neagu-cap iv spete grile

8/8/2019 Neagu-Cap IV Spete Grile

1/15

Spele Copitolul lV

Secfiuneo llSpeleSpefa nr. 1Judecdtoria Rdcari l-a condamnat pe inculpat pentru sdvdrqirea infracflunii de tdlhdrie

preudlrzlttitin art.2ll alin. (1) C.pen.Impotriva sentinlei inculpatul a declarat apel.Tribunalul D6mbovitra, investit cu judecarea apelului, ;i-a declinat competenfa in favoareaCudii de Apel PloieEti cu motivarea cd apelul care privegte o condamnare in temeiul art.2IIalin. (1) C.pen. este de competenta cudii de apel.La rdndul sdu, Curtea de Apel Ploieqti gi-a declinat competenfa de solu{ionare a apelului infavoarea Tribunalului Ddmbovitra.inrebareCdrei instanle ii revine competenfa de a solugiona conflictul negativ si ce solugie se impune,fut cauzd, cu privire Ia rezolvarca acestuia?Spefa nr.2Inculpatul a sustras metale neferoase (cupru, argint 9i aluminiu) de la instalafiile electrice alesistemului de irigafii, prin escaladare, provocAnd un prejudiciu de 250.0001ei (RoN).Procurorul de la parchetul de pe l6ngd tribunal sesizeazd prin rechizitoriu instan{a de jude-catd. Tribunalul a dispus condamnarea inculpatului la 10 ani inchisoare,inbaza art.2O8.20galin (1) lit. i) C.pen.IntebareEste legald solulia instanfei din punct de vedere aI dispozi(iilor referitoare Ia competenla dupdmaterie?Spefa nr.3Prin rechizitoriu, inculpatul a fost trimis in judecatd pentru sdvArqirea infractriunii deinqeldciune, prevdzltd,?n arrt.215 alin. (2) C.pen.Instanfa sesizatd, Judecdtoria Bragov, qi-a declinat competenta in favoarea JudecdtorieiConstanfa, in baza art. 42 alin. (1) raportat la art. 30 lit. a) C.pr.pen., cu motivarea cd loculsdvdrqirii infractriunii fiind localitatea Eforie Nord, competenfa teritoriald de a judeca procesulrevine Judecdtoriei Constanfa.Judecdtoria Constanfa, la rdndul sdu, in baza afi.43 C.pr.pen. raportat la art. 30 alin. (2)C.pr.pen. gi-a declinat competenta in favoarea Judecdtoriei BraEov.IntebareCare este modul de rezolvare a conflictului negativ de competenfd?Spe{a nr. 4Parchetul a sesizat Judecdtoria Curtea de Argeg prin rechizitoriu cu privire la sdvdrgirea

infracliunii de loviri gi alte violenfe.Atdt partea vdtdmatd cdt qi faptuitorul au domiciliul ?n circumscriplia Judecdtoriei Curtea deArgq.Judecatoria Curtea de Argeg a declinat competenta solu{iondrii catzei in favoarea Judecdto-riei Sectorului 1 Bucuregti, cu motivarea cd fapta a fost savdrgitd in circumscripfia respectivei in-stanF.Judecdtoria Sectorului 1 Bucureqti, la rdndul sdu, gi-a declinat competenfa in favoareaJudecdtoriei Curtea de Argeg, cu motivarea cd aceasta a fost prima instanfd sesizatd prin rechizi-toriu.inrebarecare este modul de rezolvare a conflictului negativ de competenfd, in spela datd?Spela nr.5Prin pldngerea adresatd organelor de cercetare ale polifiei judiciare, partea vdtdmatd a cerutcondamnarea inculpatului pentru sdv6rEirea infracliunii de lovire, prevdnutdin art. 180 alin. (2)

Drept procesuol penol AR


2/15

Copitolul lV SpeleC.pen. Instan{a de judecatd competentd (Judecdtoria Moreni) a fost sesizatd prin rechizitoriulprocurorului. '

Judecdtoria Moreni, dupd audierea pddilor qi a unui martor, qi-a declinat competenfa desolufionare a cauzei in favoarea Judecdtoriei Pitegti, in a carei razd, teitoiald se afla loculsdvArgirii faptei.Judecdtoria Piteqti ;i-a declinat competenfa de solufionare a cauzei in favoarea JudecdtorieiMoreni.inrebareCare este modul de rezolvare a conflictului negativ de competenta in speta dati?Spefa nr.6Partea vdtdmatd a sesizat organele de cercetare penald despre sdvdrqirea infracfiunii de furt indauna sa. in fapt, in anul I994,intimp ce se aflain Spania, inculpatul i-a sustras mai multebunuri, profitAnd de neatenfia pd4ii vdtdmate. Inculpatul este domiciliat in comuna Mihai Bravu,judeful Tulcea. Prin rechizitoriu, procurorul a sesizat Judecdtoria Babadag cu judecareainfracfiunii de furt.Judecdtoria Babadag gi-a declinat competenfa de solufionare a catzeiin favoarea Judecatoriei

Sectorului 2 Bucuregti. Astfel, s-a considerat cd instantra din Bucure;ti este competent6 deoarecelocul sdvArgirii infractiunii se afld in strdindtate.La rdndul ei, Judecdtoria Sectorului 2 Bucureqti gi-a declinat competenfa de solu{ionare infavoarea Judecitoriei Babadas.intebarece solufie se impune pentu rezolvarea confTictului negativ de competcnfd?Spela nr.7Ladatade 14 martie 2006, C.B., subinspector de politrie in cadrul Serviciului Cercetdri penaleal Inspectoratului General al Polifiei de Frontierd, a sdvdrgit infracfiunea de luare de mitd, con-stdnd in primirea sumei de 2.500 EURO pentru netrimiterea in judecatd a unui dosar de urmdrirepenal6.Infracliunea a fost constatatf flagrant.La data de 15 martie 2006, inculpatul C.B. qi-a prezentat demisia din I.G.P.F., fiind trecut inrezervd, cu data de 1 mai 2006.Rechizitoriul procurorului de trimitere in judecatd este datat 7 iunie 2006.Infracfiunea a fost comisd in restaurantul ,,G.B."' situat in sectorul 6 Bucureqti.intebareCdtei instanle ii va reveni competenla materiald pentu solufionarea fu fond a cauzei penale?Argurnentafi.Spela nr. 8La data de 14 martie 2OO6, C.B., ofiler in cadrul Inspectoratului General al JandarmerieiRomAne, avdnd gradul militar de maior, a accidentat mortal o persoand de sex feminin, pe tre-cerea de pietoni situatd la intersecfia Soseaua Oltenila cu Bulevardul Constantin Brdncoveanu(Sectorul4 Bucuregti).In urma verificdrilor efectuate, s-a constatat cd ofitrerul nu poseda permis de conducere, faptpentru care s-a declaqat urmdrirea penald pentru sdvirgirea infrac{iunilor de ucidere din culpdgi conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fdrd permis de conducere.La data de 17 martie2A06, inculpatul C.B. a fost trecut in rezervd din cadrul MinisteruluiAdministratiei $i Internelor.La data de 15 iunie 2006 a fost intocmit rechizitoriul de trimitere in judecatd.intebareCate instanfa este competentd pentu soluSionarea fu primd instanli a cauzei? Argumenkfi.Spefa nr.9Inculpatul, subofitrer in cadrul Ministerului Apdrarii Nafionale, transporta cu tractorul unitdtiide;euri la rampa de descdrcare. Inculpatul a acceptat ca mai mulli angajali ai unititrii s6 cdldto-

76 Drept procesuol penol


3/15

Spele Copitolul lV

reascd in remorca tractorului. Din cauzaneatenfiei sale, vehiculul s-a rdstumat, accidentul avdndca unnare moaftea unei persoane.Instanta competentd teritorial, Tribunalul Militar Bucuregti, a declinat competen{a desolufionare acatzei in favoarea instanfei civile, apreciind cdfaptapentru care inculpatul a fosttrimis in judecatd nu are legdturd cu serviciul, deoarece nu este prevdzutd in Titlul VI Capitolul Idin Codul penal (Infracfiuni de serviciu sau in legdturd cu serviciu). in aceastd situalie, instantramilitard nu este competenti material.ConsiderAnd cd, in spefd, competenfa aparfine instanfei militare, instan{a civild gi-a declinatcompetenfa de solulionare a cauzei in favoarea Tribunalului Militar Bucureqti.IntrebareCe solufie se impune in spela cu privire Ia rezolvarea conllicnlui negativ de competenfd?Spefa nr. 10Inculpafii au fost trimigi in judecatd pentru sdvAr;irea unei infracfiuni de competenta in primdinstantd a tribunalului.Instantra de judecata a administrat probe, audiind pe inculpa{i gi pe martori, a dispus efectu-area unei expertize contabile care s-a depus la dosar, dupd care a dispus schimbarea incadrdrii

juridice intr-o infracfiune de competen{a judecdtoriei, declinindu-qi competen{a de solufionare acauzei in favoarea acestei instantre.Aceastd din urmd instantd, la rdndul ei, qi-a declinat competenfa in favoarea tribunalului.intebareCe solufie se impune in spela pentu rezolvarca conflictului negativ de competenfi?Spefa nr.11O sentintrd de condamnare este desfiinfatd in apelul parchetului pentru lipsd de procedurd(lipseqte incheierea gedinfei cdnd au avut loc dezbaterile). Totodatd, se dispune trimiterea caazeispre rejudecare la prima instanfd.Impotriva sentinfei prin care instanfa de fond a solufionat cauza cu ocaziarejudecdrii, se declardapel. Din completul de judecati, care solufioneazd catza in apel, face parte un judecdtor care a par-

tictp^at gi la solufionarea primului apel, in care sentintra a fost desfiinlatd pentru lipsa de procedurd.IntebneComentafi modul de compunere a completului de judecati fuvestit cu solufionarea apeluluideclarat impotiva sentinSei pronunfate fut rcjudecare, din perspectiva prevederilor cne regle-

mente azd incomp atibilitatea judecdtorilor.Spe{a nr.72Inculpatul a fost trimis in judecatd pentru sdvArgirea infracfiunii de vdtdmare corporald dinculpd, prevdzutd in art. 184 alin. (2) 9i (4) C.pen.Inculpatul este condamnat pentru sdvArgirea infracfiunii, in primd instanfa. Instan{a a refinutin producerea accidentului de circulalie culpa exclusivd a inculpatului. De asemenea, s-a dispusdisjungerea acfiunii civile, potrivit afi. 341 C.pr.pen. in completul de judecatd a intratjudecdtorul A.A.Judecdnd separat ac{iunea civild, anterior disjunsd, instanfa l-a obligat pe inculpat sd pldteas-cd pddii civile diferite sume de bani, cu titlu de daune materiale qi morale.Apelurile declarate de inculpat gi de partea civild au fost, ambele, admise, reduc6ndu-se cuan-tumul despdgubirilor acordate pentru daunele materiale gi majorAndu-se cuantumul daunelormorale.Completul de judecatd in apel a fost prezidat de judecdtorul A.A. (magistrat care a solufionatacfiunea penal in fond ;i a dispus disjungerea acfinii civile).IntebareAvdnd fut vedere cd judecdtorul A.A., fut primd instanfd, s-a pronuntat doar asupra lanriipenale, disjungdnd acSiunea ciuild, se poate refine weun caz de incompatibiliate?Spela nr. 13Inculpatul a fost condamnat pentru sdv6rgirea infracliunii de vdtdmare corporald gravd.

Drept procesuol penol 77


4/15

Copilolul lV Spele

Rechizitoriul prin care judecdtoria a fost investitd cu judecarea cauzei a fost confirmat deprim-procurorul parchetului care a gi semnat adresa de trimitere a dosarului la judecdtorie.Impotriva sentinfei de condamnare inculpatul a declarat apel, respins ca fiind nefondat.Din completul de judecatd in apel a fdcut par0e 9i fostul prim-procuror al parchetului care aconfirmat anterior rechizitoriul de sesizare a instantei.intebareSe poate refine, fur tpttu, weun caz de incompatibilitateTSpe{a nr. 14Inculpafii au fost condamnafi pentru sdvArgirea infracfiunilor de contrabandd, fals intelectual,uz de fals, distrugere de inscrisuri oficiale gi favorizarea infractorului.Impotriva sentinfei, in termenul legal, parchetul a declarat apel, admis de instanfa compe-tentd. Aceasta, in rejudecarea canzei, a dispus schimbarea incadrdrilor juridice gi majorareapedepselor aplicate.Procurorul care a semnat motivele de apel, ulterior, in calitate de judecdtor, afdctttparte dincompletul de judecatd in apel.IntebarcEste legahd decizia instanfei de apel, prin prisma rcglementirilor existente in materia incom-patibilitnsii?Spe{a nr. 15Din incheierea de gedinldrezulti urmitoarele aspecte: inculpatul nu a fost ldsat sd-qi expundapdrdrile fatd de invinuirile aduse, fiind intrebat numai asupra a doud din cele 15 infracfiuni carei se imput6; nu s-au ldmurit aspectele legate de sumele pretinse gi primite ca mitd, consemnAn-du-se ,,diverse sume de bani, in lei gi valutd"; s-au respins, fdrd motivare, intrebdrile pe careapdrdtorii ale$i ai inculpatului au incercat sa le pund acestuia, in vederea ldmuririi intregii activi-tdti infractionale; s-a depus la dosar de cdtre procuror o declarafie luatd ulterior sesizdriiinstanfei, care nu a fost comunicatd apdrdtorilor, cu motivareacdva putea fi studiatd ulterior;s-a refuzat citirea declaraliilor luate separat unor inculpafi.inrcberiSe poate formula in cauzd o cerere de recuzare a preSedintelui eomplefiilui de judecatd? Dacdda, prin invocarea cdrui caz de incompatibilitate?lP"tu nr.16Intr-o cauzd penald, se dispune, prin incheiere, respingerea unei cereri de recuzare.Partea interesatd atacd separat cu recuffi incheierea de respingere a cererii de recuzare.intebareRecursul declarat este admisibil?



5/15

Grile Copilolul lV

Secliuneo lllGrile1. Sunt considerate forme fundamentale ale competenlei penale:a). competenfa pemonald, competenfa teritoriald; b). competenfa funcfional5, competenfa

materiald; c). competenfa materiald, competenta personald; d). competenfa funcfionald, compe-ten{a speciald.2. Sancfiunea nerespectirii dispozifiilor relative la competenla materiali qi momentulpffnfl Ia care poate fi ridicati aceasti excepfie:a). nulitatea relativd, care poate fi invocatd pdnd la momentul rdmdnerii definitive a hotdrdrii;b). nulitatea absolutd, care poate fi invocatd pdnd la momentul citirii actului de sesizare a primeiinstanfe; c). nulitatea absolutd, care poate fi invocatd pe tot parcursul procesului penal, pdnd lapronuntrarea hotdrArii definitive; d). nulitatea relativd, care poate fi invocatd pdnd la momentulcitirii actului de sesizare a primei instan{e.3. Constituie criterii pentru determinarea competen{ei teritoriale in cazul sivirqirii

unor infrac.tiuni in fari (ipoteza sesizirii simultane):a). locul unde a fost sdv6rqita infrac{iunea; b). locul efectudrii urmdririi penale; c). locul undelocuiegte partea responsabild civilmente; d). locul in care se descoperd cele mai multe probe.4. Competenla pentru o infractiune de omor sivirqitd in afara teritoriului firii, inipoteza in care fiptuitorul nu-qi are domiciliul sau nu locuiegte in !ari, apar{ine:a). Tribunalului Bucuregti; b). judecdtoriei in a cdrei circumscriplie fdptuitorul a avut ultimuldomiciliu in Romdnia; c). Judecdtoriei Sectorului 2 Bucurerti; d). tribunalului in a cdrui cir-cumscripfie fdptuitorul a avut ultimul domiciliu in RomAnia.5. Este indivizibilitate:a). cdnd la sdvirgirea unei infracfiuni au participat mai multe persoane; b). cdnd doud sau maimulte infracfiuni sunt sdvArqite in timp ori in loc diferit, dupd o prealabild in{elegere intre infrac-tori; c). cdnd intre doud sau mai multe infracfiuni existd legdturd ;i reunirea cauzelor se impunepentru o bund infdptuire a justitriei; d). cdnd doud sau mai multe infracliuni sunt sdvdrgite prinacte diferite, de una sau mai multe persoane ?mpreund, in acelaqi timp gi in acelaqi loc.6. Este conexitate:a). cAnd la sdvdrgirea unei infracfiuni au participat mai multe persoane; b). cdnd doud sau maimulte infracfiuni au fost sav6rqite prin acelaqi act; c). in caz;ul infracfiunii continuate; d). cAnd oinfracfiune este sdvdr;itd pentru a pregdti, a inlesni sau a ascunde comiterea altei infractiuni, orieste sdvdrgitd pentru a inlesni sau a asigura sustragerea de la rdspundere penald a fdptuitoruluialtei infractriuni.7. Cflnd competenla instanlei esfe determinati de calitatea inculpatului, instantarimffne competenti si judece chiar dacl inculpatul, dupi sivffrqirea infracfiunii, nu maiare acea calitate, in cazurile cind:a). fapta are legdturd cu atributiile de serviciu ale fiptuitorului; b). hotdrdrea a rdmas defini-tivd in recurs; c). infractiunea care formeazd obiectul caazei prive;te traficul gi consumul ilicitde droguri; d). prejudiciul produs prin infracfiune este recuperat in cursul fazei de urmdrirepenalS.8. Tiinuirea, favorizarea infractorului gi nedenunlarea unor infracliuni sunt de com-petenfa:a). instanfei mai intdi sesizate; b). instanfei carejudecd infracliunea la care acestea se referd;

c). instantrei in circumscriplia cdreia s-a desfdqurat urmdrirea penald; d). instantei ierarhic supe-rioare celei competente sd judece infracliunea la care acestea se referd.

Drept procesuol penol 79


6/15

Copitolul lV Grile9. Tribunalul militar judeci in primi instanfi:a)' infracfiunile sdvarqite cu intenlie de cdtre militari pdnd la gradul de colonel inclusiv, careau avut ca urma're moafiea unei persoane;_ b). infracfiuniL prevdzute in codul penal in art. 331-354' sdvdrsite de militari pena la gradul de colonel inclusiv; c). infracfiunile sdv6rgite de civilicontra bunurilor aflate in proprietatea, administrarea sau folosintra Ministeruiui ApdrdriiNafionale; d)' cererile de strdmutare formulate in cauzele penale cu inculpafi militari.10. cazuri de incompatibilitate are organului de cercetare penar[:a)' doar atunci cdnd a fost reprezentant al inculpatului; b). c6nd existd imprejurdri din carerezultd. cd este interesat sub orice formd, el, soful sau vreo rudd apropiatd; c). c6nd a pus inmigcare acfiunea penald, a emis mandatul de arestare, u airpur tri*iterea in judecatd; d). cdnd adispus arestarea preventivd a inculpatului.

11' Conflictul de competenfi ivit intre o instanfi civili pi una militari este solutionatde citre:a)' instan{a militard ierarhic superioarii; b). instanfa civild ierarhic superioard; c). inalta curtede casa{ie 9i Justilie; d). instanfa militard implicatd in ."rp""tluul conflict de competenfa.12. Prin ,,locul slvfirqirii infracfiunii.6 se infelege:a)' locul unde a fost prins fdptuitorul; b). locul und! s-a desfilgura t activitareainfrac{ionald, intotul sau in parte; c). locul unde locuiegte persoana vdtdmata; d). locul unde au fost efectuateactele pregdtitoare sdvdrqirii infractriunii.13' Sandiunea nerespectirii dispozitiilor relative la competenfa dupi teritoriu gimomentul pAni la care poate fi ridicati aceasti excepfie:a)' nulitatea relativd, care poate fi invocatii pdnd la mo-mentul rdmanerii definitive a hotdr6rii;b)' nulitatea absolutd, care poate fi invocatd pdnd la momentul citirii actului de sesizare a primeiinstantre; c)' nulitatea relativd' care poate fi invocatd p6nd la citirea actului de sesizare a primeiinstantre; d)' nulitatea absolutd, care poate fi invocaid pana la momentul termindrii cercetdriijudecdtoregti.14' Sancfiunea nerespectirii dispozitiilor relative la competenfa personali gi momen-tul p6ni la care poate fi ridicati aceasti exceplie:a)' nulitatea relativd, care poate fi invocatd pdnd la momentul rdmdnerii definitive a hotdr6rii;b)' nulitatea absolutd, care poate fi invocatd pe tot parcursul procesului penal, p6nd lapronuntarea hotdrarii definitive; c). nulitatea relativd, care poate fi invocatd paniu citirea actu-lui de sesizare a primei instan{e; d). nulitatea absolutd, care poate fi invocatd p6nd la terminareadezbaterilor in primd instanfd.15' Calititi si functii care atrag competenfa de judecati a inaltei Curfi de casalie piJustifie ca instanfi de fond:

a)' judecdtorii de la tribunale gi cei de la cudile de apel; b). pregedintele c.E.c.; c). controloriifinanciari de la curtea de conturi; d). membrii consiliului s"p;", al Magistraturii.- 16' in ce condilii o instanfi sesizati cu judecarea unei infracfiuni de competenfa uneiinstanfe inferioare rimAne competenti u o lodeca:a)' calitatea inculpatului nu se schimbd, pe tot parcursul procesului penal; b). constatareanecompetenfei a avut loc inainte de efectuarea cercetdrii judecatoreqti; c). necompetenfa a fostconstatatd inainte de citirea actului de sesizare; d). constatarea necompetenlei a avut loc dupdefectuarea cerceti{rii judecdtoregti.

17' conflictul de competenfi ap5rut intre doui sau mai multe organe de cercetarepenali:a)' este dat in competenfa de solufionare a procurorului care exercitd supravegherea activitdfiide cercetare penald a acestor organe; b). va fiiolufionat de cdtre conducdtorul parchetului cdreia

80 Drepi procesuol penol


7/15

Grile Copilolul lV

i-ar reveni competen{a sd instrumenteze dosarul; c). se rezolvd. de cdtre geful ierarhic superiordin punct de vedere administrativ al celor doud organe de cercetare penald; d). este instrumentatde cdtre instanfa cdreia ii revine competenfa de a judeca in primd instanld catzacu privire la carea apdrut conflictul de competenfd

18. CAnd pentru solulionarea cererii de recuzare nu se poate alcitui un complet dejudecati la instanfa la care a fost inregistrati cererea de recuzare:a). recuzarea se solufioneazdde cdtre Inalta Curte de Casafie gi Justi{ie; b). recuzarea se vasolufiona de cdtre un complet de divergenfd alcdtuit prin participarea ;i a pregedintelui respec-tivei instanle; c). recuzarea se solufioneazd de catre instantra ierarhic superioard comun6; d).recuzarea va fi respinsd ca fiind inadmisibild.19. Regimul exercitirii ciilor de atac impotriva incheierii prin care s-a admis sau s-arespins abfinerea:a). recurs, in 3 zile de la pronunfare; b). apel, in 3 zile de la pronun{are; c). incheierea nu estesupusd nici unei cdi de atac; d). incheierea se atacd odatd cu fondul caazei, cu apel sau cu recurs.2l.inipoteza in care organului de cercetare penali ii este adresati cerere de rec 'zareracesta este obligat:a). sd inainteze cererea de recuzare, impreund cu ldmuririle necesare, in termen de 24 de ore,instanfei de judecatd competente; b). sd continue cercetarea penald; c). sd intrerupd cursulcercetdrii penale; d). sd i;i decline competenta in favoarea procurorului de supraveghere.21. Strimutarea judecirii unei cauze penale poate fi ceruti:a). numai de cdtre Procurorul General al Parchetului de pe lAngd inalta Curte de Casafie 9iJusti{ie; b). de ministrul justifiei; c). de preqedintele instanfei superioare in grad celei la care se

afld, cauza; d). de secretarul Consiliului Superior al Magistraturii.22. Suspendarea de drept a judecirii unei cauze cu privire la care existi o cerere de

strimutare:a). intervine dacd cererea de strdmutare este fdcutd de ministrul justitriei; b). intervine dacdcererea de strdmutare este fdcutd de preqedintele inaltei Curti de Casafie gi Justilie; c). intervinedacd cererea de strdmutare este fdcutd de procurorul general al Parchetului de pe ldngd inaltaCurte de Casafie 9i Justilie; d). nu este reglementatd in Codul de procedurd penald in vigoare.23. in ce ipotezi, pregedintele inaltei Cu4i de Casalie pi Justifie cere, pentru llmurireainstanfei, informatii de la Ministerul Justifiei, privitoare la solulionarea unei cereri destrlmutare?a). in cazul introducerii unei noi cereri de strdmutare cu privire la aceeagi catzd; b). cdndlnalta Curte de Casa{ie gi Justifie este instanfd ierarhic superioard celei la care se afld catza acdrei strdmutare se cere; c). cdnd cererea de strdmutare nu este insotitd de inscrisuri doveditoare;d). daci cererea de strdmutarevizeazdo cauzd privind sdvdrqirea unei infracliuni pentru carelegea prevede deten{iunea pe viafd sau pedeapsa inchisorii mai mare de 15 ani.24. Regimul exercitirii ciilor de atac impotriva incheierii prin care s-a respins cerereade recuzare:a). recurs, in 3 zile de la pronunfare; b). apel, in 3 zile de la pronunfare; c). incheierea nu este

supusd nici unei cai de atac; d). incheierea se atacd odatd cu fondul cauzei, cu apel sau cu recurs.25. Sunt considerate forme subsidiare ale competenfei penale:a). competentra personald, competenla teritoriald; b). competenla speciald, competenla personald;c). competen{a materiald, competenJa teritoriald; d). competen{a funcfionald Ei competenfa materiald.26.in ipoteza in care organele judiciare penale nu au fost sesizate simultan despres5vdrgirea unei infracfiuni pe teritoriul firii:

Drept procesuol penol 8t


8/15

Copitolul lV Grilea). competenfa teritoriald se stabilegte in funcfie de locul sdvfirgirii infracfiunii sau de loculunde locuiesc fdptuitorul ori persoana vdtdmatd; b). competenta teritoriald se stabilegte in funcJiede momentul sesizdrii; c). competenfa teritoriala se stabilegte prin raportare la momentulsdvarqirii infrac{iunii gi la locul unde a fost prins fdptuitorul; d).- compeienfa se stabileqte infuncfie de locul unde a fost prins fdptuitorul.27. Tribunalul militar teritorial:a)' judecd doar in primd instanfd 9i in apel; b). judecd in primd instanfa infracfiunile intenfio-nate ca're au avut ca urmare moaftea unei persoane, sdvirqite in legdturd cu indatoririle de servi-ciu, de militari pdnd la gradul de colonel inclusiv; c). solu{ione azd, conflictele de competenfaivite ?ntre tribunalele militare 9i curfile militare de apel din circumscripfia sa; d). nu judecd inIecurs.28. Declarafia de abfinere:a)' se face de indatd ce persoana obligatd la aceasta a luat cunoqtin{d de existenfa cazului deincompatibilitate; b). se face in termen de cel mult 3 zile de la datala care persoana obligatd laaceasta a luat cunoEtinfd de existenfa cazului de incompatibilitate; c). se adieseazd inaltei Cu4i

de Casafie 9i Justifie ;i trebuie motivatd; d). fdcutd de cdtre Procurorul General al parchetului depe ldngd inalta curte de casalie Ei Justi{ie suspendd de drept judecarea catzei.29. incheierea prin care instanla respinge cererea de recuzare:a)' nu poate ft atacatd nici cu apel, nici cu recurs; b). poate fr a:rrcatltnumai cu recurs, in ter-men de 48 de ore din momentul pronunfdrii; c). se poate ataca cu apel sau cu recurs, odatd cufondul cauzei; d). se atacd cu apel, in 5 zire de ra data pronunfdrii.30' Hotdrirea definitivi a instanfei civile, asupra unei imprejuriri ce constituie ochestiune prealabil5 in procesul penal:a). nu are autoritate de lucru judecat in fata instanfei penale; b). poate fi desfiinptd de cdtreinstan{a penald, in mdsura in care din probatoriu rezultd ca faptele au fost greqit refinute de cdtreinstanfa civild; c). are autoritate de lucru judecat in fala instanlei penaleJ d). are autoritate deIucru judecat numai cu privire la intinderea prejudiciului cauzatprin comiterea faptei penale.31. Calitdfi si \ctii care atrag competenla de judecatl a inaltei Curti de Casafie qiJustilie ca instanti de fond:a). chestorii de polifie; b). judecdtorii de la tribunale gi cei de la cudile de apel; c). controloriifinanciari de la curtea de conturi; d). reprezentanfii corpului consular.32. Competenfa materiali:a). a organelor de cercetare ale polifieijudiciare este generald; b). stabile;te sfera atribufiilororganelor judiciare penale pe orizontald; c). a judecdtoriilor este determinatd in mod concret; d).este prevdzutd sub sancfiunea nulitdfii relative.. 33' Cand competenfa instanfei este determinati de calitatea inculpatului, instanlarimffne competenti si judece chiar daci inculpatul, dupi sivArpirea infiacfi""ii, "o -uire acea calitate, c6nd:a). infrac{iunea este indreptatd contra persoanei; b). urmdrirea penald a fost efectuatd in cir-cumscripfia instanlei respective; c). s-a realizat sesizarea instantrei prin rechizitoriul procuroru-lui, pentru infractriunea respectivd; d). s-a dat o hotdrdre in primd instan{a.34. conflictele de competenfi ivite intre tribunalele militare:a). sunt date in competenfa de solu{ionare a inaltei Cudi de Casafie 9i Justilie; b). pot inter-veni numai cu privire la infracfiuni contra ordinii 9i disciplinei militare; c). sunt darc i; compe-

tentra de solufionare a Curfii Militare de Apel; d). sunt date in competenta de solu{ionare a tri-bunalului mititar teritorial.

82 Drepl procesuol penol


9/15

Grile Cupifolul lV

35. Curtea Militari de Apel:a). judecd numai in primd instanfd gi in recurs; b). solufioneazd conflictele de competen{d iviteintre instanfele militare inferioare 9i instanfele civile; c). ca instantd de apel judecd apelurileimpotriva hotdrdrilor pronunfate in primd instanfi de tribunalele militare teritoriale; d). judecd inprima instantd infracfiunile sdvdrgite de judecdtorii militari precum gi de procurorii militari.36. Infractiunea de trfldare prin transmitere de secrete (art. 165 C.pen.) slvfirgiti decitre un militar avdnd gradul de maior este de competenfa in primf, instanf[ a:a). tribunalului militar teritorial; b). Cu4ii Militare de Apel; c). tribunalului militar in cir-cumscripfia cdruia s-a sivdrqit infracfiunea; d). cu4ii de apel in circumscripfia cdreia s-a comisinfracfiunea.37. Competenfa speciali:a). este prevdzutd sub sancfiunea nulitdlii absolute, care poate fi invocatd oricdnd pe parcursulprocesului penal pind la rdm6nerea definitivd a hotardrii; b). este caracteristicd numai in ceea cepriveqte sfera atribufiilor inattei Curfi de Casalie qi Justifie; c). reprezinti o formd de comperenf6subsidiara; d). se intdlnegte numai la instanfele 9i parchetele militare.38. Cererea de strimutare:a). se adreseazd numai inaltei Curti de Casafie 9i Justifie; b). se introduce la parchetul de pelAngd instanta care a judecat cauzain primd instantd; c). se poate introduce numai pdnd la citireaactului de sesizare al primei instanle de judecata; d). poate fi introdusd in termen de 10 zile de lapronunfarea hotdrdrii ori de la comunicarea copiei de pe dispozitiv.39. Infracliunea de fals material in inscrisuri oficiale sivdrqiti de citre un notar public:a). presupune, in vederea inceperii urmdririi penale, existenfa avizului ministrului justifiei; b).este de competenfa in primd instanfd a cu4ii de apel; c). presupune efectuarea urmdririi penalede cdtre procurorii militari; d). implicd o judecatd care se poate desfdEura in trei grade de juris-dic{ie (primd instan{a, apel, recurs).40. Sentinfa de condamnare a unui membru al Guvernului pentru o infrac.tiune de vi-timare corporali (art. 181 C.pen.) sivdrgiti in timpul mandatului (procesul penal are loc,de asemenea, in timpul mandatului):a). poate fi atacatd cu apel la inalta Curte de Casatie 9i Justifie; b). nu este supusd nici uneicdi de atac; c). este pronun{atd de Curtea de Apel in circumscriptria cdreia s-a comis fapta; d).poate fi atacatd,cu recurs la inalta Curte de Casafie 9i Justilie.41. Infracfiunea de sustragere de la serviciul militar sivArgiti de un civil va fi judecatiin primi instanli de citre:a). judecdtorie; b). tribunalul militar; c). tribunalul militar teritorial; d). Curtea Militard de Apel.42. Competenla dupb teritoriu pentru infrac{iuni sivArpite in lari de citre o persoanijuridici este determinati prin raportare la:a). locul unde a fost sdvdrgitd infracfiunea, locul unde se afld sediu persoanei juridice saulocul unde locuiepte persoana vdtamatil ori unde aceasta igi are sediul; b). locul unde a fost prinsfdptuitorul, locul unde se afld sediul persoanei juridice ori locul unde se afld sediul lichidatoru-lui persoanei juridice; c). locul unde a fost sdv6rgitd infracliunea, locul unde locuiegte persoanavdtdmatd, locul unde locuieqte fdptuitorul ori locul unde a fost prin fdptuitorul; d). locul unde esteinregistratd persoana juridicd.43. Poate fi solicitati strimutarea judecirii unei cauze penale daci:a). legea prevede pentru infracfiuneajudecatd pedeapsa detenfiunii pe via{a sau inchisoarea

mai mare de 15 ani; b). impa4ialitatea judecdtorilor ar putea fi qtkbitd din cauza dutmdniilorlocale; c). a fost depdgitA etapa cercetdrii judecdtoreqti; d). nu a fost citit actul de sesizare ainstanlei de judecatd.Drept procesuol penol 83


10/15

Cqpilolul lV Grile

44. Infracfiunile slvArqite de judecitorii camerelor de conturi judefene vor fi solu{io-nate in primi instanli de citre:a). inalta Curte de Casafie qi Justitie; b). instanfa competentd prin raportare la infracfiuneasav6rlita; c). Curtea de Apel in circumscrip{ia cdreia s-a comis fapta; d). tribunalul ?n circum-

scripfia cdruia s-a comis fapta.45. Cererea de recuzare:a). poate privi intreaga instanfd, cu indicarea concretd a cazului de incompatibilitate invocat;b). se solufioneazd de cdtre instanfa ierarhic superioard, in ipoteza ?n care motivele de incom-patibilitate snt dintre cele prevdzute in art. 46 C.pr.pen.; c). poate fi intocmitd de cdtre oricare

dinre pd4i, ministrul justifiei sau procuror; d). poate privi numai pe acei judecdtori care compuncompletul de judecatd.



11/15

Soluliile spefelot Copilolul lV

CAPITOLUL IVCoMPETENTA it't UnrrRlE PENALA

Spe{a nr. LPotrivit 3r1'.43 alin. (1) C.pr.pen., cdnd doud sau mai multe instanfe iEi declind competenfa,conflictul negativ de competenta se solufioneazd de instanfa ierarhic superioard comund. inspefd, aceastd calitate apa4ine inaltei Curfi de Casafie li Justitie.Referitor la solufionarea conflictului negativ de competenfl, se observd cd potrivit art.27pct. 1 lit. a), infracfiunea de tdlhfie prevdzutd in art.211 alin. (1) C.pen. este de competenfa inprimd instanfd a judecdtoriei, ceea ce determind competenfa de a judeca in apel pentru TribunalulDdmbovitra, potrivit afi.27 pct.2.

Spefa nr.2Potrivit art. 2O9 alin. (4) C.pen., furtul care a produs consecinfe deosebit de grave sepedepseqte cu inchisoare de la l0la20 de ani qi interzicerea unor drepturi.De asemenea, conform afi. 146 C.pen., prin ,,consecintre deosebit de grave" se inlelege opagubd materiald mai mare de 200.000 lei (RON) cauzatd unei autoritdfi publice sau oricdreiadintre unitdfile la care se referd art. I45 C.pen. ori altei persoane juridice sau fizice.Agadar, inculpatul crednd un prejudiciu mai mare de 200.000 lei (RON), fapta trebuiaincadratd in prevederile arr. 208 alin. (1), art.209 alin. (1) lit. i) qi alin. (4) c.pen.Conform dispozitriilor afi.27 pct. 1 lit. a) C.pr.pen., tribunalul nu judecd in primd instantdinfractiunile de furt.in consecinfd, tribunalul, judecdnd catza in fond, degi aceastd competenta revenea jude-cdtoriei, a pronuntat o hotdrdre lovitd de nulitate absolutd, potrivit dispoziliilor art.197 alin. (2)C.pr.pen..

Spela nr. 3Competenta dupd teritoriu se determind in raport cu cele 4 criterii prevdzute in art. 30 alin. (1)

C.pr.pen. Cfind sunt intrunite mai multe din aceste criterii, sunt aplicabile prevederile art. 30alin. (2) C.pr.pen.Astfel, inalta Curte de Casafie $i Justitie, in calitate de instanfd ierarhic superioard comundcelor doud instanle intre care a intervenit conflictul negativ de competenfd, a constatat cd, potri-vit art. 30 alin. (2) C.pr.pen., judecarea catzei revine aceleia dintre instanfele competente in acdrei razd teritoriald s-a efectuat urmdrirea penalS.in consecintrd, avdnd in vedere cd,in calzit, urmfirea penald s-a efectuat de cdtre Parchetulde pe lfingd Judecdtoria Bragov, Judecdtoria Bragov era aceea care trebuia sd judece procesul,sesizarea ei fiind legald.

Spefa nr.4Potrivit art. 30 alin. (1) C.pr.pen., competenfa teritoriald este alternativd: in consecinfd, din-tre instanfele competente dupd teritoriu, competenla de judecatd revine instanfei care a fost maiintdi sesizatd.De asemenea, ordinea de competenlilprevdzntd in art.30 alin. (1) C.pr.pen. este incidentdnumai in cazul cdnd mai multe organe judiciare sunt sesizate concomitent.Rezultd cI, in spefd, competentd sd judece cauza este Judecdtoria Curtea de ArgeE, instanfain razateritoriala a cdreia domiciliaza atat pafiea vdtdmatd, c0t 9i feptuitorul, avdnd in vedere cdaceasta a fost instanfa mai int6i sesizatd.

Spela nr.5Potrivit art.39 alin. (2) C.pr.pen., excepfia de necompetentd teritoriald poate fi ridicatd numaipdna la citirea actului de sesizare in fafa primei instan{e de judecati.Drept procesuol penol ?i4?


12/15

Copifolul lV Solufiile spefelor

Or, in cauzd, Judecdtoria Moreni a depdgit acest moment procesual, examindndu-gi compe-tenfa teritoriald numai dupd ascultarea pd(ii vdtimnte, a inculpatului ;i a unui martor, deci dupdcitirea actului de sesizare.in consecintrd, competenfa de a solu{iona cauza revine Judecdtoriei Moreni.Spela nr.6Potrivit art. 31 alin. (1) C.pr.pen., infracfiunile sdvdrgite in afara teritoriului tdrii se judecddupd caz, de cdtre instan{ele civile sau militare, in a cdror razd teitoia\i igi are domiciliul saulocuiegte fdptuitorul. Numai in ipoteza in care acesta nu are domiciliul 9i nici nu locuieqte inRomdnia, infrac{iunea se judecd de Judecdtoria Sectorului 2 Bucuregti, dacd fapta este de com-petenfa judecdtoriei, iar in celelalte cazui se judecd de cdtre instanfa competentd dupd materiaqi calitatea persoanei, din municipiul Bucuregti.C)r, in spefd, inculpatul are domiciliul in comuna Mihai Bravu, jude{ul Tulcea, inrazade com-petenfa teritoriald a Judecdtoriei Babadag.In consecinfd, competen{a de solu{ionare a cauzei revine Judecatoriei Babadae.Spefa nr.7Inculpatul avea, la momentul sdv6rEirii infracfiunii, calitatea de ofiler de cercetare al politrieijudiciare. Conform art. IV pcr. 3 din Legea m. 28112003 raporrat la art. 27 alin. (3) lit. a) dinLegea w.21812002 privind organizarea qi funcfionarea Politriei Romdne, infractiunile sdvarsitede ofiferii de politrie care au calitatea de organe de cercetare ale poliliei judiciare se judecd inprimd instanfd de cdtre curtea de apel.Ulterior sdv6rgirii infracfiunii inculpatul a fost trecut inrezewd., aspect care acondus la con-statarea pierderii calitdtii de ofiler al politriei judiciare. S-ar putea concluziona cd, in spefd, com-petenfa instanfei nu mai este determinatd prin raportare la calitatea fdptuitorului.Cu toate acestea, conform art. 40 alin. (1) lit. a) C.pr.pen., cdnd competenfa instanfei estedeterminatd de calitatea inculpatului, instan{a rdm6ne competentd sd judece chiar dacd inculpa-tul, dupd sdvdr;irea infracliunii, nu mai are acea calitate, in ipoteza in care fapta are legdturd cuatribufiile de serviciu ale fdptuitorului.in spe1d, infrac{iunea de luare de mitd a fost siva$itd in legdturd cu atribufiile functrionale aleinculpatului, ceea ce conduce la concluzia cd instantra competentd a judeca in primd instanlacauza este Curtea de Apel Bucureqti.Spefa nr. 8Potrivit normelor care reglementeazd competenfa instanfelor militare, infracfiunile comise demilitari vor fi instrumentate de instanfele militare in urmdtoarele ipoteze: 1). infracfiunea faceparte dintre cele enumerate ?n art. 331-352 C.pen. (infracfiuni contra ordinii gi disciplinei mi-litare ;i alte inftacfiuni contra capacititrii de apdrare a tarii); 2). infrac1;ittnea nu face parte dinaceastd enumerare, dar a fost sdvdrqitd in legdturd cu indatoririle de serviciu ale militarului; 3).infracfiuni sivdrqite contra siguranfei nafionale (afi. 155-173), precum gi cele conffa pdcii qiomenirii (art. 356-361); 4). infracfiunile comise de magistralii mititari de la nivelul tribunalelormilitare qi tribunalului militar teritorial qi de la parchetele de pe ldngd aceste instanfe.InfracJiunile comise de cdtre inculpat nu au fost sdvdrgite in legdturd cu ?ndatoririle de servi-ciu. in acest sens, calitateade militar nu are relevanfd. Rezultd cii, in spetrd, competenfa de a jude-ca ?n primd instanfd revine Judecdtoriei Sectorului 4 Bucureqti, instanfd competentd. material giteritorial.Spefa nr.9Potrivit art.26 pct. 1 lit. a) C.pr.pen., tribunalul militar judecd, in primd instan{d, infracliunilesavArqite in legdturd cu indatoririle de serviciu de cdtre militari.Interpretarea datd sintagmei ,,infrac{iuni sdvdrgite in legdturd cu indatoririle de serviciu" decdtre instanfa militard este excesiv de restrictivd. in realitate, textul de lege nu se referd la

infracfiunile reglementate in Titlul VI, Capitolul I din Codul penal, ci la toate infracfiunile la acd.ror comitere sunt conexe indatoririle de serviciu ale militarilor.ln spefi, la data sdvir;irii faptei, inculpatul, militar ?n cadrul Ministerului Apdrarii Nafionale,se afla in timpul programului $i conducea un autovehicul militar, in exercitarea atribuliilor deDrept procesuol penol


13/15

Solufiile spelelor Copilolul lV

serviciu. Pe cale de consecinfd, competenta de solufionare a cauzei apadine Tribunalului MilitarBucuregti.Spela nr. 10Potrivit art. 4I alin. (1) C.pr.pen., instanfa sesizatd cu judecarea unei infracfiuni rdmAne com-petenta a o judeca chiar dacd constatd, dupd efectuarea cercetdrii judecdtoregti, cii infracfiuneaeste de competentra instan{ei inferioare.Cum, in spefd, tribunalul a efectuat acte de cercetare judecdtoreascd, nu putea sd-qi maidecline competentra de solufionare in favoarea unei instanfe inferioare, chiar in ipoteza in care,prin schimbarea incadrdrii juridice, fapta ar fi revenit competenfei acesteia.In consecinfd, competenfa de solulionare a caazei revine tribunalului.pnela nr.11In spefd, se pune problema dacd pot fi invocate prevederile aft. 47 C.pr.pen., cu referire laincompatibilitatea judecdtorilor.Astfel, potrivit prevederilor aft. 47 alin. (1) C.pr.pen., judecdtorul care a luat parte lasolu{ionarea unei cauze nu mai poate participa la: a)judecarea aceleiagi cauze intr-o cale de atac;b)judecarea catzei dupd desfiinfarea hotirdrii cu trimitere in apel, sau dupii casarea cu trimiterein recurs.Prima ipotezi nu se aplicd, in mod evident, in spefa datd.Cu privire la a doua ipotezd, existd incompatibilitate in cazul in care judecdtorul in disculieparticipd la rejudecarea aceleiaqi cauze dupd ce hotdrdrea pronunfatd de el a fost desfiin{atd saucasatd cu trimitere in apel sau in recurs.in catzd,,insd., nu ne afldm nici in aceastd ipotezd,, caci hotdrdrea pronunfatd de judecdtorul acdrui incompatibilitate este in discufie, nu a fost atacatd cu recurs, iar el nu a participat la rejude-carea aceleiagi cauze, in apel, ca ufinare a casdrii propriei sale hotdrdri.In argumentarea aceleia;i solufii std gi precizarea cd, pentru existenfa cazului de incompati-bilitate prevdzltdrin art. 47 alin. (1) teza aII-a C.pr.pen., este necesar ca judecdtorul despre careeste vorba sd fi luat parte la ,,solu{ionalea" calzei. Situatia tipicd pe care o are in vedere formu-larea textului priveqte pe judecdtorul care a facut parte din completul de judecatd carc s-a pro-nuntat asupra invinuirii aduse inculpatului, prin una din solufiile prevdzute in art.345 C.pr.pen..Este vorba, cu alte cuvinte, de judecdtorul care s-a pronuntat in fond asupra caazei, in sensulrezolvdrii chestiunii existenfei infracfiunii 9i vinovdfiei.Or, in spefd, judecdtorul in carzd nu a solulionat fondul cauzei, ci doar a dispus rejudecareaacesteia, determinat de constatarea unui viciu de procedurd (lipsa incheierii gedintrei cdnd au avutloc dezbaterile).Referitor la art. 47 alin. (2) C.pr.pen., este incompatibil judecdtorul care gi-a exprimat ante-rior pdrerea cu privire la solufia care ar putea fi datd in acea cauzd,.Aceastd ipotezd., ca qi cele doud ipoteze prevdzute in art. 47 alin. (1) C.pr.pen., are ca funda-ment suspiciunea ce rezultd din imprejurarea cd un judecdtor gi-a exprimat anterior pdrerea; dar,pe cdnd in ipotezele art.47 alin. (1) C.pr.pen., exprimarea anticipatd a pdrerii rezultd din parti-

ciparea judecdtorului la solulionarea cauzei, in ultima ipotezd,, exprimarea pdrerii rezultd dintr-omanifestare ocazionald., situatd in afara procesului penal sau in cadrul procesului penal in alteipoteze decAt cele prevdzute in art. 47 alin. (1) C.pr.pen..Din cele ardtate mai sus, se desprinde concluzia cd, in spe{d, nu este incident nici unul dincazurile de incompatibilitate prevdzute in aft. 47 alin. (1) 9i (2) C.pr.pen.Spela nr.72Potrivit afi.47 alin. (2) C.pr.pen., nu mai poate participa la solufionarea cauzeijudecdtorulcare qi-a exprimat anterior pdrerea cu privire la solufia care ar putea fi datd in acea cauzd,.Or, in spefi, chiar dacd judecdtorul A.A. s-a pronuntat doar asupra laturii penale a cauzei, dis-jung6nd acfiunea civilii, prin solulionarea acliunii penale el qi-a exprimat pdrerea asupra culpeiexclusive a inculpatului in producerea accidentului, ceea ce produce efecte gi asupra solufiei

acfiunii civile.Spela nr.13Potrivit art. 48 lit. a) C.pr.pen., este incompatibil de a judeca judecatorul care, in catza

Drept procesuol penol


14/15

Copitolul lV Solufiile spefelor

respectivd, a pus in migcare acfiunea penala sau a dispus trimiterea in judecatd ori a pus concluziiin fond in calitate de procuror la instan{a de judecatd, a solufionat propunerea de arestare pre-ventivd ori de prelungire a arestdrii preventive in cursul urmdririi penale.In spe{d, confirmarea rechizitoriului gi semnarea adresei de trimitere a dosarului la judecdtorieeste asimilata cu dispunerea trimiterii in judecatd, ceea ce duce la constatarea existentei cazuluide incompatibilitate prevdzut ?n art. 48 lit. a) C.pr.pen.Spela nr. 14Potrivit art. 47 alin. (2) C.pr.pen., nu poate participa la judecarea cauzeijudecdtorul care gi-aexprimat anterior pdrerea cu privire la solufia care ar putea fi dati in acea catzd..In consecin{a, judecdtorul in cauzd era incompatibil de a judeca apelul, intrucdt qi-a exprimatpdrerea cu privire la solufia care ar putea fi adoptatd in cauzir prin semnarea, in calitate deprocuror, a motivelor de apel.pneta nr.15ln cauzd', se poate introduce o cerere de recuzare, in considerarea existenfei cazului de incom-patibilitate prevdzut in art. 48 lit. d) C.pr.pen., ,,existd imprejurdri din care reztltAcd judecdtorul

este interesat, sub orice formd, el, soful sau vreo rudd apropiatd.,.in literatura de specialitate, s-a ardtat cd formularea generica in care este exprima t acest cazde incompatibilitate gi, implicit, derecuzare,lasd un larg cdmp de interpretare at0t imprejurdrilordin care ar rez:ulta interesul judecdtorului, cdt gi formelor pe care le-ar putea prezenta acestinteres. Astfel, cu referire la imprejrndrile din care ar putea fi dedusd existenfa interesului, s-auexemplificat situa{iile in care judecdtorul, so{ul sau o rudd apropiata a acestuia are interes in pro-ces: are calitatea de tutore sau curator al uneia dintre pd(i; se gdsegte intr-o situa{ie de depen-denfa materiald fafi de vreuna dintre pd4i, fiind debitorul sau creditorul acesteia; are un processimilar la o altd instanta; este in dugmdnie sau a fost in proces cu una din p6(i. Cu referire laformele interesului, acesta poate fi de naturd materiald, dar gi psihicd.De asemenea, interesul trebuie sd fie legat de modul de solu{ionare a cauzei, qi nu de aspectecolaterale, cum ar fi aprecierea capozitivit ori negativd a activitdtii pregedintelui completului.in sfdrqit, partea care invocd existenfa cazuluide incompatibilitate prevazut in aft. 48 lit. d)C.pr.pen. trebuie sd facd dovada interesului pe care l-ar avea judecdtorul in promovarea unei anu-mite solu{ii, nefiind suficient sd afirme, in mod generic, cd ,judecdtorul este interesat", avflnd invedere cd interesul nu poate fi prezumat.in spef5, nu s-a invocat 9i dovedit nici o imprejurare din care sd reztlteinteresul judecdtoru-lui ca procesul sd primeascd o anumitd solufie qi care este acel interes, invocat in mod generic,prin prezumarea existenfei lui din mdsurile, considerate arbitrare, luate de judecdtor in cursulledintei de judecatd. Cu alte cuvinte, nu s-a dovedit qi nici mdcar nu s-a indicat ce anume interesa urmarit judecatorul prin mdsurile criticate de inculpat, ci numai s-a presupus cd el ar fi animatde un oarecare interes, despre care inculpatul nu a putut spune care ar fi acesta, in ce ar constael sau care ar fi natura lui.in aceste condilii, s-a opinat cd nu existd motive pentru admiterea cererii de recuzare.Eventualele mdsuri nelegale luate de judecdtor in cursul judecdfii pot constitui ins6 temeiuri pen-tru exercitarea cdilor de atac impotriva hotdr6rii.Spefa nr. 16Potrivit aft. 52 alineatul final C.pr.pen., incheierea prin care s-a admis cererea de recuzare nueste supusi nici unei cdi de atac. Per a contrario, incheierea prin care s-a respins cererea derecuzare (cazul din spe{d) este supusd cdilor de atac admisibile pentru cauzapenalii respectivd.In spefd, ?mpotriva hotdrdrii pronunfate se putea declara recurs.Pe de alta parte, potrivit art. 3851 alin. (2) C.pr.pen., incheierile pot fi atacate cu recurs numaio datd cu sentinfa sau decizia recutatd, cu excepfia cazurilor cAnd, potrivit legii, pot fi atacateseparat cu recurs.In consecinfd, av6nd in vedere cd nu existd o dispozifie expresd care sd reglementeze atacareaseparatd cu recurs a incheierii prin care s-a respins cererea de recuzare, rezultd cd, in spefd, sepoate folosi tecursul, dar numai odatd cu atacarea sentinlei recurate gi nu separat.



15/15

Rospunsuri grile

CAPITOLUL IVCoMPETENTA iru UnrrRtE PENALA

1.b2.c3.a4.a5.a6.d7. a8.b9.b10. b11. c12. b13. c14. b15. d16. d17. a18. a19. c20. b21. b22. c23. b

24. d25. b26. b27. b28. a29. c30. c3I. a32. a33. d34. d35. c36. b37. c38. a39. d40. d41. a42. a43. b44. b45. d

neagu-cap iv spete grile

Documents