Monografie contabila: transport rutier marfa

Aspecte generale

Cadrul legal in desfasurarea activitatii de transport rutier de marfuri si de persoane il constituie OUG. 109/2005, cu modificarile si completarile ulterioare.

Dispozitiile prezentei ordonante de urgenta constituie cadrul general pentru organizarea, efectuarea si asigurarea desfasurarii transporturilor rutiere de marfuri si de persoane, precum si a activitatilor conexe acestora pe teritoriul Romaniei, in conditii de siguranta si calitate, cu respectarea principiilor liberei concurente, garantarea accesului liber si nediscriminatoriu la piata transportului rutier si a masurilor de protectie a mediului inconjurator, a drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor fizice si juridice si pentru satisfacerea necesitatilor economiei nationale si nevoilor de aparare ale tarii.

 

Activitatile de transport rutier, precum si activitatile conexe acestora se desfasoara astfel incat sa fie respectate reglementarile in vigoare privind conditiile de lucru, de exploatare a vehiculelor rutiere si de utilizare a infrastructurii rutiere, precum si conditiile privind siguranta circulatiei.

In toate raporturile generate de activitatea de transport rutier si de activitatile conexe acesteia, protectia vietii umane si a mediului este prioritara.

Costuri – cheltuieli fixe si variabile. Calculatia de cost pentru un transport

Clasificarea costurilor variabile si a celor fixe in cadrul companiei de transport

Costuri fixe:

· asigurari si alte taxe;

· cheltuieli logistice (chirii, cu personalul, telefoane, papetarie);

· amortizarea.

Costuri variabile:

· taxe in parcurs, in frontiera;

· autorizatii;

· salarii soferi (in functie de timp sau kilometri parcursi);

· combustibili, consumabile, reparatii;

· diurne cu soferii si vize.

Calculatia de cost pentru un transport

Calculul costului se poate face in functie de numarul de kilometri parcursi si in functie de numarul de ore afectate unui transport.

Pe baza costurilor pe kilometri si pe ora, se stabileste tariful transportului pe tona.

Elementele principale ce se analizeaza in cadrul acestui subiect sunt:

· numarul de kilometri atribuiti transportului;

· numarul de ore atribuite pentru transport;

· calculul costurilor pe kilometru;

· calculul costurilor pe ora;

· calculul costurilor pe tona.

Pretul pentru o cursa la intern se taxeaza la kilometru, iar pe extern in general se taxeaza la cursa. Cresterea pretului este direct influentata de scumpirea carburantilor.

Activele fixe si amortizarea lor

Pentru desfasurarea activitatii, societatea recurge la achizitionarea unor vehicule de la furnizori interni. Tipul de amortizare folosita este amortizarea lineara.

Reflectarea in contabilitate

Societatea achizitioneaza 2 autocamioane de la un furnizor intern de imobilizari.

Inregistrare achizitie autocamioane (factura + proces verbal de receptie)

%

213 = 404

„Instalatii tehnice,mijloace „Furnizori de imobilizari”

de transport animale si plantatii”

4426

„TVA deductibila”

Potrivit art. 32, punctul 10 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 34, din 11 aprilie 2009 cu privire la rectificarea bugetara pe anul 2009 si reglementarea unor masuri financiar – fiscale, in Legea nr. 571/2003, privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, s-a introdus un articol nou, art. 1.451, intitulat „Limitari speciale ale dreptului de deducere” .

Conform acestuia, nu se mai permite, in anumite conditii, deducerea taxei pe valoarea

adaugata aferente achizitiilor de vehicule cu o greutate sub 3,5 tone, destinate exclusiv transportului de persoane, inclusiv pentru combustibilul necesar functionarii vehiculelor aflate in proprietatea sau in folosinta persoanelor impozabile.

Aceasta masura se va aplica in perioada 1 mai 2009 – 31 decembrie 2010 si prevede si o serie de exceptii ce vizeaza in principal vehiculele utilizate exclusiv in scopul desfasurarii activitatii economice, precum si combustibilul aferent utilizarii acestora.

Alin. (1) al art. 1.451, din Codul fiscal prevede ca eliminarea dreptului de deducere se aplica numai pentru achizitiile de vehicule, care sunt destinate exclusiv pentru transportul rutier de persoane, cu o greutate maxima autorizata care sa nu depaseasca 3.500 kilograme si care sa nu aiba mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzand si scaunul soferului.

Prin urmare, vehiculele care prin constructie si echipare sunt destinate transportului mixt, respectiv, atat transportului de persoane, cat si transportului de marfuri (cum ar fi: autofurgonetele, autocamioanele, autodubele), nu intra sub incidenta noilor prevederi care limiteaza deducerea TVA, chiar daca din punct de vedere al greutatii si al numarului de locuri de pasageri s-ar situa in limitele prevazute de art. 1.451, din Codul fiscal.

Alin. (1) mentionat mai sus prevede ca limitarea deducerii TVA se aplica si pentru combustibilul necesar functionarii vehiculelor aflate in proprietatea sau in folosinta persoanei impozabile.

- Plata integrala furnizor imobilizari:

404 = 512

„Furnizori de imobilizari” „Conturi curente la banci”

- Inregistrare amortizare mijloc fix :

6811 = 2813

„Cheltuieli de exploatare cu imobilizarile” „Amortizarea instalatiilor, mijloace transport”

Societatea a incheiat un contract de prestari servicii cu un client pentru care va efectua transport de marfa pe ruta Constanta – Oradea pentru o perioada de 2 luni.

Soferului i se va acorda un avans de trezorerie in baza unei dispozitii de plata, in vederea deplasarii in interes de serviciu, pentru a efectua primul transport.

542 = 5311

„Avansuri de trezorerie” „Casa in lei”

La intoarcerea din delegatie, soferul justifica avansul primit dupa cum urmeaza, pe baza ordinului de deplasare:

· factura vulcanizare;

· factura cazare hotel;

· diurna acordata de 32,5 lei x 4 zile;

· bonuri fiscale combustibil.

In conformitate cu modificarile Codului fiscal, incepand cu 01.05.2009, cheltuielile inregistrate in contabilitate, care nu au la baza un document justificativ, potrivit legii, prin care sa se faca dovada efectuarii operatiunii sau intrarii in gestiune, dupa caz, sunt cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil, conform art. 21, alin. (4), lit. f), din Legea nr. 571/2003, privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.

Inregistrarea in contabilitate a bunurilor achizitionate sau a cheltuielilor efectuate de entitate si achitate pe baza de bon fiscal (cu numerar sau card bancar), se poate efectua daca:

a) entitatea solicita furnizorului factura aferenta bunurilor livrate sau serviciilor prestate, avand ca anexa bonul fiscal emis de aparatul de marcat electronic fiscal

sau

b) entitatea justifica cheltuielile efectuate fie prin documente care atesta intrarea in gestiune a bunurilor achizitionate, fie cu alte documente, cum sunt: ordin de deplasare, decont de cheltuieli, la care se anexeaza bonul fiscal, documentele respective fiind avizate de persoana care aproba efectuarea acestor cheltuieli.

Exceptie fac si bonurile de combustibil pentru care la acest moment nu se considera obligatorie atasarea facturii la bon fiscal.

- Inregistrarea in contabilitate a documentelor justificative pentru deplasare:

% = 401 factura vulcanizare

„Furnizori”

628

„Alte cheltuieli cu servicii terti”

4426

„TVA deductibila”

% = 401 factura cazare

„Furnizori”

625

„Cheltuieli cu deplasari, detasari”

4426

„TVA deductibila”

% = 401 bonuri fiscale combustibil

„Furnizori”

6022

„Cheltuieli cu combustibilul”

4426

„TVA deductibila”

- Decontarea avansului:

401 = 542

„Furnizori” „Avansuri de trezorerie”

- Diurna:

625 = 542

„Cheltuieli cu deplasari, detasari” „Avansuri de trezorerie”

- Restituire avans:

542 = 5311

„Avansuri de trezorerie” „Casa in lei”

- Se factureaza clientului contravaloarea cursei de transport marfa pe ruta Constanta – Oradea.

4111 = %

„Clienti”

704

„Venituri din lucrari si servicii”

4427

„TVA colectata”

- Incasarea facturii:

5121 = 4111

„Conturi la banci in lei” „Clienti”

- Se cumpara de la furnizorii de echipamente de protectie, salopete de protectie pentru mecanic si sofer.

% = 401

„Furnizori”

303

„Obiecte de inventar”

4426

„TVA deductibila”

Ziua urmatoare se dau in folosinta salopetele si se inregistreaza uzura pe baza bonului de consum.

- 50% suporta societatea:

603 = 303

„Cheltuieli cu obiectele de inventar” „Obiecte de inventar”

- 50% suporta angajatii:

4282 = %

„Alte creante cu personalul”

7588

„Alte venituri din exploatare”

4427

„TVA colectata”

- Darea in consum:

603 = 303

„Cheltuieli cu obiectele de inventar” „Obiecte de inventar”

Se achizitioneaza bonuri valorice de motorina de la SC „X” SA, conform facturii fiscale.

% = 401

„Furnizori”

5328

„Alte valori”

4426

„TVA deductibila”

Soferul, aflat in cursa la Oradea, cumpara cu bonurile valorice combustibil de la o statie a SC „X” SA motorina, necesara derularii in continuare a cursei, primind chitanta justificativa.

6022 = 5328

„Cheltuieli privind combustibilul” „Alte valori”

Principiul prevalentei economicului asupra juridicului

 

Problema fiscala Prevalenta economicului asupra juridicului este un principiu de baza de care trebuie sa tinem cont in activitatea noastra. In ce consta acest principiu? Care sunt situatiile in care aplicam acest principiu?

1. Fondul este mai important decat forma Prezentarea valorilor din cadrul elementelor din bilant si contul de profit si pierdere se face tinand seama de fondul economic al tranzactiei sau al operatiunii raportate, nu numai de forma juridica a acestora.

Respectarea acestui principiu are drept scop inregistrarea in contabilitate si prezentarea fidela a operatiunilor economico-financiare, in conformitate cu realitatea economica, punand in evidenta drepturile si obligatiile, precum si riscurile asociate acestor operatiuni.

Evenimentele si operatiunile economico-financiare trebuie evidentiate in contabilitate asa cum acestea se produc, in baza documentelor justificative.

Documentele care stau la baza inregistra rii in contabilitate a operatiunilor economico-financiare trebuie sa reflecte intocmai modul

cum acestea se produc, respectiv sa fie in concordanta cu realitatea.

De asemenea, contractele incheiate intre parti trebuie sa prevada modul de derulare a operatiunilor si sa respecte cadrul legal existent.

In conditii obisnuite, forma juridica a unui document trebuie sa fie in concordanta cu realitatea economica. In cazuri rare, atunci cand exista diferente intre fondul sau natura economica a unei operatiuni sau tranzactii si forma sa juridica, entitatea va inregistra in contabilitate aceste operatiuni, cu respectarea fondului economic al acestora.

Entitatile au obligatia ca la contabilizarea operatiunilor economico-financiare sa tina seama de toate informatiile disponibile, astfel incat sa fie extrem de rare situatiile in care natura operatiunii, determinata pe baza principiului prevalentei economicului asupra juridicului, sa difere de cea care ar fi stabilita in lipsa aplicarii acestui principiu.

2. Exemple Exemple de situatii cand se aplica principiul prevalentei economicului asupra juridicului pot fi considerate:

* incadrarea, de catre utilizatori, a contractelor de leasing in leasing operational sau financiar; * incadrarea operatiunilor la vanzare in nume propriu sau comision, respectiv consignatie; * recunoasterea veniturilor, respectiv a cheltuielilor in contul de profit si pierdere sau ca venituri in avans, respectiv cheltuieli in avans; * incadrarea participatiilor ca fiind detinute pe termen lung sau pe termen scurt; * recunoasterea participatiilor detinute ca fiind de natura actiunilor detinute la entitati afiliate, a intereselor de participare sau sub forma altor imobilizari financiare; * incadrarea reducerilor acordate, respectiv primite, la reduceri comerciale sau financiare.

Concluzie Principiul prevalentei economicului asupra juridicului beneficiaza acum de o reglementare mai clara.

Asadar, in cazul in care exista diferente intre fondul sau natura economica a unei operatiuni sau tranzactii si forma sa juridica, entitatea va inregistra in contabilitate aceste operatiuni, cu respectarea fondului economic al acestora

Acte normative aplicabile: Pct. 46 alin. (1)-(4) din Reglementarea contabila conforma cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene, aprobata prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009

Creante si datorii prescrise. Cum le inregistram?

 

Problema fiscala Cand se prescriu creantele si datoriile? Cand se intrerupe termenul de prescriptie? Cum se inregistreaza in contabilitate creantele si datoriile prescrise?

1. Cand se prescriu creantele si datoriile? Termenul de prescriptie a dreptului la actiune al creditorului impotriva debitorului care nu si-a achitat datoria la scadenta este termenul de drept comun in materie de obligatii comerciale, respectiv 3 ani.

Acelasi termen, 3 ani, este prevazut de lege si pentru prescriptia dreptului de a cere executarea silita a titlurilor executorii – hotarari judecatoresti, contracte autentice etc. – obtinute impotriva debitorului rau-platnic.

2. Cand se intrerupe termenul de prescriptie? Prescriptia se intrerupe:

a) prin recunoasterea dreptului a carui actiune se prescrie, facuta de catre debitor; b) prin introducerea unei cereri de chemare in judecata ori de arbitrare, chiar daca cererea a fost introdusa la o instanta judecatoreasca ori la un organ de arbitraj, necompetent; c) pe data indeplinirii de catre debitor a unui act voluntar de executare a obligatiei prevazute in titlul executoriu ori a recunoasterii, in orice alt mod, a datoriei; d) pe data depunerii cererii de executare, insotite de titlul executoriu, chiar daca a fost adresata unui organ de executare necompetent; e) pe data indeplinirii in cursul executa rii silite a unui act de executare; f) pe data depunerii cererii de reluare a executarii.

Prescriptia nu este intrerupta daca s-a pronuntat incetarea procesului, daca cererea de chemare in judecata sau executare a fost respinsa, anulata sau daca s-a perimat, ori daca cel care a facut-o a renuntat la ea.

Intreruperea sterge prescriptia inceputa inainte de a se fi ivit imprejurarea care a intrerupt-o. Dupa intrerupere incepe sa curga o noua prescriptie.

Atentie Asadar, in cazul in care creantele si datoriile au fost inventariate, verificate si confirmate pe baza „Extrasului de cont“ sau au fost

confirmate debitele prin orice alta modalitate, termenul de prescriptie se va intrerupe si va incepe sa curga un nou termen de prescriptie de la data recunoasterii debitului.

3. Cum se inregistreaza in contabilitate creantele si datoriile prescrise? La scaderea din evidenta a creantelor si datoriilor ale caror termene de incasare sau de plata sunt prescrise, trebuie sa demonstram ca au fost intreprinse toate demersurile legale pentru decontarea acestora.

Contul 658 „Alte cheltuieli de exploatare“ Cu ajutorul acestui cont se tine evident a altor cheltuieli de exploatare.

In debitul contului 658 „Alte cheltuieli de exploatare“ se inregistreaza sumele prescrise, scutite sau anulate, reprezentand creante fata de clienti, debitori diversi etc. (411, 461 si alte conturi in care urmeaza sa se evidentieze sumele prescrise sau anulate).

Contul 758 „Alte venituri din exploatare“ Cu ajutorul acestui cont se tine evident a veniturilor realizate din alte surse decat cele nominalizate in conturile distincte de venituri ale activitatii de exploatare.

In creditul contului 758 „Alte venituri din exploatare“ se inregistreaza sumele prescrise, scutite sau anulate, potrivit legii, reprezentand datorii fata de furnizori, creditori diversi, actionari/asociati (401, 404, 462, 455, 457 si alte conturi in care urmeaza sa se evidentieze sumele respective).

Contul 8034 „Debitori scosi din activ, urmariti in continuare“ Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta debitorilor care au fost scosi din activul entitatii, ca insolvabili sau disparuti, care, in conformitate cu dispozitiile legale, trebuie urmariti in continuare pana la reactivare sau implinirea termenului de prescriptie.

In debitul contului 8034 „Debitori scosi din activ, urmariti in continuare“ se inregistreaza sumele datorate de debitorii insolvabili sau disparuti, scosi din activ, iar in credit, sumele reactivate ca urmare a revenirii debitorilor la starea de solvabilitate sau sumele ale caror termene de urmarire s-au prescris.

Soldul contului reprezinta sumele datorate de debitorii insolvabili sau disparuti scosi din activ, nereactivate.

Concluzie Incepand cu data de 1 ianuarie 2010, odata cu intrarea in vigoare a Ordinului ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009, ce abroga Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.752/2005, s-a modificat si modalitatea de inregistrare in contabilitate a datoriilor/creantelor

prescrise.

Pentru scoaterea din evidenta a datoriilor si creantelor prescrise, entitatile vor trebui sa faca dovada ca au intreprins toate demersurile legale pentru decontarea acestora. De asemenea, daca potrivit vechilor reglementari, datoriile/creantele prescrise se inchideau prin contul 117 „Rezultatul reportat“, noile reglementari prevad ca acestea se inchid prin conturile de venituri si cheltuieli, respectiv contul 658 „Alte cheltuieli de exploatare“ si contul 758 „Alte venituri din exploatare“, in cursul exercitiului financiar.

Acte normative aplicabile: Pct. 187 din Reglementarea contabila conforma cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene, aprobata prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009 Capitolul VII Functiunea conturilor din Reglementarea contabila conforma cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene, aprobata prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009 Art. 16 si 17 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva Art. 40 5 indice2 din Codul de procedura civila

Aplicarea Legii perisabilitatilor in cazul unor produse defectate la transport

 

Intrebare: Un SRL a achizitionat niste seminee, dar in timpul transportului unul s-a spart. Cum se procedeaza, se aplica legea perisabilitatilor, sa mai colecteaza TVA si ce documente trebuie intocmite si care sunt inregistrarile contabile?

Responsabil pentru aceasta paguba care a avut loc pe timpul transportului este firma care a efectu-at transportul bunurilor sau furnizorul care nu a ambalat produsele in mod corespunzator. Pentru aceste produse nu sunt aplicabile prevederile H.G. nr. 831/1997 din

27 mai 2004 pentru aprobarea Normelor pri-vind limitele admisibile de perisabilitate la marfuri in procesul de comercializare.

Starea produsului livrat de catre furnizor, dar care nu mai poate intra in circuitul economic la cum-parator, trebuie constatata de catre comisia de receptie a bunurilor prin nota de receptie si constatare de diferente care se intocmeste in trei exemplare.

In situatia in care valoarea bunurilor in cauza, inclusiv TVA aferenta nu mai poate fi recuperata de la transportator sau de la furnizor, urmeaza a fi suportata de catre firma dvs. pe cheltuieli nedeductibile d.p.d.v. fiscal la determinarea profitului impozabil.

Inregistrarea contabila a bunurilor primite se poate efectua in baza urmatoarelor formule contabile prezentate asupra unui caz ipotetic prin care sunt achizitionate 10 seminee, la un pret de 180 lei, exclusiv TVA:

• receptia bunurilor in baza facturii primite de la furnizor, in valoare totala de 2.142 lei, din care baza de impozitare 1.800 lei si 342 lei TVA :

371 = % 2.142 „Marfuri” 401 1.800 „Furnizori” 4426 342 „TVA deductibila”

• inregistrarea pe cheltuieli nedeductibile a contravalorii unui semineu spart in baza exemplarului 3 al notei de receptie ca document justificativ:

                          658                    =                   371                 180          „Alte cheltuieli de exploatare”                  „Marfuri”

(analitic distinct)

• concomitent, ajustarea dreptului de deducere aferenta bunului care nu mai poate fi utilizat:

                          658                  =                        4426            34,20         „Alte cheltuieli de exploatare”               „TVA deductibila” (analitic distinct)

Ajustarea TVA deduse se efectueaza in baza prevederilor articolului 148 litera c) conform caruia persoana impozabila isi pierde dreptul de deducere a taxei pentru bunurile mobile nelivrate si a punctului 53 alineatul (1) din normele de aplicare conform caruia ajustarea taxei deductibile se efectueaza numai in situatia in care nu are loc o livrare catre sine reglementata prin art. 128 alin. (4) sau art. 129 alin. (4) din Codul fiscal. In acest caz, prin ajustare se anuleaza dreptul de deducere exercitat initial.

In concluzie, pentru astfel de situatii nu se colecteaza TVA, dar se diminueaza suma TVA deduc-tibila (342 lei – 34, 20 = 307,80 lei) inscrisa in factura furnizorului (342 lei).

Daca bunurile sunt achizi-tionate de la un partener situat pe teritoriul Romaniei, prin declaratia cod 394 se raporteaza intreaga suma inscrisa in factura emisa de catre furnizor, fara a tine cont de faptul ca pe parcursul transportului au avut loc distrugerea partiala a

bunurilor. La fel se procedeaza si in cazul unei achizitii intracomunitare de bu-nuri cand se raporteaza prin declaratia cod 390 intreaga cantitate expediata de catre furnizor.

Inregistrare factura constructie site

 Intrebari: 1. am facturat catre o persoana fizica din Marea Britanie realizarea unui site; factura emisa de mine este cu tva.

2. am facturat catre o societate din SUA realizarea unui site, factura emisa de mine este cu TVA.

3. am primit o factura de la un furnizor din franta (abonament utilizare site-uri), am cod valid de la furnizor, pot sa imi deduc TVA?

Va rog mult sa imi spuneti daca este corect din punct de vedere al TVA, pentru fiecare operatiune.

Solutie oferita de Serviciul de Consultana al Consilier TVA Beneficiaza si tu de vocucherul de reducere pentru consultanta personalizata

detalii aici

Serviciile prestate de firma pe care o reprezentati se incadreaza in categoria serviciilor furnizate pe cale electronica care sunt definite la art. 1251 din Codul fiscal „Semnificatia unor termeni si expresii” la punctul 26.

In aceasta categorie se incadreaza:

* furnizarea si conceperea de site-uri informatice; * mentenanta la distanta a programelor si echipamentelor; * furnizarea de programe informatice - software - si actualizarea acestora; * furnizarea de imagini, de texte si de informatii; * punerea la dispozitie de baze de date; * furnizarea de muzica, de filme si de jocuri, inclusiv jocuri de noroc.

Persoana fizica din Marea Britanie reprezinta o persoana neimpozabila care nu este obligata la plata TVA in calitate de beneficiar, motiv pentru care nici nu este obligata sa se inregistreze in scopuri de TVA in statul sau in care domiciliaza.

Tocmai de aceea, pentru o astfel de operatiune ati procedat corect aplicand regula de taxare reglementata prin articolul 133 alineatul 3 conform careia daca serviciile sunt prestate de o persoana impozabila catre o persoana neimpozabila, serviciile au locul si se impoziteaza la locul unde este stabilit prestatorul.

Avand in vedere faptul ca persoana fizica are domiciliul intr-un stat membru, pentru serviciile prestate de catre firma dvs. nu se incadreaza la exceptia de la regula generala de taxare reglementata prin articolul 133 alin. (3).

O astfel de exceptie este reglementata prin articolul 133 alin. (5) lit. e) pct. 11 prin care se

precizeaza faptul ca locul serviciilor furnizate pe cale electronica este considerat a fi locul unde „beneficiarul este stabilit sau isi are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita, daca respectivul beneficiar este o persoana neimpozabila care este stabilita sau isi are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita in afara Comunitatii”.

Persoana juridica din S.U.A. reprezinta o persoana impozabila pentru care se aplica exceptia de la regula generala reglementata prin articolul 133 alineatul (5) litera e) punctul 11 precizata anterior.

In acest caz, serviciul nu este impozabil in Romania, fiind impozabil la beneficiar, in S.U.A. Din acest motiv, consider ca nu ar fi trebuit sa colectati TVA la factura emisa. Pentru acest considerent aduc drept argument prevederile punctului 13 alineatul 11 din normele de aplicare ale articolului 133 prin care se prevede faptul ca serviciile pentru care se aplica prevederile art. 133 alin. (5) lit. e) din Codul fiscal, prestate de o persoana impozabila stabilita in Romania catre un beneficiar persoana neimpozabila care nu este stabilita pe teritoriul Comunitatii, nu au locul in Romania. In astfel de situatii sunt aplicabile prevederile art. 133 alin. (2) din Codul fiscal conform caruia serviciile au locul si se impoziteaza la locul unde este stabilit bene-ficiarul, indiferent de faptul ca este o persoana impozabila stabilita in interiorul Comunitatii sau in afara acesteia.

In acest caz, este suficient ca firma dvs. din Romania sa faca dovada ca beneficiarul este stabilit in afara Comunitatii, dovada fiind comunicarea de catre client a sediului activitatii sale economice sau a se-diului fix din afara Comunitatii.

In acest caz, deoarece serviciul nu este impozabil in Romania, aveti urmatoarele obligatii fiscale referitoare la TVA:

- sa emiteti factura in valuta negociata, la data prestarii serviciului, completata cu toate informatiile im-puse prin art. 155 alin. (5) din Codul fiscal; - sa nu colectati T.V.A.; - sa inscrieti pe factura mentiunea “neimpozabil in Romania” conform obligatiei de la articolul 155, alineatul 5, lit. k) 10; - sa inregistrati factura in evidenta contabila la cursul valutar din data emiterii; - sa evidentiati factura emisa in jurnalul pentru vanzari; - sa raportati operatiunea prin decontul de T.V.A. la randul 3.

Referitor la factura primita de la furnizorul din Franta, consider ca serviciul respectiv se incadreaza la prestari intracomunitare de servicii, caz in care furnizorul nu ar fi trebuit sa va emita factura cu TVA co-lectata deoarece pentru acest serviciu toti partenerii din state membre sunt obligati sa taxeze serviciul la locul consumului.

Aceasta obligatie rezulta din prevederile Directivei CEE nr. 8 din 12 februarie 2008 de modificare a Directivei 2006/112/CE in ceea ce priveste locul de prestare a serviciilor.

Cu unele exceptii, prin aceasta directiva s-a stabilit faptul ca locul de prestare al serviciilor este considerat locul "consumului" acelor servicii, deci la beneficiar. Prin aceasta directiva se precizeaza faptul ca „in cazul prestarilor de servicii catre persoane impozabile, norma generala privind locul de prestare a serviciilor ar trebui sa ia in considerare locul unde este stabilit destinatarul, si nu cel unde este stabilit furnizorul”.

Aceasta regula a fost reglementata prin Codul fiscal la articolul 133 alineatul 2 conform careia locul de prestare al serviciilor catre o persoana impozabila este locul unde beneficiarul

respectiv are stabilit sediul activitatii sale economice sau locul unde se afla sediul fix sau domiciliul stabil sau resedinta obis-nuita. Astfel, in situatia prezentata de dvs., serviciul ar trebui considerat de partenerul din Franta neimpozabil pe teritoriul Frantei dar impozabil in Romania.

In aceste conditii, firma dvs. ar fi fost obligata sa aplice regimul de taxare inversa concretizat prin formula contabila 4426 = 4427. Pentru suma TVA inscrisa in factura furnizorului, nu aveti drept de de-ducere chiar daca furnizorul prezinta un cod valid de TVA.

Prin decontul de TVA cod 300 nu se poate exercita dreptul de deducere TVA a unei sume inscrise in factura emisa de catre un furnizor sau prestator stabilit intr-un stat membru. Prin decontul 300 se poate deduce doar suma TVA colectata de catre un fur-nizor sau prestator stabilit pe teritoriul Romaniei.

Totusi, in masura in care este posibili, va recomand sa discutati cu acest prestator astfel incat sa corecteze factura considerand serviciul neimpozabil in Franta in baza prevederilor cuprinse la articolul 44 din Directiva 8 (echivalent al articolului 133 alineatul 2 din Codul fiscal “Locul de prestare a serviciilor catre o persoana impozabila care actioneaza ca atare este locul unde respectiva persoana si-a stabilit sediul activitatii sale economice.

Cu toate acestea, in cazul in care aceste servicii sunt furnizate catre un sediu comercial fix al persoanei impozabile, aflat in alt loc decat sediul activitatii sale economice, locul de prestare a serviciilor este locul unde se afla respectivul sediu comercial fix. In absenta unui astfel de loc sau sediu comercial fix, locul de prestare a serviciilor este locul unde persoana impozabila care primeste aceste servicii isi are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita”.

Astfel, serviciul s-ar incadra la achizitie intracomunitara de servicii pentru care se aplica taxarea inversa si se efectueaza raportarea prin declaratia recapitulativa cod 390 cu simbolul A.

Se pare ca prestatorul din Franta a incadrat eronat serviciul prestat la articolul 45 din Directiva 8 (echivalent al articolului 133 alineatul 3 din Codul fiscal) conform caruia "Locul de prestare a serviciilor catre o persoana neimpozabila este locul unde prestatorul si-a stabilit sediul activitatii sale economice. Cu toate acestea, in cazul in care aceste servicii sunt prestate de la un sediu comercial fix al prestatorului, aflat in alt loc decat sediul activitatii sale economice, locul de prestare a serviciilor este locul unde se afla respectivul sediu comercial fix. In absenta unui astfel de loc sau sediu fix, locul de prestare a serviciilor este locul unde prestatorul isi are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita."

Amortizari privind imobilizarile corporale

 

O societate comerciala detine o cladire achizitionata in februarie 2006 cu 750.000 lei , amortizata pentru valoarea de 300.000 lei pe care o da spre vanzare in octombrie 2007 la un pret de 250.000 lei , TVA 19 %.

Recunoasterea in contabilitate a operatiei de vanzare si a scoaterii din gestiune se

realizeaza astfel:

1. Vanzarea pe baza facturi

461 Debitori diversi = 7588 Venituri din 250.000

vanzarea activelor si

alte operatii de capital

461 Debitori diversi = 4427 TVA colectata 47.500

2. Scoaterea din gestiune:

2812 Amortizarea constructiilor = 212 Constructii 300.000

6583 Cheltuieli privind

active cedate si alte operatii = 212 Constructii 450.000

de capital

Recunoasterea amortizarii in cazul cedarii cu titlu gratuit a unei cladiri

O societate comerciala cedeaza cu titlu gratuit o cladire recunoscuta in contabilitate la valoarea de 350.000 lei , amortizata pentru 200.000 lei. In momentul cedarii , cladirea este evaluata la valoarea justa de 150.000 lei.

Donatia cladirii genereaza pe de o parte o inregistrare privind scoaterea din gestiune a imobilizarii , la valoarea de intrare si pe de alta parte inregistrarea cheltuielii determinate de donatie.

:Scoaterea din gestiune ־

2812 Amortizarea constructiilor = 212 Constructii 200.000

6583 Cheltuieli privind

activele cedate si alte = 212 Constructii 150.000

operatii de capital

:recunoasterea cheltuielii generate de donatie ־

6582 Donatii si subventii acordate = 7588 Alte venituri de exploatare 150.000

Iesirea imobilizarilor corporale prin cedari cu titlu gratuit (donatii) determina numai inregistrarea scaderii din evidenta a imobilizarilor donate , operatiune ce rezulta din procesul verbal de predare –primire.

Reflectarea in contabilitate se realizeaza diferit in raport de recuperarea intergrala sau

partiala a valorii de inregistrare a imobilizarii.

Recunoasterea amortizarii in cazul casarii unui activ la sfarsitul duratei utile de viata economica.

O societate comerciala detine un utilaj in valoare de 250.000 lei –valoare de intrare. La sfarsitul duratei utile de viata economica utilajul este casat.

Valoarea contabila a imobilizarilor corporale a fost recuperata integral.

· Scoaterea din functiune a utilajului

2813 Amortizarea instalatiilor,mijloacelor = 2131 Echipamente 250.000

de transport , animalelor si plantatiilor tehnologice

Recunoasterea amortizarii in cazul casarii unui activ care nu este amortizat complet.

O societate comerciala detine un utilaj in valoare de 250.000 lei –valoare de intrare. Societatea hotaraste casarea utilajului , pentru care s-a inregistrat o amortizare cumulata de 200.000 lei.

Valoarea contabila a fost recuperata partial, recunoasterea in contabilitate a scoaterii din functiune a utilajului este urmatoarea:

2813 Amortizarea instalatiilor,mijloacelor = 2131 Echipamente 200.000

de transport, animalelor si plantatiilor tehnologice

6583 Cheltuieli privind activele cedate = 2131 Echipamente 50.000

si alte operatii de capital tehnologice

Recunoasterea amortizarii unui activ dupa inventariere.

. Se constata la inventariere un plus la mobilier comercial, in valoare de 3.000 lei, care se amortizeaza pe o perioada de 4 ani.

· Inregistrarea plusului de inventar

214 Mobilier , aparatura birotica = 134 Plusuri de inventar 3.000

si alte active corporale de natura imobilizarilor

· Amortizarea lunara a mobilierului :3.000 :48 luni=62,5 lei

6811 Cheltuieli de expl. privind amortizarea = 2814 Amortizarea altor 62,5

Imob. corporale

· Includerea lunara la venituri a unei parti din valoarea plusului la inventar:

134 Plusuri la inventar de natura imobilizarilor = 7584 Venituri din subventii 62,5

pt. investitii

Prestare de servicii online catre Gibraltar

 Intrebare O persoana juridica, avand sediul fix in Romania, neinregistrata in scopuri de TVA livreaza servicii de publicitate pe Internet unei firme cu sediul in Gibraltar. Persoana juridica din Romania este obligata sa se inscrie ca platitor de TVA?

In primul rand trebuie sa mentionez faptul ca Gibraltar nu este inclusa in teritoriul statelor membre chiar daca Regatul Unit este raspunzator de relatiile internationale ale Gibraltarului.

Gibraltar figureaza in lista statelor terte chiar si in anexa XIV din Regulamentul (CE) NR. 612/2009 din 7 iulie 2009 de stabilire a normelor comune de aplicare a sistemului de restituiri la export pentru produsele agricole (reformare) publicat in Jurnalul Oficial nr. L 186 din 17 iulie 2009, p. 1 – 58.

Gibraltar este un teritoriu european ale carei relatii externe sunt gestionate de un stat membru, respectiv Marea Britanie, dar care nu face parte integranta din teritoriul vamal al Comunitatii.

In al doilea rand, avand in vedere faptul ca serviciile de publicitate on-line nu se incadreaza la exceptii, firma dvs. trebuie sa aplice regula generala de taxare reglementata prin articolul 133 alineatul 2 din Codul fiscal conform careia locul prestarii este considerat locul unde beneficiarul este stabilit sau are un sediu fix sau domiciul stabil sau resedinta obisnuita.

Aceasta regula se aplica in situatia in care beneficiarul din Gibraltar al serviciilor prestate este o persoana impozabila, adica o persoana care realizeaza operatiuni economice.

Aceasta regula se aplica indiferent de faptul ca firma din Gibraltar este sau nu este inregistrata in scopuri de TVA. Serviciul este neimpozabil in Romania, dar impozabil in Gibraltar.

Aceiasi regula de taxare se aplica si in situatia in care firma din Gibraltar ar fi inregistrata in scopuri de TVA intr-un stat membru, de exemplu in Marea Britanie. In ambele cazuri, serviciul nu este impozabil in Romania.

Chiar daca nu este impozabil in Romania, veniturile realizate de firma dvs. sunt considerate elemente de calcul ale cifrei de afaceri de 35.000 euro, motiv pentru care facturile emise trebuie evidentiate in jurnalul pentru vanzari care se intocmeste chiar daca firma din Romania se afla in regimul special de scutire.

Asa cum am precizat anterior, in cele doua situatii serviciul este neimpozabil in Romania. Singura diferenta dintre cele doua situatii ipotetice ar fi ca serviciul prestat catre un sediu fix din Marea Britanie al unei firme stabilite in Gibraltar, se incadreaza la prestari intracomunitare de servicii care trebuie raportate si prin declaratia cod 390.

Daca serviciul este utilizat numai de sediul activitatii economice din Gibraltar, operatiunea nu reprezinta o prestare intracomunitara de servicii, motiv pentru care nu se raporteaza prin declaratia cod 390.

Daca operatiunea se incadreaza la prestari intracomunitare de servicii, firma din Romania care se afla in regimul special de scutire este obligata sa se inregistreze in scopuri de TVA doar pentru astfel de operatiuni.

Asa cum sunt definite prin normele de aplicare ale Codului fiscal modificate prin H.G. nr. 1620/2009 la punctul 13 alineatul 7, pentru o persoana impozabila din Romania, serviciile intracomunitare sunt serviciile efectuate de prestatori stabiliti in Romania catre beneficiari persoane impozabile stabilite pe teritoriul Comunitatii pentru care se aplica regula generala de taxare reglementata prin articolul 133 alineatul 2 din Codul fiscal.

Daca firma dvs. urmeaza sa presteze astfel de servicii, inainte de realizarea acestora, are obligatia sa se inregistreze in scopuri de TVA doar pentru prestarea acestor servicii. Inregistrarea este valabil si in situatia in care intentioneaza sa efectueze si operatiuni de achizitie intracomunitara de bunuri si servicii.

Obligatia de inregistrare rezulta din prevederile articolului 153^1 alineatul 1 litera b) conform caruia " (1) Are obligatia sa solicite inregistrarea in scopuri de TVA, conform prezentului articol: b) persoana impozabila care are sediul activitatii economice in Romania, neinregistrata si care nu are obligatia sa se inregistreze conform art. 153, si care nu este deja inregistrata conform lit. a) sau c) sau a alin. (2), daca presteaza servicii care au locul in alt stat membru, pentru care beneficiarul serviciului este persoana obligata la plata taxei conform echivalentului din legislatia altui stat membru al art. 150 alin. (2), inainte de prestarea serviciului;" Inregistrarea in scopuri de TVA se efectueaza in baza formularului de inregistrare fiscala cod 091

"Declaratie de inregistrare in scopuri de TVA/Declaratie de mentiuni pentru alte persoane care efectueaza achizitii intracomunitare sau pentru servicii " , cod MFP 14.13.01.10.11/a care se descarca gratuit de pe site www.mfinante.ro. Acest formular este reglementat prin O.M.F.P. nr. 7 din 4 ianuarie 2010 pentru aprobarea modelului si continutului unor formulare de inregistrare in scopuri de taxa pe valoarea adaugata. Macheta formularului se descarca gratuit de pe site www.mfinante.ro. Firma dvs. nu trebuie sa se mai inregistreze in scopuri de TVA pentru prestarea intracomunitara de servicii daca anterior s-a inregistrat pentru efectuarea altor operatiuni intracomunitare, respectiv: - pentru o achizitie intracomunitara de servicii; - pentru o achizitie intracomunitara de bunuri. Acest cod de inregistrare in scopuri de TVA se utilizeaza numai pentru prestarea intracomunitara de servicii si achizitia intracomunitara de bunuri si servicii deoarece nu confera persoanei impozabile calitatea de persoana inregistrata in scopuri de TVA in regim normal fiindca nu a realizat sau a depasit cifra de afaceri de 35.000 euro. Dupa obtinerea acestui cod, aveti obligatia sa il comunicati beneficiarului din statul membru care il utilizeaza atat pentru a taxarea operatiunii in statul sau cat si pentru raportarea operatiunii de achizitie intracomunitara de servicii. Comunicarea acestui cod de inregistrare in scopuri de TVA este interzisa pentru alte operatiuni de achizitii de bunuri si prestari de servicii decat cele intracomunitare. Asa cum se impune prin alineatul (9) punctul 13 din normele de aplicare, pentru serviciile intracomunitare, prestatorul din Romania este obligat sa justifice faptul ca beneficiarul serviciilor sale este o persoana impozabila. In aceasta situatie, la randul sau, beneficiarul trebuie sa comunice prestatorului: • o adresa a sediului activitatii economice sau a unui sediu fix din Comunitate; • un cod valabil de TVA atribuit de autoritatile fiscale din alt stat membru decat Romania.

In calitate de prestator al serviciilor intracomunitare, aveti urmatoarele obligatii fiscale: - sa emiteti factura in valuta negociata, la data prestarii serviciului, completata cu toate informatiile impuse prin art. 155 alin. (5) din Codul fiscal; - sa nu colectati T.V.A.; - sa inscrieti pe factura mentiunea "neimpozabil in

Romania" conform obligatiei de la articolul 155, alineatul 5, litera k); - sa inregistrati factura in jurnalul pentru vanzari; - sa inregistrati factura in evidenta contabila la cursul valutar din data emiterii; - sa raportati operatiunea prin declaratia cod 390

Impozitul retinut la sursa - fara secrete

Intrebare: Care sunt obligatiile declarative privind impozitul retinut la sursa ale angajatorului care plateste unei persoane fizice straine venituri/remuneratii in temeiul calitatii acesteia de administrator al societatii: Declaratia 205, Declaratia informativa privind impozitul retinut si platit pentru veniturile cu regim de retinere la sursa/venituri scutite, pe beneficiari de venit nerezidenti, fisa fiscala?

Raspuns:In temeiul art. 115 din Codul fiscal, veniturile reprezentand remuneratii primite de nerezidenti ce au calitatea de administrator al unei persoane juridice romane sunt considerate venituri impozabile obtinute din Romania, indiferent daca veniturile sunt primite in Romania sau in strainatate.

Din coroborarea prevederilor art. 116 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal cu cele ale pct. 9 din Normele metodologice pentru aplicarea art. 116 din Codul fiscal rezulta ca impunerea veniturilor ce reprezinta remuneratii primite de persoanele fizice nerezidente pentru activitatea desfasurata in calitate de administrator se realizeaza prin aplicarea dispozitiilor titlului III din Codul fiscal.

Veniturile reprezentand remuneratii primite de nerezidenti care au calitatea de administrator al unei persoane juridice romane sunt calificate, in ceea ce priveste impozitarea, drept venituri asimilate salariilor carora li se aplica regulile de impunere proprii veniturilor din salarii, iar impozitul ce trebuie retinut calculandu-se potrivit art. 57 din Codul fiscal.

Persoana fizica are obligatia de inregistrare fiscala in termen de 30 de zile de la obtinerii primului venit, in baza alin. (1) lit. c) si alin. (6) al art. 72 din Codul de procedura fiscala, in vederea atribuirii unui numar de identificare fiscala de organul fiscal competent din subordinea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.

In acest sens, ii revine obligatia de a completa si depune, direct sau prin imputernicit/reprezentant fiscal, formularul "Declaratie de inregistrare fiscala/Declaratie de mentiuni pentru persoane fizice straine" (030), cod M.F.P. 14.13.01.10.11/3 aprobat prin OMEF nr. 262/2007, cu modificarile si completarile ulterioare.

Obligatia de depunere a formularului "Declaratie informativa privind impozitul retinut si platit pentru veniturile cu regim de retinere la sursa/venituri scutite, pe beneficiari de venit nerezidenti", introdusa prin art. 119 din Codul fiscal, vizeaza doar platitorii de venituri cu regim de retinere la sursa a impozitelor, fiind exceptati platitorii de venituri din salarii.

Informatiile referitoare la calculul impozitului pe veniturile din salarii se cuprind in formularele de "Fisa fiscala privind impozitul pe veniturile din salarii" (210), cod 14.13.01.13/1, care se depun pana in ultima zi a lunii februarie a anului curent pentru anul fiscal expirat. Temenul de depunere pentru fisele fiscale aferente anului 2009 a fost 1 martie 2010.

De asemenea, persoana juridica nu are obligatia depunerii "Declaratie informativa privind impozitul retinut pe veniturile cu regim de retinere la sursa, pe beneficiari de venit" (205), cod 14.13.01.13/I, platitorii de venituri din salarii fiind exceptati de la aceasta obligatie in temeiul art. 93 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal.

Servicii de telefonie. Deducere TVA. Declaratia 390

 Intrebare: SC inregistrata in scopuri de TVA in Romania primeste o factura de servicii telefonice (factura Orange) din Franta. Factura este emisa cu TVA. Se deduce TVA de pe aceasta factura? Se inregistreaza factura in Declaratia 390 ?

Raspuns: Pentru suma TVA inscrisa pe factura emisa de catre firma Orange de pe teritoriul comunitar nu se poate exercita dreptul de deducere a TVA deoarece factura respectiva nu este emisa pe teritoriul national de catre firma Orange din Romania.

Acesta este un serviciu prestat pe teritoriul national al Frantei si prestatorul comunitar a procedat corect. Acest serviciu nu se incadreaza in categoria prestarilor intracomunitare de servicii, motiv pentru care nu se raporteaza prin declaratia cod 390.

Acest serviciu nu este impozabil in Romania, deci nu aveti obligatia sa aplicati regimul de taxare inversa prin formula 4426 = 4427.

Valoarea acestui serviciu se inregistreaza in evidenta contabila in contul 628 la valoarea totala facturata de catre prestatorul din Franta, deci inclusiv TVA.

Cheltuiala cu TVA achitata pe teritoriul Frantei este cheltuiala deductibila d.p.d.v. fiscal la determinarea profitului impozabil in baza prevederilor cuprinse la punctul 23 litera g) din normele de aplicare ale articolului 21 alineatul 1 din Codul fiscal conform caruia sunt deductibile cheltuielile cu taxa pe valoarea adaugata platita intr-un stat membru aferenta unor bunuri sau servicii achizitionate in scopul realizarii de venituri impozabile.

Acest serviciu se evidentiaza in jurnalul pentru cumparari in coloana 10 al modelului orientativ de jurnal reglementat prin OMFP 1372/2008 sau in orice coloana creata de dvs. in acest scop.

Valoarea serviciului prestat, inclusiv TVA colectata de partenerul din Franta, se raporteaza prin decontul de TVA cod 300 la randul 24 denumit "Achizitii de bunuri si servicii scutite de taxa sau neimpozabile, din care:"

Aport in natura sub forma de interese de participare la capitalul social al unei societati

 O societate comerciala depune un aport in natura , sub forma de interese de participare la capitalul social al unei alte societati , un utilaj tehnologic la valoarea contabila de 4.000 lei, amortizarea cumulata fiind de 3.000 lei, iar valoarea de aport de 1.500 lei.

  In anul urmator se incaseaza prin banca dividende in suma de 600 lei.  

        Scoaterea din evidenta autilajului tehnologic si inregistrarea imobilizarilor financiare sub forma de

interese de participare:

 2813 Amortizarea instalatiilor,mij trans, anim. si plant.= 2131 Echipamente tehno. 3.000  263 Interese de participare = 2131 Echipamente tehnologice 1.000    

        Diferenta dintre valoarea de aport si valoarea ramasa a utilajului(1.500-1.000):

  263 Interese de participare = 1068 Alte rezerve 500   263 Interese de participare = 7583 Venituri din alte operatii de capital 500   

        Incasarea dividendelor :

 5121 Conturi la banci in lei = 7613 Venituri din interese de participare 600

Achizitie imobil cu TVA. Renuntare la TVA

 

Intrebare: Am achizitionat in anul 2010 o cladire de la o persaoana fizica in vederea inchirierii (operatiune pentru care societatea a optat pentru taxarea veniturilor din inchiriere cu TVA). Deasemenea pentru utilitatile care se refactureaza chiriasilor se deduce TVA.

In situatia in care (partial din imobil) chiriasul doreste sa se factureze chiria fara TVA (operatiune pentru care vom anula notificarea la finante) cum inregistram TVA-ul din facturile de utilitati si cum refacturam utilitatile pentru chiriasul respectiv si daca devenim persoana impozabila cu regim mixt cu obligatia sa calcum prorata la sfarsitul anului?

Aceeasi intrebare in situatia in care am achizitionat o cladire de la persoana juridica in ianuarie 2005 si am dedus TVA iar dupa 5 ani de inchiriere cu TVA, respectiv in februarie 2010 la renegociere se renunta la TVA (ANULARE OPTIUNE).

Care este influienta in declararea TVA-ului pe total societate?

Acest articol este preluat din Portal Contabilitate.ro Singurul loc unde toate intrebarile isi gasesc raspuns.

Convinge-te CLICK AICI

Raspuns: Pentru facturarea utilitatilor se aplica obligatoriu regimul normal de taxare, fara a fi conditionat de regimul de taxare al serviciilor de inchiriere a bunului imobil.

De altfel, prespun ca prin contractul de inchiriere s-au prevazut doua clauze distincte, din care una referitoare strict la inchiriere cu mentiunea "exclusiv TVA" si una cu privire la facturarea utilitatilor aferente spatiului inchiriat cu aceiasi mentiune "exclusiv TVA".

Aceasta mentiune impune colectarea lunara a TVA atat pentru chiria spatiului cat si pentru utilitatile aferente. in situatia in care se doreste schimbarea regimului de taxare al serviciului de inchiriere, recomandabil este fie sa reziliati contractul initial, fie sa incheiati un act aditional prin care sa stabiliti data de la care se aplica pentru chirie regimul de scutire fara drept de deducere a TVA. Deci, cele doua operatiuni trebuie privite separat, ca doua operatiuni distincte, fara a se conditiona reciproc.

In acest caz, chiar daca se renunta la utilizarea regimului de taxare aferent inchirierii cladirii, se exercita integral dreptul de deducere din facturile de utilitati facturate de catre diversi prestatori si se colecteaza obligatoriu TVA pentru facturarea acestora catre clienti.

Exercitarea dreptului pe baza de pro-rata pentru intreaga activitate a firmei nu este obligatorie, existand posibilitatea sa nu exercitati dreptul de deducere pentru anumite bunuri si servicii destinate cladirii, direct proportional cu suprafata inchiriata in regim de

scutire.

Pentru a evita pro-rata, este suficienta organizarea unei evidente fiscale riguroase in care sa delimitati facturile primite pentru operatiuni scutite cu drept de deducere (s.d.d.) a TVA si facturile primite pentru operatiuni scutite fara drept de deducere a TVA (s.f.d.d.). Important este sa cunoasteti inca de la inceput destinatia fiecarei achizitii astfel incat:

- daca achizitia este aferenta operatiunii s.c.d.d. (inchirierea partiala in regim normal de taxare), sa exercitati dreptul de deducere a TVA;

- daca achizitia este aferenta operatiunii s.f.d.d. (inchirierea partiala in regim de scutire f.d.d.), sa nu exercitati dreptul de deducere a TVA si sa reintregiti costul bunurilor achizitionate sau a serviciilor cumparate;

La achizitii de bunuri si prestari de servicii aferente cladirii, nu se incadreaza utilitatile, ci eventualele lucrari de reparatii, amenajare sau modernizare a cladirii care este inchiriata partial in regim normal de taxare si partial in regim de scutire.

Referitor la cladirea achizitionata in anul 2005 pentru care s-a exercitat doar dreptul de deducere a TVA aferenta achizitiei, ar fi trebuit sa efectuati ajustarea acestei taxe numai in situatia in care v-ati fi aflat in cadrul perioadei de ajustare. Avand in vedere ca este o cladire veche care nu a mai suportat lucrari de modernizare si transformare pentru care ati exercitat dreptul de deducere, consider ca aceasta perioada a expirat deja in anul 2009 inclusiv.

Pentru cladirile vechi, in baza prevederilor cuprinse la articolul 149, 161 si punctul 83 din normele de aplicare, perioada de ajustare este de 5 ani calculata de la data de 1 ianuarie a anului in care a cladirea fost achizitionata.