singur împotriva tuturor de gorj · si alte 2 prime de stabilitate la nivelul salariului de baza....
TRANSCRIPT
CMYK
ScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalSingur împotriva tuturor
• Anul V•Numarul 232 (303) • 6 - 12 martie • 12 pagini• 90 bani (9000 lei) • Apare vineride Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorj
Coiculescu, prins înflagrant luând mitã
O minorã aabandonatºcoala ºi aplecat în Greciala iubitul sãu
Judecãtorul Marin,deconspirat cafiind colaboratoral fostei Securitãþi
p a g
3
p a g
9
Scandal de Gorj6 martie2
SCANDAL DE GORJ
Responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilor
publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004
DirectorDirectorDirectorDirectorDirector
Redactor ºefRedactor ºefRedactor ºefRedactor ºefRedactor ºef
TTTTTehnoredactareehnoredactareehnoredactareehnoredactareehnoredactareClaudiu RadaClaudiu RadaClaudiu RadaClaudiu RadaClaudiu Rada
RedactoriRedactoriRedactoriRedactoriRedactori
wwwwwwwwwwwwwww.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro
Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Calea EroilorCalea EroilorCalea EroilorCalea EroilorCalea Eroilor - - - - - Hotel GorjHotel GorjHotel GorjHotel GorjHotel Gorj, , , , , et.1et.1et.1et.1et.11, cam 11, cam 11, cam 11, cam 11, cam 1101-1101-1101-1101-1101-1102102102102102TTTTTel: 0el: 0el: 0el: 0el: 02222253-53-53-53-53-222010222010222010222010222010; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]
ISSN1584-2630
Adrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian [email protected]
Mihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai [email protected]
Daniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel [email protected]
Neli MateiNeli MateiNeli MateiNeli MateiNeli [email protected]
Claudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu [email protected]
Tiparul executat de SilPacino Râmnicu Vâlcea
Claudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu [email protected]
Sunt din ce în ce mai convins cã dacã vrei sã ai dreptul la oºansã de supravieþuire atunci când te îmbolnãveºti trebuie sãpleci cât mai departe de Târgu-Jiu ºi sã-þi cauþi sãnãtatea într-un oraº în care mai sunt ºi medici care n-au uitat cum sediagnosticheazã, se îngrijeºte ºi se însãnãtoºeºte un pacient.Pentru mine spitalele gorjene au devenit niºte lagãre deexterminare legale iar teoria mea este susþinutã de zeci decazuri de malpraxis, unele apãrute în presã iar altele desprecare nu auzi decât pe la colþuri sau prin centrele derecuperare unde victimele unor medici incompetenþi se luptãani de zile, deseori fãrã ºansã, sã devinã cât de cât oameninormali.
Copii care mor la naºtere deºi mamele lor au avut o sarcinãnormalã iar ei au fost sãnãtoºi pânã a nu intra în contact cumedicii, tinere moarte pentru cã doctorii lucreazã în cabineteparticulare insalubre, mame moarte cu tot cu fãt, bolnavidiagnosticaþi greºit ºi schilodiþi din aceastã cauzã – asta erealitatea medicalã gorjeanã.
O cunoaºtem toþi ºi pe toþi ne oripileazã, dar asta nuînseamnã cã cineva face ceva ca lucrurile sã se schimbe înbine. Cazurile de malpraxis ajung pe bandã rulantã laColegiul Medicilor, dar n-am auzit ca vreun medic sã înfundepuºcãria pentru cã ºi-a omorât pacientul. Sunt sancþionaþi cucâteva luni de suspendare sau cu niºte amenzi administrativeºi se întorc la muncã la fel de incompetenþi ºi neglijenþi înaºteptarea noilor victime.
Doctorul Diþescu, cel din cauza cãruia o gravidã a muritrecent, dupã ce fãtul îi decedase în pântec, nu este la primasa victimã. În urmã cu câþiva ani un copil a murit din cauzasa. Tatãl înnebunit de durere a cerut ajutorul presei ºi alColegiului Medicilor pentru ca Diþescu sã plãteascã pentruceea ce a fãcut. Doar presa i-a ascultat necazul ºi a scris,Colegiul Medicilor s-a fãcut cã ancheteazã cazul ºi l-a lãsatpe doctor sã-ºi vadã de ale lui. Poate dacã atunci acest medicpãrãsea sistemul femeia care a murit acum câteva zile ar fitrãit ºi acum bucurându-se de bebeluºul sãu. Dar corb la corbnu-ºi scoate ochii, nu-i aºa?
Culmea este cã deseori bolnavii îºi ºi plãtesc moartea înbani, pentru cã mai toatã lumea recompenseazã prestaþiilemedicului, deºi el e remunerat de stat ca sã te îngrijeascã.Aºa cã ajungi în Ceruri lãsându-þi familia falitã dupã ce aîncercat sã-þi salveze viaþa dând ºi ultimul bãnuþ mediculuicare te îngrijeºte sperând astfel cã-ºi dã mai mult silinþa. Demulte ori însã sunt doar speranþe deºarte, dar nu poþi facealtfel pentru cã medicul e stãpânul absolut al vieþii tale dinmomentul în care ajungi pe patul de spital ºi nu funcþioneazãfãrã „atenþii”.
Cu ceva vreme în urmã am vãzut într-un spital o scenãºocantã: un bãtrân sãrac cu o arsurã cumplitã la mâna stângãse ruga aproape plângând de orice cadru medical întâlnit pehol, fie cã era de la secþia unde era internat fie cã nu, sã-i deaun calmant cã nu mai poate suporta durerile. A fost ignorat defiecare în parte ºi chiar repezit de câte o asistentã enervatãcã un sãrãntoc îi solicitã serviciile pentru care de altfel plãtimfiecare în parte lunar. Astfel de scene se întâlnesc la tot pasulatât în spitalele noastre, cât ºi în altele. Existã vreo soluþiepentru eliminarea cruzimii ºi incompetenþei de care daudovadã medicii de ceva vreme încoace? Nu atâta timp câtdoctorii ai cãror pacienþi mor din cauza lor, sau cei care nu-ºifac meseria fãrã sã fie mituiþi nu sunt înlãturaþi din sistem.
Medici exterminatori
Personalul dinsistemul sanitar îsiva pastra locurilede munca sidrepturile salariale
Ion Bazac, ministrul Sanatatii a
participat astazi, la sedinta
Consiliului National al Federatiei
Sanitas, informeaza un comunicat de
presa al Ministerului Sanatatii, remis
Informatia.ro (AMOS News).
Dupa întâlnire, ministrul Sanatatii
a afirmat ca, asa cum a promis,
acordul semnat anul trecut de
sindicate si Ministerul Sanatatii va
ramâne valabil.
Dr. Ion Bazac i-a informat însa pe
reprezentantii Federatiei Sanitas ca
numai dupa 15 aprilie a.c., când se
vor cunoaste rezultatele evaluarii
situatiei financiare a sistemului si a
României se va decide în ce termeni
s-ar putea majora veniturile salariale
ale personalului din sistem.
Personalul din sistemul sanitar
primeste acum, pe lânga salariul de
baza, sporul de vechime, sporul de
preventie de 11%, sporurile
diferentiate în functie de specialitate
si alte 2 prime de stabilitate la
nivelul salariului de baza.
„Am avut astazi o discutie
transparenta cu reprezentantii celor
41 filiale Sanitas din tara în care le-
am prezentat prioritatile Ministerului
Sanatatii, dar si problemele
macroeconomice cu care se
confrunta Guvernul României în
prezent. Am convenit cu partenerii
nostri sociali ca numai împreuna
vom putea rezolva problemele
existente la nivelul sistemului. Le-am
promis ca ne vom întâlni lunar
pentru a putea sa ne informam
reciproc despre discutiile si deciziile
luate”, a declarat ministrul Sanatatii,
Ion Bazac.
Închiriez spaþii pentru activitãþiÎnchiriez spaþii pentru activitãþiÎnchiriez spaþii pentru activitãþiÎnchiriez spaþii pentru activitãþiÎnchiriez spaþii pentru activitãþicomerciale, de producþie ºi altelecomerciale, de producþie ºi altelecomerciale, de producþie ºi altelecomerciale, de producþie ºi altelecomerciale, de producþie ºi alteleîn imobil situat în Târgu Jiu, strîn imobil situat în Târgu Jiu, strîn imobil situat în Târgu Jiu, strîn imobil situat în Târgu Jiu, strîn imobil situat în Târgu Jiu, str.....
9 Mai, nr9 Mai, nr9 Mai, nr9 Mai, nr9 Mai, nr. 25. T. 25. T. 25. T. 25. T. 25. Telefon: 0744/elefon: 0744/elefon: 0744/elefon: 0744/elefon: 0744/641.897 sau 0253/219.472641.897 sau 0253/219.472641.897 sau 0253/219.472641.897 sau 0253/219.472641.897 sau 0253/219.472
Scandal de Gorj6 martie 3
Adrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian [email protected]
Judecãtorul Marin, deconspirat cafiind colaborator al fostei Securitãþi
Consiliul Naţional de
Studiere a Arhivelor
Securităţii (CNSAS) a cerut
instanţei Curţii de Apel
Bucureşti să constate
calitatea de colaborator al
fostei Securităţii a
judecătorului Ion Marin din
cadrul Tribunalului Gorj
Magistratul a fost
deconspirat la finele anului
trecut dar, potrivit noii legi a
CNSAS, verdictul de
colaborare sau de lucrător al
Securităţii este dat de
instanţă. Consiliul Naţional
de Studiere a Arhivelor
Securităţii a cercetat dosarul
şi a adunat probele în cazul
judecătorului Marin, acestea
fiind deja trimise la Curtea
de Apel Bucureşti, instanţa
urmând să judece acţiunea
în constatare şi să dea un
verdict privind calitatea şi
raporturile de colaborare ale
magistratului cu fosta
Securitate.
Unele surse afirmă că
judecătorul Ion Marin a fost
racolat în anii ’80 de către
fostul ofiţer al Securităţii Ion
Păducel, fost consilier
judeţean PRM în perioada
2004-2008, în prezent
profesor universitar la
Universitatea „Titu
Maiorescu” din Tg-Jiu.
Magistratul Ion Marin,
care este şi reprezentant al
instanţei gorjene în relaţiile
cu mass-media, a declarat că
CNSAS nu i-a comunicat
nimic în acest sens deşi,
conform legii, acest lucru
trebuia să se întâmple
imediat după ce instituţiei i
s-a solicitat, de către
Consiliul Superior al
Magistraturii, verificarea
dosarului său. „Nu ştiu nimic
despre acest demers al
CNSAS. Îl cunosc pe domnul
Păducel dar nu poate fi
vorba despre o colaborare în
trecut pe această temă”, a
conchis judecătorul.
Preşedintele CNSAS,
Ladislau Csendes, a declarat
pentru presa centrală că în
cursul anului 2008, la
solicitarea CSM, Consiliul a
făcut un număr mare de
verificări şi a trimis mai
mulţi judecători în instanţă.
„Avem în acest moment 29
de cazuri care sunt pe rol la
diferite instanţe”, a precizat
Csendes. El a susţinut ca nici
un astfel de magistrat nu ar
trebui să îşi mai desfăşoare
activitatea până la
clarificarea situaţiei. Uniunea
Judecătorilor din România
este mult mai radicală în
această privinţă susţinând că
magistraţii turnători ar trebui
excluşi din magistratură.
Până la urmă, magistraţii
care sunt deconspiraţi ca
fiind colaboratori sau
lucrători ai fostei Securităţi
nu riscă nicio sancţiune
penală sau disciplinară,
potrivit legii CNSAS, fiind
vorba doar de o sancţiune
morală. Îşi pot pierde doar
funcţia de conducere, în
cazul celor care conduc
secţii de judecată sau de
procurori, pe baza unei
decizii luate de CSM.
Justiþie la minutLa TLa TLa TLa TLa Tribunalul Gorj, prostia s-a cununat curibunalul Gorj, prostia s-a cununat curibunalul Gorj, prostia s-a cununat curibunalul Gorj, prostia s-a cununat curibunalul Gorj, prostia s-a cununat cu
incompetenþa, iar amândouã au dat buluc pesteincompetenþa, iar amândouã au dat buluc pesteincompetenþa, iar amândouã au dat buluc pesteincompetenþa, iar amândouã au dat buluc pesteincompetenþa, iar amândouã au dat buluc pesteun judecãtor de la Secþia Contenciosun judecãtor de la Secþia Contenciosun judecãtor de la Secþia Contenciosun judecãtor de la Secþia Contenciosun judecãtor de la Secþia Contencios
administrativ ºi fiscal, victimã le-a cãzut chiaradministrativ ºi fiscal, victimã le-a cãzut chiaradministrativ ºi fiscal, victimã le-a cãzut chiaradministrativ ºi fiscal, victimã le-a cãzut chiaradministrativ ºi fiscal, victimã le-a cãzut chiarlegea 544/2001, dar ºi justiþiabilii care au avutlegea 544/2001, dar ºi justiþiabilii care au avutlegea 544/2001, dar ºi justiþiabilii care au avutlegea 544/2001, dar ºi justiþiabilii care au avutlegea 544/2001, dar ºi justiþiabilii care au avut
ghinionul sã-l întâlneascã pe “Nepriceputeanu”ghinionul sã-l întâlneascã pe “Nepriceputeanu”ghinionul sã-l întâlneascã pe “Nepriceputeanu”ghinionul sã-l întâlneascã pe “Nepriceputeanu”ghinionul sã-l întâlneascã pe “Nepriceputeanu”în rolul celui care împarte dreptatea.în rolul celui care împarte dreptatea.în rolul celui care împarte dreptatea.în rolul celui care împarte dreptatea.în rolul celui care împarte dreptatea.
Judecãtorul „fulger”Judecãtorul „fulger”Judecãtorul „fulger”Judecãtorul „fulger”Judecãtorul „fulger”Magistratul Remus
Ionescu, de la Tribunalul
Gorj, a fost însărcinat de
către calculator să judece o
cauză privind refuzul unei
instituţii de a comunica
unele informaţii de interes
public. Misiunea s-a dovedit
a fi extrem de grea pentru un
judecător mediocru, de
provincie, transferat la
tribunal abia în decembrie
anul trecut, după ce ani de-a
rândul a picat concursurile
organizate de Consiliul
Superior al Magistraturii
pentru ocuparea unor funcţii
de conducere la instanţele
gorjene, notele sale
nedepăşind niciodată pragul
de 7 şi un pic.
Cu toate astea,
judecătorul a încercat să
demonstreze, la primul
termen de judecată, că
instituţiile statului sunt
capabile să aplice legea (!?)
într-un timp record.
Conducerea instituţiei va
trebui să-l premieze acum pe
magistratul Ionescu, profesor
în dreptul mediului la una
din universităţile locale, în
timpul său liber, dar preţios,
judecător la Secţia de
contencios administrativ a
Tribunalului, pentru
aplicarea legilor fizicii în
justiţie. Mai exact, pe data de
6 februarie a.c., magistratul
Ionescu a reuşit să doboare
orice record în materie: 36
de dosare judecate în...40 de
minute, adică de la ora 9.00
până la 9.40 când sala de
judecată era deja închisă.
Probabil, Ionescu a calculat
distanţa pe care o avea de
parcurs până acolo unde
avea oarece treabă după
şedinţa de judecată, în
funcţie de viteza cu care va
parcurge dosarele şi timpul
alocat acestei operaţiuni, aşa
că a aplicat procedura „pe
repede înainte”,
necunoscută până acum în
contencios administrativ.
Conducerea instituţiei
trebuie s-o ia în calcul
pentru premiere şi pe
grefiera de şedinţă care a
terminat cu bine procedura
de prezenţă, respectiv de
citare pentru termenul
următor, în timp record,
reuşind să ţină pasul cu
judecătorul vitezoman.
La cel de-al doilea termen,
Ionescu a dovedit că are
multe necunoscute în
meseria sa şi mai ales privind
legea 544/2001 şi a respins
cererea prin care reclamantul
solicita instanţei să oblige
instituţia să furnizeze
informaţiile de interes public
solicitate. Motivele nu le ştim
încă dar, probabil,
judecătorul s-a gândit (!) că
ziariştii sunt prea curioşi şi ar
fi cazul să le mai taie puţin
din elanul iscoditor. În
noianul de necunoscute al
judecătorului prevederea
legii precum că accesul
mijloacelor de informare în
masă la informaţiile de
interes public este garantat
nici nu mai contează.
Aşadar, ne putem întreba,
că oricum nu ne va
răspunde nimeni, care este
calitatea actului de justiţie la
Tribunalul Gorj dacă
judecarea cauzelor se face la
foc automat şi cu încălcarea
evidentă a legii?
Adrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian [email protected]
Scandal de Gorj6 martie4
Presacu muciipe piept
„Corupţia şi sprijinitorii
săi…din presă” e titlul unui
material care nu spune nimic
la prima vedere însă,
articolul cu pricina, publicat
în 13 octombrie 2004 de
Cosmin Pigui, în ziarul pe
care-l conduce, recitit după
mai bine de patru ani, spune
multe.
Pigui îi înfiera, la vremea
respectivă, pe toţi ziariştii
care ridicau pixul împotriva
lui Clement Mocanu,
numindu-i sprijinitori ai
corupţiei. Erau osândiţi
public toţi ziariştii care „au
acceptat să facă jocurile
unor grupuri de interese ce
au tente apropiate de cele
mafiote, în acest joc fiind
implicaţi angajaţi din presă
mai slabi la minte, corupţi
sau proprietari de presă
subordonaţi sau datori unor
persoane importante de la
nivelul judeţului” şi erau
chiar nominalizaţi câţiva
dintre aceştia sau instituţii
de presă. Uitându-ne acum
în bătătura aşa zişilor
sprijinitori ai corupţiei nu
prea avem ce să vedem, pe
când, în cea a justiţiarului
presei gorjene, de la
pensiunea sa de la Runcu, a
crescut brusc o cultură de
termopane, una de
„pătrunjel” din bugetul
public şi una de Toyota. Că
tot veni vorba despre casa
de la Runcu, este una şi
aceeaşi cu cea a escrocului
Clement Mocanu
binefăcătorul lui Pigui,
personaj cu care ziaristul a
fost, la un moment dat,
partener de afaceri şi de pe
urma căruia s-a ales cu
imobilul aflat în vecinătatea
proprietăţii „duşmanului”
Mischie. De altfel, ziarul lui
Pigui oferă în aceste zile,
drept premiu la un concurs,
un weekend de vis la o
pensiune de lux, adică la
fosta proprietate a lui
Mocanu, în care locuieşte
ziaristul. Deci, până la urmă,
cine a făcut jocurile
grupurilor de interese,
ziariştii blamaţi public sau
chiar acuzatorul Pigui?
Şi ar mai fi ceva, legat de
acelaşi articol…atunci:
“prefectul Mugurel
Surupăceanu care
furnizează informaţii
incomplete despre Mocanu,
doar pentru a-l denigra pe
Toni Mihail Greblă, motivul
fiind apropiata revenire a
acestuia pe scaunul de
prefect şi înlăturarea lui
Surupaceanu. (…) Interesul
este doar acela de a-l
demola pe comandantul
Poliţiei, Constantin
Nicolescu, şi de a împiedica
o eventuală revenire a lui
Greblă ca prefect.
De altfel avem suficiente
dovezi cu privire la
presiunile exercitate de
prefect asupra primului
procuror ca acesta să pună
beţe în roate anchetelor ce-i
privesc pe Udroiu şi
Mischie, mai ales că
dosarele sunt groase şi
concludente.” Despre acele
probe n-am mai auzit nimic
în cei patru ani în ziarul lui
Pigui însă, acum:
„Deputatul Surupăceanu
cere graţierea bătrânului
condamnat la puşcărie” şi
alte articole care-l pupă
duios în cur pe proaspătul
parlamentar penal. De
astfel de pupături a avut
parte penalul PSD-ist şi în
campania electorală, deşi
era şi este cercetat de DNA
în două dosare privind
comiterea unor fapte de
corupţie. Cum e cu
sprijinitorii din presă ai
corupţilor vom mai povesti
şi în numerele viitoare.
Purinel Peştişanu
Procedura de restituire a diferenteiprivind taxa auto a intrat in vigoare
Procedura de restituire a
diferentei dintre taxa pe
poluare auto triplata,
valabila în perioada 15
decembrie 2008-19 februarie
2009, si cea aplicata între 1
iulie si 15 decembrie 2008 a
fost aprobata printr-un ordin
al ministrilor Finantelor si
Mediului, Gheorghe Pogea,
respectiv Nicolae Nemirschi.
Ordinul publicat joi în
Monitorul Oficial prevede ca
stabilirea diferentei de taxa
pe poluare de returnat se
face, prin decizie de
restituire, de catre organul
fiscal de care apartine
contribuabilul.
Conform legii, termenul
de solutionare a cererilor de
restituire a sumelor cuvenite
solicitantilor este de 45 de
zile de la data înregistrarii
solicitarii la organul fiscal
competent. În cazul în care
acest termen este depasit,
contribuabilii au dreptul la
dobânda din ziua urmatoare
expirarii termenului legal de
solutionare. Dobânzile vor fi
suportate din bugetul
Fondului pentru Mediu.
Cererea de restituire
trebuie sa fie însotita de
cartea de identitate a
vehiculului, certificatul de
înmatriculare, ambele în
original si copie, precum si
de chitanta, ordinul de plata
sau extrasul de cont care sa
ateste plata taxei triplate. În
cazul autovehiculelor în
leasing, la cererea de
restituire trebuie anexate
documentele mentionate în
copii conforme cu originalul,
pe baza propriei declaratii.
În cazul autovehiculelor
rulate achizitionate din alte
state, solicitantul va depune,
în original si copie, un
document din care sa rezulte
data primei înmatriculari.
De restituirea diferentei
dintre taxa auto valabila
între 15 decembrie 2008 si 19
februarie 2009 si cea aplicata
între 1 iulie si 15 decembrie
2008 vor putea beneficia
persoanele care au
achizitionat autovehiculele
înainte de 15 decembrie,
înmatriculate dupa aceasta
data.
Pentru a dovedi acest
lucru, pe lânga documentele
amintite, cei care vor solicita
restituirea diferentei de taxa
vor trebui sa prezinte si acte
din care sa reiasa ca au
achizitionat masina înainte
de 15 decembrie 2008.
Mediafax
Scandal de Gorj6 martie 5
Primarul Iordache ilegal non-stopÎn oraºul TÎn oraºul TÎn oraºul TÎn oraºul TÎn oraºul Turceni, devenit „imperiulurceni, devenit „imperiulurceni, devenit „imperiulurceni, devenit „imperiulurceni, devenit „imperiulIordache” dupã ce oamenii au avutIordache” dupã ce oamenii au avutIordache” dupã ce oamenii au avutIordache” dupã ce oamenii au avutIordache” dupã ce oamenii au avut
proasta inspiraþie de a-l alege edil peproasta inspiraþie de a-l alege edil peproasta inspiraþie de a-l alege edil peproasta inspiraþie de a-l alege edil peproasta inspiraþie de a-l alege edil peomul de afaceri Ion Iordache, lucrurileomul de afaceri Ion Iordache, lucrurileomul de afaceri Ion Iordache, lucrurileomul de afaceri Ion Iordache, lucrurileomul de afaceri Ion Iordache, lucrurile
continuã sã meargã alandala ultimacontinuã sã meargã alandala ultimacontinuã sã meargã alandala ultimacontinuã sã meargã alandala ultimacontinuã sã meargã alandala ultimagãselniþã a administraþiei locale fiindgãselniþã a administraþiei locale fiindgãselniþã a administraþiei locale fiindgãselniþã a administraþiei locale fiindgãselniþã a administraþiei locale fiind
constituirea unei asociaþii de proprietariconstituirea unei asociaþii de proprietariconstituirea unei asociaþii de proprietariconstituirea unei asociaþii de proprietariconstituirea unei asociaþii de proprietaricare urmeazã sã se ocupe de serviciilecare urmeazã sã se ocupe de serviciilecare urmeazã sã se ocupe de serviciilecare urmeazã sã se ocupe de serviciilecare urmeazã sã se ocupe de serviciile
furnizate localnicilorfurnizate localnicilorfurnizate localnicilorfurnizate localnicilorfurnizate localnicilor. O decizie lãudabilã. O decizie lãudabilã. O decizie lãudabilã. O decizie lãudabilã. O decizie lãudabilãa primãriei dacã asociaþia n-ar fi fosta primãriei dacã asociaþia n-ar fi fosta primãriei dacã asociaþia n-ar fi fosta primãriei dacã asociaþia n-ar fi fosta primãriei dacã asociaþia n-ar fi fost
înfiinþatã folosindu-se semnãturi false ºiînfiinþatã folosindu-se semnãturi false ºiînfiinþatã folosindu-se semnãturi false ºiînfiinþatã folosindu-se semnãturi false ºiînfiinþatã folosindu-se semnãturi false ºidacã în Tdacã în Tdacã în Tdacã în Tdacã în Turceni ar exista într-adevãrurceni ar exista într-adevãrurceni ar exista într-adevãrurceni ar exista într-adevãrurceni ar exista într-adevãrserviciile publice oferite cetãþenilorserviciile publice oferite cetãþenilorserviciile publice oferite cetãþenilorserviciile publice oferite cetãþenilorserviciile publice oferite cetãþenilor.....
Fals în constituireaFals în constituireaFals în constituireaFals în constituireaFals în constituireaasociaþiei deasociaþiei deasociaþiei deasociaþiei deasociaþiei de
proprietariproprietariproprietariproprietariproprietariRecent în Turceni a fost
înfiinţată o asociaţie de
proprietari care teoretic ar
trebui să reprezinte
interesele deţinătorilor de
locuinţe din localitate, însă
oamenii spun că a fost creată
doar pentru a satisface o
promisiune făcută în
campania electorală de către
primarul Iordache unui
individ, Tiberiu Sterian, care
a pus umărul la succesul său
în alegeri. Pe atunci viitorul
primar i-a promis că-l va
răsplăti cu funcţia de
preşedinte al asociaţiei de
proprietari, iar acum a venit
vremea să se ţină de cuvânt.
Constituirea unei asociaţii
de proprietari nu este însă
tocmai pe gustul cetăţenilor
pentru că serviciile publice,
inexistente şi până acum, vor
fi preluate de asociaţie care
nu va aduce nicio
îmbunătăţire acestora, ci
doar plata salariului
preşedintelui Sterian care va
fi suportată de către
proprietarii apartamentelor
din cele câteva blocuri din
Turceni.
Ştiind că este vorba de un
subiect delicat, având în
vedere că toată iarna în oraş
n-a existat pic de căldură
pentru că serviciul public n-a
catadicsit să încheie contract
de furnizare a agentului
termic cu Complexul
Energetic Turceni,
reprezentanţii acestuia nu au
strâns decât câteva
semnături de la localnici
pentru a primi acordul
majorităţii proprietarilor de
apartamente pentru
constituirea asociaţiei restul
falsificându-le de pe nişte
tabele deja semnate pe care
primarul le deţinea din
campania electorală. Atunci,
pentru a îndulci electoratul,
firma primarul Iordache,
Ydail Construct, a strâns
semnături de la oameni
pentru a-i permite să
zugrăvească câteva scări de
bloc.
Acum o parte din acele
semnături au fost refolosite
iar asociaţia s-a putut
constitui fără probleme,
numai că există deja
cetăţeni nemulţumiţi, unii
dintre ei reclamând chiar la
poliţie falsul comis. Cazul a
ajuns la Poliţia Turceni dar
nu se află încă în cercetare
fiind trimis pentru
înregistrare la Parchetul de
pe lângă Judecătoria Târgu-
Jiu, urmând ca după aceea
să se reîntoarcă la poliţie
pentru verificări.
Între timp, şeful
serviciului public,
Ungureanu, cel care s-a
ales cu plângere penală
pentru fals din partea
cetăţenilor nemulţumiţi, se
arată la fel de indiferent
faţă de problemă, aşa cum
s-a arătat şi faţă de
confortul localnicilor. El a
declarat doar că: „ Oamenii
au venit cu tabele cu
semnături şi s-a înfiinţat
asociaţia, serviciul public
încheind contract cu
aceasta începând cu luna
martie. Dacă în tabelele
oamenilor există semnături
false, atunci cine le-a făcut
să răspundă pentru ele”.
În privinţa faptului că
oraşul n-a avut toată iarna
căldură îngheţând până şi
WC-urile din case, şeful
serviciului public a declarat
că a făcut ceea ce trebuia ca
oamenilor să le fie cald:
„Atunci când a fost ger am
anunţat prin reţeaua de
cablu să închidă uşile la
scările blocurilor şi
aerisirile de la subsolul
acestora”.
Primãria TPrimãria TPrimãria TPrimãria TPrimãria Turceniurceniurceniurceniurcenitace mâlctace mâlctace mâlctace mâlctace mâlc
Cu primarul Ion Iordache
la cârmă întreaga administra-
ţie locală debordează de
aceeaşi indiferenţă ca şi a
şefului serviciului public
neluând în calcul nici un
factor extern care le-ar putea
perturba activitatea ce are
drept scop doar satisfacerea
intereselor personale.
În luna ianuarie redacţia
noastră a solicitat Primăriei
Turceni, în baza Legii 544/
2001 cu privire la informaţiile
de interes public, punerea la
dispoziţie a contractelor
încheiate, în 2008, de către
fosta firma a primarului cu
primăria pentru reabilitarea
unor străzi din Turceni, şi
pentru execuţia patinoarului
din oraş, dar şi cu privire la
achiziţionarea cadourilor
pentru sărbătorile de iarnă
cât şi informaţii despre
angajările făcute la primărie
în perioada iunie-decembrie
anul trecut. Solicitarea
noastră a rămas fără răspuns
până în prezent, motiv
pentru care Primăria Turceni
a fost acţionată în judecată,
în contencios administrativ,
pentru ca magistraţii să o
oblige să ne pună la
dispoziţie informaţiile pe
care le-ar fi putut da de bună
voie. Probabil că ni le-ar fi şi
dat dacă acestea nu ar fi
dovada clară a măgăriilor al
căror promotor este
primarul Iordache.
Oricum primarul Ion
Iordache este obişnuit cu
sălile de judecată încă din
2004 când a fost protagonistul
unui proces din cauza unui
accident rutier în urma
căruia a fost acuzat de
vătămare corporală din
culpă. Deşi în 2005 dosarul a
ajuns la Parchetul de pe lângă
Judecătoria Târgu-
Cărbuneşti, Iordache a scăpat
basma curată procurorii
scoţându-l de sub urmărire
penală probabil pentru că a
cumpărat iertarea victimei cu
bani grei.
Daniel Dumitriu
Localnic TLocalnic TLocalnic TLocalnic TLocalnic Turceni: „Când a fost gerul puternicurceni: „Când a fost gerul puternicurceni: „Când a fost gerul puternicurceni: „Când a fost gerul puternicurceni: „Când a fost gerul puternicau îngheþat pânã ºi WC-urile. Oamenii ºi-au fãcutau îngheþat pânã ºi WC-urile. Oamenii ºi-au fãcutau îngheþat pânã ºi WC-urile. Oamenii ºi-au fãcutau îngheþat pânã ºi WC-urile. Oamenii ºi-au fãcutau îngheþat pânã ºi WC-urile. Oamenii ºi-au fãcut
nevoile în lighean ºi au aruncat în faþa blocului.nevoile în lighean ºi au aruncat în faþa blocului.nevoile în lighean ºi au aruncat în faþa blocului.nevoile în lighean ºi au aruncat în faþa blocului.nevoile în lighean ºi au aruncat în faþa blocului.Aici e mai rãu ca la þarã cã acolo cel puþin te poþiAici e mai rãu ca la þarã cã acolo cel puþin te poþiAici e mai rãu ca la þarã cã acolo cel puþin te poþiAici e mai rãu ca la þarã cã acolo cel puþin te poþiAici e mai rãu ca la þarã cã acolo cel puþin te poþi
duce în fundul grãdinii.”duce în fundul grãdinii.”duce în fundul grãdinii.”duce în fundul grãdinii.”duce în fundul grãdinii.”
Scandal de Gorj6 martie6
Mihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai [email protected]
Şeful Comisiei de
Evaluare Complexă a
Personelor cu Handicap,
Radu Coiculescu, acuzat
pentru luare de mită. Poliţişti
şi procurori din cadrul
Parchetului de pe lângă
Tribunalul Gorj au efectuat
în această dimineaţă o
percheziţie la Comisia de
evaluare complexă a
personelor cu handicap,
după ce o bătrână a făcut un
denunţ.
Flagrantul a fost pus la
cale, după ce femeia a spus
că i s-au cerut bani în
schimbul rezolvării
favorabile a unui dosar. În
cabinetul comisiei, formată
din dr. Radu Coiculescu şi
alţi doi membrii, au fost
găsiţi bani şi alte bunuri.
Bătrâna i-a înmânat dr. Radu
Coiculescu suma de 600 de
lei, în acel moment, făcându-
şi apariţia în cabinet şi
oamenii legii. Radu
Coiculescu împreună cu cei
doi membrii ai Comisiei de
Evaluare Complexă a
Personelor cu Handicap, au
fost prezentaţi Parchetului.
Coiculescu,prins înflagrantluând mitã
Asigurarea obligatorie alocuinþelor ar putea fi amânatã
asigurarea obligatorie a locuinţelor
împotriva cutremurelor, alunecărilor
de teren sau inundaţiilor presupune,
pe lângă elaborarea normelor
tehnice, şi îmbunătăţirea
mecanismelor necesare autorităţilor
locale pentru asigurarea unui flux de
informaţii coerent şi continuu, care
presupune modificarea legislaţiei
actuale, se arată într-un comunicat al
CSA remis agenţiei MEDIAFAX.
“În acest context, MAI, ca minister
iniţiator, împreună cu CSA au în
vedere înaintarea propunerii de
amânare a aplicării legii menţionate
anterior, de la o dată care va fi
stabilită de către autorităţile
competente”, se menţionează în
comunicat.
La începutul lunii noiembrie 2008,
preşedintele Traian Băsescu a
promulgat legea privind asigurarea
obligatorie a locuinţelor. Conform
actului normativ, proprietarii de
imobile sunt obligaţi să încheie o
poliţă de asigurare, prima fiind
diferenţiată în funcţie de tipul de
locuinţă, între 10 şi 20 de euro.
Actul normativ prevede şi
înfiinţarea unui pool de asigurare,
prin asocierea societăţilor de
asigurare autorizate să încheie
asigurări pentru locuinţe.
Mediafax
Ministerul Administraţiei şi
Internelor (MAI) şi Comisia de
Supraveghere a Asigurărilor (CSA)
vor să propună amânarea aplicării
legii privind asigurarea obligatorie a
locuinţelor, programată iniţial pentru
1 iulie, a anunţat joi CSA.
Aplicarea Legii 260/2008 privind
Scandal de Gorj6 martie 7
SPITALUL “LAGÃR” TG-JIUScandalurile repetate în care au fostScandalurile repetate în care au fostScandalurile repetate în care au fostScandalurile repetate în care au fostScandalurile repetate în care au fost
protagoniste cadrele medicale ale Spitalului deprotagoniste cadrele medicale ale Spitalului deprotagoniste cadrele medicale ale Spitalului deprotagoniste cadrele medicale ale Spitalului deprotagoniste cadrele medicale ale Spitalului deUrgenþã Târgu-Jiu, dar ºi modul defectuos înUrgenþã Târgu-Jiu, dar ºi modul defectuos înUrgenþã Târgu-Jiu, dar ºi modul defectuos înUrgenþã Târgu-Jiu, dar ºi modul defectuos înUrgenþã Târgu-Jiu, dar ºi modul defectuos încare este administrat acesta a adus în pragulcare este administrat acesta a adus în pragulcare este administrat acesta a adus în pragulcare este administrat acesta a adus în pragulcare este administrat acesta a adus în pragul
saturaþiei o parte din personalul unitãþiisaturaþiei o parte din personalul unitãþiisaturaþiei o parte din personalul unitãþiisaturaþiei o parte din personalul unitãþiisaturaþiei o parte din personalul unitãþiimedicale care, într-o scrisoare deschisãmedicale care, într-o scrisoare deschisãmedicale care, într-o scrisoare deschisãmedicale care, într-o scrisoare deschisãmedicale care, într-o scrisoare deschisã
adresatã redacþiei, înfiereazã practicile unoraadresatã redacþiei, înfiereazã practicile unoraadresatã redacþiei, înfiereazã practicile unoraadresatã redacþiei, înfiereazã practicile unoraadresatã redacþiei, înfiereazã practicile unoradintre colegi ºi dã vina pe managerul ºef ºidintre colegi ºi dã vina pe managerul ºef ºidintre colegi ºi dã vina pe managerul ºef ºidintre colegi ºi dã vina pe managerul ºef ºidintre colegi ºi dã vina pe managerul ºef ºi
soþia acestuia pentru modul inadecvat în caresoþia acestuia pentru modul inadecvat în caresoþia acestuia pentru modul inadecvat în caresoþia acestuia pentru modul inadecvat în caresoþia acestuia pentru modul inadecvat în carese sãvârºeºte actul medical.se sãvârºeºte actul medical.se sãvârºeºte actul medical.se sãvârºeºte actul medical.se sãvârºeºte actul medical.
Scrisoarea dezvãluie o realitate urâtãScrisoarea dezvãluie o realitate urâtãScrisoarea dezvãluie o realitate urâtãScrisoarea dezvãluie o realitate urâtãScrisoarea dezvãluie o realitate urâtãprezentã zi de zi într-o unitate medicalã maiprezentã zi de zi într-o unitate medicalã maiprezentã zi de zi într-o unitate medicalã maiprezentã zi de zi într-o unitate medicalã maiprezentã zi de zi într-o unitate medicalã mai
bolnavã decât chiar pacienþii pe care-i trateazã.bolnavã decât chiar pacienþii pe care-i trateazã.bolnavã decât chiar pacienþii pe care-i trateazã.bolnavã decât chiar pacienþii pe care-i trateazã.bolnavã decât chiar pacienþii pe care-i trateazã.
Spitalul de Urgenţă Tg-Jiu
este spitalul în care mor
femeile la naştere, se încurcă
copii după ce au fost născuţi,
dar, şi pleacă acasă băieţi,
deşi s-au născut fete.
Este spitalul în care
serviciul de urgenţă pe tot
judeţul Gorj este asigurat
numai de doi medici, care
lucrează non-stop. Una
dintre doctoriţele de la
urgenţă, dacă mai continuă
să lucreze în ritmul acesta va
împuţina populaţia Gorjului
aşa cum nu o poate face o
molimă.
Ultima victimă, o fată de
24 de ani, decedată în urma
unei injecţii în spate
administrată de această
doctoriţă. Aceasta a
transformat serviciul de
urgenţă în spital propriu,
unde tratează bolnavii numai
cu perfuzii (pentru că sunt
mai bine plătite) pacienţi
care vin de nevoie la Spitalul
de pe str.Tudor
Vladimirescu, unde
patronează şi soţia
managerului şef al Spitalului
Tg-Jiu, d-na Victoria, peste
secţia de fizioterapie.
Aici găseşti toate uşile
încuiate, practic bolnavii nu
pot să ajungă în nici o secţie
este un film de groază:
oameni cu vederea slăbită
nu pot să ajungă în secţia de
oftalmologie de la etaj,
bătrâni care gâfâie (cardiaci)
şi care nu pot ajunge la
secţia de interne şi de
geriatrie de la etaj, dar şi
bolnavii internaţi care
trebuie să facă radiografii şi
care pentru a ajunge la raze
trec prin curtea interioară
prin vânt şi ploaie.
Găleţile cu mâncare
pentru bolnavi (mai rău
decât pentru animale) ajung
în secţie, tot prin curtea
interioară.
Toate acestea se întâmplă
doar pentru că d-na
dr.Victoria Mergea a încuiat
toate uşile de acces în secţia
de fizioterapie şi umblă cu
legătura de chei la brâu,
deschizând doar cui doreşte
ea, punând personalul
secţiei să stea de pază ca nu
cumva să rămână vreo uşă
deschisă. Nici personalul
spitalului nu are acces pe
uşi. Nici urgenţele din spital
la Reanimare nu pot trece
fără aprobare ziua iar
noaptea prin curte printre
haitele de câini de la
gunoaie. Ea îşi păstrează
secţia curată şi pentru
aceasta îi cere fiecărui
bolnav la internare 30.000 de
lei si îi trece într-un registru
de încasări şi toate astea
pentru că dl. manager de
spital, de altfel soţul
dumneaei, nu îi dă bani
pentru curăţenia din secţie.
Face economie.
Acelaşi regim îl are şi
secţia soţului ei, din celălalt
corp al clădirii .Deşi nu se
fac decât puţine operaţii şi
acelea banale, există două
secţii de chirurgie, cu două
linii de gardă, cu doi şefi de
secţie, cu două asistente
şefe, deci totul la dublu
numai pentru că o mână de
chirurgi nu se înţeleg între
ei.
Tot acolo,mai există şi o
secţie de urologie cu trei
chirurgi care n-au făcut nici
o operaţie pe an de ani de
zile ! Dar, nu contează,
pentru că lagărul de la Tg-Jiu
este condus de un bun
chirurg care nu mai
operează, dar are salariul de
manager de 140.000.000 lei
pe lună, de două ori cât şeful
statului! Urgenţele de
cardiologie care sunt şi cele
mai grave, cele de
neurologie, intoxicaţiile
ce vin cu salvarea, tot aici
vin, la spitalul de pe Tudor
Vladimirescu, dar sunt
trimise, dacă mai trăiesc, la
spitalul “700 ‘’, cealaltă
clădire a spitalului judeţean,
în partea cealaltă a oraşului,
unde sunt secţiile de profil.
Acolo secţia de neurologie
este înghesuită cu
maternitatea şi ginecologia.
La neurologie sunt câte doi
bolnavi paralizaţi în pat, plus
aparţinătorii care au grijă de
ei; nu mai este aer de
respirat.
La secţia de ginecologie
sunt de fapt tot două secţii,
ca şi la chirurgie, pe două
etaje, deşi numărul de
naşteri este foarte mic.
Trebuie spus că din
construcţia spitalului, aici
sunt sălile de operaţii care
stau goale.
Dacă , dracul ştie cum
funcţionează spitalul Tg-Jiu,
în ambulatoriul de spital,
nici dracul nu mai ştie cum
este!
Aici într-o mizerie de
nedescris, într-o înghesuială
în care mişună hoţii de
buzunare, funcţionează
amestecat doar unele
cabinete, pentru că altele au
fost mutate la secţiile
spitalului. Medicii sunt de-a
valma, cei titulari din
ambulatoriu sunt în spital,
cei din spital sunt în
ambulatoriu, după un
program aiurea: unii nu vin
deloc din spital în
policlinică, alţii vin cu ziua,
ca la sapă, alţii vin numai
dimineaţa, alţii vin cu luna şi
stau în policlinică mai mult
decât la postul de bază,
astfel încât după masă nu
este nimeni la cabinete.
Bolnavii sunt total
dezorientaţi, nu mai ştiu ce
medic să caute şi unde să-l
găsească pentru a-şi
continua tratamentele. La
parter, de fapt nu mai este
policlinică, pentru că s-au
adus aparate de radiologie,
la etajul doi este dializa, aşa
că la mijloc, la etajul unu,
sunt înghesuite pe un culoar
câteva cabinete jegoase.
Dacă ai nevoie de medicina
muncii te duci peste stradă
la cabinetul privat al cărui
medic la 70 de ani are
contract şi cu spitalul!
Dacă ai nevoie de ecograf,
tot peste stradă la cabinetul
soţului radioloagei şefe care
are parterul policlinicii. Şi
haosul continuă...
Sunt medici care nu au
realizat în policlinică
numărul de consultaţii cu
casa de asigurări, dar la
cabinetul de acasă au un
contract tot cu casa de
asigurări realizat prin hârtii
cu mult mai mare decât al
spitalului şi încasează bani
buni din mişcarea hârtiilor.
Farmacia spitalului este
goală, seringile sunt proaste,
ace groase de perfuzii nu
sunt, materialele sanitare
sunt insuficiente, bolnavii
umblă în pijamale pe stradă
după mâncare şi la farmacii,
ţigăncile umblă cu baloturile
de haine vechi şi pantofi
prin spitale...
Toate aceste aspecte sunt
cunoscute, au apărut în presa
locală şi naţională, sunt
cercetări în curs la organele
în drept, dar situaţia continuă
neschimbată.
Să fie oare un model de
distrugere a banului public,
de batjocură a oamenilor,
sau legea unei familii
dictatoriale, sau ce să fie?
Scrisoare deschisă a
personalului Spitalului
Judeţean de Urgenţă Tg-Jiu
Scandal de Gorj6 martie8
prof. Vprof. Vprof. Vprof. Vprof. Vasile Gogoneaasile Gogoneaasile Gogoneaasile Gogoneaasile [email protected]
Cred că sunteţi de acord că orice
intenţie de a dezbate o asemenea
temă presupune o atenţie sporită şi o
predilecţie a explicaţiei către acele
aspecte care siderează de multe ori
opinia publică, prin explozia acestei
plăgi a tentaţiei de a marginaliza însăşi
tabla valorilor morale care definesc
un segment al populaţiei sau o
anumită structură a societăţii, dacă
nu, chiar toate palierele ansamblului
social!
Vă propun, stimaţi cititori, să
pornim de la “educaţia” cu pricina,
palimpsestul fiind un pergament pe
care s-a scris cândva o întâmplare din
istoria umanităţii, dar de pe care a fost
ştearsă, răzuită scrierea iniţială,
pentru ca materialul respectiv să fie
utilizat din nou, pentru a consemna
altceva, în cele din urmă fiind vorba
de o scriere greu lizibilă datorită
ştersăturilor şi a corecturilor survenite
în decursul timpului. Am recurs la
această comparaţie metaforică, pentru
că, în opinia mea, toate aceste
manifestări de o incontestabilă
gravitate în ceea ce poate să însemne
diluarea sfinţeniei copilăriei şi a
reperelor imaculate ale purităţii
morale, se risipesc şi se şterg
implacabil, pentru a consemna
sordida decădere a fiinţei umane în
balta imundă a unei amnezii
programate. Prin urmare, vedem cu
toţii că “se întâmplă” aproape zi de zi
asemenea scene, în viaţa tinerilor, a
minorilor, că în Rovinari sau în altă
parte, minorele sunt exploatate
sexual, sunt şantajate, filmate şi
mediatizate, de parcă am trăi într-o
lume fără spaţiu şi timp real, într-o
existenţă atemporală şi
pseudospaţială, în care factorii
educaţionali se fac de multe ori că nu
prea ştiu despre ce este vorba sau
încearcă să muşamalizeze situaţia într-
un mod jenant şi de-a dreptul de
neînţeles! Cred, că în primul rând,
trebuie pornit de la identificarea
elevilor cu dificultăţi, pentru a fi găsite
acele modalităţi prin care pot
interveni factorii de decizie, pentru ca
problemele să nu se agraveze,
deoarece, conform opiniei unor
specialişti, uneori depresia se
manifestă prin acel comportament de
izolare sau de retragere a copilului,
fiind vorba de aşa-numiţii copii foarte
cuminţi, dar foarte vulnerabili la
crizele vieţii familiale, iar nu de puţine
ori, atât părinţii, cât şi profesorii
consideră că un astfel de copil, nu are
nici un fel de problemă. Dar, dacă acel
elev are o problemă pe care el se
sfieşte s-o mărturisească, dascălul,
alături de care micuţul petrece o mare
parte din zi, poate sesiza acest
comportament atipic şi poate
interveni în mod eficient, pentru a
sublinia că fără o pregătire minimă în
psihologia infantilă, orice adult trece
cu vederea micile dereglări ale
copilului.
Personal, apreciez iniţiativa
eurodeputatei Corina Creţu, care a
pledat la Parlamentul European
pentru măsuri preventive eficace şi
pentru pedepsirea virulentă a
manifestărilor de exploatare sexuală şi
pornografie infantilă, mai ales că ea a
susţinut importanţa comunicării
permanente dintre şcoală şi familie,
pentru a-i ajuta pe copii să identifice
situaţiile de risc pe care le descoperim
la fiecare pas. Nu putem trece prea
uşor peste faptul că pornografia
infantilă este una dintre marile
probleme ale societăţii, iar printre
cauzele acestui fenomen absolut
degradant se află rapida dezvoltare a
difuzării imaginilor cu ajutorul
internetului, de regulă, expresia “filme
porno cu copii” devenind termenul de
căutare „Google” cu cea mai mare
generare de trafic. Orice s-ar spune,
una dintre caracteristicile abuzării
sexuale a minorilor este rapida
dezvoltare a multiplicării imaginilor
cu mijloacele internetului, ceea ce
face tot mai dificilă combaterea sa,
motiv pentru care şi eu sprijin
iniţiativa eurodeputatei noastre, de fi
blocat accesul copiilor la site-urile ce
propagă pornografia infantilă,
restricţie care trebuie să devină o
obligaţie juridică, astfel încât furnizorii
de acces la internet să fie siliţi să
blocheze aceste canale, ca să nu mai
vorbim de faptul incalificabil al
acostării copiilor pe internet, în
apară, când evidenţiază rata de eşec a
metodelor contraceptive utilizate fără
o cunoaştere prealabilă a modului de
folosire. Desigur, tinerii trebuie să ştie
că bolile sexuale se pot transmite şi
fără ca purtătorul să ştie că le are, încă
un motiv în plus pentru care ar fi mai
bine ca viaţa sexuală să înceapă după
căsătorie, dar, deşi este propusă ideea
abstinenţei până după căsătorie,
pentru că e cea mai bună metodă de a
evita sarcina nedorită urmată de un
posibil avort, aşa cum explică
specialiştii, ce ne facem că studiile
sunt dezarmante şi demonstrează că
35% dintre elevii primelor două clase
de liceu şi-au început viaţa sexuală şi
sunt pro avort, iar pe lângă toate
acestea, mulţi nu cunosc semnificaţia
cuvântului abstinenţă. Dintre bolile cu
transmitere sexuală, elevii cunosc
doar SIDA şi sifilisul, deşi, în total sunt
în jur de treizeci, iar cei mai mulţi
liceeni au impresia că aceste boli se
transmit doar în cazul popoarelor mai
înapoiate. Indiscutabil, tinerilor le
lipseşte o informare corectă, iar mass-
media are şi ea un rol negativ, acela
de a manipula informaţia şi de a o
deforma în fel şi chip! Poate ar fi chiar
foarte interesant să precizăm că în ţara
noastră, în unele oraşe mari, există
filiale ale Societăţii de Educaţie
Contraceptivă şi Sexuală (SECS), iar
mulţi dintre reprezentanţii acesteia
sunt de părere că tinerii din zilele
noastre sunt destul de informaţi, când
vine vorba de viaţa sexuală,
dovedindu-se extrem de interesaţi de
astfel de subiecte, mai ales în
adolescenţă, multe dintre sursele de
informare fiindu-le puse la dispoziţie,
pentru că pot afla multe lucruri de la
prietenii mai mari, de la fraţi, de pe
internet, de la şcoală şi de la
cabinetele de planificare familială,
care oferă consiliere gratuită şi
metode contraceptive concretizate
prin pastile şi prezervative gratuite!
Poate nici nu se ştie că în programa de
liceu este o materie opţională, predată
de către profesorii de biologie, care se
cheamă “Educaţie pentru sănătate”,
ce poate fi deosebit de utilă
demersurilor educaţionale din şcoli,
aşa că, să nu ne plângem de lipsa
instrumentelor educaţionale, când cel
mai mare rău pare a fi compromisul
de a lăsa ca însăşi sănătatea copiilor
să depindă de cât de bine ştiu “să
navigheze” pe internet, fără busolă, în
meandrele vieţii!
(VA URMA)
scopuri sexuale, care, indiscutabil,
trebuie considerată infracţiune şi care
se cuvine pedepsită ca atare!
Suntem cu toţii, şi părinţi, şi
educatori, iar din experienţa
cotidiană, ştim că de cele mai multe
ori, părinţii vor să-şi educe copiii,
astfel încât aceştia să facă diferenţa
între ceea ce este bine şi ceea ce este
rău, însă, ne sfiim să recunoaştem că
atunci când vine vorba despre viaţa
sexuală, lucrurile încep să se
schimbe, în condiţiile în care
adolescenţa, cu marile ei provocări şi
tentaţii, devine intempestiv un subiect
tabu pentru familiile din zilele noastre.
Poate ştim destul de puţin sau mulţi
dintre noi am uitat, poate ne facem că
nu ştim faptul că introducerea
cursurilor de educaţie sexuală în licee
este un subiect destul de controversat,
mai ales că opiniile sunt împărţite,
deoarece unii părinţi apreciază
programul ca pe un mijloc de
deformare a copiilor, de trezire a
curiozităţii sexuale, iar alţii vorbesc
despre faptul că avem o variantă
comodă care îi scuteşte de discuţii şi
întrebări stânjenitoare, în pofida
faptului că în timp ce unii liceeni se
arată destul de ruşinaţi, când vine
vorba să discute despre viaţa lor
sexuală, alţii o fac fără reţinere. În
primul rând, viaţa sexuală a părinţilor
e un subiect tabu şi nu se discută în
casă, de multe ori relaţia părinţilor nu
este discutată cu copiii, care merg pe
principiul că trebuie să descopere ei
singuri necunoscutele vieţii sexuale!
Majoritatea tinerilor izbucnesc în râs,
când aud de termenul de abstinenţă,
mai ales dacă aceasta ar fi ultima
soluţie la problemele lor, deoarece,
nici măcar nu o iau în calcul. Fundaţii
care îşi propun să vină în sprijinul
tinerilor promovează ideea
abstinenţei, considerând că este cea
mai bună metodă de a preveni o
sarcină nedorită, problemele
emoţionale ce pot să apară şi cele de
natură psihologică, dar tinerii
adolescenţi rămân mai întotdeauna cu
falsa impresie a vehiculării unor
termeni şi a difuzării unor pliante care
îi ajută prea puţin sau nu-i ajută deloc!
De atâtea ori, cadrele medicale sunt
prezente în şcoli gimnaziale şi în licee,
în special la clasele a opta, a noua şi a
zecea, pentru a prezenta în cadrul
orelor de dirigenţie cursuri de
educaţie sexuală, care au scopul de a
informa tinerii asupra riscurilor la
care se supun, bolile care pot să
AZI, PORNOGRAFIA INFANTILÃ SAU“EDUCAÞIA” LA PALIMPSEST?
Scandal de Gorj6 martie 9
Cu acordul pãrinþilorCu acordul pãrinþilorCu acordul pãrinþilorCu acordul pãrinþilorCu acordul pãrinþilor,,,,,
O minorã aabandonatºcoala ºi aplecat înGrecia laiubitul sãu
Direcţia Generală de
Asistenţă Socială şi Protecţia
Copilului (DGASPC) Gorj a
derulat un program de
consiliere în comuna Ioneşti
după ce au fost sesizate trei
cazuri de concubinaj cu
minore. Este vorba de trei
fete, cu vârste cuprinse 14 şi
15 ani, care au abandonat
cursurile şcolare şi familia şi
trăiau în concubinaj cu trei
tineri din comună.
Unele surse afirmă că au
două dintre acestea au
revenit la familie şi au reluat
cursurile şcolare după ce au
fost consiliate de către
inspectorii DGASPC, iar cea
de-a treia fată a împlinit
recent 16 ani şi a ales să
continue relaţia de
concubinaj şi să abandoneze
definitiv şcoala. Aceasta are
o relaţie de câţiva ani cu un
tânăr, acesta manifestându-şi
deja dorinţa de a o lua de
nevasta.
Cei doi tineri care au
avut, pentru scurt timp,
relaţii de concubinaj cu
minorele s-au ales cu dosare
penale pentru comiterea
infracţiunii de act sexual cu
un minor însă, aceştia nu vor
ajunge prea curând în faţa
procurorilor fiind plecaţi la
muncă în străinătate. În
prezent doar una dintre cele
două minore mai merge la
şcoală pentru că, cealaltă a
plecat la iubitul ei aflat în
Grecia, după ce şi-a convins
părinţii să-şi dea acordul ca
ea să poată părăsi ţara.
Federaþiile din învãþãmânt amânãnegocierea contractului colectiv de muncã
Federaţiile din învăţământ au
amânat, din nou, miercuri,
negocierea contractului colectiv de
muncă, până la eliminarea din
ordonanţa privind reducerea
sporurilor a dispoziţiilor care
afectează drepturile elevilor,
studenţilor şi cadrelor didactice.
Reprezentanţii profesorilor susţin
că acest act normativ nu se poate
aplica, deoarece “lezează drepturile
salariaţilor din învăţământ”.
Preşedintele Federaţiei
Sindicatelor Libere din Învăţământ
(FSLI), Aurel Cornea, a declarat că
această ordonanţă de urgenţă a
Guvernului interzice acordarea
salariului de merit, a sporului pentru
ore suplimentare, a sporului pentru
condiţii vătămătoare şi a oricăror
premii - premiul lunar din suma de 2
la sută din fondul de salarii, premiile
speciale acordate din venituri proprii
- cu excepţia premiului lunar.
Liderul FSLIa subliniat faptul că
această ordonanţă abrogă unele acte
normative care conţin prevederi
speciale pentru sistemul de
învăţământ, cum ar fi decontarea
navetei pentru elevi şi personalul
didactic, dreptul elevilor de a
beneficia de personal didactic
specialzat pentru predarea orelor de
educaţie fizică.
Cornea a mai spus că prin
ordonanţa respectivă se acordă
discriminatoriu ajutorul financiar
pentru achiziţionarea de cărţi şi de
programe educaţionale pe suport
electronic, respectiv 100 de euro.
Preşedintele Federaţiei “Alma
Mater”, Răzvan Bobulescu, a
declarat, joi, pentru MEDIAFAX, că
această ordonanţă încalcă unele legi
organice care acordă drepturi
salariale salariaţilor din sistem, cum
este de exemplu statutul
personalului didactic care prevede
acordarea salariului de merit. De
acest drept beneficiază numai 15 la
sută din cadrele didactice, acesta
acordându-se pe criterii de
competenţă, prin concurs.
Reprezentanţii sindicaliştilor din
învăţământ spun că vor relua
negocierile în momentul în care
Comisia de lucru de la Ministerul
Muncii va începe să discute despre
un nou proiect de ordonanţă privind
reducerea sporurilor pentru
bugetari, dar subliniază că profesorii
nu pot renunţa la astfel de drepturi
salariale care sunt prevăzute de legi
speciale.
Reprezentanţii mai multor
confederaţii sindicale au stabilit,
marţi, la întâlnirea cu ministrul
Muncii, Marian Sârbu, ca, până pe 15
martie, să propună soluţii pentru
redactarea unui nou proiect de
ordonanţă de urgenţă privind
reducerea sporurilor şi a
indemnizaţiilor.
Mediafax
Scandal de Gorj6 martie10
Miron Mitrea, trimis în judecataProcurorii din cadrul Directiei NationaleProcurorii din cadrul Directiei NationaleProcurorii din cadrul Directiei NationaleProcurorii din cadrul Directiei NationaleProcurorii din cadrul Directiei Nationale
Anticoruptie au dispus trimiterea în judecata aAnticoruptie au dispus trimiterea în judecata aAnticoruptie au dispus trimiterea în judecata aAnticoruptie au dispus trimiterea în judecata aAnticoruptie au dispus trimiterea în judecata alui Miron Mitrea, Paula Irina Jianu si Nicolaelui Miron Mitrea, Paula Irina Jianu si Nicolaelui Miron Mitrea, Paula Irina Jianu si Nicolaelui Miron Mitrea, Paula Irina Jianu si Nicolaelui Miron Mitrea, Paula Irina Jianu si NicolaePopescu, informeaza un comunicat al DNA.Popescu, informeaza un comunicat al DNA.Popescu, informeaza un comunicat al DNA.Popescu, informeaza un comunicat al DNA.Popescu, informeaza un comunicat al DNA.Miron TMiron TMiron TMiron TMiron Tudor Mitrea, fost ministru în cadruludor Mitrea, fost ministru în cadruludor Mitrea, fost ministru în cadruludor Mitrea, fost ministru în cadruludor Mitrea, fost ministru în cadrul
Ministerului Lucrarilor Publice, TMinisterului Lucrarilor Publice, TMinisterului Lucrarilor Publice, TMinisterului Lucrarilor Publice, TMinisterului Lucrarilor Publice, Transporturilorransporturilorransporturilorransporturilorransporturilorsi Locuintei (M.L.Psi Locuintei (M.L.Psi Locuintei (M.L.Psi Locuintei (M.L.Psi Locuintei (M.L.P.T.T.T.T.T.L.), în perioada 2000-2004,.L.), în perioada 2000-2004,.L.), în perioada 2000-2004,.L.), în perioada 2000-2004,.L.), în perioada 2000-2004,
în sarcina caruia s-au retinut infractiunile de:-în sarcina caruia s-au retinut infractiunile de:-în sarcina caruia s-au retinut infractiunile de:-în sarcina caruia s-au retinut infractiunile de:-în sarcina caruia s-au retinut infractiunile de:-luare de mita;- instigare la fals material înluare de mita;- instigare la fals material înluare de mita;- instigare la fals material înluare de mita;- instigare la fals material înluare de mita;- instigare la fals material în
înscrisuri oficiale, în legatura directa cuînscrisuri oficiale, în legatura directa cuînscrisuri oficiale, în legatura directa cuînscrisuri oficiale, în legatura directa cuînscrisuri oficiale, în legatura directa cuinfractiunea de coruptie;- uz de fals, în legaturainfractiunea de coruptie;- uz de fals, în legaturainfractiunea de coruptie;- uz de fals, în legaturainfractiunea de coruptie;- uz de fals, în legaturainfractiunea de coruptie;- uz de fals, în legatura
directa cu infractiunea de coruptie;directa cu infractiunea de coruptie;directa cu infractiunea de coruptie;directa cu infractiunea de coruptie;directa cu infractiunea de coruptie;
Irina Paula Jianu, fost
inspector de stat sef adjunct
la Inspectoratul de Stat în
Constructii (I.S.C.), ulterior
inspector general de stat în
constructii la I.S.C., în
sarcina careia s-au retinut
infractiunile de:- dare de
mita, în forma continuata;-
folosirea, cu rea-credinta, a
bunurilor societatilor
comerciale într-un scop
contrar intereselor acestora,
în forma continuata si în
forma participatiei improprii,
în legatura directa cu
infractiunea de coruptie; -
fals intelectual, astfel cum
este reglementat în Legea
contabilitatii, în forma
continuata si în forma
participatiei improprii, în
legatura directa cu
infractiunea de coruptie ;-
fals în înscrisuri sub
semnatura privata, în forma
continuata si în forma
participatiei improprii, în
legatura directa cu
infractiunea de coruptie;-
folosirea, cu rea-credinta, a
bunurilor societatilor
comerciale într-un scop
contrar intereselor acestora,
în forma continuata si în
forma participatiei
improprii;- fals intelectual,
astfel cum este reglementat
în Legea contabilitatii, în
forma continuata si în forma
participatiei improprii;- fals
în înscrisuri sub semnatura
privata, în forma continuata
si în forma participatiei
improprii;
Nicolae Popescu, fost
arhitect sef în cadrul
Primariei Voluntari, în
sarcina caruia s-au retinut
infractiunile de:- fals material
în înscrisuri oficiale si
favorizarea infractorului,
ambele în legatura directa cu
infractiunile de coruptie.
În rechizitoriul întocmit,
procurorii au retinut
urmatoarea stare de fapt:
În perioada 2001- 2002,
inculpatul Miron Tudor
Mitrea, în calitate de
ministru al M.L.P.T.L., a
primit de la inculpata Irina
Paula Jianu foloase
necuvenite în cuantum de
9.274.202.542 ROL, în
schimbul numirii si
mentinerii acesteia în
functia de inspector sef
adjunct si inspector sef al
Inspectoratului de Stat în
Constructii. Aceasta suma
reprezinta contravaloarea
lucrarilor de constructii,
amenajare si dotare
efectuate, cu titlu gratuit si în
lipsa unor contracte de
antrepriza sau subantrepriza,
de S.C. Conimpuls S.A.
Bacau, S.C. Vertcon S.A.
Bacau, S.C. Durimpuls S.R.L.
Bacau si S.C. Regal Glass
S.R.L. Bacau la un imobil din
judetul Ilfov, proprietatea
mamei inculpatului Miron
Tudor Mitrea. La momentul
numirii în functia publica,
inculpata Irina Paula Jianu
avea calitatea de
vicepresedinte, respectiv
actionar la aceste societati
comerciale.Lucrarile astfel
efectuate au fost evaluate la
suma de 9.274.202.542 ROL.
Pâna în prezent, doar S.C.
Vertcon S.A. Bacau a
recuperat suma de 3,5
miliarde ROL (din care
1.584.886.000 ROL de la Irina
Paula Jianu si 1.915.114.000
ROL de la Miron Tudor
Mitrea).Pentru a nu fi
evidentiate în contabilitate
cheltuielile efectuate pentru
executarea lucrarilor
mentionate mai sus, în
perioada 2001 – 2006,
inculpata Irina Paula Jianu i-
a determinat pe
administratorii si pe unii
angajati ai S.C. Conimpuls
S.A. Bacau, S.C. Vertcon S.A.
Bacau si S.C. Regal Glass
S.R.L. Bacau sa opereze
înregistrari inexacte în
contabilitate, sa omita
efectuarea unor asemenea
înregistrari, sa falsifice
documente contabile
(situatii de lucrari, devize
oferta, devize generale,
chitante de încasare,
dispozitii de încasare si
facturi fiscale) si sa le
depuna, ulterior, la
compartimentele de
specialitate.La începutul
anului 2004, pentru a
elimina orice dovezi privind
foloasele necuvenite date
inculpatului Miron Tudor
Mitrea, inculpata Irina Paula
Jianu a dat dispozitie
administratorilor S.C.
Vertcon S.A si S.C.
Conimpuls S.A. sa stearga
înregistrarile din evidenta
contabila informatizata, sa
înstraineze calculatoarele
pe care fusesera
implementate si sa distruga
toate documentele
financiare si tehnice.În
schimbul foloaselor
necuvenite primite,
inculpatul Miron Tudor
Mitrea, în perioada
executarii lucrarilor, a numit-
o, promovat-o si mentinut-o
pe inculpata Irina Paula
Jianu în functiile de
inspector sef adjunct si
inspector general de stat în
cadrul I.S.C.În cursul anului
2006, fiind determinat de
inculpatul Miron Tudor
Mitrea, inculpatul Popescu
Nicolae, în calitate de
arhitect sef al Orasului
Voluntari, a falsificat
autorizatia de construire
emisa în cursul anului 2001
de Primaria Voluntari pentru
edificarea imobilului
respectiv, înscris pe care l-a
încredintat, ulterior,
inculpatului Miron Tudor
Mitrea. La rândul sau, Miron
Tudor Mitrea a predat acest
document organelor de
urmarire penala, cu prilejul
efectuarii cercetarilor în
prezenta cauza, în scopul
înlaturarii acuzatiile vizând
infractiunile de coruptie
retinute în sarcina
sa.Procurorii au instituit
sechestru asigurator asupra
bunurilor imobile apartinând
inculpatilor Miron Tudor
Mitrea si Irina Paula Jianu, în
vederea recuperarii
prejudiciului produs firmelor
de constructii. Acestea, la
rândul lor, s-au constituit
parti civile în cauza.Dosarul
a fost înaintat spre judecare
la Înalta Curte de Casatie si
Justitie.Precizam ca aceasta
etapa a procesului penal
reprezinta, conform Codului
de procedura penala,
finalizarea anchetei penale si
trimiterea rechizitoriului la
instanta, spre judecare,
situatie care nu poate în
niciun fel sa înfrânga
principiul prezumtiei de
nevinovatie.
Amos News
Scandal de Gorj6 martie 11
Benzi de transportpentru minerit
Greii PNL, la Târgu-JiuNume grele din PNL sunt
aşteptate,la Târgu-Jiu, de
către preşedintele
organizaţiei judeţene, Dan
Ilie Morega. La Delegaţia
Pemanentă a PNL Gorj, vor
participa candidatul pentru
preşedinţia PNL, Crin
Antonescu, Ludovic Orban,
fostul ministru al
Transporturilor, senatorul
Radu Stroe şi
europarlamentarul Cristian
Buşoi.
Potrivit lui Dan Ilie Morega,
colegii liberali de la centru
vor fi prezenţi la
nominalizarea delegaţilor de
la Gorj, care vor participa la
Congresul Extraordinar al
PNL, organizat în perioada
20-21 martie.
Preşedintele PNL Gorj,
Dan Ilie Morega, îl susţine în
continuare pe Crin
Antonescu pentru şefia
partidului, declarând
împotriva fostului premieri
Tăriceanu că dacă acesta ar
fi renunţat la jocurile de
interes personal şi la funcţia
de premier, PNL s-ar fi aflat,
acum, la guvernare.
Pentru funcţia de prim-
vicepremier al PNL, Morega
îl sprijină pe fostul ministru
al Transporturilor, Ludovic
Orban, iar pentru postul de
secretar general al
partidului pe Radu Stroe.
Conducerea PNL Gorj îl va
ajuta, cu siguranţă şi pe
Cristian Buşoi, în campania
electorală pentru obţinerea
unui nou mandat de
europarlamentar. De
asemenea, cu sprijinul
colegilor de partid de la
Bucureşti, şi a noii
conduceri PNL, deputatul
liberalul Dan Ilie Morega va
încerca să sprijine
localităţile care fac parte din
Colegiul I, unde a candidat
în toamnă.
Mihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai [email protected]
Listele de candidaþi pentru PE aunevoie de 200.000 de susþinãtori
Listele de candidaţi la alegerile
pentru Parlamentul European din
luna iunie trebuie însoţite de
semnăturile a minimum 200.000
susţinători şi trebuie să asigure
reprezentarea ambelor sexe, iar
numărul candidaţilor de pe fiecare
listă poate depăşi cu cel mult 10
locuri numărul mandatelor în PE.
Partidele politice, alianţele politice
şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând
minorităţilor naţionale se pot asocia
între ele numai la nivel naţional, pe
bază de protocol, constituind o
alianţă electorală, în scopul
participării la alegerile pentru
membrii din România în Parlamentul
European. Un partid politic, o alianţă
politică sau o organizaţie a cetăţenilor
aparţinând minorităţilor naţionale nu
poate face parte decât dintr-o singură
alianţă electorală, conform unei
ordonanţe de urgenţă aprobate de
Guvern şi care modifică Legea 33/
2007 privind desfăşurarea alegerilor
pentru Parlamentul European.
Alianţa electorală care a participat
la alegerile anterioare, indiferent de
tipul acestora, sub o denumire, o
poate păstra numai dacă nu şi-a
schimbat componenţa iniţială. De
asemenea, denumirea respectivă nu
poate fi utilizată de o altă alianţă.
Protocolul de constituire a alianţei
electorale se depune la Biroul
Electoral Central în termen de 48 de
ore de la înfiinţarea acestuia. Biroul
Electoral Central se pronunţă în
şedinţă publică asupra admiterii sau
respingerii protocolului de constituire
a alianţei electorale, în termen de 24
de ore de la înregistrarea acestuia.
Decizia Biroului Electoral Central
de admitere a protocolului de
constituire a alianţei electorale poate
fi contestată de orice persoană fizică
sau juridică interesată la Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie, în termen de 24
de ore de la afişare. Decizia de
respingere a protocolului de
constituire a alianţei electorale poate
fi contestată de semnatarii
protocolului la Înalta Curte de Casaţie
şi Justiţie, în termen de 24 de ore de
la afişare.
Partidele politice, alianţele politice
şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând
minorităţilor naţionale care au
constituit o alianţă electorală pot
propune candidaţi numai din partea
acestei alianţe. Protocolul de
constituire a unei alianţe electorale,
care a fost admis prin decizie a
Biroului Electoral Central şi care a
rămas definitiv, ca urmare a
necontestării sau ca urmare a
pronunţării Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie, poate fi desfiinţat numai prin
acordul părţilor semnatare ale
protocolului de constituire a alianţei
electorale.
În cazul desfiinţării protocolului de
constituire a unei alianţe electorale
după expirarea termenului de
depunere a semnelor electorale,
membrii alianţei electorale desfiinţate
participă la alegeri fără semn
electoral.
Pentru alegerea membrilor din
România în Parlamentul European,
teritoriul României constituie o
singură circumscripţie electorală,
conform ordonanţei.
Mediafax
Scandal de Gorj6 martie12
CMYK
S.C. COMPLEX HOTELIER GORJUL S.A.S.C. COMPLEX HOTELIER GORJUL S.A.S.C. COMPLEX HOTELIER GORJUL S.A.S.C. COMPLEX HOTELIER GORJUL S.A.S.C. COMPLEX HOTELIER GORJUL S.A.CALEA EROILOR, NR. 6, TG-JIU, GORJCALEA EROILOR, NR. 6, TG-JIU, GORJCALEA EROILOR, NR. 6, TG-JIU, GORJCALEA EROILOR, NR. 6, TG-JIU, GORJCALEA EROILOR, NR. 6, TG-JIU, GORJ
TELEFON: 0253/214815TELEFON: 0253/214815TELEFON: 0253/214815TELEFON: 0253/214815TELEFON: 0253/214815
Hotel Gorj**Hotel Gorj**Hotel Gorj**Hotel Gorj**Hotel Gorj**
Un buchet degânduri alese sã fie sã fie sã fie sã fie sã fie
darul acestui anotimpdarul acestui anotimpdarul acestui anotimpdarul acestui anotimpdarul acestui anotimppentru pentru pentru pentru pentru doamnele ºi
domniºoarele salariate salariate salariate salariate salariateale Complexuluiale Complexuluiale Complexuluiale Complexuluiale Complexului
Energetic TEnergetic TEnergetic TEnergetic TEnergetic Turceni ºiurceni ºiurceni ºiurceni ºiurceni ºipentru toatepentru toatepentru toatepentru toatepentru toate
colaboratoarelecolaboratoarelecolaboratoarelecolaboratoarelecolaboratoarelenoastre!noastre!noastre!noastre!noastre!
Director general,Director general,Director general,Director general,Director general,Ionel ManþogIonel ManþogIonel ManþogIonel ManþogIonel Manþog
Fie ca acestFie ca acestFie ca acestFie ca acestFie ca acestmãrþiºor sã vã aducãmãrþiºor sã vã aducãmãrþiºor sã vã aducãmãrþiºor sã vã aducãmãrþiºor sã vã aducã
odatã cu primeleodatã cu primeleodatã cu primeleodatã cu primeleodatã cu primelezâmbete alezâmbete alezâmbete alezâmbete alezâmbete ale
primãverii, multeprimãverii, multeprimãverii, multeprimãverii, multeprimãverii, multerealizãri, împlinirearealizãri, împlinirearealizãri, împlinirearealizãri, împlinirearealizãri, împlinireatuturor dorinþelortuturor dorinþelortuturor dorinþelortuturor dorinþelortuturor dorinþelor,,,,,multã fericire ºimultã fericire ºimultã fericire ºimultã fericire ºimultã fericire ºinumai bucurii!numai bucurii!numai bucurii!numai bucurii!numai bucurii!
PrimarPrimarPrimarPrimarPrimar, dr, dr, dr, dr, dr. ing.. ing.. ing.. ing.. ing.Florin CârciumaruFlorin CârciumaruFlorin CârciumaruFlorin CârciumaruFlorin Cârciumaru
Fie ca spiritul zilei deFie ca spiritul zilei deFie ca spiritul zilei deFie ca spiritul zilei deFie ca spiritul zilei de8 martie sã vã însoþeascã8 martie sã vã însoþeascã8 martie sã vã însoþeascã8 martie sã vã însoþeascã8 martie sã vã însoþeascã
pretutitndeni, iarpretutitndeni, iarpretutitndeni, iarpretutitndeni, iarpretutitndeni, iarprimãvara iubirii sã vãprimãvara iubirii sã vãprimãvara iubirii sã vãprimãvara iubirii sã vãprimãvara iubirii sã vã
inunde sufletul cu bucurieinunde sufletul cu bucurieinunde sufletul cu bucurieinunde sufletul cu bucurieinunde sufletul cu bucurieºi cu parfumul florilorºi cu parfumul florilorºi cu parfumul florilorºi cu parfumul florilorºi cu parfumul florilorsale, adresez tuturorsale, adresez tuturorsale, adresez tuturorsale, adresez tuturorsale, adresez tuturor
doamnelor ºidoamnelor ºidoamnelor ºidoamnelor ºidoamnelor ºidomniºoarelor din Gorj.domniºoarelor din Gorj.domniºoarelor din Gorj.domniºoarelor din Gorj.domniºoarelor din Gorj.
La mulþi ani!La mulþi ani!La mulþi ani!La mulþi ani!La mulþi ani!Deputat,
prof. univ. dr. Dan Ilie Morega