singur împotriva tuturor de gorj · napolitane „joe” şi „naty”. de la aceeaşi firmă...

ScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalSingur împotriva tuturor

• Anul V•Numarul 234 (305) • 23 - 29 martie • 12 pagini• 90 bani (9000 lei) • Apare lunide Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorj

Urechistul Porumbel ºi guristul Alecuconfirmã faptul cã omul se trage din maimuþã

Senatorul PSD,Toni Greblã,

omul dinspatele mãºtii

p a g

5

PrimarulIordache aumflat cu peste8 miliarde contulfostei sale firme

Prin douã contracte adiþionalePrin douã contracte adiþionalePrin douã contracte adiþionalePrin douã contracte adiþionalePrin douã contracte adiþionale

p a g

3

p a g

4

Scandal de Gorj23 martie2

SCANDAL DE GORJ

Responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilor

publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004

DirectorDirectorDirectorDirectorDirector

Redactor ºefRedactor ºefRedactor ºefRedactor ºefRedactor ºef

TTTTTehnoredactareehnoredactareehnoredactareehnoredactareehnoredactareClaudiu RadaClaudiu RadaClaudiu RadaClaudiu RadaClaudiu Rada

[email protected]

RedactoriRedactoriRedactoriRedactoriRedactori

wwwwwwwwwwwwwww.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro

Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Calea EroilorCalea EroilorCalea EroilorCalea EroilorCalea Eroilor - - - - - Hotel GorjHotel GorjHotel GorjHotel GorjHotel Gorj, , , , , et.1et.1et.1et.1et.11, cam 11, cam 11, cam 11, cam 11, cam 1101-1101-1101-1101-1101-1102102102102102TTTTTel: 0el: 0el: 0el: 0el: 02222253-53-53-53-53-222010222010222010222010222010; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]

ISSN1584-2630

Adrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian [email protected]

Mihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai [email protected]

Daniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel [email protected]

Neli MateiNeli MateiNeli MateiNeli MateiNeli [email protected]

Claudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu [email protected]

Tiparul executat de SilPacino Râmnicu Vâlcea


Obsesia „Manþog”, dupã pãrerea mea, a depreciat în ultimavreme actul jurnalistic ºi, implicit, a demonetizat unele publicaþiicare l-au mediatizat excesiv pe acesta. Nu-i ridic eu osanalepedelistului ºef pentru cã are mijloacele sale media ºi oameni pecare-i plãteºte pentru asta ºi nici nu-mi doresc vreun post prinsistemul energetic drept recompensã dar, ºi aici mã refer lajurnaliºti, sã faci o obsesie din „subiectul Manþog” mai cevadecât confratele otevist pentru Elodia mi se pare cel puþin trivialºi banal în acelaºi timp.

Dar ideea aceasta fixã nu vine numai din capul celor care scriula ziar ci, cred eu, mai ales din cel al cãrora stabilesc ce apare peprima paginã ºi sunt sigur cã Manþog ºtie cã aceea sunt„partenerii” sãi de coaliþie. Poate nu scriam niciodatã desprechestia asta, pentru cã iarãºi o sã deranjez urmele de orgoliu dinbreaslã, însã chiar ºi pentru numirea noului director de laTurceni tot Manþog e de vinã ºi, sã moarã vaca, tot el a apãrut peprima paginã.

Am vorbit de douã ori în cei 13 ani de presã cu Manþog. Primadatã s-a întâmplat acum vreo nouã ani când în „Atac de Gorj” aapãrut un articol despre fiica acestuia, iar ultima oarã la începutulanului trecut, doar trei minute, distanþi, de o parte ºi de alta abaricadei (mesei) timp în care Manþog trãgea niºte linii... pe ofoaie de hârtie. Am spus asta ca nu cumva sã credeþi cã aº aveavreun party-pris cu PDL-Manþog. De altfel, în campaniaelectoralã, candidaþii PDL au fost cap de afiº în „Scandal” aºa cã,nu vibrez absolut deloc la auzul niciunui nume portocaliu.

Dar, pânã la urmã, cine e Manþog?, pentru cã nici mãcarpartenerii de la PSD nu-l ºtiu de jupân. Au þinut-o într-un circ dela instalarea acestuia la Turceni, iar când ºi-a dat demisia îl iau lamiºto. Nu vor sã reia negocierile cã doar nu stãteau în demisiaacestuia (sâc!) ºi nu mai vor nici ºefia la SNLO (naºpa!). Eu credcã, pânã la urmã, îºi vor lua jucãriile ºi se vor despãrþi, dar nuînainte de aºi arunca niºte nisip în ochi.

ªi pentru cã e postul Paºtelui propun o moliftã, o spovedanieºi o grijanie pentru partenerii de guvernare de la Gorj, iar pentruziariºti o exorcizare. Poate aºa preocupãrile mintale chinuitoaredespre ce ºmenuri mai fac „ãilalþi” ºi nouã nu ne-au fãcut partedispar ºi se apleacã un pic spre problemele celor mulþi.

Obsesia presei

Închiriez spaþii pentru activitãþiÎnchiriez spaþii pentru activitãþiÎnchiriez spaþii pentru activitãþiÎnchiriez spaþii pentru activitãþiÎnchiriez spaþii pentru activitãþicomerciale, de producþie ºi altelecomerciale, de producþie ºi altelecomerciale, de producþie ºi altelecomerciale, de producþie ºi altelecomerciale, de producþie ºi alteleîn imobil situat în Târgu Jiu, strîn imobil situat în Târgu Jiu, strîn imobil situat în Târgu Jiu, strîn imobil situat în Târgu Jiu, strîn imobil situat în Târgu Jiu, str.....

9 Mai, nr9 Mai, nr9 Mai, nr9 Mai, nr9 Mai, nr. 25. T. 25. T. 25. T. 25. T. 25. Telefon: 0744/elefon: 0744/elefon: 0744/elefon: 0744/elefon: 0744/641.897 sau 0253/219.472641.897 sau 0253/219.472641.897 sau 0253/219.472641.897 sau 0253/219.472641.897 sau 0253/219.472

SC Complex Hotelier Gorjul SA angajeazãSC Complex Hotelier Gorjul SA angajeazãSC Complex Hotelier Gorjul SA angajeazãSC Complex Hotelier Gorjul SA angajeazãSC Complex Hotelier Gorjul SA angajeazãinstalatori cu experienþã, inclusivinstalatori cu experienþã, inclusivinstalatori cu experienþã, inclusivinstalatori cu experienþã, inclusivinstalatori cu experienþã, inclusiv

pensionari, se oferã contract de muncãpensionari, se oferã contract de muncãpensionari, se oferã contract de muncãpensionari, se oferã contract de muncãpensionari, se oferã contract de muncãpermanent, bonuri de masa.permanent, bonuri de masa.permanent, bonuri de masa.permanent, bonuri de masa.permanent, bonuri de masa.

SC Complex Hotelier Gorjul SA închiriazãSC Complex Hotelier Gorjul SA închiriazãSC Complex Hotelier Gorjul SA închiriazãSC Complex Hotelier Gorjul SA închiriazãSC Complex Hotelier Gorjul SA închiriazãspaþii (camere), la preþuri convenabile,spaþii (camere), la preþuri convenabile,spaþii (camere), la preþuri convenabile,spaþii (camere), la preþuri convenabile,spaþii (camere), la preþuri convenabile,

pentru sedii firme ºi alte activitãþi similare.pentru sedii firme ºi alte activitãþi similare.pentru sedii firme ºi alte activitãþi similare.pentru sedii firme ºi alte activitãþi similare.pentru sedii firme ºi alte activitãþi similare.

Informaþii suplimentare la sediul nostruInformaþii suplimentare la sediul nostruInformaþii suplimentare la sediul nostruInformaþii suplimentare la sediul nostruInformaþii suplimentare la sediul nostrudin Tg-Jiu, Calea Eroilordin Tg-Jiu, Calea Eroilordin Tg-Jiu, Calea Eroilordin Tg-Jiu, Calea Eroilordin Tg-Jiu, Calea Eroilor, nr, nr, nr, nr, nr.6, et.1,.6, et.1,.6, et.1,.6, et.1,.6, et.1,

cam.129, Hotel Gorj sau la telefoanele:cam.129, Hotel Gorj sau la telefoanele:cam.129, Hotel Gorj sau la telefoanele:cam.129, Hotel Gorj sau la telefoanele:cam.129, Hotel Gorj sau la telefoanele:0253/214010, 0253/214814, 0253/214822,0253/214010, 0253/214814, 0253/214822,0253/214010, 0253/214814, 0253/214822,0253/214010, 0253/214814, 0253/214822,0253/214010, 0253/214814, 0253/214822,

0762/6079820762/6079820762/6079820762/6079820762/607982

Constantina Diþã a câºtigatcursa de 10 km de la Tokyo

Atleta Constantina Diţă a câştigat

cursa de 10 km de la Tokyo, iar

Luminiţa Talpoş s-a clasat pe locul

10, duminică, la maratonul din

capitala Japoniei, la care s-a impus la

feminin Mizuho Nasukawa.

Potrivit Sport Expert

Management, Diţă a decis să

participe în proba scurtă de la

Tokyo, deoarece obiectivul său

principal pentru prima parte a

acestui an este maratonul de la

Londra.

Cursa de 10 kilometri a fost şi una

de susţinere a candidaturii oraşului

Tokyo pentru Jocurile Olimpice din

2016.

“M-am simţit bine, am alergat

relaxată deşi vin după o săptămână

extrem de obositoare aici în Japonia,

însă nu am putut să nu ţin cont de

încurajările extraordinare ale

oamenilor de pe traseu, astfel încât

am dat ce-am avut mai bun”, a

declarat Constantina Diţă la finalul

cursei.

Potrivit agenţiei France Presse, la

maratonul de la Tokyo s-a impus, în

cursa feminină, Mizuho Nasukawa

din Japonia, cu timpul de două ore,

25 de minute şi 38 de sutimi.

Luminiţa Talpoş, ocupanta locului

8, a fost cronometrată cu timpul

2.32:22.

La masculin, primul care a trecut

linia de sosire a fost kenyanul Salim

Kipsang, după două ore, 10 minute şi

27 de secunde de la start.

Scandal de Gorj23 martie 3

Neli MateiNeli MateiNeli MateiNeli MateiNeli [email protected]

Primarul Iordache a umflat cu peste8 miliarde contul fostei sale firme

Prin douã contracte adiþionalePrin douã contracte adiþionalePrin douã contracte adiþionalePrin douã contracte adiþionalePrin douã contracte adiþionale

Actele oficiale ale Primãriei TActele oficiale ale Primãriei TActele oficiale ale Primãriei TActele oficiale ale Primãriei TActele oficiale ale Primãriei Turceniurceniurceniurceniurcenidemonstreazã indubitabil jaful la caredemonstreazã indubitabil jaful la caredemonstreazã indubitabil jaful la caredemonstreazã indubitabil jaful la caredemonstreazã indubitabil jaful la care

bugetul oraºului a fost supus chiar de cândbugetul oraºului a fost supus chiar de cândbugetul oraºului a fost supus chiar de cândbugetul oraºului a fost supus chiar de cândbugetul oraºului a fost supus chiar de cândIon Iordache s-a vãzut instalat în funcþia deIon Iordache s-a vãzut instalat în funcþia deIon Iordache s-a vãzut instalat în funcþia deIon Iordache s-a vãzut instalat în funcþia deIon Iordache s-a vãzut instalat în funcþia deprimarprimarprimarprimarprimar. Contractele încheiate între primãrie. Contractele încheiate între primãrie. Contractele încheiate între primãrie. Contractele încheiate între primãrie. Contractele încheiate între primãrieºi fosta sa firmã, dar ºi actele adiþionale aleºi fosta sa firmã, dar ºi actele adiþionale aleºi fosta sa firmã, dar ºi actele adiþionale aleºi fosta sa firmã, dar ºi actele adiþionale aleºi fosta sa firmã, dar ºi actele adiþionale ale

acestora sunt mãrturie clarã a faptului cãacestora sunt mãrturie clarã a faptului cãacestora sunt mãrturie clarã a faptului cãacestora sunt mãrturie clarã a faptului cãacestora sunt mãrturie clarã a faptului cãIordache a venit cu un singur scop înIordache a venit cu un singur scop înIordache a venit cu un singur scop înIordache a venit cu un singur scop înIordache a venit cu un singur scop în

slujba de edil: pricopsirea personalã. Chiarslujba de edil: pricopsirea personalã. Chiarslujba de edil: pricopsirea personalã. Chiarslujba de edil: pricopsirea personalã. Chiarslujba de edil: pricopsirea personalã. Chiardacã primarul ºi acoliþii sãi au evitat în feldacã primarul ºi acoliþii sãi au evitat în feldacã primarul ºi acoliþii sãi au evitat în feldacã primarul ºi acoliþii sãi au evitat în feldacã primarul ºi acoliþii sãi au evitat în fel

ºi chip sã ne punã la dispoziþieºi chip sã ne punã la dispoziþieºi chip sã ne punã la dispoziþieºi chip sã ne punã la dispoziþieºi chip sã ne punã la dispoziþiedocumentele despre relaþiile comercialedocumentele despre relaþiile comercialedocumentele despre relaþiile comercialedocumentele despre relaþiile comercialedocumentele despre relaþiile comercialedintre primãrie ºi dintre primãrie ºi dintre primãrie ºi dintre primãrie ºi dintre primãrie ºi Ydail Construct, dar ºiYdail Construct, dar ºiYdail Construct, dar ºiYdail Construct, dar ºiYdail Construct, dar ºicele privitoare la risipa de bani care s-acele privitoare la risipa de bani care s-acele privitoare la risipa de bani care s-acele privitoare la risipa de bani care s-acele privitoare la risipa de bani care s-a

fãcut pe cadourile de sãrbãtori, acestea aufãcut pe cadourile de sãrbãtori, acestea aufãcut pe cadourile de sãrbãtori, acestea aufãcut pe cadourile de sãrbãtori, acestea aufãcut pe cadourile de sãrbãtori, acestea auajuns pânã la urmã în posesia noastrã.ajuns pânã la urmã în posesia noastrã.ajuns pânã la urmã în posesia noastrã.ajuns pânã la urmã în posesia noastrã.ajuns pânã la urmã în posesia noastrã.

Contracte pentruContracte pentruContracte pentruContracte pentruContracte pentruYdail suplimentateYdail suplimentateYdail suplimentateYdail suplimentateYdail suplimentate

cu 8,7 miliarde de leicu 8,7 miliarde de leicu 8,7 miliarde de leicu 8,7 miliarde de leicu 8,7 miliarde de leiSC Ydail Construct a

lucrat pentru Primăria

Turceni chiar dinainte ca

fostul său patron să devină

stăpânul oraşului prin

ocuparea funcţiei de primar,

însă în 2008, după alegerile

din iunie, sume importante

din bugetul oraşului s-au

vărsat în conturile firmei în

urma unor acte adiţionale la

contractele deja existente.

În 2007 Ydail a început

două lucrări în Turceni:

„reabilitare străzi şi trotuare

în zona nouă de blocuri” şi „

reabilitare străzi şi realizare

sens giratoriu”. Lucrările

aveau termen de finalizare în

luna august 2008, însă nu

erau gata la datele stabilite în

contracte aşa că, înainte cu

două zile de scadenţă,

Iordache, din postura de

primar, a intervenit în

favoarea fostei sale firme. La

cele două contracte au fost

semnate acte adiţionale şi s-a

prelungit termenul de

execuţie a lucrărilor. La

primul contract termenul a

fost prelungit cu 60 de zile,

iar suma plătită de primărie

a fost suplimentată cu 4,3

miliarde de lei vechi,

ajungându-se la o valoare

totală de 13,5 miliarde de lei

vechi.

În aceeaşi zi, 13 august

2008, şi cel de-al doilea

contract a primit un act

adiţional şi prelungirea

termenului de execuţie cu 2

luni de zile. De data asta

contractul a fost suplimentat

cu 4,4 miliarde de lei,

ajungându-se la o valoare de

13,7 miliarde de lei vechi. În

total, Ydail Construct a

primit în plus faţă de sumele

stabilite în contracte 8,7

miliarde de lei vechi.

700 de milioane700 de milioane700 de milioane700 de milioane700 de milioanepentru „cadouri”pentru „cadouri”pentru „cadouri”pentru „cadouri”pentru „cadouri”

În primul an al său ca

primar Ion Iordache a

cheltuit fără număr şi pentru

cadourile care ar fi trebuit

teoretic să ajungă, cu ocazia

Sărbătorilor de Iarnă, la cei

care l-au ales. Unii spun că

acestea au fost împărţite, alţii

că au fost împărţite mai

puţine, sau cu mult mai

puţine produse decât cele

achiziţionate. Certe rămân

însă sumele cheltuite pentru

cumpărarea dulciurilor şi

fructelor care trebuia să se

regăsească în plasele cadou.

Primăria a făcut

cumpărăuri pentru patru mii

de pachete, doar pentru

plasele în care acestea urmau

să se regăsească cheltuind 20

de milioane de lei vechi.

Firma Flamion Com SRL

Turceni a furnizat primăriei

două feluri de „pernuţe” în

valoare de 120 de milioane

de lei vechi. Tot de aici au

fost cumpărate şi plasele.

SC Corada Com Turceni a

contribuit, bineînţeles

contracost, cu câte patru mii

de bucăţi de ciocolată

Poiana, Africana şi prăjituri

„7 Days”. Valoarea acestor

dulciuri a fost de 200 de

milioane de lei vechi.

SC Marigab Com SRL a

primit de la primărie 272

milioane de lei vechi pentru

prăjituri „Clopoţel”, două

feluri de biscuiţi – cu cremă

de vanilie şi de ciocolată –

napolitane „Joe” şi „Naty”.

De la aceeaşi firmă s-au

achiziţionat şi cele trei tone

de portocale care n-au mai

ajuns în plasele cu cadouri,

precum şi 92,5 kg de banane,

în valoare totală de 95 de

milioane de lei vechi.

Cumpărăturile de

sărbători făcute de primărie

au costat în final 700 de

milioane de lei vechi însă cei

cărora le erau destinate nu

au prea ajuns să se bucure

de ele.

Primarul oraşului Turceni

apelează fără jenă la bugetul

public şi atunci când trebuie

să-şi răsplătească acoliţii,

aceştia devenind deja

angajaţi ai primăriei, nu pe

criteriul competenţei aşa

cum era normal, ci în funcţie

de relaţiile pe care le au cu

primarul, însă despre acest

subiect şi altele la fel de

spectaculoase într-un număr

viitor al „Scandal de Gorj”.


Senatorul PSD, Toni Greblã,omul din spatele mãºtii

Senatorul Partidului

Social Democrat, Toni Mihail

Greblă, odată ajuns acolo

unde nici în cele mai

frumoase vise nu îşi putea

închipui că ar fi putut

ajunge, respectiv în funcţia

de preşedinte al Comisiei

Juridice a Senatului, are un

trecut cât se poate de

controversat, datorită unor

anumite manifestări de

caracter şi temperament care

îl împing neostoit de la spate

pentru a fi tot ceea ce este în

prezent.

În general, oamenii

politici sunt cei care, nu prin

definiţie, ci prin bun-simţ şi

iubirea comunităţilor care le-

a acordat votul de încredere,

ar trebui să încălzească şi să

aline minţile celor mulţi şi să

le populeze cu o dorinţa de

bunăstare şi fericire

rezistentă la testele dure ale

realului înghesuit, cel mai

adesea şi pentru cei mai

mulţi dintre noi, între mizer,

lipsit de perspectivă şi

insuportabil. Pentru că

fentează insistent şi cu

încăpăţânare de catâr astfel

de aşteptări, şi uneori o face

chiar fără nici cea mai mică

urmă de regret sau

menajamente, Greblă pare să

sufere imparabil de

sindromul eternei

reîntoarceri a

semidoctismului şi ipocriziei

bine camuflate în elegantă

diplomaţie.

Dacă politica s-ar face cu

ideologii bine conturate şi

discursuri de fier beton cu

cravate bine asortate şi

purtate doar atunci când

delirul de putere este în

floare, cu străduinţa şi

convingerea neabătută că

eşti cel mai bun, poate că

domnia sa ar fi reuşit să

insereze în mentalul colectiv

o sugestie memorabilă,

oricât de vulnerabilă ar fi

fost la gafe, că ne este alături,

nouă, muritorilor de rând, şi

că greaţa şi zâmbetul sictirit

de sub mustaţa îngălbenită

de la atâta tutun, cu care ne-

a întâmpinat până acum, a

fost doar o tristă iluzie

vizuală de care noi încă nu

ne-am dat seama. În viziunea

senatorului, situaţia sa în faţa

alegătorilor se reduce la

aspectul comparativ dintre

dialogul unui zeu cu o turmă

de boi.

Suficient de arogant,

uneori rotofei ca un cartof

răscopt şi adipos până la

refuz, încremenit în căutarea

disperată a formulei magice

prin care ar putea deveni

numărul 1 în PSD Gorj,

Greblă zâmbeşte doar atunci

când circumstanţele în care

se află impun acest lucru. El

nu are nimic de bun

samaritean în el pentru că

nu se tratează cu afecţiune

decât pe sine însuşi, nimeni

altcineva neputându-se

bucura de acest privilegiu.

De asemenea, nu îl putem

socoti un om matur politic

pentru că este prea infantil

în narcisismul său

incontrolabil şi prea exploziv

când orgoliile sale sunt

înţepate de presă, colegi, sau

adversari de partid. Cu atât

mai puţin ar putea fi un copil

rebel al politicii pentru că nu

a cunoscut această stare

decât în forurile sale

interioare, acolo unde

preşedintele organizaţiei

judeţene a PSD, Florin

Cârciumaru, a fost

„blagoslovit” cu cele mai

„bune urări”.

Între agonieÎntre agonieÎntre agonieÎntre agonieÎntre agonieºi extaz politicºi extaz politicºi extaz politicºi extaz politicºi extaz politic

Senatorul a avut pe

deasupra şi nenorocul să fie

listat în scriptele opiniei

publice la categoria dubios,

iar aceste păreri, ştim bine,

sunt cele care vor face în

viitor diferenţa între

candidaţii intraţi în

competiţia electorală.

Greblă, sărăcuţul de el, nu

are nici cea mai redusă

carismă, se dă adeseori ca

mare iubitor de gorjeni, dar

nu este nici pe departe un

om obişnuit aşa cum îi place

să se creadă. Evoluând mai

tot timpul în registrul

figurilor secunde şi

luptându-se permanent cu

categoria submediocrului,

acesta nu a depăşit niciodată

stadiul complexului oedipian

în care încearcă să ia în

stăpânire puterea tatălui

social-democrat, dar pare

mai tot timpul că o face.

Stresul, încrâncenarea,

precum şi gândurile

maliţioase sunt cele care

dăunează grav sănătăţii,

dar se presupune că

medicul lui Greblă nu ar

risca niciodată o astfel de

sugestie de igienă mentală.

Drept urmare, în lipsa unor

elemente de bază, social-

democratul de la Senat se

complace probabil în a

plasa cât mai abil

responsabilitatea pentru

umorile sale psihopatoide

în cârca duşmanilor, care,

chipurile, ar fi mulţi şi

neobosiţi. Pozele îl arată

mai mereu cu un chip livid

şi inexpresiv, sub această

mască de falsă identitate

fiind strangulat de emoţii şi

cravate neîncăpătoare

pentru grumazul său de

animal politic, vorba

filozofului, prea bine

nutrit. Nici toate trucurile

de teatrologie nu îl ajută

prea mult să scape de

gândurile plumburii care îi

tumefiază privirea şi îi

înfiorează spiritul de

dependenţă de putere

neîngrădită.

Constant măcinat de

gânduri de mărire - a sa - şi

de micşorare - a celorlalţi -

Greblă pare că nu ia

niciodată pauză şi se află

într-o permanentă

efervescenţă. Invidia

devenită viciu şi ura, tabiet,

îi ocupă aproape tot timpul

şi îi confiscă întreaga fiinţă .

Neiubit de nimeni, nici

măcar în ultimă instanţă de

sine, Greblă e singur cu ura

sa şi cu ura de sine. Între

aceste graniţe îşi înscrie, ori

de câte ori are ocazia,

lamentaţiile interioare şi tot

de aici se inspiră pentru

proiectele sale, prea

obsedante se pare, în care a

investit narcisic prea mult

pentru a le da drumul cu

una cu două. Este omul care

este centrat întotdeauna pe

rezultat, indiferent de

mijloacele care sunt folosite.

Senatorul Greblă ştie însă, în

adâncurile conştiinţei sale,

că va veni un timp al

decontării faptelor în care se

va cere justificare şi pentru

cel mai neînsemnat gest

politic al său, iar organizaţia

PSD Gorj este în aşteptarea

acestui moment.

Mihai StroiaMihai StroiaMihai StroiaMihai StroiaMihai [email protected]


Urechistul Porumbel ºi guristul Alecuconfirmã faptul cã omul se trage din maimuþã


Urechistul Gheorghe Porumbel, cel care conduceUrechistul Gheorghe Porumbel, cel care conduceUrechistul Gheorghe Porumbel, cel care conduceUrechistul Gheorghe Porumbel, cel care conduceUrechistul Gheorghe Porumbel, cel care conducede câþiva ani de câþiva ani de câþiva ani de câþiva ani de câþiva ani Ansamblul Profesionist „DoinaAnsamblul Profesionist „DoinaAnsamblul Profesionist „DoinaAnsamblul Profesionist „DoinaAnsamblul Profesionist „Doina

Gorjului”, datoritã unei conjuncturi nefericite, aGorjului”, datoritã unei conjuncturi nefericite, aGorjului”, datoritã unei conjuncturi nefericite, aGorjului”, datoritã unei conjuncturi nefericite, aGorjului”, datoritã unei conjuncturi nefericite, aascuns, de curioºii din presã, contracteleascuns, de curioºii din presã, contracteleascuns, de curioºii din presã, contracteleascuns, de curioºii din presã, contracteleascuns, de curioºii din presã, contractele

încheiate cu PSD, partidul al cãrui membru este,încheiate cu PSD, partidul al cãrui membru este,încheiate cu PSD, partidul al cãrui membru este,încheiate cu PSD, partidul al cãrui membru este,încheiate cu PSD, partidul al cãrui membru este,pentru campania electoralã din toamna anuluipentru campania electoralã din toamna anuluipentru campania electoralã din toamna anuluipentru campania electoralã din toamna anuluipentru campania electoralã din toamna anuluitrecut. De fapt, este vorba despre contracteletrecut. De fapt, este vorba despre contracteletrecut. De fapt, este vorba despre contracteletrecut. De fapt, este vorba despre contracteletrecut. De fapt, este vorba despre contractele

încheiate cu candidatul social democrat, actualulîncheiate cu candidatul social democrat, actualulîncheiate cu candidatul social democrat, actualulîncheiate cu candidatul social democrat, actualulîncheiate cu candidatul social democrat, actualuldeputat penal Mugurel Surupãceanu.deputat penal Mugurel Surupãceanu.deputat penal Mugurel Surupãceanu.deputat penal Mugurel Surupãceanu.deputat penal Mugurel Surupãceanu.

La 17 spectacole, au

prestat, oficial, artiştii de la

„Doina Gorjului” în

campania electorală pentru

alegerile parlamentare în

localităţi din Colegiul 2,

acolo unde a candidat

Surupăceanu. Contractele

pentru acestea au fost

încheiate în 23 şi 31

octombrie, pentru fiecare

spectacol ansamblul

urmând să încaseze 5

milioane de lei vechi. În

realitate, conform

calendarului de campanie al

lui Surupăceanu, au avut loc

22 de spectacole, diferenţa

constituind, probabil bonus

din partea lui Porumbel

pentru colegul său de

partid.

Pentru a afla aceste date

a trebuit să apelăm la

instanţa de judecată

deoarece, cel care conduce

„Doina Gorjului” după

ureche, aşa interpretează şi

legea privind informaţiile de

interes public. Dacă iniţial,

Porumbel, într-un răspun

remis redacţiei noaste,

afirma că deţine acele

contracte, urmând a ne fi

furnizate copii după acestea

în termenul legal, până la

expirarea acestuia s-a

răzgândit şi ne-a comunicat

sec faptul că acestea nu ne

interesează pe noi şi,

implicit, opinia publică. Am

acţionat în instanţă

Ansamblul „Doina Gorjului”

însă, acolo am dat peste

judecătorul Remus Ionescu,

care n-a ştiut să facă

diferenţa între Legea 544/

2001 şi „plângerea

prealabilă”, la fel cum

Porumbel nu face diferenţa

între bas şi ţambal. Concret,

judecătorul ne-a respins

plângerea pe motiv că nu

ne-am prezentat la două

termene consecutive deşi,

legea, necunoscută pentru

el, precizează că procesul se

poate judeca şi în lipsă,

lucru menţionat în plângere.

Iar ca circul să fie complet,

Ansamblul „Doina Gorjului”

a fost reprezentat în instanţă

de juristul(!?) Alecu Drăgoi.

Guristul lui Mischie,

încadrat la „Doina Gorjului”

pe post de secretar literar,

sau cântător în strună al lui

Porumbel, a lăsat acum

peria pentru scame şi îşi dă

aere de jurist. Unul atât de

bun încât a dus copii după

acele contracte în instanţă

de unde le-am putut lua şi

noi fără niciun efort. De

menţionat că Porumbel şi

Drăgoi fac parte din

categoria turiştilor de la

Herculane, fiind colegi la

celebra fabrică de jurişti

mediocri.


Salvaþi-l pe Iustin!Iustin ªtiucã,Iustin ªtiucã,Iustin ªtiucã,Iustin ªtiucã,Iustin ªtiucã, student la Facultatea

de Teologie - Craiova ºi profesor deReligie la ªcoala Generalã Plopºoru,

are doar 22 de ani22 de ani22 de ani22 de ani22 de ani … ºi vrea sãtrãiascã printre elevii care îl au ca

dascãl, alãturi de care s-a simþitîntotdeauna împlinit.

TREBUIE SÃ ÎLTREBUIE SÃ ÎLTREBUIE SÃ ÎLTREBUIE SÃ ÎLTREBUIE SÃ ÎLAJUTÃM!AJUTÃM!AJUTÃM!AJUTÃM!AJUTÃM!

Se numeşte Iustin şi suferă

de o boală cruntă care l-a

vânat la o vârstă la care ar fi

trebuit să-şi întemeieze o

familie, un rost în viaţă.

Leucemia acută

promielacitară (LAM 3) l-a

prins în mrejele ei fără să ţină

seama de vârsta fragedă, de

credinţa puternică din sufletul

lui şi nici de cei care îl iubesc.

Cum a început? Cum a

aflat?

TTTTTotul a început …otul a început …otul a început …otul a început …otul a început …cu dureri de spate, dureri

la coloană. A fost la control

(în Tg-Jiu), diagnosticul a fost

discopatie lombară, iar

analizele la sânge au ieşit

bune. Nimic din aceste

analize nu prevestea

existenţa cruntei boli. Au

început să apară dureri

musculare şi stări de

oboseală din ce în ce mai

acute (uneori adormea pe

scaun), iar în ultimul timp nu

mai avea poftă de mâncare şi

îi apăreau răni în zona gurii.

Marţi, 03 martie le-a arătat

colegilor din cancelarie cum

îi apăreau echimoze doar la

simpla atingere. Miercuri,

când ne-am întâlnit ultima

oară părea vesel, glumeţ

(cum era de obicei) însă nu

putea să stea pe scaun din

cauza durerilor la coloană.

În urma insistenţei

unchiului său a acceptat să

meargă la un control mai

amănunţit.

Joi, după amiază

(probabil orele 14), după

încheierea programului

şcolar, cu rucsacul în spate a

plecat încrezător către

Spitalul Militar – Bucureşti.

Probabil a ajuns în jurul

orelor 20 când a făcut un set

de analize. Proba de sânge,

luată din venă nu a arătat

nimic suspect doctorilor.

Şi totuşi … o ultimă probă

luată din ţesut a scos la

iveală marea nenorocire.

Urmarea?Urmarea?Urmarea?Urmarea?Urmarea?A fost transferat la

Institutul Clinic Fundeni, iar

în jurul orelor 24 era sub

tratament citostatic.

Acum, Iustin are nevoie de

noi, aşa că haideţi să trecem

la fapte.

Unde se face operaţia şi

de ce sumă are nevoie Iustin

pentru a fi salvat?

Iustin are nevoie de

transplant de maduvă

urgent, operaţia costă 150

000 euro şi trebuie făcută

în Irlanda în luna Mai 2009

Ajutaţi-l pe Iustin!!!

Pt. informaţii: 0722.713.893

- Ştiucă Petre (tatăl lui Iustin)

Donaţii (Raiffeisen Bank):

EURO:

RO19RZBR0000060011461183

LEI:

RO56RZBR0000060006464047

Conturile sunt deschise

pe numele Ştiucă Petre

angajeazã 25 confectioneri angajeazã 25 confectioneri angajeazã 25 confectioneri angajeazã 25 confectioneri angajeazã 25 confectioneriîmbrãcãminte.îmbrãcãminte.îmbrãcãminte.îmbrãcãminte.îmbrãcãminte.

Interviurile ºi proba de lucru vorInterviurile ºi proba de lucru vorInterviurile ºi proba de lucru vorInterviurile ºi proba de lucru vorInterviurile ºi proba de lucru voravea loc la sediul firmelor din : Tg-Jiu,avea loc la sediul firmelor din : Tg-Jiu,avea loc la sediul firmelor din : Tg-Jiu,avea loc la sediul firmelor din : Tg-Jiu,avea loc la sediul firmelor din : Tg-Jiu,strstrstrstrstr. V. V. V. V. Vulcan,ulcan,ulcan,ulcan,ulcan,

NrNrNrNrNr. 2, Tg-Jiu. Relaþii la T. 2, Tg-Jiu. Relaþii la T. 2, Tg-Jiu. Relaþii la T. 2, Tg-Jiu. Relaþii la T. 2, Tg-Jiu. Relaþii la Tel.: 0253/el.: 0253/el.: 0253/el.: 0253/el.: 0253/218.250; 218.450.218.250; 218.450.218.250; 218.450.218.250; 218.450.218.250; 218.450.

Se pot trimite C.VSe pot trimite C.VSe pot trimite C.VSe pot trimite C.VSe pot trimite C.V.-uri pe fax:0253/.-uri pe fax:0253/.-uri pe fax:0253/.-uri pe fax:0253/.-uri pe fax:0253/206.1206.1206.1206.1206.113 sau e-mail:13 sau e-mail:13 sau e-mail:13 sau e-mail:13 sau e-mail:[email protected].”[email protected].”[email protected].”[email protected].”[email protected].”

SC TECH SAFETY SAangajeazã urgent:angajeazã urgent:angajeazã urgent:angajeazã urgent:angajeazã urgent:- 2 contabili ºi 1 economist/ã cu o vechime în muncã de minim 3ani- 2 contabili ºi 1 economist/ã cu o vechime în muncã de minim 3ani- 2 contabili ºi 1 economist/ã cu o vechime în muncã de minim 3ani- 2 contabili ºi 1 economist/ã cu o vechime în muncã de minim 3ani- 2 contabili ºi 1 economist/ã cu o vechime în muncã de minim 3ani- 200 muncitori calificaþi în construcþii pe urmãtoarele posturi: sudor- 200 muncitori calificaþi în construcþii pe urmãtoarele posturi: sudor- 200 muncitori calificaþi în construcþii pe urmãtoarele posturi: sudor- 200 muncitori calificaþi în construcþii pe urmãtoarele posturi: sudor- 200 muncitori calificaþi în construcþii pe urmãtoarele posturi: sudor

electric ºielectric ºielectric ºielectric ºielectric ºiAutogen; zugrav; zidar; electrician; fierar betonist; instalator; faianþarAutogen; zugrav; zidar; electrician; fierar betonist; instalator; faianþarAutogen; zugrav; zidar; electrician; fierar betonist; instalator; faianþarAutogen; zugrav; zidar; electrician; fierar betonist; instalator; faianþarAutogen; zugrav; zidar; electrician; fierar betonist; instalator; faianþar

– mozaicar;– mozaicar;– mozaicar;– mozaicar;– mozaicar;tâmplar – parchetar; dulgher; maistru constructor; inginer construcþiitâmplar – parchetar; dulgher; maistru constructor; inginer construcþiitâmplar – parchetar; dulgher; maistru constructor; inginer construcþiitâmplar – parchetar; dulgher; maistru constructor; inginer construcþiitâmplar – parchetar; dulgher; maistru constructor; inginer construcþii

hidrotehnice ºi inginer silvic.hidrotehnice ºi inginer silvic.hidrotehnice ºi inginer silvic.hidrotehnice ºi inginer silvic.hidrotehnice ºi inginer silvic.Relaþii la TRelaþii la TRelaþii la TRelaþii la TRelaþii la Tel.: 0253/218.250; 218.450.el.: 0253/218.250; 218.450.el.: 0253/218.250; 218.450.el.: 0253/218.250; 218.450.el.: 0253/218.250; 218.450.

Se pot trimite C.VSe pot trimite C.VSe pot trimite C.VSe pot trimite C.VSe pot trimite C.V.-uri pe fax:0253/206.1.-uri pe fax:0253/206.1.-uri pe fax:0253/206.1.-uri pe fax:0253/206.1.-uri pe fax:0253/206.113 sau e-mail:13 sau e-mail:13 sau e-mail:13 sau e-mail:13 sau e-mail:[email protected].”[email protected].”[email protected].”[email protected].”[email protected].”

SC LARPO PROD IMPEX SRL

Benzi de transportpentru minerit



Primarul Vlãduleanu, cercetat penalpentru ajutorul social acordat surorii

Primarul comunei Bâlteni,

Vasile Vlăduleanu, este

cercetat penal de către

Poliţia Rovinari pentru

comiterea infracţiunilor de

abuz în serviciu contra

intereselor publice, fals în

declaraţii şi neglijenţă în

serviciu. Poliţiştii au

declanşat cercetările încă

din noiembrie anul trecut,

când Vlăduleanu a fost

reclamat că a aprobat

documentaţia pentru ca sora

sa să primească ajutor social

deşi nu se încadra în

prevederile legii privind

venitul minim garantat.

Alături de primar mai este

cercetat şi un funcţionar de

la registrul agricol al

Primăriei Bâlteni pentru

comiterea infracţiunilor de

fals intelectual. În urmă cu

două luni de zile poliţiştii au

început deja urmărirea

penală împotriva celor doi,

dosarul urmând să fie

înaintat Parchetului de pe

lângă Judecătoria Tg-Jiu.

Unele surse din cadrul

Primăriei Bâlteni spun că

Vlăduleanu afirmă că nu ştie

ce acte a semnat referitor la

ajutorul social pe care i l-a

acordat surorii sale şi nici nu

a observat prezenţa acesteia

pe tabelul cu persoanele

care beneficiază de

prevederile legii 416/2001.

Aceleaşi surse afirmă că

primarul va mai da cu

subsemnatul în faţa

oamenilor legii pentru

angajările pe care le-a făcut

în ultimul timp la Primăria

Bâlteni. Acestea susţin că

Vlăduleanu ar fi angajat mai

multe rude, acoliţi politic şi

unele apropiate ale sale în

funcţii importante din

primărie.

Primarul Vasile

Vlăduleanu nu a putut fi

contactat pentru aşi exprima

un punct de vedere până la

închiderea ediţiei.

Salutul perdanþilorÎntotdeauna o imagine

face mai mult decât o mie

de cuvinte. Fotografia de

mai sus atestă buna

înţelegere într-ale sforăriilor

ce a existat între Bogdan

Olteanu, pe de-o parte, şi

vicepreşedintele liberal de

la Gorj, Radu Angheloiu,

ex-deputatul Pantelimon

Manta, fostul prefect Victor

Banţa, şi Gheorghe Orzan,

pe de altă parte. La

Congresul Extraodinar al

PNL de la Bucureşti a fost

evident că Tăriceanu şi cu

Bogdan Olteanu au pierdut

alegerile în favoarea lui

Crin Antonescu şi Ludovic

Orban, aceştia fiind

susţinuţi fervent de Dan Ilie

Morega. Totodată, grupul

format din Orzan, Banţa,

Manta şi Angheloiu, a fost

grupul de puci care a dorit

înlăturarea prin metode

meschine a lui Morega de

la şefia PNL Gorj, însă toate

demersurile în acest sens

au fost în zadarnice. La

congres, când a aflat că

Tăriceanu nu a ieşit

preşedinte, Orzan mai că

avea puţin şi începea să se

smiorcăie mai ceva ca o

bocitoare profesionistă.

Dovedind un dispreţ total

pentru colegii care

candidau la funcţii centrale

ale partidului, Orzan nu a

mai stat şi a doua zi să îi

voteze şi a dat bir cu fugiţii

plecând la Târgu-Jiu. Chiar

şi aşa, Ion Navlea a fost ales

membru al Comisiei de

Cenzori ai PNL, iar Cătălin

Crăciunescu a fost

desemnat membru al Curţii

de Onoare şi Arbitraj, cu

rang de judecător.

Interesant este că

aproape toţi membrii

grupului care a organizat

puciul liberal împotriva lui

Morega, inclusiv Emanoil

Neguţ şi Bogdan Olteanu,

sunt la categoria de „foşti”,

singurul care se mai află în

funcţie fiind

vicepreşedintele

Consiliului Judeţean Gorj,

Radu Angheloiu, care

oricum simte cum îi fuge

scaunul de sub fund şi

priveşte a milă în direcţia

neputinciosului fin al lui

Tăriceanu.

În consecinţă, valoarea

totală a acestui grup de

mici complotişti se

dovedeşte, pe zi ce trece, a

fi mulţimea vidă.



prof. Vprof. Vprof. Vprof. Vprof. Vasile Gogoneaasile Gogoneaasile Gogoneaasile Gogoneaasile [email protected]

În pledoaria pentru cauza Măriei

Sale “Limba Română”, mi-am propus

ca întotdeauna să încerc să-i ajut pe

tineri să descopere în limba pe care o

vorbesc, în “limba maternă”, aerul

acela care primeneşte sufletul şi

aprinde candela înţelepciunii, oaza

de linişte şi credinţă în care conştiinţa

de sine este semnul inconfundabil

prin care se instituie marca identităţii

noastre şi se cristalizează sentimental

că aparţinem unui popor. În

momentul în care am descoperit că în

paginile acestui săptămânal se poate

promova un dialog civilizat cu tinerii,

cred că din taifunul schimbărilor fără

noimă al atâtor evenimente petrecute

în zilele noastre, în ritmul debusolant

al acestor schimbări, în mod

surprinzător, am descoperit vectorii

unui anumit interes prin care tinerii

se doresc şi parteneri ai dialogului,

nu doar nişte simpli receptori ai

fluxului informaţional vehiculat pe

criterii comerciale şi fără un suport

educaţional pe care îl asigură

cultivarea limbii române.

Trăim, vrem sau nu vrem, într-o

lume a vitezei ameţitoare şi a

traumelor pe care le provoacă boala

vitezei necontrolate, iar dacă

provocările sunt din ce în ce mai

multe, deciziile sunt mai rapide,

zgomotul este mai mare, fiecare

dintre noi dovedindu-se mai

nepregătit pentru ceea ce va să vină,

de aceea, de multe ori, nu mai avem

timp să cântărim ceea ce e bine şi

ceea ce e rău, motiv pentru care sub

semnul timpului care anunţă sfârşitul

inevitabil, preferăm să luăm drept

bun ceea ce alţii ne spun că este bine

sau rău. Dacă, în străvechime, cei

care dădeau sfaturi aveau tradiţia şi

experienţa ca baze de pornire, astăzi,

cei care dau sfaturi se bazează mai

mult pe reacţii şi pe principii

abstracte. Orice s-ar spune, limbajul

nostru nu este doar un sistem formal-

sintactic, ci şi un sistem semantic, o

succesiune de conţinuturi care pun în

evidenţă o organizare ierarhizată de

tip arborescen şi concentric ce

gravitează în jurul Eului nostru,

devenit poate mult prea sărac şi

fragil! Unitatea structurală de bază o

constituie cuvântul, care poartă în

sine cea mai redusă cantitate

semantică de informaţie, astfel încât

din relaţionarea după criterii de

conţinut (semantice) a două sau mai

multe cuvinte, se obţin structuri

comunicaţionale de nivel din ce în ce

mai înalt, cu o încărcătură

informaţională progresiv crescătoare,

trecându-se succesiv de la

determinări cantitativ-descriptive, la

expresii explicativ-interpretative.

Poate veţi întreba uşor nedumeriţi,

de ce promovăm astfel de iniţiative

într-un săptămânal „de scandal”, dar

aş dori să vă reamintesc faptul că o

idee circulară în lumea intelectuală

românească în ultimele decenii, ne

vorbeşte la modul detaşat despre

necesitatea de a ne elibera de mituri,

pentru că, altfel, nu vom fi niciodată

liberi cu adevărat. Se invocă faptul că

sunt prea “multe statui în imaginarul

românesc“, iar „statuile ne împiedică

să intrăm în Europa“, în care cultura

ne aminteşte despre “amurgul zeilor”,

ceea ce înseamnă că trebuie să

reacţionăm ca nişte “guguştiuci” şi să

demitizăm istoria noastră, pentru a ne

apropia, în acest fel, de adevăr. A

demitiza înseamnă, în acest caz, a

demistifica, iar exemplele aduse în

sprijinul acestei idei se repetă: Mihai

Viteazul şi Ştefan cel Mare în istorie,

Mihail Eminescu în poezie, iar dacă

mai sunt şi alte personaje-mituri

contestate, în esenţă, cele semnalate

mai sus sunt cele de care se

împiedică mai des acei apostoli ai

adevărului integral în istoriografia şi

literatura românească. Impresia

generală pe care o ai, când îi asculţi

sau îi citeşti, este că în calea

civilizaţiei noastre stau aceste mituri

ţepene şi retrograde şi că românii nu

vor progresa, material şi spiritual,

dacă nu se vor lepăda cât mai repede

de ele! De multe ori, spre

nedumerirea mea, este invocat Emil

Cioran, care, se ştie, spune şi el în

„Schimbarea la faţă a României“

(1936), că nu vom face istorie şi nu

vom însemna ceva, spiritual vorbind,

teribilism, dar dincolo de acest joc de

cuvinte se ascunde un adevăr, poate

mai actual, decât oricând. Limba

română este un precept sacru al

identităţii noastre, iar întrucât

societatea trăieşte uneori şi din

precepte pe care nu le poate garanta,

este nevoie de curaj pentru a avea

curajul să spui adevărul, este nevoie

de îndrăzneală pentru a recunoaşte

adevărul. Vedem că deseori, datorită

excesului de libertate, dincolo de

atracţia răului, prea mulţi oameni fac

dovada că nu au ce face cu această

libertate, că nu o pot preţui, deşi

vreme îndelungată omul a râvnit la

dobândirea ei, a sperat că, poate,

odată, se va putea bucura de ea. A

râvnit la dreptul său de a avea curaj

şi era convins că, odată dobândit

acest drept, viaţa lui va deveni altfel,

se va aşeza pe alte temelii, va căpăta

alte dimensiuni, îi va conferi şi lui o

statură nouă, un statut nou. În mod

paradoxal, după ce omul gustă până

la beţie schimbarea, eliberarea, după

ce a încercat să revină la

recunoaşterea valorilor care lipseau

pentru a-i conferi calitatea de om, a

început să se lepede treptat de ele,

uitând să-şi caute identitatea în

limba română. Din pură nesăbuinţă

sau din euforia perpetuă a utopiei,

de multe ori, bietul om îşi depune

libertatea în mâna celui care îl

destinează aceleiaşi spălări de

creier, care vrea să-l lipsească de

convingeri personale, de propriile

sale opinii şi trăsături caracteristice.

Ademenit de lucruri facile şi fără

perspectivă, omul devine absurd şi

crede că n-are nevoie de libertate,

pentru că n-are ce face cu ea!

Persuasiunea şi manipularea devin

mai subtile, fără îndoială, pentru că

mijloacele s-au perfecţionat, au

căpătat o imagine de rafinament, de

fals umanism, în care abundă

sloganuri despre bunătate, integritate,

solidaritate, comuniune, iar libertatea

oferită acum este cea în care iluzia îşi

deghizează tentaţia într-o

pseudotoleranţă în care colcăie ura,

dezmăţul, egoismul. Libertatea de

expresie este considerată astăzi ca o

absenţă a principiilor, ca o sălbăticire

a moravurilor, ca o golire de conţinut

a individului, ceea ce înseamnă că

decăderea nu necesită curaj, atâta

vreme cât sunt lăudate răul,

deformarea limbajului şi negarea

valorilor care ne redau identitatea!

în lume, dacă nu vom renunţa la

ţăranul român, la creştinismul nostru

ţărănesc, la morala noastră bazată pe

ideea de toleranţă şi omenie, în fine,

dacă nu vom repudia miturile din

imaginarul colectiv, cu trimitere, în

primul rând la mitul nostru mioritic,

o embemă a matricei spirituale, cum

ar spune Blaga, balada care

sugerează, se ştie, resemnarea în faţa

destinului, acceptarea morţii ca o

nuntă cosmică! Ce putem spune în

faţa atâtor dovezi în favoarea ideii că

miturile ne trag în jos şi că progresul

nostru material şi spiritual, depinde

de acest proces? Personal, am o

serie de obiecţii de făcut, pe care le

voi formula într-un mod cât se poate

de didactic, pentru a fi mai bine

înţeles. Trebuie să-l scoatem din

discuţie, înainte de orice, pe Cioran,

deoarece el se dovedeşte un

moralist strălucit în linia Nietzsche,

un creator care caută paradoxul şi-l

găseşte într-o frază fastuoasă. De

multe ori, Cioran seamănă cu un Iov,

care face din suferinţa lui un mare

spectacol, mai ales că transformă

prea uşor negaţia într-o bucurie a

expresiei ce nu poate fi luată ca o

filosofie practică. Vă rog să mă

iertaţi, cred că i-am plictisit pe

cititori şi i-am agasat pe unii tineri

care se aventurează să citească

articolul acesta, dar, vreau să mă

înţelegeţi, dragii mei tineri, că

miturile nu pot fi eliminate din

imaginarul românesc, pentru că ele

exprimă, cum spune Eliade, „un mod

de a fi în lume“ sau un mod de a ne

situa în lume, iar fără ele, vom fi mai

puţin lucizi, mai nedrepţi, mai lipsiţi

de creativitate şi mai trişti în istorie!

Fără piedestalul pe care se înalţă

limba română, cred că vom fi, în mod

cert, mai săraci sufleteşte, adică, fără

o identitate precisă. Miturile

fondatoare ale culturii noastre, poate

că nu ne ajută, evident, să trăim mai

bine, dar ne ajută să respirăm mai

liber şi, în preajma lor, să ne simţim

mai liberi spiritual, pentru că miturile

ne leagă de marea creaţie a lumii. Nu

aş putea să trec uşor peste faptul că

fostul preşedinte american, Franklin

D. Roosevelt, spunea odinioară că

există mai multe forme de curaj, iar în

afara celor despre care se vorbeşte

mereu, cum ar fi curajul cuvântului,

sau al credinţei, el enumera şi curajul

curajului, expresie ce pare un

pleonasm, o găselniţă verbală, un

ÎN TAIFUNUL SCHIMBÃRILOR,LIMBA ROMÂNÃ ESTE IDENTITATEA!


Morega, scânteia care a provocatflacãra Congresului Extraorinar al PNL

Reprezentanþii delegaþiei de liberali deReprezentanþii delegaþiei de liberali deReprezentanþii delegaþiei de liberali deReprezentanþii delegaþiei de liberali deReprezentanþii delegaþiei de liberali dela Gorj care au participat la Congresulla Gorj care au participat la Congresulla Gorj care au participat la Congresulla Gorj care au participat la Congresulla Gorj care au participat la Congresul

Extraordinar al Partidului NaþionalExtraordinar al Partidului NaþionalExtraordinar al Partidului NaþionalExtraordinar al Partidului NaþionalExtraordinar al Partidului NaþionalLiberal, din data de 20-21 martie, ce s-aLiberal, din data de 20-21 martie, ce s-aLiberal, din data de 20-21 martie, ce s-aLiberal, din data de 20-21 martie, ce s-aLiberal, din data de 20-21 martie, ce s-a

desfãºurat la Palatul Parlamentului de ladesfãºurat la Palatul Parlamentului de ladesfãºurat la Palatul Parlamentului de ladesfãºurat la Palatul Parlamentului de ladesfãºurat la Palatul Parlamentului de laBucureºti, se declarã mulþumiþi deBucureºti, se declarã mulþumiþi deBucureºti, se declarã mulþumiþi deBucureºti, se declarã mulþumiþi deBucureºti, se declarã mulþumiþi derezultatul acestei reuniuni politice.rezultatul acestei reuniuni politice.rezultatul acestei reuniuni politice.rezultatul acestei reuniuni politice.rezultatul acestei reuniuni politice.


Liderul liberalilor din

judeţul nostru, Dan Ilie

Morega, îl apreciază şi este

încântat de noul preşedinte

al PNL, Crin Antonescu, dar

şi de primvicepreşedintele

PNL Ludovic Orban, având

în vedere că a fost primul

politician liberal din ţară

care a susţinut acest tandem

pentru a accede în fruntea

acestei formaţiuni politice. În

urma desemnării noii

conduceri de către

Congresul Extraordinar

reunit la Palatul

Parlamentului, se nutreşte cu

încredere speranţa că echipa

formată din Antonescu şi

Orban va conduce la

creşterea electorală a

partidului, dar mai ales a

organizaţiei PNL de la Gorj,

ţinând cont de susţinerea de

care se bucură Morega din

partea celor doi noi

conducători liberali. Acest

lucru se datorează faptului

că Morega a fost primul

liberal din ţară care a aprins

scânteia acestui congres,

ulterior evenimentele

derulându-se în sânul

formaţiunii politice exact în

acest sens.

TTTTTrei liberali gorjenirei liberali gorjenirei liberali gorjenirei liberali gorjenirei liberali gorjeniîn conducereaîn conducereaîn conducereaîn conducereaîn conducerea

cececececentralã a partiduluintralã a partiduluintralã a partiduluintralã a partiduluintralã a partiduluiÎn forurile centrale de

conducere ale PNL au fost

aleşi trei reprezentanţi de la

Gorj în cadrul Congresului

Extraordinar. Dan Ilie

Morega este membru de

drept al Delegaţiei

Permanente, având în

vedere dubla sa calitate de

preşedinte al PNL Gorj şi

deputat în Parlamentul

României. Totodată, şeful

liberal din judeţul nostru mai

face parte şi din Consiliul

Naţional Executiv al PNL,

care este organismul de

luare a tuturor deciziilor

politice privind activitatea

formaţiunii liberale. Cătălin

Crăciunescu a fost desemnat

drept membru al Curţii de

Onoare şi Arbitraj, în calitate

de judecător, iar Ion Navlea

a devenit membru al

Comisiei de Cenzori ai PNL.

Morega, unMorega, unMorega, unMorega, unMorega, unapropiat al luiapropiat al luiapropiat al luiapropiat al luiapropiat al lui

Antonescu ºi OrbanAntonescu ºi OrbanAntonescu ºi OrbanAntonescu ºi OrbanAntonescu ºi OrbanDan Ilie Morega este

considerat ca unul dintre cei

mai apropiaţi liberali ai

preşedintelui Crin

Antonescu şi

primvicepreşedintelui

Ludovic Orban. Congresul

Extrordinar a făcut şi o

profundă anliză privind

modul în care s-a guvernat

România de către miniştrii

liberali. Dificultatea

principală a fost aceea că nu

s-a primit suficientă finanţare

pentru dezvoltarea unor

proiecte de infrastructură

care ar fi putut crea mai

multe locuri de muncă.

Concluzia a fost că nici în

judeţul Gorj nu s-au aprobat

unele proiecte care ar fi

putut duce la crearea a peste

6.000 de noi locuri de

muncă. Astfel, au rămas

neexploatate proiecte

turistice extraordinare în

zone de un pitoresc

deosebit, cum ar fi Cheile

Sohodolului, zona Peştişani,

Valea Bistriţei, Stăneşti,

Turcineşti, Schela Bumbeşti-

Jiu, dar şi altele. Operele

marelui sculptor, Constantin

Brâncuşi nu sunt puse în

valoare suficient de bine, s-

ar putea îmbunătăţi cât mai

mult calitatea turismului

ecumenic, a turismului

montan şi cel speologic.

Investiţii majore în aceste

domenii sunt aşteptate să se

deruleze odată cu instalarea

noii conduceri liberale

formate din tandemul

Antonescu-Orban.

Liderul PNL Gorj, Dan Ilie

Morega, a fost cel care a

aprins flacăra olimpică

liberală, în data de 4

decembrie, pentru

organizarea Congresului

Extraordinar de la Bucureşti.

Morega, secretar generalMorega, secretar generalMorega, secretar generalMorega, secretar generalMorega, secretar generaladjunct sau secretaradjunct sau secretaradjunct sau secretaradjunct sau secretaradjunct sau secretar

executiv al PNL?executiv al PNL?executiv al PNL?executiv al PNL?executiv al PNL?În urma puternicii

susţineri pe care i-a acordat-

o pentru a câştiga alegerile

în faţa lui Tăriceanu, noul

preşedinte al PNL, Crin

Antonescu, a făcut

propunerea ca Morega să fie

nominalizat în funcţia de

secretar general adjunct sau

secretar executiv al

formaţiunii politice liberale,

aceasta urmând a fi aprobată

în cadrul Delegaţiei

Permanente a PNL.

Preşedintele PNL Gorj,

Dan Ilie Morega, a declarat

ferm că are încredere

deplină că domnul Crin

Antonescu va fi un

contracandidat serios la

alegerile prezidenţiale

pentru Traian Băsescu şi

crede cu entuziasm în şansa

acestuia de a-l învinge pe

actualul locatar de

Cotroceni.


Fotbaliºtii de la Pandurii i-au puslãutarii sã-i cânte lui Neagoe

Cârþu sabotat de jucãtorii cãrora nu le suportã „bagabonþeala”Cârþu sabotat de jucãtorii cãrora nu le suportã „bagabonþeala”Cârþu sabotat de jucãtorii cãrora nu le suportã „bagabonþeala”Cârþu sabotat de jucãtorii cãrora nu le suportã „bagabonþeala”Cârþu sabotat de jucãtorii cãrora nu le suportã „bagabonþeala”

Formaþia PanduriiFormaþia PanduriiFormaþia PanduriiFormaþia PanduriiFormaþia PanduriiTârgu Jiu a terminat laTârgu Jiu a terminat laTârgu Jiu a terminat laTârgu Jiu a terminat laTârgu Jiu a terminat la

egalitate, scor 0-0,egalitate, scor 0-0,egalitate, scor 0-0,egalitate, scor 0-0,egalitate, scor 0-0,meciul susþinut,meciul susþinut,meciul susþinut,meciul susþinut,meciul susþinut,

sâmbãtã, pe terensâmbãtã, pe terensâmbãtã, pe terensâmbãtã, pe terensâmbãtã, pe terenpropriu, în companiapropriu, în companiapropriu, în companiapropriu, în companiapropriu, în companiaechipei FC Braºovechipei FC Braºovechipei FC Braºovechipei FC Braºovechipei FC Braºov, în, în, în, în, în

etapa a XXI-a a Ligii I.etapa a XXI-a a Ligii I.etapa a XXI-a a Ligii I.etapa a XXI-a a Ligii I.etapa a XXI-a a Ligii I.FCBraºov a evoluat în a evoluat în a evoluat în a evoluat în a evoluat în

prelungiri cu un jucãtorprelungiri cu un jucãtorprelungiri cu un jucãtorprelungiri cu un jucãtorprelungiri cu un jucãtormai puþin, dupã ce Vmai puþin, dupã ce Vmai puþin, dupã ce Vmai puþin, dupã ce Vmai puþin, dupã ce Voicuoicuoicuoicuoicu

a fost eliminat pentrua fost eliminat pentrua fost eliminat pentrua fost eliminat pentrua fost eliminat pentrucumul de cartonaºe.cumul de cartonaºe.cumul de cartonaºe.cumul de cartonaºe.cumul de cartonaºe.

Atacantul MilancoAtacantul MilancoAtacantul MilancoAtacantul MilancoAtacantul MilancoRaskovic a revenit dupãRaskovic a revenit dupãRaskovic a revenit dupãRaskovic a revenit dupãRaskovic a revenit dupã

douã ore de la spitaldouã ore de la spitaldouã ore de la spitaldouã ore de la spitaldouã ore de la spitalAtacantul echipei Pandurii

Milanco Raskovic, accidentat grav la

faza din minutul 71, când a suferit o

comoţie cerebrală după ce a fost

lovit cu capul la tâmplă de Nae

Constantin, a revenit după două ore

de la spital. Jucătorul a fost

transportat la spital cu ambulanţa de

pe teren după ce a fost scos în afara

terenului cu targa dar a leşinat din

nou. După ce a stat mai bine de o

oră la perfuzii, Raskovic a revenit la

stadion în jurul orei 22:00 el fiind dus

la spital direct în echipamentul de

joc.

Atacantul a precizat că se simte bine

dar are o durere de cap în urma

loviturii primite. „Nu-mi mai

amintesc nimic din faza respectivă

nu ştiu ce s-a întâmplat. Mi s-a spus

că mi-am revenit înainte de a fi dus la

spital dar eu nu-mi amintesc” a

precizat Raskovic la revenirea de la

spital urmărind de mai multe ori pe

site-ul GSP TV faza accidentării sale

şi făcându-şi cruce după ce a văzut

cât de gravă a fost accidentarea sa.

Mulþumiri pentru suporteriiMulþumiri pentru suporteriiMulþumiri pentru suporteriiMulþumiri pentru suporteriiMulþumiri pentru suporteriiprezenþi la meciul cu FCprezenþi la meciul cu FCprezenþi la meciul cu FCprezenþi la meciul cu FCprezenþi la meciul cu FC

BraºovBraºovBraºovBraºovBraºovConducerea clubului şi antrenorii

precum şi jucătorii mulţumesc


publicului de la Târgu Jiu pentru că

a fost alături de echipă în număr

foarte mare la meciul cu FC Braşov.

„Suporterii de la tribuna a doua au

fost fantastici şi au încurajat echipa

cum nu s-a mai văzut de mult timp la

noi. Au creat o atmosferă

extraordinară pe stadion cu steaguri

şi cu încurajări la adresa echipei” a

declarat după meci secretarul

general Daniel Băloi, prezent la acest

joc pe banca echipei în calitate de

delegat. La meciul cu FC Braşov au

asistat peste 5000 de spectatori,

tribuna a doua fiind plină de steaguri

alb-albastre cu numele şi emblema

echipei.

Rãscoala confirmatãRãscoala confirmatãRãscoala confirmatãRãscoala confirmatãRãscoala confirmatãÎn echipa gorjeană au fost multe

absenţe notabile printre care Alex

Piţurcă, accidentat, Florin Popete,

suspendat, dar şi „indisciplinaţii”

Luţu, Iordache şi Vasilache lăsaţi în

afara lotului de către Sorin Cârţu.

Zvonurile din interiorul clubului cu

privire la o aşa zisă răscoală

împotriva lui Cârţu au fost

confirmate de unele surse. Acestea

susţin că mai mulţi jucători au fost

văzuţi, la mijlocul săptămânii

trecute, chefuind şi înjurându-l pe

Cârţu, într-un restaurant din centrul

oraşului, în compania unor oameni

de afaceri. Unii dintre jucători i-ar fi

pus lăutarii să-i cânte lui Eugen

Neagoe, după ce l-au contactat

telefonic, rugându-l să revină la Tg-

Jiu. Oamenii de afaceri prezenţi la

petrecerea fotbaliştilor au sunat mai

mulţi antrenori cărora le-ar fi

propus să vină la Pandurii.


Boc a cerutprefectilor sapromovezeinteresulGuvernului

Premierul Boc a cerut,

duminica, prefectilor sa

promoveze interesele Guvernului

în teritoriu, stabilite prin

programul de guvernare, si nu

interesul politic al partidelor din

care provin, aratând ca România

are un singur Executiv, iar

prefectii sunt reprezentanti ai

Guvernului si nu ai partidelor.

“Va solicit sa tineti cont de

interesul Guvernului, stabilit prin

programul de guvernare. Interesul

politic nu trebuie sa se suprapuna

peste interesul Guvernului. Aveti

un singur stapân, care este legea”,

a spus Boc prefectilor, în

videoconferinta sustinuta

duminica, de la Palatul Victoria.

El a solicitat prefectilor sa

trateze cu maxima responsabilitate

si modul de aplicare a actelor

normative emise de Guvern.

Mediafax

Udrea i-a pus la dispoziþie Elenei Bãsescusediul sãu de campanie din 2008

Secretarul executiv al

PDL, ministrul Turismului

Elena Udrea, a declarat,

duminică, agenţiei

MEDIAFAX că i-a pus la

dispoziţie Elenei Băsescu

sediul său de campanie

folosit la alegerile din luna

noiembrie 2008, pentru a-i

“purta noroc” la alegerile

pentru Parlamentul

European.

Fiica cea mică a

preşedintelui Traian

Băsescu, Elena Băsescu, a

sosit, duminică, la Palatul

Victoria, unde a discutat cu

Elena Udrea, în biroul

acesteia din sediul

Guvernului.

“Am discutat despre

campania de strângere de

semnături pentru

candidatura ei la

Parlamentul European. În

acest context, i-am pus la

dispoziţie sediul de

campanie pe care l-am avut

avut în alegerile din

noiembrie 2008, din

Bulevardul Ghencea nr. 43.

Sunt convinsă că îi va purta

şi ei noroc”, a spus Udrea,

pentru MEDIAFAX.

Fiica cea mică a

preşedintelui Traian Băsescu,

Elena Băsescu, a anunţat,

miercuri, într-o conferinţă de

presă, că demisionează din

PDL, urmând să candideze ca

independent la

europarlamentare şi să

revină în formaţiunea

democrat-liberală după

euroalegeri.

Mediafax


S.C. COMPLEX HOTELIER GORJUL S.A.S.C. COMPLEX HOTELIER GORJUL S.A.S.C. COMPLEX HOTELIER GORJUL S.A.S.C. COMPLEX HOTELIER GORJUL S.A.S.C. COMPLEX HOTELIER GORJUL S.A.CALEA EROILOR, NR. 6, TG-JIU, GORJCALEA EROILOR, NR. 6, TG-JIU, GORJCALEA EROILOR, NR. 6, TG-JIU, GORJCALEA EROILOR, NR. 6, TG-JIU, GORJCALEA EROILOR, NR. 6, TG-JIU, GORJ

TELEFON: 0253/214815TELEFON: 0253/214815TELEFON: 0253/214815TELEFON: 0253/214815TELEFON: 0253/214815

Hotel Gorj**Hotel Gorj**Hotel Gorj**Hotel Gorj**Hotel Gorj**

S.C. WOPAL S.R.L.S.C. WOPAL S.R.L.S.C. WOPAL S.R.L.S.C. WOPAL S.R.L.S.C. WOPAL S.R.L.

Executa lucrari de:Executa lucrari de:Executa lucrari de:Executa lucrari de:Executa lucrari de:• CURATENIE GENERALA;• CURATENIE DE INTRETINERE, DUPA• CONSTRUCTORI SAU ORICE TIP DE EVENIMENT;• OPERATII DE GRADINARIT;• SPALARE, CURATARE MOCHETE, COVOARE….Pentru serviciile realizate pe baza de contract de lunga

durata se asigura discount.

PROSPETIME – CALITATE – EFICIENTAContact: 0766274397; 0745066952

singur împotriva tuturor de gorj · napolitane „joe” şi „naty”. de la aceeaşi firmă...

Documents