NETISI

ftflHq

$urTtficA PTOIIIBIIO

${ gcorrnr0EoITATi !

cotsfi_tur HATtoilIL-ItBrierEATfi

Pt{tfrfEB*10

,'.. ,i ''.?r"a i t .€ Din sumar:

# PEHTRUcrTtTgHfDE TA SATE

# fl-EgTEor{rcA# futotlEltsM1F EilCICtOPEDIE

# ATETIEffULDE ACASA

.?F fiALIULt0EttoRffi DE LA JOCr* fttAttsmrE

FIEALIZAHT SI PFIOIEGTE

\a lmaginea pre.

zinla un aspect drnlaboratorul experi-mental de chimiede la Casa pionierr-ior Si $oimilor pa-triei din Briila. Pa-sionati i reacl i i lor sicombina! i i lor chi-mice oblin in ca-drul cercului rezuF.tate care atesta opregatire teoreticacorespunzetoare

Este semniticatiYfaptul cd numetGrpionier i cafe aulrecventat acestcerc au deven Imunci tor i , burspecialigti in dome-niul industr iei ch -mice.

. tmaginea infdll$eaza o electro-cositoare rcalizalA la Casa pionieri-tor Si $oimilor patriei din Covasna.Desigur, asemenea produse s-aumai construit, unele chiar mai as-pectuoase dar originalitatea celei lacare ne referim consta h utilizareain exclusiiitate a materiafelor refolo-sibile. Sub indrumarea conducatoru-lui cercului de mecanicd aulo-car-turi. Ftl6p Csaba pionierii KelemenMiklos, Kabas Arpdd, Ridufoiu Ghe-orghe, Ferecz Barna $i Benedek,Enico au redat functionalitate unorrepere ce pireau a nu mai fi utiliza-bile. $i totu$i, un motor Yechi de lao magini de spSlat, ufl lighean din!-naterial plastic, un caslron $i palruroli de la un cirucior stricat, asam-btale cu pasiune $i Pricepre, aucompus o electrocositoare a cereiutilitate este evidenta.

in acelasi cerc s-au realizat $i altementaje ii construclii menite sdscoatd in evident6 pasiunea pionie'nlor pentru construirea unor obieclecrr apl icabi l i tate-. Si - amintim in

acest sens, aparatul pentru deter.mi-narea sterii de etanFeitate a motoru-lui ciruia recent i-au adus imbun6-tatiri substanliale.

Din proi€ctele de viitor ale mem-brilor cercului am relinut construi-rea unui minicartodrom (machetdfuncfionali), realizarea de noi aulo.modele si modernizarea unor carturiconstruite tot in cadrul iercului inanii treculi.

$E PREGITE$G AUTOMGBILISTII I }E MiI I {E

o Dupd orele te-oretice de cunoas-tere a regulilor decirculat ie, dupAorele petrecute inatelier la montarea,repararca, intrefine.rea - altfel spus lacunoagterea cartu-lui - a sosit si rnulta$teptatul momental conducerii. Firiindoial i cd mul l idintre membrii deazi ai cercului decarturi de la Casapionierilor $i Soimi-lor patriei din Ca-ransebe$, judelulCqr69-Severin, vordriveni buni specia-

,':li$li in domeniul au-'tomobilismului.

. Allmcntslorad compler'din imagine a fost realizat la Casa pionie-rilor qi goimilor patriei din Vatra Dornei, judelul Suceava. Sub indru-marea conducatorului cercului de electronici loan Pop, pionieriiRadu Drdgan, lrinel Atotanei, Mihai Onciu, Gristi Pop, Dorin Mure-sean Si Romus Palaghia au construit dupi o concepjie proprie un ali-mentator ale cerui pertormanle il silueazi in rindul celor mai reugiternontaie de acesl fel. Poate fi utilizal la alimenlarea staliilor de emFsie-receplie, aparate de radio cit gi pentru experimenteri in labora-toare si ateliere.

iruri lrurnE crJ vnroFruL

CAFIT.SCcrALA

CU PEDALA

o Realizat la Casa pionierilor qiscimilor patriei din Cehu-Silvaniei,:udelul Silaj, cartul prezintd nume-'oase avantaje pentru pionierii ince-oitori in conducerea $i manevrarea:ui. Cu ajutorul lui se poate insugifoarte bine lehnica manevrarii vola-nuiui, a direcliei gi frinei, economi-sindu-se totodata $i combustibil. Demefllionat ci Easiul, sistemul de di-reclie $i rolile pastreaza toate carac-teristicile unui cart cu motor, numaica in locul motorului s-au introduspedale Si lanl de biciclete. Realiza-torii - pionierii lacob Florin gi Mu-r6an Florin - au in p€rsp€ctiva

perteclionarea cartului aslfel incitcu un efort minim din parl€a condu-citorului sa se obline o viteza supe-rioard. Conducdtorul de cerc - Ate.xandru Fazeka$, nea asigurat CAperseverenta gi pasiunea de caredau dovadd membrii cercului decarting igi vor spune cuvintuf in rea-lizarea unor modele noi, cu para-metri superiori.

f-ctr.Btitatea politici romi-Fea# a fost strilucit marcatade lucririle celui deal lll-leaConores al Frontului Democra-tr€i 5i Unititii Sociatiste, eveni-ment politic de mare rezonantd-m vi{a tirii gi a naf iunii, inscris,firesc, in dinamica intiririi conti-nue a coeziunii intregului Popor

progres concret izate inProgramul part idului , Pentruinaintarea Romdniei Pe caleasocialismului si comunismului.

in margistrala Cuvintare pre'zenlatA in inaltul forum al demo'crdiei Si unitilii noastre socia-tiste de secretad greneral alpart idului , pregedinteleRepublicii, Pre$edintele Frontu-lui Democr{iei Oi Unilitii Socia-l is te, tovar igul NicolaeCear.sescu. au fost analizate cuprofunzirne 9i clarviziune proble.

*J

ffiffiME &ru*AFH #ffiW#fi ilEfi- gffi&ffi$il#ffi $roFepgaEHffia

revisti a unui fructuos gi densschimb de experienti. Marileimpliniri ale acestei epoci gler ioase Epoca NicolaeCeau$escu - fac irdisolubildlegitura cu viitorul, cu tot ceeace avem de inldptuit pe rnai de'parte ca urmare a programeloradoptate pentru urmitorul cinci-nal 9i a orientiirilor stabilite Sfndla sfirgitul mileniului, intr-o con-verger{d de cerinle 9i posibilitilicare ne plaseazd pg orbita unuiavint si mai inalt. ,,ln anul 1990,prin realizarea celui de al Vlll-leaplanr cincinal, sublinta tovaragulNicolae Cearqescu, orapele 9icomunele patriei n@stre vor de-veni centrc economice $i socialetot mai puternice, rnoderne, in*

mele fundamentale ale prezen-tului gi viitorului ptriei socia-tiste, indicindu-se ciile de ac-f iune in vederea infiptuirii istori-celor hotidri adoptate de Gon-gresul al Xlll-lea, cu infelepciune s i claritate, deschizindu-senoi perspective afirmirii plenarein vi{a politici, sociald gi ob-$te3sce, a tuturor organizafiilorcomponente ale Frontului De-mocraliei Ei Unililii Socialiste.

La marele forum al democra-tlei $i unitelii socialiste au fostprezerti oameni ai muncii careis i desf6soari activitatea rodnicdintr-o arie de dornenii de marediversitate, dar gi de o marecomplexitate, tribuna Congresu-tui oferindu-le cadrul trecerii in

floritoare. Pind in anul 2m0Rom6nia va deveni o lari socia-listi, multilateral dezvoltati incare toti oamenii muncii, firadeosebire de nalionalitate, intre-gul popor se va bucura din plinde o inalt6 civifizalie materiald $ispirituald"-

Cu profundi 9i neclintita con-vingere, in deplini concordar{icu interesele vitale ale patrieisocialiste, ale clasei muncitoare,tirinimii, intelectualitelii, cu do.rir{a vie a tuturor c€Etenilor te-rii. ldri deosebire de nationali-tate, in fundia de Pre$edinte alFrontului Democraliei Si Uniti l i iSocialiste a fost reales de Con-gresul al l l l- lea al Frontului De-mocr4iei qi Unitetii Socialiste

cel mai iubit liu al poporului rc-rndn, comunistul de omenie spatriotul infEcerat, revolliona-rul strilucit. ciliuzitorul aso -raf iilor intregii n{iuni, promotc'dirz al independenlei gi sutera-nitdf ii nalionale, al idealurilor deprietenie, pace Si colaboraretovari$ul Nicolae Ceatrsescu

Hotddrile adoptate @ c€i d€al l l l - lea Congres al FrontujuiDemocratiei 9i Unita{i i Sooa-liste, in consens cu istoricqehoter i r i a le Congresului a lXll l- lea al partidului vor da unnou impuls muncii gi creativit itrin toate domeniile de activrtatepropulsind f ara noastra spredrumul luminos $i mare{ al sc-cietitii comuniste.

CRESTtREA PRoDUCTIEI IXOUSTnAIE- h Drocenle -

intregul nostru popor a prlmit curi- inleres Comunicatul cu privire la:Fdeolinirea Planului unic de dezvol-:.e economico-sociaE a Republicii

ffi€pgffiH &E E Pffi&SnE$t'LUlSocialiste RomAnia pe anul 19&4.Realizdrile oblinute in irdeplinireaptanului pe 1984. cele mai bune dinactualul cincinal, sint - Ga cum sesubtiniazi in gedinla ComitetuluiPolitic Executiv al C.C. al P.C.R. -rezultatul nemiilocit al activiidtiidesfesuraie cu abneg4ie de clasamuncit@re, tirinime $i intelfftuali-tate, de intregul popor, ?n.stdnsdunitate in iurul partidului, al Secreta-rului siu general, tovara$ul NicolaeCeangescu. Ele demonstreazi, inclo dati, iustetea gi realismul politiciipartidului nostru comunist, elaborate $i intaiptuitd cu contribulia ho-tdri toare a tovare$ului NicolaeCearsescu.

lnscriindu-se in continuare dreptfactor dinamizator al cre$terii eco-nomice, industria a cunoscut unamplu proces de dezvoltare inten-si\ra, iar in aqriculturi , de$i concl i l i -

GRI$TEREA Pm0UCIC| AGRTCoLE- h Drocefile -

ile climatice au fost mai prlin favc-rabile, s-a oqinut cea mai rftrre prc-duclie de cereale din istoria tdrrOrientare detinitorie a pohticii partedului, intensiticarea activitelii d€cercatare gtiinlifica, dezvoltare teh-nologicd $i introducere a progresu-lui tehnic - prin infiptuirea progratmului elaborat sub conducerea tovar6$ei academician doctor iegirrerElena Cear,$escu - a determinatintr-o rdsurA importan6 extindereabazei proprii de materii 6ime srenergetice, imbunEtdl irea latuf i lorcalitative ale crQterii econof,nrc€rca|izarca obiectiyelor privird i nno*rea 9i modernizarea produqiei as-milarea de noi m4ini, utilaie si t€n-nologii de randament ridicat re<ju-cerea consumurilor rnateriale si va-lorificarea superioare a resurselorsporirea productivitatii muncii sr aeficientei economice. Au cunoscut cputernicd inf lor ire invatamintul scultura, s-a ad'ncit procesul de fc"mare a omului nou. cu o inal ld cca-st i intd social istd

. IIENTFIIJ elTlTClFlIl E E LA,' EiATE,r

R7tk

l3 t/, Rl82,2 Rlk

cStw)

ct ri'Rl8

c2 PLEV2D2 9V

?3k5..25

F5f56k 2' Klb Tl,T2 Bc tlg

rc:rL'Bct07

coNsrnucTtA sot{oEt oe nAsunAl-- feavi.(durCqnllnhrl,-2- UF (eDwlti); 3-,-eleclrorl pontru uniHilete (alumlnlu), { - ylrt rcndi lCumt-hlu; cupru),5 *lcffiblor, 6 - lnel (ebonlti),7 - conectry-

3R12

Aparatul permite rdsurarea tem-Faturii drg la 50"C cu o oroare}5ri Si umiditilii fr€ la50% cu opecizie de 1(F-15ct5.

Dercrlee tl funcllorurE. Aparatul se comirune din dotirfilt instrumentul pentiu misura-r umidltalii gl instrumentul pentruFsurarea tgnlperaturii (fig. 1).

]Bstrumentul pentru meaurar€a;idtalii, bazat pe schema unul oh-hrc*ru in curent alternativ, este al-ifrrit dintr-un oscilator (CBA) for-E din tranzistoarele T3, .T4, uni$incdor de rEsurd in contra-lnp realizat cu tramistoarele T1 , T2F un instrument indicator (50 lA sauf 4). Alimentatea -CBA 6te stabFhaa oe rqeaua R13, Dl 9i are ohorcrle de krcru,de circa 700 KHz.

Tradrctorul de umiditate este deF capac;itiv (G1).

Cepecitatea C1 este formaE dinli cilirdri de aluminiu, dispr+i c6-b capul sordei de ndsud (fig. 2,tsiile 3).- Capadatea variabiE C2 cornperE capacitatea dafid de atmeti.'lnstrumentul pentru sdaurareahperaturii constituie o punteHone care are intr-uo br4fr*ilsul R16. Alim€ntarea pudli* s*aHlizaE cu aiutorul r€Eistoru-li R14 si a diodei Zelter UZ.

2Klc

e

R2560

Klql1

A

PL RTs8W 1,7k.DI ,

2x4.7k Rfs

ln fig. 2 se prezinti un alt tip decuib, confeclionat din scindurd suh-tire, subJorma unei cutii grismaticeAceasta are un ortttbiu de intrare sa

Cuiburile, in maioritatea cazwil.or,trebuie sd imite.scorburile unde pi-sirelele depun oueb. De aceea, elevor av€a aspectul unei buceli detrunchi, aQe cum s€ arate in tig. 1.Dupe cum se poate vedea, o por-liune de trunchi (lemn de foc -cucoali) se seobegte cu dalta gi cioca-nul, astfel ca si se oblini uninteriorcit mai aseminitor scorburifor nalu-rale. Unul sau doui orificii de in-trare permit pisarelelor se intre gisi ibsi din cuib. Din doui bucil€lede lerm se execute fundul Si aeope..ri$ul cuibului.

: G TAEIT SPTTE \'IITC'II

Sondarrla din fig. 2. Tiia (poz[ia 2) areforn€ cilindricd Si se confeqioi tdrng cilindricd 9i se conf@io

lsi din ebonit6. Pe aceastE tii6 se

Fpe{i cu lac reziatent la afE sauEn€a tip ,,Emaut", Pentru a izolanirda de umezeaE $i de contac'tullecl cu semintele. Tiia (2) ss poatelofitediona Oi din to<tolit care'va filrpregnat cu gerlac sau lac silico-tic

Cel6rerePedru masurarea Procentului de

rrnir{tate se fixeazi comutatorul Klln oozlia 2. Cu aiutorul rezistoruluiwiaui R1 $i a capaciEtii variabileGZ se stabiiesb limita inferioari aralei instrumentului indicatoreero). Aceastd oPer{ie se execuEimintea fiecirei n6suriri a proceri-Uui de umiditate. Se introduce apoi

'lL grocentelor d€ umiditate fiind li-iga, se poate grada scala instru-srtului indicator (0-5s,6)l

t Pentru mdsurarea temperaturii se'kead comutatorul K1 in Pozi[ia 1.Rebtorul variabil R17 stabil€qte li-

. rita interioare (0'C), iar rezistorul'saniregtabil R19 limita superioariFO'C).- nparatut este Portabil $i se alF

i menteaze de la trei baterii gletricee 45 V. Extinzind gama de mdsurde umidititii la 10096, aparatul poate

'l fdcit 'la

rr6surarea umidititii SiE nperaturii solului.

Di cemenea, aparatul Poate firgUe&rt cu un slstem de avertizareiorsnid in cazul deffiirii umiditflii

- $i temp€raturii dc. control

la di fidsure se execuE dup6dln lig. 2. Tiia (Fazlia 2) sr€

Ma numerc SlanLu€ian gi iinl €levih €lssa I Vlll-a la$cosL Hrh, l|rdA(.d (cod 28T4.Yi rog, dsci 3epotlc, 8i Ftrcdiln paglnlle ac"lttellctrcrns unul lfd-croincubtlor, Do-re3c r5-l cff3lru-lerc deoir€Gerrcau si lni ailr€tpott l It d'-w{tl-laret gospodirlelIndlviduElf, a P6-rrnfllor

Va prez6ntem doue metode de fFxare pe sol a foliilor de plastic cucare sint acoperite solariile d€stFnate producgrii legumelor timpurii.

Cadrul metalic al solariului seexecuti ca in lig. 1-

Se intinde folia p€ste acest cadru.iar capetele s€ ruleaza de citeva origi apoi se fixeazd cu un tirus (fig. Zlsau ee sapi un $anl in care se introduce capitul foliei $i se acop€ra ctlp6mint (fig. 3).

Avind In vedere ci am mai primit la redactie gi alte sciisori conlinind ac€-eagi rugeminte, publicim constructia unei clocitorl electrice foarte simplude realizat.

Fsntru a reallza o clocitoare simpld 5i eficientd vd sint necesare urmitoa-rele materiale: doui cutii (recuperate de la ambalaie) de marimi diferite {ast-fel incit una din ele ed poatd fl introdcsi in cealalt6); un materlal termoizo-lant (pleci din buret€ de material plastic, vata, line, fulgi etc.); un b€c elec-tric, cu fasungul (dulia) respectiv qi cablu de alimentare prevezut cu gbcar

obignuit de 25 W. A$€zati induntrul cuti€i termometrul de cam€re 9i inchi-deli cutia, cu capacul ei sau cu o buc€te de placai. E bine ca pe acest capacse mqntaii. eventual, o micd fereaEtrri de sticli. Aprindefi becut gi IAsaIi in-stalatia aitfel, nemigcatd, timp dq 8-10 ore. lntr6 timp'obseryaii temlgra-tura andicate de tarrnometru. Daci ea este cuprinsd intre 38o-4{FG, estefoarte bine. Oace temperatura e mai mici, inlocuili becul cu unul de .t0 W:iar dacd este mai mare, punefi un bec de numai 15 W. Ldsali din nou sd

ore, deschideli, verificafi temperatura gi intoarcefi ou6le pe partea cealaltd.D,upi-?i de zile vefi avea bucuria se cbnstatali c6 munca gi r4bctarsa va sintreqpEtite; majoritalea ouilor vor scoate pui. i

in primele iile ei trebuie hriniti cu gdlbenug de oui tiert tar€, mdlai ud $imiez de pline muiat in api.

pror- CiruCtu Voo;

)

un belipor p€ care pasirea ge agazacind se reintoarce din zbor. ln figura3 sint prezentate citeva modele decdsule si cutii pentru hren[ peseri(1 - cAsula pentru graur; 2 - ce-suld pentru piligoi, 3 - cdsutd pen-tru l5stuni, 4 - cutii pentru hrenit).

Cuiburile se fixeaze in pomi, la3-S metri inilfime. Pozilia lor tre-buie si fie verticald, ca si nu p5-trundi in ele apa de ploaie.. Estebino ca in apropierea cuibului sd segaseascd ramuri, pe caie piserelelese pot a9eza.

Construind cileva cuiburi se potface observalii interesante asupraviefii zburitoarelor, care pot fi co-municate in cadrul cercurilor debiologie. Relinelil O pereche de pili-goi curdla de ifls€cte deundtoare 40de meri! O familie de grauri nimi-ce$te intr-o lund 24 fiX) omizil Cu-cul consumi intr-o sinourd ori 1008e larvel Nu intirziatil Construilichiar azi un cuib penlru gredinavoastrA!

e5-30cm

Ing. A. Bfflirelu

ATAFI AF]|E \/lfTClF I

I

deminatice". sau^ o.

. M('tr lELISM

aur_ se

pe ga,hlon in 3 straluri. Dupiace,aste op€r4ie. tuburite oblinutcse sqotde !a. $ahLoane, so us{rc6 ineondifii normale, dupd care se taiela dimensiunile din schili.

Folosind un ministrungi ,,Miini in-rminatice". sau- s tru# faur se

#r rssRachetomodelul

-ClRRuS' pre-

zinta o mare stabilitate in funclio-mr|e" se cdrstrui€$te din malalial€usor acoegibile, dar, pentnr lofisar€,recomand6m sprijinul gi indrumareacooducilorului ceroului iehoico-a-dicaliv de modelism.

Cele doui elemeirte ale tusel4uluis€ conslruiesc pe cite un cilindru defag glefuit cu s€ctiunda tle 20 mm-si, respectiv, 37 mm. Hirtia de de-sen, sau un carton eubtire, se ungcu aracet diluat cu apa pe ,2ll dinarie. dupn care se ipfagoar+ striEs

lizeaza din placai de *i4ie sau dinbrad de 2 mm, cu bordurile de alacgl fuge asculite, dugr* care se lipeaccu c-lei ago pe fwelaj, r€sp€clindvorticalitatss 9i unghiurile de 9(r.Pentru etabilitatea ampenaiel,o. sepot aplica, la unghiul de incldenlacu fuselalul, cite doua baghete debrad de 2x2 mm pc toat6 lungimeade conttrl

Inelele de Siidai se conreclio-neaz6 din tabli de aluminiu de 0,3mm !!au din hirtie in trei straturi $isa lip€€c rigi4 in poziliile indicale-

Rachetomodelul trebuie si culi-s€ze foarte ugor pe tija ramp€i delansare tlin ofe*, cu secfiunea de 5mm $i lungimea de 1 S(Xlmm.

Para$uta ln formi de hexagon, culalura de 3€E mm, se confeclioneazidin mitase sau lolie de Dlastic; cel6$ase suspante din ali pGcareascas+ bqe&|fa ogvei se fixeard, ca io

desen, de 4 file de cauciuc de 1 mmcu hmgmea de 150 mm, ale carorextrsmif4i, din nou prin intermediuttrnui'fir de ati, se leagi de parteasuperioard a fuselaiului.

Fusehjul, ampenaiul ii ogiva secoloreaze cu eerneluri g+ tusrrri.,dupi care se licuiesc de mai mubori cu nitroemail.

Motorul d6 proyenievtli industrialide 10 Hesoni secundi {sau cestruit dupi recomand6rile din lucr*rea .,Rachetomodele" de lon }tBadu, Editura lon Creanga, 1974 €introduce c^rt mai fest in fusel4. pela baza modelului.

in corfrioesd lara$dei se intreduc un dop de vati imbibat'rn tdc,rondeb de sHraot gi par4uta irrpchebte in simetrae hexagonaE gibobinafaporoind de l4vlrt $i teni.ntrd cu -suspantele.

LansarEa rachetomodelului se vrface 'ro prezenta conducitorukri (bcerc, ir alara localitifii, pe o vrenrcalmi, ee'cer-refilrT pdstrind o0c€r-Yatorii la o dbtade de cel pulin 25m.

Aprinderea rnotorului se face curm fitil de tipul aceluia <lin schemasau, 6 preferi4e, fol4t'nd un aprir-zdtor electric de nichelina de 0.2mm, cu lungimea de 60--80 mnrGare se lndoaie in ,,\/' ei se intro-duce in galeria de ardere a motoru-lui.

Tensiunea de 6-12 V se aplici (bla dislanli pe un cablu de cel pr4in10 m, conectat la lilament cu dcicrocodili, folosind un intrerupitqde precizie care sd suporle 5 A.

Cu acesl rachetomodel. mernbriicercului de la $coala generdi rr.188, sector 5, Bucure$i, au oblinut oaltitudine & pegte 4O0 m $i o duratide intoarcere .te tS minute.

Dco|. nh.at Zr|*

o cClNTAcr. coNTAcr r coNTAcT r cClNTAer r ccthlTAGT ri . r , t i r ) rnodei t ip. . f l : i l lyc l f ig. 3) , iar pcnl iu natvornodel i$ l t , rL\ct t iu i . .i r t . ; ' l ; ; , r f igur i le 5 Fi t se prezir-r ia o el ice cu Sut lor t c-rr r j i r rmeir , : . ; , -

SVELIEFT trtE CTTGIAZIEF|AAvind luqgimea & tt5 metri, Eli-

mea de 145 mdri, deplasamentuld9 900 ton€ $i putind naviga cu 1Opini la 14 noduri, ,,Wndcruiser"ggte o naYe noui <l,e croazieri cupinee care a fost conceputd de gan-tbrele navale finlandeze-

Datoriti coastrucdtei Sale. nouanavi igi pestreaze atit farmecul navi-gatiei cu ping cft gi confiqtul oferit

r i , ) . ! j nAre ne-au sol jc, tat detal i i despre grcCusele r t r . r l i7. i l ' , ' r i ,- ' : , ' . . - ig i , - : t ' d in Tg- Mures, prezentarn c i leva, oe la!-g in leres genlrrr

' - : 1, . !u. ; r ' l este redat butucul roata cu Ciarnet i , i r l de 92 nrrn ' r r ' r r' , . r : . i i . rJ $l i f t Pentru automodelr$t i , intrepr i r :derea produce i r , r r : : :

E r STantT SPFIE VltTCrFl

Ill

-ognn

cui de @&ufi Q75

ircl de ghrdol Q 6pragta

suspante de 500

ltselaj .

fija rcimpei Q S

--pr of I dtfiri ( staniol J

de votdductie

lttstiblt didpretrl

tntdrifuri de brad Z*2

-golerie de ar&re cu com h-st ibil, rryrwt

casrc de hfrtccomb-st i5il reprwt (0,5€I)canal an rcmDustibil prcnt sat intirzetrsr h ?,5'8,f 3,9fuP#Eti8t'dilU,9hP,&Fotir*u

mm

b de hirtie b+;om bustibil' di d presat

, l

---+i* Qn -rir l . ' .

STAI|T SFHE VIITCIH r 7

d deqo

ffitrffil : : ' : : l l

"--:"r.

:',.,.':11*.;ii;;i;s"lil€J{

date, radiotonice Si de televiziune.in ultimul deceniu caracterul globalat legiturilor de telecomunicalii {insensul leg6ri i intre ele a douapuncte oarecare de pe globul teres-tru), cresterea volumului intormalii-lor transferate prin refeaua de tele-comunicalii Oi diversiticarea servicii-lo{ oferite de relea au ridicat pro-bI,eme tehnics pe cit d€ importantepe atit cte dificile, a ceror tezolva(e alosl posibilS datoritA progreselor dindomeniul lehnologiei electronice $ia calculatoarelor electronice. Vepropunem sa ne insolili intr-o incur-gune prin lumea cu adeverat tasci-r€nta a telecomunicatiilor, atii a ce-lor ,,clasice" cit $i a celor ,,mo-derne". Vom ince.ca totodata sd ta-clern S! o succinta trocere in revistaa elapelor strebatute de dGcoperi-nb secolului XX in acest domeniu

Orice mozaic cronologic al teleco.murricatiilor secolului nostru trebuiesa inceapa firesc, cu tizicianut ita-lan Gugliemo Marconi, primul carea solicital un patent pentru ,Iel6gra-fra slntonici $i multipla cu o singurarltena". Nu la mult timp (1 an) fizi-c iaaul german Adolph Heinr ich.Sab'l patenteaze circuitul acordatlr acelagi an, 1Sr1 este realizataFma transmisie radiotelegraficaFte oceanul Atlantic dintre^Poldhu9 St, John's, Terra Nova. In anulrS5 la Constanla se inslaleazapnina stalie de telegrafie fird fir dinbrn6nia. Ciliva ani mai tirziu, in!9i4. este consemnata gi prima le-gatura radiotelegrat ice intrefuminia si streinatale- Un an mai&zru inginerul romin Nicolae Vasi-bs.u-Karpen instaleazi primul post(b putere (150 kW) de radiotelegra-le din Rominia.

Printre datele de reterinti din pal-litanta istorie a telecomunicaliilor

- inscrie gi ziua de 20 noiembrie

IQO cind s-a inaugurat la PitsburgFma stalig de emisie pentru radio-dfu:iune. In Europa compania Mar-qri construie$te in 1922 o stalie laLondra $i una la Paris (Radio Paris).Tret ani mai tirziu, in 1925, sub con-drcerea lui Dragomir Hurmuzesculs Insl i tutul Electrotehnic de pe&196 Universitatea din Bucuregti, aubc prim€le emisiuni experimental€e radiodituziune.

Ufla din etapeb de referinfi inezvollarea telecomunicaliilor o re-p.ezinta inventarea in anul '1926, dec:tre fizicianul iaponez HidetsugtYagi a antener care ii poarte nu-rnele Anul 1928 esle importarrt i rrs!or ia cornunicat i i lor romanegt lpr n intirnlar€a ..Societetii de dilur-ne radiofonicd din Romdnia". iar

ffiY-,*i'-'

_t

3

i.t=

rf

22. Sistemlocal stereo23. Discaudio digiial24. Cornputer lo-cal25. Reproducerellmprimare?6. Sislemede inreglstraresi redare; r : !

r '1 i : : ' : - ' . : : - ; i ' i

r i

un an mai tirziu ia fiinla postul deradio de la E!6neasa, primul post deemisie romdnesc. Caularile conli-nuau, perfecfionarea aparaturii deemisie recepfie tiind in centrul aten-liei speciali$tilor A$a se face cd inanul 193r, r'n Marea Britanie $iS.U.A. la firm* ,,EelF Telephon' sefac primele experienle publice destereofonie, iar in 1950 la laboratoa-rele

-Lincoln" ale Institutului Tehno-

log din Mirssachusetts sint puse lapunct primele ,,modem"-uri. Desi-gur, ,.era electronicii" avea sa-sispuni cuvinlul gi in acest domeniu.In 1951 se realizeazi gi se prezint6public primul tranzistor cu joncliuni,descoperire care deschide practicposibilitili nelimitate $i nebdnuitepe calea modernizdrii acestui sectorde care beneficiazi miliardele de lo-cuitori ai Dlanetei.

Dar, sd recunoa$tem, posibi l i tal i leelectronicii ar li devenit limitatedacd la un moment dat nu s-ar fi ivitun nou impuls pe drumul dezvoltiiriitelecomunicaliilor. Avem ?n vederecercetarile spaliale. Utilizarea sateli-lilor artificiali ai Pimintului in acestdomeniu reprezintd cel mai specta-culos salt de la inventia lui Marconila epoca moderne a iransmisiilor detot felul. Oupe lansarea primului sa-tel i t de telecomunical i i , ,Telstar-D"au urmat numeroase proiecte Si rea-lizari spaliale toate avind ca obiectivprincipal, faci l i tarea transmisi i lorprin satelili, Nu numai rapiditateaclevenea spectaculoasii ci s,i cantita-tea mare de informalie ce se puteaomite gi recepliona intre cele ryraiindepartate puncte ale planetei. In-tre timp, o noua descop€rire a fostpusi ?n slujba acestui sector: fibreleoptice. Despre utilizarea acestora inprezent gi mai ales in perspectivas-a relatat pe larg in revisl6.

Releirua Ue telecurrrurr icul i ! dinRomania este una din cele malvechi din Europa, in faia noastraexist ind o preocupare constantapentru d€zvoltarea acestui s€ctor,putin<l li amintite nume ale unorprofesori renumili ca: Nicolae Vasi-lescu-Karpen, l. Constantinescu, T.Tinisescu, G. Cartianu, S. Condrea,N. Marinescu care au adus contribu-lii importante la c€rcelarea in acGstdomeniu.

cE slilT

O legituri de telecomunical i ipoate ti prez€ntate astfel: sursa deinformalii car€ emite un mesaj co-respunzetor unui ansamblu de ideiconcr€lizale prin cuvinte scrise sauvorbite, prin imagini sau prin cilrece trebuie transmise la utilizator.

Mesejul este transmis la distanteprin canalul de tolecomunicalii, carereprezinta calea unilaterali com-pbte $i de csle mai multe ori com-plex6 intre sursa de intormafie (emi-letorul) 9i acc-eptorul de informafie(receptorul). fn timpul propagiriiprin canalul de tran$nisie, semnalulutil €rte supus unor influenle per-turbatoare de care este necesar sese fini s€ama atunci cind se lacereconstituirea semnalului.

Aparalura de emisie-r6cepl iepoate ti alcetuite din circuile elec-trice Si el€ctronice destinate realizA-rii unol comunicafii multiple, saudestinste transformerii semnalelor invederea emitarii lor in spaliu subforma undelor electromagnetic€,cum este cazul staliilor de radio saude televiziune.

Mediul de lransmisie poat€ fi o le'g6lurd prin lir, almosfera terestrS,sau spaliul extrat€restru.

Viitorul telecomunicaliilor va be-neficia- dupi cum mai aminteamde f ibrele optice l i ghiduri le Ce

undi, cu multiple avantaje: rezis-tenla la perturbalii externe (nemarl,-ind necesarA regenerarea semnalu-lui a$a cum se face in prezent la co-munic4iile prin cahlu), precwn s,multitudinea de convorbiri simultanecare pot avea lgc. $-au gi inauguratexparimental, linli de comunicaFecu libre oplice.

l|AS$reD]A ARE CIIY|-NTI'L

Conlorm definiliei pe care o dadictionarul, mass-media reprezinteansamblul miiloacelor si modalitai;-lor tehnice moderne de informare srde inluenfare a maselor (exempluradioul, televiziunea, cinematogra-ful, presa etc.).

Ce inseamnd o relea mass-media?Este o retea complexd aga cum f+-zult6 gi din figura pe care o prezeo-t im, in care informati i le parcurg unintreg circuit tormat din emisie re-ceplie, prelucrare, transmitere si rFlransmit€re la distanla, impr ima-relinregistrare $i redare, acest cicluasigurind o comunicare rapida sr s,-gur i cu posibi l i te l i minime deeroare. Transmisia la mare dista^l:se face acum prin intermediul s€ie',-t i lor art i l ic ial i ai pdmintului. ianse:pe anumite orbite cu scopul cje acapta informatiile d6 Fe Terra de :o stal ie de emisie $i de a le retra^-smite mai departe catre stalii de r+-ceplie sau de retransmrsie

A$a cum reiese din prezenta(easchematici a unei astfel de retea a€telecomunical i i , semnalul de sur'ei$i cel de imagine sint transmrse g- 'intermediul stat ie i de emrsre , ' -spela, a antenei parabolice drn t'-guri) citre satelitul de receplie L:r indul sdu, acesla, relransmite infcr-malia la sol (in alla parte a Pamifl--lui) cdtre o stalie de receplie d€ ,:care, dup6 ce este prelucrata, infci-malia este transmisi citre postui leteleviziune. Prin intermediul unurninicalculalor (home computer) s€pot selecta imaginile transmis€ s€poate comanda o imprimante p€care si sa imprime anumile corr€n-tarii sau chiar desene daca inqr,-manta este graticd, se poate interco-n€cta cu o videocaseta pentru ;nre-gislrare sau redare, sau ce€a c€ esteacum de mare actualitate, se pcatecupla cu un videodisc-sistem ca.epoate asigura inregistrarea sau re-darea mult mai compaci in seisu;cantit6lii de informalie inmagaz -nata.

De asemenea, prin releaua telefo-nici se inlesn€Ste legitura cu cen-trul de informafii, de la care se poiobline date diverse chiar pe ecranu;TV, care pot fi inregistrate in acelasrmgd prezentat mai sus.

In imaginea prezentala disting€'.:lgi releaua radio care poate asigufaemisia gi receplia semnalelor stereosau cuadrofonice care, de asern+nea, pot ti inregistrate Qi prelucraleprin mijloacele cunoscute.

Eleclronica $i te lecomunicat i i iecare permit sA se transmiti in spatri$i t imp sunete gi imagini folosinc ra-dioul , te leviz iunea, magnetofon-,sau magnetoscopul, oleri gi posrD'-litatea de a conserva $i de a toloslpentru ralionamente similare cu cei€care se desldsoard in creier, ceea cein mod normal se pistreazd in oe-moria omului. Mai mult decit ai i :electronica gi telecomunicaliiie 9€f-mit si se comande de la distanianavele cosmice si vehiculele aflatela supralala Lunii sau pe alte pla-net6. S€ poate spune, iara teama c€a gregi, ci omul a reusit sd cuce.reascd spal iul, in mare misura datc-r i le eleclronici i $i telecomunicati i lo '

Ing. Mlhaela Gorodcov

tE

: :., j ' . ::

' . I : . : .aJ! i

' .::: ).t

i . . : ;_. ' l

:,: ;:- .t .

deC en trriinlormare

2. Sistem sideade rf spl.lns3. Sistenr dete!econ{erin{Etl. Siste*]d+ reproducere5. CenlreldtelefonicE6. $t*! iede emisie7. inreglslrarea emSsle!tl TetretBat9. Sistemd* mufliplicarea $unetului10.Er* is ievf{Fiur-rF11" Tra*smisi+cantinuda imagini i12. Rezolufiemarea imagini i13. Staticde ernisieBenlru saleiit1il. Satelit deernisie-reeeplie15. Antendde recepliede la satelit1G. Sial iede comunieareduplex17. Sislemecu circuilinchis18. Slaliede rnodulare ina,nplitudine {*lA}19. Statie demultiplexafc (f,{F}20- Statiestereo AiYl/FM21. Staliede radio

BTAFIT s'PFIE

EE LA JC'C LA TVTAI=STFIIE r

-T.tI- t . f i t t t Vt t t r

r,f l-tt uof-;1-r-+-"*dftA., ' ,,4ffi?r--+:tY-\+$)ts?i1 yt/ry++

\

Id o"ut pe care vi-t propunem $i pecare vi invitam sd-l realizali singuriare ca obiect nu atit planeta Saturn,cit inelul siu. Se $tie ca acest inel,care inconjuri planeta, este formatdhtr€ raullime de mici corpuri gip,ulb,eri care se rotesc in iurul astru-lri aproap€ in acelagi plan. Diame-tnrl inelului este d€ 276 Ofi) km, iargreimea sa are mai pufin de 20 km.btreg inelul este impdrlit in regiuniconcentr ice diferi te in diametru.Tocmai de la aceaste particularitatern pornit gi noi acum cind vi des-criern modul de confecfionare $i depraclicare al acestui joc.

Fiind un test de inteligen{i, rezol-nrea iocului se adreseazA in primulrind capacititii intelectuale. Aici vdgutati valorifica cu mult succes cu-Gtintele de geometrie plana, elconstituind prin caracterul competi-lmal o partidd a dibiciei gi rapidi-titii.

Jocul respectiv se confeclioneazdbarte bine utilizind placai gros de la3 pina la 4 mm sau placd de mate-rial pJastic cu grosimea cuprinsd in-te 1 si 2 rnm. Pdstrind o oareiareFopo(ionalitate fate de dimensiu-ea reali a inelului lui Salurn, amhut o abatere in ceea ce prive$teFAiunile concentrice diferite ca dia-dru. pentru ca jocul nostru sA fieci mai etractiv $i spectaculos.

tkmirind figura nr. 1, tras5m curytorul riglei qi echerului centrulcomun al viiloarelor cercuri. Cu vir-ld compasului in cenrul pe carelcrn figurat, desenim patru cercur!"srce*ltrice, distanlele dintre ele fi-

-t",-l- l:,-t,.ifrffi-r*a

excludem. el fiind de prisoe.-Tot cutratoraiul continuim se debi€sn tie-care figuri geometrici care for-meazd ansamblul celor trei ineleconcentrice. Trebuie si avem in ve-dere faptuf ce, ?/,alararca trebuid qdse efectueze cit mai precis, pentru anu rnai ti nevoie de aiustdri ulte-rloare. care pot da nepoiriviri atuncicind dorim sa le asambldm potrivitregutilor jocului. Finisdm cu hirtieabrazivi liecare formi rezultati printratorare. Toate figurild geometricecare compun jocul nostru vor fi vop-site intr-o culoare distincta, ,pe osingura lal6. Utilizdm pentru aceastioperalib culori de acuareld gi opensuli. Fentru a nu conlunda falacu spatele formelor geometrice ur-miirim, toarte €tent ltgura nr. 2.Odat6 teryninatd coloraraa tuturor fi-gurilor. ele se vor inloarce pe spate,vor fi asamblate $i numerotate avindca model figura nr. 3, copia fidela afigurii rr. 2, rotitd cu 18f dupd axaverticali. Aceasta numerotare are cascop verifibarea corectitudinii asam-bldrii, cit $i evidenla totale e nurna-rului de figuri din care este compusjocul nostru.

Dupd ce l-em invitat. acest joc

numai unul din cele trei inele con-centrice. Esto de asemenea util deobservat cd axa verticale este teiatade sus pini ios cu doud linii frinte,care se intrerup doar in centrul ine-lelor. Privind cu atentie, observdmcd linia'frintd de sus iqi incepe tra-seut spre dreapla, in schimb, linialrintd de ios se cofitinu,a spre.$tinga.Ncutatea, dar gi dificultateA -qr:.Fon-sta in a constitui doar figurile geo-metrice care contureazd acestedoui linii frinte. Acettea ar li doarciteva din atractiile jocului cu inele,la care se'pot adeuga gi altele, 9ecare vd invi€m si le gisifi gi sd le ,trimiteli pe $adresa redacliei. +

Georgc tflufel

i+t+iH*i,i'rt.f

1

-f 't+irJ_|f rrt-tt-I 'u iil

ind egale. Tot cu ajutorul rigtei,echerului gi al compasului, con-struim identic dupd schila caroiate$i cotate in milimetri, toate figurilegeometrice ddsenate, respectiv sec-

toarele de arce $i bercurSle dintreele. Pregetindu-ne trusa de tralorai.decupdm unul cite unul inelele carerezulte din tdiere. Discul din miiloc;de altfel cel mai mic in diametru, it

UT JOC

I r EiTAF|T SFFIE VltTClFt

.DISTRACTIU

FTi lNTA, TEHNTCA, CUTVCIAFT-EFIE

in amd 19fl1 a frostdescoperit un obiectcosnric dr emi$e radiofoarle intensi gi cu as-pect stelar. Obiectulacesta, iruscris cu nu-m6rul "3G-48rca o nNlGaslabi stritucite' op$ca;din aceste molive s-abenuil, ce este vorDede o ,,radiostea'- In1963 s-a descoporit unnou obaecl (3C-273)cu acelea6i caract€ri$-tici, ins6--eu -€ -strilu-cire optic& mult maimare. Studi indu-sespectruf siu, s-a con-statat ci liniile sp€c-tiale sint deplasatespre cryiB rcryo alspectrului; -m comPara-lie cu un sp€ctru obti-nut in laborator.

quasarilor Gzuna $i hptul cA el tre.buie s* tie foarte strilucitori. 9acdcuH ci unii Spari ernit de-t00de ori mai multe ene.gie decit celemai mari galaxii. Ds rflenlionat €ilaptul ca slrilucirea quasarif,or va-riazi;- uneori- in-d€cue detiteva zileaeesste dublindu-ee.

Problema cea mai importanta carese ridici 'rn cazul quasarilor €ste legatd de natura doptaserii liniilor lorsp€ctrale gi .deci de distanlele !aGare se aflii. In ultirnii ani s-a reugitse se dovedeasca pentru o serie dequasari ci ei sinl situali, fiecare, incentrul-unei gataxii; Jonnfud nucleutsarigi-aIin+aceca$i depMt lini-ilor spectrale ca gi galaxiile inconiu-retoare. Concluzia ci quasarii ar finucl€e da gafaxii so batraaza F cu-noa$terea uoor tipuri de gaLaxii-alc*or nuclgu €sE -tctrt6-strdlucitor.Avind in vo@re distantele mari lacare se afl6 quasarii, galaxia ce ii in-cenigri nu mai pot fi obsewatq efeffind ,,in€cate" in lumina quasatilorce alcituiesc nucleele slralucitoarede galardtlor.

Sadar, cel pulin pentru unii qua-sarl s-a Pgbt_dd€di cL et siat- crrclee luminoase ale galaxiilor loarteindepanate, ca depl*arca tiniilor lorsp€etlele se datoreari sitezei lor @

ind@edare in cadrul procesului g€neral de evcdutb s universrkri.

Foto 1r cel mai cunoscut dintnquasari, 3C-273, a ficut dqvadunei intenso activitEfi. Acesfe parrimagini, oUlinute in iulb 1977. rnrtie 1978, iunie 1979 9i iuli€ lgl addrpnstrat ejec{rea unei .bufe- dmaterie. Vit€za ac€stti guasar e3lapropiale de cea a luminii (aproapr99lth Foto Z-.Adq&zA lafi a qnsarilor a fost relwati cle qu:saru*-147, deecgperindu-se un Fr dmatgrb cu o h:rngime cb 5 Eani-lumind. Aceste imegini au fco4iHrF lolosiftt tchnba irn€rferomatriei, prin combinarea imagiri+ocafdts de mai rnrhe radrotedescoape.

BUASiAFI!ISi] ]\ITJGLEELE

J:

trrE GIALAX]I

3l* Corpurile retpctive' eare ginaalunci se num€au ..obhr:te cva'si-stelare', au primit numele de qua-si. Toti qucadi au o emisie irn-portant& in domeniul ultrayiolet, po.sedi linii & 6fnisi,e Si de ab€orbtiein spectru 9i au liniile spectral€ multdeplasate spre ro6u.

Quasarii se in&pirteazi faln denoi cu rnare vilezi, deplasaree linii-lor spectrale fiind cu atit mai mare

cu cit este mai mare viteza de inde.pirlare-- Becoai e lost dsseoperit-unquasar cu deplasarea liniilor spec-trab egali cu 3Sl% din lungirnea ct€undi, care cleci se deFiaseazicu oviteze egali cu glrt$ din viteza lumi-Fi+,

ln cazul gafaxiilroc a ffi dsdusadin observafii o lege care leagi dis-tantele la care sint ele sihrale tatade noi de viteza lor de indepirtare.tlaci agicim acoastE legegi guasa-rilor, constataim ci ei sint cefe maiindepirtate obiecte din univers.{uqg0rd pine &a 12-14 miliarde deanHumini ta|6 ds noi. Din aceaSa ffconcfuzie cu privire la delArlarea 3

cod (CFlaOH) incotor. infla.nebil gi lirde, &lp6 ce s-a wdficat cu suc- i/tctanolul are o putere c_alonhcnepoluant produsii sii de ardere fi- ces posibititatea gefieralizirii aces- mai redusi decit ben:ina, fiind rEind apa gi bioxiifui de- carbm- Et tuinoucomhrsti$.larndoardeau- cecari 1,6 litri pankt' un litru dpoate'ti pregar€l prin sintezi din toturismGlor, se fac cercetiri 9i ex- Wzind. Are o cifri octanica srp€r6turi.n*laise, A*ct,*inOugiAq 'rieri benzinei: l3O tati de 75-fl

cu ardere inteme, in urmi cu cinci- avaatai 9!F ryzeci de ani, a fost nletanolul. s-a in- constructivi a motoarelor' ddail

cercat totodata li la motoareb @ comprcsiei mult superioare'

lli$,#fuiru"fr'ffi$; oLuLufii',ilftH5tffiDupa @l-.qpatea ctizei

- petrotiete

baze ai nrotoarelor cu arde.e hdin anr.d 1973, 9-e keeut le-e$eels*'rea G-cerceibri id.pbxe in vede. terni-

rea lolGirii €ftcieails a m€tanolufui -S it la-"a no6tre s--au.fhrt ftr

la motoarele autoturismelor-a;;a- qisturi -bitumingaee. .materii, orga- losi- mai- iefiine cu consumuri re. !H"*,l1l"irrfft. H*1ffitizi' nice, cirbune, lemn-gi chiar din Fe- d,F" qg cnCrgit prnt* fabricarea iii-irr bune rezultate. TarinrettDe fapt' c€ este m€tanolul? un al- trol! - - industrhn a detariot+lui. oe eiem: 6i.ii"rs0o"-au fostincercate foa(De fapt, c€ este m€tanolul? Un al- rrqu' -

-" ^' . - - - '- in?istifrrfi-;;ia;athri. Oe eiem- 6i.ii "r.0o" au ,osrincercate fo.(

irr faea actuale, ifl institute specia- ptu. proaucirea metinolului din c6r- ;il- j;;pi iomUustiOit benzrn

,-rezervor:2- '\ 4 iT r,,'.*=/tD-l;i r l*;r{"trff.*:1,,-,rut"'# #ffi*ll,i#;*lli?iig#Tconduc-t ia l imenta.etS \ | - l I l i EAIV i l l I du;aodddecerboniCOrsini i ro- f , i i ' - -x,-*r- . l€a2ttr i / t { r }br - rGz€rvoti z - \ - | , I / i \hJ I L/ / ll / etapeintabracalie:inpdma,sepre orelucrarealemnului.Gons,rmrdmconduc-t ia l imenta.ers \ l l l l iFAlV i l l , l du;aodddecirboniCOtsihi i t ro- f f i ' - ;ba;esteae/r ,2t i t r i / r11lh

-supSpi;1.-elec: \ l l l l i l ) r1 / l l i s .1 ' (H2), iar inceade-adbr iameta- pius-z,s l i t i imeranoi , tar inab.trovent i l (hst in&rs;5 ' \ t r f*qU4#J .4 1 / .1 I / nor i r i i icatat izare. brasui t i is l i t r ioCoenzinasi6, toH- rccipient gaz; 6 -carbur i toc7-_va3deff i j t ' / | | / l I l * f ' ' l? l ' "$3l . |1 '#: :" ' lsTiJ i 'H.Hi ;""metano|utuiaredi$ef lexpan-siurre; I - fffiIHl W l/ I ll FLr!,fiifffi,"i"a"TXillioir,JJii,i J;Ht'"',Xff#H":"ffi*ff1pompi ase; s *

ffi/ I 3TH#*?3f,i'-ffi#il:il *1,?l;;;;**i:x,fftr"#schimbitor termic; 10-- conducta evacuare; n,Ul1 Brazilia, metanolul se fisegte ca si segiiviata motorului, reduce co.rs.11 - cheie contact; 12 1-=\l benzina in stafiite.@ itimehtare cu i t;i-or ioit i,- soc; 13 - traductor ffif comuuttiUiti, iiitosiiea tui devenindpresiune gaze. E:I-=:: in ultimul timp generalizati. ri||||t C|'

BTAFT 5I'HE VIffC|FI r I

.ATELIEFTUL EE ACABAT

2

t_PEHTHU A PRTJUffGI, DURATA OT

VA PROPUI{EMBECUBITOB EI-ECTRICEut

Dercrlera montrluhrlSch€ma ds pnncitri, a montiiufui 6te prssF

FundlonqreaLa irrchiderea lntrcrujrdtorului de rqea tenshr.

nea se aplici divizorului de tensiune format din Rz $i Rs. Git timp tensiunea in punctul nodal RlRe6te rnai mice d€dt 0,7 V, Tr gi T2 sint bloc4i-Practic se poats spune ci Tt gi T2 nu pot corFducq in domeniul de € la r€V aproxlmativ, cualte cuvinte in momentul de trecere prin zero a

prin T3 in momentul foarte-precis al trecerii prinzero a tensiunii de rqea..ln restul timpului, T3este blocat prln T1 sau T, (conform cu loral,

Triacul prim€Ete cleci comandi numai in punc-tele de zero ale tensiunii de alimentare, impulserile de comandi flind de duralti relativ micd incompar4ie cu perioada tensiunii de alimentare.

Ds|eltl congfrwllveTranzistoarele Tr Tz, T" $nt de tipul BCY58

sau 8C337, iar triactl de tipul TBONI| (ln fundiede puterea becului electric). Desenul circuituluiimprimat gi imdentarea componentelor dnt prezent3te in fig. 2. Triacul va li montat p€ un radi&'lor suplimqntar numai dacd se depdg€Ste putereade fr)O W- In cazul in caie s€ folc€$te un triac defOA s -reduce valoarba reiistorului-Ru la 33!-O

FUTCTIOilARE AsA c-onsrBurTl

*rea prin 4).. Recisteda la rece a filarnentelor bectrilor detirat ete de 3...16 ori mai micd dedt la cald.h ruast6 cauze, nivelul virfului de curent careI produce la punerea sub tensiune depageqteril niwlul celui atins in functionare continui,f ales dace aprinderea are loc in vecir€tateaEimului tensiunii de rdeaftrrtru a ir{elege mai bine corsecir{ele unui

rert de anclarqare ridicat este important dell cd un filament nu are o seqiune perfect cir-Ee, ca urmare a ,,rotetwilot" datorats.uturii

ne nd becul sub tensiune ln momentul cel mai fa-vorabil, a{icd in iurul treceril prin zero a tensiniide rgea In cursul primului sfert de perioada, cu-rentul produce o incdlzire suficienE a filamentu-lui pentru ca la prirnul maxim de tenshrne, curen-tul, 9i implicit temperatuta punctului cald, si rd-nird in limitele previzute.

n

-. STAJIT SFFE VIITC'FI

EI{ERGTA EtfCTRtCA P0ATI ft EcollotilsgA cu AJUTonut uilul

bntaiul propus permite reglareafri dorida a nivelului de ilumi-F al unui bec, aslgurind astfel oEare rationali a energiei elec-beTransmiterea in sarcind (bec €lgc-bl. c€ la releaua de curent alter-Iv. a unei put€ri variabile se reali-nA prin comularea periodicd aririi. puterea medie fiind deter-ir*i de raportul dintre durata $irbada de rep€tilie a comutirii.

llesiere 1l funcllooarcbntajul este compus din urmi-rele bkccuri funclionale: detecto-I de trecere prin zerc, blocul delBr a puterii $i blocul de co-Ela-Gondensatorul sursei de alimen-E, q, se incarci pini la tensiu-r stabilizata de dioda zenertlV2 prin D' $i Rz.Tranzislorul T5 comanda curentul, poarte al triacului (blocul de re-!e a pi.rterii) furnizat de sarcinalrnuiat6 pe q. prin rezistorul Rr.r.rnraful se comandd (furriizat de

circuitul basculant astabil realizat cuT, "9i T2) se aplici W baza lui T5 dela iegirea unui circuit- SAU-NUcompus din tranzistoarele T3 gi T5.Tranzistorul T& puntea de .diode Dil

-D5, rezistoarele R6 $i R? constituieun detector d€ trecere prin zero.

Cind tensiunea sursei de alimen-tare trece prin zero (spre valori po-zitive sau negative), tranzistoarele

- Releeua Cg Rra proteieaza triacullmpotriva efectului duldt.

Paglna reallzati delng- l. Chkolu

ri',*vHT96Nr,,

fl zxBC 107 T2

'17n

DOUE IDEIPE}ITRU AMEilAJAREACATEREI DE TUERU

. FIALI1JL ltrlElLGlFl r

Ediiura ,,Mlada fronta" din R.S. Cehoslovacda editat un supllment pentru tineret din carcreproducem doud imagini ce vor a fi sugestfipenttu amenaiarea eamerei voastre de lucru.Imaginile spun aproape totuf dar iate gf cilevarecomanddri N cara le considerdm utila. Lu-mina naturald va li utilizatE din plin iar in tim-pul serii se recomandd iluminarea locald a lo-cului de lucru. Mobilierul va ti cit mai modulatasttel incit sd poatd deveni polituncfional, inmport de nevoile imediate. Cu fantezie. dar maiales indemlnare se poate adapta la partea su-peripard a mobilierului un raft demontabil pecare se vor 4seza cdrli, valize, cutii, coteclii dereviste etc.

Pentru un aspect cit mai pldcut. punqi pomobiller gi diverse iocuri, iucdrii ori obiecteraalizate de voi, inclusiv tablouri cu deseneproprii.

rr|GE

=clEctou-E=

Scaunele uzate, care inilial auayut tablia gezutului din maleriallemnos sau au fost tapilate cu btJ-rete, pot fi recondilionate simplu' hgospodario, estetic, eficient $i economic, doar cu aiutorul unui ghernde sfoari groasd de iute sau cirep6.ori cu fir elastic din material plastrc(outi). in acest scop, inliturafi maii;rii ioate cuiele, resturile de cler

mele de cuie- Retaceti apoi ltlstrullemnului cu nitrolac incolor sau pfinvopsire. Dupd care nu vd rimine cFcit si imoletiti sfoara, asa cum re'deti explicit in detaliile figurii alittrrate. Pentru ca sfoara sa Poata fimintuiti cu u$urinle. e recomand+'bil ca la caDatul firului ,si fixali obucatd de sirmd, indoit6 in lorma deU (ca o andrea). Eventual, in loc cbsfoare, puteli folosi gnur (procuratde la merceri€l de dou+'trei culo*iasortale.

EEA.|EREu$on DE REAUZATCu ajutorul acestor etajere prac-

tice puteli folosi in4nod util un spa-liu mic, rimas libei. Pentru mode-lele 1, 2 si 3 se folosesc scinduri sauresturi de crton presat, care se vortilia la dimensiunile dorite. Se fi-xeazi cu aiutorul'unor sfori groase,chingi sau pangliei de ialuzele.

Pentru realizarea modeMul I sevor executa gduri in scindura etaie-relor, prin care se va trece sfoara,care urmeazi si suslind raftul cuaiutorul nodurilor.

hdelul 2 se deosebe$te de mo-

perete si in cazul in care existe gre-utate mare Pe €dalera.

Itodelul { se executa dintr-un ma-t€rial textil r€zislent '$i rafturi dinplacai. Baza, pd(ile laterale $i par-iea dil sus se croiesc din material decca 2(X) x 26 cm. Dublura rafturilor,

BTAFIT BPBE VlIfOFl r'

r F|EGFIEATII TEHNIC'CI-FTIINTIFIGE r

GORITFTCILi-I L R/IATEFIIALELC] FIfude lmi gufin specEculoasa decit atte rarnwi

ab crr.e&irii tefidcs-qffinfifi€. {tar de o mar*importanfi pntru dezvoftarea industriali, csrce-larga. controlul gi prelucrarea materialelor a inso-lit iD ultimul secol, parci veghind din umbr6, lun-$d, coilorslonalul gi aventurorul trasgr, al tehni-t i st@gm. $i:B**errr+mlanqis6.+a--'rrtmn irdustriah care€a fir. JiA$oefi * rszul--1s6fu ::fospscffhr *'ffi. .€ftrt r*diate cu

ac€t€ pril€iwi @€cte alie stat'lcii, dinamH, r+ristenpi 5i sacwitffii ln domeniul toloskii oddmai diverse matertale da constnrc{ii.

lrnaginea 1 itrezinte un control al matsrial€{ordia punctul de yedere al r€zistentei la foc.

lati in imagine€ 2 cum o traversi (b betofl €*arydeeinii. @iib &fitr flmir sFdszii trerme asspra dimn€fumflor zomi ayaEra-

FLAftITE.SAIJ AhTIIM.AL?Gurdata flinld din imagine - pe rurne*e ei gtiin-

Itrc Acantha,stsr plancl - denumitii curstt .co-rmfli de spini', a s$mit de la o weme in lumeab.(togilo( Si €cologiitilor, yii dezbateri. Proi.Ciaorgio Barbne" de la Stafiunea htutrobiologic6lfhno (ltalia) declard rec€nt: .nu va dura mult Sifrumoaga dar distrugitoama "Ft€a de mare" vaeugs barisr€b de corali a doUi ocean€'.Tr-isti penpectiv6...

htr-*mr, mirifie apadlie (c€le mai frumoasesdare pare-te cA sc ge$sc in minunaM ,.ac-wiu.rerervafie* oqturall cs o r€prezinti Msrsano$iel pentru ochiul scufunditonrlui e o incin-ta&r, cu forma.ei ciudati gi paleta cromatici.Da..- o cftdlurt pe.,f,dnoyElat'€lsa de maie

mafiS ssrin-

LJFII\/|ASfitrIIh'l$ZA[-IFTTLCTFI

$oplrla lepoaaee din inaglne asld o demndurmes.e a gigantieilot,dinozauli. Numai edvieluitoarea zitetor no€stne esta de dimen-*iuni mtci $r* se afri F cale do disparilte.fspile W carc le arc - $i oata o 4,ere deelima losfte caldf gi oecefoasi -'mo$fenoscetruclurb de plfui a dinozeurilor: Adaptatdin exclusivitate condiliilor de degert, gapirlaa last gqrfte din aeaste locuri datorltd extin-derii irlgaliilor. A$ezi ea mai Wate fi'intil-nite doar.pe un aeroryd pftresit dln statulamerican lexas, und6 mai existe condiliilespecitice def,enului.

Specialiq,til depun eforturi .orrntru a osalvd de la pieira" existenla ei liind pericli-tatd de vindtoarea amatorilor de animaleexotice gi curiozitdli.

lMICFtOSCTf F'fkma reet-gwmmi Jraftrcrt-tlnisr' a rea#rar r

micuscop elestronic cu iradiae. fr aiutonil ctria seIot yGdea chia gi,urmele de dirirensiunea unui an &fiet {dlaelArut 035 miliodmi de nilin*trsf. Acrr4aat pano-te o mirirc a imaginii d€ 480 000 rlc riceea ce iiseamni cE o linie de un centirnenu cfi*ldimensiunea de 4,8 kilomari.

$pe deosebire de miooscoapele eledrooice d4,noul 4arat pantite widenlierea ru nomai a dsl?dllde la tugrat4a fietalofuil ei gi a celor cristentc in ir+iiorul acs$tri€.'flinoscopul dectrsnic co kadise F-tsi serv€fici. de aemsn€a la detegniarea deacLcftimice.

iloul apaat estc d€sfifiat si c-on{rituii la crcttcrc.seurilflii construcliilor mctalice mai ales in ceal Fe-selu pentru centralele electrice nucleas

n . ATAHT EFHE VllTC|Fr

tt

r DIALCIG o

CITE TRIUl{GlIIURIPNumdral i cu atenl ie numdrul

tr iunghiuri lor din desenul aleturat.

Din 24 de piese s-au tormat 20 d€rinduri a cile 3 (desenul de maisus).

Vd rugdm si scoateli 4 pies€ qi satransformali desenul asttel ca sA re-zulte tot 20 de linii a cite 3 piese.$tili c'um?rrlEEl Care num6r diminuat= l- gu 1% dA 4Eg 932,115?= q Dar care este numerul

= 6 ;8'i.f''%i cu 1% da

lzolali noui cimpuriale unui coll dinlr-o ta-bla de gah aga cum sevede in desenul de maisus. Dace veli a$ezaun cal in oricare dincimpurile acestui careu(afarA de cel central)$i-l veli muta in acela$isens, veti avea surprizase constatati c6. dupice calul va parcurgetoate c impuri le dinmarginea careului varezuila un octogon ste-lat.

J=

--o=Cll Jc)3l -JC'<oc3

Au raspuns coract la lntreHrllc publlcaie ln hJna decembrle 1984: Adrian Bunea - Bucur€$li; Marian Badu - Poiana Tapului,tud Prahova; Bealcu Alice Livia 9i Bealcu Andi Mirela - Giurgiu; Mihdilescu Ovidiu Cdlin - D€va, jud. Hunedoara; He4oiu Marius- Sibiu; Bart$ Eugen - lagi:. Banu Vior€l - Gal{i; Mirea Adrian - Craior/a; Munleanu Traian - Bucuresti; Stenciulescu lulian -com. Costegti, lud. Vilcea; Gigi Tansse - Braila; Rusu Mihai - Suceava: Negriu Mugurel - Arad: Hulus Florin - Rectdqi, iud. Su-ceava: Dan TArnauceanu

- Constanla; Gheorghe Mitea * Oltenita, iud. CSlirqi; Florin Buliga - Constanla: Mihai Cristian - TimF

: soara: .Daniel Dorcea - Constanla; Marius Titaru .- 8ra$ou; Marius Bodea - Sibiu: Flusu Daniel -- Bucur€$ti: Marian Bibicu -Braifa; Cdlin Gheorghe - Bistr4a, jud. Bistrila-Nesaud: Lucian Cazacu - Cimpina, iud. Prahova

. . Dan Ceaug, cod 5478 Moinegti,- str. George Enescu, bl. A-4, sc. 2,

ap 15, jud. Bacdu, sol ici ta urmetoa-i rele scheme: sirena electronicd, ra-

dioreceptor s implu, ca6etotonNK-125 ,,Unitra",

. Tiberlu Szasz, cod 29@ Arad,str. Calimenegti nr. 12, bl. 35, ap. 2.iud. Arad, dore$te schemi de tele-comande de tip proporlional.

o Constantln Radu, cod 2000Ploie$li, str. Frasinetului nr. 7, bl. 7C , sc. A, et. 1, ap. 4, cartier 9 Mai,jud Prahova solicita numerele 5, 6,7. E fi 9 din 1984 ale revistei ,,Startspre vi i tor".

. Lulu Vlasceanu, cod 5115, Po-goanele, str. Unirii nr. 95, jucl. Bu-z6u, solicild schema unui ,,pdstorelectronic" alimentat la baterii.

. Vasile Popescu, cod 100O Rm.Vilcea, str. Dacia nr, 2, cimin 115,sc. A, et. 1, ap. 18, iud. Vilcea, soli-cite urmatoarele scheme: amplifica-lor de antene pentru televiziune, ra-dioreceptor, emilator gi sireni elec-tronici.

. Dan Cristian Opariuc, cod 5750

Falticeni, str. 30 Decernbrie, bl. 1,sc. C, et. 2, ap.6, jud. Suceava, sol i-cite schema unui emiletor-receptovpentru radioamatori.

Benoni Kvasnicek, cod 1756 Fize$,str. Titulescu nr. 295, jud. Carag-Se-verin, doreste schemele radiorecep-loarelor: ,,Pescdrug" qi .,Cora".

crTtToFtilGATntE

crTtTcIFilo Mirel Georgescu, cod 6100

Brai la, str. Focaani nr. 79, jud.Br6ila, oferd numere sau colectiacompletd a revistei ,,Start spre vii*tor" in schimbul unor numere dinrevista ,,$tiinl6 9i Tehnici" sau atunor publicalii cu temaiicd S.F.

I Eugen Mihala$cu, cod 5100 Bu-ziu, str. Cdlunului nr. 3, jud. Buziu,

solicitd schema unui convertizor dec-c.-c.4.

. Liviu Alexe, cod 5041 comTom$ani, sat Loloiasca, str. IAS nr.83, jud. Prahova, solicita schernelecasetofoanelor ..Star MCl2",,,Elec-tronica 302" Si amplificatoare de au-diofrecvenfd (max. 15 w) cu circuiteintegrate.

o Vasile Cristian Dicu, cod 8700Constanta, str. Liliacului nr. 6 km.4-5, jud. Constanla, solicite urma-toarele scheme: amplificator de an-lena pentru televiziune (cu desenulcablajului imprimat), redresor pen-tru incdrcarea bateriilor (cu desenulcablajului imprimat) 9i ientratd eo-l iani.

. lonel Mircea, cod 51'17, comScutelnici, sat Bregareasa nr. 39,iud. Buziu, dore$te schema unuidetector cu cristal Si schimburi depiese electroniee.

. Mihai Amihaesi. cod 580O Su-ceava, str. Tdbiciriei nr. 4. bl. 63.sc. A, ap. 6, et 2, jud. Suceava, do-regte schema unei stalii de ampliti-care 9i a unei sirene eleclronice

$TrTr 8uiltPFc'SiTA

trIEtrtAGTIEIt

I|ARIUS GABOR - Hunedoen. i1, --comandim sd iei legdtura cu cercui -'aeromodele de la Casa pionierilor Qi s.-milor patri€i din localitate lala sa leie' *nul la cars pofi cere detalii: 11726 S:^-tem convinsi ce vei primj tot sprijinL

AttlDftEl AUGUSTIII - Sucurelti-Erisle numeroas€ ca(i din care poi! cc-tin€ d€talii pentru prelucrarea lilmu!ui 'e-versibil color. lli recomanddm de ase-.e-nea se consulli revista ,,Fotografia a€care o poli procura de la raioanet€ :-materiale foto din magazinele brEui?s-tene.

FILIP llARlUS - DumbruYe no+i€ -lud. tLrml. O instalalie laser nu po€l€'realizati de persoane particulare, E-<:emult pra complexi. Despre utilizarile a-serilor ai putut citi in numarul din ciec?--brie '84 al r€vistei

POP RADU - Cehu-Sllventci - in(LSflrf. Privirea prin luneta nu produce r.burari ale vederii. Constructii de iun€:Fam prezentat in revista. Consultind c,f-ec-l;a pe anii treculi vei gasi rdspuns la c'c-blemele care te preocupi

olilcA vlcToR FLoRlir - Yacif!+r- Jud. OhboY[l. Dupd cum ar obs€r!?.'am publical intre limp scheme de :o-.-struclli op-tice gi pentru incepeton ,r.12/191341. ln ceea ce prive$te inlreb.a.e:pe care ne-ai adresat-o iti raspunde..r c€pini acum nici-o nav6 spatiale coftst'wEde om nu a at ins v i teza lumini i

ITUGAFEAil DANIEL - Slt{u. Am p-bl ical schemele necesare cons!r- : : eunei lunele in mai mulle rindurr Coosu-tind coleciia revistei vei putea sa reallzezo asemena construclie.

AVRAIIESCU GEORGETA - 8r€4tDespre Metroul bucure$tan s-a scr:s :-mai multe rinduri in paginile revisler o€-tre Poni a tost unul dinlre oronlerii cr -mioi romdnegti. A creat 9i a condrs -:multe laboratoare: cel de analize ce .elinga Ministerul Agricullurii. 9€ care -=ridicat la treapta de adevarat instt-iui :cercoteri, laboralorul de chimie din rG:'lul Uniyersildlii din lagi, unde a lost ;':-tesor ani dea rindul.

t .Y

GIFTEgEALA ISiTETILGIFI

ctru nlsPB*Bt cfiTIE

Desene de NIC NICOLAESCU

lstqul nostru a gre$lt din nou. Vd rugAm sij aiutati,scriindu-ne respunsul intr-un plic pe carb nu uitdi'se ii-pili, aBluri d€ limbru, talonul de mei ios. Cblig6torul vaprimi Oiploma ,,Start spre viitor" si ufl premiu in obiocte.

Rdspunsul coroct la ,,Gr€Seela istqilof' din numdrultrecut condensatorul electroliti€ 3 x?.aJ y are polaritateainversst i.

Ciitigdtor.ul etapei: SlmtonAdrlan, Bd. Uwrturll nr. fO.bl. 1, *. 1, .p. 40, rsctond 0, Bucun+t

SRtSEAtt lSTITfr .snla loa de nar l ic ioerp

.IJN APARAT DE ELECTROLiZAP5NlRU LABCRATORUL NO5TRLI

- 5A-a FACEM

-sl ,Fi snrsir iNstnlnrlALr:CTRiCA?

t-L---r- tE

16 prg'lid Z5O ld

Fedaclwlef: tlHAl HEGULESCUGolecllvul rodaclbnal:Ing- IOAN YOICU * sscr.ls

re.pont8bfi de redaclhlng. tLrE cHtRotuNIC NIGOLAESCUREDACTIA: Brcuregd, Pi4a Scitndi nr it€leton 17 60 10, interior 1444Administefia: Hitura,,Scirfraia". Tipa^dCombinatul poligrafic,.Casa Scinl6ii'Abonamento - prin oflciile 9i agentr;|eP.T.T.R. Cititorii din strdnEtaie se Doiabona prin ,,ROMPRESFILATELIA' -Soctorul export-imporl fesd P.O. Bcr12-aJ1, telex 1@76 prsfir BucurE$ti, Ca-lea Grivtfei nr. 64--€6.trnrrcd|.la n€puHlcd. nu

- Ir.-

pohri

lu0T

Fltlzg{

E

IotrFutuJUJ

I

ItfztsItF

Petre Draice

tft'I'J

t . t fJJ