spete cedo

Upload: nick12hl

Post on 06-Apr-2018

251 views

Category:

Documents


2 download

TRANSCRIPT

  • 8/3/2019 spete cedo

    1/73

    KA i AD contra Belgia - Practici sexuale violenteConsimmntul victimei Condamnare penal

    Practici sexuale violente Consimmntul victimei Condamnare penalCEDO, secia I, hotrrea KA i AD contra Belgia, 17 februarie 2005, 42758/98 i 45558/99

    Dac orice persoan poate s revendice dreptul la orice practici sexuale dorete, o limit este ceaa victimei acestor practici sexuale.

    Reclamanii, de profesie magistrat i respectiv medic, au fost condamnai pentru vtmarecorporal comis asupra unui ter, cu ocazia unor scene de practici sado-masochiste. Unul dintrereclamani a fost, de asemenea, condamnat pentru instigare la prostituie. Cu ocazia examinriirecursului lor la Curtea de Casaie, n edina public a fost citit pentru prima oar raportulmagistratului raportor. Potrivit legii belgiene, prile puteau combate acest raport oral n faa

    Curii la momentul prezentrii lui, ns n practic se putea obine o amnare pentru a prezenta nscris concluziile cu privire la raportul magistratului raportor. n spe, nici reclamanii, niciavocaii lor nu au fost prezeni la edina de judecat, iar recursul lor a fost respins.

    Art. 6. Lipsa comunicrii anterioare a raportului magistratului raportor. Ct timp toate prile au putut cunoate raportul n discuie nu exist vreo atingere a principiului egalitii armelor. Deasemenea, atta timp ct, legea i practica permite o posibilitate rezonabil de combatere aconcluziilor acestui raport, nu exist vreo atingere a principiului contradictorialitii. De aceea,art. 6 nu a fost violat.

    Art. 7. Curtea a considerat c, dei a existat consimmntul victimei la provocarea tratamentelor

    pentru care reclamanii au fost condamnai, acetia se putea atepta n mod rezonabil s existe unrisc de urmrire penal, ct timp ambii sunt profesioniti n drept i medicin. De aceea, exigenaprevizibilitii legii pe care o implic principiul legalitii incriminrii a fost respectat, iar art. 7nu a fost violat.

    Art. 8. Via privat. Condamnarea pentru vtmare corporal aplicat cu ocazia unor practicisado-masochiste constituie o ingerin n via privat a persoanei, al crei component estelibertatea sexual. Prevzut de lege, condamnarea viza protecia drepturilor altuia, a sntii,prevenirea infraciunilor i a ordinii. n ceea ce privete necesitatea condamnrii ntr-o societatedemocratic, Curtea a subliniat condiiile n care practicile sado-masochiste au intervenit:angajamentul reclamanilor c se vor opri imediat ce victima solicit acest lucru nu a fost

    respectat; s-au but cantiti mari de alcool astfel c controlul situaiei era inexistent; a existat oescaladare a violenei ntre reclamani i victim. Dac orice persoan poate s revendice dreptulla orice practici sexuale dorete, o limit este cea a victimei acestor practici sexuale. De aceea,condamnarea reclamanilor nu poate fi socotit o msur disproporionat, iar art. 8 nu a fostviolat.

  • 8/3/2019 spete cedo

    2/73

    Libertatea cstoriei Interdicia unor cstorii Raporturi defamilie - B si L versus Marea Britanie

    CEDO, secia IV, hotrrea B. i L. versus Marea Britanie, 13 septembrie 2005, 36536/02

    Interdicia mariajului ntre socrii i nora ori ginerele lor semnific c reclamanii nu pot face sfie recunoscut social i juridic relaia lor.

    Reclamanii s-au plns n faa Curii de existena unei legi care i mpiedic s se cstoreasc. Beste tatl fostului so al lui L. Dup ce att cstoria lui B, ct i cea a lui L au euat, cei doi s-aumutat mpreun cu copii lui L, care sunt nepoii lui B i care l numesc pe acesta tat. O legedin 1949 interzicea cstoria ntr-o astfel de situai, cu excepia ipotezei n care ambii foti soi aipersoanelor implicate erau decedai. n 1986, legea a fost modificat, n sensul c se puteau creaexcepii de la aceast regul, dar numai printr-o lege individual emis de ctre Parlament.

    Procedura nu urma criterii bine stabilite, ci inea de puterea discreionar a Parlamentului. Pentruo declanarea unei astfel de proceduri nu exista posibilitatea de a se obine sprijin financiar.

    Art. 12. Limitrile impuse dreptului unui brbat i a unei femei de a se cstori i de a fonda ofamilie nu trebuie s fie de o severitate att de nalt, nct acest drept s fie atins n substana sa.Interdicia mariajului ntre socrii i nora ori ginerele lor semnific c reclamanii nu pot face sfie recunoscut social i juridic relaia lor. Faptul c mariajul ar putea fi ipotetic ncheiat dacfotii lor soi ar deceda nu suprim atingerea substanei acestui drept. De asemenea, posibilitateade a sesiza Parlamentul care s emit o lege individual de excepie nu poate avea altsemnificaie, ct timp procedura este excepional i foarte costisitoare, iar corpul legislativ nuare stabilit vreo procedur ori vreun criteriu clar pentru emiterea unei astfel de legi.

    mpiedicarea cstoriei, chiar dac vizeaz un scop legitim protecia integritii familiei iprotecia intereselor i sentimentelor copiilor nu poate mpiedica existena faptic a unei relaiicare s aduc atingere acestor interese. Tocmai de aceea, ntr-o situaia analog, Parlamentul aestimat c interdicia nu vizeaz vreun scop util ordinii publice. Curtea estimeaz c incoerenantre scopurile declarate de ctre statul prt i derogrile de interdicie compromite raionalitateai logica legii n discuie. De aceea, exist o violare a art. 12.

    Poltoratskiy c. Ucraina - Pedeapsa capital. Culoarul morii.Tratament inuman.

    CEDO, secia IV, hotrrea Poltoratskiy c. Ucraina, 29 aprilie 2003, 38812/97Un anumit tratament aplicat unui deinut este agravat de faptul c acesta era condamnat lamoarte.

    Reclamantul a fost condamnat la pedeapsa capital n 1995. Pedeapsa sa a fost confirmat n1996 i a fost transferat ntr-o zon de ateptare a execuiei din cadrul penitenciarului. n 1997, aintrat n vigoare un moratoriu privind pedeapsa capital, iar n 2000 toate pedepsele cu moartea

  • 8/3/2019 spete cedo

    3/73

    au fost comutate n deteniune pe via. Potrivit reclamantului, o reglementare secret aplicabilcondamnailor la moarte l-a mpiedicat s beneficieze de dreptul de avea activiti n aer liber, dea avea acces la televizor ori la pres, de a primi pachete cu alimente etc. Pe de alt parte, pn nseptembrie 1997, i s-a interzis orice coresponden, iar pn n 1998 nu a putut primi nicio vizit.

    innd cont de faptul c statul a contestat afirmaiile reclamantului cu privire la condiiile sale dedetenie, fosta Comisie European a Drepturilor Omului a ntreprins o anchet la faa locului n1998. Comisia a estimat c nu se poate afirma, dincolo de orice dubiu rezonabil, c reclamantular fi suferit un tratamentele incriminate. Totui, nicio anchet nu a fost deschis de vreoautoritate intern cu privire la aceste aspecte. Comisia a constatat c reclamantul era uniculdeinut ntr-o celul cu toalet fr sistem de canalizare, o chiuvet cu ap rece, dou paturi, omas, un calorifer i o fereastr cu zbrele. Lumina era aprins permanent, iar gardienii observaufrecvent deinuii prin vizor. Pn n 1998, deinuii nu putea s se plimbe n curte, iar ferestreleerau n permanen nchise. Cu privire la vizitele familiei, Comisia a observat c aproape toatecererile de vizitare ale prinilor au fost autorizate, ns c vizitele au fost autorizate de abia la 2-3 luni de la data cererii. n plus, vizitele au avut loc n prezena gardienilor.

    1. Art. 3 (Interzicerea torturii). Cu privire la anumite violene suferite de ctre reclamant.Curtea a constatat c nu exist suficiente probe pentru a putea afirma c reclamantul a fostvictima unor violene n nchisoare. Totui, Curtea a constatat c investigaiile autoritilor aufost realizate de o manier dilatatorie i superficial i c nu s-a realizat niciun efort concretpentru a descoperi cu adevrat ce s-a petrecut. De aceea, exist o violare a art. 3 sub acest aspect.

    2. Cu privire la condiiile de detenie. Curtea are competena de a analiza condiiile de detenie posterioare datei de 11 septembrie 1997, cnd Ucraina a ratificat Convenia. n acest context,Curtea este profund ngrijorat de faptul c pn n mai 1998 reclamantul a fost inut nchis ncelul 24 de ore zilnic, fr lumin natural i fr posibilitatea de a intra n contact cu altepersoane. O detenie n astfel de condiii inacceptabile constituie un tratament degradant, care afost agravat de faptul c, n toat aceast perioad, reclamantul era condamnat la moarte. Chiardac nu exist intenia de a umili persoana, condiiile de detenie au adus atingere demnitiiumane. Este adevrat c situaia s-a ameliorat din mai 1998, ns la acea dat erau deja 30 de lunide cnd reclamantul era deinut n astfel de condiii. De aceea, art. 3 a fost violat.

    3. Art. 8 (Dreptul la respectarea vieii private i de familie). Restriciile dreptului de a primivizite i dreptului la coresponden constituie ingerine n drepturile garantate prin art. 8, fr a fifost prevzute de lege la acel moment sau, fr ca legea care le prevedea s fi fost publicat oriaccesibil n alt form publicului. De aceea, art. 8 a fost violat.

    4. Art. 9 (Libertatea de gndire, de contiin i de religie). Faptul c reclamantul nu a putut participa la slujbele religioase sptmnale alturi de ali deinui constituie o ingerin nlibertatea sa de a-i manifesta convingerile religioase. Aceast ingerin nu era prevzut de lege,astfel c i art. 9 a fost violat.

    Curtea a decis identic i prin hotrrea Kuznetsov versus Ucraina

  • 8/3/2019 spete cedo

    4/73

    Amihalachioaie contra Moldovei - Libertatea de exprimarea avocatului

    (Cererea nr. 60115/00), HOTRRE, STRASBOURG, 20 aprilie 2004

    DEFINITIV la 20 iunie 2004 potrivit articolului 44 2 (b) din Convenie

    In cauza Amihalachioaie c. Moldovei,

    .

    PROCEDURA

    1. La originea cauzei se afl cererea (nr. 60115/00) depus mpotriva Republicii Moldova princare un cetean al acestui stat, dl Gheorghe Amihalachioaie (reclamant), s-a adresat Curii la

    14 iulie 2000 n conformitate cu articolul 34 al Conveniei pentru Aprarea Drepturilor Omului ia Libertilor Fundamentale (Convenia).

    2. Reclamantul este reprezentat de ctre dl A. Tnase, avocat din Chiinu. Guvernul RepubliciiMoldova (Guvernul) este reprezentat de ctre Agentul su, dl V. Prlog, de la MinisterulJustiiei.

    3. n cererea sa, reclamantul pretinde nclcarea dreptului su la libertatea de exprimare garantatde articolul 10 al Conveniei, ca urmare a amendrii sale pentru critica adus unei hotrri aCurii Constituionale cu privire la constituionalitatea legislaiei privind organizarea profesiei deavocat.

    4. Cererea a fost iniial repartizat primei seciuni a Curii (articolul 52 1 al RegulamentuluiCurii).

    5. La 1 noiembrie 2001, Curtea a modificat compoziia seciunilor sale (articolul 25 1 alRegulamentului Curii). Cauza a fost, astfel, repartizat celei de-a doua seciuni (articolul 52 1). n cadrul respectivei seciuni, n conformitate cu articolul 26 1, a fost constituit cameracompetent de a examina aceast cerere (articolul 27 1 al Conveniei).

    6. Printr-o decizie din 23 aprilie 2002, camera a declarat cererea parial admisibil.

    7. Att reclamantul, ct i guvernul au prezentat observaii scrise cu privire la fondul cauzei(articolul 59 1 al Regulamentului Curii).

    N FAPT

    CIRCUMSTANTELE CAUZEI

  • 8/3/2019 spete cedo

    5/73

    1. Reclamantul este cetatean al Republicii Moldova nascut in anul 1949 i care locuiete in Chiinau(Moldova). Dumnealui este avocat i preedinte al Uniunii avocatilor din Republica Moldova.

    2. n anul 2000, un grup de deputati impreuna cu avocatul parlamentar din Republica Moldova audepus la Curtea Constitutionala sesizarea de a verifica constitutionalitatea Legii nr. 395-XIV cuprivire la avocatura. Legea prevedea, printre altele, obligatia tuturor avocatilor care profesau inRepublica Moldova sa fie membri ai Uniunii Avocatilor, formata din toti avocatii inscrii inbirourile de avocati din intreaga tara. Ei au invocat faptul ca afilierea obligatorie a avocatilor laaceasta uniune era contrara dreptului la libertatea de asociere garantat de Constitutia RepubliciiMoldova.

    3. Dupa ce a obtinut, printre altele, avizul Uniunii Avocatilor, care considera ca legea era conformaConstitutiei, Curtea Constitutionala a pronuntat la 15 februarie 2000 o hotarre prin care adeclarat neconstitutionale prevederile legale cu privire la afilierea obligatorie a avocatilor laUniunea Avocatilor din Republica Moldova.

    4. ntr-o convorbire telefonica cu A.M., jurnalist la ziarul aconomuttecoe o6o3penue, reclamantula criticat hotarrea Curtii Constitutionale.

    5. n editia din luna februarie a anului 2000 a ziarului respectiv, A.M. a publicat un articol desprepolemica declanata in rndul avocatilor de hotarrea din 15 februarie 2000 a Curtii

    Constitutionale. Printre altele, jurnalistul s-a referit la convorbirea telefonica pe care a avut-o cureclamantul in urmatorii termeni:

    (...) Dupa ce hotarrea Curtii Constitutionale a fost facuta publica, ziarul 3xoHomagecxoeo6o3peime a adresat cteva intrebari preedintelui Uniunii Avocatilor, dlui GheorgheAmihalachioaie. Daca comentariile sale sunt pline de emotii, este, fara indoiala, datorita faptuluica ele au fost formulate intr-un astfel de context:

    Din cauza hotarrii Curtii Constitutionale, se va instala o anarhie completa in organizareaprofesiei de avocat, a spus dl Amihalachioaie. Veti vedea ce se va intmpla intr-un an de zile.ncepnd cu aceasta zi, nu mai exista un sistem unic de organizare a profesiei i nici un stat

    unitar. Noi ne-am obinuit cu acest lucru este mult mai uor de a trai i lucra intr-un haos.Impozitele nu se achita, nu exista un control i, prin urmare, nici etica, nici disciplina i niciresponsabilitate.

    n lumina celor spuse, se pune intrebarea: Curtea Constitutionala, este oare ea constitutionala? nanul 1990, Organizatia Natiunilor Unite a adoptat Principiile de baza cu privire la rolulavocatilor, garantate perfect in dreptul nostru. Peste tot in lume, profesia de avocat esteindependenta. Numai in Republica Moldova ea este subordonata puterii executive, adicaMinisterului Justitiei. Acest lucru reprezinta o incalcare grava a principiilor democraticefundamentale.

    Curtea Constitutionala nu a luat in consideratie exemplele specifice din jurisprudenta Curtii de laStrasbourg la care s-a facut referire in avizul prezentat de Uniunea Avocatilor. Probabil judecatorii Curtii Constitutionale nu considera Curtea Europeana a Drepturilor Omului oautoritate. Trebuie sa prezum oare faptul ca ei au obtinut mai multa experienta in cinci ani dect judecatorii de la Strasbourg in cincizeci de ani? Cu certitudine, noi vom informa ConsiliulEuropei ca Republica Moldova nu respecta jurisprudenta i exigentele Curtii Europene aDrepturilor Omului.

  • 8/3/2019 spete cedo

    6/73

    n conformitate cu termenii folositi de dl Amihalachioaie, printre juriti, avocatii au fostconsiderati intotdeauna ca fiind o categorie superioara: Cu toate acestea, chiar i dupa hotarreaCurtii Constitutionale, corpul avocatilor ramne o putere. (...)

    1. Printr-o scrisoare din 18 februarie 2000, Preedintele Curtii Constitutionale a informatreclamantul ca cele afirmate de el in ziarul 3xoHommiecxoe o6o3peHHe pot fi considerate calipsa de respect fata de Curtea Constitutionala in sensul articolului 82 1 (e) al Codului jurisdictiei constitutionale, i a solicitat reclamantului sa prezinte explicatii scrise cu privire laacest subiect in termen de zece zile.

    14. La 28 februarie 2000, reclamantul a prezentat explicatiile solicitate. El a declarat ca a aflatdespre publicarea afirmatiilor sale din scrisoarea din 18 februarie 2000 pe care i-a adresat-oCurtea Constitutionala i a confirmat faptul ca a avut o lunga conversatie telefonica cu jurnalistulA.M. la subiectul hotarrii din 15 februarie 2000. Totodata, el a subliniat ca afirmatiile sale aufost denaturate i scoase dintr-un context mult mai larg. El a adaugat ca, daca A.M. i-ar fiprezentat articolul inainte de publicare, el ar fi verificat, in mod riguros, felul in care afirmatiilesale au fost prezentate i si-ar fi asumat intreaga responsabilitate pentru cele afirmate.

    15. La 6 martie 2000, Curtea Constitutionala, aplicnd articolele 81 i 82 ale Codului jurisdictieiconstitutionale, a adoptat o decizie irevocabila prin care i-a aplicat reclamantului o amendaadministrativa in marime de 360 lei moldoveneti (echivalentul a 36 de euro).

    Curtea Constitutionala a constatat ca, in interviul sus-mentionat, reclamantul a declarat: Dincauza hotarrii Curtii Constitutionale, se va instala o anarhie completa in organizarea profesiei deavocat (...) se pune intrebarea: Curtea Constitutionala, este oare ea constitutionala? (...) judecatorii Curtii Constitutionale nu considera Curtea Europeana a Drepturilor Omului oautoritate. Ea a considerat ca aceste afirmatii demonstrau o lipsa de respect a reclamantului fatade Curtea Constitutionala i hotarrea acesteia.

    16. Hotarrea Curtii Constitutionale fiind irevocabila, la 7 iulie 2000, reclamantul a platit sumade 360 lei (echivalentul a 36 de euro) in contul Ministerului Finantelor.

    DREPTUL INTERN PERTINENT

    17. Prevederile relevante ale Codului jurisdictiei constitutionale sunt urmatoarele:

    Articolul 81 1

    Pentru a apara demnitatea judecatorilor Curtii Constitutionale, a participantilor la proces i pentru a asigura conditii de exercitare a jurisdictiei constitutionale, Curtea este in drept sa iamasurile prevazute la articolul 82.

    Articolul 82

    (1) n vederea asigurarii exercitarii jurisdictiei constitutionale, se prevede raspundereadministrativa, sub forma de amenda de pna la 25 salarii minime, pentru:

  • 8/3/2019 spete cedo

    7/73

    (a) declaratii neconstitutionale, indiferent de modul lor de exprimare;

    (b) imixtiune in activitatea procedurala a judecatorilor Curtii Constitutionale, incercare de aexercita influenta asupra lor prin metode neprocedurale;

    1.

    neindeplinire nemotivata, in modul i in termenii stabiliti, a cerintelor judecatorilor Curtii,neexecutare a hotarrilor i avizelor Curtii;

    (d) incalcare a juramntului judiciar;

    1. manifestare a lipsei de respect fata de Curtea Constitutionala prin nesocotirea dispozitiilor datede preedintele edintei, prin incalcare a ordinii in edinta, precum i savrirea altor fapte caredenota desconsiderare vadita fata de Curte, de procedura jurisdictiei constitutionale.

    (...)

    18. Articolul 4 al Legii presei, nr. 243-XIII din 26 octombrie 1994, prevede urmatoarele:Publicatiile periodice (...) publica, potrivit aprecierilor proprii, orice fel de materiale iinformatii, tinnd cont de faptul ca exercitiul acestor libertati ce comporta datorii iresponsabilitati este supus unor formalitati, conditii, restrngeri i unor sanctiuni prevazute delege, care constituie masuri necesare, intr-o societate democratica, pentru securitatea nationala,integritatea teritoriala sau siguranta publica, apararea ordinii i prevenirea crimei, ocrotireasanatatii, protectia moralei, protectia reputatiei sau apararea drepturilor altora, pentru a impiedicadivulgarea unor informatii confidentiale sau pentru a garanta autoritatea i impartialitatea puteriijudiciare.

    PRETINSA VIOLARE A ARTICOLULUI 10 AL ConventieI

    19. Reclamantul sustine ca condamnarea sa constituie o ingerinta nejustificata in dreptul sau lalibertatea de exprimare. El invoca articolul 10 al Conventiei care prevede urmatoarele:

    1. Orice persoana are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea deopinie i libertatea de a primi sau de a comunica informatii sau idei fara amestecul autoritatilorpublice i fara a tine seama de frontiere. (...)

    2. Exercitarea acestor libertati ce comporta indatoriri i responsabilitati poate fi supusa unorformalitati, conditii, restrngeri sau sanctiuni prevazute de lege, care constituie masuri necesare,intr-o societate democratica, (...) pentru a garanta autoritatea i impartialitatea puteriijudecatoreti.

    A. Argumentele pfirtilor

    1. Reclamantul

  • 8/3/2019 spete cedo

    8/73

    20. Reclamantul considera ca ingerinta in dreptul sau la libertatea de exprimare nu era niciprevazuta de lege i nici necesara intr-o societate democratica.

    21. Mai inti de toate, el declara faptul ca articolul 82 al Codului jurisdictiei constitutionale nuintrunete exigentele cu privire la previzibilitatea legii, deoarece articolul respectiv nu definete cu

    destula claritate faptele susceptibile de a fi supuse unei sanctiuni administrative. n special,reclamantul se plnge ca din continutul articolului 82 este dificil de a determina daca suntsusceptibile de a fi sanctionate doar faptele comise in timpul unei edinte a Curtii Constitutionalesau toate faptele care exprima o lipsa de consideratie fata de Curte i de procedura sa.

    22. Reclamantul declara, de asemenea, ca nu a criticat Curtea Constitutionala sau judecatorii saiin general, dar ca, in contextul unei dezbateri largi cu privire la organizarea profesiei de avocat,el a dezaprobat hotarrea acestei jurisdictii. Prin urmare, el considera ca sanctiunea la care a fostsupus nu a fost necesara intr-o societate democratica.

    2. Guvernul

    23. Guvernul a admis ca a existat o ingerinta in dreptul reclamantului la libertatea de exprimare,dar el considera ca ingerinta incriminata corespunde exigentelor paragrafului 2 al articolului 10al Conventiei.

    Guvernul, de asemenea, considera ca articolul 82 al Codului jurisdictiei constitutionalecorespunde criteriului de previzibilitate, el fiind interpretat in lumina articolului 81, care prevedeca Curtea Constitutionala poate lua masuri care pot constitui o ingerinta in dreptul la libertatea deexprimare, pentru a proteja demnitatea judectorilor si i a garanta condiii corespunztoare pentru exercitarea justiiei constituionale. Or, innd cont de funcia reclamantului i deexperiena sa profesional, Guvernul consider c reclamantul ar fi putut s-i dea seama c

    autoritatea Curii Constituionale trebuie respectat nu doar in cadrul audierilor, dar i in afaraacestora.

    1. Guvernul declar c ingerina a fost justificat de necesitatea de a garanta autoritatea iimparialitatea puterii judiciare i c ea a fost necesar intr-o societate democratic, deoarecereclamantul a depit limitele criticii admisibile, afirmaiile sale fiind defimtoare iofensatoare pentru judectorii Curii Constituionale, precum i pentru insi CurteaConstituional. El subliniaz faptul c in calitatea sa de avocat, reclamantul era obligat s fierezervat fa de puterea judectoreasc i c, prin urmare, libertatea sa de exprimare era mairestrns.

    B. Aprecierea Curii 1. Principii generale

    1. Curtea amintete faptul c o lege, in sensul articolului 10 2 al Conveniei, este o normformulat cu destul precizie pentru a permite unui cetean s decid conduita sa i sprevad, in mod rezonabil, in funcie de circumstanele cauzei, consecinele care ar putearezulta dintr-un fapt determinat. Totodat, aceste norme nu trebuie s fie previzibile cucertitudine absolut, chiar dac o astfel de certitudine ar fi binevenit, deoarece dreptul trebuies tie s se adapteze la schimbrile de situaie. De asemenea, multe legi conin, prin naturalucrurilor, formulri mai mult sau mai puin vagi ale cror interpretare i aplicare depind de

  • 8/3/2019 spete cedo

    9/73

    practic (The Sunday Times v. the United Kingdom (no. 1), judgment of 26 April 1979, Series Ano. 30, p. 31, 49, and Hertel v. Switzerland, judgment of 25 August 1998, Reports of Judgmentsand Decisions 1998-VI, pp. 2325-26, 35).

    2. Gradul de precizie depinde intr-o mare msur de coninutul textului in cauz, de domeniul pecare urmeaz s-l guverneze, precum i de numrul i statutul destinatarilor si (Groppera RadioAG and Others v. Switzerland, judgment of 28 March 1990, Series A no.173, p. 26, 6).

    3. Curtea, de asemenea, reamintete c statutul specific al avocailor ii plaseaz intr-o poziiecentral in administrarea justiiei, in calitate de intermediari intre justiiabili i instanele de judecat, fapt care explic restriciile de conduit impuse in mod obinuit membrilor baroului(Casado Coca v. Spain, judgment of 24 February 1994, Series A no. 285-A, p. 21, 54).

    4. Totui, aa precum Curtea a avut deja ocazia s afirme, libertatea de exprimare se refer, deasemenea, i la avocai, care au dreptul de a se

    pronuna in mod public cu privire la funcionarea justiiei, critica creia nu trebuie, ins,s depeasc anumite limite. Mai mult, Articolul 10 al Conveniei protejeaz nu numaiesena ideilor i a informaiilor exprimate, dar, de asemenea, i forma pe care acestea oiau. n acest sens, urmeaz s se in cont de echilibrul care trebuie s existe intre

    diferitele interese implicate, printre care figureaz dreptul publicului de a fi informatasupra aspectelor care se refer la funcionarea puterii judiciare, imperativele unei buneadministrri a justiiei i demnitatea profesiei de avocat (Schopfer v. Suisse, hotrre din20 mai 1998, Recueil 1998-III, p.1053-1054, 33).

    1. Chiar dac statele contractante se bucur de o anumit marj de apreciere pentru a decide daco asemenea necesitate exist, o astfel de marj este dublat de un control european care serefer att la lege, ct i la deciziile care o aplic (Sunday Times v. Royaume-Uni (nr. 2), hotrredin 26 noiembrie 1991, seria A nr. 217, p.28-29, 50)

    2. n exerciiul controlului su, Curtea trebuie s analizeze ingerina litigioas in luminaansamblului cauzei, inclusiv coninutul afirmaiilor reclamantului i contextul in care acestea au

    fost exprimate, pentru a determina dac ingerina corespunde unei necesiti socialeimpetuoase, a fost proporional scopului legitim urmrit i dac motivele invocate deautoritile naionale pentru a o justifica au fost pertinente i suficiente (Sunday Times (nr.2),ibidem.; i Nicula v. Finlande, nr. 31611/96, 44, CEDH 2002-II).

    2. Aplicarea principiilor menjionate mai sus n aceasta cauzei

    1. Curtea noteaz faptul c reclamantul a fost condamnat pentru c a afirmat intr-un interviuacordat unui ziar c in urma unei hotrri a Curii Constituionale o anarhie total se vainstaura in organizarea profesiei de avocat i c, prin urmare, se pune intrebarea dac CurteaConstituional este constituional. Reclamantul a fost, de asemenea, condamnat pentru c a

    declarat c judectorii Curii Constituionale nu ar considera Curtea European a DrepturilorOmului o autoritate.

    Or, o astfel de condamnare poate fi considerat o ingerin in exercitarea de ctre reclamant adreptului su la respectarea libertii sale de exprimare, aa precum aceasta este garantat dearticolul 10 al Conveniei.

  • 8/3/2019 spete cedo

    10/73

    1. Curtea constat c ingerina in cauz a fost prevzut de lege in sensul paragrafului al doilea alarticolului 10 al Conveniei.n aceast privin, ea relev c controversa dintre pri se refer lainterpretarea extensiv sau restrictiv a articolului 82 al Codului jurisdiciei constituionale, caredefinete faptele susceptibile de sanciuni administrative.

    2. Curtea noteaz c textul articolului 82 conine o prevedere general in conformitate cu caresunt pedepsite cu amend faptele care exprim o lips vdit de consideraie fa de CurteaConstituional i de procedura acesteia.

    Curtea consider c dei faptele incriminate nu sunt definite sau enumerate cu o precizie absolutde ctre lege, reclamantul putea, in mod rezonabil, s prevad, avnd in vedere profesia sa de jurist i experiena sa profesional in calitate de preedinte al baroului, c afirmaiile sale eraususceptibile s cad sub incidena prevederii citate mai sus din Codul jurisdiciei constituionale.

    1. De asemenea, Curtea estimeaz c ingerina litigioas a urmrit un scop legitim, deoarece ea afost justificat de necesitatea de a garanta autoritatea i imparialitatea puterii judectoreti, insensul paragrafului al doilea al articolului 10 al Conveniei. Rmne de analizat dac ingerina afost necesar intr-o societate democratic.

    2. Curtea relev c afirmaiile reclamantului s-au referit la o chestiune de interes general i c eles-au inscris in cadrul unei polemici aprinse declanate printre avocai de o hotrre a CuriiConstituionale cu privire la statutul profesiei de avocat i care punea capt organizriiavocailor intr-o structur unic - Uniunea Avocailor din Republica Moldova, al crei preedinteera reclamantul.

    3. n acest context, Curtea estimeaz c, chiar dac aceste afirmaii pot fi considerate de natur sdenote o anumit lips de respect fa de Curtea Constituional datorit hotrrii sale, ele nupot fi calificate nici grave i nici injurioase fa de judectorii Curii (a se vedea mutatismutandis, Skalka v. Pologne, nr.43425/98, 34, 27 mai 2003; Perna v. Italie [GC], nr.48898/99, 47, CEDH 2003-V; Nikula citat mai sus, 48, 52).

    4. n afar de aceasta, innd cont de faptul c presa a preluat afirmaiile reclamantului i c acestaa declarat ulterior c o parte din afirmaii au fost denaturate (paragraful14 de mai sus), Curteaestimeaz c reclamantul nu poate fi considerat responsabil de tot ceea ce figura in interviulpublicat.

    38. n fine, Curtea subliniaz c dei amenda de 360 de lei (ceea ce constituie echivalentul a 36euro) impus reclamantului reprezint o sum modest, ea nu este una simbolic i demonstreazintenia de a pedepsi sever reclamantul, Curtea Constituional aplicnd o amend aproape demaximumul prevzut de lege.

    1. Avnd in vedere cele expuse mai sus, Curtea estimeaz c restrngerea libertii de exprimare areclamantului nu a constituit o necesitate social imperioas i c autoritile naionale n-au

    prezentat motive pertinente i suficiente pentru a o justifica. Deoarece reclamantul nu adepit limitele criticii permise de articolul 10 al Conveniei, ingerina incriminat nu poate ficonsiderat ca fiind necesar intr-o societate democratic.

    2. Prin urmare, a existat o violare a articolului 10 al Conveniei.II. APLICAREA ARTICOLULUI 41 AL CONVENIEI

    1. Articolul 41 al Conveniei prevede urmtoarele:

  • 8/3/2019 spete cedo

    11/73

    Dac Curtea declar c a avut loc o violare a Conveniei sau Protocoalelor sale i dac dreptulintern al naltelor Pri Contractante nu permite dect o nlturare incomplet a consecineloracestei violri, Curtea acord prii lezate, dac este cazul, o satisfacie echitabil.

    A. Prejudiciu

    42. Reclamantul a solicitat 100 000 euro cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin condamnareasa, care i-a adus o atingere grav reputaiei sale de avocat i preedinte al Uniunii Avocailor.

    43. Guvernul a considerat suma cerut de reclamant cu titlu de prejudiciu moral ca fiindexagerat. El a mai adugat faptul c, n orice caz, simpla constatare a violrii articolului 10poate constitui n sine o satisfacie echitabil suficient.

    44. Curtea consider c constatarea unei violri constituie n sine o satisfacie echitabilsuficient pentru orice prejudiciu moral eventual suferit de reclamant.

    B. Costuri si cheltuieli1. Reclamantul a pretins 2,000 dolari americani (echivalentul a 1 670 euro) care reprezint

    onorariul avocatului pentru reprezentarea lui la Curte. El face referire la contractul ncheiat cuavocatul su, conform cruia aceast sum urmeaz s fie pltit avocatului dac reclamantulobine ctig de cauz n faa Curii. El subliniaz faptul c ncheierea unor astfel de contracteconstituie o practic constant pentru avocaii din Republica Moldova.

    46. Guvernul s-a opus acestei pretenii, declarnd c suma solicitat este excesiv i c acestecheltuieli n-au fost angajate.

    47. Nu ine de competena Curii de a se expune asupra acordului cu privire la onorarii. nconformitate cu jurisprudena sa, ea urmeaz s stabileasc dac costurile i cheltuielile au fostnecesare, realmente angajate i rezonabile ca mrime (Nilsen et Johnsen v. Norvge [GC],nr.23118/93, 62, CEDH 1999-VIII). n aceast privin, Curtea poate s se bazeze pe elemente precum numrul de ore lucrate de avocat i tariful perceput de acesta pentru o or de lucru(Iatridis v. Grce (satisfacia echitabil) [GC], nr. 31107/96, 55, CEDH 2000-XI).

    n aceast cauz, reclamantul nu a prezentat nici o justificare n sprijinul preteniilor sale. nconsecin, Curtea decide s nu aloce reclamantului nici o sum cu acest titlu.

    1. 1. Hotrte cu ase voturi pentru i unul mpotriv c a avut loc o violare a articolului 10 alConveniei;

    2. 2. Hotrte cu cinci voturi pentru i dou mpotriv c constatarea unei violri constituie nsine o satisfacie echitabil suficient pentru prejudiciul moral eventual suferit de reclamant;

    3. 3. Respinge cu cinci voturi pentru i dou mpotriv restul preteniilor din cererea desatisfacie echitabil.

    Redactat n limba francez i comunicat n scris la 20 aprilie 2004, n conformitate cu articolul77 2 i 3 al Regulamentului Curii.

  • 8/3/2019 spete cedo

    12/73

    Lawrence Early Jean-Paul Costa

    Grefier Adjunct Preedinte

    n conformitate cu articolul 45 2 al Conveniei i articolul 74 2 al Regulamentului Curii,

    urmtoarele opinii separate sunt anexate la aceast hotrre:1. opinia parial concordant i parial disident a dlui Loucaides;2. opinia parial concordant i parial disident a dnei Thomassen;3. opinia disident a dlui Pavlovschi.

    J.-P.C.T.L.E.

    OPINIA PARTIAL CONCORDANTA 5I PARTIALDISIDENTA A JUDECATORULUI LOUCAIDES

    Eu impartasesc opinia majoritatii potrivit careia a avut loc o violare a articolului 10 al Conventieiin aceasta cauza, dar eu ajung la aceasta concluzie din motive diferite de cele ale majoritatii. Pescurt, eu consider ca restrictia prevazuta in prevederile legale pertinente, aplicata reclamantuluisub forma unei amenzi administrative, ca urmare a faptului ca intr-un interviu acesta a facutanumite afirmatii cu privire la o hotarare a Curtii Constitutionale, nu a corespuns, in mod direct,unui scop legitim corespunzator, si anume garantarea autoritatii si impartialitatii puteriijudecatoresti, si a depasit ceea ce era necesar pentru a atinge acest scop. n consecinta, eu cred carestrictia legislativa in cauza nu ar putea fi considerata in sine ca vizand un asemenea scop.

    Conform unui principiu de interpretare a Conventiei ferm stabilit, restrictiile la drepturile si

    libertatile enumerate in Conventie trebuie sa fie interpretate in mod strict si ingust. Asa precumComisia a constatat in cauza Sunday Times (seria B, nr.28, p.64, 194), in contextul Conventiei,o interpretare stricta a clauzelor de exceptie semnifica faptul

    ca nici un alt criteriu decat cele mentionate in insasi clauza de exceptie nu poate justifica orestrictie, oricare ar fi ea, si ca aceste criterii la randul lor trebuie sa fie interpretate astfel incatsensul cuvintelor sa nu fie largit dincolo de continutul lor obisnuit.

    n afara de acest principiu de interpretare, doi factori proprii articolului 10 incadreaza natura si

    semnificatia scopului autorizat pentru analiza uneirestrictii. Este vorba, in primul rand, de conditia

    conform careia restrictia safie considerata ca fiind necesara intr-o societate democratica si, in aldoilea

    rand, de conceptul de autoritate a puterii judecatoresti pentruapararea careia poate fi aplicatarestrictia.ntrebarea cu privire la faptul daca o lege care limiteaza unul dindrepturile garantate de

    Conventie vizeaza in realitate un scop legitimtrebuie, in opinia mea, sa fie intotdeauna examinata in

    conformitate cuexigentele unei societati democratice moderne. Nu este suficient ca o legecare prevede

    o astfel de restrictie sa invoce unul din obiectivele pentru carerestrictia pertinenta este permisa.

    Chestiunea de fond trebuie intotdeauna sapresupuna analiza faptului daca restrictia este realmente

    necesara pentru aatinge acest scop, tinand cont de conditiile actuale de exercitare ademocratiei. Daca

  • 8/3/2019 spete cedo

    13/73

    restrictia depaseste ceea ce este necesar pentru scopulurmarit sau daca ea nu face decat sa serveasca

    acestui scop fie intamplator,fie indirect, ea nu poate fi considerata ca necesara intr-o

    societatedemocratica, pentru a atinge acest scop, si, prin urmare, trebuie considerat faptul ca ea nu

    rezulta din clauza de exceptie corespunzatoare.n aceast cauz, partea pertinent a prevederii legale in

    virtutea creia reclamantul a fost sancionat este urmtoarea:

    n vederea asigurrii exercitrii jurisdiciei constituionale, se prevede rspundereadministrativ, sub form de amend de pan la 25 salarii minime, pentru:

    (...) (e) manifestare a lipsei de respect fa de Curtea Constituional prin nesocotireadispoziiilor date de preedintele edinei, prin inclcare a ordinii in edin, precum i svarireaaltor fapte care denot desconsiderare vdit fa de Curte (...). (caracterele italice au fostadugate)

    Totodat, eu nu vd cum ar putea fi necesar intr-o societate democratic modern, de a sancionape cineva care a exprimat o desconsiderare fa de o jurisdicie oricare ar fi ea (spre deosebire

    de conceptul mai strict de contempt of court (sfidare a instanei de judecat) pentru a garantaautoritatea puterii judiciare. Libertatea de a critica hotrarile instanelor judectoreti ifuncionarea puterii judiciare in general constituie in prezent un aspect indispensabil aldemocraiei, i aceasta cu atat mai mult cu cat o astfel de critic asigur un control adecvat alautoritii judectoreti. Aceast critic ar putea fi, in mod rezonabil, interpretat ca o lips derespect fa de o instan de judecat, deoarece termenul respect este atat de larg, incat oriceconfruntare sau disput cu un act al puterii judiciare pot fi asimilate cu o simpl critic.

    n aceast privin, este important s se in cont de exigenele unei societi democraticemoderne, unde toate instituiile de stat trebuie s fie responsabile in faa poporului, acesta avanddreptul de a se exprima liber cu privire la chestiuni referitoare la o eventual disfuncie a acestor

    instituii. ntr-o societate democratic modern, critica acestor instituii, chiar dac ea esteechivalent cu o lips de respect, constituie o valoare mult mai important decat proteciaprestigiului unei instituii de stat, oricare ar fi ea. n opinia mea, este util de a reaminti ceea ce uneminent judector britanic, Lordul Denning, Master of the Rolls, a spus, in anul 1968, cu referirela un articol care critica dur o hotrare a Curii de Apel1, articolul respectiv fiind calificat dreptcontempt of court (sfidare a instanei de judecat):

    Acest articol este desigur critic fa de aceast curte. Deoarece se refer la Curtea de Apel,trebuie s recunoatem c este eronat (...). Permitei-mi s spun de la inceput c noi nu vomutiliza niciodat aceast noiune (cea de contempt of court (sfidare a instanei de judecat)) pentru a apra propria noastr demnitate. Aceast noiune trebuie s se bazeze pe fundamente

    mult mai sigure. Noi nu o vom folosi pentru a-i face s tac pe cei care ne critic. Noi nu netemem de critic i nici nu o detestm. De fapt, este vorba de ceva mult mai important, delibertatea lor de exprimare. Fiecare are dreptul in faa Parlamentului sau in afara lui, in pres sauin audiovizual s fac comentarii echitabile, chiar i in mod deschis, cu privire la chestiunile deinteres

    1 Acest articol coninea pasajul urmtor: Recenta hotrare pronunat de Curtea de Apelconstituie un exemplu straniu de orbire care pune stpanire uneori pe cei mai buni judectori.

  • 8/3/2019 spete cedo

    14/73

    Legislaia adoptat in anul 1960 i dup aceasta, ulterior, a devenit aproape inaplicabil dincauza hotrarilor irealiste, contradictorii i eronate in cauze importante, pronunate inclusiv deCurtea de Apel. Atunci ce fac ei? i cer oare scuze pentru cheltuielile i problemele cauzatepoliiei? Pentru nimic in lume.

    general. Comentatorii pot vorbi despre tot ceea ce se Intmpl Intr-o instan de judecat. Ei potspune c noi ne Inelm i c hotrrile noastre sunt eronate, c ele sunt sau nu supuseapelului2.

    Mai mult dect att, termenul autoritate semnific dreptul de a conduce, puterea de a impunerespect (dicionarul le Petit Robert). nc o dat, eu nu vd cum o simpl lips de respect fade o instan de judecat ar putea diminua autoritatea puterii judiciare de a impune respect fade hotrrile sale sau alte acte judectoreti. O asemenea autoritate poate fi efectiv, chiar i Incazul lipsei de respect din partea persoanelor asupra crora ea este exercitat sau de ctre oricealt ter parte.

    n aceste condiii, eu consider c legea In cauz, In msura In care ea interzice, In termeniabsolui, faptele care exprim o desconsiderare (lips de respect) fa de Curtea Constituional,pentru a proteja, dup cum afirm guvernul, autoritatea acestei Curi, este In afara cmpului deaplicare a acestui obiectiv i nu va fi considerat ca vizndu-l pe acesta din urm. Anume aceastailustreaz clar aplicarea In aceast cauz a acestei legi fa de reclamant.

    Articolul 41

    Eu am votat Impotriva deciziei majoritii de a nu aloca o sum de bani cu titlu de satisfacieechitabil i costuri i cheltuieli reclamantului. Eu sunt de acord cu argumentele prezentate dectre dna judector Thomassen care explic faptul c reclamantului ar fi trebuit s i se aloce

    sume de bani cu acest titlu.OPINIA PARTIAL CONCORDANTA 5I PARTIALDISIDENTA A JUDECATORULUI THOMASSEN

    Eu impartaesc opinia majoritatii potrivit careia a avut loc o violare a articolului 10 in aceastacauza, dar ajung la aceasta concluzie din motive diferite de cele ale majoritatii. Eu nu sunt totui,de acord cu respingerea de catre majoritate a pretentiilor reclamantului in temeiul articolului 41al Conventiei.

    Ingerinta in dreptul reclamantului la libertatea de exprimare se bazeaza pe al doilea paragraf al

    articolului 10 care permite de a supune exercitarea acestei libertati unor restrictii necesarepentru a garanta autoritatea i impartialitatea puterii judecatoreti. Aceasta justificare esteapropiata de notiunea din dreptul englez contempt of court (sfidarea instantei de judecata), carevizeaza protectia autoritatii i independentei instantelor judecatoreti, precum i a drepturilorpartilor la procedurile judecatoreti, impotriva oricarei incalcari din partea publicatiilor sau altorastfel de acte (Sunday Times v. Royaume-Uni (nr.1), hotarre din 26 aprilie 1979, seria A nr. 30,p. 34, 55-56).

  • 8/3/2019 spete cedo

    15/73

    n aceasta cauza, articolele 81 i 82 din Codul jurisdictiei constitutionale confera CurtiiConstitutionale competente de a examina, interoga i lua masuri din proprie initiativa i in numepropriu pentru a apara demnitatea judecatorilor Curtii Constitutionale, a participantilor la procesi pentru a asigura conditii de exercitare a jurisdictiei constitutionale (a se vedea paragraful 17al hotarrii).

    Orice temei prezentat pentru a justifica acordarea unei autoritati att de largi unei instante de judecata trebuie examinat indeaproape tinndu-se cont de importanta dreptului la libertatea deexprimare. Aceasta inseamna, in opinia mea, ca, in principiu, o instanta de judecata nu trebuie safoloseasca aceasta autoritate, dect daca ea ii exercita responsabilitatile sale de garantare aechitatii unei proceduri pendinte, ceea ce constituie unica justificare a sanctiunilor pentru faptede sfidare a instantei de judecata.

    Nu s-ar putea spune, in mod rezonabil, ca Curtea Constitutionala si-a exercitat imputernicirilesale pentru a garanta echitatea unei proceduri pendinte. De fapt, ea a demarat proceduraimpotriva reclamantului, l-a interogat, apoi i-a aplicat o amenda dupa pronuntarea hotarrii sale.

    Masurile sale nu au vizat comportamentul reclamantului, in calitate de avocat in cursulprocedurii, dar atitudinea pe care el a avut-o in calitate de parte, comentnd hotarrea irevocabilaa Curtii Constitutionale. Curtea Constitutionala a facut uz de autoritatea sa, nu in scopul prevazut de a garanta echitatea procedurii in curs dar, pentru a limita dreptul democratic alreclamantului de a dezbate in mod public hotarrea pronuntata de aceasta Curte.

    Mai mult, in masura in care folosirea acestei autoritati a presupus i aplicarea unei amenzireclamantului, un astfel de fapt implica probleme care se refera la dreptul reclamantului cainvinuirea penala impotriva sa sa fie examinata de un tribunal independent i impartial(Kyprianou v. Chypre, nr.73797/01, hotarre din 27 ianuarie 2004).

    n opinia mea, articolul 10 2 nu ar putea justifica o astfel de ingerinta in dreptul reclamantuluila libertatea de exprimare. Drept urmare, contrar majoritatii, eu nu consider ca masurile luate imotivele invocate de catre Curtea Constitutionala (paragraful 15 din hotarre) au urmarit scopulgarantarii autoritatii i impartialitatii puterii judiciare.

    Chiar daca presupunem ca restrictiile dreptului reclamantului ar fi fost impuse de o instanta de judecata impartiala, in cadrul unei proceduri independente, i ca ele ar fi avut drept scopgarantarea autoritatii i impartialitatii puterii judiciare, sanctiunea aplicata reclamantului nu arputut fi considerata ca fiind necesara intr-o societate democratica. n aceasta privinta, eu subscriuopiniei majoritatii, insa eu a fi ajuns la o concluzie identica cu cea a majoritatii daca amenda arfi avut un caracter simbolic (a se vedea paragraful 38 al hotarrii).

    Dupa cum s-a pronuntat i judecatorul Loucaides in opinia sa separata, eu cred ca libertatea de acritica hotarrile judecatoreti i functionarea puterii judecatoreti constituie un elementindispensabil al democratiei. Aceasta cauza demonstreaza importanta pe care o are libertatea de acritica. Curtea Constitutionala a declarat neconstitutionala o lege care prevedea obligatiaavocatilor din Republica Moldova de a se afilia Uniunii Avocatilor din Republica Moldova. Oastfel de obligatie este admisa in sistemele juridice ale multor state europene, unde ea esteconsiderata ca fiind necesara pentru a proteja independenta profesiei de avocat. Importanta pe

  • 8/3/2019 spete cedo

    16/73

    care o are aceasta independenta este exprimata in Recomandarea Rec(2000)21 Comitetului deMinitri al Consiliului Europei in urmatorii termeni: 1) Avocatii ar trebui sa fie autorizati iincurajati sa creeze i sa devina membri ai asociatiilor profesionale locale, nationale iinternationale care, fie luate aparte sau mai multe, sunt imputernicite sa amelioreze deontologiai sa garanteze independenta i interesele avocatilor. 2) Barourile sau alte asociatii profesionale

    de avocati ar trebui sa fie institutii autonome i independente de autoritati i de public.Preambulul la recomandarea respectiva subliniaza ca importanta pentru avocati de a se organizain cadrul unor organizatii independente rezulta din faptul ca ar fi de dorit sa se supravegheze caresponsabilitatile avocatilor sa fie exercitate in mod adecvat i contient, in special, dinnecesitatea pentru avocati de a gasi un echilibru adecvat intre indatoririle lor fata de instantele judecatoreti i cele fata de clienti. Nu poate fi negat faptul ca critica formulata de catrereclamant cu privire la hotarrea Curtii Constitutionale se referea la o chestiune de interesgeneral i nu ar fi trebuit reprimata de catre organele de stat intr-o societate democratica.

    Chiar daca presupunem ca afirmatiile reclamantului ar fi putut fi interpretate ca o lipsa de respectfata de Curtea Constitutionala (paragraful 36 din hotdrre), interesul general in aceastd cauzd

    de a autoriza o dezbatere publicd cu privire la independenta avocatilor implicd interesuljudecdtorilor Curtii Constitutionale de a se apdra de critici similare celor exprimate de reclamantin interviul acordat, critici care in realitate au fost concise i nu au constituit un atac personal laadresa acestor judecdtori (ca exemplu opus a se vedea, cauzele Barford v. Danemark, hotdrredin 22 februarie 1989, seria A nr.149, iPerna v. Italie [GC], nr.48898/99, CEDH 2003-V). Iatdde ce, chiar dacd am presupune cd ingerinta ar fi urmdrit un scop legitim, ea nu ar fi putut ficonsideratd, in opinia mea, ca fiind necesard.

    Continund rationamentul meu, eu nu impdrtdesc opinia majoritdtii potrivit cdreia constatareaunei violdri constituie in sine o satisfactie echitabild suficientd pentru prejudiciul moral suferitde reclamant. Este rezonabil din partea reclamantului sd sustind faptul cd condamnarea sa a

    afectat grav reputatia sa de avocat i de preedinte al Uniunii Avocatilor, care a pledat pentrudreptul la apdrare in general. Prin urmare, ar fi fost justificat dacd i s-ar fi acordat o reparatieechitabild (a se vedea, de exemplu, Nikula v. Finlande, nr. 31611/96, CEDH 2002-II).

    Eu, de asemenea, nu pot sd cad de acord cu decizia de a nu rambursa reclamantului costurile icheltuielile, pentru care reclamantul a pretins 2 000 dolari americani. Cu toate cd el nu a fostreprezentat in fata Curtii, el insui fiind avocat, el a trebuit sd dedice ore de lucru pentru cerereasa pe care a depus-o la Curte. Mai mult, reclamantul a sustinut faptul, in mod logic, in opiniamea, cd a avut anumite cheltuieli de ordin administrativ, precum cheltuieli de secretariat,xerocopiere i alte cheltuieli diverse. Pretentiile sale la acest capitol nu-mi par exagerate, darchiar dacd acestea ar fi fost exagerate, nu a existat nici un motiv pentru a nu-i acorda nici ocompensatie cu acest titlu (Foley v. Royaume-Uni, nr.39197/98, 22 octombrie 2002).

    Respingnd pretentiile reclamantului, solicitate in virtutea articolului 41, Curtea, in opinia mea,nu a acordat o importantd suficientd gravitdtii ingerintei care a constituit o incdlcare a dreptuluireclamantului la libertatea de exprimare, garantat de articolul 10 al Conventiei.

    OPINIA DISIDENT A JUDECTORULUI PAVLOVSCHI

  • 8/3/2019 spete cedo

    17/73

    n aceast cauz, majoritatea camerei a constatat violarea drepturilor reclamantului garantate dearticolul 10 al Conveniei. Spre marele meu regret, eu nu pot s subscriu la aceast concluzie.

    Eu nu pun la indoial existena unei ingerine in aceast cauz. Problema se refer, in opiniamea, la justificarea acestei ingerine in virtutea articolului 10 2 al Conveniei. Prin urmare,

    trebuie de examinat dac msura litigioas a fost prevzut de lege, a urmrit un scop legitimi a fost necesar intr-o societate democratic in sensul prevederilor respective (Lingens v.Autriche, hotrre din 8 iulie 1986, seria A nr. 103, pp. 24-25, 34-37).

    I. Prevazuta de lege

    Cu privire la semnificaia noiunii prevzut de lege, Curtea, in hotrrea sa Sunday Times v.Royaume-Uni (nr. 1) (hotrre din 26 aprilie 1979, seria A nr. 30, p. 31 49) a declaraturmtoarele:

    Potrivit Curii, urmtoarele dou condiii se numr printre cele care rezult din noiunea

    prevzute de lege. Mai inti de toate, legea trebuie s fie suficient de accesibil: ceteanultrebuie s poat dispune de indicii cu privire la normele juridice aplicabile intr-o anumit cauz.n al doilea rnd, nu poate fi considerat lege dect o norm enunat cu destul precizie, astfelinct s permit ceteanului s decid comportamentul su, iar in caz de necesitate, s beneficieze de consultan din partea persoanelor competente, s poat s prevad, in modrezonabil, in funcie de circumstanele cauzei, consecinele care pot s rezulte dintr-un faptdeterminat. Consecinele respective nu trebuie s fie previzibile cu certitudine absolut. De altfel,certitudinea, dei este foarte binevenit, este insoit deseori de o rigiditate excesiv; or, dreptultrebuie s se adapteze la schimbrile de situaie. De asemenea, multe legi conin, prin naturalucrurilor, formulri mai mult sau mai puin vagi, ale cror interpretare i aplicare este pus insarcina practicii. (caracterele italice au fost adugate de mine)

    Aplicnd principiile sus-menionate in aceast cauz, trebuie notate urmtoarele:

    Accesibilitatea general a Codului jurisdiciei constituionale nu este o problem. Acest text estepublicat in Monitorul Oficial, unde sunt publicate sistematic textele normative, la fel acest codpoate fi gsit pe diverse site-uri de Internet, de exemplu, pe cel al Curii Constituionale pe site-ulcare conine texte normative etc.

    n ceea ce privete calitatea legii, eu consider c textul acestei legi este suficient de precis, datfiind faptul c el a fost elaborat inndu-se cont de toate elementele cerute de tehnicilelegislative.

    S examinm, in cele ce urmeaz, prevederile pertinente ale Codului jurisdiciei constituionale:

    Articolul 81Asigurarea exercitrii jurisdiciei constituionale

  • 8/3/2019 spete cedo

    18/73

    1. Pentru a apra demnitatea judectorilor Curii Constituionale, a participanilor la proces i pentru a asigura condiii de exercitare a jurisdiciei constituionale, Curtea este in drept s iamsurile prevzute la articolul 82.

    Articolul 82

    Rspunderea pentru nclcarea procedurii jurisdiciei constituionale

    (1) n vederea asigurrii exercitrii jurisdiciei constituionale, se prevede rspundereadministrativ, sub form de amend de pn la 25 salarii minime, pentru:

    (a) declaraii neconstituionale, indiferent de modul lor de exprimare;

    (b) imixtiune la activitatea procedural a judectorilor Curii Constituionale, incercare de aexercita influen asupra lor prin metode neprocedurale;

    1. neindeplinire nemotivat, in modul i in termenii stabilii, a cerinelor judectorilor Curii,neexecutare a hotrrilor i avizelor Curii;

    (d) inclcare a jurmntului judiciar;

    1. manifestare a lipsei de respect fa de Curtea Constituional prin nesocotirea dispoziiilor datede preedintele edinei, prin inclcare a ordinii in edin, precum i svrirea altor fapte caredenot desconsiderare vdit fa de Curte, de procedura jurisdiciei constituionale.

    2. Msurile de asigurare a unor condiii normale pentru exercitarea jurisdiciei constituionale seintreprind prin decizie a preedintelui edinei, care se consemneaz in procesul-verbal aledinei sau se anexeaz la el.

    3. Amenda se pltete in decursul a 15 zile de la data intiinrii persoanei amendate despreaplicarea ei. Dac persoana refuz s plteasc amenda ori nu o pltete in termen, decizia

    Curii Constituionale se execut in condiiile legii, in temeiul extrasului din procesul-verbal aledinei sau al deciziei preedintelui edinei.

    Astfel, concluziile mele sunt urmtoarele:

    1. Aceast lege definete clar o necesitate social imperioas de a proteja demnitateajudectorilor Curii Constituionale i de a asigura condiiile corespunztoare pentru exercitareafunciilor lor.

    2. Legea enumer faptele pe care legislatorul le consider ilegale, in special cele care denot odesconsiderare vdit fa de Curte i de procedura jurisdiciei constituionale.

    3. Legea prevede msurile aplicabile celor care o incalc, i anume o amend administrativmaxim de 25 salarii minime.

    Aceste elemente m duc la concluzia c prevederile Codului jurisdiciei constituionale permitcetenilor, aa precum, de altfel, s-a subliniat in hotrrea Sunday Times (nr.1) menionat maisus, (...) s poat s prevad, in mod rezonabil, in dependen de circumstanele cauzei,consecinele care pot s rezulte dintr-un fapt determinat, deoarece legea descrie faptele iconsecinele negative care pot rezulta din acestea.

  • 8/3/2019 spete cedo

    19/73

    Prin urmare, eu consider c prevederile legale ale Codului jurisdiciei constituionale sunt de ocalitate suficient pentru a conchide c reclamantul era in msur s prevad, in mod rezonabil,in dependen de circumstanele cauzei riscurile care pot surveni din manifestarea uneidesconsiderri vdite fa de Curtea Constituional i procedura jurisdiciei constituionale.

    n concluzie, ingerina a fost prevzut de lege in aceast cauz.1. II. Scopul legitim urmarit

    Nici reclamantul i nici guvernul nu contest faptul c amenda aplicat a urmrit scopul legitimde a apra autoritatea, independena i imparialitatea puterii judectoreti.

    III. Necesara ntr-o societate democratic

    Diverse jurisdicii internaionale au confirmat, de nenumrate ori, c o putere judiciarindependent i imparial este un instrument indispensabil oricrui stat democratic. Acesta este

    un element esenial al unui sistem politic bazat pe preeminena dreptului. Este clar c toatestatele sunt nu numai autorizate, dar i obligate s intreprind toate msurile necesare pentru aapra demnitatea judectorilor i autoritatea instanelor judectoreti. Mai mult, statele trebuie ssupravegheze ca reprezentanii puterii judiciare s poat s-i exercite funciile lor fr a fiexpui unor presiuni ilegale, in special, presiunilor psihologice, i s poat s-i bazeze hotrrilelor pe mijloace de drept pertinente, i nu pe o justificare viciat de ameninri, insulte, afirmaiidefimtoare, calomnie sau alte forme de influen ilegal.

    Inviolabilitatea judectoreasc, care este o garanie a independenei judectorilor, nu este un privilegiu, dar o condiie necesar pentru exercitarea obiectiv i imparial a funciilor lorprofesionale. Judectorii, fiind chemai s se pronune in ultim instan asupra unor chestiuni cu

    privire la viaa, libertile, drepturile, obligaiile i bunurile cetenilor, trebuie s inspireincredere justiiabililor, care trebuie convini c funcia judiciar este exercitat in deplinindependen. Meninerea i sporirea increderii publice in puterea judiciar sunt recunoscute cafiind o necesitate public care rspunde interesului general al societii.

    n Principiile fundamentale cu privire la independena magistraturii, Adunarea General aOrganizaiei Naiunilor Unite a declarat urmtoarele:

    Independena magistraturii este garantat de ctre stat i prevzut de Constituie i legislaianaional. Ea impune tuturor instituiilor guvernamentale, precum i altor instituii, s respecteindependena magistraturii. (...) Magistraii judec cauzele prezentate lor spre examinare, in mod

    imparial, conform faptelor i legii, fr restricii i fr a fi supui unor influene, presiuni,ameninri sau ingerine necorespunztoare, directe sau indirecte, din partea oricrei persoane,indiferent de motiv.

    Aceeai chestiune constituie obiectul Recomandrii R(94)12 a Comitetului de Minitri alConsiliului Europei pentru statele membre cu privire la independena, eficacitatea i rolul judectorilor (adoptat la 13 octombrie 1994, in cadrul celei de-a 518-a reuniuni a DelegailorMinitrilor), care prevede urmtoarele:

  • 8/3/2019 spete cedo

    20/73

    Independena judectorilor trebuie s fie garantat conform prevederilor Conveniei iprincipiilor constituionale, de exemplu prin introducerea unor prevederi speciale in acest sens inConstituii i alte texte legislative sau prin incorporarea prevederilor prezentei recomandri indreptul intern. (...) Judectorii trebuie s pronune hotrrile lor in deplin independen i spoat s-i exercite funciile fr restricii i fr a fi supui unor influene, presiuni, ameninri

    sau ingerine necorespunztoare, directe sau indirecte din partea oricrei persoane, indiferent demotiv. Legea trebuie s prevad sanciuni impotriva persoanelor care influeneaz prin astfel demodaliti judectorii. Judectorii trebuie s fie absolut liberi s se pronune asupra cauzelor prezentate lor spre examinare, in mod imparial, in conformitate cu intima lor convingere i propria interpretare a faptelor, precum i conform normelor legale in vigoare. (...) Judectoriitrebuie s dispun de imputerniciri suficiente i s fie in msur s le exercite pentru a-iindeplini funciile, a-i apra autoritatea, precum i demnitatea instanei judectoreti (...).

    Ansamblul acestor prevederi arat, in mod incontestabil, c protecia demnitii instanelor judectoreti i a judectorilor impotriva influenei necorespunztoare i aprarea independeneiputerii judiciare sunt absolut necesare intr-o societate democratic.

    Unicul mijloc de care dispune statul pentru a-i indeplini obligaiile sale este de a sancionainclcrile acestor principii. Aceasta este inevitabil calea aleas de legislatorul moldovenesc,care interzice, prin aplicarea pedepsei cu amenda, faptele care denot o desconsiderare vditfa de Curtea Constituional i procedura jurisdiciei constituionale.

    n aceast cauz, reclamantul a formulat trei observaii, criticnd hotrrea CuriiConstituionale.

    1. n opinia reclamantului, aceast hotrre ar fi avut drept consecin instaurarea unui haos totalin organizarea profesiei de avocat. Conform acestuia, nu va mai exista o organizare profesionalunic i nici un stat unitar. Impozitele nu vor fi achitate. Nu va mai exista nici un control i, inconsecin, nici etic, disciplin i responsabilitate.

    2. Reclamantul a pus la indoial chiar i constituionalitatea Curii Constituionale.3. El a acuzat Curtea Constituional c nu are nici un respect fa de Curtea European a

    Drepturilor Omului i jurisprudena sa.

    Conform Recomandrii Rec(2000)21 a Comitetului de Minitri ai Statelor Membre cu privire lalibertatea exercitrii profesiei de avocat(adoptatd la 25 octombrie 2000 in cadrul reuniunii a 727-a a Delegatilor Miniktrilor), avocatii trebuie sd respecte autoritatea judecdtoreascd ki sd-kiexercite functiile lor in fata instantelor de judecatd in conformitate cu legislatia ki alte prevederilegale nationale (...).

    Aceeaki idee a fost expusd in hotdrrea Schopfer v. Suisse (20 mai 1998, Recueil des arrts etdcisions 1998-III, p. 1052-1053, 29): Curtea reamintekte cd statutul specific al avocatilor iisitueazd intr-o pozitie centrald in administrarea justitiei, ca intermediari intre justitiabili kiinstantele judecdtorekti, ceea ce explicd restrictiile de conduitd impuse in mod normal membrilorbaroului.

    Printre altele, Curtea a declarat deja cd instantele de judecatd, care sunt garanti ai justitiei ki alecdror misiune este fundamentald intr-un stat de drept, au nevoie de increderea publicului (De

  • 8/3/2019 spete cedo

    21/73

    Haes et Gijsels v. Belgique, hotdrre din 24 februarie 1997, Recueil 1997-I, p. 233-234, 37).Avnd in vedere rolul cheie al avocatilor, de la ei se akteaptd sd contribuie la buna functionare ajustitiei ki, astfel, la increderea publicului in aceasta.

    n aceastd cauzd, la fel ca ki in cauza Schopfer, reclamantul nu a criticat motivativul hotdrrii

    Curtii Constitutionale, dar a fdcut afirmatii defdimdtoare la adresa judecdtorilor acesteijurisdictii, precum ki la adresa insdki a Curtii Constitutionale, cea mai inaltd autoritate judiciarddin stat.

    n opinia mea, afirmatiile defdimdtoare ale reclamantului nu aratd nici un respect pentruautoritatea judiciard, aka precum o cere Recomandarea Rec(2000)21 mentionatd mai sus aComitetului de Miniktri, nici intentia de a contribui la buna functionare a justitiei ki, astfel, laincrederea publicului in aceasta, conform hotdrrii Schopfer.

    Chiar ki o analizd superficiald a afirmatiilor reclamantului aratd cd, in interviul sdu, el a cdutatsd compenseze lipsa de argumente juridice, incercnd sd zdruncine increderea publicului in cea

    mai inaltd autoritate judecdtoreascd ki s-o discrediteze, fdcnd aluzii, pe de o parte, la ignoranta juridicd a membrilor Curtii Constitutionale, care, in opinia reclamantului, nu respectd CurteaEuropeand a Drepturilor Omului ki jurisprudenta ei, iar pe de altd parte, la atitudinea neglijentdfatd de obligatiile lor profesionale, provocnd, astfel, haos ki anarhie in stat ki, mai mult,distrugnd unitatea statului.

    mi este greu sd cred cd intentia autorilor Conventiei pentru Apdrarea Drepturilor Omului ki aLibertdtilor Fundamentale a fost de a proteja la nivel international, prin prevederile articolului10, persoanele care zdruncind increderea publicului in puterea judiciard, discrediteazd cea maiinaltd autoritate judiciard a statului ki fac afirmatii defdimdtoare la adresa membrilor CurtiiConstitutionale.

    De asemenea, eu nu am nici un dubiu cd reclamantul, prin comportamentul sdu, a comis fapte cedenotd o desconsiderare vdditd fatd de Curtea Constitutionald ki procedura jurisdictieiconstitutionale, ki, prin urmare, este supus rdspunderii administrative in conformitate cu Codul jurisdiciei constituionale. Un asemenea comportament nu ar trebui, prin definiie, protejat dearticolul 10 al Conveniei.

    Proporionalitatea ingerinei cu scopul legitim urmrit

    nainte de a analiza Intrebarea cu privire la proporionalitatea sanciunii aplicate reclamantului,eu consider util, pentru a evita orice neInelegere, de a prezenta cteva precizri referitoare la

    noiunea de salariu minim lunar (In continuare, salariu minim).Spre deosebire de multe state europene, unde salariul minim reflect suma necesar pentrusubzisten, In Republica Moldova un salariu minim reprezint o unitate care servete lacalcularea salariului de baz al funcionarilor de stat i la calcularea amenzilor.

    Noiunea de salariu minim a fost introdus prin Legea nr. 1432-XIV din 28 decembrie 2000privind modul de stabilire i reexaminare a salariului minim. Aceast lege stabilete salariul

  • 8/3/2019 spete cedo

    22/73

    minim de 18 lei (MDL) (circa 1,125 euro) i prevede In articolul 7 c aceast sum se va aplica pentru calcularea amenzilor, pn la adoptarea noilor coduri - penal, de procedur penal, deprocedur civil i cu privire la contraveniile administrative.

    Regulile cu privire la metoda de calculare a salariilor achitate din bugetul de stat prevd, pentru

    calcularea acestor salarii, aplicarea coeficienilor speciali de Inmulire care sunt determinai Independen de postul persoanei i salariul minim. La salariul de baz se adaug diversesuplimente prevzute de lege. La 1 aprilie 2001, guvernul moldovenesc a stabilit salariul minimpentru funcionarii de stat de 100 MDL. Totui, suma utilizat la calcularea amenzilor a rmasneschimbat (18 lei).

    n ceea ce privete proporionalitatea, In opinia mea, trebuie de menionat urmtoarele:

    Analiza proporionalitii necesit punerea In echilibru a imperativelor scopurilor enumerate Inarticolul 10 2 al Conveniei cu imperativele iniierii unei dezbateri libere a problemelor deinteres public (a se vedea, mutatis mutandis, Lingens, citat mai sus, p. 26, 42). Pentru a stabili

    un echilibru just Intre acestea, Curtea nu trebuie s uite c este important s supravegheze cafrica de sanciuni penale sau alte sanciuni s nu descurajeze cetenii s se pronune asupraproblemelor de interes public (Barfod v. Danemark, hotrre din 22 februarie 1989, seria A nr.149, p.12, 29).

    Astfel, dup cum am menionat, Codul jurisdiciei constituionale reglementeaz aprareademnitii judectorilor Curii Constituionale i asigur condiii corespunztoare pentruexercitarea funciilor lor, Inclcarea acestor prevederi fiind sancionat cu amend maxim de 25salarii minime, adic 450 lei sau circa 28,1 euro. Reclamantului i s-a aplicat o amend maiuoar, in valoare de 360 lei. Ne putem intreba dac aceast amend este prea mare. Din punct devedere teoretic, aceast intrebare poate fi analizat sub diferite aspecte:

    1. sub aspectul dreptului administrativ moldovenesc in general;2. sub aspectul prevederilor legale cu privire la responsabilitatea pentru faptele care denot o

    desconsiderare fa de Curtea Constituional; sau3. sub aspectul situaiei financiare a reclamantului.

    Eu voi analiza pe scurt proporionalitatea sanciunii impuse reclamantului in conformitate cuaceste trei aspecte.

    Codul cu privire la contraveniile administrative prevede diverse tipuri de sanciuni, inclusivarestul administrativ i amenda. n ceea ce privete amenda, articolul 26 al Codului prevede, inprincipiu, c pentru diverse tipuri de contravenii, cetenii sunt pasibili de amenzi maxime de 50de salarii minime, iar pentru funcionari de stat de 300 de salarii minime. n anumite cazuri,amenda se poate ridica la 3 000 de salarii minime. Preedintelui baroului, fiind funcionar, invirtutea dreptului intern, in anumite cazuri, i se poate aplica o amend intre 300 i 3 000 desalarii minime, in dependen de natura contraveniei. Dat fiind acest fapt, eu consider csanciunea impus in aceast cauz a fost simbolic sau, cel puin, nu a fost excesiv.

  • 8/3/2019 spete cedo

    23/73

    Cu privire la prevederile legale generale, sanciunile impuse pentru comiterea faptelor caredenot lips de respect (desconsiderare) fa de instanele de judecat sunt stabilite de articolul200/7 al Codului cu privire la contraveniile administrative, care prevede o amend maxim de25 de salarii minime sau arest administrativ de maximum 15 zile. n conformitate cu Codul jurisdiciei constituionale, autorii unor fapte similare comise impotriva Curii Constituionale

    sunt pasibili numai de pedeapsa cu amend. Astfel, dac noi comparm sanciunile prevzute deprevederile legale generale cu sanciunea impus in aceast cauz, atunci aceasta nu ar putea ficonsiderat o pedeaps de natur s descurajeze reclamantul.

    Avnd in vedere principiul individualizrii pedepselor, modul cel mai adecvat de a stabili dacsanciunea aplicat reclamantului a fost proporional este de a compara suma amenzii impuse cuveniturile reclamantului. Astfel, ar fi posibil de apreciat dac sanciunea a putut descurajareclamantul.

    n opinia mea, aceast intrebare este crucial, avnd in vedere urmtorul exemplu: o amend de360 lei aplicat unei persoane care ctig aproximativ 300 lei lunar este o pedeaps relativ grea,

    dar pentru o persoan care are un venit lunar de 3 000 lei, este o sanciune uoar. Din acestemotive, eu a fi dorit s dispun de informaii suplimentare cu privire la veniturile reclamantului.Deoarece camera nu dispune de asemenea informaii, eu nu pot dect s compar amenda aplicatin aceast cauz cu standardul mediu de via in Republica Moldova, adic 1 000 leimoldoveneti lunar. Este puin probabil ca veniturile preedintelui baroului s fie mai mici. Deasemenea, dac comparm suma amenzii aplicate reclamantului cu venitul mediu lunar,observm c ea este de dou ori i jumtate mai mic. Aceste elemente demonstreaz c amendaimpus n aceast cauz nu a fost excesiv i c ea poate fi considerat proporional.

    Indiferent de punctul de vedere adoptat, ajungem la concluzia c guvernul prt, sancionndreclamantul pentru desconsiderare fa de Curtea Constituional, nu a depit limitele

    proporionalitii.n concluzie, innd cont de cele menionate mai sus, eu nu constat nici o nclcare a drepturilorreclamantului garantate de articolul 10 al Conveniei

    Leyla Sahin contra Turcia - Portul vlului islamicManifestarea credinei religioase

    CEDO, secia IV, hotrrea Leyla Sahin versus Turcia, 29 iunie 2004, 44774/98

    n situaia particular a Turciei care lupt constant pentru a asigura laicitatea statului i egalitatean drepturi ntre brbai i femei, interdicia portului vemintelor tradiionale musulmane poateconstitui o msur necesar pentru a asigura aceste scopuri legitime.

    n 1998, rectorul universitii din Istanbul a emis o circular potrivit creia nu era permisstudenilor s poate voalul islamic n interiorul universitii. Reclamanta era student lafacultatea de medicin i obinuia s poarte vemntul islamic tradiional. Din aceast cauz nu a

  • 8/3/2019 spete cedo

    24/73

    fost primit la unele examene i cursuri. Ea a introdus o aciune n anularea circularei respective,ns aceasta a fost respins ntruct s-a considerat c rectorul avea dreptul s stabileasc regulilevestimentare pentru a asigura ordinea.

    Art. 9 (Libertatea de gndire, de contiin i de religie). Libertatea de manifestare a religiei.

    Curtea a admis c interdicia portului voalului islamic constituie o ingerin n libertatea demanifestare a religiei de ctre reclamant. n raport de legalitatea msurii, Curtea a constatat cinterdicia exista de la momentul a admisrii acesteia n universitate, n urma mai multor deciziiale instanelor de judecat i a mai multor reglementri fiind impus acest fapt. n consecin,msura era prevzut de o lege accesibil i previzibil. n raport de necesitatea msurii, Curtea asubliniat faptul c, n situaia particular a Turciei care lupt constant pentru a asigura laicitateastatului i egalitatea n drepturi ntre brbai i femei, interdicia portului vemintelor tradiionalemusulmane poate constitui o msur necesar pentru a asigura aceste scopuri legitime. nconsecin, Curtea a considerat c autoritile nu i-au depit marja de apreciere, iar art. 9 nu afost violat, msura fiind necesar ntr-o societate democratic. De asemenea, Curtea a constatatc nici o problem distinct nu se pune cu privire la respectarea art. 8, 10 i 14.

    Pichon si Sajous contra Franta - Farmacist Refuz de a vindeprezervative Motive religioase

    Farmacist. Refuz de a vinde prezervative. Motive religioase.CEDO, secia III, decizia Pichon i Sajous versus Frana, 4 octombrie 2001, 49853/99

    Nimnui nu i se poate recunoate dreptul de a impune altora concepiile lor religioase.

    Reclamanii, farmaciti, au refuzat trei femei care doreau s cumpere produse contraceptiveprescrise de ctre medicul acestora. Reclamanii au fost condamnai pentru contravenia de refuzde a vinde produse prescrise de medic. Instana a considerat c motivele de ordin religios sau eticnu pot justifica refuzul reclamanilor, iar instana de apel a confirmat aceast soluie.

    Art. 9. Libertatea religioas. Vnzarea de medicamente contraceptive este legal i se realizeazdoar pe baza unei prescripii medicale, fiind, potrivit legii interne, obligatorie pentru farmaciti.n aceste condiii, Curtea a considerat c reclamanilor nu li se poate recunoate dreptul de aimpune altora concepiile lor religioase pentru a justifica refuzul de vinde astfel de produse.Curtea a considerat c acest refuz nu constituie o manifestare a credinei religioase, care puteaavea loc n multiple manier n afara sferei profesionale a reclamanilor. De aceea, plngerea este

    vdit nefondat.

    Martins Casimiro i Cerveira Ferreira contra Luxemburg -Manifestare religioas Participare n timpul orelor de coalSanciuni

    Manifestare religioas. Participare n timpul orelor de coal. Sanciuni.

  • 8/3/2019 spete cedo

    25/73

    CEDO, secia II, decizia Martins Casimiro i Cerveira Ferreira versus Luxemburg, 27 aprilie1999, 44888/98

    Scutirea general de anumite ore de clas nu poate fi impus statelor pentru a favorizamanifestarea religiei.

    Reclamanii i fiul lor sunt membrii ai Bisericii adventiste de ziua a aptea, care impune unrepaus absolut smbta. Reclamanii au introdus o cerere prin care au solicitat ca fiul lor s fiedispensat de obligaia de a urma cursurile colare smbta. Organele competente au respinscererea, dar reclamanii au refuzat s l mai duc pe copil la coal smbta. Pentru acest motiv,copilul a fost trimis n judecat n faa tribunalului pentru copii, care a suspendat judecareacauzei pentru a permite reclamanilor s mai formuleze o nou cerere de dispens. i aceastcerere a fost respins, iar reclamanii au atacat refuzul n instan. Instana sesizat a respinsrecursul lor, considernd c o dispens general pentru ziua de smbta nu poate fi acordat, cidoar excepii pentru anumite zile determinate, n care exist srbtori religioase sau alteevenimente de acest gen. Instana a considerat c acordarea unei dispense generale ar conduce la

    dezorganizarea complet a programului colar al copilului. Hotrrea a fost confirmat n cilede atac.

    Art. 9. Libertatea religioas reprezint una dintre bazele unei societi democratice i este, ndimensiunea sa religioas, unul dintre elemente vitale care contribuie la formarea identitii uneipersoane i a concepiilor acesteia asupra vieii. Curtea admite c, dac libertatea religioas inede forul interior al unei persoane, ea implic, de asemenea, posibilitatea de manifestareexterioar a religiei. n spe, refuzul de acordare a dispensei, poate fi considerat ca fiind orestricie n dreptul reclamanilor de a-i manifesta religia. Autoritile statului prt auconsiderat c anumite dispense ar putea fi acordate, punctual, pentru celebrarea anumitor riturireligioase, ns nu poate avea un caracter general ntruct astfel ar aduce atingere dreptului la

    instrucie colar, protejat de art. 2 din Protocolul nr. 1 la Convenie, i a crui importan ntr-osocietate democratic nu poate fi contestat. Or, dispensa solicitat avea ca i obiect sustragereacopilului de la ritmul normal de colaritate, smbta fiind o zi de coal obinuit. Instanaintern a susinut c o astfel de dispens aduce atingere, n egal msur, drepturilor celorlalielevi, innd cont de dezorganizarea sistemului colar pe care o astfel de msur ar fi susceptibils o angajeze. Curtea admite o astfel de observaie i subliniaz c, atunci cnd se confruntdreptul prinilor la libertate religioas cu dreptul copilului la educaie colar, dreptul acestuiadin urm primeaz. n aceste condiii, Curtea a considerat c refuzul acordrii unei dispensegenerale se justific de necesitatea protejrii drepturilor i libertilor altora, anume dreptul lainstrucie colar.

    Martorii lui Iehova c. RomaniaDecizie2

    privind cererile nr. 63.108/00, 62.595/00, 63.117/00, 63.118/00, 63.119/00, 63.121/00,63.122/00, 63.816/00, 63.827/00, 63.829/00, 63.830/00, 63.837/00, 63.854/00, 63.857/00 i70.551/01,

  • 8/3/2019 spete cedo

    26/73

    formulate de organizaia religioas "Martorii lui lehova - Romnia" i alii mpotriva Romniei

    SECIA A III-A

    Curtea European a Drepturilor Omului (Secia a lll-a), statund la data de 11 iulie 2006 ncadrul unei camere formate din: domnii B. M. Zupancic, preedinte, C. Brsan, V. Zagrebelsky,doamna A. Gyulumyan, domnii E. Myjer, David Thor Bjorgvinsson, doamna I. Ziemele,judectori, i din domnul V. Berger, grefier de secie

    avnd n vedere cererile mai sus menionate, introduse la data de 5 octombrie 2000 (nr.63.108/00), 3 octombrie 2000 (nr. 62.595/00), 2 noiembrie 2000 (nr. 63.117/00, 63.118/00.63.119/00, 63.121/00 i 63.122/00), 5 decembrie 2000 (nr. 63.816/00, 63.827/00, 63.829/00,63.830/00, 63.837/00, 63.584/00 i 63.857/00) i 11 iunie 2001 (nr. 70.551/01),

    lund n considerare decizia Curii de a se prevala de art. 29 3 din Convenie i de a analizampreun admisibilitatea i fondul cauzelor,

    innd cont de declaraiile oficiale de acceptare a unei soluionri amiabile a cauzelor, dup ce adeliberat, pronun urmtoarea decizie:

    N FAPT

    Organizaia religioas "Martorii lui iehova - Romnia" (Martorii lui lehova) este o asociaiecultual cu sediul n Bucureti. http://www.jurisprudentacedo.com

    Ceilali 14 reclamani suni ceteni romni: Robert Fazakas s-a nscut la data de 21 martie 1976i locuiete n municipiul Trgu Mure; lacov Porav s-a nscut la data de 4 noiembrie 1977 ilocuiete n comuna Rciu, judeul Mure; Mozes Csego s-a nscut la data de 30 iulie 1975 ilocuiete n comuna Cristeti, judeul Mure; Arpad Szep s-a nscut la data de 18 noiembrie 1971i locuiete n comuna Cristeti, judeul Mure; Mihaly Marton s-a nscut la data de 6 iunie 1972i locuiete n comuna Crciuneti, judeul Mure; Teodor Crinior Dumbrav s-a nscut la datade 19 octombrie 1971 i locuiete n comuna Cristeti, judeul Mure; Marius-Sebastian Gzdac

    s-a nscut la data de 9 aprilie 1977 i locuiete n municipiul Cluj-Napoca, judeul Cluj;Alexandru Mircea s-a nscut la data de 18 mai 1971 i locuiete n municipiul Cluj-Napoca, judeul Cluj; Dnu Brian s-a nscut la data de 1 septembrie 1969 i locuiete n municipiulCluj-Napoca, judeul Cluj; Dumitru-Dan Laslou s-a nscut la data de 23 ianuarie 1S73 ilocuiete n municipiul Cluj-Napoca, judeul Cluj; Cosrnln Blnean s-a nscut la data de 2decembrie 1978 i locuiete n municipiul Cluj-Napoca, judeul Cluj; Csaba ianos Czink s-anscut la data de 14 mai 1976 i locuiete n municipiul Cluj-Napoca, judeul Cluj; loan-TeodorDemian s-a nscut la data de 29 martie 1966 i locuiete n municipiul Cluj-Napoca, judeul Cluj,

  • 8/3/2019 spete cedo

    27/73

    i Victor Daniel Clicinschi s-a nscut la data de 21 decembrie 1972 i locuiete n comunaHavrna, judeul Botoani.

    Reclamanii sunt reprezentai n faa Curii de doamna A. Dgli, avocat din Bucureti, idomnii P. Goni i M. Trizac, avocai din Paris.

    Guvernul romn (Guvernul) este reprezentat prin agentul su, doamna B. Ramacanu, din cadrulMinisterului Afacerilor Externe.

    A. Circumstanele cauzei

    Faptele cauzei, aa cum au fost ele expuse de ctre pri, pot fi rezumate dup cum urmeaz:

    1. Organizaia religioas "Martorii lui lehova"

    nfiinat n Statele Unite ale Americii acum aproape 120 de ani, organizaia religioas "Martorii

    lui lehova" este prezent n Romnia de la nceputul secolului al XX-lea. n general, membrii eii-au putut exercita n mod liber cultul pe teritoriul romnesc pn la instaurarea regimuluicomunist.

    La data de 8 august 1949, printr-o decizie a ministrului justiiei al Republicii Populare Romne,cultul Martorii lui lehova a fost interzis, iar organizaia a fost radiat ain registrul persoanelorjuridice al Tribunalului Ilfov.

    Dup cderea regimului comunist, din decembrie 1989, reclamanta a fost nregistrat prinhotrrea nr. 1.166 din 9 aprilie 1990 a Judectoriei Sectorului 1 Bucureti, n temeiul Legii nr.21/1924 pentru persoanele juridice (Asociaii i Fundaii). Articolul 7 din statutul su i

    precizeaz obiectul astfel:"a) mrturisirea n comun i rspndirea nvturilor biblice i a credinei cretine, care const nproclamarea numelui lui lehova Dumnezeu i a msurilor sale piine de iubire n folosul omenirii prin intermediul Regatului su ceresc ncredinat lui Isus Cristos. Acestea se efectueaz prinintermediul Congregaiilor Cretine, nfiinate i organizate n Romnia, n conformitate cu legilecanonice ale Organizaiei, sub ndrumarea i supravegherea Corpului de Guvernare alOrganizaiei Mondiale a Martorilor lui iehova, i cu prezentul Statut;

    b) desfurarea unor aciuni de binefacere i de caritate, precum i trimiterea de ajutoareumanitare."

    Pe teritoriul romnesc, ministeriatul cretin al organizaiei este efectuat prin intermediulcongregaiilor cretine, organizaia reclamant funcionnd ca un organ de coordonare i decontrol.

    n 1991, n Romnia funcionau 228 de congregaii ale cultului Martorii lui iehova.

  • 8/3/2019 spete cedo

    28/73

    Martorii lui lehova constituie la ora actual un grup cretin important, Iar organizaia reprezintinteresele religioase a 552 de congregaii.

    De exemplu, la data de 19 aprilie 2000, 82.761 de membri i asociai s-au reunit n casele lor decult cu ocazia srbtoririi Patelui. a) Recunoaterea reclamantei ca un cult

    Reclamanta a funcionat fr ingerine din partea statului pn la data de 25 martie 1997. Laaceast dat, Secretariatul de Stat pentru Culte (Secretariatul de stat) le-a trimis tuturorautoritilor locale o list cu toate "cultele recunoscute" de stat. Cultul Martorii lui iehova nufigura pe aceast list.

    Pe baza acestei liste, diferitele autoriti locale sau centrale s-au angajat pe calea negriidrepturilor lor prin raportare ia alte culte. Reclamanta se plnge de adoptarea de ctre autoriti aurmtoarelor msuri, care au mpiedicat libera exercitare a cultului lor:

    a) La data de 8 aprilie 1997, Consiliul Local al Municipiului Tulcea a informat-o pe reclamant

    c, potrivit Adresei din 25 martie 1997 a Secretariatului de stat, cultul Martorii lui lehova nu erarecunoscut de stat i c, prin urmare, autorizaia de construire a unei case de cult eliberatorganizaiei reclamante la data de 3 iulie 1995 a fost anulat.

    b) La data de 17 aprilie 1997, Direcia General a Finanelor Publice i a Controlului de Stat dinSibiu a informat-o pe reclamant c, avnd n vedere Adresa din 25 martie 1997, ea nu puteabeneficia de o scutire pentru plata impozitului pe cldiri pentru casele de cult.

    y y 1.Prin Adresa din 5 decembrie 1997, trimis reclamantei, Secretariatul de stat i-a exprimat prerea

    c Martorii lui lehova nu era un cult religios, ci o asociaie religioas, i, n consecin, a considerat c ea

    nu putea beneficia de prevederile Legii nr. 27/1994 privind scutirea de impozitele i taxele locale.

    d) La data de 15 iunie 1998, Consiliul Municipal al Oraului Cetariu, judeul Bihor, a informat-o pe reclamant c statul romn nu recunotea religia Martorilor lui lehova. Or, numai cultelerecunoscute puteau s aib cimitire pentru credincioii lor.

    La data de 28 martie 1998, avnd n vedere atitudinea anumitor autoriti care i-au refuzatstatutul de cult, organizaia reclamant i-a modificat statutul, introducnd n primul su articolurmtoarele texte:

    "b) Organizaia religioas Martorii lui lehova este un cult religios cretin.

    c) Organizaia religioas a Martorilor lui lehova este denumirea oficial a cultului religiosMartorii lui lehova."

    Prin ncheierea de edin definitiv din 9 aprilie 1998, Judectoria Sectorului 1 Bucureti aaprobat aceste modificri. Prin Hotrrea din 21 ianuarie 1999, aceeai instan a rectificaterorile materiale ce s-au strecurat n Hotrrea din 9 aprilie 1998.

  • 8/3/2019 spete cedo

    29/73

    La data de 26 august 1993, Secretariatul de stat a informat-o pe reclamant c nu-i recunoteanoul statut modificat, deoarece nu i-a dat acordul n acest sens. La data de 24 septembrie 1998,reclamanta a cerut Secretariatului de stat s anuleze actul din 26 august 1998 i s-i recunoascstatutul modificat. La data de 21 octombrie 1998, Secretariatul de stat a respins cererea.

    La data de 10 octombrie 1998, reclamanta a scris Guvernului pentru a se plnge de atitudineaSecretariatului de stat. n urma acestei scrisori, s-a decis demararea unei anchete de ctreDepartamentul de contrai ai Guvernului. n Nota de control din 29 ianuarie 1999, aprobat deprimul-ministru, acest departament a propus:

    "4.1. Secretariatul de Stat pentru Culte va analiza i va dispune msurile care se impun pentruincluderea Organizaiei Religioase Martorii lui lehova n lista religiilor i cultelor recunoscuten Romnia, cu acordarea tuturor drepturilor prevzute de lege i implicit cu respectarea de ctreOrganizaia Religioas Martorii lui lehova a obligaiilor prevzute n actele normative nvigoare.

    4.2. Secretariatul de Stat pentru Culte i va revizui punctul de vedere actual, n sensul respectriihotrrilor dispuse de Judectoria

    Sectorului 1 Bucureti, n Dosarul nr. 1.174/PJ/1990, prin Sentina civil nr. 1.166/09.04.1990 incheierea din edina public din 09.04.1998, implicit a art. 1 punctele b i c din noul statut."

    i. Procedura n contencios administrativ ntemeiat pe Legea nr. 29/1990 pentru recunoatereastatutului reclamantei

    La data de 25 noiembrie 1998, reclamanta a introdus o aciune ntemeiat pe Legeacontenciosului administrativ i a solicitat anularea actelor din 26 august i 21 octombrie 1998.

    De asemenea, a solicitat ca Secretariatul de stat s fie obligat s emit un act administrativ cares recunoasc statutul su modificat.

    La data de 4 martie 1999, Curtea de Apel Bucureti, ca urmare a unei excepii invocate deSecretariatul de stat, a anulat Hotrrea de modificare a statutului reclamantei din 9 aprilie 1998 pronunat de Judectoria Sectorului 1 Bucureti i, pe fond, a respins cererea reclamantei.Curtea de Apel Bucureti a reamintit c, n Hotrrea sa din 7 octombrie 1996, Curtea Supremde Justiie statuase c o asociaie dobndete personalitate juridic prin decizia tribunaluluijudeean. De asemenea, ea a mai artat c recunoaterea cultelor religioase este reglementat deDecretul nr. 177/1948 i c Judectoria Sectorului 1 Bucureti, atunci cnd a pronunat cele douhotrri mai sus menionate, nu solicitase avizul ministerului de resort, aa cum impunea Legea

    nr. 21/1924 pentru persoanele juridice (Asociaii i Fundaii).Reclamanta a declarat recurs mpotriva acestei hotrri, invocnd caracterul definitiv alhotrrilor n cauz i neconstituionalitatea Decretului nr. 177/1948.

    Prin Hotrrea definitiv din 7 martie 2000, Curtea Suprem de Justiie a admis cerereareclamantei. Dup ce a constatat c Decretul nr. 177/1948 privind regimul general al cultelor nua fost abrogat, ea a considerat c acesta coninea restricii ale libertii de religie incompatibile cu

  • 8/3/2019 spete cedo

    30/73

    articolul 29 din Constituia din 1991, adoptat dup cderea regimului comunist, i, prin urmare,a concluzionat c nu putea soluiona litigiul n lumina acestui decret. Subliniind faptul c cultulMartorii Sui lehova i ncepuse activitatea religioas n Romnia cu mai mult de 80 de aninainte, c acesta fusese interzis de regimul comunist n 1948, dar c i reluase activitatea nbaza Hotrrii din 9 aprilie 1990 a Judectoriei Sectorului 1 Bucureti, prin care obinuse

    personalitate juridic n temeiul Legii nr. 21 din 1924 pentru persoanele juridice (Asociaii iFundaii), c Ministerul Culturii i dduse acordul pentru nregistrarea sa, c modificrilestatutului efectuate n 1998 fuseser publicate n Registrul persoanelor juridice i c Secretariatulde Stat pentru Culte fusese informat despre acest lucru, Curtea a considerat c refuzulSecretariatului de stat de a recunoate statutul modificat al reclamantei contravenea libertii dereligie garantate de art. 29 din Constituia Romniei i de tratatele internaionale.

    Prin hotrrile definitive clin 15 februarie i 28 martie 2000, pronunate de Curtea Suprem deJustiie, reclamanta a obinut anularea altor acte administrative ale autoritilor locale i centraleemise pe baza listei ntocmite de Secretariatul de stat. Aceste hotrri i-au recunoscut implicitreclamantei calitatea de cult religios.

    La data de 24 octombrie 2002, Ministerul Culturii i Cultelor, care a nlocuit Secretariatul de Statpentru Culte, a adoptat un ordin prin care se arta c statutul organizaiei reclamante era supusOrdonanei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaii i fundaii, care a nlocuit Legea nr.21/1924 pentru persoanele juridice (Asociaii i Fundaii).

    ii. Procedura n contencios administrativ ntemeiat pe Legea nr. 29/1990 pentru recunoatereanregistrrii organizaiei reclamante n temeiul Legii nr. 21/1924

    La data de 5 noiembrie 2002, reclamanta a solicitat ministerului s anuleze ordinul din 24octombrie 2002, considernd c Ordonana Guvernului nr. 26/2000 nu-i era aplicabil, innd

    seama de faptul c primul su articol excludea cultele religioase din domeniul de aplicare alordonanei. La data de 13 noiembrie 2002, ministerul a refuzat s anuleze ordinul.

    La data de 5 decembrie 2002, reclamanta a introdus la Guvern un recurs ierarhic mpotrivarefuzului ministerului.

    La data de 12 decembrie 2002, n lipsa rspunsului Guvernului, reclamanta a chemat n judecatMinisterul Cult