singur împotriva tuturor de gorj · 2009-07-16 · scandal singur împotriva tuturor • anul...
TRANSCRIPT
ScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalSingur împotriva tuturor
• Anul V•Numarul 248 (319) • 17 - 23 iulie • 12 pagini• 90 bani (9000 lei) • Apare vineride Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorj
Afacerea grataragiului Loga,fundamentatã pe falsuri
Investitoriide la Crasna,þepari demeserie p a g i n i l e
10-11
p a g
3
Morega a„mutat” PartidulConservator la PNL
p a g
12
Scandal de Gorj17 iulie2
SCANDAL DE GORJ
Responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilor
publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004
DirectorDirectorDirectorDirectorDirector
Redactor ºefRedactor ºefRedactor ºefRedactor ºefRedactor ºef
TTTTTehnoredactareehnoredactareehnoredactareehnoredactareehnoredactareClaudiu RadaClaudiu RadaClaudiu RadaClaudiu RadaClaudiu Rada
RedactoriRedactoriRedactoriRedactoriRedactori
wwwwwwwwwwwwwww.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro
Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Calea EroilorCalea EroilorCalea EroilorCalea EroilorCalea Eroilor - - - - - Hotel GorjHotel GorjHotel GorjHotel GorjHotel Gorj, , , , , et.1et.1et.1et.1et.11, cam 11, cam 11, cam 11, cam 11, cam 1101-1101-1101-1101-1101-1102102102102102TTTTTel: 0el: 0el: 0el: 0el: 02222253-53-53-53-53-222010222010222010222010222010; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]
ISSN1584-2630
Adrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian [email protected]
Mihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai [email protected]
Daniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel [email protected]
Neli MateiNeli MateiNeli MateiNeli MateiNeli [email protected]
Claudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu [email protected]
Tiparul executat de Prodcom Târgu Jiu
vinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învecinatatea firmei, în suprafaþã de aproximativvecinatatea firmei, în suprafaþã de aproximativvecinatatea firmei, în suprafaþã de aproximativvecinatatea firmei, în suprafaþã de aproximativvecinatatea firmei, în suprafaþã de aproximativ
3,0 HA, sub preþul pieþei. Relaþii la tel.0253/3,0 HA, sub preþul pieþei. Relaþii la tel.0253/3,0 HA, sub preþul pieþei. Relaþii la tel.0253/3,0 HA, sub preþul pieþei. Relaþii la tel.0253/3,0 HA, sub preþul pieþei. Relaþii la tel.0253/226314-int 134 (Serviciul Investiþii).226314-int 134 (Serviciul Investiþii).226314-int 134 (Serviciul Investiþii).226314-int 134 (Serviciul Investiþii).226314-int 134 (Serviciul Investiþii).
ARTEGOClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu [email protected]
Ceva de o prostie ºi o nesimþire rar întâlnite mi-a fost dat sã vãdîn urmã cu câteva zile când Electrica a întrerupt furnizarea energieielectrice la un utilizator casnic pentru cã, din pricina defectuoaseicolaborãri dintre societatea în cauzã ºi Poºta Românã, în evidenþeomul figura ca restant la plata facturii, deºi o achitase.
Dupã primirea teribilei veºti a alergat într-un suflet la unul dintreghiºeiele Electrica sperând cã doamna la care nimerise îi vaconfirma, din calculatorul în care stã toatã ziua cu ochii beliþi, faptulcã-ºi îndeplinise îndatoririle ºi cotizase aºa cum facem fiecaredintre noi, iar electricienii care-i „tãiaserã curentul” se vor întoarceurgent sã-ºi îndrepte greºeala. Numai cã stupoare: calculatorulzicea ºi el cã omu-i rãu platnic ºi nu achitase. Degeaba a încercat s-o convingã pe blonda cu barbã de la ghiºeu, care s-a dovedit pânãla urmã a nu fi o doamnã, cã toatã lumea se înºealã ºi el aredreptate. În faþa funcþionarei un client n-are niciodatã dreptate maiales când, ale dracu puºlamale, vin sã-i contrazicã calculatorul careºtie el ce ºtie ºi spune cã factura nu fusese achitatã. Cu aroganþã ºinesimþire omu’ a fost trimis la plimbare, tocmai la aproape 30 de kmdepãrtare de municipiu, la domiciliu, sã aducã dovada, dacãbineînþeles o are, lucru de care funcþionara se îndoia cu tãrie. Dacãtot se duce ºi are ºi chitanþa cu care plãtise poate cãuta ºi maºinaElectrica, poate îi înduplecã pe electricieni sã-l rebranºeze. Dacãvrea electricitate ar fi bine sã-i caute ºi sã-i ia de nicãieri, pentru cãun numãr de telefon al lor ar fi exclus sã obþinã pentru cã suntsecrete. Omu’ n-a înþeles prea bine dacã electricienii lucrau la unserviciu public sau serviciile secrete de n-a putut obþine un numãrde telefon, dar a plecat totuºi sã aducã dovada cã deja se simþea uninfractor ce va cãdea în dizgraþia societãþii dacã nu-i dovedeºte„doamnei” cã ºi-a achitat factura.
Cum electricienii îºi fãcuserã treaba ºi o tuliserã nerãmânândnici urmã de praf în urma lor, s-a întors victorios cu chitanþa înmânã la „minunea” blondã a Electrica sperând cã va fi tratat cu unpic mai mult respect din partea ei acum cã demonstra cã fusese debunã credinþã. Greºit! Madam se sãturase deja sã-i tot vadã faþa ºi,cu toatã forþa femeii trecute de menopauzã, ºi-a zburlit la el perii depe barbã. Dacã vrea electricitate sã facã bine sã-ºi achite acum taxade rebranºare, dupã aia rãmâne de vãzut când vin electricienii sã-lreconecteze. ªi ca sã ºteargã orice urmã a greºelii fãcute s-aapucat sã completeze datele din chitanþã în prea iubitul ei calcula-tor. Pãgubitul a vãzut negru în faþa ochilor ºi a început sã urle dintoþi rãrunchii ameninþând cu instanþa ºi protecþia consumatorului.Femeia l-a anunþat imperturbabil cã n-ai cum sã câºtigi în faþaElectrica în instanþã, iar numãrul de la protecþia consumatoruluiafiºat pe perete e pus la miºto cã nici acolo nu-ºi va gãsi dreptatea.Show-ul se desfãºura în faþa altor patru funcþionari care îºiînchiseserã ghiºeele preferând sã tacã mâlc, a unui paznic anemictolãnit pe un scaun ºi a altor doi clienþi, care în mod surprinzãtor,cu o atitudine slugarnicã tipicã în ultimul timp românilor, au luatapãrarea funcþionarei susþinând cã nebunul ce rãmânsese fãrãcurent o streseazã în timpul orelor de program. Nemulþumitul asimþit cã-ºi pierde definitiv controlul ºi dã frâu instinctelor criminalepe care le înfrâneazã cu greu ori de câte ori are de a face cu unfuncþionar cretin aºa cã a plecat decis sã cearã ajutorul cuiva cuputere de decizie. Dupã vreo patru ore de nervi la limita apoplexieiºi-a gãsit în sfârºit dreptatea în biroul unui director al Electrica.Acesta i-a rezolvat prompt problema fãrã sã mai plãteascã taxa dereconecare, dar a rãmas total insensibil când neîndreptãþitul apârât-o pe funcþionara nesimþitã, aºa cã, atenþie, oricare dintredumneavoastrã puteþi ajunge pe mâinile telenovelistei frustrate dela ghiºeu.
ªi cum am de mult un dinte împotriva Electrica, de când tot reparelectrocasnice distruse de fluctuaþiile de curent ºi plãtesc facturinejustificat de mari, vã invit, pe toþi cei care aþi avut probleme cuserviciul amintit sã ne contactaþi, în scris sau la redacþie. Asigurãmspaþiu editorial generos.
Javra de la Electrica
Scandal de Gorj17 iulie 3
Afacerea grataragiului Loga,fundamentatã pe falsuri
Adrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian [email protected]
Interesele financiare erorme care graviteazãInteresele financiare erorme care graviteazãInteresele financiare erorme care graviteazãInteresele financiare erorme care graviteazãInteresele financiare erorme care graviteazãîn jurul afacerii „Piaþa Centralã” scot în primîn jurul afacerii „Piaþa Centralã” scot în primîn jurul afacerii „Piaþa Centralã” scot în primîn jurul afacerii „Piaþa Centralã” scot în primîn jurul afacerii „Piaþa Centralã” scot în prim
plan un oarecare concubinaj între „investitoriiplan un oarecare concubinaj între „investitoriiplan un oarecare concubinaj între „investitoriiplan un oarecare concubinaj între „investitoriiplan un oarecare concubinaj între „investitoriistrategici” Loga ºi Popescu, pe de o parte, ºistrategici” Loga ºi Popescu, pe de o parte, ºistrategici” Loga ºi Popescu, pe de o parte, ºistrategici” Loga ºi Popescu, pe de o parte, ºistrategici” Loga ºi Popescu, pe de o parte, ºi
autoritãþile locale, pe de altã parte. autoritãþile locale, pe de altã parte. autoritãþile locale, pe de altã parte. autoritãþile locale, pe de altã parte. autoritãþile locale, pe de altã parte. AproapeAproapeAproapeAproapeAproapezilnic ies la ivealã tot mai multe dovezi în acestzilnic ies la ivealã tot mai multe dovezi în acestzilnic ies la ivealã tot mai multe dovezi în acestzilnic ies la ivealã tot mai multe dovezi în acestzilnic ies la ivealã tot mai multe dovezi în acest
sens, dar ºi indicii despre faptul cã unelesens, dar ºi indicii despre faptul cã unelesens, dar ºi indicii despre faptul cã unelesens, dar ºi indicii despre faptul cã unelesens, dar ºi indicii despre faptul cã uneleorgane media au tãcut cu privire la acestorgane media au tãcut cu privire la acestorgane media au tãcut cu privire la acestorgane media au tãcut cu privire la acestorgane media au tãcut cu privire la acest
subiect deºi, înainte de a fi reduºi la tãcere cusubiect deºi, înainte de a fi reduºi la tãcere cusubiect deºi, înainte de a fi reduºi la tãcere cusubiect deºi, înainte de a fi reduºi la tãcere cusubiect deºi, înainte de a fi reduºi la tãcere cucei 20.000 de euro primiþi ºpagã, afaceriºtii rivalicei 20.000 de euro primiþi ºpagã, afaceriºtii rivalicei 20.000 de euro primiþi ºpagã, afaceriºtii rivalicei 20.000 de euro primiþi ºpagã, afaceriºtii rivalicei 20.000 de euro primiþi ºpagã, afaceriºtii rivalicuplului Loga-Popescu le puseserã la dispoziþiecuplului Loga-Popescu le puseserã la dispoziþiecuplului Loga-Popescu le puseserã la dispoziþiecuplului Loga-Popescu le puseserã la dispoziþiecuplului Loga-Popescu le puseserã la dispoziþie
toate informaþiile asupra acestui subiect.toate informaþiile asupra acestui subiect.toate informaþiile asupra acestui subiect.toate informaþiile asupra acestui subiect.toate informaþiile asupra acestui subiect.
Blindajul în jurul acestui
caz se întăreşte pe zi ce
trece. Ştim cu certitudine că
există colegi din presa scrisă
şi de la televiziuni care, în
perioada când grupul de
contestatari era activ, adică
în lunile mai şi iunie, au
primit mape sau dosare cu
documente referitoare la
acest caz.
Pentru bunul mers al
lucrărilor la superconstrucţia
megafaceriştilor Loga &
Popescu, la finele săptămânii
trecute, mai exact sâmbătă şi
duminică, chioşcul din fosta
staţie de autobuz, în care se
vindeau hamburgeri, a fost
mutat în noua staţie. La fel s-
a întâmplat şi cu cel în care
erau vândute ziare, acesta
fiind mutat la marginea
terasei restaurantului lui
Loga.
Acestea nu sunt singurele
modificări apărute în
peisajul dezolant al aşa zisei
investiţii, altele cu o evidentă
tentă de ilegalitate ne-au
atras atenţia.
Panourile şantierului
ascund însă faptul că cei doi
investitori au executat
demolări după cum ăi taie
capul şi umblă inclusiv la
structura de rezistenţă a
vechii clădiri. ignorând total
raportul de expertiză tehnică
de calitate. Planurile
cadastrale pe care afaceriştii
şi-au fundamentat
documentaţia au un conţinut
neconform cu realitatea,
fiind vârâte, probabil, sub
nasul vreunui expert care a
întocmit un raport de
expertiză fără să se
deplaseze la faţa locului dar,
care, cu siguranţă a facut
niste precizari corecte, pe
care “investitorii strategici”
nu le pot respecta, ei
lucrând pe “realitatea
imaginară”: teren liber de
construcţii.
Pentru rezolvareaPentru rezolvareaPentru rezolvareaPentru rezolvareaPentru rezolvareasituaþiei s-asituaþiei s-asituaþiei s-asituaþiei s-asituaþiei s-a
format o comisieformat o comisieformat o comisieformat o comisieformat o comisieDesfăşurarea
operaţiunilor de demolare
fără autorizaţie şi fără acte
de proprietate a scărilor de
acces, a încăperii de sub
scări şi a platformei
pietonale a fost constatată în
data de 6 mai de către o
delegaţie a municipalităţii.
Membrii comisiei au discutat
cu contestatarii, la acea
vreme, ai proiectului şi au
constatat că se lucra în plin
la desfiinţarea construcţiilor,
însă nu au considerat că se
impunea a fi luată vreo
măsură. Ba dimpotrivă,
funcţionarii au încercat să
susţină, contrar evidenţelor,
că totul este legal, deşi atât
certificatul de urbanism, cât
şi autorizaţia de construire,
fuseseră semnate şi de
Ermina Pasăre, şeful
Serviciului de Urbanism din
cadrul Primăriei Tg-Jiu,
membră a delegaţiei, deci,
aceasta ştia cu certitudine că
acele documente nu
se referă la lucrări de
desfiinţare de
construcţii. Pare
normal, însă dacă
certificatul de
urbanism şi
autorizaţia de
construire au fost
eliberate în baza unor
acte false, care
prezentau terenul ca
fiind “liber de
construcţii”, cea ce
era vizibil fals, ei
înşisi călcând în acele
momete pe scările, platforma
pietonală şi în încăperea
care în acele documente se
spune că nu există.
DocumenteDocumenteDocumenteDocumenteDocumenteelocventeelocventeelocventeelocventeelocvente
De altfel, în certificatul de
urbanism nr. 654 din 10/04/
2008 constatăm că la punctul
4 litera b) nu se cere PAD,
adica proiect pentru
autorizarea desfiinţării de
construcţii, ci numai PAC,
adica proiect pentru
autorizarea construirii.
Aceasta confirmă supoziţia
că Ermina Pasare a utilizat
planurile cadastrale cu
omisiuni executate “la
comandă” de Paul Nistor. De
menţionat că Popescu
Cristian nu ar fi putut
prezenta nici acte de
proprietate pe ceea ce a
demolat, deoarece şi le-a
însuşit prin tranzacţii ilegale
însă toate astea pot fi
dovedite doar dacă vor fi
luate “la bani mărunţi” de
către procurori.
Parchetul de pe lângă
Judecătoria Târgu-Jiu
tergiversează soluţionarea
plângerii penale 2958/P/
2009, după două luni de la
depunerea acesteia nefiind
audiată nici măcar o
persoană.
Scandal de Gorj17 iulie4
UNIVERSITATEA LIBERÃINTERNAÞIONALÃ DIN MOLDOVA
II. Înscrie la II. Înscrie la II. Înscrie la II. Înscrie la II. Înscrie la MASTERAT absolvenþii cu diplomã universitarã la absolvenþii cu diplomã universitarã la absolvenþii cu diplomã universitarã la absolvenþii cu diplomã universitarã la absolvenþii cu diplomã universitarã laurmãtoarele departamente:urmãtoarele departamente:urmãtoarele departamente:urmãtoarele departamente:urmãtoarele departamente:
1. ªTIINÞE ECONOMICE: Politici economice în afaceriinternaþionale, Management ºi marketing, Gestiuneasistemului financiar bancar , Gestiunea sistemului deevidenta contabila si audit, Politici sociale europene ºisecuritate regionalã, Gestiunea turismului ºi serviciilorhoteliere, Politici economice în afaceri internaþionale, Studiiºi politici regionale.
Durata studiilor1 ½ ani.2. PSIHOLOGIE: Consiliere psihologicã, Psihologie socialã -50
locuri;Durata studiilor 2 ani3. ASISTENTA SOCIALA: Management ºi consiliere in asistenta
sociala, Managementul serviciilor sociale ºi de sãnãtate – 50 locuri;Durata studiilor 2 ani4. MEDICINÃ - Tehnologia industrialã a medicamentelor – 50
locuriDurata studiilor 2 ani
III. Înscrie la III. Înscrie la III. Înscrie la III. Înscrie la III. Înscrie la DOCTORAT în specializãrile: în specializãrile: în specializãrile: în specializãrile: în specializãrile:1. ªTIINÞE ECONOMICE - Economie ºi management -10 locuri - Economie mondiala, relaþii economice
internaþionale – 10 locuri2. ISTORIE - 10 locuriDurata studiilor 4 ani
IV. Primeºte prin transfer studenþi de la alte facultãþi autorizate ºiacreditate.
ÎNFIINÞAÎNFIINÞAÎNFIINÞAÎNFIINÞAÎNFIINÞATÃ PRIN H.G. REPUBLICII MOLDOVTÃ PRIN H.G. REPUBLICII MOLDOVTÃ PRIN H.G. REPUBLICII MOLDOVTÃ PRIN H.G. REPUBLICII MOLDOVTÃ PRIN H.G. REPUBLICII MOLDOVAAAAA NR. 676/ 16 octombrie 1992 ªI NR. 676/ 16 octombrie 1992 ªI NR. 676/ 16 octombrie 1992 ªI NR. 676/ 16 octombrie 1992 ªI NR. 676/ 16 octombrie 1992 ªI ACREDITACREDITACREDITACREDITACREDITAAAAATÃTÃTÃTÃTÃPRIN H.G. 995 DIN 16 IULIE 2002PRIN H.G. 995 DIN 16 IULIE 2002PRIN H.G. 995 DIN 16 IULIE 2002PRIN H.G. 995 DIN 16 IULIE 2002PRIN H.G. 995 DIN 16 IULIE 2002
DIPLOMELE SUNT LEGAL RECUNOSCUTE CONFORM LEGII 39/ 1999 DIN ROMÂNIADIPLOMELE SUNT LEGAL RECUNOSCUTE CONFORM LEGII 39/ 1999 DIN ROMÂNIADIPLOMELE SUNT LEGAL RECUNOSCUTE CONFORM LEGII 39/ 1999 DIN ROMÂNIADIPLOMELE SUNT LEGAL RECUNOSCUTE CONFORM LEGII 39/ 1999 DIN ROMÂNIADIPLOMELE SUNT LEGAL RECUNOSCUTE CONFORM LEGII 39/ 1999 DIN ROMÂNIAPUBLICAPUBLICAPUBLICAPUBLICAPUBLICATÃ ÎN MONITTÃ ÎN MONITTÃ ÎN MONITTÃ ÎN MONITTÃ ÎN MONITORULORULORULORULORUL OFICIAL OFICIAL OFICIAL OFICIAL OFICIAL ALALALALAL ROMÂNIEI NR. 1 ROMÂNIEI NR. 1 ROMÂNIEI NR. 1 ROMÂNIEI NR. 1 ROMÂNIEI NR. 1111111/ 18.03.1999 ªI 1/ 18.03.1999 ªI 1/ 18.03.1999 ªI 1/ 18.03.1999 ªI 1/ 18.03.1999 ªI AAAAATESTTESTTESTTESTTESTAAAAATÃ PENTRUTÃ PENTRUTÃ PENTRUTÃ PENTRUTÃ PENTRU
CALITCALITCALITCALITCALITAAAAATEATEATEATEATEA ÎNVÃÞÃMÂNTULUI UNIVERSIT ÎNVÃÞÃMÂNTULUI UNIVERSIT ÎNVÃÞÃMÂNTULUI UNIVERSIT ÎNVÃÞÃMÂNTULUI UNIVERSIT ÎNVÃÞÃMÂNTULUI UNIVERSITAR EUROPEAN DE CENTRULAR EUROPEAN DE CENTRULAR EUROPEAN DE CENTRULAR EUROPEAN DE CENTRULAR EUROPEAN DE CENTRUL DE STUDII ªI DE STUDII ªI DE STUDII ªI DE STUDII ªI DE STUDII ªICERCETÃRI EUROPENE DE LACERCETÃRI EUROPENE DE LACERCETÃRI EUROPENE DE LACERCETÃRI EUROPENE DE LACERCETÃRI EUROPENE DE LA VIENA, VIENA, VIENA, VIENA, VIENA, AUSTRIAAUSTRIAAUSTRIAAUSTRIAAUSTRIA
Centrul de Orientare şi selecţie pentru
studii al U.L.I.M. Tg-Jiu
Tg-Jiu, str. Eroilor, nr. 6, judeţul Gorj
Tel. 0253/214019; fax: 0253/211027
e-mail: [email protected]
I. Înscrie prin Centrul de Orientare ºi Selecþie pentru Studii alI. Înscrie prin Centrul de Orientare ºi Selecþie pentru Studii alI. Înscrie prin Centrul de Orientare ºi Selecþie pentru Studii alI. Înscrie prin Centrul de Orientare ºi Selecþie pentru Studii alI. Înscrie prin Centrul de Orientare ºi Selecþie pentru Studii alULIM Tg-Jiu absolvenþi ai liceelor cu diplomã de bacalaureat, prinULIM Tg-Jiu absolvenþi ai liceelor cu diplomã de bacalaureat, prinULIM Tg-Jiu absolvenþi ai liceelor cu diplomã de bacalaureat, prinULIM Tg-Jiu absolvenþi ai liceelor cu diplomã de bacalaureat, prinULIM Tg-Jiu absolvenþi ai liceelor cu diplomã de bacalaureat, prinselecþie de dosare la urmãtoarele selecþie de dosare la urmãtoarele selecþie de dosare la urmãtoarele selecþie de dosare la urmãtoarele selecþie de dosare la urmãtoarele facultãþi acreditate (cursuri ID ºi acreditate (cursuri ID ºi acreditate (cursuri ID ºi acreditate (cursuri ID ºi acreditate (cursuri ID ºiIFR) pentru sesiunea de varã ºi toamnã:IFR) pentru sesiunea de varã ºi toamnã:IFR) pentru sesiunea de varã ºi toamnã:IFR) pentru sesiunea de varã ºi toamnã:IFR) pentru sesiunea de varã ºi toamnã:
1. ªTIINÞE ECONOMICE:• Administrarea afacerilor (Business si Administrare) - 40 locuri• Contabilitate - 40 locuri• Finanþe ºi bãnci - 40 locuri• Relaþii economice internaþionale - 40 locuriDurata studiilor 3 ½ ani.
2. PSIHOLOGIE ªI ASISTENÞà SOCIALÕ Psihopedagogie - 50 locuri• Asistenþã Socialã - 50 locuriDurata studiilor 3 ½ ani
3. JURNALISM ªI COMUNICARE PUBLICÕ Jurnalism - 25 locuriDurata studiilor 3 ½ ani
4. INFORMATICà ªI INGINERIE• Tehnologii informaþionale – 25 locuriDurata studiilor 4 ani 5. MEDICINÕ Protecþia mediului – 25 locuri• Ecologie – 25 locuri Durata studiilor 3 ½6. ISTORIE ªI RELAÞII INTERNAÞIONALE• Relaþii internaþionale – 25 locuri• Istorie – 25 locuri• Politologie – 25 locuriDurata studiilor 3 ½ ani
ARE CELE MAI MICI TAXE LA FORMELE DE ÎNVÃÞÃMÂNT CE SE DESFêOARà ÎN CADRUL ACESTEIA ASTFEL:FACULTATE 350 EURO/AN; MASTERAT 400 EURO/AN; DOCTORAT 600-800 EURO/AN (în funcþie de specializare)
Scandal de Gorj17 iulie 9
prof. Vprof. Vprof. Vprof. Vprof. Vasile Gogoneaasile Gogoneaasile Gogoneaasile Gogoneaasile [email protected]
Astăzi, v-aş propune să pornim de la
premisa că mulţi oameni se simt
vinovaţi doar atunci când îi
învinovăţesc pe cei care nu iartă
imediat, dar cred că iertarea nu este
numai un act unilateral de voinţă, în
care ne suprimăm emoţiile, ci este un
sentiment al întregii noastre fiinţe, care
cere participarea tuturor puterilor
noastre sufleteşti: inimă, inteligenţă,
voinţă şi înţelegere. Tocmai de aceea,
cine sare peste etapele transformării
emoţionale şi ale vindecării, nu face
decât să panseze o rană infectată, care
poate sfârşi prin a se infecta şi mai rău,
diagnosticându-se o maladie incurabilă.
În multe privinţe, simţirea mâniei şi
simţirea lăuntrică a nedreptăţii fac
parte din procesul iertării, dar, cred că
este nevoie de timp, şi pentru
vindecare şi pentru iertare, pentru că
nu trebuie să forţăm „linia” destinului,
adică, ceea ce se petrece în noi, mai
ales că e mare nevoie să discernem
între simţirea mâniei şi dorinţa de
răzbunare, invocând fantasmele legate
de „dreptatea” pe care trebuie să ne-o
facem singuri. Mai sunt şi unii care
consideră că mânia poate fi o emoţie
sănătoasă, o putere a sufletului pe care
Dumnezeu ne-a dat-o ca să ne putem
apăra integritatea, dar, în opinia mea,
nu mânia este păcatul, ci ura şi patimile
pe care le poate ea stârni în fiinţa
noastră, iar acest lucru mă ajută să fac
mereu trimitere la Blaise Pascal, cel
care considera că măreţia omului
decurge din însăşi mizeria lui, cu alte
cuvinte, din conştiinţa căderii sale
ontologice la nivelul naturii animale,
ceea ce face ca fiinţa omenească să nu
fie niciodată satisfăcută de starea ei, şi
nici nu este, atâta timp cât nu-şi va fi
regăsit veritabila ei natură, care este
divină, după chipul şi asemănarea
Creatorului! Mi se pare că un astfel de
om s-ar afla în situaţia unui bolnav care,
crezând că şi-a regăsit sănătatea, ar
întrerupe tratamentul înainte de
vindecarea completă, ceea ce ar
conduce, desigur, la o recidivă a bolii şi
la agravarea ei, cel bolnav pierzând,
astfel, chiar şi efectele pozitive obţinute
până atunci. Tot aşa, cel angajat pe
calea vindecării spirituale, a iertării,
oricare ar fi nivelul mai mult sau mai
puţin înalt pe care îl va fi atins, trebuie
să păstreze în permanenţă conştiinţa
vie şi neadormită a propriei sale
slăbiciuni, cu alte cuvinte, a dublei sale
imperfecţiuni, în acelaşi timp personală
şi ontologică, câtă vreme cunoaşterea
exactă a răului de care suferim
condiţionează întreg procesul
vindecării prin terapia iertării. Cred că
important este să luăm decizia de a nu
mai urma calea autodemolatoare a
răzbunării, în nici un fel, din moment
ce răzbunarea este inutilă şi
devastatoare, dacă simţim nevoia să
realizăm o pace lăuntrică, emoţională,
trecând prea uşor peste amănuntul că
iertarea nu înseamnă scuzare pripită,
iar a scuza înseamnă a nu-l considera
responsabil pe cel care ne-a umilit.
Nimeni nu este scutit de rănile
provocate de frustrări, de deziluzii, de
preocupări, de răni datorate iubirii, de
trădări, iar pe aceste coordonate, de
multe ori vedem că apar conflicte în
cadrul cuplurilor, al familiilor, între
persoanele divorţate, între părinţi şi
copii, între fraţi, între patroni şi angajaţi,
între prieteni, între vecini şi între
naţiuni. Cred că toţi avem nevoie de a
ierta şi de a fi iertaţi în anumite
momente, pentru a restabili pacea şi
relaţiile cu ceilalţi şi pentru a putea să
trăim împreună. Indiscutabil, când
cineva ne face un rău, fără voia lui sau
fără să ştie, nu are de ce să ne ceară
iertare, dar trebuie să ne ceară scuze.
Iar, dacă a vrut să ne facă rău, atunci
nu mai e vorba de scuze, cu atât mai
mult cu cât şi tendinţa de a-l scuza pe
cel care ne-a ofensat se bazează pe
circumstanţele atenuante oferite de
trecutul său, dincolo de alte
circumstanţe legate de gradul de
rudenie, astfel încât, orice vină, fie şi
explicabilă, nu poate fi scuzabilă,
pentru că ea poate fi doar iertată.
Atunci când Moise Îl ruga pe
Dumnezeu să ierte poporul Său, Acesta
îi răspunde, descoperindu-i că este
„Iahve, Iahve, Dumnezeu iubitor de
oameni, milostiv, îndelung răbdător,
plin de îndurare şi de dreptate, Care
păzeşte adevărul şi arată milă la mii de
neamuri: care iartă vina şi răzvrătirea şi
păcatul, dar nu lasă nepedepsit pe cel
ce păcătuieşte” (Ieşire 34, 6-7), ceea ce
ne conduce la ideea că iertarea nu este
ajuns la concluzia că din cauza
orgoliului se întâmplă această omisiune
voită, dar, desigur, numai dacă omul se
încumetă să concluzioneze,
extrapolând ceea ce cunoaşte despre
sine, iar în contextul orgoliului limitativ
şi frustrant, a cere iertare devine ceva
foarte complicat, pentru că, nu-i a?a, de
ce să ne pară rău pentru o situa?ie în
care nu am gre?it, de ce să acceptăm
existen?a unui alt adevăr decât al
nostru, de ce să ne complicăm cu
no?iuni diferite pentru regret ?i
respectiv compasiune, când am putea
să eficientizăm ceea ce ni se pare a fi
propriul adevăr?
Fără îndoială, persoana care iartă,
prin forţa lucrurilor trebuie să-şi
asume în mod liber alegerea pe care
a făcut-o, fără a pretinde ceva de la
cel pe care îl iartă, mai ales dacă ştim
că putem să ne dorim să fim iubiţi de
cei din jur, în ciuda faptelor noastre
reprobabile, dar nu le putem pretinde
aceeaşi atitudine din partea lor.
Iertarea se acordă, se solicită, dar nu
se pretinde la modul imperativ, mai
ales că prin logica argumentării, ea nu
înseamnă renunţare la ceea ce ni se
cuvine şi nu exclude dreptatea! Ştim
destul de bine că un hoţ iertat nu este
scutit de a restitui păgubaşului cele
furate, ceea ce denotă că iertarea nu
anulează consecinţele unei fapte rele
sau ale unui cuvânt nepotrivit,
aruncat la mânie, mai ales dacă ni se
solicită faptul că iertarea în sine, nu
este numai un act de dreptate, ci o
faptă de iubire pentru reabilitarea
celui vinovat. Aceasta înseamnă a nu-
l confunda pe răufăcător cu fapta sa,
ci, a urî păcatul, iubindu-l pe cel
păcătos! Prin jertfa Sa pe cruce,
Mântuitorul a condamnat păcatul
care ne locuieşte, a făcut dreptate,
dar nu ne-a condamnat împreună cu
păcatul, semn că uneori, pentru noi,
muritorii, iertarea nu ne transformă
substanţial, aşa cum ne dorim,
înlăuntrul fiinţei noastre! Poate că
atunci când iertăm, se întâmplă, cu
adevărat, ceva extraordinar, dar
numai cu acela care iartă, nu în
aceeaşi măsură şi cu cel iertat. Acesta
poate conştientiza şi el minunea, îşi
poate schimba atitudinea sau
comportamentul, dar puterea iertării
se manifestă înlăuntrul nostru,
deoarece pe noi ne vindecăm, nouă
ne dăm pacea, nouă ne dăm puterea
să ne rugăm pentru celălalt, iar în
acest fel, vom realiza că pentru a
ierta, fără a evalua împăcarea cu noi
înşine, nu trebuie să căutăm doar
împăcarea cu ceilaţi!
sinonimă cu împăcarea, pentru că se
referă doar la fapta care a deteriorat
relaţia firească. Împăcarea este o
urmare a iertării, dar poate să nu aibă
loc, iar dacă după acordarea iertării,
simţim că prin împăcare relaţia noastră
nu ar creşte în profunzime, e mai bine
să renunţăm, pur şi simplu, pentru
păstrarea păcii în spaţiul fizic şi
sufletesc. Se întâmplă, din nefericire, ca
mulţi oameni să se împace fără a-şi
ierta unii altora ofensele, ca să nu mai
„dezgroape morţii”, cum se spune, dar
fără recunoaşterea şi conştientizarea
suferinţelor pe care le-au produs mai
deunăzi sau pe care le-au suferit în
momente greu de suportat, nu există
împăcare adevărată, mai ales dacă
avem în vedere că adevărul trebuie
rostit sincer şi adânc rostuit! Împăcarea
presupune iertare, iar iertarea
presupune rostirea adevărului,
recunoaşterea lui, mai ales că iertarea
nu se impune prin argumentul forţei, ci,
prin forţa argumentului, câtă vreme
socotim că iertarea este o lucrare a
iubirii de aproapele nostru. Până la
urmă, de ce să nu iertăm? Oare, e atât
de greu să lăsăm de la noi, să fim mai
îngăduitori şi să privim lumea din
unghiuri diferite? Să ne punem această
întrebare zi de zi, privindu-ne în
oglinda sufletului, şi poate vom vedea
că rezultatele nu vor întârzia să apară!
Capacitatea iertării umane este tot mai
greu de descifrat, mai ales dacă avem
în vedere fiecare om, cu concepţiile lui,
unele mai bune, altele mai rele, dar
dacă vom lupta ca să le schimbăm, cu
siguranţă că am trăi într-o lume mai
bună!
De multe ori, ne place să credem că
iertarea poate sta la baza unei filosofii
de via?ă ?i că, cel pu?in teoretic, stă
chiar la baza civiliza?iei cre?tine.
Pentru mulţi oameni, cred că “non-
apology apology” este o expresie care,
a?a cum sigur deduceţi, se referă la a
spune “îmi pare rău că v-a?i sim?it
ofensat, inten?ia mea era doar să vă
informez; nu obi?nuiesc să fiu
nepoliticos, ?i sunt sigur ca nici
dumneavoastră nu v-a?i fi supărat fără
motiv”, deci, sigur este vorba de o
neîn?elegere, iar în particular, poate m-
am gândit că felul meu de a rezolva
disputele de orgoliu se încadrează, de
cele mai multe ori, în acest tipar care
nu poate fi unul rigid. Ca un paradox,
mai ştiu că orgoliosul se va sim?i
ofensat după primul moment de
încălcare a orgoliului ?i va ac?iona în
consecin?ă, de multe ori împotriva
logicii, fără a se recunoaşte, în schimb,
în rolul orgoliosului. De multe ori, am
DAR, OARE, ESTE POSIBILÃ ªI OÎMPÃCARE CU GÂNDUL IERTÃRII?
Scandal de Gorj17 iulie10
Investitorii de la Crasna,
Neli MateiNeli MateiNeli MateiNeli MateiNeli [email protected]
Afacerea Obºtea deAfacerea Obºtea deAfacerea Obºtea deAfacerea Obºtea deAfacerea Obºtea deMoºneni Crasna DealMoºneni Crasna DealMoºneni Crasna DealMoºneni Crasna DealMoºneni Crasna Deal
ºi Vºi Vºi Vºi Vºi Vale- SC Cinemarale- SC Cinemarale- SC Cinemarale- SC Cinemarale- SC CinemarConstruct SRLConstruct SRLConstruct SRLConstruct SRLConstruct SRL
Bucureºti a pus pe jarBucureºti a pus pe jarBucureºti a pus pe jarBucureºti a pus pe jarBucureºti a pus pe jarautoritãþile judeþeneautoritãþile judeþeneautoritãþile judeþeneautoritãþile judeþeneautoritãþile judeþene
dupã ce sãptãmânaluldupã ce sãptãmânaluldupã ce sãptãmânaluldupã ce sãptãmânaluldupã ce sãptãmânalulnostru a dezvãluit înnostru a dezvãluit înnostru a dezvãluit înnostru a dezvãluit înnostru a dezvãluit în
numãrul trecut detaliinumãrul trecut detaliinumãrul trecut detaliinumãrul trecut detaliinumãrul trecut detaliidespre modul dubiosdespre modul dubiosdespre modul dubiosdespre modul dubiosdespre modul dubios
prin care firma a intratprin care firma a intratprin care firma a intratprin care firma a intratprin care firma a intratîn posesia a 17 hectareîn posesia a 17 hectareîn posesia a 17 hectareîn posesia a 17 hectareîn posesia a 17 hectare
de teren protejat prinde teren protejat prinde teren protejat prinde teren protejat prinde teren protejat prinprogramul europeanprogramul europeanprogramul europeanprogramul europeanprogramul european
„Natura 2000” ºi de pe„Natura 2000” ºi de pe„Natura 2000” ºi de pe„Natura 2000” ºi de pe„Natura 2000” ºi de pecare urmeazã a secare urmeazã a secare urmeazã a secare urmeazã a secare urmeazã a se
exploata granit la 500exploata granit la 500exploata granit la 500exploata granit la 500exploata granit la 500de metri depãrtare dede metri depãrtare dede metri depãrtare dede metri depãrtare dede metri depãrtare de
gospodãriilegospodãriilegospodãriilegospodãriilegospodãriileoamenilor din zonã.oamenilor din zonã.oamenilor din zonã.oamenilor din zonã.oamenilor din zonã.În timp ce capeteleÎn timp ce capeteleÎn timp ce capeteleÎn timp ce capeteleÎn timp ce capetele
luminate de la judeþluminate de la judeþluminate de la judeþluminate de la judeþluminate de la judeþîncearcã sãîncearcã sãîncearcã sãîncearcã sãîncearcã sã
descâlceascã situaþia,descâlceascã situaþia,descâlceascã situaþia,descâlceascã situaþia,descâlceascã situaþia,dinspre firmadinspre firmadinspre firmadinspre firmadinspre firma
bucureºteanã miroasebucureºteanã miroasebucureºteanã miroasebucureºteanã miroasebucureºteanã miroasea þeapã, mai mulþia þeapã, mai mulþia þeapã, mai mulþia þeapã, mai mulþia þeapã, mai mulþi
creditori îmbulzindu-creditori îmbulzindu-creditori îmbulzindu-creditori îmbulzindu-creditori îmbulzindu-se deja sã-ºise deja sã-ºise deja sã-ºise deja sã-ºise deja sã-ºi
recupereze banii de larecupereze banii de larecupereze banii de larecupereze banii de larecupereze banii de lasocietatea care a intratsocietatea care a intratsocietatea care a intratsocietatea care a intratsocietatea care a intrat
în insolvenþã.în insolvenþã.în insolvenþã.în insolvenþã.în insolvenþã.
AAAAAvize pevize pevize pevize pevize pebandã rulantãbandã rulantãbandã rulantãbandã rulantãbandã rulantã
Contractul de concesiune
încheiat între Cinemar şi
Obştea Crasna datează din
noiembrie 2008 şi are ca
obiect concesionarea a 17,4
ha de teren pentru
explorare şi exploatare pe o
perioada de 29 de ani la un
preţ de 10.000 de euro pe an
pentru folosinţă sau 20.000
de euro anual pentru
cantităţile exploatate. Deşi la
prima vedere se pare că
obştea a dat lovitura, iar
membrii săi vor avea numai
de câştigat din această
afacere, pagubele care deja
au început să se înregistreze
vor depăşi cu mult
beneficiile.
Lucrurile au mers strună
pentru firma bucureşteană
chiar de când s-a decis să
facă afaceri în Gorj, lucru
care ridică semne de
întrebare cu privire la
amabilitatea tuturor
autorităţilor implicate. În
primul rând, Cinemar a
obţinut un preţ foarte bun la
negocierea contractului,
banii pe care trebuie să-i
plătească anual putând fi
câştigaţi doar din câteva zeci
de maşini de granit exploatat
din cariera pe care urmează
să o înfiinţeze. Preşedintele
Obştei Crasna, Dorel
Popescu, a evitat să semneze
contractul pasând
responsabilitatea
primvicepreşedintelui
Eugenie Niţescu, a
secretarului Dumitru
Stoicoiu şi casierului
Gheorghe Moraru. Poate că
preşedintele obştei a vrut să
evite să fie huiduit de către
concetăţeni, sau a realizat că
ceva nu miroase a bine şi a
vrut să ocolească implicarea
în această poveste. Cert este
că, după câteva luni de la
semnarea contractului,
Popescu şi-a pus semnătura
pe un act oficial şi a avizat
favorabil executarea de către
Cinemar a lucrărilor de
exploatare granit, precum şi
folosirea căilor de acces,
destinate acestei activităţi,
pe teritoriul Obştei Crasna
Deal şi Crasna Vale.
Agenţia Naţională pentru
Resurse Minerale a eliberat,
la doar câteva zile de la
semnarea contractului,
permis de exploatare care-i
permite firmei Cinemar să
exploateze 220.000 de tone
de granit industrial şi pentru
construcţii în perimetrul
concesionat de la obşte,
permisul fiind valabil până la
începutul lunii decembrie
2009.
La începutul anului,
Consiliul Judeţean Gorj
eliberează societăţii
bucureştene certificat de
urbanism, urmând ca
aceasta să obţină toate
avizele necesare pentru
obţinerea autorizaţiei de
construire a staţiei de
sortare-concasare.
Decimarea pãduriiDecimarea pãduriiDecimarea pãduriiDecimarea pãduriiDecimarea pãduriicu acordul Mediuluicu acordul Mediuluicu acordul Mediuluicu acordul Mediuluicu acordul MediuluiAutorităţile de al căror
accept mai era nevoie pentru
ca firma să-şi atingă scopul s-
au arătat extrem de dispuse
să colaboreze cu aceasta
făcând tot posibilul să-i
mulţumească pe
„investitori”.
Deşi Cinemar Construct a
concesionat de la obşte 17,4
ha, a cerut acordul pentru
defrişare doar pentru 0,98
ha, recurgând astfel la o
chichiţă care să-i fie
favorabilă. Conform legii,
pentru defrişări care
depăşesc un hectar este
necesar avizul Ministerelor
Mediului şi Agriculturii, iar
firma care face defrişarea
este obligată să
reîmpădurească alte
suprafeţe mai mari. Ocolul
Sivilc Novaci a acceptat, în
mai a.c., tăierea copacilor pe
o suprafaţă de 0,98 ha, iar
Agenţia de Protecţia
Mediului Gorj s-a grăbit şi ea
să accepte acelaşi lucru, cu
toate că terenul vizat face
parte dintr-un program
european de protejare a
naturii. Acordul de mediu
dat de APM este o dovadă
Scandal de Gorj17 iulie 11
þepari de meseriede prostie crasă şi
incompetenţă, demonstrând
că agenţia eliberează astfel
de acorduri fără să se mai
obosească nici măcar să
modifice datele de pe
contractul tip pe care-l
deţine în calculator. Astfel,
conform acordului, la baza
emiterii lui stă: „Dovada
anunţ public privind decizia
de emitere a acordului de
mediu pentru scoaterea
definitivă cu defrişare a
terenului în suprafaţă de
1,2316 ha, în vederea
extinderii carierei Dealul
Pleşa”(!). De menţionat este
faptul că fusese solicitat
acordul pentru scoatere
temporară din fondul
forestier, nu definitiv, a unei
suprafeţe de 0,98 ha şi nu
1,2316 ha, în Obştea Crasna,
nu în Dealul Pleşa.
Un alt document care stă
la baza elaborării acordului
de mediu ar fi „contractul de
închiriere nr. 446 din
25.01.2008 încheiat cu
proprietarul terenului
Obştea Gornăcel”. Contactul
încheiat între Cinemar
Construct şi Obştea Crasna,
în niciun caz Gornăcel, are
numărul 1512/24.11.2008 şi
este unul de concesionare,
nu de închiriere. Date
despre diferenţele majore
dintere un contract de
închiriere şi unul de
concesionare găsesc
„specialiştii” APM în orice
manual elementar de drept
civil.
Ca şi când nu era de
ajuns şi mai trebuia încă o
dovadă de prostie, la baza
aceluiaşi acord stă şi:
„Acordul de principiu pentru
transportul cu mijloace auto
pe drumurile comunale,
eliberat de primăria oraşului
Bumbeşti-Jiu” (!?). Având în
vedere greşelile grosolane
pe care APM Gorj le-a făcut
într-un act oficial acesta ar
trebui să fie considerat nul
de drept.
Societate fãrã nume,Societate fãrã nume,Societate fãrã nume,Societate fãrã nume,Societate fãrã nume,investesc în Crasnainvestesc în Crasnainvestesc în Crasnainvestesc în Crasnainvestesc în CrasnaAcuta durere în cot a
APM faţă de soarta terenul
pe care urmează să fie
amplasată staţia de
concasare-sortare din Crasna
mai este încă o dată
demonstrată printr-un anunţ
dintr-un ziar local prin care
agenţia aduce la cunoştiinţă
publicului interesat că
investiţia făcută în zona
amintită nu se supune
evaluării impactului asupra
mediului. Deşi a reuşit
performanţa de a ticlui
câteva rânduri fără greşeli
APM-ul dă cu oiştea în gard
când vine vorba de firma
investitoare numind-o „S.C.
SRL cu sediul în comuna
Berceni, sat Berceni”. Pe
lângă faptul că profesioniştii
de la agenţie au uitat numele
firmei la care dădeau pe
mână soarta câtorva hectare
de teren din Crasna, mai este
o problemă şi cu sediul
social al acesteia, care nu
coincide în toate actele
întocmite. În contractul de
concesiune el se află în
Bucureşti, Calea 13
septembrie, în anunţul APM
în comuna Berceni, iar în
acordul dat de Mediu în
Bucureşti, str. Huedin. N-au
contat neconcordanţele atâta
timp cât obiectivul final
trebuia atins cu orice preţ.
Chiar şi Primăria Crasna
a cedat „farmecelor”
afaceriştilor bucureşteni,
emiţând toate avizele de
care firma avea nevoie.
Iniţial, a fost de acord ca
Cinemar să folosească
drumul care merge la
viitoarea carieră, susţinând
că aducţiunea cu apă a
comunei nu va avea de
suferit. De fapt maşinile de
mare tonaj trec chiar peste
conducta de apă, iar
pământul a început deja să
se taseze fiind o chestiune
de timp până când aceasta
se va sparge. În plus, casele
oamenilor au început să
crape de la trepidaţiile
produse de mastodonţii pe
roţi care au cărat, până
acum, doar copacii tăiaţi.
Localnicii s-au revoltat, iar
primăria a fost nevoită să
ceară ajutorul consiliului
judeţean să se implice în
rezolvarea conflictului iscat.
Marele investitor deMarele investitor deMarele investitor deMarele investitor deMarele investitor dela Crasna, la Crasna, la Crasna, la Crasna, la Crasna, þepar-þepar-þepar-þepar-þepar-
falimentar defalimentar defalimentar defalimentar defalimentar deBucureºtiBucureºtiBucureºtiBucureºtiBucureºti
Între timp SC Cinemar
Construct SRL îşi vede
liniştită de treabă. A defrişat
deja aproape 2 hectare de
pădure, deşi au aviz doar
0.98 ha şi speră să se
îmbogăţească din afacerea
de la Crasna. De fapt,
societatea are mare nevoie
de o minune pentru că în
ceea ce o priveşte s-a
deschis procedura de
insolvenţă şi se află pe mâna
unui lichidator judiciar. O
altă societate comercială
care a prestat servicii de
transport pentru Cinemar a
cerut falimentul acesteia,
după ce nu şi-a primit banii
pentru munca prestată. La
un moment dat, înainte de a
cere falimentul, patronul
firmei ajunsese cu directorul
general al Cinemar, Marius
Ciontoiu, la o înţelegere:
ultimul îi ceda un utilaj
achiziţionat în leasing a cărei
valoare ar fi stins datoria, iar
primul ar fi continuat să
plătească ratele considerând
afacerea încheiată. În
momentul în care creditorul
s-a deplasat la locul de unde
i se spusese să ridice utilajul
acesta dispăruse, aşa că
omul a cerut falimentul
Cinemar.
La masa credală s-au
înscris şi alţii: Direcţia
Generală de Taxe şi Impozite
Locale a sectorului 4,
Autoritatea de Valorificare a
Activelor Statului,
Administraţia Finanţelor
Publice din sectorul 4
Bucureşti, Direcţia Generală
a Finanţelor Publice Ilfov.
Reprezentanţii Cinemar
au solicitat firmei de
lichidare să nu înceapă
reorganizarea judiciară
pentru că deţin un strălucit
plan de afaceri care îi va
ajuta să-şi achite toate
datoriile în termen de 3 ani
de zile. Marele plan de
afaceri este tocmai cariera
de piatră pe care vor să o
deschidă pe terenul
concesionat de la Obştea
Crasna.
Având în vedere că
nimeni nu se îmbogăţeşte
din afaceri cinstite în
România, oare de ce e în
stare Cinemar-ul să facă
pentru a scăpa de faliment şi
de datorii? Această întrebare
ar trebui să şi-o pună cei
care încă se mai gândesc să
emită autorizaţie de
construcţie pentru ca
societatea să se poată apuca
de treabă.
Scandal de Gorj17 iulie12
Morega a „mutat” PartidulConservator la PNL
Preşedintele Partidului
Naţional Liberal Gorj,
deputatul Dan Ilie Morega, a
anunţat noi achiziţii în
formaţiunea liberală pe care
o conduce, imediat ce de la
Bucureşti, de la conducerea
centrală, i s-a dat undă verde
pentru a-şi construi o echipă
aşa cum şi-o doreşte în
scopul de a obţine o
credibilitate cât mai ridicată
şi un scor electoral cât mai
bun pentru formaţiunea
liberală din judeţul nostru.
Astfel, fostul preşedinte
al Partidului Conservator,
Valentin Mogoe, împreună
cu alţi 17 membri
demisionaţi din Partidul
Conservator, au trecut la
Partidul Naţional Liberal.
Faţă de această situaţie,
Morega a precizat, într-o
conferinţă de presă, faptul că
„3 viceprimari conservatori,
care vor rămâne sub
anonimat, împreună cu alţi
17 membri ai PC-ului au
adoptat doctrina liberală”.
Valentin Mogoe a condus
conservatorii gorjeni până în
anul 2004, atunci când în
sânul acestei formaţiuni
politice a „aterizat”
Pantelimon Manta, care prin
anumite jocuri de culise l-a
dat la o parte pe Mogoe,
ulterior conservatorii
lămurindu-se ce hram poartă
Manta.
PNL, transformat dePNL, transformat dePNL, transformat dePNL, transformat dePNL, transformat deMorega în magnetMorega în magnetMorega în magnetMorega în magnetMorega în magnet
politicpoliticpoliticpoliticpoliticDespre motivele venirii la
liberali a demisionarilor PC-
işti, Morega a afirmat:
„Conservatorii înscrişi astăzi
la PNL au plecat din partid
nemulţumiţi de modul în
care a funcţionat alianţa cu
PSD-ul”. Totodată, deputatul
Morega i-a promis lui
Valentin Mogoe şi o funcţie
în partid. „Probabil de
preşedinte al Consiliului de
Onoare şi Arbitraj, funcţia
care vine imediat după cea
de preşedinte al
organizaţiei”. Ca atare,
funcţia promisă lui Mogoe
este una dintre cele mai
importante din cadrul
formaţiunii liberale gorjene.
Cu toate că a părăsit de
multă vreme Partidul
Conservator, răstimp în care
s-a ferit a mai face politică,
Valentin Mogoe mărturiseşte
că a urmărit cu îndeaproape
ceea ce se întâmplă în viaţa
politică gorjeană. Vizavi de
ceea ce l-a determinat să facă
o asemenea mişcare, Mogoe
a declarat că a venit în PNL
datorită modului performant
în care Dan Ilie Morega a
condus această
formaţiune
politică.
Alt grupAlt grupAlt grupAlt grupAlt grupconservatorconservatorconservatorconservatorconservator
la liberalila liberalila liberalila liberalila liberaliDupă venirea
lui Mogoe şi a
grupului său în
rândul liberalilor,
un alt grup
conservator este
aşteptat de Morega să vină în
formaţiunea liberală. Despre
primul grup, Radu Leonard,
fost vicepreşedinte al PC, a
declarat că „cei 17 plecaţi la
PNL nu fac parte din grupul
nostru”. Prin urmare, cei 17
conservatori înscrişi la
Partidul Naţional Liberal nu
fac parte din grupul de 29 de
persoane care au demisionat
odată cu mine săptămâna
trecută”. Demisionarii au
avut o şedinţă marţi seara şi
au discutat variantele
politice oferite şi spre ce
partid să îşi îndrepte paşii,
însă nu s-a luat nicio decizie
tranşantă, deoarece nu s-au
strâns toţi, unii dintre cei
implicaţi în această situaţie
fiind plecaţi în concedii.
Având în vedere şi aceste
aspecte, fostul
vicepreşedinte conservator,
Radu Leonard, a previzionat
că „Şi noi tot spre PNL
înclinăm balanţa.”
Alin StroiaAlin StroiaAlin StroiaAlin StroiaAlin [email protected]