singur împotriva tuturor de gorj · primăria rovinari pentru reabilitarea instalaţiei termice la...
TRANSCRIPT
Andrei,tartoreleºmenurilorportocalii
ScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalSingur împotriva tuturor
• Anul IV•Numarul 218 (289) • 3 - 7 noiembrie • 12 pagini• 70 bani (7000 lei) • Apare lunide Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorj
Gorun a buºitautoturismul
universitãþii
Deputaþiicopy-paste
Nãdrag: Eu nu am nevoie sã fiu plimbat de mânãprin oraº de dl. Manþog precum ”târgujianul din
Turcineºti” sau de cãtre domnul primarCârciumaru ca ”gorjeanul din Bucureºti”.
pag 4
pag
3
pag
5
Scandal de Gorj3 noiembrie2
SCANDAL DE GORJ
Responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilor
publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004
Director
Redactor ºef
TehnoredactareClaudiu Rada
Redactori
www.scandaldegorj.ro
Adresa : Târgu Jiu, Calea Eroilor - Hotel Gorj, et.11, cam 1101-1102Tel: 0253-222010; 0723779723; E-mail:[email protected]
ISSN1584-2630
Adrian [email protected]
Mihai [email protected]
Daniel [email protected]
Neli [email protected]
Claudiu [email protected]
Tiparul executat de SilPacino Râmnicu Vâlcea
Presa din România ar putea fi reglementatãde un Cod unic de bune practici jurnalistice
Presa din România ar putea fi
auto-reglementată de un Cod unic
de bune practici jurnalistice şi de
un Consiliu al presei, acest proiect
fiind discutat, vineri, la Convenţia
Organizaţiilor de Media, eveniment
organizat la sediul Centrului pentru
Jurnalism Independent (CJI).
Tema reuniunii Convenţiei
Organizaţiilor de Media, care se
desfăşoară vineri şi sâmbătă la
sediul CJI din Bucureşti, este “Auto-
reglementarea în Media - sesiune de
lucru”, scopul evenimentului fiind
discutarea necesităţii existenţei unui
set unic de documente de
reglementare, respectiv a unui Cod
unic de bune practici jurnalistice
(denumire provizorie) şi a unui
Consiliu al presei (denumire
provizorie) care să verifice
respectarea acestui Cod.
La dezbatere participă
reprezentanţi ai organizaţiilor
membre ale Convenţiei
Organizaţiilor de Media, dar şi de la
Clubul Român de Presă, Asociaţia
Jurnaliştilor din România,
MediaSind, Asociaţia Patronală a
Editorilor Locali, Centrul Naţional
pentru Combaterea Discriminării,
Consiliul Naţional al
Audiovizualului, OSCE.
Intenţia elaborării unui Cod unic
de bune practici jurnalistice şi,
implicit, a unui Consiliu al presei
care să-l aplice, vine din faptul că cele
circa 15 coduri deontologice, coduri
de bune-practici existente la nivelul
diferitelor asociaţii de media din
România şi la nivelul radioului şi
televiziunii publice “nu sunt
implementate cu suficient de multă
convingere”.
“Degeaba avem principii frumoase
dacă cei care le încalcă şi încalcă
practica deontologică şi afectează în
felul acesta credibilitatea jurnalistică
nu sunt sancţionaţi de breaslă.
Sancţiunea nu înseamnă neapărat
amendă sau tăierea capului, este
suficientă o delimitare publică de
acel gen de practici. Ceea ce ne
propunem este să vedem în ce
măsură putem unifica principalele
coduri deontologice existente acum şi
în ce măsură putem să ne gândim la
un mecanism unic de implementare,
de tip Consiliul presei. Există mai
multe modele, urmează să decidem
în decursul următorului an în ce
măsură un astfel de Consiliu al presei
ar fi potrivit pentru România aşa cum
arată ea astăzi (...) Pentru
audiovizual, pentru radio şi
televiziune, avem Codul de
reglementare a conţinutului
audiovizual elaborat de CNA, în
colaborare cu radiodifuzorii. Acolo
lucrurile sunt destul de clare şi există
braţul legii. CNA poate interveni şi
aplica sancţiuni. Pe presa scrisă
lucrurile stau altfel, nu există un
organism nici măcar la nivel de
profesie care să sancţioneze
derapajele deontologice”, a spus
Ioana Avădani, directorul executiv al
CJI.
Ea a precizat că există în alte ţări
Consilii ale presei care funcţionează
strict în interiorul industriei, altele
care au şi reprezentanţi ai publicului,
bisericii, oameni din zona
universitară, cititori, telespectatori.
Avădani precizează că decizia CJI
de a facilita discuţiile pentru auto-
reglementarea în media vine din
faptul că unii jurnalişti din presa
scrisă nu respectă deontologia
jurnalistică.
“Dacă ne uităm un pic la cum a
arătat presa în vara aceasta o să
vedem că ne abatem ca breaslă de la
câteva din principiile noastre
fundamentale, cum ar fi
corectitudinea, cum ar fi respectul
pentru demnitatea umană. Nu spun
adevărul, pentru că demult nu se
mai vorbeşte în jurnalism de adevăr,
nu din cauza faptului că presa nu
poate să reflecte adevărul, ci pentru
că nu ştim care este adevărul, fiecare
dintre noi are adevărul lui. De aceea,
ne referim la fapte şi la onestitatea
jurnalistului în a reda faptele aşa
cum îi sunt cunoscute. Ceea ce s-a
întâmplat vara aceasta, au fost o
mulţime de scandaluri cu conotaţie
sexuală în care identitatea
persoanelor a fost dezvăluită, au fost
făcute publice poze care nu aveau ce
căuta în spaţiul public, şi breasla nu
a reacţionat cum trebuie la lucrurile
acestea”, a spus Ioana Avădani.
Scandal de Gorj3 noiembrie 3
Daniel [email protected]
Andrei, tartoreleºmenurilor portocalii
La doar câteva ore de o nouã demitere dinfruntea Inspectoratului ªcolar Judeþean (ISJ) Gorj,
de data asta definitivã, Liviu Andrei lasã în urmãun dezastru financiar de pe urma cãruia el ºi
acoliþii sãi din PD-L s-au îmbogãþit practicând cevasimilar jafului la drumul mare. Indiferent cã au
venit din fonduri europene sau de la minister, baniiajunºi la inspectoratul ºcolar, cu scopuri precise,
au fost cheltuiþi dupã bunul plac de cãtre LiviuAndrei, ajutat fiind deseori de cãtre clica portocaliedin care face parte, alãturi de naºul sãu Dorin Filip.
„Împreunã vomreuºi”... sã tocãm banii
Un proiect pe fonduri
europene, demarat anul
trecut, ar fi avut toate şansele
să optimizeze actul
educaţional pentru copiii
rromi, dar şi pentru ceilalţi
proveniţi din alte grupuri
dezavantajate. Eficienţa
proiectului „Împreună vom
reuşi”, cu o valoare de
577.680 de euro, s-a dus însă
pe apa sâmbetei atâta timp
cât în fruntea inspectoratului
şcolar se afla un individ
veşnic suferind de bulimie
financiară şi care nici de data
asta nu s-a putut abţine să nu-
şi bage mâna până la cot în
ditamai borcanul cu miere.
Alături de parteneri ca
Primăria Târgu-Jiu, Consiliul
Judeţean Gorj şi primării din
teritoriu, inspectoratul şcolar
trebuia să amenajeze, în două
şcoli din municipiu şi alte
nouă din judeţ, spaţii pe care
să le doteze cu tot ceea ce era
necesar derulării
programului „Împreună vom
reuşi”. 180 de cadre didactice
urmau să fie formate în
vederea promovării educaţiei
incluzive, ceea ce înseamnă
sprijin educaţional oferit
după nevoile copiilor, în aşa
fel încât aceştia să nu fie
excluşi din motive de boală,
sărăcie, etc. Coordonatorul
proiectului a fost desemnat
inspectorul şcolar general
Liviu Andrei din echipa sa de
proiect făcând parte, printre
alţii, Cristinel Gârdu, asistent
coordonator proiect, ing.
Marius Iorga, responsabil cu
achiziţiile şi alţii.
Ca orice echipă
managerială care se respectă,
Andrei şi ajutoarele sale, şi-au
asigurat prima dată confortul
comandând cel puţin scriptic
două laptop-uri, un
calculator, o imprimantă
multifuncţională, două
aparate foto digitale, un
copiator, un telefon fax şi un
microbuz pentru care,
bineînţeles şi-au angajat şi un
şofer, plătit regeşte lună de
lună cu 300 de euro.
Dezmãþ dinfonduri europene
Dacă din afară lucrurile
păreau a merge pe un făgaş
normal, o verificare a Cor-
pului de Control al Prefec-
tului a scos la iveală mai
multe măgării, specifice de
altfel inspectorului şcolar
general. Sorin Băluţoiu,
şoferul plătit atât de generos
să conducă microbuzul
pentru a deservi proiectul a
încasat banii degeaba, dacă i-
a încasat el, pentru că
microbuzul nu a fost
cumpărat niciodată.
Liviu Andrei ca şi
coordonator de proiect a
primit lunar 500 de euro
pentru prestaţia sa, bani care
nu se regăsesc însă şi în
declaraţia sa de avere.
Rapacitatea care-l carac-
terizează pe Andrei a ieşit în
evidenţă în cel mai josnic
mod posibil: a înlăturat un
reprezentant al inspectora-
tului într-o comisie a Agenţiei
Judeţene de Ocupare a
Forţei de Muncă şi l-a înlocuit
el pentru a câştiga 200 de lei,
bani de care omul schimbat
ar fi avut mare nevoie pentru
că avea un salariu de doar
500 de lei şi o soţie bolnavă
incurabil acasă.
Cristian Gârdu, asistent
coordonator în cadrul
proiectului „Împreuna vom
reuşi”dar şi inspector cu
probleme educaţionale ale
rromilor în inspectorat,
alături de ceilalţi indivizi din
echipa managerială, nu au
dezis rapacitatea oferită
drept model de Andrei, aşa
că au fost remuneraţi lunar
cu 300-400 de euro, fără însă
ca vreunul dintre ei să aibă
contract de muncă încheiat
legal de către ISJ în cadrul
programului ce găzduia
proiectul.
Salariile aferente acestui
proiect au fost ridicate de
multe ori de-a valma de către
o singură persoană în
numele altora fără ca măcar
să aibă împuternicire, dar ce
mai contează atât timp cât au
fost bani pentru de toate,
chiar şi pentru ţigări şi cafea,
deşi cu siguranţă nu le-au
trebuit copiilor astfel de
produse. Acestora trebuia să
le asigure masa, pe perioada
vacanţelor şcolare, însă acest
lucru nu s-a întâmplat.
Luat la rost de către
Corpul de Control al
Prefectului, Cristian Gârdu a
refuzat să prezinte o parte
din documentele privind
proiectul „Împreuna vom
reuşi” dar şi alte proiecte
finanţate din fonduri
europene, motiv pentru care,
în prezent, Parchetul de pe
lângă Tribunalul Gorj a fost
sesizat şi se ocupă să scoată
la iveală ilegalităţile comise.
Procurorii trebuie să
cerceteze acum şi dacă banii
cheltuiţi pentru sejurul de la
Poiana Braşov, al lui
Andrei&co. şi liderii romilor
de la Gorj, la unul dintre
hotelurile lui Copos, provin
tot din fondurile pentru
Programul Phare 2005. Din
cauza dispariţiei celor peste o
jumătate de milion de euro s-
au creat destule tensiuni între
cei de la ISJ şi familiile
copiilor rromi care ar fi
trebuit să facă parte din
program, liderii acestora
stăpânind cu greu situaţia.
De la finu’ pentrunaºu’ fãrã numãr
Cum banii ciupiţi de ici de
colo n-au fost de ajuns pentru
a satisface pretenţiile
financiare ale deja fostului
„general” Andrei, care trebuia
să-şi facă „plinul” pentru
campania electorală în care
este acum implicat ca şi
aspirant la un fotoliu de
senator, fondurile
inspectoratului au devenit
sursă de finanţare printr-o
metodă deseori folosită,
aceea a încredinţării
lucrărilor efectuate la
instituţiile de învăţământ
către firmele de casă ale celor
interesaţi. Pentru a pune în
aplicare un astfel de plan, în
ajutorul lui Andrei a sărit
naşul Filip, primarul oraşului
Rovinari, care, pe lângă
simpatia faţă de fin, are şi el
propriile interese.
La începutul anului SC
Laiol Best SRL Târgu-Jiu,
patronată de Laviniu
Lupulescu, a fost desemnată
să se ocupe de „Proiectarea şi
execuţia Grădiniţei cu
Program Normal Rovinari”,
primind pentru asta 162.000
de lei. Peste şapte luni, în
luna iulie, aceeaşi firmă a fost
desemnată să reabiliteze
aceeaşi grădiniţă pentru
40.000 de lei.
Acest lucru a fost posibil
pentru că patronul Laiol Best
este unul dintre oamenii de
încredere ai lui Filip, iar în
spatele firmei sale stă nimeni
altul decât ginerele
primarului.
Pentru ca banii veniţi de la
inspectorat să rămână în
bătătura PD-L, firma lui Dan
Gavrilescu n-a fost nici ea
ignorată primind, prin încre-
dinţare directă, reabilitarea
interioară şi exterioară a
clădirii liceului din Rovinari,
a atelierului şi internatului
aceluiaşi imobil. SC Dami-
trade SRL a primit pentru
aceste lucrări, în septembrie
2008, 593.000 de lei.
O altă firmă agreată atât de
fin cât şi de naş, SC Escher
Impex SRL, a câştigat două
contracte în aceeaşi zi la
Primăria Rovinari pentru
reabilitarea instalaţiei termice
la Grup Şcolar Industrial
Rovinari şi realizarea
instalaţiei termice la
Grădiniţa nr. 4. valoarea celor
două contracte s-a ridicat la
208.000 lei.
O parte considerabilă din
aceste aşa zise investiţii, care
fac parte din circuitul
comisionului în natură, se
întorc la puşculiţa portocalie
pentru campania electorală.
Scandal de Gorj3 noiembrie4
Mihai [email protected]
Interviu fãrã menajamente cu Matei Nãdrag
Deputaþii copy-pasteNãdrag: Eu nu am nevoie sã fiu
plimbat de mânã prin oraº de dl.Manþog precum ”târgujianul din
Turcineºti” sau de cãtre domnulprimar Cârciumaru ca
”gorjeanul din Bucureºti”.
Reporter: Ce părere
aveţi despre contra
candidaţii de pe Colegiul 6?
Matei Nădrag: Toţi suntem
tineri, cu mai multă sau mai
puţină experienţă de viaţă.
Din punct de vedere uman,
cei mai importanţi
contracandidaţi sunt oameni
de calitate. Din punct de
vedere politic, ca
reprezentanţi ai
municipiului Tg Jiu în
Camera Deputaţilor, cred că
în acest caz 1 plus 1 egal
zero pentru târgujieni. Ei nu
au făcut absolut nimic
pentru Tg Jiu.
Rep.: Contracandidaţii
dumneavoastră spun
altceva…
Matei Nădrag: E adevărat
că ei vorbesc de investiţii ,
dar acestea nu se văd în Tg
Jiu. ”Gorjeanul din
Bucureşti” Victor Ponta se
tot laudă cu investiţia de la
Sadu dar eu vă spun că la
Sadu numărul locurilor de
muncă este cam acelaşi ca şi
în urmă cu câteva luni, nu a
crescut deloc. Singura
investiţie făcută în Gorj de
către Victor Ponta este casa
de la Baia de Fier. Celălalt
contracandidat, ”târgujianul
din Turcineşti” zice că a
asfaltat câteva uliţe în satul
său natal, asfaltări care nici
măcar pe locuitorii din
Turcineşti nu i-au
impresionat din moment ce
primarul Gogălniceanu a fost
reales! Asta spune multe!
Rep: Cât de dură este
lupta politică la început de
campanie ?
Matei Nădrag:
Contracandidaţii mei se află
într-o vădită lipsă de
inspiraţie dacă nici măcar nu
au fost în stare să-şi creeze
nişte mesaje electorale
proprii 100%. ”gorjeanul din
Bucureşti ” imită un slogan
al PD-L în timp ce
”târgujianul din Turcineşti”
sau consilierii săi, s-au
inspirat din nu mai puţin de
două sloganuri ale Partidului
Naţional Liberal. Ori Marcel
Romanescu este coleg de
partid cu dl. Manţog, nu
candidează din partea PNL.
Este vorba despre imitarea
sloganului PNL de la
alegerile locale şi a unui
slogan pe care eu personal l-
am anunţat în urmă cu trei
săptămâni într-un ziar ce a
fost publicat în 3.000 de
exemplare. Cred că pentru
dumnealui cel mai nimerit ar
fi ”târgujianul din
Turcineşti”.
Rep: Ce avantaje are
Matei Nădrag faţă de
contracandidaţi pentru a
putea fi votat?
Matei Nădrag: Am
avantajul că sunt târgujian
get-beget, sunt legat
sufleteşte de acest loc. Sunt
aici de când mă ştiu am
crescut odată cu oraşul meu,
am văzut cu ochii mei toate
schimbările petrecute în
ultimii 39 de ani.
Eu nu am nevoie să fiu
plimbat de mână prin oraş
de dl. Manţog precum
”târgujianul din Turcineşti”
sau de către domnul primar
Cârciumaru precum
”gorjeanul din Bucureşti”.
Sunt foarte mândru că
sunt târgujian şi nu am de
gând să mă mut din oraşul
meu, aici am familia,
prietenii, colegii! Dar am
obligaţia morală să contribui
la dezvoltarea municipiului
nostru. Ca deputat voi face
ce nu au făcut cei 2
contracandidaţi care sunt
deputaţi de 4 ani de zile!
Reporter: Închei cu o
întrebare pentru
candidatul Nădrag. Ce le -
ar recomanda Matei
Nădrag contracandidaţilor
săi?
Matei Nădrag: Să ne
scutească de ”binele” ce vor
să îl facă târgujienilor şi să îşi
îndrepte paşii spre locurile
natale de care sunt legaţi cu
adevărat sufleteşte şi să lase
municipiul Târgu Jiu
târgujienilor!
Scandal de Gorj3 noiembrie 5
Distrugerea UCB continuã
Neli [email protected]
Gorun a buºit autoturismul universitãþiiCampania
electoralã a debutatcu stângul pentru
Adrian Gorun,pretendentul PD-L lao funcþie de deputat
care, pregãtit sã iastartul în cursa vieþiilui, s-a „împiedicat”într-un accident de
maºinã produs lafinele sãptãmânii
trecute în apropierealocalitãþii Leleºti, în
timp ce venea cumaºina universitãþii
de la casa de vacanþãpe care rectorul odeþine în comuna
Runcu, ori de la lipitafiºe în colegiul în
care candideazã.
Avântul electoral, în
prima zi de campanie, a
rectorului Gorun a fost
întrerupt brusc la Leleşti,
vineri, în jurul orei 8.30,
când şoferul său, gândindu-
se probabil la şansele şefului
său la alegerile
parlamentare, a uitat că pe
aceeaşi şosea pe care
mergea mai circulă şi alte
maşini şi a intrat, destul de
puternic, într-un Logan care
rula în faţa sa.
Îmbrăcat la patru ace şi
cu atitudine impunătoare,
Gorun a legat o conversaţie
cu poliţistul din comună,
sosit la faţa locului ca să
cerceteze accidentul, dar a şi
vorbit ceva timp la telefon,
probabil pentru a-şi anunţa
trepăduşii să înceapă fără el
propagada electorală în
oraşul Bumbeşti-Jiu, acolo
unde staff-ul său a mers cu
surle şi trâmbiţe vineri.
În ceea ce priveşte
autoturismul UCB, şifonat
destul de rău în accident,
precum şi autovehiculul
avariat, cu siguranţă Adrian
Gorun nu-şi face probleme, o
va repara tot din banii
instituţiei pe care o conduce,
doar asigurarea maşinii nu e
plătită din buzunarul propriu
şi n-ar fi prima dată când
rectorul apelează „la nevoie”
la bugetul instituţiei.
Campanie custudenþii ºi
profesorii UCBCum era şi de aşteptat,
ştiut fiind faptul că cei mai
mari admiratori ai săi –
posibil singurii – se află
printre profesorii de la
Universitatea „Constantin
Brâncuşi”, de campania lui
Gorun se ocupă cadre
universitare şi studenţi.
Mihai Cruceru, cel care a
avansat rapid de la
conferenţiar universitar la
profesor universitar, într-un
an, membru PD-L ca şi boss-
ul său, a fost desemnat şef
de campanie fiind ajutat şi
de şeful Departamentului de
pregătire a personalului
didactic, Lucian Medar şi
cancelarul Gheorghe
Gămăneci. Cei trei au fost
vineri, alături de 30 de
studenţi ai UCB, la Bumbeşti-
Jiu pentru a face lobby
îngerului lor păzitor din
cauza căruia, pentru că le-a
dat funcţii de conducere,
încasează lunar, pe lângă
salariu, indemnizaţie de
conducere de 1000 de lei.
Aceştia prestau în mantia
portocalie în timp ce
trebuiau să fie la
universitate, niciunul dintre
ei nefiind liber de la cursuri,
în schimb, şeful lor a intrat
în concediu pe toată durata
campaniei electorale.
România, acuzatã de antisemitism,dupã o declaraþie a lui Bãsescu
România este acuzată de
antisemitism într-un articol
publicat în ediţia online a
cotidianului israelian Haaretz,
după ce preşedintele Traian
Băsescu a declarat, la
întoarcerea sa din Siria, în
urmă cu o săptămână, că
această ţară se învecinează
cu Palestina, într-o aparentă
confuzie cu Israelul.
Articolul din cotidianului
israelian, intitulat “Statul pe
care preşedintele României l-a
uitat “, este scris de istoricul
Cellu Rozenberg, specializat în
securitate naţională şi a cărui
familie a fost ucisă în timpul
pogromului de la Iaşi, din 29
iunie 1941.
Pornind de la recenta
profanare a unor morminte
evreieşti din Bucureşti,
Rozenberg arată că
antisemitismul are rădăcini
mai vechi în România,
descrisă de istoricul Hannah
Arendt drept “cea mai
antisemită ţară dintre toate”.
“Dacă cineva crede că s-a
produs în sfârşit o schimbare
în ultimii ani, dacă toţi speră
că antisemitismul este
practicat doar de bădăranii
care profanează morminte,
declaraţiile preşedintelui
Traian Băsescu, la o
conferinţă susţinută pe
aeroportul din Bucureşti la
sosirea sa dintr-o vizită în
Siria, în urmă cu o
săptămână, arată că România
pastramei şi a vinului are şi o
altă faţă - România
antisemitismului”, scrie
autorul articolului.
El se referă la afirmaţia
preşedintelui Băsescu,
potrivit căreia Siria se
învecinează cu Irakul,
Libanul şi Palestina, care nu
există oficial ca stat.
“I-a scăpat faptul că nu
există încă nici o ţară numită
Palestina, ci o altă ţară, într-
adevăr mică, se află la graniţa
Siriei - una numită Israel?”,
scrie Rozenberg, atacând dur
ignoranţa preşedintelui
României. “Este păcat că
Ministerul de Externe nu a
considerat oportun să
răspundă dur acestor
remarci. Nu este însă prea
târziu”, conchide el.
Scandal de Gorj3 noiembrie6
Vosganian:Legea salariilorprofesorilor nuva fi aplicatã denimeni
Partidele politice nu doresc sã-ºi asumeaplicarea Legii salariilor profesorilor dupã
alegeri ºi niciun guvern nu va pune înpracticã aceastã lege în forma ei actualã, adeclarat, duminicã, ministrul Economiei ºi
Finanþelor (MEF), Varujan Vosganian.“Aceastã lege, aºa cum a fost votatã în
Parlament, nu va fi aplicatã de nimeni înRomânia. Orice guvern care va veni va gãsi
tot felul de tertipuri sã o amâne, sã ofragmenteze”, a spus Vosganian, la un
seminar organizat de MEF la Sinaia.El apreciazã cã a doua zi dupã alegeri
toate partidele îºi vor nuanþa discursul ºivor discuta despre efectele unei asemenea
majorãri, care practic “ar duce la dezastru”.
În opinia lui Vosganian,
recrudescenţa populismului
în mediul politic
demonstrează că acesta are
încă nevoie de maturizare.
“România a fost
monitorizată tot timpul, din
Evul Mediu până în 2007,
când am intrat în UE ca
membru cu drepturi depline.
Se pare că nu putem să
gestionăm bine libertatea.
Românul, când e lăsat liber,
fuge repede la frigider”, a
spus Vosganian.
Ministrul a precizat că în
discuţiile cu sindicaliştii le-a
cerut acestora să prezinte
scenariile proprii privind
impactul diferitelor majorări
salariale solicitate. El a arătat
că niciun sindicat nu a venit
la discuţii cu proiecţii, deşi
toate confederaţiile au
expertiză şi capacitatea să
realizeze astfel de evaluări.
“Dialogul cu sindicatele
trebuie să se realizeze pe
bază de scenarii privind
evoluţia societăţii româneşti.
Ei (sindicalişti - n.r) mi-au
răspuns că nu avem ce
scenarii să discutăm pentru
că Parlamentul a votat Legea
salarizării în învăţământ fără
niciun scenariu. Eu le-am
spus că, dacă veniturile
românilor se vor diminua,
nu va răspunde niciun
parlamentar, ci eu voi fi
judecat şi nu vreau să fac
compromisuri pe termen
scurt”, a declarat Vosganian.
Preşedintele Traian
Băsescu a promulgat pe 24
octombrie legea de mărire
cu 50% a salariilor din
educaţie, de la 1 octombrie.
Guvernul a decis, marţi, 28
octombrie, prin ordonanţă
de urgenţă, ca termenul de
aplicare a legii privind
majorarea cu 50% a salariilor
profesorilor să fie prorogat
până la 1 aprilie 2009.
Vosganian a mai anunţat
că luni se va întâlni din nou
cu sindicatele pentru
discuţii.
Suma pentruajutoarele de stat,majoratã la 1 mld.
lei în 2009
Ministerul Economiei şi
Finanţelor a propus
majorarea sumei destinate
ajutoarelor de stat de la 200
de milioane lei în acest an, la
un miliard de lei în 2009, a
declarat, duminică, ministrul
Varujan Vosganian.
În opinia lui Vosganian,
ajutorul de stat reprezintă
cel mai direct instrument de
susţinere a economiei şi este
normal ca orice Guvern să
fie preocupat de asigurarea
unor fonduri cât mai mari.
El a mai arătat că ajutorul
de stat este un instrument
care conduce la majorarea
semnificativă a investiţiilor
în economie. Cele mai multe
sume au fost alocate pentru
ajutorul de minimis pentru
IMM-uri.
Premierul Călin Popescu
Tăriceanu a anunţat, în urmă
cu două săptămâni, că
sumele aferente ajutorului
de stat vor creşte anul viitor
la un nivel de patru ori mai
mare comparativ cu
alocaţiile prevăzute în
bugetul din acest an, la circa
900 milioane de lei, pentru
proiecte mari de investiţii şi
pentru întreprinderi mici şi
mijlocii.
Majorarea sumelor
aferente ajutorului de stat a
fost decisă de Guvern ca
urmare a crizei financiare
globale.
Tăriceanu a precizat la
acea dată că de ajutorul de
stat destinat marilor investiţii
vor putea beneficia atât
companiile româneşti, cât şi
investitorii străini.
Mediafax
Scandal de Gorj3 noiembrie 7
Claudiu [email protected]
Cu mulþi euro pe centimetru pãtrat,
Dalmaþianul Surupãceanu încearcãdisperat sã-ºi spele petele
Dacã ziariºtii ar fi cu adevãratprofesioniºti ºi cu moralitatea
intactã, derbedeii politici nu arîndrãzni sã elucubreze dupã pofta
inimii ºi sã mintã electoratul cuneruºinare în articole plãtite la
centimetru pãtrat. Aºa zisa „a patraputere” este la fel de putredã ºi
imoralã ca politica dar, impactulasupra societãþii îl are mai marecuvântul spus, sau scris, al unui
jurnalist decât cel al vreunuipolitician nesemnificativ.
ªocant este tocmai faptul cã uniijurnaliºti, care sunt consideraþiburicul pãmântului în domeniul
gazetariei, susþin minciuna, ipocriziaºi mizeria umanã cu bunã ºtiinþã,pentru un purcoi de verziºori pe
care i-a primit el sau patronul sãu.
Bãtrân aruncat înghearele sãrãciei de
cãtre SurupãceanuDacă articolul „M-a ajutat
mai mult decât copilul meu”
apărut în ediţia de sâmbătă a
celui mai citit cotidian local
ar fi fost scris de vreun no
name fără experienţă ar fi
fost oarecum de înţeles că
cel care vrea să se facă
ziarist când va creşte mare a
greşit. Când e vorba însă de
un jurnalist cu destulă rutină
e greu de crezut că
materialul nu a fost executat
pentru sensibilizarea
electoratului şi nu face parte
din contractul publicitar
pentru campania electorală a
„filantropului” social
democrat Surupăceanu.
Mai exact, este vorba de
povestea, romanţată până la
lacrimi de sriitorul la ziar, a
fostului primar al comunei
Cătunele, Haralambie Viaşu,
personajul cu ajutorul
căruia, în urmă cu nouă ani,
Mugurel Surupăceanu a dat
primul tun în banii publici.
Mega-ţeapa de peste 5
miliarde, la nivelul anului
1999, de la Primăria
Cătunele, e catalogată de
jurnalist drept „o greşeală în
actele contabile” deşi,
organele de control au
stabilit demult vinovaţii,
fostul primar alegându-se cu
o condamnare la închisoare
cu suspendare şi returnarea
prejudiciului la bugetul local
al comunei. Fostul primar,
aflat acum la venerabila
vârstă de 76 de ani, plăteşte
şi în prezent, lunar, 3
milioane de lei vechi, din
pensie, pentru şmenurile
făcute împreună cu
Surupăceanu însă, sunt
puţine şanse ca prejudicul,
cu penalităţile aferente,
ajuns la 600 de milioane de
lei vechi, să fie recuperat
vreodată.
Nepotul i-arãscumpãrat casa
Candidat acum la
deputăţie din partea PSD,
Surupăceanu l-a scos de la
naftalină, în faţa ziariştilor,
pe bătrânul căruia i-a mai
aruncat sporadic ceva
mărunţiş pentru de-ale gurii,
fără să amintească, de fapt,
că din cauza sa şi a afacerilor
sale ilegale fostul primar se
află într-o sărăcie de
nedescris.
Minciuna aruncată în
ochii electoratului prin
intermediul tonomatului cu
pix cum că a Surupăceanu a
achitat o parte din bani
atunci când Primăria
Cătunele i-a confiscat casa
fostului primar şi i-a scos-o la
vânzare e contrazisă de
actele contabile aflate la
instituţia în cauză. O rudă a
fostului primar a cumpărat
casa, plătind primăriei 110
milioane de lei vechi,
ulterior un nepot al acestuia
a răscumpărat-o şi l-a lăsat să
locuiască acolo.
Povestea casei
sărăcăcioase e mult mai
lungă, dar ziaristul s-a
mulţumit cu atât cât să-l
poată coafa frumos pe
clientul solvabil venit pe
centura PSD+PC. Fostul
primar a avut două case pe
care le-a dat celor doi copii
şi a plecat pentru o perioadă
la o femeie în comuna
Tismana. După câţiva ani,
bătrânul a revenit în
Cătunele, a vândut nişte
terenuri şi a cumpărat o altă
casă, nefiind în cele mai
bune relaţii cu fii săi, aceasta
făcând ulterior obiectul
confiscării/vânzării.
Ipocrizie fãrã limiteApogeul ipocriziei este
atins de Surupăceanu şi
redat întocmai de scriitorul
la ziar în finalul articolului
când, candidatul „vorbeşte
cu discreţie” despre gestul
său umanitar, ca şi cum n-ar
fi ştiut nimic despre
demersul jurnalistic. Aşa
zisa discreţie se poate vedea
în fiecare campanie când
politicienii fac parastasuri
electorale cu cohorta de
camere de luat vederi după
ei.
În final, pentru ca
articolul să merite toţi banii
şi să mai spele o pată a
dalmaţianului Surupăceanu,
acesta vorbeşte despre
gesturi de umanitate, iar
ziarizdul întăreşte spusele
emitentului ordinului de
plată: „puţini fiind aceia
care mai dăruiesc altora din
câştigul lor”. Din câştigul în
urma şmenurilor penale din
bani publici, ar fi trebuit să
menţioneze scribul. Şi încă
ceva, foarte important:
Surupăceanu a recunoscut,
în acest fel, că este
responsabil moral de
sărăcia în care se zbate
acum bătrânul, de declinul
social al acestuia, de faptul
că lunar i se opreşte
aproape jumătate din
pensie, de faptul că i-a fost
confiscată şi vândută casa.
Cam asta este situaţia reală
despre care nu scapă un
cuvânt spălătorul de
cadavre.
Scandal de Gorj3 noiembrie8
prof. Vasile [email protected]
O mare cacealma electorală
umileşte astăzi educaţia, iar cercurile
politicianiste de toate culorile, prin
liderii lor şcoliţi în “arta” minciunii,
fiecare în parte şi toţi la aceeaşi
portavoce, şi-au unit glasurile pentru a
desăvârşi sloganul care lansează
promisiuni înşelătoare şi aruncă la
groapa de gunoi a deşertăciunii, orice
speranţă de a scoate la liman viitorul
sistemului educaţional românesc! Fie
rezumată ca o dispută sterilă între cei
doi clovni care şi-au împletit scaunele
puterii în ultimii patru ani, sub cupola
unui discreditant şi aproape
interminabil circ al “războiului între
palate”, fie clamată zgomotos de către
lideri sindicali cinici şi mediocri care
îşi beau liniştiţi cafeaua la masa
ministerială, aşa-zisa majorare salarială
din educaţie se dovedeşte una dintre
cele mai umilitoare şi mai perfide teme
din caruselul campaniilor electorale
post-decembriste!
Stimaţi dascăli, în marea voastră
naivitate, oare vă imaginaţi că
ameninţarea cu greva de avertisment
sau chiar cu greva generală, va
determina o schimbare de atitudine în
logoreea omnivoră a unor politruci
care nu-şi promovează decât propriile
interese de clan şi nu sunt preocupaţi
decât să-şi rotunjească “umflatele” lor
venituri care sfidează orice limită a
bunului simţ? Oricâte intenţii
reformiste şi oricâte invitaţii la dialog
vor scoate la iveală Băsescu şi
Tăriceanu, acuzându-se reciproc de
lipsă de onestitate, chiar dacă unul se
face că susţine interesele dascălilor, iar
celălalt le sfidează pe faţă, majorarea
salarială rămâne doar un vis frumos
care accentuează degringolada din
curtea şcolii şi umileşte mai mult ca
niciodată condiţia cadrului didactic din
România!
Ştiaţi, cumva, că dascălii români, la
început de carieră au salarii de numai
190 de euro lunar, faţă de colegii lor
din Vest, care primesc lefuri de 1.600
de euro(Italia şi Franţa) sau chiar
2.500 de euro pe lună în Germania?
Apare tot mai clar că niciun partid
care aspiră să guverneze, nu vrea să
moştenească, odată cu Palatul
Victoria, corul revendicărilor şi
protestelor sindicale, potenţat de legea
salarizării profesorilor, iar după
alegeri, când se consideră că situaţia
se va stabiliza politic, reprezentanţii
acestora vor fi invitaţi la „o cafea” de
viitorul ministru al Educaţiei sau de
însuşi preşedintele României, pentru a
căuta o soluţie redimensionată „după
buget”, care să reducă, automat,
pretenţiile celorlalte categorii de
bugetari şi să nu bage “la apă”, din
punct de vedere financiar, noul
Executiv. Suntem siguri că tema legată
de salarii şi de criză, va domina
campania electorală, iar pentru
protagoniştii ei, nici nu este bine să se
stingă o asemenea temă siropoasă ce
va fi speculată, iar în asemenea
vremuri de retorică stupidă şi pe
alocuri inflamantă şi tulbure, voinţa
politică nu poate fi decât un
simulacru. Să reţinem că după ce a
amânat majorarea salariilor dascălilor
pentru…1 aprilie 2009, de ziua
păcălelilor, cu nesimţirea care îl
caracterizează, Tăriceanu se uită cu
lupa în buzunarul profesorilor,
numărând pe degetele lui de
motociclist…cele douăspreceze
sporuri, fără să ştie “sărăcuţul” în
Duh, că două dintre acestea, sporul
pentru suprasolicitare neuropsihică,
adică sporul pentru stres, dar şi
sporul pentru stabilitate (continuitate
la catedră), au fost scoase de pe lista
bonificaţiilor, iar din toată socoteala
lui “băbească”, e vorba despre opt
tipuri de indemnizaţii şi beneficii care
fac parte din salariu, ca bază de calcul
pentru alte drepturi salariale
adăugându-se sporul pentru vechime,
de 15%, în condiţiile în care dirigenţia
şi vechimea aduc la salariu maximum
25%, cu precizarea că indemnizaţia pe
care o primesc dascălii ce predau în
şcoli speciale este de 15% din salariu,
Federaţiei Sindicale “Spiru Haret”,
Marius Nistor, a declarat că dascălii
afiliaţi acesteia intră, deja, în grevă de
avertisment, de luni, 3 noiembrie, iar
faptul că sindicatele din educaţie nu se
pun de acord asupra zilei în care
începe greva generală, ar putea duce la
situaţii în care, într-o şcoală, unii
profesori ar putea fi în grevă, în timp ce
alţii ar fi în continuare la ore. Oricum,
prin liderii sindicali din şcoli, profesorii
anunţă că nu se mai întorc la catedră
până când salariile lor nu vor fi
majorate cu 50%, aşa cum prevede
legea promulgată de preşedintele
Băsescu, iar cu mizilicul procentului de
doar 9% de la 1 octombrie în buzunare,
dascălii români trec de la catedră în
stradă, aşteptând să se împlinească
iluziile spulberate de premierul
Tăriceanu. Sindicatele din Educaţie
consideră că greva generală este
inevitabilă, după ce Executivul a decis
să amâne majorarea salarială cu 50%,
iar liderii profesorilor spun că vor da în
judecată Executivul, pentru că
niciunde în lume nu s-a întâmplat ca un
Guvern să refuze să aplice o lege, prin
ordonanţă de urgenţă!
Prin urmare, siderat şi cu catalogul
în mână, stau şi vă întreb, stimaţi
politruci cu salarii sfidătoare, noi,
dascălii, pe cine să mai credem? Nici
măcar pe d-l Băsescu, atunci când
consideră că sunt bani pentru
aplicarea legii de creştere cu 50% a
salariilor profesorilor, şi dă asigurări
că noul guvern va pune în aplicare
acest act normativ! Dar, cu câtă
ipocrizie le cere el sindicatelor să-şi
amâne grevele pentru decembrie,
pentru că, vezi, Doamne, viitorul
guvern va fi disponibil să discute pe
tema “reformă contra bani”, iar acum,
să se renunţe la mişcările sindicale
care riscă să afecteze procesul
electoral, adică, exact ceea ce îl doare
mai tare pe domnia sa, mai ales că în
viziunea înalt-academică a
prezidenţiabilului, „educaţia e
investiţie, nu consum, pentru că nu se
mănâncă educaţia”, criticând în acest
fel programul guvernamental „un
calculator pentru fiecare elev”, văzut
ca o risipă de bani publici, în loc ca
banii să fie daţi pentru profesori,
crescându-se astfel calitatea
învăţământului! Din păcate, abia
acum, dascălii au înţeles că toţi
candidaţii care cerşesc voturi cu
nemiluita, aruncă fiecare câte o
fărâmă din cacealmaua electorală care
umileşte astăzi educaţia!
iar gradaţia de merit, reprezentând
25% din salariul de bază, se acordă
prin concurs, pentru 16% din posturile
didactice existente în unităţile de
învăţământ dintr-un judeţ. Un dascăl
poate beneficia de o indemnizaţie de
15% din salariul de bază, reprezentând
“salariul de merit”, iar acesta se
acordă pe o perioadă determinată,
mai exact, pe durata unui singur an
şcolar, pentru că la nivel de unitate de
învăţământ, doar câţiva profesori sunt
recompensaţi cu salarii de merit. Se
ştie că unul dintre cele mai cunoscute
sporuri este cel de dirigenţie,
însemnând 10% din salariu, care se
acordă atât profesorului-diriginte, cât
şi învăţătorului, educatorului sau
consilierului şcolar. Profesorii
metodişti primesc un spor salarial de
10-20%, în timp ce directorii de şcoală
pot primi o indemnizaţie de
conducere de până la 50% din salariul
de bază. În esenţă, domnule
Tăriceanu, cea mai mare parte a
cadrelor didactice beneficiază de
două sporuri mari şi late: cel de
dirigenţie şi sporul de vechime. Mai
sunt sporurile care nu intră în salariul
de bază, un soi de indemnizaţii
acordate în mod excepţional, cum ar fi
sporul de zonă, care poate varia în
funcţie de locaţia unităţii de
învăţământ, lucru valabil pentru
profesorii de la sate, care benefiază de
astfel de sporuri, dar majoritatea
trebuie să se mulţumească cu 5% în
plus la salariu.
Să amintim că fiind întrebat, cum
poate să garanteze profesorilor că noul
guvern va aplica legea lui 50 la sută,
Băsescu a sugerat că va avea grijă să
numească un premier care să facă
acest lucru: „Sunt obligat să sper,
plecând de la realitatea constituţională
că, dacă nici un partid nu obţine 51% ,
opţiunea pentru desemnarea
premierului o să-mi aparţină, la fel cum
mi-a aparţinut şi în 2004. Sper să fiu mai
norocos, România să fie mai
norocoasă”(sic!!), parcă pentru a
sugera că viaţa dascălilor care vor
salarii decente, ar depinde şi de modul
cum se învârteşte roata norocului
prezidenţial! Suntem, aşadar, într-o
atmosferă de mişcare grevistă extrem
de tensionată, deoarece Federaţia
Sindicatelor Libere din Învăţământ
(FSLI) a decis ca la 10 noiembrie să
organizeze o grevă de avertisment de
două ore, între 12:00 şi 14:00, iar la 18
noiembrie să intre în grevă generală pe
termen nelimitat. Preşedintele
CACEALMAUA ELECTORALÃ CAREASTÃZI UMILEªTE EDUCAÞIA!
Scandal de Gorj3 noiembrie 9
Adrian [email protected]
Rãmas încã tânãra speranþã a PSD,
Victor Ponta - lucruri desprecare ar vrea sã nu se ºtie
Abil, flegmatic, ironic ºi plin desine, deputatul Victor Ponta nu este
tocmai genul de politician cu lipici lapublic însã, conjunctura de acum
patru ani, cu implicarea sa îndetronarea fostului baron Mischie, i-
a adus suficienþi „fani” încât sãprindã un post de parlamentar la
Gorj. Acum, mai vrea o datã, camajoritatea celor care au gustat din
mãreþia unei funcþii în organullegislativ suprem la þãrii ºi, cum el
este, practic, ºeful socialdemocraþilor gorjeni, nu i-a fost greu
sã prindã culoarul favorabil.
„Micul Titulescu”,student mediocru
Pozând într-un Mafalda a
politicii româneşti, Victor
Ponta îşi dă cu părerea
despre tot şi toate, uzând
deseori şi de experienţa sa
în ale magistraturii, ştiut fiind
faptul că „de meserie” este
procuror. Darnic în explicaţii
când este vorba de a-i înfiera
pe alţii, deputatul devine
laconic când este vorba
despre trecutul său, un pic
cam întunecat, însă lipsa sa
de comunicare, pe acest
subiect, a fost compensată
de către presa centrală care,
a alocat spaţii generoase
lucrurilor cu care nu se
poate lăuda Victor Ponta.
Cariera universitară cu
care se mândreşte deputatul
are şi ea carenţele sale: încă
din facultate unde n-a excelat
mulţumindu-se cu note de
6.50 la drept penal şi 7 la
civil sau constituţional.
Situaţia a fost însă salvată de
către proiectul de diplomă,
la care a luat notă maximă –
aşa cum se ia, de obicei, la
astfel de lucrări – ajungându-
se în acest fel la o mărire a
mediei generale.
Lăsând la o parte faptul
că Ponta a desfăşurat
activităţi didactice pe la
unele facultăţi, fără a se
consemna acest lucru în
cartea sa de muncă,
examenul de titlularizare pe
postul de conferenţiar a fost
un hop pe care deputatul nu
l-a putut trece fără a face
abuz de unele trucuri la care
dacă ar fi apelat altcineva
„micul Titulescu” s-ar fi făcut
foc şi pară. Prima dată s-au
ivit probleme la înscrierea la
concurs din cauza faptului
că Ponta nu avea vechimea
necesară în activitea
didactică pentru a putea
concura. Şi-a cumulat toate
funcţiile deţinute până
atunci, inclusiv pe cea de
preparator, deşi nici o lege
nu prevedea că aceasta se
poate cumula, şi tot n-a putut
aduna şase ani cât i-ar fi fost
necesari,strângând mai
puţini de cinci.
Al doilea hop s-a ivit la
concursul de ocupare a unui
post de conferenţiar, însă şi
de data asta lucrurile s-au
rezolvat cu toate că era
nevoie de o vechime de
nouă ani, iar Victor Ponta
cumula doar şapte ani şi
câteva luni.
Procuror fiind, l-aapãrat pe fostul soþ al
Mihaelei RãdulescuDespre toate astea nu-i
place lui Victor Ponta să
vorbească, la fel cum nu-i
place să vorbească nici
despre cum a rezolvat o
cauză penală care, în alte
împrejurări s-ar fi concretizat
cu lipsire de libertate în mod
legal. Deşi a fost mediocru la
drept penal, parlamentarul e
de câţiva ani doctor în
materia respectivă însă,
cunoştinţele sale în domeniu
l-au cam trădat într-un dosar
în care din acuzator s-a
transformat în apărător al
învinuitului.
Pe vremea când presta
pentru Parchetul General la
Victor Ponta a ajuns o
plângere penală, însoţită de
un ordin de sechestru emis
de Înalta Curte de Justiţie a
Angliei, venită din partea
unor oameni de afaceri
englezi, parteneri ai lui
Emilian (Elan)
Schwartzenberg, fostul soţ al
Mihaelei Rădulescu.
Povestea era veche, încă
din anul 2000, şi se referea la
neînregistrarea în
contabilitatea unei firme
avute în comun de român şi
englezi, a sumei de 1.341.808
dolari. Atunci
Schwartzenberg a fost acuzat
de înşelăciune, fals în
înscrisuri sub semnătură
privată şi trafic de influenţă.
În faţa procurorului Ponta
reclamanţii şi-au retras
plângerea, motivând că
fusese o neînţelegere între
parteneri şi fostul soţ al
Mihaelei Rădulescu a primit
NUP.
Conform legislaţiei
românesti, procurorul
trebuia să instrumenteze în
continuare cazul deoarece,
retragerea plângerii nu
înlătura caracterul penal al
faptelor, în cazul
infracţiunilor de care fusese
acuzat Schwartzenberg, ci se
pedepseau cu închisoare.
Cel scăpat atunci de către
Ponta a povestit, ulterior,
despre întâlnirea cu acesta şi
mai ales de sfaturile pe care i
le-a dat procurorul pentru a
putea scăpa din încurcătura
penală. Schwartzenberg a
spus că Ponta a fost foarte
prietenos şi i-a spus, încă de
la început, că avea ordin „de
la şefu’ ” să nu înregistreze
cazul. I-a atras atenţia chiar,
că dacă va începe să ia
declaraţii după aceea nu se
mai poate face nimic, nici
măcar dacă banii vor fi
returnaţi, iar reclamanţii îşi
vor retrage plângerea. Aşa că
întreaga poveste a avut un
final fericit, pentru părţile
implicate, nu şi pentru
procurorul Ponta care a
intrat în gura presei pentru o
perioadă.
Scandal de Gorj3 noiembrie10
Benzi de transportpentru minerit
55% dintre respondenþii unui sondaj deopinie realizat de INSOMAR considerãcã Parlamentul este cel mai corupt
Instituþia în care populaþia considerãcã existã corupþie în cea mai mare
mãsurã este Parlamentul (55%), acestafiind urmat îndeaproape de Primãrii(54%) ºi Consiliile Judeþene (53%),
aratã un sondaj de opinie realizat deINSOMAR la solicitarea Asociaþiei
pentru Implementarea Democraþiei.Dintre instituţiile testate,
instituţia Preşedintelui şi
Avocatul Poporului sunt
percepute de către cei mai
mulţi cetăţeni ca fiind cel
mai puţin corupte (11%,
respectiv 9%). În cazul
Avocatului Poporului,
opiniile respondenţilor pot
fi explicate şi de
notorietatea redusă a
acestei instituţii.
În cazul instituţiilor din
sfera justiţiei (parchete,
instanţe de judecată etc),
peste 40% dintre cetăţeni
consideră că există corupţie
la nivelul acestora.
În ceea ce priveşte
percepţia populaţiei privind
prezenţa corupţiei la nivelul
diferitelor instituţii în
funcţie de caracteristicile
socio-demografice ale
respondenţilor se remarcă
următoarele aspecte:
în general, apartenenţa la
un anumit mediu de
rezidenţă nu determină o
evaluare diferită a acestui
fenomen, excepţie făcând
doar Primăriile unde cei din
urban percep acest
fenomen ca fiind mai des
întâlnit şi instituţia
Preşedintelui unde cei din
rural cred ca există mai
puţină corupţie comparativ
cu cei din urban;
în general, nivelul de
educaţie nu influenţează
percepţia privind
răspândirea acestui
fenomen;
bărbaţii sunt cei care
apreciază în mai mare
măsură că există corupţie la
nivelul instituţiilor testate;
în percepţia grupelor de
vârstă 35 - 49 ani şi 50 - 64
ani, corupţia este mai
răspândită la nivelul
instituţiilor testate decât în
percepţia celorlalte categorii
de vârstă.
13% din populaţie
consideră că are cunoştinţă
de fapte de corupţie
săvârşite de magistraţi
(procurori, judecători) iar,
dintre aceştia, doar 11% au
semnalat aceste fapte
organelor abilitate, în timp
ce 89% aleg să nu reclame
faptele de corupţie de care
au cunoştinţă;
În ceea ce priveşte
modalitatea de numire a
procurorului general şi a
procurorului sef al DNA,
opiniilor sunt împărţite
aproximativ egal între cei
care consideră că această
numire ar trebui să fie
făcută de către Preşedinte,
la propunerea Ministerului
justiţiei, cu avizul CSM şi cei
care cred că ar trebui făcută
prin votul direct al
populaţiei - 24%, respectiv
23%. Restul părerilor sunt
împărţite, în timp ce 17% din
populaţie nu are o opinie
formată cu privire la acest
subiect.
Cercetarea a avut loc în
perioada 12-17 septembrie
2008 şi a fost realizată
folosind tehnica sondajului
de opinie, pe bază de
chestionar administrat la
domiciliul persoanelor
intervievate. Volumul
eşantionului a fost de 1.448
de persoane, fiind
reprezentativ pentru
populaţia României cu
vârsta peste 18 ani.
Interviurile au fost realizate
în 51 localităţi urbane şi 50
localităţi rurale din 40 de
judeţe şi în municipiul
Bucureşti. Eroarea maximă
admisă pentru rezultatele
obţinute, garantată cu o
probabilitate de 95%, este
de 2,8%.
Cercetarea face parte din
programul „Transparenţă şi
Integritate în Sistemul de
Justiţie”, program
implementat de AID
Romania în parteneriat cu
Ministerul Justiţiei şi
sprijinit de Ambasada
Britanică la Bucureşti.
Scandal de Gorj3 noiembrie 11
Membrii Federaþiei“Spiru Haret” intrã luniîn grevã de avertisment
Câteva zeci de mii de cadre
didactice afiliate la Federaţia “Spiru
Haret” declanşează, luni, greva de
avertisment după ce au cerut
Parlamentului, într-o scrisoare
deschisă, să se întrunească de
urgenţă şi să respingă ordonanţa
privind amânarea majorării cu 50 la
sută a salariilor cadrelor didactice.
Potrivit reprezentanţilor
Federaţiei “Spiru Haret”, greva de
avertisment va începe la ora 7.00 şi
se va desfăşura pe parcursul întregii
zile de luni.
Federaţia are afiliaţi 75.000 de
salariaţi în toată ţara, 6.500 dintre ei
fiind în Bucureşti, iar cei mai mulţi
desfăşurându-şi activitatea la liceele
Sfântul Sava, Jean Monnet, Spiru
Haret, Mihai Viteazul şi Colegiul
Economic “Virgil Madgearu”.
În judeţul Dolj, aproximativ 5.000
de cadre didactice afiliate la
Federaţia “Spriu Haret” au semnat
pentru declanşarea grevei de
avertisment de luni, însă liderii
sindicali se aşteaptă ca la acţiunea
de protest să participe circa 3.000
de dascăli.
Preşedintele Federaţiei Spiru
Haret, filiala Dolj, profesorul Bebe
Cepoi, a declarat, duminică, faptul
că cei mai mulţi dintre profesorii
care vor intra în grevă de
avertisment provin din mediul rural.
“La Spiru Haret sunt afiliaţi peste
5.000 de dascăli. Sunt însă şcoli în
care profesorii sunt afiliaţi la două
sindicate. Unii vor intra mai târziu.
Pentru a nu perturba procesul
educaţional, profesorii de la Spiru
Haret au decis să intre la ore. Ne
aşteptăm să intre în grevă
aproximativ 3.000 de profesori, cei
mai mulţi din mediul rural”, a
declarat Bebe Cepoi.
În judeţul Iaşi, aproximativ 10.000
de cadre didactice afiliate la
Federaţia “Spiru Haret” se vor afla
luni în grevă de avertisment,
protestul afectând majoritatea
liceelor de elită din municipiul Iaşi,
potrivit liderilor sindicali.
“Din cei 13.000 de profesori câţi
numără judeţul, aproximativ 10.000
de dascăli vor participa la grevă.
Cadrele didactice vor veni la şcoală,
dar nu vor preda nimic. Practic,
învăţământul ieşean va fi paralizat
timp de o zi”, a declarat, duminică,
preşedintele Federaţiei “Spiru
Haret”.
El a spus că greva de avertisment
va afecta majoritatea liceelor de
elită din Iaşi, precum Colegiul
Racoviţă, Colegiul Negruzzi şi
Colegiul Naţional, unde elevii nu
vor face ore.
“Probabil că elevii nici nu vor
veni la şcoală pentru că au aflat din
timp despre protestul nostru. Dacă
totuşi vor fi copii care vor veni la
şcoală, ei vor fi supravegheaţi în
clase de către profesori, dar fără a
se face cursuri”, a mai spus
Isvoranu.
În judeţul Timiş, 6.000 de cadre
didactice sunt afiliate la Sindicatul
“Spiru Haret” şi vor intra în grevă,
luni, la ora 08.00.
Potrivit preşedintelui Sindicatului
“Spiru Haret” filiala Timiş, Virgil
Popescu, sindicatul aşteaptă ca toţi
profesorii să înceapă protestul, ei
urmând să fie prezenţi la şcoală şi,
chiar dacă nu vor preda, vor
supraveghea elevii care se prezintă
la cursuri.
În judeţul Cluj, peste 2.000 de
cadre didactice din învăţământul
preuniversitar, aparţinând
Sindicatului “Spiru Haret”, vor
participa la protestul de luni.
Preşedintele Sindicatului “Spiru
Haret” Cluj, Ioan Marcu, a declarat,
duminică, faptul că activitatea
şcolară din peste 25 de unităţi de
învăţământ din zona Turda,
respectiv din municipiile Turda şi
Câmpia Turzii şi peste zece comune
arondate, va înceta în cursul zilei de
luni.
În judeţul Mureş, peste 5.000 de
sindicalişti din învăţământ vor intra,
luni, în grevă de avertisment, liderul
filialei mureşene, Ioan Secărea,
spunând că în acest sens au fost
anunţate Prefectura şi Inspectoratul
Judeţean Şcolar, fiind afectate peste
160 de unităţi şcolare.
Federaţia “Spiru Haret” cere
Parlamentului, într-o scrisoare
deschisă, să se întrunească în regim
de urgenţă şi să respingă Ordonanţa
de Urgenţă a Guvernului de
amânare până în 1 aprilie a aplicării
legii privind creşterea cu 50 la sută
a salariilor cadrelor didactice.
Celelalte trei federaţii din
educaţie - Alma Mater, FLSI şi FEN -
vor intra în grevă de avertisment în
10 noiembrie. Din 18 noiembrie toate
cele patru federaţii din educaţie intră
în grevă generală pe termen
nelimitat, nemulţumite de decizia
Guvernului de a amâna până în 1
aprilie 2009 aplicarea legii de
majorare cu 50 la sută a salariilor
cadrelor didactice.
Şi Federaţia Sanitas ameninţă cu
greva de avertisment în 14 noiembrie
şi cu cea generală din 20 noiembrie.
Scandal de Gorj3 noiembrie12
S.C. COMPLEX HOTELIER GORJUL S.A.CALEA EROILOR, NR. 6, TG-JIU, GORJ
TELEFON: 0253/214815
Hotel Gorj**Hotel Gorj**Hotel Gorj**Hotel Gorj**Hotel Gorj**
Pandurii - remizã la Iaºi
Pandurii Târgu Jiu a înregistrat
un rezultat de egalitate la meciul
din cadrul celei de-a treisprezecea
etape a Ligii I cu Poli Iaşi. Poli Iaşi
a deschis scorul în minutul 15, în
urma unei lovituri de colţ
executate de Sfârlea, iar Cristian
Munteanu a reluat balonul, cu
capul, de la aproximativ 7 metri, în
plasă. Oaspeţii au restabilit
egalitatea în minutul 24, în urma
unui contraatac la care Nalaţi a
pasat peste fundaşii ieşeni, Tilincă
a lobat balonul peste portarul
Pleşca, ieşit inoportun, şi a trimis,
cu capul, în poarta goală, de la
aproximativ 17 metri.
În minutul 60 atacantul Cosmin
Tilincă s-a accidentat în urma unei
ciocniri cu portarul Pleşca şi a fost
urcat direct într-o ambulanţă, care a
pătruns pe gazon.
Antrenorul formaţiei Pandurii
Târgu Jiu, Sorin Cârţu, a urmărit
partida din tribună, fiind suspendat
pentru meciul de la Iaşi, ca urmare a
eliminării din partida cu SC Vaslui,
din etapa precedentă.