singur împotriva tuturor de gorjcmyk scandal singur împotriva tuturor • anul v•numarul 242...

CMYK

ScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalSingur împotriva tuturor

• Anul V•Numarul 242 (313) • 5 - 11 iunie • 12 pagini• 90 bani (9000 lei) • Apare vineride Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorj

Armeanca SRL a fãcut afaceri„beton” cu Complexul Turceni

Încã un dosar penal pe numele puºcãriabilului SurupãceanuÎncã un dosar penal pe numele puºcãriabilului SurupãceanuÎncã un dosar penal pe numele puºcãriabilului SurupãceanuÎncã un dosar penal pe numele puºcãriabilului SurupãceanuÎncã un dosar penal pe numele puºcãriabilului Surupãceanu

Procurorii DNAcerceteazãafacerile firmelorcãpuºã TutoMobili ºi Uniflex

p a g

4-5

În cazul judecãrii faptelor de corupþie comise de deputatul PSD,În cazul judecãrii faptelor de corupþie comise de deputatul PSD,În cazul judecãrii faptelor de corupþie comise de deputatul PSD,În cazul judecãrii faptelor de corupþie comise de deputatul PSD,În cazul judecãrii faptelor de corupþie comise de deputatul PSD,Mugurel Surupãceanu ºi de fostul director al CE TMugurel Surupãceanu ºi de fostul director al CE TMugurel Surupãceanu ºi de fostul director al CE TMugurel Surupãceanu ºi de fostul director al CE TMugurel Surupãceanu ºi de fostul director al CE Turceni, Dumitruurceni, Dumitruurceni, Dumitruurceni, Dumitruurceni, DumitruCristea, lucrurile par sã se miºte destul de repede, Înalta Curte deCristea, lucrurile par sã se miºte destul de repede, Înalta Curte deCristea, lucrurile par sã se miºte destul de repede, Înalta Curte deCristea, lucrurile par sã se miºte destul de repede, Înalta Curte deCristea, lucrurile par sã se miºte destul de repede, Înalta Curte de

Casaþie ºi Justiþie (ÎCCJ) stabilind deja primul termen pentru data de 25Casaþie ºi Justiþie (ÎCCJ) stabilind deja primul termen pentru data de 25Casaþie ºi Justiþie (ÎCCJ) stabilind deja primul termen pentru data de 25Casaþie ºi Justiþie (ÎCCJ) stabilind deja primul termen pentru data de 25Casaþie ºi Justiþie (ÎCCJ) stabilind deja primul termen pentru data de 25iunie, deºi DNA au sesizat instanþa în urmã cu doar douã sãptãmâni.iunie, deºi DNA au sesizat instanþa în urmã cu doar douã sãptãmâni.iunie, deºi DNA au sesizat instanþa în urmã cu doar douã sãptãmâni.iunie, deºi DNA au sesizat instanþa în urmã cu doar douã sãptãmâni.iunie, deºi DNA au sesizat instanþa în urmã cu doar douã sãptãmâni.

Scandal de Gorj5 iunie2

SCANDAL DE GORJ

Responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilor

publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004

DirectorDirectorDirectorDirectorDirector

Redactor ºefRedactor ºefRedactor ºefRedactor ºefRedactor ºef

TTTTTehnoredactareehnoredactareehnoredactareehnoredactareehnoredactareClaudiu RadaClaudiu RadaClaudiu RadaClaudiu RadaClaudiu Rada

[email protected]

RedactoriRedactoriRedactoriRedactoriRedactori

wwwwwwwwwwwwwww.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro

Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Calea EroilorCalea EroilorCalea EroilorCalea EroilorCalea Eroilor - - - - - Hotel GorjHotel GorjHotel GorjHotel GorjHotel Gorj, , , , , et.1et.1et.1et.1et.11, cam 11, cam 11, cam 11, cam 11, cam 1101-1101-1101-1101-1101-1102102102102102TTTTTel: 0el: 0el: 0el: 0el: 02222253-53-53-53-53-222010222010222010222010222010; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]

ISSN1584-2630

Adrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian [email protected]

Mihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai [email protected]

Daniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel [email protected]

Neli MateiNeli MateiNeli MateiNeli MateiNeli [email protected]

Claudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu [email protected]

Tiparul executat de Prodcom Târgu Jiu

SC Complex Hotelier Gorjul SASC Complex Hotelier Gorjul SASC Complex Hotelier Gorjul SASC Complex Hotelier Gorjul SASC Complex Hotelier Gorjul SA angajeazã inginer angajeazã inginer angajeazã inginer angajeazã inginer angajeazã inginer, de preferinþã, de preferinþã, de preferinþã, de preferinþã, de preferinþãinginer constructor sau de instalaþii, care sã fi lucrat la proiecteinginer constructor sau de instalaþii, care sã fi lucrat la proiecteinginer constructor sau de instalaþii, care sã fi lucrat la proiecteinginer constructor sau de instalaþii, care sã fi lucrat la proiecteinginer constructor sau de instalaþii, care sã fi lucrat la proiecte

pentru obþinerea de fonduri nerambursabile sau în derulareapentru obþinerea de fonduri nerambursabile sau în derulareapentru obþinerea de fonduri nerambursabile sau în derulareapentru obþinerea de fonduri nerambursabile sau în derulareapentru obþinerea de fonduri nerambursabile sau în derulareaacestora. Vârsta maximã 35 de ani, fiind admiºi ºi tineriacestora. Vârsta maximã 35 de ani, fiind admiºi ºi tineriacestora. Vârsta maximã 35 de ani, fiind admiºi ºi tineriacestora. Vârsta maximã 35 de ani, fiind admiºi ºi tineriacestora. Vârsta maximã 35 de ani, fiind admiºi ºi tineri

absolvenþi ai unei instituþii de profil, cunoscãtori ai unei limbiabsolvenþi ai unei instituþii de profil, cunoscãtori ai unei limbiabsolvenþi ai unei instituþii de profil, cunoscãtori ai unei limbiabsolvenþi ai unei instituþii de profil, cunoscãtori ai unei limbiabsolvenþi ai unei instituþii de profil, cunoscãtori ai unei limbide circulaþie internaþionalã.de circulaþie internaþionalã.de circulaþie internaþionalã.de circulaþie internaþionalã.de circulaþie internaþionalã.

SC Complex Hotelier Gorjul SA angajeazã instalatori cuSC Complex Hotelier Gorjul SA angajeazã instalatori cuSC Complex Hotelier Gorjul SA angajeazã instalatori cuSC Complex Hotelier Gorjul SA angajeazã instalatori cuSC Complex Hotelier Gorjul SA angajeazã instalatori cuexperienþã, inclusiv pensionari, se oferã contract de muncãexperienþã, inclusiv pensionari, se oferã contract de muncãexperienþã, inclusiv pensionari, se oferã contract de muncãexperienþã, inclusiv pensionari, se oferã contract de muncãexperienþã, inclusiv pensionari, se oferã contract de muncã

permanent.permanent.permanent.permanent.permanent.

SC Complex Hotelier Gorjul SA închiriazã spaþii (camere), laSC Complex Hotelier Gorjul SA închiriazã spaþii (camere), laSC Complex Hotelier Gorjul SA închiriazã spaþii (camere), laSC Complex Hotelier Gorjul SA închiriazã spaþii (camere), laSC Complex Hotelier Gorjul SA închiriazã spaþii (camere), lapreþuri convenabile, pentru sedii firme ºi alte activitãþi similare.preþuri convenabile, pentru sedii firme ºi alte activitãþi similare.preþuri convenabile, pentru sedii firme ºi alte activitãþi similare.preþuri convenabile, pentru sedii firme ºi alte activitãþi similare.preþuri convenabile, pentru sedii firme ºi alte activitãþi similare.

Informaþii suplimentare la sediul nostru din Tg-Jiu, CaleaInformaþii suplimentare la sediul nostru din Tg-Jiu, CaleaInformaþii suplimentare la sediul nostru din Tg-Jiu, CaleaInformaþii suplimentare la sediul nostru din Tg-Jiu, CaleaInformaþii suplimentare la sediul nostru din Tg-Jiu, CaleaEroilorEroilorEroilorEroilorEroilor, nr, nr, nr, nr, nr.6, et.1, cam.129, Hotel Gorj sau la telefoanele: 0253/.6, et.1, cam.129, Hotel Gorj sau la telefoanele: 0253/.6, et.1, cam.129, Hotel Gorj sau la telefoanele: 0253/.6, et.1, cam.129, Hotel Gorj sau la telefoanele: 0253/.6, et.1, cam.129, Hotel Gorj sau la telefoanele: 0253/

214010, 0253/214814, 0253/214822, 0762/607982214010, 0253/214814, 0253/214822, 0762/607982214010, 0253/214814, 0253/214822, 0762/607982214010, 0253/214814, 0253/214822, 0762/607982214010, 0253/214814, 0253/214822, 0762/607982


Cunosc, din pãcate, câteva personaje care se iubesc atât detare încât, din douã în douã minute, îºi strâng nodul de lacravatã ºi îºi spun în sinea lor, dar ºi cu voce tare, fãrã jenã:„Ce valoare am, sã moarã mama!”. Recunosc, pe câþiva dintreaceºtia îi suspectez cã ar avea oarece probleme psihice. Dar,vorba aia, sã moarã mama dacã vreunul dintre aceºtia mi-aprovocat mai mare jenã decât Mazilu, primarul de laCãrbuneºti. L-am privit pe acest personaj, într-o înregistrare areporterilor Gorj TV, pe care am revãzut-o de vreo trei ori, ºiam rãmas uimit cât de bine joacã teatru, cât de deºtept secrede, dar ºi cât de mult se iubeºte. Teatru a jucat ºi încampania electoralã de acum un an când plângea pe scenãatunci când se scremea sã spunã câteva cuvinte de râdeaucãrbuneºtenii cu mâna la burtã. De deºtept nu ºtiu cât e deºi,se dã mare poliglot ºi cam atât. Bãi, fraþilor, la cât de tare seiubeºte personajul pe sine, dacã l-ar fi cunoscut Narcis,personajul din mitologia elenã care s-a îndrãgostit de propriulchip, s-ar tãvãli în chinuri. Iniþial, am crezut cã pe individ chiaraºa îl cheamã Lãudãrescu, mai apoi m-am dumirit cã nu poatefi decât primarele de Cãrbuneºti într-un exces de narcisism ºiaroganþã. Pentru astfel de oameni se pot gãsi soluþii pentru a-ºi duce treaba la bun sfârºit: sã-ºi scoatã douã coaste ºi sãfacã asemeni cântãreþului Marilyn Manson.

Dar, trecând peste toate astea, consider cã atunci cândcineva se hotãrãºte sã se afiºeze public, în orice posturã, decandidat, de director, de primar, etc. o minimã decenþã ºi, dece nu, regulile elementare de igienã impun sã-ºi taie unghiile.Mãcar atât, cã de restul ne ocupãm noi.

Poliglot ºi atât!

Închiriez spaþii pentru activitãþiÎnchiriez spaþii pentru activitãþiÎnchiriez spaþii pentru activitãþiÎnchiriez spaþii pentru activitãþiÎnchiriez spaþii pentru activitãþicomerciale, de producþie ºi altelecomerciale, de producþie ºi altelecomerciale, de producþie ºi altelecomerciale, de producþie ºi altelecomerciale, de producþie ºi alteleîn imobil situat în Târgu Jiu, strîn imobil situat în Târgu Jiu, strîn imobil situat în Târgu Jiu, strîn imobil situat în Târgu Jiu, strîn imobil situat în Târgu Jiu, str.....

9 Mai, nr9 Mai, nr9 Mai, nr9 Mai, nr9 Mai, nr. 25. T. 25. T. 25. T. 25. T. 25. Telefon: 0744/elefon: 0744/elefon: 0744/elefon: 0744/elefon: 0744/641.897 sau 0253/219.472641.897 sau 0253/219.472641.897 sau 0253/219.472641.897 sau 0253/219.472641.897 sau 0253/219.472

S.C. WOPAL S.R.L.S.C. WOPAL S.R.L.S.C. WOPAL S.R.L.S.C. WOPAL S.R.L.S.C. WOPAL S.R.L.

Executa lucrari de:Executa lucrari de:Executa lucrari de:Executa lucrari de:Executa lucrari de:• CURATENIE GENERALA;• CURATENIE DE INTRETINERE, DUPA• CONSTRUCTORI SAU ORICE TIP DE EVENIMENT;• OPERATII DE GRADINARIT;• SPALARE, CURATARE MOCHETE, COVOARE….Pentru serviciile realizate pe baza de contract de lunga

durata se asigura discount.

PROSPETIME – CALITATE – EFICIENTAContact: 0766274397; 0745066952

Scandal de Gorj5 iunie 3

Armeanca SRL a fãcut afaceri„beton” cu CE Turceni

Pe vremea ascunsului CristeaPe vremea ascunsului CristeaPe vremea ascunsului CristeaPe vremea ascunsului CristeaPe vremea ascunsului Cristea

Adrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian [email protected]

Monopolul deþinut de SC Monopolul deþinut de SC Monopolul deþinut de SC Monopolul deþinut de SC Monopolul deþinut de SC Armeanca PrestArmeanca PrestArmeanca PrestArmeanca PrestArmeanca PrestCom SRLCom SRLCom SRLCom SRLCom SRL la Complexul Energetic T la Complexul Energetic T la Complexul Energetic T la Complexul Energetic T la Complexul Energetic Turceni, laurceni, laurceni, laurceni, laurceni, la

toate lucrãrile care includeau chiar ºi untoate lucrãrile care includeau chiar ºi untoate lucrãrile care includeau chiar ºi untoate lucrãrile care includeau chiar ºi untoate lucrãrile care includeau chiar ºi uncanciog de mortarcanciog de mortarcanciog de mortarcanciog de mortarcanciog de mortar, cel puþin pânã directorul, cel puþin pânã directorul, cel puþin pânã directorul, cel puþin pânã directorul, cel puþin pânã directorul

Cristea a fãcut cunoºtinþã cu rãcoareaCristea a fãcut cunoºtinþã cu rãcoareaCristea a fãcut cunoºtinþã cu rãcoareaCristea a fãcut cunoºtinþã cu rãcoareaCristea a fãcut cunoºtinþã cu rãcoareacimentului din subsolul IPJ, denotã cãcimentului din subsolul IPJ, denotã cãcimentului din subsolul IPJ, denotã cãcimentului din subsolul IPJ, denotã cãcimentului din subsolul IPJ, denotã cã

relaþiile dintre ºefii termocentralei ºirelaþiile dintre ºefii termocentralei ºirelaþiile dintre ºefii termocentralei ºirelaþiile dintre ºefii termocentralei ºirelaþiile dintre ºefii termocentralei ºiafaceristul Ioviþa erau „beton”. Justificãri deafaceristul Ioviþa erau „beton”. Justificãri deafaceristul Ioviþa erau „beton”. Justificãri deafaceristul Ioviþa erau „beton”. Justificãri deafaceristul Ioviþa erau „beton”. Justificãri degenul „serviciile pot fi furnizate numai de ungenul „serviciile pot fi furnizate numai de ungenul „serviciile pot fi furnizate numai de ungenul „serviciile pot fi furnizate numai de ungenul „serviciile pot fi furnizate numai de unanumit ofertant, din motive tehnice”, pentruanumit ofertant, din motive tehnice”, pentruanumit ofertant, din motive tehnice”, pentruanumit ofertant, din motive tehnice”, pentruanumit ofertant, din motive tehnice”, pentrua evita legea achiziþiilor publice, ar trebui sãa evita legea achiziþiilor publice, ar trebui sãa evita legea achiziþiilor publice, ar trebui sãa evita legea achiziþiilor publice, ar trebui sãa evita legea achiziþiilor publice, ar trebui sãsarã în ochi organelor de anchetã, mai alessarã în ochi organelor de anchetã, mai alessarã în ochi organelor de anchetã, mai alessarã în ochi organelor de anchetã, mai alessarã în ochi organelor de anchetã, mai alescã, prin astfel de ºmenuri, SRL – ul a halit,cã, prin astfel de ºmenuri, SRL – ul a halit,cã, prin astfel de ºmenuri, SRL – ul a halit,cã, prin astfel de ºmenuri, SRL – ul a halit,cã, prin astfel de ºmenuri, SRL – ul a halit,

din doar patru contracte, 3.512.978 lei, adicãdin doar patru contracte, 3.512.978 lei, adicãdin doar patru contracte, 3.512.978 lei, adicãdin doar patru contracte, 3.512.978 lei, adicãdin doar patru contracte, 3.512.978 lei, adicãpeste 35 de miliarde de lei vechi.peste 35 de miliarde de lei vechi.peste 35 de miliarde de lei vechi.peste 35 de miliarde de lei vechi.peste 35 de miliarde de lei vechi.

Puţini oameni de afaceri

se pot lăuda că prosperă fără

să facă bussines-uri cu statul.

Majoritatea celor îmbogăţiţi

peste noapte au jecmănit

bugetele diferitelor autorităţi

publice, pe „felie” cu şefii

acestora a căror avere a

crescut evident şi rapid

precum Făt – Frumos. De

altfel, la un scurt search pe

site-ul licitaţiilor publice ai

impresia că unele SRL-uri

deţin acţiuni alături de stat

pe la societăţile unde acesta

e majoritar de s-au lipit la

mai toate contractele grase

ale acestora.

Că tot veni vorba despre

averea celor ajunşi,

vremelnic, în funcţii de

conducere cea a fostului

director al CET, Dumitru

Cristea a fost pusă sub

sechestru de către procurorii

anticorupţie, însă i-ar mai

trebui cel puţin încă pe atât

încât să acopere găurile

făcute în bugetul

complexului în urma

contractelor cadonate

prietenilor de conjunctură şi

comision.

Relaţia de afaceri a CET

cu ARMEANCA SRL a

debutat timid, exact cu un an

în urmă, cu un contract de

numai 380 de milioane de lei

vechi pentru betonarea

platformei parcării de

autobuze a Carierei Jilţ Nord.

Lucrările i-au fost făcute

cadou afaceristului Petre

Ioviţa sub pretextul că

lucrările nu pot fi furnizate

decât de firma sa, din motive

tehnice.

Armeanca,Armeanca,Armeanca,Armeanca,Armeanca,preferata directorilorpreferata directorilorpreferata directorilorpreferata directorilorpreferata directorilor

Acesta a fost doar

începutul şi, probabil, testul

pe care trebuia să-l treacă

orice nou venit în circuitul

comisionului în natură. Şi

cum societatea din Tg-Jiu s-a

încadrat în „cerinţe”, au

urmat alte contacte. Aşa se

face că la numai două luni

de la prima lucrare,

ARMEANCA SRL primeşte

contractul pentru

sistematizarea zonei de

distribuţie Valea Largă - Jilţ

Nord, fără nicio licitaţie,

justificarea fiind aceea că, de

fapt, practic ar fi o repetare a

lucrărilor existente.

Formulată destul de

ambiguu motivaţia lasă de

înţeles că cei 10, 8 miliarde

de lei vechi au fost alocaţi

pentru finalizarea unor

lucrări contractate anterior

de aceeaşi societate sau

efectiv pentru reparaţii (!?).

Coincidenţă, sau nu, exact

în perioada în care

directorul Cristea era reţinut

cu un pic de treabă prin

Arestul IPJ, ARMEANCA SRL

făcea cunoştinţă pentru

prima dată cu procedurile

unei licitaţii „pe bune”,

concurată fiind de alţi patru

ofertanţi. Norocul i-a surâs şi

de această dată câştigând,

odată cu lucrările de

betonare ale drumului de

acces în incinta Carierei Jilţ

Nord, alte 10,8 miliarde de lei

vechi, de parcă în acea

carieră se intră de pe o

autostradă suspendată. După

singura licitaţie la care a

participat la CET, directorii

rămaşi în funcţii după

căderea lui Cristea au reluat

relaţiile cordiale cu firma din

Tg-Jiu şi în penultima zi a

anului i-au cadonat din nou

un contract gras. Mai exact

pe 29 decembrie, anul trecut,

ARMEANCA SRL a primit

alte 13, 2 miliarde pentru

(atenţie!) „sistematizarea

zonei de distribuţie Valea

Largă - Jilţ Nord”, lucrări de

construcţii de terasamente la

banda T226, tot prin

încredinţare directă,

deoarece sunt „lucrări

suplimentare”.

Chiar dacă au trecut şase

luni de când Cristea nu mai

este directorul CET, despre

şmenurile sale din perioada

cât a ocupat acea funcţie şi

despre apropierea sa, pe

multe miliarde, de diferite

firme, se va mai scrie mult

timp de aici înainte.


Procurorii DNAfirmelor cãpuºã

În cazul judecãrii faptelor de corupþieÎn cazul judecãrii faptelor de corupþieÎn cazul judecãrii faptelor de corupþieÎn cazul judecãrii faptelor de corupþieÎn cazul judecãrii faptelor de corupþiecomise de deputatul PSD, Mugurelcomise de deputatul PSD, Mugurelcomise de deputatul PSD, Mugurelcomise de deputatul PSD, Mugurelcomise de deputatul PSD, Mugurel

Surupãceanu ºi de fostul director al CESurupãceanu ºi de fostul director al CESurupãceanu ºi de fostul director al CESurupãceanu ºi de fostul director al CESurupãceanu ºi de fostul director al CETTTTTurceni, Dumitru Cristea, lucrurile par sãurceni, Dumitru Cristea, lucrurile par sãurceni, Dumitru Cristea, lucrurile par sãurceni, Dumitru Cristea, lucrurile par sãurceni, Dumitru Cristea, lucrurile par sã

se miºte destul de repede, Înalta Curte dese miºte destul de repede, Înalta Curte dese miºte destul de repede, Înalta Curte dese miºte destul de repede, Înalta Curte dese miºte destul de repede, Înalta Curte deCasaþie ºi Justiþie (ÎCCJ) stabilind dejaCasaþie ºi Justiþie (ÎCCJ) stabilind dejaCasaþie ºi Justiþie (ÎCCJ) stabilind dejaCasaþie ºi Justiþie (ÎCCJ) stabilind dejaCasaþie ºi Justiþie (ÎCCJ) stabilind dejaprimul termen pentru data de 25 iunie,primul termen pentru data de 25 iunie,primul termen pentru data de 25 iunie,primul termen pentru data de 25 iunie,primul termen pentru data de 25 iunie,

deºi DNA au sesizat instanþa în urmã cudeºi DNA au sesizat instanþa în urmã cudeºi DNA au sesizat instanþa în urmã cudeºi DNA au sesizat instanþa în urmã cudeºi DNA au sesizat instanþa în urmã cudoar douã sãptãmâni.doar douã sãptãmâni.doar douã sãptãmâni.doar douã sãptãmâni.doar douã sãptãmâni.

Procurorii anticorupþie continuãProcurorii anticorupþie continuãProcurorii anticorupþie continuãProcurorii anticorupþie continuãProcurorii anticorupþie continuãcercetãrile cu privire la comiterea altorcercetãrile cu privire la comiterea altorcercetãrile cu privire la comiterea altorcercetãrile cu privire la comiterea altorcercetãrile cu privire la comiterea altor

fapte de corupþie de cuplul penalfapte de corupþie de cuplul penalfapte de corupþie de cuplul penalfapte de corupþie de cuplul penalfapte de corupþie de cuplul penalSurupãceanu – Cristea în afacerileSurupãceanu – Cristea în afacerileSurupãceanu – Cristea în afacerileSurupãceanu – Cristea în afacerileSurupãceanu – Cristea în afacerile

derulate de alte firme ale parlamentaruluiderulate de alte firme ale parlamentaruluiderulate de alte firme ale parlamentaruluiderulate de alte firme ale parlamentaruluiderulate de alte firme ale parlamentaruluipuºcãriabil, Tpuºcãriabil, Tpuºcãriabil, Tpuºcãriabil, Tpuºcãriabil, Tutto Mobili ºi Uniflex SRL.utto Mobili ºi Uniflex SRL.utto Mobili ºi Uniflex SRL.utto Mobili ºi Uniflex SRL.utto Mobili ºi Uniflex SRL.

Între timp, administratorul firmeiÎntre timp, administratorul firmeiÎntre timp, administratorul firmeiÎntre timp, administratorul firmeiÎntre timp, administratorul firmeidespre care „Scandal” a relatat în ediþiadespre care „Scandal” a relatat în ediþiadespre care „Scandal” a relatat în ediþiadespre care „Scandal” a relatat în ediþiadespre care „Scandal” a relatat în ediþia

trecutã cã a vândut douã utilaje Primãrieitrecutã cã a vândut douã utilaje Primãrieitrecutã cã a vândut douã utilaje Primãrieitrecutã cã a vândut douã utilaje Primãrieitrecutã cã a vândut douã utilaje PrimãrieiTg-Cãrbuneºti infirmã, într-un drept laTg-Cãrbuneºti infirmã, într-un drept laTg-Cãrbuneºti infirmã, într-un drept laTg-Cãrbuneºti infirmã, într-un drept laTg-Cãrbuneºti infirmã, într-un drept la

replicã remis redacþiei, orice legãturã cureplicã remis redacþiei, orice legãturã cureplicã remis redacþiei, orice legãturã cureplicã remis redacþiei, orice legãturã cureplicã remis redacþiei, orice legãturã cuSurupãceanu, însã e preocupat deSurupãceanu, însã e preocupat deSurupãceanu, însã e preocupat deSurupãceanu, însã e preocupat deSurupãceanu, însã e preocupat de

prejudiciul de imagine creat acestuia deprejudiciul de imagine creat acestuia deprejudiciul de imagine creat acestuia deprejudiciul de imagine creat acestuia deprejudiciul de imagine creat acestuia dearticolul incriminat.articolul incriminat.articolul incriminat.articolul incriminat.articolul incriminat.


Încã un dosar penal pe numele puºcãriabilului SurupãceanuÎncã un dosar penal pe numele puºcãriabilului SurupãceanuÎncã un dosar penal pe numele puºcãriabilului SurupãceanuÎncã un dosar penal pe numele puºcãriabilului SurupãceanuÎncã un dosar penal pe numele puºcãriabilului Surupãceanu

La judecatãLa judecatãLa judecatãLa judecatãLa judecatãTrimis în judecată, pentru

fapte de corupţie, alături de

fostul director al

Complexului Energetic

Turceni (CET), Dumitru

Cristea, deputatul PSD

Mugurel Surupăceanu

trebuie să-şi caute urgent un

avocat care să-l apere în faţa

magistraţilor ÎCCJ, instanţa

acordând pentru acest lucru

un singur termen, probabil

primul, pe 25 iunie.

Procurorii Direcţiei

Naţionale Anticorupţie

(DNA) au finalizat

rechizitoriul, în acest caz, în

urmă cu două săptămâni, iar

dosarul în care foştii

directori ai CE Turceni sunt

acuzaţi de prejudicierea

unităţii cu 836.570 de lei prin

achiziţionarea unui utilaj

defect de la firma controlată

de Surupăceanu a ajuns

destul de repede pe rolul

instanţei supreme. Din

şleahta de complici ai

cuplului penal Surupăceanu

– Cristea mai fac parte

Silvică Boiangiu, directorul

Direcţiei Investiţii şi Ioan

Viorel Vasile, fostul director

comercial, care vor apărea şi

ei în faţa instanţei în calitate

de inculpaţi.

Surupăceanu va trebui să

mai dea cu subsemnatul şi

pe la procurorii anticorupţie,

din dosarul ajuns la ÎCCJ

aceştia au disjuns alte două

cauze care privesc afacerile

CET cu firmele Tutto Mobili

şi Uniflex, controlate de

penalul social democrat.

RememberRememberRememberRememberRememberpentru procuroripentru procuroripentru procuroripentru procuroripentru procurori

Tutto Mobili SRL Tg-Jiu o

are ca asociat unic pe Delia

Georgiana Cambrea, sora lui

Surupăceanu, iar

administrator este Dănuţ

Frăţilescu, un apropiat al

acestuia. Societatea a vândut

obiecte de mobilier CE

Turceni, în urma a două

contracte încheiate în

aceeaşi zi, 14 iulie 2008,

nerespectându-se legea

achiziţiilor publice, valoarea

acestora depăşind 3,5

miliarde de lei vechi. Cea de-

a doua societate, Uniflex SRL

a efectuat lucrări de

tâmplărie din aluminiu şi

PVC, iar într-un interval de

câteva luni de zile ale anului

trecut, din numai cinci

contracte atribuite prin

încredinţare directă de către

CET, firma a încasat 13,5

miliarde de lei vechi. De

menţionat este faptul că,

iniţial, societatea UNIFLEX

SRL Tg-Jiu s-a numit

MENTOR SM FILIALA

HOREZU - S.R.L. şi avea

sediul în judeţul Vâlcea.

Firma a fost înfiinţată la

data de 6 iulie 2004 şi a fost


vinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învecinatatea firmei, în suprafaþã devecinatatea firmei, în suprafaþã devecinatatea firmei, în suprafaþã devecinatatea firmei, în suprafaþã devecinatatea firmei, în suprafaþã de

aproximativ 3,0 HA, sub preþul pieþei.aproximativ 3,0 HA, sub preþul pieþei.aproximativ 3,0 HA, sub preþul pieþei.aproximativ 3,0 HA, sub preþul pieþei.aproximativ 3,0 HA, sub preþul pieþei.Relaþii la tel.0253/226314-int 134Relaþii la tel.0253/226314-int 134Relaþii la tel.0253/226314-int 134Relaþii la tel.0253/226314-int 134Relaþii la tel.0253/226314-int 134

(Serviciul Investiþii).(Serviciul Investiþii).(Serviciul Investiþii).(Serviciul Investiþii).(Serviciul Investiþii).

ARTEGO

înscrisă la Oficiul Registrului

Comerţului de pe lângă

Tribunalul Vâlcea, iar ca

asociaţi îi avea pe Dumitru

Cristea şi persoana juridică

MENTOR SM - S.R.L Tg-Jiu,

societate creată în 2002 şi

controlată de fostul director

al CET, respectiv de

cumnata sa Elena Cârstea.

În 2005, MENTOR SM Tg-

Jiu devine asociat unic al

SRL-ului cu acelaşi nume

din Horezu, iar Cristea

administratorul acesteia, în

locul său, ca asociat apărând

fratele său, Grigore Cârstea.

În acelaşi an, înainte de a fi

numit director comercial

adjunct la CET, Dumitru

Cristea îi lasă locul de

administrator la SRL-ul

vâlcean unui apropiat al lui

Mugurel Surupăceanu, un

anume Marcel Binig din

Braşov. În 2007, în firmă sunt

cooptaţi ca şi asociaţi Ionela

Stan şi un funcţionar al

Primăriei Novaci, Viorel Ilea,

vărul lui Surupăceanu, ca

mai apoi societatea să-şi

schimbe denumirea în

UNIFLEX SRL şi sediul în Tg-

Jiu, pe strada Măgura, la

aceeaşi adresă cu a firmei

Tutto Mobili.

ReacþiiReacþiiReacþiiReacþiiReacþiiRecentele acuze la adresa

lui Surupăceanu, cum că tot

el ar fi în spatele afacerii

dintre Primăria Tg-

Cărbuneşti cu SC Melroby

SRL au stârnit reacţii din

partea administratorului

societăţii, Adriana Melencu.

Aceasta a infirmat categoric

orice legătură dintre

Surupăceanu şi vânzarea de

către Melroby a două utilaje

Primăriei Tg-Cărbuneşti,

considerând că prin această

asociere am adus prejudicii

de imagine atât firmei cât şi

cerceteazã afacerileTuto Mobili ºi Uniflex

instituţiei publice. Melencu a

ţinut să precizeze că nu are

nicio legătură de rudenie cu

Surupăceanu şi nici nu a

derulat afaceri cu firmele

acestuia, mai mult nici

măcar nu-l cunoaşte.

Administratorul Melroby nu

a fost la fel de explicit în

ceea ce priveşte procedura

de achiziţie a celor două

utilaje, adică dacă a fost sau

nu singurul ofertant,

preferând să-şi argumenteze

susţinerile pe detalii tehnice

remarcându-se o preocupare

suspectă pentru imaginea lui

Surupăceanu. Dacă „dreptul

la replică” ar fi avut ca

formulă de final „cu

reverenţă…” am fi putut

suspecta că a fost scris chiar

de Surupăceanu,

puşcăriabilul având în trecut

formulări de acest fel.

La fel de categoric în a

dezminţi eventuale implicaţii

ale deputatului penal în

afacerea de la Cărbuneşti a

fost şi primarul Mazilu,

acesta explicând, într-un

interviu acordat reporterilor

Gorj TV, în limba franceză şi

în rusa de baltă că nu are

nicio legătură cu

Surupăceanu.


Centrul de Orientare ºi Selecþie pentru Studii alUniversitãþii Libere Internaþionale din Moldova

II. Înscrie la II. Înscrie la II. Înscrie la II. Înscrie la II. Înscrie la MASTERAT absolvenþii cu diplomã universitarã la absolvenþii cu diplomã universitarã la absolvenþii cu diplomã universitarã la absolvenþii cu diplomã universitarã la absolvenþii cu diplomã universitarã laurmãtoarele departamente:urmãtoarele departamente:urmãtoarele departamente:urmãtoarele departamente:urmãtoarele departamente:

1. ªTIINÞE ECONOMICE: Politici economice în afaceriinternaþionale, Management ºi marketing, Gestiunea sistemuluifinanciar bancar , Gestiunea sistemului de evidenta contabila siaudit, Politici sociale europene ºi securitate regionalã, Gestiuneaturismului ºi serviciilor hoteliere, Politici economice în afaceriinternaþionale, Studii ºi politici regionale.

Durata studiilor1 ½ ani2. DREPT ( ªtiinþe penale ºi criminalisticã, Instituþii de drept

constituþional ºi administraþie publicã, Drept internaþional ºiinstituþional, Instituþii de drept privat ) - 50 locuri;

Durata studiilor1 ½ ani.3. PSIHOLOGIE: Consiliere psihologicã, Psihologie socialã -50 locuri;Durata studiilor 2 ani4. ASISTENTA SOCIALA

- Management ºi consiliere in asistenta sociala,Managementul serviciilor sociale ºi de sãnãtate – 50 locuri;

Durata studiilor 2 ani5. MEDICINÃ - Tehnologia industrialã a medicamentelor – 50 locuriDurata studiilor 2 ani

III. Înscrie la III. Înscrie la III. Înscrie la III. Înscrie la III. Înscrie la DOCTORAT în specializãrile: în specializãrile: în specializãrile: în specializãrile: în specializãrile:1. ªTIINÞE ECONOMICE

- Economie ºi management -10 locuri- Economie mondiala, relaþii economice internaþionale –

10 locuri2. ISTORIE - 10 locuriDurata studiilor 4 ani

IV. Primeºte prin transfer studenþi de la alte facultãþi autorizate ºiacreditate.

ÎNFIINÞATÃ PRIN H.G. REPUBLICII MOLDOVA NR. 676/ 16 octombrie 1992 ªI ACREDITATÃPRIN H.G. 995 DIN 16 IULIE 2002

DIPLOMELE SUNT LEGAL RECUNOSCUTE CONFORM LEGII 39/ 1999 DIN ROMÂNIAPUBLICATÃ ÎN MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI NR. 111/ 18.03.1999 ªI ATESTATÃ PENTRU

CALITATEA ÎNVÃÞÃMÂNTULUI UNIVERSITAR EUROPEAN DE CENTRUL DE STUDII ªICERCETÃRI EUROPENE DE LA VIENA, AUSTRIA

Str. Eroilor, nr. 6, Târgu-Jiu, GorjTel: 0253/214019; Fax: 0253/211027e-mail: [email protected].

I. Înscrie prin Centrul de Orientare ºi Selecþie pentru Studii alULIM Tg-Jiu absolvenþi ai liceelor cu diplomã de bacalaureat, prinselecþie de dosare la urmãtoarele facultãþi acreditate (cursuri ID ºiIFR) pentru sesiunea de varã ºi toamnã:

1. ªTIINÞE ECONOMICE:• Administrarea afacerilor (Business si Administrare) - 40 locuri• Contabilitate - 40 locuri• Finanþe ºi bãnci - 40 locuri• Relaþii economice internaþionale - 40 locuriDurata studiilor 3 ½ ani2. PSIHOLOGIE ªI ASISTENÞÃ SOCIALÃ• Psihopedagogie - 50 locuri• Asistenþã Socialã - 50 locuriDurata studiilor 3 ½ ani3. JURNALISM ªI COMUNICARE PUBLICÃ• Jurnalism - 25 locuriDurata studiilor 3 ½ ani4. DREPT• Drept penal - 40 locuri• Drept civil - 40 locuri• Drept internaþional - 40 locuriDurata studiilor 4 ani5. INFORMATICÃ ªI INGINERIE• Tehnologii informaþionale – 25 locuriDurata studiilor 4 ani6. MEDICINÃ• Protecþia mediului – 25 locuri• Ecologie – 25 locuriDurata studiilor 3 ani7. ISTORIE ªI RELAÞII INTERNAÞIONALE• Relaþii internaþionale – 25 locuri• Istorie – 25 locuri• Politologie – 25 locuriDurata studiilor 3 ani

CONSULTING COMPANY – I.P.U.R.L.practician in insolvenţă - vinde prin licitaţie publică cu

strigare bunuri aparţinând societăţilor comerciale aflate în

lichidare conform Legii nr. 85/2006, respectiv:

S.C. ECO WALD S.R.L. Lotul 1. - licitaţie publică de tip

competitiv (supralicitaţie) - vânzare in bloc – in data de

08.07.2009, ora 12.00, pentru bunul imobil adjudecat

provizoriu in data de 03.06.2009, respectiv: Activ - Fabrica

procesare fructe de pădure, legume, ciuperci (uscare si

congelare), situată in loc. Curtişoara, Gorj, compusă din:

Teren 14.570 mp, Sediu administrativ -265mp, Hala de

producţie - 843mp, Anexa centrala termica-13mp, Hala de

producţie -419mp, Atelier -117mp, Bucătărie -71mp, Hala frig

-364mp, Magazie -59mp, Hala 4 depozit -332mp, Tunel frig --

40mp, Cabina -12mp, împrejmuire lemn, împrejmuire

metalica, Platforma betonata, Ambalaje (lăzi, role plastic

folosite parţial), Transformator, Bunuri mobile (birotică,

mobilier, obiecte de inventar, diverse corpuri de iluminat

transportor paleţi, cântar, rezervoare, bormaşina, frigider,

detector metale, etc), canalizare, reţea de gaze - Preţ de

pornire = 400.000 lei

S.C. VIORIS S.R.L. - licitaţie publica - vânzare in bloc -

începând cu data de 10.07.2009, ora 10,00 si in continuare

in fiecare zi de vineri, ora 10.00, pana la adjudecare,

respective: - Bun imobil compus din: Teren in suprafaţă de

18600 mp situat in com Lădeşti , jud Vilcea, gard

împrejmuire, cabina cântar, cântar bascule, fântână, grup

social birouri, grajd 1, grajd 2, şopron deschis, grajd 3,

grajd 4, grajd 5, grajd 6, clădire grup electric. Preţ de

pornire al licitaţiei - 346500 lei.

S.C. BIAROXY S.R.L. –licitaţie publica - vânzare pe

loturi - începând cu data de 09.07.2009, ora 11,00 si in

continuare in fiecare zi de joi, ora 11.00, pana la

adjudecare, respective:

Lot 1: Teren arabil cu suprafaţa de 4250 mp, situat în

intravilanul municipiului Tg-Jiu, punct „Lunca Jiului”,

jud.Gorj, număr cadastral 3810, înscris în Cartea Funciară

nr. 14480 a municipiului Tg-Jiu: Preţ de pornire - 374200 lei

Lot 2: teren platformă betonată în suprafaţă de 1900 mp,

hală metalică si alte construcţii existente pe acesta, situate

în municipiul Tg-Jiu, Aleea Merilor, nr. 37A, jud. Gorj, nr.

cadastrale 3034 şi 3035, înscrise în Cartea Funciară nr.

10747 a municipiului Tg-Jiu: Preţ de pornire - 374300 lei

Lot 3: teren intravilan în suprafaţă de 1428 mp,

împreună cu construcţiile existente pe acesta, situate în

municipiul Tg-Jiu, Aleea Merilor, nr. 37A, jud. Gorj, înscrise

în cartea Funciară nr. 19466 a municipiului Tg-Jiu: Preţ de

pornire - 943000 lei.

S.C. DARTINA S.R.L. – licitaţie publică de tip

competitiv (supralicitaţie), in data de 09.06.2009, ora

11.00, pentru bunurile adjudicate provizoriu in data de

04.06.09, respective: Tăvi Patiserie - 7 Buc – 52,94 lei;

scaune – 6 buc – 59,82 lei; contor apa – 14,62 lei; aragaz cu

2 ochiuri – 16,95 lei; dozator FRESCO – 162,00 lei;

calculator + monitor – 24,59 lei; casa de marcat – 95,70 lei;

lada frigorifica ZANUSI– 139,57 lei: vitrina frigorifica – 2

buc - 274,15 lei

Informaţii suplimentare se pot obţine la sediul

lichidatorului din Tg-Jiu, str. Tudor Vladimirescu, nr. 15,

sau la telefoanele: 0253/223744, 0253/219690, 0744615954,

www.consultingcompany.ro, www.liquidation.ro,

[email protected], [email protected],

Modalitatea si etapele vânzării sunt prevăzute in

regulamentul de vânzare.

Toate persoanele care pretind vreun drept asupra

bunurilor sunt invitate să anunţe lichidatorul înainte de

data stabilită pentru vânzare.

Licitaţiile se desfăşoară la sediul lichidatorului, la

preţurile (exclusiv TVA), datele si orele menţionate


ªandramaua guvernamentalãPSD-PDL stã sã se prãbuºeascã

Mihai VMihai VMihai VMihai VMihai [email protected]

Cu toate că până în clipa

de faţă alianţa de guvernare

dintre Partidul Social

Democrat şi Partidul

Democrat-Liberal a stat mai

mult în moarte clinică, atât la

Gorj, cât şi în alte judeţe, la

Constanţa un senator al PSD

şi-a luat inima în dinţi şi a

propus „eutanasierea”

acestei struţo-cămile politice.

Astfel, alianţa de

guvernare dintre democrat-

liberali şi social-democraţi

este previzionată a se rupe

în cel mai scurt timp posibil

după alegerile

europarlamentare din data

de 7 iunie. Acest termen a

fost dat de către senatorul

PSD de Constanţa Alexandru

Mazăre, cel care a afirmat că

mai multe organizaţii social-

democrate din ţară îşi doresc

ruperea protocolului cu

Partidul Democrat Liberal,

iar o decizie irevocabilă în

acest registru va fi luată în

urma rezultatului la alegerile

europarlamentare.

Cu toate că această „bulă”

de testare a reacţiilor

alegătorilor a fost aruncată

pe piaţă, era limpede că

„divorţul” dintre PSD şi PD-L

se produsese cu mult timp în

urmă, acest mariaj politic

disfuncţional fiind prezent în

tot mai multe judeţe ale ţării

noastre. Această declaraţie,

făcută parcă la voia

întâmplării de senatorul

Alexandru Mazăre, nu are alt

rol decât acela de a testa

reacţia opiniei publice

înaintea unui fapt ce se va

produce iminent şi care a

fost deja stabilit de cei care

„fac cărţile” în politica

noastră.

Cine-i vinovat?Cine-i vinovat?Cine-i vinovat?Cine-i vinovat?Cine-i vinovat?În acest sens, senatorul

Mazăre a susţinut o

conferinţă de presă la

Constanţa, în care a spus că

a avut loc o teleconferinţă a

tuturor filialelor PSD cu

conducerea centrală a

partidului, şi aici au fost

prezentate toate neregulile

vizavi de protocolul încheiat

cu democrat-liberalii. „Am

constatat că situaţia de la

Constanţa nu este singulară

şi mai multe judeţe sunt în

pragul de a rupe acest

protocol. La două, trei judeţe

venea câte un preşedinte de

filială şi afirma -Domnule

preşedinte Geoană, vă

spunem că aici la noi în

judeţ colaborarea cu PD-L

decurge perfect, suntem pe

punctul de a rupe

protocolul.- E vorba, printre

altele, de judeţele Gorj,

Bistriţa, Vaslui, Mehedinţi şi

Dâmboviţa. Dacă stau să mă

gândesc sunt mai multe

judeţe în care protocolul nu

funcţionează decât cele în

care funcţionează. Şi vreau

să mai fac încă o precizare

importantă: de cele mai

multe ori cauzele pentru

care aceste protocoale locale

nu funcţionează nu ţin de

organizaţiile locale. Nici noi

nu avem mari reproşuri să

aducem colegilor de la PD-L

pe plan local, dar miniştrii

PD-L nu respectă

protocoalele locale. Acolo

unde sunt oameni care

trebuie puşi pe funcţie în

baza protocolului de către

miniştrii PD-L, acest lucru nu

se întâmplă.” a spus

nemulţumit de alianţa de

guvernare senatorul PSD

Alexandru Mazăre.

Judeþul Gorj, unJudeþul Gorj, unJudeþul Gorj, unJudeþul Gorj, unJudeþul Gorj, unbutoi cu butoi cu butoi cu butoi cu butoi cu „„„„„praf depraf depraf depraf depraf de

puºcãpuºcãpuºcãpuºcãpuºcã””””” unde PD-L ºi unde PD-L ºi unde PD-L ºi unde PD-L ºi unde PD-L ºiPSD stau, rânjindPSD stau, rânjindPSD stau, rânjindPSD stau, rânjindPSD stau, rânjind

unii la alþii,unii la alþii,unii la alþii,unii la alþii,unii la alþii, cu cu cu cu cuchibriturile aprinsechibriturile aprinsechibriturile aprinsechibriturile aprinsechibriturile aprinseŢinând cont că la

momentul actual deja

frustrările şi ostilităţile

politice dintre PSD şi PD-L

sunt pe faţă, în urmă cu ceva

timp doi lideri marcanţi

social-democraţi de la Gorj

susţineau ineficienţa unei

astfel de construcţii politice.

Preşedintele PSD Gorj, Florin

Cârciumaru, spunea încă de

când i se puneau pirostriile

alianţei de guvernare că

această entitate politică nu

va funcţiona, şi asta s-a văzut

şi prin faptul că nu s-au putut

înţelege la împărţirea

funcţiilor de conducere la

principalele instituţii şi

companii din judeţul nostru.

Şi deputatul Victor Ponta

s-a arătat defavorabil

Coaliţiei PSD-PDL: „Ce şanse

îi dau viitorului guvern?

Până la alegerile

prezidenţiale. Viitoarea

Coaliţie nu semănă deloc cu

Alianţa D.A. Va fi cea mai

grea guvernare după ’89

pentru că vine criza

economică şi vor fi lucruri

foarte grele de făcut.”

Cu toate că pare că au

fost forţaţi de conjunctură

pentru un astfel de

construct politic, şi liderul

democrat-liberal de la Gorj,

deputatul Cosmin Popescu,

a precizat despre melanjul

PSD-PDL că „nu este nici un

secret, la Gorj coaliţia nu a

funcţionat niciodată. Am

avut multe discuţii, am

încercat de foarte multe ori

să ne punem la masă, în

zadar! PSD a acţionat de

unul singur, acum schimbă

directorii la şcoli, nu ne-am

înţeles la Gorj. Nu este o

soluţie ca această Coaliţie să

se rupă, pentru că în

Parlament ne-ar ajuta

majoritatea, mai ales pe

timp de criză. Nu ne-ar mira

ca de la toamnă să vedem

de mână PSD cu PNL. De

fapt, au fost inspiraţi de

ultimul sondaj şi tot ceea ce

doresc este să câştige lupta

la prezidenţiale, mai ales

pentru turul doi de scrutin.”


prof. Vprof. Vprof. Vprof. Vprof. Vasile Gogoneaasile Gogoneaasile Gogoneaasile Gogoneaasile [email protected]

Pe lângă toate câte s-au spus în

decursul vremii, câte se discută şi se

vor dezbate şi în viitor, consider că

luată în general, justiţia este aceeaşi

pentru toţi, anume un mijloc oarecare

găsit util pentru relaţiile reciproce, dar

în aplicarea ei la cazurile particulare

ale unei ţări şi la procese de orice fel,

nu toţi consideră acelaşi lucru ca fiind

drept şi legitim, ca o continuare de la

mama justiţie divină. Oricum, omul

este om, iar faţă de acele animale care

nu sunt în stare să încheie un contract

în scopul de a nu vătăma şi de a nu fi

vătămat, nu există nici justiţie, nici

injustiţie, pentru că acele popoare care

n-au putut sau n-au vrut să încheie

înţelegeri mutuale în scop asemănător

sunt în acelaşi caz culpabile şi

culpabilizate pe fondul judecăţii de

fiecare zi. Cred că sunteţi de acord că

nu este cu putinţă ca persoana care a

călcat, pe ascuns, convenţia reciprocă

de a nu vătăma şi a nu fi vătămat, să

creadă că va rămâne nedescoperit,

chiar dacă a scăpat de mii de ori până

în prezent, căci, până la sfârşitul vieţii,

el nu-i sigur că nu va fi descoperit, cu

atât mai mult cu cât foarte mulţi

oameni simpli se plâng de modul în

care sunt trataţi în justiţie, iar aceasta

se întâmplă pe lângă marile cazuri care

trenează de ani de zile, fără a se găsi

vinovaţi. Dar, oameni buni, este

adevărat că există multe întrebări fără

răspuns în societatea românească, la

fel cum există şi multe răspunsuri fără

nici o întrebare de care se pare că

nimeni nu are nevoie. Dar, mai ales

există un blocaj evident, pe care

încercăm să-l depăşim cu nişte

tertipuri de păreri personale pe care

dorim să le impunem tuturor ca nişte

perspective autolimitante, pentru a ne

amăgi că, totuşi, noi facem ceva. ferim

viul!

Aproape impalpabil de mici,

acceptând, ca strategie de viaţă, să ne

dăm corpurile, dar nu viaţa, separăm

viaţa de trup, dar nu în “spiritul

justiţiei”, ci, ca un alt trup, mai mic,

transparent, invizibil, poate un fel de

trup-suflet, când învăţăm să devenim

invizibili, transparenţi, ironici la nimic,

prea sensibili la sfânta lumină, la care

trebuie să fii transparent ca să nu arzi,

ca să nu dispari. Poate că ne-am

apropiat prea mult de lumină, prin

explozie, iar azi trebuie să stăm alături

de ea, să trăim în mediul luminii, direct

în mediul binelui, iar dacă arătăm

nimicul, ca să nu fim prinşi că trăim,

expunem nimicul, banalul, derizoriul,

ca să nu expunem, ca să nu lăsăm să

se vadă esenţialul, măreţia

minusculului. Cred că înţelegeţi că nu

e nicio tragedie aici, iar fără tragedie,

mulţi dintre noi visăm să fie “mai multă

lumină”, când abia descoperim că e

prea multă lumină, direct în mediul

binelui! Cu toate acestea, simţim că e

greu, imposibil de trăit direct în bine,

în lumină, iar, tu, omule, cum să faci

faţă binelui, numinosului-luminosului

în care, pentru că am dorit, am ajuns

să trăim? Cum să trăieşti faţă în faţă,

strivit, cu Binele însuşi, cu Dreptatea

însăşi, în Lumina însăşi? De multe ori

simt că faţa e necesar umbră, iar

umbra feţei caută lumina, fără să-mi

dau seama că nedreptatea şi injustiţia

sunt cele care gândesc cu spatele, mai

precis cu spinarea, iar pe şira spinării

sunt atâtea dosare care ne sfidează de

acolo, de la ceafă până la noadă

(segmentul primordial al fiinţei

organizate, în continuu curs de

organizare), iar pe coloană, vertical,

simt fiorii vieţii, fiorul că sunt viu şi mă

îndeamnă fiinţa aceea legată la ochi,

cea care simbolizează justiţia, care mă

îndeamnă: Trezeşte-te la viaţă, trezeşte-

te la viaţa lumii din tine! De multe ori,

constaţi că dreptatea redevine artă

măruntă, pentru că a fost resorbită în

viaţă, pentru viaţă. Şi de aceea caut eu

arta, ca să văd dacă pot învăţa ceva de

la ea, să văd dacă este ceva de învăţat,

iar arta de a face dreptate este un

animal mic, o busolă care arată multe

lucruri nevăzute, care înaintează

întotdeauna cu spatele, ca să simtă şi

să vadă ce rămîne în urmă, după

vedere, după apocalipsă…în epoca

lipsă! Da, da, oameni buni, cu spinarea,

nu cu faţa arată dreptatea şi vede arta

justiţiei!

Pot, aşadar, să-mi expun, deci,

spatele, cu care simt că trăiesc, spatele

care se îndoaie jalnic şi sfidător, pentru

că nedreptatea se dovedeşte a fi ceea

un individualism bolnav care a devenit

starea noastră pretins normală, un

individualism instinctual şi obsesiv

care, de cele mai multe ori, se ascunde

sub o falsă libertate de gândire şi a

unui drept nelimitat şi autoritar la

propria opinie. Poate nu mai surprinde

pe nimeni că ne confruntăm cu medici

care dau prea superficial certificate de

“boală antipuşcărie”, pentru ca apoi să

admită c-au putut fi înşelaţi de

pacienţii-deţinuţi, dar, pe aceeaşi

lungime de undă, avem judecători care

decid total diferit pe aceeaşi problemă

de drept, deşi sunt colegi la aceeaşi

instanţă, iar în faţa acestor nedumeriri,

ni se răspunde cu nonşalanţă că

judecătorul este inamovibil, aşa că,

mai contează că Serghei Gorbunov

este singurul deţinut care şi-a obţinut

de la instanţa doljeană eliberarea

temporară, deşi în anul 2008 au fost 209

de asemenea cereri ale altor

puşcăriaşi? Ne confruntăm cu

procurori care nu mai declară recurs,

cu birouri de executări penale care nu-

şi mai fac treaba, cu funcţionari de la

penitenciare care nu anunţă la timp că

le lipsesc condamnaţii. Şi sunt atâţia

deţinuţi care au fost eliberaţi temporar

şi nu s-au mai întors, iar pe

meridianele umoristico-statistice avem

poliţişti care nu reuşesc să-i mai

găsească pe cei care au dat ţeapă

sistemului, 62 de deţinuţi cu grad înalt

de periculozitate (proxeneţi, tâlhari,

criminali) alegând să nu se mai

întoarcă în penitenciare, după ce le-a

expirat “ausweisul” pentru raţia de

libertate pe motive de tip medical ori

social. Avem poliţişti care au reuşit să

atingă performanţa de a căuta un

deţinut, fără să-l găsească, timp de 11

ani, avem, deci, liberi fără drept 62 de

infractori periculoşi dovediţi, iar sub

lupa instituţiilor europene continuăm

să ne confruntăm cu spaima că am

putea deveni victimele lor. Aceasta

este trista realitate, la nivel de ţară, o

situaţie pe care am putea-o numi

“Fenomenul Gorbunov”, după numele

celui care, odată adus în atenţia opiniei

publice ca posibil făptuitor al jafului

armat comis în centrul Braşovului, a

determinat scoaterea la iveală a

faptului că sistemul, în ansamblul lui,

dă rateuri. Cu toate acestea, într-un

“dolce farniente”, justiţia noastră dragă

se complace într-un individualism al

corupţiei voalate, un individualism pe

care societatea românească l-a

conceput ca un filtru care ne separă,

de cele mai multe ori, de o percepţie

directă a realităţii în care trăim!

ce ţinem îngropat în adâncul feţei şi în

străfundul Fiinţei. “Exist, deci

gândesc”, iar atunci mă trezesc din

somnambulism, ca să uit toate astea,

poate, ca să mă feresc de expunerea

cu spatele, cu spinarea la noua viaţă şi

la noua societate de distribuitori ai

dreptăţii! Probabil că toate acestea ne-

au adus azi într-o multitudine de

confuzii, pe care le hrănim cu lucrurile

greşit înţelese şi judecate, ca nişte

speranţe fără substanţialitate. Multe

dintre faptele cotidiene sunt fapte

mărunte, frânturi de viaţă, fulgurări de

gând, judecate “in nuce”, pentru că de

la micile accidente de educaţie până la

dezmăţul moral în mocirla căruia se

scufundă România, nu e decât un pas

mic. Să ne mai mirăm că procurorul stă

la masă cu criminalul, într-o incredibilă

frăţietate, că judecătoarea dă liber la

alte asasinate unui condamnat pentru

tentative de omor, că poliţiştii joacă

miuţă cu daţii în urmărire generală,

totul derulându-se într-o mâzgă

cleioasă, într-o lume imundă în care

procurorul, judecătorul şi omul de

afaceri se asociază prin abundenţa

unor, prin “întâmplări”, să le zicem

doar, suspiciuni penale? Criza

economică se adânceşte şi ea, iar

politica lui “Să trăiţi bine!” şi a lui “hă

hă hă” se dovedeşte falimentară, chiar

dacă a perorat ca o campanie

anticorupţie. Dar, stimaţi români, cred

că tebuie încheiat spectacolul grotesc,

iar miniştrii de resort să-şi ia în serios

rolurile! În cele din urmă, poate că fără

stresul unui tătuc ocrotitor care le ştie

pe toate, vom reuşi să trecem şi

această încercare de prăbuşire

economică, sufletească şi juridică.

Oare, unde-i lumea idilică a lui

Eminescu, “Lumea ce gândea în basme

şi vorbea în poezii”?

Problema pe care eu o văd, nu este

rezolvarea unor situaţii în care justiţia

dă cu piatra în baltă sau a cauzelor

care stau la baza acestora, ci, doar că

uneori ar trebui să facem lucrul cel mai

simplu posibil şi să ne eliberăm de

inhibiţii şi de această confuzie. Privim

cu atenţie şi aflăm din statisticile

Administraţiei Naţionale a

Penitenciarelor că la nivel naţional,

dintre cei 123 de deţinuţi cu

întrerupere de pedeapsă, care nu s-au

mai întors în penitenciar, 30 fuseseră

condamnaţi pentru omoruri sau acte

de crimă organizată! Poate aflăm, din

toate acestea, că procesul de înlăturare

a confuziei, de cele mai multe ori, nu

este chiar aşa de uşor, atâta vreme cât

la baza societăţii noastre pare să stea

ªI TOTUªI, NUMAI DACÃ JUSTIÞIAESTE ACEEAªI PENTRU TOÞI!


Morega vrea performanþemaxime pentru PNL

Preşedintele Partidului

Naţional Liberal Gorj,

deputatul Dan Ilie Morega, a

declarat că nu aşteaptă alte

rezultate de la formaţiunea

liberală din judeţul nostru

decât de la foarte bune în

sus. Totodată, Morega a mai

atras atenţia cetăţenilor care

vor vota să nu se lase

înşelaţi de anumite cadouri

pe care le vor primi ca să

voteze cu un partid sau altul

pentru că acele daruri vor

costa de câteva zeci de ori

mai scump în perioada

următoare de după alegeri.

TTTTTaxã pe sãnãtateaxã pe sãnãtateaxã pe sãnãtateaxã pe sãnãtateaxã pe sãnãtatePrezent la întâlnirea cu

electoratul în oraşul

Tismana, Morega a afirmat

că „trebuie să ne preocupăm

mai îndeaproape de

problemele comunităţilor şi

să le arătăm că ne pasă.

Acest lucru îl putem face

numai prin rezolvarea

greutăţilor pe care le au

oamenii, nu să aruncăm

doar vorbe în vânt aşa cum

fac cei da la PSD şi cei de la

PD-L. Cele două formaţiuni

politice au demonstrat că

după aproape o jumătate de

an de guvernare au aruncat

ţara în haos şi instabilitate.

După ce tot mai multe

persoane îşi pierd locurile

de muncă, acum ministrul

Sănătăţii a mai introdus şi

plata unor anumite servicii

medicale. Spre exemplu,

dacă te internezi în spital o

săptămână trebuie să scoţi

din buzunarul personal un

milion de lei vechi. Eu vin şi

îi întreb pe „deştepţii” ăia

care au pus o astfel de taxă

aberantă pe sănătatea

oamenilor: oare cu ce

plăteşte aceste servicii un

pensionar simplu care

primeşte de la stat trei

milioane şi jumătate de lei

vechi. Dacă se internează în

spital o lună, toţi banii lui se

duc pe serviciile medicale.

El din ce mai trăieşte, din ce

îşi achită facturile, cu ce îşi

întreţine gospodăria şi dacă

mai are şi animale în curte

de unde va mai lua bani să

le hrănească? Renunţă EBA

(n.red. aluzie la Elena

Băsescu, fiica preşedintelui

Traian Băsescu) la

limuzinele pe care le are şi la

distracţiile din cluburile de

noapte ca să i le plătească?

Pentru acest dezastru adus

pe capul oamenilor simpli

este responsabil guvernul

„Boc-Băsescu”. Oamenii,

înainte de a veni la vot,

trebuie să cântărească bine

situaţia şi să se întrebe când

trăiau mai bine: pe vremea

liberalilor, când nu trebuiau

să scoată nici un ban din

buzunar pentru plata

serviciilor medicale, sau

acum, pe vremea Coaliţiei

PSD-PDL, în care au ajuns să

scoată din buzunar un

milion de lei vechi la o

săptămână de îngrijiri

medicale într-un spital.”

Fã-te frate cu draculFã-te frate cu draculFã-te frate cu draculFã-te frate cu draculFã-te frate cu draculpânã treci punteapânã treci punteapânã treci punteapânã treci punteapânã treci puntea

După vizita din Tismana,

Morega s-a deplasat în

Motru, Glogova şi Cătunele,

localităţi în care s-a întâlnit

cu numeroşi alegători care i-

au pus în vedere diferite

probleme cu care se

confruntă, în special legate

de lipsa locurilor de muncă

şi de lipsă de alternative.

După ce le-a ascultat

păsurile, liderul PNL Gorj a

spus că parteneriatul de

guvernământ PSD-PDL este

unul disfuncţional. „La

judeţul Gorj s-a văzut cât de

Stan VStan VStan VStan VStan [email protected]

bine se înţelege PSD-ul cu

PD-L-ul: mai ceva ca

şoarecele şi pisica. S-au

luptat între ei încă de la

început pentru posturile de

conducere din minerit şi

energie, iar acum au

angrenat în această bătălie

şi celelalte instituţii publice:

Direcţia Generală a

Finanţelor Publice,

Inspectoratul Şcolar

General, Garda Financiară,

Inspectoratul Teritorial de

Muncă, dar şi multe altele.

În campania electorală s-au

acuzat de mama focului unii

pe alţii de hoţie, corupţie şi

minciună, iar acum îşi dau

mâna ca fraţii ca şi cum

nimic nu s-ar fi întâmplat.

Atâta vreme cât va sta la

guvernare o alianţă formată

din Partidul Social

Democrat şi Partidul

Democrat-Liberal, toţi

gorjenii vor avea de suferit.

Disponibilizările de la SNLO

sunt un exemplu grăitor în

acest sens, dar gorjenii

trebuie să înţeleagă faptul că

Coaliţia PSD-PDL le va

aduce numai suferinţă şi

lipsă de alternative în a-şi

putea câştiga traiul pentru

ziua următoare. Eu le cer

oamenilor ca atunci când

vor veni la vot, în data de 7

iunie, să voteze cu mintea,

nu cu sufletul şi inima, şi să

se gândească când au trăit

mai bine: până acum circa

şase luni, când aveau un loc

de muncă sigur, sau acum,

când oamenii sunt daţi afară

de peste tot şi nu mai au

bani cu care să îşi întreţină

familiile şi copiii.”a declarat

preşedintele PNL Gorj Dan

Ilie Morega.


Primarii la raportDupã aproape un an de când au preluatDupã aproape un an de când au preluatDupã aproape un an de când au preluatDupã aproape un an de când au preluatDupã aproape un an de când au preluat

frâiele comunitãþilor locale unii primari sefrâiele comunitãþilor locale unii primari sefrâiele comunitãþilor locale unii primari sefrâiele comunitãþilor locale unii primari sefrâiele comunitãþilor locale unii primari sepot lãuda cu câteva realizãri, alþii tragpot lãuda cu câteva realizãri, alþii tragpot lãuda cu câteva realizãri, alþii tragpot lãuda cu câteva realizãri, alþii tragpot lãuda cu câteva realizãri, alþii tragtare pentru propriul buzunartare pentru propriul buzunartare pentru propriul buzunartare pentru propriul buzunartare pentru propriul buzunar, iar când, iar când, iar când, iar când, iar când

vine vorba de presã nici nu vor sã audãvine vorba de presã nici nu vor sã audãvine vorba de presã nici nu vor sã audãvine vorba de presã nici nu vor sã audãvine vorba de presã nici nu vor sã audãpentru cã n-au ce spune, în timp ce multepentru cã n-au ce spune, în timp ce multepentru cã n-au ce spune, în timp ce multepentru cã n-au ce spune, în timp ce multepentru cã n-au ce spune, în timp ce multe

localitãþi în care alþi aleºi se joacã de-alocalitãþi în care alþi aleºi se joacã de-alocalitãþi în care alþi aleºi se joacã de-alocalitãþi în care alþi aleºi se joacã de-alocalitãþi în care alþi aleºi se joacã de-aadministraþia par sã fie desprinse dinadministraþia par sã fie desprinse dinadministraþia par sã fie desprinse dinadministraþia par sã fie desprinse dinadministraþia par sã fie desprinse dinEvul Mediu. Îi vom lua la întrebãri, înEvul Mediu. Îi vom lua la întrebãri, înEvul Mediu. Îi vom lua la întrebãri, înEvul Mediu. Îi vom lua la întrebãri, înEvul Mediu. Îi vom lua la întrebãri, în

urmãtoarea perioadã pe cei care au fosturmãtoarea perioadã pe cei care au fosturmãtoarea perioadã pe cei care au fosturmãtoarea perioadã pe cei care au fosturmãtoarea perioadã pe cei care au fostaleºi, anul trecut, sã vedem dacã s-aualeºi, anul trecut, sã vedem dacã s-aualeºi, anul trecut, sã vedem dacã s-aualeºi, anul trecut, sã vedem dacã s-aualeºi, anul trecut, sã vedem dacã s-auþinut ori ba de promisiunile electorale.þinut ori ba de promisiunile electorale.þinut ori ba de promisiunile electorale.þinut ori ba de promisiunile electorale.þinut ori ba de promisiunile electorale.

IoIoIoIoIon Vn Vn Vn Vn Voica, primaruloica, primaruloica, primaruloica, primaruloica, primarulcomunei Sãcelucomunei Sãcelucomunei Sãcelucomunei Sãcelucomunei Sãcelu: : : : : Ce-Ce-Ce-Ce-Ce-am promis, am fãcut!am promis, am fãcut!am promis, am fãcut!am promis, am fãcut!am promis, am fãcut!

În ciuda câtorva

contestatari primarul Voica,

se poate lăuda cu câteva

realizări în cele 11 luni şi

jumătate de când a fost ales

să conducă administraţia

locală de la Săcelu. Cea mai

recentă dintre acestea, cu

care Voica se mândreşte de

cum vine vorba despre

investiţii e chiar sediul

primăriei. „Noul sediu a fost

realizat din bugetul local şi

cofinanţări. A costat 482.000

de lei şi e la standarde U.E”,

spune primarul. Voica afirmă

că toate investiţiile făcute

până acum erau necesare.

Reabilitarea şi modernizarea

tuturor drumurilor săteşti şi

comunale, la care nu se mai

intervenise de mulţi ani şi nu

erau într-o stare bună, a fost

o problemă prioritară ce

trebuia rezolvată urgent şi

acest lucru s-a reuşit, ca de

altfel şi reparaţia capitală a

iluminatului public. Cu

excepţia a două cătune, în

care reţeaua de electricitate

nu este modernizată, toate

satele comunei au iluminat

public. O altă realizare a

echipei de la Primăria Săcelu

este reabilitarea Şcolii

Generale Maghereşti,

jumătate din fondurile

necesare, adică un miliard

de lei, provenind de la

Ministerul Educaţiei, iar

cealaltă jumătate din bugetul

local. Alte câteva unităţi de

învăţământ de pe raza

comunei Săcelu urmează să

fie reabilitate, în prezent

elaborându-se studiile de

fezabilitate. Şcoala Generală

Hăieşti, cea din Blahniţa de

Sus şi cele două unităţi de

învăţământ din Săcelu vor

intra, în viitorul apropiat, în

reparaţii capitale.

Primarul Ion Voica a

declarat că un accent

deosebit l-a pus pe ordinea

şi curăţenia din Staţiunea

Săcelu, mai ales că sezonul

abia a început iar localitatea

este una de interes turistic.

Nu în ultimul rând,

administraţia locală din

Săcelu doreşte să renoveze

Casa muzeu Moangă, în

acest sens solicitând deja

sprijinul Consiliului

Judeţean.

De altfel, primarul Voica a

ţinut să precizeze că s-a

bucurat de sprijinul

Consiliului Judeţean şi al

preşedintelui Ion Călinoiu

având în vedere că instituţia

a contribuit deja la binele

comunei prin modernizarea

drumului Bumbeşti Jiu –

Bumbeşti Piţic, care trece

prin Săcelu. Voica spune că

până la finalul mandatului va

realiza ce a promis

oamenilor în campania

electorală de anul trecut şi

ce a enumerat până acum

sunt doar câteva din ce şi-a

propus să facă.

Mihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai [email protected]


Gheorghe Pigulea sau HomoAnonimus Amãrãºteanus

Specia actuală care populează

tărâmurile politicii gorjene oscilează

de la Homo Erectus la Homo Sapiens

Sapiens şi Homo Anonimus

Amărăşteanus. Sunt mulţi politicienii

care au ajuns la scăpătatul evoluţiei

lor în lanţul trofic al politichiei,

printre care şi marele Nicolae

Mischie, asemuit în vremea măreţiei

sale cu un T-Rex, dar un altul care

era să treacă aproape neobservat,

mai ceva ca un pterodactil ameţit de

foame, este fostul consilier municipal

al PRM Gheorghe Pigulea care, în

continuare, nutreşte vise de

preamărire în care se vede pe un

fotoliu confortabil la Camera

Deputaţilor.

Cartea de vizită a lui Pigulea este

imaculată, adică „realizările” sale,

dacă nu sunt ca şi inexistente, cu

greu pot fi vizibile cu ochiul liber.

Deşi încearcă din răsputeri să arate

că nu face parte din puţinii

politicieni locali cu figuri de turmă

parcaţi în saivanul politichiei

gorjene, Pigulea se crede atât de

versat în arta războiului-fulger, blitz-

krieg cum îl numesc nemţii, că a

rămas pe dinafara tuturor jocurilor

politice din judeţul nostru. După

două mandate de consilier local,

după funcţia de preşedinte al PRM la

nivel municipal, dar şi după o escală

în ograda liberalilor, un asemenea

personaj ar avea ce povesti despre

viaţa sa. Dar numai că aici nu

suntem la „Din Dragoste” sau la

„Iartă-mă”, ci la o analiză lucidă şi

pertinentă a unei activităţi banale cu

o poleială de sui-generis.

Primele probleme ale lui Pigulea

au apărut în PRM când la al doilea

mandat de consilier local nu s-a

remarcat prin mai nimic. Doar a

ridicat mâna şi a votat proiectele de

hotărâri iniţiate de primarul Florin

Cârciumaru, lucru pe care, de altfel,

poate să îl facă oricine. În schimb, a

veni cu idei, propuneri şi iniţiative

materializate în proiecte de hotărâri

pentru o viaţă mai bună a

comunităţii nu este pe potriva oricui.

Nu ştim dacă Pigulea a înţeles faptul

că alegătorii aşteaptă de la aleşii

locali să îi reprezinte cât mai bine şi

nu îşi doresc sub nicio formă diverse

favoritisme.

Sã trãiþi bine!Sã trãiþi bine!Sã trãiþi bine!Sã trãiþi bine!Sã trãiþi bine!Făcând eforturi serioase de a-şi

ascunde vârsta politică sub un strat

gros de fard aplicat cu stângăcie, pe

Pigulea îl fac să juiseze de plăcere

gândurile că la viitoarele alegeri va

deveni deputat şi colegiul pe care îl

va reprezenta se va aşeza în

genunchi la picioarele sale pentru a-

i satisface poftele de mărire. „Laudă-

mă gură că ţi-oi da candidatură” s-ar

putea traduce principiul pigulean,

un fel de „vrabia mălai visează”.

Ca o imagine a carierei sale,

Gheorghe Pigulea, fostul preşedinte

al organizaţiei municipale a PRM, a

ajuns şi pe la PNL, dar până la urmă

a dovedit că tot în PRM este mai

bine.

În vremea când se credea un

mare politician, preşedinte fiind la

PRM Târgu-Jiu, Pigulea a pus

umărul la organizarea petrecerii

tinerilor din România Mare, numai

că acolo sunt şi vreo câteva

fetişcane mai fâşneţe şi nu ştim de

ce soţia sa a devenit de atunci

foarte geloasă şi bănuitoare pe

pigulea. Vorb-aia: nu iese fum fără

fuck.

Pe aproape toată durata

mandatului, consilierul municipal

Gheorghe Pigulea nu a făcut altceva

decât să îi reproşeze primarului

Florin Cârciumaru că nu a făcut

nimic pentru cetăţeni, realitatea

însă contrazicându-l până în

pânzele albe pe Pigulea. Ca să se

arate preocupat de viaţa locuitorilor

din Târgu-Jiu, în ultimul mandat e

consilier municipal, Pigulea a

efectuat, ţineţi-vă bine, „un studiu

de cercetări al evoluţiei vieţii

urbane” printre a identificat ca cele

mai acute probleme lipsa

canalizării, lipsa drumurilor

asfaltate, lipsa trotuarelor, dar şi

altele în cartierele Polata şi Ursaţi.

Afară de faptul că toate aceste

probleme au fost rezolvate de

primarul Florin Cârciumaru, oare ce

s-o fi întâmplat cu iniţiativele

marelui peremist Gheorghe Pigulea?

Anghel SãftoiuAnghel SãftoiuAnghel SãftoiuAnghel SãftoiuAnghel Sã[email protected]


CMYK

singur împotriva tuturor de gorjcmyk scandal singur împotriva tuturor • anul v•numarul 242...

Documents