singur împotriva tuturor de gorj · probleme sociale, se află nu mai puţin de şapte lăcaşe de...

ScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalSingur împotriva tuturor

• Anul IV•Numarul 179 (250) • 17 - 21 decembrie • 12 pagini• 70 bani (7000 lei) • Apare vineride Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorj

Decanul Cãruntu, întrefiice ºi douã Loredane

Oameni deafaceriplimbaþi pebanii SNLO

Manþog cãtre conducereaSNLO: Bã, tembelilor

Conducerea SNLO Târgu-Jiu a pus din nou umãrul, în urmã cu o lunã de zile, ladecimarea sistematicã a ceea ce a mai rãmas din mastodontul care nu demultreprezenta puterea economicã a judeþului Gorj. Dupã ce a lãsat BNP Consult sãdevinã stãpân în ograda statului, ºi-a cumpãrat VW Touareg de zeci de mii de euroºi l-a asigurat pe alte zeci de milioane de lei vechi, directorul general al SNLO,Eugen Davidoiu, s-a gândit sã distreze ºi pe alþii, oferindu-le, bineînþeles tot pebanii statului, un sejur de câteva zile în America. Cum nu putea sã se excludãtocmai pe el s-a pus în capul listei de participare la un forum româno-american deafaceri desfãºurat în perioada 17-22 noiembrie a.c. la Washington DC.

Scandal de Gorj17 decembrie2

SCANDAL DE GORJ

Responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilor

publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004

Director

Redactor ºef

TehnoredactareClaudiu Rada

[email protected]

Marketing

Marilena Stã[email protected]

Redactori

www.scandaldegorj.ro

Adresa : Târgu Jiu, Str. Victoriei - zona centru, bloc 25, mezanin;Tel: 0353-401176; 0723779723; E-mail:[email protected]

ISSN1584-2630

Silviu Pãº[email protected]

Adrian [email protected]

Mihai [email protected]

Daniel [email protected]

Neli [email protected]

Claudiu [email protected]


A fost o vreme când Constantin Cãruntu þinea disertaþii în faþaprocurorilor pe baza codului penal, în calitate de inculpat, maimulte decât a þinut vreodatã în viaþa sa ca ºi cadru universitar. Afost un scandal imens în care era vorba despre 600 de studenþiînmatriculaþi ilegal de cãtre Cãruntu la Facultatea de ªtiinþeEconomice la care era ºi pe atunci decan. Omul se simþea hãituitºi îi cam pãliserã ifosele de very important person, mai ales cãfusese suspendat din funcþie ºi toatã lumea îl arãta cu degetul cafiind oaia neagrã a universitãþii. Ca orice animal hãituit a învãþatsã ºi urascã ºi pe se cine putea urî mai tare decât pe cel cãruia îiface acum temenele – Adrian Gorun. Pe atunci, într-o discuþieavutã cu Constantin Cãruntu, îmi spunea cã Gorun este unnemernic ºi un nenorocit, motiv pentru care ar merita sã scriudespre el ºi eu ºi toatã presa. Pentru doritori avea pregãtit chiarun dosar cu date despre actualul sãu ºef, date despre întreaga sacarierã ºi despre toate mãgãriile fãcute vreodatã de rectorul UCB.Spunea atunci Cãruntu cã Gorun trebuie sã plãteascã pentrutoate relele fãcute lui ºi altora ºi cã nu este potrivit sã ocupescaunul de rector al UCB. Între timp ca orice individ cu cevacheag care a comis o ilegalitate în România, Constantin Cãruntua scãpat de belele penale ºi a fost repus pe funcþie. Brusc i-adispãrut ºi dorinþa de a-l demola pe Gorun ºi cu siguranþã i s-auschimbat ºi pãrerile pe care pânã nu demult le avusese despreAdrian Gorun. Ca ºi când nu atinsese niciodatã treapta de jos,decanul Facultãþii de ªtiinþe Economice s-a reîntors triumfãtor ºidocil în faþa ºefului care-i permite acum sã facã ce doreºtesufleþelul lui în universitate. Nu ºtiu dacã rectorul cunoaºteopiniile avute de Cãruntu despre el, poate le cunoaºte dar tacepentru cã în schimbul osului de ros dat, decanul se simte acumdator faþã de superiorul sãu cel binevoitor ºi îl ascultã cu ºi maimare supunere.

Oricum niciunul dintre ei nu-i tulburã apele celuilalt, Gorun îºivede de mãgãriile pe care le face de când a venit în fruntea UCB,iar Cãruntu, spãlat de trecutul lui penal, nu numai cã are curajulsã iese în faþa studenþilor, dar ºi trage sfori pentru a le fi binefiicelor sale ºi pentru a dãrâma ba pe unul, ba pe altul, sã secreeze posturi pentru persoane pe care le agreeazã.

Pânã la urmã Cãruntu ºi Gorun se meritã, sunt de aceeaºiteapã. Întrebarea însã este: UCB meritã astfel de oameni? Cusiguranþã, nu.

Cãruntu ºi „nemernicul” Gorun

Scandal de Gorj17 decembrie 3

Neli [email protected]

Oameni de afaceriplimbaþi pe banii SNLO

Conducerea SNLO Târgu-Jiu a pus dinnou umãrul, în urmã cu o lunã de zile, la

decimarea sistematicã a ceea ce a mairãmas din mastodontul care nu demult

reprezenta puterea economicã a judeþuluiGorj. Dupã ce a lãsat BNP Consult sã devinãstãpân în ograda statului, ºi-a cumpãrat VW

Touareg de zeci de mii de euro ºi l-a asiguratpe alte zeci de milioane de lei vechi,

directorul general al SNLO, Eugen Davidoiu,s-a gândit sã distreze ºi pe alþii, oferindu-le,bineînþeles tot pe banii statului, un sejur decâteva zile în America. Cum nu putea sã seexcludã tocmai pe el s-a pus în capul listei

de participare la un forum româno-americande afaceri desfãºurat în perioada 17-22

noiembrie a.c. la Washington DC.

Ce mai poate învăţa

gorjeanul despre afaceri când

ştie atât de multe despre

hoţie, doar participanţii la

forum pot spune. Dacă mai

era nevoie de încă o dovadă

de măiestrie în ale

managementului (a se citi

şmenului) aceasta a fost

oferită cu siguranţă cu ocazia

acestui forum care, deşi nu

avea nicio legătură cu

mineritului, s-a bucurat şi de

participarea câtorva gorjeni

dornici să vadă cum se

descurcă americanul. Fiind

vorba de oameni importanţi,

cel puţin prin natura funcţiei

pe care o ocupă, deplasarea

la Washington s-a făcut cu

avionul la business class.

Deşi, iniţial, printr-o minune,

se hotărâse ca toată lumea

să meargă la clasa economy,

unde biletele costau aproape

11 mii de lire sterline, adică

vreo 53 mii RON în final s-au

mai adăugat peste 16 mii de

lire sterline, pentru că nu

mai erau bilete disponibile la

clasa economy. Astfel a fost

cheltuită o sumă

astronomică, adică peste1,3

miliarde de lei vechi, doar

pentru ca Davidoiu&co. să

viziteze plaiurile „Marelui

licurici”. Din delegaţia

plecată de la Gorj a făcut

parte pe lângă directorii

celor două complexuri şi

sindicalistul Marin

Condescu, prezenţa acestuia,

ca de altfel şi a celorlalţi,

fiind pur turistică, mai ales

că forumul a avut, în cinci

din cele şase zile, teme

bancare. De folos se pare că

a fost totuşi cuiva, pentru că

„minerii” noştri au fost

însoţiţi de oameni de afaceri,

putred de bogaţi, mai ales

datorită afacerilor făcute cu

Societatea Naţională a

Lignitului Oltenia.

Fostul subprefect, Eugen

Vâlceanu, fostul sindicalist

Nicolae Mihu şi Constantin

Viorel Petcu l-au însoţit pe

Davidoiu în cele şase zile de

sejur în SUA. Vâlceanu este

vicepreşedinte al PSD Gorj şi

om de afaceri, cea mai mare

parte a activităţii firmelor

sale fiind orientată spre

minerit. Fostul sindicalist

Mihu deţine o societate care

a derulat contracte în

domeniul construcţiilor şi

amenajărilor interioare la

Societatea Nationala a

Lignitului şi subunităţile

acesteia legându-l o prietenie

strânsă de directorul

acesteia Eugen Davidoiu.

Viorel Petcu este un om

de afaceri, cunoscut ca fiind

prietenul şi persoana care se

ocupă de afacerile

viceprimarului Gabriel

Sanda.

Târgujienii au la

dispoziţie patru centre

medicale veterinare de

verificare trichineloscopică a

cărnii de porc, a declarat, în

cadrul unei conferinţe de

presă, viceprimarul

municipiului Ioan Roman

Bărbuţi.

Două dintre centre sunt

de stat, analiza

trichineloscopică costând

şapte lei, iar două sunt

private, iar costul analizei se

ridică la 10 lei. Centrele sunt

amplasate în Piaţa Centrală,

Piaţa 9 Mai, pe strada Eroilor

şi pe strada Vaduri, ultimele

două fiind cele private.

În cazul în care vor exista

suspiciuni în vreun caz,

Roman Bărbuţi a precizat că

laboratorul Direcţiei Sanitar-

Veterinare va efectua şi el un

test pentru a stabili un

rezultat cât mai corect.

“O analiză nu durează

mai mult de 10 minute,

programul este aproape

non-stop, cetăţeanul va

primi un certificate de

consum pe loc, testul

efectuându-se în faţa

solicitantului”, a mai spus

Bărbuţi.

S.P.

Examinareatrichineloscopicã -10 lei la particulari,7 lei la stat



Cãlinoiu s-alepãdat de CasaTineretului

Consiliul Judeţean Gorj a

hotărât, în ultima şedinţă din

acest an, scoaterea Casei

Tineretului din Târgu-Jiu din

domeniul public şi trecerea

ei sub administrarea

Fundaţiei pentru Tineret.

Proiectul de hotărâre a fost

mărul discordiei între câţiva

consilieri şi preşedintele

Consiliului Judeţean, Ion

Călinoiu, care a vrut cu orice

preţ să scape de imobil. Casa

Tineretului a fost

proprietatea Uniunii

Tineretului Comunist, apoi a

Fundaţiei pentru Tineret,

Consiliul Judeţean intrând în

posesia ei în anul 2000. În cei

şapte ani, conducerea

judeţului nu a făcut nimic cu

clădirea, aceasta acumulând

aproximativ 10 miliarde lei

vechi datorie la bugetul de

stat din cauza proastei

administrări. Ion Călinoiu a

spus că imobilul nu are de

ce să mai stea în domeniul

Consiliului Judeţean, atâta

timp cât fundaţia are nevoie

de el, iar terenul pe care îl

deţine a fost revendicat de

proprietar.

“Imobilul nu este la ora

actuală şi nu a fost

administrat de Consiliul

Judeţean, terenul este

revendicat de proprietar şi

odată cu menţinerea în

patrimoniul public

consecinţele juridice asupra

acestui teren revin

consiliului, drept pentru care

propun ca proiectul să fie

adoptat în forma iniţială”, a

spus Călinoiu. Unul dintre

consilierii care s-au opus

total înstrăinării Casei

Tineretului a fost Sabin

Popescu, precizând că

motivele invocate în

favoarea acestei tranzacţii

sunt neclare. El a cerut

măcar amânarea proiectului

de hotărâre pentru o

perioadă.

“Mi se par neclare

argumentele acestui proiect

de hotărâre şi din aceste

motive cer să fie amânat

până în ianuarie-februarie,

astfel încât să fie bine

fundamentat. Nu sunt de

acord, mai ales că nu ştim ce

se va întâmpla pe viitor cu

această clădire”, a susţinut

Popescu. Cu toate acestea

proiectul de hotărâre a fost

validat cu 22 de voturi

„pentru” şi şapte

„împotrivă”. Casa Tineretului

din Târgu-Jiu este o clădire

aproape la fel de mare ca şi

Casa de Cultură a

Sindicatelor, are în

componenţă un hotel, un

restaurant, sală de

spectacole şi multe altele. În

plus, clădirea este amplasată

în plin vad comercial, are

numeroase sedii de birouri

şi în mod categoric cine va

pune mâna pe ea face o

afacere buna.

Vicepreşedintele Consiliului

Judeţean Gorj, Gheorghe

Grivei, a declarat că habar

nu are ce hram poartă

Fundaţia pentru Tineret şi a

votat împotriva hotărârii de

transfer. Gheorghe Grivei

bănuieşte că în spatele

întregii afaceri există interese

obscure şi spune că

împreună cu consilierul

judeţean Sabin Popescu va

contesta această hotărâre a

Consiliului Judeţean.

“Acest imobil era foarte

important pentru judeţ Gorj.

Casa trebuie să fie folosită

pentru tineret. Acum nici nu

ştiu cine îşi desfăşoară

activitatea acolo. Ce este în

spatele acestei hotărâri nu

am de unde să ştiu. Eu cu

Sabin Popescu am fost

împotrivă şi vom contesta

această hotărâre a

Consiliului Judeţean”, a

conchis Grivei.

La Mãtãsari sãrãcianaºte „credinþã“

În comuna gorjeană

Mătăsari, zonă minieră

săracă în care majoritatea

locuitorilor au fost

disponibilizaţi şi se

confruntă cu grave

probleme sociale, se află

nu mai puţin de şapte

lăcaşe de cult pe o

distanţă de doar 1000 de

m. În Mătăsari oamenii

trăiesc din ajutoare

sociale şi primesc şi acum

apă la program,

localitatea fiind una

dintre cele mai sărace ale

judeţului. De sărăcia

cetăţenilor par să profite

diverse culturi, bisericile

răsărind ca ciupercile

după ploaie.

Pe strada principală din

localitate se află şapte

biserici: trei ortodoxe, una

penticostală, una creştin-

adventistă Emanuel, una

catolică şi una mai mică,

fără niciun fel de denumire

pe ea, dar despre care

oamenii ştiu că ţine slujbe

sâmbăta.

Locuitorii comunei

Mătăsari spun că familii

întregi au fost momite să

îşi schimbe religia,

oferindu-li-se diverse

bunuri contra

convingerilor religioase.

„Se dau ajutoare la

pocăiţi ăştia. Au corupt şi

din ăştia tineri, că au zis că

le dau cadouri şi numai

ştiu ce şi asta îi face să-şi

schimbe credinţa” a spus

un cetăţean.

Protoiereu Ion Tomescu

din cadrul Proteieriei 2

Târgu-Jiu a Arhiepiscopiei

Craiovei, ştie de existenţa

atâtor biserici în zona

Mătăsariu-lui şi tocmai de

aceea, recent, a mai fost

ridicată una ortodoxă

acolo. „ Să ştiţi că aceste

culte neoprotestante oferă

acest gen de ajutoare nu

de acum, ci de ani de zile.

Este un stil de a atrage

oamenii oferindu-le câte

ceva, dar numai oamenii

foarte slabi de înger

părăsesc ortodoxismul.

Practic le dau bunuri, dar

majoritatea cultelor

practică şi zeciuiala, adică

le iau oamenilor a zecea

parte din tot ce câştigă”,

spune părintele Ion

Tomescu.



Dara [email protected]

Droguri în Penitenciarul Târgu JiuDoi deþinuþi de la Penitenciarul Târgu

Jiu sunt cercetaþi pentru trafic dedroguri, dupã ce asupra acestora au fostgãsite substanþe interzise. “Prafurile” au

fost introduse în unitatea de detenþie,trecând chiar pe sub nasul gardienilor.

Un caz de trafic de

droguri a fost depistat în

Penitenciarul Târgu Jiu.

Două persoane care îşi

ispăşesc pedepsele privative

de libertate sunt cercetate

pentru deţinere de substanţe

halucinogene. Acestea riscă

să se aleagă cu o sporire a

pedepsei, după definitivarea

actelor procedurale care

sunt în curs de desfăşurare.

Oamenii legii au descoperit

că cei doi deţinuţi au

introdus drogurile în celule,

chiar sub nasul celor care

veghează la respectarea

regulilor de siguranţă.

Acesta este al doilea

episod al unui serial început

cu mulţi ani în urmă, dar care

a fost „difuzat”, până acum,

„în circuit închis”. După

episodul telefoanelor mobile,

introduse în moduri dintre

cele mai inventive, în celulele

deţinuţilor de la penitenciarul

din municipiu, drogurile au

ieşit şi ele la iveală.

Mâncare„halucinogenã”

Obiectele şi substanţele

interzise au ajuns la deţinuţi

odată cu mâncarea.

Persoanele care îşi ispăşesc

pedepsele aici au elaborat

metode dintre cele mai

originale, pentru a scăpa de

controalele paznicilor. Dacă

pentru a stopa folosirea

telefoanelor mobile, ca

mijloc de comunicare cu cei

de afară, conducerea unităţii

de detenţia a achiziţionat

aparate de bruiaj, aceştia nu

au descoperit, încă, o

modalitate de detectare a

substanţelor interzise.

Cantităţile de droguri, găsite

în celule, au fost introduse

prin metode similare

aducerii în interiorul

penitenciarului a aparatelor

de telefonie. Cei doi deţinuţi

au primit substanţele odată

cu pachetele admise de lege,

de la membrii familiilor.

Ancheta în acest caz

continuă, pentru depistarea

întregii reţele şi a traseului

urmat de droguri, înainte de

a ajunge după gratii.

Referindu-se la declaraţiile lui

Gheorghe Funar, vizând demararea

de către PRM a demersurilor de

demitere a şefului statului,

preşedintele PC Dan Voiculescu a

Dan Voiculescu: Parlamentul nutrebuie atras în jocurile electorale

declarat că „Parlamentul nu trebuie

atras în jocurile electorale.

Parlamentul nu este duşmanul

Preşedinţiei, ci instituţia cu cea mai

mare responsabilitate politică.

Partidul Conservator consideră că

liniştea politică este singura garanţie

pentru realizarea bunăstării sociale

şi nu este nevoie de o nouă criză

politică.”

„România are nevoie de linişte

pentru a face ce trebuia să facă şi nu

a reuşit în intervalul de timp imediat

după aderare. Demersul PRM, deşi

pleacă de la o realitate obiectivă,

urmează un drum eronat, pentru că

îi răspunde lui Traian Băsescu cu

armele lui Traian Băsescu: haos şi

conflict. Iar asta aduce prejudicii

tocmai românilor” a conchis

preşedintele Partidului Conservator.



Pasti dã primãria pe columbeanit

Protest sindicalist la Târgu-JiuAproximativ 100 de

sindicalişti au protestat

miercuri, 12 decembrie, în

faţa Prefecturii Gorj,

nemulţumiţi fiind de

salariu minim stabilit de

Guvern, de bugetul de stat

pe anul viitor şi de

modificarea Legii 130

privind contractele

colective de muncă.

Reprezentanţii

confederaţiile sindicale

CNSLR Frăţia, BNS,

Meridian, CSDR şi Cartel

Alfa au înaintat prefecturii

un memoriu în care îşi

exprimă nemulţumirile şi

opinia faţă de Guvern.

Conform sindicaliştilor

bugetul pe 2008

„fundamentează o politică

antisocială” obligându-i pe

salariaţi să suporte o

creştere a cheltuielilor

individuale.

Constantin Retezeanu,

preşedintele CNSLR Frăţia

Gorj a declarat că nu este

de acord ca salariul minim

pe economie să fie de doar

500 de lei şi nici ca

majorarea acestuia să se

facă în două tranşe: în

ianuarie şi în iulie

2008:„Noi vom avea un

program comun inclusiv

pentru luna ianuarie, iar

dacă nu vom găsi

înţelegerea necesară prin

negociere vom trece la o

greva de avertisment şi

după aceea vom face un

mare miting luna viitoare

împreună cu celelalte

confederaţii naţionale”, a

precizat Retezeanu.

Liviu Câlniceanu,

reprezentantul sindicatului

profesorilor, a spus că

salariile şi pensiile, în

ciuda majorărilor făcute,

nu le ajung oamenilor

pentru că preţurile la

alimente au crescut şi se

anunţă noi majorări.

„Nemulţumirea

porneşte de la salariul

minim pe economie,

patronatele ne dau un

salariu, Guvernul ne dă

până la cinci sute, iar noi

cerem 540 de la 1 ianuarie.

Nu este mult deloc pentru

că preţurile au crescut şi e

păcat de mărirea de pensie

care este zero faţă de

mărirea preţului la

produsele

agroalimentare”, a afirmat

Liviu Câlniceanu. Nici

angajaţii din sistemul

sanitar nu sunt mulţumiţi.

Preşedintele Sanitas Gorj,

Valentin Popa, crede şi el

că încă de la 1 ianuarie

salariul minim pe

economie ar trebui să fie

de 540 de lei şi nu de la 1

iulie „ca să nu dăm cioara

din mână pe cea de pe

gard”.


“E o cerere extraordinar

de mare în acest moment.

Vrem să creştem producţia

la 240 de tone pe zi în

perioada imediat

următoare, dar pentru

viitor vom monta o nouă

linie tehnologică datorită

căreia se vor putea

produce şi 1000 de tone de

columbeanit pe zi”, a

precizat primarul Cristian

Toader Pasti. Conform

declaraţiilor sale îi oferă

deocamdată doar

consultanţă miliardarului,

întrucât cunoaşte bine zona

şi oamenii din Gorj, dar

spune că, probabil, în 2008

nu va mai candida pentru

primărie şi va deveni

directorul general al

Construct Materia

Columbeanu. „Dacă se

consideră că sunt potrivit

pentru această funcţie, voi

renunţa la a mai candida la

primărie”, declară Pasti

care se află în prezent la cel

de-al treilea mandat.

Deşi la începutul carierei

de primar Cristian Toader

Pasti era destul de apreciat

de concetăţeni în ultimii ani

au existat voci care

susţineau că nu mai este un

edil chiar potrivit pentru

Târgu-Cărbuneşti. Probabil

cunoscându-şi şansele la

încă un mandat Pasti s-a

reorientat spre producţia

de materiale.

Încă de pe acum

interesul său faţă de soarta

primăriei a scăzut

petrecându-şi mai mult

timp cu afacerile viitorului

său şef, Irinel Columbeanu.

Primarul oraşului Târgu-

Cărbuneşti, Cristian Toader

Pasti, ar putea deveni, într-

un viitor apropiat,

directorul general al firmei

Construct Materia

Columbeanu, deţinută în

localitate de miliardarul

Irinel Columbeanu.

Pentru că visează la

acest post Pasti îşi

pregăteşte terenul pentru

viitorul loc de muncă şi îi

cântă în strune lui

Columbeanu ocupându-se

de afacerile acestuia de la

Cărbuneşti şi făcând

reclamă celebrului deja

material de construcţie,

columbeanitul, ori de câte

ori are ocazia.

Consiliu Judeþeanîmparte cadouri

3000 de pachete cu

dulciuri şi alimente

neperisabile vor fi împărţite

de sărbători de către

Consiliul Judeţean Gorj

colindătorilor care îi vor

trece pragul, copiilor şi

persoanelor cu nevoi

speciale. Vicepreşedintele

consiliului, Cornel Popescu,

a spus că se aşteaptă ca

sediul instituţiei să fie luat cu

asalt de aproape 2000 de

colindători, până în acest

moment deja fiind înscrişi

700 . Pachetele oferite de

Consiliul Judeţean vor avea

o valoare de 15 lei pentru

copii orfani, iar pentru

bătrâni şi nevăzători

valoarea unui pachet se va

ridica la 30 de lei noi. Astfel

de pachete vor primi şi nou-

născuţii din Secţia de

Maternitate a Spitalului

Judeţean Târgu-Jiu. S.P.



Decanul Cãruntu, întrefiice ºi douã Loredane

Universitatea „Constantin Brâncuºi”are în dotare pe lângã un rector tiranic în

persoana lui Adrian Gorun ºi câþivatrepãduºi ai acestuia care la rândul lor

transformã meseria într-o afacere de peurma cãreia profitã ei, rudele lor ºi, dupã

caz, persoane apropiate de sex opus.

Constantin Căruntu,

decanul Facultăţii de Ştiinţe

Economice, controversat

mult timp din punct de

vedere penal, este unul

dintre aceştia şi îşi vede

liniştit de treabă pe bani

buni şi influenţă mare şi,

cum statutul îi permite, mai

aranjează şi soarta celor

dragi. Andreea Căruntu, una

dintre fiicele decanului este

studentă, bineînţeles, la ASE,

atât la Bucureşti, cât şi la

Târgu-Jiu la facultatea

condusă de către tatăl său. Şi

cum îi dă mâna să facă ce

vrea nu vine niciodată la

cursuri, lucru care nu-i

afectează deloc capacitatea

intelectuală, aşa că în

sesiunea din vară a luat toate

examenele cu nota maximă.

Dacă genialitatea ei vine de

la materia cenuşie, sau de la

funcţia tatălui e uşor de

dedus. Cert e că pentru

notele excepţionale pe care

le are beneficiază de bursă

de merit. Cealaltă fiică a

decanului este mai puţin

erudită dar tot are parte de o

taxă de şcolarizare redusă

cu 50%, conform regulilor

universităţii cu privire la

copii cadrelor universitare.

Pe lângă fiicele sale,

pentru care e normal dar nu

etic să aibă o slăbiciune ca şi

decan al Facultăţii de Ştiinţe

Economice, Constantin

Căruntu încearcă acelaşi

sentiment şi pentru alte

două reprezentante ale

sexului frumos: asistent

universitar Loredana

Lăpăduş şi, o altă Loredana,

de data asta Ciurlău.

Prima, femeie cu mari

veleităţi, îşi face masterul la

UCB şi, cum îl are pe

Căruntu prin preajmă,

primeşte bineînţeles bursă

de merit.

Cea de-a doua Loredană,

tot asistent la UCB, a avut şi

ea visurile ei, numai că

recent s-au năruit datorită

întoarcerii la catedră a

profesoarei cercetată penal

pentru luare de mită, Maria

Văduva.

Decanul pregătise

minuţios terenul pentru ca

Loredana Ciurlău să-i ia locul

Mariei Văduva, numai că

procurorii n-au fost în stare

să facă un flagrant ca lumea

şi profesoara s-a întors la

postul pe care-l ocupase.

Cum nu poate lăsa

treburile nerezolvate şi

femeia nesatisfăcută,

Căruntu se va gândi cu

siguranţă la o altă

modalitatea de a o mulţumi

şi poate aranjamentul va ieşi

mai bine de data asta.

Rectorul paranoicAdrian Gorun se dă de

ceasul morţii, zilele acestea,

pentru ca cele două

persoane, Pantelimon Manta

şi Onisifor Olaru, care au

ajuns şefi de catedră

împotriva voinţei sale să nu

pătrundă în Senatul UCB, la

finele acestei săptămâni

urmând să aibă loc alegerea

decanilor şi a reprezentan-

ţilor facultăţilor în Senat.

Aşadar, pentru a fi sigur

de reuşită, aceea ca în Senat

să ajungă doar oamenii săi,

iar pe 16 ianuarie să fie ales

rector cu unanimitate de

voturi şi pentru a elimina

eventualele jocuri de culise,

Gorun a dat dispoziţie să se

instaleze camere de

supraveghere în fiecare

birou din clădirea

rectoratului şi în

secretariatele facultăţilor.

Acesta poate astfel să-şi

supravegheze moşia chiar

din Bucureşti, din biroul său

de la MEC.

Mai mult, pentru a ţine

legătura permanent cu

oamenii săi de încredere a

achiziţionat 33 de telefoane

mobile cu care i-a dotat pe

prorectori, cancelarul

general, decani, directorii de

departamente, secretara

şefă, directorul general

administrativ, şefii tuturor

serviciilor administrative,

membrii CAEA şi pe liderul

de sindicat. Toate acestea

sunt plătite din bugetul

universităţii, asta în

condiţiile în care numai în

această lună au existat

întârzieri semnificative la

plata salariilor iar din punct

de vedere financiar UCB este

foarte aproape de colaps.


Cred că poate surprinde şi

contraria faptul că avem cu toţi

senzaţia că trăim într-o perioadă

controversată şi frisonată de obsesia

fantomelor trecutului, dar cu toate

acestea, constatăm cu surprindere că

după 18 ani de viaţă incertă în

leagănul democraţiei “originale”,

românii au ajuns ca să-l regrete pe

Ceauşescu, iar celor care în această

situaţie continuă să susţină că dreapta

şi stânga sunt noţiuni lipsite de obiect,

dincolo de orice înclinaţie maniheistă

care ar disocia lumea în alb şi negru,

trebuie să le spunem că într-o

societate tot mai complicată şi mai

confuză, însăşi multitudinea motivelor

de punere în contrast, cred că ne

poate revela un posibil răspuns de

conjunctură!

Să amintim că potrivit ediţiei din

octombrie a Barometrului de Opinie

Publică (BOP), realizat la comanda

Fundaţiei “Soros” România, 23 %

dintre cetăţenii ţării noastre îl

consideră pe Ceauşescu cel mai bun

lider politic autohton din ultima sută

de ani, iar 15 % dintre repondenţi îl

indică pe Băsescu pentru această

poziţie, fapt care demonstrează că

procentul celor care îl admiră pe

fostul preşedinte comunist a crescut

cu un punct faţă de valoarea din 1999,

ajungând acum, la 18 ani de la

Revoluţie, aşa cum am spus, la 23 la

sută. În clasamentul celor care au

contribuit la binele României, Băsescu

e urmat de Ion Iliescu, cu 7%, şi de

Regele Carol I şi Regele Mihai I,

fiecare cu câte 6%, iar din datele BOP

rezultă că nostalgicii epocii Ceauşescu

sunt cei care au trăit mai bine în

perioada respectivă şi continuă să

aibă relaţii influente! Dar, barometrul

a surprins şi un paradox, acela că

Nicolae Ceauşescu este văzut de 24 la

sută dintre români drept liderul care a

făcut cel mai mult rău în ultimii o sută

de ani, cei care îl regretă fiind împărţiţi

în două categorii: nemulţumiţii de

nivelul actual de trai, aproximativ

două treimi, ca şi cei supăraţi pe

guvernul actual, aproximativ o treime.

Să reamintim că în topul

conducătorilor care au făcut cel mai

mult rău României, după Ceauşescu,

15% dintre români îl indică pe locul

doi pe Ion Iliescu, urmat de Emil

Constantinescu, cu 8%, Traian

Băsescu, cu 5%, şi Ion Antonescu, cu

3% , parcă pentru a ne întări

convingerea că nu suntem asemeni

unor peşti de acvariu, nu putem să fim

fericiţi doar cu propria noastră viaţă,

într-un ocean de sărăcie, mizerie,

nedreptate şi lipsă de speranţă. La

această întrebare, nu au dorit să

răspundă 37% dintre intervievaţi, iar,

tot pentru că suntem la capitolul

comparaţiilor, să nu trecem cu

vederea că aproape jumătate dintre

români (48%) crede că trăiau mai bine

înainte de 1989 şi doar 33% consideră

că în acea perioadă nivelul de trai era

mai scăzut, în timp ce 11% nu văd nici

o diferenţă!

O serie de comentatori ai

rezultatelor înregistrate, subliniază că

Nicolae Ceauşescu este un personaj

care a marcat existenţa oamenilor într-

o măsură destul de mare şi că

procentul de care se bucură fostul

lider comunist provine din intenţia de

a fi valorizat de persoanele de vârsta a

doua şi a treia. În fond, considerat de

unii un tiran din punct de vedere

politic, un dezastru în managementul

economic şi o crevasă în ocultarea

valorilor autentice, putem spune că

Ceauşescu a fost conducătorul unei

epoci atât de complexe şi de

contradictorii, greu de expediat numai

în câteva clişee propagandistic-

nihiliste! Sunt şi azi comentatori care

pornesc de la povestea unui fiu de

ţăran care visa la o gospodărie

îmbelşugată, dar s-a întâmplat să fie

un şef de stat pentru care lumea era

un mare sat, iar în tot ceea ce a făcut,

bune şi rele, cu lumini şi umbre, cu

calităţi şi defecte, putem deduce că în

multe privinţe s-a comportat ca un

ambiţios, care, sătul să depindă de

vecinii bogaţi, s-a străduit să-şi facă şi

literatură română, în primul rând

poezia lui Eminescu. Poate că foarte

mulţi români, fie mai tineri, fie mai în

vârstă, nu pot înţelege că şi cu

Ceauşescu, dar şi fără el, vremile erau

de aşa natură încât românii tot ar fi

locuit în case sau blocuri, ar fi mers la

serviciu, şi-ar fi dat copiii la şcoli, s-ar

fi îmbolnăvit şi ar fi trăit la fel viaţa,

chiar dacă ţara ar fi fost mai bine

aşezată fără campania de

industrializare forţată, fără aruncarea

elitelor în puşcării, fără politica

ateistă, fără distrugerea satelor şi a

moştenirii istorice din oraşe, fără

atâtea pete negre ale unei eclipse

istorice inconfundabile. Dar, mai mult

sau mai puţin realişti sau mai mult sau

mai puţin idealişti, fiindcă multor

oameni li se pare că lumea a început

odată cu ei şi se întinde până acolo

unde pot vedea ei cu ochii aburiţi de

miopia ideologică, e bine să ne punem

întrebări şi să căutăm răspunsuri la

marile provocări ale unei perioade

istorice apuse, în care puterea se

dovedea “afrodisiacul suprem”, cum

spune acest “monstru sacru” al

politicii mondiale, în aceste zile

oaspete al României, americanul

Henry Kissinger! De multe ori,

însuşirea cunoaşterii de a fi

transmisibilă de la o persoană la alta

presupune acordul în ceea ce priveşte

înţelesul cuvintelor sau simbolurilor

folosite în politică, mai puţin asupra

procedurilor folosite pentru a căpăta

şi a testa cunoştinţele!

Fără îndoială, prin speranţele pe

care le nutrim cu toţii, după ce

România a devenit membră a Uniunii

Europene, se poate spune că nu este

simplu să convingi oamenii să renunţe

la nostalgie, căutându-se o motivaţie

pentru consolidarea democraţiei.

Dacă Parlamentul European pare

îndepărtat de problemele românilor,

rolul politicienilor şi al partidelor este

să explice oportunităţile noi care ni se

oferă, în condiţiile în care am devenit

parte a Uniunii Europene. În fond,

românii vor să simtă beneficiile

acestei noi realităţi în viaţa lor de zi cu

zi, aici, în ţară, iar acest lucru

înseamnă un stat care să-i trateze pe

cetăţeni ca pe partenerii lui, nu ca pe

supuşi, o administraţie eficientă şi mai

puţin coruptă, servicii publice demne

de acest nume, autostrăzi, şosele, căi

ferate, un mediu natural mai curat, o

viaţă civilizată, pentru a putea judeca

mai bine, dacă merită să fie regretat

Ceauşescu, după 18 ani de

democraţie!

el un rost. La început părea că va

reuşi, poate chiar a construit imaginea

unui lider patriot şi nonconformist,

incomod pentru Moscova, însă ghidat

după ureche, deoarece uneori lua

decizii prea repede sau pe baza unui

calcul greşit. Cu oamenii lui s-a purtat

mai întâi bine, apoi, când au început

să nu-i mai iasă socotelile, se pare că

tot mai rău. Trăind anii obişnuiţi ai

vieţii unui copil sărac, după ce a fost

arestat de câteva ori, urmând un drum

sinuos, dar cu ţintă sigură în politică,

Ceauşescu a ajuns şef al statului, după

Congresul al 9-lea al PCR, iar la 47 de

ani, Ceauşescu era cel mai tânăr

conducător politic din Europa.

Atitudinea sa faţă de “Primăvara de la

Praga” pare a fi fost piatra de temelie a

unui soclu al puterii, pe care s-a

încropit bustul acelui personaj care

timp de aproape un sfert de secol a

ilustrat cum nu se poate mai bine

traiectoria măririi până la zeificare,

dar şi a decăderii până la demonizare!

Pentru că nu era nici supraom, dar

nici expresia paroxistică a

satanismului, cei care s-au aflat în

preajma lui apreciau că la mâncare nu

era pretenţios şi avea gusturi rustice,

că la 35 de ani a descoperit pasiunea

pentru filme, că fiind un mare fan

Kojak, se uita cu plăcere la filme

poliţiste americane, iar toate reşe-

dinţele lui, care împânzeau ţara, erau

dotate cu săli de proiecţie. Să reţinem

că în ultimii 10 ani din viaţă, a suferit

de diabet şi a devenit tot mai fricos, un

fel de bolnav “închipuit”, pentru că

din 1972, nu mai purta nici un articol

de îmbrăcăminte mai mult de o zi, şi

existau ateliere de croitorie ce produ-

ceau numai pentru el! În optica unor

cârcotaşi maliţioşi, Ceauşescu era

pedant şi obsedat de punctualitate,

datorită faptului că în fiecare

dimineaţă, la 8 fix, coloana de maşini

îl ducea la birou şi lua masa de prânz

la 13 fix! Pe cât de temut, linguşit şi

adulat, se poate spune că Ceauşescu

nu ieşea din cuvântul “savantei de

renume mondial”, dar şi tovarăşa de

viaţă se interesa mult de el, dacă a

mâncat, dacă are tot ce-i trebuie, dacă

e mulţumit, aşa cum aminteşte

venerabila Suzana Andreiaş, şefa

personalului de la reşedinţa din

Snagov a familiei Ceauşescu, aproape

trei decenii.

Fără a fi un “preşedinte jucător”,

lui Ceauşescu îi plăceau şahul,

biliardul şi voleiul, iar după versurile

pe care le invoca uneori pe la con-

grese, pare-se că citea cu pasiune

MAI ESTE REGRETAT CEAUªESCU,DUPÃ 18 ANI DE DEMOCRAÞIE?

prof. Vasile [email protected]


Dara [email protected]

Inspectori ºcolaridependenþi de net

Obsesia navigãrii pe internet i-acuprins ºi pe cei care se ocupã de

educaþia copiilor noºtri. Dupã cecurentul, considerat „trendy”, a

cuprins o parte a politicienilorgorjeni, acesta s-a extins ºi asupra

unora dintre inspectorii ºcolari.

Internetul a devenit o

obsesie pentru mulţi dintre

cei care conduc destinele

politice, administrative şi

chiar culturale, ale

judeţului. Mai marii s-au

lăsat purtaţi de pasiunea

pentru lumea virtuală,

pentru care au făcut chiar

pasiuni ascunse. Printre cei

care au un hobby din a

folosi internetul se numără

şi inspectori şcolari.

Unul dintre inspectorii

educativi, cu o viaţă

virtuală activă, este Ion

Elena. Formatorul de la

Inspectoratul Şcolar

Judeţean Gorj şi-a creat

pagină personală pe site-ul

„HI5”, de unde trimite

mesaje şi unde poate primi

scrisorele „electronice”, de

la cei înscrişi în reţea. Site-

ul, folosit de majoritatea

adolescenţilor şi

persoanelor care caută

parteneri pentru flirturi,

din ţară şi chiar din afară

este vizitat, aproape zilnic,

de Ion Elena. Inspectorul

are postată şi o fotografie,

la profil şi are în lista de

prieteni, cinci persoane.

Politicieni ºi ºefide instituþii,

internauþi convinºiLa ajutorul internetului a

apelat şi fostul şef al

Serviciului de Ambulanţă

Gorj, Nicolae Şerban, care s-

a „abonat” la un site de

matrimoniale, pentru a-şi

găsi „sufletul pereche”.

Moda creării de pagini

personale pe internet a

devenit tot mai folosită de

persoanele publice din Gorj,

care înţeleg să se folosească

de această modalitate,

pentru a-şi exprima

frustrările. Liderul PNL, Dan

Ilie Morega, şi-a făcut blog,

dorin să-şi evidenţieze

oarece calităţi politice

necunoscute.

Nici primarul Florin

Cârciumaru nu este străin de

arta navigatului pe internet.

Edilul are şi el o pagină

personală, în care răspunde

vizitatorilor.

Ca să nu se lase la prejos,

şeful democraţilor gorjeni,

Ionel Manţog şi-a creat şi el

pagină, după chipul şi

asemănarea celor ale

concurenţei politice.

Sechestru pe vilele rromilorRromii din cartierul

Meteor din Târgu-Jiu au de

achitat către municipalitate

taxe şi impozite în valoare

de patru miliarde lei vechi.

Directorul Direcţiei de

Venituri Publice din cadrul

Primăriei Târgu–Jiu,

Mariana Budulan, spune că

mereu au existat probleme

în ceea ce priveşte

recuperarea banilor

datoraţi statului de la

rromi. Din cauza sumelor

mari datorate unor familii

de rromi le-a fost pus

sechestru pe imobile,

acestea urmând a fi scoase

la vânzare pentru

recuperarea datoriilor.

Această măsură drastică a

început deja să aibă efect, o

familie de rromi plătind

jumătate din impozitele

datorate.

“Este puţin probabil să

vină cineva să investească

în locuinţele scoase la

vânzare de către noi, însă

astea sunt procedurile

legale. La o familie datoria

se ridică la 70 de milioane

de lei vechi, iar la o alta 40

de milioane. Am pus

sechestru, iar cea din urmă

familie şi-a achitat deja

jumătate din debit şi până

la sfârşitul anului avem

certitudinea din partea ei

că va ajunge la zi şi ca atare

sechestrul se va ridica”, a

spus Mariana Budulan.

Aceasta a făcut un apel

şi către cei care au un venit

pe membru de familie mai

mic de 440 lei să vină la

sediul direcţiei şi să obţină

o reducere a taxelor şi a

impozitelor cu 50% pentru

anul viitor.

“Cei care realizează

venituri sub nivelul

salariului mediu pentru

economie pot să vină să

depună dosarele în vederea

acordării de reducere la

taxe şi impozite. Deja am

început această acţiune,

dar numărul de dosare care

se depun este destul de

mic, doar 50 până acum. Şi

cei cu o vârstă mai

înaintată vor beneficia de

această reducere fără ca să

se mai prezinte cetăţeanul

personal la noi pentru că îi

avem deja în baza de date”,

a precizat Budulan.



S.C. CRISROX PROD S.R.L., produce şi montează

tâmplărie PVC DECEUNINCK echipată cu geam LOW-E şi

feronerie germană AUBI.

Profilele noastre germane ELITE (cinci camere) şi

EVEREST MAX (patru camere), sunt profile de înaltă

calitate întrucât s-au impus prin funcţionalitate, estetică şi

fiabilitate extrem de apreciate de către clienţii din lumea

întreagă, oferind o protecţie acustică de înalt nivel

tehnologic, o izolare termică optimă şi o deosebită

stabilitate mecanică.

Profilele sunt adecvate pentru cele mai diferite

domenii de utilizare şi nivele de exigenţă.

Acum şi dumneavoastră puteţi beneficia de calitatea

lor:

- începând de la un discount de 35% pentru profilele

ELITE (cinci camere).

- începând de la un discount de 40% pentru profilele

EVEREST MAX (patru camere).

- termen de execuţie şi montaj maxim 10 zile

- măsurătoarea, transportul şi montajul GRATUIT.

Târgu-Jiu, str.Victoriei, nr. 168.Tel: 0766404712;

0788169348Motru,

tel.: 0253/410135;0788194669;0744539981.

UN PROFILSERIOS


Frământări mari în PNL

Gorj după ce conducerea

organizaţiei a primit

recomandarea de a-şi da

demisia din funcţie după

rezultatul de la alegerile

europarlamentare.

Vicepreşedintele Gheorghe

Orzan a declarat că la finalul

Delegaţiei Permanente a

partidului, organizată

săptămâna trecută, Călin

Popescu Tăriceanu le-a

cerut celor care conduc

filialele ce nu au obţinut

peste 12% la alegeri să

demisioneze. Dan Ilie

Morega rămâne deocamdată

în funcţie, urmând ca zilele

următoare să se facă o

analiză şi abia apoi se va lua

o decizie dacă va mai

rămâne actuala conducere

sau va fi numită una

Morega rãmâne preºedintelePNL Gorj

Premii politiceConsiliul Judeţean Gorj a

anunţat săptămâna trecută

câştigătorii concursului cel

mai gospodar primar din

acest an. În total doisprezece

primării au fost premiate,

majoritatea provenind din

comune conduse de edili

PSD, sau zone unde s-au

obţinut rezultate bune la

alegerile europarlamentare

pentru social democraţi.

Primarii situaţi pe locul

întâi au câştigat 100.000 de

lei, cei de pe locul doi 70.000

de lei, iar cei de pe locul trei,

50.000 de lei. Pentru a nu

supăra pe nimeni, au fost

premiate câte patru comune

pentru fiecare poziţie a

topului. Pe locul 1 s-a situat:

Băleşti, Baia de Fier, Arcani

şi Leleşti; pe locul 2:

Ţânţăreni, Cruşeţ, Polovragi

şi Bustuchin; pe locul 3:

Drăguţeşti, Mătăsari, Crasna

şi Bengeşti. Primarii premiaţi

de conducerea PSD a

judeţului nu puteau fi decât

social democraţi , dar există

şi două excepţii: Marian

Rotaru, de la Leleşti, care

este independent şi pe care

toate partidele şi-l doresc

drept membru şi Ion

Modroiu, primarul comunei

Drăguţeşti de la PD, acolo

unde s-a obţinut un scor bun

pentru PSD la

europarlamentare.

Primarul democrat de la

Bâlteni este foarte supărat de

modul în care Consiliul

Judeţean a acordat premiile,

şi spune că au în mod

evident o conotaţie politică.

Vasile Vlăduleanu spune că

până acum o lună comuna

sa era nominalizată în

primele trei ale judeţului,

dar la final nu s-a ales cu nici

un premiu.

Primarul spera că

obţinând un premiu ar fi

putut să plătească salariile

angajaţilor. Nervos nevoie

mare primarul din Bâlteni a

ameninţat că va face

anticampanie Consiliului

Judeţean şi tuturor

politicienilor care nu s-au

sinchisit să calce de ani de

zile prin localitate.

“Premiile s-au acordat pe

criterii politice. Cu banii

aceştia puteam să dăm

salariile la angajaţii

primăriei, cred că vom face

o anticampanie Consiliului

Judeţean pentru că aşa ceva

nu este posibil” a precizat

Vlăduleanu.


interimară, deoarece nu a

obţinut decât 11,78%.

„Deocamdată

preşedintele Dan Ilie

Morega rămâne în

continuare, zilele următoare

se va face o analiză la

nivelul regiunii Oltenia şi

abia după aceea se va

finaliza într-un fel sau în

altul”, a precizat Orzan.

La Gorj sunt numai 22 de

sutimi până la procentul de

12% impus de conducerea

centrală a PNL, aşa că

rămâne de văzut dacă

conducerea PNL Gorj

trebuie să demisioneze sau

nu, mai spune Gheorghe

Orzan. Liberalii au obţinut

totuşi un procent mai bun

decât cel din 2004, spune

vicepreşedintele PNL Gorj

dar acest lucru nu exclude

posibilitatea ca Anul Nou să

aducă o nouă conducere la

filiala judeţeană.

„La noi la Gorj sunt doar

22 de sutimi diferenţă faţă

de 12% şi având în vedere

că în 2004 s-a obţinut 9%

avem o creştere spre

deosebire de alte judeţe

care au scăzut. În politică se

pot întâmpla multe de pe o

zi pe alta dar o măsură de

schimbare ar destabiliza

PNL-ul pentru că este vorba

de 20 de organizaţii la nivel

naţional”, a mai declarat

vicepreşedintele Gheorghe

Orzan.



Manþog cãtre conducerea SNLO:

Bã, tembelilor, de ce nu aþi trecut pela tribunal sã vedeþi ce se întâmplãcu societatea pe care o conduceþi

Preşedintelui PD Gorj,

Ionel Manţog, a catalogat

Consiliu Judeţean Gorj

drept un prost gospodar

având în vedere că acesta a

hotărât înstrăinarea Casei

Tineretului din Târgu-Jiu.

În opinia lui Manţog,

imobilul este unul dintre

cele mai reprezentative ale

judeţului, iar consiliul nu a

făcut nimic pentru a deveni

proprietarul acestuia. Mai

rău decât atât este însă faptul

că nu se ştie pe mâna cui va

ajunge Casa Tineretului şi ce

se va alege până la urmă de

ea.

“Atitudinea Consiliului

Judeţean a fost una - din

punctul meu de vedere - a

unui prost gospodar, a cuiva

care este dezinteresat ca

lucrurile să meargă bine.

Timp de şapte ani de zile nu

s-a comportat ca un adevărat

proprietar, nu a făcut nimic

ca să devină şi posesorul

acestui imobil, iar acum îl

scoate din proprietate şi îl dă

cui?, a precizat Ionel Manţog.

Dacă în privinţa Casei

Tineretului, Manţog mai are

încă întrebări fără răspuns,

despre preluarea de către

BNP Consult a 65% din

acţiunile SNLO, acesta spune

că era un lucru previzibil şi

se aştepta la o asemenea

manevră.

Cu câteva luni în urmă,

conducerea liberală a SNLO

a contractat o casă de

avocatură care să se ocupe

de problemele juridice ale

societăţii, dar, spune Manţog,

aceasta n-a fost consultată

nici măcar la nivel

informativ în problema

acţiunilor.

“Noi am făcut tot ce se

putea face cât am fost la

SNLO. Am văzut acum că

spun ăştia de la SNLO că

societatea nu a fost parte în

proces şi de aia nu au ştiut

ce urmează să se facă. Bă,

tembelilor, păi SNLO nu a

fost parte în proces, dar dacă

acţiunea era în desfăşurare,

de ce nu aţi trecut pe la

tribunal să vedeţi măcar ce

se întâmplă cu societatea pe

care o conduceţi”!, a spus

Manţog. Preşedintele PD

crede că această situaţia a

pornit odată cu

reorganizarea fostei

Companii a Lignitului,

reorganizare la care, la

momentul respectiv s-a

opus. Cu toate acestea

Manţog spune că toată

treaba acesta cu acţiunile nu

va merge ca pe roate pentru

„băieţii deştepţi”.

“Toate au plecat de la

reorganizarea fostei CNLO,

la care, dacă vă mai aduceţi

aminte, unii ne-am opus.

Am făcut tot ce s-a putut

face, dar după aceea, după

ce am fost înlăturaţi, s-au

făcut o groază de mutări şi

s-a întors SNLO-ul pe dos,

ia Lupoaia, dă Lupoaia, ba

transformăm în acţiuni, ba

că nu şi tot aşa. Aş vrea să

îmi răspundă şi mie acuma

Răuţ de ce tot insista să se

transforme în acţiuni

creanţele de la CE Turceni?

Mai mult, acţiunile astea de

la SNLO nu se vor duce

aşa, unde vor unii şi alţii. Şi

ca să fie clar, în spatele

BNP nu e nici Manţog, nici

Berceanu şi nici PD-ul, a

spus Ionel Manţog.

Vicepreşedintele PSD Gorj,

Vasile Popeangă, s-a declarat

total nemulţumit de reacţia

conducerii Societăţii Naţionale

a Lignitului Oltenia după ce 65%

din acţiunile acesteia au ajuns

în posesia lichidatorul

Întreprinderii de Închidere şi

Conservare a Minelor, BNP

Consult Craiova.

Vicepreşedintele pesediştilor

gorjeni a spus că îl înspăimântă

declaraţiile celor din fruntea

Popeangã: Conducerea SNLO e iresponsabilãSNLO care spun că nu au ştiut

nimic, precizând că asta dă

dovadă de iresponsabilitate.

“Este o dovadă clară de lipsă

totală de responsabilitate a celor

care conduc unitatea respectivă.

Nu e suficient să fii membru de

partid ca să conduci SNLO. Pot

spune că mă înspăimântă

declaraţiile conducerii, care

spune că s-a trezit în faţa faptului

împlinit. E inadmisibil! Ştiu că

Ministerul Economiei şi

Finanţelor e condus de un poet

aşa că nu mă miră faptul că au

spus că e drumul lung de la

Bucureşti până la Târgu Jiu. Ce

este mai rău e că nu am văzut

reacţii nici la nivelul partidelor

politice”, susţine Popeangă.

Acesta este de părere că dacă

situaţia va rămâne în acest fel

ne putem aştepta la ce e mai

rău, deoarece acţiunile ar putea

fi vândute iar jumătate din

locurile de muncă din minerit

ar putea dispărea.

“Situaţia se va înrăutăţi

destul de mult în perioada

următoare. Dacă cei cu

răspunderi la nivelul judeţului

nu se vor mobiliza, Gorj-ul va

avea de suferit din punct de

vedere economic. Aştept

reacţia unor instituţii abilitate

ale statului faţă de ceea ce se

întâmplă la nivelul judeţului

Gorj”, a mai declarat Vasile

Popeangă.

singur împotriva tuturor de gorj · probleme sociale, se află nu mai puţin de şapte lăcaşe de...

Documents