Piața uleiului [modificare]

Piața uleiului este estimată la aproximativ 250.000 de tone de ulei anual, cu o valoare de peste 200 milioane de Euro.

În anul 2009, piața uleiului din România a atins un volum de 2,2 milioane litri[104].

Principalele companii de pe piață sunt, alături de Bunge, Argus Constanța, Cargill România, Expur, Ultex Țăndărei, Prutul Galați și Ulerom Vaslui [105] .

În topul mărcilor, din punct de vedere valoric, se află Bunica (Cargill), Ulvex (Agricover), Unisol, Raza Soarelui și Floriol, care au cumulat 36,8% din vanzarile de ulei de floarea-soarelui în 2007[106].

Uleiul de floarea-soarelui continuă să fie pe primul loc în preferințele consumatorilor români, cu un procent de 97%[106][107].

În prezent (iunie 2010), în România consumul anual de ulei de măsline este de doar 0,1 kg/capita[104]. Prin comparație, în Italia se consumă 12 kg/capita, Grecia - 18 kg, Spania - 11 kg[104].

Marcile proprii detin suprematia pe piata uleiului de gatit

Marti, 21 Februarie 2012, ora 12:56 | Vizualizari: 1607

de Maria Vaschi

Strategiile de pret ale retailerilor au propulsat marcile proprii in fruntea topului celor mai vandute produse.

Piata uleiului de gatit se ridica la un volum de aproximativ 250 de mii de tone anual, potrivit bilanturilor alimentare raportate de Institutul National de Statistica. Tendinta este de usoara scadere a consumului, din cauza contextului economic national si global, care a afectat puterea de cumparare a populatiei. In ultimii patru ani, acesta a fluctuat intre 12 si 8 litri pe cap de locuitor. Cu toate acestea, romanii se numara printre cei mai mari consumatori de ulei din Europa, in topul preferintelor situandu- se cel de floarea soarelui, care detine o cota de peste 90%, in volum, in totalul categoriei.

Potrivit datelor furnizate de Nielsen, marcile proprii ale retailerilor sunt pe locul intai in topul primilor cinci producatori si al primelor cinci branduri, atat ca volum, cat si ca valoare a vanzarilor (date valabile pentru lunile august – septembrie 2011, perioada in care a inceput sa fie monitorizata aceasta categorie). In magazinele Carrefour, de exemplu, marcile proprii au o pondere de aproximativ 20% - 25% in vanzarile de ulei. In structura totala a categoriei, 40% din numarul de articole formeaza segmentul

uleiului de floarea soarelui, 50% pe cel de masline si 10% reprezinta alte tipuri: de nuci, de palmier, de samburi de struguri etc. „Pe segmentul de marci proprii, in acest moment avem o singura referinta, uleiul de floarea soarelui Carrefour, pozitionat pe segmentul mediu, un produs de provenienta romaneasca, furnizorii nostri fiind Expur si Argus”, precizeaza Andreea Mihai, director marketing, Carrefour Romania. Magazinele real,- ofera spre comercializare ulei de floarea soarelui atat in brandul de entry price Tip, cat si in cel real,- Quality. „Ponderea a fost de aproximativ o treime in totalul categoriei, in usoara scadere fata de anul anterior, din cauza diluarii sortimentului, prin listarea de noi produse in segmentul de entry price, tendinta normala pentru aceasta perioada”, afirma George Alexandru Bondar, Category Manager Culinary la real,- Hypermarket Romania. Oferta de marci proprii acopera cele mai importante subgrupe, intr-o o pondere semnificativa: ulei de floarea soarelui cu trei articole in portofoliu, Tip si real,- Quality, precum si ulei de masline, cu doua articole din brandul Tip. Produsele sunt pozitionate in entry price si mid tier, fiind realizate in parteneriat cu furnizori din Romania si Italia. Cum apreciaza producatorii concurenta dintre marcile lor si cele ale retailerilor? „Concurenta la raft este extrem de puternica, insa avem incredere ca am creat o serie de branduri pe care romanii le cunosc si le apreciaza, datorita calitatii produselor si beneficiilor pe care acestea le aduc. Credinta noastra este ca in decizia de cumparare va cantari atat pretul, cat si calitatea, iar produsele noastre raspund exigentelor consumatorului roman si aduc un raport convenabil calitate-pret”, afirma Cristian Ungureanu, General Manager & Financial Director, Bunge Romania. „Obiectivul nostru comun, al partenerilor nostri si al nostru ca furnizor, este sa venim in intampinarea consumatorilor si sa respectam promisiunile facute fata de ei. In acest scop, este esential pentru toate partile implicate, producatori si retaileri, sa inteleaga si sa reuseasca sa satisfaca nevoile consumatorilor. Faptul ca si in 2011 ne-am mentinut pozitia de lider al pietei uleiului imbuteliat din Romania ne confirma ca strategiile noastre si abordarea relatiei cu partenerii au fost corecte”, adauga reprezentantul Bunge Romania. „Concurenta este un semn al progresului, fiind intotdeauna binevenita”, ne asigura Adela Vladutoiu, General Manager, Cargill Oils. „Noi suntem si producator de marci private pentru partenerii nostri, lanturi de retail din Romania si din toata Europa. Acordam aceeasi atentie calitatii marcilor proprii si brandurilor companiei. Cu certitudine ne dorim sa continuam parteneriatele incepute in anii anteriori, intr-o maniera care sa aduca valoare adaugata destinatarului final, consumatorului de ulei”, afirma Adela Vladutoiu, General Manager, Cargill Oils. Bunge se claseaza pe pozitia a doua in topul producatorilor, si, impreuna cu retailerii care detin marci proprii, cu Argus, Cargill si Expur acopera 80,3% din piata, ca valoare a vanzarilor (sursa: Nielsen, perioada de raportare fiind august – septembrie 2011). Compania detine un portofoliu care acopera toate segmentele de pret, gramaje si tipuri de ulei, sub brandurile Floriol, Unisol, Raza Soarelui, Ulvex si Rumen. In 2011, pentru un management eficient al brandurilor din portofoliu, strategia Bunge a vizat pe de o parte intarirea marcilor de top, Unisol (mainstream) si Floriol (premium), si evaluarea oportunitatilor in segmentul economic, pe de alta parte.

TOP 5 PRODUCATORI ULEI DE GATIT

PRODUCATOR (AUG.- SEPT. 2011) COTA CUMULATA IN VOLUM

Detinatori de marci proprii

Bunge

Argus

Expur

Prutul

80,0%

PRODUCATOR (AUG.- SEPT. 2011) COTA CUMULATA IN VALOARE

Detinatori de marci proprii

Bunge

Argus

Cargill

Expur

80,3%

Sursa: Nielsen

TOP 5 BRANDURI ULEI DE GATIT

MARCI (AUG.- SEPT. 2011) COTA CUMULATA IN VOLUM

Marci proprii

Raza Soarelui

Bunica

Ulcom

Lorena

54,5%

MARCI (AUG.- SEPT. 2011) COTA CUMULATA IN VALOARE

Marci proprii 51,6%

Bunica

Raza Soarelui

Floriol

Unisol

Sursa: Nielsen

„Un diferentiator puternic introdus de Bunge in 2011 a reprezentat- o inovatia pe piata de uleiuri din Romania: ne-am surprins consumatorii prin packaging-ul atractiv – noi cutii colorate – si prin oferte promotionale, cum ar fi pachetele de ulei cu premii cadou”, mentioneaza Cristian Ungureanu. In oferta Cargill intalnim produsul premium Untdelemn de la Bunica, pentru gatit si salate. Compania a dezvoltat si alte sortimente care apartin aceleiasi game, dar cu utilitate diversa: Untdelemn de la Bunica, pentru prajit, si Taina Bucatelor, singurul ulei cu arome din Romania. De asemenea, Cargill este producatorul Olpo, una dintre marcile de traditie de pe plan local, in special in zona de sud a tarii, iar anul trecut a lansat o noua marca, „3 Flori”. Deoarece uleiul de masline ramane o optiune interesanta pentru anumiti consumatori, compania este prezenta pe aceasta piata cu brandul Amphora, pe care il produce in Spania. Cargill a lansat de curand o noua identitate vizuala pentru Untdelemn de la Bunica, destinata consumatorilor din ce in ce mai atenti la calitatea produselor pe care le folosesc. Aceasta noua forma de prezentare vine sa sustina o campanie integrata de comunicare, initiata in noiembrie 2011 si derulata sub sloganul „Gateste cu incredere!”. „Prin aceasta campanie, derulata pe TV, outdoor si indoor, ne propunem sa o readucem pe Bunica in viata romanilor, nu numai ca «bucatareasa cea mai priceputa a casei», ci mai ales ca liant pentru intreaga familie”, explica Adela Vladutoiu. Untdelemn de la Bunica detine pozitia a doua in topul celor mai vandute branduri, in perioada august-septembrie 2011. Impreuna cu marcile proprii ale retailerilor, aflate pe locul intai, si cu marcile de producator Raza Soarelui, Floriol si Unisol, aflate pe urmatoarele pozitii, isi adjudeca o cota de piata cumulata de 51,6%, ca valoare a vanzarilor (sursa: Nielsen). Jucatorii din piata sustin ca pretul materiei prime depinde atat de productia la nivel national, cat si de contextul economic din intreaga lume, astfel ca este greu de apreciat in acest moment cum va evolua pretul uleiului in 2012. Aspectele fundamentale ale cererii si ofertei vor ramane factorii determinanti pentru orice evolutie viitoare a costurilor. Pe de alta parte, ca si in cazul celorlalte produse alimentare, pretul final este determinat de retelele de retail si distributie, in functie de politicile lor comerciale.

VANZARILE DE ULEI IN FUNCTIE DE CANALUL DE VANZARE

Oferta variata ca sortimentatie si pret fac din hipermarketuri, supermarketuri si magazinele de tip discount cele mai atractive canale de vanzare.

Citeste in Piata PREMIUM:

- cine a investit cel mai mult in promovarea uleiului de gatit;- ce tip de media a atras cele mai multe reclame; - care a fost marca de ulei care a beneficiat de cel mai mare buget pentru promovarea in media (TV, radio, print); - rata de penetrare a categoriei in randul populatiei urbane; - cat si ce tip de uleiuri a importat Romania in ultimii patru ani.

Cine, ce, cum contează pe piaţa uleiului românesc

agrointel.ro ›26-01-2013 » « 1000 citiri ‹ 4 recomandări ‹ 2 comentarii

Aşa-numitele „mărci proprii“ ale retailerilor îşi consolidează poziţia pe piaţa uleiului, scrie Capital. Peste o treime din vânzările de ulei de gătit erau deja acoperite, anul trecut, de „private labels“ – mai mult decât dublu faţă de 2007

Vremurile grele au făcut ca românii să facă loc, în coşul de cumpărături, unui ulei de care nu auziseră în reclame. Acum, spun cercetările Nielsen, mărcile private ale retailerilor au depăşit, în vânzări, brandurile consacrate de ulei şi ca valoare, şi ca volum. Explicaţia: preţurile acestora, care sunt cu până 20% mai mici decât ale producătorilor care vând sub brand propriu, fac să pălească argumente precum lipsa lor de notorietate ori impresia că ar o calitate mai slabă.

De menţionat că recolta slabă de anul trecut a majorat preţul la kilogramul de floarea-soarelui cu circa 45% faţă de 2011 şi, implicit, s-a scumpit şi uleiul. Concret, dacă în septembrie 2012 o sticlă de un litru costa 5,49 de lei, acum preţul ei a depăşit 7,29 de lei. Chiar şi aşa, românii rămân printre cei mai mari

consumatori de ulei din Europa – consumă în fiecare an peste 10 litri de ulei/cap de locuitor, potrivit datelor Gfk -, în topul preferinţelor situându-se cel de floarea-soarelui (peste 90%).

Romania, piata uleiului

Lista articolelor despre Romania, piata uleiului pe Wall-Street

Te-ar mai putea interesa: Europa; investitii; UE; Ungaria; Bulgaria; raport; Rusia; Cod rosu la Casa Alba; Olympus Has Fallen; Romania; piata uleiului; Alta Cosmetics; Stiri despre romania.

Untdelemn de la Bunica isi schimba proprietarul

Companii | 6 Feb 2013

Expur, parte a grupului francez Sofiproteol, va prelua de la Cargill marcile de ulei Untdelemn de la Bunica si Olpo si echipamentele industriale de la fabrica din localitatea Podari, judetul Dolj, ca urmare a strategiei de dezvoltare a activitatii.

"In urma acestei operatiuni, Expur isi va mari capacitatea de procesare a semintelor oleaginoase, continuand dezvoltarea unitatii de productie din Slobozia si asigurand oportunitati de valorificare a productiei agricole locale. Preluarea marcii Untdelemn de la Bunica va permite Expur sa isi intareasca pozitia pe piata uleiului alimentar din Romania", se arata intr-un comunicat al Expur, relateaza Mediafax.

Totodata, aceasta achizitie face parte din strategia Sofiproteol de dezvoltare a filierelor, pornind de la activitatea agricola pana la cea industriala si accelerarea extinderii internationale a grupului, in special in zona Marii Negre si a bazinului Marii Mediterane.

Citeste continuarea articolului Untdelemn de la Bunica isi schimba proprietarul »

Vezi cel mai mare proiect greenfield de inceput de an: 93 mil. euro intr-o fabrica de ulei

Companii | 5 Mai 2011

Compania Prio Foods, parte a grupului portughez Martifer, a inaugurat la mijlocul acestei saptamani o unitate de extractie de uleiuri vegetale in localitatea Lehliu-Gara, judetul Calarasi, in urma unei investitii cifrate la 93 milioane de euro.

Fabrica, a carei constructie a inceput acum doi ani si jumatate, are o capacitate de productie de 316.000 de tone de ulei si 340.000 tone de srot, volum echivalent cu un ritm de activitate de 8.000 de ore pe an, potrivit informatiilor oficialilor companiei.

Unitatea de productie, Prio Extractie, foloseste seminte de soia, rapita si de floarea-soarelui pentru a fabrica ulei vegetal ce poate fi folosit in scop industrial sau alimentar.

"Am inceput operatiunile la Lehliu in 2005 prin fabrica de productie de biodiesel si credem in continuare in potentialul acestei zone, Romania fiind un punct strategic de dezvoltare pentru compania noastra", a declarat Carlos Martins, presedinte al Consiliului de Administratie al Prio Foods.

Citeste continuarea articolului Vezi cel mai mare proiect greenfield de inceput de an: 93 mil. euro intr-o fabrica de ulei »

Cum vor portughezii de la Martifer sa faca 500 mil. euro din semintele romanesti

Companii | 5 Mai 2011

Grupul portughez Martifer, cu activitati in domeniul agricol, constructii si productie de energie, estimeaza, pentru 2012, o cifra de afaceri de jumatate de miliard de euro pe piata romaneasca, prin aportul majoritar al fabricii de ulei Prio Extractie, deschisa recent.

Grupul portughez a inaugurat, saptamana aceasta, Prio Extractie, o fabrica specializata pe productia de ulei brut si situata in localitatea Lehliu-Gara, din judetul Calarasi. Tot in aceeasi incinta functioneaza si fabrica de biocombustibil a Mertifer, deschisa in urma cu patru ani.

Noua fabrica, rezultatul unei investitii de 93 de miloane de euro, este cel mai mare proiect de tip greenfield (de la zero) inaugurat in 2011, estimeaza reprezentantii Prio Foods. In sectorul productiei de ulei vegetal, Prio Extractie detine primul loc ca volum al investitiei in Europa de Sud-Est si locul secund in intreaga Europa, adauga acestia. Investitia va fi recuperata in urmatorii 15 ani, estimeaza ei.

Citeste continuarea articolului Cum vor portughezii de la Martifer sa faca 500 mil. euro din semintele romanesti»

Citeste mai mult: http://www.wall-street.ro/tag/piata-uleiului+romania.html#ixzz2TNTbYJ55Follow us: @WallStreetRo on Twitter | WallStreetRo on Facebook

Floarea soarelui

În anul 2009, România deţinea 20% din suprafaţa totală cultivată cu floarea soarelui din Uniunea Europeană, fiind pe locul al doilea, după Spania[21]. Împreună cu Spania, Franţa, Bulgaria şi Ungaria, România avea 90% din totalul suprafeţelor cultivate cu floarea soarelui[21]. Din punct de vedere al producţiei, România era pe locul 4, cu 16% din total[21]. În acelaşi an, producţia la hectar a fost sub 1,4 tone, având un randament mai mic cu 20% faţă de randamentul mediu al Uniunii Europene[21][40]. Pentru a-şi asigura necesarul de ulei alimentar, România are nevoie anual de circa 1,2 milioane de tone de floarea-soarelui[70]. (2 milioane tone conform unei alte estimări[71])

În ceea ce priveşte consumul de ulei, România este una dintre ţările cu cel mai ridicat consum de ulei pe cap de locuitor, de aproximatov 11 litri/an, comparativ cu Ungaria sau Austria, unde valoarea nu depăşeşte 7 litri, respectiv 5 litri.[72]

Producţia de floarea soarelui, pe ani:

Anul 2011[37] 2010[73] 2008[61] 2007[61] 2006[70]

Producţia (mil. tone) 1,8 1,2 - 0,5 1,5

Suprafaţa cultivată (mil. ha) 1 1,4 0,8 0,8 -

Consumator - Uleiul comestibil MAR 2009

Romanii, traditionalisti in privinta uleiului

de Romina Ardelean

Cu o valoare estimata de peste 200 milioane euro, categoria ulei comestibil este dominata in proportie de peste 90% de produsele din ulei de floarea-soarelui, asta desi la raftul unui magazin obisnuit sunt prezente aproape toate tipurile existente de ulei – de masline, de porumb, de palmier, de seminte de strugure, de rapita sau soia.

Chiar si in conditiile unui segment dominat de produsele obisnuite in urma semintelor de floarea-soarelui, producatorii sunt de parere ca prin prisma evolutiei categoriei de la an la an este foarte dificila realizarea oricarui fel de previziuni. “Pentru a exemplifica acest fenomen, este necesara realizarea unui istoric pe ultimii trei ani. In 2006 producatorii au achizitionat multa materie prima la un pret ridicat, iar uleiul pe care l-au adus au fost obligati, la presiunea pietei, sa il vanda la un pret scazut, inregistrand astfel pierderi. A urmat perioada august-septembrie 2007 cand s-au inregistrat productii slabe de seminte, deci cantitati limitate de ulei, iar producatorii au marsat pe brandurile de ulei cele mai scumpe. De altfel, spre sfarsitul anului 2007 au lipsit de la raft marcile private si marcile pozitionate pe segmentul low. In 2008 insa categoria a vazut o revenire mai puternica decat oricand a acestor produse si prin urmare la o scadere a preturilor de raft la ulei”, detaliaza Mirela Olarescu, Marketing and PR Manager in cadrul companiei Prutul.

Bineinteles ca ne aducem cu totii aminte de toamna lui 2007 cand preturile uleiului de floarea-soarelui au crescut aproape instantaneu, de la o medie de 3,8 Ron pe litru pana la chiar 6 Ron la raftul magazinelor de cartier. In ciuda redresarii ulterioare, uleiul pentru gatit a ocupat locul trei intr-un studiu realizat de MEMRB privind inflatia suferita de diferite categorii din FMCG, cu un +44% in perioada septembrie/octombrie 2007 versus septembrie/octombrie 2008. Inflatia indicata reprezinta de fapt diferenta dintre pretul mediu inregistrat de o anumita categorie de produse fata de aceeasi perioada a anului trecut.

Interactiuni intre segmenteCresterea pretului produselor din floarea-soarelui a avut si efecte secundare asupra dinamicii celorlate categorii, cele mai semnificave modificari inregistrandu-se pe segmentul ulei de masline. Datorita diferentei tot mai mici intre pretul unui litru de ulei de floarea-soarelui si al unuia de ulei, consumatorii au considerat produsele din cea de a doua categorie drept o alternativa demna de luat in calcul. Prin urmare, importurile de ulei de masline au crescut exponential, de exemplu, la momentul respectiv,

Petra Isac, Brand Manager Monini, vorbea despre o crestere a vanzarilor de peste 200%, 2006 versus 2007. Si reprezentantii companiilor care au in portofoliu alte tipuri de ulei, precum Cristina Marcus, event coordinator la Arpis, si Pompilia Petre, Director de Vanzari al companiei Render, vorbesc despre cresteri de doua cifre ale vanzarilor.

Chiar si asa, Pompilia Petre spune ca „dupa cum se stie, recolta buna de floarea-soarelui de anul trecut a adus cu sine si o reasezare a preturilor, precum si intrarea pe piata a noi sortimente, la preturi mult mai accesibile”. Vorbind dintr-o perspectiva comparativa, Cristina Marcus considera ca „produsele din floarea-soarelui marca privata se disting in primul rand datorita pretului si vizeaza segmentul consumatorilor interesati strict de acest aspect. Asadar, opinia mea este ca cresterea vanzarilor pe aceasta categorie datorata strict acestui argument. In ceea ce priveste celelalte categorii de ulei, vanzarile in crestere se datoreaza schimbarii culturii si mentalitatii unor anumite categorii de produse, precum si a interesului pentru produse noi, superior calitative si sanatoase”.

Migrarea consumatorilor a fost inregistrata si de datele de piata, care arata o decelerare a vanzarilor de floarea soarelui, de la 97,7% in volum, in perioada ianuarie – decembrie 2007, la 94,0%, in perioada ianuarie – decembrie 2008. Si vanzarile in valoare au scazut cu 1,6 puncte procentuale, ajungand sa reprezinte 91,1% din total categorie ulei comestibil. Pierderile segmentului reprezentat de produsele

din floarea-soarelui s-au contabilizat in dreptul celorlalte tipuri de ulei, care au crescut cu 3,7 puncte procentuale in volum vanzari si cu 2,7 puncte procentuale in valoare vanzari. Astfel, in perioada ianuarie – decembrie 2008, acestea au ajuns sa detina 6,0% din volumul total de ulei comestibil tranzactionat, cifra corespondenta unei valori de 9,0% din valoarea categoriei.

Particularitati culturale de consum“Consumatorul roman a fost si este un consumator de floarea-soarelui in proportie predominanta. In Uniunea Europeana insa la fel de consumate si importante sunt uleiurile de rapita, de soia sau de masline. Totusi, la nivel european nu se poate vorbi despre o singura preferinta, ci despre regionalitate. In statele vecine, precum Bulgaria sau Ungaria, consumul este, ca si in cazul romaniei, majoritar de ulei de floarea-soarelui. In tarile mediteraneene, ca Grecia, Italia, Spania sau Portugalia, predominant este uleiul de masline. In Polonia cel mai consumat este uleiul de rapita, iar in Slovenia foarte popular este uleiul de dovleac presat la rece”, povesteste reprezentanta companiei Prutul.In Romania, consumul de ulei anual per capita este de 11 litri, dintre care doar aproximatic doi - trei litri sunt considerati a fi din alte tipuri de ulei decat cel de floarea soarelui, vorbind cu precadere de produse din segmentul ulei de masline.

Producatorii spun ca exista o serie de mituri, de idei preconcepute, cu privire la celelalte tipuri de ulei. De exemplu, uleiurile de rapita si de soia sunt percepute ca uleiuri ieftine si slav calitative, cu gust si miros neplacute. In plus, la uleiul de soia se adauga si un sentiment de precautie sporit ca nu cumva materie prima sa provina din culturi modificate genetic. Uleiul de masline se confrunta cu o situatie mai delicata: consumatorii nu cunosc diferentele dintre diferitele tipuri, iar cel extravirgin nu este apreciat pentru gust si miros. Putinele cunoscatoare il folosesc in special pentru calitatile curative, si mai putin pentru proprietatile nutritive, asta desi bugetul ar permite achizitionarea acestui produs. Nu in ultimul rand, uleiul vegetal, obtinut in urma unui amestec de ulei de floarea-soarelui si ulei de rapita sau soia, este greu acceptat de consumatorii, iar cei care il cumpara totusi o fac numai datorita pretului mic. Tot in privinta uleiul vegetal exista reticenta din cauza ca eticheta acestuia nu spune explicit ce tip de ulei este. In acest context, producatorii si importatorii vorbesc despre o nevoie mai mare de educare a consumatorului si anticipeaza ca pe viitor aceasta componenta se va regasi in campaniile de comunicare a diverselor produse.

Nu in ultimul rand, “diferentele dintre noi si restul Europei au la baza si faptul ca consumatatorul autohton inca are mentalitatea bazata pe vechile conceptii si nu pe proprietatile produsului, comparative cu ceilalti consumatori europeni care detin “cultura” culinara si pe acest segment”, mai spune Cristina Marcus.

Caracterizarea consumatoruluiProducatorii spun ca cel mai important criteriu de cumparare ramane in continuare pretul, aspect care motiveaza si cresterea foarte mare a segmentelor de pret ieftin si marca privata. Cu toate acestea, Mirela Olarescu este de parere ca „in continuare, calitatea este un criteriu relevant in procesul de achizitie, consumatorul ne mai fiind dispus sa faca concesii nici in cazul produselor ieftine”. De cele mai multe ori consumatorul evalueaza calitatea unui ulei prin prisma unor indicatori precum: culoare, consistenta, limpezime, gust/miros, comportamentul din timpul folosirii, rezistenta la mai multe procese de utilizare, si d-abia in ultima instanta dupa continutul acestora. Pentru multi, brandul poate fi de asemenea o garantie a calitatii produsului, mai ales in cazul consumatorilor fideli. “In ceea ce priveste cumparatorii nu i-as eticheta insa din punct de vedere sex, varsta, studii, etc. Cred ca pentru fiecare tip de ulei exista o anumita categorie de consumatori care “cauta ceva”. Desigur, statistic vorbind, cea mai mare parte a cumparaturilor sunt facute de femei mature, care gatesc pentru familii mari”, mai adauga Mirela Olarescu.

Alte repere importante privind preferintele de achizitie ale consumatorilor romani ne vin din datele de piata. Conform MEMRB, din punct de vedere al gramajului, produsele de un litru sunt cele mai vandute, detinand, in perioada ianuarie – decembrie 2008, 85,9% in volum si 84,8% din valoarea

Raport GfK: Consumul casnic de ulei, 2008 versus 2007In 2008 consumul casnic de ulei a scazut in volum fata de 2007 cu 3,2%. In schimb, valoarea categoriei de ulei a crescut cu mai mult de 50%, cauza principala fiind cresterea preturilor medii platite de catre gospodarii. Uleiul amestec si cel de masline cresc usor in consumul casnic, uleiul de floarea soarelui avand in continuare o pondere mai mare de 90% din volumul achizitionat de catre gospodarii.Primii trei mari jucatori de pe piata – Argus, Bunge si Cargill – acopera aproximativ jumatate din volumul achizitionat de catre gospodarii. Cea mai bine cumparata marca de ulei, Unisol, se mentine pe aceeasi pozitie si in 2008.In 2008 gospodariile mai intensive pentru categoria de ulei au fost cele cu venituri peste medie, acestea fiind responsabile pentru aproape 35% din volumul de ulei achizitionat (la nivel de esantion acestea reprezentand 29%). Gospodariile cu cel mai scazut consum de ulei sunt cele formate dintr-o singura persoana. Acestea reprezinta la nivel national 22% si au achizitionat mai putin de 18% din volumul de ulei.

In continuare, comertul traditional joaca un rol important pentru aceasta categorie, mai mult de o treime din volumul casnic fiind achizitionat din buticuri, cu o pondere in scadere insa, fata de 2007. In acelasi timp, gospodariile au cumparat mai mult cu aproape 20% din hypermarketuri si discounter in 2008 fata de 2007.

categoriei. Sunt urmate de produsele cu o capacitate cuprinsa intre 1,01 si 2 litri, care insumeaza 7,9% in volum vanzari si 7,8% din valoarea acestora. Produsele cu un volum cuprins intre 2,01 si 5 litri au 5,6% din volumul vanzarilor si 5,3% in valoare, pe cand produsele de volum mare, nu au prins chiar asa de bine la consumatorii romani, inregistrand procente de sub 0,5%, atat in volum cat si in valoare.Din punct de vedere al ambalajului, categoria este dominata de uleiul la PET, care detine o cota covarsitoare de 97,9% in volum vanzari si de 94,7% in valoare, in perioada ianuarie – decembrie 2008. Si produsele ambalate la sticla au inresistrat un trend usor ascendent, ajungand sa reprezinte 1,4% in volum vanzari si 4,6% in valoare, in acelasi interval de timp. Cat despre canalul preferat, majoritatea consumatorilor aleg comertul modern pentru ca aici considera ca pot obtine un pret mai bun. Cu toate acestea, comertul traditional joaca un rol important mai ales prin magazinele alimentare mici, de cartier, aflate in imediata proximitate a casei.

Pentru 2009 “Comportamentul de consum nu va suferi mari modificari in cantitatile achizitionate in ceea ce priveste uleiul de floarea-soarelui, insa este este foarte posibil ca prederintele consumatorilor sa se indrepte spre sortimente mai ieftine. De asemenea, este posibil sa asistam la o crestere a celorlalte tipuri de ulei ca urmare a faptului ca consumatorii vor inclina sa foloseasca diferite uleiuri in functie de scopul de utilizare, cum ar fi ulei de palmier pentru prajit sau ulei de masline pentru salate”, precizeaza reprezentanta companiei Render. Pe de alta parte, Cristina Marcus de la Arpis afirma ca “in mod cert criza economica va afecta comportamentul de cumparare si de consum al tuturor, pe toate categoriile de produse, deoarece consumatorii vor fi mai echilibrati, isi vor analiza mai bine necesitatile si asi vor prioritize mai atent nevoile”. Chiar si in aceste conditii, Mirela Olarescu, reprezentanta companiei Prutul, estimeaza o usoara crestere a pietei datorita cresterii in general al consumului casnic.

Uleiuri si grasimi comestibileExtract din raportul international al Euromonitor “Packaged Food in Romania”

Trenduri• Categoria de uleiuri si grasimi comestibile functionale, cu beneficii sporite, a fost una dintre cele mai dinamice categorii ca si crestere a valorii vanzarilor realizate in 2008, ca urmare a unei disponibilitati mai mari a brandurilor noi lansate, care sunt pozitionate si pe un segment superior din punct de vedere al pretului in comparatie to uleiurile normale. De asemenea, tot aceasta categorie este cea care a fost cel mai intens sustinuta de campanii de promovare. • Romania este un producator traditional de seminte de floarea-soarelui si prin urmare categoria este dominata de uleiul de floarea-soarelui. Totusi, cresterea veniturilor in ultimii ani, care a dus la schimbari in stilul de viata si de comportament de consum si cumparare si la o cerere mai mare de produse sanatoase. Aceste schimbari au dus la aparitia si altor produse in portofoliul producatorilor, cum este uleiul de porumb, soia sau alte asa numite uleiuri speciale, precum cel de orez, struguri, nuci, susan sau palmier. • Potrivit datelor Euromonitor, tocmai pentru ca dieta autohtona tinde sa fie, prin traditie, una bogata in grasimi, trecerea catre uleiuri mai sanatoase a fost limitata la gospodariile cu venituri mari din Bucuresti sau din alte cateva orase mari. Trebuie mentionat de asemenea ca majoritatea consumatorilor au fost influentati de publicitatea agresiva a unor branduri sau de ofertele promotionale.• Nu in ultimul rand, toate produsele industriale din categoria grasimi si-au sporit gradul de penetrare in zonele rurale, inlocuind grasimile de origine animala folosite pana atunci in gospodarii.

Tipuri de uleiuri si proprietatile acestoraSus

- Uleiul de canola sau de rapita - Specialistii au stabilit ca uleiul de canola este unul dintre cele mai sanatoase

uleiuri pentru gatit. Acest lucru este posibil, gratie continutului sau scazut de grasimi saturate si ca urmare a cantitatii

ridicate de grasimi mononesaturate. Acesta este recomandat si pentru prajit, dar numai pentru temperaturi de maxim

220 grade Celsius. Daca este depasita aceasta temperatura, sunt distrusi nutrientii din ulei, care au efecte pozitive

pentru sanatate. Uleiul de canola nu are cantitati prea mari de antioxidanti si este uleiul care contine cele mai mari

cantitati de acid alfa-linolenic si grasimi Omega 3. In plus, are o valabilitate destul de mare.

- Uleiul de porumb - Este relativ scazut atat in grasimi saturate, cat si grasimi mononesaturate. Este utilizat atat

pentru coacere, cat si pentru prajire. Nu ar trebui folosit la prajit, decat la temperaturi medii.

- Uleiul de floarea soarelui - Acest tip de ulei are putine grasimi saturate si este bogat in vitamina E. Este un tip de

ulei potrivit pentru persoanele care au nivelul de colesterol ridicat si, in scopul reducerii riscului dezvoltarii bolilor de

inima. Multi producatori de produse alimentare recunosc beneficiile pentru sanatate ale uleiului de floarea soarelui si

il prefera in compozitia produselor pe care le produc. Este indicat atat pentru prajit, cat si pentru gatit, dar si pentru

prepararea sosurilor pentru salate.

- Uleiul din nuca de cocos - Este recomandat pentru gatit de multi specialisti. Se pare ca acesta poate impiedica

actiunea nociva a radicalilor liberi asupra organismului. Este bogat in vitamine, inclusiv vitaminele E si K. Uleiul de

cocos ajuta la scaderea nivelului de colesterol rau, furnizeaza organismului energie si ofera multiple beneficii, gratie

acizilor saturati care ridica nivelul de lipoproteine cu densitate mare din organism si scad colesterolul rau, stimuland

imunitatea si luptand impotriva imbatranirii. Uleiul de cocos ajuta la cresterea metabolismului si implicit la pierderea in

greutate.

- Uleiul de masline - Exista diferite varietati de ulei de masline: extravirgin, virgin sau rafinat. Uleiul extravirgin de

masline este cel mai frecvent utilizat. Uleiul de masline poate fi intrebuintat atat pentru gatit, salate, soteuri, dar si in

compozitia altor preparate culinare.

Acesta este cel mai sanatos dintre toate uleiurile, deoarece este bogat in grasimi mono-nesaturate, care ajuta la

reducerea aparitiei riscului de boli cardiovasculare, intrucat contribuie la reducerea colesterolului rau si la cresterea

nivelului de colesterol bun din organism. In plus, uleiul extra-virgin de masline este bogat in antioxidanti numiti

polifenoli.

- Uleiul de arahide - Este un tip de ulei pe care ar trebui sa-l utilizati pentru prajirea alimentelor la temperaturi

ridicate si este bogat in grasimi mononesaturate. Mai poate fi folosit la compozitia sosurilor pentru salate.

Uleiuri si grasimi comestibileExtract din raportul international al Euromonitor “Packaged Food in Romania”

Trenduri• Categoria de uleiuri si grasimi comestibile functionale, cu beneficii sporite, a fost una dintre cele mai dinamice categorii ca si crestere a valorii vanzarilor realizate in 2008, ca urmare a unei disponibilitati mai mari a brandurilor noi lansate, care sunt pozitionate si pe un segment superior din punct de vedere al pretului in comparatie to uleiurile normale. De asemenea, tot aceasta categorie este cea care a fost cel mai intens sustinuta de campanii de promovare. • Romania este un producator traditional de seminte de floarea-soarelui si prin urmare categoria este dominata de uleiul de floarea-soarelui. Totusi, cresterea veniturilor in ultimii ani, care a dus la schimbari in stilul de viata si de comportament de consum si cumparare si la o cerere mai mare de produse sanatoase. Aceste schimbari au dus la aparitia si altor produse in portofoliul producatorilor, cum este uleiul de porumb, soia sau alte asa numite uleiuri speciale, precum cel de orez, struguri, nuci, susan sau palmier. • Potrivit datelor Euromonitor, tocmai pentru ca dieta autohtona tinde sa fie, prin traditie, una bogata in grasimi, trecerea catre uleiuri mai sanatoase a fost limitata la gospodariile cu venituri mari din Bucuresti sau din alte cateva orase mari. Trebuie mentionat de asemenea ca majoritatea consumatorilor au fost influentati de publicitatea agresiva a unor branduri sau de ofertele promotionale.• Nu in ultimul rand, toate produsele industriale din categoria grasimi si-au sporit gradul de penetrare in zonele rurale, inlocuind grasimile de origine animala folosite pana atunci in gospodarii.

- Uleiul de palmier - Contine vitamina E, beta-caroten, dar si o multime de fitochimicale care au un rol important in

protejarea organismului de actiunea radicalilor liberi. Este bogat in antioxidanti care potejeaza organismul impotriva

cancerului si bolilor cronice.

Uleiul de palmier contine atat grasimi saturate, cat si mononesaturate, cele care se gasesc si in compozitia uleiului de

masline. Dar, spre deosebire de uleiul de masline, uleiul de palmier are o rezistenta naturala la oxidare, cea care il

transforma intr-un ulei mai sanatos si mai sigur pentru gatit si prajit. Desi o parte din antioxidanti vor fi distrusi in

procesul prepararii alimentelor, acesta este mult mai rezistent comparativ cu alte tipuri de uleiuri.

Pastrarea uleiurilor

Sus

Toate uleiurile trebuie sa ramana in stare lichida atunci cand sunt pastrate la temperatura camerei. Cel mai bine ar fi

sa depozitati uleiul intr-un loc intunecos si uscat, cum ar fi camara. De asemenea, recipientul in care pastrati uleiul

trebuie sa fie din sticla de culoare inchisa. Expunerea repetata la orice sursa de lumina poate fi daunatoare pentru

uleiuri.

Caldura si lumina pot altera uleiurile, in special pe cele polinesaturate. Pe acestea din urma le puteti pastra in rafturile

din partea inferioara a frigiderului, pentru a evita rancezirea. Chiar daca uleiul se solidifica in frigider, acest proces nu

afecteaza calitatea lui. Lasat timp de cateva minute la temperatura camerei, va putea fi folosit fara probleme.

Uleiurile bogate in grasimi mononesaturate pot fi pastrate pana la un an, in timp ce uleiul rafinat de masline (care are

cea mai mare cantitate de grasimi mononesaturate) poate avea un termen de utilizare pana la cativa ani. Uleiurile de

masline extravirgin si virgin pot fi utilizate aproximativ un an de la deschidere. Perioada de valabilitate a celor mai

multe dintre uleiuri, dupa deschidere, este de obicei intre sase si opt luni. Pentru a evita oxidarea si rancezirea

uleiului strangeti bine dopul sticlei.

Nu introduceti obiecte sau lucruri nesterilizate in uleiurile pentru gatit. Bacteriile accelereaza viteza de degradare a

uleiurilor. Turnati cantitatea pe care doriti sa o folositi in vasele pentru gatit si nu reintroduceti niciodata surplusul

inapoi in sticla.

Un alt fapt important este sa evitati sa aruncati uleiul de gatit folosit la chiuveta, intrucat acesta se poate inchega si

poate sa blocheze conductele. Cea mai buna alternativa este sa puneti uleiul folosit intr-un recipient care poate fi

inchis etans, pe care sa-l aruncati apoi la gunoi.

Uleiul

By: ceva bun 2 comments

11

Uleiul comestibil este grăsime vegetală ce rămâne lichidă la temperatura camerei. Uleiurile comestibile se folosesc în

bucătărie pentru mai toate operațiunile: la prăjeli, la aluaturi, la copturi, ca dressing în salate, ca liant în sosuri, în

conserve, la uns.

Există foarte multe tipuri de ulei comestibil ce se pot folosi la gătit: ulei de măsline, de floarea soarelui, de sâmburi de

struguri, de arahide, de palmier, de nuci, de orez, de soia, de cocos etc.

Punctul de ardere ( smoking point )

Un factor extrem de important în alegerea uleiului este punctul de ardere. Punctul de ardere reprezintă temperatura

la care un ulei se degradează și își pierde valorile nutriționale, devenind nociv. Uleiurile vegetale sunt sănătoase la

temperatura camerei, dar își pierd proprietățile nutritive prin încălzire. Unele uleiuri au un punct de ardere mai mare

ceea ce le face potrivite pentru mâncărurile prăjite – deep fry, stir fry. Alte uleiuri au un punct de ardere foarte mic; din

această cauză se vor folosi mai ales crude în salate.

Tipul de ulei Calitate Punctul de ardere – °C

Ulei de in nerafinat 107°C

Ulei de șofrănel (Carthamus tinctorius) nerafinat 107°C

Ulei de floarea soarelui nerafinat 107°C

Ulei de porumb nerafinat 160°C

Ulei de arahide nerafinat 160°C

Ulei de șofrănel (Carthamus tinctorius) semi-rafinat 160°C

Ulei de soia nerafinat 160°C

Ulei de nuci nerafinat 160°C

Ulei de cânepă 165°C

Ulei de cocos nerafinat 177°C

Ulei de susan nerafinat 177°C

Ulei de soia semi-rafinat 177°C

Ulei de măsline Extra-virgin 191°C

Ulei de nuci semi-rafinat 204°C

Ulei de nuci Macadamia 210°C

Ulei de migdale 216°C

Ulei de bumbac 216°C

Ulei din sâmburi de struguri 216°C

Ulei de măsline virgin 216°C

Ulei de alune de pădure 221°C

Ulei de cocos rafinat 232°C

Ulei de porumb rafinat 232°C

Ulei de arahide rafinat 232°C

Ulei de susan semi-rafinat 232°C

Ulei de soia rafinat 232°C

Ulei de floarea soarelui semi-rafinat 232°C

Ulei de floarea soarelui rafinat 232°C

Ulei de palmier 235°C

Ulei de rapiță rafinat 240°C

Ulei de orez 254°C

Ulei de șofrănel (Carthamus tinctorius) rafinat 266°C

Ulei de avocado 271°C

În general, uleiurile nerafinate nu sunt recomandate pentru prăjit. Devin toxice atunci când sunt puse pe foc și au

punctul de ardere cel mai scăzut. Uleiul de palmier este folosit cel mai des în industria alimentară a restaurantelor

pentru că rezistă foarte bine la temperaturi ridicate, nu preia mirosurile din mâncare și se poate refolosi.

Tipuri de ulei

Uleiul de floarea soarelui – cu un conținut foarte mare de vitamina E, acest tip de ulei este cel mai folosit la

noi în țară. Se poate folosi și la prăjit, dar nu peste punctul de ardere. Are un gust ușor, de semințe de

floarea soarelui.

Uleiul de măsline – cel mai apreciat ulei, provenind de pe malurile Mediteranei, acest tip de ulei se

comercializează și la noi în toate supermarketurile. Poate fi extra-virgin, virgin sau din sâmburi de măsline

(mai slab calitativ). În funcție de calitatea lui, poate avea un gust amărui.

Uleiul de arahide – este folosit pe scară largă în China și în țările din SE Asiei la toate tipurile de gătit,

inclusiv la prăjeli în baie de ulei. Are o ușoară aromă de arahidă. Se poate achiziționa de la magazinele

chinezești.

Uleiul de nuci – foarte folosit la salate, acest tip de ulei are o aromă foarte fină de nucă ce se combină de

minune cu brânzeturi și salată verde sau rucola. Nu se folosește la prăjit.

Uleiul de porumb – un ulei relativ ieftin, ce poate fi folosit cu succes la prăjit; se comercializează în

supermarketuri.

Uleiul de soia – un tip de ulei recomandat atât pentru prăjeli, cât și pentru salate; are un conținut foarte

redus de grăsimi saturate.

Uleiul de palmier - este un ulei des întâlnit în industria alimentară (restaurante, fast food) pentru prăjit.

Aproape solid, acest ulei rezistă foarte bine la temperaturi mari, se poate refolosi fiindcă nu preia mirosurile

alimentelor (se poate prăji o friptură și mai apoi pește în același ulei). Se comercializează și la noi, mai ales

în magazinele de tip cash & carry (ex. Metro).

Consumul de ulei

Există multe discuții pe marginea consumului zilnic recomandat de grăsimi. Atât în SUA cât și în Europa există

autorități care reglementează DZR (doza zilnică recomandată). Aceasta variază, însă, în funcție de condițiile de

mediu (pentru țările cu climă rece, DZR este mai mare) și de felul de viață.

Indiferent de cantitățile consumate, uleiul trebuie păstrat la răcoare (este recomandată păstrarea lui la frigider) și în

locuri fără lumină.