1

1. Instanţa a reţinut că, prin intermediul unei persoane care a acţionat fără vinovăţie, inculpatul a pus în circulaţie o bancnotă de 100 DM despre care ştia ce este falsă, obţinând de la partea vătămată A.N.M. două banconte de câte 50 DM. Din probele administrate în cauză rezultă că inculpatul, aflat în posesia unei banconte false de 100 DM, a încercat să o dea martorului L.C., în schimbul sumei de 100.000 lei; acesta, sesizând falsul, i-a restituit-o. Ulterior, prin intermediar, inculpatul a dat aceeaşi banconta părţii vătămate, primind în schimb, aşa cum s-a arătat, două bancnote de câte 50 DM. Care va fi încadrarea juridică a faptei săvârşite? Răspuns: punerea în circulaţie a monedei străine falsificate, către o persoană care a cumpărat-o, nestiind că este falsă, constituie infracțiunea de falsificare de monede prevăzută în art. 248 raportat la art. 282 alin (2) în concurs cu infracțiunea de înşelăciune, în forma participaţiei improprii prevăzută în art. 31 alin. (2) raportat la art. 215 alin. (2). 2. S-a reţinut în fapt că inculpatul a falsificat înscrisuri sub semnătură privată şi apoi s-a si folosit de ele la controlul efectuat de organele de poliţie. În declaraţiile date în dosar, incuplatul a recunsocut, fără rezerve că a acţionat în modul sus descris. Prin sentinţa penală nr. 93/1998 a Judecătoriei Gheorghieni, inculpatul G.M. a fost condamant pentru comiterea infracţiunilor de fals material în înscrisuri oficiale, în forma simplă, dar cu caracter continuat şi de uz de fals, infracţiune prevăzută şi pedepsită de art. 288 alin (1) C. Pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. Pen., a art. 42 C.pen., a art. 37 lit. b) C. pen., şi a art. 13 C. Pen., respectiv de art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) şi a art. 13 C. pen. Este corectă soluţia instanţei? Răspuns: soluţia instanţei este corectă. Actele modificate ilicit de inculpat sunt înscrisuri oficiale nu pentru că ar proveni de la o unitate din cele la care se referă art. 145 C. pen ci pentru că ele au fost folosite în faţa unor autorităţi publice şi anume în faţa organelor de poliţie. Un înscris privat devine un înscris public când este prezentat unei autorităţi publice. 3. S-a reţinut în fapt că după falsificarea unor monede, inculpatul le-a pus în circulaţie. Prima instanţă a condamnat pe inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de falsificare de monede sau alte valori, prevăzută de art. 282 C. pen. Este corectă soluţia instanţei? Raspuns: soluţia instanţei nu este corectă, doua infractiuni. Art. 282 inscrimineaza două infracţiuni distincte: falsificarea de monede sau alte valori alin (1) şi punerea în circulaţie a valorilor sau deţinerea lor în vederea punerii în circulaţie alin (2). Din textele menţionate rezultă că sunt sancţionate două fapte penale cu trăsături caracteristice proprii, nu o singură infracţiune complexă în conţinutul căreia intră conform art 41 alin (3) ca element sau circumstanţă agravantă, o acţiune sau o inactuine care constituie prin ea însăşi o faptă prevăzută de lege. 4. S-a reţinut în sarcina inculpatului săvârșirea în concurs ideal a infracțiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată și uz de fals. Este corectă soluția instanței? Raspuns: Nu, este o singură infracţiune art.290

2

Potrivit art. 290 infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată include sub aspectul laturii obiective şi folosirea înscrisului falsificat de autor, cu cerinţa că scopul urmărit de făptuitor să fie producerea unei consecinte juridice. Această formă a infracţiunii de fals cuprinde şi folosirea actului, nu se pot reţine în concurs infracţiunile de fals în înscrisuri sub semnătură privată şi cea de uz de fals. 5. S-a reținut în fapt că inculpatul a falsificat un ordin de plată. Care va fi încadrarea juridică a faptei săvârșite? Raspuns: art. 290 ordinul de plata nu e un titlu de valoare, e un înscris sub semnătură privată. Spre deosebire de cec, cambie şi biletul al ordin care conferă dreptul la o sumă de bani, şi sunt apte prin ele însele să servească la efectuarea plăţilor prin simpla înmânare creditorului, ordinul de plată nu are acest caracter, neechivaland cu un titlu de valoare, falsificarea constituind un fals în înscrisuri sub semnătură privată, art. 290. 6. Instanța a reținut că inculpatul, patron al S.C."Mercurius Faleza" SRL Mangalia, în perioada 11 aprilie-26 mai 1992 a cumpărat bere în valoare de 495.541 lei de la SC "Vulturul" S.A. Buzău, plătind în cecuri cu valoare limitată, în care a înscris sume ce nu existau disponibile în cont, inculpatul știind că cecurile nu au acoperire. Care va fi încadrarea juridică a faptelor săvârșite? Raspuns: faptele de a înscrie în cecuri sume fără acoperire în contul bancar şi folosirea lor pentru plata mărfurilor cumpărate constituie trei infracţiuni în concurs: falsificarea de cecuri prevăzută în art. 282 alin. (1), punerea în circulaţie a valorilor falsificate art. 282 alin (2) şi înşelăciunea art 215 alin (3). 7. Prin sentinţa penală nr. 71 din 1 octombrie 1992, Tribunalul Galaţi a condamnat pe inculpatul D.G., între altele, pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune şi de falsificare de monede sau de alte valori prevăzută în art. 282 alin (1) şi (2) din Codul penal, săvârşită prin aceea că, în calitate de patron al Asociaţiei familiale "Calypso" din Galaţi, deşi nu avea în contul de la bancă decât o disponibilitate de 807,70 lei, a completat cecuri în care a înscris disponibilităţi de 411,000 şi de 290.000 lei, pe care le-a folosit la cumpărarea unor mărfuri. Apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi şi de inculpat au fost admise prin decizia nr. 53/A din 21 decembrie 1993 a Curţii de Apel Galaţi şi s-a dispus schimabrea încadrării juridice din prevederile art. 282 alin. (1) şi (2), în participaţie improprie la art. 289 alin. (1) şi în participaţie improprie la infracţiunea de uz de fals prevăzută în art. 31 raportat la art. 291 Cod penal. Este corectă soluţia instanţei? Raspuns: Nu, încadrarea corectă este 282 alin (1). Fapta unei persoane de a înscrie într-un cec date necorespunzătoare adevărului constituie infracţiunea de falsificare de monede sau alte valori prevăzută în art 282 şi nu infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale, formularul cec cu limită de sumă dobândind valoare prin completarea lui de către emitent. 8. S-a reţinut că inculpatul pentru a obţine o locuinţă în centrul civic al Municipiului Bucureşti, a declarat în repetate rânduri, în scris, în faţa reprezentanţilor primăriei şi ai ICRAL, că locuieşte într-o garsonieră de 10 m.p. împreună cu soţia, doi copii şi mama sa, deşi avea şi o locuinţă proprietate personală, era divorţat iar soţia şi copii, încredinţaţi acestei locuiau în altă parte.

3

Care este încadrarea juridică? Raspuns: art. 292 fals în declaraţii comisă în mod continuat deoarece inculpatul a dat la diferite intervale de tip declaraţii. 9. În speţă inculpatul a folosit un certificat eliberat de administraţia financiară, şi întocmit de o terţă persoană, în care se menţiona neconform cu realitatea, că figurează în evidenţele fiscale cu un imobil pentru care a plătit impozit din anul 1963 - în vederea producerii unei consecinţe juridice: obţinerea unei hotărâri judecătoreşti civile prin care să se constate că pe baza uzucapiunii, a devenit proprietarul imobilului. Care este încadrarea juridică a faptelor? Raspuns: art 291 uz de fals care s a consumat când actul a fost depus la instanţă. 10. Inculpata a fost achitată pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual prevăzută în art. 289 C. pen. Inculpatei, notar public, i s-a imputat faptul că, la 14 decembrie 1992, a autentificat un act de vânzare-cumpărare privind înstrăinarea unei suprafeţe de teren, deşi semnăturile de pe actul respectiv nu aparţineau vânzătorilor. În motivarea soluţiei de achitare s-a învederat că, în raport cu modificările aduse Codului penal prin Legea nr. 140 din 4 noiembrie 1996, aplicabile potrivit ar. 12 şi 13, precum şi cu dispoziţiile cuprinse în Legea nr. 36/1995 a notarilor publici şi activităţii notariale, fapta pentru care inculpata a fost trimisă în judecată nu mai este prevăzută în legea penală. S-a motivat că din moment ce actul de vânzare-cumpărare nu emană de la una din autorităţile la care se referă art. 145 C. pen. şi că el are putere numai între părţile contractante, încheierea de autentificare a acelui act nu constituie un înscris oficial în sensul prevederilor art. 289 C. pen. Împotriva soluţiei de achitare au depus recurs atât procurorul cât şi partea vătămată. Sunt întemeiate acestea? Raspuns: Da condiţia ca subeictul activ al 289 să fie un funcţionar public este îndeplinită în cazul notarului public. 11. S-a reţinut că inculpatul la cererea şi cu acordul altei persoane a întocmit şi semnat, în numele acesteia, o cerere de eliberare a unui certificat de urbanism în baza căruia s-a pornit şi procedura de eliberare a actului solicitat. Pentru fapta sa inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art 290 C. pen. Este corectă încadrarea juridică? Raspuns: Nu constituie infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată art 290 întrucât inculpatul a semnat şi a scris actul cu acordul autorului scirerii iar conţinutul reprezenta voinţa acestuia 12. Prin sentința penală nr. 626 rămasă definitivă prin neapelare, Judecătoria Alba-Iulia a condamnat pe inculpat pentru săvârşirea infracţiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută în art. 290 şi uz de fals prevăzută în art. 291 teza a II-a C. pen. Instanţa a reţinut că inculpata, în timpul procesului de partaj cu fostul ei soţ, a redactat o declaraţie în care s-a menţionat nereal că acesta este de acord cu acţiunea şi că nu are nici o pretenţie la apartamentul din litigiu, înscris pe care l-a prezentat instanţei.

4

În cauză a fost introdus recurs în anulare pe motivul greşitei încadrări juridice. Este întemeiat recursul în anulare introdus? Răspuns: recursul este fondat. fapta inculpatei de a prezenta instanţei înscrisul sub semnătură privată pe care ea l-a falsificat, pentru a obţine câştig de cauză în procesul de partaj, întruneşte elementele constitutive numai ale infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată iar nu şi cele de uz de fals. 13. Inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale, reţinându-se împotriva lui că a modificat mai multe etichete aplicate unor mărfuri ce-i aparţineau. Este corectă încadrarea juridică? Răspuns: etichetele aplicate mărfurilor nu reprezintă înscrisuri oficiale în sensul art. 150 alin (2) modificarea acestora nu poate constitui infracţiunea de fals în înscrisuri oficial ci fals în înscrisuri sub semnătură privată 290 14. Inculpaţii au fost trimişi în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual, reţinându-se că în calitate de membrii ai Primăriei şi ai Comisiei comunale de aplicare a Legii nr. 18/1991, au întocmit mai multe referate falsificate cărora nu le-au aplicat ştampilele unităţii însă aceste acte au produs consecinţele scontate la organele la care au fost depuse ulterior. Este corectă încadrarea juridică? Răspuns: fals intelectual art 289 15. Printre altele, inculpatul a fost condamnat de instanţă şi pentru săvârşirea infracţiunii de fals privind identitatea, reţinându-se că mergând la un centru de achiziţii al unei societăţi comerciale pentru a valorifica un cablu electric de aluminiu, care provenea din furt, şi-a atribuit, cu ocazia perfectării actului de achiziţie, o identitate falsă, prezentându-se sub un alt nume decât cel real, în scopul inducerii în eroare a societăţii şi pentru a nu fi depistat de organele de cercetare penală. Este corectă încadrarea juridică? Răspuns: nu este 293 nu este o autoritate publică. Atribuirea unei identităţi false în faţa unei societăţi comerciale cu răspundere limitată nu constituie infracţiunea de fals privind identitatea. 16. Inculpatul a semnat o adresă, în calitate de director general la Banca Agricolă, sucursala Ploieşti, prin care atestă în mod nereal că a fost rambursat integral creditul acordat firmei unui coinculpat şi de a fi solicitat, ca urmare, scoaterea de sub ipotecă a magazinului acestuia. Pe parcursul audierilor inculpatul a afirmat că nu se face vinovat de săvârşirea nici unei infracţiuni întrucât banca poate renunţa la o parte din garanţiile reale materializate sub forma ipotecii, chiar dacă împrumutul nu a fost achitat integral. Ce va hotărî instanţă de judecată? Răspuns: fals intelectual 289. Nu este exonerat de răspundere deoarece a atestat împrejurări necorespunzatoare adevărului ( rambursarea integrală a creditului acordat). 17. Prin sentinţa penală nr. 27/1999 a Tribunalului Sălaj, inculpatul a fost condamnat - intre alte pedepse - la 1 an închisoare pentru comiterea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 290 alin. (1) C. pen.

5

În sarcina inculpatului s-a rettinut că în calitate de agent de pază la o societate comercială a consemnat în registrul de poartă că autovehiculul unui coinculpat trimis în judecată în aceeaşi cauză pentru infracţiunea de delapidare - a ieşit din incinta unităţii gol, deşi în realitate era încărcat cu fier-beton sustras dintr-un depozit. Sustragerea s-a descoperit în scurt timp, iar cu ocazia verificării registrului de poartă s-a constatat consemnarea falsa făcută de agentul de pază. În speţă inculpatul nu a foslosit registrul de poartă - ce conţinea o consemnare falsa- nici nu l-a predat altcuiva spre a-l folosi, chiar dacă finalitatea urmărită prin fals era acoperirea unei sustrageri, ceea ce poate fi echivalent cu producerea unei consecinţe juridice. Este corectă soluţia instanţei? Răspuns: soluţia instanţei nu este corectă. Pentru existenţa infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată se cere ca după executarea falsului autorul să fi folosit el însuşi înscrisul fie să-l fi încredinţat altei persoane în vederea utilizării sale. În speţă inculpatul nu a folosit registrul de poartă ce conţinea o consemnare falsă nici nu l-a predat altcuiva spre a-l folosi, chiar dacă finalitatea urmărită era acoperirea unei sustrageri, consecinta juridică. Simpla falsificare fără folosirea efectivă a actului nu atrage răspunderea penală. 18. S-a reţinut în esenţă că inculpaţii intrând în posesia unor acte false de vechime în câmpul muncii, au solicitat şi obţinut pe baza lor anumite sume de bani cu titlu de pensie, care în realitate nu li s-ar cuvenit. Care este încadrarea juridică a faptei inculpaţilor? Răspuns: fapta inculpaţilor întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune prevăzută în art. 215 alin (2) şi uz de fals art 291. 19. S-a reţinut în fapt că inculpata a folosit actul de vânzare-cumpărare într-o cauză civilă, obţinând în baza hotărârii definitive şi irevocabile pronunţate suprafaţa de 3.135,75 mp teren în comuna Pipirig, judeţul Neamţ. Că actul prezentat a suferit modificări de care inculpata a luat cunoştinţă rezultă atât din concluziile raportului de expertiză grafologică cât şi din copia actului autentic, aflat în păstrarea Arhivelor statului, dovedindu-se că actul invocat şi predat în copie instanţei civile prezenta modificări de conţinut. În cererea de recurs declarat de inculpată s-a solicitat achitarea, pentru infracţiunea de uz de fals susţinând că a prezentat instanţei actul inscriminat în forma primită de la o altă persoană. Care va fi soluţia instanţei? Răspuns: art 291 uz de fals actul prezentat a suferit modificări de care inculpata a luat cunsotinta astfel ca in mod crect i s-a retinut infractiunea de uz de fals. 20. Instanţa a reţinut că inculpatul s-a angajat ca şofer de autobuz la RATL Piteşti, folosind un carnet de conducere falsificat, el neavând permis pentru această categorie de autovehicul. Care este încadrarea juridică a faptei inculpatului? Răspuns: fals material în înscrisuri oficiale 288 alin (1) şi uz de fals art. 291. 21. S-a reţinut în fapt că inculpatul a folosit un paşaport fals pe numele altei persoane, în faţa autorităţilor. S-a reţinut în sarcina inculpatului săvârşirea infracţiunilor de fals privind identitatea şi uz de fals în concurs ideal. Este corectă soluţia instanţei?

6

Răspuns: nu, 293 folosirea unui paşaport fals pe numele altei persoane în faţa autorităţilor constituie infracţiunea de fals privind identitatea iar nu şi cea de uz de fals în concurs. Prezentarea sub o identitate falsă poate fi săvârşită şi prin folosirea unor acte false de identitate faptă absorbită în conţinutul laturii obiective a infracţiunii de fals privind identitatea. 22. S-a reţinut în fapt că inculpatul a făcut afirmaţii nereale prin cererea de înscriere la licitaţia pentru un contract cu o unitate din cele prevăzute la art. 145 C.pen. Potrivit normelor de participaţie la licitaţie, reglementate de H.G. nr. 634/1991, nr.758/1991 şi nr. 545/1991, inculpatul era obligat cu cel puţin 10 zile înainte de data licitaţiei să depună şi extrasul de cont din care să rezulte disponibilul financiar, disponibil care la data înscrierii inculpatului nu exista. S-a reţinut în speţă şi îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de către membrii comisiei de licitaţie, care nu au făcut verificarea bonităţii inculpatului, pe care acesta trebuia să o probeze cu extrasul de cont. Menţiunile cu caracter declarativ făcute în mod nereal şi-au produs efectele juridice urmărite, inculpatul participând şi câştigând licitatia. Care este încadrarea juridică a faptei inculpatului? Răspuns: art. 292 fals în declaraţii îndeplinirea atribuţiilor de către membrii comisiei nu înlătură caracterul penal al faptei deoarece menţiunile cu caracter declarativ făcute în mod nereal şi-au produs efectele juridice urmărite inculpatul participând şi câştigând lictatia. Unitatea căreia i-a fost adresată cererea e o unitate publică art 145, cererea adresată are caracter oficial. 23. Inculpatul a cerut achitarea pentru săvârşirea infracţiunii de fals privind identitatea, motivând că nu s-a produs nici o consecinţă juridică în urma săvârşirii faptei? Este fondată cererea inculpatului? Răspuns: cererea nu e fondată. Infracţiunea de fals privind indentitatea este condiţionată de scopul urmărit de făptuitor, ca prezentarea sub o identitate falsă să producă consecinta juridică. Această condiţie priveşte latura subiectivă a infracţiunii caracterizată prin scop chiar dacă consecinţa juridică s-a produs sau nu. 24. S-a reţinut în fapt că inculpatul P.V., cunoscând că inculpaţii C.V. şi C.S. au o cantitate de mercur, s-a oferit -ceea ce s-a şi acceptat- să intermedieze vânzarea acestuia; în acest scop el a luat legătura cu o persoană care, fiind dispusă să-l cumpere, i-a dat suma cuvenită ca preţ, dar mai înainte de a fi predat cumpărătorului mercurul primit de la vânzători după ce le-a remis preţul, acesta a fost găsit asupra lui de către organele de poliţie. Pentru fapta sa inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de substanţe toxice, prevăzută de art 312 C. pen., inculpatul a motivat că se face vinovat de săvârşirea tentativei la această infracţiune şi nu de comiterea ei în formă consumată. Care va fi soluţia instanţei? Răspuns: e infracţiune consumată 312. Prin efectuarea unor acte de intermediere a vânzării mercurului substanţă toxică inculpatul a comis una dintre acţiunile ce constituie elementul material al infracţiunii de trafic de substanţe toxice "orice operaţiune privind circulaţia produselor ori substanţelor toxice". 25. S-a reţinut în fapt că inculpatul, deşi căsătoria anterioară nu fusese desfăcută, a încheiat o nouă căsătorie.

7

Care este încadrarea juridică a faptei săvârşite? Răspuns: bigamie 26. S-a reţinut în fapt că inculpatul, din cauza lipsei mjloacelor materiale, a fost împiedicat să plătească pensia de întreţinere pe o perioadă mai mare de două luni. Care este încadrarea juridică a faptei săvârşite de inculpat? Răspuns. Nu e infracţiune 27. Instanţa a reţinut că, deşi printr-o sentinţă civilă pronunţată în anul 1992, a fost obligat să plătească părţii vătămate pentru minor o pensie de întreţinere de 20% din venitul lui lunar, inculpatul nu şi-a îndeplinit, cu rea-credinţă, această obligaţie. În fapt s-a reţinut că inculpatul a trimis minorului o sumă de bani, calculată în conformitate cu veniturile sale, însă partea vătămată a considerat suma incorect stabilită şi a refuzat sistematic să primească pensia de întreţinere, invocând că moneda naţională s-a devalorizat şi că ar fi corect să primească o sumă mai mare. Prin sentinţa pronunţată de judecătorie, menţinută în apel, inculpatul a fost condamnat la 7 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de abandon de familie prevăzută în art. 305 lit. c) Este fondat recursul formulat de inculpat care a motivat că nu este îndeplinită condiţia relei-credințe pentru ca el să fie condamnat? Răspuns: recursul declarat de inculpat este fondat. Nu sunt întrunite elementele infracţiunii pentru care a fost condamnat reaua-credinta. Pentru existenţa infracţiunii de abandon de familie este necesar ca neplata timp de 2 luni a pensiei de întreţinere să aibă la bază reaua-credinta Stabilirea unei contribuţii de 20% din venitul lunar adică a unei creanţe incerte nu permite a se constata existenţa relei-credinte. 28. Inculpatul a fost condamnat pentru săvârşirea infracţiunii de nerespectarea hotărârilor judecătoreşti prevăzute de art. 271 alin. (2) C. pen. Cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. şi în baza art. 83 C. pen. a fost revocată suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată pentru săvârşirea infracţiunii de abandon de familie. Este corectă soluţia instanţei? Răspuns: soluţia instanţei nu este corectă. În mod nelegal instanţa a dispus revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei pentru art. 305 întrucât în cauză erau aplicabile dispoziţiile art. 305 alin (4) şi (5) situaţie în care revocarea suspendarii condiţionate nu are loc decât în cazul când în cursul termenului de încercare inculpatul săvârşeşte din nou infracţiunea de abandon de familie, ori inculpatul a săvârşit o altă infracţiune care nu atrăgea revocarea suspendării executării pedepsei. 29. S-a reţinut în fapt că mama - căreia i s-a încredinţat, prin hotărâre judecătorească de divorţ spre creştere şi educare minorul, cu obligaţia de a permite tatălui să-l viziteze la anumite date determinate - l-a împiedicat în mod repetat pe acesta din urmă să ia legătura cu minorul în condiţiile stabilite prin hotărârea judecătorească. Fiind trimisă în judecată pentru săvârşirea infractiunii de nerespectarea măsurilor privind încredinţarea minorului, în varianta prevăzută de art. 307 alin. (2) C. pen., inculpata a cerut achitarea pentru motivul că subiecţii activi ai infracţiunii nu pot fi decât alte persoane şi nu părinţii - aceştia putând săvârşi numai fapta inscriminata prin art. 307 alin. (1) C. pen.

8

Care va fi soluţia instanţei de judecată? Răspuns: instanţa va condamna pe inculpată pe baza primei încadrări juridice făcute. În lipsa oricărei limitări în cuprinsul textului fapta prevăzută în art. 307 alin (2) poate fi săvârşită de orice persoană inclusiv părintele căreia i s-a încredinţat prin hotărâre judecătorească minorul spre creştere şi educare. 30. În fapt, inculpaţii au săpat o groapă pe locul unde se afla mormântul părinţilor părţii civile - concesionară a acelui loc- după care au înmormântat altă persoană; totodată ei au scos şi au rupt crucile existente pe mormânt, pe care le-au aruncat. Ei au fost condamnaţi pentru infracţiunea de profanare de morminte prevăzută în art. 319 C. pen., însă aceştia au contestat soluţia adoptată motivând că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracţiuni. Ce va decide instanţă de apel? Răspuns: instanta mentine e 319. Partea civilă a suferit o puternică traumă psihică urmată de o deteriorare a sănătăţii sale, sentimentele de dragoste şi de respect faţă de memoria celor decedaţi find atinsă. 31. S-a reţinut că inculpatul şi-a manifestat dorinţa să participe, alături de un grup constituit, la comiterea de infracţiuni, grup care ulterior a săvârşit o infracţiune contra patrimoniului fără ca inculpatul să participe. Acesta a fost condamnat pentru complicitate la acea infracţiune. Este corectă hotărârea instanţei? Răspuns: art 323 asocierea în vederea săvârşirii de infracţiuni 32. S-a reţinut în fapt că inculpatul în seara de 22 februarie 1997 cu ocazia unei altercaţii cu victima, l-a lovit cu cuţitul în zona subsaculara dreaptă, cauzându-i o plagă tăiată penetrantă hemotorace intersand plămânul drept cu hemopneumotorax, leziuni ce au necesitat 28-30 zile îngrijiri medicale şi care i-au pus viaţa în primejdie. În conflictul dintre inculpat şi victimă au intervenit mai mulţi tineri formându-se două grupuri ostile, iar în aceste împrejurări a avut loc lovirea victimei cu cuţitul într-o zonă vitală (pulmonară) acţionând astfel cu intenţia indirectă de a suprima viaţa victimei. Instanţa de fond a retinut în sarcina inculpatului săvârşirea infracţiunii de încăierare. Este corectă soluţia instanţei? Răspuns: încăierarea reprezintă ciocnirea violentă şi spontană între mai multe persoane aflate în relaţii momentane de adversitate, cu împletirea actelor de violenţă a participanţilor, nefiind posibilă stabilirea contribuţiei fiecăruia. Cerinţa esenţială a existenţei încăierării este caracterul colectiv al conflictului ce presupune cel puţin două grupuri care se înfruntă. Fapta comisă e tentativă la omor şi nu infracţiunea de încăierare. Cum a retinut instanta de fond 33. În speţă, instanţa a reţinut că inculpatul a ameninţat şi insultat pe administratorul unui local public şi apoi a spart câteva geamuri, motiv pentru care a condamnat pe acesta pentru săvârşirea infracţiunii de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice, faptă prevăzută de ar. 321 alin. (2) C. pen. Este corectă încadrarea juridică făcută de instanţă?

9

Răspuns: aprecierea faptelor nu e realistă. Fapta inculpatului de a fi ameninţat şi insultat pe adminsitratorul unui local public şi de a fi spart câteva geamuri a produs scandal public dar nu s-a tulburat grav liniştea publică art 321 alin. (2). Aşadar trebuia art. 321 alin. (1). Pentru a fi încadrată în art. 321 alin. (2) nu este suficient să se fi produs scandal public cit rebuie ca prin aceasta să se fi tulburat grav liniştea publică. 34. Instanţa a reţinut că inculpatul B.D., încorporat la 25 iunie 1996, a lipsit nejustitificat din unitate în perioadele 6-8 iulie 1996 şi 19-23 august 1996. La data încorporării, care nu s-a făcut la cerere precum şi la data comiterii faptelor, inculpatul nu împlinise vârsta de 20 de ani. Prin sentinţa nr. 108 din 20 februarie 1997, rămasă definitivă, inculpatul sold. B.D. a fost condamnat pentru săvârşirea infracţiunilor de absenţă nejustificată prevăzută în art. 331 şi de dezertare prevăzută în art. 332 alin. (1) C. pen. Este corectă soluţia instanţei? Răspuns: soluţia instanţei nu este corectă. Inculpatul nu putea fi subiect activ al infracţiunilor instrucat potrivit art 52 din cosntitutie serviciul militar este obligatoriu pentru cetăţenii români bărbaţi care au împlinit vârsta de 20 de ani cu excepţia cazurilor prevăzute de lege. La data încorporării inculpatul nu împlinise varsta de 20 de ani şi nu a dobândit calitatea de militar. Nu poate fi subiect activ al infracţiunilor prevăzute în art. 331 art 332. 35. S-a reţinut în fapt că, în seara de 12 decembrie 1990, în timp ce se afla în serviciu de santinelă la untiatea militară unde era încorporat, inculpatul G.I. a împuşcat mortal pe caporalul B.A. care trecea în dreptul său, în incinta unităţii. Focul a fost tras fără somaţie, după ce inculpatul a dezasigurat pistolul mitralieră şi a introdus cartuş pe ţeavă. Care este încadrarea juridică a faptei săvârşite de inculpat? Răspuns: fapta inculpatului întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor de omor şi de călcare de consemn 333 alin. (1) 36. Instanţa a reţinut că, la data de 4 iulie 1993, în timp ce îndeplinea funcţia de ofiţer de serviciu, inculpatul a lovit pe un soldat, provocându-i leziuni care au necesitat 8-9 zile îngrijiri medicale pentru vindecare. Prin sentinţa nr. 52 din 22 martie 1994, Tribunalul Militar Cluj a condamnat pe inculpat pentru infracţiunea de lovire a inferiorului prevăzută în art. 336 alin. (1) C. pen. si art. 180 alin. (2) din acelaşi cod. Împotriva acestei hotărâri procurorul a introdus recurs solicitând păstrarea primei încadrări juridice, respectiv a concursului de infracţiuni. Este fondat acest recurs? Răspuns: nu recursul nu e fondat, doar 336 Numai în situaţia în care victima ar fi suferit vătămări corporale care necesitau pentru vindecare îngrijiri medicale având o durată mai mare de timp decât cele din art 180 slin. (2), erau aplicabile art. 181 182 în concurs cu infracţiunea de lovire a inferiorului. 37. Instanţa a reţinut, că, la 18 ianuarie 1996, inculpatul C.C., aflat în postul de santinelă la P.C.T.F. Vama Veche, a primit 20.000 de lei de la o persoane pentru a-i permite să intre în ţară pe la postul său, fără controlul vamal al bunurilor achiziţionate din străinătate. Care este încadrarea juridică a faptei săvârşite de inculpat?

10

Răspuns: luare de mită 254 alin. (1) şi de călcare de consemn art. 333 alin. (3) 38. S-a reţinut că, primind ordin de încorporare, inculpatul nu i-a dat curs şi nu s-a prezentat la data stabilită la sediul unităţii militare, în vederea satisfacerii serviciului militar. La termenul când trebuia să se prezinte la încorporare, inculpatul avea 19 ani şi 8 luni. Prin sentinţa nr. 490 din 13 iunie 1992, Tribunalul Militar Bucureşti a condamnat pe inculpat pentru infracţiunea de neprezentare la încorporare prevăzută în art. 354 alin. (1) din Codul penal. Este corectă soluţia instanţei? Răspuns: soluţia instanţei nu este corectă Serviciul militar este obigatoriu pentru bărbaţi cetăţeni români care au împlinit vârsta de 20 de ani cu excepţia cazurilor prevăzute d elege. Inculpatul vea 19 ani şi 8 luni nu îndeplinea condiţia prevăzută de lege pentru a fi subeict activ al infracţiunii de neprezentare la încorporare. 39. În fapt, inculpatul M.G. a fost indus în eroare de către o altă persoană necunoscută, cumpărând de la aceasta mai multe bancnote străine care erau false. Descoperind acest fapt, inculpatul a încercat să le revândă, moment în care a fost surprins de către organele de poliţie. Inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de punere în circulaţie a unor bancote false, prevăzută şi pedepsită de art. 282 alin. (2) C. pen. Este corectă încadrarea juridică? Răspuns: 282 alin (2) 40. Inculpatul a pus în circulaţie mai multe monede despre care ştia că sunt falsificate. De asemenea, inculpatul a mai deţinut astfel de monede în vederea punerii lor în circulaţie. Care este încadrarea juridică a faptei? Răspuns: punerea in circulatie de moneda falsificata 282 alin (2) 41. În urma unui schimb valutar, cei doi inculpaţi au primit mai multe bancnote româneşti falsificate. Constatând că suma primită este compusă din valori falsificate, inculpaţii au reuşit să pună în circulaţie o parte dintre acestea. Instanţa de judecată a considerat că cei doi inculpaţi se fac vinovaţi de săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, în formă calificată, prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (2), deoarece în momentul în care au intrat în posesia valorilor falsifiacate au fost de bună-credinţă, necunoscând despre această împrejurare, deoarece au fost induşi în eroare de persoanele de la care au achiziţionat valorile. Descoperind ulterior falsul, cei doi inculpaţi au pus în circulaţie valorile false, încercând să transfere asupra altor persoane propriul lor prejudiciu. Arătaţi şi motivaţi dacă este corectă sau nu încadrarea juridică dată faptei? Răspuns: art 282 alin (2) deoarece în momentul punerii lor în circulaţie inculpaţii au cunoscut că monedele erau falsificate şi aveau şi o sumă importanta de monedă deţinută în scopul punerii în circulaţie. 42. Inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă de 4 ani şi 6 luni închisoare pentru infracţiunea de punere în circulaţie de monedă falsă, prevăzută de art. 282 alin. (2) raportat la art. 284 C. pen. şi la o pedeapsă de 1 an şi 5 luni pentru infracţiunea de înşelăciune, prevăzută de art. 215 C. pen.

11

În fapt, s-a reţinut că în schimbul sumei de 200 doalri S.U.A., inculpatul i-a dat părţii vătămate mai multe valori străine falsificate. Cu prilejul percheziţiei corporale efectuate, asupra inculpatului s-au mai găsit şi alte asemenea valori străine false, deţinute în vederea punerii în circulaţie. Cu ocazia audierilor, inculpatul a recunoscut că şi-a dat seama de împrejurarea că valuta era falsă, încă din momentul în care a primit-o şi a intenţionat să o pună în circulaţie. În apărarea formulată inculpatul a susţinut faptul că infracţiunea de înşelăciune este absorbită în conţinutul infracţiunii de punere în circulaţie de monedă falsă. Arătaţi şi motivaţi care este încadrarea juridică a faptei? Răspuns: critica formulată de inculpat e nefondată. Răspunderea pentru pagubele aduse trebuie să fie distinctă de răspunderea pentru consecinţele inerente activităţii de punere în circulaţie de monedă falsă. Inculpatul a introdus în eroare partea vătămată căreia i-a afirmat că bancnotele vândute sunt bune deşi ştia împrejurarea că sunt falsificate cauzându-i o pagubă. Art. 215 alin. (1) art. 282 alin. (2) raportat la art. 284 în concurs real potrivit art. 33 lit. a) 43. Inculpatul a completat un C.E.C., cu limită de sumă, în care a trecut o sumă mai mare decât cea aflată în cont. Prin rechizitoriul procurorului inculpatul a fost trimis în judecată şi apoi condamnat printre altele, şi pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual, prevăzut şi pedepsit de art. 289 C. pen. Este corectă încadrarea juridică? Răspuns: 282 falsificare de monde sau de alte valori Falsificarea de timbre 44. Având asupra sa un număr de 60 de lingouri de câte 50 grame fiecare, inculpatul s-a deplasat într-o altă localitate, decât cea de domiciliu. Deşi cunoştea împrejurarea ca lingourile erau false, inculpatul le-a prezentat ca fiind de aur şi emise de către Banca Centrală din Elveţia, după care a procedat la vânzarea acestora. Care este încadrarea juridică a faptei? Răspuns: falsificarea de valori straine art. 282 în modaitatea normativă de la art. 284 45. Pe baza probelor administrate în cauză, instanţa de judecată a reţinut că inculpatul a falsificat monedă după care a pus-o în circulaţie. Autorul falsificării a confecţionat el însuşi elementele destinate a-i servi la contrafacerea bancnotelor. Care este încadrarea juridică a faptelor săvârşite? Răspuns: trei infracţiuni aflate în concurs real falsificarea de monede sau alte valori art. 282 alin. (1) şi alin. (2) şi deţinerea de instrumente în vederea falsificării de valori art. 285 46. Inculpata îndeplinea funcţia de controlor de bilete la o întreprindere judeţeană de transport în comun. În baza atribuţiunilor de serviciu, aceasta avea obligaţia de a gestiona legitimaţii de călătorie precum şi sumele de bani obţinute prin vânzarea de legitimaţii. Inculpata a modificat mai multe documente pe baza cărora se eliberau legitimaţiile de călătorie. Inculpata a fost trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de fals intelectual, prevăzută şi pedepsită de art. 289 C.pen. Care este încadrarea juridică a faptei?

12

Răspuns: fals material în înscrisuri oficiale art. 288. Nu este 289 intruncat falsul cu toate că a fost comis în timp ce inculpata îşi îndeplinea îndatoririle de serviciu aceasta nu avea competenţa să întocmească actul al cărui conţinut l-a falsificat. 47. Inculpatul era mic meseriaş/întreprinzător particular. În scopul întocmirii unor acte de plată în numele unei unităţi cooperatiste, inculpatul a folosit, fără drept, imprimate şi ştampila aparţinând acelei unităţi. Care este încadrarea juridică a faptei? Răspuns: art. 288 alin. (1) fals material în înscrisuri oficiale în concurs real cu infracţiunea de uz de fals 291 48. În calitate de funcţionar cu atribuţii de constatare şi sancţionare a unor contravenţii, inculpatul a întocmit un proces-verbal de constatare fictiv. De asemnea, inculpatul a semnat procesul-verbal în numele şi pentru un martor-asistent. Care este încadrarea juridică a faptei? Răspuns: art. 289 Nu este fals material în înscrisuri oficiale deoarece semnarea în fals pe actul plăsmuit a unui martor asistent constituie doar un element de desăvârşire a acţiunii de falsificare a înscrisului oficial cu prilejul întocmirii acestuia. 49. Inculpatul avea calitatea de administrator al unei societăţi comerciale. În această calitate inculpatul i-a dat dispoziţii unei subalterne să înscrie în chitanţa fiscală o cantitate de marfă mai mică decât cea vândută în realitate, precum şi o valoare inferioară a acesteia. Inculpatul a procedat în acest sens, astfel încât cumpărătorul mărfii să plătească taxe vamale mai mici, decât cele datorate. Arătaţi şi motivaţi care este încadrarea juridică a faptei în condiţiile în care persoana a completat chitanţa fiscală în eroare. Răspuns: fals intelectual săvârşită în condiţiile participaţiei improprii. Fapta nu constituie o instigare la fals intelectual deoarece angajata care a comis fapta la îndemnul inculpatului era în eroare. 50. Iniţial inculpatul a sustras buletinul de identitate aparţinând părţii vătămate. Ulterior, inculpatul s-a folosit de un imprimat CEC, pentru a ridica o sumă de bani de pe un libret de economii, libret care de asemenea nu-i aparţinea. Pentru reuşita operaţiunii inculpatul a trebuit să altereze şi conţinutul libretului de economii. După săvârşirea acestor fapte buletinul de identitate i-a fost restituit părţii vătămate. Care este încadrarea juridică a faptelor comis? Răspuns: fals în înscrisuri sub semnătură privată art. 290 293deoarece imprimatul CEC utilizat nu reprezintă un act oficial. El căpătă acest caracter numai după ce a fost întocmit şi prezentat unei unităţi CEC iar dacă asupra sa se săvârşesc ulterior activităţi de alterare a conţinutului de către persoanele care l-au primit şi au obligaţia păstrării lui fapta constituie infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale prevazuta de art. 288. Inculpatul folosindu-se şi de buletinul de identitate al părţii vătămate pe care de asemenea l-a sustras restituindu-l după aceea 293 fals privind identitatea.

13

51. Cu consimţământul altei persoane, inculpatul a întocmit în numele acesteia o cerere pe care a şi semnat-o. Ulterior, cererea i-a fost predată celui în numele căruia a fost întocmită, spre a fi folosită în vederea încadrării în muncă. Instanţa de judecată a considerat că fapta întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată. Este corectă încadrarea juridică dată faptei inculpatului? Răspuns: fapta nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 290 asa cum a considerat prima instanta. Aceasta deoarece nu s-a săvârşit o alterare a înscrisului în sensul prevederilor art. 288 52. În calitate de funcţionar, inculpatul a întocmit acte false privind justitificarea consumului de carburanţi de către conducătorii auto angajaţi ai aceleiaşi unităţi. Fapta a fost săvârşită pentru ca respectivii conducători auto să nu poată fi obligaţi la plata echivalentului depăşirilor de consum. Care este încadrarea juridică a faptei? Răspuns: abuz în serviciu contra intereselor publice deoarece pagubă în dauna unităţii cauzate de conducătorii auto a preexistat faptei acestuia. 53. În fapt, inculpatul a falsificat datele înscrise în carnetul său de muncă, apoi a prezentat acest carnet la încadrarea într-o unitate dintre cele la care se referă art. 145 C.pen. Procedând astfel, pentru o perioadă de timp, inculpatul a încasat o retribuţie superioară celei la care era îndreptăţit. Care este încadrarea juridică a faptei săvârşite? Răspuns: fals material în înscrisuri oficiale art. 288 uz de fals art. 291 şi înşelăciune art. 215 alin. (2) cu aplicarea prevederilor art. 41 alin. (2) infracţiune continuată. 54. În calitate de casieră la Banca Naţională, în cadrul Direcţiei tezaur şi casierie, inculpata a participat la operaţiunea de triere a biletelor de bancă ce urmau a fi distruse, şi implicit a recuperării celor care mai puteau fi folosite. Inculpata şi-a însuşit o parte dintre aceastea din urmă, aplicând pe pachetele cu bancnote ce "mergeau la topit" banderole prin care menţiona în mod inexact numărul acestora, pentru a se putea scădea astfel din gestiune cu cele însuşite. Care este încadrarea juridică a faptei săvârşite? Răspuns: inculpata a săvârşit infracţiunea de delapidare art. 2151 în concurs real cu fals intelectual art. 289 şi uz de fals 291. Aceasta deoarece bancnotele respective au valoarea unor înscrisuri oficiale. 55. Inculpatul a prezentat organelor vamale o declaraţie autentificată, având însă un conţinut falsificat. Fapta a fost săvârşită în vederea perfectării operaţiilor de import a unui autoturism şi recunoasterea dreptului de proprietate asupra acestuia. Care este încadrarea juridică a faptei? Răspuns: fals în declaraţii art 292. În cauză nu poate fi reţinută şi infracţiunea de uz de fals prevăzută în art. 291. 56. Inculpatul s-a prezentat la primărie, unde a dat mai multe declaraţii scrise prin care arăta faptul că împreună cu soţia, mama şi doi copii, locuiesc într-o garsonieră de 10 m2. În realitate inculpatul avea locuinţă proprietate persoanala, era divorţat, iar soţia şi copiii,

14

încredinţaţi acesteia, locuiau în altă parte. Pe baza acestor declaraţii inculpatul a obţinut o locuinţă în centrul civic al municipiului Bucureşti. Care este încadrarea juridică a faptei săvârşite? Rapsuns: art. 292 fals în declaraţii infracţiune săvârşită în formă continuată. Aceasta deoarece declaraţiile au fost date la diferite intervale de timp pentru realizarea aceluiaşi scop. 57. Inculaptul D.Gh. i-a vândut inculpatului S.P. o casă. În faţa notarului, cei doi inculpaţi au declarat un preţ mai mic decat cel real, creând astfel un prejudiciu statului, prin neîncasarea taxelor aferente. Inculaptii au fost trimişi în judecată, şi apoi condamnaţi, pentru săvârşirea infracţiunii de fals în declaraţii, prevăzută şi pedepsită de art. 292 C.pen. Instanţa de control judiciar a pronunţat o soluţie de achitare a acestora, considerând că pentru existenţa infracţiunii de fals în declaraţii se cere ca declaraţia necorespunzătoare adevărului, dată în faţa unei unităţi din cele la care se referă art. 145 C.pen., să servească producerii acelei consecinte în vederea căreia a fost făcută. În speţă consecinţa juridică specifică actului încheiat la notariat este transferul proprietăţii bunului şi nu indicarea preţului. Arătaţi şi motivaţi care dintre cele două hotărâri este legală şi temeinică? Răspuns: hotărârea instanţei de judecată este temeinică şi legală. Care? 58. În fapt inculpatul era căsătorit. Pentru a putea încheia o nouă căsătorie, inculaptul s-a prezentat în faţa ofiţerului de stare civilă, arătând, în declaraţia scrisă, că nu există nici un impediment legal pentru încheierea acesteia. Care este încadrarea juridică a faptei? Rapsuns: bigamie în concurs cu fals în declaraţii 292 alin. (1) 59. Pentru a fi creditat în vederea construirii unui apartament proprietate persoanala, inculpatul a făcut o declaraţie mincinoasă, în sensul că nu mai are o astfel de proprietate. Inculpatul a fost trimis în judecată şi condamant pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune. Este corectă încadrarea juridică dată faptei? Răspuns: fals în declaraţii art. 292. 60. Inculpatul intenţiona să expedieze, prin intermediul transportului pe calea ferată o cantitate de zahăr industrial. În foaia de expediţie în loc de zahăr industrial, inculpatul a consemnat diferite materiale de construcţie. Prima instanţă a pronunţat o hotărâre de condamnare a inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de fals în declaraţii, prevăzută şi pedepsită de art. 292 C.pen. În apărarea sa inculpatul a susţinut că fapta săvârşită nu întruneşte elementele constitutive ale vreunei infracţiuni. Arătaţi dacă este corectă încadrarea juridică dată faptei săvârşite. Răspuns: pentru consumarea infracţiunii de fals în declaraţii este necesar ca făptuitorul să facă o declaraţie necorespunzătoare adevărului în faţa unei unităţi din cele la care se referă art. 145 în vederea producerii unei consecinţe juridice pentru sine sau pentru altul. Nu poate fi reţinută o atare infracţiune în cazul în care inculpatul a făcut o menţiune în actul de transport care nu corespunde adevărului atâta vreme cât şi materialul indicat în foaia

15

de expediţie cât sic el aflat în colete reprezentau categorii de mărfuri care nu erau exceptate de la transport. 61. După rămânerea definitivă a hotărârii de divorţ inculpata s-a prezentat, în continuare, sub numele dobândit prin căsătorie. Aceasta deoarece prin hotărârea de divorţ nu s-a desprins nimic în legătură cu numele pe care îl vor purta soţii după desfacerea căsătoriei. Prin rechizitoriul procurorului inculpata a fost trimisă în judecată şi apoi condamnata sub aspectul săvârşirii infracţiunii de fals privind identitatea, prevăzută şi pedepsită de art. 293 C. pen. Este corectă încadrarea juridică a faptei? Răspuns: nu e infracţiune achitarea inculpatei. 62. În fapt în calitate de barman, inculpatul a vândut băuturi alcoolice cu lipsuri cantitative. Inculpatul a fost trimis în judecată şi apoi condamnat pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzută şi pedepsită de art. 246 C.pen. Este corectă încadrarea juridică dată faptei? Răspuns: art. 296 înşelăciune la măsurătoare 63. În calitate de gestionar, inculpatul a vândut carne de calitate inferioară, drept carne de calitate superioară, percepând un preţ mai ridicat. Diferenţele încasate în plus au fost însuşite de către inculpat. Instanţa de judecată a pronunţat o hotărâre de condamnare sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută în art. 246 C.pen. Care este încadrarea juridică a faptei? Răspuns: art. 297 înşelăciune cu privire la calitatea mărfurilor. Inculpatul nu a efectua o simplă vânzare de marfă la suprapreţ nu e 246. 64. Fără a avea autorizaţie de import-export inculpatul a cumpărat din străinătate un număr de 5 autoturisme pe care le-a revândut în România. Care este încadrarea juridică a faptei? Răspuns: art. 302 nerespectarea dispoziţiilor privind operaţii de import sau export 65. Inculpatul a fost condamnat pentru săvârşirea infracţiunii de abandon de familie, prevăzută şi pedepsită de art. 305 lit. c) C.pen. În fapt s-a reţinut că, în timp ce se afla în stare de arest preventiv, într-o altă cauză, inculpatul nu a plătit pensia de întreţinere la care a fost obligat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă. Este corectă încadrarea juridică dată faptei? Arătaţi care este semnificaţia relei-credinte la care se referă textul de incriminare, sub aspect obiectiv. Dar sub aspectul laturii subeictive? În cazul căror infracţiuni legiuitorul se mai referă, la reaua-credinta a făptuitorului? Răspuns: nu în cauză nu este realizat conţinutul infracţiunii de abandon de familie prevăzut de art. 305 lit. c) deoarece nu este îndeplinită condiţia ca neplata să fie urmarea relei-credinte. 66. În fapt instanţă de judecată a reţinut că, dând dovadă de rea-credinţă, o lungă perioadă de timp, inculpata nu a achitat pensia de intretinere stabilită pe cale judecătorească, în favoarea

16

celor doi minori. Inculpata a fost trimisă în judecată şi condamnată pentru săvârşirea infracţiunii de abandon de familie, prevăzută şi pedepsită de art. 305 lit. c) C.pen. În apărare inculpată a solicitat achitarea deoarece, în urma naşterii unui al treilea copil, a cerut reducerea cuantumului pensiei de întreţinere şi că în două dintre lunile anterioare a plătit o anumită sumă în contul pensiei restante. Arătaţi dacă, în condiţiile date, fapta constituie sau nu infracţiune. Răspuns: da e infracţiune art. 305. Împrejurarea că inculpata a solicitat instanţei civile reducerea pensiei de întreţinere la care a fost obligată e irelevantă sub aspectul existenţei infracţiunii de abandon de familie. Eventuala pronunţare în viitor a unei hotărâri de reducere a pensiei nu ar putea influenţa cu nimic cuantumul debitului restant până la data când ar urma să fie pronunţată acea hotărâre. Cât priveşte împrejurarea că în cursul a două luni inculpată a achitat o parte din sumă este de observat că aceasta nu este de natură să nu existe art. 305 lit. c) 67. Prin aceeaşi hotărâre judecătorească inculpatul a fost obligat să plătească pensie de întreţinere în favoarea mai multor persoane. Pentru neplata pensiei de întreţinere inculpatul a fost condamnat considerându-se că a săvârşit tot atâtea infracţiuni, aflate în concurs, câte părţi vătămate sunt. Este corectă încadrarea juridică dată faptei? Răspuns: inculpatul a săvârşit o singură infracţiune art. 305 lit. c) poziţia subiectivă a făptuitorului trebuie examinată în raport cu neexecutarea obligaţiei de întreţinere. Ea are caracter unitar indiferent dacă obligaţia se referă la una sau mai multe persoane, neindeplinrea presupunând o singură rezoluţie infracţională. 68. Prin hotărâre judecătorească, rămasă definitivă, inculpatul a fost obligat să plătească o pensie de întreţinere, fostei sale soţii, în folosul copiilor rezultaţi din căsătorie. Inculpatul nu a plătit pensia de întreţinere stabilită deoare, după pronunţarea hotărârii, acesta a luat copiii la domiciliul său, acordându-le îngrijire şi întreţinere fără contribuţia mamei. Prin hotărâre judecătorească inculpatul a fost condamnat sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abandon de familie, potrivit art. 305 lit. c) C. pen. Arătaţi şi motivaţi dacă este corectă încadrarea juridică dată faptei? Răspuns: nu e 305 lipseşte reaua- credinţă. Le-a acordat ingirjire şi întreţinere fără contribuţia mamei şi a fost încredinţat că nu trebuie să mai plătească avreo sumă de bani mamei. 69. Inculpatul avea funcţia de educator la o casă de copii. Fără a avea aprobarea necesară mai mulţi minori internaţi au părăsit şcoala, fiind găsiţi a doua zi. Nemulţumit de acest fapt, după o scurtă discuţie, inculpatul i-a aplicat minorului B.D., multiple lovituri cu un băţ, cauzându-i leziuni care au necesitat pentru vindecare mai mult de 20 de zile de îngrijiri medicale. Care este încadrarea juridică a faptei săvârşite? Răspuns: art. 181 o singură corecţie aplicată minorului nu este de natură să pună în primejdie gravă dezvoltarea fizică sau psihică nu e 306 70. Din probele administrate în cauză a rezultat faptul că, în două zile consecutive, inculpatul l-a bătut pe fiul său în vârstă de 7 ani, cu un furtun de cauciuc şi cu un lemn, cauzându-i fracturi şi leziuni care i-au pus viaţa în pericol. Prima instanţă a pronunţat o hotărâre de condamnare a

17

inculpatului pentru săvârşirea unei tentative de omor calificat şi a infracţiunii de rele tratamente aplicate minorului, prevăzute şi pedepsite de art. 20 raportat la art. 175 lit. c) şi art. 306 cu aplicarea prevederilor art. 33, referitoare la concursul de infracţiuni. Admiţând apelul procurorului sub alte aspecte decât cele prvind încadrarea juridică, isntanta de apel a menţinut încadrarea juridică dată faptelor. Este corectă încadrarea juridică dată faptelor săvârşite? Răspuns: tentativă de omor Infracţiunea de rele tratamente aplicate minorului săvârşită prin loviri şi alte acte de agresiunere dacă acestea sunt de natură să cauzeze moartea victimei se regăseşte în acţiunea ce caracterizează latura obiectivă a infracţiunii de omor sau tentativă fiind astfel absorbită. 71. Inculpatul a pus în vânzare şi a vândut atât alimente alterate cât şi alimente interzise consumului. Prin rechizitoriul procurorului s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului pentru săvârşirea unui concurs de infracţiuni, format din infracţiunile de falsificare de alimente sau alte produse, prevăzută şi pedepsită de art. 313 C.pen. şi înşelăciune, prevăzută de art. 215 C. pen.cu aplicarea prevederilor art. 33 C.pen. Prima instanţă a pronunţat o hotărâre de condamnare, menţinând încadrarea juridică dată faptelor prin rechizitoriu. Este corectă încadrarea juridică a dată faptelor? Răspuns: nu este corectă art. 313 săvârşirea faptei implica prin ea însăşi o înşelăciune. Nu se vor reţine două infracţiuni în concurs doar 313. Se schimba incadrarea juridica in 313 72. În fapt s-a reţinut că inculpatul conducea autoturismul proprietate personală pe un drum public. La un moment dat a accidentat partea vătămată B.F. care circulă cu bicicleta în mod regulamentar venind din sens opus. După comiterea accidentului inculpatul a oprit autoturismul, a coborât din acesta, şi a văzut că partea vătămată a suferit mai multe leziuni având şi un picior fracturat. Inculpatul a tras partea vătămată în şanţ, după care a părăsit locul accidentului. Prima instanţă a pronunţat o hotărâre de condamnare a inculpatului, la un an şi 6 luni inchisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală sin culpă, prevăzută de art. 184 alin. (2) şi (4) şi de părăsire a locului accidentului, prevăzută de legea specială privind circulaţia pe drumurile publice, şi la 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de lăsare fără ajutor, prevăzută şi pedepsită de art. 315, infracţiuni aflate în concurs. În apărarea sa, inculpatul a susţinut că infracţiunea constând în lăsarea fără ajutor nu poate fi reţinută, deoarece el nu a găsit victimă în stare de primejdie ci a adus-o în această situaţie. Arătaţi şi motivaţi dacă este corectă încadrarea juridică dată faptelor? Răspuns: apărarea e întemeiată. Infracţiunea de lasara fără ajutor nu poate fi comisă de cel care a pus victimă în situaţia prevăzută de art. 315 ci numai de catre o terta persoana care a gasit-o si omite sa-i acorde ajutor sau sa anunte autoritatea 73. În fapt, s-a reţinut că victima, D.I., a decedat în urma unui accident de circulaţie. Cu ocazia efectuării autopsiei cadavrului, inculpatul H.C., care efectua autopsia, şi-a însuşit de la victimă o proteză dentară fixă, compusă din 6 dinţi şi 8 coroane din aur. Inculpatul a fost trimis în judecată şi condamnat pentru săvârşirea infracţiunilor de furt, prevăzută şi pedepsită de art. 208 alin. (1) C. pen. şi profanare de morminte prevăzută şi pedepsită de art. 319 C. pen., cu aplicarea prevederilor art. 33 C. pen., referitoare la concursul de infracţiuni. Este corectă încadrarea juridică dată faptei?

18

Răspuns: numai profanare de morminte art. 319. 74. Având de soluţionat o cauză penală privind săvârşirea infracţiunii de tulburare a folosinţei locuinţei, prima instanţă a dispus încetarea procesului penal, faţă de inculpata P.F., motivând că plângerea a fost tardiv formulată. Împotriva acestei hotărâri partea vătămată a folosit calea legală de atac arătând că tulburarea folosinţei locuinţei este o infracţiune continuată, şi că, în continuare, inculpata o împiedica să folosească locuinţa. Faţă de critică formulată, cum va proceda instanţă de control judiciar? Răspuns: critica formulată este întemeiată deoarece art. 284 cod procedură penală se aplică numai când este vorba de infracţiuni ce se comit instantaneu nu şi în cazul infracţiunilor continuate care se caracterizează prin repetarea manifestărilor infracţionale. Pentru realizarea laturii obiective a infracţiunii de tulburare a folosinţei locuinţei se cere o repetare a faptei, o manifestare unică chiar dacă produce tulburarea folosinţei nu are caracter infractional. În speţă actele de tulburare a folosinţei locuinţei sunt continuate, ele neîncetând nici în timpul procesului. 75. După ce a ieşit din serviciu de gardă, la orele 8,45, fără a avea vreo aprobare, inculpatul a părăsit unitatea, plecând la rude, în altă localitate. Sesizate fiind de către conducerea unităţii, rudele respective l-au depistat pe inculpat, aducându-l la unitate, a doua zi la orele 14, 20. Care este încadrarea juridică a faptei săvârşite? Răspuns: art. 331 alin. (1) absenta nejustificată 76. Victima persoană de sex masculin, a fost surprinsă la domiciliul unuia dintre coinculpaţi, împreună cu soţia acestuia. Întrebată fiind ce caută în apartamentul coinculpatului, victima a afirmat că este de la o regie autonomă şi a venit în baza atribuţiunilor de serviciu. Ştiind că cele afirmate nu sunt adevărate, inculpaţii au început să lovească victima, au tuns-o, au dezbrăcat-o de haine şi au dat-o afară din apartament în condiţiile în care la faţa locului se strânseseră mai multe persoane. Care este încadrarea juridică a faptei? Răspuns: art. 321 ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice prin săvârşirea faptei s-au adus atingeri bunelor moravuri încălcându-se normele de comportare referitoare la respectul reciproc şi păstrarea demnităţii umane. 77. Trecând pe lângă localul unei secţii aparţinând cooperativei de artizanat inculpatul s-a întâlnit cu partea vătămată. Datorită unor stări conflictuale mai vechi, între inculpat şi partea vătămată au avut loc discuţii neprincipiale, care au degenerat în acte de violenţa fizică. Inculpatul a început să o lovească pe partea vătămată, iar la strigătele acesteia, mai multe femei din curtea cooperativei au început să iasă în stradă pentru a se opune agresorului. Ajutorul nu a mai fost necesar deoarece partea vătămată a intrat în curtea cooperativei iar conflictul a încetat. Prima instanţă a pronunţat o hotărâre de condamnare a inculpatului pentru săvârşirea infracţiunilor de loviri sau alte violenţe, prevăzută de art. 180 alin. (2) C.pen. şi ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice prevăzută şi pedepsită de art. 321 C.pen., cu aplicarea prevederilor art. 33 referitoare la concursul de infracţiuni. Este corectă încadrarea juridică dată faptei?

19

Răspuns: deşi s-a petrecut în stradă altercaţia dintre inculpat şi partea vătămată nu poate îmbrăca şi forma infracţiunii de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice în sensul art. 321. 78. Fiind în stare de ebrietate, inculpatul a lovit cu pumnii şi picioarele în uşa postului de poliţie. Datorită zgomotului produs, la fata locului s-au adunat mai multe persoane care şi-au manifestat indignarea faţă de acest comportament necivilizat. La scurt timp un lucrător a procedat la introducerea inculpatului, cu forţa, în sediul postului de poliţie. În incinta sediului postului de poliţie au survenit unele incidente în timpul cărora mâna inculpatului a fost răsucită şi apoi fracturată. În sarcina inculpatului a fost reţinută infracţiunea de ultraj, prevăzută şi pedepsită de art. 239 alin. (2) C.pen. Este corectă încadrarea juridică dată faptei? Răspuns:nu,se schimbă încadrarea juridică în 321 alin. (1) ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice pentru inculpat Lucrătorul de poliţie s-a situat în afara protecţiei pe care i-o acordă acest text de lege. 79. Inculpatul a săvârşit infracţiunea de omor, în condiţiile în care erau prezente şi alte persoane, care au asistat la comiterea faptei. Prin împrejurările în care a fost săvârşită fapta de ucidere a victimei a stârnit revolta generală. Inculpatul a fost condamnat pentru două infracţiuni, aflate în concurs, constând în omor şi ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice. Este corectă încadrarea juridică dată faptei? Rapsuns: omor art 174. Infracţiunea prevăzută în art 321 nu poate fi reţinută în concurs cu omorul deoarece inculpatul a acţionat cu itnentia unică de a ucide victima realizând aceasta printr-o acţiune limitată la elementele caracteristice laturii obiective specifice omorului. 80. Aflându-se într-un local public, inculpatul a intervenit într-o discuţie purtată între trei persoane. În mod cu totul nejustitificat inculpatul a lovit una dintre cele trei persoane, provocându-i o vătămare corporală. Fapta comisă a stârnit indignarea consumatorilor care s-au ridicat de la mese pentru a părăsi lcoalul. Care este icnadrarea juridică a faptei? Răspuns: 181 vătămare corporală şi 321 ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice în concurs 81. Cei doi inculpaţi au consumat băuturi alcoolice până au ajuns în stare de ebrietate. În această stare, prin distrugerea porţilor, inculpaţii au pătruns fără drept şi cu forţa, în curţile şi chiar casele unor persoane vătămate, pe care le-au lovit. Prima instanţă a pronunţat o hotărâre de condamnare a inculpaţilor, pentru săvârşirea infracţiunilor de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice, în formă agravată, prevăzută şi pedepsită de art. 321 alin. (2) C. pen. În apărarea formulată inculpaţii au susţinut că în mod greşit a fost reţinută agravanta infracţiunii. Arătaţi care este încadrarea juridică a faptei. Răspuns: 321 alin. (2) încadrarea juridică este corectă. Inculpaţii au pătruns cu forţa în curţile şi casele oamenilor acţiunea petrecându-se după ce oamenii se culcaseră. S a afectat serios ordinea şi linsitea publică.

20

82. Inculpatul V.A. erau militar în termen. Într-una din zile, la orele 6,30, fără a avea vreo aprobare, inculpatul a părăsit unitatea şi a plecat în oraş, pentru a căuta o fată pe care o cunoscuse cu puţin timp mai înainte. Deşi nu a găsit-o inculpatul a rămas în oraş în compania unor cunoştinţe întâmplătoare. În după-amiaza zilei următoare inculpatul a mers la cinematograf. La terminarea spectacolului inculpatul a fost văzut de către un cadru militar, angajat al unităţii, care l-a reţinut şi predat unei patrule de poliţie. Care este încadrarea juridică a faptei? Răspuns: art. 331 absenţa nejustificată alin. (1) 83. Inculpatul era militar în termen. Datorită unei stări conflictuale, în această calitate, inculpatul a ameninţat pe unul dintre superiorii săi cu faptul că îl va împuşca dacă va veni la postul unde va fi el santinelă. Care este încadrarea juridică a faptei? Rapsuns: 335 alin 3 absoare 193 84. Fiind chemat la încorporare, inculpatul s-a prezentat la centrul militar judeţean. În drum spre unitatea militară la care a fost repartizat, inculpatul a fugit fiind descoperit după 30 de zile? Care este încadrarea juridică a faptei? Răspuns art. 354 alin. (2) neprezentare la încorporare sau prezentare 85. Având împlinită vârsta de 19 ani şi 8 luni, inculpatul a primit ordin de încorporare. Inculpatul nu s-a conformat dispoziţiilor din ordinul de încorporare, neprezentându-se la sediul unităţii militare, în vederea satisfacerii serviciului militar. Prima instanţă a pronunţat o hotărâre de condamnare a inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de neprezentare la încorporare, prevăzută şi pedepsită de art. 354 alin. (1) C. pen Este corectă încadrarea juridică dată faptei? Răspuns: nu împlinise 20 de ani constituţie 86. În fapt, s-a reţinut că inculpaţii F.G., M.A., M.M. şi M.N. au fost la o nuntă unde au consumat băuturi alcoolice. În drum spre casă inculpatul F.G. l-a împins într-un sunt pe inculpatul M.M., iar acesta, ripostând, a lovit la rândul său pe inculpatul F.G. În urma loviturilor primite inculpatul F.G. a fugit la locuinţa lui C.V. chemându-l în ajutor. Ulterior inculpaţii s-au lovit reciproc, cu mâinile, picioarele şi cu cuţitele. Care este încadrarea juridică a faptei? Răspuns:art.322 încăierare 87. Inculpatul era soldat în termen. Fără a avea vreo aprobare inculpatul a părăsit unitatea militară, s-a deplasat în oraşul Bacău, unde a consumat băuturi alcoolice, după care a mers într-o altă localitate, din mediul rural la un prieten. După cinci zile de la părăsirea unităţii, în timp ce se deplasa către localitatea de domiciliu inculpatul s-a întâlnit cu tatăl său. Dându-şi seama că fiul său este plecat fără aprobare din unitate şi realizând consecinţele la care este expus, tatăl inculpatului l-a luat pe acesta şi, în aceeaşi zi, l-a condus la unitatea militară. Care este încadrarea juridică a faptei?

21

Rapsuns: art. 332 alin. (1) dezertare 88. Pe baza probelor administrate a rezultat faptul că în timp ce îndeplinea funcţia de ofiţer de serviciu, inculpatul l-a lovit pe un soldat, provocându-i leziuni pentru a căror vindecare au fost necesare 8-9 zile de îngrijiri medicale. Prin rechizitoriul procurorului, inculpatul a fost trimis în judecată pentru un concurs de infracţiuni, format din lovirea inferiorului prevăzută de art. 336 alin. (1) şi loviri sau alte violenţe prevăzută de art. 180 alin. (2) C.pen. Prin schimbarea încadrării jurdice, din două infracţiuni concurente, prima instanţă a pronunţat o hotărâre de condamnare a inculpatului pentru infracţiunea de lovire a inferiorului prevăzută şi pedepsită de art. 336 alin. (1). Este corectă încadrarea juridică dată faptei? Răspuns: da, 336 în cazul infracţiunii de lovire sau de insulta a inferiorului, a superiorului prevăzută de art. 335 subiecţii se găsesc pe poziţii diferite, latura obiectivă constra într-o acţiune de lovire sau orice acte de violenţă cauzatoare de suferinţe fizice pentru persoana inferiorului având conţinutul identic cu art. 180 89. La data de 24 decembrie 1993 inculpatul soldat Z.M. a primit o permisie urmând să se întoarcă la unitate în ziua de 29 decembrie 1993. În dimineaţa zilei de 29 decembrie 1993 inculpatul a raportat telefonic la unitate că are de rezolvat o serie de probleme personale, ocazie cu care permisia i-a fost prelungită până la data de 31 decembrie 1993, orele 14.00. la data mentionata inculpatul nu s-a întors la unitate deplasându-se prin diferite localităţi din ţară până la data de 21 ianuarie 1994 când a fost reţinut de către organele de poliţie. Care este icnadrarea juridică a faptei? Răspuns: art. 332 alin. (1) dezertare 90. datorită unor afecţiuni oftalmologice inculpatul soldat A.D. a fost internat în spitalul militar. Fără a avea vreo aprobare inculpatul a părăsit spitalul şi a mers la domiciliul părinţilor săi. Conducerea spitalului militar a încunoştinţat familia inculpatului de cele întâmplate solicitând să-i recomande acestuia să revină la unitatea sanitară. Atât mama cât şi sora inculpatului l-au sfătuit, rugat să meargă înapoi la spital însă fără efect. Timp de 24 de zile inculpatul a stat ascuns la un pădurar. După acest interval de timp inculpatul a fost prins de organele de poliţie şi predat la arestul garnizoanei. Răspuns: art. 332 alin. (1) dezertare