8/8/2019 Start 9001

1/16

8/8/2019 Start 9001

2/16

I es"o"r ta telefon... bitrina noaslri ptanet6, de pe care+ilnic ne sosesc noi 9i noi vegti, readlat al speclaculoase-lor $i uimiloarelor descoperiri din lumea gtiinlei 9i tehnicii.Le vom recepliona, le vom selecla gi vi le vom prezenta inaceaeli pagind, ca de alllel in inlreaga revisli.Tot in aceasli paglni veli gisi, incepind cu numerele vii-loare, ecourl la scrfuorile pe care ni le trimiteli, noutililep care ni le-ali solicitat din diverse domenii de aclivilate,itiri qi inlormaiii de larg inleres, adrcae penlru schimb decoresoondenti etc.Apliptam dpiniile citllorilor noglri cu privire la domeniilecare ii- inlereseazi, sugestiile lor conrtituind calea'sQurispre realizarea unei revisle cit mal plicute, inleresante, orevisti pe mdsura agteptirflor lor.Vi reamlntlm cs acesl prilei ci liraiul revislei ,,Starl2001" este limilal, abonamnlele reprezenlind unica posibi-litate de e vi asigura coleclia compleli.

conslructie Qi mai ales de funclro-nare le aralA destul de drlerite.in zborul cosmrc, ,,Buran" esteaiutat sa atinge primii 160 de km decatre complexul cle rachete ,,Ener-ghia".La pornire, cele patru rachete ia-terale liecare cu cite cinci motoare,consumd un amestec de hidrogen li-chid Si de hidrocarburi. lntr-otrombe de flicAri, intregul sistem sedesprrnde de sol" Dupa citeva se-cunde se aprinde gi treapla a douacare di grupului o forta de ridicarede 3.600 tone, datorita hidrogenuluilichid care arde in oxigen lichid{temperatura de pastrare este sub -200 grade C) constituind cel maiputernic motor cosmic existent a.zi.La inaltimea de 50 de kilometri, cindse atinge vrleza d peste 9O00 de ki-lometri pe ore cele patru moloarelaterale se desprind gi se intorc pa-rasutate pe soi penlru a fi folosite.Dupi atingerea inillimii de peste1@ de kilometri $i o viteza de peste22.000 km/h se desprinde 9r a doua

SUS DREAPTA: Sec'llune parllali Prln na'veta ,.3URAN" ln mlllo'cul c&eia t e PoEte Ye'd. lpallul derlinetlranrporlulul deobiecle (r-dellll).-JOS STINGA: lmPir-lirea cadrului in Pa-tlale cu latura de 10.melri ne oleri Pcrlbili-lilea comgeririi dl'mentlunllor nrYelelot..coLU$BlA", ,,BU-RAN" jl a comPlerulul& rachote Purtitoare'ENEBGHIA".

COLUMBIA, ENERGHIA NICOLAE DI.\IC

8/8/2019 Start 9001

3/16

8/8/2019 Start 9001

4/16

poale averltza asupra preienier uilu;evenluai rnanrc Ai sa-l indepartefeclriar dace ai{:sta :nieiiiioneara ssS- dlJlOpie. lt, S 1t;i ail

8/8/2019 Start 9001

5/16

ffiffiffi ffiffi@o $TilNTA A SPERANTET

de ecologie a aperut in urmi cuani, atunci cind a devenit clar cd pentru abioslera (totalitatea liinlelor vii) nece-suma de condilii care, dacd sint incdlcate,pot duce la degradarea mecanismuluial unor specii Si chiar la disparilia defini-pe supralata Pdmintului a altora. Ecologiacuvintele grece$ti oikos * loata casa, tolilogos - qtiinta) este, prin urmare,a biolcgiei care studiaz6 relaliileliinlele vii 9i mediul lor de viatii. Rezulta-fere echivoc ce intre aceste doue

moniei intre om $r naturA pe baza cunogtinlelordeja dobindite 9i a principiilor stabilite de aceastetinara $tiinla prin ecologiearea activitdtilor econo-mice, a luturor proceseior ce au ca rezultat pro-ducerea de bunuri materaale. De altlel mai inulteorganizalii internationale au lansat propunerea caultirnii zece ani ai secolului XX si tie consideralideceniul prolecliei mediului inconjurdtor. TrebuiesA se inleleagi cd natura numai atunci va devenisursa bunastarii omului dacd el, omul, se va simti

in toate imprejurdrile ca facind parte din natura $,dacd se va ingriii in permanenla de integritateaei. El va deveni cu atit mai bogat cu cit va inle-lege mai repede 5i mai bine ci natura inconjura-toare este ni.l numar ulili dar qi frumoasa, ci va-lorile sale esletice sint unice $i de neinlocuit. Drnpecate, incd multe semnale de avertizare lansalede mediul inconjuretor in direclia omului 9i cnrar,.strigatele de chemare in aiutor" aiung, de ceiemai multe ori, la urechi surde. (Viorica Pod,na)YIORI{A PODi.\,4lumii materiale raporturile sint delie reciproc avantajoase, lie re.ddunatoar iar cel care decide este, de obucate de vreme, omul prin activitatea sa.nu se mai indoie$le de faptul c6inconiuriitor, calitatea acestuia influen-in mod hot6ritor nu numai evoluf iagi animalelor, inclusiv a omului ca spe-ca $i dezvoltarea civiliza{iei umane.aproape 30 de ani, o ziarista americand

- a publical o carte cu titlul ,,Pri-mutd" (The silent spring) prrn care se fd-,strigatelor de aiutor" venite din parteaapelor gi solului a ciiror calitate ince-ince de atunci sd se degradeze, mai alessubsianlelor chimice folosile pelargi in agricuturir. Exagerind, constientautoarea spunea: ,,nu vor trece mai multde ani p?ni cind, in terile industrializate,va amuti pe teiltorii din ce in ce maiFoarte multe fiinle vii li, inainte de toate,vor muri otrevite". Spre norocul nostruziaristei americane nu s-au adeverit:copacii inc6 mai infrunzesc iar pasirrledesi nu toate c?te au cintat cindva. Totu$ides se aud semnale de alarmd trase dede gtiinti, .scriitori, publicigti care atragca natura este intr-adevar in pericol de achiar mina omului. Articoie avind caecoiogia apar in p(esa obignuita ti in revisteprotectia mediulur inconjuriitorunor dezbateri la radio, televizrunea unor reuniuni inlernationale. O tema laDa, dar impusa de necesiteti cu adevaralzilnic aildm vegti despre rispindirea ina unor gaze toxice ,scepate" de la cinein6 chimici, despre deversarea in riuriapelor uzate provenite de ia culareori complex zootehnic, des-,le negre"ta mirilor

O metode moderni in analiza rnaterialelorecologice este aplicarea absorbliei atomice instudiul elementelor chimice cdntinute in me-diul inconjur6tor, in scopul conservdrii $i ame-lioririi lui. Aceasta presupune cunoa$tereacompoziliei minerale a apei, a plantelor $i rna-terialelcr din sol. O schemd.a carculatiei sub-stantelor in nature o przentem ?n liguri,unde este vizibil intreg ciciul natural al apei,mineralelor, carbonului gi azotului, ce ur-meaze a fi examinat prin meloda aminliE -spectrototometria absorbliei atomice in deter-minarea concentraliei substanlelor din ciclulnatural. Spectroscopia, ca ramuri a tizicii, areca obiect metodele de oblinere a spectrelor,interpretarea acestora gi mdsurarea lor vizual,fotografic $i fotoelectric. Ca fenomen fizic, ab-sorbtia conste in petrunderea pariiculelor(molecule, atomi, ioni) unei , substanle intr-o'alta substanlA. Elementele chimiee conlinutein mediul ambiant, care sinl de mare interespentru cercetare, includ: sodiu, potas-iu, cal-,ctu, magneziu, zinc, cupru, aluminiu, fier, co-balt, bor, fosfor, azot. Primele I elemente. potfi cr.i usurinfd determinate prin metoda emisieide.lumind $i a absorbliei ulterioare, Este posr-

bile aplicarea rnetodei $i pentru determinareaconcentratiei lierului. cobaltului gi molibclenr.r.lui, dar aceasta poate fi $tabiliia qi prin misFrAtori relativ simple de laboralor.Pehtru analizarea compoziliei minerale aplantelor este necesard mai intii o oxidare amateriei organice, care apoi este amestecataintr-o solulie cu acizi oxidanli puternici, crimar fi acidul sulluric, clorhidric sau azoticTehnicile speotrogralice utilizate in analizarocilor pol fi aplicate cu succes li in d-etermFnarea concetrafiei mineralelor din sol. ln ceeace privegte analiza apei naturale, se prepara osolulie diluata conlinincl elemenle nutr,tive.dupe ce in prealabil, egantionul a fost faltrd-Cea mai simpla metode de analiza consta inevaporarea direclA urmati ouigatoriu de ooxidare, prin dizolvare in acid sau prin ardereUnul dinire cele mai importante ayantaie alefolosirii absorbtiei atomice ?n analizele ecolo-gice este lipsa interacliunilor dintre elernentegi deci, independenla ,gfectelor lor, ceea ceugureazi mult munca de cercetare, qi tld o di-mensiune concludenta asupra @ncentralrdelementelor din naturi, deoarece a proleta irr.seamna io primul rind a cunoagte. (G. Dan)

Jre' , rmense pere orilor sau oceanelorpete de litei aparuteanelor in urma ava-dintre marile tancuri petroliere.nu sint insi decit consecintelee produse din nepricepere, negli-rre a tolosirii mult peste termenul li-nstalatii, tehnologii ori a altor mij-$i mai daunatoare naturii este acti-igurati constient in scopuri egoiste,ob{inerea de rezultate specataculoaseAstfel, imprdqtierea pe terenurile agri-ror mari canlitali de ingrapdminte chi-$i pesticide pentru a realizatimp scurt recolte ridicate duce la ucide.icroorganismelor din sol, la distrugereagi secaturrea acestuia. Surplusul de ast-substanle $palat de ploi de pe ogoarein cele din urmd in riuri gi lacuri pe caredeterminind chiar disparilia unorde animale acvatice. Construirea de marisiderurgice 9i chirnice inapropiere a localitatilor, ler6 a li dotatecorespunzetoare. ce-i drept loarlede purificare a lumului gi gazelor,un atentat direct ia sdnatatea oamenilor.

aflate in pragul mileniului lll trebuiepropuna ca sarcini prioritari realizarea ar-

{ ::- -'Ilricrdr ln plcitisl* ploitr{rlt. K, C., rs} pr.l

Fololnlcri Cidor31co.ld dc cop.cRlnurele llIrunra crre cad

it Hf{.il-flrrrtllllc.roverllcdi| lpci

R..tlrrl. amaatacd.8ol

. i'-, : "Illcars.. , r plruel .trcrlhePl.rde6 nhff.la;il-;i:-- Rrddruri Radaclnl n l|rrrlcFr'r E.' liiocrinnor rnorilr 1K,-cr fle' D'p&r'rcocprrncrt ocp,ncra D"",r"53 $' ritl

8/8/2019 Start 9001

6/16

de trru cu cJcultord * Irdd lr rafbtl aorlri lr numerclc dn 10tl pltti ln l9SDrr{nrna c.l pqh l'ci rthltali .Iounclq conolp?cr progranrulul lnlrodrc.rl| !. ln cd-ll Td crocuitr progrrrurbl P.tn.lG dord cirdiluic ccce cr r. numtflo ln morl uanll- dcd, . progril[ lrornni r eornrpc un p?oermt tl d lnttodlc. |ill-un cdcu-tW.o lormt rcdlb$i rccdrfi - elr . limbajului de piogramare - (BASIG, dc uanflulun cdqrlrlor .llc ln ultini irrtrrli o nre0ini, pcntru r pulc. rclolu! o proDlcm-ri I tg lutdroto pr cu pr rc|bnlh c trcbuit c erGcublc.progrtorrtprdol jrt., d.c[ de r ilcllril lclhrdle - ml lnlll inlt-un illnb{ mC +rodrlIlrsiul unn g Td d. r .r.drc." role eclhrd ln tlmb{ul dG progttttu.. tlbponlUl pccrt rc lucregl,r ri:otur o problcma cu rptcr.d cduldqdul IreDoi.ac Prcutto, lr gonorJ, urmi-DGffnk.t groblrrrrol: probletna cae tts'rezolyatd va li mai intii bine delinita pen-a ti exprimali coeretlt $i tera ambiguileti.problemei trebuie si cuprind6 celddtL ln[|d,., rczr{ldclc dorlte gi o rn-modului in care se afunge de lainiliale la rerultale.ADda polleinri: conste in descompu-problemei in elcmente mai simplg careti lratatc saparat, apoi cautaraa unor mij-a rezolva subproblemele asltsl deti-

- wentual, aducerea lor la lorm6 deia re'in alle situalii sau de alli ,programa-C,onstruira algoritrnului: esle lsbgrateamullimi ordonale de acliuni care rezolvriproblema; acste adiuna trshri6c sa.inleless" do cilre calculalor - sau uiortranslormat in conslruclii ale limbaiului deScraersa 9i introduosrsa programului: tte-de la algoritmul construat in pasul c lase poate lace direct - dac6 prenu g3le pr6a complo,li - sau trocindlaz6 intermediari de sctiere a progra-9i da tBtare a lui ,Ja birou" {in limbajaceasla so numSte ,Bxcflli8 laa unui ptogram). Dupa inlatutstea errtrt-erori, programul esle introdus in cal-lolosind posibilitilile puse la dispoeilie(rb regula s inlroduce de la o tas-ca a me$inii d scrb $i se vetitici co-instrucliuoilor pe miswi ce se

programului: programul intreeste ,Jansat in xoculie" sau ,.rulal" - ur-ca gl 3A execute acliunile progtatnat inrezolvirii problemei. De multe ori, xs-pune in yr(bnl6 crorl dr Fogrilrqpot cprduco la nocGilatea reluirii etape-do la b. c, d - 9i uneori chiar de la a!acsste etap, cea mai -pEcuta" sslgultama - daca programul se compodecum se 4teapta pTogramatgrul. aclic6 lira- dar csa md imporlsntd osle c - con-algotitmului. lati molivul pntru cate,nurnerele urmitoare ale revista yom tralaa, b. c pentru a putea uta-mod elicient cuno$tinlele 'mpede$ttpragul revistei (limbaiul BASIC) $i pen-venlual la inv6larea allui lim-CE ESTE UN ALGORITM

de..algo.tim" semnitiii o mullrmereguli (sau acliuni) care aplicate unor datela obtinerea unor rezultale; ea sle si-celei d ,feleti" sau ,,mdodA de lucru"$i pare a proyeni de la numele unui mate-din sec. lX e.n. - Al. Khwarizmicirui lucrare Kitab al Jabr W'al-muqabala a9i numele algebrei).ca nu esle inditetent cine ,,execut6"algotilm: acestea pot ti execu-un elev, un protesot, un robol sau un- fiecare din ei avind o anumitea inlelege gi anumile posittlilia erscuta acfiunile algorilmului. De erem-cunoscutul algoritm 8l lui Euclid, pentrua doui numsr poale fide citre un elev cars cutpa$le csleopsralii arilmelice gi care inlelege regu-{@ er. un dw din clasa a V-8} - dar nu

va putea li executat {te.un olw diri claa t. inmod enalog, algoritmul de reaolvare a uneiecualii de gradul I va li inleles de un elev dincalasa a Vll-a dar nu va li execulat {tn acsesilorm6) de cilre un elev din claea a lv-a. Vomspune, in general, ca un algoritm lrebuie selis executat de cilro un p?oGraor - carc eato enlilate capabiE sd inleleaga $i sd executeacliunile algoritmului. Din punctul de vsderaal procesorului, acliunile algorilrnului pot li dunul din urmitoarele tipuri:- acliune primitiv6: care nu are nevoie deintormalii suplimentare pefitru a putea fi exe-cutaE ds cetre procsor;- acliune neprimitiva nu poale li execulatade alre procesor $i are nwoie de a li d'es-compuse in acliuni primilive.De exemplu, pentru un elev din clasa a Vll-aextragerea rAdicinii pafate dinlr-un nume.pozitil oarecare p6ste o acliund primitivi peh-lru ci gtie s-o excute lire lemurari suplimen-tare; aceeaSi acliune, pfitru un elw din clssaa V-a este neprimilivii - $i pentru a o puleaexecuta, trebuie si i se desctie acliunile in,termeni cunosculi - respectiy acliuni primi-tive care lolosesc doar cele 4 opratii aritme'tice.ln conclurie, algotitmul este o succesiunede acliuni primitive care conduc un proceaorla executia unei anumate prelucrari.

CUM SE DESGFIU ALGORITMIIUn algoritm trebuie si lie descris intr-oforma inteligibila pentru procesor: astlel, dacaprocesorul este un om. algoritmul poate tidescris in limbaj natural (in limba roman6, incazul noslru) in limbai simholic - proPriumalematicii, prin scheme sau organigrame(numile scheme logice) sau intr-un pseu-dllimbai de programare numit pseudo@d;dace procesorul este un calqrlator, algotitmulva li doscris intr-un limbai da progtamar{BASIC, PASCAL, FOFTRAN, COBOL etc.}lati citeva lorme perlru a deccrie algiorilrnulde calcul al re6tului unei impa(iri Ou 6sui rtu-

4 limbai naturalcils$te m $i nimparte m la n $a 'retine rslulSc,ie r6lulb) limbai logico-matsmatiGtefte m gi nCalculazd x = [m/nlCalculazdt=tr}-x.'nScrre r

cl Scherna logica( srenr )\=r-,Ciirlr /Im.il-t- _l' 'n-ln/il .nl'--:t:--lsqat I--t-rr-glg?J0) lrmbalde programataBASICl0 lt{PU] m, n2OLETT-m-r.n30 PRINT ,re6t:"; r40 sToP

Este evident ca - ds$i algontmul rezolvaaceea$i problema - lorma sa este diferita.tunclie de posrbilitalile procesorului pentrucare este construit. Astlel a) este adresat unuielev din cls. a Vll-a, b) unuia din clasa aVlll-a, c) unui elev caro Stie programare iat d)unui calculator.Construcliile cle baz6. precum $i conventiileulilizate in-descrierea algoritmilor in liecaredin formele ilustrate mai sus vor fi prezentaiein numerele viiloare' yIonEL ltotgEsca

REZULTATELECONCURSULUIConcursul organizat de rwisti, in anul 1989 alrezil un deosbit inleros in rindul cilitorilor. Do.vadi, cele pe6te 7q) d scrisori sosile pe ad.esaredacliei. ilumirul mare de participanti ne'a pusin sitmlia de a prelungi nsribdarea celor dorniclsa cunoasce cil mai repede rezultatele. Juriul acitit cu

8/8/2019 Start 9001

7/16

, :.* r .{,...i..-.*,ST& AJ

EdAL#ffir ffi3#e

satorul C7 semnalul este splicat dio-di dtgctoaro D3 caro aro ca 8ar-cind rszistorul R11. ComPonentacontinue a semnalului re aplici unuiYoltmetru cu o scali de &*1 V ti osensibilitate de minimum 100 pA.

. .-: i

Oporatiite de mieurare sint ex-trm dg simple. Prima operafie con-std in conectarea voltmetrului Pepoeilia 1 V, considerind ci fologiminstrumontul univsrsal de mAsul6sxistent in dotaroa liecArui radio-constructor. DacA disPunem de ungalvanometru cu o 3nsibilitale ds5O gA, ee poate realiza un voltmelrucu scala 0-l V, consctind in serieun rzistcr cu valoarea: 20 ktL- Ri,unde Ri = reeistanla proprie a galva-nometrului.

Aparatul se pune in tunctis Prinactionaroa comutatorului K1 pe po-zifia inchis, l6ri condensator Pebornele 81 $i 92. Se va ap&a buto-nul K3 pentru a aplica samnalul peC4; in acast tel introducem in circuito capacitat de 10 pF cor dotar-mini o lensiune la bornele lui R6.S acfioneaze R10 pntru a citi lacapAtul scalei instrumentului de m&-sur6 o tensiune dB 1 V. Acsagioperalie sB va electua $i pe pozitia2 a comutatorului K2 Pentru a m6-sura o capacitate mai mici de 10 pFse plaeeazi K2 in pozilia 1. Ap&6mpe K3 qi n ajustem pe R10 pentru aciti o tonsiune de 1 V pe scala in-strumentului. Se deschide K1 $i se

conecteazA pe bornele 81 9i 82condgnsatorul c urmoqza a li mi-surat. Se inchide K1 gi se citegte Pgcali valosrea c6utateSe Stie cA un condensator cu v8-loarea de 10 pF dotrmind o ten-siune ds 1 V; daci piesa noastre veavag o vgloat de 7 pF, tensiunecitit6 va fi de O7 v. Pentru cspacil+'lil cuprines intre 1G-l00 pF spiocodeazi ca mai sus aclionindc.omutatorul K2 in pozilia 2 ln acstc8z pntru 100 pF = 1V sau dexemplu, pentru 68 pF = 0,68 V.Fsntru o precizie mai mare a mFsurilorilor pe scals 0-10 pF, steimportant si cunoaqtam capacitEleeparaziti dintre bornelo B1 ii B2Este sulicient si misur6m valoareacapscitelii in gama 0-10 pF cu in-trara in gol.Presupunem cAecgaste capscitato Este ds 0.5 PFAcsaste valoare se va scida dinvaloarea citif6. ln cazul capscitetilormal mari de 10 pF, cspacitatea pats-zite este negliiabili.ln incheiere atragem atenlie caampliludinea semnalului la botne.|e81 gi 82 trebuie s6 fie de minim 'iV. AceaslS se mdsoari cu ajutor'eunui oeclloscop.

GABRIELA DUMITRESCL' clai

practica radioamatorilor, con-de vslori mlci sintdss folosit. Folosiroa 8co-in diversg montaio suc-duc de cele mai mulie ori lainscriptiondrii valoriisituatie care conducg lgei la degeuri.pe care-l supunom aten-radioamalorilor dg to8te nivslu-permite mdsurarea cu o preciziea valorii conden$atoa-pine la 100 pF. Schema apara-reprezenlate ?n figura 1.cum ge vode, alimentarea secu aiutorul a doud baterii da 9in sorie, sau de la oextorioar6 ds 18 V.Zenr D1, prin intermediulR1, slsbilizeazi tensiu-de alimentare a montaiului laFiltraiul se obtine prin con-.C1. Tranzistoarele T1 9isint ds tipul 8C107 sau echi-ele sinl montate intr-un cir-multivibrator astabil de tipBloch in vsrsiune tranzis-

se produc cu siutorulC2 $ C3. Emitos-Tl 9i T2 eint coneclate lalui T1 este PolarizatAdivizorul slcituit din Rg 9i 812;a lui T2 sto polarizatl prin R4.de colector R2 ei Rscongctate la bara de minug.multivibrator oscileazegi liber l5rtr ssmnal din ex-valoril R, C alo8e, lrgc-de oscilatie este ds circa 100isglr8 multivibratorului,di un gemnd do tormi roctan-ests monlat un circuit de cli-ce urmeazA a3B coneclsaze in Punc-81 ti 82 Conelen$atosrele C4 Qisrv$c la stalonare 9i trebuie sd

lie de buni calitate, cu o driv6 tsr-mici mic6 ii ci toleranla nu snaimare de l0%. Comutatorul cu doudporitii (K2) detrminA scalels dem&ur6 0-10 pF $i 10-100 pF.Cincl se aplicd un semnal rsctan-gular circuilului de dilerentiere,semnalul obtinut reprozinti o serigde impulsuri pozitivs gi negatlvepntru valorile capacitilii $; ale re'zislnlei circuitului d diterenlieropotrivit aleso. Tensiunea ,yirf la virl"dgpindo de capacitatea condsnsato-rului de m&ursl. ln consecinli estevorba de a misura aceaste tengiune$i a o regla in func{io de diteritecondgnsStoare a ciror valoare ur-meazA a li mesurate- Tensiunea dela bornple lui RG qi R7 6st6 aplicatiprin C7, circulitului De RA Tensiu-n6a aplicate pe baza lui T3 este su-licientd pentru ca scestg si inlre inconductio. T3 este deblocat de im-pulsurile pozitive ale semnalului ce is aplic6. Aceste impulsuri sint 8m-plilicato gi inversate in ac63t etai, inaga fl incft impulsurile ngativoapsr la bornels lui R10, caro sor-v6gto pgntru calibrarg. Prin condn-

R102n-R92KnT3B( 177

CE100 nF

B3\;: Rlt33XgBT

iftl;*_F;.*1 . ,'fXUi-"-l-' ffit b_' g :'ut# ffi i,,rufl: jt:@t't!'il

tt 015 10 pF EFD100

8/8/2019 Start 9001

8/16

| #ffiffiDE MONTAJslltPLutriplu incrucigat din primul desen1 il puleti realiza cu aiutorul un'tip I $i a doui pie6 de trpul B, avindcelor pe cate o wd41 imdi8t sub acestplsele din lemn 9au matatialRitola stabili singuri dimensiunile lor.ca ele si lie idnlics penltu toalegiuei 24 x 8 x 4 mm. Cu aiutorul unel'dali lormele indicate pieselot,de asenrenea, deosbta gtiia ca orrli-central sd fie abecilul i

8/8/2019 Start 9001

9/16

g il$ll-/irt' Iooasromo-in aer liber in'

loamna datGmeleo'nelavorabile'd iatna ssmai mull omicromode-(conslruirea mo'zboturi 9i an-in silisau saline,comPetilii indorneniu). Deconsideram binPreaentarea ina celui mai reu-al anu'vorba dcampion18 StlttiSlanic-Prahova inlrut. El a lostla Tg. Mute$Nar-mo-Precum $i me-de luctu lolosiledeia cunosculo.din leiln desint slese de dFdensitali. Longre-atiPei sinl cc'splaxt8tloato.ariPii 9i arrorizontal sinlcu aiutorul agabloane astlelqrosimea lor m+i6 lie la miiloc,spr ex-modelu-cu tulnareaurmindgabatitolotatlpe, slabalizs-$i al aliceicare 3e Itece laPro-O relstagi sampla de mi-ester 60 I agods nitrocoluloza),g Otuant (flF) li- ulGi cle eucalaplorice ulsa Ycilatil de(menti. Pin'

de cauouctiial din tir elas-tip Pirelli.imPinzirea Supre-votn ava gtllaca Psliculasa lie cil maa- cu cut -, 3elie inlinsi .. cGn'rnodelilor cetduPa cum ee glie -exberienli irdelun-

va dorim succs inacGtui mi-

O, TO HINTS.u.n d iDorlrbi

6REU/'4|E tARIPTTuzEt-^JELr.TOTAL

Qao s4600 Ia$0a7,070 g ,

8/8/2019 Start 9001

10/16

^" RAE,EA'g, TtrEg&SEA?-w

sanie simPla, cu gabaritul200 x 500 mm - a$a cum o ve-tigura, este compuse din trelprincipale: 1 = o loaie de placaide 1 200 x 500 mm'de 10-12 mrn (a cerei Partedreapte, e notate Pe d.9iu cifra 4); 2 = Pattu gine dinpe iare urmeazA sd lePartea 4 a saniei; 3 =rhinere hetalice {din leavd saucilindrici, dar la nevoie^ puteti$i minere din lemn). ln celedesene din Partea de sus a ti-schema vehiculului,din prdfit si de sus. Deseneleele vd Prezinte detaliile de$i decuPare a Pieselor 2 Si,ios, indicatii de montai. Pentrugartea curbata in sus a pla-(t), tineti complet muiat inaceit'cdpit timP de 24 de orc,care iidoiti-l 9i lixafi-l astteldesigur) .pe doi butu-de lemn, de formi cilin-cu ajutorul a palru' $ase cure

.r' Pentru a evita rasturnarea 9i pier'derea direcliei la coborirea cu sanrape o pante abrupte, e sulicient sdconstrui[i $i se montali la partea dinij spate a vehicolului (cu alulorul uno.guruburi) un dispozitiv simplu, corn-pus din doui bucAli de scindurd saumetal (de lorma celor din ligurA),,. intre care lixali o roate din lemn saur metal, ori una recuperatd de la o ve-'-che trotinete, a$a cum vedeli in cle':i senul de sus, al figurii. Aceasta vaactiona, la nevoie, ca in desenul aldoilea, evitind accidentul.

(pe care.apoi le scoateti). in acesitimp, asezali niste greutail (cere-mizi, pietre) deasupra pd(ii 4 a pl6-cii. Lisali si^se usuce astfel timp de48 de ore. lntre timp, de-a lungulmuchiilor exterioare a celor patrugine 2 puteli monta (ctr $uruburipentru lemn) cite o banda de tabla(lier-balot). Acestea vor preveniuzura materialului lemnos gi vor fa-voriza o mai bund alunecare pe zi-pade sau gheafd. Montarea pieselorpentru asamblarea generald a sanieio veli face numai cu guruburi pentru

lemn (nu cuie!). Daca doriti, putelilipr (cu prenadez) sau tixa cu guru-buri, de-a lungul fetei saniei, pe par-Ea centrala, dcud figii late de cau-ciuc, oblinute dintr-o camerd de au-toturism uzata. Rolul lor este nudoar estetic, ci gi de a preveni uzuraprematura a fetei placaiului, precumgi ca ugor amortizor de $ocuri. Vehi-iulul terminat e recomandabil si-lvopsiti cu doui straturi suprapusedintr-o vopsea alchidicd (,,Sinvolal").in figura observali modul de folc'slre.

Aparatul pe care.l observafi in fi-ouri este lesne de construit 9i ne'iostisitor, Si poate li lolosit pentrualunecarea in vitez6. ge o pirtie- 19aapada sau gheala. El se aseamanaoarecum unui schiu mai scurt 9i mailat, care ss cirmgte numai din pozi-tia picioarelor $i- a corpului, nefiindnecesare bete. ln plus, are $i undispozitiv e[icient de lrinare. Deprin'derea de a-l folosi o veli capatadupi citeva antrenament pe Panteline.P6rtile sale componente sint:schiul 1. pe care-l veti lucra dintr-oscindure rezistenta ii olastice, potri-vit cotelor indicate in primul deencu detalii $i indicatiilor din figuracaroiatd; o mochete 2 din cauciuccu desen in relief (cum e cea tolo-sita la autoturisme), ce o vefi lipi descinduri cu prenandez $i-i veti batede lur imprejur tinte de tapilerie; cu-reaua 3, de fixare a piciorului sting,din piele groasd sau o bucatadintr-o bande de cauciuc gros, fi-xata cu Suruburi pentru lemn, intro-duse qi prin doud ;aib metalice 4,a$a cum vedeli in desenul cu detaliidin centru; patru pies+'frini 5, tiiate

din tier cornier cu profil in formi deL si tixate cu $uruburi; Patina cen-traia de directie 6, tot din fier cor-nier, cu profil in formi de T, fixatd,de 'asemenea, cu $uruburi Pentru[emn, ca in ultimul desen cu detalii.Paginit rcalizatit de $TEFAN YODI

i, ,-t,--&4k;.=-=i-=;#*r *c\\ -,," attl o:*:*! .j!ii-*--::-:''-+t j''- /-

Tipul de sanie obi$nuit din dese-nul de sus este alcatuit din carcasacu doui patine (0) lucrati din lemnsau metal, plus br6larele cu spetar(1), tasonate eventual dintr-o leava,pe care se aplica banca (2) din riglede lemn vopsite. Acest model est.util atit pentru jocul-cu sania cit 9i: penlru a lrage cu sania Pe tratiinostri mai mici.ih desenul cle jos, observati cum,pe aceea$i carcase, puteli adiug{-.,caroseria" (C), lucrati fie tot din: bucali de scinduri, lie din plange in-tregi de placai sau pal. Sania devineasttel un ,Jehicul" elicient pentrujtransportul dileritelor bagaie pe za-i pada sau gheali.

8/8/2019 Start 9001

11/16

lara noaslra, ca $i in mulleale Paninlulur. tarna in-inlotdeauna un ,Snotrmpintilnire cu zapada: ,3iuanoaplea ninge, diminealaiarii!/ cu o zale argintie se im-mindra lara"...este $r cum se produce acestCare sint conseclnlelestie ca almGtera conline apa.12 900 kmr, indeosebide vapori. Cu cit tempe-aerutui este mat ndtcala, cude aer conlrne marsub- lorma de vapori. ln-cind temperalura aerulur scaoeinlr-un moment dat, sa-vapori, parlea acestorain exces se condenseaza, mariurul graunlelor line co plu-in atmosfera, lormind mici pi-apa. Asllel se produc noririn tunclie de inallimea latenomenul are loc. Atunci cindvaporilor se pelrece lamai scaeute de 0oC, va-trec direct in stare solida (te'

numtt sublimare). cind su-are loc brusc, particulelecs se tormeaza sintgrindina sauDaca insa sublimarealent, iau na$lere crislalede gheafi, ca niite acoAcesta au proprietatea de ain ligurr geometnce cu opetlecta, constilurnd fulgircu lorme variate, Predo-cea de stelula cu $asecare ,Zboara, Plutesc inde lluluri albi".-. La tensub 2(FC, crislalele de gheala

aspru. Grosrmea sttatulur de rtpad"a&pinde de canlrlatea cle nea c.l-zuta. El esle unilorm daca ninsoart'ae liniltita. dar variat in caz ca ntn-soarea 6sle insolita de vint. Cindvintul lipse$te sau nu e putetnrc.slratul de zapada este ondulat, ase'menea valurelelot ce apar la supta-tala unui lac; dacii insq vintul sullapulernic, zapada vrscoltta se ingra-made$te indeosebr in locurt adapos-lite, unde se lormeaza trolene, na-meli sau adeverate valuri. Uneoriaceste troiene pot atinge inAllimeade ciliva metri. Er(plrcalia lormariilor e aceea ca pe viscol tulgii de za-pada nu cad vertical sPre pamint, ctoblic, cu atit mai accentual cli citlSria vintului e mat mate: astlel ei

mare in zonele din apropierea ocea-nelor sr martlor 9r scazind Pe ma-sura ce s inarnteaza in lnterlorulcontinenlelor.decembne. La inallrmi olili rnarr, ,;"lervalul de acoPerire a solulur cuzagada spore$te. De Pilda, P YirluOmul numarul ztlelor cu sol acoper':vanaza inlre 153 9i 24& iar ma1os.la Sinaia, intre 77 9i 156' Ca urmare,vegetalia i$r scurteaza ctclul anua,de viatd activa in lunclre de altrtrdine. Persistenla zapezrr depinde oegfosimea stralului depus, de temP-ratura st evapotalie. Exista locurt pesupratala planetei noastre unde tol,acelti tactor.i concura pentru a men-trne stratul de zapada contlnuu intot timpul anului. La inallimt marrexista zapada v$nlca la toate latrtu-dinile, chiar $i la ecuator, p prscu-nle munlilor Anzi. Limita zapeznolpergetue scade in inalltme de taecuator spre cei dot poli geograr'c.aga incil in tinulurrle polare alung?pina la larmul maril. Astlel, peste 2Jmihoane kms cle aPa dulce, Prove'nitd din zapezi, este stocata in .,lrrg,-derul planelei" - sub lorma ogheata $r zapezt v$nlce, in Anlar-ilrda, Groenlanda, Pe insuiele ar-ctice gi in zonele inalte ale munl'io{in Anlarctida peste 9095 dtn sufl+tala acoperita cu theala 9i za9aoa

Prrma zapada nu cadg la o datacalendansltca pteclsa. ln tegiun'lede ses. cum sirrt de Prlcla cele dinimoieiurrmile Bucure$lrulur, cea dtn-tii 'ninsoare are loc, in medle, Pe lamiilocul lur norembrie, dar rareorr seoo'ale oroduce inca din octombrie,iar altdorr intirzre pina in ianuarte'Variabile este $l data cind cade ul-tima zaoada de la stir$itul iernit; inmedie da se srtueaza in ultimele zileale lui martie. dar - Poate li, arar,chrar din ranuariqlln eonele mun-toase. rnsa,

mai grupeaze, ci cad direcl.rapada cu aspecl pulveru-Uneori, in drumul lor spre pa-ulgii cb zapada lraverseazade aet cu lemperatura in iurorr chiar deasupra acesteia.er se topeac indevin umeri, igi Pterd formaregulata 9i unlndu-se marla un loc, formeaza alcaluirt dediferite, cunoscute subde tloconr. Caderea zapeztilorrna este lrecvenh innoastta.pe 60l, zapada lormeari oalcirluind un sttat cu o dencupringe intre 0.05 9i 0,08.propriatalrle zapeztt se in-$i aceea ci a esle un corpconducilot de "516u;a. Dittpalura se comporiaizolator lermic ce imPiedicalrigului in adincrme, fe-

asttel semanaturile gr r*ddcinileperene de inghel. Calitateade zapada de a fi izolatoraerului imobilinglobeazi, adice aproxi-9@5, abia restul de 10% liindgheala. ln timpul zilei,d9 zdpada retlecte o maredin razele solare, iar noapteaprin radralie aerul dtn iur.in noplile cu cer sen,n $rvint, radialia esle atit de pute.-la suptalalazapada scade mult. lnnopli se instaleaza ger

Bint transportalr la mari deparlarl.Dar, in afara de fulgi, 9r zapada de.pusa mai inainle pe sol, mai ales inparli neadapostite sau de pe coline,este spulberata gi dusa la mari drg-tanle. Puterea de transport a vintuluieste proporlionald cu vileza lui.Daca, in calea sa, vintul se izbe$tede un obslacol, vtteza r se mic-$oreaea gi, ca urmare, ii scade pute-rea de transport. Alunci lulgii de za-pada cad in cantitali mari in lala Simai ales in spatele obstacolului, taptce esle loiosrt la instalarea pataza-pezilor ce protejeaza $oselele de irFtroienire 9i, totodata, relin zapadape cimp. Panta valului de zapada ceapare este lina din parlea unde batevintul $i abrupte in cea opusa.Abundenla zapezir depinde de zonageogratica a locului; ea liind mai

altfel decit la ges- Pe indllimile Bu-cegrlor, cle pilda, pot apare ntnsorrchiar in timput verii,Datorita acliunilor combinale alevinlului, plorlor, insolaliet, lempera-lurrr aerului $i solului gr lrnindseama ce in regiunile noasite ninso-rile sint relativ pulin abundenle $irare, patura de zaqada nu se men-tine in tol timpul iernii: ea est me-reu spulberata, topila, evaporata Flinlocuita cu zapezt nou nrnse. lnzonele de $es ale larll iloastre, soluleste acopeflt in medre doar in luma-tate din tolalul zilelor de iarna, inrest tiiminind expus inghelului. LaBucurefli, in cursul unui an, sinl inmedie cincizeci de zile cu sol aco-perit de zapada; exrsta insa $i anr incare numatul acsslora poate aiungela o sula; dar sint 9i ani cind Pami*-tul ramine acoperit un timp toartescurt. in tegiunea Bucure$ttului,iuna cu cea mai mare medie de aco-perire a solului ste ianuarie {citca20 de zrlel, urmat6 de lebruarie 9i

cunoalte Procesul d. toPifeActesea la supralala slralutur oi?apare crusta de zapacta - ...cDaia groasa $i tare, care impedrc.pelrundetea aerului in rnterrorul za-pzii. Crusta se formee'a pe trmpinsorit, cind zapada se topeste rasuprafald, apa tezultata se rnf ri-treaza in ios, apol ingheala dind detemperaturi scazute. Daca solul oesub ripadd nu este inghelal, vege-talia semanalgrilor contrnu? gr iniimpul iernii. lnsa crusta imprdrcapatrunderea aerului proaspat dinafara gi plantele - care au neapa-rala nevoie de oxigen penlru resp-ralie, mor prin aslixae. Penlru a inta-tura acest pcracol, crusl6 este slar;mala cu alutorul anamalelor caresint minate pretutindenr deasupralerenului. Cantitatea tolala de za-pada ce cade in timpul rernir prezinta o importanlA majora, frrnocaapa oblinuta la topirea er se adargala cea provenrta din ploi. Tehncrmoderna urmaregte ca inlreag3 apice rezulte din top;rea zapezri sa lteinmagazinala in sol spre a lc*c.plantelor cult,vate. Acest lucru esteposibil dace letenul de sub zapadaesle bine alinal, ceea c se realr-zeaza prin areluri adinci lacute intoamnd.Si adiugAm, in tinal, $i tolui pecare-l are stralul de zegade nu doarin ioaca coprilor, cl indeosebr in or-ganizarca $i placlicarea variatelo{spofluri de iarrla, de la sanrug Pirula concursurile olimpice albe. Nu ra-reori, in lipsa zapezii nalurale, ba-zele sportive de iarna Sini acope{rtecu zdpade sinlelice produse prrnpolipropilend sau polielilena. iraterialul este alb ca zapada, iar prstelesinl intin$ direct pe sol cu un srs-tem macanic de prindere. Aluneca-rea ce se realizeazi e comparabrlacu cea de zepadi dura. Asemeneapiste sint folosite chiar 9i in timpulvenr. ,'. CL/lLtDll

8/8/2019 Start 9001

12/16

.:\e lc 'i $.r . 1i1-:. ,r ;r," '. :1 -:i:;f..:i .- *-s *:*ir-h, j;.;,n ,t .. ':i:T:" .1n;l*;i,;.1s,.,{:.;. ;'. ''.i iT*i;i''::.i.* . .. : : .-id":.4 .1q.:' . -;,l n Univers existe un miraj gra-I vrtational. Conform teorieiI Oendrare_a relativitalii,elabo-- rata de Ernstein, razele lumi-

rroas.:, emise de un astru indepdrtat,ce sint deviate de o galaxie aliati incalea lor converg in punctul undenoi observdm cerul, ficind si apardimaginea astrului. Astfel, putem ve-dea mai mulie imagini ale quasaru-lui PG 1115, datorite prezenlei uneigalaxii masive, plasata intre el ginoi, galaxie invizibilA din cauza cdeste prea pulin luminoasi. De fapt,se disting doui imagini ugoare, bineseparate gi doui imagini striluci-toare, care, din c6uza separarii lorprintr-un unghi mic, par confundateintr-o mare pate ovoidald.Deci gravilatia curbeaza razele lu-minoase, imaginea unui astru inde-pertat fiind detormati, amplilicatii,multiplicatd de masa unei galaxriaflat6 in apropierea razeior luma-

noase, aspectui acesteia prezent;r-du-se, in loc de punct, sub tormaunui arc, care a fost numit .,ine;r,lui Einstein". Astronomii au detec-tat in Univers mai multe contigura:de acest gen, cum sint quasar,,dubli sau multipli. Un miraj grav,ra-lional cte un nou tip a fost pus -evidenld de o echipi de cercetato.ai bolfii cere$ti, care au descoqer.lin galaxia Abel 370 un gigant arc ru-minos, cel din imagine, ceva asema-ndtor ,,inelului lui Einstein", deo+rece pe drumul parcurs de aces:eraze se afld o galaxie ascunsa gr "+cunoscutd. De curind un grup deastronomi au identificat o structuraneobiSnultd, observate de eiflaaceasta in domeniul undelor racircCercetdtorii banuiesc cd ar fi vorbade acela$i fenomen, fiind astfeprima descoperire ef ectuata iiaceasta direclie.

nu sint in mdsurd sa stabileasca $rsi deosebeascA culoarea planeteide aceea a inelelor. Neptun se asea-mdnd, probabil, mult cu Uranus, dardin cauza distanlei, lumina solara fi-ind de o mie de ori mai slabe aicidecit pe Pimint, cit gi a faptului cadiscui sAu apare mic datoritd depir-1erii, nici o cuioare nu esle predornr-nante pe suprafa{a lui.

mar degraba o reguld, satelilii tiindlragmente aruncale in urma unorciocniri ale ,,bolovanilor" cere$ti. Unasteroid are o influenJd graviialio-nali echivalenti cu aproape 100 deori propriul lor diametru. Astfel Her-culina, cu un diametru de aproape300 kiiometri, intluenleazd gravita-tional pind la 30 000 kilometn, ceeace lace ca satelitul ei principal, aflatla 1 000 de kilometri, sa nu poata lismuls datoritd alracliei unei plarltevecine (tig. 1)._ De ce prezinta interes asteroizii?ln primul rind pentru pregatirea vii-toarelor misiuni spaliale. Drumul ce

urmeaza a tt parcurs trebuie se eviteorice risc de impact cu unul dintr.ace$tia. Apoi, prin oblinerea gi ana-lizarea e$antioanelor, s-ar pu.tea cL,noagte precis elemenlele compOnente a solului 9i subsolului, ceeace ar crea posibilitatea realizirii deexploatdri miniere. in sfirgit, datoritagravitafiei aproape neglijabile, ateri-zarea pe un astfel de corp ceresce$te ugoar6, mult rnai u$oard deci!pe Lund. Ca urmare, aici s-ar puteaconstrui baze pentru plecari viitoarein explorarea Cosmosului.AUREL D1,4.\L

contine o caniitate importante degheali provenita din apa pi de ela.mente volatile inghetate care, sube{ectul radiafiei solare slabe (Soa-rele aflindu-se la peste 300 milioanekilometri departare) se evapora ient,gazele rezultate alimentind atmo-sfora rareliati, ce se disipeazd larindul ei.Pallas este un asteroid cu diame-.trul de 482 kilometri, are supratalaacoperita cu silieati bogali in api gio atmosfera ca o coada, care se in-tinde pe mii de kilometri in direcliaopusA astrului zilei. Pe asteroidulAmphitrita, cu un diametru de 200kilornetri. s-a constatat, prin analizdspecttala, prezenta nichelului, fieru-lui gi piroxenului. Al{i asteroizi sint:Vesta cu diametrul de 392 kilometri,Eunonia 228 kilometri 9i girul lorcontinuA pind la cei ce au marimeade ordinea a ciliva metri. Oegi pareun lucru curios, asteroizii au satelili,fapt ce nu constituie o exceplie, ci

8/8/2019 Start 9001

13/16

&s&eegs$ sKffi &rEgs-9gssffigg&'H*wminlmagns.din imagine cin-doar 173El ste dotat cuc6 Pr-prln simpla api-p un buton, 3edata gipe microcaselglepe care le fo-opera-poat eloclua inal inre-ori de cfte orimagnetofo-considore ce osteAparatul maidotat cu un scranlichide pess allseszi scsstaasttel etc-po bandi, poateeventual, drptds oprirs indesl6tuririicoa ce psr-

gaseasceinregisttattprin dorulare ra.Aparatul, !n vedoinregistrdrli, por-ls o c0ce so dA prinSi se optegtepsttu secundedipa in care mag-nu mai inra'nici un sungt.llec'.::::?*

arhltcli-irtrc in a glsimoddo de cl6diri,9l mai'eco-Una dlntreeste 9i caa dlncompusl dinpanourl lrlun-$ '10 panourlplangeu, ceo supralale dopiftrall. Flindmodulari, inctpe.pot merl 3audupt dorlnlt,unor dlsPo-lnlrsant e3te 9lci nelilnd sPe.pososorul cledLpoats construidoosreco odatt

l se pun lagl plrnurile,erprlnd: lmplanta-la tergn, modul dea construcliol,lntetlorulullzolafla,O esemnea cl&va fi mal isllini cula sutl dscll unaechiva-in supralsli $o economiede 50 ladatoriti unul sie-do rscuporaro-re'Aceasii,Jocu-a viitorului" va pu-li tolositi $i c8unsl cage orilcoall, blbliotecdpoate adipostigubllce.

Utilizarea.laserului in : Cu ajutarul noii teh- i temperaturi de peste : . este conlectionali dinsrare soride. esre spe- , nici se va putea pro- i 1."" milioane de srade i : &r gled;lic Bllrli".t;:,"iij3ill"el:?5"':'J"1lilliX" li: , iJo"i^ilil;'ji'Ir:i:l! ' ""|'jli.' in stare "* i ulieur -pasaser ., ' i*:;i1i#i"til;reveste producerea ener- I coniaminarea mediu- l tida esre mai putin pe. :ffiililr,::r:" H!"r?i: I :$nrTJ'T';3lj ,E,Jgiei prin fuziune nu- rui. rmitind procesere riculos gi mai ugor de ;, i;;;;'p,Ga;; 6; tenie. Barca se reali-cleari -, alirmi oame' , ce duc la producerea transportat decit cel in dimensiunba de 2,fbi , ?e+i_gi intr-o versiunenii de gtiinld, precizind energiei sotare, Si stare lichida sau 9a- 9,^e^4"t1,:q.4bo3rA" inchisd, pgnindu-l ast-cd exproararea lileiurui opusd fisiunii nucreare, .*rr, 'roi|n,-a J* 3: 33,1 o"Xi"ulll3,u"'flil , l1.l?"t3,1$'gflturmeazi sa ctevini ,,o , tuzrunea consti in uni- , menii ds $tiinli. ped;atj, Jiii'dli,'icLra., stropii de ape.

3l-aeer ssl;d

, ' petrste din plastic de ,rt 7o x 4o milimdri cate6-r*mE*s i f*,::ffij*m Inrin : alll introctusi qi Prlza ,l*' t:d : l6mpli, 9l omilitorul doteleees?.a**qlj : semnale cu inlraroqil, ,-'--.--'-'-' i mic ai discrst, cu mdrF :un va'iator erocrro- i ffil':r?,:T,i"*"1 "ti inic, prin tslocomandA pib de noul volfi, cu :cu inlrarogil, aPrindo, i oare se electueazi mo- ,stinge gi rogleaze lu- ' dularea intensitilii lu- .mina l6ri a 3e p&&l I minoase a l6mpii. O .scaunul. El st lormat : apisare scurti p lsl&' .din doui p64i: recep- comandi datetminetorul-varialot, o culie ! luncllunee ,,pornit-o- ,

i,:';antichitate a secolului r rea izotopilor de hidro- tXX". : gen, cu degajarea unor i

; rcazA scurgerea apet Si5 a aerul_ui, dterino'asttil. - o rnici rezistenli virrB;grtA tului si valurilor. Coca

Avind o forme aerodi-namici, aceasta ust}

' ltrci!aii'ca+iie=e!LnlSil*l

Nivelul $i tempra-tura apei in oceanecresc de dou6 ori mar: repede decit se presu-punea,.din cauza incaFzirii generale a climerterestre datorate: aga-numitului elect cbseri. Temperatura apsdin ocean a crescut inanii '80 cu c?te 0.(Xgrade Celsius anual ratnivelul apei cu 2,'l mtli-.. metri. Potrivit datdorlurnizate de satelil,rmeteorologici, temp-ratura medie d ocean+lor gi mdrilor este cb19 grade Celsius.

. ." pdrere ce aceasta irF* fuire gtobala a ctrmdse datoreaza, in primulrind, cregterii concerFtraf iei bioxidului decarbon din atmosfera,produs al arderii sub-stanlelor organice-

: ,--'ffi*t*:*ri*i ./ll, jer 6n**=nf ',-:qi*r

Antarctica este o: adevirati comoara !n: materie de meteorili. ln. ultimii 20 de ani, ani lost descoperite pe algaselea continent mt., de asemenea resturi de. materie cosrni;. E-x-plicatia trecventei lfrheobignuite tfahtipo{-1.. ar consta, potrivit un'r

dite cu privire la origr-

r'ittttid

prtt". lar o aptssro pre- produce nici o interfe-'i 3l$"11i"?3yt'Jtl'ii;iunsila comandi o ex- renll d, lunglmile do , l??!u|,-c1ll^"!99tj!ii 9*finiere progresivl e lu- und'a inlrarogl pentru fj[,,:: i'"|;" #n$minii. ,,llL-476?', ctm I telscomanda vontu- , vati toarte bine in oh+6l numit noul dispo- i ali, a tolerylzorului 3au , 1uri1s sale - iei tazitlv, esto dotat gl cu o ; magnsto3copului. (ln- : iveali ..pe misuri cemomorle 8utomst6. , t*rrrlrg = intilnirea i straturile superioare deorice noui aprindere ' sau lncrucasaroa a 91"-113 -:9-^t,o|T9 ^inreproduce nivelul de . doui sau mai multe l|l3,iJ":"r[:ilf;11 *lumini soleclionit unde, provonito Oin i.i"-f;"1';fttii;l; ,"ioaintgndo ultima stin- I surso dllerite, poate I material de studiu d+gere. Distanfa do tlo- produce o slibire sau sebit de valoros tocmatiomandi, ce atlnge ) intensilicar 8 ails- datoriti conservirii irFp"" raii, 6rs suii- i tora dind na$tore la : clelungate prin frig aiienra peniru o inci- , "i""t" neooiirb t"u $#,,1t'".l[11il, iffpere, De notst mai ost noscontats).: I nea sislemului solart

4

w{A

lFlLJ: I+.t ;i .r ;

!lI

II

-J

faptul ci emilitorul nu

8/8/2019 Start 9001

14/16

As-lor, detectate de terrienide pulind vrerne inaterizaseri la perileria Mega-zumzeind ca un roi deDin pintecul licd-se bulucird zeci de vehioole debizara, o combinalie intreSi tanc. Vehicolele asal-marele orag depa$ind cu ugu.barisra ultrasonica gi improg-loc edificiile masive. Sub ti-neinlrerupt construcliile seingropind sub ruine mii decuprinsese clardireaConsiliului i/btropolitan. Dese auzeau rlrigite dez-Cind gi cind, scurt-circu-serie, aseminetor unotde artificii, dadeauce un carnaval dracesc cu-ora$ul.iniliala cedi locul stupe.apoi groaza s instdpini deti--sr sullelele oamenilor. Completin fala inyaziei, omenireapentru intiia oara instaura-Erei de Pace. Din anul 2108,lusese ratilacat Acordul Pacii(clata exacta era consem-pe placi de marmurd la ,iecarein lregalopolis), marile sto-ofensive gi delensivedistruse egalonat, in citevaSingura tlotila interplanetaradispunea de armament u$or,iate, de data aceasla nu folo-la nimic. De la ratificarea Acor-trecusrd aproape cincizeci de

peste obstacole gra-neobisnuite a tenta-metalice, prima ,,caracatila" .in coridorul nr. 42. lncendiiii luminau carcaga gri-inchis.in care trecu prin drepmelropolitSn, un aero-se desprinse de pe platlormaa cEdirii gi, virind inviteze, se indreapg spre Gen-Hublourile intsne-devenira din ce in ce mar mici,punctilorme. Abia atuncifu reperat. O rall 465p nga$teptate din tureld ,,cara-ln acesasi lracliune denu mai exista.

8/8/2019 Start 9001

15/16

$7pttqt s .tE, tl - rtlt t!p!n uc 1flmt ,rrlttolg 'ntau aPuqeq ilqP utz (utu q olx{stdileA t0 .ltu tpe ,, rlo9- o$rail;na vwlwrJ|tnl.t pttdct' tw nl gntw .r.d 6 tnt q pwt o thnqem nptt rW nfln, N .tt ots, ,tpru crlct q .f.t, tt ttp0.urr ., t tpt "tttfut Ft tqe ,.vAn&*fnn - gvn0| ,Janlqtrt .l w ,!t"rp.&r'r,tt ppttt Prtg'Wls mp . nprns 6 qtt@q t$ey 4p tptg ,llrtdl.t on8 FPNt..t qq.'tgt r,6ope.3 N .Fd tr rtt W..Pltxf1s - NStlQOtrs BuotA. .n,tsrll .ty.f ptry.pJ' ,Ftry tsq gfit tt ,.tg q q ,rnwl rot elA WrW Et o rtr$r tN Wwud"ugm - tilsli lv,ll;rqe wgttt pq f rypltt W tq.t,ryg ,. .ryatt ., .mqrxirf! n iltct& tptlw.l! Eot xTt9tnnflp : ilSAO fitttlw, ., .urrtaq put urq .t ts Ptrpu tone.tJlpiat t Ot f ,rWIq tP 1turce e6 lt tfl.t W.n t*P lNtd$qs o n tqed rt WW.a4tf $rttstF g pl ,tpv.t gt t illtrf,tl 'lu?vg - ,svllfl ngvnffi ,p tnolw m,tttst q ot !, i* tl .rrog: V.n.S p .ppr!t, lrlpts.e, Ft.tt ?8 .p .t w3 0tt ,F .9pttt"t snq. W.qW cP ondedc.t*{q, .8.1 !r4 .n tww'1111114 - J8800 jrlalter.N W.ns q q.t E'rytdns WWll .PnoW$.rFtO VIA$E - V$Ot flOttl0ope q IQt ry ga$ W .uualeid Fol i *s ga1ry t4'ut

p ptrr Wpt q nn* t. qF ro.,wp IrJ 'rt0flut - ntn NfitnPt ecP ot*1

lflmlqor rgutA'1$ar6 e-s unool e^ailc ul '.rol st.t.tns r$ ;1c o-t1-r3 ap igurnu un 111e .rede aJeqoriu! op uuras ore3arf ut

9'(S+9+9+9) = gg1(s)- (sl'st = oore/e+es'e=0OlIt-lt}=001258+19-9t-ezt=0016-8+29-9t+8Zl=00188-19+S-9+gzl=00168+t-9-9+r+e+?l=001 6+8+t9+9+t-0+zl=00t'l

. eurnr llal*eou-nf, 'aluallp linpou nrledut -o0l lnrgurnu 9!.r5s aleodes t?rtto 1$eeare Fo lsulc aPpulrolol'eleeece ElsP aO Zarunc tlilS '001 ln,-grunu alllollp pnpou, lauls u!aullqo elood os '- !i + eleu-ruo* q0 gpulcsart aulpro q '5Bl t ot op elcrll3 putioloJ 'l

,.6 tF 'd''i(l . ,, .et.4r tFC tl .t qA cl q lp'4rz'sJt208 - ltwu Jwlwt'.{ru. fqra .l u.4Wq . tP otPgctJrc Prytwln q.to .t lnpt .t egl ttt tl,tt.otl 'EAg - tststs{'rttr.tErp oot.l tuo rlr't( ,X, N, tp4- Nro,ruo ,{:l:,*,tp tlatpp o tt.p ,w .. tote gtultcu pilttrr.Ft .r4 t!, wEW c.t ..neH xlrl*4t ttlg P'sP?/'tn z ,lrt| .tN Fu ltt .ltl ,F. ,Wtt ,ralrrl sq r4ry P3urlgrlrytU uryap&1 tttrrrn ts lC

e tttttt twt up ,P.N eqq W'nE s - ilfrv$wn #,aatn,t$nlFont q r''/lt Ur 6 'sqilstlttrtro q, t ilttrtt lltttlorrt' Egrt p I ,Ftpu 'gtl tgq7 qaasr76,-,pas frfrs!',@penepf q ra$* tC tyePi o cltl @u n pW8, utt .W We, rttppri g tltd 1o !?s!, .FtF tstugt tctwts.P f ry4xrTrvtills - nuanna ,!#,et4, TutF ,{F/s/p.' 2s onod litrO 'ilStut',t g : AttrA yttgtt-'-. ;=.Q*t1il.'?rt$tttqe"tlF.*t=:* :WE Plr' -t.q-.tp1as! t.., ry.N rt lant ttry:ftl;3.wret qt:prttl'-tru,f 'w ar'' " -rugat?nt "'frq c48 "'

"**nereS-eu1a '6!tnloc* tdoc aP tc-seC leJs,snsSu 1n}AfJ'VtVa 'v33t 'aV1V 'SOyO :rcuallc!1en

-pzol ap aopssord . ltreunpe erlerodo (lt ltr$tusei lndof,ul o rlelnclec tltatC (0t 'ululuJal oulnueldr sntd u!-lu!S (6 'teunpy (g ruetcrleuoleLlJ rlourla csauallo .re;ndod uarla8 (/ srncaH a ( lo) uol-pq un ap 9u.r!lv (9 eleoznu gtoN o rolgo9rleoN(c 6eiEH r outatqold laun Eaie^lozai u! ulllJos epiicun6 1y a.rer:i r ('rqe) tlrut.t- (E.'lndutl ereos- W Joraz nc ele63 (3 rrlcas.ralul (t :lVOllHl4'( ld) elualentqcauoN (![ elnclec ^V . ('oorlecoid (Or i rd) urc et " aorrlauoab un6rj (6 'csac-Jnl aulnuajd a ilesalsaulP "'aulq lEec {g ieclje cejet "'alttgdajd o ajll {l 'cle rolaueol^E "tolrjesPoatrdr;e el ^llelau a ('td) tutbre aF Ppauou aq3a^(9 ertrc ap drl {'5tl) nrleds (g idec uet rs solo8:['td] -ltase,r ;'etsardx3 (t'gtrqelrl6eu aleltlueOj't5f''te :trse*) qc,t'cdbs Ctern6re . roiereltr-.-nu 'ep toJ arv (z '('td) a/Bunpv (t :tvtttoztuo

8/8/2019 Start 9001

16/16

oaa arLaaa taaaaa oaaaaa oaaoae ooaa,aa araailo Otac.o ocotDocaaoaaaarra{taeaolL

ao{to'iaalOa{leaoa.taettt tt'i.(fCaOe.ca aooaaa a.fOHIEIaaaaaa