spete pensie

- R O M Â N I A -

CURTEA DE A P E L B U C U R E Ş T I

Dosar nr(...)Format vechi nr.6491/2009

SECŢIA A VII-A - CIVILĂ ŞI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

Decizia Civilă Nr.711/RŞedinţa publică din data de 09 februarie 2010

Curtea compusă din : PREŞEDINTE - (...) (...) JUDECĂTOR - (...) (...) JUDECĂTOR - (...) (...) GREFIER - (...) (...) ********************

Pe rol fiind, soluţionarea recursului declarat de recurenta-pârâtă Casa Judeţeană de Pensii I, împotriva sentinţei civile nr.1038 F din data de 06.10.2009, pronunţată de T r i b u n a l u l I a l o m i ţ a - Secţia Civilă, în dosarul nr(...) (format vechi nr. 1612/2009), în contradictoriu cu intimata-reclamantă E. U. - având ca obiect „recalculare pensie”.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică, la prima strigare a cauzei, la ora 10 şi 45 min., nu au răspuns: recurenta-pârâtă Casa Judeţeană de Pensii I şi intimata-reclamantă E. U..

Procedura de citare legal îndeplinită.S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care

învederează Curţii faptul că pentru termenul de azi s-a depus la dosar prin serviciul „Registratură” al secţiei, la data de 15.12.2009, de către intimata-reclamantă E. U., întâmpinare la motivele de recurs formulate în cauză de către recurenta-pârâtă Casa Judeţeană de Pensii I, în dublu exemplar, cu precizarea că pe această cale s-a solicitat şi judecarea pricinii în lipsă, în temeiul dispoziţiilor art. 242 alin. (2) Cod proc. civilă.

De asemenea, se mai arată faptul că şi recurenta-pârâtă Casa Judeţeană de Pensii I, prin motivele de recurs formulate în cauză, a solicitat judecarea pricinii în lipsă, în temeiul dispoziţiilor art. 242 alin. (2) Cod proc. civilă.

Curtea, faţă de lipsa părţilor la prima strigare a cauzei la ora 10 şi 45 min., văzând dispoziţiile art. 104 alin. (13) din R.O.I. al instanţelor judecătoreşti, dispune lăsarea cauzei la ordine, la a doua strigare.

1

La reluarea pricinii la ordine, la ora 11 şi 22 min., nu au răspuns: recurenta-pârâtă Casa Judeţeană de Pensii I şi intimata-reclamantă E. U..

Curtea, constatând că în cauză ambele părţi au solicitat judecarea pricinii în lipsă, în temeiul dispoziţiilor art. 242 alin. (2) Cod proc. civilă, constată cauza în stare de judecată şi o reţine în vederea soluţionării.

C U R T E A,

Asupra recursului civil de faţă, reţine următoarele:Prin sentinţa civilă nr. 1038 F din data de 06.10.2009, pronunţată

în dosarul nr(...) (format vechi nr. 1612/2009), T r i b u n a l u l I a l o m i ţ a – Secţia Civilă a respins, ca neîntemeiată, excepţia tardivităţii cererii de chemare în judecată, formulată de pârâta Casa Judeţeană de Pensii I (C.J.P. I).

Totodată, a admis, ca întemeiată, cererea formulată de reclamanta E. U., împotriva pârâtei Casa Judeţeană de Pensii I şi, în consecinţă, a obligat pârâta să recalculeze drepturile de pensie ale reclamantei, prin utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 20 ani, începând cu data de 1 decembrie 2005.

De asemenea, a obligat pârâta, către reclamantă, la plata diferenţelor rezultate urmare a recalculării pe o perioadă de 3 ani, începând cu data de 01.06.2006.

În considerentele acestei hotărâri judecătoreşti, pronunţându-se mai întâi, în condiţiile art. 137 alin. 1 Cod proc. civilă, asupra excepţiei tardivităţii cererii de chemare în judecată – excepţie invocată de C.J.P. I – instanţa de fond a reţinut că prezenta acţiune nu reprezintă o contestaţie împotriva deciziilor de stabilire a dreptului de pensie al reclamantului, ci o acţiune având ca obiect obligaţia de a face, întemeiată pe dispoziţiile art. 89 din Legea nr. 19/2000, în baza cărora atât beneficiarii drepturilor de pensie, cât şi Casa Judeţeană de Pensii I pot să solicite, respectiv să revizuiască, recalcularea drepturilor de pensie, când se constată erori în modul de calcul.

Aşadar, prima instanţă a apreciat că excepţia este neîntemeiată şi a respins-o ca atare, reţinând că cererea de chemare în judecată, cu care a fost investită de către reclamant, nu este o contestaţie împotriva deciziilor de stabilire a drepturilor de pensie, motiv pentru care aceasta nu este tardivă

Pe fond, prima instanţă a reţinut că, din decizia de pensionare nr. 79078/27.04.1998, rezultă că reclamanta a avut, la data pensionării, o vechime în grupa I de muncă de 27 de ani, 1 lună şi 7 zile, determinată în baza Legii nr.3/1977.

2

A mai reţinut că, la determinarea punctajului mediu anual al reclamantei, pârâta a avut în vedere un stagiu complet de cotizare de 30 ani, conform Legii nr. 19/2000.

Instanţa de fond, în raport de data la care drepturile de pensie ale reclamantei au fost stabilite, respectiv de data de 01.05.1998, a apreciat că, în cauză, la recalculare se aplică dispoziţiile art. 4 alin. 1 din O.U.G. nr. 4/2005, potrivit cărora determinarea punctajului mediu anual şi a cuantumului fiecărei pensii se face pe baza datelor, elementelor şi informaţiilor din documentaţiile de pensie aflate în păstrarea caselor teritoriale de pensii, cu respectarea prevederilor H.G. nr. 1550/2004.

A avut în vedere dispoziţiile art. 2 alin. 4 din H.G. nr. 1550/2004, potrivit cărora, pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea nr. 3/1977.

Or, a constatat prima instanţă, în cazul reclamantei, care a înregistrat o vechime în grupa I de muncă de 20 de ani, 1 lună şi 7 zile, stagiul complet de cotizare este cel prevăzut de dispoziţiile art. 14 din Legea nr. 3/1977, adică de 20 ani.

Totodată, instanţa de fond a mai avut în vedere că Î n a l t a C u r t e de Casaţie şi Justiţie

soluţionând recursul în interesul legii, prin Decizia nr. 40 din data de 22.09.2008, pronunţată în dosarul nr. 16/2008, a admis că dispoziţiile art. 77 alin. 2 raportate la dispoziţiile art. 43 alin. 1 şi alin. 2 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale se interpretează în sensul că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual, pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001 şi care si-au desfăşurat activitatea în grupe speciale de muncă, este cel reglementat de dispoziţiile art. 14 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţă socială.

Împotriva sentinţei sus-menţionate, a declarat recurs, motivat în termenul legal, pârâta Casa Judeţeană de Pensii I (C.J.P. I), criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta-pârâtă invocă excepţia tardivităţii cererii de chemare în judecată, arătând că reclamantul, prin acţiunea formulată, a contestat decizia de pensie decizia nr. 79078/30.11.2005.

Totodată, invocă dispoziţiile art. 87 din Legea nr. 19/2000, potrivit cărora: „Decizia emisă poate fi contestată Ia instanţa judecătorească competentă în termen de 45 zile de la comunicare.”.

Mai arată că, prin cererea de chemare în judecată, reclamanta a contestat decizia nr. 79578/29.03.2002, prin care i-a fost recalculată pensia pentru limită de vârstă, conform prevederilor H.G. nr. 1550/2004 şi O.U.G. nr. 4/2005.

3

Invocă prevederile art. 2 alin. (2), ci nu alin. (4), din Normele Metodologice de aplicare a H.G. nr. 1550/2004, susţinând că acestea se aplică beneficiarilor de pensie ale căror drepturi au fost stabilite anterior datei de 01.07.1977.

Susţine că prevederile Ordinului nr. 50/1990 fac doar precizarea locurilor de muncă, activităţilor şi categoriilor profesionale cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi a II-a de muncă, în vederea pensionării, ci nu a reducerii stagiului complet de cotizare.

Arată că atât în art. 14 alin. 2 lit. (a) şi lit. (b) din Legea nr. 3/1977, cât şi în art. 42 alin. (1) din Legea nr. 19/2000, sunt prevăzute reducerile vârstelor standard de pensionare ale persoanelor care se încadrează în grupa I şi în grupa a II-a de muncă, ci nu a stagiului complet de cotizare, care este de 30 ani.

Având în vedere considerentele de mai sus, recurenta-pârâtă C.J.P. I solicită instanţei de control judiciar admiterea recursului formulat, astfel ca, la determinarea punctajului mediu anual al reclamantei, să se utilizeze stagiul complet de cotizare prevăzut de Legea nr. 19/2000, respectiv stagiul de 30 de ani.

În motivarea, în drept, a cererii de recurs, se invocă dispoziţiile art. 304 pct. 8 şi pct. 9 Cod proc. civilă.

Prin întâmpinarea formulată (filele şi 5 – 7 dosar recurs), intimata-reclamantă E. U. solicită respingerea recursului, ca nefondat şi menţinerea, ca legală şi temeinică a sentinţei atacate, invocând apărări de fond la motivele de recurs.

Nu s-au administrat probe noi în prezentul recurs.Analizând actele şi lucrările dosarului, din perspectiva criticilor

formulate în cererea de recurs, prin prisma apărărilor, invocate prin întâmpinare, precum şi, din oficiu, sub toate aspectele, potrivit dispoziţiilor art.3041 din C o d u l d e procedură civilă, Curtea constată că recursul este nefondat, urmând a fi respins, ca atare, pentru considerentele ce vor fi expuse în cuprinsul prezentei decizii:

Critica referitoare la excepţia tardivităţii cererii de chemare în judecată nu se susţine, astfel că va fi înlăturată, ca nefondată, deoarece acţiunea formulată de reclamanta E. U. nu este o contestaţie îndreptată împotriva unei decizii de pensie, întrucât aceasta nu a contestat decizia nr. 79578/29.03.2002 (aflată la fila 15 din dosarul de fond), prin care i-a fost recalculată pensia pentru limită de vârstă, aşa cum eronat susţine recurenta-pârâtă C.J.P. I.

În speţă, reclamanta a investit instanţa de fond cu o acţiune având ca obiect obligaţia de a face, întemeiată pe dispoziţiile art. 89 din Legea nr. 19/2000, text în baza căruia, atât beneficiarul pensiei, cât şi casa teritorială de pensii, pot să solicite recalcularea, respectiv, să procedeze la revizuirea drepturilor de pensie, în momentul în care ar constata că s-au strecurat erori cu prilejul calculării acestora.

4

În ceea ce priveşte fondul dreptului dedus judecăţii, Curtea reţine că intimata-reclamantă este beneficiara procesului de recalculare reglementat prin O.U.G. nr. 4/2005, începând cu data de 01.12.2005, conform H.G. nr. 1456/2005, iar, la emiterea deciziei de recalculare recurenta-pârâtă C.J.P. I a utilizat, în calculul punctajului mediu anual, un stagiu complet de cotizare de 30 de ani.

Mai reţine că drepturile de pensie pentru limită de vârstă cuvenite intimatei-reclamante s-au deschis la data de 01.05.1998, prin decizia de pensionare nr. 79578/27.04.1998, emisă de Direcţia de Muncă şi Protecţie Socială a judeţului I – Oficiul de Pensii (aflată la fila 16 din dosarul de fond), la data pensionării - în temeiul dispoziţiilor Legii nr.3/1977 -, aceasta având o vechime realizată în grupa a I de muncă de 20 de ani, 1 lună şi 7 zile, precum şi o vechime realizată în grupa a II-a de muncă de 3 ani 5 luni şi 6 zile.

Curtea constată că, din cuprinsul deciziei susmenţionate, de stabilire iniţială a drepturilor de pensie (în temeiul Legii nr.3/1977), rezultă că data naşterii intimata-reclamantă este data de 17.08.1951, precum şi aspectul că aceasta a desfăşurat activitate în grupa I de muncă vreme de 20 de ani, 1 lună şi 7 zile, fapt dovedit atât cu carnetul său de muncă (filele 5 – 13 dosar fond), cât şi celelalte înscrisuri depuse la dosar.

Astfel, în raport de data stabilirii drepturilor de pensie, Curtea apreciază că în mod corect prima instanţă a reţinut că, la recalcularea acestora, se aplică dispoziţiile art. 4 alin. 1 din O.U.G. nr. 4/2005, potrivit cărora determinarea punctajului mediu anual şi, implicit, stabilirea cuantumului fiecărei pensii, se face pe baza datelor, elementelor şi informaţiilor din documentaţiile de pensie aflate în păstrarea caselor teritoriale de pensii, cu respectarea prevederilor H.G. nr. 1550/2004.

De asemenea, în mod justificat instanţa de fond a reţinut că, potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. 4 din H.G. nr. 1550/2004, pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001, stagiul complet de cotizare este cel reglementat de Legea nr. 3/1977, astfel că, în cazul intimatei-reclamante, care a înregistrat o vechime în grupa I de muncă de 20 de ani, 1 lună şi 7 zile, stagiul complet de cotizare este cel prevăzut de art.14 din Legea nr.3/1977, adică de 20 de ani.

Potrivit dispoziţiilor art. 14 alin. 1 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţa socială:

„(1) Persoanelor care au lucrat efectiv cel puţin 20 ani în locuri care, potrivit legii, se încadrează în grupa I de munca, sau cel puţin 25 ani în grupa II de munca, la stabilirea pensiei li se ia în calcul, pentru fiecare an lucrat în aceste grupe câte: a) un an şi şase luni pentru grupa I de munca; b) un an şi trei luni pentru grupa II de munca. (…)”

5

Conform dispoziţiilor alin. 4 al articolului susmenţionat:„(4) Persoanele care au vechime în munca prevăzută de lege

şi au lucrat efectiv cel puţin 15 ani în locurile încadrate în grupa I de munca sau cel puţin 20 ani în locurile încadrate în grupa II de munca au dreptul, la cerere, sa li se reducă vârsta de pensionare prevăzută de art. 8 alin. 2, în mod proporţional cu anii lucraţi în grupele I sau II de munca, dar nu mai puţin de 52 ani, pentru grupa I şi 57 ani pentru grupa II, bărbaţii, sau 50 ani pentru grupa I şi 52 ani pentru grupa II, femeile.”

Aşadar, în mod justificat tribunalul a constatat că cererea dedusă judecăţii este întemeiată, motiv pentru a admis-o ca atare, obligând-o pe pârâta Casa Judeţeană de Pensii I să procedeze la recalcularea drepturile de pensie cuvenite reclamantei, prin utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 20 ani, cu începere de la data de 01.12.2005, prin aplicarea dispoziţiilor O.U.G. nr. 4/2005.

De altfel, Curtea constată că problema de drept dedusă judecăţii a fost tranşată irevocabil de către Î.C.C.J., care, soluţionând recursul în interesul legii, prin Decizia nr. 40 din data de 22.09.2008, pronunţată în dosarul nr. 16/2008 - obligatorie pentru instanţe, în temeiul dispoziţiilor art. 329 din C o d u l d e procedură civilă -, a statuat că dispoziţiile art. 77 alin. 2 raportate la dispoziţiile art. 43 alin. 1 şi alin. 2 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale se interpretează în sensul că stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iunie 1977 – 31 martie 2001 şi care şi-au desfăşurat activitatea în grupe speciale de muncă este cel reglementat de art. 14 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţă socială.

Pentru aceste considerente, Curtea apreciază că, sub acest aspect, criticile recurentei-pârâte C.J.P. I sunt doar simple afirmaţii formale, lipsite de conţinut juridic, astfel că le va înlătura, ca nefondate.

Totodată, Curtea constată că, la pronunţarea sentinţei atacate, stabilind data de la care urmează să se efectueze plata, către intimata-reclamantă, a diferenţelor dintre pensia cuvenită (corect recalculată) şi pensia efectiv încasată de acesta, de asemenea în mod justificat prima instanţă a ţinut seama de prescripţia extinctivă, astfel că a dispus ca plata acestor diferenţe să se efectueze începând cu data de 01.06.2006, ci nu cu data de 01.12.2005 (data avută în vedere pentru recalculare).

Ca urmare, au fost respectate prevederile art. 1, art. 2 şi art. 3 din Decretul nr. 167/10.04.1958 privitor la prescripţia extinctivă, potrivit cărora:

„ART. 1 - Dreptul la acţiune, având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripţie, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit în lege.

6

Odată cu stingerea dreptului la actiune privind un drept principal se stinge si dreptul la actiune privind accesorii.

Orice clauză care se abate de la reglementarea legală a prescripţiei este nulă.

ART. 2 - Nulitatea unui act juridic poate fi invocată oricând, fie pe cale de acţiune, fie pe cale de excepţie.

ART. 3 - Termenul prescripţiei este de 3 ani.”.Faţă de dispoziţiile legale sus-citate, care prevăd că termenul de

prescripţie este de 3 ani de la data naşterii dreptului material la acţiune, precum şi în raport de data înregistrării acţiunii introductive pe rolul instanţei de fond – data de 01.06.2009 -, Curtea constată că, într-adevăr, sunt prescrise acele pretenţii ale intimatului-reclamant, referitoare la plata diferenţelor de pensie aferente intervalului cuprins între data de 01.12.2005 şi data de 01.06.2006.

Pentru toate considerentele expuse mai sus, Curtea apreciază criticile recurentei-pârâte drept simple afirmaţii formale, lipsite de conţinut juridic, astfel că le va înlătura, ca nefondate şi, însuşindu-şi atât opinia, cât şi argumentele primei instanţe, consideră că hotărârea fondului este legală şi temeinică, urmând a o menţine.

În consecinţă, în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin.1 din C o d u l d e procedură civilă, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-pârâtă Casa Judeţeană de Pensii I.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

DECIDE :

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-pârâtă CASA JUDEŢEANĂ DE PENSII I, împotriva sentinţei civile nr.1038 F din data de 06.10.2009, pronunţată de T r i b u n a l u l I a l o m i ţ a - Secţia Civilă, în dosarul nr(...) (format vechi nr. 1612/2009), în contradictoriu cu intimata-reclamantă E. U..

Irevocabilă.Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 09.02.2010.

PREŞEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, (...) (...) (...) (...) (...) (...)

GREFIER, (...) (...)

7

red: M.P. / tehnored: C.P.2 EX./ 08.03.2010.Jud. fond: E. J.; E. B.

Litigiu de asigurari sociale. Stagiul complet de cotizare luat în considerare în calculul pensiei. Stagiul complet de cotizare nu este numai o conditie pentru a se putea deschide drepturile la pensie, ci prezinta relevanta in ce priveste calculul punctajului mediu anual.

Anexa nr. 3 si art. 41 din Legea nr. 19/2000 rap. la art. 12 alin 1 din Legea 95/2008

Daca nu am avea în vedere stagiile de cotizare astfel cum sunt esalonate de anexa nr. 3 din Lege in raport de data depunerii cererii de pensionare, atunci aceasta esalonare ar fi inutila, fara aplicatii în concret. Varsta de pensionare si stagiul complet de cotizare constituie elemente obiective ce trebuie sa se aplice tuturor persoanelor ce au calitatea de asigurat pe teritoriul Romaniei. Cresterea treptata a valorilor acestor elemente obiective pana la atingerea varstei standard si a stagiului complet prevazute de Legea 19/2000 se realizeaza conform unui grafic de esalonare cuprins in Anexa 3 a Legii 19/2000. Ordinul nr. 340/2001 este dat în aplicarea legii nr. 19, iar nu pentru modificarea ei.

CURTEA DE APEL BUCURESTI-SECTIA A VII-A CIVILA SI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCA SI ASIGURARI SOCIALE - Decizia civila nr. 212/17 Ianuarie 2011 , data în Dosar nr. 49964/3/2009 (Numar în format vechi 4990/2010)

Prin decizia civila mentionata s-a dispus respingerea ca nefondat a recursului declarat de pârâta CPMB împotriva sentintei civile nr.4303 din data de 19.05.2010 pronuntate de Tribunalul B- Sectia a VIII-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale, în dosarul nr.49964/3/2009, în contradictoriu cu intimatul G N - având ca obiect contestatie decizie de pensie.

Prin sentinta civila nr.4303 din data de 19.05.2010 pronuntata de Tribunalul Bucuresti Sectia a VIII-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale, în dosarul nr.49964/3/2009, a fost admisa actiunea formulata de reclamantul G N in contradictoriu cu parata CPMB. A fost anulata decizia nr. 192037/18.11.2009 si obligata parata sa emita o noua decizie prin care sa determine pensia pentru limita de varsta cuvenita reclamantului prin raportare la un stagiu complet de cotizare de 32 ani si 4 luni. Prima instanta a retinut ca reclamantul, nascut la 1.01.1954, a fost pensionat pentru limita de varsta la 1.09.2009, astfel dupa cum rezulta din decizia nr. 192037/18.11.2009. La 1.09.2009 acesta s-a adresat cu cerere Casei de Pensii sect. 3 Bucuresti in vederea deschiderii dreptului la pensie, cerere ce a fost admisa, emitandu-se decizia contestata (fila 6 dosar). Din analiza deciziei de pensie in discutie instanta retine ca determinarea punctajului mediu anual al reclamantului a fost facuta prin raportare la un stagiu complet de cotizare de 35 ani. Tribunalul a retinut ca la data formularii cererii reclamantul avea varsta de 55 ani si 8 luni, indeplinind conditiile de pensionare pentru limita de varsta in conformitate cu dispozitiile art. 12 alin 1 din Legea 95/2008 ale carei dispozitii relevante prevad ca: "Prin derogare de la prevederile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare, personalul tehnic

8

din aviatia civila poate beneficia de pensie pentru limita de vârsta si la împlinirea vârstei de 55 de ani, daca a realizat cumulativ stagiul complet de cotizare prevazut în anexa nr. 3 la Legea nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, si are o vechime de cel putin 25 de ani în activitatile prevazute la art. 3 din prezenta lege". In speta, din chiar decizia de pensionare a rezultat ca reclamantul are o vechime in conditiile prevazute de Legea 95/2008 de 34 ani. In ce priveste stagiul complet de cotizare prevazut de anexa 3 la Legea 19/2000, instanta de fond a apreciat ca acesta urmeaza a fi determinat prin raportare la data deschiderii dreptului la pensie conform legii speciale, Legea 95/2008, in intervalul august 2009 - noiembrie 2009, avand in vedere ca reclamantul a depus cererea de pensionare la Casa de Pensii la 1.09.2009. In ce priveste stagiul complet de cotizare, instanta a observat ca acesta nu este in cazul reclamantului numai o conditie pentru a se putea pensiona, ci prezinta relevanta si in ce priveste calculul punctajului mediu anual. Varsta de pensionare si stagiul complet de cotizare constituie elemente obiective ce trebuie sa se aplice tuturor persoanelor ce au calitatea de asigurat pe teritoriul Romaniei. Cresterea treptata a valorilor acestor elemente obiective pana la atingerea varstei standard si a stagiului complet prevazute de Legea 19/2000 se realizeaza conform unui grafic de esalonare cuprins in Anexa 3 a Legii 19/2000. Prima coloana din tabel cuprinde intervalele de timp in care se va face esalonarea. Prin urmare, semnificatia intregului tabel este aceea ca in perioada indicata in prima coloana varsta standard de cotizare, stagiul minim de cotizare si stagiul complet de cotizare sunt cele indicate in coloanele 2-4. Anexa 3 a legii este convergenta cu anexa 9 a Ordinului 240/2001 numai in privinta persoanelor care solicita pensionarea pentru limita de varsta si nu beneficiaza de nicio reducere a varstei standard de pensionare. Ori de cate ori, insa, se solicita inscrierea la pensie anticipata sau anticipata partiala ori asiguratul beneficiaza de vreo reducere a varstei standard de pensionare, precum si atunci cand asiguratul beneficiaza de prevederile unei legi speciale, cum e cazul in speta de fata, calculele efectuate in baza celor doua anexe conduc la rezultate diferite. Anexa 9 a Ordinului 240/2001 este conceputa intr-o maniera care nu respecta spiritul legii in aplicarea careia a fost edictata. Astfel, prin faptul ca fiecarei persoane, in functie de data nasterii, i s-a stabilit in anexa 9 un anumit stagiu de cotizare si o anumita varsta standard de pensionare contravine spiritului legii care prevede ca in orice moment dat toti asiguratii au dreptul sa beneficieze de acelasi stagiu de cotizare si aceeasi varsta de pensionare. Faptul ca aceste valori cunosc cresteri in timp in functie de optiunea legiuitorului nu este de natura sa conduca la o alta concluzie. Prin stabilirea unor varste standard diferite si a unor stagii complete diferite pentru persoane nascute la date diferite, dar care solicita inscrierea la pensie in acelasi interval se ajunge la crearea unor discriminari nejustificate pe criteriu de varsta. Avand in vedere ca la data formularii cererii de pensionare reclamantul indeplinea conditiile de varsta si de vechime conform Legii 95/2008, instanta a apreciat ca, in ceea ce il priveste, stagiul complet de cotizare ce urmeaza a fi retinut la determinarea punctajului mediu anual este cel prevazut de anexa 3, respectiv de 32 ani si 4 luni. O altfel de solutie ar genera o situatie discriminatorie in care s-ar afla reclamantul fata de toate celelelate persoane care au depus cerere de pensionare in acelasi interval de timp, discriminare creata, odata, prin raportare la varsta biologica a reclamantului si, in al doilea rand, prin raportare la imprejurarea ca acesta a desfasurat o activitate care il indreptateste la a beneficia de pensie pentru limita de varsta in conditii speciale, avand in vedere natura activitatii, ceea ce nu poate fi admis. Împotriva acestei sentinte, a declarat recurs pârâta, solicitând respingerea cererii de chemare în judecata. În motivare, a aratat ca, potrivit art. 167 din Legea nr. 19/2000, de la data intrarii în vigoare a acestei legi si pâna la data în care stagiile complete de cotizare cerute sunt de 30 de ani pentru femei si de 35 de ani pentru barbati: a) persoanele care au desfasurat activitati încadrate în conditii deosebite de munca beneficiaza de reducerea vârstelor standard de pensionare cu respectarea conditiilor prevazute la art. 42 în raport cu vârstele standard de pensionare prevazute de anexa nr. 3

9

b) persoanele care au desfasurat activitati încadrate în conditii speciale de munca beneficiaza de reducerea vârstelor standard de pensionare în conditiile prevazute de anexele nr. 4 si 5". Alin. 2 al acestui articol, se prevede ca pentru perioada aprilie 2001-noimenbrie 2014 vârsta standard de pensionare si stagiul complet de cotizare , în ântelesul art. 49 si art. 50, sunt cele prevazute în anexa nr. 3 la care asiguratul ar avea dreptul la pensie pentru limita de vârsta în raport de data nasterii. Art. 167 alin. 5 din aceeasi lege prevede ca reducerea vârstelor standard de pensionare în baza tabelului nr. 4 nu poate fi cumulata cu celelalte reduceri prevazute de prezenta lege sau de legile cu caracter special. A mai sustinut recurenta ca în anexa nr. 3 a Legii nr. 19/2000 sunt prevazute vârstele standard de pensionare si stagiile minime si complete de cotizare pentru femei si barbati, pe ani si pe luni, pentru perioada aprilie 2001-martie 2015, iar în anexa nr. 9 din Ordinul nr. 340/2001 sunt prevazute vârstele standard de pensionare si stagiile minime si complete de cotizare în functie de data nasterii, între acestea fiind o strânsa legatura. În drept, recursul a fost întemeiat pe dispoz. art. 304 pct.8 si 9 Cpc si art. 304ind1 Cpc. Analizând actele si lucrarile dosarului, în raport de criticile formulate si de temeiurile de drept invocate, Curtea a retinut urmatoarele: În legatura cu motivul de recurs prev. de art. 304 pct. 8 C.pr.civ., acesta nu este aplicabil deoarece nu se pune problema în speta a interpretarii unui act juridic, ci a a unor dispozitii legale în raport de situatia de fapt. În ceea ce priveste motivul prev. de art. 304 pct. 9 C.pr.civ., retinem ca apararile recurentei nu sunt fondate. Astfel, prin decizia nr. 192037/18.11.2009 a fost stabilita în favoarea reclamantului pensie pentru limita de vârsta începând cu data de 1.09.2009, mentionându-se ca vârsta standard de pensionare a reclamantului este de 65 de ani, vârsta la data pensionarii fiind de 55 de ani si 8 luni si ca stagiul complet de cotizare este de 35 de ani. Intimatului îi sunt aplicabile dispozitiile art. 12 alin 1 din Legea 95/2008 potrivit carora "Prin derogare de la prevederile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare, personalul tehnic din aviatia civila poate beneficia de pensie pentru limita de vârsta si la împlinirea vârstei de 55 de ani, daca a realizat cumulativ stagiul complet de cotizare prevazut în anexa nr. 3 la Legea nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, si are o vechime de cel putin 25 de ani în activitatile prevazute la art. 3 din prezenta lege". Referitor la stabilirea stagiului complet de cotizare în cazul reclamantului intimat, Curtea va avea în vedere dispozitiile art. 41 din Legea nr. 19/2000, potrivit carora "Stagiul minim de cotizare atât pentru femei, cât si pentru barbati este de 15 ani. Cresterea stagiului minim de cotizare de la 10 ani la 15 ani se va realiza în termen de 13 ani de la data intrarii în vigoare a prezentei legi, conform esalonarii prevazute în anexa nr. 3. Stagiul complet de cotizare este de 30 de ani pentru femei si de 35 de ani pentru barbati. Atingerea stagiului complet de cotizare se va realiza în termen de 13 ani de la data intrarii în vigoare a prezentei legi, prin cresterea acestuia, pornindu-se de la 25 de ani pentru femei si de la 30 de ani pentru barbati, conform esalonarii prevazute în anexa nr. 3". Asadar, pentru a determina care este stagiul complet de cotizare în raport de data la care o persoana solicita Casei de pensii stabilirea drepturilor de pensie trebuie analizate prevederile anexei nr. 3 la Legea nr. 19/2000 . Astfel, potrivit acestei anexe , în intervalul august 2009 - noiembrie 2009 (reclamantul intimat depunând cererea la 01.09.2009), stagiul complet de cotizare era de 32 de ani si 4 luni, în timp de recurenta a retinut un stagiu complet de cotizare de 35 ani . Aceasta esalonare în timp a stagiilor minime si complete de cotizare a devenit necesara deoarece trecerea la vârsta standard de pensionare si la stagiul de cotizare reglementate de Legea nr. 19/2000 nu se putea realiza de îndata, ci treptat, dupa cum corect a constatat si prima instanta. Rezulta cu claritate din prevederile art. 41 din lege coroborat cu anexa nr. 3 la lege ca vointa legiuitorului a fost aceea de a porni în stabilirea vârstei standard de pensionare si a stagiului complet de cotizare de la data la care cererea de pensionare este depusa, iar nu de la data nasterii, aceasta fiind si ordinea logica atât timp cât valorile vârstei de pensionare si ale stagiului de cotizare sunt diferite în raport de perioada de timp, iar nu fixe . Este adevarat ca anexa nr. 9 la OMMSSF nr. 340/2001 face referire si la data nasterii, însa aceasta nu poate conduce la concluzia ca elementul principal în raport de care se

10

determina vârsta standard de pensionare si stagiul complet de cotizare este data nasterii, pentru ca s-ar ajunge la înlaturarea aplicarii textelor legale. Or, Ordinul nr. 340/2001 este dat în aplicarea legii, iar nu pentru modificarea ei. Textul art. 41 din Legea nr. 19/2000 este clar în sensul ca esalonarea în timp a vârstei de pensionare si a stagiului complet de cotizare este cea stabilita prin anexa nr. 3 la lege. Problema datei nasterii prezinta relevanta în cazul în care ar fi stabilite reduceri ale vârstei standard de pensionare, iar prevederile anexei nr. 3 trebuie sa fie interpretate în mod sistematic prin coroborare cu celelalte prevederi ale legii si în sensul care rezulta din întregul act normativ. Daca nu am avea în vedere stagiile de cotizare astfel cum sunt esalonate de anexa nr. 3 din lege in raport de data depunerii cererii de pensionare, atunci aceasta esalonare ar fi inutila, fara aplicatii în concret. Mai mult, însasi recurenta sustine ca între aceste doua anexe exista o strânsa legatura, dar se poate observa din speta de fata ca rezultatul la care se ajunge este unul diferit, ceea ce înseamna ca modul de aplicare a anexei nr. 9 de catre recurenta nu este concordant cu aplicarea anexei nr. 3 a legii nr. 19/2000. Pentru aceste considerente, Curtea constata ca prima instanta a facut o corecta aplicare a legii, neexistand vreun alt motiv de nelegalitate sau netemeinicie, astfel încât recursul va fi respins ca nefondat .

Dosar nr(...) (Număr în format vechi 6473/2008)R O M Â N I A

CURTEA DE A P E L B U C U R E Ş T ISECŢIA A VII-A CIVILĂ ŞI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE

MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIE Nr. 688RŞedinţa publică de la 08 Februarie 2010

Completul compus din:PREŞEDINTE – (...) A (...)

JUDECĂTOR – (...) (...) (...)JUDECĂTOR – (...) (...) J.

GREFIER – J. S. N.

Pe rol, soluţionarea recursului formulat de către recurentul S. P. G, împotriva sentinţei civile nr.3682 din data de 29.04.2008 pronunţate de T r i b u n a l u l B u c u r e ş t i Secţia a VIII-a Civilă, Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale, în dosarul nr(...), în contradictoriu cu intimata CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B, având ca obiect „obligaţia de a face”.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică, nu au răspuns părţile.Procedura este legal îndeplinită.S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă,care

învederează instanţei că, prin încheierea de şedinţă din data de 26.01.2009 judecarea cauzei a fost suspendată conform disp.art.242 alin.1 pct.2 Cod procedură civilă, iar în baza rezoluţiei din data de

11

27.01.2010 s-a dispus, din oficiu, repunerea pe rol a cauzei pentru discutarea perimării cererii de recurs.

Curtea reţine cauza în pronunţare cu privire la excepţia de perimare a cererii de recurs.

C U R T E A,

Prin sentinţa civilă nr.3682 din data de 29.04.2008 pronunţate de T r i b u n a l u l B u c u r e ş t i Secţia a VIII-a Civilă, Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale, în dosarul nr(...), a fost respinsă acţiunea reclamantului S. P. formulată în contradictoriu cu Casa de Pensii a Municipiului B, ca prematur introdusă.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, reclamantului S. P. solicitând admiterea recursului, anularea sentinţei recurate şi obligarea Casei de Pensii a Municipiului B să-i recunoască cei 16 ani de grupa I efectuaţi în sistemul militar şi reducerea vârstei standard de pensionare cu 9 ani şi 7 luni, având drept de pensionare pentru vârsta standard şi stagiu complet de cotizare încă de la 25.09.2006.

Din verificarea actelor aflate la dosar, Curtea constată că, prin încheierea de şedinţă din data de 26.01.2009, s-a dispus suspendarea judecăţii recursului, în baza art.242 alin.1 pct.2 Cod procedură civilă, pentru lipsa nejustificată a părţilor.

Din oficiu, la data de 27.01.2010 s-a dispus repunerea pe rol a cauzei pentru discutarea excepţiei de perimare.

Având în vedere că timp de peste un an, cauza a rămas în nelucrare din vina părţilor, Curtea va face aplicarea dispoziţiilor art.248 Cod procedură civilă şi va constata perimată cererea de recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVEÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Constată perimat recursul formulat de către recurentul S. P. G, împotriva sentinţei civile nr.3682 din data de 29.04.2008 pronunţate de T r i b u n a l u l B u c u r e ş t i Secţia a VIII-a Civilă, Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale, în dosarul nr(...), în contradictoriu cu intimata CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B.

Irevocabilă.Pronunţată în şedinţă publică azi 08.02.2010.

PREŞEDINTE JUDECĂTOR JUDECATOR E. A D. E. H. F. O. S. J.

12

GREFIERJ. S. N.

I.M. 2 ex/ 09 Februarie 2010

DOSAR NR. 17242/3/2006 ROMÂNIA TRIBUNALUL BUCURESTI SECTIA A VIII A CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE, CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL SENTINTA CIVILA NR. 7210 SEDINTA PUBLICA DE LA 5.12.2006 TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN: PRESEDINTE : CLAUDIA ALBEANU JUDECATOR : MIOARA ALDEA ASISTENT JUDICIAR : LIVIA SOARE ASISTENT JUDICIAR : ANDREESCU TUDOR GREFIER : DANIELA VOINESCU

Pe rol solutionarea cauzei civile de fata, formulata de contestatoarea ARSENE ADINA IULIA ZOICA, în contradictoriu cu intimata CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI BUCURESTI, având ca obiect contestatie decizie de pensionare. La apelul nominal facut în sedinta publica a raspuns contestatoarea personal si intimata prin consilier juridic Iordache Florentina.Procedura legal îndeplinita. S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care: Contestatoarea depune la dosar precizari si set de acte, care au fost puse si la dispozitia expertului si arata ca expertul nu i-a luat în calcul luna ianuarie 2006 mentionând ca sunt câteva mici erori. Precizeaza ca a iesit la pensie în octombrie 2005. Interpelata fiind, care sunt acele erori în concret, contestatoarea arata ca diferentele sunt foarte mici. Interpelata fiind, daca mai sunt si alte obiectiuni în afara de neluarea în calcul a lunii ianuarie 2006, contestatoarea arata ca greselile sunt nesemnificative si nu le poate evidentia. Contestatoarea precizeaza ca a verificat raportul si sunt câteva mici erori dar nu crede ca acestea ar trebui numite obiectiuni. Reprezentantul intimatei arata ca nu are obiectiuni de formulat fata de raportul de expertiza contabila. Instanta ia act de faptul ca nu se formuleaza obiectiuni la raport. Partile, având cuvântul pe rând, arata ca nu mai au alte cereri de formulat, probe de propus sau exceptii de invocat. Nemaifiind alte cereri de formulat, probe de administrat sau exceptii de invocat, tribunalul constata cauza în stare de judecata si acorda cuvântul partilor pe fondul cauzei. Contestatoarea solicita admiterea actiunii conform datei de la care avea dreptul la pensie si acordarea unor daune în cuantum de 6000 lei, cu cheltuieli de judecata. Reprezentantul intimatei solicita respingerea actiunii ca neîntemeiata si mentinerea deciziei atacate ca fiind temeinica si legala. Tribunalul retine cauza spre solutionare.

T R I B U N A L U L

Prin cererea înregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti – Sectia a VIII a, contestatoarea ARSENE ADINA IULIA ZOICA a formulat în contradictoriu cu intimata CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI BUCURESTI, contestatie împotriva deciziei nr. 197191/06.04.2006 emisa de

13

Casa Locala de Pensii Sector 4. În motivarea actiunii se sustine ca, intimata a procedat la stabilirea dreptului de pensie dupa expirarea celor 30 de zile de la primirea documentelor si fara a tine cont de ultimele prevederi ale legislatiei în vigoare. Sustine ca dosarul de pensionare a fost depus în termenul prevazut de art. 83 alin.1, motiv pentru care drepturile trebuiau sa i se acorde si sa i se plateasca de la data de 06.10.2005. Se arata ca pâna la aceasta data nu a primit drepturile banesti de pensie care i se cuvin si solicita plata acestora indexate, conform ratei inflatiei din documentul emis de Institutul National de Statistica. Prin cererea depusa la data de 27.06.2006, contestatoarea si-a precizat actiunea, solicitând plata cheltuielilor de judecata. Prin cererea depusa la data de 24.10.2006, contestatoarea si-a precizat actiunea solicitând plata unor daune morale în valoarea de 6000 RON. Se sustine în aceasta precizare ca intrând în posesia pensiei a considerat ca punctajul rezultat în decizia nr. 197991/06.04.2006, nu a fost corect stabilit, nu au fost luate în calcul toate actele normative în vigoare la acea data, asa cum rezulta si din adresa 2216/04.05.2006 a MMFS, care considera ca la stabilirea pensiei nu au fost luate în considerare prevederile OG nr. 4/2006. Au fost depuse la dosar, în copie, înscrisuri respectiv decizia contestata si actele ce stau la baza emiterii acesteia si a fost efectuata o expertiza contabila raportul întocmit fiind depus la dosar. Analizând actele si lucrarile dosarului, tribunalul constata urmatoarele: Prin decizia nr. 197991/06.04.2006 emisa de Casa Locala de Pensii Sector 4, a fost solutionata cererea formulata de catre contestatoare si înregistrata sub nr. 19618/17.10.2005, fiindu-i stabilite acesteia drepturile de pensie pentru limita de vârsta, începând cu data de 12.10.2005. Intimata a determinat un numar total de puncte realizate de catre contestatoare de 47,69629 si un punctaj mediu anual de 1,85830. Fata de faptul ca a fost criticat modul de calcul al drepturilor de pensie, în cauza a fost dispusa efectuarea unei expertize contabile, raportul întocmit fiind depus la dosar. Din continutul raportului de expertiza rezulta ca drepturile de pensie ale contestatoarei au fost calculate, fara sa fie luate în considerare, prin decizia nr. 197991/06.04.2006, lunile octombrie, noiembrie si decembrie 2005. Aceasta concluzie este de natura sa determine tribunalul sa constate ca în calculul efectuat de intimata, pentru stagiul de cotizare retinut prin decizia contestata, nu s-au strecurat erori. Tribunalul apreciaza ca, întrucât, drepturile de pensie i s-au stabilit prin decizie începând cu luna octombrie 2005, în mod corect intimata nu a utilizat în calcul punctajelor si perioadele indicate de expert, pentru ca valoarea drepturilor de pensie se stabileste în raport de stagiul de cotizare realizat pâna la momentul la care drepturile de pensie se deschid. Evident ca în data de 12 octombrie 2005, retinuta de intimata ca fiind momentul de la care se deschide dreptul la pensie, acesta nu realizase înca alte stagii ulterioare acestei date, si în aceste conditii, din acest punct de vedere critica formulata este nefondata. Totusi, nu se poate face abstractie de faptul ca partea contestatoare a depus cererea de pensionare la data de 17.10.2005, cu respectarea termenului prevazut de art. 83 alin.1 din Legea nr. 19/2000 si de faptul ca, prin raportare la data nasterii sale, 05.02.1948, aceste drepturi i se cuveneau de la împlinirea vârstei de 57 ani si 8 luni, conform anexei nr. 3 a Legii nr. 19/2000, explicata în anexa nr. 9 a OMMSSF, respectiv de la data de 6.10.2005. Din acest punct de vedere, decizia contestata este netemeinica, pentru ca stabileste ca data de deschidere a drepturilor 12.10.2005, în mod incorect. Tribunalul retine ca, prin solutionarea cu întârziere a cererii de pensionare formulate de catre contestatoare, cu mult peste termenul de 30 de zile prevazut de art. 86 alin.1 din Legea nr. 19/2000, aceasta a fost nevoita ca îsi continue activitatea si prin urmare a realizat stagii de cotizare. Aceste stagii de cotizare, realizate dupa data de la care drepturile de pensie ale contestatoarei i se cuvin nu ar putea fi valorificate decât în masura în care, conform art. 95 din Legea nr. 19/2000, ar însuma un interval de 12 luni. Or, fata de situatia concreta din cauza, respectiv solutionarea mult peste termen a cererii de pensionare, tribunalul considera ca solutia echitabila în cauza este aceea ca aceste stagii de cotizare sa fie valorificate de intimata dar nu de la data nasterii drepturilor de pensie, pentru ca la ceea data ele nu erau realizate, ci din luna urmatoare celei în care

14

perioada de cotizare realizata dupa pensionare s-a epuizat, mai ales ca intimata, fata de momentul la care a emis decizia respectiv 06.04.2006, avea cunostinta de realizarea acestor stagii. Considerentul de echitate la care s-a facut referire anterior, vizeaza si un alt aspect care deriva din aplicarea principiului contributivitatii. În ceea ce priveste sustinerea contestatoarei în sensul ca expertul nu ar fi avut în vedere si luna ianuarie 2006, aceasta nu va fi retinuta, expertul întocmind expertiza în baza actelor mentionate în nota, depusa la fila 97 din dosar. Pentru motivele de fapt si de drept anterior expuse, se va dispune admiterea în parte a actiunii, anularea deciziei nr. 197991/6.04.2006 emisa de Casa de Pensii Sector 4, în parte, doar în privinta datei de la care drepturile i se cuvin contestatoarei, obligarea intimatei sa emita decizie de pensionare începând cu data de 6.10.2005, în raport de un numar de puncte realizate de 47,69629 si un punctaj mediu anual de 1,85830, asa cum intimata le-a determinat prin decizia anulata. În privinta valorificarii stagiilor realizate ulterior datei de la care drepturile de pensie i se cuvin contestatoarei, se va dispune obligarea intimatei sa determine drepturile de pensie ale contestatoarei, începând cu 1.01.2006 în raport de un numar total de puncte realizate de 49,17336, punctaj mediu anual de 1,90594. Se va respinge actiunea ca neîntemeiata, în privinta diferentelor de drepturi actualizate, deoarece, prin raportare la decizia contestata, fata de corectitudinea calculelor efectuate de intimata nu se poate retine existenta vreunor diferente . Se va dispune respingerea cererii privind acordarea daunelor morale, întrucât, în opinia tribunalului nu sunt dovedite conditiile pentru angajarea acestui tip de raspundere, simpla invocare a unui prejudiciu moral nefiind suficienta pentru constatarea sa. Contestatoarea nu a facut dovada sustinerii sale conform careia s-a îndatorat fata de persoane fizice pentru a putea restitui sumele luate din creditul BCR, în perioada de gratie. În baza art. 274 Cod de procedura civila, se va dispune obligarea intimatei la plata sumei de 451,70 lei catre contestatoare cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentând contravaloarea cheltuielilor efectuate cu expertiza contabila. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTARASTE Admite actiunea în parte, astfel cum a fost precizata formulata de contestatoarea ARSENE ADINA IULIA ZOICA cu domiciliul în Bucuresti, Bd. Gheorghe Sincai nr. 14, Bl. 11, sc. 2, ap.34, sector 4 în contradictoriu cu intimata CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI BUCURESTI cu sediul în Bucuresti, Calea Vitan nr. 6, sector 3. Anuleaza decizia nr. 197991/6.04.2006 emisa de Casa de Pensii Sector 4, în parte. Obliga intimata sa emita decizie de pensionare începând cu data de 6.10.2005, în raport de un numar de puncte realizate de 47,69629 si un punctaj mediu anual de 1,85830. Obliga intimata sa determine drepturile de pensie ale contestatoarei, începând cu 1.01.2006 în raport de un numar total de puncte realizate de 49,17336, punctaj mediu anual de 1,90594. Respinge actiunea sub celelalte aspecte ca neîntemeiata. Obliga intimata la plata sumei de 451,70 lei catre contestatoare cu titlu de cheltuieli de judecata. Cu recurs în 15 zile de la comunicare. Pronuntata în sedinta publica, azi, 5.12.2006. PRESEDINTE, JUDECATOR, CLAUDIA ALBEANU MIOARA ALDEA

ASISTENT JUDICIAR, ASISTENT JUDICIAR, LIVIA SOARE TUDOR ANDREESCU

GREFIER, DANIELA VOINESCU

15

Dosar nr(...)(6791/2009)

R O M Â N I ACURTEA DE A P E L B U C U R E Ş T I

SECŢIA A VII-A CIVILĂ ŞI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE

Decizia civilă nr. 630/RŞedinţa publică din data de 04 februarie 2010

Curtea constituită din: PREŞEDINTE – (...) (...) JUDECĂTOR - (...) (...) (...) JUDECĂTOR - (...) D. (...)

GREFIER - G. E.

Pe rol soluţionarea cererii de recurs formulată de recurenta-intimată CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B împotriva sentinţei civile nr. 6908 din 04 noiembrie 2009, pronunţată de T r i b u n a l u l B u c u r e ş t i – Secţia a VIII-a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale în dosarul nr. 23453/3/AS/2009, în contradictoriu cu intimatul-contestator Ş. J., având ca obiect - contestaţie decizie pensionare.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică nu au răspuns părţile.Procedura este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care

învederează instanţei că intimatul-contestator Ş. J., a depus la dosar întâmpinare, prin serviciul registratură al acestei secţii la data de 28.01.2010, precum şi faptul că recurenta-intimată Casa de Pensii a Municipiului B, a solicitat soluţionarea cauzei în lipsă conform art.242 Cod procedură civilă.

Curtea constată cauza în stare de judecată şi o reţine în pronunţare.

C U R T E A,

Constată că prin sentinţa civilă nr. 6908 din 04 noiembrie 2009, pronunţată de T r i b u n a l u l B u c u r e ş t i – Secţia a VIII-a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale în dosarul nr. 23453/3/AS/2009, s-a admis acţiunea formulată de contestatorul Ş. J..

În consecinţă, s-a dispus anularea deciziilor din 30.04.2009 şi 27.08.2009, cu obligarea intimatei CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B să recalculeze pensia contestatorului conform dispoziţiilor OUG nr. 4/2005, prin utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 20 ani şi

16

valorificarea veniturilor din adeverinţa nr. M 03.07.37/1326/18.05.2009 şi să emită o nouă decizie.

Totodată, intimata a fost obligată la plata diferenţei dintre pensia recalculată şi cea efectiv încasată începând cu 01.06.2006, precum şi la plata sumei de 600 lei cheltuieli de judecată.

Intimata a declarat recurs, criticând sentinţa precitată, în esenţă, sub următoarele aspecte:

- soluţia instanţei este criticabilă sub aspectul analizării probelor administrate şi al aplicării greşite a dispoziţiilor legale în ce priveşte recalcularea drepturilor de pensie ale reclamantului în raport de un stagiu de cotizare de 20 ani;

- anterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 locurile de muncă erau încadrate potrivit Legii nr. 3/1977 în grupe de muncă, respectiv grupa I-a de muncă şi grupa a II-a de muncă, sens în care erau dispoziţiile art. 14 din lege;

- Legea nr. 19/2000 a renunţat la acest sistem de clasificare a locurilor de muncă, însă conform art. 18 alin. 2 „cotele de contribuţii de asigurări sociale sunt diferenţiate în funcţie de condiţiile de muncă normale, deosebite sau speciale”;

- art. 19 din aceeaşi lege defineşte categoria locurilor de muncă în condiţii deosebite, dar nu le enumeră, prevăzând că acestea se stabilesc prin hotărâre de guvern;

- în sensul prezentei legi, locurile de muncă în condiţii deosebite reprezintă acele locuri care, în mod permanent sau în anumite perioade, pot afecta esenţial capacitatea de muncă a asiguraţilor datorită gradului mare de expunere la risc;

- art. 20 stabileşte în mod expres locurile de muncă în condiţii speciale, care nu coincid decât în mică parte cu cele încadrate în fosta grupa I de muncă;

- potrivit normelor interne transmise de CNPAS, activitatea desfăşurată în grupa I de muncă nu face obiectul „condiţiilor speciale” din Legea nr. 19/2000, acestea fiind reîncadrate;

- în consecinţă, grupa I de muncă pe Legea nr. 3/1977 nu este asimilată de Legea nr. 19/2000 în cadrul condiţiilor speciale de muncă;

- art. 43 din Legea nr. 19/2000 stabileşte norme derogatorii cu privire la stagiul şi vârsta de pensionare pentru cei care şi-au desfăşurat activitatea în locuri de muncă cu condiţii speciale, nu în grupa I de muncă potrivit Legii nr. 3/1977;

- de aceea, stagiul complet de cotizare de 30 ani utilizat de Casa Locală de Pensii la recalcularea drepturilor de pensie este cel corect, grupa I de muncă înscrisă în carnetul de muncă nefiind aceeaşi cu „condiţiile speciale” prevăzute de Legea nr. 19/2000;

- dispoziţia privind obligarea intimatei la cheltuieli de judecată este contrară legii şi principiilor de drept, onorariul de avocat în cuantum de

17

600 lei trebuind cenzurat de instanţă în temeiul art. 274 Cod Procedură Civilă, având în vedere speţa şi faptul că pricina s-a soluţionat la primul termen de judecată.

Prin întâmpinare, intimatul-contestator a solicitat respingerea recursului şi obligarea D. la cheltuieli de judecată.

Nu s-au propus noi dovezi în cauză.Curtea, văzând disp. art. 312 alin. 1 teza a II-a Cod Procedură

Civilă şi apreciind că în raport de pretenţiile deduse judecăţii, de probatoriul administrat şi de normele juridice incidente, soluţia primei instanţe este legală şi temeinică, va respinge recursul ca nefondat, pentru considerentele de fapt şi de drept ce vor fi expuse în continuare.

Astfel, ţinând seama de conţinutul dispoziţiilor OUG nr. 4/2005 şi I. nr. 1550/2004, având în vedere că intimatul-contestator s-a pensionat sub imperiul Legii nr. 3/1977 şi a lucrat o perioadă de peste 20 ani în grupa I-a de muncă, Tribunalul a procedat în mod just atunci când a obligat Casa de Pensii a Municipiului B să recalculeze drepturile de pensie ale autorului acţiunii conform OUG nr. 4/2005, prin utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 20 ani.

O asemenea concluzie se impune, deoarece în cazul intimatului-persoană fizică sunt aplicabile, în privinţa determinării mărimii stagiului complet de cotizare, prevederile art. 14 din Legea nr. 3/1977 (în baza cărora el a fost pensionat) şi care fac referire la persoane care au lucrat 20 ani în grupa I-a de muncă, adică exact situaţia intimatului-persoană fizică.

Totodată, trebuie avute în vedere şi dispoziţiile Deciziei nr. 40/22.09.2008, pronunţată de Î n a l t a C u r t e de Casaţie şi Justiţie în Secţii Unite – decizie care este obligatorie pentru instanţele judecătoreşti române conform art. 329 C.proc.civ. şi care este întrutotul aplicabilă în speţă – prin care s-a statuat că prevederile art. 77 alin. 2 rap. la art. 43 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 19/2000 se interpretează în sensul că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 01.07.1977-31.03.2001 şi care şi-au desfăşurat activitatea în grupe speciale de muncă (cazul autorului acţiunii), este cel reglementat de art. 14 din Legea nr. 3/1977.

Aşa fiind, toate susţinerile recurentei în sensul că instanţa de fond ar fi interpretat şi aplicat greşit dispoziţiile legale ori că ar fi apreciat eronat probatoriul administrat în cauză, sunt nefondate şi urmează a fi înlăturate.

De altfel, aşa cum se observă din examinarea aserţiunilor prezentate în conţinutul recursului, în cea mai mare parte a acestora nu se face nici o referire la considerentele sau dispozitivul sentinţei atacate, nearătându-se în ce constă nelegalitatea sau netemeinicia hotărârii atacate sau care au fost şi în ce constau greşelile de judecată săvârşite

18

de instanţa de fond. Datorită caracterului lor pur formal, ele nu pot fi luate în considerare, fiind lipsite de consistenţă logico-juridică şi neputând justifica o eventuală admitere a recursului.

Mai mult, aşa cum se arată în preambulul OUG nr. 4/2005, acest act normativ a fost adoptat „în vederea susţinerii măsurilor de reformare a sistemului de pensii prevăzute în Programul de guvernare, respectiv urgentarea procesului de recalculare a tuturor pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislaţiei în vigoare anterior datei de 1 aprilie 2001, aflate în plată, astfel încât să fie respectat principiul "la condiţii egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieşirii la pensie", precum şi pentru asigurarea cadrului legal necesar recalculării pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat…” Mai precis, scopul esenţial al adoptării acestei ordonanţe guvernamentale a fost acela de a se asigura respectarea principiului "la condiţii egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieşirii la pensie".

Iar art. 1 din I. 1550/2004 statuează că „începând cu data de 1 octombrie 2004 pensiile din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, vor fi evaluate în vederea recalculării în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare.”

Printre principiile fundamentale prevăzute de Legea nr. 19/2000 se află şi cel al egalităţii (art. 2 lit. e) „care asigură tuturor participanţilor la sistemul public, contribuabili şi beneficiari, un tratament nediscriminatoriu în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege”.

Or, dacă s-ar adopta teza susţinută de recurenta s-ar ajunge să se încalce atât principiul "la condiţii egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieşirii la pensie", cât şi principiul fundamental al egalităţii, bazat pe un tratament nediscriminatoriu.

În plus, s-ar ajunge să se contravină jurisprudenţei constante a Curţii Europene a Drepturilor Omului, în care se arată că nu poate fi admisă existenţa unui tratament discriminatoriu ce nu are o justificare obiectivă şi rezonabilă. Iar diferenţierea între categoria de pensionari din care face parte intimatul-reclamant şi categoria celor pensionaţi sub imperiul Legii nr. 19/2000 nu are nici cea mai mică justificare cu caracter de obiectivitate şi rezonabilitate.

Nu vor fi luate în considerare nici criticile recurentei potrivit cărora dispoziţia privind obligarea D. la cheltuieli de judecată este contrară legii şi principiilor de drept, onorariul de avocat în cuantum de 600 lei trebuind cenzurat de instanţă în temeiul art. 274 Cod Procedură Civilă, având în vedere speţa şi faptul că pricina s-a soluţionat la primul termen de judecată.

19

Întrucât pretenţiile deduse judecăţii de către autorul acţiunii au fost admise în contradictoriu cu D., era absolut firesc să se facă aplicaţiunea corespunzătoare în cauză a dispoziţiilor art. 274 Cod Procedură Civilă şi în consecinţă, să se dispună obligarea părţii căzute în pretenţii la suportarea cheltuielilor de judecată făcute de adversarul procesual. Este ceea ce s-a întâmplat şi în speţă, dispoziţia Tribunalului în acest sens fiind legală şi temeinică.

Cât despre cenzurarea de către instanţă a onorariului de avocat în temeiul art. 274 alineatul 3 Cod Procedură Civilă, o asemenea operaţiune nu se impunea a fi efectuată chiar dacă pricina a fost soluţionată la primul termen de judecată. Este firesc să fie aşa în condiţiile în care activitatea prestată de apărătorul ales al contestatorului a fost laborioasă şi eficientă, ea constând din conceperea şi redactarea cererii de chemare în judecată, propunerea şi administrarea dovezilor necesare, punerea concluziilor orale. Ca atare, munca îndeplinită de avocat în cauză întrunea toate cerinţele necesare pentru a fi considerată corespunzătoare, situaţie în care nu se putea proceda la reducerea onorariului cuvenit acestuia.

În baza art. 316 Cod Procedură Civilă, se va face aplicaţiunea corespunzătoare în recurs a dispoziţiilor art. 274 C. proc. civ., urmând a se dispune obligarea recurentei la 600 lei cheltuieli de judecată către recurent, reprezentând contravaloarea onorariului achitat apărătorului ales, conform chitanţei de la fila 14 dosar recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVEÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul formulat de recurenta-intimată CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B împotriva sentinţei civile nr. 6908 din 04 noiembrie 2009, pronunţată de T r i b u n a l u l B u c u r e ş t i – Secţia a VIII-a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale în dosarul nr. 23453/3/AS/2009, în contradictoriu cu intimatul-contestator Ş. J..

Obligă recurenta la 600 lei cheltuieli de judecată către intimat.Irevocabilă.Pronunţată în şedinţă publică azi 04.02.2010.

PREŞEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, E. B. F. M. V. M. D. E. GREFIER, G. E.

TEHNORED/C.D./2 ex./12.02.2010.Jud. fond:A.E.,I.A.B..

20

Dosar nr(...)(7034/2009)

R O M Â N I ACURTEA DE A P E L B U C U R E Ş T I

SECŢIA A VII-A CIVILĂ ŞI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE

Decizia civilă nr. 629/RŞedinţa publică din data de 04 februarie 2010

Curtea constituită din: PREŞEDINTE – (...) (...) JUDECĂTOR - (...) (...) (...) JUDECĂTOR - (...) D. (...)

GREFIER - G. E.

Pe rol soluţionarea cererii de recurs formulată de recurenta-pârâtă CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B, împotriva sentinţei civile nr.6679 din 28 octombrie 2009, pronunţată de T r i b u n a l u l B u c u r e ş t i - Secţia a VIII-a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale în dosarul nr.22206/3/AS/2009, în contradictoriu cu intimatul-reclamant U. J., având ca obiect - obligaţia de a face.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică nu au răspuns părţile.Procedura este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care

învederează instanţei că intimatul-contestator U. J., a depus la dosar întâmpinare, prin serviciul registratură al acestei secţii la data de 28.01.2010, precum şi faptul că recurenta-intimată Casa de Pensii a Municipiului B, a solicitat soluţionarea cauzei în lipsă conform art.242 Cod procedură civilă.

Curtea constată cauza în stare de judecată şi o reţine în pronunţare.

C U R T E A,

Deliberând asupra recursului de faţă, constată următoarele:Prin sentinţa civilă nr.6679/28.10.2009 pronunţată în dosarul nr(...), T r i

b u n a l u l B u c u r e ş t i - Secţia a VIII-a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale a admis cererea formulată de reclamantul U. M., în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a Municipiului B; a obligat pârâta la emiterea deciziei de recalculare a pensiei urmând ca la stabilirea punctajului mediu anual să fie utilizat un stagiu complet de cotizare de 20 de ani, începând cu 1.12.2005; a obligat pârâta la plata către reclamant a diferenţei dintre pensia cuvenită potrivit hotărârii şi pensia încasată, începând cu 25.05.2006; a obligat pârâta la plata către reclamant a sumei de 600 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

21

Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut următoarele:

Prin decizia nr.(...)/13.12.2007 pârâta Casa de Pensii a Municipiului B a recalculat drepturile de pensie cuvenite reclamantului în temeiul OUG 4/2005, stabilind în favoarea acestuia, începând cu data de 01.12.2005, o pensie pentru limită de vârstă pe baza unui punctaj mediu anual de 1,78093 puncte.

S-a constatat din buletinele de calcul aferente deciziilor, că pârâta a utilizat, la determinarea punctajului mediu anual, un stagiu complet de cotizare de 30 de ani. Cum drepturile de pensie ale reclamantului s-au născut la data de 01.10.1998, în baza Legii nr. 3/1977, astfel cum rezultă din decizia nr.(...)/22.09.1999 privind acordarea pensiei de limită de vârstă, prin urmare, acesta este actul normativ care trebuia avut în vedere pentru a verifica dacă pârâta a aplicat în mod corect dispoziţiile legale privind stagiul complet de cotizare.

Aceasta întrucât, potrivit art.2 alin. 3 din H.G. nr.1550/2004 privind efectuarea operaţiunilor de evaluare în vederea recalculării pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, în conformitate cu principiile Legii nr.19/2000, "pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis in intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea nr. 3/1977".

Legea nr.3/1977 nu cuprindea noţiunea de „stagiu complet de cotizare", care a fost introdusă abia începând cu Legea nr.19/2000.

Totodată, în art.41 alin.4 din Legea nr.19/2000 se prevede că „stagiul complet de cotizare este de 30 de ani pentru femei şi de 35 de ani pentru bărbaţi. Atingerea stagiului complet de cotizare se va realiza în termen de 13 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin creşterea acestuia, pornindu-se de la 25 de ani pentru femei şi de la 30 de ani pentru bărbaţi, conform eşalonării prevăzute în anexa nr.3."

Art.8 din Legea nr.3/1977 prevedea că "personalul muncitor care are o vechime în muncă de minimum 30 ani bărbaţii şi 25 ani femeile are dreptul la pensie pentru munca depusă şi limită de vârstă, la împlinirea vârstei de 62 ani bărbaţii şi 57 ani femeile."

Din coroborarea acestor dispoziţii legale rezulta că noţiunea de "stagiu complet de cotizare" prevăzută de Legea nr.19/2000 corespunde noţiunii de "vechime în muncă" prevăzută de Legea nr.3/1977.

Odată reţinut acest aspect, s-a observat că art.8 din Legea nr.3/1977 reprezenta norma generală în materie de vechime în muncă necesară pentru deschiderea dreptului la pensie, dispoziţii speciale fiind prevăzute pentru cei care îşi desfăşurau activitatea în grupe superioare de muncă.

22

Astfel, conform art.14 din Legea nr.3/1977, "persoanelor care au lucrat efectiv cel puţin 20 ani în locuri care, potrivit legii, se încadrează în grupa I de muncă, sau cel puţin 25 ani în grupa II de muncă, la stabilirea pensiei li se ia în calcul, pentru fiecare an lucrat în aceste grupe câte:

a)un an şi sase luni pentru grupa I de muncă;b)un an şi trei luni pentru grupa II de muncă.

(2) Pe această bază persoanele care au lucrat în grupele I şi II de muncă au dreptul, la cerere, sa fie pensionate, la împlinirea vârstei de:

a)52 ani, pentru grupa I şi 57 ani pentru grupa II, bărbaţii;b)50 ani pentru grupa I şi 52 ani pentru grupa II, femeile.

(3) Persoanele care îndeplinesc condiţiile prevăzute de alin.(1) suntpensionate, la cerere, şi la 50 de ani, atât bărbaţii cât şi femeile din grupa I de muncă, şi la 55 ani bărbaţii sau 50 de ani femeile, din grupa II de muncă."

A statuat Tribunalul că, deşi, aparent, textul este concentrat pe aspectele privitoare la reducerea vârstei standard de pensionare, nu se poate face abstracţie de faptul că, în mod real, după 20 de ani de activitate în grupa I de muncă asiguraţii se puteau înscrie la pensie pentru limită de vârsta, dacă îndeplineau şi condiţia privitoare la vârsta redusă. Prin urmare, aceasta era vechimea în muncă cerută de lege pentru a putea solicita pensie pentru limită de vârstă, ceea ce înseamnă că acesta era stagiul complet de cotizare, după terminologia folosită de Legea nr.19/2000.

În acelaşi sens s-a pronunţat şi Î n a l t a C u r t e de Casaţie şi Justiţie în Secţiile Unite, prin decizia nr.40/22.09.2008, ca urmare a admiterii recursului în interesul legii şi prin care a statuat că "stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi s-au deschis în intervalul 01.07.1977-31.03.2001 şi care şi-au desfăşurat activitatea în grupe speciale de muncă este cel reglementat de art.14 din Legea nr.3/1977".

Ori, din cuprinsul deciziei iniţiale de stabilire a pensiei pentru limită de vârsta rezulta că reclamantul a lucrat în locuri de muncă ce se încadrează în grupa I de muncă 30 ani şi 27 zile. Acelaşi lucru reiese şi din buletinul de calcul aferent deciziei nr.97721/22.02.2008 privind recalcularea drepturilor de pensie ale reclamantului, precum şi din carnetul de muncă al reclamantului.

Raportând situaţia de fapt expusă la dispoziţiile legale menţionate, instanţa de fond a constatat că acţiunea este întemeiată, întrucât pensia reclamantului trebuia calculată pe baza unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani.

Prin împărţirea numărului total de puncte realizate la un stagiu complet de cotizare mai mic, punctajul mediu anual cuvenit reclamantului se majora, ceea ce justifica şi obligarea pârâtei la plata diferenţelor dintre pensia cuvenită şi cea încasată, pe perioada cuprinsă între dată

23

recalculării pensiei în baza OUG nr.4/2005 şi data punerii în plată a deciziei ce urma a fi emisă în baza sentinţei.

Faţă de considerentele de fapt şi de drept expuse, prima instanţă a admis acţiunea şi, în baza art.89 din Legea nr.19/2000 a obligat pârâta să emită o decizie, prin care să recalculeze pensia pentru limita de vârsta cuvenită reclamantului, retroactiv, începând cu data de 01.12.2005, pe baza unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani, precum şi să achite reclamantului diferenţele de pensie pe perioada 25.05.2006 la zi.

S-a făcut aplicaţiunea în cauză a dispoziţiilor art.274 Cod pr.civilă, pârâta, în calitate de parte căzută în pretenţii, fiind obligată la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamant, în cuantum de 600 lei, constând în onorariu avocat.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs în termen legal pârâta Casa de Pensii a Municipiului B, criticând-o pentru nelegalitate. Invocând temeiurile de modificare prevăzute de art.304 pct.8 şi 9 Cod procedură civilă şi dispoziţiile art.3041 Cod procedură civilă , recurenta susţine în esenţă că sentinţa instanţei de fond este criticabilă sub aspectul analizării probelor administrate şi al aplicării greşite a prevederilor legale. Se arată în dezvoltarea recursului formulat, că în mod eronat prima instanţă ar fi luat în considerare la recalcularea pensiei reclamantei un stagiu complet de cotizare de 20 de ani şi nu de 30 de ani, cum corect a calculat Casa Locală de Pensii a Sectorului 2, pentru activitatea desfăşurată în grupă specială de muncă.

Ori, invocă recurenta, potrivit Normelor Metodologice de Aplicare a HG nr.1550/2004 emise de C.N.P.A.S., singurii beneficiari ai stagiilor complete de cotizare de 15, 20 şi 25 ani sunt cei care au beneficiat în momentul ieşirii la pensie de o lege specială, care să le confere aceste drepturi. Intimatul-reclamant nu a beneficiat de nici o lege specială, prin urmare, conform prevederilor Legii nr.19/2000 şi Normelor de Aplicare a HG nr.1550/2004, emise de C.N.P.A.S. , aceasta nu poate beneficia de un stagiu complet de cotizare de 20 de ani la stabilirea drepturilor de pensie.

Nu trebuie neglijat sub acest aspect că anterior intrării în vigoare a Legii nr.19/2000, locurile de muncă erau încadrate potrivit legii în grupe de muncă, respectiv grupa I de muncă şi grupa a II-a de muncă. Art.14 din acest act normativ stipula astfel: că „ persoanele care au vechime în muncă prevăzută de lege şi au lucrat efectiv în locurile încadrate în grupa I de muncă sau cel puţin 20 de ani în locurile încadrate în grupa a II-a de muncă, au dreptul la cerere, să li se reducă vârsta de pensionare prevăzută de art.8 alin.2, în mod proporţional cu anii lucraţi în grupele I şi II de muncă”, dar nu mai puţin de 52 de ani pentru grupa I şi 57 pentru grupa a II-a bărbaţii sau 50 de ani pentru grupa I şi 52 de ani pentru grupa a II-a femeile. Prin urmare, se apreciază că singurele facilităţi

24

oferite de Legea nr.3/1977 persoanelor ce au lucrat în grupa I sau a II-a de muncă sunt acordarea sporului pentru vechimea în muncă şi posibilitatea pensionării înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare.

Noua lege a renunţat la acest sistem de clasificare a locurilor de muncă, însă potrivit art.18 alin.2 din Legea nr.519/2003 „cotele de contribuţie de asigurări sociale sunt diferenţiate în funcţie de condiţiile de muncă: normale, deosebite sau speciale”.

În art.19 legea defineşte categoria locurilor de muncă în condiţii deosebite, dar nu le enumeră, prevăzând că acestea stabilesc prin Hotărâre de Guvern. Art.20 din lege stabileşte însă, în mod expres locurile de muncă în condiţii speciale ce nu coincid cu cele încadrate în grupa I de muncă. Doar o mică parte din locurile de muncă încadrate anterior în grupa I de muncă, se regăsesc în prezent în grupa locurilor de muncă în condiţii deosebite. În consecinţă, grupa I şi II de muncă pe Legea nr.3/1977 nu este asimilată de Legea nr.19/2000 în cadrul condiţiilor speciale de muncă. Drept urmare, art.43 din Legea nr.19/2000, stabileşte norme derogatorii cu privire la vârsta şi stagiul de pensionare pentru cei care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă în condiţii speciale, nu în grupa I de muncă potrivit Legii nr.3/1977.

Instanţa de fond nelegal a extrapolat dispoziţiile HG nr.478/1990, lege specială în generalitatea speţelor în ceea ce priveşte lucrul în grupe de muncă, considerându-le identice. Cum, legiuitorul a promulgat o lege specială, aceasta se aplică numai anumitor situaţii, prevăzute de acea lege, nu tuturor pensionarilor care au peste 20 de ani lucraţi în grupa I de muncă .

Nu s-au solicitat probe noi în calea de atac a recursului.Examinând sentinţa civilă atacată, sub aspectul criticilor aduse, a actelor şi

lucrărilor dosarului, normelor de drept incidente în cauză, Curtea apreciază nefondat recursul formulat pentru considerentele de fapt şi de drept ce se vor înfăţişa în cuprinsul prezentei decizii: Prin decizia nr.40/22.09.2008 pronunţată de Î n a l t a C u r t e de Casaţie şi Justiţie, reţinută şi în considerentele sentinţei atacate, s-a admis recursul în interesul legii promovat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Î n a l t a C u r t e de Casaţie şi Justiţie şi s-a constatat că: „Dispoziţiile art.77 alin.2 raportat la art.43 alin. 1 şi 2 din Legea nr.19/2000 - privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, se interpretează în sensul că, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001 şi care şi-au desfăşurat activitatea în grupe speciale de muncă, este cel reglementat de art.14 din Legea nr.3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţă socială. " Cum, această decizie este obligatorie pentru instanţe, conform art.329 alin.3 Cod pr.civilă şi cum autorul acţiunii a fost pensionat pentru limită de vârstă începând cu data de 25.09.1998, având un stagiu de cotizare în grupa I de muncă de 30 de ani şi 27 zile, înseamnă că îi sunt aplicabile dispoziţiile art.14 din Legea nr.3/1977, în sensul că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual este de 20 de ani, cum corect a reţinut instanţa de fond şi nu 30 de ani individualizat în decizia de recalculare contestată în cauză. Astfel, din coroborarea prevederilor alin.1 cu cele ale alin.3 art.2 din Normele Metodologice cuprinse în anexa la HG nr. 1550/2004, rezultă că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual al reclamantei este echivalent cu vechimea în muncă necesară, potrivit art.14 alin.3 raportat la art.14 alin.1 din Legea nr.3/1977 pentru deschiderea dreptului său la pensie. Cum,

25

reclamantul are o vechime de peste 20 de ani în grupa I de muncă,respectiv 30 de ani şi 27 zile, evident că beneficiază de reducerea stagiului total de cotizare necesar de la 30 de ani, la 20 de ani, în temeiul dispoziţiilor art.14 din Legea nr.3/1977, pentru motivele expuse anterior. Raportat astfel la conţinutul în date al deciziei pronunţată în recursul în interesul legii sus-menţionat, nu pot fi primite susţinerile recurentei, în sensul că în dispoziţiile art.14 alin.2 lit.a şi b din Legea nr.3/1977, sunt prevăzute doar reducerile vârstelor standard de pensionare a persoanelor ce se încadrează în grupa I şi a ll-a de muncă, nu şi a stagiului complet de cotizare de 30 de ani. Ori, dispoziţiile art.14 din Legea nr.3/1977 consacră cu caracter de principiu durata stagiului complet de cotizare de 30 de ani, însă au instituit şi o serie de situaţii speciale când stagiul de cotizare era mai mic. Ca urmare, stagiul necesar pentru deschiderea drepturilor de pensie corespunzător fiecărei activităţi este stagiul complet de cotizare ce trebuie utilizat la determinarea punctajului mediu anual în procedura recalculării în temeiul OUG nr.4/2005. Dispoziţiile unor acte normative speciale, cum este de exemplu HG nr.1550/2004 nu reprezintă decât aplicaţii particulare ale normei speciale cuprinsă în art.14 din Legea nr.3/1977. Această concluzie se impune cu atât mai mult cu cât dispoziţiile HG nr.1550/2004 nu fac trimitere la stagiul complet de 30 de ani, ci la stagiul complet reglementat de Legea nr.3/1977, care era diferit după cum persoana a lucrat în grupe de muncă, în calitate de personal navigant, etc.

Totodată, faţă de acelaşi conţinut al deciziei pronunţate în recursul său în interesul legii, obligatorie pentru instanţe, nu prezintă relevanţă în cauză nici susţinerea recurentei în sensul că legislaţia nouă în materia pensiilor nu ar stabili norme derogatorii referitoare la durata stagiului de cotizare decât pentru activitatea în locurile de muncă speciale, nu şi în grupa I de muncă potrivit Legii nr.3/1977. Faţă de aspectele de fapt şi de drept mai sus redate, Curtea în baza art.312 alin.1 Cod pr.civilă va respinge recursul ca nefondat, menţinând ca legală sentinţa atacată, fiind pronunţată cu respectarea normelor de drept material incidente în cauză.

Fiind în culpă procesuală, recurenta va fi obligată în baza art.274 Cod procedură civilă la plata sumei de 600 lei cu titlul de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat, achitat conform chitanţei ataşate la fila 15 dosar recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

DECIDE :

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-pârâtă CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B, împotriva sentinţei civile nr.6679 din 28 octombrie 2009, pronunţată de T r i b u n a l u l B u c u r e ş t i - Secţia a VIII-a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale în dosarul nr.22206/3/AS/2009, în contradictoriu cu intimatul-reclamant U. J..

Obligă recurenta la 600 lei cheltuieli de judecată către intimată.Irevocabilă.Pronunţată în şedinţă publică, azi 04.02.2010.

PREŞEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

26

E. B. F. M. V. M. D. E.

GREFIER G. E.Red.E.L.U.Dact.LG/2 ex./24.02.2010Jud.fond: I.B.; A.E.

27

spete pensie

Documents