3

2A Numărul de exploatații agricole/beneficiari sprijiniți 2

2B Numărul de exploatații agricole/beneficiari sprijiniți 11

20 | P a g e

6A Locuri de muncă create 26

6B Populație netă care beneficiază de

servicii/infrastructuri îmbunătățite

11200

Număr de comune sprijinite 15

Număr de forme asociative sprijinite 4

Număr de minorități sprijinite 3

CAP. V: Prezentarea măsurilor

Demonstrarea valorii adăugate

Valoarea adăugată a măsurii este dată atât de de impactul generat de investițiile

finanţate prin strategie de o valoare consistentă (2.797.297,29 euro) dar și de faptul că prin

măsurile propuse a fi implementate în teritoriul GAL Asociația Timiș Torontal Bârzava, se propune o

abordare nouă a conceptului de dezvoltare rurală. Strategia propune ridicarea nivelului de trai

printr-o abordare la nivel micro a dezvoltării rurale ca urmare a consultării populației din teritoriu,

abordare ce urmărește dezvoltarea clasei de mijloc. Astfel s-a trecut de la conceptul de dezvoltare

puctuală prin proiecte cu efect puctual la un concept de dezvoltare cu efect multiplu. Prin

finanțarea acordată unui proiect se urmărește ca rezultatele acestuia să aibă cât mai mulți

21 | P a g e

beneficiari direcți și indirecți. Totodată strategia iși propune crearea a 26 noi locuri de muncă

pentru populația locală

Caracterul integrat și inovator

Caracterul integrat și inovator constă în faptul că măsurile urmăresc conceptul de sprijin al

formelor asociative print-o abordare integrată. |Astfel se proune un set de 3 măsuri integrate (M2,

M4, M6) care urmăresc realizarea uneia din direcțiile de dezvoltare a strategiei și anume:

cooperare, asociere, dezvoltare prin capiatlizare și facilitarea accesului la piață prin inovare.

Caracterul inovator este dat și de faptul că strategia iși propune stimularea societății civile și

implicarea acestei în luarea deciziilor referitoare la o altă direcție de dezvotatre, și anume

îmbunătățirea serviciilor de bază și dezvoltarea infrastructurii la scară mică. Strategia ia în

considerare caracterul multietnic al teritoriului ca un element important ce poate aduce o

plusvaloare teritoriului.

Pentru atingerea doar două obiective de dezvoltare rurală startegia se concentrează pe 3

priorități principale ce vor fi realizate prin 7 măsuri de acțiune.

PREZENTAREA MASURILOR

1. Măsura 1 / 6B: DEZVOLTAREA LOCALITĂȚILOR RURALE ȘI MIC-URBANE PRIN INVESTIȚII ÎN

INFRASTRUCTURĂ LA SCARA MICĂ, SERVICII DE BAZĂ PENTRU POPULAȚIE ȘI INVESTIȚII

ASOCIATE PATRIMONIULUI CULTURAL ȘI NATURAL.

2. Măsura 2 / 2B: REÎNNOIREA GENERAȚIILOR DE FERMIERI PRIN SPRIJINIREA TINERILOR

FERMIERI

3. Măsura 3 / 6A: MĂSURI ÎMPOTRIVA DEPOPULĂRII PRIN CREAREA DE LOCURI DE MUNCĂ PRIN


4. Măsura 4 / 2A:SPRIJINIREA STRUCTURILOR ASOCIATIVE PRIN INVESTIȚII ÎN ACTIVE FIZICE

5. Măsura 5 / 6B:– CENTRE SUPORT PENTRU POULAȚIA RURALĂ ȘI MIC URBANĂ.INCUBAREA

ORGANIZAȚIILOR ASOCIATIVE.

6. Măsura 6 / 1A: ÎNCURAJAREA COOPERĂRII PRIN ASOCIERE PENTRU GĂSIREA DE SOLUȚII


7. Măsura 7 / 6B: NTEGRAREA MINORITĂȚILOR PRIN CULTURĂ ȘI TRADIȚII

FIȘA MĂSURII

Denumirea măsurii – DEZVOLTAREA LOCALITĂȚILOR RURALE ȘI MIC-URBANE PRIN INVESTIȚII ÎN

INFRASTRUCTURĂ LA SCARA MICĂ, SERVICII DE BAZĂ PENTRU POPULAȚIE ȘI INVESTIȚII ASOCIATE

PATRIMONIULUI CULTURAL ȘI NATURAL

CODUL Măsurii - Măsura 1 / 6B

Tipul măsurii:

22 | P a g e

XINVESTIȚII

□ SERVICII

□ SPRIJIN FORFETAR

1. Descrierea generală a măsurii.

Infrastructură de bază este problema esențială a satului românesc precum și a spațiului

rural din microregiunea Timiș-Torontal-Bârzava. Având experiențaprogramului LEADER pe perioada

2012-2015,și având în vedere că infrastructura de bază necesită investiții de anvergură,prezenta

strategie nu poate rezolva singură această problemă. Această problemă va putea fi rezolvatăîn timp

prin diverse alte programe (europene sau naționale), și de aceea strategia de dezvoltare a

microregiunii încearcă să intervină cu resurse limitate acolo unde nu au reușit alte programe.

Măsura susţine stimularea creşterii şi promovarii sustenabilităţii socio-economice şi de

mediu, în special prin dezvoltarea infrastructurii locale la scara mica (inclusiv energie regenerabilă)

şi servicii de bază locale (agrement, sănătate, cultură etc.) precum şi prin reînnoirea satelor şi

acțiunipentru conservarea și promovarea patrimoniului cultural şi natural al satelor.Măsură vizează

satisfacerea unor nevoi ale comunității locale, dezvoltarea socio-economică a teritoriului, precum

și crearea unor noi locuri de muncă.

Zona rurală din microregiunea Timiș-Torontal-Bârzava prezintă probleme referitoare la dezvoltarea

socială şi economică, lipsalocurilor de muncă şi nivelul scăzut al calității vieţii, probleme

identificate în analiză diagnostic și analiza SWOT.

Pentru o dezvoltarea socio-economică a microregiunii este nevoie de o dezvoltarea

infrastructurii rurale, precum si a serviciilor de bază pentru populație. Îmbunătăţirea acestorapot

duce la creșterea calităţii vieţii, și la stoparea depopulării zonei.

Totodată prin dezvoltarea infrastructurii de bază,microregiunea poate deveni mai atractivăși

pentru alți investitori, ceea ce va duce implicit și la creșterea numărului locurilor de muncă.

Ca urmare a activităților de animare a teritoriului, s-au identificat nevoi specifice

teritoriului ce țin de infrastructura la scară mică cum ar fi: înființarea și/sau modernizarea

rețelelor de iluminat public, instalarea sistemelor de supraveghere video, crearea/modernizarea și

dotarea infrastructurii destinate activităţilor recreative şi de agrement, construirea de capele

mortuare,dotarea cladirilor publiceși altele, toate acestea au dus laprioritizarea acestei măsuri ca

o masura care să permită realizarea unui impact social și economic pentru un număr cât mai mare

de cetățeni, locuitori ai microregiuni Timiș Torontal Bârzava.

Obiectiv de dezvoltare rurală: Obținerea unei dezvoltări teritorialeechilibrate a economiilor și

comunităților rurale,inclusiv crearea și menținerea de locuri de muncă, conform Reg. (UE) nr.

1305/2013, art. 4.

Obiective specifice ale măsurii:

• Modernizarea și eficientizarea serviciilor publice prin dotarea clădirilor publice cu

aparaturăși echipamente de ultimă generație.

• Stimularea spiritului civic și implicarea societății civile în viața publică și găsirea unor soluții

inovative

• Promovarea micilor afaceri locale prin spații expoziționale și incubatoare de mici afaceri.

• Construirea de capele mortuareca și servicii locale de bază.

23 | P a g e

• Îmbunătățirea condițiilor de viață a locuitorilor prin amenajarea spațiilor publice locale (de

ex. parcuri, terenuri de joacă, piețe de valorificare a produselor locale, etc.)

• Îmbunătățirea siguranței publice prin înființarea și/sau modernizarea rețelelor de iluminat

public și prin instalarea sistemelor de supraveghere video.

• Investiții în domeniul energiei din surse regenerabile și al economisirii energiei.

Măsura contribuie la Prioritatea 6. - Promovarea incluziunii sociale, reducerea

sărăciei şi dezvoltare economică în zonele ruraleprevăzute la art. 5, Reg. (UE) nr. 1305/2013.

Măsura corespunde obiectivelor art.20:Servicii de bază şi reînnoirea satelor în zonele rurale, din

Reg. (UE) nr. 1305/2013

Măsura contribuie la Domeniul de intervenție6B) –Încurajarea dezvoltării locale în zonele rurale,

prevăzut la art. 5, Reg. (UE) nr. 1305/2013.

Măsura contribuie la obiectivele transversale ale Reg. (UE) nr. 1305/2013:

• Inovare:

Inovarea constăîn faptul că toate tipurile de proiecte vor fi precedate de acțiuni de animare și

implicarea a populației și societății civile prin dezbateri publice privind necesitatea și oprtunitatea

investiției. Totodată proiectele se vor finaliza prin acțiuni de informare a cetățenilor privind

rezultatele proiectului și utilitatea publică a acestuia.

Inovarea v-a fi datăși de faptul că prin această măsură vor fi finanțate alte tipuri de

investițiiidentificate prin acțiunile de animare, invesțitii care nu au mai fost finanțate pânăîn

prezent prin programe de dezvoltare rurală, cum ar fi capele sau iluminat public cu

led/fotovoltaic, sisteme supraveghere video a localității, spații expozitionale.

• Protecția mediului și atenuarea schimbărilor climatice:

În cadrul investiţiilor în crearea, îmbunătăţirea şi extinderea infrastructuri la scară mică, vor fi

sprijinite preponderent și punctate investiţiile în domeniul energiei din surse regenerabile şi al

economisirii energiei.

Complementaritatea cu alte măsuri din SDL:

Măsura 1 / 6B„DEZVOLTAREA LOCALITĂȚILOR RURALE ȘI MIC-URBANE PRIN INVESTIȚII ÎN

INFRASTRUCTURĂ LA SCARA MICĂ, SERVICII DE BAZĂ PENTRU POPULAȚIE ȘI INVESTIȚII ASOCIATE

PATRIMONIULUI CULTURAL ȘI NATURAL”este complementara cu Măsura 5 / 6B„CENTRE SUPORT

PENTRU POULAȚIA RURALĂ ȘI MIC URBANĂ. INCUBAREA ORGANIZAȚIILOR ASOCIATIVE.”.

Complementaritatea este dată atât de faptul că ambele măsuri contribuie Domeniul de intervenție

6B) –Încurajarea dezvoltării locale în zonele rurale dar și de faptul că prin înființarea centrelor

suport pentru populația ruralăși incubatoarelor pentru ONG se v-a încuraja spiritul civic și se va

realiza o legătură mai apropiată intre autoritățile publice, din teritoriul GALși populație.

Toate aceste vor duce la luarea unor decizii mai eficiente în interesul cetățenilor și la creșterea

calității vieții populației din microregiune.

Sinergia cu alte măsuri din SDL: În cadrul Strategiei se propun 4 măsuri (Măsura 1/6B, Măsura 3/6A,

Măsura 5/6B, Măsura 7/6B) care prin sinergia lor contribuie la realizarea priorității P6.

2. Valoarea adăugată a măsurii

Valoarea adăugată a măsurii este data in principal de impactul generat de investițiile finanţate prin

această măsură la nivelul teritoriului GAL, suma alocată acestei măsuri fiind una generoasăîn total

strategie(35,25%). Aceste sume investite vor avea un efect benefic asupra economiei locale.

24 | P a g e

Valoarea adăugată a măsurii este datăși de caracterul inovator, specific LEADER.Prin această

măsură vor fi finanțate alte tipuri de investiții identificate prin acțiunile de animare, investiții care

nu au mai fost finanțate pânăîn prezent prin programe de dezvoltare rurală, cum ar fi capele,

iluminat public cu led/fotovoltaic, sisteme supraveghere video a localității, spații expozitionale.

Valoarea adăugată este evidențiatăși în condițiile specifice de eligibilitate și selecție, stabilite în

concordanță cu specificul local, ca de exemplu, o condiție de eligibilitate fiind obligativitatea ca

toate tipurile de proiecte vor fi precedate de acțiuni de animare și implicarea populației și

societății civile prin dezbateri publice privind necesitatea și oprtunitatea investiției. Totodată ca și

criterii de selecție locală vor fi prioritizate investitiile in eficientizarea energetică precum și

proiectele care prin impactul lor vor deservii un teritoriu mai mare decât UAT-ul unde are loc

investitia.

3. Trimiteri la alte acte legislative

Legislație UE:

Regulamentul nr. 1305/2013 cu modificările și completările ulterioare


Regulamentul nr. 1407/2013 cu modificările și completările ulterioare;

Reg. (UE) nr. 807/2014,cu modificările și completările ulterioare

Legislație națională: Legea nr. 215/2001.

4. Beneficiari direcți/indirecți (grup țintă)

Beneficiari direcți:

• Comunele și asociațiile acestora, conform legislaţiei naţionale în vigoare.(ADI-uri)

• Unitati de cult pentru investiții în capele

• ONG-uri-pentru investiții în studii şi investiţii asociate cu întreţinerea, refacerea şi

modernizarea patrimoniului cultural şi natural al satelor, al peisajelor rurale şi al siturilor

de înaltă valoare naturală, inclusiv cu aspectele socioeconomice conexe, precum şi acţiuni

de sensibilizare ecologică.

Beneficiari indirecţi:

• Populația locală

• Populația din zone învecinate care poate fi atrasa in zona prin creșterea calității vieții

5. Tip de sprijinîn conformitate cu prevederile art. 67 al Reg. (UE) nr. 1303/2013:

• Rambursarea costurilor eligibile suportate și plătite efectiv

• Plăți în avans, cu condiția constituirii unei garanții bancare sau a unei garanții echivalente

corespunzătoare procentului de 100 % din valoarea avansului, în conformitatecu art. 45 (4) și art.

63 ale Reg. (UE) nr. 1305/2013, numai în cazul proiectelor de investiții.

6. Tipuri de acțiuni eligibile și neeligibile

Fondurile nerambursabile vor fi acordate beneficiarilor eligibili pentru investiții corporale și/sau

necorporale, conform următoarei listei indicative a cheltuielilor eligibile:

Investiții în active corporale:

• Crearea, îmbunătățirea și extinderea infrastructuri la scară mică, inclusiv în domeniul

energiei din surse regenerabile și al economisirii energiei.

• Crearea, îmbunătățirea sau extinderea serviciilor locale de bază destinate populației locale,

inclusiv a celor de agrement și a infrastructurii aferente.

25 | P a g e

• Studii şi investiţii asociate cu întreţinerea, refacerea şi modernizarea patrimoniului cultural

şi natural al satelor, al peisajelor rurale şi al siturilor de înaltă valoare naturală, inclusiv cu

aspectele socioeconomice conexe, precum şi acţiuni de sensibilizare ecologică.

• Investiţii orientate spre transferul activităţilor şi transformarea clădirilor sau a altor

instalaţii aflate în interiorul sau în apropierea aşezărilor rurale, în scopul îmbunătăţirii calităţii

vieţii sau al creşterii performanţei de mediu a aşezării respective.

• Imbunatatirea si eficientizarea serviciilor publice prin dotarea cladirilor publice cu

aparatura si echipamente de ultima generatie.

• Promovarea micilor afaceri locale prin crearea si modernizarea de spatii expozitionale și

incubatoare de mici afaceri.

• Construirea de capele mortuare ca și servicii funerare.

• Imbunătățirea condițiilor de viață a locuitorilor prin amenajarea spațiilor publice locale (de

ex. parcuri, terenuri de joc, piețe de valorificare a produselor locale, etc.)

• Imbunătățirea siguranței publice prin înființarea și/sau modernizarea rețelelor de iluminat

public și prin instalarea sistemelor de supraveghere video.

Investiții în active necorporale:

• Investițiile intangibile privind achiziționarea sau dezvoltarea de software și achiziționarea

de brevete, licențe, drepturi de autor, mărci.

• Costurile generale ocazionate de cheltuielile cu construcția sau renovarea de bunuri imobile

și achiziționarea sau cumpărarea prin leasing de mașini și echipamente noi, în limita valorii

pepiață a activului precum onorariile pentru arhitecți, ingineri și consultanți, onorariile

pentru consiliere privind durabilitatea economică și de mediu, inclusiv studiile de

fezabilitate, vor fi realizate în limita a 10% din totalul cheltuielilor eligibile pentru

proiectele care prevăd și construcții - montaj și în limita a 5% pentru proiectele care prevăd

simpla achiziție de bunuri.

Actiuni neligibile:

• cheltuielile cu achiziţionarea de bunuri și echipamente ”second hand”;

•cheltuieli efectuate înainte de semnarea contractului de finanțare a proiectului cu excepţia:

costurilor generale definite la art 45, alin 2 litera c) a R (UE) nr. 1305 / 2013 care pot fi realizate

înainte de depunerea cererii de finanțare;

•cheltuieli cu achiziția mijloacelor de transport pentru uz personal şi pentru transport persoane;

•cheltuieli cu investițiile ce fac obiectul dublei finanțări care vizează aceleași costuri eligibile;

•în cazul contractelor de leasing, celelalte costuri legate de contractele de leasing, cum ar fi marja

locatorului, costurile de refinanțare a dobânzilor, cheltuielile generale și cheltuielile de asigurare;

•cheltuieli neeligibile în conformitate cu art. 69, alin (3) din R (UE) nr. 1303 / 2013

Cheltuielile eligibile si neeligibile vor fi detaliate in Ghidul Solicitantului.

7. Condiții de eligibilitate

• Solicitantul trebuie să se încadreze în categoria beneficiarilor eligibili;

• Solicitantul trebuie să respecte valoarea maxima de 200.000 euro conform fisei LEADER

• Solicitantul trebuie să se angajeze că va asigura mentenanţa investiției pe o perioadă de

minimum 5 ani de la data ultimei plăţi;

• Solicitantul nu trebuie să fie în insolvență sau incapacitate de plată;

• Investiția trebuie să se încadreze în cel puțin unul din tipurile de sprijin prevăzute prin

submăsură;

26 | P a g e

• Investiţia trebuie să se realizeze în teritoriul GAL

• Investiția trebuie să fie în corelare cu orice strategie de dezvoltare naţională/regională/

județeană/ locală aprobată, corespunzătoare domeniului de investiţii:

• Investiția trebuie să respecte Planul Urbanistic General;

• Investiția va fi precedata de de acțiuni de animare și implicarea populației și societății civile prin

dezbateri publice privind necesitatea și oprtunitatea investiției;

8. Criterii de selecție

1. Proiectele care prin impactul lor vor deservii un teritoriu mai mare decât UAT-ul unde are

loc investiția

2. Proiecte care propun investiții în eficientizarea energetică

3. Proiecte realizate în parteneriat

4. Proiecte care generează crearea de locuri de muncă

5. Proiecte care promovează patrimoniul natural și/sau cultural

6. Solicitanții care nu au primit anterior sprijin comunitar pentru o investiție similară

Criteriile de selecție vor fi detaliate în Ghidul Solicitantului și vor respecta prevederile art. 49 al

Reg. (UE) nr. 1305/2013 .

9. Sume (aplicabile) și rata sprijinului

Sprijinul public nerambursabil acordat în cadrul acestei sub-măsuri va fi 100% din totalul

cheltuielilor eligibile pentru proiectele aplicate de autoritățile publice locale și ONG-uri care sunt

negeneratoare de venit și nu va depăși max.120.000 euro (cu excepțiaONG-uriunde nu va depăși

20.000 euro).

Sprijinul public nerambursabil acordat în cadrul acestei Sub-Măsuri va fi de max. 90% din totalul

cheltuielilor eligibile pentru proiectele generatoare de venit aplicate de ONG-uri și nu va depăși

20.000 euro.

Capelele vor fi de utilitate publica si vor fi negeneratoare de venit. Sprijinul public

nerambursabil acordat în cadrul acestei sub-măsuri pentru capele va fi 100% din totalul

cheltuielilor eligibile și nu va depăși max. 120.000 euro.

10. Indicatori de monitorizare

Domenii de intervenție Indicator de monitorizare Cuantificare

6B Populație netă care beneficiază de


Număr de comune sprijinite

10.000 persoane

15 UAT-uri


FIȘA MĂSURII

27 | P a g e

Denumirea măsurii – REÎNNOIREA GENERAȚIILOR DE FERMIERI PRIN SPRIJINIREA TINERILOR

FERMIERI


Tipul măsurii:

□INVESTIȚII

□ SERVICII

X SPRIJIN FORFETAR


În cadrul acestei măsuri vor fi finanțate proiecte care vor duce realizarea următoarelor acțiuni în

concordanță cu strategia de dezvoltare, ca rezultat al analizei diagnostic și a analizei SWOT:

Prin aceasta măsurăse va sprijini stabilirea pentru prima dată a tinerilor fermieri, ca

şefi/conducători unici ai unei exploataţii agricole. Prin aceasta se va realiza atât o reînnoire a

generațiilor de fermieri cât și transferul între generații a fermelor și a suprafețelor agricole, ceea

ce va duce implicit și la îmbunătăţirea managementului acestora, la creşterea veniturilor

exploataţiilor agricole și la creşterea competitivităţii sectorului agricol. Creşterea veniturilor

exploataţiilor conduse de tinerii fermieri, va duce laîncurajarea familiilor tinere de a se stabili in

microregiune, de a-și întemeia și dezvolta o familie ceea ce va avea efecte benefice asupra

natalității și a economiei în ansamblul său.

Măsură va fi dededicată exclusiv acelor tineri care sunt membrii unei forme asociative înființată ca

urmare a acțiunilor și sprijinului obținut prin Măsura 6/1A„Încurajarea cooperării prin asociere

pentru găsirea de soluții inovative și facilitarea accesului la piață”. Astfel prin această măsură

tineri fermieri care încep pentru prima dată o activitate agricolă ca şefi/conducători de exploataţie

sunt încurajați să se asocieze, să găseasccă împreună soluții inovative și să participe la lanţurile

scurte de aprovizionare.

Totodată prin această măsură terenurile agricole nu vor fi părăsite în urma îmbătrânirii și

pensionării unei generații de fermieri, și nici nu vor fi arendate de marile exploatații, ci dimpotrivă

ele vor fi comasate și folosite corespunzător de tinerii fermieri, și astfel să contribuie la

dezvoltarea unei clase de mijloc în agricultura zonei.

Sprijinul în cadrul acestei măsuri va fi acordat tinerilor până în 40 de ani pe baza unui Plan de

afaceri.

Obiectiv de dezvoltare rurală: Favorizarea competitivității agriculturii, conform Reg. (UE) nr.

1305/2013, art. 4.


• Reînnoirea generațiilor de fermieri prin instalarea pentru prima dată a tinerilor fermieri, ca

şefi/manageri ai unei exploataţii agricole

• Îmbunătăţirea managementului, creşterea competitivităţii exploatațiilior agricole din

microregiune, precum şi creșterea veniturilor din agricultură

• Înființarea de forme asociative și găsirea unor soluții inovative la probleme existente în

micile exploatații, astfel încât acestea să devină competitive și orientate către piață

• Stabilirea tinerilor şi a familiilor în mediul rural, cu un efect benefic asupra creșterii

natalității și avieții economico-sociale în general.

28 | P a g e

Măsura contribuie la Prioritatea P2: Creșterea viabilității exploatațiilor și a competitivității

tuturor tipurilor de agricultură în toate regiunile și promovarea tehnologiilor agricole

inovatoare și a gestionării durabile a pădurilor prevăzute la art. 5, Reg. (UE) nr. 1305/2013.

Măsura corespunde obiectivelor art.19:Dezvoltarea exploataţiilor şi a întreprinderilor rurale, din

Reg. (UE) nr. 1305/2013, alin. (1) lit. a pct. (i)

Măsura contribuie la Domeniul de intervenție 2B ”Facilitarea intrării în sectorul agricol a unor

fermieri calificați corespunzător și, în special, a reînnoirii generațiilor”, prevăzut la art. 5, Reg.

(UE) nr. 1305/2013.


• Inovare:

Inovarea este și un element specific vârstei. Astfel că instalarea tinerilor fermieri, ca şefi/manageri

ai unei exploataţii agricole va favoriza procesul de inovare. Mai mult măsura se adresează exclusiv

tinerilor fermier care vor adera la o formă asociativă și vor aplica și

Măsura 6/1A „Încurajarea cooperării și înființării de structuri asociative pentru acces mai bun la

piață ” din strategie, măsură care încurajează în mod direct asociereși găsirea de soluții inovative.


În cazul în care proiectul vizează creșterea animalelor, planul de afaceri va viza obligatoriu

investiții/amenajări minime de gestionare a gunoiului de grajd, conform normelor de mediu.

În cadrul investiţiilor în cadrul acestei măsuri vor fi sprijintepreponderent și punctate investiţiileîn

tehnolgii și echipamente prietenoase cu mediul,în domeniul energiei din surse regenerabile şi al



Măsura 2 / 2B -REÎNNOIREA GENERAȚIILOR DE FERMIERI PRIN SPRIJINIREA TINERILOR FERMIERI este

direct complementara cu Măsura 6/1A „Încurajarea cooperării prin asociere pentru găsirea de

soluții inovative și facilitarea accesului la piață ”, deoarece tinerii fermieri care vor accesa Măsura

2/2B vor fi unici beneficiari ai Măsurii 6/1A.

În cadrul strategiei de dezvoltare măsurile 2,4,6, constituie un pachet de măsuri în strânsă legătură

care vor contribuii la una din direcțiile principale de dezvoltare din strategie și anume:cooperare,

asociere, dezvotare și acces la piața de desfacere prin inovare.Prin Ghidul solicitantului va fi

detaliat modul de întocmire a Planului de afaceri astfel încât acesta să conțină elemente

integratoare.

Sinergia cu alte măsuri din SDL: În cadrul Strategiei se propun 2 măsuri (Măsura 2/2B, Măsura 4 /

2A) care prin sinergia lor contribuie la realizarea priorității P2.


Valoarea adăugată a măsurii este data atât de de impactul generat de investițiile finanţate prin

această măsură care vor duce la o modernizare a exploataților dar și de faptul că prin înnoirea

generațiilor de fermieri se v-a realiza și o îmbunătățire a mangamentului exploatației și o

utilizare mai eficientă a suprafețelor și resurselor.

Valoarea adăugatăa acestei măsurii este dată și de faptul că practic prin condițiile de

eligibilitate beneficiarii vor terebuii să se asocieze și să găsească soluții invovative la

29 | P a g e

problemele lor.Ca rezultat a acestor acțiuni se va obține crearea unor noi locuri de muncă și

creșterea veniturilor obţinute din agricultură.


Regulamentul (UE) nr. 1307/2013

Regulamentul (UE) Nr. 1310/2013

Recomandarea 2003/361/CE din 6 mai 2003. privind definirea micro-întreprinderilor şi a

întreprinderilor

mici şi mijlocii.

Regulamentului (CE) nr. 1242/2008 de stabilire a unei tipologii comunitare pentru exploatații

agricole



• Tânărul fermier în conformitate cu definiția prevăzută la art. 2 din R(UE) nr. 1305/2013,

care seinstalează ca unic șef al exploatației agricole

• Persoană juridică în care un tânăr fermier în sensul art. 2 din R(UE) nr. 1305/2013 exercită

un controlefectiv pe termen lung în ceea ce privește deciziile referitoare la gestionare,

beneficii și riscuri financiare.

• Beneficiarii vor fi tineri fermieri în sensul articolelor precedente, care sunt membrii unei

forme asociative înființată ca urmare a acțiunilor și sprijinului obținut prin Măsura 6/1A .

În conformitate cu prevederile art. 60 din Regulamentul (CE) nr. 1306/ 2013, nu sunt

eligibili beneficiarii care au creat în mod artificial condiţiile necesare pentru a beneficia de

finanţare în cadrul măsurilor PNDR 2014-2020. În cazul constatării unor astfel de situații, în

orice etapă de derulare a proiectului, acesta este declarat neeligibil și se procedează la

recuperarea sprijinului financiar, dacă s-au efectuat plăți.


• Populația locală din microregiune ca și consumatoare de produse locale

• Populația locală din microregiune aflată în căutarea unui loc de muncă

• Populația din zone invecinate ca și consumatoare de produse agro-alimentare

• 5. Tip de sprijin

în conformitate cu prevederile art. 67 al Reg. (UE) nr. 1303/2013:

• Sume forfetare care nu depășesc limitele cuantumului stabilite în PNDR pentru aceleași

tipuri de operațiuni la care se aplică acest tip de sprijin.

Cuantumul maxim al sprijinului este de până la 30.000 Euro.

Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri va fi acordat sub formă de primă în două tranşe.

Implementarea planului de afaceri trebuie să înceapă în termen de cel mult nouă luni de la

data deciziei de acordare a ajutorului.

Acordarea celei de-a doua tranșe este condiționată de îndeplinirea implementării corecte a

obiectivelor stabilite prin Planul de Afaceri.

30 | P a g e


Sprijinul se acordă în vederea facilitării stabilirii tînărului fermier în baza Planului de Afaceri.

Toate cheltuielile şi activităţile relevante pentru implementarea în bune condiţii a Planului de

afaceri aprobat pot fi eligibile, inclusiv achiziționarea de teren agricol și animale. Detalii legate de

ponderea investițiilor din planul de afaceri va fi specificat în Ghidul solicitantului.


• Solicitantul trebuie să se încadreze în categoria întreprinderilor mici și mijlocii (IMM).

• Solicitantul deţine o exploataţie agricolă cu dimensiunea economică cuprinsă între 12.000 şi

50.000SO (valoare producţie standard);

• Solicitantul prezintă un Plan de Afaceri pe care îl va implementa conform cerințelor din

Ghidului solicitantului.

• Solicitantul are domiciliul stabil de cel puțin 1 an la data depunerii cererii de finanțare într-

una dintre unitățile administrativ teritoriale pe teritoriul căreia se află exploatația sau face

dovada că unul din părinți are domiciliul de cel puțin 10 ani și își iau angajamentul de a-și

stabili domiciliul în cel puțin 3 luni de la primirea deciziei de finanțare.

• Solicitantul demonstrează, înaintea celei de-a două tranșe de plată, îmbunătăţirea

performanţeloreconomice ale exploatației, prin producția proprie comercializată în procent

de minimum de 30 %din valoarea primei tranșe de plată din care cel puțin 50 % să fie printr-

o formă asociativă, cooperativă agricola sau grup de producători.

• Solicitantul deține competențe profesionale îndeplinind cel puțin una dintre următoarele

condiții:1.studii medii/superioare în domeniu agricol/veterinar/economie agrară; 2.

cunoștințe în domeniul agricol dobândite prin participarea la programe de instruire; sau

dobândeşte competențele profesionale adecvate într-o perioadă de grație de maximum 36

de luni dela data adoptării deciziei individuale de acordare a ajutorului.

• Cheltuielile eligibile aferente implementării proiectelor trebuie să fie realizate pe teritoriul

GAL.

• Solicitantul devine fermier activ în termen de 18 luni de la data instalării;

• În cazul în care exploatația agricolă vizează creșterea animalelor, planul de afaceri va

vizaobligatoriu investiții/amenajări minime de gestionare a gunoiului de grajd, conform

normelor demediu.


1. Principiul sectorului prioritar care vizează sectorul zootehnic (suine, bovine, păsări,

apicultură,ovine și caprine etc.) și vegetal (culturi de câmp, legumicultură, pepiniere și

plantații de viță de viepentru struguri de masă, cultură de câmp etc).

2. Principiul potențialului agricol al zonei care vizează zonele cu potențial determinate în baza

studiilor de specialitate.

3. Principiul comasării exploatațiilor având în vedere numărul exploatațiilor preluate integral.

4. Principiul achiziționării de tehnolgii și echipamente prietenoase cu mediul,investiți în

domeniul energiei din surse regenerabile şi al economisirii energiei.

5. Principiul nivelului de calificare în domeniul agricol

6. Principilu sprijiniri tinerilor până în 30 de ani.


Reg. (UE) nr. 1305/2013 .

31 | P a g e


Sprijinul public nerambursabil se acordă pentru o perioadă de maxim trei/ cinci ani (perioada de

cinci ani se aplică doar pentru sectorul pomicol) și este de:

30.000 de euro pentru exploatațiile între 12.000 S.O. și 50.000 SO

Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri se va acorda sub formă de primă în două tranșe, astfel:

75% din cuantumul sprijinului la încheierea deciziei de finanțare;

25% din cuantumul sprijinului se va acorda cu condiția implementării corecte a planului de

afaceri, fără a depăși trei* ani (*cinci ani pentru exploatațiile pomicole), de la încheierea

contractului de finanțare.



2B

Numărul de exploatații agricole/beneficiari

sprijiniți

11

6A Locuri de muncă create

9

32 | P a g e

FIȘA MĂSURII

Denumirea măsurii – MĂSURI ÎMPOTRIVA DEPOPULĂRII PRIN CREAREA DE LOCURI DE MUNCĂ PRIN


CODUL Măsurii - Măsura 3 / 6A

Tipul măsurii:

□INVESTIȚII

□ SERVICII

X SPRIJIN FORFETAR


Prin această măsură se vor fi finanța proiecte pentru înfiinţarea(start-up) şi dezvoltarea de

microîntreprinderi şi întreprinderi mici în sectorul non-agricol din microregiune. Măsura urmărește

dzvoltarea mediului de afaceri și valoarificarea spiritului antreprenorial, sprijinirea dezvoltării și

îmbuntățirii sectorului de servicii slab dezvoltat dupa cum reiese din analiza SWOT și analiza

diagnostic, precum și diversivicarea activităților econimice și o sursă alternativă sau suplimentară

de venit pentru activitățile agricole preponderente în zonă.

Prin această măsură se vor fi finanța doar proiecte în domenii deficitare sau cu efect multiplicator

pentru tot teritoriul GAL, precum și domenii de activitate care nu pot fi finanțate prin PNDR.

Domeniile vor fi detaliate în Ghidul solicitantului.

Măsura urmărește în mod direct rezolvarea unei nevoi identificate în analiza diagnostic și

analiza SWOT, și anume depopularea și lipsa locurilor de muncă. Cauza principală a depopulăriieste

dată în cea mai mare parte de migrația populației, aceasta poate fi stopată doar prin creșterea

calitații vieții prin crearea de locuri de muncă stabile și venturi alternative și/sau suplimentare

pentru cei care se întrețin din agricultură.

Crearea de locuri de muncă se poate face în primul prin încurajarea spiritului

antreprenorial, prin diversificarea economiei rurale, prin creşterea numărului de

microîntreprinderi şi întreprinderi mici în sectorul non-agricol, dezvoltarea serviciilor și

încurajarea menținerii și dezvoltării activităților tradiționale.

În sprijinul acestor acțiuni măsura prevede prin condițiile specifice locale ca și beneficiari

acele persoane care au domiciliul de cel puți 2 ani în teritoriul GAL și obligativitatea să angajeze ca

urmare a implementării proiectului cel puțin o persoană cu domiciliul din teritoriul GAL și din afara

familiei (să nu fie rudă de gradul I.).

Obiectiv de dezvoltare rurală: Obținerea unei dezvoltări teritoriale echilibrate a economiilor și

comunitățiilor rurale, inclusiv crearea și menținerea de locuri de muncă, conform Reg. (UE) nr.

1305/2013, art. 4.


• Crearea de locuri de muncă în teritoriul GAL.

• Dezvoltarea serviciilor pentru populaţia din teritoriul GAL.

33 | P a g e

• Creșterea veniturilor populației ocupate în agricultură

• Diversificarea economiei rurale și crearea de noi oportunități de afaceri.

• Păstrarea activităților tradiționale

Măsura contribuie la Prioritatea P6: Promovarea incluziunii sociale, a reducerii sărăciei și a

dezvoltării economice în zonele rurale,prevăzută la art. 5, Reg. (UE) nr. 1305/2013.

Măsura corespunde obiectivelor art.19:Dezvoltarea exploataţiilor şi a întreprinderilor rurale, din

Reg. (UE) nr. 1305/2013, alin. (1) lit. a pct. (ii)

Măsura contribuie la Domeniul de intervenție 6A ”Facilitarea diversificării, a înființării și a

dezvoltării de întreprinderi mici, precum și crearea de locuri de muncă”, prevăzut la art. 5,

Reg. (UE) nr. 1305/2013.


• Inovare:

Inovarea fiind un element specific LEADER prin această măsură vor fi finanțate proiecte în tot

teritoriul GAL inclusiv în mediul urban, cele două orașe Deta și Gătaia fiind doi poli de dezvoltare în

special a serviciilor pentru întreaga zonă.

Inovarea în cadrul măsurii este dată și de faptul că măsura contribuie la diversificarea economiei

rurale,a mediului de afaceri, încurajarea spiritului antreprenorial și crearea de noi oportunități de

afaceri.Totodată prin această măsură se vor fi finanța doar proiecte în domenii deficitare sau cu

efect multiplicator pentru tot teritoriul GAL,precum și domenii de activitate care nu pot fi

finanțate prin PNDR.


In cadrul investiţiilor în cadrul acestei măsuri vor fi sprijintepreponderent si punctate investiţiileîn




Complementaritatea Măsurii 3/6A poate fi realizata cu alte măsuri prevăzute în SDL, prin faptul că

beneficiarii acestei măsuri pot fi solicitanţi/persoane din grupul țintă pentru alte măsuri.

Sinergia cu alte măsuri din SDL: În cadrul Strategiei se propun 4 măsuri (Măsura 3/6A, Măsura 1/6B,



Valoarea adăugată a măsurii este datăatât de de impactul generat de crearea de noi locuri de

muncă dar și de investitiile finanţate prin această măsură, care împreună cu diversificarea

economică vor duce la noi oportunități și mici afaceri care vor avea un efect multiplicator în

ansamblul economic al zonei.

Valoarea adăugată a măsuriieste dată și de caracterul inovator,prin această măsură se vor fi

finanța doar proiecte în domenii deficitare sau cu efect multiplicator pentru tot teritoriul GAL.

Prin condițiile specifice de eligibilitate și selecție, stabilite în concordanță cu specificul local

vor fi finațate proiecte prin care beneficiarul se va obliga să angajeze ca urmare a

implementării proiectului cel puțin o persoană cu domiciliul din teritoriul GAL și din afara

familiei (să nu fie rudă de gradul I.).

34 | P a g e


Legislație UE: Recomandarea 2003/361/CE din 6 mai 2003, privind definirea micro-întreprinderilor

şi a întreprinderilor mici şi mijlocii.

Legislație națională: Ordonanță de Urgență nr.44/2008 Ordonanța de Urgență nr. 142/2008.



• Fermieri sau membrii unei gospodării agricole care îşi diversifică activitatea prin înfiinţarea

unei activităţi neagricole pentru prima dată în spaţiul rural (autorizaţi cu statut minim de

PFA). În acest caz fermierul sau membrii gospodăriei agricole trebuie să aibă domiciliul de

cel puți 2 ani în teritoriul GAL

• Micro-întreprinderi şi întreprinderi mici existente din spaţiul rural, care îşi propun activităţi

neagricole pe care nu le-au mai efectuat până la data aplicării pentru sprijin. În acest caz

reprezentantul legal trebuie să dețină pachetul majoritar în cadrul societății, să fie

admnistratorul societății și să aibă domiciliul de cel puți 2 ani în teritoriul GAL

• Micro-întreprinderi şi întreprinderi mici noi, înfiinţate în anul depunerii aplicaţiei de

finanţare sau cu o vechime de maximum 3 ani fiscali consecutivi, care nu au desfăşurat

activităţi până în momentul depunerii acesteia (start-ups).În acest caz reprezentantul legal

trebuie să dețină pachetul majoritar în cadrul societății,să fie admnistratorul societății și să

aibă domiciliul de cel puți 2 ani în teritoriul GAL


• Populația locală din microregiune ca și beneficiară de servicii și produse locale


5. Tip de sprijin

în conformitate cu prevederile art. 67 al Reg. (UE) nr. 1303/2013:

• Sume forfetare care nu depășesc limitele cuantumului stabilite în PNDR pentru aceleași

tipuri de operațiuni la care se aplică acest tip de sprijin.


Sprijinul se acordă pentru activităţile prevăzute pentru îndeplinirea obiectivelor din cadrul Planului

de Afaceri, inclusiv achiziționarea de teren, iar detalierea costurilor eligibile se va realiza în Ghidul

solicitantului. Toate cheltuielile propuse în Planul de Afaceri, inclusiv capitalul de lucru şi

capitalizarea întreprinderii şi activităţile relevante pentru implementarea corectă a Planului de

Afaceri aprobat, pot fi eligibile, indiferent de natura acestora.

Tipurile de operaţiuni şi cheltuieli eligibile vor fi în conformitate cu Lista codurilor CAEN eligibile

pentru finanţare în cadrul măsurii, Anexă la Ghidul Solicitantului.

Cheltuieli neeligibile: Nu sunt eligibile cheltuielile cu achiziționarea de utilaje și echipamente

agricole aferente activități de prestare de servicii agricole.


35 | P a g e

• Solicitantul trebuie să prezinte un plan de afaceri care să conțină cel puțin elementele

obligatoriiprevăzute de Ghidul Solicitantului.

• Solicitantul trebuie să se încadreze în categoria beneficiarilor eligibili.

• Investiția trebuie să se încadreze în cel puțin unul din tipurile de activități sprijinite prin

submăsură.

• Sediul social și punctul/punctele de lucru trebuie să fie situate în teritoriul GAL.

• Activitatea va fi desfășurată în spațiul rural și noii angajați trebuie să aibă

domiciliul stabil în teritoriul GAL.

• Solicitantul își asumă prin Planul de afaceri să angajeze ca urmare a implementării

proiectului cel puțin o persoană cu domiciliul din teritoriul GAL și din afara familiei (în afară

de rude de gradul I.). Această condiție trebuie îndeplinită până la solicitarea tranșei a doua.

• Solicitantul demonstrează, înaintea celei de-a doua tranșe de plată, desfășurarea de

activitățicomerciale prin producție comercializată sau activități prestate, în procent de

minim 30% dinvaloarea primei tranșe de plată.


• Principiul prioritizării în funcție de numărul locurilor de muncă create

• Principiul prioritizării domeniului de activitate, în sensul prioritizării activităților deficitare

din teritoriu și/sau a celor cu efect multiplicator.

• Principiul diversificării activității agricole a fermierilor/membrilor gospodăriei agricole către

activități non agricole

• Principiul prioritizării proiectelor care propun investiţiile în tehnolgii și echipamente

prietenoase cu mediul,în domeniul energiei din surse regenerabile şi al economisirii energiei

• Principiul prioritizării activităților tradiționale și/sau meșteșugărești


Reg. (UE) nr. 1305/2013 .


Cuantumul maxim al sprijinului este de:

- 30.000 Euro/proiect în cazul activităților productive.

- 20.000 Euro/proiect în cazul serviciilor.

Sprijinul pentru înfiinţarea de activităţi nonagricole în zone rurale va fi acordat sub formă de primă

în douătranşe astfel:

70% din cuantumul maxim al sprijinului la primirea deciziei de finanțare;

30% din cuantumul maxim al sprijinului în maximum trei ani de la primirea deciziei de finanțare.

Implementarea planului de afaceri trebuie să înceapă în termen de cel mult nouă

luni de la data deciziei de acordare a ajutorului.

Acordarea celei de-a doua tranșe este condiționată de implementarea obiectivelor

stabilite prin Planul de Afaceri.

În cazul nerespectării planului de afaceri, se recuperează prima tranșă,proporțional

în raport cu obiectivele realizate.



36 | P a g e


FIȘA MĂSURII

Denumirea măsurii – SPRIJINIREA STRUCTURILOR ASOCIATIVE PRIN INVESTIȚII ÎN ACTIVE FIZICE

CODUL Măsurii - Măsura 4 / 2A

Tipul măsurii:

X INVESTIȚII

□ SERVICII

□SPRIJIN FORFETAR


Plecând de la premisa că teritoriul GAL este unul preponderent agricol, având un

potențial de dezvoltare, așa cum reiese din analiza diagnostic și analiza SWOT, o măsură dedicată

investițiilor în agricultură cu scopul modernizării și retehnoligizării exploatațiilor este absolut

necesară în cadrul strategiei de dezvoltare.

Prin această măsură se vor finanța investițiile colective care să conducă la creșterea nivelului de

dotare tehnică al exploatațiilor, care să asigure modernizarea exploataţiilor agricole prin

modernizarea construcțiilor fermei, echipamentelor și utilajelor tehnice, îmbunătățirea calității

activelor, adoptarea standardelor comunitare, îmbunătăţirea eficienţei energetice.

De asemenea prin această măsură se vor sprijini investiţiile colective în dezvoltarea şi

modernizarea unor capacităţi de procesare şi de comercializare a produselor agricole, incluzând

tehnologii moderne, inovaţii şi idei noi, precum şi facilităţi pentru creşterea eficienţei şi

productivităţii exploatațiilor şi a valorii adăugate a produselor agricole. Vor fi finanțate capacități

de depozitare şi ambalare, certificare, etichetare, promovare şi marketing pentru lanţurile

alimentare scurte.

Toate aceste acțiuni vin în sprijinul nevoilor identificate în teritoriul GAL, și anume:

• Lipsa unităților de procesare (abatoare fixe/mobile, carmangerii, măcelarii,

microintreprinderi de procesare și valorificare a laptelui, mierii) în aria GAL

• Lipsa unităților de procesare din domeniul industriei alimentare

• Grad scăzut de prelucrare a producției agricole

• Inexistența formelor de organizare asociative(cooperative, grupuri de producători) a

fermierilor în vederea procesării și valorificării în comun a producției agricole;

• Lipsa de încredere a fermierilor în formele asociative;

• Actualele forme de asociere sunt înființate pe OG 26/2000 și nu au atribuțiuni în procesarea

și valorificarea producției agricole, oferirea de servicii către fermieri;

• Fermele de dimensiuni mici și medii nu dețin un parc de masini și utilaje agricole moderne,

performante

• Lucrarea terenului în parcele mici, fără randament din punct de vedere al mecanizării

37 | P a g e

Prin această măsură se vor finanța exclusiv investițiile colective realizate de forme asociative care

s-au înființat ca urmare a accesării Măsurii 6/3A „Încurajarea cooperării și înființării de structuri

asociative pentru găsirea de soluții inovative și facilitarea accesului la piață ”.

Înființarea unor unităţi de procesare a produselor agricole locale şi promovarea lanţurilor scurte de

aprovizionare vor duce la creșterea valorii adăugate a produselor agricole și implicit la creșterea

veniturilor din agricultură. Investițiile realizate prin această măsură vor avea ca efect direct

crearea de locuri de muncă şi creşterea veniturilor populaţiei rurale contribuind la dezvotarea

economiei locale.


1305/2013, art. 4.


• Sprijinirea investițiilor colective în exploatații agricole din sectorul vegetal si zootehnicîn

vederea creșterii calității și a diversificării producției agricole și a creșterii competitivități

pe piață

• Creşterea veniturilor exploataţiilor agricole

• Realizarea de capacități deprocesare, stocare, condiționare, sortare, ambalare a producției

pentru creșterea valorii adăugate aproduselor în domeniile legume/fructe, lapte, miere,

carne.

• Achiztionarea în comun de utilaje si tehnologii noi pentru rentabilizare si adaptare la

standardele comunitare ale exploataților.

• Înființarea de forme asociative și găsirea unor soluții inovative la probleme existente în

micile exploatații, astfel încât acestea să devină competitive și orientate către piață

Măsura contribuie la Prioritatea P2: Creșterea viabilității exploatațiilor și a competitivității

tuturor tipurilor de agricultură în toate regiunile și promovarea tehnologiilor agricole

inovatoare și a gestionării durabile a pădurilor prevăzute la art. 5, Reg. (UE) nr. 1305/2013.

Măsura corespunde obiectivelor art.17:Investiţii în active fizice, din Reg. (UE) nr. 1305/2013.

Măsura contribuie la Domeniul de intervenție 2A ”Îmbunătățirea performanței economice a

tuturor fermelor şi facilitarea restructurării şi modernizarii

fermelor, în special în vederea creşterii participării şi orientarii către piaţă, cât şi a

diversificării agricole”, prevăzut la art. 5, Reg. (UE) nr. 1305/2013.


• Inovare:

Măsura se adresează exclusiv beneficiarilor care vor adera la o formă asociativă și vor accesa și

Măsura 6/1A „Încurajarea cooperării prin asociere pentru găsirea de soluții inovative și facilitarea

accesului la piață ”, din strategie, măsură care încurajează în mod direct asocierea și găsirea de

soluții inovative.Astfel în ceea ce privește procesarea produselor agro-alimentare, se vor realiza

investiții moderne și vor fi încurajate acele tehnologii şi echipamente cu un caracter inovator.


În cadrul investiţiilor în cadrul acestei măsuri vor fi sprijinteprioritar și punctate investiţiileîn



38 | P a g e


Măsura 4 / 2A-SPRIJINIREA STRUCTURILOR ASOCIATIVE PRIN INVESTIȚII ÎN ACTIVE FIZICE este direct

complementara cu Măsura 6/1A„Încurajarea cooperării prin asociere pentru găsirea de soluții

inovative și facilitarea accesului la piață ”, deoarece formele asociative care se vor înființa ca

urmare Măsura 6/1A vor fi unici beneficiari ai Măsurii 4/2A.

În cadrul strategiei de dezvoltare măsurile 2,4,6, constituie un pachet de măsuri în strânsă

legătură care vor contribuii la una din direcțiile principale de dezvoltare din strategie și anume:

cooperare, asociere, dezvotare și acces la piața de desfacere prin inovare.Prin Ghidul solicitantului

va fi detaliat modul de întocmire a Planului de afaceri astfel încât acesta să conțină elemente

integratoare.

Sinergia cu alte măsuri din SDL: În cadrul Strategiei se propun 2 măsuri (Măsura 4/2A, Măsura 2/2B)

care prin sinergia lor contribuie la realizarea priorității P2.

Delimitarea de Măsura 6/3A

Acțiunile:Amenajarea și dotarea spațiilor de desfacere și comercializare, în cadrul unui lanț scurt

de aprovizionare ; Achiziționarea, inclusiv prin leasing, de mijloace de transport compacte,

frigorifice, inclusiv remorci și semiremorci specilizate în scopul comercializării produselor agricole

în cadrul unui lanț scurt de aprovizionare, vor fi finanțate doar prin măsura 6/3A.


Valoarea adăugată a măsurii este dată de impactul generat de investitiile finanţate prin această

măsură care vor duce la o modernizare a exploataților și la îmbunătăţirea performanţelor generale

ale exploataţiilor agricole prin creşterea competitivităţii, a diversificării producţiei agricole şi a

calităţii produselor obţinute.

Valoarea adăugată este datăși de creşterea valorii adăugate a produselor agricole prin procesare

precum şiprin posibilitatea comercializariiîmpreună a acestora.

Valoarea adăugată a acestei măsurii este dată și de caracterul inovativ,prin condițiile de

eligibilitate beneficiarii vor terbuii să se asocieze, să invoveze și prin accesarea Măsurii 6/1A să

găsească soluții inovative la problemel lor.Ca rezultat a acestor acțiuni se va obține crearea unor

noi locuri de muncă și creșterea veniturilor obţinute din agricultură.


Legislație UE:Regulamentul (UE) Nr. 1307/2013, Regulamentul (UE) Nr. 1310/2013

Recomandarea 2003/361/CE din 6 mai 2003 privind definirea micro-întreprinderilor şi a

întreprinderilor mici şi mijlocii, Regulamentului (CE) nr. 1242/2008 de stabilire a unei tipologii

comunitare pentru exploatații agricole

Legislație națională: Legea cooperaţiei agricole nr. 566/2004; Legea nr. 1/2005; Ordonanța

Guvernului nr. 37/2005; Ordinul nr. 119/2014; Ordinul 10/2008; Ordinul 111/2008; Ordin 57 din

2010;



39 | P a g e

• Beneficiarii vor fi cooperative și/sau grupuri de producători constituite, care au semnat o

decizie de finanțare pe Măsura 6/1A „Încurajarea cooperării și înființării de structuri

asociative pentru găsirea de soluții inovative și facilitarea accesului la piață ”.


• Populația locală din microregiune ca și consumatoare de produse locale


• Populația din zone învecinate ca și consumatoare de produse agro-alimentare




corespunzătoare procentului de 100 % din valoarea avansului, în conformitate cu art. 45 (4)

și art. 63 ale Reg. (UE) nr. 1305/2013, numai în cazul proiectelor de investiții.


Acțiuni eligibile:

• Construcţia și dotarea clădirilor, destinate activitățiiproductive, inclusiv căi de acces, și

racordarea la utilități

• Construcția de capacități de procesare, stocare, condiționare, sortare, ambalare a

producției proprii realizate de membrii formei asociative

• Amenajarea și dotarea spațiilor de desfacere și comercializare, în cadrul unui lanț scurt de

aprovizionare

• Achiziţionarea, inclusiv prin leasing de maşini/utilaje şi echipamente noi, în limita valorii de

piaţă abunului respectiv

• Achiziționarea, inclusiv prin leasing, de mijloace de transport compacte, frigorifice, inclusiv

remorciși semiremorci specilizate în scopul comercializării produselor agricole în cadrul unui

lanț scurt de aprovizionare

• Investiții necorporale: achiziționarea sau dezvoltarea de software și achiziționarea de

brevete, licențe, drepturi de autor.

Acțiuni neeligibile:

• Achiziţia de terenuri şi clădiri

• Achiziția de drepturi de producție agricolă, de drepturi la plată, animale, plante anuale și

plantareaacestora din urmă.

• Cheltuielile de inchiriere a spatiilor sunt neeligibile.


• Solicitantul trebuie să se încadreze în categoria beneficiarilor eligibili

• Se vor finanța exclusiv investițiile colective.Investițiile colective sunt Investiții realizate de

către cooperative sau grupuri de producători legate de asigurarea cooperării

întreproducători, prin promovarea unor investiții în facilități comune, mai eficiente și

profitabile, cum sunt:echipamente, infrastructură și altele.Aceste investiții vor fi derulate

în interesul membrilor de către cooperative și grupuri de producători.

• În cazul procesării, materia primă procesată trebuie să provină 100% de la membrii asociați

40 | P a g e

• În cazul procesării la nivel de fermă , materia primă procesată va fi produs agricol (conform

Anexei I la Tratat) şi produsul rezultat va fi doar produs Anexa I la Tratat.

• Solicitantul trebuie să demonstreze asigurarea cofinanțării investiției

• Viabilitatea economică a investiției trebuie să fie demonstrată în baza documentatiei

tehnico-economice

• Investiția va fi precedată de o evaluare a impactului preconizat asupra mediului dacă

aceasta poate avea efecte negative asupra mediului, în conformitate cu legislația în vigoare


1. Principiul numărului de membrii care vizează formele asociative cu cât mai mulți membrii

2.Principiul ariei de acoperire în teritoriul GAL care vizează formele asociative ce au în

componență membrii din cât mai multe UAT-uri.

3. Principiul nivelului de calificare în domeniul agricol al managerului

4.Principiul achiziționării de tehnolgii și echipamente prietenoase cu mediul,investiți în domeniul

energiei din surse regenerabile şi al economisirii energiei.

5. Principiul creării de locuri de muncă


Reg. (UE) nr. 1305/2013 .


Rata maxima a sprijinului public nerambursabil va fi de 90% din totalul cheltuielilor eligibile si nu

va depăși 200.000 euro/proiect.



2A Număr de exploataţii agricole /

beneficiari sprijiniti

2


41 | P a g e

FIȘA MĂSURII

Denumirea măsurii – CENTRE SUPORT PENTRU POULAȚIA RURALĂ ȘI MIC URBANĂ.INCUBAREA

ORGANIZAȚIILOR ASOCIATIVE.

CODUL Măsurii - 5. Măsura 5 / 6B

Tipul măsurii:

XINVESTIȚII

□ SERVICII



Măsura 5/6B ține cont și vine în întâmpinarea documentului “Viziunea guvernului pentru

dezvoltarea clasei de mijloc la sate”.Prin acest document guvernul alansat la 21.03.2016 o serie de

noi principii și acțiuni prntru dezvoltarea clasei de mijloc din mediul rural.

Prin Acțiunea VII. O nouă misiune pentru Grupurile de Acțiune Locală, se prevăd 2 măsuri:

VII.a Centre suport pentru servicii adresate populației rurale și mic urbane

VII.b Societatea civilă la sate

Măsura 5/6B - CENTRE SUPORT PENTRU POULAȚIA RURALĂ ȘI MIC URBANA.INCUBAREA

ORGANIZATIILOR ASOCIATIVE din strategia de dezvoltare integrează aceste două măsuri.

Conform documentului menționat, marginalizarea și lipsa accesului la servicii de bază

precum educația și sănătate afectează semnificativ calitatea vieții în mediul rural și reduc șansele

de ieșire din sărăcie. Aceste probleme au fost identificate și în analiza diagnosticși analiza SWOT a

teritoriului GAL, și astfel vin să întărească necesitate unei asemenea măsuri.

Măsura prevede crearea unor centre care să ofere susținere pentru accesul tuturor cetăţenilor la

servicii și informații prin:

• susținerea instalării și menținerii furnizorilor de servicii în mediul rural și mic urban

• creşterea capacităţii de utilizare a serviciilor societăţii informaţionale

• reformarea modelelor operaţionale la nivelul administraţiilor publice

• creşterea eficienței și competitivităţii la nivelul mediului de afaceri din toate domeniile

dezvoltării rurale

42 | P a g e

• ameliorarea mediului economic local în special pentru dezvoltarea inițiativelor agriculturii mici și

mijlocii, a producătorilor mici, a tinerilor antreprenori etc.

Centrul suport va sprijini instalarea organizațiilor asociative care pot implementa proiecte și

programe în beneficiul populației regiunii acoperite, va oferi servicii suport pentru aceste

organizații în vederea maturizării și creșterii capacității lor instituționale.

Astfel măsura v-a încuraja formarea de rețele și clustere și va oferi sprijin pentru cooperarea

orizontală și verticală între diferiți actorii din mediul rural și mic urban.

Această măsură vizează și îmbunătățirea serviciilor de bază, dezvoltarea socio-economică a

teritoriului, precum și crearea unor noi locuri de muncă.



1305/2013, art. 4.


• Creșterea calității vieți prin accesul la informații și servicii de consiliere pentru sprijinirea

micilor întreprinzători

• Încurajarea cooperării și asocierii pentru identificarea de soluții inovative pentru depășirea

obstacolelor legate de dezvoltarea afacerilor agricole și neagricole

• Promovarea lanțurilor scurte și piețele locale și a economiei locale în general

• Implicarea actorilor locali și stimularea societății civile către activități referitoare la

sănătate, integrarea socială, agricultura sprijinită de comunitate, educația cu privire la

mediu și alimentație




Reg. (UE) nr. 1305/2013




• Inovare:

Inovarea constăîn faptul căaceastă măsură vine în întâmpinarea unor nevoi specific loacale, dar

globale pentru întreg teritoriul LEADER, nevoi care nu pot fi rezolvate decât printr-o abordare

locală, de jos în sus.

Prin incubarea organizațiilor asociative va fi stimulat în mod direct spiritul inovativ pentru

identificarea unor soluții la probleme punctuale dar și globale în ceea ce privește teritoriul GAL.


În cadrul centrelor suport se va încuraja alocarea unui spațiu dedicat organizațiilor asociative din

domenilui protecției mediului.

În cadrul investiţiilor în crearea, centrelor suport, vor fi sprijinite și încurajateinvestiţiile în

domeniul energiei din surse regenerabile şi al economisirii energiei.


Măsura 5 / 6B CENTRE SUPORT PENTRU POULAȚIA RURALĂ ȘI MIC URBANA.INCUBAREA

ORGANIZATIILOR ASOCIATIVEeste complementara cu Măsura 1/6B„DEZVOLTAREA LOCALITATILOR

43 | P a g e

RURALE SI MIC-URBANE PRIN INVESTITII IN INFRASTRUCTURA LA SCARA MICA, SERVICII DE BAZA

PENTRU POPULATIE SI INVESTITII ASOCIATE PATRIMONIULUI CULTURAL SI NATURAL”.

Complementaritatea este data atat de faptul ca ambele măsuri contribuie la Domeniul de

intervenție 6B) –Încurajarea dezvoltării locale în zonele rurale, dar și de faptul că prin înființarea

centrelor suport pentru populația rurală și incubatoarelor pentru ONG se va Încuraja spiritul civic și

o comunicare mai eficientăîntre administrațiile locale și populația locală.

Toate aceste acțiuni vor duce la luarea unor decizii mai eficiente, în interesul comunităților și a

teritoriului, și la creșterea calității vieții populației din microregiune.



Delimitarea de Măsura 1

Prin Măsura 1 prin acțiunea - Investiţii orientate spre transferul activităţilor şi transformarea

clădirilor sau a altor instalaţii aflate în interiorul sau în apropierea aşezărilor rurale, în scopul

îmbunătăţirii calităţii vieţii sau al creşterii performanţei de mediu a aşezării respective- vor fi

finanțate doar proiecte prin care se propun reabilitarea unor clădiri existente aflate în domeniul

public, nu și construcții noi.

Infrastructura finanțată prin Măsura5 va fi dedicată preponderent organizațiilor asociatve, în timp

ce investițiile realizate prin Măsura 1 deservesc o gama mai largă de beneficiari și activități

diverse.În primul rând ele vor deservi servicii publice dar în funcție de nevoile locale și de spațiul

disponibil pot deservi o gamă mai largă de beneficiari publici și/sau privați. Aceste investiții pot fi

centre multfuncționale pentru diverse activități productive sau neproductive dar și mci incubatoare

de afcaeri, prcum și clădiri cu altă destinție în funcție de specificul local.

Măsura 5 are un caracter teritorial în timp ce Măsura 1 are un caracter mai mult local.


Valoarea adăugată a măsurii este datăde caracterul inovator, specific LEADER al intervenției.Prin

această masură vor fi finanțate alte tipuri de investiții care nu au mai fost finanțate pâna în

prezent prin programe de dezvoltare rurală.

Valoarea adăugată este evidențiatăși în condițiile specifice de eligibilitate și selecție, stabilite în

concordanță cu specificul local, prin faptul că minim 50% din spațiu va fi alocat organizțiilor

asociatve din domeniul agricol, ONG-urilor din toate domeniile și serviciilor suport și de consiliere

în domeniul dezvoltării locale. Astfel prin concentrarea acestor entități și resurse se va realiza

accesibilizarea acestor serviicii către populație, se va realiza o economie de timp și se vor realiza

premisele accesului la informații utile de o mai mare acuratețe. Toate acestea vor duce în final la o

plus valoare în ansamblul economiei locale.


Legislație UE:



Regulamentul nr. 1407/2013 cu modificările și completările ulterioare;


44 | P a g e

Legislație națională: Legea nr. 215/2001.



• ONG-uri cu acoperire teritorială

• Forme asociative din domeniul agricol reprezentative pentru tot teritoriul GAL

• ADI-uri

• GAL

• Parteneriate Public Private (in acest caz rolul decizional al componentei private trebuie sa

fie majoritatr)

Beneficiari indirecți:

• Persoane fizice și juridicedin sectorul agricol,alimentar, non agricol, turism, cultural

• Reprezentanți sauangajați ai IMM care îșidesfășoară activitatea în teritoriul GAL

• Populația locală în ansamblu

• Populația din zone învecinate care poate fi atrasăîn zonă prin creșterea calității vieții







Fondurile nerambursabile vor fi acordate beneficiarilor eligibili pentru investiții corporale și/sau

necorporale, conform următoarei listei indicative a cheltuielilor eligibile:

Investiții în active corporale:

• Construcția și dotarea infastructurii necesare pentru funcționarea centrelor suport, inclusiv

racordarea la utilități și facilități conexe (parcări, rampe acces persoane cu handicap, spații verzi,

sisteme de securitate etc.)

Investiții în active necorporale:

• Investițiile intangibile privind achiziționarea sau dezvoltarea de software și achiziționarea

de brevete, licențe, drepturi de autor, mărci.

• Costurile generale ocazionate de cheltuielile cu construcția sau renovarea de bunuri imobile

și achiziționarea sau cumpărarea prin leasing de mașini și echipamente noi, în limita valorii

pepiață a activului precum onorariile pentru arhitecți, ingineri și consultanți, onorariile

pentru consiliere privind durabilitatea economică și de mediu, inclusiv studiile de

fezabilitate, vor fi realizate în limita a 10% din totalul cheltuielilor eligibile pentru

proiectele care prevăd și construcții - montaj și în limita a 5% pentru proiectele care prevăd

simpla achiziție de bunuri.

Actiuni neeligibile:

• cheltuielile cu achiziţionarea de bunuri și echipamente ”second hand”;

•cheltuieli efectuate înainte de semnarea contractului de finanțare a proiectului cu excepţia:

costurilor generale definite la art 45, alin 2 litera c) a R (UE) nr. 1305 / 2013 care pot fi realizate

înainte de depunerea cererii de finanțare;

45 | P a g e

•cheltuieli cu achiziția mijloacelor de transport pentru uz personal şi pentru transport persoane;


•în cazul contractelor de leasing, celelalte costuri legate de contractele de leasing, cum ar fi marja

locatorului, costurile de refinanțare a dobânzilor, cheltuielile generale și cheltuielile de asigurare;





• Prin Studiul de fezbilitate solicitantul prevede că minim 50% din spațiu va fi alocat

organizțiilor asociatve din domeniul agricol, ONG-urilor din toate domeniile și serviciilor

suport și de consiliere în domeniul dezvoltării locale

• Solicitantul trebuie să respecte valoarea maxima de 200.000 euro conform fisei LEADER


minimum 5 ani de la data ultimei plăţi

• Solicitantul nu trebuie să fie în insolvență sau incapacitate de plată;

• Investiția trebuie să respecte tipul de sprijin prevăzut prin măsură;

• Investiţia trebuie să se realizeze în teritoriul GAL

• Investiția trebuie să respecte Planul Urbanistic General


7. Principiul capacității manageriale dovedite prin proiecte similare

8. Proiecte care propun investitii in eficientizarea energetică


10. Proiecte care generează de locuri de muncă


Reg. (UE) nr. 1305/2013 .


Sprijinul public nerambursabil acordat în cadrul acestei Măsuri va fi 100% din totalul cheltuielilor

eligibile pentru proiectele care sunt negeneratoare de venit,și va fi de max. 90% din totalul

cheltuielilor eligibile pentru proiectele generatoare de venit

Sprijinul public nerambursabil acordat în cadrul acestei Măsuri va fi de max. 200.000 euro.

In cazul proiectelor negeneratoare de venit beneficiarul va oferi in mod gratuit spatiile iar

cheltuielile de functionare vor fi suportate din surse proprii.



6B Populație netăcare beneficiază de servicii

/infrastructuriîmbunătățite

Numar de forme asociative sprijinite

700

4


46 | P a g e

FIȘA MĂSURII

Denumirea măsurii: ÎNCURAJAREA COOPERĂRII PRIN ASOCIERE PENTRU GĂSIREA DE SOLUȚII


CODUL MăsuriI - Măsura 6 / 1A

Tipul măsurii:

X INVESTIȚII

XSERVICII



Măsura 6/1A ține cont și vine în întâmpinarea documentului “Viziunea guvernului pentru

dezvoltarea clasei de mijloc la sate”.Prin acest document guvernul alansat la 21.03.2016 o serie de

noi principii și acțiuni pentru dezvoltarea clasei de mijloc din mediul rural.

Prin Acțiunea III. Asocierea pentru intrarea pe piață , III.a Grupuri de producători și cooperare pe

lanțuri scurte, programul de măsurii vine în sprijinirea grupurilor de producători și a cooperarii pe

lanțuri scurte prin trei instrumente:

1. Măsura 9.1 finanțează - Sprijin forfetar, degresiv, în tranșe anuale, pentru

maximum cinci ani de la data recunoașterii grupului de producători acordat în baza unui plan de

afaceri.

2. Măsura 16.4 finanțează - Sprijin de maximum 100.000 Euro (din care 20% cheltuieli

de funcționare) pe baza de rambursare pentru parteneriate bazate pe un acord de cooperare.

3. În cadrul procesului de reorientare a misiunii Grupurilor de Acțiune Locală se va

permite includerea stimulării și organizării asociațiilor agricole în strategiile locale de dezvoltare

(sau chiar stimularea includerii acestora, prin punctaj suplimentar).

Astfel prin programul LEADER – cooperativele ar putea fi sprijinite pentru finanțarea cheltuielilor cu

personalul angajat (management și cheltuiel de functionare).

47 | P a g e

Măsura 6/1A- ÎNCURAJAREA COOPERĂRII PRIN ASOCIERE PENTRU GĂSIREA DE SOLUȚII INOVATIVE ȘI

FACILITAREA ACCESULUI LA PIAȚĂ din strategia de dezvoltare a teritoriului Timș Torontal Bârzva

integreaza ultimele două instrumente în cadrul prezentei măsuri.

Documentul “Viziunea guvernului pentru dezvoltarea clasei de mijloc la sate” identifică o

serie de probleme specifice agriculturii care s-au desprins și din analiza SWOT a strategiei de

dezvoltare:Inexistența unor piețe agricole organizate de tip ”GROSS” pentru producătorii agricoli

din aria GAL; Lipsa de facilități de piață pentru producătorii locali;

Inexistența formelor de organizare asociative(cooperative, grupuri de producători) a fermierilor în

vederea procesării și valorificării în comun a producției agricole; Lipsa de încredere a fermierilor în

formele asociative; Actualele forme de asociere sunt înființate pe OG 26/2000 și nu au atribuțiuni

în procesarea și valorificarea producției agricole, oferirea de servicii către fermieri, vin să

întărească necesitatea unei asemenea măsuri.

Sprijinul prin Măsura 6/1A se acordă pentru cooperare și constituire organizații asociative în

vederea inovării și găsirii împreună de soluții la probleme comune.

Sprijinul se acordă pe baza unui acord de cooperare cu obligația ca în 3 luni de la primirea

deciziei de finanțare, partenerii să se constituie intr-o formă asociativă ce urmează a fi detaliată în

Ghidul solicitantului. Astfel prin această măsură inovativă se pun doar bazele constituirii și

cooperării inițiale, cooperarea și activitățile comune urmând să continue și mult după

implementarea proiectului iar printr-un exemplu de bune practici să aibă un efect catalizator sau

multiplicator pentru implicarea și altor actori locali din domeniu.


1305/2013, art. 4.


• Inovarea în comun pentru găsirea de soluții la probleme comune

• Înființarea unor structuri asociative cu acoperire teritorială pentru fiecare domeniu de

interes (legume/fructe, lapte, carne, miere)

• Încurajarea cooperării și asocierii pentru depășirea obstacolelor legate de dezvoltarea

afacerilor agricole și neagricole

• Promovarea lanțurilor scurte și piețele locale și a economiei locale în general

• Asigurarea unui managament performant a structurilor asociative înființate astfel încât

acestea să fie competitive

Măsura contribuie la Prioritatea P1: Încurajarea transferului de cunoștințe și a inovării în

agricultură, silvicultură și în zonele rurale,prevăzută la art. 5, Reg. (UE) nr. 1305/2013.

Măsura corespunde obiectivelor art.35:Cooperare, din Reg. (UE) nr. 1305/2013

Măsura contribuie la Domeniul de intervenție1A) Încurajarea inovării, a cooperării și a creării

unei baze de cunoștințe în zonele rurale,prevăzut la art. 5, Reg. (UE) nr. 1305/2013.

Măsura contribuie în mod secundar și la Domeniile de Intervenţie:

3A) Îmbunătățirea competitivității producătorilor primari printr-o mai bună integrare a acestora în

lanțul agroalimentar prin intermediul schemelor de calitate, al creșterii valorii adăugate a

produselor agricole, al promovării pe piețele locale și în cadrul circuitelor scurte de aprovizionare,

al grupurilor și organizațiilor de producători și al organizațiilor interprofesionale

1B) Consolidarea legăturilor dintre agricultură, producția alimentară și silvicultură, pe de o parte,

și cercetare și inovare, pe de altă parte, inclusiv în scopul unei gestionări mai bune a mediului și al

unei performanțe de mediu îmbunătățite, prevăzute la art. 5, Reg. (UE) nr.1305/2013).

48 | P a g e


• Inovare:

Măsura 6/1A are un caracter inovativ prin faptul că încurajează cooperarea prin asociere, ceea ce

v-a obliga partenerii să inoveze continuu și să găsească cele mai bune soluții pentru ei. Măsura și

pachetul de măsuri complementare sprijnă direct reușita lor ceea ce va avea un efect benefic

multiplicator în tot teritoriul GAL.


În cadrul investiţiilor în cadrul măsurii, vor fi sprijinite și încurajateinvestiţiile în domeniul

economisirii energiei precum și folosirea materialelor reciclabile.


Măsura 6 / 1AÎNCURAJAREA COOPERĂRII PRIN ASOCIERE PENTRU GĂSIREA DE SOLUȚII INOVATIVE ȘI

FACILITAREA ACCESULUI LA PIAȚĂ este direct complementara cu:Măsura 2 / 2B: REÎNNOIREA

GENERAȚIILOR DE FERMIERI PRIN SPRIJINIREA TINERILOR FERMIERI și Măsura 4 / 2A: SPRIJINIREA

STRUCTURILOR ASOCIATIVE PRIN INVESTIȚII ÎN ACTIVE FIZICE , deoarece organizțiile asociative și

tinerii fermieri care sunt membrii a acestor organizții vor fi unici beneficiari ai Măsurii 2/2B și

Măsurii 4/2A.

În cadrul strategiei de dezvoltare măsurile 2,4,6,constituie un pachet de măsuri în strânsă legătură

care vor contribuii la una din direcțiile principale de dezvoltare din strategie și anume:cooperare,

asociere, dezvotare și acces la piața de desfacere prin inovare.

Sinergia cu alte măsuri din SDL: _______


Valoarea adăugată a măsurii este datăde caracterul inovator, specific LEADER al

intervenției.Inovarea prin asociere va duce la creșterea valorii adăugate a produselor

agroalimentare și consolidarea lanţului de aprovizionare prin dezvoltarea în permanență de produse

noi, practici și tehnologii noi.

Prin aceste măsuri se va obține comercializarea unui volum mai mare de produse locale și creșterea

veniturilor din agricultură.

Ca finalitatea acțiunilor întreprinse populația locală va avea acces la produse de o mai bună

calitate, și o siguranță alimentară superioară

Valoarea adăugată este dată și de stimularea concurenței și competitivității ca urmare a apariției

lanțurilor scurt cu produse cu valoare ridicată.

Prin asociere fermierii vor avea acces mai facil la program de creditare


Regulamentul (UE) nr. 1303/2013; Regulamentul (UE) nr. 1407/2013;Regulamentul (UE) nr.

1305/2013; Regulamentul Delegat (UE) nr. 480/2014



• Fermieri, persoane fizice

• Microîntreprinderi și întreprinderi mici din domeniul agricol de interes


• Populația locală în ansamblu

• Populația din zone învecinate care poate fi atrasăîn zonă prin creșterea calității vieții

49 | P a g e







Acțiuni eligibile:

În cadrul Măsuri6/1A sunt sprijinite cheltuielile necesare pentru atingerea obiectivelor propuse,

din următoarele categorii:

• dezvoltarea de noi produse, practici, procese şi tehnologii în sectoarele agricol, alimentar şi

forestier;

• cooperarea între micii operatori în ceea ce priveşte organizarea de procese de lucru comune

şi partajarea echipamentelor şi a resurselor şi pentru dezvoltarea şi/sau comercializarea de

servicii turistice aferente turismului rural;

• cooperare orizontală şi verticală între actorii din lanţul de aprovizionare în vederea stabilirii

de lanţuri scurte de aprovizionare şi de pieţe locale şi a dezvoltării acestora;

• activităţi de promovare pe plan local legate de dezvoltarea lanţurilor scurte de

aprovizionare şi a pieţelor locale;

• abordări comune privind proiectele de mediu şi practicile ecologice în curs, inclusiv

gestionarea eficientă a apei, utilizarea energiei din surse regenerabile şi conservarea

peisajelor agricole;

• activităţilor agricole în direcţia activităţilor privind sănătatea, integrarea socială,

agricultura sprijinită de comunitate şi educaţia cu privire la mediu şi alimentaţie.

Cheltuielile eligibie și neeligibile vor fi definite în Ghidul solicitantului lista de mai jos fiind una

indicativă

• Studii/planuri. Elaborarea studiilor și planurilor de marketing asociate

proiectului, inclusiv analize de piață, conceptul de marketing etc.

Acestea reprezinta cheltuieli privind costurile generale ale proiectului și sunt eligibile dacă

respectă prevederile art. 45 din Regulamentul (UE) nr.1305/2013,

Costurile generale ale proiectului trebuie să se încadreze în maximum 10% din totalul cheltuielilor

eligibile pentru proiectele care prevăd construcții - montaj și în limita a 5% pentru proiectele care

prevăd investiții în achiziții simple.

• Costurile de funcţionare a cooperării și înființare a organizției asociative

Pot fi efectuate dupa semnarea contractului) și nu vor depăși 20% din valoarea toatală eligibilă a

proiectului, şi pot cuprinde:

-Cheltuieli de transport și de subzistență ale coordonatorului și partenerilor legate de activitățile

parteneriatului;

-Cheltuieli legate de închirierea spațiilor de desfășurare a întâlnirilor parteneriatului, inchiriere

sediu, achizitie echipamente IT si alte dotari necesare desfasurarii cooperarii, etc.

-Toate costurile ocazionate cu taxele pentru constituire

-Cheltuieli de personal pentru managamentul organizției asociative.

• Costuri directe ale proiectelor specifice corelate cu planul proiectului,

50 | P a g e

inclusiv costuri de promovare, şi pot cuprinde:

-Cheltuieli de promovare inclusiv pagina web, broșuri, pliante, bannere, promovare platita prin

social media si alte retele de publicitate, radio si televiziune etc.;

-Cheltuieli de marketing legate de etichetarea si ambalarea produsului (concept grafic), creare

marcă înregistrată;

-Investiții în construcții aferente activitatii de producție (modernizare, constructie) echipamente,

utilaje necesare implementării proiectului așa cum rezultă din planul proiectului, inclusiv mijloace

de transport adecvate activității descrise în proiect;

-Aplicații software adecvate activității descrise în proiect;

-Onorarii ale personalului, partenerilor, colaboratorilor, aferente activitatilor descrise in proiect.

Toate costurile vor respecta intensitatea maxima aferenta submasurii/submasurilor din care fac

parte operatiunile

Actiuni neligibile:

• achiziţionarea de bunuri și echipamente ”second hand”;

• achiziția mijloacelor de transport pentru uz personal şi pentru transport persoane;





• Solicitantul trebuie să se încadreze în categoria beneficiarilor eligibili

• Sprijinul se acordă pe baza unui acord de cooperare cu obligația ca în 3 luni de la

primirea deciziei de finanțare, partenerii să se constituie intr-o formă asociativă ce

urmează a fi detaliată în Ghidul solicitantului

• Pentru proiectele legate de lanțurile scurte de aprovizionare, solicitantul va depune

un studiu/plan, privitor la conceptul de proiect privind lanțul scurt de aprovizionare

• Pentru proiectele legate de piețele locale, solicitantul va prezinta un concept de

marketing adaptat la piața locală care să cuprindă, dacă este cazul, și o descriere a

activităților de promovare propuse.Modelul planului de marketing, va fi detaliat în

Ghidului solicitantului.

• Solicitantul va respecta definițiile cu privire la lanțurile scurte de aprovizionare și

piețele locale stabilite în conformitate cu prevederile din articolul 11 din

Regulamentul (UE) nr. 807/2014


11. Principiul reprezentativității cooperării, respectiv numărul de parteneri implicați

12. Principiul unicității proiectului, în sensul că nu există un proiect similar în teritoriu

13. Principiul sprijniri lanţurilor scurte de aprovizionare şi de pieţe locale

14. Parteneriate care comercializează min.50% produse tradiționale sau certificate printr-o

schemă de calitate

15. Proiecte care generează de locuri de muncă


Reg. (UE) nr. 1305/2013 .

51 | P a g e



eligibile, și va fi de max. 100.000 euro.



1A Cheltuielile publice totale 140.000 euro

Numar de organizții asociative înființate 3


FIȘA MĂSURII

Denumirea măsurii: INTEGRAREA MINORITĂȚILOR PRIN CULTURĂȘI TRADIȚII


Tipul măsurii:

XINVESTIȚII

X SERVICII



Așa cum reiese din analiza diagnostic și analiza SWOT teritoriul GAL este caracterizat de o

diversitate multietnică și multiculturală a etniilor care trăiesc în armonie (cel putin 11 etnii-

maghiari – 6,09%, romi – 3,44%, ucrainieni – 0,71%, germani – 1,43%, sârbi – 1,56%, slovaci – 0,98%,

bulgari – 1,14%, croați – 0,11%, italieni – 0,01%, cehi – 0,04% și alte etnii – 0,03%.).Pentru anumite

etnii există forme de organizare locală de reprezentare a minorităților.Nu însă toate minoritățile au

reușit să-și constituie asociații de tip ONG care să le reprezinte la nivel local, rămânând izolate și

neimplicate în viața civică.

Având în vedere că în teritoriul GAL putem vorbi despre caracterul multietnic,

multiculturalitate, multilingvism, în contextul în care nu sunt probleme interetnice, implicarea și

integrarea tuturor mnorităților nu poate fi decât benefică teritoriului. Caracterul multietnic nu

poate fi decât un avantaj care poate aduce atractivitate și plusvaloare teritoriului. Astfel o măsură

și un plan de acțiuni dedicat minorităților este absolut necesară.

52 | P a g e

Prin Măsura 7/6B se vor sprijinii orice tip de acțiuni care vor pune în valoare tradițiile și

cultura fiecărei etnii în parte sau împrună cu alte etnii. Se vor finanța atât cheltuieli materiale cât

și imateriale generate de proiect.



1305/2013, art. 4.


• Păstrare datinilor, obiceiurilor, tradițiilor și a culturii pentru fiecare minoritate existentă în

teritoriul GAL

• Promovarea carcterului multietnic, d conviețuire și toleranță al teritoriului GAL

• Implicarea tuturor minorităților în viața civică




Reg. (UE) nr. 1305/2013




• Inovare:

Inovarea constă în faptul că prin această măsură se vor finanța tipuri de acțini care nu au mai fost

finanțate prin programe de dezvoltare rurală. Prin criteriile de selecție vor fi încurajate acele

tipuri de acțiuni care promovează mai mult de o minoritate.


Prin criteriile de selecție vor fi prioritizate proiecte care promovează ca și activitate secundară

probleme de mediu.(de ex. folosirea materialelor reciclabile, reciclarea selectivă a deșeurilor)


Prin implicarea tuturor minorităților în viața civică, prin inegrarea lor și contactul cu alte mnorități

mai bine organizate, aceste pot fi mai bine informate și pot deveni persoane din grupul țintă pentru

toate celelalt măsuri din startegie.




Valoarea adăugată a măsurii este datăde caracterul inovator, specific LEADER al intervenției.Prin

această masură vor fi finanțate alte tipuri de investiții care nu au mai fost finanțate pâna în

prezent prin programe de dezvoltare rurală.

53 | P a g e

Valoarea adăugată este evidențiatăși în condițiilor specifice de selecție, stabilite în concordanță cu

specificul local. Prin criteriile de selecție vor fi încurajate acele tipuri de acțiuni care promovează

cât mai multe minorități.


Legislație UE:




Legislație națională: Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000; Hotărârea Guvernului nr. 1149/2002;

Hotărârea Guvernului nr. 1071/2013; Ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr.

1540/2007



• ONG-uri

• Parteneraite Public Private

• GAL


• Persoane apaținând grupurilor de minorități din teritoriul GAL







Prin această măsura se vor finanța orice tip de acțiuni care vor pune în valoare tradițiile și cultura

minorităților din teritoriul GAL. Acțiunile de mai jos având un caracter orientativ:

• Evenimente de orice tip care pun în valoare tradiția și cultura specifică minorității

• Editarea și tipărirea de cărți și albume

• Înființarea unor mici muzee sau puncte expoziționale

• Achiziția de costume populare și instrumente specifice

• Înființarea unor centre pilot pentru activități tradiționale specifice unei mnorități

• Organizarea de târguri specifice

• Punerea în valoare a arhitecturii specifice unei minorități prin renovarea și promovarea unei

clădiri




• Solicitantul trebuie să aibe sediul socialîn teritoriul GAL

• Proiectul trebuie să se adreseze exclusiv teritoriului GAL, iar operațiunea și/sau investiția trebuie

să se efectueze pe teritoriul GAL

54 | P a g e


minimum 5 ani de la data ultimei plăţi (pentru proiecte de investiții)

• O minoritate nu poate beneficia de mai mult de un proiect pe aceeași măsură doar dacă face

obiectul unor proiecte multietnice.


16. Principiul promovării prin proiect a cât mai multor minorități

17. Principiul capacității dovedite de a implementa proiecte similare


19. Proiecte care propun ca și activitate secundară acțiuni de mediu

(de ex. folosirea materialelor reciclabile, promovează reciclarea selectivă a deșeurilor)


Reg. (UE) nr. 1305/2013 .



eligibile și va fi de max.20.000 euro.


Domenii de intervenție Indicator de monitorizare Cuantificat

6B Populație netăcare beneficiază de


500 persoane

Numar de minorități sprijinite 3


CAPITOLUL VI: Descrierea complementarității și/sau contribuției la obiectivele altor strategii relevante (naționale, sectoriale, regionale, județene etc.) Documentul de referință de la care ne raportăm îl reprezintă Strategia Europa 2020 care își propune să asigure o creștere economică: inteligentă, prin investiții, mai eficiente în educație, cercetare și inovare; durabilă, prin orientarea decisivă către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon; și favorabilă incluziunii, prin punerea accentului pe crearea de locuri de muncă și pe reducerea sărăciei. Strategia Europa 2020 se concentrează pe cinci obiective ambițioase privind ocuparea forței de muncă, inovarea, educația, reducerea sărăciei și energia/clima. Nu în ultimul rând Strategia Europa 2020 își propune să asigure coerența unui model de dezvoltare european și să creeze condiții favorabile pentru o specializare inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Realizarea obiectivelor dezvoltării rurale se vor realiza prin cele 3 priorității și anume P1, P2, P3, care se regăsesc în SDL preluate din Regulamentul 1305/2013 (UE) și se vor realiza prin implementare celor 7 măsuri din Strategia de Dezvoltare Locală. Prin implementarea măsurilor propuse si realizarea obiectivelor de dezvoltare rurală la care acestea contribuie, Strategia de Dezvoltare Locală este complementară și/sau contribuie la realizarea obiectivelor si priorităților următoarelor strategii relevante la nivelul național, sectorial, regional și în final județean. Nivel national:

55 | P a g e

1. STRATEGIA NAȚIONALĂ PENTRU DEZVOLTAREA DURABILĂ1 -ORIZONTURI 2013/2020/2030- ca orientare generală isi propune sa raspunda unor provocari globale cruciale la nivel national in ceea ce priveste: schimbările climatice şi energia curată, transport durabil, producție şi consum durabile, conservarea şi gestionarea resurselor naturale, sănătatea publică, incluziunea socială, demografia şi migrația, sărăcia globală şi sfidările dezvoltării durabile. 2. STRATEGIA NAȚIONALĂ DE COMPETITIVITATE2

✓ Prioritatea 1: Îmbunătățirea mediului de reglementare (ca urmare a lipsei de transparență a autorităților publice)

✓ Prioritatea 2: Acţiuni parteneriale între mediul public şi mediul privat ✓ Prioritatea 3: Factori şi servicii suport ✓ Prioritatea 4: Promovarea celor 10 sectoare de viitor (Turism şi ecoturism,

textile şi pielărie, Lemn şi mobilă, Industrii creative, Industria auto şi componente, Tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor, Procesarea alimentelor şi a băuturilor, Sănătate şi produse farmaceutice, Energie şi management de mediu, Bioeconomie (agricultură, silvicultură, pescuit și acvacultură), biofarmaceutică şi biotehnologii)

✓ Prioritatea 5: Pregătirea Generaţiei 2050 şi provocări societale 3. Strategia Națională de Cercetare Dezvoltare si Inovare3 Obiective generale

✓ OG1. Creşterea competitivităţii economiei româneşti prin inovare. ✓ OG3. Creşterea rolului ştiinţei în societate. ✓ Nivel Sectorial:

• Implementarea masurilor Strategiei de Dezvoltare Locală a GAL Asociația Timiș Torontal contribuie la realizarea obiectivelor Programului National de Dezvoltare Rurala 2014-2020, răspunde provocărilor in materie de dezvoltare în acord cu prevederile Acordului de Parteneriat: Competitivitatea, Resursele, Oamenii și societatea , Administrația și guvernarea.

• Masurile propuse in cadrul Strategiei de Dezvoltare Locala, in marea lor măsura, sunt complementare celor prevăzute in cadrul PNDR 2014-2020, prin adaptarea

1 Toate cel 7 măsuri din SDL contribuie la atingerea Strategie Naționale pentru Dezvoltare Durabilă-

Orizonturi2013/2020/2030.

2 Măsurile din SDL complementare cu Strategia Națională de Competitivitate sunt :măsura 1 / 6B:

Dezvoltarea localităților rurale și mic-urbane prin investiții în infrastructură la scara mică, servicii de bază

pentru populație și investiții asociate patrimoniului cultural și natural; măsura 3 / 6A: Măsuri împotriva

depopulării prin crearea de locuri de muncă prin sprijinirea activităților non agricole; măsura 4 / 2A:

Sprijinirea structurilor asociative prin investiții în active fizice; măsura 5 / 6B: – Centre suport pentru

poulația rurală și mic urbană. incubarea organizațiilor asociative;măsura 6 / 1B: Încurajarea cooperării prin

asociere pentru găsirea de soluții inovative și facilitarea accesului la piață;măsura 7 / 6B: Întegrarea

minorităților prin cultură și tradiții.

3 Contribuție la obiectivul general al Strategie Naționale de Cercetare Dezvoltare și Inovare prin toate cele 7

măsuri care se regăsesc în SDL, care prin obiectivele sale specifice generează creșterea economiei locale prin

dezvoltare.

56 | P a g e

finanțărilor la condițiile specifice si caracteristice teritoriului, așa cum sunt acestea descrise la nivelul Capitolului V.

• Pachet de măsuri al Guvernului României pentru clasa de mijloc la sate Capitolul VII. O nouă misiune pentru Grupurile de Acțiune Locală VII.b Societatea civilă la sate Rețele și Clustere - sprijin pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din mediul rural și mic urban Incubarea organizațiilor asociative de către centrele suport Obiective ale măsurii:

▪ depășirea obstacolelor legate de dezvoltarea afacerilor agricole și neagricole

▪ asigurarea de servicii în zonele rurale pentru sprijinirea micilor întreprinzători

▪ crearea de rețele va ajuta la abordarea dezavantajelor legate de nivelul foarte mare de fragmentare din sectorul agricol din teritoriu, cu o pondere foarte mare a fermelor mici

▪ promovarea entităţilor care colaborează pentru identificarea de noi soluții ▪ Centrul suport va sprijini instalarea organizațiilor asociative care pot

implementa proiecte și programe în beneficiul populației regiunii acoperite, va oferi servicii suport pentru aceste organizații în vederea maturizării și creșterii capacității lor instituționale..

Nivel regional: 4. Strategia pentru Dezvoltarea Regională a Regiunii Vest 2014-20204 Regiunea Vest își propune prin Obiectivul general pentru perioada 2014-2020 , ca orientând intervențiile pe nevoile locuitorilor săi, să ajungă la nivelul de calitate a vieţii din regiunile puternice, non-capitale ale Europei Centrale. OBIECTIVE SPECIFICE 1) Accentuarea rolului cercetării-inovării. 2) Concentrare mai clară asupra IMM-urilor. 3) Creșterea calității vieții locuitorilor. 4) Susținerea eforturilor de creștere a eficienței energetice, promovarea producției de

energie verde și utilizarea durabilă a resurselor. 5) Diminuarea disparităţilor de dezvoltare. 6) Îmbunătăţirea capacităţi regionale de "dezvoltare" prin crearea şi îmbunătăţirea

constantă a instrumentelor de sprijin a proceselor de dezvoltare în cele mai multe dintre domeniile deja amintite.

Nivel judetean: 6. STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDETULUI TIMIȘ5

Axa strategică 2. Mediu şi schimbări climatice; Axa strategică 3. Educaţie şi Resurse umane Axa strategică 4. Social şi Sănătate;

4 Toate cele 7 măsuri prevăzute în SDL contribuie direct cât și indirect la realizarea obiectivului

general cât și a obiectivelor specifice ale Strategiei pentru Dezvoltare Regională a Regiunii Vest

2014-2020

57 | P a g e

Axa strategică 6. Dezvoltare economică; Axa strategică 7. Capacitate administrativă; Axa strategică 9. Dezvoltare rurală; 7. STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDETULUI CARAȘ SEVERIN6

Axa prioritară II Dezvoltarea reţelelor de utilităţi publice Axa prioritară III Protecția mediului Axa prioritară IV Dezvoltarea mediului de afaceri Axa prioritară VII Dezvoltare rurală, agricultură și silvicultură Axa prioritară VIII Creșterea calității în sectoarele: învățământ , sănătate, asistență socială și dezvoltarea capitalului uman Axa prioritară IX Dezvoltarea sectoarelor: cultură, tineret și sport, cercetare ______________________ 5, 6 Obiectivele Strategiei de Dezvoltare a Județului Timiș și Caraș Severin sunt complementare cu următoarele măsuri ale SDL:măsura 1 / 6B: Dezvoltarea localităților rurale și mic-urbane prin investiții în infrastructură la scara mică, servicii de bază pentru populație și investiții asociate patrimoniului cultural și natural;măsura 2 / 2B: Reînnoirea generațiilor de fermieri prin sprijinirea tinerilor fermieri; măsura 3 / 6A: Măsuri împotriva depopulării prin crearea de locuri de muncă prin sprijinirea activităților non agricole; Măsura 4 / 2A: sprijinirea structurilor asociative prin investiții în active fizice ; măsura 5 / 6B: – Centre suport pentru poulația rurală și mic urbană. incubarea organizațiilor asociative; măsura 6 / 1A: Încurajarea cooperării prin asociere pentru găsirea de soluții inovative și facilitarea accesului la piață;măsura 7 / 6B: Integrarea minorităților prin cultură și tradiții.

CAPITOLUL VII: Descrierea planului de acțiune la G.A.L. AsociațiaTimișTorontal Bârzava

Semestrul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Activitati Responsabili

Pregătire funcționare GAL,

instruire (R.O.F., R.O.I.,

N.T.S.M., PSI, SSM,)

angajări, dotare

administrativă,sediu

Personal angajat

Elaborare documentație

lucru la GAL

Personal angajat

Pregătirea și publicarea

apelurilor de selecție GAL

Personal

58 | P a g e

Timiș Torontal Bârzva angajat/parteneri

Animarea și informarea

teritoriului

GAL Timiș Torontal Bârzva

Personal

angajat/servicii

externalizate/

parteneri

Analiza, evaluarea și selecția

proiectelor GAL Timiș

Torontal Bârzva

Personal

angajat/servicii

externalizate/

parteneri

Monitorizarea și evaluarea

implementării strategiei GAL

TimișTorontal Bârzva

Personal

angajat/servicii

externalizate/

parteneri

Verificarea conformității

cererilor de plată pentru

proiectele selectate (cu

excepția situațiilor în care

GAL este beneficiar) GAL

Timiș Torontal Bârzva

Personal angajat

Monitorizarea proiectelor

contractate

Personal angajat

Elaborare dosare de achiziții

necesare costurilor de

funcționare și animare,

întocmirea cererilor de

plată.

Personal angajat/

servicii

externalizate

Activității specifice

domeniilor financiar,

contabilitate, juridic,

resurse umane, audit

financiar , etc

Personal angajat/

servicii

externalizate

Resursele financiare necesare pentru desfasurarea actiunilor propuse vor fi alcatuite din:

- bugetul alocat costurilor de functionare GAL – 557,000,00 euro

59 | P a g e

- resurse externe: cotizatii ale membrilor; venituri realizate din activităţi economice directe;

donaţii, sponsorizări sau legate;

-resurse obţinute de la bugetul de stat sau de la bugetele locale;

-alte venituri prevăzute de lege.

Resurse materiale:

Primăriile partenere vor pune la dispoziția GAL săli de ședință pentru diferite adunări publice

pentru animarea și informarea teritoriului, mese rotunde, workshop-uri, caravane, spații afișaj,

etc.

G.A.L. Asociația Timiș Torontal Bârzava dispune de următoarele dotări :

- 1 (un) video proiector cu ecran de proiecție

-4 (patru) laptopuri

-2 (două) unității PC

-4 (patru) U.P.S.

- 3 (două) imprimante multifuncționale

-1 (un) aparat foto și 1 (un) un aparat de filmat digital

-3 (trei) roll-up-uri, 2(două) bannere

-telefon fix cu fax

-1(un) televizor-mobilier pentru compartiment administrativ și comisii

-materilale consumabile, publicații diferite

-2 (două) aparate de spiralat

Resursele materialele descrise au fost achiziționate pe parcursul implementării SDL în

perioada de finanțare 2007-2013 a Programului Leader de către GAL Asociația Timiș Torontal

Bârzava, începând cu anul 2012 și vor fi folosite până la amortizarea costurilor.

CAPITOLUL VIII: Descrierea procesului de implicare a comunităților locale în elaborarea strategiei

În vederea elaborării Strategiei de Dezvoltare Locală pentru Teritoriul GAL Asociația Timiș Torontal

Bârzava au fost derulate o serie de activităţi de animare şi întâlniri de consultare cu toţi partenerii

implicaţi în elaborarea S.D.L., ceea ce a permis tuturor actorilor locali să se antreneze în acţiuni cu

impact asupra dezvoltării comunităţii lor şi să direcţioneze iniţiativele locale către o viziune

adaptată nevoilor reale.

În cadrul activităților de elaborare a strategiei au fost realizate activităţi de animare, consultare,

în urma cărora s-au obţinut informaţiile necesare realizării analizei diagnostic şi analizei SWOT.

Rezultatele obţinute au fost prelucrate în cadrul proiectului şi a fost elaborată Strategia de

Dezvoltare Locală a GAL „Asociația Timiș Torontal Bârzava” bază pe implementarea programului

LEADER la nivelul teritoriului inclus în parteneriatul format pentru implementarea măsurii LEADER

2014-2020.

Activităţile care s-au realizat la nivelul celor 19 UAT-uri componente ale Teritoriului GAL Asociația

Timiș Torontal Bârzava au fost :

60 | P a g e

- Activitatea 1 planificarea și pregătirea activităților de animare, informare

În perioada 01.02.-11.02.2016 s-a realizat planificarea și pregătirea acțiunilor de animare din

teritoriu, s-a elaborat un grafic al activităților,o agenda evenimentului, s-au pregătit materialele

necesare activităților, s-a luat legătura cu membrii parteneriatului , s-au efectuat un schimb intens

de informații, colaboratorii, factori de răspundere, partenerii din teritoriu.

- Activitatea 2:Animarea, informarea şi consultarea publicului şi a actorilor locali din teritoriu,

elaborarea unei baze de date.

În perioada 12.02.2016 – 30.03.2016 s-au efectuat deplasări în fiecare UAT partener (19 UAT-uri)

unde s-au distribuit şi analizat un set de chestionare de culegere date pentru UAT.

S-au amplasat câte un afiş informativ la sediul UAT-urilor şi s-a distribuit calendarul deplasărilor în

teritoriu pentru cele 19 dezbateri publice din UAT-uri şi pentru cele 5 întâlniri ale partenerilor din

asociație.

În perioada 12.02 – 30.03.2016 s-au realizat 19 dezbateri publice câte una la nivelul fiecărui UAT și

5 cu partenerii GAL în localități semnificative în scopul oferirii posibilității participanților să se

implice în mod activ în realizarea Strategiei de Dezvoltare Locală, precum și întâlnirile cu

partenerii publici și privați, s-a cercetat și elaborat o bază de date ca punct de plecare pentru

elaboarea analizei diagnostic și SWOT.

În cadrul dezbaterilor s-au derulat următoarele acţiuni de informare şi consultare:

• Informare directă prin prezentarea Fişei Măsurii 19 şi a elementelor principale ale

programului PNDR-LEADER cu privirela oportunitatile de dezvoltare oferite de Programul LEADER,

misiunea GAL-ului și procesul de elaborare a SDL.

• La fiecare dezbatere a fost amplasat un rool-up, au fost distribuite materiale realizate în

cadrul GAL-ului sau elaboarte de Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală.

• Informare privind propuneri ale fișelor de măsuri;

• Mobilizarea si responsabilizarea locuitorilor prin contributia participării la imbunatatirea

propriei situatii prin participarea la realizarea strategiei si la implementarea acesteia; Identificarea

nevoilor comunitatii;

• Dezvoltarea capacitatii comunitatilor si autoritatilor locale de a evalua cu succes nevoile si

resursele pe care le au, apoi, de a le prioritiza, planifica, implementa si de a mentine participarea

comunitatii în implementarea Programului LEADER;

• Identificarea persoanelor care vor participa la grupurile de lucru tematice, identificarea

persoanelor resursa din comunitate a leaderilor locali a caror contributie va fi valorizata in cadrul

intalnirilor de consultare, completare de chestionare.

- Activitatea 3: Prelucrarea şi centralizarea datelor rezultate în urma realizării activităţii nr. 2

- Activitatea 4: Realizarea analizei diagnostic şi analizei SWOT în cadrul primei întâlniri a grupului

de lucru a partenerilor

A doua și a treia întâlnirea a partenerilor s-a desfăşurat în data de 21.03.2016.

În cadrul întâlnirilor s-au prezentat şi analizat datele obţinute din teren în urma derulării

activităţilor de animare/informare/consultare care au fost prelucrate şi centralizate în cadrul

activităţii 3 folosind metode participative de lucru, prezentări, şedinţe de brainstorming, lucrul pe

grupuri tematice: teritoriu, populaţie, economie, organizare instituţională şi socială,mediu,

patrimoniu cultural.

- Activitatea 5: Elaborarea iniţială (forma draft) a Strategiei de dezvoltare locală în baza

informaţiilor obţinute în grupurile de lucru tematice constituite în cadrul întâlnirilor partenerilor,

61 | P a g e

întâlniri în care a fost realizată analiza SWOT, precum şi datele obţinute din cele 19 dezbateri

publice desfăşurate în fiecare UAT.

- Activitatea 6: Analiza formei draft a Strategiei de dezvoltare locală în cadrul celei de-a doua

întâlniri a grupului de lucru a partenerilor.

Întâlnirea partenerilor s-a desfăşurat în data de 28.03.2016 în orașul Deta într-o locaţie puse la

dispoziţie de UAT. În cadrul întâlnirii s-a prezentat participanţilor forma draft a Strategiei de

dezvoltare locală în care s-a analizat conţinutul acesteia şi au stabilit măsurile de finanţare,

înfuncţie de priorităţi. În plenul întâlnirilor s-au prezentat concluziile grupurilor de lucru şi s-a

stabilit cadrul instituţional de organizare a activităţii GAL-ului: stabilirea structurilor de decizie şi

de funcţionare a viitoarei asociaţii, stabilirea sarcinilor şi competenţelor la nivelul fiecărei

structuri.

- Activitatea 7: Elaborarea formei finale a Strategiei de dezvoltare locală

- Activitatea 8: Validarea Strategiei de dezvoltare locală în cadrul întâlniri a grupului de lucru a

partenerilor.

În data de 30.03.2016 în Oraşul Deta a avut loc ultima întâlnire a partenerilor, în cadrul căreia

aceştia, având la dispoziţie un material complet au reuşit să analizeze şi să valideze Strategia de

Dezvoltare Locală.

Procesul de animare a Teritoriului, de elaborare şi validare a Strategiei de Dezvoltare Locală a

Teritoriului GAL Asociația Timiș Torontal Bârzava a fost consemnat în următoarele documente

justificative: listă prezenţă participanţi, fotografii, chestionare completate, propuneri ale

participanţilor şi proces verbal eveniment pentru cele 19 întâlniri plus cele 5 cu partenerii;

calendarul deplasărilor pentru toate întâlnirile; agenda evenimentului;rezumat forma finală a SDL.

În etapa de animare şi elaborare a Strategiei de Dezvoltare Locală s-au respectat principiul

promovării egalităţii dintre bărbaţi şi femei şi a integrării de gen, principiul nediscriminării pe

criterii de sex, origine rasială sau etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare

sexuală.Pe site-ul asociației www.timistorontalbarzava.ro a fost postat calendarul deplasărilor și

agendaîntâlnirii în teritoriu pentru întâlnirile de promovare, consultare, întâlniri care au avut

caracter de dezbatere publică fiind asiguratăastfel transparenţa activităţilor realizate şi

respectarea dreptului la liberă exprimare.De asemenea, ca urmare a realizării informării de tip

publicitar au fost amplasate câte un afiş informative în fiecare UAT componentă a Teritoriului GAL

.Prin implementarea activităților de animare/informare/ consultarea populației locale din Teritoriu

a fost pus în aplicare principiul LEADER, conform căruia dezvoltarea locală este plasată sub

responsabilitatea comunității, ceea ce a reprezentat o modalitate de implementare care a permis

partenerilor locali să elaboreze Strategia de Dezvoltare Locală, în baza analizei nevoilor și

priorităților specifice teritoriului.

CAPITOLUL IX: Organizarea viitorului GAL-Descrierea mecanismelor de gestionare, monitorizare,

evaluare și control a strategiei

Sarcina principală a Grupului de Acțiune Locală Asociația Timiș Torontal Bârzava este aceea

de a elabora și implementa Stategia de Dezvoltare Locală.

În acest scop GAL are o organizare și mecanisme proprii.

ORGANIZAREA GAL

La nivelul GAL ului, organele asociaţiei sunt:

62 | P a g e

• Adunarea generală

• Consiliul director

• Cenzorul

• Comitetul de selecţie al proiectelor

• Comisia de soluționare a contestațiilor

• Comitetul de monitorizare

• Compartiment tehnic-administrativ

Organele GAL se împart în organe statutare:Adunarea generală, Consiliul director, Cenzorul

și alte organe ce derivă din sarcinile GALprovindelabora și implementare SDL.

La nivelul GAL Timiș Torontal Bârzava sarcinile ce revin GAL, conform art. 34 al

Regulamentului (UE) nr. 1303/2013, sunt obligatorii și sunt preluate în Regulamentul de Organizare

și Funcționare al GAL. Acestea sunt completate cu sarcinile ce derivă din fișa sub-măsurii19.4

Organe statutare

1) Adunarea generală

Este organul de conducere, alcătuit din totalitatea asociaţilor.

Competenţa adunării generale cuprinde:

• Aprobarea statului și modificărilor la statut

• Alegerea şi revocare membrilor Consiliului director

• Aprobarea strategiei GAL și a bugetului de venituri și cheltuieli

• Aprobarea raportului de activitate, a raportului cenzorului și a bilanţului contabil

• Alegerea şi revocarea membrilor Comitetului de selecţie

• Alegerea şi revocarea cenzorului

Adunarea generală se va întruni cel puţin o dată pe an şi are drept de control asupra celorlalte

două organe precizate mai jos. Hotărârile luate de Adunarea generală în limitele legii, ale actului

constitutiv şi statutului sunt obligatorii chiar şi pentru membrii asociaţi care nu au luat parte la

Adunarea generală sau au votat împotriva.

2) Consiliul director

Asigură punerea în executare a hotărârilor Adunării generale.

În exercitarea competenţei sale, consiliul director:

- prezintă adunării generale raportul de activitate pe perioada anterioară, executarea bugetului de

venituri şi cheltuieli, bilanţul contabil, proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli şi proiectele

asociaţiei

- încheie acte juridice în numele şi pe seama asociaţiei

- aprobă organigrama şi politica de personal ale asociaţiei

- întocmește Regulamentul de organizare și funcționare

Consiliul director este format din 3 membrii aleși de adunarea generală pe o perioadă de 4

ani.Consiliul director este format dintr-un președinte, și doi membrii.

Președintele este Reprezentantul legal al asociației și reprezintă GAL în relația cu terții.

Consiliul director îşi poate elabora un regulament intern de funcţionare.

Nu poate fi membru al consiliului director, iar dacă era, pierdea aceasta calitate, orice persoană

care ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei instituţii publice, dacă asociaţia respectivă are ca

scop sprijinirea activităţii acelei instituţii publice.

3) Cenzorul

Deoarece numărul asociaţilor este mai mare de 15 va fi numit un cenzor.

63 | P a g e

În realizarea competenţelor sale cenzorul:

a)verifică modul în care este administrat patrimoniul asociaţiei

b)întocmeşte rapoarte şi le prezintă adunării generale

d)îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute în statut sau stabilite de adunarea generală.

Pentru acuratețea verificărilor șipentru o mai bună transparență financiară, GAL TimișTorontal

Bârzava va externaliza această activitate.

Organe ce derivă din sarcinile GAL

Aceste organe și atribuțiile lor vor fi completate/adaptate în conformitate cu Ghidului solicitantului

pentru sub-măsura 19.4

4) Comitetul de selecţie (CS)

Comitetul de selecţie precum şi Regulamentul de funcţionare a comitetului și de selecție a

proiectelor vor fi aprobate de Adunarea Generală la propunerea Consiliului director.GALTimiş-

Torontal-Bârzava propune ca CS să fie alcătuit din 7 membrii.

O descriere amănunțită a modului de funcționare al CSP și al procedurii de selecție a proiectelor

este prezentată în CAPITOLUL XI.

5) Comisia de soluționare a contestațiilor

Din experiența programării precedente GAL va constituii un Comitet de soluționare al contestațiilor

format din alți membri decât cei din Cometul de selecție al proiectelor, descfris la CAPITOLUL XI.

6) Comitetul de monitorizare

Descrierea comitetului de monitorizare se face la paragraful MONITORIZARE în cadrul prezentului

capitol.

7) Compartiment tehnic-aministrativ

Compartimentul tehnic-aministrativva avea următoarea componenţă:

1. Manager GAL – Rsponspabil administrativ și financiar, coordonează activitatea GAL atât sub

aspect organizatoric cât şi al respectării procedurilor de lucru

2. Expert tehnicevaluare și selecție –responsabil cu conformitatea, evaluarea şi selecţia proiectelor

3. Expert Animator– desfăşoară activităţi de animare pentru promovarea acţiunilor GAL;

4. Expert monitorizare/implementare și IT – va gestiona baza de date şi va fi responsabil cu

monitorizarea

5. Secretar/ă - pentru activităţi de secretariat,relaţii publice şi arhivare

Atribuțiile detaliate se regăsesc în Anexa8și vor fi completate de fișa postului.

Precizăm că responsabilitatea financiară este asigurată de managerul GAL iar evidența financiar-

contabil va fi externalizată.

În funcție de necesități GAL va apela și la Consultanţi externi. (dacă gradul de încărcare este prea

mare, pentru activități și analize pentru care nu există suficientă competență, pentru alte situații

impuse de implementare eficientă a strategiei)

Compartimentul administrativ va funcţiona pe baza unui Regulament de ordine interioară, întocmit

de manager și aprobat de către Consiliul director.

Angajarea personalului se va efectua cu respectarea Codului Muncii, precum și a legislației cu

incidență în reglementarea conflictului de interese.

Organigrama GAL

Descrierea mecanismelor de gestionare, monitorizare, evaluare și control a strategiei

64 | P a g e

În conformitate cu fișa sub-măsurii 19.4 „Sprijin pentru costurile de funcționare și animare” pe

lângă sarcina principală de implementare a strategiei, GAL preia următoarele funcțiile

administrative principale:pregătirea și publicarea apelurilor de selecție;animarea

teritoriului;analiza, evaluarea și selecția proiectelor;monitorizarea și implementarea

strategiei;verificarea conformității cererilor de plată pentru proiectele selectate;

monitorizarea proiectelor contractate; întocmirea cererilor de plată, dosarelor de achiziții aferente

costurilor de funcționare;aspecte specifice domeniilor: financiar, contabilitate, juridic, resurse

umane etc.

În conformitate cu acestefuncții și având la bază experiența programării 2007-2013, GAL și-a

format propriile mecanisme de gestionare, monitorizare, evaluare și control a strategiei. Acestea

vor fi îmbunătățite și adaptate în conformitate cu Regulamentului (UE) nr. 1303/2013 . Ulterior

acestea vor fi corelate și cu Ghidul solicitantului pentru măsura 19.4.

MECANISMUL DE GESTIONARE

GAL Timiş-Torontal-Bârzava elaborează şi implementează strategia de dezvoltare locală în

mod eficient, eficace şi corect, în raport cu obiectivele acesteia şi în conformitate cu articolul 34

al Regulamentului (UE) nr. 1303/2013.

Mecanismul de gestionaare a strategiei de dezvoltare locală presupune două aspecte:

1. un mecanism de gestionare, monitorizare, evaluare și control a SDL

2. și mecanismul de evaluare și selecție pentru proiectele selectate

În acest capitol se face descrierea mecanismului de gestionare, monitorizare, evaluare și control a

SDL. Mecanismul de evaluare, selecție pentru proiectele selectate de GAL vor fi descrise în

CAPITOLUL XI.

Mecanismul de gestionare presupune un dispozitiv și o procedură aferentă de monitorizare,

evaluare şi control.

MONITORIZAREA

Monitorizarea reprezintă activitatea sistematică prin care se pun la dispoziţia factorilor implicaţi

GAL, Comitetul de Selecţie, AM judeţean, AFIR informaţii cu privire la progresul implementării SDL

a microregiunii Timiş-Torontal-Bârzava, prin intermediul indicatorilor de rezultat (cantitativi și

calitativi).

Monitorizarea implementării Strategiei de Dezvoltare Locală va avea în vedere:

- evaluarea periodică a progreselor înregistrate pentru realizarea obiectivelor

- examinarea rezultatelor implementării fiecărei măsuri şi monitorizarea calităţii

implementării proiectelor finanţate

- examinarea rezultatelor obţinute;

- elaborare de recomandări şi propuneri în vederea îmbunătăţirii impactului planului.

Monitorizarea Strategiei va fi realizată pe baza informaţiilor referitoare la indicatorii de

monitorizare stabiliţi în fişele măsurilor şi colectate din proiectele contractate de către expertul

responsabil cu monitorizarea/implementarea.

Pentru operativitatea şi acurateţea procesului de monitorizare se va constitui un sistem

informatic eficient gestionat de către expertul IT din cadrul compartimentului tehnic. În acest sens

se va constituii un document spefic de monitorizre şi o bază de date, precum şi o procedură de

complectare și urmărire. Aceste documente se vor completa/actualiza zilnical de către

compartimentul tehnic de către expertul IT.

65 | P a g e

Pe baza informaţiilor colectate managerul GAL va întocmi semestrial un raport de

monitorizare care îl va prezenta Comitului de monitorizare.

Comitetul de Monitorizare va avea următoarea structură:

- Peședintele GAL

- 2-membrii din Comitetul de selecţie

- Manager GAL

- Animator

La lucrările comitetului vor fi invitați Reprezentanți AM judeţean, Consultanți externi, lideri locali,

alţi specialişti în domeniu

Comitetul de monitorizare se constituie în vederea implementării corecte şi eficiente a

strategiei,şi va avea urmatoarele atribuţii principale:

- Evaluarea periodică a progreselor înregistrate pentru realizarea obiectivelor Strategiei de

dezvoltare locală, pe baza raportului de monitorizre întocmit de manager.

- Elaborarea de propuneri către comitetul de selecţie în vederea ajustării punctajelor criteriilor de

selecţie locală pentru atingerea indicatorilor.

- Examinarea rezultatelor implementării fiecărei măsuri, priorități şi monitorizarea calităţii

implementării strategiei

- Analizarea Raportului anual de progres şi a rapoartelor de monitorizare, şi elaborarea

recomandărilor şi propunerilor în vederea revizuirii strategiei de dezvoltare.

Pentru evidenţierea gradului de implementare a SDL, GAL Timiş-Torontal-Bârzava va întocmi

prin compartimentul tehnic-administrativ un Rapoarte anual și Rapoarte semestriale de progres

care vor conţine toate informaţiile cu privire la evoluţia implementării SDL.

EVALUAREA

Evaluarea reprezintă compararea periodică a realizărilor obţinute prin implementarea

Strategiei cu cele planificate, sub aspectele calităţii eficienţei şi eficacităţii acestora. Evaluarea

stabileşte dacă obiectivele Strategiei de dezvoltare a GAL exprimate în indicatori de rezultat sunt

sau vor fi atinse.

Evaluarea presupune elaborarea unui dispozitiv clar de organizare a înregistrării şi raportării

către Consilul director, AM și AFIR a unor sugestii şi remarci privind rezultatele implementării

proiectelor în cadrul strategiei de dezvoltare locală. De asemenea, evaluarea va fi o activitate bine

structurată pe o bază bine stabilită şi presupune elaborarea unui set de indicatori şi a unei

metodologii de evaluare (inclusiv rapoarte de evaluare – intermediare şi finale) a rezultatelor

implementării.

GAL Timiș Torontal Bârzava va elabora un Plan de Evaluare care să descrie modalitatea prin

care se va realiza evaluarea SDL.

Având în vedere că evaluarea este o acţiune extrem de importantă în reuşita implementării

strategiei, şi că această activitate este extrem de complexă, Consiliul director va putea decide

contractarea parțial această activitate și unor consultanţi externi. Orice studiu sau raport de

evaluare efectuat va fi transmis de către Consiliul director și către AM judeţean și AFIR.

În vederea aprobării rapoartelor de evaluare, în scopul efectuării plăţilor se va efectua

auditul de către auditorul stabilit.

CONTROLUL

66 | P a g e

Controlul presupune stabilirea unui sistem de verificare a respectării planificării legate de

implementarea strategiei de dezvoltare. Se vor efectua rapoarte de verificare pe teren.

Programarea vizitelor (controalelor) va trebui să aibă în vedere anumite principii, cum ar fi:

eficienţa unor astfel de demersuri, păstrarea bunelor relaţii contractuale, verificarea doar a

aspectelor de ordin tehnic legate de proiect. Astfel beneficiarul va fi notificat despre data, şi ora

vizitei, precum şi aspectele ce vor fi vizate de control. Rezultatul acestor acţiuni va fi completarea

unei raport de verificare pe teren care conţine elementele minime ce trebuie verificate.Verificarea

presupune un control atât tehnic cât şi documentar.Rapoartele de verificare vor fi aprobate de

managerul GAL. În cazul constatării de nereguli managerul GAL va întocmi un referat de

iregularitate pe care-l va înainta Consiliului director.

Pe lângă controlul proiectelor,activitatea GAL şi procesul de implementare efectivă a

strategiei va beneficia de un control intern şi extern.

Controlul administrativ intern poate fi făcut oricând la cererea preşedintelui GAL de către o

comisie numită de către Consiliulul director. Rezultatele acestui control vor fi prezentate în

Adunarea Generală.

Controlul financiar intern se realizează de cenzorul numit de Adunarea Generală.

Controlul extern va fi realizat de toate organismele abilitate în conformitate cu legislaţia în

vigoare.

Regulamentul de organizare si functionare (ROF)- reprezintă unul din documentele cele mai

cuprinzătoare al structurii organizatorice, elaborat la nivelul GAL Asociația Timiș Torontal Bârzava.

Rolul acestui document constă în descrierea mecanismului de funcționare al asociației prin

stabilirea atribuțiilor ce revin compartimentelor, precum și a sarcinilor, competențelor și

responsabilităților diferitelor funcții existente în compartimente.

Având în vedere că GAL Asociația Timiș Torontal Bârzava are aprobat un Regulamentul de

organizare și funcționare, conform perioadei precedente de programare, acest document va fi

completact cu noile cerințe și supus aprobării. ROF va fi postat pe pagina de web a GAL.

La nivelul GAL Timiș Torontal Bârzava sarcinile ce revin GAL, conform art. 34 al

Regulamentului (UE) nr. 1303/2013, sunt obligatorii și sunt preluate în Regulamentul de Organizare

și Funcționare al GAL.

Aceste sarcini sunt:

a)Consolidarea capacității actorilor locali de a dezvolta și implementa operațiunile, inclusiv

promovarea capacităților lor de management al proiectelor; b)Conceperea unei proceduri de

selecție nediscriminatorii și transparente și a unor criterii obiective în ceea ce privește selectarea

operațiunilor, care să evite conflictele de interese, care garantează că cel puțin 50 % din voturile

privind deciziile de selecție sunt exprimate de parteneri care nu au statutul de autorități publice și

permite selecția prin procedură scrisă; c)Asigurarea, cu ocazia selecționării operațiunilor, a

coerenței cu strategia de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității, prin

acordarea de prioritate operațiunilor în funcție de contribuția adusă la atingerea obiectivelor și

țintelor strategiei; d)Pregătirea și publicarea de cereri de propuneri sau a unei proceduri

permanente de depunere de proiecte, inclusiv definirea criteriilor de selecție; e)Primirea și

evaluarea cererilor de contribuții; f)Selectarea operațiunilor și stabilirea cuantumului contribuției

și, după caz, prezentarea propunerilor către organismul responsabil pentru verificarea finală a

eligibilității înainte de aprobare; g)Monitorizarea implementării strategiei de dezvoltare locală

67 | P a g e

plasate sub responsabilitatea comunității și a operațiunilor sprijinite și efectuarea de activități

specifice de evaluare în legătură cu strategia respectivă.

CAPITOLUL X: Planul de finanțare al strategiei Planul de finanțare al SDL GAL Asociația Timiș Torontal Bârzava va fi constituit din component A , care reprezintă valoarea aferentă teritoriului și populației acoperite de parteneriat, respectiv 19,84 Euro/locuitorși 985,37 Euro/km², respective componenta B, care reprezintă valoarea aferentă nivelului de calitate obținut în urma procesului de evaluare și selecție, exprimată în Euro. Numărul total al locuitorilor care fac parte din aria teritorială acoperită de GAL Asociația Timiș Torontal Bârzava este conform RPL 2011 de 53128 locuitori, care sunt dispuși pe o suprafață totală de 1.769,12 km². Conform acestor date valoarea componentei A aferente Bugetului Grupului de Actiune Locala Asociația Microregională Țara Făgetului reiese din urmatorul algoritm de calcul: Astfel, pentru componenta A s-a obținut o valoare totală de 2.797.297,29 euro, dupa cum urmează: 19,84 euro/locuitor * 53128 locuitori = 1.054.059,52 euro 985,37 Euro/km² * 1.769,12km² = 1.743.237,77 euro 1.054.059,52 + 1.743.237,77 = 2.797.297,29 euro La nivelul strategiei de dezvoltare locală, costurile de funcționare și de animare pentru SDL însumează 19,91% din costurile publice totale efectuate pentru această strategie (2.797.297,29) euro, mai exact suma de 557.297,29 euro. Diferența între valoarea public totală alocată acestei strategii si cheltuielile de funcționare și de animare reprezintă suma alocată măsurilor. 2.797.297,29 euro – 557.297,29 euro = 2.240.000,00 euro Această sumă va fi distribuită pe măsuri în funcție de ierarhizarea acestora în SDL, după cum urmează : 1. Măsura 1 / 6B:DEZVOLTAREA LOCALITĂȚILOR RURALE ȘI MIC-URBANE PRIN INVESTIȚII ÎN INFRASTRUCTURĂ LA SCARA MICĂ, SERVICII DE BAZĂ PENTRU POPULAȚIE ȘI INVESTIȚII ASOCIATE PATRIMONIULUI CULTURAL ȘI NATURAL. 1.000.000 EURO 2. Măsura 2 / 2B: REÎNNOIREA GENERAȚIILOR DE FERMIERI PRIN SPRIJINIREA TINERILOR FERMIERI – 330.000,00 EURO 3. Măsura 3 / 6A: MĂSURI ÎMPOTRIVA DEPOPULĂRII PRIN CREAREA DE LOCURI DE MUNCĂ PRIN SPRIJINIREA ACTIVITĂȚILOR NON AGRICOLE – 270.000,00 EURO 4. Măsura 4 / 2A:SPRIJINIREA STRUCTURILOR ASOCIATIVE PRIN INVESTIȚII ÎN ACTIVE FIZICE - 240.000,00 EURO 5. Măsura 5 / 6B:– CENTRE SUPORT PENTRU POULAȚIA RURALĂ ȘI MIC URBANĂ.INCUBAREA ORGANIZAȚIILOR ASOCIATIVE – 200.000,00 EURO 6. Măsura 6 / 1A:ÎNCURAJAREA COOPERĂRII PRIN ASOCIERE PENTRU GĂSIREA DE SOLUȚII INOVATIVE ȘI FACILITAREA ACCESULUI LA PIAȚĂ – 140.000,00 EURO 7. Măsura 7 / 6B:INTEGRAREA MINORITĂȚILOR PRIN CULTURĂ ȘI TRADIȚII – 60.000,00 EURO. CAPITOLUL XI: Procedura de evaluare și selecție a proiectelor depuse în cadrul SDL

Mecanismul de gestionare a proiectelor selectate în cadrul GAL.

68 | P a g e

Managerul GAL împreună cu compartimentul tehnic-administrativ sunt responsabili de evaluarea, selecția proiectelor selectate spre finanţare.Managerul GAL va elabora fişele de lucru necesare.Acestea vor fi în conformitate cu Ghidul pentru măsura 19.4.GAL va elabora fișele de eveluare și selecție ținând cont de fișele proprii AFIR pentru același tip de intervenție. Mecanismul acţiunii de gestionare începe cu elaborarea Ghidului solicitantului și publicarea anunţul sesiunii de depunere a proiectelor pe măsuri. Ghidul solicitantului v-a fi publicat pe pagina de web a GAL și va fi disponibil la sediul GAL. Cererile de finanțare ale potențialilor beneficiari ai SDL vor fi depuse în sesiune anuală continuă de depunere (pentru unele măsuri va fi bianuală), în format letric, pe hârtie, conform anunțului de deschidere a sesiunii de primire de proiecte și Ghidurilor solicitanților elaborate pentru fiecare măsură, la sediul GAL în intervalul orar precizat în anunțul de proiecte.Depunerea proiectelor se realizează lunar/trimestrial doar pentru proiectele ce au punctajul estimat (prescoring) mai mare sau egal decât pragul de calitate aferent lunii/trimestrului respectiv. Fiecărui proiect depus pentru selectare i se va deschide un dosar administrativ(DA) care va cuprinde toate documentele privitoare la proiectul respectiv. GAL varealizaevaluarea și selectarea proiectelor locale în conformitate cu criteriile de eligibilitate elborate în fișa măsurii și Ghidul solicitantului.Verificarea proiectelor se va realiza de către expertul tehnic cu evaluarea și selecția, sau dacă situația o impune de un consultant extern.Principiul celor patru ochi se va realiza printr-o dublă bifă pe fişa de verificare din partea managerului GAL. Proiectele, după ce au primit un număr de intrare vor fi verificate în ordinea depunerii.Expertul verificator realizază evaluarea pe baza fișelor de verificare. Dacă consideră expertul verificator poate efectua și vizita pe teren la aprobarea și împreună cu managerul. Expertul verificator va calcula punctajul pentru fiecare proiect completând fişa criteriilor de selecţie locale, ce va fi avizată de managerul GAL.Managerul GAL va întocmi Raportul de evaluare cu proiectele declarate conforme şi eligibile la care va ataşa fişele de verificare şi le va transmite pe bază de proces verbal Comitetului de selecţie. Comitetul de selecție va fi alcătuit din 7 persoane după cum urmează: 1 (un) președinte și 6 (șase) membii, și 7 membrii supleanți.La selecția proiectelor se va aplica regula ”dublului cvorum”, respectiv pentru validarea voturilor, este necesar să fie prezenți cel puțin 50% din membrii, din care peste 50% vor fi din mediul privat și societate civilă. Criteriile de selecție și/sau punctajele, pragul minim precum și pragul de calitate vor fi aprobate și revizuite de către Consiliul Director al GAL și detaliate în proceduri de implementare. Comitetul de selecție va funcționa pe baza Regulamentului de selecție al proiectelor, postat pe pagina de web a GAL. Tabel cu componența Comitetului de Selecție (CS)

PARTENERI PUBLICI28,57 %

Partener Funcția în CS Tip/Observații

Titular

1. UAT Ghilad Membru Titular

2. UAT Deta Membru Titular

UAT Măureni Membru Supleant

UAT Livezile Membru Supleant

PARTENERI PRIVAȚI 42,86 %

Partener Funcția în CS Tip/Observații Titular

3. Mos Cornelia I.I. Membru Titular

4. SC GID Consultanță &Management SRL

Membru Titular

5. Martiniuc Adrian PFA Membru Titular

SC Tundric Trans SRL Membru Supleant

Mitu Valentin I.I. Membru Supleant

69 | P a g e

Vicol RăzvanI.I. Membru Supleant

SOCIETATE CIVILĂ 28,87 %


6. Asociația Giera Președinte Titular

7. Asociația ZlatBres Membru Titular

Asociația Tineri pentru Gătaia

Membru Supleant

Asociația Pro Liebling Membru Supleant

Selecția proiectelor se va finaliza cu Raportul lunar/trimestrial/final de selecțiecare va fi postat pe pagina de internet a GAL cel târziu în ziua următoare aprobării acestuia. Dacă unul din proiectele depuse pentru selecție aparține unuia din membrii comitetului de selecție, persoana/organizația în cauză nu are drept de vot și nu va participa la întâlnirea comitetului respectiv. Aplicanții care au depus proiecte în cadrul sesiunii anuale continue pentru care a fost întocmit un raport de selecție au la dispoziție 5 zile lucrătoare de la postarea pe pagina de internet a GAL-ului a Raportului pentru a depune contestații. Contestațiile vor fi depuse la sediul GAL și vor fi evaluate de alți experți care nu au participat la evaluarea inițială a proiectelor sau de o comisie externă. În urma instrumentării contestațiilor, Comisia de soluționare a contestațiilor întocmește raportul privind rezultatul contestațiilor, raport ce va fi postat pe pagina de internet a GAL cel târziu în ziua următoare aprobării lui. Comisia de soluționare a contestațiilor (CSC)

PARTENERI PUBLICI28,57 %


1. UAT Moravița Președinte Titular

2. UAT Giera Membru Titular

UAT Forotic Membru Supleant

UAT Denta Membru Supleant

PARTENERI PRIVAȚI 42,86 %


3. SC Bio Banat SRL-D Membru Titular

4. SC Agro –Fly srl Membru Titular

5. Corozmici Denis Nicolae II Membru Titular

PFA Gaborean Vasile Membru Supleant

SC Eritrofarm Banloc Membru Supleant

Ioniță Mihaela NicoletaII Membru Supleant

SOCIETATE CIVILĂ 28,87 %


6. Asociația Părinților Gr. Școlar Sf Nicolae Deta

Președinte Titular

7. Asociația Pakivale Rom Membru Titular

Asociația Bakalovitch Emma

Membru Supleant

Asociația TEAM 4 Life+ Membru Supleant

Pentru cererile de finațare care au făcut obiectul unor contestații, Dosarul administrativ va fi completat cu documentele emise de Comisia de soluționare a contestațiilor. Atât în cadrul Comitetului de selecție cât și în cadrul Comisiei de soluționare a contestațiilor secretariatul va fi asigurat prin grija compartimentului administrativ al GAL.Activitatea aferentă procesului de selecție pentru finanțarea proiectelor depuse în cadrul măsurilor GAL și cea de soluționare a contestațiilor se va desfășura pe întreaga perioadă de implementare a SDL.

70 | P a g e

CAPITOLUL XII: Descrierea mecanismelor de evitare a posibilelor conflicte de interese conform legislaţiei naţionale

În prezentul capitol Strategia de Dezvoltare Locală tratează modalităţile prin care vor fi evitate posibilele conflicte de interese şi restricţiile impuse persoanelor implicate în elaborarea, evaluarea, selecţia sau aprobarea proiectelor precum şi celor implicate în verificarea cererilor de plată la nivelul teritoriului GAL Asociația Timiș Torontal Bârzava

Conflictul de interesereprezintă conflictul dintre exercitarea atribuţiilor funcţiei deţinute şi interesele personale care ar putea influenţa necorespunzător îndeplinirea obiectivă şi imparţială a obligaţiilor şi responsabilităţilor ce le revin potrivit legii.

Pentru evitarea oricărui potenţial conflict de interese categoriile de persoane menţionate vor trebui să completeze o declaraţie pe propria răspundere care să confirme că au luat la cunoştinţă de situaţiile de conflict de interese reglementate de legislaţia în vigoare. Se va institui, de asemenea, obligativitatea, pentru persoanele respective, a unui angajament de a nu presta activităţi susceptibile să genereze conflicte de interes şi de a respecta Codul de conduită pentru evitarea situaţiilor de conflict de interese de către persoanele implicate în elaborarea, selecţia, aprobarea proiectelor şi verificarea cererilor de plată.

Codul de conduită reprezintă un ”instrument” cu caracter de prevenţie care va sta la baza activităţilor de elaborare, evaluare, selecţie, aprobare a proiectelor şi verificare a cererilor de plată derulate prin GAL. Acesta va fi considerat un îndrumar atât pentru personalul compartimentului administrativ, pentru membrii Comitetului de selecţie a proiectelor, pentru membrii Comisiei de soluţionare a contestaţiilor cât şi pentru beneficiarii proiectelor.

Codul de conduită nu aduce reglementări noi în afara materiei conflictului de interese (OUG nr. 66/2001, modificată şi completată), ci vine ca un ajutor pentru o mai bună înţelegere a situaţiilor care pot genera conflicte de interese. Prevederile Codului nu îi vizează în mod direct pe beneficiarii de proiecte, dar îi ajută să sesizeze eventualele situaţii de acest gen.

Pentru a garanta transparenţa în procesul decizional vor fi elaborate proceduri distincte de lucru pentru fiecare etapă de evaluare, selecţie, aprobare, în care va exista o separare adecvată a responsabilităţilor, fişe de post cu atribuţii distincte sau atribuţii ale membrilor comisiei/comitetului în aşa fel încât: cei implicaţi în elaborarea proiectului nu vor fi implicaţi în procesul de selecţie sau de aprobare a acestuia; cei implicaţi în elaborarea, evaluarea, selecţia sau aprobarea proiectului nu trebuie să fie implicaţi în activităţi de verificare a cererilor de plată.

Codul de conduită cât şi procedurile de lucru vor fi postate pe pagina de web a GAL-ului. În procesul de elaborare/evaluare/selecţie/aprobare a proiectului şi verificare a cererilor de

plată, la nivelul Teritoriului GAL Asociația Timiș Torontal Bârzava, pentru evitarea situaţiilor de conflict de interese, se va menţine următorul mecanism de lucru:

1) experţii evaluatori şi experţii verificatori care evaluează cererile de finanţare, respectiv verifică cererile de plată, nu pot fi solicitanţi (beneficiari) şi/sau nu pot acorda servicii de consultanţă unui solicitant;

2) nu au dreptul să realizeze evaluarea, aprobarea şi verificarea cererilor de finanţare şi a cererior de plată următoarele persoane:

- cele care deţin părţi sociale, părţi de interes, acţiuni din capitalul subscris al unuia dintre solicitanţi sau care fac parte din consiliul de administraţie/organul de conducere ori de supervizare a unuia dintre solicitanţi;

- soţ/soţie, rudă sau afin până la gradul al doilea inclusiv cu persoane care deţin părţi sociale, părţi de interes, acţiuni din capitalul subscris al unuia dintre solicitanţi ori care fac parte din consiliul de administraţie/organul de conducere ori de supervizare a unuia dintre solicitanţi;

71 | P a g e

- cele despre care se constată că pot avea un interes de natură să le afecteze imparţialitatea pe parcursul procesului de verificare/evaluare/aprobare a cererilor de finanţare şi a cererilor de plată.

3) angajare / externalizare 4) beneficiarii nu au dreptul de a angaja persoane fizice sau de a avea relaţii contractuale cu

persoanele juridice care au fost implicate în procesul de verificare/evaluare a cererilor de finanţare în cadrul procedurii de selecţie pe parcursul unei perioade de cel puţin 12 luni de la semnarea contractului de finanţare.

Pe parcursul derulării activităţii GAL se va realiza, ca măsură de monitorizare a situaţiilor generale de conflict de interese, un raport ce va fi supus atenţiei Adunării Generale a GAL în fiecare an pentru situaţiile aferente anului precedent.

strategia de dezvoltare localĂ 2014 · 2017-06-13 · sectie de exptragere a uleiului de floarea...

Documents