Oin ssmar:

. tTELlE[u[DE TGA$[

r AUTODOTInE. Elf0lct0PElllEI BALl[l lDElLo*

E

;

tMarele forum al comunigtilor romini - Gongresul al Xltl-lea a! Partidului Cornunist Rom6n - a

acioptat, in deplin consens cu ndzuin[ele si voin[a intregului partid, ale intregului popor, un progranrmdrq, de larga perspectiva, privind dezvoltarea economico.sociala a{arii, hotiidri deinsemnetate istL'-rice pentru viitorul patriei.noastre socialiste. Raportul Comitetului Central prezentat de tovarilsulNicolae Ceatqescu, secretarul general ai pa?tidului, celelalte documente adoptate de Congres jalo-neaed cu clarvieiune gtiinfilicd obiectivele 9i cdile dezvoltdrii tdrii.

Prin amplul $i in_suflditorul bilanl W care l-a fecut, prin documentele deinsemnatate cardinali pecare le'a adoptat Gongresut al Xlll-lea al Partidutui Comunist RomAn a deschis cu claritate $i cute-zadd o elapA noud, superioarii in opera de edificare a societetii socialiste multilaterat d€zvoltate $iinaintare a Rominiei spre comunism. Et a ialonat direqii fundamentale de acliune pentru perioacia1986-1990 $i in perspectiva pina in anul 20O0, a ciiror realizare va asigura mersul neabdtut at tarii pecalea dezvoltdrii +i modernizilrii to4ei sale econornice, a cr€$terii avr4iei n4ionale gi a bunasthrii intre.oului popor. Deplina unanirnitate in care au fost adoptate hotir ir i le gi orientAri le privind dezvoltarea vi.rtoare, profunda lor dezbatere, de cdtre intregul partid, de c6tre popor, au pus in evider{i deplinfltdentitate de idealuri gi aspiraf ii intre pariid si popor, increderea nestrdmutati pe care o are intreagi)ndiune in politica partidului, politica probati prin puterea marilor viclorii obtinute in anii conslructre!socialiste, gi mai cu seama in perioada ce s-a scurs de la istoricul Congres al lX-lea al P.C.R

EXpfrf;SlE A VSilUTEI

utHAt€!ffi[A irurnf*rlc{} sr#H n$u t

rueTril ru !,Al- x i l ! -L

a Un rol imporlant il vor avea, in perioada ur-nAbrilot 15 ani, perlectianarea invdiemintului sipregdtirea temeinicd a fortei de muncd a tineretu-lui, a cadrelor pentru a fiespund€ noilar cerifieale dezvoltdri i eca ftomico-sociale, ex igerg elor s t t -infei pi tehnicii moderne. Se va aslgura cuprinde-rea intregului tinerct ifi invaldnintul de 12 ani.perfectionarea &i legarea tot mai slrinsd a invdta-mintului etr cercetarea si produclia.

a Cercetarea $tiinli{icA esle cf,ematd sa--siaducd o contribulie sporild ta dezvoltarea bazeidnergetice $i de materii prime a fdrll. sd aslgrrrccrqlerea nivelului tehnic gi calitativ al produse-lot romenqil. Potrivit prevederilor, gi6 in 1990cjrca 95 la su/5 din produsele rcmenepil trcbuiesd lie din punct de vederc tehnic 6i calitativ la ni-velul celor existenfe pe plan mondial, iar cel pu-lin, intrun prccent de 2-5 Ia sutd, sd se realizezeproduse cu.asemonea parcmeli tehnici $i calita-tivi aa[a sd situeze Rominia pe primul lrc inlume. ln acest f@1, Stiirfa St tehnica rom'neascdse vor afitma pe plan internationa4 vor avea unral importanl in dezvoltarea progresrsld, genercEa pat,"tei.

Programul de cercetare asigurd imbinarea or-ganicd a cercetdrii aplieative cu cercetarea tun-damentuH" in natematce, fizicd, chimie, biolo.gie, meclicind $i alte domenii, spadnd aportul $ti-irlei la infdptuirea cincinalului 1986-7990, cit sila asigurarea de soltji"ii tehnice pentru infiI.tuircaabiectlvelar dezvoltd.rii ecor,omico-sociale a t eriiin perioada de dupi 199O.

AT PART'NULUI

ffiEALTfif;fiTA

T{}rf &Rs$urul

A *{ffTAHiT

SUFNEiJIiruf Va fi accentuate dezvoltarea intensivd a tutu-ru ramurilor industriale, pe prim plan sitiindu-sein continuarc Ergirea bazei de materii prime gi61e{getice- Procesul da madernizare a structuriiFdudiei idustriale se va realiza prin dezvolta-'ea cu prioritate a ramuriter de inaltd tehnicitatecare valorificd superior mateilile prime, resurseleeergetice $i munca sociald,.a ramurilor care asl':ure prcmovarea largd a yograsului tehnic in:xte domeniile de activitate.

Madernizarea mijloacelor de muncd gl a stru':-rurii prducliei, ridicarea nivelului tehnic $i cali.htry al prduselor, generaliTarea tehnologiiloreansate. ext i nderea mec anizer ii, autDm afizer ii S i -r&olizdrii vor lace posibil cain anul 1990 nivelulEerleral al iloducliei industriate ramen6t se fieamnrabil cu cel din ldrile dezvoltate din punct6e vedere economic.

a in agriculturd - a doua ramurd de bazd a*anomiei roastre - obiectivul fundamenlal ilc4Esliiuie infiiptuirca noii revolu(ii aqrcrc. Maia'rra srslernatizare $i Arganizare a terltOriului iil ".ed ere a I o I os i r i i c ores pu nzdtoare a i ntr e g i i s upr a -'4e agricole, realizarea programului de irigalii 9i;-buntrfiri funciare, extinderea chimitdrii gi me-ce.rzarea completd a lucrdriior, aplicarea largd as'tc er ir i I o r $ t i i rl e i ag rozoote hn i ce, v or t ra n sf or m aqewllura [drii intr-o agticultutd intensive, deirnl6 prducllyitate .Fi eficielta. $eza/€ pe bazemdiene. industriate.

ffi**l[

&*3r&Esne*$$Escl

FeiruryrA8* $ECHgTAft f iT i l I iR/

AL F&HTII}ULUI

C*MUruI$TffiG |1S ArU

Timp de patru zile, intregul nc.sLqrpopor a urmarit cu cel mai inalt inte.res.cu cele mai alese ginduri gi sim!arnrntedesfigurarea lucrdrilor Congresutu' aXl l l - lea al Part idului Comunist Rornan.eveniment de importante deosebiti Inviata partidului Ei a fdrii, in dezvoltareaeconomico-sociale a acesteia. in faurt-rea societelii socialiste muftilateral dez-voltate gi inaintarea Rom6niei spre c+munism. Au fost zile de comunista sar-bdtoare, in care milioanele de inimi sicorFtiinte ale nafiunii noastre au traitdin plin acest nou moment de referir{ial devenirii sale socialiste. puternic co-nectate la uriaga incdrcdturd de idei 5isentimente ce au izvorit sub cupola Sa-l i i Palatului Republ ic i i Social ist i Romd-nla.

Materializind voinla intregului partidgi a intregului popor, cu inalta constr-infa revolufionard 9i patriotici, crr pro-

.fj

f,r.'rFlf"tltt-

ciune $i cutezetor spre un viitor senin,luminos, apre o via[6 demni gi liberd,spre comunism. Jara intreagi gi-a afir-mat astlel hotdfrea nestrimutati de acortinua ferm +i eroic vastul proces re-volt4ionar desfE$urat sub conducereaPartidului Comunist Romdn, a secreta-

plinirii acestor idealuri mi@e, a impe-iuoaselor obiective de dezvoltare stabi-tite de Congresul al Xlll-lea o constituiehotirirea attt cle pregnant exprtmalaa forumului comunigtilor, a intregu-lui popor, ca tovarigul NICOLAECEAU$ESCU strategul marilor,nga$revictorii conternporane gi arhitectul lnf4i-$arii de gizi a Romdniei, si fie reales in

fruntea partidului, in suprema fur(bde secretar general.

Hotirft sd ducd la implinire vib{entachernare a partidufui, a secretarufui siugefieral, tineretul firii, animat G ebr-nul patos revolulionar de devotamenlpentru partid, pentru patrie, vede,simte, hiieqte gi se angaieazi sa duceflanurra cura6 a izbinzilor spre viitor,Bpre comunism. Realegerea tovarbulurNICOLAE CEAU$ESCU, cimaciul si-gur, neostenit clarvdzitor al r$iunirnoastre, in fungia de secreta geriereal partidului, este gi va fi pentru cei rftdtineri ceEfeni ai patriei rloastre, pentrupurtitorii cravatei rqii cu tricolor, cade altfel pentru intregul popor, cfezi-Sia inf6ptuirii celor mai mir{e gi ct-fr+zitoare. planuri, chezigia ci e*e deviristorie,. rotunjesc istoria de milenii a poporulur roman.

n A.IJTEilICITAFIE *- purt i i toarea semnalului tran-

smis poate aYea un nivel mult redustirl6 de aceea necesare in cazul unuisemnal obignuit mgdulat in amplitr-r-drne, deci o economie de energie taeml$te;

- semnalu| aplicat mixerului esteredus, deci amplificarea necesari setace mai ales in audiofrecvenld;

-- nu existi o frecvenle imaginr:gi deci selectivitatea la intrare estemai putin preten{ioas5;

punti i semnalul de radiofrecvenle i tr ti r ! cealalte diagonalS semnalul de laoscilatcrul local. Transformatoarelgmixerului echilibrai Tr 1 Si Tr 2 a,jtiiecare 3x1O spire conductor Cu EmQ -O,elnfdgurArile se realizeazi pe mie.zuri toroidale din fcritd tip T16(7x6(dimensiuni 16x7x6 mml. Feritels-.utilizate trebuie sa poatA lucra pinala frecventa ut i l izat i , !n cazul rtefate, cel pulin 3.6 MHz.

BF n4-215

8F214-ns

PEIITEI' CERCUBITE ioE RADloG0ilt0METRrE OPEBATTVA i

0E tA cAsErE ProillER|toR i$ . $onflr.0R PATBTET i

!

R&rBrtlffi HGspT{}* $l r€sR{}t}r trePHFtTffitl B*ffiil!& tlH S& ffi?

D1 D2

Activi tdl i l€ de radiogoniometle*perativa, sau .,vinetoarea de vulFi-se bucuri de o mdre atraclie i-r indul pionieri lor si scolari lor avir, ;urr caracler Instrt ictiv-educativ.

Dealllel ,$in6toarea de vulp! ' esieo ramura sponive care nscesita drnpartea celor care o practica o pregi-iire complexa teoretice gi practrcamaterializatA in multe ore de antre-naffient in sali gi pe teren. Exper.+ftla a demonstrat ce elicacitateaantrenamentelor si rezultatele obtl--nute in cornpetilii depind in maremdsurd de nivelul d€ dotare tehnicaal cercului de profil.

() dotare adecvaffi presupune. pelinge receptoarelc de goniomedrie srexistenla unor statii de emisie aJt+maie i,,vulpi") capabile sd tracsmr€indicativele de identi{icare ale cdc(cinci ,,vulpi": ,,tu|OE", ,,MOl". ..MGS-,,MOH" $i , ,MOs". Pentru a ye+. 'Taiutorul echipelor de goniornetne inobtinerea unor rezultate suFlertoerepublicim schema unui autornat demanipulare in cod MORSE cu cir ' -cuito integrate (C.1.), coftitrui't iaCasa pionierilor gi goimilor pet!'[eVi$eu de Sus, avind o capacitate amemoriei de 32 biti, capacitate s!f-ciente pentru memorarea unuia drncele cinci indicative cu Dauze de irebili intre s€mne.

La proiectare s-au avut in vederec?teva din cerintele ridicaie de l-lrrasemenea automat.si anume: cap+.citatea msximd necesari (32 hqrpentru ,,MOS"), reduc€rea la minrrna numdrului de C.l. necesere, loiocr-.raa unor C.l. numerice uzuaie. hurmi dar nu in ultimul rind oosrulr-tatea extinderii capsciEtii mernoneiprin schimb&ri adecvate paslr:rsprincipiul de funclionare.

Analizind schema de principiu (f,?1) a automatului putem difere*,aurmitoarele pdrfi componante:1. Generatorul semnalului de tact -GST, in modelul prezentat, eslerealizat cu tranzistoarele 71, T; $rformeazd un oscilalor de relaxareFrecvenla semnalului de tact de-pinde de constanta de timp ciata devaloarea rezistorului R Si a capac:terului C $i se stabilste astfe{ ;?'icirviteza de transmitere sn tie de C)semne/min. Oscilatorul Doate fi co{!struit dupa preferinfd $i cu a"tecomponente electronic€.

2. Memoria este realizatA cu dtode-sub forrna unei matrice, agezde pe Ibare orizontale 01, 02 ..., Cb s qbar€ verticsle Vt, ...V1. Fiecdrei rnrcr-sectii dintre bare ii corespunde uebit, adion un ,,O" logic sau -'1"

lcg€in funclie de prezenla sau ab6e(:iaunei diode.

3 Unltatea de baleiaj a meinorleise compune din tloui pefi distrort€:una asigurS baleiajul pe orizo.rra.:iiar cealalti pe v€rticale. Astfel seexecuti citirea conllnutului !'nem+riei de la $tinga la dreapta gi cle s{rsin jos. Gitirea pe orizontala esteasigurati de un numirdtor asirrcronde ? biti (CDB 47S) cu lrilnsportsuccesiv cu iegirile decodificate Ci-lirea p€ verticali se asiguri de unnumdrator asincron de 3 biti (CgrB472, QDB 473) cu transport sarccesivcu i€sirile decodificale.

4" Blocul da manipulare a em4aterului este format d1n C.l. 8, C.1.9 siT3. Cele doui C.l. formeazi unmultiplexor MUX care are rokrl d€ atransfgra irform4ia mefitcriei h osinguri iegire sub lorrna unor impul-sur i corespunzdtoare coduluiMORSE.

Manipularea propriu-zisd a emi?+torului se face de cdtre T3 direct sallprin intermediul unui releu in furrc1ede puterea emiletorului.

5. Oscilatorul monitor este o urii-tate tacultativi, format din dor..ri

Pfi|r|C|FTUL DE FUNCT|oilARE

Radioreceptorul prerentat in con-tinuar€ tolose+te la antrenamontelegi concursurile de radiogoniornetri€pentru pionieri gi gcolari 9i functio-neazd in banda de 80 m/3,5 MHz.Aparatul a fost realizat $i experi-rnenlat c{r foarte bune rezultale laCasa pionierilor Fi goimilor patri€iPecica, iudetul Arad.

Principiul de functionare se ba-zeazl p mixarea direcli (sincrodi-nare) a semnalului receplionat cusemnalul unui oscilator local avindfrecvenla identica cu cea a purta-toarei, rerultifid direct semnalul demodulalie de audirofrecventi. Selec-tia fal6 de canal,ele aliturate se facesimplu, prin tdlerea frecvenfetor au-dio mai inalte, care corespund cana-lelor alaturate. Pentru ca tensiunoade audiofrecvente r€zultate s6 fie citmai mare trebuie ca diterenla detaza intre frecyenla oscilatiei localeqi a semnalului si fie cit mai apro-piate 6e zerc.

Avantajele sincrodicei sint urmi-toarele:

- se obline o selectivitate mareprin l i l t rarea in audiofrecvenf6,curba de ssl€ctivitate fiind aceea afiltrului de audiolrecvenl*

-- se poate obfine o selectivitatevariabili, prin modificarea filtruluide audiofrecventd;

\\.-*I . STAHT

- componentele electronice folo-site sinl reduse ca numdr.

REALTZAREA PfiACTrcA A RADIGRECEPTORULI'I

Fladioreceptorul cuprinde urmi-toarele etaie: un circuit de intrare.uh amptificitor de radiotreo/erla {T,),un mixer echilibrat un oscilatorvarrabrl (Tz T:), un littru irece-ios,ampli t icatorul 'de audiofrecverdaI8A741 si T4i si sursa de al imentare.

c l rcul tu l dc In l rare, fornraldintr-un circuit oscilant LC. reali-eeaze selectarea frecvenlelor dorite"kntru stabilirea exacte a dire4ieide €misi€ se folosesc doud antene.Antena d€ lerita este formati dintr-obard ci l indrici cu lungimea de14 cm .gi diametrul de 1 cm gi are25 spire Cu Em 0,3- lnductanfa decuplai, bobinate pe aceea$i bard deferite, are B spira Cu Em 0,3. Antenade sens este formati dintr-un firlung de 5(hm.

Amplltlcalorul d6 radiotrecvenlireariodc este re8lizat cu tranzisto-rul T, in conexiunea lip emitor co-mun {EC}. Potontiometrul de 5@de la intrare sorvegte la reglaiul sen-sibilitelii radioreceptorului. Sarcinaamplificatorului o constituie prima-rul trans{ormatorului Tr,.

tffrerul echlllbrat (demodulelo-rul), lormat din diodele Dr-Dl (EFD1S8), prime$te intr-o diagonali a

Orcllatorul est6 realizat cu trari-zistorul T" conectat in montai cucolectorul la masi, cu reacfie capa-citivd intrs bazd Si emitor. Tranzisto-rul T3 are rolul de separator fatA demixer. Alimcntarea oscilatorului 6etace cu tensiunea stabilizatd (FL6.21.

Bobina L2 din circuitul oscilant LCserie are 25 spire conductor Cu Em@ O2 bobinate pe o carcasd Fl de laradioreceDtorul,,Albatros".

Fl l trul l rece-los este coBlpusdintr-o celuli lTformati cu elementeRC. Celulalr elimini componentelesemnaluhjl audio cu trecvente maimari de 2,5-3 KHz.

Arnpltficrlorul de ancllofrecvenli,cu o amplilicare de circa 7C0 de ori,este con$truit cu circuitul integrat li-nrar BA l4'1, ca pre.embliticator s.ttranzistorul Tq ca amolificator final.

Circultul integrat iJA 741 io con+xrune de clrcurl i l rversor asigura oamplilicare mare care se regleazacL! atutorul Bemlreglabilului de 1 M(1.

Sur3' dc dlmentarc poate fi for-mate dintr-o baterie de 9 v s6u dedoua baterii cte 4,5 v legate in serie.

Montajul se realizeaze pe o place.de cablaj imprimat cu dimensiunilede t40x55 mm. Bqbina L2 va fi ecra-

. natd.Tranzistoarele T1, Tz, Te pot fi de

tipul 8F214, 8F215, BC1O7 etc.Tranzistorul T4 poate fi de tipul

AC181, 8C107, BC10g etc.

'*+t# ::+ jt:_li-\{-:eF|sw+-J- !--:F!k:# :a:*;: inJr': jI

lil* YFrC'Fr

fr

rffi s{}r! *ffi€Fffi$H:=- ! i c ,sponibi le care alcatuiesc un. 'c"rrt basculant astabi l . Acest osci-l€iar s€ poate omite, caz in care celeo:-"ja porli pot torma generatorulse'Tnatului cie tact

prircipiuri de tsnctlonare se poate

deduce rigor urnrarind formele deundd din t igura 2. Init ial , circuitelebasculante bistabile (CBB) sint instarea Cr (Qr = Qz = Qs = Qa = Qu =O). Apl icarea unui impuls de tact laintrarea de tact a primului bistabil va

trece pe Q1 din starea O in slarea l.Bistabilul al doilea nu-$i va schimbastarea ?ntruclt el este basculat delrontul de cddere al impulsului detact adica de trecerdE din starea 1 instarea Cr a nivelului de la intrarea de

dact. La venirea celui de al do o-aimpuls de tact pe intrarea prin':! ulbistabil, Qr va trece din starea : ;nstarea O. Aceasta schimbare 3estare creeaze frontul de cadere .e-cesar pentru a bascula al clcliF-abis^tabil qi deci Q2 va trece drn O ln1. lnainte de cel de al 32_iea imo_sde tact. toate bistabilele sit instarea 1. lmpulsul de tact 32 deter-mini Qr, Qz, Qs, Qd, Os sa rs/ina ;flo.

Progremarea memorlel. Cufloscindprincipiul de lunctionare $i i lnindcont de raportul de 1:3 intre pur"d srtinie $i durata pauzelor, se Poaretrece u$or la codificarea @ntinutui*rmemonel:

un punct - 1 bit = 1 inters€f €fird diodi:

o linie = 3 biti = 3 intersecfii f-r:diode.[)urata oauzer se obtine ldentrc ' ]?montrnd una sau trei cliode la irrt"secliile resPective. Se recornar:;selecfionarea diodelor in funclb erezistenta lor directa.

Punere& In funcliune. Lucrat inc'rjit $i cu componente veriticate. au:c-matul porne$te din primul momefl..Totugi se recomandd ca rnontarea s€decurgi intr-o anumiti ordine caresd permitd $i veriticarea itnediate afunctiondrii diferitelor et4e si ei-eft

r tual inliturarea defectelor apai-ute.contr-olul functiondrii f5cindu-se crun voltmetru de c.c. Pe domen;ul c€10 v. Montarea se incepe cu GST sse continud cu numeraloare'e sdecodif icatoa rele,

Frogramarea memoriei se lace i.funcfie de semnalele dori te {. ,MC,E'

- "M{rl" etc.}. Prin constructia aur@matului nu real izim numai o simoiEautodotare a cercului ci, ceea creste mai important, inilierea e{en}.6intr-o ramuri de virf a electronrerltehn!ca de cdlcul, prin farniliarizar.mlor cu diferitele circuite folosiecum sint: po(i logice, numaratoaredecodificaloare, memorii €tc.

materfalele nsoerare:C.f. 1 CDB 473: 2 CDB 472 3

CDB 473; 4 CDB ,lO8; 5,6.7. CD€410; 8 GDB 4@; 9 CDB 4fr; r. -BC 177, 251: Tr, T3 - BC 107, i7OD - 1N4001; D,-,. - EFD 108. Ba244 etc; R = 22 K; Rr = 1,8 k; Rz= 3 3k; Rsc - 2.4 k; Q = 3,2 nFi Cr.: =0.22 nF.

Paglnl reafizale d:hg. Ule Chkofil

EITAFIT SPFIE V3TC!F| .

: ir l'--li': ir t

stricl cotele iddicate cu amenuntimein desenele cu detatii ate figurii.Tiia{i cu ferastrelll (cit ftai bine as-cutit) $i finisali muchiile cu hirtiestichte sau cu o bucatd de geam.Fixali cu guruburi peniru lemn pie-sele J de 2, pe 3 de 4 $i pe 5 de 6.

Veli obline astfel trei patine gi unscaun ce pot fi montate (rspeclrvclemontate) cu mare uFurinla prinsimple incastrare. Vopsili sania cr-rdoud straturi supraguse de vogseade ulei sau de biciclete, ori cu ca-lux.

'#i."*groasi alcdtuiti (prin indoire gi fixa-rea la imbindri cu buciti de sirmdsubtire, ori sudurd cu cositor) car-casa vehiculului (aceasta poate fi lu-crat6 Si din plasd impletitd din sirm*groas6, din aceea folosite pentrugarduri). Montati carcasa pe patinadin stinga cu doud balamale, astfelincit sd se poate migca asemindtorunoi u$i. A$ezali deasupra folia demaletial pla$tic {din aceea lolositipentru solarii legumicole) 9i lipifi-lemarginile (indoite) cu prenadez saualt adeziv pentru material plastic.Dupd uscare, vehiculul poate fi datin folosinti.

Observafi ci ,,pilotql" se agazd pesc?ndura centrale in pozilia

"Fleburti". Cirmirea se face cu-pici0a-rele. Datoriti formei sale a€rodina-mice, sania aceast+ p€mite coboriricu vitezi sporite in comparatie cu li-purile obiQnuite, unde rezistenlaoousd de frecarea cu aerul este multmai mare. Vehicukjl prezinte $i ofoarte bune stabilitate in mers dato-ritd faptului cd sistemul r sani€-omare aici centrul de greutate foarteaproape de sol.

n model sirnplu d€. v€hiculcombinat p€ntru coborit pante cuzapada, destinat a fi lolosit de o sin-gurd persoani, poale fi construil re-pede $i firi dilicultili de cdhe oric€amator.

talerlale nqs€a8?a: leavi metalica(nu aluminiu) cu diametrul deI mm; leavi metalici {nu afuminiu)cu diametiul de 16-20 mm (pentruaxul cirmei); platbanda metalicd latede 40 mm gi groasi ,de 4-5 mm;scindurd c le brad groasd de18-20 mm; doua capete de schiuri;guruburi; vopsea anticorozivd, vop-s€a de ul€i.

Prelucrerc ll monlere. Tni4i sipreluc14i at?t materialele metalicecit $i pe c€le lemnoase, potrivit tor-melor $i dimensiunilor din desenulaliturat. T6lpile (schiurile) vehiculu-lui le puteli obfine prin reiolosireavirfurilo,r .unei perechi de schiurirupte sau u2ate, ori le puteli inlociJi

cu platbandi de aluminiu (sau te lrrcrali in rnod spscial din so^ndura d€brad, ori figii de placai lipite cu ad+'ziv plastic).

Asamblarea pieselor gi a suban-samblurilor A-E o veli face - ur-mirind indicatiile din desen - cuaiutorul unor guruburi cu piulile ha-xagonale sau de tip fluture. Legdtrr'rile dintre tevile metalice ale cirrr€i

,le sudafi. lmbindrea dintre suba*'samblurile A $i B o vefi face cu un$urub de olel previzut cu doui piLr.lite (pentru sigurante).

Piesele metalice care se pot oxida(de exemplu cele de tier negalYanFzat) vor fi acoperite cu un strat pro-tector de vopsea cu miniu de plumb,apoi vopsite.

Observali ca vehiculul poate flu$or demontat in vederea depozitirj.lui in spafii restrinse.

Paglnl rediz.le dcprof. C|andu Yodi

6xo. s

gTA;lT SFF= VIITCIF r 7

PHNH'ffiK]SPflDffiTE]ffiHH,HHDH HAffiNA=

a propunem arcr sa construi lr i 'model original de sanie indivioua .:- ce se monteaza prin simpla ;--castrare a pddi lor ei principale

trl n model original gi contortabilli vehicul, care alunecd usor p€ za-: ?da gi gheald, pentru o persoana,:Jteli lucra singuri, afa cum v€deli. figura de ansamblu.

f,leterldele nccolar€: scindure de:.ad groasd de 25-30 mm psntru:,resele 1 {postament}, 2, 6 gi 7 {lrina:€ mina); scinduri de brad, stejarsau fag groasi de 40 mm pentru:resele 4, 11, 13, 14 Fi 15; cu$ac deemn de slejar sau brad cu dimen-s,uni le de 40 x 6O mm p€ntru pie-,.€le 12 9i 1e table de fier zincata_lro€sa de 0,2 - 0,5 mrn p€ntrupiesa 5 $; pentru invelit muchia pati-€lor 13 (din spate); un bulon cu:apa t i letat $ i p iu l i l i lung clerr0-160 mm, gros de t5-20 mm,.jn arc spiralat de olel {8) pentru ac'

fionarea frinei 7; dou6 perne (9 9i10) din poliurelan imbricat in foliede malerial plastic tip musalgla;doui patine obignuite vechi; Sutu-buri penttu lemn: vop$ea tip duco 9rde ulei.

Flsftrctst$ fl moDtare. Desenelenunneroase vd ajuti sa luctali cupreciuie $i eficiede. Dupe ce lis stu-diali $i vi pregitifi toate materialslela indemini, incepeli prin a ttasa(desena) cu creionul prolilele tulu-ror pieselor din lemn pe materialelespecificate mai sus {netezile cu rin-deaua), resp€dind cu alenfie for-mele $i dimensiunile indicate in de-ssn6l6'detalii" S€obitura de tormadreptunghiulari din scindura posta-mentului 1, n€cesari trecorii manelei trinei, o dali tolosinct dalta p€n-tru lemn $i ciocanul. Tiiali apoi cu

feristrdul toate protilele lemnoase,polrivit desenelor trasate, si finisalimuchiile cu pita sau hirtie sticlataDimensionafi gi tSiali din tabla {cufoartecele special) carcasa 5. Fixafiginele d€ tabld pe muchii le patinelor13, cu ajutorul guruburilor penlrulemn.

lncepeli montajul general cu pla-ca-suporl 1, pa care fixa{i pe rind:piesa 12, apoi 4 9i 16 (cu ajutorulbulonului3), urmate de 2 Si 6, 14 gi11, de lrina 7'cu arcul ei & Dupdac€asla fixali patinele din tale pesuporturile 15 qi pe acest€a pe cu-$acul 16. Mofitali gi petinele dinspat€ (13) pe cugacul 12. Continualicu agezarea carcasei de labl6 5, pecare o fixali cu guruburi pentrulemn atlt de placa 1 cit Si cle piesele2 qi 6' ln sfir$it; montali plScile 9 +i'10{rezemati pe piega 11} ale scau-nului. Ou acsasta, sania propriu-zisie tarminati. Penlru finisare, vopsi-li-o cu doui straturi de vopsea deulei pe pirlile lemnoasc $i cu vop-sea tip duco pe tabta piesei 5.

aqa cum vedeli in figurd Agada.cind nu este foiosiie, poate li pi.s-trati in spalii reduse. Spre a Duteeurm5ri lesne detaliile de constrrlci,epiesele e1 componente sint identlfi-cale cu cifre, dupd cum urrfteaza 1

" patinele mici laterale (2 bucit i i : 2

= supo4ii port-patind lateral i (2 br.cal i) : 3 = patina (schiul) centrala: 4

suportul patinei centrale; 5 = rea-zemul scaunului (2 buci l r ) ; 6 =placa $€zulului.

Ia ler l r le le nccerarc: indesenele-detalii loate malerialele d€bazi sint lemnoase, adica otacalgros de 12 mm, care are avanielL.ica se modeleaze ulor- Dar - clupaposibilitilile fiecirui construclor -unole piese pot li modificate castrudure. De pildd, patinele 1 pol filucrate din labl i groasi c le1-2 mm; piesele 2, 4 si 5 pot fi dinscindura (indilerent esenla) gro6ade 12=15 mm; patina 3 poate ti unschi (rimas de la o pereche din careunul s-a rupt, ori chiar un schi ruptdin care a aamas o bucata lungi cF1 250-1 300 mm); placa 6 poate ridln scinduqi sau pal gros de12-15 mm. In alar6 de acestea m€'sinl ngcosare quruburi pentru bmngi vopFea de ulei-

Prlr|Gts! gl monlac. Trreafi c:grij6 (folosind rigli. llorar Si creio.moale) p€ materialele de mai sr.rsprofilele celor gase Fisse, orbritir'-du-vi tlupd formele 5i respeclinc

\n zse

g,

nw I

,t0

E r STAFIT SFFIE VllTtfFl

- - - T

a:-,ttint pulin€ reahzarile inre-

grstrate de gtiinla secolului XX caresd-Si fi licut atit de spectaculos 9ide masiv intrarea in viala societdliica laserul. Ne-am familiarizat cuaceasld notiune gi poate ce tocmald€ aceea uitam cd lasetul s-a niscutabia in urmd cu 25 de ani $i ca ar€.o,.carier6* aflati doar la incepul. ln19€O, lizicianul T.H. Maimen ficease l'rsneasca dinlr-un cristal de ru-bin. un fascicul de lumiod coerenE.h*,outitile in dom€niu s-au succedatim€diat, in rilm acceleret, aparindlaserul cu ga;Z, cu lichid, cu gelatine,cu bioxid de carbon, cu azot, cu he-lru cu serniconductqri, Dar, pentrua o;trunde in lumea cu adevirat mi-rrficd a ac€stei fantastioe reaclil inlanf si Yedem mai intii.

J:.i:s slli{f f j{}}ig,*AF-

Lassrul cu rubin, unul dintre celemai cunoscuto, este alcituit din treipadi principale: l-rnedlul eclli -care este constituit dintr-un cristalde rubin de lormi cilindricd; 2- xl*temul ]eroo|nt reprezentat d€ douaplacule paralele cu invelig refleclori-zanl: - 3 - rlrtemul de pompal saucum i se mai spune '* de excitalie

: t tijj

aaa

. l taaalataaaaa a t t a a a r a a a aaa.aaatalal |aaaI

electronicd care e8te de tapt un teld€ ,"blitz" in spirali. Gilindrul cle ru-brn a cirui lungime variazd intre 2 9i30 crn ar€ capetele (bazele) pofizateertraordinar de fin $i gste inliguralch spiralele ,"blitzuluir. Din luminaemisi de aceaste lampi cu descir-care in ga:z, doat o mici parle -mai exact, radlafh bleu gi verde -este utilizati pentru a €xcita ionii d6crom din cristelul de rubin (dupdcum se cunoa$t6, rubinul este unamestgc de oxizi de crom 9i alumi-niu). In urma acestui ,"oompaj op-tic", atomii din mediul activ trec dinstarea de neexcitare (a) in cea deacumulare a energiei (b) cindelectronii sint situali pe un nivelenergetic superior. Treptat, o psrtedin atomi incep si radieze sponta!,prin revenirca la starea iniliaE. lnacest m-oment, o parte din lotoniscapd in exterior iar alli totoni sec|,eplas€aze paralel cu axa cilindrului

"=F ----

de rubin, provocind o emisie indusi(c.). Lovindu-se de suprafafa refka:-tate, cascada de lotoni se amplilr.:traversind mediul activ excitat (cFasciculul luminos erupe prin cela-lalt capdt al criglalului de rubin dincna$tere unui concentrat de lumrnasub tormd ds razi (e). Aceasta ar Ro descriere simplificati la maximu'r:a fenomenului LASER. a c6rui clefi-nilie este conlinutd chiar d€ nume{eeeu, fiind compus dln initialele eo-glsze ale sxpresiei *enffHrr |r,nln$ pdn cmlrluncr d. r.a+. *nruldi'.

Fftr**ir,1T:tf ::La 20 octombrie 1962 la Institutur

de fizica atomice din Eucure+u. i*tra in lundiunc intiiul laser rorn*nesc, lara nodre dwri$d asfielprlnlrs primele din lwrrc care-gcoRc€Flreaza potefltialul gtiir4ific srtehnologic asupra unor noi sr qro-mildloare clomenii al€ cunoasHcontemporane: opticq co€fenra srelectronica cuantici. Intre pnnctpa-lele realizdri ale sp€ciallstilor r@ninrse numdri lserii cu cobfati utnFzafi in analiza unor substanfe cnrmice. laserii cu bioxid de carbc.rcare pot prelucra melalele gran fuz -bile, sudindu-le sau tiindu-le. lase-'cu heliu-neon, laserii cu solirJ cu -e

cimp toart€ larg de aplicalii in trala-mentele termice, in fabticarea com-ponentelor electronice, in medicina,tetemetrie etc.

Ca domeniu de virf, celcelarea ins€ctotul laserikcr ocupi un loc im-oortant in elaborarea $i perfecliona-lea tehnologiilor. Dintre rezultatelecercetdrilor romane$ti se remarcarealizarea reconl a instalatiilor de ni-trurare icinici utilizate in operaliiled€ cementare a olelurilor, instalaliiale cilrcr pertormanl€ le situeazd lanivelul cel mai avansat al tehniciimoderne. Piesele lratate cu acesteinslalalii au o duratA de funcfionarede 3-4 ori mai mare decit cele tra-tate prin metode clasice. O alti rea-tizari a Institutului de Fizic6 9i Teh-

din otel inoxitfabil in unitelile meta-turoice. bttre performantele acesteiase-remarci ciegterea productivitaliicu peste 2fi) la suti, inliturareacomplete a pierderilor'de metal prinEiere, eliminarea operatiilor de de-bavurare a tevilor.

l,{e-am oprit doar la cileva dintreaolicatiile cercetdrilor romane$ti indbmeniul laserilor. La ele s-ar maipJtea adeuga multe altel€, linalizatesau in curd de tinallzare, cum sinll.inele tehnologii ultrarBodern€. con-structia acceleratorilor defoctosco-Dici si medicali, a instalaliilor de ali-n€re cu laseri gi altelo, ce-$i gdsesc

aplicatii dintre cele mai diverse atitslb raportul sporirii productivilaliicit si sub aeela al imbuni|elirii toh-nrco-constructive a p{oduselor.

Documsnlclc Corgrclul$l alXIH-hr d Perlfdrbl Corrudrt Fo-nin rteb#ccc per&u ttrlcl srcinipriwtt*c in dmenisl delrollirlt

serul e prezent in industrie $i medi-cini, in qgriculturi $i cercetarea $ti-int i f ic i . In medicini, de pi ld6, sutede mii de cazuri au fost tratale saurezolvate cu laseri. Laserii de mareputere se folosesc la indep6rtareatumorilor ori la operali! chirurgicaledeos€bit de complexe. In qr€u abor-dabilul sector al oftalmologiei, in in-terventiile p6 cord, la operatea ur6.chii pentru redarea auzului, indepir-tarea celulelor canceroase prin ,,to-pire" - iati aria largi a utilizdrii la-serului, ca si nu mai vorbim de ope-rafiile curente la carc locul bisturiu-lui a fost luat de raza laset, leti amai singera taieture

Una dintre cele msi practice $i fo-lositoare aplicalii ale laserilor o re-prezinti prelucrarea materialelorcare nu pot ti abordat€ prin m€to-dele convenlional€: c-ele foarte sub-tiri sau foarte dure. ln toate acestesitualii, laserul este deosebit de efl-cient: cu ajutorul sau se taie, se su-deaza; practic e de neinlocuit dupdcum se poate constata in industriamoderni de automobile. Pe lingdutili26rile din laboratoare, pentrumisuritori dxtrem de precise, laseriise utilizeaze $i in telecomunicalii.Una dintre problemele cu care secontruntA lumea de azi este suprain-circarea inlormalionald careia actu-'alele sist€me de telecomunic4ii nu-imai pot face tale. Speciali$tii previddisparilia cablurilor telefonice obig-nuiie a caror capacitate 6ste sca-zuti. Ceea ce Ya aduce laserul inschimb poate pdrea de-a dreptullantastic: -rn principlu, telelonul culaser va permite oricui de pe glob(dar $i luturor) si se inlrefina simul-tan cu toli locuitorii acestei planete-

Prognozarea recoltelor, detectarearesurselor minerale ale planelei.controlul proceselor industriale, lo-

de lratsmenle mcdlcsl'e

E ectul laser, putind ,,organiza" lu-mina si a-i potoli aoilalia electro-

nici, este dernonsiral spectaculosprin faptul ci lasciculul, cars slre-bate cel 380 cxlo de kilometri ai dis-tanlei Pemint - Lune, aPare Pe su-pratala selenard ca o Patd lumi-noase avind abis 3 km diamcttu.Tocmai matea putotg de concen-lrare a enotgi€i razei determioe lal-gile aplicelii ale acesteia. Astizi la-

calizarea avarlilor la conductele detr.ursportat gaze, petfol ctc., thida-rea avioanelor gi navelor maritime,studicrea sistemului solar etc. etc.- iati dotnenii in care lasorii i$ispun cuvintul, apllcaliile lor prefigu-rind descoperiri nebinuit de spocla-culoase in toate dire4iile catcetiriisi tehnologiei industrial€.

lmaginile prerintd citrya aplic€i.,ale laseri lor: in cercetarca qt i int i frca(toto 1), in topirea rn€talelo{ (fol.2), in sudarea gi tiierea aliaielo:dure (loto 3), la analiza speclraE aluminii (foto 4) Oi in inter\enliile chi-rurgicale (toto 5).

STAI*T giFHE lfllTgB I

Frf|tETEtuft AEtEVAFttf Lt,I s?!!RtTtF!C *

Feriodlc, in casele pkrnkrrfor Ilolmllor patrlel din iu<lreld Covasnrse deetiloari un Interesant concllntpe leme de edrcalie ttiinlilica r r*>nierllor. lmaglnea prezinti un ag(.clde la ultlma edllle ciqtigsG de e#paiul din Braleq. la aqiun€ ar pr|tclpal zece +coli din Covasna. Br+le$, Boro$neul *lare, Z8gen, p+

rilrTrATrv Epiull, Ztbala, Comandilr, Tern sfsliu, Recl. De refiarcsl ci in_f-t funltill de plonlerl, concursrd . r>lrenal un marg nurnir de doniari -pdetenl el adenirulul tflritfic- Ilcz-bsterlle, concuraurlle ail ayul n|eni-rea de a combate prln aderirurlettt|nlel, credlnlete b ldh{e, cor{'-nutul unor cir$ rdlgbacc, bEcrFdele derpre potop elc,

Se poale epune c6 omul s-e ellbe-rd de sub roHa nalurll" Firi discu-fi€ ci €eat$ a dre la ciderca ias-.dtaHli, chlar deci unul cite unul, at turor ldolllor, p"ntru r tace loc totmel mutl rfngruruftri pc care umani-trlea $-l merlti cr.r adevirat: onurl.k|le cucerlra ale ltllnlei nu fac dc-cit si conflrme tl ri reconllrme cd

h afara omulul nu erlgti nlmlc ceru 3'ar putea rupun€, mal csrtndrau mal tkzlu legll 3uyerane a glndl-rli sale dlalecllce, nlcl ufl dum-nozeu.nbi o lume erlerloari rcinleleaed,Fffiri de mlrtsrs. Cred ci ar li uttl riprezenlall In revieti clleva dlnire cu-cerir{e ttllnlel care dovede*c clqnul nu mal poale fl lngenunchsatde fe*romene gl fo4e ale nalurll, deFCl'rnoaS|3rc.

Varlllcs St matolueleri, Garanoebe*

Asemenea scrisori na.au mai sosit$i cls la al+i cititori, tofi solicitind sd$criem despre descoperirile princare omul a triumfat, descoperiri ceinfirmi credinla in fo4e supranatu-ral€. lala in rindurile de mai ios ci-teva repere din calea afirmerii Sliin-lei, a forlei creatoare gi ginditoare aomului. In numdrul vi i tor vom pre-zenta gi alte realizdri ale $tiinlei con-temporane.

. Omul a pa$I pe Lund, pdrdsindleagdnul de milenii al civilizaliei,

a Radio-telescoapele construitein ult imii ani permit sd primim infor-matii cle la distante de t0 miliardede ani lumind.

. Transplantul de organe a trecutdin sfera visului in cea a realitdtii.

o (; serie de maladii - altida't6larg rdspindite - au fost definitiveradicate.

. Energia sOlare a inceput si fieutilizatd.

. In coloanele de sintezd ale chi-miei se oblin substante $i materiale

pe care natura nu a reu$it sd le cre-eze niciodat6

. Computerele analizeaze. in fre-care minut, citeva mii de date cuesede pe tot globul, .referitoare !a siareavremii gi evolulia tenomenelor n€l+orologice.

o 90 la sutd din tot i oamenir rStiintd pe care i-a avut omenrreapind-acum sint azi in vial5.

o ln ultimul secol media de virst6a populaliei planetei s-a dublal

a SUperminiaturizarea a p€rmrsca 50 000 de tranzistori se fie inor't+suili intr-un degetar.

I Avioanele supersonice ating -t'Fteza crari de 2 500 km

c?

' 'r l lClfi lEEF| {Eltr:

cle Marte; primul care a strabatutcentura de asteroizi; primul care a,strdb6tut radiatia ucigdtoare a pla-netei Jupiter; primuf care a fotogra-tiat cle aproape planeta Jupitei 9isatelilii sdi; primUl cdre a demon-$rat ce fo(a gravitafionald jupite-riana poate fi folositd ca o catapultaSpre alte planete; primul care a strd-bitut orbitele planetelor Uranus,Pluto Si Neptun. Agadar, citeva prio-ri6li de mare importanfd in desci*frarea tainelor Universuiui.

Dar ,,Pioneer-10" mai este simbo-lic pentru inci un fapt. Poarte cu elun mesaj al pemintenilor c6tre even-tuale liir{e r4ionale. O pticuli deaur, inugiaati de astronofl|ul CarlSagan, in care sinl precizate siste- ,mul nostru solar, citsva simboluriuniversale $i abstractii matematicegi siluetele unei ferngi $i a unui bdr-bat care fac un semn de salut cumina. Un rnosaj de pace. Dacd fiinteinteligente, exislente, poate, printrea$tri, il vor intilni $i cerceta cu-rioase, vor avea posibilitatea - exa-minind pldcufa - sA ajungd la con-cluzia ce a fost creat pe o planetdunde existe bdrbali Si femei si unde$tiinla cunoa$te o large dezvoltare...

ln cazul ci nu va intilni nici unobstacof in drumul siu, ,,Pione-€r-10" va exista cit va mai exista pe-m?ntul, aclice cel pulin cinci mi-lioane de ani, vreme in care va con-tinua sd celetoreascd in Cosmos. Apdrdsit sistemul solar cu o vitezi de49 177 km pe ora. Mai tirziu, cindvor inceta semnalele. nimeni nu vamai gti cit de repede se indreaptispre sau printre stele. Dsr-este $ufi-c ient se ne gindim cd peste10 507 ani va da binete primei stele- Steaua lui Bernard, peste 30 mOde ani va trece prin aproprierea ste-lei Ross 258, cA.peste un milion deani... Da. peste un milion de ani, unobiect fdurit de oamenii Terrei vadura in sternitate...

o-o

o

PEffTfiII

AJllurt,de cutremure $i .e-clipse, de_furtuni gi grindin6. traznetui fu.rF*r*rr. Inspatmlntat pe oameni incii de la inceputul existeniei lor. Re'rezer.rE..elrgroase s-au nascut indeosebi datorit6 neajutorerii omului in tupla cir

, -Ajllur=r,de €utremure $i .e-clipse, de_turtuni $i grindina. traznetui fu,lJE*l*r

l-4. Inspatmlntat pe oameni incii de la inceputul existeniei lor. Recrezer.rE..ereligioase s-au nascut indeosebi datorit6' neajutordrii' omutui ia i"p; ;"fo4a gi fenomenele naturii.care i-au apdrut miSterioase si inzlsrarJlip*r.teri supranaturale. Revolutia tehnico-$iiinlifica a zitelor noasire esre taitforma radicaliziriitorma- radicalizirii produse in tabloul raporturilor omului cu natura Aitaz..crno tulgerele artificiale se realizeaze prin descdrciri electrice ale n|a_.ito.prin descdrciri electrice ale n|a-ritortensiuni, lenomenele naturii nu-l-mai infricogeazd pe om, gtiinfa gasndrde

*lt$A-l

ETES$IITfiTfHeul Varlle - Buziu. Citcsc cu

Edt lntercr paglnlle dln revlrti InGlre !s prednti Flanet6le sht€mululrrilru rolar. Vl propun.ca in pagl-* r.ddel oi scrql ?l derpre yllto-rrl .ofidel rpallale .Plonctr lff der-D.c crrc s€ tpune ci va mal func-Fffi erci mu$ anl.

Pasionata aventure a cunoa$teriiCosmosului a ?nscris la loc defrunte activitatea sondei spaf ialearfiericane 'Pigneer-lo" care a dev€-nil primul obiecl fecut de om care apdrdsit sistemul solar. Lansat la 2m€rtie 1972, ,,Pioneer-l0', in qreu-tete de aproape 300 kg 9i lunfr ciiun automobil Volkswagen, a pirisilla 1! iunie 198!i sistemul nostru so-ler. In cei 11 ani de activitate, a fostgimul aparal care a zburat dincolo

STAHT SFHE VIITCIH

explicalii din c€le mai convingdtoare.

I Construclia acestai jucirii optice* oferi prileiul unor amuzamantelb6sbit do inleresante datoriti ma-ri vari€tali de imagini stractive pe

Gare le puteli lorma 9i observa cu

*.dorul €i-Llorlalah nes{.lc: doui bucili

& oglindi (sau doud oglinzi de bu-annar) 9i una de carton, identice, deb.ma dreptungrhiulari; earton sub-

trq o buc4ici de geam rnat (sau

F caft afi lipit hirtie de calc) 9iOua. iOentice, din go&m obisnuit

tdar) de formi triunghiulard; bucd-

tslc d€ sticlS diterit colorata' mer-gele, pietr icele; hirt ie adezaYa

tscoci).un prim model, mai simPlu, il rea-

I8ali astfcl: tu4i doui oglinzi de bu-annar gi o bucati de carlon, toatede ac€Ga€i mirime gi asamblali-leqrb lorma unei Prisme. Pentru a leirc, lipiti cele lrei piege pe marginicu hinie adeziv6 9i fixafi totul cu

r EiE LA Jc'G LA I\/|AIEE|TFTTE T

doui inele de cauciuc sau cu bucilid€ elastic. Luali aPoi o bucqice degoam mat 9i sezali-o p€ un suportitceuit din trei-patru buceteb del6rnn (satr alt m'ateria$, €9B16 eaina[ime, asttef incit lumina sA poatipitnrnde pe sub geam. Dsasupreicsstuia, in centru, aiez4i la intim-plare citeva bucito!€ de sticla (cio-buri mici) difrrit colorate, mergele $ipietricele. Plasa$ deasupra privnacu c€le doui ogffnzi in pozilie verti-cali +i privili prin decchiderea supe'rioard, a$a cum vsddi in ligura al6-lurda. Toat€ obiectele obsorvataprin abest caleidoscop dau o imegine .simetrice deos€bit de fru-

mqasi.' Schimbali pozitia colcctbide cioburi, mirgele $i pietricele: pri--vili din nou:,de liecare datd vqi |edea o alte irnagine.

lata cum put4i construi $t un titde caleictoscop portabil.

A$€zali c6le doui oglinzi in inte-riorul.unui tub de carton sau intr-slfsl de ambehj anum€ lucrd deJorma unei prisme, astfel incit ele siformere un trnghi asculit. La unddin capete inchideli tubul cu clouibucdlele de geam: cea din exHiordin sticE mat*, iar c€a din int€rbrdin geeft obignuil Intre ele lis4i rnmic spafiu, ln care plasati ca 9i rrprimut model, mici bucdlele ct€ stF

cli colorati, mdrgele, pbtrkefc eic-Cealalli d€schidere a tubukri (b@rtort o vefi inehide cu un ca9* 4carton sau detabl6. In centnd acas-tuia dali un orificiu cu diaFEtrul cb5-8 mm. Privind apol Prin acecorificiu-ocular, v€li put€d obs€rra ovarietat€ intiDile de forme gi€onFrice colorate.

lmaginile cafeidoscoPice s€ Fzeazl W tenomonul de re{txia hrminii.

PERI$GGP NIi l SARTt!i lFeriscopul esls un instrufient oP-

' tc in care tazele de lUmine sint ab#tJle de mai multe ori de la linia

- &eepti cu aiutorul unor oglinzi|6ane sau al prismelor cu reflexie

totale. $ pormite unui obsor\tator,cd€ 39 ges€$b SCUng in spatc,leunui zid, gard sau lntr-uo fanl,groapi sic. sA privaalci ce se inlim-pli in afara adepostului sau.

Fenlru a c,onstrui un nrod€f tlo pFrlseop simplu, dar efici€flt, awfi ne.rrois de qrmiloef€fe tttrlJao bu-cate de carton cu dimensiunile deSOOx650 mm (de preferat colorat);<loui oglinzi de 55 x 00 mm (cumsinl gele de buannar); lipinoh arace-tin; scoci.

Fehrcrrn tl ttrontara Pe foaie decgrton d€e6l}4i da doun ori sch€tnadin figura cu detalii. Tii{i exactiorma necesare. PB acGstea lipili (culipinol sau prenadez) cele douioglinzi A, la loeurile dato (b llterareqpecliva. O0srt/8ti ci de vor fi inclineta (la montai) lntr-un unghi de45". Pliali apol cartoanols de-a lun-gul linillor punctat€; suptapunellmarginile gi lipili-le bina cu ar@Etinsau lipinol, qa currt vedefi fn figuraurmetoer€. Cortsofid4i lipiturils cutreFFdru in€fe de scocl (hir$e de'zivd) puse la distanle egflle p6 luF.gimsa instrum€ntului.

Dupd usc4rea lipiturilor' il ptttstilot€xti im€diat. Frivili prin oglirda cbi€. Wtl wfta iilragiffia €a arttrobs€rv4i in ultima ligwi.

Dacd dori{i, puteli lucra ad in-strument gi cu o lungime mai tnse.pini la l(ffi mm. Fretltttd Pufe+ivopsi Gattonul .Pe dinahri in cu-loare neagri.

STAHT SFFE wllTGlft I I

n AT€LIEFItJL mH ACASA r

Se construim impreuni

FRtt'lclFruL*e F{Jr.*eYlcr-tAEE

Orice motor electr ic fac6'apel inprincipiu la legi le electromagnetis-mului din care nu vom reaminti de-(:it principalele rezultate:

. doi magneti de semn cofltlar seatrag;

e trecerea curentului printr-o bo-bini di na$tero unui cimP magnetic;bobina se comPortd atunci ca unmagnet;

o o varialie a cimpului magnetictransversal pe o bobini da nagtereunui curent; c i t t imP dureazdaceaste variatle, bobina se comporteca un generator de electricitate;

. dacA schimbdm sensul cimpuluimagnetic variabil care traverseazispirele, schimb6m de asemeneasensul curentului apdrut;

r Dac6 schimbim sensulcurentului in sPird, schimbem, deasemenea, sensul cimpului magne-tac rezultat.

Modul cel mai simplu de a tran-siorma un curent, intr-o mi$caremecanici, este de a pune o bobinadin cufru ?n fala unui magnet. Dacinu circula nici-un curent, nu se in-t impli nimic; dar in momenlul incare se stabileste curentul, bobinadevine magnet $i reacfioneaza cucimpul creat de magnet: cei doimagneti se vor deplasa unul in func-tie de celdtalt. Este deci o deplasarede materie. Transformarea acesteimigciri rectilinii in rnigcare circularanu ridici probleme: se monteazabobina in unghi drept pe o axd careva servi ca axd rnotoare, $i se Pla-seaza magnetul in Planul sPirelor,foarte aproape de extremitdtile lor.La trecerea curentului, bobina sealiniazd cu rnagnetul, ficind ca axulpe care este lixatd sa se roteascd.Dar, evident, mi$carea se opre$teatunii cind bobina este in linie cumagnetul, in acest mom€nt trebuieoprit curentul, pentru a lesa rotalia6e continue liberi, apoi de a-l resta-bi l i in momentul in care bobina revi-ne spre magnet. Este deci necesareexistenla unui contactor intermitent,dar sincronizat cu rotafia axului.

Acesta este ansamblul colector -perii care va realiza aceste operalii;in cazul cel mai simplu unde nu ested€cit o bobini, nu sint decit douiifire. deci doud contacte de efectuat.Dificultatea conste in a regla an-samblul (colectorperii) in asemeneamod incit curentul se lie stabilit in 'momentul in care bobina este inunghi drept cu rnagnelii.

Gimpul magnetic creat in spiretinde sd se alinieze eu cel al magne-filor, ldcind sa se roteasca axul cuun sfert de turi. Aiunse in acestpunct, periile inceteazi s6. apes€ pecontacte; nu mai trece ntcl-un cu-rent si bobina continud sd se invir-teascd deoarece nu o mai solicil,lnici-o forti. Cind bobina a parcursdin nou un sfert de turi, se gisegtedin nou in unghi drept cu magneli i ,se va restabili curentul, dar in sensinvers fald de cel precedent, eroaredin cauza cereia bobina va reveni inpozilia pe care tocmai o pdrAsise.Plasind cele doud perii in doua

puncte diametral oDuse, se obtinetocmai aceaste inversare a curentrFlui. Bobina este atunci parcurs'a i,€un cimp magnetic de sens contrarDrecedentului, si ea continue al tre;-ioa sfert de turd in acela$i sensOdatd din nou aliniatS, dar in direc-lie opusd cu magnelii,.curentul eslFintrerupt si termi4a ultimul sfert deiure al rotaliei. ln acest momentparcursul reincepe,'9i ciclul se con-i inui la inf ini t : motorul f unctio-neaze. De reguld un asemen€a mG-tor nu pornelte prin el insr.tgi: pen-tru aceasta trebuie sd se gdseascatocmai tn pozitia unde curentul irF-cepe si circule. Dar magnetii autendinta de a mentine rotorul {b+'bina) in pozif ia al iniatd, tocmaiacolo unde curentul este intrerupi.Este deci necesar si il Punem inmi$care cu mina. Evident pot existamotoare capabile de a porni ldrd im-puls, dar penlru aceasta se dispuntrei bobine in stea, la 120" una falade celelalte.

Reolat corect, motorul functto-neazd la o tensiune de 1,5 v ta 3 vcu un curenl de 0.2 la 0,4 A

FTATERIAI=ELE HECESARF

Construct ia pe care revista,,Science et Vie" o propune este er-trem de simple. Sd incepem crr rna-terialele de care avem nevoie pentruconstructia modelului propus

o Mase plastice in foi de 2 mrrgrosime.

. Tabta de ot€l : recuperatadintr-o cutie de conserve; partea de-cupatd va fi netezite $i decapata.

a Conductor de cupru emailat cLdiametrul aproximativ de 0,3 mm.eventual va f i recuperat dintr-unlranstormator vechi.

. Alamd f lexibi l i : poate f i dec'-l lata din lamele de conlact ?t€ b;:-tef lr lor uzate oe 4,5 v sau lamele ceconlact de la relee scoase din uz

a 2 guruburi, diametru de 3 mmlungi de 15 mm, cu 4 piul i le; orice'gurub de dimensiuni apropiate sepoate folosi.

a 2 magnel i , cu dimensiuni leaproximativ de 25 x 10 x 6 mm; potfi recuperafi din inchizetorile rnag-netice ale ugi lor sau din pionezaemagnetice.

o 1 ax metal ic cu diametrul cleci.rca 2 mm; ac de tricotat, coardade pian etc.

o Adezivi pentru mase plastice(tr icloret i lend) Si aracet.

FEALTEAFEA PRACTIC.AA eoNSYnUCTl€l

Soclui este format din Piesele A

aracet) magnetilor se vor resFtadoue condit i i :

1) pol i i magneli lor si f ie.opu5r: re-Derarea este u$oara, penlru ca '-bceasti pozitie, magnelii trebute aa.se atrage.

2) centrul magneli lor trebule salie la 27 mm de baza suportulu'

Rotorul constituie partea princ!-pald a motorului electr ic. Mreuiinaonetic al rotorului (bobinei) s€con-lect ioneaze din tabla de t ie'con{orm f ig. 5. Tabla, de la o cutiede conserve, se decapeaza 9i apc

Flgufr de rnramblu -l-El ptlict

Lsm€l€ p€rlt

*Pott Perll $urubbotna

Btletle

Colc ln mm

Fig. I

Fiq. 3

Biere, detellltl rar|GHrrg

Fis. 2

8,.8,=60xr iC,.C'=75x6

Soclurizulde lor

C€nlrutmagnalllor

Fis.5

SuporlulI magnqlot

Fis. 6

O.cuddullamalorrotorululia;il. F 23 eremdrra)

iF?#*'.:-

P . g?AFtT EPFIE VllTClFl

Fig 4

PerIF', F,, F' '- t.: ' s r '3

i ̂ ' ic irrea a|elr lrSti PrPz,-d in-5l4rul *!*ctri*a s+ i!'i blal

,{

At.mbL''|

-. - nrloadrlF'g' t megrnrdc

d roloruftd

- t -Irrl

{tntiC$il.bmafiadrclvldln p8|*Sc

lhghtul9* c"!.N

Fig, I

BoSttduftEtotr|ful

flrbobk|i$rparloarS

Fio lt lmottllltrt€!- col€clorulul

' ETAHT EPHE VllTClFl r'

8pilfif ir}E*{}*ATHUEAtit la Pomul de iarni, cit $i in zi-

lele cind sirbdtori{i Anul Nou, ciu-tali sa decorati inceperile intr-o noteteiliva, specific6. laiA o sugestiepentru c6nfeclionarea unei aplicedecorative.

Pe un dreptunghi din Placai, grosde 1-2 mm, aranjal i l i f ixal i (cumici coliere din sirmd, sfoard colo-ratd in verde etc): triunghiuri desirmi vopsite cu bronz argintiu sauauriu, crengufe gi conuri naturale debrad. f iourf decupate din hirt ie colo-rat6. gl6buri multicolore de sticld -9ifire de beteald, aSa cum vedeti in fi-oura aldturatd.- O aslfel de aplici poate ti oferitAsr ca un {tar de sezon.

me|eri.Iel€ ncqt rrc: carton velin'hirtie tucioase de culoare verde, obucati de trestie sau un bet debrad, o sclnduric6 de forme PatratAcu litura de 12S-160 mm, un cuilung, sirmi sau cuie subliri, arace-tin.

P}oluctat€ ll monLrc. Se decu-peaza din caAon clnci (sau gaPte)biscuri (cercuri) cu diametre des-crescetoere, a$a cum se vede in de-

Drovizoriu cu ctle doua ace cu ga-inatie. *poi, s€ astsapte pind cind li-oituril€ se ueuce bifle.' Se scot acele 9i se imbracd fie-care con ln h?rtie verde, lucioagi'care, de .Eemen€8, 9e liP€tte lamargini pe carton.

Pentru a monta vertical aceste co-nuri se ta lucra $uportul-catarg. S€va bate un cui lung in scioduricao6trati (desen 3). Gu o suli asculitabe vor bxecuta in trestie c?te ddueorificii transversale, incrucigate (d€-sen 41. in locurile unde vor fi spriii-nite i'onurile de carton (poziliile din

546

p$ffi IIE l&*fr*A$TI I !EAT

roseste uc bil de brad' se vor batecuiele direct Tn el. Batul-catarg s€ YaDlanta vertical pe scindura-supofiiorin fixare in cuiul ac€steia)' apoi'e va troce la montarea conurilor c$eearton, pornind, fire$te, cu cd de tabaz6.

Fomul acesta orlginal poate fi irc'Dodobit cu crengule $i conuri #bracl, globuri dln sticld, fi$ii (F staniol, iucirii u$oare, bomhoane inr+tite etc.

* $*E*ff i€s'YE* YH*4ru$#€3-SY$ffrg.$-$F$ffH x

vei. o parire s-a izbit de pabriz. Testul a denlonslratci noli tip de parhrb laminat din slraluri auilice gi depolicarbonali se poale defornta in momentul irbit{rii cu127 nm pentru ca apoi sE-gi rwind la lorma ini; ial5!Lovitura Eoduce crip6turi la unul dintre sttaturi cele-lalte rtmilfM ln slitre cotespunriltoar€ utpi vizibilitefihrrne a pilolului in timpul manevrelot de alerizae

ir&ffiff iff i*H;:Fffiru€ffiLJ'".e1gH#&ruffi

Nu o dati s-a intlimplat ca la aterizareir ;vionului, o

-rasire atlati in zbor si se iabeasci de parbrhul aeron;rer. sb-l spargS, reducind astfel considerabil vizibilitatea

lrn cahind spre exterior. Speciali$tii sint in ciutaeai:nLr nra!flrifrl reristeol la impaclul dintre pasire gi par-bru Inraginea prerinl6 un asemenea moment {evidentre-irn srnrulalotl, cind la viteza de 980 km/h a aerona-

" t-i*t *"ei E f; T g Ir *s, F fi i:-

#F4ffi*&Ee"GHEATA FIERBINTE

!e-.rm obisnuil sA crectem ca apa nu poateer'sid irt siaro so/idd la o lefipetatute de pt:5i{1'C. Studiile intreryinse de lizicianul englez Brtdgman au arg|€t ce fucrurile sint pulin diferite: lab presiune marc apa trece in stare solidi $i rd'mine asa la o temperaturd mult mai inaltd clecitdC. in acest mod s-a ardtat ce pot exilta maimulte leluri de gheaf6, nu numal unul singur.Acea gheafi, numite ,,ghsald tierwnte nr. 5", seobline la uria$a preilune de 20 ffi atmoslere girdmine solidd la o temoclatgrd tte 7f.C. Ea ne-arlnge dagetele dacd am putea-o atinge. Darac€asta este imposibil: ,,gheala nr. 5 8e oblinesub presiunea unai prese de lo(d lntrun vas curcrelii toarte grogi construiti din oletul cel maibun. Deci aceasld ,,gheatd" nu o€,ate li atinse sauyizutd, gropriefitilo si fiind cunoscute numai pecale indirectd. Esto interesant de remarcat cdqheale fierbinfe" tst€ mai densd decit cea obi$'

nltd, chiar mai densi decit apa. Ea at trebui sdse sculunde in apd, in timp ce gheala abi$nui6p,rfesfie.-CEA

HAI VECHE BUCATA DE GHEATAin tacut Colarada, situat ln unul dintre crdl*

.e1e sfirse alc munlilot Anzi, la o mie de kilo-netri in sudul capitalei Botivlei, La PE'z, au tos,cescopeilte bweil de ghealfl datind dp 15 M <Ieiyll.

Flecordul absorut de wchlme a ghelii it delininsi unele stratuti din AntarcticL af,ate in regiu-t?€,a Alen HiHe a ciror vff.cti sa apreciaze a fi h'

trc 2O0 O00 si 600 0A0 de ani. Aceste strctud aulfisl atant cercetate pefltru a studid evolt4ia celo-tei de gheqe a ilandtei noastre precum qi io lo-geture cu o serie de meteorili cdzqi eici.

#ffiffiffiasre*.-..ffiffiffig'ff#&ffiffi

$e ltie ci la {abticarea cornponentelu elccttonice sefolosesc Ai m€tale prGlioase. Cind plicile cu compo"nente devin inutilizabile in cea mai mtre parle se renunli la ele. Recent s'a reugit si se recuperere meta-lele prelioase din miile de tone dG componenle 9i circu-ite electroniee cae se rebuteai ori se detecteaei. Pto'cesul consti in sortarea 5i micinuea eomponentelorcae aBoi se supun unei tehnologii de celcinate in tim-pul cffeia degeurile metalice brute sint transformate inceno95 oxideti. Particulele de dilerite milimi din cenuql sint sortate de un magnet rotativ. Un calculatoranali:eari 5i stabilegte cu eractitale tehnologia topiriiacestor partie{le in unul din cele noui futnale ale insta-laliei. Metalul fierbinte rerdhat e|le tutnat in bare inaltirnbogigite in arr, agint 5i platini din care, in final sesepare metalul de bari. ln Anglia intr'un singur an irstalalra a recuperat mai mult de o toni de aur 9i impor-lanre canlitili de argint gi platina

s trllt[LCIG e

Rrc0H$TtTUrTrui{P trTBAT

VFEAU Sfi SilU

ISUEHTS*EA

t

E

RESt|il0fi$TETtIIbIAGII{EfrP

De produsul din irnagine beneti-ciazd industria electrotehnica dinfard gi de peste hotare. Vi cerem sa

stqTFTAFTEtr}ACTIEI

Figura a fost ob-linutA facind o sin-gur i t i i ieturt iFirintr-un petrat $iimbinlnd cele douaparli rezultate.

Ali pulea sh reconstituiti patratul,aratind cum trebuio tiiatd figura dinnou, tot printr-o singurd decupare?

precizali despr€ ce produs estavorba si eventua{ locul unde se fa-hricd-

sRESTtnIRSPr$n

Arborele care creste cel mai re-i)ede este bambusul. gtili care estecre$terea acestuia intr-o ord?

F{}Fr0GnnFuLullllha€le Oancea - :!|mnlcea Ap

dori si atlu Bile eeua dlD lrtoria In-venlirii lonografulul ll ullerioa?eileperfecllonirl aduse aceslula.

Edison avea lreizeci de ani cind ainventat fonograful. Aceasta n-a fostnici prima, nici uliima dintre cetepeste o mie pi cinci sute de inventiiale sale: dar a fo6t cea mai contro-versata. Pentgu fonograf Edison alost socotit, pe rind, ventrilog, min-cinos, $arlatan gi a fosi dezavuatchiar gi de societillile itiinlifice aletimpului, pentru cd era de necrezutca un sul infiqurat in ceard 9i legatla capele cu diferite sirine sa poatavorbi ca omul gi ehiat sd cinte. Edi-son a reugit sA dea pe piale un mo-del mai perfeclionat, fonograful s-airnpus, aducifld inventatorului sducelebritatea merita$, iar_ in urmdtoriizece ani cucerind intreaga lume.

Perfec{ionirile ulterioare: in 1887germanul Berliner a inventat disculplat, cu ac de zinc, lansind gramofo-nul; in 1925 s-au fecut primele inre-gistrdri electrice; in 193ti} a apdrutdiscul de 33 Um, edilat de R.C.C., inAmerica Qi apoi, in 194& discul de23 de minute. Astdzi cilra anuald ainregistrArilor pe discuri este de oiumetate de mil iard, in intreagalume.

t

TUCI'-HUGUF-f fdf i i -Nrdelul 9rceava. Mai intii vrem se iefel ici tdm pentru consecvenla cLcare participi lun6 de luni la con-cursurile revistei. Am relinut propu-nerlle pe care le-ai fecut p€ntru pa-ginile de enciclopedie ale revisteiDe altfel, in planul pe anul 19iI5 amSi prevazut s6 scriem despre hoto.grafie $i despre enigmele incd nee-lucidate pe Terra.

illCULA illHAl - Roilorii deVede - fudelul Teleorman, Mutlu-mim pentru aprscieril€ la adresa re-vistsi. La concursul ,,Cine rispunde,ciqtig6", pot obline un premiu si di-ploma numai cei care raspund exactla toate intrebirile. Vom pubticaintr-un numir viitor schema unurmetronom-

AIIGELESCU GEORGE - T9Murej. Despre impdierea p6sirilorarn scris in revista noaslra nr- 6 drc-t982. Avem in vedere se prezenterrun material dospre impdiere:t p€st;-lor.

LUCIIH FLOREA - Buqlr€tflCele doud date care te' ihtereseazasird: la 21 iulie 1969 a avut loc ass.lenizarea cosmonaul i lor N. Ar-mstrong $i E. Aldrin intr-o zona aMdri i Linist i i cu ,,Apollo"-1l i ta 14noiembrie 1969 a evut loc coborireape luni in LM a doi cosmonauli depe ,,Apollo"-12: Ch. Conrad si AtanBpan.

Gu pril*jul AI*ULUI NOU1985, feliEitim cEldurcs

pe tqi cititorii gi colabora!c-rii reviglei, $rindu-le noi suc-+e$e $i impliniri, reeultatedes$eblte ls inviiiturd s;mult* g*n5tatd

Le #ULTI ANI!

R€amintim cititorilor nostri ce vor putea respunde exact la toate intrebii-r'te consultind coleclia pe anul 1984 a revistei.

C-r$tigdtorul .va primi un premiu in obiecte 9i Diploma ,,Starl spre viitor'.

Wdorul elrpr{ e l&a: Chede+ llfuc€e, strad. Oborutul ?rl - Sdu Mare.A.t rnal rispuns la tnlrGbS.lle coneurrulul: Bd]bieru Petri$or - localitatea Gologanu,

ird. Vrancea; Puiu Bogdan - Bragov; Daniel Mocanu - Alexandria; Daniel Dorcea --Cq:slanla; Cornel O€aconu - Rm. Vilcea: Matius Simeu -- Oradeai /ddrian Mirea -Craitra; lonel Stanciu - Jucu de Sus, iud. Ctui: Ciprian Peia - Timi$oara; Marius Tir-irru - Bragov; - Stanciu Bogdan Ovidiu - Bucuregli; Aurelian (]prea - Drobe-la-Tumu Severin; Ovidlu Vagu - Braiov; lon Crigan - Timigoara"

iu elel*tTle PARTTcIpAHTTL*RLA COileUESt RH-g nrVt$TEl

;ded cpre viltor'l

IdEs & pardeipare Hr 14 Talon de part icipare

16 F.gild eso H

GFIESEALA TSTETTLCTFT Dqsene de t{lC NICO|jESCU

V6 rugim sd-i atuiali pe lslelii no$tri" aretindu-le careast€ gre-seala. Scrieti-ne intr-un plic pe carg rRJ uitali salipili, alituri de timbru, cuponul d€ mai jos. Cbtigatorulva primi Diploma r€vister ,,Slart spre viitor" gi un premiuin obi€cte.

Haspunsul corect la ,,Greleala islelrlor" din numarultreculr bateria a tost coneclald inver8.

Ggfigalorui etapei: Gsbfi€l Bebe, str. l.P. pavlovEr. 50-52; s€dorul 1, Eucurc?tl

Redactor-;cf: ilIHAI NEGULESCUColectlwl redacllonal:Ingl IOAN VOICU - !€cnetrr

responrabll de rsd*tblns. lLtE CHIROIUrtrc t{tcotAEscufrEDACTIA: Bucure+t' Pi4a S{tnEii nt 1'telefon 17 60 10, interior 144.1Administratle: Editu€,,Scint€ia"- TitraruiCombinatul poligrafic

"Ca3a Scinteii'-

Abonamsnte - prin oflciila 9i ag€r{iil€P.T.T.R. Cititorii din streinAbte s€ pc*abona prln ,,ROMPHESFILATELIA' -sectorul axpoft-import presi P.o. Bor12-201, t6lex 1fi!76 prslir Bucure+ti, C+l6a Grivifoi nr. 64-66.ltfliurcrlrah nepubliclle nu ra hDpolrzt

- 3 i }EE PENTRUI-UMINAREA POMU.

- UN MONTAJ SIMPIII, CAREAPRiNDE D0UA 6HiRLANDE

-POMUL VA AVEALUMiNi FOARTEATRAcTivE.{-

-A!* RESPECTAT SCHEMA-.,

IITDU$TfiIA

.1

I

EnrEt|

nfis$tilll,{}H

,rl,,t."r,',:,;::1 .:::'

Procesuf ampJu de edificare aRomdniei socialisie, al ceruiobiectiv fundamental €ste dat dedezvgltarea puternica a todelorde produ{ie, a bazei tehnFco-rnateriale in yederea treceriila taza superioari a societiliisocialiste, la construqia cornu-nismului in Romdnia, presu-pune, pe linga o mobilizareeiemplard a tuturor capacitililorumane, accentLtarea puternici aprocesului de promovare larga,in toate sectoarFlF econonrieinalionale, in activitatea sociali, acuceririlor gtiinfei gi tghnicrr, aprogresului tehnic. In ac€stsens, industriei constrrrctoare dem4ini-unelte Fa revenit in actu-alul cincinal sarcini sporite,av{ndu-se in vedere iniluentadecisivd a acestei industrii asu-pra tutufor ramurilor economiein4ionale.. Semnificativ in acet sens este

faptul cd in anul 1984, din tota-lul produdiei de m6ini-unelte,35 la suti este constituit din rna-gini speciale iar 65 la suti dinm4ini unelte'complexe. lndus-tria de m4ini-unelte participatrotiritor fa dotarea qconomieinqionale cu m4ini speciale Eilinii de transfbr construqiil€ derneini beneficiazi de 1 135 bu-cati pe an, irdustria m6inilorauto - de 250 buc./an; industriafemnului - de 250 buc./an: in-

- dustria metalurgicd - de 150buc./an: industria aviatici - de132 buc"/an.

Ca ramurd prioritari in strate.gia dezvoltirii monomiei nalic*nale, construqia de m6ini-u-nefte este caracterizati de ccr-foftrtanle ce devin tot rnai mult

' factor eser{ial de progres- Decumentele Gongresului a lXlll-lea al partidului, jalonezinoi perspective pentru industriaconstructoare de rn4ini-unette-Preocuparea pentru innoire giperfeSionare va gdnfne in aten-tia specialbtilor. In sensul imbu-natiitirii generale a nivelului tefrnic Ai calitativ al produselor seva a4iona ca ponderea produ-selor la niwl mondial ridicat intotalul produdiei induslriale sicreasca de la 69 la suti in 1985la aproape 95 'la suti.in 19tX).CreS terea competitivilAlii produ-selor la €xport, se va face astfelincit valorificarea unei tone dematerie'prirnd iacorporati inprodusele destinate exportuluisi creascE in medie, lala de1983, cu 10 la sutd in 1985, cu18 la suti in 1987 Si cu 25 lasrla in 19$.

In acste cifre se- re{Fssc sidireqii de adiune pefltru co,ft-strudiile de m4ini-unelte avindin yedere ci extinderea rnecani-zirii gi automatizirii in toate ramurile industriale s€ va realizaintrrun asemenea mod incitponderea produselor realizate in.sistem mecanizat $i automatizats6 ajunga la'65 la suti in 1S,circa 70 la suti in 1987 Ei peste90 la sutd in 1SlO.

lmaginile prezintd dotri dintrem4inite-unelte rominesti ci;inalt grad de automatizare gi cuperformarte tehnice care le sittreazd printre cele mai tune pre.duse de acest fel realizate peplan mondial.

il

: r tr -c e

i . ti f tr te

i l l i t t | f f |I lidqrJ-tt*f!?tr l f*If ' lt f l l t l l , I tr t: lfilEil I flLr It i t$ i l f ta t

GIL-**-. * r

*tt