singur împotriva tuturor de gorjani şi, într-un fel, fractura de col femural pe care a suferit-o...

ScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalSingur împotriva tuturor• Anul V•Numarul 233 (304) • 16 - 22 martie • 12 pagini• 90 bani (9000 lei) • Apare luni

de Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorj

Primarul Vlãduleanurecidiveazã în ale ºmenurilor

Bâtrân dinTismana,

abandonatîn spital

p a g

7

SubprefectulAndrei ducedosarul penal dela inspectorat laprefecturã

Foºtii ºefi ai învãþãmântului, din nou penaliFoºtii ºefi ai învãþãmântului, din nou penaliFoºtii ºefi ai învãþãmântului, din nou penaliFoºtii ºefi ai învãþãmântului, din nou penaliFoºtii ºefi ai învãþãmântului, din nou penali

p a g

3

p a g

5

Scandal de Gorj16 martie2

SCANDAL DE GORJ

Responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilor

publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004

DirectorDirectorDirectorDirectorDirector

Redactor ºefRedactor ºefRedactor ºefRedactor ºefRedactor ºef

TTTTTehnoredactareehnoredactareehnoredactareehnoredactareehnoredactareClaudiu RadaClaudiu RadaClaudiu RadaClaudiu RadaClaudiu Rada

[email protected]

RedactoriRedactoriRedactoriRedactoriRedactori

wwwwwwwwwwwwwww.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro

Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Calea EroilorCalea EroilorCalea EroilorCalea EroilorCalea Eroilor - - - - - Hotel GorjHotel GorjHotel GorjHotel GorjHotel Gorj, , , , , et.1et.1et.1et.1et.11, cam 11, cam 11, cam 11, cam 11, cam 1101-1101-1101-1101-1101-1102102102102102TTTTTel: 0el: 0el: 0el: 0el: 02222253-53-53-53-53-222010222010222010222010222010; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]

ISSN1584-2630

Adrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian [email protected]

Mihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai [email protected]

Daniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel [email protected]

Neli MateiNeli MateiNeli MateiNeli MateiNeli [email protected]

Claudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu [email protected]

Tiparul executat de SilPacino Râmnicu Vâlcea

Închiriez spaþii pentru activitãþiÎnchiriez spaþii pentru activitãþiÎnchiriez spaþii pentru activitãþiÎnchiriez spaþii pentru activitãþiÎnchiriez spaþii pentru activitãþicomerciale, de producþie ºi altelecomerciale, de producþie ºi altelecomerciale, de producþie ºi altelecomerciale, de producþie ºi altelecomerciale, de producþie ºi alteleîn imobil situat în Târgu Jiu, strîn imobil situat în Târgu Jiu, strîn imobil situat în Târgu Jiu, strîn imobil situat în Târgu Jiu, strîn imobil situat în Târgu Jiu, str.....

9 Mai, nr9 Mai, nr9 Mai, nr9 Mai, nr9 Mai, nr. 25. T. 25. T. 25. T. 25. T. 25. Telefon: 0744/elefon: 0744/elefon: 0744/elefon: 0744/elefon: 0744/641.897 sau 0253/219.472641.897 sau 0253/219.472641.897 sau 0253/219.472641.897 sau 0253/219.472641.897 sau 0253/219.472

Maria Moþa, numitãpreºedinte al AgenþieiNaþionale pentruEgalitatea de ªanse

Primul-ministru Emil Boc a numit-o pe Maria Moţa preşedinte alAgenţiei Naţionale pentru Egalitateade Şanse intre femei si bărbaţi.Decizia de numire a acesteia a fostsemnată,deja, de premierul Boc şipublicată, vineri, in MonitorulOficial.

Şefa femeilor democrat-liberale dele Gorj, Maria Moţa, a mai fostpreşedinte al Agenţiei in perioada

septembrie 2006 - aprilie 2007, dar, ademisionat de la şefia instituţiei inprimava anului 2007, odata cuscoaterea PD de la guvernare. Membru activ al PD-L, Maria Moţaeste singurul politician gorjean careocupă, în prezent, o funcţie depreşedinte cu rang de Secretar deStat la Agentia Nationala pentruEgalitatea de Sanse intre femei sibarbati (ANES), Bucuresti.

PC a decis, duminica, sa meargape lista comuna cu PSD pentrualegerile europene, în favoareaacestei hotarâri pronuntându-se 32de organizatii judetene alepartidului.

Decizia a fost luata cu 32 de voturipentru, 6 împotriva si 4 abtineri, aspus deputatul Bogdan Ciuca,purtatorul de cuvânt al PC. El aprecizat ca presedintele fondator alPC Dan Voiculescu nu s-a pronuntatprin vot, ci a dat posibilitateaorganizatiilor sa se pronunte.

PC a ales sa mearga pe listecomune cu PSD tind cont deargumentele aduse de liderii locali aipartidului, de faptul ca electoratulconservatorilor este obisnuit, de laalegerile parlamentare, cu sigla si

sloganul Aliantei PSD PC, a declaratCiuca.

El a aratat ca aceasta decizie PC afost luata fara sa se tina cont dedeclaratiile facute de liderii altorpartide, cum ar fi presedintele PSDMircea Geoana. Au fost discutatepunctele de vedere raportate lesituatia locala, nu am luat în discutiepozitia altor lideri, cu primatagrumentele aduse de lideriiorganizatiilor locale, a spus Ciuca.

Bogdan Ciuca a mai aratat ca unuldintre argumente care a contat înluarea hotarârii de a merge cu PSD laalegerile europarlamenmtare a fostcel privind existenta unei strategii petermen lung cu PSD.

Cei care au fost pentru listeproprii la europarlamenrtare au adus

ca argument principal necesitateapastrarii identitatii proprii a PC, caformatiune distincta, a adaugatCiuca.

Ciuca a tinut sa precizeze ca,indiferent de felul în care au votat,toti liderii de organizatii ai PC au fost

în favoarea continuarii proiectului cuAlianta PSD PC.

Potrivit purtatorului de cuvânt,conducerea PC urmeaza sa aibaîntâlniri cu liderii PSD pentrustabilirea componentei listei laalegerile europene.

PC a decis sa mearga pe listacomuna cu PSD la europarlamentare

Scandal de Gorj16 martie 3

Scãpaþi de rigorile legii de cãtre un procurorScãpaþi de rigorile legii de cãtre un procurorScãpaþi de rigorile legii de cãtre un procurorScãpaþi de rigorile legii de cãtre un procurorScãpaþi de rigorile legii de cãtre un procurorinteresat, penalii inspectoratului ºcolarinteresat, penalii inspectoratului ºcolarinteresat, penalii inspectoratului ºcolarinteresat, penalii inspectoratului ºcolarinteresat, penalii inspectoratului ºcolar, în, în, în, în, în

frunte cu fostul inpector general Liviu frunte cu fostul inpector general Liviu frunte cu fostul inpector general Liviu frunte cu fostul inpector general Liviu frunte cu fostul inpector general Liviu Andrei ºiAndrei ºiAndrei ºiAndrei ºiAndrei ºifostul inspector general adjunct Gheorghefostul inspector general adjunct Gheorghefostul inspector general adjunct Gheorghefostul inspector general adjunct Gheorghefostul inspector general adjunct Gheorghe

Mitescu ºi-au reluat statutul de inculpat dupã ceMitescu ºi-au reluat statutul de inculpat dupã ceMitescu ºi-au reluat statutul de inculpat dupã ceMitescu ºi-au reluat statutul de inculpat dupã ceMitescu ºi-au reluat statutul de inculpat dupã ceprim procurorul Parchetului de pe lângãprim procurorul Parchetului de pe lângãprim procurorul Parchetului de pe lângãprim procurorul Parchetului de pe lângãprim procurorul Parchetului de pe lângã

Judecãtoria Târgu-Jiu, Laura Gherghe, a maiJudecãtoria Târgu-Jiu, Laura Gherghe, a maiJudecãtoria Târgu-Jiu, Laura Gherghe, a maiJudecãtoria Târgu-Jiu, Laura Gherghe, a maiJudecãtoria Târgu-Jiu, Laura Gherghe, a maidat o ºansã unei urmãriri penale corecte.dat o ºansã unei urmãriri penale corecte.dat o ºansã unei urmãriri penale corecte.dat o ºansã unei urmãriri penale corecte.dat o ºansã unei urmãriri penale corecte.

Urmãrirea penalã a fost redeschisã subUrmãrirea penalã a fost redeschisã subUrmãrirea penalã a fost redeschisã subUrmãrirea penalã a fost redeschisã subUrmãrirea penalã a fost redeschisã subîndrumarea altui procuror decât Lavinia Ilie, ceaîndrumarea altui procuror decât Lavinia Ilie, ceaîndrumarea altui procuror decât Lavinia Ilie, ceaîndrumarea altui procuror decât Lavinia Ilie, ceaîndrumarea altui procuror decât Lavinia Ilie, cea

care pentru un viitor liniºtit a ales sã facãcare pentru un viitor liniºtit a ales sã facãcare pentru un viitor liniºtit a ales sã facãcare pentru un viitor liniºtit a ales sã facãcare pentru un viitor liniºtit a ales sã facãcompromisuri în favoarea pedeliºtilor de frunte.compromisuri în favoarea pedeliºtilor de frunte.compromisuri în favoarea pedeliºtilor de frunte.compromisuri în favoarea pedeliºtilor de frunte.compromisuri în favoarea pedeliºtilor de frunte.

Adrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian [email protected]

Subprefectul Andrei duce dosarulpenal de la inspectorat la prefecturã

Foºtii ºefi ai învãþãmântului, din nou penaliFoºtii ºefi ai învãþãmântului, din nou penaliFoºtii ºefi ai învãþãmântului, din nou penaliFoºtii ºefi ai învãþãmântului, din nou penaliFoºtii ºefi ai învãþãmântului, din nou penali

Remeber penalRemeber penalRemeber penalRemeber penalRemeber penalÎn ajunul Cărciunului

2008, procurorul Lavinia Ilies-a arătat extrem debinevoitoare faţă de LiviuAndrei, Gheorghe Mitescu şicomisia care a desemnat-odrept director al GrupuluiŞcolar Industrial Bâlteni peSmărădinţa Copaci în urmaunui concurs organizatnumai pentru ea la câtevazile după ce concursul legalfusese câştigat de cătreConstantin Deaconescu. Îndosarul ajuns pe masaprocurorului Ilie, LiviuAndrei era cercetat pentruabuz în serviciu contraintereselor persoanelor, falsintelectual, uz de fals şiînşelăciune. GheorgheMitescu, alături de întreagacomisie de examinare,

pentru abuz în serviciucontra intereselorpersoanelor şi falsintelectual, iar SmărăndiţaCopaci pentru înşelăciune,fals intelectual şi uz de fals.

Povestea penală a luiLiviu Andrei este dejacelebră el fiind cel care, înpragul unei demiterieminente din frunteainspectoratului şcolar s-aapucat de falsificat acte înaşa fel încât să nu se maiîntoarcă la catedra unde eratitlar în învăţământul liceal,ci pe o funcţie de universitarla o universitate din Arad.Falsurile făcute, precum şialte ilegalităţi comise defostul inspector general, aufost descoperite de cătreCorpul de Control alPrefectului şi astfel s-a ajunsla întocmirea unui dosarpenal. Mitescu a ajuns colegde dosar cu superiorul săudupă ce ca şi preşedinte de

comisie de examinare aorganizat de două oriconcursul de ocupare afuncţiei de director alliceului de la Bâlteni. Primadată concursul a fost câştigatcorect, dar nu de cătrepersoana agreată de comisie,aşa că acesta a fostreorganizat peste câteva zileşi pentru favorită,Smărăndiţa Copaci, care aobţinut o notă mai maredupă ce îşi falsificaseadeverinţa care-i atestapunctajul obţinut laevaluările din anii anteriori.

Înapoi în corzile legiiÎnapoi în corzile legiiÎnapoi în corzile legiiÎnapoi în corzile legiiÎnapoi în corzile legiiInfracţiunile comise de toţi

cei amintiţi au fost strânseîntr-un dosar penal ajuns pemâna procurorului Ilie, separe, nu întâmplător pentrucă atât Andrei cât şi Mitescuprovin dintr-un partid care ar

putea-o ajuta pe Lavinia Iliesă rămâna prim procuror alParchetului de pe lângăJudecătoria Târgu-Cărbuneşti, sau mai mult, săfie instalată în fruntea celuide pe lângă Judecătoria Tg-Jiu, iar pe soţul său sărămâna în fruntea Gărzii deMediu. Ambiţiile personaleau determinat-o să scoată petoată lumea de sub urmărirepenală, în cazul lui LiviuAndrei susţinând chiar căinfracţiunile comise nu auexistat. Singura care a ieşitdin acest caz un pic maişifonată a fost SmărădinţaCopaci care a primit oamendă administrativă de omie de lei, restul nefiind nicimăcar amendaţi.

Constantin Deaconescu,cel care a câştigat cinstitpostul de director alGrupului Şcolar Industrial

Bâlteni a făcut plângereîmpotriva soluţiei descoatere de sub urmărirepenală, plângere care a fostadmisă de către primprocurorul Parchetului de pelângă Judecătoria Târgu-Jiu.Laura Gherghe a dispusreînceperea urmăririi penaleîn dosar şi repartizareaacestuia unui alt procuror,Sorin Tomoiu, care, dedragul dreptăţii, sperăm sănu viseze niciun fel defuncţie care să-l facăvulnerabil în faţa PD-L-uluidin care face parte atâtMitescu, cât şi Andrei.

Între timp, Liviu Andrei aajuns subprefect al judeţului,iar directorul nedreptăţitDeaconescu a fost repus înfuncţia de director alGrupului Şcolar IndustrialBâlteni, funcţia pe care ocâştigase „pe bune”.


Morega acâºtigatprocesulcu UCB

Conducerea Universităţii“Constantin Brâncuşi” Târgu-Jiu trebuie să-i plătească luiDan Ilie Morega, 1,2 miliardede lei.

Prof. univ. dr. Dan IlieMorega a câştigat procesulcu Universitatea “ConstantinBrâncuşi” Târgu-Jiu privindreîncadrarea acestuia înfuncţia de profesoruniversitar, după scandalulanulării titlului de doctor, alcărui artizan a fost AdrianGorun, la vremea respectivăşi secretar general înMinisterul Educaţiei.

În baza unei hotărârijudecătoreşti definitive şiirevocabile, rectorul de laUCB Adrian Gorun va finevoit să emită o decizie dereîncadrare pentru liberalulMorega. Liderul PNL Gorj a

precizat că, la rândul său, vaintenta proces pe penal şicivil împotriva rectoruluipentru că nu UCB trebuie săplătească aceşti bani, ci“paranoia din capul luiGorun”, susţine Morega.

Liderul PNLLiderul PNLLiderul PNLLiderul PNLLiderul PNLdezaprobã “masadezaprobã “masadezaprobã “masadezaprobã “masadezaprobã “masa

rotundã” a luirotundã” a luirotundã” a luirotundã” a luirotundã” a luiCondescuCondescuCondescuCondescuCondescu

Liderul PNL Gorj, Dan IlieMorega consideră că masarotundă organizată de liderulminerilor Marin Condescu,este de fapt, o întâlnire aunui grup de intereseobscure.

Parlamentarul liberal aprecizat că Marin Condescuspune că este o reunire încare doreşte bineleGorjului, muncitorilor dinminerit şi energie şi se luptăcu Guvernul, dar, de fapt, nu

este asa. Liderul FederaţieiNaţionale Mine şi Energie,Marin Condescu, i-a invitatpe reprezentanţiiMinisterelor Transporturilorşi Economiei, la o masărotundă, organizată înstaţiunea Rânca, având dreptscop deblocarea negocierilorîntre PSD şi PD-L de la Gorjdar vor avea loc şi discuţiiprivind situaţia în care seaflă SNLO şi ComplexurileEnergetice Turceni şiRovinari. Liderul minerilor aorganizat această întâlnire

înainte de desfăşurarea“marşului tăcerii”programatsăptămâna viitoare, cândpeste şase mii de mineri vorfi scoşi în stradă pe motivmai mult sau mai puţinîntemeiat. Unii dintrepoliticienii gorjeni susţin cămarşul organizat deCondescu este unul cuinterese politice, iar mineriisunt manevraţi.Preşedintele PNL Gorj DanIlie Morega nu a fost invitatla masa rotundă de laRânca, dar oricum nu se

ducea.Nici ministrul pentru

Relaţia cu Parlamentul,Victor Ponta nu va merge laîntâlnire pentru că în aceastăseară are două meciuri debaschet la Târgu-Jiu, iarmâine va fi prea oboist ca săstea la aceeaşi masă cu IonelManţog sau AdrieanVideanu.

Pesedistul Victor Ponta aafirmat că sindicatele nu artrebuie să se implice politic,însă, cunoaşte afinităţile luiMarin Condescu pentru PD-L


angajeazã 25 confectioneri angajeazã 25 confectioneri angajeazã 25 confectioneri angajeazã 25 confectioneri angajeazã 25 confectioneriîmbrãcãminte.îmbrãcãminte.îmbrãcãminte.îmbrãcãminte.îmbrãcãminte.

Interviurile ºi proba de lucru vorInterviurile ºi proba de lucru vorInterviurile ºi proba de lucru vorInterviurile ºi proba de lucru vorInterviurile ºi proba de lucru voravea loc la sediul firmelor din : Tg-Jiu,avea loc la sediul firmelor din : Tg-Jiu,avea loc la sediul firmelor din : Tg-Jiu,avea loc la sediul firmelor din : Tg-Jiu,avea loc la sediul firmelor din : Tg-Jiu,strstrstrstrstr. V. V. V. V. Vulcan,ulcan,ulcan,ulcan,ulcan,

NrNrNrNrNr. 2, Tg-Jiu. Relaþii la T. 2, Tg-Jiu. Relaþii la T. 2, Tg-Jiu. Relaþii la T. 2, Tg-Jiu. Relaþii la T. 2, Tg-Jiu. Relaþii la Tel.: 0253/el.: 0253/el.: 0253/el.: 0253/el.: 0253/218.250; 218.450.218.250; 218.450.218.250; 218.450.218.250; 218.450.218.250; 218.450.

Se pot trimite C.VSe pot trimite C.VSe pot trimite C.VSe pot trimite C.VSe pot trimite C.V.-uri pe fax:0253/.-uri pe fax:0253/.-uri pe fax:0253/.-uri pe fax:0253/.-uri pe fax:0253/206.1206.1206.1206.1206.113 sau e-mail:13 sau e-mail:13 sau e-mail:13 sau e-mail:13 sau e-mail:[email protected].”[email protected].”[email protected].”[email protected].”[email protected].”

SC TECH SAFETY SAangajeazã urgent:angajeazã urgent:angajeazã urgent:angajeazã urgent:angajeazã urgent:- 2 contabili ºi 1 economist/ã cu o vechime în muncã de minim 3ani- 2 contabili ºi 1 economist/ã cu o vechime în muncã de minim 3ani- 2 contabili ºi 1 economist/ã cu o vechime în muncã de minim 3ani- 2 contabili ºi 1 economist/ã cu o vechime în muncã de minim 3ani- 2 contabili ºi 1 economist/ã cu o vechime în muncã de minim 3ani- 200 muncitori calificaþi în construcþii pe urmãtoarele posturi: sudor- 200 muncitori calificaþi în construcþii pe urmãtoarele posturi: sudor- 200 muncitori calificaþi în construcþii pe urmãtoarele posturi: sudor- 200 muncitori calificaþi în construcþii pe urmãtoarele posturi: sudor- 200 muncitori calificaþi în construcþii pe urmãtoarele posturi: sudor

electric ºielectric ºielectric ºielectric ºielectric ºiAutogen; zugrav; zidar; electrician; fierar betonist; instalator; faianþarAutogen; zugrav; zidar; electrician; fierar betonist; instalator; faianþarAutogen; zugrav; zidar; electrician; fierar betonist; instalator; faianþarAutogen; zugrav; zidar; electrician; fierar betonist; instalator; faianþarAutogen; zugrav; zidar; electrician; fierar betonist; instalator; faianþar

– mozaicar;– mozaicar;– mozaicar;– mozaicar;– mozaicar;tâmplar – parchetar; dulgher; maistru constructor; inginer construcþiitâmplar – parchetar; dulgher; maistru constructor; inginer construcþiitâmplar – parchetar; dulgher; maistru constructor; inginer construcþiitâmplar – parchetar; dulgher; maistru constructor; inginer construcþiitâmplar – parchetar; dulgher; maistru constructor; inginer construcþii

hidrotehnice ºi inginer silvic.hidrotehnice ºi inginer silvic.hidrotehnice ºi inginer silvic.hidrotehnice ºi inginer silvic.hidrotehnice ºi inginer silvic.Relaþii la TRelaþii la TRelaþii la TRelaþii la TRelaþii la Tel.: 0253/218.250; 218.450.el.: 0253/218.250; 218.450.el.: 0253/218.250; 218.450.el.: 0253/218.250; 218.450.el.: 0253/218.250; 218.450.

Se pot trimite C.VSe pot trimite C.VSe pot trimite C.VSe pot trimite C.VSe pot trimite C.V.-uri pe fax:0253/206.1.-uri pe fax:0253/206.1.-uri pe fax:0253/206.1.-uri pe fax:0253/206.1.-uri pe fax:0253/206.113 sau e-mail:13 sau e-mail:13 sau e-mail:13 sau e-mail:13 sau e-mail:[email protected].”[email protected].”[email protected].”[email protected].”[email protected].”

SC LARPO PROD IMPEX SRL


Alungat de fiicã ºi ignorat de autoritãþile localeAlungat de fiicã ºi ignorat de autoritãþile localeAlungat de fiicã ºi ignorat de autoritãþile localeAlungat de fiicã ºi ignorat de autoritãþile localeAlungat de fiicã ºi ignorat de autoritãþile locale

Bâtrân din Tismana,abandonat în spital

Un bãtrân din oraºul TUn bãtrân din oraºul TUn bãtrân din oraºul TUn bãtrân din oraºul TUn bãtrân din oraºul Tismana, abandonatismana, abandonatismana, abandonatismana, abandonatismana, abandonatde unica sa fiicã, îºi trãieºte bãtrâneþile dede unica sa fiicã, îºi trãieºte bãtrâneþile dede unica sa fiicã, îºi trãieºte bãtrâneþile dede unica sa fiicã, îºi trãieºte bãtrâneþile dede unica sa fiicã, îºi trãieºte bãtrâneþile de

cinci de ani pe strãzi sau pe la vreo rudãcinci de ani pe strãzi sau pe la vreo rudãcinci de ani pe strãzi sau pe la vreo rudãcinci de ani pe strãzi sau pe la vreo rudãcinci de ani pe strãzi sau pe la vreo rudãmult mai miloasã decât copilul pe care l-amult mai miloasã decât copilul pe care l-amult mai miloasã decât copilul pe care l-amult mai miloasã decât copilul pe care l-amult mai miloasã decât copilul pe care l-a

crescut. Ca ºi când nu era de ajuns în urmãcrescut. Ca ºi când nu era de ajuns în urmãcrescut. Ca ºi când nu era de ajuns în urmãcrescut. Ca ºi când nu era de ajuns în urmãcrescut. Ca ºi când nu era de ajuns în urmãcu trei luni Grigore Grigore ºi-a fracturatcu trei luni Grigore Grigore ºi-a fracturatcu trei luni Grigore Grigore ºi-a fracturatcu trei luni Grigore Grigore ºi-a fracturatcu trei luni Grigore Grigore ºi-a fracturat

colul femural ºi a ajuns în spital. De atuncicolul femural ºi a ajuns în spital. De atuncicolul femural ºi a ajuns în spital. De atuncicolul femural ºi a ajuns în spital. De atuncicolul femural ºi a ajuns în spital. De atuncipersonalul spitalului încearcã sã dea unpersonalul spitalului încearcã sã dea unpersonalul spitalului încearcã sã dea unpersonalul spitalului încearcã sã dea unpersonalul spitalului încearcã sã dea un

sens vieþii care i-a mai rãmas întocmindu-isens vieþii care i-a mai rãmas întocmindu-isens vieþii care i-a mai rãmas întocmindu-isens vieþii care i-a mai rãmas întocmindu-isens vieþii care i-a mai rãmas întocmindu-iact de identitate provizoriu ºi fãcândact de identitate provizoriu ºi fãcândact de identitate provizoriu ºi fãcândact de identitate provizoriu ºi fãcândact de identitate provizoriu ºi fãcând

demersuri pe lângã Primãria Tdemersuri pe lângã Primãria Tdemersuri pe lângã Primãria Tdemersuri pe lângã Primãria Tdemersuri pe lângã Primãria Tismanaismanaismanaismanaismanapentru ca Grigore sã primeascã opentru ca Grigore sã primeascã opentru ca Grigore sã primeascã opentru ca Grigore sã primeascã opentru ca Grigore sã primeascã o

adeverinþã de ajutor social care sã-i fie deadeverinþã de ajutor social care sã-i fie deadeverinþã de ajutor social care sã-i fie deadeverinþã de ajutor social care sã-i fie deadeverinþã de ajutor social care sã-i fie defolos pentru o nouã spitalizare în vedereafolos pentru o nouã spitalizare în vedereafolos pentru o nouã spitalizare în vedereafolos pentru o nouã spitalizare în vedereafolos pentru o nouã spitalizare în vederea

recuperãrii dupã fractura suferitã.recuperãrii dupã fractura suferitã.recuperãrii dupã fractura suferitã.recuperãrii dupã fractura suferitã.recuperãrii dupã fractura suferitã.Deocamdatã reprezentanþii primãriei nu seDeocamdatã reprezentanþii primãriei nu seDeocamdatã reprezentanþii primãriei nu seDeocamdatã reprezentanþii primãriei nu seDeocamdatã reprezentanþii primãriei nu se

lasã impresionaþi de povestea bãtrânuluilasã impresionaþi de povestea bãtrânuluilasã impresionaþi de povestea bãtrânuluilasã impresionaþi de povestea bãtrânuluilasã impresionaþi de povestea bãtrânuluisingur pe lume ºi refuzã sã-l ajute.singur pe lume ºi refuzã sã-l ajute.singur pe lume ºi refuzã sã-l ajute.singur pe lume ºi refuzã sã-l ajute.singur pe lume ºi refuzã sã-l ajute.

Pãrãsit de fiicã,Pãrãsit de fiicã,Pãrãsit de fiicã,Pãrãsit de fiicã,Pãrãsit de fiicã,ignorat de autoritãþiignorat de autoritãþiignorat de autoritãþiignorat de autoritãþiignorat de autoritãþiGrigore Grigore are 65 de

ani şi, într-un fel, fractura decol femural pe care a suferit-oîn urmă cu trei luni i-a purtatnoroc pentru că, dacă n-ar fiajuns în spital, ar mai fipetrecut încă o iarnă, ca dealtfel ultimele cinci din viaţasa, pe străzile din Târgu-Jiu.

În spital a avut parte deîngrijiri, de o masă caldă şiun pat unde să-şi poatăodihni oasele obosite deviaţă şi îmbolnăvite debătrâneţe, însă nu poate trăila infinit aici, mai ales cătratamentul său s-a încheiat şiar avea nevoie de recuperarefizică.

Divorţat de peste 30 deani, cu o fiică insensibilă lasituaţia lui, bătrânul a avutultimul domiciliu legal înoraşul Vulcan - Hunedoara,însă de câţiva ani trăieşte pestrăzi sau, rareori, pe larudele sale din Tismana.

A fost nevoit să sedescurce în astfel de condiţii

pentru că unica sa fiică nuvrea să-l primească acasă.

La începutul luniidecembrie a anului trecut,Grigore a ajuns la SpitalulJudeţean de Urgenţă Târgu-Jiu cu o fractură de colfemural fiind internat însecţia de ortopedie.Bătrânul nu avea acte deidentitate, iar serviciul deasistenţă socială din cadrulspitalului împreună cuPoliţia Tismana, ServiciulPublic Local de Evidenţa aPersoanelor şi un om debine din oraşul său debaştină care a acceptat să-lprimească în spaţiu, aureuşit să-i întocmească unact de identitate provizoriu.

Cu toate că şi-a recăpătatidentitatea, chiar şitemporar, Grigore mai arenevoie şi de ajutorulPrimăriei Tismana care artrebui să-i elibereze oadeverinţă de ajutor socialpentru a putea fi internatpentru recuperare laspitalul din Novaci sauBumbeşti-Jiu.

Spitalul Târgu-Jiu asolicitat Primăriei Tismanasă pună umărul la

rezolvareafavorabilă acazului luiGrigore Grigoredar s-a lovit derefuzulautorităţilorlocale, aşa căbărbatul nupoate fi nicitransferatpentrurecuperare, darnici externatpentru că arrămâne dinnou pe străzi.

Cum fiica sanici nu vrea săaudă că povarabătrâneţiitatălui său arputea ajungepe umerii săi,singurasperanţă a luiGrigore rămâneprimăria care,dacă ar dadovadă debunăvoinţă, arputea face unprim pas înschimbareadestinului săuprin acordarea,iniţial, aajutoruluisocial şi dupăaceea prineliberareaadeverinţei atâtde necesare. Astfel bătrânular putea fi internat pentrurecuperare şi prinintervenţia Serviciului deAsistenţă Socială din cadrulPrimăriei Tismana s-ar puteagăsi, după aceea, şi pentru elun loc într-un azil.

Contactat telefonic pentruun punct de vedere primaruloraşului Tismana, ConstantinBuzianu, nu s-a arătat delocimpresionat de dramabătrânului: „Păcat că cei dela spital nu ştiu cum se dă o

adeverinţă de ajutor social.Eu nu pot elibera aşa cevadacă omul nu are ajutorsocial şi nici nu-i pot daajutor social pentru că nu-lcunosc, nu a locuit înTismana. Ştiu că l-a luatcineva în spaţiu pentru ca săse poată elibera acea cartede identitate provizorie dareu nu-i pot da ajutor socialsau adeverinţă”.

Buzianu nu ştie, sau seface că nu ştie că legeaprivind venitul minim

garantat prevede clar că potbeneficia de reglementărileacesteia şi persoanele fărădomiciliu, aflate în situaţiede nevoie, pe bazadeclaraţiei pe pripriarăspundere că nu au solicitatdrepturile de la alte primării.

Cu un astfel de primar„sensibil” soarta lui GrigoreGrigore pare deja pecetluită– încă nerefăcut total dupăfractura de col femural el vatrebui să se întoarcă pestrăzi.



Ecaterina Manþog,achitatã demagistraþii Curþiide Apel Craiova

Judecătoarea Ecaterina Manţog afost achitată miercuri, 11 martie, decătre Magistraţii Curţii de ApelCraiova. Este pentru a doua oarăcând judecătorii Curţii constată căEcaterina Manţog nu are niciolegătură cu faptele de corupţieprezentate în dosar. Sentinţa nu estedefinitivă.Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şiJustiţie au decis, în iunie 2008,rejudecarea, la Curtea de ApelCraiova, a dosarului Ecaterienei

Manţog, soţia fostului lider al PD-LGorj, Ionel Manţog, în care, esteacuzată pentru fapte de corupţie.Ecaterina Manţog a fost cercetată decătre procurorii DNA pentru unteren de 400mp, suprafaţă ce nu afost trecut în declaraţia de avere.Procurorii au considerat cămagistratul ar fi încercat, astfel, săascundă faptul că, Ionel Mantog, ar fidobândit acel teren, folosindu-l,ulterior, împreună cu gospodăria, dinŞtucani, din comuna Slivilesti,pentru reconstruirea, la Târgu-Jiu, aunei vile pe banii fostei CompaniiNaţionale a Lignitului Oltenia.


Initiativa pentru o JustitieCurata isi exprima profunduldezacord fata de precizarileaduse de Ministerul Justitieisi Libertatilor Cetatenesti cuprivire la pedepsele micipentru infractiunile decoruptie reglementate inproiectul noului cod penal.

În proiectul noului CodPenal, limitele de pedeapsăscad astfel:pentru luarea de mită de la3-12 ani (în codul actual) la 2-7 ani (pentru anumiţisubiecţi sunt chiar reduse lajumatate)pentru traficul de influenţă şi

cumpărarea de influenţă dela 2-10 ani (în codul actual)la 1-5 ani.

Ministerul justitificăaceastă decizie prin intenţiade a scădea pedepseleprevăzute de lege pentrutoate infracţiunile şi prinfaptul că instanţele dejudecată aplică şi în prezentpedepse mici pentru faptelede corupţie. Această practicăa instanţelor a fost criticatăconstant de ComisiaEuropeană şi de societateacivilă românească, deoarecepedepsele mici sau cele cususpendare nu reprezintă

sancţiuni care sădescurajeze practicilecorupte. Prin urmare, faptulcă instanţele aplică pedepsemici în cazul infracţiunilorde corupţie impune ocorijare a acestui aspect,nicidecum scăderea limitelorpedepselor legale. Estenecesar ca legiuitorul săridice limita minimă apedepsei legale şi, eventual,să interzică aplicareamăsurilor de suspendare aexecutarii pedepsei pentruacest gen de infracţiuni.

Pedepsele miciantrenează, la rândul lor,

termene de prescripţie micicare vor duce laimposibilitatea de a finalizadosarele penale în cauzecomplexe, asigurândimpunitate pentru infractori.

Membri IJC: Academia deAdvocacy, Alianţa Civică,Asociaţia Societatea pentruJustiţie, Asociaţia 21Decembrie, Blocul Naţional

al Revoluţionarilor, FederaţiaSindicatelor dinAdministraţia Naţională aPenitenciarelor, FreedomHouse România, Grupulpentru Dialog Social,Sindicatul Naţional alLucrătorilor dinPenitenciare, SocietateaAcademică din România şiSocietatea Timişoara.

Initiativa pentru o Justitie Curataîsi exprima dezacordul fata depedepsele mici pentru coruptie

Pierdut ºtampilã ce aparþinePierdut ºtampilã ce aparþinePierdut ºtampilã ce aparþinePierdut ºtampilã ce aparþinePierdut ºtampilã ce aparþinesocietãþii SC Comidami SRL.societãþii SC Comidami SRL.societãþii SC Comidami SRL.societãþii SC Comidami SRL.societãþii SC Comidami SRL.

O declar nulãO declar nulãO declar nulãO declar nulãO declar nulã


Primarul Vlãduleanurecidiveazã în ale ºmenurilor

O altã afacere cu iz de ºmen s-a derulat în urmã cu ceva timp laO altã afacere cu iz de ºmen s-a derulat în urmã cu ceva timp laO altã afacere cu iz de ºmen s-a derulat în urmã cu ceva timp laO altã afacere cu iz de ºmen s-a derulat în urmã cu ceva timp laO altã afacere cu iz de ºmen s-a derulat în urmã cu ceva timp laPrimãria Bâlteni unde, primarul portocaliu VPrimãria Bâlteni unde, primarul portocaliu VPrimãria Bâlteni unde, primarul portocaliu VPrimãria Bâlteni unde, primarul portocaliu VPrimãria Bâlteni unde, primarul portocaliu Vasile Vlãduleanu ºiasile Vlãduleanu ºiasile Vlãduleanu ºiasile Vlãduleanu ºiasile Vlãduleanu ºi

comisia de licitaþie al cãrui preºedinte a fost a dat câºtig de cauzãcomisia de licitaþie al cãrui preºedinte a fost a dat câºtig de cauzãcomisia de licitaþie al cãrui preºedinte a fost a dat câºtig de cauzãcomisia de licitaþie al cãrui preºedinte a fost a dat câºtig de cauzãcomisia de licitaþie al cãrui preºedinte a fost a dat câºtig de cauzãunei firme, pentru execuþia unor lucrãri de reabilitare a sistemuluiunei firme, pentru execuþia unor lucrãri de reabilitare a sistemuluiunei firme, pentru execuþia unor lucrãri de reabilitare a sistemuluiunei firme, pentru execuþia unor lucrãri de reabilitare a sistemuluiunei firme, pentru execuþia unor lucrãri de reabilitare a sistemului

de alimentare cu apã în satele de pe raza comunei deºi, o altãde alimentare cu apã în satele de pe raza comunei deºi, o altãde alimentare cu apã în satele de pe raza comunei deºi, o altãde alimentare cu apã în satele de pe raza comunei deºi, o altãde alimentare cu apã în satele de pe raza comunei deºi, o altãsocietate licitase la un preþ mai mic ºi o duratã mai scurtã asocietate licitase la un preþ mai mic ºi o duratã mai scurtã asocietate licitase la un preþ mai mic ºi o duratã mai scurtã asocietate licitase la un preþ mai mic ºi o duratã mai scurtã asocietate licitase la un preþ mai mic ºi o duratã mai scurtã a

lucrãrilorlucrãrilorlucrãrilorlucrãrilorlucrãrilor. Dupã încheierea etapelor licitaþiei, primarul Vlãduleanu. Dupã încheierea etapelor licitaþiei, primarul Vlãduleanu. Dupã încheierea etapelor licitaþiei, primarul Vlãduleanu. Dupã încheierea etapelor licitaþiei, primarul Vlãduleanu. Dupã încheierea etapelor licitaþiei, primarul Vlãduleanui-a comunicat societãþii perdante cã nu a depus toatei-a comunicat societãþii perdante cã nu a depus toatei-a comunicat societãþii perdante cã nu a depus toatei-a comunicat societãþii perdante cã nu a depus toatei-a comunicat societãþii perdante cã nu a depus toate

documentele solicitate în documentaþia de atribuire, cu toate cã îndocumentele solicitate în documentaþia de atribuire, cu toate cã îndocumentele solicitate în documentaþia de atribuire, cu toate cã îndocumentele solicitate în documentaþia de atribuire, cu toate cã îndocumentele solicitate în documentaþia de atribuire, cu toate cã întabelul cu actele de calificare prezentate de cãtre ofertanþi, semnattabelul cu actele de calificare prezentate de cãtre ofertanþi, semnattabelul cu actele de calificare prezentate de cãtre ofertanþi, semnattabelul cu actele de calificare prezentate de cãtre ofertanþi, semnattabelul cu actele de calificare prezentate de cãtre ofertanþi, semnat

de toþi membrii comisiei, firmei nu-i lipsea nici un document.de toþi membrii comisiei, firmei nu-i lipsea nici un document.de toþi membrii comisiei, firmei nu-i lipsea nici un document.de toþi membrii comisiei, firmei nu-i lipsea nici un document.de toþi membrii comisiei, firmei nu-i lipsea nici un document.care nu avusese nici preţulcel mai mic şi nici durata deexecuţie a lucrărilor. Ceicare s-au consideratnedereptăţiţi, asociaţiaformată din firmeleRomprest Service,PresSanitas şi Constnuc, auprimit o explicaţie carefrizează inteligenţa celoravizaţi în domeniu. Mai

exact, primarulVasileVlăduleanu,chiarpreşedinte alcomisiei deanaliză aofertelor, le-acomunicatacestora că aupierdutcontractulpentru că le-aulipsit niştedocumentedeşi, chiar elsemnaseprocesulverbal în careesteconsemnatăexistenţaacelor acte.

Reprezentanţiiasociaţiei celortrei firme aucontestatdeciziacomisiei deevaluare aofertelor laConsiliulNaţional deSoluţionare aContestaţiilordar fără


succes, un verdict final înacest caz urmând a fi dat decătre instanţa de judecată.

Fãrã numãrFãrã numãrFãrã numãrFãrã numãrFãrã numãrdin banii publicidin banii publicidin banii publicidin banii publicidin banii publici

35,3 miliarde de lei vechiera oferta declarată ca fiind„inacceptabilă” de cătreprimarul Vlăduleanu şi 3 lunide zile pentru realizarealucrărilor de reabilitare aalimentării cu apă în sateledin Bâlteni.

Cu 9 miliarde de leivechi mai mult va trebui săplătească Primăria Bâltenifirmei care a câştigatlucrările şi va aştepta treiluni de zile în plus pentrudefinitivarea acestora.

Afacerea miroase a şmende la o poştă şi nu esteexclus ca şi în acest cazprimarul Vlăduleanu săofere mai multe detaliiprocurorilor despre cum eposibil ca peste 9 miliardede lei vechi din bugetulpublic să nu-i sensibilizezeîn nici un fel pe membriicomisiei şi pe„intransigentul” preşedinteal acesteia.

De altfel, Vlăduleanu maidă explicaţii pe la Parchetulde pe lângă Tribunalul Gorjîntr-un dosar cu lucrărisupraevaluate şi neefectuatedescoperite de către Curteade Conturi şi de Corpul deControl al Prefectului.

Uite documentul,Uite documentul,Uite documentul,Uite documentul,Uite documentul,nu e documentulnu e documentulnu e documentulnu e documentulnu e documentul

La începutul luniidecembrie a anului trecut,Primăria Bâlteni a organizato licitaţie privind atribuirealucrărilor de reabilitare a

sistemului de alimentare cuapă potabilă a satelorCocoreni, Peşteana Jiu,Vlăduleni şi Bâlteni. Optfirme au concurat în vedereaobţinerii contractului pentruexecutarea acestor lucrăriînsă, nu mică le-a fostmirarea să constate la finalulevaluării ofertelor că a fostdesemnată câştigătoare una


prof. Vprof. Vprof. Vprof. Vprof. Vasile Gogoneaasile Gogoneaasile Gogoneaasile Gogoneaasile [email protected]

Stimaţi cititori, suntem oameni aiunei societăţi care se doreşte civilizată,sau, pur şi simplu, cei mai mulţi dintrenoi, ne considerăm oameni, prin ceeace suntem, prin ceea ce facem, dar şiprin limbajul pe care îl utilizăm încomunicarea cu ceilalţi, pentru cămodul în care comunicăm, nedefineşte şi ne caracterizează înansamblul tablei de valori sociale, princeea ce ne place să spunem căînseamnă judecata publică. Ştim foartebine că limbajul verbal, ca instrumentde comunicare, pune în evidenţă oserie de multiple determinaţii fizice,externe, obiectiv-cantitative,determinaţiile relaţionale designativeşi combinatorice şi determinaţiile deconţinut, iar în spaţiul nostru privat,determinaţiile fizice externe pun înevidenţă condiţiile şi proprietăţile pecare trebuie să le posede limbajulobişnuit, pentru a fi obiectivpracticabil sau utilizabil ca instrumentde codare şi transmisie. Fără a faceprea multă teorie, care poatenedumeri cititorul, aş spune că primacondiţie este ca limbajul să seîntemeieze pe un alfabet alcătuit dinsemne (litere, semnale) ca entităţisensibile, posibil de emis şi dereceptat, iar în ansamblu, consider călimbajul natural are la bază alfabetulelaborat şi instituit social-istoric, maiales că fiecare limbă îşi are propiulalfabet, ale cărui elemente constitutivediferă atât ca număr, cât şi ca formă.Totuşi, deoarece nu există regulispeciale pentru deducerea saustabilirea semnificaţiei cuvintelor,fiecare cuvânt este însuşit cusemnificaţia prescrisă în limba dată,mai ales că procesul psihologic dedezvoltare a limbajului duce inevitabilla diferenţe individuale considerabileşi la abateri mai mari sau mai mici dela normă. O asemenea diversificareeste favorizată şi de faptul că, în cadrul

limbii, relaţia semiotică nu are uncaracter univoc determinat, astfelîncât, în toate cazurile, un cuvânt sădesemneze un singur lucru, cu atâtmai mult cu cât suntem confruntaţi cusituaţii relativ ambigui, când acelaşiobiect este desemnat prin mai multecuvinte sau când un cuvântdesemnează concomitent mai multeobiecte. De aici, credem că decurgdouă aspecte psihologice importantepentru însuşirea şi utilizarea limbajuluiverbal, concretizate mai întâi printr-orelativă libertate în stabilirea legăturiicuvântului cu conţinutul informaţionalşi polisemia, când în jurul unuia şiaceluiaşi cuvânt gravitează o întragăconstelaţie de semnificaţii, de underezultă faptul că tezaurul semanticindividual este o aproximare, de unnivel mai înalt sau mai scăzut, atezaurului obiectiv al limbii şi ooglindă fidelă a experienţei personalede comunicare. Dacă adâncim puţinideea, se pune de multe ori întrebarea,dacă ne păstrăm miza pe valorilemorale în care credem, dar care par ane înstrăina de mediu, sau„socializăm“ cu majoritatea caredictează limbajul vulgarităţii şi aldezgustului, mai ales când renunţăm lasenzaţia inconfortabilă de corp străinrespins de către organismul social,pactizând cu el, sau rămânem fideliprincipiilor noastre, deşi s-ar putea săne placă baia de mulţime, să nebălăcim cu entuziasm în oceanul demeschinării, de mici plăceri ale vieţii.Probabil că ne-am simţi bine într-unloc în care nimeni nu speră nimic, deteama de a nu fi dezamăgiţi, apoi ne-am lăsa ademeniţi de lâncezeala celorcu un orizont de aşteptări restrâns lanivelul unei beri băute seara, în faţabălăcărelilor televizate! Dar, omule, dece să cauţi, de ce să afli, de ce săgândeşti, de ce să iubeşti, de ce să tesalvezi într-o lume siderată de criză?

Când eşti copleşit de vulgaritateacare ne inundă spaţiul privat şijudecata publică, poate ajungi săconstaţi că viaţa e simplă, iar tu,omule, trăieşte-o simplu, în mici beţii şicerturi sterile de mahala, rostind cu osuspectă complicitate în sinea ta, căaceasta este alternativa oferită nouă,celor care trăim sentimentulînstrăinării, pentru că dincolo devulgaritatea politicianistă, nu e nimicaltceva decât masca unor nisipurimişcătoare, chiar dacă eştidescumpănit să afli că d-l SorinOprescu declară cu “candoare” cătermenul de „pulime”, patentat de el şi

Isaac Sirul, pentru că el nu estedeparte de cădere şi nici de leuldistrugător, vreau să spun demonulorgoliului“, căci satisfacţia de sineînseamnă stagnare pe calea fiinţeiimperfecte, ceea ce va antrena, maidevreme sau mai târziu, căderea fatalăa omului orbit de o falsă şi măgulitoareimagine de sine. Un astfel de om s-arafla în situaţia unui bolnav care,crezând că şi-a regăsit sănătatea, arîntrerupe tratamentul înainte devindecarea sa completă, ceea ce arduce, desigur, la o recidivă a bolii şi laagravarea ei, cel bolnav pierzând chiarşi efectele pozitive obţinute pânăatunci, prin purificarea limbajului său.Tot aşa, cel angajat pe calea vindecăriispirituale, pentru că aici ne aflăm cutoţii, sau ar trebui să ne aflăm peaceastă cale, prin simplul fapt căaparţinem speciei omeneşti, oricare arfi stadiul mai mult sau mai puţinavansat pe care îl va fi atins, unasemenea om, trebuie să păstreze înpermanenţă conştiinţa vie şineadormită a propriei sale slăbiciuni,cu alte cuvinte, a dublei saleimperfecţiuni, metamorfozată înlimbaj, deoarece o cunoaştere exactă arăului de care suferim condiţioneazăîntreg procesul vindecării.

Stimaţi cititori, dacă vorbim desprelimbajul vulgar, în spaţiul privat şipublic, trebuie să ştim că o persoanăcare poate naviga între două sau maimulte realităţi, se dovedeşte opersoană la fel de bolnavă ca unalcoolic, chiar dacă nu bea alcool.Schimbarea conştientă a realităţiilimbajului, cu o altă realitate,fabricată la comandă, este o boală aspiritului uman, nu doar a insuluicare cade în patima băuturii sau esteun vicios în toată regula. De exemplu,cel care minte îşi creează propria sarealitate diferită de a celorlalţi,savurând egoist faptul de a şti lucruripe care alţii nu le ştiu. Suntem cu toţiimartorii şi protagoniştii unei realităţitriste, în care limba română nu mai ede multă vreme dulce şi frumoasă,pentru că e sluţită zi de zi! Din păcate,au avut grijă s-o aducă în stareaaceasta oamenii care se doresc a fimodele în societate, seduşi de unveritabil spectacol ieftin, preocupaţide un perpetuu viol asupra graiuluistrămoşesc, iar perversiunile la care esupusă sistematic exprimarea înspaţiul privat şi public, fac parte dinlimbajul vulgar al decrepitudiniimorale!

preluat de către Adrian Năstase pentrua cataloga electoratul, a fost uzitatiniţial din respect faţă de oameni!!Acelaşi venerabil medic-Primar deCapitală, consideră că prin termenulcu pricina, a vrut să spună că oameniiamărâţi nu beneficiază de niciun fel deserviciu medical, iar el nu ştia la unmoment dat, cum să explice că eravorba de oameni bolnavi, săraci, carenu aveau nici un fel de asigurare şicărora guvernanţii le dădeau “picioare-n fund”, ca în curtea şcolii! Spunaceasta, pentru ca într-un alt context,de această dată vorbind în faţa unorelevi de liceu din Capitală, reuniţi înconsiliul municipal al elevilor, să lespună tinerilor că „unii au un neuronîn cap, unul în cur şi altul în picior”,încercând în acest fel să explice, de ceîi este atât de greu să schimbelucrurile în urbea pe care o conduce.Nu ştiu cât de subtil a dorit să pară d-ldoctor, mai ales când considera că„dacă bătrânii ar putea, iar tinerii arşti, lucrurile ar fi formidabile!”, maiales dacă o serie de cuvinte “cifrate”au curs înspre şcolarii care erau numaiochi şi urechi, când li se spunea că„tinerii urcă pe scara socială călcândpe ceilalţi pe cap. Sunt fraieri pentrucă atunci când coboară tot de ăia dau.Vă spun aceste lucruri pentru că ebine să le ştiţi”, motivându-şi cuseninătate limbajul prin…apropiereape care o are de cei tineri. Să maimenţionăm că spre finalul discursului,dând şi cheia limbajului său colorat, apunctat decisiv prin faptul că „azi,dacă nu zice unul o prostie, nu-l bagănimeni în seamă”, semn indubitabil călimbajul vulgar constituie dovadaprostiei!

Dacă ar fi să facem referire la unautor celebru, care spunea că omuleste ca “o trestie gânditoare”, putemcontinua ideea, apreciind că rangulînalt al omului decurge deci, dupăPascal, din însăşi mizeria lui, cu altecuvinte, din conştiinţa căderii saleontologice la nivelul naturii animale,ceea ce face ca fiinţa omenească să nufie niciodată satisfăcută de starea ei, şinici nu este, atâta timp cât nu-şi va firegăsit veritabila ei natură, care estede o moralitate divină. Iată, prinurmare, de ce exegeţii din toatetimpurile şi din toate tradiţiile, afirmăîn mod unanim că cea mai mareprimejdie care îl pândeşte pe om esteaceea de a fi satisfăcut de el însuşi.„Omul cel drept, care nu are conştiinţapropriei sale slăbiciuni, se află pemuchie de cuţit, ne avertizează Sfântul

LIMBAJUL VULGAR ÎNTRE SPAÞIULPRIVAT ªI JUDECATA PUBLICÃ!


Ion Cãlinoiu interesat destarea drumurilor din Gorj

Starea drumurilorjudeţene din Gorj au intratîn atenţia conduceriiConsiliului Judeţean Gorj. Ion Călinoiu estenemulţumit de calitatealucrărilor de modernizare aDN 66, pe tronsonulRovinari-Bumbeşti-Jiu.

Preşedintele ConsiliuluiJudeţean Gorj, Ion Călinoiu,s-a întâlnit cu conducerileInspectoratului Teritorial înConstrucţii Gorj, SecţieiDrumuri şi Poduri Tg-Jiu, şişefii Direcţiei Regionale deDrumuri şi PoduriCraiova,pentru a pune lapunct un plan de verificarea stării drumruilor judeţene.Ion Călinoiu vrea săinspecteze şi lucrările demodernizare care sedesfăşoară în acest momentpe anumite drumuri,finanţate din fonduriexterne sau proprii.Astfel, în următoarele douăzile, pe DJ 661, Ţânţăreni -Târgu-Cărbuneşti - Săcelu –Crasna, reprezentanţiiInspectoratul Teritorial inContrucţii şi ai DirecţieiTehnico-Economice,împreună cu constructorul -

S.C.T. Bucureşti – vorevalua, în teren, modul cums-a comportat acest drum petimpul iernii. De asemenea,se vor stabili lucrările ce sevor desfăşura pe parcursulacestui an, astfel încâttraseul să fie perfect pregătitpentru condiţiile de trafic lasfârşitul toamnei 2009.Şi Drumurile judeţene 665 şi675C, cu o lungime totală deaproape 60 de kilometri, vorfi supuse unor verificări decătre reprezentanţiiConsiliul Judetean Gorj.Drumurile respectivetraversează 15 localităţi,printre care Curtişoara,Stănceşti, Aniniş, Berceşti,Cernădia, Racoviţa şiPoienari.Conducerea ConsiliuluiJudeţean Gorj a hotărât ca şiDrumurile Naţionale, caretraversează judeţul Gorj, săfacă şi ele obiectul analizei.În prezent, pe DN 66,tronsonul 5R1 Filiaşi –Rovinari, se lucrează lapoduri şi podeţe cu firmaFCC Construction dinBarcelona. Ion Călinoiu estenemulţumit de calitatealucrărilor pe tronsonul 5R2Rovinari – Bumbeşti-Jiu,unde firma Vegszper ZRP,din Ungaria, a efectuat

lucrări necorespunzătoare,fără utilaje corespunzătoareşi nu prezintă garanţii înprivinţa executării

lucrărilor.Mâine, după-amiază,preşedintele ConsiliuluiJudeţean Gorj se va întâlni

cu reprezentanţii celor douăfirme constructoare, dinSpania şi Ungaria, ai firmeide consultanţă HyderConsulting din Anglia, şi cuşefii instituţiilor despecialitate pentru a aflacând vor începe lucrările demodernizare a drumurilornaţionale respective.În cazul în care firmele nuvor demara aceste lucrări,Consiliul Judeţean Gorj vaface demersuri la MinisterulTransporturilor şiInfrastructurii.În ceea ce priveşte DN 67,pe tronsonul Câlnic – Tg-Jiu,firma câştigătoareDormacons a încheiatcontractul cu DirecţiaRegională de Drumuri şiPoduri Craiova, dar nupoate începe lucrările dincauza lipsei de fonduri.



Sistemul de pensii din România, afectatde îmbãtrânire ºi munca “la negru”

Sistemul de pensii dinRomânia va fi afectat negativ,pe termen lung, de numărulredus al contributorilor faţăde cel al beneficiarilor,gradul scăzut de ocupare înrândul lucrătorilor în vârstăşi rata mare de muncănedeclarată, potrivitComisiei Europene (CE).

“România se confruntă cuprovocări majore în ceea cepriveşte durabilitateasistemului de pensii, atât petermen scurt, cât şi petermen lung. Este vorba, pede-o parte, despreproblemele de recuperarepe termen scurt, iar pe dealtă parte despre problemeledatorate, între altele,numărului relativ mic decontributori la sistem înraport cu numărul debeneficiari, ratei scăzute deocupare, de 41,4%, în rândullucrătorilor în vârstă,existenţei unei rate ridicatede muncă nedeclarată(aproximativ 20-50% dintotalul ocupării forţei demuncă, în funcţie dedefiniţiile utilizate) şiresurselor încă insuficiente”,se arată într-un raport al CE.

Comisia menţionează căautorităţile de la Bucureştiau luat măsuri pentru a facefaţă acestor provocări, dândca exemplu creştereaperioadei minime decotizaţie de la 10 la 15 ani,creşterea vârstei minime depensionare de la 57 la 60 deani pentru femei şi de la 62la 65 de ani pentru bărbaţipână în 2014 şi măsuripentru încurajarea ocupăriipersoanelor în vârstă.

CE afirmă că sistemele depensionare timpurieadoptate de-a lungulprimului deceniu de tranziţieau crescut considerabilnumărul de pensionari, iarpolitica de pensionareanticipată, elaborată pentrurezolvarea problemeişomajului în creştere, a avut

ca rezultat reducerea vârsteimedii de pensionare.

“În consecinţă, numărulde contributori pentrufiecare pensionar a scăzut dela 3,43 în 1990 la numai 0,79în 2003, în timp ceprocentajul din PIB utilizatpentru cheltuieli cu pensiilea scăzut în aceeaşi perioadăde la 7,2% la 6,5%”, se spuneîn raport.

CE aminteşte că Româniaare o populaţie îmbătrânită,“fapt ce ridică problemadurabilităţii sistemului” depensii.

Datele statistice indică

pentru România o rată deocupare inferioară medieieuropene (58,8% comparativcu 65,4% în 2007).

“În cursul ultimeiperioade, rata de ocupare alucrătorilor în vârstă a rămasrelativ stabilă (41,4%),inferioară mediei europene(44,7%), cu diferenţe mariîntre bărbaţi (50,3%) şi femei(33,6%), în ciuda creşteriiînregistrate de România înultimii ani. Perioada minimăde cotizaţie la sistemul depensii este de 25 de anipentru femei şi 30 de anipentru bărbaţi. (...) Un

fenomen îngrijorător îlreprezintă persoanelepensionate pe motiv dedizabilitate: acestea sunt înrealitate pensionărianticipate (în 2005, aceastărată a fost anormal deridicată şi a reprezentataproape 14% din numărultotal de persoanepensionate). Obiectivulpoliticii pensiilor înurmătorii ani va fi destabilire a unui sistem viabildin punct de vederefinanciar, capabil să oferepensii adecvate pentru toţi”,conform sursei citate.

CE notează că în Româniaau fost introduşi, alături desistemul public, doi piloni depensii private.

Analiza Comisiei sereferă, totodată, la situaţiasistemelor publice de pensiidin celelalte state membre,precum şi la efectele crizeifinanciare asupra pensiilorprivate. Raportulconcluzionează că sistemeleeuropene de pensii privatesunt robuste, iar fondurilenu au avut investiţiisemnificative în activetoxice.

Mediafax


Internarea pacienþilor în starecriticã devine obligatorie

Internarea pacienţilor în starecritică devine obligatorie începândde luni, prin intrarea în vigoare aordinului MS care completeazănormele pentru conducerea,organizarea şi funcţionarea unităţilorşi a compartimentelor de primiriurgenţe, a anunţat ministrulSănătăţii, Ion Bazac.

“Vă reamintesc că, pe 10februarie, am stabilit o serie demăsuri alături de managerii şidirectorii medicali ai principalelorspitale de urgenţă din ţară. Acesteavizau soluţii pentru reducereaaglomerării în unităţile de primiriurgenţe şi reglementarea mai clară arelaţiei între medicii din UPU şimedicii de gardă din alte secţiiprivind consulturile de specialitate şiinternarea pacienţilor. Măsurilestabilite au fost supuse dezbateriipublice, iar termenul pentruprimirea de sugestii s-a încheiat.Ministerul nu a primit niciun fel derecomandări. Voi lua acest lucru caun fapt pozitiv şi mă simt îndreptăţit

să cred că măsurile sunt agreate şiacceptate. În consecinţă, ele devinordin şi intră în vigoare. O partedintre prevederi sunt imediataplicabile”, a precizat demnitarul.

El a mai spus că principalelemăsuri prevăzute vizează internareaobligatorie, crearea unui salon deobservaţie, alocarea de minim cincila sută din numărul de paturi alespitalului la intrarea în garda, pentrunecesităţile UPU, precum şiînfiinţarea, la Bucureşti, în 60 de zile,a unui dispecerat unic pentrulocurile libere din spitalele deurgenţă.

Astfel, potrivit ministruluiSănătăţii, internarea pacienţilor înstare critică este obligatorieîncepând de luni. Dacă stareapacientului necesită abordarepluridisciplinară şi niciunul dintremedici nu doreşte internarea însecţia respectivă, medicul de gardăde la UPU decide internareaobligatorie.

Dacă nu sunt locuri libere în

secţia de profil în care se considerănecesară internarea, pacientul va fiinternat într-o secţie înrudită, până laeliberarea unui loc.

De asemenea, în situaţiiexcepţionale, pacientul poate fiinternat cu acordul medicului-şef de

la UPU şi a conducerii spitalului.Pacienţii cu politraumatisme vor fi

internaţi obligatoriu, în primele 24 deore, în secţiile de chirurgie generalăsau, prin acestea, la AnestezieTerapie Intensivă (ATI).

Mediafax

Bazac anunta crearea CompanieiFarmaceutice Române

Ministrul Sănătăţii, IonBazac, vrea să creezeCompania FarmaceuticăRomână, structura urmândsă aibă în nucleul săusocietatea Antibiotice Iaşi şisă integreze Sanevit Arad,Unifarm şi departamentelede vaccinuri din cadrulInstitutului Cantacuzino dela Bucureşti şi Iaşi.

“Constituirea şidezvoltarea CompanieiFarmaceutice Române (CFR)este una dintre principalelepriorităţi ale MinisteruluiSănătăţii, reprezentând osoluţie pentru a gestionaeficient criza economică,într-un sector strategicpentru populaţie aşa cum

este sănătatea”, a spus,duminică, într-o conferinţăde presă, ministrul Sănătăţii,Ion Bazac.

El a explicat că va creaCompania FarmaceuticăRomână după preluareaAntibiotice Iaşi de la AVAS şiva avea în nucleul săusocietatea farmaceuticăieşeană, integrând SanevitArad, Unifarm şidepartamentele de vaccinuridin cadrul InstitutuluiCantacuzino de la Bucureştişi Iaşi.

“Compania FarmaceuticăRomână va putea valorificaîn perioada următoare oserie de competenţe şivalori, care, datorită faptului

că nu au beneficiat pâna înprezent de o strategiecoerentă, n-au datrandamentul dorit sau autraversat perioade dificile”, adeclarat Ion Bazac.

El a precizat că există dejao serie de discuţii cu mariproducători la nivel mondial,care intenţionează sădezvolte şi să producă înRomânia produsefarmaceutice strategicepentru populaţie, “iar noi leputem oferi o platformăsolidă prin intermediulCFR”.

“În plus, România se aflăîn poziţia fericită de a deţinecompetenţe remarcabile înanumite segmente - cum este

cazul vaccinurilor, dar pecare nu am reuşit să ledezvoltăm”, a subliniatBazac.

Pe lângă competenţeleexistente deja, nouacompanie îşi propune sădezvolte şi să producă, încolaborare cu maricorporaţii internaţionale,vaccinuri şi insulină, săproducă medicamente însegmentul bolilorcardiovasculare - principalacauză de deces în România,medicamente antitumoraleorale, injectabile sterile şi sădezvolte noi capacităţi deproducţie la standardeeuropene, a mai spus Bazac.

Demnitarul a adăugat că

responsabilitateaconstrucţiei CompanieiFarmaceutice Române îirevine vicepreşedinteluiAVAS, Ioan Nani, cel care vaconduce grupul de experţi înprocesul de integrare aacestor instituţii şi vaimplementa strategia dedezvoltare a viitoareicompanii.

Vicepreşedintele AVAS,Iaon Nani, fost director laAntibiotice Iaşi, prezent laconferinţa de presă, a spuscă primul pas este transferulsocietăţii Antibiotice prinHotărâre de Guvern de laAVAS la Ministerul Sănătăţii,după care va fi creată nouastructură.


S.C. COMPLEX HOTELIER GORJUL S.A.S.C. COMPLEX HOTELIER GORJUL S.A.S.C. COMPLEX HOTELIER GORJUL S.A.S.C. COMPLEX HOTELIER GORJUL S.A.S.C. COMPLEX HOTELIER GORJUL S.A.CALEA EROILOR, NR. 6, TG-JIU, GORJCALEA EROILOR, NR. 6, TG-JIU, GORJCALEA EROILOR, NR. 6, TG-JIU, GORJCALEA EROILOR, NR. 6, TG-JIU, GORJCALEA EROILOR, NR. 6, TG-JIU, GORJ

TELEFON: 0253/214815TELEFON: 0253/214815TELEFON: 0253/214815TELEFON: 0253/214815TELEFON: 0253/214815

Hotel Gorj**Hotel Gorj**Hotel Gorj**Hotel Gorj**Hotel Gorj**

S.C. WOPAL S.R.L.S.C. WOPAL S.R.L.S.C. WOPAL S.R.L.S.C. WOPAL S.R.L.S.C. WOPAL S.R.L.

Executa lucrari de:Executa lucrari de:Executa lucrari de:Executa lucrari de:Executa lucrari de:• CURATENIE GENERALA;• CURATENIE DE INTRETINERE, DUPA• CONSTRUCTORI SAU ORICE TIP DE EVENIMENT;• OPERATII DE GRADINARIT;• SPALARE, CURATARE MOCHETE, COVOARE….Pentru serviciile realizate pe baza de contract de lunga

durata se asigura discount.

PROSPETIME – CALITATE – EFICIENTAContact: 0766274397; 0745066952

singur împotriva tuturor de gorjani şi, într-un fel, fractura de col femural pe care a suferit-o...

Documents