banþa, pata galbenã, ”, pe culorile pnl scandalscandal singur împotriva tuturor • anul...

ScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalSingur împotriva tuturor

• Anul V•Numarul 244 (315) • 19 - 25 iunie • 12 pagini• 90 bani (9000 lei) • Apare vineride Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorj

Banþa, pata galbenã, „a la MISA”, pe culorile PNL

ComisariiGridan ºiBusuioc,

protectoriidoctoruluibancomat

Târziu

Explicaþia cã doctorul bancomat, Constantin Târziu, directorul Spitalului Târgu -Explicaþia cã doctorul bancomat, Constantin Târziu, directorul Spitalului Târgu -Explicaþia cã doctorul bancomat, Constantin Târziu, directorul Spitalului Târgu -Explicaþia cã doctorul bancomat, Constantin Târziu, directorul Spitalului Târgu -Explicaþia cã doctorul bancomat, Constantin Târziu, directorul Spitalului Târgu -Cãrbuneºti, nu a fost deranjat de cãtre organele de cercetare penalã dupã sesizareaCãrbuneºti, nu a fost deranjat de cãtre organele de cercetare penalã dupã sesizareaCãrbuneºti, nu a fost deranjat de cãtre organele de cercetare penalã dupã sesizareaCãrbuneºti, nu a fost deranjat de cãtre organele de cercetare penalã dupã sesizareaCãrbuneºti, nu a fost deranjat de cãtre organele de cercetare penalã dupã sesizareaacestora de cãtre acestora de cãtre acestora de cãtre acestora de cãtre acestora de cãtre Autoritatea de Sãnãtate Publicã (ASP) Gorj, în urmã cu doi ani,Autoritatea de Sãnãtate Publicã (ASP) Gorj, în urmã cu doi ani,Autoritatea de Sãnãtate Publicã (ASP) Gorj, în urmã cu doi ani,Autoritatea de Sãnãtate Publicã (ASP) Gorj, în urmã cu doi ani,Autoritatea de Sãnãtate Publicã (ASP) Gorj, în urmã cu doi ani,poate fi gãsitã în faptul cã este prieten cu cine trebuie de la Serviciul de Investigareapoate fi gãsitã în faptul cã este prieten cu cine trebuie de la Serviciul de Investigareapoate fi gãsitã în faptul cã este prieten cu cine trebuie de la Serviciul de Investigareapoate fi gãsitã în faptul cã este prieten cu cine trebuie de la Serviciul de Investigareapoate fi gãsitã în faptul cã este prieten cu cine trebuie de la Serviciul de InvestigareaFraudelor din cadrul IPJ. ªmenurile descoperite de cãtre auditul Fraudelor din cadrul IPJ. ªmenurile descoperite de cãtre auditul Fraudelor din cadrul IPJ. ªmenurile descoperite de cãtre auditul Fraudelor din cadrul IPJ. ªmenurile descoperite de cãtre auditul Fraudelor din cadrul IPJ. ªmenurile descoperite de cãtre auditul ASPASPASPASPASP ºi prezentate în ºi prezentate în ºi prezentate în ºi prezentate în ºi prezentate înnumãrul trecut al „Scandal” au fãcut obiectul unui dosar penal, pierdut de un an ºinumãrul trecut al „Scandal” au fãcut obiectul unui dosar penal, pierdut de un an ºinumãrul trecut al „Scandal” au fãcut obiectul unui dosar penal, pierdut de un an ºinumãrul trecut al „Scandal” au fãcut obiectul unui dosar penal, pierdut de un an ºinumãrul trecut al „Scandal” au fãcut obiectul unui dosar penal, pierdut de un an ºijumãtate pe drumul dintre IPJ ºi DNA. În tot acest timp, Târziu a fost „uitat” înjumãtate pe drumul dintre IPJ ºi DNA. În tot acest timp, Târziu a fost „uitat” înjumãtate pe drumul dintre IPJ ºi DNA. În tot acest timp, Târziu a fost „uitat” înjumãtate pe drumul dintre IPJ ºi DNA. În tot acest timp, Târziu a fost „uitat” înjumãtate pe drumul dintre IPJ ºi DNA. În tot acest timp, Târziu a fost „uitat” înfuncþia de director al unitãþii medicale de la Cãrbuneºti continuând sã mãcelãreascãfuncþia de director al unitãþii medicale de la Cãrbuneºti continuând sã mãcelãreascãfuncþia de director al unitãþii medicale de la Cãrbuneºti continuând sã mãcelãreascãfuncþia de director al unitãþii medicale de la Cãrbuneºti continuând sã mãcelãreascãfuncþia de director al unitãþii medicale de la Cãrbuneºti continuând sã mãcelãreascãbugetul acesteia dupã cum îi dicteazã interesele.bugetul acesteia dupã cum îi dicteazã interesele.bugetul acesteia dupã cum îi dicteazã interesele.bugetul acesteia dupã cum îi dicteazã interesele.bugetul acesteia dupã cum îi dicteazã interesele.

p a g

3

„Satana a intratîn mine ºi o sãvezi de ce suntemcapabili eu ºi el“

Scandal de Gorj19 iunie2

SCANDAL DE GORJ

Responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilor

publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004

DirectorDirectorDirectorDirectorDirector

Redactor ºefRedactor ºefRedactor ºefRedactor ºefRedactor ºef

TTTTTehnoredactareehnoredactareehnoredactareehnoredactareehnoredactareClaudiu RadaClaudiu RadaClaudiu RadaClaudiu RadaClaudiu Rada

[email protected]

RedactoriRedactoriRedactoriRedactoriRedactori

wwwwwwwwwwwwwww.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro

Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Calea EroilorCalea EroilorCalea EroilorCalea EroilorCalea Eroilor - - - - - Hotel GorjHotel GorjHotel GorjHotel GorjHotel Gorj, , , , , et.1et.1et.1et.1et.11, cam 11, cam 11, cam 11, cam 11, cam 1101-1101-1101-1101-1101-1102102102102102TTTTTel: 0el: 0el: 0el: 0el: 02222253-53-53-53-53-222010222010222010222010222010; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]

ISSN1584-2630

Adrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian [email protected]

Mihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai [email protected]

Daniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel [email protected]

Neli MateiNeli MateiNeli MateiNeli MateiNeli [email protected]

Claudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu [email protected]

Tiparul executat de Prodcom Târgu Jiu

SC Complex Hotelier Gorjul SASC Complex Hotelier Gorjul SASC Complex Hotelier Gorjul SASC Complex Hotelier Gorjul SASC Complex Hotelier Gorjul SA angajeazã inginer angajeazã inginer angajeazã inginer angajeazã inginer angajeazã inginer, de preferinþã, de preferinþã, de preferinþã, de preferinþã, de preferinþãinginer constructor sau de instalaþii, care sã fi lucrat la proiecteinginer constructor sau de instalaþii, care sã fi lucrat la proiecteinginer constructor sau de instalaþii, care sã fi lucrat la proiecteinginer constructor sau de instalaþii, care sã fi lucrat la proiecteinginer constructor sau de instalaþii, care sã fi lucrat la proiecte

pentru obþinerea de fonduri nerambursabile sau în derulareapentru obþinerea de fonduri nerambursabile sau în derulareapentru obþinerea de fonduri nerambursabile sau în derulareapentru obþinerea de fonduri nerambursabile sau în derulareapentru obþinerea de fonduri nerambursabile sau în derulareaacestora. Vârsta maximã 35 de ani, fiind admiºi ºi tineriacestora. Vârsta maximã 35 de ani, fiind admiºi ºi tineriacestora. Vârsta maximã 35 de ani, fiind admiºi ºi tineriacestora. Vârsta maximã 35 de ani, fiind admiºi ºi tineriacestora. Vârsta maximã 35 de ani, fiind admiºi ºi tineri

absolvenþi ai unei instituþii de profil, cunoscãtori ai unei limbiabsolvenþi ai unei instituþii de profil, cunoscãtori ai unei limbiabsolvenþi ai unei instituþii de profil, cunoscãtori ai unei limbiabsolvenþi ai unei instituþii de profil, cunoscãtori ai unei limbiabsolvenþi ai unei instituþii de profil, cunoscãtori ai unei limbide circulaþie internaþionalã.de circulaþie internaþionalã.de circulaþie internaþionalã.de circulaþie internaþionalã.de circulaþie internaþionalã.

SC Complex Hotelier Gorjul SA angajeazã instalatori cuSC Complex Hotelier Gorjul SA angajeazã instalatori cuSC Complex Hotelier Gorjul SA angajeazã instalatori cuSC Complex Hotelier Gorjul SA angajeazã instalatori cuSC Complex Hotelier Gorjul SA angajeazã instalatori cuexperienþã, inclusiv pensionari, se oferã contract de muncãexperienþã, inclusiv pensionari, se oferã contract de muncãexperienþã, inclusiv pensionari, se oferã contract de muncãexperienþã, inclusiv pensionari, se oferã contract de muncãexperienþã, inclusiv pensionari, se oferã contract de muncã

permanent.permanent.permanent.permanent.permanent.

SC Complex Hotelier Gorjul SA închiriazã spaþii (camere), laSC Complex Hotelier Gorjul SA închiriazã spaþii (camere), laSC Complex Hotelier Gorjul SA închiriazã spaþii (camere), laSC Complex Hotelier Gorjul SA închiriazã spaþii (camere), laSC Complex Hotelier Gorjul SA închiriazã spaþii (camere), lapreþuri convenabile, pentru sedii firme ºi alte activitãþi similare.preþuri convenabile, pentru sedii firme ºi alte activitãþi similare.preþuri convenabile, pentru sedii firme ºi alte activitãþi similare.preþuri convenabile, pentru sedii firme ºi alte activitãþi similare.preþuri convenabile, pentru sedii firme ºi alte activitãþi similare.

Informaþii suplimentare la sediul nostru din Tg-Jiu, CaleaInformaþii suplimentare la sediul nostru din Tg-Jiu, CaleaInformaþii suplimentare la sediul nostru din Tg-Jiu, CaleaInformaþii suplimentare la sediul nostru din Tg-Jiu, CaleaInformaþii suplimentare la sediul nostru din Tg-Jiu, CaleaEroilorEroilorEroilorEroilorEroilor, nr, nr, nr, nr, nr.6, et.1, cam.129, Hotel Gorj sau la telefoanele: 0253/.6, et.1, cam.129, Hotel Gorj sau la telefoanele: 0253/.6, et.1, cam.129, Hotel Gorj sau la telefoanele: 0253/.6, et.1, cam.129, Hotel Gorj sau la telefoanele: 0253/.6, et.1, cam.129, Hotel Gorj sau la telefoanele: 0253/

214010, 0253/214814, 0253/214822, 0762/607982214010, 0253/214814, 0253/214822, 0762/607982214010, 0253/214814, 0253/214822, 0762/607982214010, 0253/214814, 0253/214822, 0762/607982214010, 0253/214814, 0253/214822, 0762/607982


...ºi din cornu-i sunã / Haita lui zdrobitã de prin boscheþi se-adunã/ Spirala iar începe ... Yoghinii zdrobiþi / Cad ca niºte balegi , dewhisky loviþi. Cam aºa ar suna o binecunoscutã poezie în varianta,ºtiu, cu greu vã vine sã credeþi, fostului prefect Banþa. Personajul,uitat o vreme de poporeni, politicieni, ziariºti ºi chiar de el însuºiundeva peste Podul Jiului, s-a apucat de scris, pe la 1 noaptea, atinsde o insomnie ºi de spiritul lui Grig, venit de undeva din neant.Nimicul din lãuntru sãu l-a cuprins brusc de i-a înverzit maþele devenin ºi s-a apucat sã elucubreze la adresa celui care-l fãcuse om.Mi-l amintesc pe Banþa de la o conferinþã de presã, la Prefecturã,când s-a luat de mine pe motiv cã nu-l priveam în ochi. Mã dusesemacolo cu scopul precis sã-l sfidez pe cel despre care scrisesem cã afost membru MISA ºi a participat la spiralele de la Costineºti ºivoiam sã-i vãd reacþia. Probabil nu se aºtepta sã fie înfruntat direct,fãrã menajamente, episodul confruntãrii fiind preluat la vremearespectivã de toatã media. Faptul cã acest ins a fost prefectulGorjului poate fi trecut cu negru în istoria instituþiei ºi a judeþului, cade altfel ºi prezenþa lui Surupãceanu în acea funcþie. Revenind laBanþa, l-am ascultat recent la un post de radio ºi am observat cãafiºazã acelaºi ton nesigur în acuzele la adresa lui Morega, mai alesatunci când este contrat dur. A fost acuzat de Ion Rãuþ cã împreunãcu fostul ºef al departamentului de control al Guvernului, EmanoilNeguþ ºi cu fostul director de la CE Turceni, au bãut whisky, campeste mãsurã, în biroul lui Cristea. Banþa s-a grãbit sã nege ca maiapoi sã-l acuze pe Rãuþ cã l-a urmãrit, iar în final sã recunoascãfaptul cã au confundat CE Turceni cu o bodegã. Ce sã mai spun decomplexul energetic când însuºi instituþia condusã de el, prefectura,conform presei vremii, fusese transformatã în bordel.

Aºa zisul rãzboi declanºat împotriva lui Morega se va stingerepede pentru cã Banþa nu poate argumenta public mai nimic,singura refulare a sa fiind blogul. Atunci se simte stãpân pe situaþie,pe cuvinte ºi sigur pe el, în faþa calculatorului, în poziþiagânditorului, iar cum se face ziua toate astea dispar cât a-i zice:Morega. Chiar ºi unul din cei mai vehemenþi contestatari ai luiMorega, Adrian Gorun, crede cã Banþa nu are forþa de a-l rãsturna peMorega. În plus, nici n-ar trebui sa faca declaraþii politice, fiindinspector guvernamental, iar Morega are poziþia consolidatã caurmare a rezultatului de la alegeri.

Ca sã reiau ce nu i-a plãcut deloc lui Banþa în acea emisiune aufost reproºul cum cã nu este virgin, din punct de vedere moral,pentru a-i critica pe alþii. Aºa cã ... du-te la spiralã!

Urinel se-ntoarce...

Ion Basarabă, funcţionar public în

cadrul primăriei Ţicleni, se află în

stare de incompatibiliate, conform

Agenţiei Naţionale de Integritate. La

sezizarea Comisiei de Disciplină a

primăriei Ţicleni, ANI a efectuat

verificări, în urma cărora, s-a

constatat că, Ion Basarabă s-a aflat în

stare de incompatibilitate în

perioada 15.09.2007-10.11.2008,

întrucât a deţinut simultan atât

funcţia publică de consilier la

Primăria Ţicleni, cât şi calitatea de

expert tehnic judiciar la Tribunalul

Gorj.

În conformitate cu prevederile

legii, privind unele măsuri pentru

asigurarea transparenţei în

exercitarea demnităţilor publice, a

funcţiilor publice şi în mediul de

afaceri, prevenirea şi sancţionarea

Un funcþionar dela Primãria Þicleniîn atenþia ANI

corupţiei, calitatea de funcţionar

public este incompatibilă cu orice

altă funcţie publică decât cea în

care a fost numit, precum şi cu

funcţiile de demnitate publică.

Conform prevederilor legale:

„funcţionarii publici nu pot deţine

alte funcţii şi nu pot desfăşura alte

activităţi, remunerate sau

neremunerate, după cum urmează

respectiv în cadrul regiilor

autonome, societăţilor comerciale

ori în alte unităţi cu scop lucrativ,

din sectorul public sau privat, în

cadrul unei asociaţii familiale sau

ca persoana fizică autorizată”. În

consecin?ă, s-a dispus

comunicarea actului de constatare

Comisiei de Disciplină a Primăriei

Ţicleni, în vederea luării măsurilor

legale.

Scandal de Gorj19 iunie 3

Comisarii Gridan ºi Busuioc,protectorii doctorului bancomat Târziu


Dosar pierdut între IPJ ºi DNADosar pierdut între IPJ ºi DNADosar pierdut între IPJ ºi DNADosar pierdut între IPJ ºi DNADosar pierdut între IPJ ºi DNA

Explicaþia cã doctorul bancomat, ConstantinExplicaþia cã doctorul bancomat, ConstantinExplicaþia cã doctorul bancomat, ConstantinExplicaþia cã doctorul bancomat, ConstantinExplicaþia cã doctorul bancomat, ConstantinTârziu, directorul Spitalului Târgu -Cãrbuneºti,Târziu, directorul Spitalului Târgu -Cãrbuneºti,Târziu, directorul Spitalului Târgu -Cãrbuneºti,Târziu, directorul Spitalului Târgu -Cãrbuneºti,Târziu, directorul Spitalului Târgu -Cãrbuneºti,

nu a fost deranjat de cãtre organele denu a fost deranjat de cãtre organele denu a fost deranjat de cãtre organele denu a fost deranjat de cãtre organele denu a fost deranjat de cãtre organele decercetare penalã dupã sesizarea acestora decercetare penalã dupã sesizarea acestora decercetare penalã dupã sesizarea acestora decercetare penalã dupã sesizarea acestora decercetare penalã dupã sesizarea acestora decãtre cãtre cãtre cãtre cãtre Autoritatea de Sãnãtate Publicã (ASP)Autoritatea de Sãnãtate Publicã (ASP)Autoritatea de Sãnãtate Publicã (ASP)Autoritatea de Sãnãtate Publicã (ASP)Autoritatea de Sãnãtate Publicã (ASP)

Gorj, în urmã cu doi ani, poate fi gãsitã în faptulGorj, în urmã cu doi ani, poate fi gãsitã în faptulGorj, în urmã cu doi ani, poate fi gãsitã în faptulGorj, în urmã cu doi ani, poate fi gãsitã în faptulGorj, în urmã cu doi ani, poate fi gãsitã în faptulcã este prieten cu cine trebuie de la Serviciul decã este prieten cu cine trebuie de la Serviciul decã este prieten cu cine trebuie de la Serviciul decã este prieten cu cine trebuie de la Serviciul decã este prieten cu cine trebuie de la Serviciul deInvestigarea Fraudelor din cadrul IPJ. ªmenurileInvestigarea Fraudelor din cadrul IPJ. ªmenurileInvestigarea Fraudelor din cadrul IPJ. ªmenurileInvestigarea Fraudelor din cadrul IPJ. ªmenurileInvestigarea Fraudelor din cadrul IPJ. ªmenurile

descoperite de cãtre auditul descoperite de cãtre auditul descoperite de cãtre auditul descoperite de cãtre auditul descoperite de cãtre auditul ASPASPASPASPASP ºi prezentate ºi prezentate ºi prezentate ºi prezentate ºi prezentateîn numãrul trecut al „Scandal” au fãcut obiectulîn numãrul trecut al „Scandal” au fãcut obiectulîn numãrul trecut al „Scandal” au fãcut obiectulîn numãrul trecut al „Scandal” au fãcut obiectulîn numãrul trecut al „Scandal” au fãcut obiectul

unui dosar penal, pierdut de un an ºi jumãtateunui dosar penal, pierdut de un an ºi jumãtateunui dosar penal, pierdut de un an ºi jumãtateunui dosar penal, pierdut de un an ºi jumãtateunui dosar penal, pierdut de un an ºi jumãtatepe drumul dintre IPJ ºi DNA. În tot acest timp,pe drumul dintre IPJ ºi DNA. În tot acest timp,pe drumul dintre IPJ ºi DNA. În tot acest timp,pe drumul dintre IPJ ºi DNA. În tot acest timp,pe drumul dintre IPJ ºi DNA. În tot acest timp,

Târziu a fost „uitat” în funcþia de director alTârziu a fost „uitat” în funcþia de director alTârziu a fost „uitat” în funcþia de director alTârziu a fost „uitat” în funcþia de director alTârziu a fost „uitat” în funcþia de director alunitãþii medicale de la Cãrbuneºti continuând sãunitãþii medicale de la Cãrbuneºti continuând sãunitãþii medicale de la Cãrbuneºti continuând sãunitãþii medicale de la Cãrbuneºti continuând sãunitãþii medicale de la Cãrbuneºti continuând sã

mãcelãreascã bugetul acesteia dupã cum îimãcelãreascã bugetul acesteia dupã cum îimãcelãreascã bugetul acesteia dupã cum îimãcelãreascã bugetul acesteia dupã cum îimãcelãreascã bugetul acesteia dupã cum îidicteazã interesele.dicteazã interesele.dicteazã interesele.dicteazã interesele.dicteazã interesele.

Un dosar „pierdut”Un dosar „pierdut”Un dosar „pierdut”Un dosar „pierdut”Un dosar „pierdut”Mecanismul prin care

Constantin Târziu,

managerul Spitalului Tg-

Cărbuneşti, a cadorisit unele

firme cu lucrări de câteva

miliarde, fără respectarea

legii privind achiziţiile

publice, descoperite de către

auditul ASP Gorj în urmă cu

exact doi ani în urmă, a

făcut obiectul unui dosar

penal instrumentat de către

Serviciul de Investigarea

Fraudelor din cadrul IPJ

Gorj. Din august, de când au

primit nota de constatare,

întocmită de auditorii ASP, în

care erau semnalate nereguli

grave în domeniul

achiziţiilor la Spitalul Tg-

Cărbuneşti, şi până în

octombrie 2007, poliţiştii s-au

făcut că investighează cele

semnalate.

La finele lui octombrie,

mai exact pe 29 ale lunii, aşa

după cum reiese din

documentele IPJ Gorj,

dosarul instrumentat pe

numele lui Târziu a fost

înaintat la Biroul Teritorial

Tg-Jiu al DNA, întrucât se

contura comiterea unor

infracţiuni de abuz în

serviciu şi a altor fapte

penale prevăzute şi

pedepsite de legea pentru

prevenirea, descoperirea şi

sancţionarea infracţiunilor

de corupţie numai că,

dosarul respectiv nu a ajuns

niciodată la procurorii

anticorupţie. Conform

Biroului de Informare şi

Relaţii Publice din cadrul

DNA, pe rolul Biroului

Teritorial Tg-Jiu nu există nici

un dosar cu aspectele

semnalate de către ASP Gorj

privind neregulile constatate

la Spitalul Tg-Cărbuneşti.

Comisarii Gridan ºiComisarii Gridan ºiComisarii Gridan ºiComisarii Gridan ºiComisarii Gridan ºiBusuioc, ocrotitoriiBusuioc, ocrotitoriiBusuioc, ocrotitoriiBusuioc, ocrotitoriiBusuioc, ocrotitorii

lui Târziului Târziului Târziului Târziului TârziuDispariţia dosarului penal

nu este atât de stranie pe cât

ar părea la prima vedere,

apropierea fostului şef al

Serviciului de Investigarea

Fraudelor, Alexandru Gridan

de unii infractori a fost

dovedită public chiar de un

flagrant al Parchetului,

imaginile cu primarul Vili

Pasăre primind un plic cu

bani în timp ce chefuia la

masă cu comisarul şef sunt

cât se poate de relevante. În

cazul Târziu lucrurile sunt

mult mai clare şi scot în

evidenţă sistemul imoral al

MAI, poate nu întâmplătoare

este şi recenta schimbare

din funcţie a şefului DGA

Gorj, structură care, de la

începutul acestui an, nu a

descoperit nici un poliţist

corupt. Aşadar, comisarul şef

Gridan, cel care trebuia să-şi

dea girul în privinţa

finalizării anchetei în cazul

doctorului Târziu, s-a gândit

că e mai bine să nu-i facă rău

fostului său coleg de liceu şi

a zvârlit dosarul la sertar, în

scripte menţionând că acesta

a fost trimis procurorilor

anticorupţie. Gridan nu e

singurul care cunoaşte în

amănunt această poveste,

cel care s-a ocupat efectiv de

ancheta de la Spitalul Tg-

Cărbuneşti este

subordonatul acestuia,

comisarul Marius Bondoc.

Poliţistul, care a „finalizat”

ancheta în octombrie 2007, a

avut mult mai mult de

câştigat din dispariţia

„dosarului Târziu” decât

protecţia şefului său, la scurt

timp, soţia sa, Larisa, a fost

angajată asistent principal în

cadrul secţiei de obstetrică

ginecologie a Spitalului Tg-

Cărbuneşti. Acest lucru

dovedeşte practic că există o

strânsă legătură între

dispariţia dosarului

doctorului bancomat şi

angajarea soţiei comisarului

Busuioc la unitatea condusă

de către Târziu.

Primarul RotaruPrimarul RotaruPrimarul RotaruPrimarul RotaruPrimarul Rotaruabonat la bugetulabonat la bugetulabonat la bugetulabonat la bugetulabonat la bugetul

Spitalului CãrbuneºtiSpitalului CãrbuneºtiSpitalului CãrbuneºtiSpitalului CãrbuneºtiSpitalului CãrbuneºtiDacă tot nu l-a deranjat

nimeni, în toţi aceşti ani de

când e director, Târziu îşi

continuă nestingherit

şmenurile pe moşia de la

Cărbuneşti. Un alt preferat

al acestuia la ciopârţirea

bugetului spitalului pe

lucrări cu dedicaţie este

primarul comunei Leleşti,

Marian Rotaru. Firma soţiei

acestuia, SC ROMSTAR

SRL, a primit cadou, anul

trecut, 315.103 lei, fără

TVA, pentru două lucrări

de reabilitare la secţiile

spitalului. În octombrie,

ROMSTAR a încheiat un

contract cu Spitalul Tg-

Cărbuneşti pentru

efectuarea lucrărilor de

modernizare a clădirii

secţiei de balneo-

fizioterapie, în valoare de

aproape 3 miliarde de lei

vechi, iar la începutul lui

decembrie a mai primit 655

de milioane pentru unele

lucrări de extindere şi

modernizare a secţiei A.T.I.

Firma primarului Rotaru

este favorizată frecvent la

atribuirea unor contracte

şi la alte autorităţi din

judeţ, fiind deja abonată

serios la banii publici.


Alin StroiaAlin StroiaAlin StroiaAlin StroiaAlin [email protected]

Victor Banþa, pata galbenã,VVVVVictor Banþa este un politician de mânaictor Banþa este un politician de mânaictor Banþa este un politician de mânaictor Banþa este un politician de mânaictor Banþa este un politician de mâna

a„n”-ºpea, aºa cum a dovedit-o cu vârf ºia„n”-ºpea, aºa cum a dovedit-o cu vârf ºia„n”-ºpea, aºa cum a dovedit-o cu vârf ºia„n”-ºpea, aºa cum a dovedit-o cu vârf ºia„n”-ºpea, aºa cum a dovedit-o cu vârf ºiîndesat de-a lungul timpului, care a fostîndesat de-a lungul timpului, care a fostîndesat de-a lungul timpului, care a fostîndesat de-a lungul timpului, care a fostîndesat de-a lungul timpului, care a fost

resuscitat de liderul PNL, Dan Ilieresuscitat de liderul PNL, Dan Ilieresuscitat de liderul PNL, Dan Ilieresuscitat de liderul PNL, Dan Ilieresuscitat de liderul PNL, Dan IlieMorega, în funcþia de prefect de Gorj,Morega, în funcþia de prefect de Gorj,Morega, în funcþia de prefect de Gorj,Morega, în funcþia de prefect de Gorj,Morega, în funcþia de prefect de Gorj,

dupã care, din nou, Banþa a recãzut îndupã care, din nou, Banþa a recãzut îndupã care, din nou, Banþa a recãzut îndupã care, din nou, Banþa a recãzut îndupã care, din nou, Banþa a recãzut înbãltoaca banalitãþii, iar acum vine cubãltoaca banalitãþii, iar acum vine cubãltoaca banalitãþii, iar acum vine cubãltoaca banalitãþii, iar acum vine cubãltoaca banalitãþii, iar acum vine cu

pretenþii de mare justiþiar care, înpretenþii de mare justiþiar care, înpretenþii de mare justiþiar care, înpretenþii de mare justiþiar care, înpretenþii de mare justiþiar care, înrealitate, nu reprezintã decât un þãran curealitate, nu reprezintã decât un þãran curealitate, nu reprezintã decât un þãran curealitate, nu reprezintã decât un þãran curealitate, nu reprezintã decât un þãran cuun blog pe care scrie fel de fel de aiureli,un blog pe care scrie fel de fel de aiureli,un blog pe care scrie fel de fel de aiureli,un blog pe care scrie fel de fel de aiureli,un blog pe care scrie fel de fel de aiureli,

una mai mare decât cealaltã.una mai mare decât cealaltã.una mai mare decât cealaltã.una mai mare decât cealaltã.una mai mare decât cealaltã.Ca urmare a întregii sale activitãþi,Ca urmare a întregii sale activitãþi,Ca urmare a întregii sale activitãþi,Ca urmare a întregii sale activitãþi,Ca urmare a întregii sale activitãþi,

Banþa a demonstrat cã este un politicianBanþa a demonstrat cã este un politicianBanþa a demonstrat cã este un politicianBanþa a demonstrat cã este un politicianBanþa a demonstrat cã este un politiciancare s-a stins datoritã inaniþiei electoralecare s-a stins datoritã inaniþiei electoralecare s-a stins datoritã inaniþiei electoralecare s-a stins datoritã inaniþiei electoralecare s-a stins datoritã inaniþiei electorale

ºi face parte din acea categorie deºi face parte din acea categorie deºi face parte din acea categorie deºi face parte din acea categorie deºi face parte din acea categorie depoliticieni pe care îi asculþi cum îºipoliticieni pe care îi asculþi cum îºipoliticieni pe care îi asculþi cum îºipoliticieni pe care îi asculþi cum îºipoliticieni pe care îi asculþi cum îºi

cotcodãcesc discursurile ºi se potolesccotcodãcesc discursurile ºi se potolesccotcodãcesc discursurile ºi se potolesccotcodãcesc discursurile ºi se potolesccotcodãcesc discursurile ºi se potolescdoar atunci când apare cineva care facedoar atunci când apare cineva care facedoar atunci când apare cineva care facedoar atunci când apare cineva care facedoar atunci când apare cineva care face

pe cocoºul ºi atunci stau cuminþi lape cocoºul ºi atunci stau cuminþi lape cocoºul ºi atunci stau cuminþi lape cocoºul ºi atunci stau cuminþi lape cocoºul ºi atunci stau cuminþi lacãlcat.cãlcat.cãlcat.cãlcat.cãlcat.

Banþa, mare practicant nevoie mare deBanþa, mare practicant nevoie mare deBanþa, mare practicant nevoie mare deBanþa, mare practicant nevoie mare deBanþa, mare practicant nevoie mare deyoga, constituie o patã de culoareyoga, constituie o patã de culoareyoga, constituie o patã de culoareyoga, constituie o patã de culoareyoga, constituie o patã de culoare

galbenã „a la MISA” –sã aibe asta oaregalbenã „a la MISA” –sã aibe asta oaregalbenã „a la MISA” –sã aibe asta oaregalbenã „a la MISA” –sã aibe asta oaregalbenã „a la MISA” –sã aibe asta oarevreo legãturã cu faptul cã cei de la MISAvreo legãturã cu faptul cã cei de la MISAvreo legãturã cu faptul cã cei de la MISAvreo legãturã cu faptul cã cei de la MISAvreo legãturã cu faptul cã cei de la MISAîºi beau propria urinã?!- pe culorile PNL.îºi beau propria urinã?!- pe culorile PNL.îºi beau propria urinã?!- pe culorile PNL.îºi beau propria urinã?!- pe culorile PNL.îºi beau propria urinã?!- pe culorile PNL.În ultima vreme, Banþa s-a strãduit sã îºiÎn ultima vreme, Banþa s-a strãduit sã îºiÎn ultima vreme, Banþa s-a strãduit sã îºiÎn ultima vreme, Banþa s-a strãduit sã îºiÎn ultima vreme, Banþa s-a strãduit sã îºi

scoatã la aerscoatã la aerscoatã la aerscoatã la aerscoatã la aer, respectiv pe blogul, respectiv pe blogul, respectiv pe blogul, respectiv pe blogul, respectiv pe blogulpersonal, eul politic cã a început sãpersonal, eul politic cã a început sãpersonal, eul politic cã a început sãpersonal, eul politic cã a început sãpersonal, eul politic cã a început sã

miroasã a stãtut de mai cã îi auzimiroasã a stãtut de mai cã îi auzimiroasã a stãtut de mai cã îi auzimiroasã a stãtut de mai cã îi auzimiroasã a stãtut de mai cã îi auzigândurile cum se tãrâie în mocirlagândurile cum se tãrâie în mocirlagândurile cum se tãrâie în mocirlagândurile cum se tãrâie în mocirlagândurile cum se tãrâie în mocirla

nevolniciei, cu toate cã Banþa ºtie foartenevolniciei, cu toate cã Banþa ºtie foartenevolniciei, cu toate cã Banþa ºtie foartenevolniciei, cu toate cã Banþa ºtie foartenevolniciei, cu toate cã Banþa ºtie foartebine ce înseamnã un suflet de târfãbine ce înseamnã un suflet de târfãbine ce înseamnã un suflet de târfãbine ce înseamnã un suflet de târfãbine ce înseamnã un suflet de târfã

politicã cu ochi de fatã mare ºi frecventpoliticã cu ochi de fatã mare ºi frecventpoliticã cu ochi de fatã mare ºi frecventpoliticã cu ochi de fatã mare ºi frecventpoliticã cu ochi de fatã mare ºi frecventafiºeazã fericirea unui porc ce îºi afundãafiºeazã fericirea unui porc ce îºi afundãafiºeazã fericirea unui porc ce îºi afundãafiºeazã fericirea unui porc ce îºi afundãafiºeazã fericirea unui porc ce îºi afundã

capul în troaca cu lãturi ºi nu vorbeºtecapul în troaca cu lãturi ºi nu vorbeºtecapul în troaca cu lãturi ºi nu vorbeºtecapul în troaca cu lãturi ºi nu vorbeºtecapul în troaca cu lãturi ºi nu vorbeºtedecât atunci când dã din coadã.decât atunci când dã din coadã.decât atunci când dã din coadã.decât atunci când dã din coadã.decât atunci când dã din coadã.

O problemãO problemãO problemãO problemãO problemãecologicã:ecologicã:ecologicã:ecologicã:ecologicã:

blogul lui Banþablogul lui Banþablogul lui Banþablogul lui Banþablogul lui BanþaFostul prefect de Gorj a

încercat să revină în atenţia

opiniei publice prin

afirmaţii trunchiate,

disperate şi fără un suport

real pe blogul personal.

Remarcile sale au vizat în

special Partidul Naţional

Liberal, preşedintele

organizaţiei judeţene Dan

Ilie Morega, dar şi că va

spune adevărul despre

ceea ce se întâmplă,

chipurile, în acest partid.

Momentul ales de Banţa de

a lansa atacuri la adresa

Partidului Naţional Liberal

Gorj este unul extrem de

tensionant şi coincide cu

suspendarea lui Pantelimon

Manta din această

formaţiune politică şi cu

apropierea alegerilor în

cadrul organizaţiei

judeţene a PNL. Fostul

vătaf a mai spus, probabil

într-un fervent delir de

grandoare, că dacă o

anumită conjunctură îi va

permite va reveni în

Partidul Naţional Liberal,

deşi aici ar fi cărat de către

membrii activi ca un pietroi

de murături.

De vreo două nopţi,

suspectat fiind că ar suferi

de insomnie şi plictiseală

cronică, Banţa scrie pe blog

tot felul de ghiduşii şi

boroboaţe, printre care şi

„cetăţeanul Morega Dan Ilie

este deranjat de prezenţa sa

iar când îl vede, faţa

liderului PNL Gorj schimbă

tot spectrul de la infraroşu

la ultraviolet”, dar mai face

şi unele aluzii la Momentul

Adevărului 1 şi Momentul

Adevărului 2, unele

prilejuri de aşa-zise

destăinuiri în confesionalul

public.

Yoghinul Banţa, întrebat

fiind dacă suspendarea lui

Manta din PNL este în

regulă, a băgat iniţial o

bâlbă de toată frumuseţea


„a la MISA”, pe culorile PNLcă „da, nu ştiu încă, dar , mă rog ,

aşa...”, după care a făcut-o pe

„deşteptul” clasei şi a declarat

tranşant că „suspendarea lui Manta

este nestatutară”, iar ulterior a

recunoscut că habar nu are despre

ce vorbeşte şi a menţionat că „nu

ştiu exact care este situaţia.”

Fost prefect,Fost prefect,Fost prefect,Fost prefect,Fost prefect,actual bloggeractual bloggeractual bloggeractual bloggeractual blogger,,,,,

viitor neica-nimeniviitor neica-nimeniviitor neica-nimeniviitor neica-nimeniviitor neica-nimeniPe blogul său, Banţa a mai spus

că nu preşedintele PNL Gorj, Dan

Ilie Morega, l-a ajutat să devină

prefect în martie 2008, ci fostul şef

al Corpului de Control al

Guvernului, Emanoil Neguţ, şi asta

cu toate că întreaga lume ştia că

Morega l-a promovat pe yoghin în

funcţia de reprezentant al

guvernului în teritoriu .

„Propunerea lui era de a-l susţine

ca prefect pe Ovidiu Ilie, de la

Garda de Mediu, şi de asta spun că

a fost un an de coşmar pentru că în

perioada următoare voi spune mai

multe. Voi avea ieşiri în media

locală, în cea naţională şi apoi

chiar la organele abilitate ale

statului pentru că eu consider că

am datoria morală să spun unele

lucruri despre care nu am vorbit

până acum.” Până aici Banţa nu a

făcut nimic altceva decât să

ameninţe ca o ţaţă, ştiind că

afirmaţiile sale nu au niciun temei

real, dar dorinţa de mai reieşi o

dată în public a fost atât de mare că

nu i-a mai dat pace nicio clipă.

Recunoscându-şi în mod

indirect starea de loser în avansată

stare de banalitate, Banţa a

declarat, misterios mai ceva ca o

cocotă de bordel, că „sunt o

persoană care nu are ce să piardă,

nu mi-e frică să vorbesc. N-are

decât să ceară la Guvern să mă dea

afară. Înainte de a fi schimbat de la

Prefectură am promis că voi spune

adevărul, tot ceea ce nu am putut

spune atunci voi spune de acum

încolo, pe bază de dovezi. O să

spun însă în măsura în care nu le

voi face rău unor colaboratori,

cărora le poate face rău în

continuare pentru că la mizerii din

astea se pricepe.” Banţa pare că

suferă de amnezie când face astfel

de afirmaţii, dar îi reamintim că

„mizerii din astea” a făcut chiar el

vinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învecinatatea firmei, în suprafaþã devecinatatea firmei, în suprafaþã devecinatatea firmei, în suprafaþã devecinatatea firmei, în suprafaþã devecinatatea firmei, în suprafaþã de

aproximativ 3,0 HA, sub preþul pieþei.aproximativ 3,0 HA, sub preþul pieþei.aproximativ 3,0 HA, sub preþul pieþei.aproximativ 3,0 HA, sub preþul pieþei.aproximativ 3,0 HA, sub preþul pieþei.Relaþii la tel.0253/226314-int 134Relaþii la tel.0253/226314-int 134Relaþii la tel.0253/226314-int 134Relaþii la tel.0253/226314-int 134Relaþii la tel.0253/226314-int 134

(Serviciul Investiþii).(Serviciul Investiþii).(Serviciul Investiþii).(Serviciul Investiþii).(Serviciul Investiþii).

ARTEGO

când a fost prefect şi a dat-o afară

pe femeia de serviciu pe care o

bănuia de „trădare” în cazul

păruielii dintre consilierele sale

care se certau parcă mai ceva ca

două maimuţe pe o banană. Deh,

atunci era banana prefectului!

Banþa confundãBanþa confundãBanþa confundãBanþa confundãBanþa confundãMISA cu PNLMISA cu PNLMISA cu PNLMISA cu PNLMISA cu PNL

Cu toate că Banţa nu a făcut

nimic pentru PNL la alegerile

generale de anul trecut şi nici la

cele europarlamentare din acest

an, vine acum cu un tupeu de

borfaş de la colţul străzii şi ţinteşte

taman şefia PNL Gorj. Alooo, bre,

te-ai lovit la cap şi te-ai dilit?! „Nu

exclud varianta unei candidaturi,

în cazul în care colegii mei vor

considera şi vor conştientiza că aş

putea fi persoana care să scape

organizaţia de Morega. Oameni ca

el nu au ce să caute în politică.

Ţelul meu este să susţin pe oricine

ar putea să ajute organizaţia în

această direcţie, iar dacă foştii mei

colegi vor aprecia că eu pot să fiu

acea persoană, atunci voi lua o

decizie în consecinţă.” Mai bine

mai ia de la MISA un păhărel, să te

veseleşti niţel!

Totodată, în ieşirile sale pe blog,

Banţa nu este de acord ca lui

Morega să i se spună „liderul PNL

Gorj”, probabil că astfel valoarea

lui Banţa pare tot mai mică , mai

ceva ca aia de furnică. În

continuare, ţăranul cu blog mai are

tupeul să de şi indicaţii presei ce

fel de apelative să folosească în

anumite contexte. „Nu-i mai

spuneţi lider prin articolele

dumneavoastră pentru că nu

merită o asemenea titulatură. Îi

puteţi spune preşedinte, şef de

filială, orice, dar nu lider pentru că

liderul îşi motivează oamenii, îi

cheamă în echipă şi îi pune la

muncă. (...) El pentru mine e

cetăţeanul Dan Ilie Morega, asta e

denumirea cea mai corectă din

punctul meu de vedere.” a spus

Banţa, luând-o de data asta complet

pe arătură.

Replicã elegantãReplicã elegantãReplicã elegantãReplicã elegantãReplicã elegantãa lui Morega laa lui Morega laa lui Morega laa lui Morega laa lui Morega la

„mizeriile” lui Banþa„mizeriile” lui Banþa„mizeriile” lui Banþa„mizeriile” lui Banþa„mizeriile” lui BanþaLiderul PNL Gorj, deputatul Dan

Ilie Morega, nu a dorit să comenteze

prea mult afirmaţiile unuia ca Banţa,

declarând că este preocupat să

remedieze ce nu a mers bine la

alegerile europarlamentare în

formaţiunea politică pe care o

conduce, dar fiind ocupat şi cu

demararea pregătirii pentru

alegerile prezidenţiale. „Nu sunt eu

coşmarul lui Banţa, coşmarul şi l-a

creat singur din cauza incapacităţii

sale profesionale. Regret şi o spun

public pentru gorjeni că greşeala

promovării lui îmi aparţine. El n-are

nicio vină, de aceea îmi cer eu

public scuze. Poate să candideze

unde vrea, că e liber. El se pricepe

mai bine la telefoane şi la yoga.”

Banþa, faþa realãBanþa, faþa realãBanþa, faþa realãBanþa, faþa realãBanþa, faþa realãCa să îl cunoaştem mai bine pe

yoghinul şi ex-prefectul Banţa,

reamintim că în perioada

mandatului său Emilia Horhoianu,

consiliera juridică şi cea care a fost

prezentată drept „blonda de la

Prefectură”, şi-a dat demisia într-un

timp record, gura lumii vorbind că

s-a ajuns aici pentru că aceasta i-ar

fi respins avansurile cu conotaţie

sexuală ale lui Banţa.

Ulterior, secretara lui Banţa de

atunci, Nicoleta Popescu, împreună

cu consiliera Claudia Pârvan au

avut o răfuială ce s-a soldat cu o

păruială în toată regula şi Banţa a

bănuit-o pe Ana Bobic, femeia de

serviciu, că datorită ei povestea a

transpirat de a ajuns în gura presei,

fapt pentru care a dat-o afară.

Banţa a mai explicat că a fost

practicant de yoga, iar acum ceva

vreme s-a ocupat de organizarea la

Târgu-Jiu ale unor cursuri de yoga

ale MISA, gruparea lui Gregorian

Bivolaru care îşi bea urina proprie

şi din rândurile căreia au fost

făcute mai multe arestări datorită

unor materiale pornografice

interzise. Ca un supliment pe

cartea de vizită a lui Victor Banţa,

în anul 1998 acesta lua apărarea

MISA şi se declara un membru al

acesteia, dar ulterior a negat aceste

afirmaţii. Deci, Banţa ştie că

adevărul e dincolo de noi... în

MISA!


Centrul de Orientare ºi Selecþie pentru Studii alUniversitãþii Libere Internaþionale din Moldova

II. Înscrie la II. Înscrie la II. Înscrie la II. Înscrie la II. Înscrie la MASTERAT absolvenþii cu diplomã universitarã la absolvenþii cu diplomã universitarã la absolvenþii cu diplomã universitarã la absolvenþii cu diplomã universitarã la absolvenþii cu diplomã universitarã laurmãtoarele departamente:urmãtoarele departamente:urmãtoarele departamente:urmãtoarele departamente:urmãtoarele departamente:

1. ªTIINÞE ECONOMICE: Politici economice în afaceriinternaþionale, Management ºi marketing, Gestiunea sistemuluifinanciar bancar , Gestiunea sistemului de evidenta contabila siaudit, Politici sociale europene ºi securitate regionalã, Gestiuneaturismului ºi serviciilor hoteliere, Politici economice în afaceriinternaþionale, Studii ºi politici regionale.

Durata studiilor1 ½ ani2. DREPT ( ªtiinþe penale ºi criminalisticã, Instituþii de drept

constituþional ºi administraþie publicã, Drept internaþional ºiinstituþional, Instituþii de drept privat ) - 50 locuri;

Durata studiilor1 ½ ani.3. PSIHOLOGIE: Consiliere psihologicã, Psihologie socialã -50 locuri;Durata studiilor 2 ani4. ASISTENTA SOCIALA

- Management ºi consiliere in asistenta sociala,Managementul serviciilor sociale ºi de sãnãtate – 50 locuri;

Durata studiilor 2 ani5. MEDICINÃ - Tehnologia industrialã a medicamentelor – 50 locuriDurata studiilor 2 ani

III. Înscrie la III. Înscrie la III. Înscrie la III. Înscrie la III. Înscrie la DOCTORAT în specializãrile: în specializãrile: în specializãrile: în specializãrile: în specializãrile:1. ªTIINÞE ECONOMICE

- Economie ºi management -10 locuri- Economie mondiala, relaþii economice internaþionale –

10 locuri2. ISTORIE - 10 locuriDurata studiilor 4 ani

IV. Primeºte prin transfer studenþi de la alte facultãþi autorizate ºiacreditate.

ÎNFIINÞATÃ PRIN H.G. REPUBLICII MOLDOVA NR. 676/ 16 octombrie 1992 ªI ACREDITATÃPRIN H.G. 995 DIN 16 IULIE 2002

DIPLOMELE SUNT LEGAL RECUNOSCUTE CONFORM LEGII 39/ 1999 DIN ROMÂNIAPUBLICATÃ ÎN MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI NR. 111/ 18.03.1999 ªI ATESTATÃ PENTRU

CALITATEA ÎNVÃÞÃMÂNTULUI UNIVERSITAR EUROPEAN DE CENTRUL DE STUDII ªICERCETÃRI EUROPENE DE LA VIENA, AUSTRIA

Str. Eroilor, nr. 6, Târgu-Jiu, GorjTel: 0253/214019; Fax: 0253/211027e-mail: [email protected].

I. Înscrie prin Centrul de Orientare ºi Selecþie pentru Studii alULIM Tg-Jiu absolvenþi ai liceelor cu diplomã de bacalaureat, prinselecþie de dosare la urmãtoarele facultãþi acreditate (cursuri ID ºiIFR) pentru sesiunea de varã ºi toamnã:

1. ªTIINÞE ECONOMICE:• Administrarea afacerilor (Business si Administrare) - 40 locuri• Contabilitate - 40 locuri• Finanþe ºi bãnci - 40 locuri• Relaþii economice internaþionale - 40 locuriDurata studiilor 3 ½ ani2. PSIHOLOGIE ªI ASISTENÞÃ SOCIALÃ• Psihopedagogie - 50 locuri• Asistenþã Socialã - 50 locuriDurata studiilor 3 ½ ani3. JURNALISM ªI COMUNICARE PUBLICÃ• Jurnalism - 25 locuriDurata studiilor 3 ½ ani4. DREPT• Drept penal - 40 locuri• Drept civil - 40 locuri• Drept internaþional - 40 locuriDurata studiilor 4 ani5. INFORMATICÃ ªI INGINERIE• Tehnologii informaþionale – 25 locuriDurata studiilor 4 ani6. MEDICINÃ• Protecþia mediului – 25 locuri• Ecologie – 25 locuriDurata studiilor 3 ani7. ISTORIE ªI RELAÞII INTERNAÞIONALE• Relaþii internaþionale – 25 locuri• Istorie – 25 locuri• Politologie – 25 locuriDurata studiilor 3 ani

Profesorii nu acceptă

oferta Ministerului Educaţiei

privind plata pentru

activitatea desfăşurată în

timpul examenului de

bacalaureat, iar sindicaliştii

aşteaptă noi discuţii cu

ministrul Ecaterina

Andronescu, în cazul

nerezolvării problemei

banilor ameninţând cu

boicotarea examenului.

Secretarul general al

Federaţiei Educaţiei Naţionale

(FEN), Constantin Ciosu, a

declarat, joi, că sindicaliştii

sunt dispuşi să discute, în

continuare, cu ministrul

Ecatrina Andronescu şi speră

să fie găsită o soluţie între

oferta ministerului şi cea a

sindicaliştilor, deoarece, altfel,

profesorii nu se vor prezenta

la examenul de bacalaureat.

“Nu putem accepta oferta

ministerului, este mult prea

mică. Profesorii care au aflat

de ea au spus că nu se vor

prezenta la bac. Sperăm să nu

se ajungă în situaţia de

blocare a examenului”, a spus

Ciosu.

Sindicaliştii au dat câteva

exemple cu privire la oferta

MECI. Astfel, preşedintele de

comisie ar avea 800 de lei, faţă

de 1.150 în 2008, sume

indexabile, ceea ce înseamnă

600 de lei.

Pentru fiecare lucrare

corectată, un profesor primea,

în 2008, 7,5 lei, iar acum ar

putea primi patru lei, iar la

examenele orale, pentru

fiecare copil examinat, suma

ar scădea de la 4,7 la doi lei

impozabili.

Cele mai afectate categorii

de aceste reduceri sunt

suplinitorii şi evaluatorii a

căror indemnizaţie a fost

diminuată cu 50 la sută, iar

dacă aceste tarife rămân

valabile, există riscul

boicotării bacalaureatului, a

precizat vicepreşedintele

Federaţiei Sindicatelor Libere

din Învăţământ (FSLI), Simion

Hancescu.

Preşedintele Federaţiei

“Spiru Haret”, Gheorghe

Izvoranu a subliniat că

premierul Emil Boc “a minţit”

atunci când a spus că a găsit

bani pentru bacalaureat. “Nu

înţelegem declaraţia

premierului. Să dea banii, cel

puţin la nivelul anului 2008”, a

spus Izvoranu.

Potrivit liderului “Spiru

Haret”, MECI a transmis în

teritoriu o notă, în urmă cu o

lună, prin care cerea

profesorilor să semneze că

vor participa pe propria

răspundere la bacalaureat,

fără să ştie ce bani vor primi.

Liderii aşteaptă să se

întoarcă ministrul Ecaterina

Andronescu din teritoriu,

pentru a discuta, deoarece

numai aceasta poate să-şi

asume aceste sume.

Ministrul Educaţiei,

Ecaterina Andronescu, a

declarat, miercuri, că

cheltuielile pentru

desfăşurarea examenului de

bacalaureat sunt acoperite

greu.

Profesorii ameninta cu boicotarea examenului de bacalaureat



„Satana a intrat în mine ºi o sã vezide ce suntem capabili eu ºi el“

Un individ, originar din Italia, i-a fãcutUn individ, originar din Italia, i-a fãcutUn individ, originar din Italia, i-a fãcutUn individ, originar din Italia, i-a fãcutUn individ, originar din Italia, i-a fãcutviaþa un calvar unei tinere din Tg-Jiu cuviaþa un calvar unei tinere din Tg-Jiu cuviaþa un calvar unei tinere din Tg-Jiu cuviaþa un calvar unei tinere din Tg-Jiu cuviaþa un calvar unei tinere din Tg-Jiu cu

care a avut o relaþie în trecut. Pietrocare a avut o relaþie în trecut. Pietrocare a avut o relaþie în trecut. Pietrocare a avut o relaþie în trecut. Pietrocare a avut o relaþie în trecut. PietroPalmigiani îºi þine sub teroare fostaPalmigiani îºi þine sub teroare fostaPalmigiani îºi þine sub teroare fostaPalmigiani îºi þine sub teroare fostaPalmigiani îºi þine sub teroare fosta

iubitã, de mai bine de cinci luni de zile,iubitã, de mai bine de cinci luni de zile,iubitã, de mai bine de cinci luni de zile,iubitã, de mai bine de cinci luni de zile,iubitã, de mai bine de cinci luni de zile,tânãra fiind înspãimântatã de acþiuniletânãra fiind înspãimântatã de acþiuniletânãra fiind înspãimântatã de acþiuniletânãra fiind înspãimântatã de acþiuniletânãra fiind înspãimântatã de acþiunile

de intimidare ale acestuia. De lade intimidare ale acestuia. De lade intimidare ale acestuia. De lade intimidare ale acestuia. De lade intimidare ale acestuia. De laameninþãri cu moartea ºi pânã laameninþãri cu moartea ºi pânã laameninþãri cu moartea ºi pânã laameninþãri cu moartea ºi pânã laameninþãri cu moartea ºi pânã la

supravegherea permanentã a locuinþeisupravegherea permanentã a locuinþeisupravegherea permanentã a locuinþeisupravegherea permanentã a locuinþeisupravegherea permanentã a locuinþeifostei iubite, italianul opereazã precumfostei iubite, italianul opereazã precumfostei iubite, italianul opereazã precumfostei iubite, italianul opereazã precumfostei iubite, italianul opereazã precum

conaþionalii sãi din sudul Italiei. Despreconaþionalii sãi din sudul Italiei. Despreconaþionalii sãi din sudul Italiei. Despreconaþionalii sãi din sudul Italiei. Despreconaþionalii sãi din sudul Italiei. Despretoate astea au aflat ºi organele detoate astea au aflat ºi organele detoate astea au aflat ºi organele detoate astea au aflat ºi organele detoate astea au aflat ºi organele de

cercetare însã de fiecare datã italianul acercetare însã de fiecare datã italianul acercetare însã de fiecare datã italianul acercetare însã de fiecare datã italianul acercetare însã de fiecare datã italianul ascãpat uºor invocând diverse motivescãpat uºor invocând diverse motivescãpat uºor invocând diverse motivescãpat uºor invocând diverse motivescãpat uºor invocând diverse motive

plauzibile pentru poliþiºti.plauzibile pentru poliþiºti.plauzibile pentru poliþiºti.plauzibile pentru poliþiºti.plauzibile pentru poliþiºti.

Devierile

comportamentale ale

italianului Pietro Palmigiani

nu trebuie certificate

obligatoriu de către un

specialist, ele fiind evidente

după vizionarea unor

înregistrări în care

personajul se arată extrem

de supărat pe faptul că iubita

l-a părăsit. Unul din mesajele

video postate pe youtube.ro

îi este adresat chiar

preşedintelui Traian

Băsescu, căruia ii cere să-l

împace cu fosta iubită.

Povestea de iubire dintre

italian şi tânăra gorjeancă a

durat un an şi opt luni,

relaţia fiind încheiată în luna

ianuarie a acestui an. De

atunci tânăra trăieşte un

adevărat calvar, italianul

recurgând la metode din

cele mai mizere şi chiar la

ameninţări cu moartea în

speranţa că o poate face să

se întoarcă la el. Italianul a

început ofensiva la scurt

timp după ce a fost părăsit

cu ameninţări şi injurii la

adresa tinerei la locul de

muncă al acesteia. Au urmat

persoanele apropiate

acesteia, tatăl şi prietenii, să

fie ameninţate direct sau

prin intermediul sms –

urilor. „În ultimul timp, seară

de seară e la blocul unde

locuiesc şi se plimbă pe

acolo până târziu în noapte.

Uneori chiar se aşează la

scara blocului şi fumează. La

finele lunii mai am sunat la

poliţie însă nici aceştia nu au

reuşit să-l convingă să plece

de acolo şi mi-au spus că nu

pot să-mi ofere protecţie”,

povesteşte îngrozită tânăra.

Acesta nu este singurul mod

de intimidare practicat de

italian, cel mai uzitat fiind

prin intermediul mesajelor

pe telefonul mobil. „Dacă nu

vrei să vorbeşti cu mine o să

mor. Eu astăzi şi tu o să vii

cu mine. Aşa o să fim

împreună toată viaţa.”,

„Dacă mâine până la ora 12

nu eşti la mine eu te omor şi

dacă pleci din Tg-Jiu omor

toată familia ta. Jur”, sunt

numai două din sutele de

mesaje de ameninţare. Cele

mai tensionate momente

sunt totuşi atunci când

italianul vine în faţa blocului

şi îşi anunţă prezenţa prin

intermediul sms-ului

ameninţând că dacă tânăra

nu coboară va trezi tot

blocul. Tânăra povesteşte că

şi-a schimbat numărul de

telefon însă, mesajele au

curs pe numărul vechi şi pe

cel al tatălui sau surorii, iar

în scurt timp individul l-a

aflat pe cel nou. Unul dintre

mesajele care au speriat-o

îngrozitor pe fată este trimis

de amorez chiar înainte de

Paşte: „Nu a-i vrut să mă

asculţi, ce păcat pentru tine

şi familia ta. O să fi în

genunchi la mine să mă rogi

dar va fi prea târziu. Crede-

mă, Satana a intrat în mine şi

o să vezi de ce suntem

capabili eu şi el. O să încep

cu Simona, după aceea

Robert, după sora ta şi Cristi.

Am studiat toate detaliile şi

tu vei fi ultima împreună cu

mine. O să ajung când nu te

aştepţi, noaptea”. De peste

cinci luni de zile tânăra

trăieşte într-o continuă stare

de frică pentru că organele

abilitate nu sunt în stare să ia

măsuri, deşi au fost sesizate.

Acest individ are reale

probleme de sănătate,

dincolo de aşa zisa poveste

de amor, personajul e un

adevărat pericol public. Cele

câteva filmuleţe, relevante în

acest sens, pot fi urmărite pe

youtube.ro, dând search

„roxana si pietro”. Cei care

ar trebui să le vizioneze

primii sunt poliţiştii şi

procurorii, iar un ordin de

restricţie ar fi insuficient,

pentru problemele

comportamentale evidente

ar fi mai eficientă o

internare.


prof. Vprof. Vprof. Vprof. Vprof. Vasile Gogoneaasile Gogoneaasile Gogoneaasile Gogoneaasile [email protected]

De multe ori cred că imaginaţia este

un punct forte al tentaţiei omului de a

descifra tainele existenţei sale, dar,

după ce am făcut promisiunea că voi

expune în faţa dumneavoastră o

situaţie neverosimilă care ne

îndreptăţeşte să credem că apocalipsa

e tot mai aproape, păstrând speranţa,

proporţiile şi totodată încrederea că în

puterea de judecată a instanţelor este

loc pentru toată lumea, dar, mai ales

pentru mai bine, de tot atâtea ori

consider că noi, oamenii, poate nu

suntem în stare să ne asumăm

identitatea, să ne-o definim cumva, nici

nu ştim cine suntem, prin ce

preocupări şi pasiuni excelăm, dar

ştim unde dăm chix, unde să căutăm

să vedem dacă justiţia noastră cea de

toate zilele este aceeaşi pentru toţi!

Am reflectat şi încă mai reflectez, dacă

e posibil ca dintr-un caz personal să

dau curs unui articol de ziar sau unui

şir de articole despre o relaţie

deteriorată dintre doi fraţi, pentru că

sunt ani buni de când trăiesc într-o

atmosferă înveninată şi deseori

tensionată până la neverosimil, pentru

o tentaţie maladivă a fratelui de a

încălca titlul meu de proprietate şi de a

“înghiţi” o fâşie de teren din jurul

gardului care ne desparte. Totul a

început cu aproape şase ani în urmă,

când, pe timp de vară, fiind plecat în

staţiune, bunul frate a distrus gardul

despărţitor din spatele unei construcţii

şi a turnat un strat de ciment pentru a

şterge orice urmă a fostului gard şi a se

“lipi” de zidul construcţiei realizate

între 1994-1996 în curtea mea. A urmat

un şir de procese pe care instanţele de

judecată din Tg. Cărbuneşti le-au

“aburit” şi o expertiză “cu cântec” în

urma cărora, prin mituirea unor

magistraţi, avocaţi, procurori şi experţi,

mi s-a respiuns acţiunea, iar fratele nu

a fost obligat la refacerea vechiului

gard. Am pierdut procesul, pentru că

nu aveam titlu de proprietate şi pentru

că m-am confruntat cu o corupţie de

nedescris în sălile de judecată, dar am

nădăjduit întotdeauna, că Dumnezeu

va face dreptatea Lui! A mai trecut

timpul, relaţiile cu fratele au avut

tendinţa de a se ameliora, iar din

procesul acela care mă îngrozea numai

la gândul că te afli faţă în faţă cu acela

cu care ar trebui să te ajuţi la nevoie,

fără să-mi dau seama, cred că am

realizat multe lucruri în adâncul

mentalului meu, pentru că am obţinut

ceva uluitor pentru mine, dorinţa de a

mă apropia de Dumnezeu şi de

credinţă, ca o chezăşie a sensului

existenţei mele! În 2004 am obţinut

titlul de proprietate şi consideram că

în felul acesta, fratele, căruia i-am

cedat cu bună ştiinţă şi cu bună

credinţă casa părintească şi curtea în

care am crescut şi am copilărit, printr-

un certificat de moştenitor semnat de

către mama şi de către mine, după

moartea tatălui, se va domoli şi vom

soluţiona disputa, pentru a se rezolva

problema în mod amiabil, mai ales

dacă te gândeşti că timpul care trece,

le rezolvă pe toate! În primăvara

acestui an, însă, mi-am dat seama că

m-am înşelat amarnic, pentru că fratele

nu renunţase la ideea perfidă de a

acapara fâşia de pământ, pregătindu-şi

mijloace mult mai absconse şi mai

năucitoare pentru a lovi şi pentru a

“înghiţi” ceea ce nu i se cuvine!

Dar, despre acestea şi despre

multe altele, poate vom continua în

numerele viitoare ale ziarului, acum

continuând cu o serie de reflecţii

despre semnele sfârşitului lumii şi

despre unele “minuni” ale justiţiei

noastre care se vrea europeană!

Poate de multe ori risc să dau un

răspuns superficial la multe dintre

întrebările pe care mi le pun, dar

instinctul îmi spune că e nevoie de o

autoritate morală pentru a primi un

răspuns pertinent la o oarecare

întrebare. De multe ori, cred că

pentru faptul că am fost constrâns, am

trecut prin iadul ăsta, dar mereu

gândul mă poartă la o zicere a

Patriarhului Daniel, care apreciază că

“Nu criza economică e marea

nenorocire, ci criza de umanitate” e

cea mai mare nenoricire a zilei de azi,

constatase Înalt Prea Fericitul, privind

nu atât spre noi, ci, sfredelitor parcă,

în noi, chiar dacă voi sublinia că nu

mi-e în firea condeiului să lungesc,

foiletonistic, un subiect şi să trag de el

ca de o plastilină, dar adeverirea

obiceiul bădărănesc de a şuşoti în

prezidiu, punând distanţă între cei de

sus şi “plebea” de jos. Câteodată,

paravanul unei mâini protejează gura

de indiscreţia privirilor din sală, dar,

cred că aceasta era tentaţia

preşedintelui, pe care Patriarhul s-a

făcut că n-o vede şi n-o înţelege.

Vorbea în acest timp la microfon

academicianul Berindei, iar gazda

simpozionului se simţea datoare cu

politeţea de a fi atent, motiv pentru

care, în acel moment, Preşedintele

este absolvit moral de orice

constrângere. M-am bucurat pentru

tăria Patriarhului de a nu fi complice

la mojicie, rămânând statuar ca un

arhanghel alb, demn şi suveran.

De multe ori, mă gândesc şi la

mesajele care ne vobesc despre

apocalipsă şi care s-au înmulţit mai

mult ca niciodată. Scade PIB-ul cu 5%,

toată lumea vorbeşte despre

Apocalipsă, uită că generaţia bunicilor

noştri a trăit două războaie mondiale

sau că ciuma din secolul al XV-lea a

omorât o treime din populaţia planetei,

parcă toată lumea realizează cât de

terifiantă a devenit propria noastră

existenţă! Parcă şi inflaţia de posibile

apocalipse stă în viteza cu care

ajungem acum la informaţiile despre

descoperirile ştiinţifice, pentru că

acum o sută de ani, cercetarea era

rezervată unui public restrâns, iar

astăzi eşti la o distanţă de cinci

secunde de o descoperire ştiinţifică,

pe care mulţi nu o înţeleg. S-a vorbit

despre Apocalipsă când a fost clonată

oaia Dolly, a existat un nucleu

microisteric în legătură cu

acceleratorul de particule, ajunge să

deschizi ziarul şi ai deja două-trei

ameninţări care te siderează, însă, cu

cât creşte numărul informaţiilor

panicarde, cu atât spaimele provocate

de ele sunt mai mare. Oricum, cred că

sunteţi de acord că dacă Apocalipsa n-

ar fi atrăgătoare, nu s-ar vinde, filmele

şi cărţile ar spune poveşti despre alte

sfârşituri, şi nu despre cel al lumii, iar

articolele de ziar, care vorbesc despre

momentul în care viaţa se va stinge pe

pământ, precum un foc de tabără sub

un potop, ar rămâne necitite, mai ales

că a vorbi despre emoţiile generate de

Apocalipsă, nu a înseamnă a vorbi

numai despre anxietate, frică, depresie

sau stres! Poate aş vorbi despre simpla

curiozitate, iar, pe lângă faptul că ne

temem de ceea ce se întâmplă, suntem

înclinaţi să ne întrebăm dacă după

sfârşit mai există şi altceva!

VA URMA

vorbelor învăţătorului bisericesc se

face mai apăsător şi mai dureros ca

oricând în aceste zile. Asistăm la

ruinarea morală a fiinţei noastre şi la

dărâmarea tuturor rânduielilor. Sigur,

sunt tentat şi eu, ca atâţia alţi confraţi,

să disec subiectul crimelor de la noi

şi de aiurea, al furtului unei jumătăţi

de depozit de arme din cetatea

inexpugnabilă a unei unităţi militare,

pentru a mă întreba mereu, cum este

posibil? Cum e posibil ca în situaţia

unei alarme generale, care scosese

din izmene şi pijama, poliţie, oştire,

servicii speciale, ofiţeri şi soldaţi cu

uniformă şi pe cei, mult mai

numeroşi, în straie civile, care

alertase vigilenţa frontierelor şi

pusese zbilţuri poliţieneşti pe străzi,

în mijlocul unui oraş din mijlocul

României, un bandit să jefuiască şi să

asasineze ziua în amiaza mare? În

condiţiile acestei alarme, un puş-

căriaş sau un nepuşcăriaş, plin de

pistoale, trage şi ucide în oraşul care,

geografic, indică inima României.

Ţara noastră de agenţi vioi, lăudaţi

mereu de comandantul suprem de la

Cotroceni, toţi ochi şi urechi, toţi cu

mâna pe puşcoci, a fost şi este tot mai

mult violată, umilită şi prădată mai

abitir ca-n codru. Dar, oameni buni,

poate că nu înţelegem îndeajuns că

tocmai criza de umanitate, criza

sufletului nostru bolnav ca naţie e cea

care ne omoară, aşa cum avertizează

Patriarhul Daniel. Nu-l ştiu pe Patriarh

decât de la televizor, singura oară

când l-am văzut “pe viu”, a fost acum

un an, la Iaşi, la întronizarea IPS

Teofan, ca Mitropolit al Moldovei şi

Bucovinei. Pe predecesorul său,

Patriarhul Teoctist, am avut cinstea

să-l cunosc şi să mă bucur de

generoasa sa glăsuire întru

Dumnezeu, PF Daniel e tânăr, se

dovedeşte strălucitor de inteligent şi

bun manager al pogoanelor de cer ce

ne-au fost date nouă, ortodocşilor

români. Are uneori o privire aspră,

dar, de multe ori, duhovnicul blând

poate lovi cu biciul mâniei. Nu

demult, Patriarhia a găzduit un

simpozion cu subiectul aniversar al

Unirii Principatelor, unde şeful

statului a citit un discurs cu poticneli

pe care i-l scrisese cineva şi era

evident că nu se potrivea pe mănuşa

personalităţii sale convulsive. Întors

în prezidiu, lângă Patriarhul care

conducea lucrările, preşedintele nu-şi

găsea astâmpăr pe scaun şi dădea

semne că voia să converseze cu şeful

Bisericii, pentru că la noi există şi

NUMAI DACÃ JUSTIÞIA ESTEACEEAªI PENTRU TOÞI!(III)


Ponta: Rectorul a finanþattrustul lui Manþog cu banii UCB

Gorun declarat incompatibil de cGorun declarat incompatibil de cGorun declarat incompatibil de cGorun declarat incompatibil de cGorun declarat incompatibil de cãããããtre tre tre tre tre ANIANIANIANIANI

Rectorul Universităţii

“Constantin Brâncuşi” din

Târgu Jiu, Adrian Gorun, a

fost declarat în stare de

incompatibilitate de către

Agenţia Naţională de

Integritate.

Acesta deţine atât funcţia

de secretar general al

Comisiei Naţionale de

Prognoză, cât şi calitatea de

membru al unui partid

politic. De asemenea, a

început verificarea altei

stări de incompatibilitate în

care s-ar afla rectorul UCB.

Acesta a candidat la

alegerile generale de anul

trecut pentru un loc de

deputat, în condiţiile în

care legea interzice acest

lucru.

Agenţia a declanşat

procedura de verificare cu

privire la posibila stare de

incompatibilitate în care s-

ar afla Adrian Gorun, pe de

o parte înalt funcţionar

public, iar pe de altă parte,

candidat la alegerile

parlamentare 2008 pentru

Camera Deputaţilor din

partea unui partid politic.

Ani la rând, atât anumiţi

colegi de-ai lui Gorun, cât şi

politicieni ca Victor Ponta

sau Dan Ilie Morega, au

contestat funcţiile multiple

deţinute, în acelaşi timp, de

rectorul de la UCB. Acum,

după decizia Agenţiei

Naţionale de Integritate,

ministrul pentru Relaţia cu

Parlamentul, Victor Ponta,

susţine că Justiţia ar trebui

să-şi facă treaba în privinţa

incompatibilităţii lui Gorun.

Social-democratul Victor

Ponta şi deputatul Dan Ilie

Morega i-au cerut, în

repetate rânduri, lui Adrian

Gorun să renunţe, ori la

funcţia de secretar general

al Comisiei Naţionale de

Prognoză, ori la cea de

rector al Universităţii de

stat “Constantin Brâncuşi”.

În plus, Victor Ponta a

declarat pentru Radio

Omega că va sesiza

organele abilitate în

privinţa sponsorizărilor şi

contractelor de publicitate

atribuite trustului de presă

al mogulului Ionel Manţog.

Ponta crede că Adrian

Gorun, membru PD-L, a

dirijat banii universităţii

târgujiene, în campaniile

electorale, ziarului,

televiziunii şi radioului de

casă ale lui Manţog.



Fostul director al CNCFRMihai Necolaiciuc, retinutpentru sedere ilegala în SUA

Fostul director general al

Companiei Nationale a Cailor

Ferate Române (CNCFR),

Mihai Necolaiciuc, a fost

retinut de FBI în Statele

Unite, pentru sedere ilegala,

a anuntat, joi, chestorul

Bujor Florescu, seful

Directiei de Investigatii

Criminale din IGP.

Potrivit sursei citate,

Biroul Washington a anuntat

Biroul român Interpol cu

privire la prinderea lui

Necolaiciuc pe teritoriul

statului american Florida,

acuzat de încalcarea

legislatiei americane de

imigrare.

Bujor Florescu a subliniat

faptul ca din 2007

politistiiaveau date despre

faptul ca Mihai Necolaiciuc

este în Statele Unite, el

frecventând adrese din

Florida si Washington.

Interpol va înainta o

solicitare Judecatoriei

sectorului 1 pentru

demararea procedurii de

extradare a lui Necolaiciuc

din SUA, a mai spus sursa

citata.


CNFC CFR este dat în

urmarire generala, dupa ce

politistii nu i-au dat de urma,

între timp procurorii

anticoruptie conexând cele

25 de dosare în care este

vizat acuzatul.

Potrivit Politiei Române,

Necolaiciuc a fost dat în

urmarire generala din 26

octombrie 2006, dupa ce pe

numele sau a fost emis un

mandat de arestare

preventiva pentru infractiuni

economice, de catre

Judecatoria sectorului 1

Bucuresti.

Sursa citata precizeaza ca

Necolaiciuc este acuzat ca,

în perioada 2000-2003, în

calitate de director general,

administrator si ordonator

de credite la Compania

Nationala Cai Ferate - CFR SA

a efectuat nelegal cheltuieli

cu titlu de investitii fara a

avea aprobarea Adunarii

Generale a Actionarilor, a

achizitionat produse la

preturi supraevaluate -

prejudiciulfiind estimat la

peste 1.700 de miliarde de lei

vechi.

Totusi, Directia Nationala

Anticoruptie (DNA) a

declansat urmarirea penala,

în martie 2006, împotriva

fostului director general al

CNFC CFR, Mihai

Necolaiciuc, alaturi de

acesta fiind acuzat si fostul

secretar de stat în Ministerul

Transporturilor, Traian

Panait, ambii cercetati în

legatura cu o frauda de peste

27 de milioane de euro.

În acest dosar mai sunt

învinuite alte 29 de

persoane, între care fosti

reprezentanti ai conducerii

Ministerului Transporturilor

si ai Cailor Ferate Române.

Necolaiciuc, trimis în

judecata de procurorii

anticoruptie în trei dosare

penale

În 16 februarie, Mihai

Necolaiciuc a fost trimis în

judecata de procurorii DNA,

alaturi de alte cinci

persoane, printre care si

fosti directori ai societatii,

pentru abuz în serviciu

contra intereselor publice.

Alaturi de Necolaiciuc, au

mai fost deferiti justitiei

Mihail Gabriel Misir, fost

director comercial al CN

CFR, Viorica Olaeru, fost

director al Directiei

Economice, Vasile Dragos

Vladut, fost sef al Serviciului

Aprovizionare, Ilie Vladut,

fost functionar în cadrul

Serviciului Aprovizionare si

Alexandru Nicolae, fost

director al Bazei de

Aprovizionare Basarab si

coordonator achizitii al

Serviciului Aprovizionare.

Anchetatorii au stabilit ca,

în perioada 2002 - 2003, în

calitate de director general al

CN CFR, Mihai Necolaiciuc

ar fi semnat 23 de comenzi

de achizitii de piese pentru

instalatii feroviare catre SC

General Com Electrica SA

Bucuresti. Aceste comenzi ar

fi fost semnate ilegal, în lipsa

unor acte din care sa reiasa

necesitatea si oportunitatea

achizitiei, furnizorul nefiind

neautorizat de catre

Autoritatea Feroviara

Româna.

Ulterior, Necolaiciuc ar fi

semnat instrumente de plata

în valoare totala de 55,6

miliarde de lei vechi,

reprezentând contravaloarea

unor marfuri inutile si

cumparate la suprapret si ar fi

acceptat semnarea nelegala

de catre alte persoane a unor

instrumente de plata.

Prejudiciul estimat cauzat

CN CFR a fost de 71,6

miliarde de lei vechi, suma

cu care CN CFR s-a constituit

parte civila în cauza.

În perioada 2002 - 2003,

Necolaiciuc ar fi semnat

patru comenzi catre SC

Nurelo Prest Com SRL Târgu

Jiu (furnizor neautorizat

AFER), cu încalcarea

prevederilor legale si în lipsa

oricaror documente care sa

ateste necesitatea si

oportunitatea achizitiei.

Si aceste comenzi ar fi

fost semnate fara derularea

unor proceduri de achizitii

publice si fara încheierea

unor contracte prevazute în

mod obligatoriu de lege.

Necolaiciuc ar fi semnat

instrumente de plata în

valoare totala de 25,2

miliarde de lei vechi,

acceptând plati pentru

întreaga cantitate de marfa

furnizata, reprezentând

contravaloarea unor marfuri

inutile si cumparate la

suprapret.

Prejudiciul estimat cauzat

CN CFR este de 61,9 miliarde

de lei vechi.

Deoarece Necolaiciuc s-a

sustras de la urmarirea

penala pe tot parcursul

acesteia, cu ocazia

anchetelor anterioare

desfasurate în alte doua

dosare penale, Judecatoria

Sectorului 1 Bucuresti a emis

mandat de arestare

nationala, europeana si de

urmarire internationala.

În urma cu un an,

Necolaiciuc a fost deferit

justitiei într-un alt dosar,

procurorii anticoruptie

acuzându-l de implicare într-

o frauda de 18 milioane de

euro.


CNCFR a mai fost trimis în

judecata de DNA si în alt

dosar în care este acuzat ca

ar fi prejudiciat CN CFR cu

34 de milioane de euro.

Mediafax


Ion Iliescu a scãpat de dosarul mineriadeiIon Iliescu, preşedintele României

între 1990-1996 şi între 2000-2004,

învinuit atât pentru evenimntele din

decembrie 1989 dar şi pentru

mineriade, a fost scos de sub

urmărire penală de procurori în

dosarul privind evenimentele din 13-

15 iunie 1990, când minerii au venit în

Bucureşti.

“Faţă de învinuitul Ion Iliescu s-a

început urmărirea penală prin

rezoluţia Secţiei Parchetelor Militare

cu nr.75/P/1998 din data de 9.06.2005,

în temeiul art.228 alin.6 Cod

proc.pen., pentru săvârşirea

infracţiunilor prev. de art.356

(propagandă pentru război), art.357

lit.a, b şi c (genocid săvârşit prin

următoarele modalităţi alternative:

uciderea membrilor colectivităţii sau

grupului; vătămarea gravă a

integrităţii fizice sau mintale a

colectivităţii sau grupului; supunerea

colectivităţii ori grupului la condiţii

de existenţă sau tratament de natură

să ducă la distrugerea fizică), art.358

lit.d (tratamente neomenoase prin

dislocarea sau lipsirea de libertate fără

temei legal), art.217 alin.4 (distrugerea,

degradarea sau aducerea în stare de

neîntrebuinţare, săvârşite prin

incendieri, explozii, ori prin orice alte

asemenea mijloace şi dacă rezultă

pericol public), art.264 (favorizarea

infractorului – în cuprinsul rezoluţiei

nu se precizează în ce a constat

ajutorul dat şi cărui infractor, fără a se

preciza de asemenea, ce infracţiuni a

săvârşit persoana favorizată), art.26

rap. la art.267 (complicitate la

supunerea de rele tratamente), art.26

rap. la art.2671 (complicitate la tortură

– nu este indicată modalitatea sau

modalităţile alternative prin care este

săvârşită infracţiunea), art.162

(subminarea puterii de stat), art.163

(acte de diversiune), art.1681

(comunicare de informaţii false) din

Codul penal (vol.16, fila 2)”, explică în

rezoluţia sa Parchetul Înaltei Curi de

Casaţie şi Justiţie.

Cu privire la aceste ultime trei

infracţiuni contra siguranţei statului,

prin ordonanţa DIICOT nr.266/D/P/

2008 din 10.03.2009, s-a dispus

scoaterea de sub urmărire penală a

numitului Ion Iliescu.

“Menţionăm că nici în cuprinsul

rezoluţiei, nici în cuprinsul vreunui

alt act procesual sau procedural nu

sunt menţionate în concret, faptele

pentru care este învinuit Ion Iliescu,

fiind indicat doar textul legal care

încriminează faptele. Deşi i-a fost

adusă la cunoştinţă învinuirea în data

de 24 mai 2006 (la aproape un an de

la momentul începerii urmăririi

penale), învinuitul Ion lLiescu a fost

audiat o singură dată, având însă

calitatea de martor, în data de 10 mai

1999. Trebuie precizat că la momentul

începerii urmăririi penale, respectiv

9.06.2005, îşi făcuseră deja

aplicabilitatea prevederile art.121 şi

art.122 alin.1 lit.a din Codul penal, în

cea ce priveşte săvârşirea

infracţiunilor prev. de art.266 şi art.217

alin.4 din Codul penal, aceste fapte

fiind prescrise”, notează procurorii.

În iunie 2007, fostul preşedinte,

senatorul Ion Iliescu, susţinea că

învinuirea sa în dosarul privind

moartea a patru persoane în timpul

mineriadei din 13-15 iunie 1990

reprezintă un act eminamente politic,

fără temei juridic.

Fostul preşedinte a declarat,

totodată, că nici până în momentul de

faţă nu i-au fost prezentate, de către

organele de cercetare, niciun fel de

fapte care să îl incrimineze.

“Nici până acum nu mi-au

prezentat nici un fel de fapte. Ei

(organele de cercetare, n.red.) au

doar reclamaţii, de la Asociaţia “21

Decembrie” şi altele. Dar organele de

cercetare trebuie să prezinte nişte

fapte”, spunea atunci Iliescu.

“Eram şeful statului. Se declanşase

o acţiune anarhică. O devastare de

instituţii ale statului. Eu ce trebuia să

fac? Să stau cu mâinile în sân, să mă

uit la declanşarea acestei anarhii, care

putea să ducă la război civil până la

urmă? Nu am avut poliţie, nu am avut

instrumente de acţiune. Şi s-a

petrecut şi această tragedie în care au

murit nişte oameni. Şi incriminezi

şeful statului, care era obiectul

acestor acţiuni anarhice? Nu vedeţi că

este o absurditate?”, opina Iliescu

Fostul şef de stat afirma, totodată,

că preşedintele Asociaţiei “1

Decembrie” Doru Mărieş, este unul

dintre “ncitatorii”actelor de violenţă

din cursul anului1990. “Ete este o

acţiune eminamente politică...Mărieş

a fost unul din incitatorii tuturor

actelor de violenţă din cursul anului

1990 şi alţii ca el. Dar eu nu stau să

intru în dialog cu ei...Ei (organele de

cercetare, n.red.) nu au faptul, din

start, pentru începerea unei urmăririi

penale”, a opinat Iliescu.

“Ce anume i se poate imputa

şefului statului din acest punct de

vedere? Asta e marea aberaţie!”, arăta

atunci Iliescu, precizând că organele

de cercetare ar trebui să se ocupe de

căutarea celor care au provocat acele

acte “rebele” şi “anarhice” din 13-15

iunie 1990.

“Aşa că e o aberaţie”, a conchis

Iliescu.

Fostul preşedinte Ion Iliescu a fost

învinuit în dosarul privind moartea a

patru persoane în timpul mineriadei

din 13-15 iunie 1990, de către Secţia

Parchetelor Militare.

Ancheta a fost o parte disjunsă din

dosarul privind mineriada din ’90 şi

vizează implicarea mai multor ofiţeri

în rezervă din Ministerul de Interne

în uciderea prin împuşcare a patru

persoane, în Piaţa Universităţii

Iniţial, în această anchetă au fost puşi

sub învinuire generalul (r) Mihai

Chiţac - fost ministru de Interne,

generalul (r) Gheorghe Andriţa - fost

adjunct al ministrului de Interne,

coloneii de Poliţie în rezervă Călin

Traian Ştefan, Costea Dumitru şi

Constantin Vasile.

Dosarul a fost trimis Înaltei Curţi

de Casaţie şi Justiţie în 2000, dar în

2003 magistraţii instanţei supreme l-au

restituit procurorilor militari, pentru

refacerea materialului de urmărire

penală. În urma declaraţiilor existente

la dosar, procurorii militari l-au pus

sub învinuire şi pe fostul preşedinte

Ion Iliescu, el urmând să fie citat

pentru audiere la Secţia Parchetelor

Militare. Cercetările în cazul lui Ion

Iliescu vizează forma de participaţie

la infracţiunea de omor.

În timpul mineriadei din iunie

1990, au fost omorâte şase persoane,

ancheta în care sunt cercetaţi ofiţerii

din Ministerul de Interne şi fostul

preşedinte Ion Iliescu vizând doar

patru dintre ele, contextul morţii

celorlate două persoane fiind

anchetat în dosarul principal privind

mineriada.

Iniţial, în ancheta privind

implicarea mai multor ofiţeri în

rezervă din Ministerul de Interne în

uciderea prin împuşcare a patru

persoane, în Piaţa Universităţii, au

fost puşi sub învinuire generalul (r)

Mihai Chiţac - fost ministru de

Interne, generalul (r) Gheorghe

Andriţa - fost adjunct al ministrului de

Interne, coloneii de Poliţie în rezervă

Călin Traian Ştefan, Costea Dumitru şi

Constantin Vasile.

Dosarul a fost trimis Înaltei Curţi

de Casaţie şi Justiţie în 2000, dar în

2003 magistraţii instanţei supreme l-au

restituit procurorilor militari, pentru

refacerea materialului de urmărire

penală.

În urma declaraţiilor existente la

dosar, procurorii militari l-au pus sub

învinuire şi pe fostul preşedinte Ion

Iliescu, pentru participaţie la

infracţiunea de omor.

În decembrie 2007, procurorul

general al României, Codruţa Kovesi,

a explicat că, în urma verificării

efectuate la solicitarea avocatului lui

Ion Iliescu, a constatat că, prin

rechizitoriul din 18 mai 2000, Secţia

Parchetelor Militare a dispus punerea

în mişcare a acţiunii penale şi

trimiterea în judecată a generalilor în

rezervă Mihai Chiţac, Gheorghe

Andriţa, precum şi a ofiţerilor cu grad

de colonel în rezervă Traian Ştefan

Călin, Dumitru Costea şi Vasile

Constantin, pentru instigare la omor

deosebit de grav.

Concret, în seara de 13 iunie 1990,

la ordinul celor cinci acuzaţi s-ar fi

deschis foc cu armamentul din dotare

în condiţii nelegale auspra unei

mulţimi, fiind împuşcate mortal două

persoane. Prin acelaşi rechizitoriu din

2000, pentru acuzatul Vasile

Constantin s-a reţinut şi infracţiunea

de instigare la tentativă de omor

deosebit de grav întrucât, în

dimineaţa de 14 iunie 1990, ar fi

ordonat soldaţilor din subordine să

tragă cu armele din dotare asupra

unei mase de persoane din care două

au decedat şi trei au fost rănite.

Totodată, prin rechizitoriu s-a

dispus disjungerea şi continuarea

cercetărilor într-o cauză penală

separată pentru cele 1.300 de

persoane reţinute de forţele de ordine

şi de mineri începând cu dimineaţa de

13 iunie 1990.

Printr-o sentinţă din 30 iunie 2003, dată

de către Înalta Curte de Casaţie şi

Justiţie, care a apreciat că urmărirea

penală nu este completă, dosarul a fost

restituit Secţiei Parchetelor Militare

(SPM) din cadrul Parchetului Înaltei

Curţi. Ulterior, în 14 octombrie 2005, s-a

dispus scoaterea de sub urmărire

penală a generalilor Chiţac şi Andriţa

şi a celorlalţi trei ofiţeri superiori, iar în

10 septembrie 2006 soluţia a fost

infirmată de către general magistrat

Dan Voinea (şef interimar al SPM) care

a considerat că decizia e nelegală şi

netemeinică.

Urmăriea penală a fost reluată,

astfel că în dosarul 74/P/1998 al SPM,

prin Ordonanţa din 20 iulie 2007, s-a

dispus disjungerea şi declinarea

competenţei de soluţionare a cauzei

cu privire la Ion Iliescu în favoarea

Secţiei de Urmărire Penală şi

Criminalistică (SUPC).

La această secţie dosarul a fost

înregistrat cu nr. 1122/P/2007. În urma

plângerii formulată de avocatul lui Ion

Iliescu, Codruţa Kovesi “a procedat la

verificarea legalităţii rezoluţiei prin

care s-a început urmărirea penală faţă

de Ion Iliescu sub aspectul comiterii

participaţiei improprii la omor

calificat şi omor deosebit de grav”.

Mediafax


Ilie Iordache va câstiga640.000 de euro în trei anide contract cu AEK Atena

Fostul mijlocas al

echipei Pandurii, Ilie

Iordache, a declarat,

miercuri, ca a semnat o

întelegere valabila pe trei

sezoane cu AEK Atena,

urmând sa câstige, în total,

cel putin 640.000 de euro,

la care se adauga diferite

bonusuri, clauza de

reziliere a contractului

fiind de 2,5 milioane de

euro.

“Am semnat cu cei de la

AEK Atena dupa ce am fost

la probe acolo si am

discutat cu ei. Mi-a placut

echipa si ce am auzit

despre ei si stiu ca sunt

seriosi. Este un pas mare

pentru mine si vreau sa

ajung cât mai departe. AEK

Atena este o echipa

puternica, o echipa care

joaca în cupele europene

si era normal sa fac tot

posibilul sa semnez cu ei

daca oamenii ma doareau.

Am un contract foarte bun

cu ei si sper ca totul sa fie

bine de aici înainte si sa nu

mai am probleme cum am

avut la Pandurii, pentru ca

am pierdut mult timp stând

fara sa ma pot antrena si

am stat în stres si tensiune.

Salariul va fi de 170.000 de

euro în primul an, 220.000

de euro în al doilea an si

250.000 de euro în al

treilea an, dar mai am si

diferite bonusuri de

prezente si goluri, de pâna

la 30.000 de euro pe an,

dar si o clauza stipulata în

contract în ceea ce

priveste rezilierea în

valoare de 2,5 milioane

euro”, a spus

Iordache.

Presedintele

clubului gorjean,

Marin

Condescu,

doreste ca

procesul pe care

îl are pe rol cu

Ilie Iordache sa

dovedeasca

faptul ca

jucatorul nu a fost declarat

liber din vina clubului

Pandurii.

“Iordache poate sa faca

ce vrea. Si-a asumat

responsabilitatea, atât el

cât si clubul AEK Atena

semnând acum cât e în

litigiu cu noi. Dar eu nu am

treaba cu el. Instanta

trebuie sa evidentieze ca el

nu e liber de contract din

cauza clubului Pandurii. Sa

semneze cu cine vrea de

acum, e treaba lui poate

semna orice cu oricare

echipa, noi nu-l

împiedicam. Eu sunt

interesat doar sa câstig în

instanta si sa se

deomonstreze ca a plecat

din vina lui, nu din vina

clubului Pandurii”, a

adaugat Condescu.

banþa, pata galbenã, ”, pe culorile pnl scandalscandal singur împotriva tuturor • anul...

Documents