si - ministerul muncii și justiției sociale - prima pagină fonduri... · planul regional de...

PLANUL REGIONAL DE ACTIUNE PENTRU OCUPAREA FORTEI DE MUNCA SI INCLUZIUNE SOCIALA

si PLANUL DE IMPLEMENTARE A PLANULUI REGIONAL DE

ACTIUNE 2006 – 2008

REGIUNEA SUD EST

Sprijin Acordat Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei pentru Elaborarea

si Implementarea Politicilor de Ocupare Proiect nr: RO 2003/005 – 551.05.01.04.01.01

Beneficiar: Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei

Autoritatea Contractanta: Ministerul Integrarii Europene

Consultant: B&S EUROPE, in consortiu cu COTECNO(I), ECORYS NEI

CUPRINS

PLANUL REGIONAL DE ACTIUNE PENTRU OCUPARE SI INCLUZIUNE SOCIALA 2006 – 2008 REGIUNEA SUD EST

Capitolul I - INTRODUCERE -------------------------------------------------------------------------1 1.1. Necesitatea elaborarii PRAO ------------------------------------------------------------------------- 1 1.2. Viziunea strategica-------------------------------------------------------------------------------------- 2 1.3. Tinta ------------------------------------------------------------------------------------------------------- 2 1.4 Rezumat --------------------------------------------------------------------------------------------------- 2

Capitolul II - PROCESUL DE PLANIFICARE ----------------------------------------------------5 2.1. Cadrul European---------------------------------------------------------------------------------------- 5 2.2. Cadrul National ----------------------------------------------------------------------------------------- 9

Capitolul III - CADRUL REGIONAL -------------------------------------------------------------- 14 3.1. PROFILUL GEOGRAFIC SI ADMINISTRATIV----------------------------------------------14 3.2. PROFILUL DEMOGRAFIC ------------------------------------------------------------------------16 3.3. ECONOMIA REGIONALA -------------------------------------------------------------------------18 3.4. Piata fortei de munca----------------------------------------------------------------------------------23 3.5. EDUCATIE SI INVATAMANT --------------------------------------------------------------------44

Capitolul IV - PROGRAME SI SERVICII CONEXE ------------------------------------------- 51

Capitolul V - ANALIZA SWOT Resurse umane -------------------------------------------------- 53

Capitolul VI - STRATEGIA REGIONALA PENTRU OCUPAREA FORTEI DE MUNCA------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 54

Obiectiv general ---------------------------------------------------------------------------------------------54 Prioritati ------------------------------------------------------------------------------------------------------54

BIBLIOGRAFIA---------------------------------------------------------------------------------------- 61

ANEXE --------------------------------------------------------------------------------------------------- 62

PLANUL DE IMPLEMENTARE A PLANULUI REGIONAL DE ACTIUNE PENTRU OCUPARE SI INCLUZIUNE SOCIALA 2006 – 2008 (REGIUNEA SUD EST)

Proiect finantat de UE: Sprijin Acordat Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei pentru Elaborarea si Implementarea Politicilor de Ocupare (proiect nr: RO 2003/005 – 551.05.01.04.01.01 )

PRAO Sud Est Pag.1

Capitolul I - INTRODUCERE

1.1. NECESITATEA ELABORARII PRAO

In conformitate cu obiectivele privind ocuparea stabilite de Uniunea Europeana, anul 2000 constituie un moment major in evolutia politicii sociale prin elaborarea Strategiei de la Lisabona (Lisbon Strategy). Acest document a stabilit obiectivul strategic pe zece ani al Uniunii Europene, conform caruia Uniunea Europeana trebuie sa devina pana in 2010 economia cea mai dinamica si competitiva din lume, bazata pe cunoastere, capabila de o dezvoltare economica durabila care sa asigure o coeziune sociala si economica sporita cu respect pentru mediul inconjurator.

In mod firesc Romania, aflata in proces de aderare la Uniunea Europeana, face eforturi pentru corelarea politicilor si actiunilor privind ocuparea, cu Strategia Europeana in domeniu. In acest sens s-a elaborat Strategia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca 2004-2010 si trei Planuri Nationale de Actiune pentru Ocupare ( 2002-2003, 2004-2005 si 2006) .

Recent a fost elaborat si Programul Operational Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) cu obiectivul general: dezvoltarea capitalului uman si cresterea competitivitatii acestuia pe piata muncii, prin asigurarea oportunitatilor egale de invatare pe tot parcursul vietii si dezvoltarea unei piete a muncii moderne, flexibile si inclusive care sa conduca, pana in 2015, la integrarea durabila pe piata muncii a 900.000 persoane.

POS DRU stabileste axe prioritare si domenii majore de interventie ale Romaniei in vederea implementarii asistentei financiare a UE prin Fondul Social European, in cadrul Obiectivului “Convergenta”, pentru perioada de programare 2007 – 2013.

Standardele Uniunii in acest moment sunt axate foarte puternic pe o dezvoltare regionala complexa avand ca indicatori de realizare performante sectoriale ale statelor membre cu cele mai mari succese.

Planul Regional de Actiune pentru Ocuparea Fortei de Munca (PRAO) pentru Regiunea Sud - Est, pentru perioada 2006 – 2008, descrie masurile concrete si activitatile ce vizeaza cresterea ratei ocuparii fortei de munca. PRAO este un instrument de realizare a strategiei de dezvoltare a pietei muncii avand ca punct de plecare realitatile si necesitatile regionale, asigurand complementaritatea cu Planul de Dezvoltare Regionala si Planul Regional de Actiune pentru Invatamant (PRAI) prin corelarea cu dezvoltarea economica si sociala din Regiunea de Dezvoltare Sud-Est.

Obiectivul Planului Regional de Actiune privind Ocuparea Fortei de Munca (PRAO) este de a furniza cadrul de planificare strategica pe termen mediu pentru promovarea ocuparii in Regiunea Sud - Est.

Pentru a asigura stabilitatea necesara implementarii, este important ca PRAO sa fie revizuit din trei in trei ani, fapt care poate avea ca urmare schimbari semnificative legate de prioritati si actiuni pentru a satisface nevoile in continua schimbare ale regiunii si de a satisface prioritatile/directivele recomandate de UE.


PRAO Sud Est Pag.2

1.2. VIZIUNEA STRATEGICA

Viziunea strategica se coreleaza cu obiectivele de dezvoltare pe termen mediu si lung configurate in documentele programatice nationale si de integrare in structurile Uniunii Europene. Avand in vedere trendul descrescator al ratei ocuparii inregistrat la nivelul Regiunii Sud-Est (rata ocuparii in 2004 a fost 54,7%, cu 5,6% mai redusa decat in anul 1999), obiectivul global vizeaza cresterea ratei ocuparii, in perspectiva anului 2008.

1.3. TINTA

Pana in anul 2008, atingerea unei rate a ocuparii cu 2% mai mare decat cea din anul 2006.

1.4 REZUMAT

Strategia europeanã si nationalã din domeniul ocupãrii fortei de munca poate fi atinsa cu implicarea activã a actorilor la nivel regional si local. Planul Regional de Actiune pentru Ocuparea Fortei de Munca furnizeazã cadrul de planificare strategicã pe termen mediu pentru promovarea ocupãrii in interiorul regiunii. Acest document strategic porneste de la analiza contextului socio-economic al regiunii, identificã nevoile regionale si stabileste prioritãtile de actiune pentru promovarea ocupãrii si pentru dezvoltarea resurselor umane, tinand seama de Liniile Directoare integrate propuse de Strategia Europena pentru Ocuparea Fortei de Munca si aprobate prin decizia Consiliului European 2005/600/EC din data de 12 iulie 2005.

Regiunea Sud Est (35.762 km²) acopera 15 % din suprafata totala a tarii, fiind a doua ca marime din cele opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei, cu o populatie de 2.850.318 locuitori reprezentand 13,15% din populatia Romaniei (iulie 2004). Cea mai mare parte a populatiei este concentratã in mediul urban 55,19% (la 1 iulie 2004), in timp ce in rural avem 44, 81 % din populatia regiunii.

Din punct de vedere demografic regiunea urmeazã tendinta nationalã de scãdere a populatiei ca urmare a scaderii natalitatii, emigratiei populatiei etc. Ca si la nivel national, la nivelul regiunii exista un proces lent si continuu de reducere a populatiei tinere si crestere a ponderii populatiei adulte si varstnice. Totusi la nivelul regiunii populatia tanara detine o pondere ridicata. Specificul regiunii il reprezinta disparitatile dintre nodurile de concentrare a activitatilor industriale si tertiare (Braila-Galati, Constanta-Navodari), centrele industriale din Buzau si Focsani, areale cu specific turistic (litoralul si Delta) si intinsele suprafete cu culturi agricole si viticole. Restructurarile industriale care au avut loc in procesul tranzitiei la economia de piata, au dus la cresterea somajului in marile centre de industrie grea (Galati, Braila, Buzau) si in micile centre urbane mono-industriale. Cu toate reducerea masiva de personal din zona Braila-Galati, Constanta-Navodari, ultimii ani marcheaza un reviriment al activitatilor industriale, respectiv un proces de stabilizare a aintreprinderilor nou create pe platformele marilor complexe industriale restructurate. Analiza dinamicii populatiei ocupate pe activitati ale economiei nationale, evidentiaza necesitatea dezvoltarii sectorului „Servicii”, capabil sa genereze noi locuri de munca in contextul dezvoltarii durabile, chiar daca se constata o crestere a populatiei ocupate in sectorul „Servicii” si o scadere accentuata a populatiei ocupate in „Agricultura” si in „Industrie”, agricultura concentrand cea mai mare parte a populatiei ocupate (35,1% din populatia ocupata civila, pe regiune, la nivel de sectiune CAEN, in anul 2004) .


PRAO Sud Est Pag.3

Judetele cu ponderea cea mai mare a populatiei ocupate pe domenii sunt Galati si Constanta pentru industrie, Buzau si Constanta pentru agricultura, Constanta si Galati pentru industrie si servicii. Comparativ cu aceasta, in judetul Vrancea, peste 70% din populatia angajata lucreaza in agricultura si 62% din populatia judetului locuieste in zona rurala. Cu toate ca tendinta de scadere a ratei somajului se manifesta atat la nivel regional (6,9% in anul 2004 comparativ cu 11,4% in anul 2000) cat si la nivel national (6,3% in anul 2004 comparativ cu 10,5% in anul 2000), este necesara sustinerea in continuare a masurilor active pentru prevenirea si combaterea somajului, pentru atingerea obiectivului global care vizeaza cresterea ratei ocuparii. O atentie deosebita trebuie acordata masurilor active adresate in special, somerilor din mediul rural (55,5% din somerii inregistrati in anul 2004), tinerilor (22,4% din somerii inregistrati in anul 2004), femeilor (rata somajului la nivel de regiune este mai mare cu 0,7% decat cea la nivel national) si grupurilor defavorizate pe piata muncii. Din punct de vedere al educatiei si formãrii profesionale initiale, se poate evidentia faptul ca in anul scolar 2003-2004 rata abandonului la nivelul regiunii a fost la aproximativ aceleasi valori ca si cele de la nivel national pentru invatamantul primar si gimnazial, liceal si profesional. In schimb la invatamantul postliceal si de maistrii, rata abandonului depaseste valoarea nationala cu 1,5%. Sunt de asemenea, de sesizat mari diferente intre judetele regiunii. Astfel, la invatamantul liceal si profesional judetul cu cea mai mare rata a abandonului este judetul Vrancea cu 4,6%, respectiv 10,1%, rate care sunt cu aproximativ 80% mai mari decat valorile regionale. O atentie deosebita trebuie acordata continuarii adaptarii ofertei educationale la cerintele pietei muncii pentru diminuarea presiunii absolventilor asupra somajului. Trebuie mentionat cã regiunea este afectatã de fenomenul migratiei externe a fortei de muncã aspect sesizat si la nivel national, dar necuantificat in datele statistice oficiale la adevãrata dimensiune.

In Planul Regional de Actiune pentru Ocuparea Fortei de Munca, la nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud-Est au fost identificate urmatoarele prioritati si masuri: Prioritatea 1 - Dezvoltarea masurilor active pentru ocuparea somerilor (Linia directoare integrata in care se incadreaza - LD 21)

Masura 1.1. Dezvoltarea programelor de asistenta in vederea cautarii unui loc de munca si orientare pe piata muncii

Masura 1.2. Dezvoltarea programelor de formare continua pe tot parcursul vietii Masura 1.3. Dezvoltarea programelor de ocupare pentru mediul rural

Prioritatea 2 – Promovarea unei mai mari flexibilitati concomitent cu cresterea sigurantei locurilor de munca (Linia directoare integrata in care se incadreaza - LD 21)

Masura 2.1. Cresterea flexibilitatii si mobilitatii fortei de munca Masura 2.2. Cresterea sigurantei locurilor de munca

Prioritatea 3 – Asigurarea unei piete a muncii inclusive (Linia directoare integrata in care se incadreaza - LD 19)

Masura 3.1. Cresterea capacitatii institutiilor si organizatiilor cu rol de sprijinire a persoanelor dezavantajate

Masura 3.2 Dezvoltarea programelor pentru facilitarea insertiei profesionale a persoanelor dezavantajate

Masura 3.3. Promovarea abordarilor integrate a activitatilor de munca cu viata privata


PRAO Sud Est Pag.4

Prioritatea 4 – Adaptarea sistemelor de invatamant si formare profesionala la cerintele pietei muncii (Linia directoare integrata in care se incadreaza - LD 21)

Masura 4.1. Adaptarea ofertei educationale a furnizorilor de formare profesionala initiala si continua la cerintele pietei muncii

Masura 4.2. Cresterea capacitatii institutiilor de invatamant si a structurilor parteneriale locale si regionale de anticipare a schimbarilor socio-economice si de planificare

Masura 4.3. Cresterea egalitatii sanselor de acces la educatie si formare profesionala initiala

Masura 4.4. Cresterea gradului de cuprindere in educatie si ridicarea nivelului de pregatire in perspectiva unei economii bazata pe cunoastere

Prioritatea 5 – Dezvoltarea capacitatii institutiilor si organizatiilor pietei muncii (Linia directoare integrata in care se incadreaza - LD20 si LD 23)

Masura 5.1. Cresterea capacitatii institutiilor si organizatiilor pietei muncii Masura 5.2. Dezvoltarea parteneriatelor intre institutiile si organizatiile pietei muncii

Panã in 2008, se preconizeazã infiintarea in regiune a unui organism cu rol de observator regional, care sa aiba capacitatea de a realiza sau contracta analize si prognoze complexe pentru identificarea nevoilor de dezvoltare a resurselor umane, precum si de a facilita adaptarea rapida la schimbarile permanente ale pietei muncii a serviciilor furnizate in sistem public sau privat din domeniile ocuparii si formarii initiale si continue.


PRAO Sud Est Pag.5

Capitolul II - PROCESUL DE PLANIFICARE

2.1. CADRUL EUROPEAN

Obiectivul strategic stabilit de Consiliul European (Lisabona martie 2000) este ca „Uniunea Europeana sa devina cea mai competitiva si dinamica economie bazata pe cunoastere in lume, capabila de crestere economica durabila, cu mai multe locuri de munca si o mai mare coeziune sociala”.

Politica de ocupare implementata de Uniunea Europeana este reflectata de Strategia Europeana privind Ocuparea lansata la summit-ul de la Luxemburg in anul 1997 ca o reactie la nivelul ridicat al somajului si avand ca instrument financiar Fondul Social European.

Scopul formulat pe termen lung “ocuparea deplina” in perspectiva anului 2010 trebuie sa se materializeze in atingerea unei rate generale a ocuparii de 70%, de 60% pentru femei si 50% pentru lucratorii in varsta (55-64 ani).

Procesul de extindere a Uniunii Europene catre est va conduce in final la cresterea cu 30% a pietei muncii precum si la o mai mare diversitate a acesteia. Problemele pietei muncii din statele care au aderat in mai 2004 precum si din tarile candidate nu sunt diferite fundamental de cele ale vechilor state membre, totusi in multe cazuri sunt mai acute si necesita restructurari majore. Nivelul ridicat al somajului din noile state membre precum si din tarile candidate a condus la cresterea relevantei masurilor active si abordarilor preventive solicitand totodata necesitatea unor servicii publice de ocupare eficiente.

In acest context si ca urmare a evaluarii mid-term, Strategia Europeana de Ocupare a fost revizuita la reuniunea de primavara a Consiliului European, din martie 2005, stabilindu-se trei domenii politice de actiune:

1. transformarea Europei intr-un loc mai atractiv pentru investitii si munca; 2. cunoastere si inovare pentru dezvoltare; 3. crearea de locuri de munca mai multe si mai bune.

In domeniul ocuparii au fost elaborate pentru perioada 2005-2008, 8 linii directoare integrate:

Linia directoare 17: Implementarea politicilor de ocupare avand ca scop favorizarea ocuparii depline, imbunatatirea calitatii si productivitatii in munca, intarirea coeziunii sociale si teritoriale. Politicile trebuie sa contribuie la atingerea unei rate medii de ocupare globala pentru Uniunea Europeana (UE) de 70%, de minim 60% pentru femei si 50% pentru lucratorii cu varsta inaintata (55-64) pana in anul 2010, si la reducerea somajului si a inactivitatii. Statele Membre trebuie sa aiba in vedere stabilirea de rate nationale ca tinta de ocupare. In abordarea acestor obiective, actiunea trebuie centrata asupra urmatoarelor prioritati: atragerea si mentinerea mai multor persoane in activitate, cresterea ofertei de locuri de munca si modernizarea sistemelor de protectie sociala; imbunatatirea adaptabilitatii lucratorilor si societatilor, cresterea investitiilor in capitalul uman printr-o mai buna instruire si aptitudini

Linia directoare 18: Promovarea unei abordari pentru ciclul de viata in munca printr-un efort reinnoit de formare a parcursurilor de ocupare pentru tineri si reducerea somajului la nivelul tinerilor conform prevederilor Pactului European pentru Tineret; actiune ferma pentru cresterea participarii femeilor si reducerea diferentelor intre sexe cu privire la ocupare, somaj si retributie; o combinare mai echilibrata a vietii profesionale si a vietii private, precum si oferirea de facilitati accesibile si disponibile de ingrijire a copilului si asistenta pentru alte persoane dependente; sprijin financiar pentru imbatranirea activa, inclusiv conditii adecvate de munca, stare de sanatate (ocupationala) imbunatatita si stimulente adecvate pentru munca si descurajarea pensionarii premature; sisteme de protectie sociala moderne, inclusiv pensii si ingrijiri medicale, asigurand adecvarea lor sociala, viabilitatea financiara si sensibilitatea fata


PRAO Sud Est Pag.6

de nevoile in schimbare, astfel incat sa sprijine participarea si o mai buna mentinere in activitate si o durata de activitate mai lunga.

Linia directoare 19: Asigurarea pietei muncii inclusive, sporirea atractivitatii ocuparii pentru persoanele in cautarea unui loc de munca, pentru persoanele dezavantajate si celor inactive prin: masuri active si preventive pe piata muncii, inclusiv identificarea timpurie a nevoilor, asistenta in vederea cautarii unui loc de munca, orientare si instruire in cadrul planurilor de actiune personalizate, oferirea de servicii sociale necesare pentru sprijinirea integrarii persoanelor care nu au contact cu piata muncii si contribuirea la eradicarea saraciei; revizuirea continua a stimulentelor si mijloacelor de descurajare rezultand din sistemele de impozitare si beneficii, inclusiv administrarea si conditionarea beneficiilor si o reducere semnificative a ratelor marginale de impozitare efective ridicate, in special pentru persoanele cu venituri reduse, asigurand in acelasi timp niveluri adecvate de protectie sociala; dezvoltarea de noi surse de locuri de munca in domeniul servicii pentru persoane fizice si societati, in special la nivel local.

Linia directoare 20: Imbunatatirea armonizarii nevoilor pe piata muncii, prin modernizarea si intarirea institutiilor pietei muncii, in special serviciile de ocupare avandu-se in vedere de asemenea asigurarea unei mai mari transparente a oportunitatilor de ocupare si instruire la nivel national si european, prin eliminarea obstacolelor de mobilitatii pentru lucratori la nivelul Europei in cadrul tratatelor si anticiparea mai buna a aptitudinilor necesare, dezechilibrelor si impedimentelor pe piata muncii gestionarea corespunzatoare a migratiilor economice.

Linia directoare 21: Promovarea unei mai mari flexibilitatii concomitent cu siguranta locului de munca si reducerea segmentarii pietei muncii, avandu-se in vedere rolul partenerilor sociali, prin adaptarea legislatiei ocuparii, revizuirea diferitelor acorduri contractuale si referitoare la norma de lucru, abordarea problematicii ocuparii la negru, anticiparea imbunatatita si administrarea pozitiva a schimbarii, inclusiv a restructurarii economice, in special legata de deschiderea economica, pentru a minimiza costurile sociale si a facilita adaptarea,

Linia directoare 22: Asigurarea dezvoltarii unor costuri si a unor mecanisme de stabilire a salarizarii favorabile angajarii prin incurajarea parteneriatelor sociale in cadrul propriei arii de responsabilitate, pentru a stabili cadrul corect de negociere a salarizarii in vederea reflectarii corecte a productivitatii si a provocarilor de pe piata muncii, la toate nivelurile relevante, si pentru a elimina diferentierea salarizarii pe sexe si revizuirea impactului ocuparii asupra costurilor de munca nesalariale si, dupa caz, adaptarea structurii si nivelului acestora, in special pentru a reduce impozitarea salariilor mici.

Linia directoare 23: Extinderea si imbunatatirea investitiilor in capitalul uman, prin: educatie inclusiva si politici de formare si de actiune pentru a facilita semnificativ accesul la pregatire profesionala initiala, secundara si tertiara, inclusiv stagii de pregatire si instruire antreprenoriala; reducerea semnificativa a cazurilor de abandon scolar ; strategii eficiente de educatie continua deschisa tuturor in cadrul scolilor, companiilor, autoritatilor publice si al gospodariilor, in conformitate cu acordurile europene, incluzand stimulente si mecanisme de partajare a costurilor, in vederea cresterii participarii la formarea continua, inclusiv la locul de munca, pe tot parcursul vietii, in special in randul lucratorilor cu calificari reduse sau varstnici.

Linia directoare 24: Adaptarea sistemelor de invatamant si formare profesionala ca urmare a noilor cerinte privind competentele prin cresterea si asigurarea unui anumit grad de atractie, atitudine deschisa si a anumitor standarde de calitate relative la invatamant si formare profesionala, urmarind a creste oferta in domeniul invatamantului si formarii profesionale, a asigura moduri flexibile de invatare si a creste posibilitatile de mobilitate pentru studenti si cursanti; facilitarea si diversificarea accesului pentru toate persoanele la


PRAO Sud Est Pag.7

cursurile de instruire si formare profesionala, precum si la cunostintele adecvate, privind organizarea timpului de lucru, a serviciilor de sprijin adresate familiilor, indrumarea in cariera, si daca este necesar prin crearea unor noi forme de impartire a costurilor; rezolvarea necesitatilor de competente nou aparute, a competentelor cheie, si a cerintelor viitoare de competente, prin imbunatatirea modului de definire si a transparentei calificarilor, a modului eficient de recunoastere a acestora, precum si a validarii sistemului formal sau non-formal de invatare. Obiectivele Strategiei de la Lisabona In martie 2000, la Lisabona, Consiliul European a stabilit o strategie pe 10 ani pentru a face Uniunea “cea mai competitiva si dinamica economie din lume, bazata pe cunoastere, capabila de dezvoltare economica durabila cu locuri de munca mai multe si mai bune si cu o coeziune sociala mai intensa”. Obiectivele Strategiei de la Lisabona privind ocuparea fortei de munca, asa cum se precizeaza in Strategia Europeana de Ocupare, acopera cele trei obiective globale de ocupare deplina, imbunatatire a calitatii si productivitatii muncii si a intaririi coeziunii sociale. Tintele estimate pana in 2010 sunt dupa cum urmeaza:

rata globala a ocuparii de 70% in 2010 (67% in 2005). O rata de ocupare in randul femeilor de 60% in 2010 (57% in 2005). O rata de ocupare pentru persoane in varsta (varste intre 55 si 64 ani) in 2010 de 50%. O crestere pana in 2010 cu 5 ani a varstei medii la care persoanele parasesc piata

muncii (pensionare efectiva medie pentru a asigura media de 65 de ani in UE pana in 2010).

Disponibilitatea serviciilor de ingrijire a copilului pana in 2010 pentru 90% din copiii cu varsta intre 3 ani si varsta obligatorie pentru scoala si pentru 33% din copiii cu varsta sub 3 ani (tinta stabilita de catre Consiliul European la Barcelona in 2002).

Strategia Europeana de Ocupare a fortei de munca Strategia europeana de ocupare a fortei de munca a fost adoptata odata cu introducerea, in Tratatul de la Amsterdam (1997), a capitolului referitor la ocuparea fortei de munca (Titlul VIII). Strategia are drept scop combaterea somajului la nivelul UE si a fost conceputa ca instrument principal de trasare si coordonare a prioritatilor comunitare in aceasta directie, prioritati ce vor fi adresate de fiecare stat membru in parte. In functie de prioritatile identificate, strategia este structurata pe patru piloni, fiecare reprezentand un domeniu de actiune a carui dezvoltare contribuie la o mai buna ocupare a fortei de munca la nivel comunitar: Cei patru piloni ai Strategiei europene de ocupare a fortei de munca sunt: 1) angajabilitatea – ce reprezinta o noua cultura in sfera ocuparii fortei de munca si se refera la abilitatea de a fi angajat, contribuind la combaterea somajului in randul tinerilor si la combaterea somajului pe termen lung; 2) antreprenoriatul – ce promoveaza crearea de noi locuri de munca prin incurajarea dezvoltarii locale; 3) adaptabilitatea – ce are in vedere modernizarea organizarii muncii si promovarea contractelor de munca flexibile; 4) asigurarea de sanse egale – se refera in special la adoptarea de masuri speciale pentru femei, in scopul reconcilierii vietii profesionale cu viata personala.

Directii de actiune Gradul ridicat de ocupare al fortei de munca si calitatea muncii - Crearea de locuri de munca mai multe si mai bune, cu scopul de a creste in perspectiva anului 2010, rata generala


PRAO Sud Est Pag.8

de ocupare pana la 70% si rata de ocupare in randul femeilor pana la 60% si de 50% pentru lucratorii in varsta (55-64 ani). Anticiparea si managementul schimbarii, precum si adaptarea la noul mediu de lucru (reprezentat de o societate bazata pe cunoastere si pe dezvoltare tehnologica) – prin informarea corespunzatoare si eficienta atat a angajatorilor cat si a angajatilor in vederea ponderarii flexibilitatii si sigurantei unui loc de munca; Exploatarea oportunitatilor oferite de o societate bazata pe cunoastere – prin promovarea invatarii continue, a promovarii de noi forme de organizare a muncii si cresterea sanselor de angajare a persoanelor cu disabilitati; Promovarea mobilitatii fortei de munca, prin implementarea liberei circulatii a fortei de munca si eliminarea obstacolelor geografice, prin dezvoltarea de mecanisme ce faciliteaza mobilitatea (inclusiv noile tehnologii);

Investitiile publice trebuie sa se concentreze pentru a asigura accesul adecvat celor care au cea mai mare nevoie, in principal persoane cu abilitati scazute, grupuri dezavantajate si persoane angajate in companii mici.

Cresterea finantarii pentru matematici, stiinta, tehnologie si inginerie (MSTE) studii, cresterea numarului de absolventi si reducerea dezechilibrului intre sexe in aceste domenii.

Injumatatirea procentului celor cu varsta de 15 ani care au capacitati scazute in domeniile citit, matematici si literatura stiintifica; pentru imbunatatirea abilitatilor de baza ale fortei de munca

Tintele si Obiectivele Strategiei de la Lisabona pentru Cercetare-Dezvoltare si Societatea Informationala

Cheltuielile totale pentru Cercetare-Dezvoltare sa atinga 3% din PIB pana in 2010 (1% cheltuieli sustinute de Guvern si 2% cheltuieli sustinute de firme).

Cheltuielile din intreprinderi pentru Cercetare-dezvoltare sa atinga 67% din total cheltuieli pana in 2010.

Conectarea locuintelor la internet sa atinga 30%. Guvernele sa furnizeze servicii 100% online pana in 2010.

Privind recentele adaptari ale politicilor europene, in primul rand se poate observa ca Uniunea Europeana pune un accent deosebit pe ocuparea fortei de munca. In al doilea rand se poate observa ca acum Uniunea Europeana recunoaste ca solutia unica pentru atingerea obiectivelor de ocupare se poate realiza doar prin parteneriate locale. Obiectivul general al Politicilor Uniunii Europene este “ Locuri de munca mai multe si mai bune si o mai mare coeziune sociala”. Acest obiectiv este reflectat in Strategia europeana de ocupare a Uniunii Europene. Strategia este proiectata astfel incat, sa permita Uniunii Europene sa creeze pina in 2010 conditiile pentru ocupare totala si pentru intarirea coeziunii sociale. Strategia reprezinta instrumentul cheie pentru coordonarea politicilor de ocupare ale statelor membre. Dezvoltarea ocuparii la nivel local are un rol vital pentru atingerea obiectivelor si a tintelor definite in strategie. Conform Liniilor Directoare ale Ocuparii dezvoltate in 2003, Uniunea Europeana incurajeaza statele membre sa sprijine dezvoltarea ocuparii la nivel local. Aceste Linii directoare recomanda statelor membre sa “sprijine potentialul local, prin toti actorii relevanti”. Crearea conditiilor corecte pentru implementarea Politicilor de ocupare conform “Practical Handbook on Developing Local Employment Strategies in the New Member States and Candidate Countries of the European Union” se poate realiza conform urmatoarei abordari:


PRAO Sud Est Pag.9

1 2 3 4

2.2. CADRUL NATIONAL

Obiectivul Uniunii Europene de a deveni cea mai dinamica si competitiva economie din lume, solicita sistemelor educationale si de formare din tara noastra adaptarea la cerintele

societatii cunoasterii si la cerintele crescande ale pietei muncii. Directiile cheie sunt cresterea adaptabilitatii fortei de munca, dezvoltarea

antreprenoriatului, ca premisa pentru cresterea gradului de ocupare, formarea profesionala continua si invatarea pe parcursul intregii vieti, asigurarea accesului egal la educatie si pe piata muncii, cresterea gradului de incluziune sociala.

Romania s-a aliniat la Strategia Europeana pentru Ocupare, revizuita, politica nationala in domeniul ocuparii fortei de munca fiind in concordanta cu liniile directoare integrate ale acestei strategii.

In vederea aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, legislatia nationala in domeniul ocuparii fortei de munca a fost armonizata gradual incepand cu anul 2002, vizandu-se in mod prioritar cresterea ponderii masurilor active de stimulare a ocuparii, tendinta reflectata de Planurile Nationale de Actiune pentru Ocuparea Fortei de Munca 2002-2003, 2004-2005 si 2006.

In acest context, incepand cu luna martie 2002 intrarea in vigoare a Legii nr.76 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca a conturat o noua perspectiva in abordarea politicilor de ocupare in Romania. Atat in forma sa initiala cat si prin modificarile ulterioare legislatia in domeniul ocuparii fortei de munca a condus la cresterea ponderii masurilor active pe piata muncii vizand:

Analiza contextului

national si local

Definirea tintelor locale

Dezvoltarea parteneriatelor

Conectare catre altii

Intelegerea politicii nationale

Analiza zonelor pietei muncii

Alegerea formei de

parteneriat

Conectare catre factorii decizionali la nivel de politici)

national, local, european)

Analiza capacitatii locale

Legaturi cu localitatile invecinate

Implicarea administratiei

locale

Asigurarea unui bun leadership

Analiza capacitatii locale

Aplicarea strategiilor

locale

Implicarea partenerilor

relevanti

Legaturi cu comunitati din

Europa


PRAO Sud Est Pag.10

1. Cresterea sanselor de ocupare a persoanelor aflate in cautare de loc de munca: medierea muncii (continuta si in vechea legislatie); informare si consiliere profesionala; consultanta pentru inceperea unei afaceri; formare profesionala – masura care a inregistrat cele mai mari modificari in

sensul armonizarii la standardele europene incepand cu anul 2002. Incepand cu anul 2004 adaptarea legislatiei romanesti la standardele europene in domeniul formarii profesionale a determinat extinderea categoriilor de persoane care pot beneficia de cursuri gratuite – finantate din bugetul asigurarilor pentru somaj. Chiar si in aceste conditii ponderea somerilor cuprinsi la cursuri de formare profesionala a fost de 2% in anul 2002, inregistrand un trend crescator in anii urmatori (in anul 2003 cu 23% mai mult decat in 2002, iar in anul 2004 cu 14,6% mai mult decat in 2004). In anul 2004, rata de participare la formare profesionala continua a persoanelor din categoria de varsta 25-64 de ani a fost de 1,1 % extrem de redusa comparativ cu media UE25 de 10,6% si tinta de 7% prevazuta in Strategia de Formare Profesionala Continua 2005-2010 aprobata prin Hotararea de Guvern nr.875/2005 .

completarea veniturilor salariale; stimularea mobilitatii fortei de munca.

2. Stimularea angajatorilor pentru incadrarea in munca a somerilor si crearea de noi locuri de munca:

subventionarea locurilor de munca pentru incadrarea persoanelor din categoriile defavorizate pe piata muncii;

acordarea de credite in conditii avantajoase cu dobanda subventionata in vederea crearii de noi locuri de munca;

acordarea unor facilitati cu reducerea contributiei de 2,5% incepand cu anul fiscal urmator, angajatorilor care incadreaza in munca persoane din randul somerilor pe care le mentin in activitate cel putin 6 luni de la angajare;

3. Prevenirea somajului si consolidarea locurilor de munca. Incepand cu anul 2004, in scopul prevenirii somajului si consolidarii locurilor de

munca prin cresterea si diversificarea competentelor profesionale ale persoanelor incadrate, angajatorii, in baza planului anual de formare profesionala pentru proprii angajati, beneficiaza de o suma reprezentand 50% din cheltuielile cu serviciile de formare profesionala derulate prin furnizori de servicii de pregatire profesionala autorizati in conditiile legii, pentru un numar de cel mult 20% din personalul angajat, cu obligatia mentinerii raporturilor de munca sau de servicii a persoanelor participante la curs cel putin 3 ani de la data acordarii sumei.

Implementarea legislatiei armonizate cu obiectivele Uniunii Europene in domeniul ocuparii a contribuit la cresterea ponderii cheltuielilor cu masurile active in totalul cheltuielilor bugetului asigurarilor pentru somaj de la 2,26% in anul 2000 la 20,85% in anul 2003. In anul 2004 ponderea cheltuielilor cu masurile active a fost de 16,51%, prognozandu-se pentru anul 2006 o crestere la 30%. In acest context in perioada 2002-2004, rata somajului s-a redus de la 8,4% la 8% mentinandu-se sub media de 9% din UE25, in conditiile in care capacitatea economiei romanesti de a crea locuri de munca a ramas scazuta. In acest context rata de ocupare a inregistrat o usoara scadere de la 58% in anul 2002 la 57,9% in anul 2004, sub nivelul de 63,3% inregistrat in UE25.

In Planul National de Dezvoltare pe perioada 2007-2013, dezvoltarea resurselor umane reprezinta o prioritate nationala majora, alaturi de cresterea gradului de ocupare si combaterea excluziunii sociale. Prioritatea este stabilita in acord cu Agenda Lisabona si cu prevederile Strategiei Europene de Ocupare revizuite, cu Liniile Directoare pentru politicile


PRAO Sud Est Pag.11

de ocupare, care trebuie sa sprijine trei obiective strategice interdependente: ocuparea deplina, calitatea si productivitatea muncii si coeziunea si incluziunea sociala.

Strategia de dezvoltare a resurselor umane elaborata in cadrul Planului National de Dezvoltare pentru perioada 2007-2013, asigura pe de o parte continuitatea documentelor programatice nationale anterioare si, pe de alta parte, corespondenta cu orientarile strategice la nivel european si cerintele specifice legate de accesarea Fondului Social European post-aderare.

Obiectivul general al strategiei de dezvoltare a resurselor umane il constituie dezvoltarea capitalului uman si cresterea competitivitatii acestuia pe piata muncii, prin asigurarea oportunitatilor egale de invatare pe tot parcursul vietii si dezvoltarea unei piete a muncii moderne, flexibile si inclusive care sa conduca pana in anul 2015 la integrarea durabila pe piata muncii a 900.000 persoane.

Atingerea obiectivului general al prioritatii nationale de dezvoltare “Dezvoltarea resurselor umane, cresterea gradului de ocupare, combaterea excluziunii sociale” se realizeaza prin actiuni grupate in patru sub-prioritati :

1. dezvoltarea capitalului uman ; 2. promovarea ocuparii depline ; 3. promovarea incluziunii sociale ; 4. dezvoltarea capacitatii administrative si a bunei guvernari. Masurile specifice pentru fiecare dintre cele patru sub-prioritati au fost stabilite pe

baza analizei situatiei identificate in Romania in acest domeniu si in concordanta cu liniile directoare integrate de dezvoltare si ocupare 2005-2008. Strategia de dezvoltare a resurselor umane este structurata pe doua domenii cheie: educatia si formarea profesionala initiala si continua – plasate in contextul invatarii pe tot

parcursul vietii; dezvoltarea unei piete a muncii moderne, flexibile si inclusive.

Totodata sunt prezentate si aspecte transversale privind egalitatea de sanse, dezvoltarea durabila si societatea informationala.

Prioritatile si obiectivele stabilite prin „ Strategia de dezvoltare a resurselor umane „ vor fi implementate dupa aderare prin Programul Operational Sectorial – Dezvoltarea Resurselor Umane, care cuprinde domeniile de interventie finantate din Fondul Social European .

In perioada 2007-2013 obiectivele generale ale interventiei Fondului Social European in Romania stabilite prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane sunt: investitia in capitalul uman; modernizarea sistemelor de educatie si formare profesionala; cresterea accesului la ocupare; intarirea incluziunii sociale pentru grupurile vulnerabile.

Accesarea Fondului Social European pentru obiectivul „convergenta„ va viza urmatoarele domenii de interventie : cresterea adaptabilitatii fortei de munca si a intreprinderilor; cresterea accesului pe piata fortei de munca, a persoanelor aflate in cautarea unui loc de

munca, a persoanelor inactive, prevenirea somajului, prelungirea vietii active si cresterea gradului de participare pe piata muncii a femeilor si migrantilor ;

promovarea incluziunii sociale a persoanelor dezavantajate si combaterea discriminarii. reforma in domeniile ocuparii si incluziunii sociale prin promovarea dezvoltarii

parteneriatelor la nivel national, regional si local; extinderea si imbunatatirea investitiilor in capitalul uman (educatie si formare

profesionala) ;


PRAO Sud Est Pag.12

intarirea capacitatii institutionale si a eficientei administratiei publice la nivel national, regional si local in vederea implementarii reformelor.

Conform Planului Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 situatia indicatorilor ocuparii la nivel national este:

Principalii indicatori ai ocuparii 1999-2004 (medii anuale)

Tabel nr.2.1. ROMANIA EU25 EU15 Indicator/An 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2004 2004

Populatia activa (mii persoane) 11,566 11,585 11,447 10,079 9,915 9,957

Rata de activitate 15 – 64 ani 68,7 68,6 67,5 63,6 62,4 63,2 69,3 70,0

Populatia ocupata (mii persoane) 10,776 10,764 10,697 9,234 9,223 9,158

Rata ocuparii 63,5 63,2 62,6 58,0 57,8 57,9 63,3 64,7 Rata somajului

BIM 6,8 7,1 6,6 8,4 7,0 8,0 8,0 8,3

Rata somajului de lunga durata BIM 3,0 3,6 3,2 4,5 4,3 4,7 4,0 3,3

Rata somajului in randul tinerilor

BIM 18,8 18,6 17,5 21,7 18,5 21,0 18,2 15,6

Sursa: EU-25, EU-15 si NMS-10: EUROSTAT, New Cronos Sursa: RO: INS, AMIGO; datele pentru 2002 si 2003 au fost extinse pe baza Recensamantului populatiei si locuintelor, martie 2002.

Axele prioritare identificate in cadrul Programului Operational Sectorial–Dezvoltarea Resurselor Umane vor avea o contributie substantiala in atingerea acestor obiective specifice pentru a atrage si mentine cat mai multe persoane pe piata activa a muncii, inclusiv grupuri vulnerabile, si pentru a imbunatati adaptabilitatea fortei de munca si a intreprinderilor, in special pentru a putea raspunde la introducerea permanenta de tehnologii noi.

Axe Prioritare POS-DRU Axa Prioritara 1 Educatia si formarea profesionala in sprijinul cresterii economice si

dezvoltarii societatii bazate pe cunoastere Axa Prioritara 2 Corelarea invatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii Axa Prioritara 3 Cresterea adaptabilitatii fortei de munca si a companiilor Axa Prioritara 4 Modernizarea serviciului public de ocupare Axa Prioritara 5 Promovarea masurilor active de ocupare Axa Prioritara 6 Promovarea incluziunii sociale Axa Prioritara 7 Asistenta tehnica

Axe prioritare Obiective POS-DRU AP1 AP2 AP3 AP4 AP5 AP6 AP7 Cresterea nivelului de educatie si de pregatire profesionala vocationala a capitalului uman

Dezvoltarea resurselor umane in sistemul de educatie

Promovarea culturii antreprenoriale


PRAO Sud Est Pag.13

Axe prioritare Obiective POS-DRU AP1 AP2 AP3 AP4 AP5 AP6 AP7 Facilitarea accesului tinerilor pe piata muncii

Dezvoltarea unei piete de munca cuprinzatoare, flexibila si moderna

Promovarea (re)insertiei pe piata muncii a persoanelor inactive, inclusiv in zonele rurale

Imbunatatirea serviciului public de ocupare

Facilitarea accesului la educatie si pe piata muncii a grupurilor vulnerabile

Planul de masuri prioritare al Guvernului pentru integrare europeana a stabilit pentru

anul 2006, in domeniul Ocuparii fortei de munca, ca una dintre masurile necesare pentru pregatirea deplina a aderarii, elaborarea celui de-al treilea Plan National de Actiune pentru Ocupare - PNAO 2006.

Prezentul Plan National de Actiune in domeniul Ocuparii - PNAO 2006 are o abordare pragmatica a procesului de elaborare a politicilor privind piata muncii, cu un accent deosebit pe ameliorarea ocuparii din mediul rural si insertia pe piata fortei de munca a persoanelor de etnie roma, stabilind urmatoarele prioritati generale: consolidarea capacitatilor institutionale existente la nivel national, regional si local; ocuparea fortei de munca din mediul rural; insertia pe piata fortei de munca a persoanelor de etnie roma; ameliorarea discrepantelor zonale si regionale si utilizarea cat mai eficienta a fondurilor

comunitate in special a Fondului Social European.


PRAO Sud Est Pag.14

Capitolul III - CADRUL REGIONAL

3.1. PROFILUL GEOGRAFIC SI ADMINISTRATIV

3.1.1. Caracteristici geografice Regiunea Sud-Est este situata in partea de sud-est a Romaniei si se invecineaza la

nord cu Regiunea Nord-Est, la vest cu Regiunea Centru si Regiunea Sud-Muntenia, la sud cu Bulgaria, la est cu Republica Moldova, Ucraina si tarmul Marii Negre. Acoperind 35.762 km² sau 15 % din suprafata totala a tarii, regiunea este a doua ca marime din cele 8 ale Romaniei.

Regiunea Sud-Est cuprinde aproape toate formele de relief: lunca Dunarii, campia Baraganului in centru si campia Covurluiului in nord, podisul Dobrogei in est si sud. In partea de nord a podisului Dobrogei se afla Muntii Macinului, iar partea de nord-vest a regiunii cuprinde o parte a Carpatilor de Curbura si a Subcarpatilor de Curbura. Totodata regiunea este strabatuta de fluviul Dunarea, cuprinde Delta Dunarii si este marginita la est de intreg litoralul romanesc al Marii Negre.

Harta 1. REGIUNILE DE DEZVOLTARE DIN ROMANIA: 1. NORD-EST 2. SUD-EST 3. SUD-MUNTENIA 4. SUD-VEST OLTENIA 5. VEST 6. NORD-VEST 7. CENTRU 8. BUCURESTI-ILFOV


PRAO Sud Est Pag.15

3.1.2. Structura administrativa Regiunea de dezvoltare Sud-Est cuprinde 6 judete: Braila, Buzau, Constanta, Galati,

Tulcea, Vrancea.

Harta 2 : Judetele care compun Regiunea de Dezvoltare Sud-Est

Structura Regiunii de Dezvoltare Sud-Est dupa suprafata fiecarui judet din regiune,

este prezentata in urmatoarea diagrama.

Suprafata judetelor din Regiunea Sud-Est Grafic nr.3.1. Total:35.762 Km2

Sursa: “Anuarul Statistic al Romaniei”, INS, Bucuresti, 2004

Braila13%

Buzau17%

Constanta20%

Galati12%

Tulcea24%

Vrancea14%


PRAO Sud Est Pag.16

La nivelul fiecarui judet structurile autoritatii locale sunt reprezentate de Consilii Judetene, Consilii Locale, Municipale, Orasenesti si Comunale. Localitatile sunt structurate astfel: 11 municipii, 24 orase si 350 comune avand 1.447 sate. Cel mai mare municipiu este Constanta cu o populatie de 307.447 locuitori, urmat de Galati - 298.941 locuitori, Braila - 219.491 locuitori, Buzau - 137.161 locuitori, Focsani - 101.294 locuitori si Tulcea cu 92.676 locuitori.

Organizarea administrativ teritoriala a Regiunii Sud Est la 31 decembrie 2004

Tabel nr.3.1.

Regiunea de dezvoltare

Judetul

Suprafata totala (km2)

Numarul oraselor

si municipiilor

din care: municipii

Numarul

comunelor Numarulsatelor

Sud - Est 35762 35 11 350 1447 Braila 4766 4 1 40 140 Buzau 6103 5 2 82 475

Constanta 7071 12 3 57 188 Galati 4466 4 2 59 180 Tulcea 8499 5 1 45 133

Vrancea 4857 5 2 67 331 Sursa: “Anuarul Statistic al Romaniei”, INS, Bucuresti, 2005

3.2. PROFILUL DEMOGRAFIC

3.2.1. Caracteristici demografice generale Regiunea Sud-Est are o populatie de 2.850.318 locuitori, la 1 iulie 2004, insemnand

13,15 % din populatia tarii, cu o densitate de 79,70 loc/km2, sub media pe tara care este de 91,2 loc/km2. Densitatea cea mai mare este intalnita in judetul Galati (139,0 loc/km2), iar cea mai mica in judetul Tulcea (29,81 loc/km2).

3.2.2. Populatia si structura demografica Transformarile economice si sociale care au avut loc in Romania incepand din anii

`90 au determinat schimbari importante in evolutia fenomenelor demografice, in numarul si structura populatiei. Populatia Romaniei a scazut continuu, cauzele acestui fenomen fiind multiple, incepand de la o scadere a ratei nasterilor, combinata cu o marire a ratei deceselor, emigrare etc. De remarcat, ca in regiune se afla trei din primele 10 orase ale tarii dupa numarul de locuitori la 1 iulie 2004, si anume: Constanta, Galati si Braila.

Populatia regiunii Sud-Est reprezenta in 2004, 13.15% din populatia Romaniei. In perioada 2000-2004, populatia regiunii a scazut continuu, mai accentuat pentru sexul masculin, caz in care scaderea a fost de circa 44777 mii persoane, fata de sexul feminin la care scaderea a fost de 39.224 persoane (Anexa nr.1 – tabelul nr.1).

Pe medii rezidentiale, scaderea cea mai semnificativa s-a produs in urban (84.197 persoane, fata de numai 2.280 in rural) (Anexa nr.1 – tabelele nr. 2 si nr. 3).

Structura pe sexe a populatiei din regiune arata schimbari usoare, dar semnificative. In mediul urban reducerea populatiei s-a datorat in special barbatilor (45.779, fata de


PRAO Sud Est Pag.17

38.418persoane de sex feminin). Acelasi fenomen s-a produs si in mediul rural - reducerea populatiei s-a datorat in special barbatilor, 1.474 persoane fata de 806 persoane. (Anexa nr.1 – tabelele nr.2 si 3). Preponderenta populatiei de sex feminin se remarca in toate judetele regiunii. Observam ca in perioada analizata au avut loc schimbari in structura de gen a populatiei regiunii in judetele Constanta si Galati. Cele mai importante scaderi ale populatiei masculine se inregistreaza in judetele Constanta si Galati (Anexa nr.1 – tabelul nr.5). Pe judete, cea mai importanta scadere a populatiei s-a inregistrat in judetul Constanta, aceasta fiind de aproximativ 32.216 persoane. In schimb, judetul Vrancea a inregistrat o crestere a populatiei totale, respectiv 394.286 persoane in 2004 fata de 391.220 (Anexa nr.1 – tabelul nr.4).

Din punct de vedere al distributiei pe cele doua medii rezidentiale, intre judetele Regiunii Sud-Est se disting diferente notabile: judete ca Braila, Constanta, Galati, cu populatie rezidenta preponderent in mediul urban si judete ca Buzau, Tulcea si Vrancea, cu populatie rezidenta preponderent in mediul rural (Anexa nr.1 – tabelele nr.16 si 17).

Dinamica populatiei Regiunii Sud-Est, pe medii rezidentiale, indica cele mai semnificative scaderi in randul populatiei urbane din judetele Constanta si Galati, in timp ce in mediul rural cea mai insemnata scadere a populatiei se inregistreaza in judetul Buzau. Sunt si judete in care a avut loc o crestere a populatiei rurale. Acestea sunt Constanta, Galati si Vrancea (Anexa nr.1 – tabelul nr.7 si tabelul nr.10).

Principalul factor care a determinat scaderea populatiei este sporul natural negativ.(Anexa nr.1 – tabelul nr.18 ). Din punct de vedere al trendului, se pare ca la nivel regional tendinta se va inversa in urmatorii ani, fiind posibile valori pozitive ale sporului natural.

Din punct de vedere al dinamicii sporului natural (Anexa nr.1 - tabelul nr.18), cele mai semnificative mutatii s-au inregistrat in judetele Constanta si Galati. Remarcam faptul ca in anul 1990, toate judetele regiunii inregistrau sporuri naturale pozitive.

Structura populatiei pe varste a suferit schimbari relative in ultimii ani. Dinamica populatiei pe grupe mari de varsta in Regiunea Sud-Est indica tendinta de imbatranire demografica, caracterizata prin reduceri importante ale ponderii efectivelor din grupa 0-14 ani (cu 86.995 persoane in perioada 2000-2004), pe fondul cresterii ponderii populatiei din grupa de peste 15- 59 ani (cu 135.563 persoane in perioada 2000-2004). (Anexa nr.1 – tabelul nr.19).

In 2004, in Regiunea Sud-Est, distributia populatiei pe grupe mari de varsta, este urmatoarea: 16% populatie din grupa 0-14 ani, 69,8% populatie din grupa 15-59 ani si 14,2% populatie in grupa 60+ ani (Anexa nr.1– tabelul nr.19).

3.2.3. Structura etnica Regiunea Sud Est se caracterizeaza printr-o mare diversitate etnica, lingvistica si

religioasa. Datele de la recensamantul populatiei si locuintelor din 2002, arata ca 4,8% din populatia Regiunii Sud-Est reprezinta minoritati etnice.(Anexa nr. 1 – tabelul nr.20)

Structura etnica la nivelul regiunii se prezinta astfel : etnia roma (1,7 % ); comunitatea rusilor lipoveni (0,9% ) - concentrata in judetul Tulcea reprezentand

16.350 de persoane din 25.464 persoane la nivelul regiunii; comunitatea grecilor (0,1% ); comunitatea turca (1%) – concentrata in judetul Constanta reprezentand 27.914

persoane in acest judet fata de 32.098 persoane la nivel regional; comunitatea tatara destul de numeroasa, concentrata la nivelul judetului Constanta,

unde au fost inregistrati 23.230 persoane din 23.935 la nivelul intregii tari.


PRAO Sud Est Pag.18

Grafic nr.3.2.

Sursa: „Anuarul Statistic al Romaniei”, INS, Bucuresti, 2005

3.2.4. Proiectia populatiei la orizontul anilor 2013 la nivel regional si judetean

La orizontul anului 2013 proiectia populatiei la nivel regional si judetean arata o scadere continua pentru intreaga regiune si pentru toate judetele (Tabelul nr.3.2.). Scaderile cele mai mari se prognozeaza pentru judetele Galati (25,4 mii persoane) si Braila (24,4 mii persoane). Cele mai mici scaderi se vor inregistra in judetele Constanta (7,2 mii persoane) si Vrancea (10,6 mii persoane).

Proiectia populatiei in regiunea Sud-Est in perspectiva anului 2013

(mii pers.) - Tabelul nr.3.2.

Sursa: Studiul realizat de Institutul National de Cercetare Stiintifica in domeniul Muncii si Protectiei Sociale- Bucuresti, 2005

3.3. ECONOMIA REGIONALA

3.3.1. Produsul intern brut Cu un PIB care reprezinta 11,2% (2003) din economia tarii, Regiunea Sud-Est se

situeaza pe locul 6, in timp ce, pe locuitor acest indicator se situeaza sub media nationala.

0100002000030000

40000

50000

60000pe

rsoa

ne

Structura etniilor la nivelul Regiunii Sud-Est

romirusi lipoveni

turcitatari

grecialte etnii


PRAO Sud Est Pag.19

Pana in 2002, productivitatea muncii detinea o pozitie de mijloc intre regiunile tarii, cu valorile cele mai ridicate in judetul Constanta.

Grafic nr.3.3.

0

1000000

2000000

milia

rde l

eiProdusul Intern Brut

ROMÂNIA 373798.2 545730.2 803773.1 1167687 1514751 1975648

Regiunea 2. Sud - Est 48959.2 66167.2 92868.2 131652.3 171122.8 222638.3

1998 1999 2000 2001 2002 2003

Sursa: „Statistica Teritoriala”, INS, Bucuresti, 2005

Regiunea de Dezvoltare Sud-Est a participat la realizarea PIB-ului Romaniei intr-o proportie cuprinsa intre 13,1%, respectiv 12,12% la inceputul perioadei analizate ajungand in 2003 la 11,27%.

Grafic nr.3.4.

0

50

100

Raportul dintre PIB regional şi PIB naţional (procente)(nivelul PIB naţional=100)

PIB naţional 100 100 100 100 100 100

PIB regional 13,10 12,12 11,55 11,27 11,30 11,27

1998 1999 2000 2001 2002 2003

Sursa: „Statistica Teritoriala”, INS, Bucuresti, 2005 In cadrul intervalului 1996-2003, selectat pentru schimbarea survenita in aceasta

perioada, prin intermediul unei reprezentari spatiale a evolutiei relative a celor doua valori ale indicatorului PIB/locuitor, se pot distinge atat cele doua niveluri diferite, cat mai ales instalarea unei noi ierarhii. Astfel, PIB regional/locuitor se situeaza initial peste, iar ulterior sub nivelul celui national. (grafic nr.3.5.)


PRAO Sud Est Pag.20

Grafic nr.3.5.

7580859095

100105%

1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

MUTAŢII ÎN IERARHIA NIVELULUI PRODUSULUI INTERN BRUT PE LOCUITOR (nivelul PIB naţional=100)

PIB naţional/locuitor PIB regional/locuitor

Sursa: „Statistica Teritoriala”, INS, Bucuresti, 2005 Specificul Regiunii Sud - Est il reprezinta disparitatile dintre nodurile de concentrare a

activitatilor industriale si tertiare (Braila - Galati; Constanta - Navodari), centrele industriale complexe izolate (Buzau, Focsani), areale cu specific turistic (litoralul si Delta) si intinsele zone cu suprafete de culturi agricole si viticole. Regiunii ii este caracteristica discontinuitatea in teritoriu a activitatilor industriale si imbinarea cu activitati tertiare (comert, servicii, turism) si agricole.

Grafic nr.3.6.

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

1995 1998 1999 2000 2001 2002 2003

Structura PIB, pe categorii de resurse (procente)Sănătate şi asistenţă socială

Învăţământ

Administraţie publică şi apărare

Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi deservicii prestate în principal firmelorIntermedieri financiare

Transport, depozitare, comunicaţii

Hoteluri şi restaurante

Comerţ

Construcţii

Industrie

Pescuit şi piscicultură

Agricultură, vânătoare şi silvicultură


Ponderile principalelor sectoare de activitate la realizarea produsului intern brut regional (PIB) au avut evolutii diferite. Astfel, incepand cu anul 1999, sectoarele: Constructii si Industrie au inregistrat cresteri ale ponderilor in PIB regional, in timp ce sectoarele:


PRAO Sud Est Pag.21

Comert, Hoteluri si restaurante, Agricultura, vanatoare si silvicultura au inregistrat diminuari ale ponderilor in PIB regional. ( Anexa nr. 2 - Tabelul nr. 4)

Se constata ca evolutia alternanta a valorii PIB-ului a fost rezultatul direct al privatizarii, cat si al lichidarii acelor intreprinderi de stat care s-au dovedit lipsite de viabilitate economica, al efortului investitional intern si extern in restructurari, modernizari si retehnologizari si, nu in ultimul rand, al mutatiilor structurale majore din economia nationala si a regiunii.

3.3.2. Evolutia firmelor active Dintre firmele inregistrate, 49.531 erau active in 2004, iar in ceea ce priveste tipul

activitatii CAEN (Anexa nr.2 - tabelul nr.9), majoritatea isi desfasurau activitatea in comert (55,05%), pe locul doi plasandu-se, la distanta mare, industria prelucratoare (cu 11,88%), tranzactii imobiliare (10,19%), transport, depozitare si comunicatii (7,63%), hoteluri si restaurante (5,21%), constructii (5,34%).

Grafic nr.3.7.


In ceea ce priveste structura pe activitati CAEN, judetele cu cea mai mare pondere a firmelor active in industria prelucratoare sunt: Vrancea (4 % peste medie), Buzau (2 % peste medie) si Braila (1,1 % peste medie). Activitatea de constructii se regaseste cu pondere peste


PRAO Sud Est Pag.22

medie in Constanta, iar activitatile de servicii, in afara comertului, se regasesc in proportii superioare mediei in transport, depozitare si comunicatii in Constanta si Tulcea, in ceea ce priveste sectorul hoteluri si restaurante o pondere peste media regionala se constata la nivelul judetului Constanta( Anexa nr. 2 - tabelul nr.10).

Pe clase de marime, unitatile cu pana la 10 salariati sunt majoritare, reprezentand 87,61% din total (Anexa nr. 2 – tabelul nr.17), in judete ca Buzau si Tulcea depasind 89%. Firmele cu peste 10 salariati sunt mai bine reprezentate in Constanta.

Grafic nr.3.8.

Numărul de firme active pe clase de mărime

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

0-9salariaţi

10-49salariaţi

50-249salariaţi

250 şipeste

Total

200220032004


Restructurarile industriale care au avut loc in procesul tranzitiei la economia de piata, au dus la cresterea masiva a somajului in marile centre de industrie grea (Galati, Braila, Buzau) si in micile centre urbane mono-industriale. Activitatea intensa de constructii de locuinte proprietate privata din jurul marilor centre urbane, litoral si alte areale turistice din Subcarpati a preluat o parte din forta de munca disponibilizata si astfel socul social al disponibilizarilor a fost atenuat.

Cu toata reducerea masiva de personal din zona Braila – Galati, Constanta – Navodari, ultimii ani marcheaza un oarecare reviriment al activitatilor industriale, respectiv un proces de stabilizare a intreprinderilor nou create pe platformele marilor complexe


PRAO Sud Est Pag.23

industriale restructurate. Aici pot fi mentionate atat intreprinderile (textile) care functioneaza la Braila cat si Combinatul de la Galati precum si rafinaria de la Midia Navodari. Un alt exemplu de revigorare a industriei il reprezinta Buzaul unde au aparut numeroase intreprinderi noi, ca de exemplu cele de prelucrare superioara a lemnului etc. Spre deosebire de acest proces de oarecare stabilizare economica a marilor centre urbane, orasele mici nu reusesc sa-si gaseasca echilibrul, pierzand in continuare locuri de munca (Babadag, Negru Voda, Harsova, Faurei, Tulcea, Macin etc.). Aici nu exista investitii straine si din cauza unei infrastructuri deficitare (drumuri, alimentari cu apa, canalizari etc).

3.4. PIATA FORTEI DE MUNCA

Piata fortei de munca, prin factorul uman, joaca un rol hotarator in asigurarea cresterii economice si a productivitatii pe termen lung. Crearea conditiilor pentru cresterea competentelor profesionale, in scopul asigurarii unui proces de productie performant, care sa dea nastere unor produse competitive, capabile sa faca fata cerintelor pietei, devine o prioritate absoluta.

Problemele cu care se confrunta Regiunea Sud-Est, si in egala masura intreaga tara, sunt legate, in special de scaderea populatiei totale, active si ocupate.

Scaderea numarului total al populatiei, a avut repercursiuni majore si asupra pietei fortei de munca.

3.4.1. Populatia activa Grafic nr.3.9.

Populaţia activă la nivelul Regiunii Sud-Est şi a României, în perioada 2000-2004 (mii persoane)

115012001250130013501400145015001550

2000 2001 2002 2003 20048500

9000

9500

10000

10500

11000

11500

12000

populatie activa regiune populatie activa taraPoly. (populatie activa tara) Poly . (populatie activa regiune)

Sursa: „Anuarul Statistic al Romaniei”, INS, Bucuresti, 2005 Dinamica populatiei active din Regiunea Sud-Est se inscrie in acelasi ritm de scadere,

ca si cel din intreaga tara. In anul 2004 se inregistreaza o scadere a populatiei active cu 195000 persoane, tendinta de scadere existand atat pe medii de rezidenta, cat si pe sexe. (Anexa nr. 3 – Tabelul nr. 1)


PRAO Sud Est Pag.24

Diminuarea populatiei active se reflecta in scaderea ratei de activitate, cu consecinte pe termen lung, pentru economia regiunii.

Grafic nr.3.10.

Evoluţia ratei de activitate în Regiunea Sud-Est (procente)

66,6

65

62,161,1 61

575859606162636465666768

2000 2001 2002 2003 2004


La nivelul regiunii, rata de activitate este in descrestere, aceasta inregistrand in anul

2004 o scadere cu 5,6% fata de anul 2000. Se constata o crestere cu 3,3%, a ratei de activitate a persoanelor de sex masculin. (Anexa nr. 3 – Tabelul nr. 2)

Grafic nr.3.11.

0

50

100

Structura populaţiei active din Regiunea Sud-Est după mediul de rezidenţă (procente)

rural 49,0 48,3 46,1 45,9 44,4urban 51,0 51,7 53,9 54,3 55,6

2000 2001 2002 2003 2004

Sursa: „Anuarul Statistic al Romaniei”, INS, Bucuresti, 2005.

Analizand structura populatiei active dupa mediul de rezidenta, se observa o crestere a

populatiei active din mediul urban, 55,6% in anul 2004 fata de 51% in anul 2000, in schimb populatia activa din mediul rural inregistreaza o scadere continua.


PRAO Sud Est Pag.25

Grafic nr.3.11.

0

100

proc

ente

Structura populaţiei active după sex

sex feminin 45,0 43,7 42,5 42,6 42,2

sex masculin 55,0 56,3 57,5 56,2 57,8

2000 2001 2002 2003 2004


Ponderea populatiei active de sex masculin in total populatie activa, inregistreaza in

anul 2004 o crestere cu 2,8 % fata de anul 2000.

3.4.2. Populatia ocupata Atat la nivel national, cat si la nivelul Regiunii Sud-Est, se remarca in anul 2004 o

scadere foarte accentuata (194000 persoane fata de anul 2000) a populatiei ocupate (Anexa nr.3 – Tabelul nr.3).

Grafic nr.3.12.

Populaţia ocupată la nivelul Regiunii Sud-Est şi la nivelul ţării în perioada 2000-2004 (mii persoane)

1000

1050

1100

1150

1200

1250

1300

1350

1400

2000 2001 2002 2003 20040

2000

4000

6000

8000

10000

12000

populatie ocupata regiune populatie ocupata tarăPoly. (populatie ocupata tară) Poly. (populatie ocupata regiune)


Totodata, se observa si tendinta de imbatranirea acesteia, 23,3% din populatia

ocupata in anul 2004, reprezenta persoane in varsta de 45-54 ani (Anexa nr.3 – Tabelul nr.5).


PRAO Sud Est Pag.26

Diagrama nr.1

Imbatranirea populatiei poate genera iesirea unor competente importante de pe piata

fortei de munca, in domenii de interes, ca: domeniul cercetarii, in care se observa o scadere vertiginoasa a numarului de salariati, invatamant pre/universitar, industrie etc., si totodata nevoia de formare initiala si/sau continua in domenii slab dezvoltate in prezent : asistenta medicala specifica varstei a III-a, activitati de intretinere si profilactice, activitati de socializare dedicate persoanelor varstnice, activitati de tip «part time».

Grafic nr.3.13.

Evoluţia ratei de ocupare în Regiunea Sud-Est (procente)

60,359,5

55,355,8

54,7

515253545556575859606162

2000 2001 2002 2003 2004


Rata de ocupare inregistreaza o scadere continua, ca urmare a procesului de restructurare a sectoarelor economiei, in special restrangerea activitatii din industrie, in anul 2004 rata de ocupare fiind cu 5,7% mai mica decat cea din anul 2000. In perioada 2000-2004, in mediul urban se observa o crestere continua a ratei de ocupare, de la 46,8% in anul 2000 la 52,5% in anul 2004. (Anexa nr. 3 – Tabelul nr.4)

Structura populatiei ocupate pe grupe de varsta, in anul 2004

45-54 ani23%

55-64ani8%

65+ani5%

15-24 ani11%

25-34 ani29%

35-44 ani 24%


PRAO Sud Est Pag.27

POPULATIA OCUPATA PE MEDII REZIDENTIALE

Dinamica populatiei ocupate pe medii de rezidenta se inscrie intr-un ritm de scadere, ca si cel national, datorat in special scaderii populatiei ocupate din mediul rural, care inregistreaza in anul 2004 o scadere cu 177000 persoane fata de anul 2000. (Anexa nr. 3 – Tabelul nr. 3)

Se poate remarca o scadere continua a ponderii populatiei ocupate din mediul rural, cu 6,6 % in anul 2004 fata de anul 2000, in comparatie cu populatia din mediul urban, pentru care se poate observa o tendinta de crestere in ultimii ani, 54,4% in anul 2004 fata de 47,8% in anul 2000.

Grafic nr.3.14.

0

50

100

proc

ente

Structura populaţiei ocupate după mediul de rezidenţă

rural 52,2 51,1 47,9 47,3 45,6

urban 47,8 48,9 52,1 52,7 54,4

2000 2001 2002 2003 2004


In anul 2004, ponderea barbatilor in total populatie ocupata la nivel de regiune este in crestere, cu 2,5% fata de anul 2000.

Grafic nr.3.15.

0

50

100

proc

ente

Structura populaţiei ocupate după sex

sex feminin 45,3 43,8 42,2 43,5 42,8

sex masculin 54,7 56,2 57,8 56,5 57,2

2000 2001 2002 2003 2004



PRAO Sud Est Pag.28

POPULATIA OCUPATA DUPA STATUTUL PROFESIONAL

Grafic nr.3.16.

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

Urban Rural Urban Rural Urban Rural

2002 2003 2004

Structura populaţiei ocupate după statutul profesional pe medii de rezidenţă la nivelul Regiunii Sud-Est (procente)

membru asociatie agricolalucrător familial neremuneratlucrator pe cont propriupatronsalariat


Necesitatea cresterii autoocuparii in mediul rural este sustinuta prin graficul de mai sus, in care se observa urmatoarele:

• Ponderea mare a lucratorilor pe cont propriu in mediul rural, poate reprezenta o buna premiza pentru dezvoltarea activitatilor lucrative in viitor si pentru amorsarea unor poli economici care sa atraga la randul lor dezvoltari ulterioare semnificative.

• In mediul urban, cea mai mare pondere a populatiei ocupate o detin salariatii cu toate ca aceasta s-a diminuat de la 94,5% in 2002 la 92,7% in 2004. In mediul rural se constata o crestere a ponderii salariatilor de la 28,6% in anul 2002 la 33,1% in 2004, fapt ce trebuie sustinut prin dezvoltarea unor parteneriate public-privat, care sa conduca la indeplinirea obiectivelor stabilite in strategiile de dezvoltare.(Anexa nr.3 – Tabelul nr.17)


PRAO Sud Est Pag.29

Autoocuparea poate avea un rol important in efortul cresterii ocuparii fortei de munca cu consecinte asupra dezvoltarii economice, mai ales in mediul rural.

Grafic nr.3.17.

Evoluţia auto-ocupării la nivelul Regiunii Sud-Est (mii persoane)

350

370

390

410

430

450

470

490

510

530

550

1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004


Programele de auto-angajare se bazeaza pe ipoteza ca persoanele cu venituri mici, grupurile defavorizate, nu opteaza spontan pentru auto-angajare, deoarece sunt slab informati, slab instruiti sau pentru ca nu reusesc sa acceada la capital. Daca aceste deficiente ar fi corectate prin interventii de politica, atunci numarul auto-angajatilor viabili ar creste in avantajul societatii.

POPULATIA OCUPATA CIVILA PE ACTIVITATI ALE ECONOMIEI

NATIONALE

In anul 2004, repartitia populatiei ocupate pe activitati ale economiei nationale la nivelul fiecarui judet din Regiunea Sud-Est evidentiaza sectoarele CAEN care concentreaza cea mai mare parte a populatiei ocupate, in urmatoarea ordine: agricultura, industrie prelucratoare, comert. Dupa aceste trei pozitii se constata ca intervin particularitati de la un judet la altul in ceea ce priveste ordinea sectoarelor de activitate, in functie de numarul populatiei ocupate. (Grafic nr.3.18.)


PRAO Sud Est Pag.30

Grafic nr.3.18.

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

Brăila Buzău Constanţa Galaţi Tulcea Vrancea

Populaţia ocupată civilă pe judeţe şi pe activităţi ale economiei naţionale la nivel de secţiune CAEN, în anul 2004

(mii persoane)



Industrie extractivă

Industrie prelucrătoare

Energie electrică şi termică, gaze şi apă

Construcţii

Comerţ


Transport, depozitare şi comunicaţii

Intermedieri financiare

Tranzacţii imobiliare şi alte servicii


Învăţământ

Sănătate şi asistenţă socială

Celelalate activităţi ale economiei naţionale


In perioada 2000- 2004 se constata ca activitatile care concentreaza cea mai mare parte a populatiei ocupate sunt: „Agricultura”, „Industrie prelucratoare”, „Comert” , „Transport, depozitare si comunicatii”, „Constructii”, „Invatamant”, „Sanatate si asistenta sociala”. In anul 2004, se produce o mutatie astfel, numarul populatiei ocupate in „Constructii” fiind mai mare decat numarul persoanelor ocupate in sectorul „Transport, depozitare si comunicatii”.(Grafic nr.3.19.)


PRAO Sud Est Pag.31

Grafic nr.3.19.

Populaţia ocupată la nivelul Regiunii Sud-Est, pe activităţi ale economiei naţionale (mii persoane)

0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

500

2000 2001 2002 2003 2004





Energie electrică şi termică, gaze şi apă

Construcţii

Comerţ


Transport, depozitare şi comunicaţii

Intermedieri financiare

Tranzacţii imobiliare şi alte servicii


Învăţământ


Celelalte activităţi ale economiei naţionale

Sursa: „Anuarul Statistic al Romaniei”, INS, Bucuresti, 2005; “Statistica Teritoriala”, INS, Bucuresti, 2005.

Populatia ocupata in activitati industriale, la nivelul regiunii se situeaza intr-o pozitie secundara. Astfel, agricultura detine prima pozitie din punct de vedere structural, cu 35,1 %, in timp ce activitatea industriala reuneste numai 22,4 %, din totalul populatiei ocupate in teritoriul economic analizat (industria prelucratoare fiind activitatea dominanta si concentrand prin procentul detinut de 19,9 % majoritatea persoanelor ocupate in industrie).


PRAO Sud Est Pag.32

Grafic nr.3.20.

Dinamica Populaţiei ocupate la nivelul Regiunii Sud-Est, pe activităţi ale economiei naţionale, în perioada 2000-2004

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

2000 2001 2002 2003 2004

Agricultură, vânătoare şisilviculturăPescuit şi piscicultură



Energie electrică şi termică,gaze şi apăConstrucţii

Comerţ


Transport, depozitare şicomunicaţiiIntermedieri financiare

Tranzacţii imobiliare şi alteserviciiAdministraţie publică şi apărare

Învăţământ


Celelalte activităţi ale economieinaţionale

Sursa: „Anuarul Statistic al Romaniei”, INS, Bucuresti, 2005; “Statistica Teritoriala”, INS, Bucuresti, 2005.

In ceea ce priveste dinamica populatiei ocupate pe activitati ale economiei nationale, la

nivelul Regiunii Sud-Est, in perioada 2000-2004, (anul 2000 considerat baza de comparatie) se constata urmatoarele:

- o crestere a numarului persoanelor ocupate in „Celelalte activitati ale economiei nationale”, „Tranzactii imobiliare si alte servicii”, „Hoteluri si restaurante”, „Constructii”, „Comert”, „Administratie publica si aparare”, „Transport, depozitare si comunicatii”, „Invatamant”;

- in „Sanatate si asistenta sociala” numarul persoanelor ocupate in 2004 a ajuns la nivelul inregistrat in anul 2000;

- numarul persoanelor ocupate in sectorul „Intermedieri financiare ”este in 2004 sub nivelul inregistrat in anul 2000, cu toate ca incepand cu anul 2003 se constata o crestere mai accentuata a populatiei ocupate in acest sector;

- o diminuare mai accentuata a numarului persoanelor ocupate in sectoarele „Pescuit si piscicultura” si „Agricultura, vanatoare si silvicultura” in anul 2004 comparativ cu anul 2000.


PRAO Sud Est Pag.33

Trebuie sustinut, in continuare, efortul de dezvoltare a sectorului „Servicii”, capabil sa genereze noi locuri de munca in contextul dezvoltarii durabile, chiar daca se constata o crestere a populatiei ocupate in sectorul „Servicii” si o scadere accentuata a populatiei ocupate in „Agricultura” si in „Industrie”, agricultura concentrand cea mai mare parte a populatiei ocupate.

3.4.3. Somajul La nivelul Regiunii Sud-Est in anul 2004, numarul somerilor inregistrati este de

75.718 persoane, cu 64.087 mai putin fata de anul 2000. La nivelul judetelor se observa ca judetul Galati este pe primul loc, cu 21.724 someri, urmat de judetul Constanta, 17959 someri, pe ultimul loc situandu-se judetul Tulcea cu 5.181 someri inregistrati. (Anexa nr. 3 – Tabelul nr. 9)

Grafic nr.3.21.


Din totalul somerilor inregistrati in anul 2004, 42,6% reprezinta someri de sex feminin, respectiv un numar de 32280 persoane. Ponderea femeilor este in scadere, cu 5,4% comparativ cu anul 2000.

Grafic nr.3.22.

Structura pe sexe a şomerilor înregistraţi la nivelul Regiunii Sud-Est (procente)

52 52,6 58 61,4 57,4

48 47,4 42 38,6 42,6

020406080

100120

2000 2001 2002 2003 2004

FemeiBarbati


Someri inregistrati la nivel regional si pe judete

(persoane)

0

50000

100000

150000

2000 2001 2002 2003 2004

RegiuneBrailaBuzauConstantaGalatiTulceaVrancea


PRAO Sud Est Pag.34

Din totalul somerilor inregistrati la nivel de regiune, in anul 2004, somerii indemnizati reprezinta 36,9%, respectiv un numar de 27.954 persoane. Cei mai multi someri indemnizati sunt inregistrati in judetul Constanta, 7.893 persoane, la polul opus situandu-se judetul Vrancea cu 1.531 someri indemnizati. (Anexa nr.3 – Tabelul nr.10)

Grafic nr.3.23.

Şomeri indemnizaţi la nivelul regional şi pe judeţe

020000400006000080000

100000120000

2000 2001 2002 2003 2004



Pe toata perioada analizata, in totalul somerilor indemnizati la nivel de regiune, persoanele de sex masculin detin ponderea cea mai mare. In anul 2004, un numar de 15.003 persoane (53,7%) reprezinta someri indemnizati de sex masculin.

Grafic nr.3.24.

Sursa: „Anuarul Statistic al Romaniei”, INS, Bucuresti, 2005 La nivelul Regiunii Sud-Est, erau inregistrate ca someri neindemnizati un numar de

47.764 persoane, cu 15.051 mai mult fata de anul 2000. La nivelul judetelor se observa ca judetul Galati este pe primul loc, cu 16.116 someri, urmat de judetul Constanta, 10.066 someri, pe ultimul loc situandu-se judetul Tulcea cu 3.215 someri inregistrati. (Anexa nr. 3 – Tabelul nr. 11)

Structura pe sexe a somerilor indemnizati la nivelul Regiunii Sud Est (procente)

52.8 53.4 55.5 69.1 53.7

47.2 46.6 44.5 30.9 46.3

020406080

100120

2000 2001 2002 2003 2004

Femei

Barbati


PRAO Sud Est Pag.35

Grafic nr.3.25.

Şomeri neindemnizaţi la nivelul Regiunii Sud-Est şi pe judeţe

0100002000030000400005000060000

2000 2001 2002 2003 2004



Analizand structura pe sexe a somerilor neindemnizati, in anul 2002 se costata o crestere semnificativa a ponderii persoanelor de sex masculin (20,5%) comparativ cu ponderea detinuta de persoanele de sex feminin, in anul 2004 diferenta fiind de 19%.

Grafic nr.3.26.

Structura pe sexe a şomerilor neindemnizaţi la nivelul Regiunii Sud-Est (procente)

49.4 49.7 60.5 60.2 59.5

50.6 50.3 39.5 39.8 40.5

0

50

100

150

2000 2001 2002 2003 2004

FemeiBarbati


La nivelul regiunii se observa ca numarul somerilor indemnizati din mediul urban

inregistreaza o scadere accentuata ( in anul 2005 cu 11769 persoane mai putin decat in anul 2003), comparativ cu numarul somerilor din mediul rural ( in anul 2005 cu 2297 persoane mai putin decat in anul 2003).

In randul somerilor neindemnizati din mediul urban se constata aceeasi tendinta de scadere, comparativ cu numarul somerilor neindemnizati din mediul rural, unde se remarca o crestere in anul 2004.(Anexa nr.3 - Tabelul nr.13)


PRAO Sud Est Pag.36

Grafic nr.3.27.

05000

100001500020000250003000035000

2003 2004 2005

Şomeri în evidenţă la nivelul Regiunii Sud-Est, pe medii de rezidenţă

indemnizati urbanindemnizati ruralneindemnizati urbanneindemnizati rural

Sursa: Agentiile Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca din regiune

In total someri inregistrati la nivelul regiunii, 19,3% reprezinta tineri cu varsta sub 25

ani. Din 13606 tineri inregistrati in anul 2005, o pondere de 53,8% ( respectiv 7315 persoane) reprezinta tinerii din mediul rural.(Anexa nr. 3 - Tabelul nr. 14)

Grafic nr.3.28.

0

2000

4000

6000

8000

10000

2003 2004 2005

Şomeri tineri cu vârsta sub 25 ani, pe medii de rezidenţă

Indemnizaţi urbanIndemnizaţi ruralNeindemnizaţi urbanNeindemnizaţi rural

Sursa: Agentiile Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca din regiune Analizand dinamica somerilor de lunga durata la nivelul regiunii, se constata ca dupa

o scadere a numarului acestora in anul 2004 ( cu 5328 persoane fata de anul 2003), urmeaza o crestere semnificativa, la sfarsitul anului 2005 fiind inregistrati la Agentiile Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca, 18802 someri de lunga durata. (Anexa nr. 3 –Tabelul nr. 15)

Se observa ca ponderea barbatilor depaseste, pentru toata perioada analizata, 60% din totalul somerilor de lunga durata.


PRAO Sud Est Pag.37

Grafic nr.29

62,1

37,9

61,2

38,8

61,8

38,2

0

20

40

60

80

100

2003 2004 2005

Structura şomerilor de lungă durată la nivelul regiunii, pe sexe

FemeiBărbaţi


Rata somajului atat la nivel national cat si la nivel de regiune se inscrie pe un trend descrescator, in anul 2004, inregistrandu-se o scadere de 4,2% la nivel national si de 4,5% la nivel regional, comparativ cu anul 2000.

Grafic nr.3.30.

Evoluţia ratei şomajului la nivel naţional şi regional (procente)

10,58,8 8,4

7,46,3

11,49,8 10

8,16,9

0

2

4

6

8

10

12

2000 2001 2002 2003 2004

National Regiune


Rata somajului in randul persoanelor de sex feminin,la nivel regional, inregistreaza aceeasi tendinta de scadere, ca si cea de la nivel national. La nivel regional, in anul 2004, rata a fost de 6,3% fata de 11,3% in anul 2000, fiind totusi mai mare decat rata somajului feminin la nivel national (5,6% in 2004).( Anexa nr. 3- Tabelul nr. 12)


PRAO Sud Est Pag.38

Grafic nr.3.31.

Rata şomajului la nivelul judeţelor din Regiunea Sud-Est (procente)

15,3

11,6

10

8,5

8,7

12,7

12,1

9,3

7,4

6,7

10

9

8,7

7

5,9

12,6

10,7

14,8

11

9,6

11,4

9,2

9,6

8,7

5,6

6,1

5,6

5,9

5,7

4,2

0 5 10 15 20

2000

2001

2002

2003

2004

VranceaTulceaGalatiConstantaBuzauBraila


In toate judetele regiunii, rata somajului in anul 2004 a scazut, comparativ cu anul

2000. Judetele Galati (9,6%) si Braila (8,7%) continua sa inregistreze o rata a somajului mai mare decat cea regionala (6,9%) si cea nationala (6,3%). (Anexa nr.3 – Tabelul nr. 12)

3.4.4. Categorii sociale supuse riscului marginalizarii pe piata muncii Marginalizarea sociala, reprezinta pozitia sociala periferica, de izolare a indivizilor sau grupurilor cu acces limitat la resursele economice, politice, educationale si comunicationale ale colectivitatii; ea se manifesta prin absenta unui minimum de conditii sociale de viata.

1. Persoane tinere, cu varsta cuprinsa intre 16-25 de ani, provenite din centrele de plasament

La nivel national, cat si regional, integrarea sociala si profesionala a tinerilor care parasesc sistemul de protectie a copilului este o masura foarte importanta. O perioada lunga de timp nu exista nici o solutie pentru acesti adolescenti, care au fost nevoiti sa paraseasca


PRAO Sud Est Pag.39

institutiile fara a avea perspectiva unei locuinte, a unui loc de munca si fara a avea calificarile necesare pentru obtinerea lor si pentru a se integra in societate.

In anul 2002 a fost adoptata Legea nr.116 privind prevenirea si combaterea marginalizarii sociale, al carui obiect il constituie garantarea accesului efectiv, in mod deosebit al tinerilor, la drepturi elementare si fundamentale, cum sunt: dreptul la un loc de munca, la o locuinta, la asistenta medicala, la educatie, precum si instituirea unor masuri de prevenire si combatere a marginalizarii sociale si mobilizarea institutiilor cu atributii in domeniu.

In sensul legii mai sus amintite, tinerii cu varste intre 16 si 25 de ani aflati in dificultate si confruntati cu riscul excluderii profesionale, pot beneficia de acompaniament social personalizat, din partea Agentiilor pentru Ocuparea Fortei de Munca, in scopul facilitarii accesului la un loc de munca.

Tinerii cu varsta intre 16 si 25 ani aflati in dificultate, sunt: tineri proveniti din centrele de plasament si centrele de primire a copilului din cadrul serviciilor publice specializate si al organismelor private autorizate in domeniul protectiei sociale; tineri singuri cu copii in intretinere; tineri familisti cu copii in intretinere; tineri familisti fara copii in intretinere; tineri familisti care au executat pedepse privative de libertate; alte categorii de tineri.

Persoane tinere, cu varsta cuprinsa intre 16-25 ani, provenite din centrele de plasament, in perioada 31.12.2002-31.12.2005

persoane Tabel nr. 1

Nivel de scolarizare Regiunea

de Sud Est Total din

care, femei

in mediul urban

in mediul rural

scoala generala

invatamant complementar si de ucenici

scoala profesionala

liceu alte categorii

31.12.2002 1049 438 435 614 196 127 358 166 8231.12.2003 1170 511 539 631 206 143 393 212 10731.12.2004 905 414 412 493 135 95 266 147 15131.12.2005 757 343 338 419 142 109 283 136 87

Sursa: Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului la nivel judetean Analizand datele existente, la nivel regional, se observa faptul ca, la data de

31.12.2005 numarul persoanelor tinere, cu varsta cuprinsa intre 16 -25 de ani, provenite din centrele de plasament, a fost in scadere cu 292 persoane, fata de 31.12.2002. De asemenea, cele mai multe persoane tinere, cu varsta intre 16 -25 de ani, provenite din centrele de plasament din regiune sunt concentrate la nivelul judetelor Buzau si Vrancea.


PRAO Sud Est Pag.40

Grafic nr.3.32.

Persoane, cu vârsta cuprinsă între 16 -25 de ani, provenite din centrele de plasament, pe sexe

10491170

905

438511

414

611 659

491414

757

343

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

31.12.2002 31.12.2003 31.12.2004 31.12.2005

Total femei barbati Ponderea femeilor in total persoane, cu varsta cuprinsa intre 16-25 de ani, provenite

din centrele de plasament a fost: la 31.12.2002 - 41,8%; la 31.12.2003 - 43,7%; la 31.12.2004 - 45,7%; la 31.12.2005 - 45,3%.

Grafic nr.3.33.

Persoane, cu vârsta cuprinsă între 16-25 de ani, provenite din centrele de plasament, pe medii de rezidenţă

435

539

412

338

614

631

493

419

0 100 200 300 400 500 600 700

31.12.2002

31.12.2003

31.12.2004

31.12.2005

in mediul urban in mediul rural

Din punct de vedere al mediului de rezidenta, in perioada 31.12.2002-31.12.2005, la

nivel regional, se observa ca ponderea cea mai ridicata se inregistreaza in mediul rural. Aceasta categorie caracterizata printr-un deficit ridicat de capacitate de re-insertie

sociala, lipsiti de sprijinul familiei, multi dintre acestia nu isi pot solutiona problemele cu care se confrunta simultan: lipsa locuintei, lipsa unu loc de munca, lipsa suportului social. De


PRAO Sud Est Pag.41

cele mai multe ori au dificultati de integrare sociala datorita faptului ca nu sunt pregatiti profesional si nu au nici educatia necesara pentru viata de adult.

Complexitate problemelor carora trebuie sa le faca fata tinerii, in perioada actuala poate fi abordata numai prin dezvoltarea coordonarii dintre serviciile de asistenta sociala si alte servicii publice, precum: scoala, accesul pe piata muncii, serviciile de sanatate si politia.

2. Persoane cu disabilitati cu varsta cuprinsa intre 18 -62 ani, apte de munca La nivel regional se observa ca numarul persoanelor cu disabilitati din categoria de

varsta 18-62 ani, apte de munca, este in crestere. Grafic nr.3.34.

Persoane cu disabilităţi, apte de muncă, în perioada 31.12.2002-31.12.2005, la nivelul Regiunii Sud-Est, pe sexe

5720

8665

12426

14186

3150

4770

67697526

66605657

38952570

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

31.12.2002 31.12.2003 31.12.2004 31.12.2005

Total femei barbati

O privire asupra datelor pentru perioada 31.12.2002-31.12.2005 arata o crestere continua a numarului persoanelor cu disabilitati de la 5.720 persoane, la 31.12.2002, la 14.186 persoane, la 31.12.2005. Numarul persoanelor de sex feminin cu disabilitati, cu varsta intre 16-62 de ani, apte de munca, a fost mai mare decat numarul barbatilor. (Anexa nr.3 – Tabel nr.15)

Grafic nr.3.35.

26572981

3676

4910 5488

6894 6973 7159

010002000300040005000600070008000

pers

oane

31.12.2002 31.12.2003 31.12.2004 31.12.2005

Persoane cu disabilităţi la nivel regional, în perioada 31.12.2002-31.12-2005, pe medii de rezidenţă

in mediul urban in mediul rural Din punct de vedere al mediilor de rezidenta, in perioada 31.12.2002-31.12.2005, la

nivel regional, se observa ca ponderea cea mai ridicata se inregistreaza in mediul rural.


PRAO Sud Est Pag.42

3. Persoane de etnie roma existente la nivelul Regiunii Sud-Est Comunitatea roma reprezinta una din cele mai mari minoritati din Regiunea Sud-Est.

In conformitate cu studiile sociologice, romii au cel mai scazut respect de sine si constientizare comparativ cu toate celelalte mari minoritati din Romania. Astfel, din Barometrul privind Relatiile Etnice, publicat in 2002, rezulta faptul ca, aproximativ 33% din populatia de etnie roma se considera romani, 37% romi, in timp ce restul populatiei isi asuma identitatea locala/regionala.

Schimbarile semnificative pentru populatia roma, precum si discrepantele existente intre realitate si statisticile oficiale, sunt explicate prin faptul ca multi romi prefera sa se considere ca fiind romani pentru a beneficia de un statut social mai bun si pentru a se diferentia de masa de populatie roma mai putin educata.

Recensamantul din martie 2002 a inregistrat, la nivelul regiunii de Sud-Est un numar de 48.590 romi, respectiv persoane care-si asuma in mod voluntar identitatea roma, din care 23.697 femei si 24.893 barbati.

Persoane de etnie roma existente la nivelul regiunii de Sud-Est, la recensamantul din martie 2002

persoane Tabel nr. 2

Recensamant martie 2002 Total femei barbati cu varsta

0-14 cu varsta 15-24 ani

cu varsta cuprinsa intre 25 si

34 ani

cu varsta intre 35 si

44 ani

cu varsta intre 45 si

64 ani

cu varsta> 65 ani

Braila 5885 2915 2970 2049 1330 909 617 745 235 Buzau 14446 7143 7303 4901 3136 2476 1518 1853 562

Constanta 6023 2930 3093 2011 1323 1115 702 749 123 Galati 13151 6411 6740 5094 2867 2017 1285 1454 434 Tulcea 2272 999 1273 733 566 433 273 222 45

Vrancea 6813 3299 3514 2819 1508 1011 664 628 183 Total regiune de Sud-Est 48590 23697 24893 17607 10730 7961 5059 5651 1582

Sursa: Directia Regionala de Statistica Braila („Recensamantul populatiei si al locuintelor 18 martie 2002”, vol. IV- populatie – structura etnica si confesionala 2004, Institutul National de Statistica).

La nivelul Regiunii Sud-Est ponderea barbatilor de etnie roma, a fost mai mare decat ponderea femeilor.

Grafic nr.3.36.

5885

14446

6023

13151

2272

6813

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

pers

oane

Braila Buzau Constanta Galati Tulcea Vrancea

Persoane de etnie roma existente în Regiunea Sud-Est, la recensământul din martie 2002

Sursa: Directia Regionala de Statistica Braila („Recensamantul populatiei si al locuintelor 18 martie

2002”, vol. IV- populatie – structura etnica si confesionala 2004, Institutul National de Statistica).


PRAO Sud Est Pag.43

In cadrul Regiunii Sud-Est cele mai multe persoane de etnie roma sunt concentrate la nivelul judetelor Galati si Buzau.

Grafic nr.3.37.

Ponderea persoanelor de etnie roma pe grupe de varstă, la nivelul Regiunii Sud-Est

cu varsta intre 45 si 64 ani - 12%

cu varsta intre 35 si 44 ani - 10%

cu varsta cuprinsa intre 25 si 34 ani -

16% cu varsta 15-24 ani 2%

cu varsta 0-1437%

cu varsta> 65 ani3%

Sursa: Directia Regionala de Statistica Braila („Recensamantul populatiei si al locuintelor 18

martie 2002”, vol. IV- populatie – structura etnica si confesionala 2004, Institutul National de Statistica).

La nivelul Regiunii Sud-Est ponderea cea mai mare a persoanelor de etnie roma este reprezentata de copii (varsta cuprinsa intre 0-14 ani), urmata de persoanele cu varsta cuprinsa intre 25-34 ani (16 %), persoanele cu varsta cuprinsa intre 45-64 ani (12 %), persoanele cu varsta cuprinsa intre 35-44 ani (10 %), persoanele cu varsta > 65 ani (3 %), persoanele cu varsta cuprinsa intre 15-24 ani (2 %).

Populatia roma traieste in conditii de saracie extrema. Riscul de saracie in cadrul comunitatii rome este de 3 ori mai mare comparativ media riscului la nivel national pe 2003. Un raport al Bancii Mondiale evidentia faptul ca in 2000, aproximativ 68,8% din populatia roma traia cu mai putin 4,3 USD pe zi. O parte semnificativa a comunitatilor de romi cumuleaza un spectru larg de dizabilitati sociale: frecventa scolara redusa sau lipsa educatiei, calificari scazute sau deloc, neparticiparea la educatie formala in trecut, numar ridicat de copii, conditii de viata scazute, experienta scazuta pe piata fortei de munca.

Principalele surse de venit sunt cele ocazionale, predominant din economia informala, care nu pot asigura decat o supravietuire precara: activitati ocazionale, ca zilieri, activitati economice in propria gospodarie/ca zilieri in alte gospodarii individuale. O parte importanta a populatiei de romi depinde vital de beneficiile sociale.

Acest fapt limiteaza drastic includerea populatiei adulte de romi in sistemul asigurarilor sociale si de sanatate. Oportunitatile economice limitate determina migrarea ilegala in tarile din vestul Europei a unui segment al populatiei de romi, in cautarea unor conditii mai bune de trai.

Populatia de romi este victima unui adevarat cerc vicios: marginalizarea produsa de deficitul multiplu de conditii sustine prejudecati si atitudini discriminatorii care agraveaza excluziunea sociala.


PRAO Sud Est Pag.44

3.5. EDUCATIE SI INVATAMANT

3.5.1. Evolutii si mutatii privind populatia scolara Fata de anul scolar 1990-1991 populatia scolara din Regiunea Sud-Est a inregistrat in

anul scolar 2004-2005 o scadere de 119.778 elevi. Totalul populatiei scolare a scazut in anul scolar 2004-2005 cu 18,42% fata de anul scolar 1990-1991 (Tabelul nr.1.). Scaderea s-a inregistrat in toate judetele regiunii, procentual, cele mai mari scaderi inregistrandu-se in judetele Braila si Tulcea, cu peste 28 % (Anexa nr. 4 - Tabelul nr. 1)

Evolutia populatiei scolare in Regiunea Sud-Est persoane Tabelul nr.1.

1990/1991 1995/1996 2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004/2005 total populatie scolara 650227 590004 565934 559328 550736 544935 530449

prescolar 95875 88242 76197 76083 78965 79753 81466 total primar si gimnazial 252214 341094 321973 307336 289197 277907 259628

primar 166531 186728 140802 131412 127522 130418 125904 gimnazial 192704 149479 177167 172487 158633 144840 131406 special 4079 4887 4004 3437 3042 2649 2318 liceal 130303 99185 87884 90762 94205 96371 97721 profesional si de ucenici 46853 37658 31330 33641 37467 37892 38857

postliceal si de maistri 3054 6585 9254 7978 6556 6040 5270

superior 10828 17240 39296 43528 44346 46972 47507 Sursa: Institutul National de Statistica – Anuare statistice

Dupa o reducere insemnata in perioada 1990/1991-2000/2001, populatia scolara din invatamantul liceal si din cel profesional si de ucenici din Regiunea Sud-Est a intrat pe un trend de crestere (graficele nr. 39 si 40), ce pare ca va continua si in anii urmatori.

In schimb, populatia scolara din invatamantul postliceal si de maistri (atat ca numar, cat si ca

pondere in total populatie scolara) a inregistrat o dinamica inversa: dupa o crestere care a culminat in anul scolar 2000/2001, a intrat pe un trend descrescator (grafic nr. 41). Cu toate acestea, valorile inregistrate in 2002/2003 sunt superioare celor din anul scolar 1990/1991.

Grafic nr.3.38 Grafic nr.3.39

Evoluţia populaţiei şcolare în regiunea SE

y = 3762,6x2 - 46696x + 681763R2 = 0,9339

0100000200000300000400000500000600000700000

1990/1991

19 95/1996

20 00/2001

2001/2002

20 02/2003

2003/2004

20 04/2005

NR. E

LEV

I

Dinam ica populaţiei şcolare din învăţământul liceal, în regiunea SE

y = 2747,7x2 - 25448x + 146327R2 = 0,808

020000400006000080000

100000120000140000

1990 /1991

1995 /1996

2000 /2001

2001 /2002

2002 /2003

2003 /2004

2004 /2005

NR

. ELE

VI


PRAO Sud Est Pag.45

Grafic nr.3.40. Grafic nr.3.41.

Dinam ica populaţiei şcolare din învăţământul profesional ş i de ucenici, în regiunea SE

y = 1042,8x2 - 8963,2x + 52668R2 = 0,718

0

10000

20000

30000

40000

50000

1990 /1991

1995 /1996

2000 /2001

2001 /2002

2002 /2003

2003 /2004

2004 /2005

Dinamica populaţiei şcolare din învăţământul postliceal ş i de m aiş tri, în regiunea SE

y = -449,07x2 + 3694,7x + 593,57R2 = 0,7397

0100020003000400050006000700080009000

10000

1990 /1991

1995 /1996

2000 /2001

2001 /2002

2002 /2003

2003 /2004

2004 /2005

3.5.2. Proiectia absolventilor pe nivele de instruire la orizontul anilor 2013 Proiectia numarului de absolventi

persoane Tabelul nr.2

Sursa: Studiul realizat de Institutul National de Cercetare Stiintifica in domeniul Muncii si Protectiei Sociale - Bucuresti 2005

Scaderea numarului de absolventi de gimnaziu este de natura sa influenteze intreaga

retea scolara de licee, grupuri scolare si scoli de arte si meserii mai cu sema ca scaderile sunt semnificative: la nivel regional cu aproximativ 23,7% iar la nivelul unor judete cu procente mai mari. Acest fapt va conduce la diminuarea numarului de cadre didactice, in special in licee si Scoli profesionale. Avand in vedere ca scaderea totalului absolventilor de gimnaziu este apreciata la 24,78 % fata de 2005, este de asteptat ca reducerea numarului de cadre didactice sa fie in jurul aceleiasi valori.

3.5.3. Structura invatamantului profesional si tehnic Constatarile facute pe baza analizei datelor privind planul de scolarizare in judetele

Regiunii evidentiaza urmatoarele : Planul de scolarizare pentru anul scolar 2005- 2006 este constituit la nivelul Regiunii

din 900 de clase de liceu tehnologic si SAM, din care 357 clase de liceu ( 35,6 %) si 543 clase de SAM ( 64,4 %). (Anexa nr. 4 - Tabelul nr. 2 si Tabelul nr. 3)

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 Variatia procentuala 2012 fata de 2005

absolventi gimnaziu 34268 32830 31628 30471 29357 28284 27250 76,2

absolventi licee 18792 18672 17870 17103 16370 15669 14999 79,3 absolventi postliceala 2312 2300 2204 2111 2023 1939 1858 79,9

TOTAL 55372 53802 51703 49686 47750 45891 44107 77,4


PRAO Sud Est Pag.46

La nivelul regiunii se realizeaza formarea profesionala initiala prin liceu intr-un numar de 32 localitati, din care 21 sunt orase si municipii iar 11 sunt in mediul rural. Pentru SAM sunt 101 localitati din care 72 sunt in mediul rural iar 29 sunt orase si municipii. Grafic nr.3.42.

DISTRIBUTA PROFILURILOR LA LICEUL TEHNOLOGIC IN PLANUL DE SCOLARIZARE PENTRU ANUL SCOLAR 2005-2006 LA NIVELUL REGIUNII SUD-EST SI AL JUDETELOR COMPONENTE

47,651,4

43,1

50,0 51,3

33,3

47,2

29,4 27,0 29,2 30,0 29,5

37,5

26,423,0 21,6

27,7

20,0 19,2

29,226,4

0,0

10,0

20,0

30,0

40,0

50,0

60,0

Regiune Br Bz Ct Gl Tl Vn

% D

IN P

LANUL

DE

SCOLA

RIZ

ARE

LA L

ICE

TEHNOLO

GIC

TEHNIC SERVICII RESURSE NATURALE SI PROTECTIA MEDIULUI

Sursa datelor : Statisticile Inspectoratelor Scolare Judetene

Grafic nr.3.43.

STRUCTURA PLANULUI DE SCOLARIZARE LA S.A.M. PE REGIUNEA SUD-EST PENTRU ANUL SCOLAR 2005-2006

15.Tehnici poligrafice0%

16.Estetica şi igiena corpului omenesc

1%

17.Teologic-cântăreţ bisericesc

1%

14.Industria textilă şi pielărie

13%

.Industrie alimentară8%

13.Fabricarea produselor din lemn

4%

11.Turism şi alimentaţie

11%

10.Comerţ6%

9.Silv icultură1%

8.Agricultură10%

7.Construcţii şi lucrări publice

8%

6.Electric6%

5.Materiale de construcţii

1%

2.Electromecanică4%

3.Electronică şI automatizări

1%4.Chimie industrială

1%

1.Mecanică25%


PRAO Sud Est Pag.47

Grafic nr.3.44.

PONDERILE DOMENIILOR DE FORMARE PROFESIONALA IN PROIECTUL PLANULUI DE SCOLARIZARE PENTRU ANUL SCOLAR 2005-2006 PE REGIUNEA SUD-EST SI JUDETELE

COMPONENTE

0,0

5,0

10,0

15,0

20,0

25,0

30,0

35,0

Reg. Br. Bz. Ct. Gl. Tl. Vn.

% D

IN T

OTA

LUL

PLA

NU

LUI D

SCO

LAR

IZA

RE

LA S

.A.M

.

1.Mecanică 2.Electromecanică 3.Electronică şI automatizări4.Chimie industrială 5.Materiale de construcţii 6.Electric7.Construcţii şi lucrări publice 8.Agricultură 9.Silvicultură10.Comerţ 11.Turism şi alimentaţie 12.Industrie alimentară13.Fabricarea produselor din lemn 14.Industria textilă şi pielărie 15.Tehnici poligrafice16.Estetica şi igiena corpului omenesc 17.Teologic-cântăreţ bisericesc

Planul de scolarizare la Scoala de Arte si Meserii este structurat astfel: grafic nr. 3.43. • Invatamantul agricol acopera, la nivelul regiunii 10,5% din planul de scolarizare prin

SAM. Judetul cu cea mai mare pondere a invatamantului agricol este Constanta cu 16,3% iar la polul opus se situeaza judetul Buzau cu 4,2%.(Anexa nr. 4 - Tabelul nr. 3 ) Invatamantul pentru constructii. Din totalul planului de scolarizare la SAM, invatamantul pentru constructii si lucrari publice reprezinta 8,1% , cea mai mare pondere inregistrandu-se in judetul Tulcea - 11,9 % iar cea mai mica in judetul Buzau - 5,6%. • Invatamantul pentru comert si servicii Din totalul planului de scolarizare la SAM, invatamantul pentru comert si servicii reprezinta 5,7% . Judetul Braila, cu 7,4% detine ponderea cea mai mare iar judetul Galati are cea mai mica pondere 4,7 % . • Invatamantul pentru turism si alimentatie publica detine ponderea de 11,4%. Cea mai mare pondere fiind in judetul Galati: 15,6% iar cea mai mica in judetul Vrancea: 7,6%. • Invatamantul industrial reprezinta 61,4% din planul de scolarizare la SAM.

Cea mai mare pondere o detine domeniul de formare mecanica cu 25%. Judetul cu ponderea cea mai mare este Galati cu 28,9% iar la polul opus se situeaza judetul Tulcea cu 15,3%.

Domeniul electromecanica detine ponderea de 3,9%. In judetul Buzau ponderea este de 5,6%, cea mai ridicata dintre judetele regiunii iar in judetul Tulcea ponderea este cea mai mica, de 1,7%.

Electronica si automatizarile detin doar 1,1% din planul de scolarizare la SAM. Judetele Buzau si Galati neavand in oferta educationala acest domeniu. Cu un procent de 2,5 % judetul Vrancea ocupa primul loc la acest domeniu.

Chimia industriala si materialele de constructii reprezinta fiecare aproximativ 1% din planul de scolarizare de la SAM.

Domeniul electric reprezinta 5,7%. Industria alimentara detine procentul de 7,9 %. In judetul Braila ponderea acestui

domeniu este de 10,3% iar in judetul Vrancea ponderea este de 5,1%.


PRAO Sud Est Pag.48

Fabricarea produselor din lemn detine 4,7% din planul de scolarizare. Este de precizat ca judete cu traditie in exploatarea si prelucrarea lemnului precum Vrancea si Buzau au ponderi ale acestui domeniu de 6,3% si respectiv 8,5%.

Industria textila si pielarie detine 12,5% din totalul planului de scolarizare la SAM. Se remarca diferente foarte mari intre judete. Astfel, in judetul Vrancea ponderea acestui domeniu este de 24,1% iar in judetul Constanta de 6,4%.

3.5.4. Evolutia cuprinderii absolventilor de gimnaziu in invatamantul profesional si tehnic

In ultimii ani se constata o apropiere a ofertei educationale materializata in planurile de scolarizare de recomandarile documentelor strategice regionale si locale (PRAI si PLAI). Astfel, la nivel regional, la liceul tehnologic, la toate profilurile a fost respectata tendinta recomandata de PRAI (Tabelul nr.3 si Anexa nr. Tabelul nr.4). Diferentele de ponderi intre recomandarile PRAI si cuprinderea elevilor in anul scolar 2005-2006 se situeaza sub 5 procente, cel mai apropiat profil de recomandarile PRAI fiind profilul resurse naturale si protectia mediului cu o diferenta de 2,1%. O importanta adaptare s-a realizat la profilul tehnic unde ponderea a scazut de la 57,5% in anul scolar 2002-2003, la 49,9% in anul scolar 2005-2006, in acest fel apropiindu-se de ponderea de 45% recomandata de PRAI. Cea mai importanta adaptare s-a realizat la profilul servicii unde fata de anul scolar 2002-2003 s-a realizat o crestere cu 9,1% in anul scolar 2005-2006, in acest fel realizandu-se o apropiere la numai 2,8 procente de valoarea recomandata in PRAI.


PRAO Sud Est Pag.49

Evolutia cuprinderii absolventilor de gimnaziu in invatamantul profesional si tehnic persoane Tabelul nr. 3

Sursa: Statisticile Inspectoratelor Scolare Judetene

3.5.5. Rata abandonului scolar Desi in ultima perioada de timp rata abandonului se pare ca a scazut, statisticile

oficiale arata valori ingrijoratoare. Astfel, in anul scolar 2003-2004 rata abandonului la nivelul regiunii a fost la aproximativ aceleasi valori ca si cele de la nivel national pentru invatamantul primar si gimnazial, liceal si profesional. In schimb la invatamantul postliceal si de maistrii rata abandonului depaseste valoarea nationala cu 1,5 %. Sunt, de asemenea de sesizat marile diferente intre judete. Astfel, la invatamantul liceal si profesional judetul cu cea mai mare rata a abandonului este judetul Vrancea cu 4,6%, respectiv 10,1%, rate care sunt cu aproximativ 80% mai mari decat valorile regionale.

Numar de elevi cuprinsi la inceputul anului scolar Specificatie

2002/2003

2003/ 2004

2004/ 2005

2005/ 2006

Ponderea propusa in PRAI 2012/2013

Total numar elevi cuprinsi in clasa a IX-a in sistemul IPT, Din care:

21601 % 26046 % 26055 % 22591 %

A. Numar elevi cuprinsi in clasa a IX-a ruta SAM Din care, pe domenii: 11724 15488 15601 14299

mecanica 4459 38,0 4916 31,7 4649 29,8 3770 26,4 25electromencanica 678 5,8 1026 6,6 668 4,3 608 4,3 3electronica automatizari 301 2,6 187 1,2 290 1,9 164 1,1 4,5chimie industriala 362 3,1 169 1,1 115 0,7 167 1,2 1materiale de constructii** 0 0,0 0 0,0 103 0,7 105 0,7 0,5electric 663 5,7 1285 8,3 950 6,1 839 5,9 5constructii,instalatii si lucr.publice

723 6,2 822 5,3 927 5,9 1087 7,6 10

agricultura 376 3,2 1113 7,2 1521 9,7 1351 9,4 8silvicultura 78 0,7 63 0,4 127 0,8 138 1,0 1comert 509 4,3 397 2,6 441 2,8 854 6,0 12turism si alimentatie 748 6,4 1449 9,4 1613 10,3 1738 12,2 11industrie alimentara 857 7,3 1259 8,1 1223 7,8 1201 8,4 8fabricarea prod.din lemn 425 3,6 557 3,6 504 3,2 428 3,0 3industrie textila si pielarie 1467 12,5 1992 12,9 2102 13,5 1639 11,5 6,5tehnici poligrafice 0 0,0 23 0,1 51 0,3 0 0,0 0,5estetica si igiena corpului omenesc

78 0,7 230 1,5 317 2,0 208 1,5 1

B.Numar elevi cuprinsi in clasa a IX-a la liceu –filiera tehnologica, din care:

9877 10558 10510 8292

-profilul tehnic 5679 57,5 5824 55,16 5913 56,26 4136 49,88 45-profilul servicii 2285 23,1 2301 21,79 2456 23,37 2672 32,22 35-profilul resurse naturale si protectia mediului

1913 19,4 2433 23,04 2141 20,37 1484 17,90 20


PRAO Sud Est Pag.50

Tabel nr.4

Sursa: „Anuarul Statistic al Romaniei”, INS, Bucuresti, 2005 Analiza situatiei invatamantului la nivelul Regiunii Sud-Est evidentiaza o serie de aspecte care trebuie avute in vedere in elaborarea si implementarea strategiei de ocupare a fortei de munca, cum ar fi:

1. Necesitatea asigurarii sanselor egale de acces la invatamantul profesional si tehnic pentru absolventii de gimnaziu din mediul rural prin cresterea mobilitatii acestora.

2. Dezvoltarea in cadrul curriculum-ului scolar din invatamantul profesional si tehnic a modulelor de formare pentru activitati antreprenoriale ca sansa de crestere a autoocuparii si a afacerilor demarate pe cont propriu de absolventi

3. Necesitatea realizarii unor programe de reconversie profesionala pentru cadrele didactice care in perspectiva 2012 risca intrarea in somaj.

4. Continuarea adaptarii ofertei educationale la cerintele pietei muncii pentru diminuarea presiunii absolventilor asupra somajului.

5. Dezvoltarea invatamantului deschis la distanta si a programelor de tip „a doua sansa”

RATA ABANDONULUI IN INVATAMANTUL PREUNIVERSITAR, PE REGIUNI DE DEZVOLTARE SI JUDETE, IN ANUL SCOLAR 2003/2004

Invatamant primar si gimnazial

Regiunea

de dezvoltare

Judetul TotalPrimar (clasele I-IV)

Gimnazial (clasele V-

VIII)

Invatamantliceal

Invatamant profesional

si de ucenici

Invatamantpostliceal side maistri

National 1,5 1,2 1,7 2,4 5,9 7,7 Regiunea

Sud - Est 1,5 1,1 1,9 2,5 5,9 9,2

Braila 1,7 1,1 2,3 2,5 8,1 11,6 Buzau 1,2 0,9 1,4 1,8 2,1 5,3

Constanta 1,5 1,4 1,7 2,0 4,2 7,9 Galati 1,4 0,7 1,9 2,8 6,9 10,5 Tulcea 2,3 1,8 2,7 1,5 5,3 22,4

Vrancea 1,6 1,1 2,1 4,6 10,1 10,3


PRAO Sud Est Pag.51

Capitolul IV - PROGRAME SI SERVICII CONEXE

I. Programe derulate prin intermediul Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Muncã prevazute de Legea 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, modificatã si completatã

Stimularea angajatorilor in vederea incadrarii absolventilor (ART.80 LG.76/2002) Stimularea angajatorilor in vederea incadrarii absolventilor institutiilor de invatamant

este diferentiatã in functie de nivelul studiilor. Angajatorii care incadreaza in muncã absolventi si ii mentin in muncã 3 ani, primesc pe o perioada de 12 luni din bugetul asigurarilor de somaj o subventie reprezentand:

- 1 salariu de bazã minim brut pe tarã, in vigoare la data incadrarii in muncã, pentru absolventii scolilor profesionale sau a scolilor de arte si meserii;

- 1,2 salarii de bazã minime brute pe tarã, in vigoare la data incadrarii in muncã, pentru absolventii de invatamant liceal sau de invatamant postliceal;

- 1,5 salarii de bazã minime brute pe tarã, in vigoare la data incadrarii in muncã, pentru absolventii de invatamant superior.

Stimularea angajatorilor in vederea incadrarii de someri in varsta de peste 45 de ani sau someri intretinatori unici de familie, precum si a persoanelor care mai au trei ani pana la varsta de pensionare ( ART. 85 LG 76/2002).

Angajatorii care incadreaza in munca pe perioada nedeterminata someri in varsta de peste 45 de ani sau someri intretinatori unici de familie primesc lunar, pe o perioada de 12 luni, pentru fiecare persoana angajata din aceste categorii, o suma egala cu un salariu de baza minim brut pe tara in vigoare, cu obligatia mentinerii raporturilor de munca sau de serviciu cel putin 2 ani.

De facilitatile prevazute mai sus, beneficiaza si angajatorii care au sub 100 de angajati si incadreaza in munca pe durata nedeterminata persoane cu handicap, cu obligatia mentinerii raporturilor de munca sau de serviciu cel putin 2 ani.

Acordarea de credite cu dobandã subventionatã Pentru crearea de noi locuri de munca prin infiintarea sau dezvoltarea de intreprinderi

mici si mijlocii, unitati cooperatiste, asociatii familiale, precum si activitati independente desfasurate de persoane fizice autorizate se pot acorda, din bugetul asigurarilor pentru somaj, credite in conditii avantajoase. Se acordã 1000 RON pentru fiecare loc de muncã nou creat cu o dobanda de 25% din dobanda de referinta a Bancii Nationale a Romaniei.

Acordarea gratuitã a serviciilor de formare (ART. 66/LG.76/2002) Persoanele aflate in cãutarea unui loc de muncã si inscrise in evidenta agentiei pentru

ocuparea unui loc de muncã, precum si persoanele care desfasoara activitati in mediul rural si nu realizeaza venituri lunare sau realizeaza venituri lunare mai mici decat indemnizatia de somaj si care sunt inregistrate la agentiile pentru ocuparea fortei de munca beneficiaza, in mod gratuit, de servicii de formare profesionala.

Serviciile de formare profesionala se asigura, gratuit, la cererea persoanelor angajate, cu acordul angajatorului, sau la cererea angajatorului, si pentru persoanele aflate in urmatoarele situatii:

a) au reluat activitatea ca urmare a incetarii concediului pentru cresterea copilului pana la implinirea varstei de 2 ani, respectiv 3 ani in cazul copilului cu handicap;

b) au reluat activitatea dupa satisfacerea stagiului militar; c) au reluat activitatea ca urmare a recuperarii capacitatii de munca dupa

pensionarea pentru invaliditate.


PRAO Sud Est Pag.52

Programe de formare profesionala pentru proprii angajati, derulate de furnizori de servicii de pregatire profesionala (ART. 48/ Legea 76/2002)

In scopul prevenirii somajului si consolidarii locurilor de munca prin cresterea si diversificarea competentelor profesionale ale persoanelor incadrate in munca, angajatorilor care organizeaza, in baza planului anual de formare profesionala, programe de formare profesionala pentru proprii angajati, derulate de furnizori de servicii de pregatire profesionala, autorizati in conditiile legii, se acorda, din bugetul asigurarilor pentru somaj, o suma reprezentand 50% din cheltuielile cu serviciile de formare profesionala organizate pentru un numar de cel mult 20% din personalul angajat.

Angajatorii pot beneficia de suma prevazuta pentru derularea unui singur program de formare profesionala in cursul unui an.

Acordarea de subventii pentru ocuparea temporarã a fortei de muncã (ART. 78 Legea 76/2002)

Din bugetul asigurarilor pentru somaj si din alte surse alocate, conform prevederilor legale se pot subventiona cheltuielile cu forta de munca efectuate in cadrul unor programe care au ca scop ocuparea temporara a fortei de munca din randul somerilor, pentru dezvoltarea comunitatilor locale.

Serviciile pentru dezvoltarea comunitãtilor locale cuprind serviciile publice de refacere si intretinere a infrastructurii, de ecologizare si de realizare a unor lucrãri edilitare, servicii sociale care cuprind activitãti de ingrijire la domiciliu a copiilor, bolnavilor, persoanelor cu handicap, precum si alte servicii considerate de autoritãtile publice locale ca fiind in interesul comunitãtii locale.

Subventiile se acorda, la solicitarea autoritatilor publice locale, fie a angajatorilor carora li s-au atribuit contracte cu respectarea reglementarilor in vigoare privind achizitiile publice, pe o perioada de cel mult 12 luni pentru fiecare persoana incadrata, din randul somerilor, cu contract individual de munca.

Cuantumul lunar al subventiei pentru fiecare persoanã incadratã cu contract individual de muncã din randul somerilor este:

- in perioada 1 aprilie – 31 octombrie, 70% din salariul de bazã minim brut pe tarã; - in perioada 1 noiembrie – 31 martie, un salariu de bazã minim brut pe tarã, la care se

adaugã contributiile de asigurãri sociale datorate de angajatori, aferente acestuia. (Sursa A.N.O.F.M).

II. PHARE CES 2000 Programul PHARE CES 2000 are ca Autoritate de implementare, Agentia pentru Dezvoltare Regionala Sud Est. In urma evaluarii ex-post a schemei de finantare Phare 2000, Institutul de Stiinte ale Educatiei, Observatorul National Roman au fost prezentate urmãtoarele rezultate: Numar proiecte contractate: 119 (din care 40 reziliate) Volumul granturilor aprobate: 5.330.847 EURO Numar centre de formare infiintate: 23 Numar centre de formare reabilitate: 4 Numar centre de formare dotate: 35 Numar persoane instruite: 4223 Numar locuri de munca:790


PRAO Sud Est Pag.53

PHARE CES 2002 – Dezvoltarea Resurselor Umane Programul PHARE CES 2002 are ca Autoritate de implementare, Agentia pentru Dezvoltare Regionala Sud Est. Conform raportarilor finale s-au inregistrat urmatoarele rezultate: Numar proiecte contractate: 51 (din care 1 reziliat) Volumul granturilor aprobate: 2.588.806 EURO Numar centre de formare infiintate: 50 Numar centre de formare reabilitate: 50 Numar centre de formare dotate: 50 Numar persoane instruite: 9339 Numar persoane plasate pe piata muncii: 837 Sursa: ADR SE PHARE CES 2003 – Dezvoltarea Resurselor Umane Numar proiecte contractate: 24 Volumul granturilor aprobate: 1.000.137 EURO Sursa: UIP SE

Capitolul V - ANALIZA SWOT Resurse umane

Puncte tari Puncte slabe • Existenta unor centre universitare (Galati, Constanta, Braila) si a unui procent ridicat al persoanelor cu studii superioare precum si cunoasterea unei limbi straine; • Existenta unui cadru institutional pentru dezvoltarea cunostintelor profesionale; • Ponderea ridicata a populatiei tinere; • Potential ridicat pentru dezvoltarea activitatilor economice in sectorul turismului, industrializarea produselor agricole, a produselor forestiere, piscicole si iin sectorul serviciilor; • Incurajarea antreprenoriatului prin credite neguvernamentale/guvernamentale/granturi.

• Amplificarea migratiei care cuprinde in special populatia tanara; • Constientizare slaba a angajatorilor cu privire la programele de instruire pentru angajati, generata de lipsa fondurilor si a culturii organizationale; • Nivel ridicat al somajului (rata somajului in regiune este in de 6,9%); • Agentii economici nu pot trimite informatii cu privire la anticiparea tendintelor de dezvoltare a diferitelor sectoare economice. In felul acesta nu exista posibilitatea unei analize sigure a pietei muncii; • Lipsa echipamentelor moderne de instruire care raspund standardelor pietei; • Lipsa interesului manifestat de firme de a oferi conditii pentru o practica reala si eficienta a tinerilor in diferite sectoare de activitate; • Lipsa unor studii privind colerarea ofertei educationale de la toate nivelurile cu nevoile pietei muncii. • Cursuri insuficiente de calificare pentru someri (absolventi, tineri someri, someri pe termen lung, persoane cu dizabilitati);


PRAO Sud Est Pag.54

Oportunitati Amenitari • Aplicarea noilor tehnologii si mijloace de instruire (exemplu: INTERNET) care fac obtinerea unei diplome eficient din punct de vedere al costului; • Adaptarea ofertei educationale cu nevoile de pe piata muncii; • Pregatirea administratiei publice in scopul acordarii de consultanta pre-vocationala absolventilor, somerilor pe termen lung si grupurilor social vulnerabile (femei, minoritati, persoane handicapate etc.); • Crearea de noi locuri de munca prin dezvoltarea de noi intreprinderi si servicii in activitati direct legate de:

- sectorul turismului (centre de turism, hoteluri, restaurante, centre de informare, etc.) - IMM-uri care industrializeaza produse agricole si piscicole

• Oportunitati de lucru prin programe europene care vizeaza sprijinul acordat Romaniei in vederea integrarii sale. Instrumentul prin care se va realiza acest lucru este Planul National de Ocupare.

o Oportunitatile vagi si limitate de ocupare a fortei de munca raportate la standardul de viata scazut au ca rezultat migrarea tinerilor instruiti; o Motivatie scazuta pentru somerii aflati in somaj de lunga durata pentru urmarea cursurilor de instruire conform nevoilor de pe piata muncii; o Cresterea economica nu este suficient de intensa pentru a conduce la crearea de locuri de munca in masura sa echilibreze balanta fortei de munca. o Dezvoltarea pietei negre a fortei de munca are un impact negativ semnificativ asupra pietei muncii legale, marind astfel nesiguranta acesteia; o Migratia fortei de munca calificate spre alte regiuni sau in alte state.

Capitolul VI - STRATEGIA REGIONALA PENTRU OCUPAREA FORTEI DE MUNCA

OBIECTIV GENERAL

Cresterea investitiilor in capitalul uman al Regiunii Sud – Est, pentru asigurarea unei forte de munca cu un nivel de calificare ridicat, competitiva si dinamica, capabila sa se adapteze la cerintele unei piete a muncii flexibila si incluziva, sustinuta de parteneriate eficiente.

PRIORITATI

Prioritatea 1 - DEZVOLTAREA MASURILOR ACTIVE PENTRU OCUPAREA SOMERILOR (Linia directoare integrata in care se incadreaza: LD 21)

Masura 1. – Dezvoltarea programelor de asistenta in vederea cautarii unui loc de munca si orientare pe piata muncii

– Dezvoltarea programelor de informare si consiliere privind cariera; – Dezvoltarea programelor de mediere pe piata muncii, inclusiv organizarea de actiuni (bursa locurilor de munca).


PRAO Sud Est Pag.55

Indicatori de impact: - cresterea numarului de locuri de munca ocupate prin activitatea de mediere; - cresterea numarului de locuri de munca ocupate prin activitatea de informare si consiliere.

Indicatori de realizare: - numar programe derulate.

Indicatori de rezultat: - numar someri angajati in urma activitatilor de mediere, informare si consiliere; - numar someri care au participat la activitatea de mediere, informare si consiliere.

Masura 2. - Dezvoltarea programelor de formare continua pe tot parcursul vietii - Dezvoltarea programelor de calificare/recalificare/ perfectionare; - Dezvoltarea programelor de educatie antreprenoriala; - Sprijinirea dezvoltarii afacerilor proprii; - Implicarea partenerilor sociali in promovarea formarii continue.

Indicatori de impact: - cresterea numarului de someri inclusi in programe; - cresterea numarului de locuri de munca create in urma dezvoltarii afacerilor

proprii; - numar firme infiintate in anul n, care continua sa fie active in anul n+2; - cresterea numarului de angajatori care acceseaza programe de formare continua a somerilor.

Indicatori de realizare: - numarul de cursuri realizate (calificare/recalificare/perfectionare, antreprenoriat, dezvoltarea unei afaceri proprii, tehnici de management etc.).

Indicatori de rezultat: - numar someri care participa la programe; - numar someri angajati; - numar firme infiintate.

Masura 3. Dezvoltarea programelor de ocupare pentru mediul rural - Dezvoltare de programe pentru cresterea autoocuparii; - Dezvoltare de programe pentru sprijinirea dezvoltarii activitatilor productive si de servicii cu specific local (produse specifice zonei locale); - Dezvoltarea programelor pentru certificarea competentelor dobandite informal si nonformal; - Dezvoltare parteneriate pentru atragere de capital in mediul rural.

Indicatori de impact: - cresterea numarului de someri din mediul rural, inclusi in programe; - dezvoltarea centrelor de consultanta in mediul rural pentru cresterea auto-ocuparii si acordarea de sprijin pentru dezvoltarea activitatilor productive si a serviciilor.

Indicatori de realizare: - numar cursuri realizate (calificare/recalificare /perfectionare, antreprenoriat); - numar centre, care acorda consultanta, infiintate.


PRAO Sud Est Pag.56

Indicatori de rezultat: - numar someri din mediul rural care participa la programe; - numar someri din mediul rural, angajati; - numar centre de consultanta functionale; - numar someri care au obtinut certificat de atestare a competentelor.

Prioritatea 2 - PROMOVAREA UNEI MAI MARI FLEXIBILITATI CONCOMITENT CU CRESTEREA SIGURANTEI LOCURILOR DE MUNCA (Linia directoare integrata in care se incadreaza: LD 21)

Masura 1. Cresterea flexibilitatii si mobilitatii fortei de munca – Promovarea, dezvoltarea si diseminarea de modele inovative si flexibile de organizare a ocuparii la nivel local si regional; – Promovarea parteneriatelor sindicate-patronate la nivel local/regional pe domenii si sectoare de activitate; – Promovarea programelor de formare pe sectoare de activitate.

Indicatori de impact: - cresterea numarului de firme/angajati care participa la programe; - cresterea numarului de firme care dezvolta programe de formare profesionala.

Indicatori de realizare: - numar cursuri realizate; - numar programe care dezvolta modele inovative/flexibile de organizare a ocuparii la nivel local si regional; - numar structuri parteneriale care identifica/promoveaza programe vizand promovarea si mobilitatea fortei de munca.

Indicatori de rezultat: - numar persoane care au participat la cursurile de instruire; - numar cursuri care dezvolta modele inovative/flexibile.

Masura 2. – Cresterea sigurantei locurilor de munca – Adaptarea competentelor angajatilor la cerintele locurilor de munca prin promovarea formarii continue; – Dezvoltarea competentelor manageriale la toate nivelele; - Promovarea parteneriatelor sindicate-patronate la nivel local/regional pe domenii si sectoare de activitate; - Dezvoltarea programelor adresate angajatorilor pentru dezvoltarea competentelor angajatilor.

Indicatori de impact: - cresterea numarului de firme/angajati care participa la programe; - cresterea numarului de firme care dezvolta programe de formare continua.

Indicatori de realizare: - numar cursuri pentru dezvoltarea competentelor manageriale; - numar cursuri pentru dezvoltarea competentelor angajatilor.

Indicatori de rezultat: - numar angajati care participa la cursuri de instruire; - numar manageri care au participat la cursuri; - numar parteneriate functionale.


PRAO Sud Est Pag.57

Prioritatea 3 - ASIGURAREA UNEI PIETE A MUNCII INCLUSIVE (Linia directoare integrata in care se incadreaza: LD 19)

Masura 1. - Cresterea capacitatii institutiilor si organizatiilor cu rol de sprijinire a persoanelor dezavantajate

– Promovarea si dezvoltarea procedurilor si programelor pentru imbunatatirea capacitatii institutiilor; – Cresterea transparentei si eficientei activitatii institutiilor si organizatiilor cu rol de sprijinire a persoanelor dezavantajate; – Dezvoltarea competitivitatii profesionale ale personalului care furnizeaza servicii catre persoane dezavantajate (cu nevoi speciale).

Indicatori de impact: - cresterea calitatii serviciilor acordate de personalul angajat al institutiilor si organizatiilor; - cresterea nr. de organizatii care dezvolta programe de ocupare/formare profesionala/asistenta sociala pentru persoanele dezavantajate.

Indicatori de realizare: - numar programe implementate pentru cresterea competentelor angajatilor din sistemul serviciilor sociale; - numar organizatii autorizate care deruleaza programe specifice.

Indicatori de rezultat: - numar persoane instruite, care furnizeaza servicii in domeniul social catre persoanele dezavantajate.

Masura 2 – Dezvoltarea programelor pentru facilitarea insertiei profesionale a persoanelor dezavantajate – Dezvoltarea programelor de informare si consiliere pentru persoane si angajatori; – Promovarea programelor de formare specifice; – Dezvoltarea de programe ce ofera facilitati si sprijin persoanelor dezavantajate; – Dezvoltarea programelor pentru certificarea competentelor dobandite informal si nonformal.

Indicatori de impact: - cresterea numarului de persoane dezavantajate incluse in programe in domeniul asistentei sociale; - cresterea gradului de ocupare in randul persoanelor dezavantajate; - Cresterea numarului de firme care introduc facilitati pentru angajatii din grupuri dezavantajate.

Indicatori de realizare: - numar programe implementate pentru sprijinirea persoanelor dezavantajate.

Indicatori de rezultat: - numar persoane apartinand grupurilor dezavantajate care au participat la cursuri de instruire; - numar persoane apartinand grupurilor dezavantajate care au obtinut certificat de atestare a competentelor; - numar persoane aflate in pericol de excluziune sociala integrate pe piata muncii.


PRAO Sud Est Pag.58

Masura 3. Promovarea abordarilor integrate a activitatilor de munca cu viata privata - Promovarea actiunilor pentru cresterea participarii femeilor si reducerea diferentelor intre sexe privind ocuparea; - Dezvoltarea programelor de oferire de facilitati de ingrijire a copilului; - Dezvoltarea programelor de asistenta sociala si medicala persoanelor cu nevoi speciale; - Dezvoltarea strategiilor si programelor de formare cu parcursuri de ocupare pentru tineri; - Campanii de promovare a oportunitatilor egale pe piata munci cu atentie deosebita asupra reintegrarii in societate a grupurilor vulnerabile.

Indicatori de impact: - Cresterea numarului femeilor pe piata muncii si prevenirea tendintei de discriminare salariala; - cresterea gradului de ocupare a tinerilor.

Indicatori de realizare: - numar campanii de promovare a oportunitatilor egale pe piata muncii; - numar programe care abordeaza integrat activitatea de munca cu viata privata.

Indicatori de rezultat: - numar femei/tineri angajati; - numar persoane instruite, care furnizeaza servicii in domeniul asistentei sociale si medicale persoanelor cu nevoi speciale.

Prioritatea 4 - ADAPTAREA SISTEMELOR DE INVATAMANT SI FORMARE PROFESIONALA LA CERINTELE PIETEI MUNCII (Linia directoare integrata in care se incadreaza: LD 21)

Masura 1. – Adaptarea ofertei educationale a furnizorilor de formare profesionala initiala si continua la cerintele pietei muncii

– Dezvoltarea curriculum-ului in parteneriat cu agentii economici; – Dezvoltarea programelor de tranzitie de la scoala la locul de munca; – Dezvoltarea programelor de formare continua a cadrelor didactice/ formatorilor in concordanta cu noul curriculum; – Dezvoltarea programelor de formare a cadrelor didactice/ formatori pentru implementarea sistemului de asigurare a calitatii; – Dezvoltarea programelor de consiliere si orientare pentru elevi; – Dezvoltarea programelor de educatie antreprenoriala pentru elevi; – Dezvoltarea retelelor scolare la nivel local si regional; - Dezvoltarea capacitatii furnizorilor de instruire si formare pentru a raspunde cerintelor pietei muncii actuale.

Indicatori de impact: - cresterea adaptabilitatii ofertei educationale la cerintele pietei muncii; - cresterea gradului de ocupare a tinerilor.

Indicatori de realizare: - numar programe destinate adaptarii ofertei educationale la cerintele pietei muncii.

Indicatori de rezultat: - numar elevi inclusi in programe; - numarr cadre didactice/formatori inclusi in programe.


PRAO Sud Est Pag.59

Masura 2 – Cresterea capacitatii institutiilor de invatamant si a structurilor parteneriale locale si regionale de anticipare a schimbarilor socio-economice si de planificare

- Dezvoltarea programelor de formare continua a structurilor parteneriale; – Studii privind piata muncii; – Elaborarea de strategii de dezvoltare locale si regionale.

Indicatori de impact: - cresterea capacitatii institutiilor de invatamant.

Indicatori de realizare: - numar programe desfasurate.

Indicatori de rezultat: - numar studii privind piata muncii elaborate; - numar strategii elaborate.

Masura 3 – Cresterea egalitatii sanselor de acces la educatie si formare profesionala initiala – Dezvoltarea unitatilor de invatamant ca masura de crestere a capacitatii acestora de absorbtie a elevilor pe zone de dezvoltare; – Dezvoltarea de programe de sprijinire a absolventilor de gimnaziu din mediul rural pentru acces la invatamantul oferit de licee si grupuri scolare din localitati invecinate; – Dezvoltarea de programe pentru sprijinirea elevilor cu cerinte educationale speciale.

Indicatori de impact: - cresterea egalitatii de sanse.

Indicatori de realizare: - numar programe desfasurate pentru asigurarea accesului la educatie si formare profesionala.

Indicatori de rezultat: - numar absolventi de gimnaziu inclusi in programe; - numar elevi cu cerinte educationale speciale inclusi in programe.

Masura 4 – Cresterea gradului de cuprindere in educatie si ridicarea nivelului de pregatire in perspectiva unei economii bazata pe cunoastere

- Promovarea pachetelor de actiuni pentru reducerea abandonului scolar la toate nivelurile de educatie si formare profesionala; - Dezvoltarea pachetelor de actiuni pentru cresterea ponderii absolventilor cu nivel de educatie 3 ISCED; - Dezvoltarea invatamantului deschis la distanta; - Dezvoltarea programelor de tip „a doua sansa”.

Indicatori de impact: - cresterea nivelului de pregatire; - cresterea gradului de participare la educatie si invatamant.

Indicatori de realizare: - numar programe desfasurate.

Indicatori de rezultat: - numar elevi inclusi in programe; - rata abandonului scolar.


PRAO Sud Est Pag.60

Prioritatea 5 - DEZVOLTAREA CAPACITATII INSTITUTIILOR SI ORGANIZATIILOR PIETEI MUNCII (Linia directoare integrata in care se incadreaza: L20 si L 23)

Masura 1. – Cresterea capacitatii institutiilor si organizatiilor pietei muncii – Promovarea si dezvoltarea procedurilor si programelor institutiilor si organizatiilor pietei muncii, in vederea imbunatatirii capacitatii de anticipare si absorbtie a schimbarilor economice si sociale la nivel local si regional; – Cresterea transparentei activitatii institutiilor si organizatiilor pietei muncii; - Cresterea capacitatii de stocare, analiza si prognoza a informatiilor privind piata muncii.

Indicatori de impact: - cresterea ofertei institutiilor care ofera servicii pe piata muncii (programe, numar de cursuri etc.) si calitatea acestor servicii; - cresterea gradului de satisfacere calitativa si in timp util a cererii de forta de munca la nivel local/judetean/regional.

Indicatori de realizare: - numar cursuri de instruire realizate pentru angajatii institutiilor care ofera servicii pe piata muncii; - realizarea unei structuri la nivel regional care sa aiba atributii exclusive in realizarea de analize, prognoze privind necesarul de forta de munca.

Indicatori de rezultat: - numar agentii de ocupare care ofera servicii de tip „self-service”; - numar angajati din institutiile care ofera servicii pe piata muncii care au participat la cursuri de instruire; - baza de date functionala (site, nr. studii elaborate, nr. publicatii).

Masura 2. Dezvoltarea parteneriatelor intre institutiile si organizatiile pietei muncii. - Dezvoltarea si compatibilizarea interinstitutionala a sistemelor de gestionare a bazei de date; - Promovarea si dezvoltarea parteneriatelor pentru cresterea ocuparii.

Indicatori de impact: - cresterea gradului de diseminare a informatiilor reale privind piata muncii; - cresterea gradului de expertiza a partenerilor sociali in domeniul pietei muncii; - cresterea numarului de structuri (public si/sau privat) care sa beneficieze de informatii directe referitoare la piata muncii la nivel local/judetean/regional.

Indicatori de realizare: - numar programe destinate imbunatatirii educatiei dialogului social; - crearea unei baze de date la nivel regional in domeniul pietei muncii.

Indicatori de rezultat: - numar parteneriate functionale in domeniul pietei muncii; - baza de date functionala la nivel regional; - numarul structurilor active din domeniul pietei muncii care furnizeaza informatii si acceseaza baza de date interinstitutionala; - numar participanti la programele destinate imbunatatirii educatiei dialogului social.


PRAO Sud Est Pag.61

BIBLIOGRAFIA

Institutul National de Statistica – „Statistica Teritoriala”, Bucuresti, 2005

Institutul National de Statistica – „Anuarul Statistic al Romaniei”, Bucuresti, 2005




Institutul National de Statistica – „Anuarul Statistic al Romaniei”, Bucuresti, 2001 Institutul National de Cercetare Stiintifica in domeniul Muncii si Protectiei Sociale – „Analiza trendurilor economiei locale si a pietei muncii regionale in Regiunea Sud-Est”, Bucuresti, 2005

Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei – „Progamul Operational Sectorial Dezvoltare Resurse Umane 2007-2013”

Ministerul Integrarii Europene – „Programul Operational Regional 2007-2013”

Ministerul Finantelor Publice – „Cadrul National Strategic de Referinta 2007-2013”

Agentia pentru Dezvoltare Regionala Sud-Est – „Planul de Dezvoltare Regionala Sud-Est 2007-2013”

Guvernul Romaniei, Comisia Europeana - „Memorandum Comun de Incluziune Sociala”, 2004

***** Planul National Anti-saracie si Promovare a Incluziunii Sociale

***** Planul National de Actiune in domeniul Ocuparii 2004-2005

***** Planul Regional de Actiune pentru Invatamant Sud-Est 2004-2010

***** Surse administrative – Agentiile Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca din Regiunea Sud-Est, Directiile Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului din Regiunea Sud-Est, Directia Regionala de Statistica Braila, Directia pentru Protectia Persoanelor cu Handicap Adulte sau aflate in nevoie Vrancea www.insse.ro


PRAO Sud Est Pag.62

ANEXE


PRAO Sud Est Pag.63

ANEXA 1

I. PROFILUL DEMOGRAFIC AL REGIUNII

Populatia totala din Regiunea Sud-Est

persoane Tabelul nr.1 2000 2001 2002 2003 2004 Variatia

2004-2000

masculin 1444832 1442628 1410919 1405144 1400055 -44777

feminin 1489487 1489496 1457017 1453543 1450263 -39224

Total regiune 2934319 2932124 2867936 2858687 2850318 -84001

Romania 22435205 22408393 21794793 21733556 21673328 -741877 Ponderea populatiei din Regiunea Sud-Est din totalul populatiei Romaniei (%)

13,1 13,1 13,2 13,15 13,15 0,05

Sursa: „Anuarul Statistic al Romaniei”, INS, Bucuresti, 2001-2005.

Populatia din mediul urban pe sexe, la nivelul Regiunii Sud-Est persoane Tabelul nr.2

2000 2001 2002 2003 2004 Variatia

2004-2000 masculin 810106 808489 768170 763244 764327 -45779 feminin 856233 855119 816636 814502 817815 -38418 Total 1666339 1663608 1584806 1577746 1582142 -84197


Populatia din mediul rural pe sexe, la nivelul Regiunii Sud-Est persoane Tabelul nr.3 2000 2001 2002 2003 2004 Variatia

2004-2000 masculin 634726 634139 642749 641900 635728 -1474 feminin 633254 634377 640381 639041 632448 -806 Total Rural 1267980 1268516 1283130 1280941 1268176 -2280


Populatia pe judete la nivelul Regiunii Sud-Est persoane Tabelul nr.4

2000 2001 2002 2003 2004 Variatia 2004-

2000 Braila 385749 385066 375898 374318 371749 -14000 Buzau 504540 503451 500160 498085 495878 -8662 Constanta 746041 746908 713783 713563 713825 -32216 Galati 644077 643253 626277 622936 621161 -22916 Tulcea 262692 262124 255816 254455 253419 -9273 Vrancea 391220 391322 396002 395330 394286 -3066



PRAO Sud Est Pag.64

Populatia de sex masculin pe judete la nivelul Regiunii Sud-Est


2000 2001 2002 2003 2004 Variatia 2004-2000

Braila 188181 187649 186745 182723 181399 -6782 Buzau 246826 246298 245001 244058 242664 -4162 Constanta 366408 366318 348977 384348 348292 -18116 Galati 320737 320055 311073 309018 307815 -12922 Tulcea 130554 130149 127213 126503 125869 -4685 Vrancea 192126 192159 194910 194494 194016 1890


Populatia de sex feminin pe judete la nivelul Regiunii Sud-Est persoane Tabelul nr.6

2000 2001 2002 2003 2004 Variatia 2004-2000



Populatia din mediul urban pe judete la nivelul Regiunii Sud-Est persoane Tabelul nr.7

2000 2001 2002 2003 2004 Variatia 2004-2000



Populatia de sex masculin din mediul urban pe judete la nivelul Regiunii Sud-Est persoane Tabelul nr.8

2000 2001 2002 2003 2004 Variatia 2004-2000

Braila 123290 123025 118368 117740 116708 - 6582 Buzau 100442 100503 96301 95999 99012 - 1430 Constanta 262956 262647 244162 242846 244099 -18857 Galati 189329 188350 175276 173236 171941 -17388 Tulcea 70837 68693 68065 60840 60607 -10230 Vrancea 120149 118887 120526 72583 71960 -48189



PRAO Sud Est Pag.65

Populatia de sex feminin din mediul urban pe judete la nivelul Regiunii Sud-Est persoane Tabelul nr.9

2000 2001 2002 2003 2004 Variatia 2004-2000

Braila 132659 132507 127194 126816 125862 -6797 Buzau 106838 106675 102693 102544 106273 -565 Constanta 278742 279195 261915 261835 263632 -15110 Galati 196000 194894 183097 182015 181408 -181408 Tulcea 65171 65132 63582 63480 63454 - 1717 Vrancea 76823 76716 78155 77812 77186 363


Populatia din mediul rural pe judete la nivelul Regiunii Sud-Est persoane Tabelul nr.10

2000 2001 2002 2003 2004 Variatia 2004-2000

Braila 129800 129534 130336 129762 129179 -621 Buzau 297260 296273 301166 299542 290593 - 6667 Constanta 204343 205066 207706 208882 206094 1751 Galati 258748 260009 267904 267685 267812 9064 Tulcea 135032 134526 131058 130135 129358 -5674 Vrancea 242797 243108 244960 244935 245140 2343

Populatia de sex masculin din mediul rural pe judete la nivelul Regiunii Sud-Est persoane Tabelul nr.11

2000 2001 2002 2003 2004 Variatia 2004-2000

Braila 64891 64624 65377 64983 64691 -2000 Buzau 146384 145795 148700 148059 143652 -2732 Constanta 103452 103671 104815 105502 104193 741 Galati 131408 131705 135797 135782 135874 4374 Tulcea 68065 67683 66037 65663 65262 -2803 Vrancea 120526 120661 122023 121911 122056 1530


Populatia de sex feminin din mediul rural pe judete la nivelul Regiunii Sud-Est


2000 2001 2002 2003 2004 Variatia 2004-2000

Braila 64909 64910 64959 64779 64488 -421 Buzau 150876 150478 152466 151483 146941 - 3935 Constanta 100891 101395 102891 103380 101901 1010 Galati 127340 128304 132107 131903 131938 4598 Tulcea 66967 66843 65021 64472 64096 -2871 Vrancea 122271 122447 122937 123024 123084 813



PRAO Sud Est Pag.66

Dinamica populatiei pe judete dupa sex si medii rezidentiale la nivelul Regiunii Sud-Est in perioada 2000-2004

persoane Tabelul nr.13 BR BZ CT GL TL VN

Total -14000 -8266 - 32216 -22916 -9273 -3066 Masculin - 6782 -4162 -18116 -12922 -4885 1890 Feminin -7218 -4500 -14100 -9994 -4588 1178 Urban -13379 -1995 -33967 -31980 -3599 723 Masculin -6582 -1430 -18857 -17388 -10230 -48189 Feminin -6797 -565 -15110 -181408 -1717 363 Rural - 621 -667 1751 9064 -5674 2343 Masculin -2000 -2732 741 4374 -2803 1530 Feminin -421 -3935 1010 4598 -2871 813

Sursa: „Anuarul Statistic al Romaniei”, INS, Bucuresti, 2001-2005. Tabelul nr.14

Ponderea populatiei de sex masculin in total populatie la nivelul Regiunii Sud-Est

procente Tabel nr.14 2000 2001 2002 2003 2004 Braila 48,8 48,7 49,7 48,9 48,8 Buzau 48,9 48,9 49,0 49,0 52,8 Constanta 49,1 49,0 48,9 53,9 48,8 Galati 49,8 49,8 49,7 49,6 49,6 Tulcea 49,7 49,7 49,7 49,8 49,7 Vrancea 49,1 49,1 49,2 49,2 49,2


Ponderea populatiei de sex feminin in total populatie la nivelul Regiunii Sud-Est



Ponderea populatiei din mediul urban in total populatie la nivelul Regiunii Sud-Est




PRAO Sud Est Pag.67

Ponderea populatiei din mediul rural in total populatie la nivelul Regiunii Sud-Est


Sursa: „Anuarul Statistic al Romaniei”, INS, Bucuresti, 2001-2005. Tabelul nr.18

Sporul natural al populatiei pe judete la nivelul Regiunii Sud-Est persoane Tabel nr.18 1990 1995 2000 2001 2002 2003 2004 Braila 850 -1130 -993 -1099 -1548 -1451 -1325 Buzau 703 -991 -1131 -1939 -2237 -2118 -1748 Constanta 3837 -429 509 -59 -564 -171 312 Galati 3483 496 930 51 -967 -499 -422 Tulcea 866 -427 -415 -541 -663 -666 -488 Vrancea 1899 53 -216 -575 -941 -875 -594


Populatia pe grupe de varsta in Regiunea Sud-Est persoane Tabel nr.19

2000 2001 2002 2003 2004 Variatia 2004-2000

0-14 ani 542253 526051 495502 473635 455258 -86995 15-59 ani 1859490 1870415 1837533 1847544 1995053 135563 peste 60 ani 532576 535658 534901 537508 402707 -129869 2934319 2932124 2867936 2858687 2853018 -81301 Grupa de varsta 0-14 ani Braila 66956 64554 60709 57757 54913 -12043 Buzau 89522 87067 83421 80215 77860 -11662 Constanta 136676 132214 121546 115976 111422 -25254 Galati 122911 119503 112676 107601 103378 -4223 Tulcea 50222 48535 45053 42733 40814 -9408 Vrancea 75966 74178 72097 69353 66871 -9095 Grupa de varsta15-59 ani Braila 241106 242368 236733 238417 257648 16542 Buzau 300770 302293 302631 303785 330642 29872 Constanta 499326 502809 480533 484540 520120 20794 Galati 415320 417065 408169 408583 438679 23359 Tulcea 168893 169967 167036 167939 180335 11442 Vrancea 234075 235913 242431 244458 264479 30404 Grupa de varsta 60 ani si peste Braila 77687 78144 78456 78144 59188 -18499 Buzau 114248 114091 114108 114085 87376 -26872 Constanta 110039 111885 111704 113047 82283 -27756 Galati 105846 106685 105432 106752 79104 -26742 Tulcea 43577 43622 43727 43783 32270 -11307 Vrancea 81179 81231 81474 81519 62936 -18243


PRAO Sud Est Pag.68

Structura etnica a populatiei Tabelul nr. 20

Romania Regiune Sud Est Braila Buzau Constanta Galati Tulcea Vrancea

Total 21680974 2848219 373174 496214 715151 619556 256492 387632romani 19399597 2712832 362823 481272 652777 604753 230843 380364romi 535140 48590 5885 14446 6023 13151 2272 6813rusi lipoveni 35791 25464 3499 22 5273 304 16350 16turci 32098 27914 179 37 24246 82 3334 36tatari 23935 23423 2 3 23230 8 179 1greci 6472 2875 324 21 590 252 1680 8alte etnii, nedeclarati 1647941 7121 462 413 3012 1006 1834 402

ANEXA 2

II. ECONOMIA REGIONALA

1998 1999 2000 2001 2002 2003ROMÂNIA 373798,2 545730,2 803773,1 1167687 1514751 1975648,1Regiunea 2. Sud - Est 48959,2 66167,2 92868,2 131652,3 171122,8 222638,3

miliarde lei preţuri curente Tabelul nr.1

1. Produsul Intern Brut

Sursa: Colecţia "Anuarul Statistic al României", INS, Bucureşti, 1995-2005

1998 1999 2000 2001 2002 2003PIB naţional 100 100 100 100 100 100PIB regional 13,10 12,12 11,55 11,27 11,30 11,27

2. Raportul dintre PIB naţional şi PIB regionalprocente Tabelul nr. 2

1995 1998 1999 2000 2001 2002 2003

Agricultură, vânătoare şi silvicultură 1887 7535 11323 13086 20497,9 25118,2 34983,4

Pescuit şi piscicultură 1,5 9,7 11,7 13,1 19,5 26,5 45,1Industrie 2827 12996 15250 25548 37941,9 48873,3 53435,1Construcţii 800,1 2891 3258 5648 9467 12010,6 16261,7Comerţ 778,7 4519 6933 8143 10198 12200,8 16209,9Hoteluri şi restaurante 186,8 1957 2193 2941 4050,4 4866,2 5554,5

Transport, depozitare, comunicaţii 831,3 4266 6289 9207 12478 15350,2 19024,1

Intermedieri financiare 383,2 646,6 868,7 1039 1705,8 2551,6 2470,2Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal firmelor

404,7 5511 7475 9278 13029,5 19523,8 24053

Administraţie publică şi apărare 335,3 1667 2387 3637 4381,4 6097,4 13477,8Învăţământ 206,3 1062 1770 2536 3392,8 4568,9 6667Sănătate şi asistenţă socială 1592 937,2 1378 1963 2176,8 3627,2 4864,5

3 Produsul Intern Brut, pe categorii de resursemiliarde lei preţuri curente Tabelul nr. 3



PRAO Sud Est Pag.69

1995 1998 1999 2000 2001 2002 2003

Agricultură, vânătoare şi silvicultură 18.44 17.13 19.15 15.76 17.18 16.22 17.75

Pescuit şi piscicultură 0.01 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02Industrie 27.62 29.54 25.79 30.77 31.79 31.57 27.12Construcţii 7.82 6.57 5.51 6.80 7.93 7.76 8.25Comerţ 7.61 10.27 11.72 9.81 8.55 7.88 8.23Hoteluri şi restaurante 1.83 4.45 3.71 3.54 3.39 3.14 2.82

Transport, depozitare, comunicaţii 8.12 9.70 10.63 11.09 10.46 9.92 9.65

Intermedieri financiare 3.74 1.47 1.47 1.25 1.43 1.65 1.25Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal firmelor

3.95 12.53 12.64 11.17 10.92 12.61 12.21

Administraţie publică şi apărare 3.28 3.79 4.04 4.38 3.67 3.94 6.84Învăţământ 2.02 2.41 2.99 3.05 2.84 2.95 3.38Sănătate şi asistenţă socială 15.56 2.13 2.33 2.36 1.82 2.34 2.47Total 100 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00Sursa: Colecţia "Anuarul Statistic al României", INS, Bucureşti, 1995-2005

4 Structura Produsului Intern Brut, pe categorii de resurse- procente - Tabelul nr.4

ANUL ROMÂNIA REGIUNEA SUD-EST1996 4,82 4,861997 11,22 11,341998 16,61 16,631999 24,3 22,532000 35,83 31,852001 52,1 44,92002 69,5 59,672003 90,9 77,88

5 Produsul Intern Brut pe locuitor la nivel naţional şi regional

milioane lei preţuri curente/locuitor Tabelul nr.5


1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003PIB naţional/locuitor 100 100 100 100 100 100 100 100PIB regional/locuitor 100,83 101,07 100,12 92,72 88,89 86,18 85,86 85,68

6 Mutaţii în ierarhia PIB pe locuitor (nivelul naţional al PIB-ului = 100) - procente - Tabelul nr. 6

Sursa: Colectia "Anuarul Statistic al Romaniei", INS, Bucuresti, 1995-2005


PRAO Sud Est Pag.70

Total regiune Brăila Buzău Constanţa Galaţi Tulcea VranceaIndustrie extractivă 50 8 8 12 7 7 8Industrie prelucrătoare 5016 662 980 1515 842 376 641Energie electrică, gaze, apă 53 6 9 18 7 5 8Construcţii 1944 227 295 850 293 110 169Comerţ 24987 3139 4140 6975 5727 2348 2658Hoteluri şi restaurante 2251 230 224 1049 413 201 134Transport, depozitare şi comunicaţii 2645 270 372 1178 342 243 240Tranzacţii imobiliare 2687 312 274 1231 473 200 197Învăţământ 108 8 7 36 38 7 12Sănătate şi asistenţă socială 620 46 142 165 96 77 94Alte activităţi 732 82 85 290 153 58 64Total 41093 4990 6536 13319 8391 3632 4225

număr unităţi Tabelul nr. 7

7 Unităţile locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii, pe activităţi în anul 2002


Total regiune Brăila Buzău Constanţa Galaţi Tulcea VranceaIndustrie extractivă 70 6 6 28 5 16 9Industrie prelucrătoare 5429 696 973 1681 929 414 736Energie electrică, gaze, apă 101 9 11 54 10 9 8Construcţii 2245 286 317 943 368 135 196Comerţ 25333 3175 4281 7192 5958 2138 2589Hoteluri şi restaurante 2396 242 145 1218 432 232 127Transport, depozitare şi comunicaţii 3216 329 460 1317 480 286 344Tranzacţii imobiliare 3888 399 403 1757 732 290 307Învăţământ 115 11 5 41 40 6 12Sănătate şi asistenţă socială 742 67 167 182 105 101 120Alte activităţi 999 118 92 425 186 89 89Total 44534 5338 6860 14838 9245 3716 4537

8 Unităţile locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii, pe activităţi în anul 2003

număr unităţi Tabelul nr. 8



PRAO Sud Est Pag.71

2002 2003 2004 2002 2003 2004Industrie extractivă 50 70 75 0,12 0,16 0,15Industrie prelucrătoare 5016 5429 5884 12,21 12,19 11,88Energie electrică, gaze, apă 53 101 102 0,13 0,23 0,21Construcţii 1944 2245 2646 4,73 5,04 5,34Comerţ 24987 25333 27268 60,81 56,88 55,05Hoteluri şi restaurante 2251 2396 2583 5,48 5,38 5,21Transport, depozitare şi comunicaţi 2645 3216 3779 6,44 7,22 7,63Tranzacţii imobiliare 2687 3888 5046 6,54 8,73 10,19Învăţământ 108 115 126 0,26 0,26 0,25Sănătate şi asistenţă socială 620 742 896 1,51 1,67 1,81Alte activităţi 732 999 1126 1,78 2,24 2,27Total 41093 44534 49531 100,00 100,00 100,00Sursa: "Statistică Teritorială", INS, Bucureşti, 2005 şi Anuarul Statistic al României, INS,Bucureşti 2005

Număr unităţi Structura unităţilor % Tabelul nr.9

9 Unităţile locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii, pe activităţi în perioada 2002-2004

Total regiune Brăila Buzău Constanţa Galaţi Tulcea VranceaIndustrie extractivă 0,1 0,2 0,1 0,1 0,1 0,2 0,2Industrie prelucrătoare 12,2 13,3 15 11,4 10 10,4 15,2Energie electrică, gaze, apă 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,2Construcţii 4,7 4,5 4,5 6,4 3,5 3 4Comerţ 60,8 62,9 63,3 52,4 68,3 64,6 62,9Hoteluri şi restaurante 5,5 4,6 3,4 7,9 4,9 5,5 3,2Transport, depozitare şi comunicaţii 6,4 5,4 5,7 8,8 4,1 6,7 5,7Tranzacţii imobiliare 6,5 6,3 4,2 9,2 5,6 5,5 4,7Învăţământ 0,3 0,2 0,1 0,3 0,5 0,2 0,3Sănătate şi asistenţă socială 1,5 0,9 2,2 1,2 1,1 2,1 2,2Alte activităţi 1,8 1,6 1,3 2,2 1,8 1,6 1,5Sursa: "Statistica teritorială", INS, Bucureşti, 2005

10 Structura unităţilor locale active pe activităţi CAEN în anul 2001

procente Tabelul nr.10

Grafic nr.1 Structura pe activităţi a unităţilor active la nivelul Regiunii Sud-Est în anul 2001

0% 12%0%

5%

60%

6%

6%

7%

0%

2%

2%Industrie extractivă


Energie electrică, gaze, apă

Construcţii

Comerţ


Transport, depozitare şicomunicaţiiTranzacţii imobiliare

Învăţământ



PRAO Sud Est Pag.72

Total regiune Brăila Buzău Constanţa Galaţi Tulcea VranceaIndustrie extractivă 0,1 0,2 0,1 0,1 0,1 0,2 0,2Industrie prelucrătoare 12,2 13,3 15 11,4 10 10,4 15,2Energie electrică, gaze, apă 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,2Construcţii 4,7 4,5 4,5 6,4 3,5 3 4Comerţ 60,8 62,9 63,3 52,4 68,3 64,6 62,9Hoteluri şi restaurante 5,5 4,6 3,4 7,9 4,9 5,5 3,2Transport, depozitare şi comunicaţii 6,4 5,4 5,7 8,8 4,1 6,7 5,7Tranzacţii imobiliare 6,5 6,3 4,2 9,2 5,6 5,5 4,7Învăţământ 0,3 0,2 0,1 0,3 0,5 0,2 0,3Sănătate şi asistenţă socială 1,5 0,9 2,2 1,2 1,1 2,1 2,2Alte activităţi 1,8 1,6 1,3 2,2 1,8 1,6 1,5Sursa: "Statistica teritorială", INS, Bucureşti, 2005

11 Structura unităţilor locale active pe activităţi CAEN în anul 2002procente Tabelul nr.11

Grafic nr.2 Structura pe activităţi a unităţilor active la nivelul Regiunii Sud-Est în anul 2002

0% 12%0%

5%

60%

6%

6%

7%0%

2%2%




Construcţii

Comerţ



Învăţământ


Alte activităţi


PRAO Sud Est Pag.73

Total regiune Brăila Buzău Constanţa Galaţi Tulcea VranceaIndustrie extractivă 0,16 0,11 0,09 0,19 0,05 0,43 0,20Industrie prelucrătoare 12,19 13,04 14,18 11,33 10,05 11,14 16,22Energie electrică, gaze, apă 0,23 0,17 0,16 0,36 0,11 0,24 0,18Construcţii 5,04 5,36 4,62 6,36 3,98 3,63 4,32Comerţ 56,88 59,48 62,41 48,47 64,45 57,53 57,06Hoteluri şi restaurante 5,38 4,53 2,11 8,21 4,67 6,24 2,80Transport, depozitare şi comunicaţii 7,22 6,16 6,71 8,88 5,19 7,70 7,58Tranzacţii imobiliare 8,73 7,47 5,87 11,84 7,92 7,80 6,77Învăţământ 0,26 0,21 0,07 0,28 0,43 0,16 0,26Sănătate şi asistenţă socială 1,67 1,26 2,43 1,23 1,14 2,72 2,64Alte activităţi 2,24 2,21 1,34 2,86 2,01 2,40 1,96Sursa: "Statistica teritorială", INS, Bucureşti, 2005

procente Tabelul nr.1212 Structura unităţilor locale active pe activităţi CAEN în anul 2003

Grafic nr.3 Structura pe activităţi a unităţilor active la nivelul Regiunii

Sud-Est în anul 2003

0% 12%0%

5%

58%

5%

7%

9%

0%

2%

2%Industrie extractivă



Construcţii

Comerţ



Învăţământ


Alte activităţi

Total regiune Brăila Buzău Constanţa Galaţi Tulcea Vrancea0-9 salariaţi 36242 4384 5912 11522 7429 3269 372610-49 salariaţi 3577 422 416 1366 746 269 35850-249 salariaţi 1009 146 160 343 172 73 115250 şi peste 265 38 48 88 44 21 26Total 41093 4990 6536 13319 8391 3632 4225

13 Firme active pe clase de mărime, la nivelul Regiunii Sud-Est în anul 2002

număr unităţi Tabelul nr.13



PRAO Sud Est Pag.74

Total regiune Brăila Buzău Constanţa Galaţi Tulcea Vrancea0-9 salariaţi 39018 4664 6163 12749 8128 3309 400510-49 salariaţi 4159 488 481 1624 875 299 39250-249 salariaţi 1089 148 174 376 193 85 113250 şi peste 268 38 42 89 49 23 27Total 44534 5338 6860 14838 9245 3716 4537Sursa: Colecţia "Anuarul Statistic al României", INS, Bucureşti, 1995-2005

14 Firme active pe clase de mărime, la nivelul Regiunii Sud-Est în anul 2003număr unităţi Tabelul nr.14

2002 2003 20040-9 salariaţi 36242 39018 4373710-49 salariaţi 3577 4159 440450-249 salariaţi 1009 1089 1127250 şi peste 265 268 263Total 41093 44534 49531Sursa: Colecţia "Anuarul Statistic al României", INS, Bucureşti, 1995-2005

15 Firme active pe clase de mărime, la nivelul Regiunii Sud-Est în perioada 2002 - 2004

număr unităţi Tabelul nr.15

Total regiune Brăila Buzău Constanţa Galaţi Tulcea Vrancea0-9 salariaţi 88,2 87,9 90,5 86,5 88,5 90 88,210-49 salariaţi 8,7 8,5 6,4 10,3 8,9 7,4 8,550-249 salariaţi 2,5 2,9 2,4 2,6 2 2 2,7250 şi peste 0,6 0,8 0,7 0,7 0,5 0,6 0,6

Total 100 100 100 100 100 100 100


16 Structura unităţilor locale active pe clase de mărime, la nivelul Regiunii Sud-Est în anul 2002


Grafic nr.4 Structura firmelor active după clasa de mărime pe judeţe ale Regiunii Sud-Est în anul 2002

75

80

85

90

95

100

105

Total re

giune

Tulcea

Vrancea

250 şi peste50-249 salariaţi10-49 salariaţi0-9 salariaţi


PRAO Sud Est Pag.75

Total regiune Brăila Buzău Constanţa Galaţi Tulcea Vrancea0-9 salariaţi 87,61 87,37 89,84 85,92 87,92 89,05 88,2710-49 salariaţi 9,34 9,14 7,01 10,94 9,46 8,05 8,6450-249 salariaţi 2,45 2,77 2,54 2,53 2,09 2,29 2,49250 şi peste 0,60 0,71 0,61 0,60 0,53 0,62 0,60

Total 100 100 100 100 100 100 100Sursa: Colecţia "Anuarul Statistic al României", INS, Bucureşti, 1995-2005


17 Structura unităţilor locale active pe clase de mărime, la nivelul Regiunii Sud-Est în anul 2003

Grafic nr.5 Structura firmelor active pe clase de mărime în anul 2003

75,00

80,00

85,00

90,00

95,00

100,00

105,00

Total re

giune

Tulcea

Vrancea

250 şi peste50-249 salariaţi10-49 salariaţi0-9 salariaţi


PRAO Sud Est Pag.76

ANEXA 3 III. PIATA FORTEI DE MUNCA

Populatia activa la nivelul national si regional, pe sexe si pe medii de rezidenta

(mii pers.) Tabelul nr.1 2000 2001 2002 2003 2004 tara Reg.SE tara Reg.SE tara Reg.SE tara Reg.SE tara Reg.SE

Total 11585 1471 11447 1430 10079 1295 9915 1280 9957 1276 Masculin 6254 809 6155 805 5525 744 5465 728 5471 737 Feminin 5331 662 5292 625 4554 551 4450 552 4486 539 Urban 5674 750 5603 740 5188 698 5151 694 5423 710 Rural 5911 721 5844 690 4891 597 4764 586 4534 566 Sursa: „Anuarul Statistic al Romaniei”, INS, Bucuresti, 2005.

Rata de activitate la nivel de regiune, pe sexe si medii procente Tabelul nr.2 2000 2001 2002 2003 2004 Regiune 66,6 65,0 62,1 61,1 61,0 Masculin 67,4 73,8 71,6 69,6 70,7 Feminin 52,7 56,2 52,7 52,6 51,3 Urban 54,6 59,5 59,1 58,6 59,6 Rural 66,6 73,6 66,6 64,8 63,2 Sursa: „Anuarul Statistic al Romaniei”, INS, Bucuresti, 2005.

Populatia ocupata la nivelul national si regional, pe sexe si medii mii persoane Tabelul nr.3

2000 2001 2002 2003 2004 tara Reg.SE tara Reg.SE tara Reg.SE tara Reg.SE tara Reg.SE

Total 10764 1345 10697 1318 9234 1160 9223 1175 9158 1151 Masculin 5772 736 5719 741 5031 670 5057 664 4980 658 Feminin 4992 609 4978 577 4203 490 4166 511 4178 493 Urban 5039 643 5019 645 4607 604 4662 619 4906 626 Rural 5725 702 5678 673 4627 556 4561 556 4252 525 Sursa: „Anuarul Statistic al Romaniei”, INS, Bucuresti, 2005.

Rata de ocupare la nivel de regiune, pe sexe si medii procente Tabelul nr. 4 2000 2001 2002 2003 2004 Regiune 60,3 59,5 55,3 55,8 54,7 Masculin 61,3 67,5 64,2 63,1 62,7 Feminin 48,5 51,5 46,5 48,5 46,7 Urban 46,8 51,9 52,1 52,2 52,5 Rural 64,8 71,4 61,4 61,1 58,1 Sursa: „Anuarul Statistic al Romaniei”, INS, Bucuresti, 2005.

Populatia ocupata pe grupe de varsta in anul 2004 mii persoane Tabelul nr. 5

Din care, in varsta de: 15-24 ani 25-34 ani 35-44 ani 45-54 ani 55-64 ani 65+ ani

Total populatie ocupata Total % Total % Total % Total % Total % Total %

1151 129 11,2 321 27,8 279 24,3 268 23,3 96 8,4 58 5,0 Sursa: „Anuarul Statistic al Romaniei”, INS, Bucuresti, 2005.


PRAO Sud Est Pag.77

Sectorul de activitate 2000 2001 2002 2003 2004

Agricultură, vânătoare şi silvicultură 483,7 473,8 406,6 391,7 357,7

Pescuit şi piscicultură 4,1 2,6 2,3 2,8 2,6

Industrie extractivă 8,9 8,9 8,3 7,7 7,7Industrie prelucrătoare 194,8 186 193,3 191,6 202,6

Energie electrică şi termică, gaze şi apă 20,7 20,1 19,8 17 17,2

Construcţii 51 50,8 50,2 57,5 61,6Comerţ 89,7 87,3 100 103,6 107,5

Hoteluri şi restaurante 12,1 10,9 13,1 14,1 16,5

Transport, depozitare şi comunicaţii 67,2 64,9 60,5 61,3 61,2

Intermedieri financiare 7,9 6,3 6,5 6,7 7,6

Tranzacţii imobiliare şi alte servicii 26,3 30,6 32,2 36,9 39,5

Administraţie publică şi apărare 17,3 17 17,6 18,3 19,4

Învăţământ 46,9 47,8 45,7 45,7 47,9Sănătate şi asistenţă socială 44 44,3 46 44 44,0

Celelalte activităţi ale economiei naţionale 16 19,4 20 23,3 26,7

Total 1090,6 1070,7 1022,1 1022,2 1019,7

Populaţia ocupată la nivelul Regiunii Sud-Est, pe activităţi ale economiei naţionale

Sursa: Statistica Teritorială, INS, Bucureşti, 2005. Anuarul Statistic al României, INS, Bucureşti, 2005.

mii persoane Tabel nr.6


PRAO Sud Est Pag.78

Tabel nr.7

Activitate Total regiune Brăila Buzău Constanţa Galaţi Tulcea Vrancea

Agricultură, vânătoare şi silvicultură 35,1 34,6 44,2 24,2 32,0 37,7 47,8

Pescuit şi piscicultură 0,3 0,1 0,0 0,0 0,0 2,7 0,0

Industrie extractivă 0,8 1,9 1,2 0,8 0,0 0,8 0,1Industrie prelucrătoare 19,9 25,8 20,3 15,3 22,0 21,9 18,9

Energie electrică şi termică, gaze şi apă 1,7 2,0 1,2 2,1 2,0 1,2 1,1

Construcţii 6,0 5,7 4,2 8,7 6,9 4,4 3,0Comerţ 10,5 7,9 10,5 14,3 10,6 5,7 8,3

Hoteluri şi restaurante 1,6 0,9 0,7 2,8 1,2 1,3 1,8

Transport, depozitare şi comunicaţii 6,0 3,9 2,6 10,5 6,7 4,4 2,9

Intermedieri financiare 0,7 0,9 0,6 0,9 0,7 0,7 0,6

Tranzacţii imobiliare şi alte servicii 3,9 3,7 2,5 5,6 4,1 3,5 2,3

Administraţie publică şi apărare 1,9 1,4 2,0 1,8 1,9 2,8 1,9

Învăţământ 4,7 4,8 4,4 4,6 5,2 5,0 4,2Sănătate şi asistenţă socială 4,3 4,6 3,3 5,0 4,1 4,2 4,5

Celelalate activităţi ale economiei naţionale

2,6 1,9 2,3 3,4 2,6 4,0 2,6

Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0

Structura populaţiei ocupate civile, pe regiune, judeţe şi pe activităţi ale economiei naţionale la nivel de secţiune CAEN, în anul 2004

procente

Sursa: Anuarul Statistic al României, INS, Bucureşti, 2005


PRAO Sud Est Pag.79

Tabel nr.8

2000 2001 2002 2003 2004

Agricultură, vânătoare şi silvicultură 100,0 98,0 84,1 81,0 74,0

Pescuit şi piscicultură 100,0 63,4 56,1 68,3 63,4

Industrie extractivă 100,0 100,0 93,3 86,5 86,5Industrie prelucrătoare 100,0 95,5 99,2 98,4 104,0

Energie electrică şi termică, gaze şi apă 100,0 97,1 95,7 82,1 83,1

Construcţii 100,0 99,6 98,4 112,7 120,8Comerţ 100,0 97,3 111,5 115,5 119,8

Hoteluri şi restaurante 100,0 90,1 108,3 116,5 136,4

Transport, depozitare şi comunicaţii 100,0 96,6 90,0 91,2 91,1

Intermedieri financiare 100,0 79,7 82,3 84,8 96,2

Tranzacţii imobiliare şi alte servicii 100,0 116,3 122,4 140,3 150,2

Administraţie publică şi apărare 100,0 98,3 101,7 105,8 112,1

Învăţământ 100,0 101,9 97,4 97,4 102,1Sănătate şi asistenţă socială 100,0 100,7 104,5 100,0 100,0

Celelalte activităţi ale economiei naţionale 100,0 121,3 125,0 145,6 166,9

Total 100,0 98,2 93,7 93,7 93,5

Dinamica populaţiei ocupate la nivelul Regiunii Sud-Est, pe activităţi ale economiei naţionale

procente anul 2000=100%

Sursa: Statistica Teritorială, INS, Bucureşti, 2005.

Someri inregistrati la nivelul regiunii si pe judete persoane Tabel nr. 9

2000 2001 2002 2003 2004 Total femei Total femei Total femei Total femei Total femei

Regiune 139805 67117 116736 55354 113125 47470 89629 38082 75718 32280 Braila 26111 10658 17016 6486 14127 5234 11563 4447 11628 4042 Buzau 27429 11775 26464 11110 18614 7192 14898 6274 12988 5516 Constanta 30546 17769 27397 16113 26094 33308 20710 10521 17959 9699 Galati 33591 17325 27189 13688 35828 14417 25277 10326 21724 8487 Tulcea 11991 5716 9459 4106 9208 3992 8530 3375 5181 2151 Vrancea 10137 3874 9211 3851 9254 3327 8651 3139 6238 2385 Sursa: „Anuarul Statistic al Romaniei”, INS, Bucuresti, 2005.


PRAO Sud Est Pag.80

Someri indemnizati la nivelul regiunii si pe judete persoane Tabel nr.10


Regiune 107092 50560 91251 42514 56365 25083 40101 12381 27954 12951 Braila 14909 5815 12567 4531 6148 2472 5848 2156 4351 1495 Buzau 23101 9445 20648 7994 11715 4219 8033 2989 6605 2501 Constanta 23311 13917 21086 12720 11881 7190 9692 5937 7893 5149 Galati 28157 14079 22408 11260 19657 8296 9739 4440 5608 2432 Tulcea 9451 4246 7997 3449 3734 1616 4105 1827 1966 794 Vrancea 8136 3058 6545 2580 3230 1260 2684 1032 1531 580


Someri neindemnizati la nivelul regiunii si pe judete persoane Tabel nr. 11


Regiune 32713 16557 25485 12820 56760 22417 49528 19701 47764 19329 Braila 11202 4843 4449 1955 7979 2762 5715 2291 7277 2547 Buzau 4328 2330 5816 3116 6899 2973 6865 3285 6383 3015 Constanta 7235 3852 6311 3393 14213 6118 11018 4584 10066 4550 Galati 5434 3246 4781 2428 16171 6121 15538 5886 16116 6055 Tulcea 2540 1470 1462 657 5474 2376 4425 1548 3215 1357 Vrancea 1974 816 2666 1271 6024 2067 5967 2107 4707 1805


Rata somajului la nivelul national, regional si pe judete procente Tabel nr.12


National 10,5 10,1 8,8 8,4 8,4 7,8 7,4 6,8 6,3 5,6 Regiune 11,4 11,3 9,8 9,8 10,0 8,8 8,1 7,4 6,9 6,3 Braila 15,3 11,9 11,6 9,0 10,0 7,5 8,5 6,6 8,7 6,3 Buzau 12,7 11,2 12,1 10,6 9,3 7,5 7,4 6,6 6,7 5,9 Constanta 10,0 12,5 9,0 11,6 8,7 9,6 7,0 8,0 5,9 7,3 Galati 12,6 14,3 10,7 11,9 14,8 12,9 11,0 10,2 9,6 8,4 Tulcea 11,4 10,7 9,2 8,2 9,6 8,4 8,7 7,2 5,6 4,9 Vrancea 6,1 4,5 5,6 4,6 5,9 4.2 5,7 4,1 4,2 3,1


Tabel nr.13 Someri in evidenta la nivelul Regiunii Sud-Est, pe medii de rezidenta (persoane)

2003 2004 2005 rural urban rural urban rural urban

Someri indemnizati 12907 27194 10796 17158 10610 15425 Someri neindemnizati 30303 19225 31261 16503 29452 14977 Total regiune 43210 46419 42057 33661 40062 30402



PRAO Sud Est Pag.81

Someri cu varsta sub 25 ani, pe medii de rezidenta (persoane) Tabel nr. 14 2003 2004 2005

rural urban rural urban rural urban Someri indemnizati 2844 5875 2101 3711 2150 3010 Someri neindemnizati 9734 4437 6467 4672 5165 3281 Total regiune 12578 10312 8568 8383 7315 6291


Someri de lunga durata la nivelul Regiunii Sud-Est, pe sexe Tabelul nr. 15 2003 2004 2005

persoane % persoane % persoane %

Barbati 12014 62,1 8571 61,2 11623 61,8 Femei 7322 37,9 5437 38,8 7179 38,2 Total 19336 100 14008 100 18802 100


Persoane cu disabiliăţi cu vârsta cuprinsă între 18-62 ani, la nivelul Regiunii Sud-Est, în perioada 31.12.2002-31.12.2005:

Tabel nr.16

Regiunea de Sud Est Total

din care, femei

în mediul urban

în mediul rural

cu vârsta

<25 ani

cu vârsta

cuprinsa intre 25 şi 35 ani

cu vârsta intre 35 şi

45 ani

cu vârsta> 45 ani

31.12.2002 5720 3150 2657 2981 479 737 641 1712 31.12.2003 8665 4770 3676 4910 968 1444 1603 2613 31.12.2004 12426 6769 5488 6894 1303 2003 2001 3591 31.12.2005 14186 7526 6973 7159 1356 2249 2373 4310

Sursa: Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului la nivel judeţean şi Direcţia pentru Protecţia Persoanelor cu Handicap Adulte sau Aflate în Nevoie Vrancea.

Tabel nr. 17 Structura populatiei ocupate dupa statutul profesional pe medii de rezidenta la nivelul

Regiunii Sud-Est 2002 2003 2004

Urban Rural Urban Rural Urban Rural salariat 94,5 28,6 94,2 27,0 92,7 33,1 patron 2,2 0,7 2,4 * 2,7 *

lucrator pe cont propriu 2,8 39,2 3,4 41,4 4,5 38,9 lucrator familial neremunerat 0,5 30,8 * 31,2 * 27,9 membru asociatie agricola * 0,7 * 0,4 * *



PRAO Sud Est Pag.82

ANEXA 4 IV. EDUCATIE SI INVATAMANT

Evolutia populatiei scolare pe judete la nivelul Regiunii Sud-Est persoane Tabel nr. 1

1990/1991 1995/1996 2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004/2005 Braila 87740 76157 69749 68212 66948 65270 62640 Buzau 101586 93107 87692 86258 85593 85794 83104 Constanta 173524 160524 157971 158339 156058 155310 153286 Galati 148657 132295 131362 131471 129287 128485 124967 Tulcea 59858 54713 49685 47413 46517 45003 43019 Vrancea 81862 73208 69475 67635 66333 65073 63433

Sursa: Institutul National de Statistica – Anuare statistice

Planul de scolarizare la liceul tehnologic pentru anul scolar 2005-2006 Tabel nr. 2

JUDETUL Regiune Br Bz Ct Gl Tl Vn

PROFILnr. Clase %

nr. Clase %

nr. Clase %

nr. Clase %

nr. Clase %

nr. Clase %

nr. Clase %

TEHNIC 170 47,6 19 51,4 28 43,1 50 50,0 40 51,3 8 33,3 25 47,2SERVICII 105 29,4 10 27,0 19 29,2 30 30,0 23 29,5 9 37,5 14 26,4RESURSE NATURALE SI PROTECTIA MEDIULUI 82 23,0 8 21,6 18 27,7 20 20,0 15 19,2 7 29,2 14 26,4Total 357 100 37 100 65 100 100 100 78 100 24 100 53 100 Sursa datelor : Statisticile Inspectoratelor Scolare Judetene

Planul de scolarizare la Scoala de Arte si Meserii pentru anul scolar 2005-2006 Tabel nr. 3

Reg. Br. Bz. Ct. Gl. Tl. Vn.nr clase

% nr clase

% nr clase

% nr clase

% nr clase

% nr clase

% nr clase

%

1.Mecanică 136 25,0 16 23,5 20 28,2 38 27,0 37 28,9 9 15,3 16 20,32.Electromecanică 21 3,9 3 4,4 4 5,6 5 3,5 6 4,7 1 1,7 2 2,53.Electronică şI automatizări 6 1,1 1 1,5 0 0,0 2 1,4 0 0,0 1 1,7 2 2,54.Chimie industrială 5 0,9 0 0,0 2 2,8 2 1,4 0 0,0 1 1,7 0 0,05.Materiale de construcţii 4 0,7 0 0,0 1 1,4 2 1,4 0 0,0 0 0,0 1 1,36.Electric 31 5,7 4 5,9 2 2,8 11 7,8 8 6,3 4 6,8 2 2,57.Construcţii şi lucrări publice 44 8,1 6 8,8 4 5,6 12 8,5 9 7,0 7 11,9 6 7,68.Agricultură 57 10,5 6 8,8 3 4,2 23 16,3 11 8,6 8 13,6 6 7,69.Silvicultură 6 1,1 0 0,0 0 0,0 1 0,7 0 0,0 0 0,0 5 6,310.Comerţ 31 5,7 5 7,4 4 5,6 7 5,0 6 4,7 4 6,8 5 6,311.Turism şi alimentaţie 62 11,4 7 10,3 8 11,3 15 10,6 20 15,6 6 10,2 6 7,612.Industrie alimentară 43 7,9 7 10,3 4 5,6 8 5,7 14 10,9 6 10,2 4 5,113.Fabricarea produselor din lemn 20 3,7 2 2,9 6 8,5 3 2,1 2 1,6 2 3,4 5 6,314.Industria textilă şi pielărie 68 12,5 9 13,2 10 14,1 9 6,4 13 10,2 8 13,6 19 24,115.Tehnici poligrafice 0 0,0 0 0,0 0 0,0 0 0,0 0 0,0 0 0,0 0 0,016.Estetica şi igiena corpului omenesc

5 0,9 1 1,5 2 2,8 2 1,4 1 0,8 1 1,7 00,0

17.Teologic-cântăreţ bisericesc 4 0,7 1 1,5 1 1,4 1 0,7 1 0,8 1 1,7 0 0,0TOTAL 543 100 68 100 71 100 141 100 128 100 59 100 79 100

DOMENIUL PREGĂTIRII DE BAZĂ

Sursa datelor : Statisticile Inspectoratelor Scolare Judetene


PRAO Sud Est Pag.83

Evolutia cuprinderii absolventilor de gimnaziu in liceul tehnologic si SAM pe judete

Tabel nr.4 Numarul elevilor cuprinsi in clasa a IX-a in sistemul IPT

Numar de elevi cuprinsi la inceputul anului scolar Specificatie

2002/ 2003

2003/ 2004

2004/ 2005

2005/ 2006

Ponderea la nivelul judetului propusa in PLAI 2012/2013


2555 % 3371 % 3071 % 2705 %

A. Numar elevi cuprinsi in clasa a IX-a ruta SAM Din care, pe domenii:

1408 2194 1970 1868

mecanica 448 31,8 547 24,9 538 27,3 447 23,9 23,5 electromencanica 84 6,0 144 6,6 79 4,0 76 4,1 3,5 electronica automatizari 30 2,1 30 1,4 25 1,3 28 1,5 2,5

chimie industriala 30 2,1 29 1,3 0 0,0 0 0,0 0,0 materiale de constructii** 0 0,0 0 0,0 0 0,0 0 0,0 0,0

electric 57 4,0 119 5,4 138 7,0 106 5,7 5,5 constructii,instalatii si lucr.publice 31 2,2 111 5,1 112 5,7 165 8,8 10,5

agricultura 50 3,6 141 6,4 176 8,9 142 7,6 8,0 silvicultura 30 2,1 18 0,8 0,0 0 0,0 0,0 comert 60 4,3 90 4,1 83 4,2 139 7,4 10,5 turism si alimentatie 90 6,4 158 7,2 140 7,1 210 11,2 12,0 industrie alimentara 144 10,2 309 14,1 287 14,6 212 11,3 9,5 fabricarea prod.din lemn 119 8,5 125 5,7 64 3,2 56 3,0 3,5

industrie textila si pielarie 235 16,7 373 17,0 328 16,6 256 13,7 9,5

tehnici poligrafice 0 0,0 0 0,0 0 0,0 0 0,0 0,0 estetica si igiena corpului omenesc 0 0,0 0 0,0 0 0,0 31 1,7 1,5


1147 1177 1157 837

-profilul tehnic 658 57,4 669 56,8 682 58,9 455 54,4 49 -profilul servicii 297 25,9 217 18,4 205 17,7 252 30,1 38

BRAI

LA

-profilul resurse naturale si protectia mediului

192 16,7 291 24,7 270 23,3 130 15,5 13


PRAO Sud Est Pag.84

Numar de elevi cuprinsi la inceputul anului scolar

Ponderea la nivelul judetului propusa in PLAI

Specificatie

2002/ 2003*

2003/ 2004

2004/ 2005

2005/ 2006 2012/2013


3617 %

3781 %

3881 %

3108


1838 2024 2169 2357

mecanica 738 40,2 787 38,9 772 35,6 666 21,5 electromencanica 60 3,3 77 3,8 108 5,0 162 4,0 electronica automatizari

81 4,4 45 2,2 97 4,5 0 5,5

chimie industriala 140 7,6 50 2,5 55 2,5 80 1,0 materiale de constructii**

0 0,0 0 0,0 24 1,1 55 2,0

electric 142 7,7 96 4,7 95 4,4 57 6,5 constructii,instalatii si lucr.publice

0 0,0 49 2,4 56 2,6 127 8,5

agricultura 40 2,2 158 7,8 87 4,0 143 5,5 silvicultura 0 0,0 0 0,0 0 0,0 0 1,5 comert 184 10,0 76 3,8 54 2,5 116 12,0 turism si alimentatie 179 9,7 221 10,9 244 11,2 317 12,0 industrie alimentara 85 4,6 80 4,0 130 6,0 145 7,5 fabricarea prod.din lemn

47 2,6 135 6,7 145 6,7 167 4,5

industrie textila si pielarie

113 6,1 178 8,8 223 10,3 263 5,5

tehnici poligrafice 0 0,0 23 1,1 26 1,2 0 1,0 estetica si igiena corpului omenesc

29 1,6 49 2,4 53 2,4 59 1,5


1779 1757 1712 751

-profilul tehnic 901 50,6 877 49,9 841 49,1 253 45 -profilul servicii 399 22,4 412 23,4 437 25,5 379 35

BUZA

U


479 26,9 468 26,6 434 25,4 119 20


PRAO Sud Est Pag.85



Specificatie

2002/ 2003*

2003/ 2004

2004/ 2005

2005/ 2006 2012/2013

Total numar elevi cuprinsi in clasa a IX-a in sistemul IPT, din care:

5565 %

7159 %

7063 %

6046


2681 3893 4077 3525

mecanica 904 33,7 1160 29,8 1170 28,7 1021 25,0 electromencanica 182 6,8 235 6,0 269 6,6 144 3,5 electronica automatizari

76 2,8 60 1,5 85 2,1 51 2,5

chimie industriala 192 7,2 90 2,3 60 1,5 59 1,5 materiale de constructii**

0 0,0 0 0,0 51 1,3 22 2,0

electric 153 5,7 355 9,1 287 7,0 310 8,0 constructii,instalatii si lucr.publice

224 8,4 312 8,0 353 8,7 297 10,0

agricultura 214 8,0 388 10,0 555 13,6 493 12,0 silvicultura 18 0,7 19 0,5 18 0,4 0 1,0 comert 205 7,6 139 3,6 141 3,5 196 7,0 turism si alimentatie 130 4,8 550 14,1 467 11,5 423 12,5 industrie alimentara 78 2,9 115 3,0 183 4,5 200 6,5 fabricarea prod.din lemn

127 4,7 117 3,0 56 1,4 27 1,0

industrie textila si pielarie

153 5,7 293 7,5 288 7,1 220 6,0

tehnici poligrafice 0 0,0 0 0,0 0 0,0 0 0,0 estetica si igiena corpului omenesc

25 0,9 60 1,5 94 2,3 60 1,5


2884 3266 2986 2521


CONS

TANT

A


476 16,5 644 19,7 443 14,8 378 19


PRAO Sud Est Pag.86



Specificatie

2002/ 2003*

2003/ 2004

2004/ 2005

2005/ 2006 2012/2013


5595 % 6314 % 6205 % 5182


3657 4236 3756 3096

mecanica 1736 47,5 1481 35,0 1301 34,6 992 28,0 electromencanica 240 6,6 440 10,4 68 1,8 140 4,0 electronica automatizari 60 1,6 0 0,0 0 0,0 0 2,0 chimie industriala 0 0,0 0 0,0 0 0,0 0 0,0 materiale de constructii** 0 0,0 0 0,0 0 0,0 0 0,0

electric 203 5,6 448 10,6 265 7,1 192 6,0 constructii,instalatii si lucr.publice 270 7,4 154 3,6 160 4,3 179 8,0

agricultura 0 0,0 170 4,0 349 9,3 239 6,0 silvicultura 0 0,0 0 0,0 0 0,0 0 0,0 comert 60 1,6 92 2,2 82 2,2 162 6,0 turism si alimentatie 238 6,5 349 8,2 561 14,9 442 16,0 industrie alimentara 330 9,0 468 11,0 339 9,0 370 11,0 fabricarea prod.din lemn 0 0,0 17 0,4 59 1,6 49 2,0

industrie textila si pielarie 496 13,6 526 12,4 462 12,3 301 10,0

tehnici poligrafice 0 0,0 0 0,0 25 0,7 0 0,0 estetica si igiena corpului omenesc 24 0,7 91 2,1 85 2,3 30 1,0


1938 2078 2449 2086


GALA

TI


315 16,3 429 20,6 409 16,7 427 19


PRAO Sud Est Pag.87



Specificatie

2002/ 2003*

2003/ 2004

2004/ 2005

2005/ 2006 2012/2013


1575 % 2433 % 2361 % 2121


958 1747 1667 1492

mecanica 269 28,1 473 27,1 304 18,2 229 20,8 electromencanica 60 6,3 58 3,3 88 5,3 30 1,9 electronica automatizari 0 0,0 0 0,0 27 1,6 29 3,8

chimie industriala 0 0,0 0 0,0 0 0,0 28 0,0 materiale de constructii** 0 0,0 0 0,0 0 0,0 0 0,0






617 686 694 629


TULC

EA


115 18,6 209 30,5 165 23,8 182 28


PRAO Sud Est Pag.88



Specificatie

2002/ 2003*

2003/ 2004

2004/ 2005

2005/ 2006 2012/2013


2694 % 2988 % 3474 % 3429


1182 1394 1962 1961

mecanica 364 30,8 468 33,6 564 28,7 415 20,3 electromencanica 52 4,4 72 5,2 56 2,9 56 3,0 electronica automatizari 54 4,6 52 3,7 56 2,9 56 3,0

chimie industriala 0 0,0 0 0,0 0 0,0 0 0,0 materiale de constructii** 0 0,0 0 0,0 28 1,4 28 1,3






1512 1594 1512 1468


VRAN

CEA


336 22,2 392 24,6 420 27,8 248 20

Sursa: Statisticile Inspectoratelor Scolare Judetene

PLANUL DE IMPLEMENTARE A PLANULUI REGIONAL DE ACTIUNE PENTRU OCUPARE SI

INCLUZIUNE SOCIALA 2006 – 2008

(REGIUNEA SUD EST)


PRAO Sud Est Pag.1

Planul de Implementare a Planurilor de Actiune Regionale pentru Ocuparea si

Incluziune Sociala Introducere Prima Generatie a Planurilor de Actiune Regionale pentru Ocuparea Fortei de Munca (PRAO) 2006 – 2008, intocmite de catre membrii Consortiilor Regionale, structuri de parteneriat consultative sprijinite de Echipa de Asistenta Tehnica au fost aprobate recent de Consiliile de Dezvoltare Regionala in urma unor ample consultari intre factorii de decizie. In cadrul conferintei din 19 iulie 2006 in vederea analizarii experientei acumulate in elaborarea Planurilor de Actiune Regionale pentru Ocuparea Fortei de Munca, exista sentimentul clar ca, in timp ce prima generatie de PRAO si-a castigat statutul de „documente de sine statatoare”, se facea simtita nevoia stringenta de a trece rapid la stadiul de implementare a planurilor, consolidand astfel strategia in masuri operationale semnificative. In acest scop, s-a convenit impreuna cu MMSSF ca Echipa de Asistenta Tehnica si reprezentantii UIP din fiecare regiune sa organizeze un Seminar la sfarsitul lunii august sau la inceputul lunii septembrie in vederea realizarii de planuri de implementare individuale pentru cele 8 PRAO, planuri care sa prezinte masuri concrete de implementare care sa se adreseze problemelor specifice de ocupare a fortei de munca din cadrul regiunii, luand-se totodata in considerare si prioritatile identificate in cadrul liniilor directoare de ocupare de munca ale UE pentru dezvoltare si crearea locurilor de munca. Structura Planurilor de Implementare Pentru a se asigura o conformitate, cele 8 planuri de implementare trebuie sa adopte urmatorul format:

• O declaratie de viziune / intentie a regiunii care sa cuprinda obiectivele si ambitiile identificate in PRAO

• O analiza scurta precum si aspecte esentiale ale problemelor de pe piata muncii / ariile problematice identificate in PRAO

• Un scurt rezumat care sa prezinte strategia extinsa din cadrul PRAO • Prioritatile identificate in PRAO vor fi clasate dupa importanta si gradul lor de

fezabilitate din punctul de vedere al obiectivelor stabilite pentru primul an de implementare si al masurilor concrete si actiunilor identificate in vederea realizarii acestor prioritati

• Toate masurile identificate trebuie sa fie bine definite si sa aiba obiective precise din cadrul zonelor problematice din regiune, mai exact sa se axeze particularitatile regiunii

Seminarul 30 august – 1 septembrie inclusiv La seminarul de trei zile au participat cate doi reprezentanti din fiecare din cele 8 UIP, Echipa de Asistenta Tehnica precum si Liderul de Echipa. Fiecare UIP – cu sprijinul Echipei de Asistenta Tehnica aferente si-a revizuit strategia extinsa a Planurilor de Actiune Regionale pentru Ocuparea Fortei de Munca si a insistat asupra diagnozei zonelor cu mari probleme de pe piata muncii. Procesul a fost extrem de interactiv cu participarea grupurilor regionale la sesiuni plenare pentru a prezenta si transmite propriile constatari si primind feed back de la colegii UIP din alte regiuni, Expertul Coordonator si Liderul de Echipa.


PRAO Sud Est Pag.2

La incheierea acestuia seminar de 3 zile fiecare UIP si-a finalizat planul individual de implementare, plan concentrat si croit in mod evident pe caracteristicile regionale si judetene ce contine masuri si actiuni concrete. In unele cazuri, au fost de asemenea incluse si actiuni “inter-regionale”. Cele 8 planuri de implementare sunt anexate prezentului raport. Planurile de implementare Implementarea Planurilor de Actiune Regionale pentru Ocuparea Fortei de Munca constituie o parte integranta a politicilor modelare a ocuparii fortei de munca, reprezentand prin urmare instrumentul operational ce va fi utilizat de structurile de parteneriat nou-infiintate In consecinta, responsabilitatea globala cu privire la implementarea masurilor si actiunilor specifice din cadrul planurilor de implementare ale PRAO va intra in aria de competenta a Pactului Regional pentru Ocuparea Fortei de Munca si Incluziune Sociala. Este extrem de important ca aria de competenta a acestui Pact sa includa si PRAO, monitorizand implementarea acestuia si dirijandu-i actualizarile ulterioare prin „aplicarea” implementarii sale in parteneriatele de ocupare a fortei de munca locale si judetene. Pentru a-si realiza obiectivele, Pactul va beneficia de sprijinul permanent al Secretariatului Tehnic Permanent care, printre altele, va monitoriza implementarea planurilor si va furniza Pactului rapoarte trimestriale. STP va fi de asemenea permanent responsabil de stimularea dezvoltarii de noi proiecte care sa fie incluse in actualizarea anuala a planurilor de implementare PRAO. Rezultate si recomandari ale expertilor Munca depusa in diferite activitati din cadrul proiectului a dus la rezultate ce trebuie incluse si care sunt atasate prezentului document. Anexa 1 include cele opt Planuri de implementare pentru fiecare PRAO care de acum inainte trebuie puse in aplicare, monitorizate si actualizate de catre Pact Anexa 2 prezinta mecanismele de monitorizare a PRAO propuse de expertii Echipei de Asistenta. Anexa 3 descrie structura propusa pentru asistenta tehnica oferita parteneriatelor in vederea realizarii sarcinilor primite.


PRAO Sud Est Pag.3

ANEXE

Anexa 1: Plan de Implementare PRAO Regiunea Sud Est

Anexa 2: Propunere a unui mecanism de monitorizare a Planurilor de

Implementare PRAO

Anexa 3: Propunere pentru Secretariatul Tehnic Permanent pentru Parteneriate


PRAO Sud Est Pag.4

ANEXA 1

Plan de Implementare PRAO Regiunea Sud-Est Viziune : O sansa pentru fiecare, o sansa pentru toti pe drumul spre o piata a muncii flexibile si inclusive Situatia pietei muncii pe plan regional

Dinamica populatiei active din Regiunea Sud-Est se inscrie in acelasi ritm de

scadere, ca si cel din intreaga tara, in anul 2004 inregistrandu-se o scadere a populatiei active cu 195000 persoane,

Se observa si scaderea ratei de activitate, cu consecinte pe termen lung, pentru economia regiunii, aceasta inregistrand in anul 2004 o scadere cu 5,6% fata de anul 2000.

Analizand structura populatiei active dupa mediul de rezidenta, se observa o crestere a populatiei active din mediul urban, 55,6% in anul 2004 fata de 51% in anul 2000, in schimb populatia activa din mediul rural inregistreaza o scadere continua.

Imbatranirea populatiei este un alt fenomen ce affecteeaza regiune si poate genera iesirea unor competente importante de pe piata fortei de munca, in domenii de interes, ca: domeniul cercetarii, in care se observa o scadere vertiginoasa a numarului de salariati, invatamant pre/universitar, industrie etc., implicand totodata cresterea nevoii de formare initiala si/sau continua in domenii slab dezvoltate in prezent: asistenta medicala specifica varstei a III-a, activitati de intretinere si profilactice, activitati de socializare dedicate persoanelor varstnice, activitati de tip «part time».

Rata de ocupare inregistreaza o scadere continua, ca urmare a procesului de restructurare a sectoarelor economiei, in special restrangerea activitatii din industrie, in anul 2004 rata de ocupare fiind cu 5,7% mai mica decat cea din anul 2000.

Se poate remarca o scadere continua a ponderii populatiei ocupate din mediul rural, cu 6,6 % in anul 2004 fata de anul 2000, in comparatie cu populatia din mediul urban, pentru care se poate observa o tendinta de crestere in ultimii ani, 54,4% in anul 2004 fata de 47,8% in anul 2000.

In anul 2004, repartitia populatiei ocupate pe activitati ale economiei nationale la

nivelul fiecarui judet din Regiunea Sud-Est evidentiaza sectoarele care concentreaza cea mai mare parte a populatiei ocupate, in urmatoarea ordine: agricultura, industrie prelucratoare, comert.

La nivelul Regiunii Sud-Est in anul 2004, numarul somerilor inregistrati este de 75.718 persoane, cu 64.087 mai putin fata de anul 2000. La nivelul judetelor se observa ca judetul Galati este pe primul loc, cu 21.724 someri, urmat de judetul Constanta, 17959 someri, pe ultimul loc situandu-se judetul Tulcea cu 5.181 someri inregistrati.

In total someri inregistrati la nivelul regiunii, 19,3% reprezinta tineri cu varsta sub 25 ani. Din care o pondere de 53,8% o reprezinta tinerii din mediul rural.

Analizand dinamica somerilor de lunga durata la nivelul regiunii, se constata ca dupa o scadere a numarului acestora in anul 2004 (cu 5.328 persoane fata de anul 2003), urmeaza o crestere semnificativa, la sfarsitul anului 2005 fiind inregistrati la Agentiile Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca, 18.802 someri de lunga durata

Grupuri dezavantajate La nivel regional, se observa faptul ca, la data de 31.12.2005 numarul

persoanelor tinere, cu varsta cuprinsa intre 16 -25 de ani, provenite din centrele de plasament, a fost in scadere cu 292 persoane, fata de 31.12.2002. Tot la nivel regional


PRAO Sud Est Pag.5

se observa ca numarul persoanelor cu disabilitati din categoria de varsta 18-62 ani, apte de munca, este in crestere.

Comunitatea roma reprezinta una din cele mai mari minoritati din Regiunea Sud-Est .La nivelul Regiunii Sud-Est ponderea cea mai mare a persoanelor de etnie roma este reprezentata de copii (varsta cuprinsa intre 0-14 ani), urmata de persoanele cu varsta cuprinsa intre 25-34 ani (16 %), persoanele cu varsta cuprinsa intre 45-64 ani (12 %), persoanele cu varsta cuprinsa intre 35-44 ani (10 %), persoanele cu varsta > 65 ani (3 %), persoanele cu varsta cuprinsa intre 15-24 ani (2%).

Desi in ultima perioada de timp rata abandonului se pare ca a scazut, statisticile oficiale arata valori ingrijoratoare. Astfel, in anul scolar 2003-2004 rata abandonului la nivelul regiunii a fost la aproximativ aceleasi valori ca si cele de la nivel national pentru invatamantul primar si gimnazial, liceal si profesional. In schimb la invatamantul postliceal si de maistrii rata abandonului depaseste valoarea nationala cu 1,5 %. Sunt, de asemenea de sesizat marile diferente intre judete. Astfel, la invatamantul liceal si profesional judetul cu cea mai mare rata a abandonului este judetul Vrancea cu 4,6%, respectiv 10,1%, rate care sunt cu aproximativ 80% mai mari decat valorile regionale. Strategia politicilor pentru ocuparea fortei de munca La nivelul regiunii Sud Est se preconizeaza investii pe piata muncii in urmatoarele directii:

• Promovarea unei mai mari flexibilitati a fortei de munca concomitent cu cresterea sigurantei locurilor de munca prin cresterea productivitatii la locul de munca si a competitivitatii angajatilor pe piata muncii si prin cresterea competitivitatii angajatorilor in contextul aderarii la UE;

• Dezvoltarea masurilor active pentru ocuparea somerilor prin dezvoltarea programelor de asistenta in vederea cautarii unui loc de munca si orientare pe piata muncii, prin dezvoltarea capacitatii institutiilor si organizatiilor publice si private de ocupare si prin dezvoltarea programelor de formare continua pe tot parcursul vietii si dezvoltarea programelor de ocupare pentru mediul rural

• Asigurarea unei piete a muncii incluzive prin cresterea capacitatii institutiilor si organizatiilor cu rol de sprijinire a persoanelor dezavantajate si dezvoltarea programelor pentru facilitarea insertiei profesionale a persoanelor dezavantajate (populatie de etnie roma, persoane cu dizabilitati, tineri proveniti din centrele de plasament, someri de lunga durata)

Prioritati si masuri

Prioritatea 1 Promovarea unei mai mari flexibilitati a fortei de munca concomitent cu cresterea sigurantei locurilor de munca, in contextul socio-economic regional, caracterizat prin:

O rata de ocupare pentru regiunea SE care este in scadere fata de anul 2000. Restructurari masive in industria metalurgica, chimica, constructii de masini si industria navala care au

determinat o orientare a persoanelor disponibilizate cu meserii nesolicitate pe piata muncii fie catre agricultura de subzistenta, fie catre somaj, fie catre locuri de munca care nu necesita calificare sau angajatori care au acceptat persoane cu o slaba calificare (ex industria textila care lucreaza in lohn).

Un numar redus de locuri de munca nou create in companii, majoritatea fiind create in cele cu sub 10 angajati.

Investitii reduse ale angajatorilor in calificarea, recalificarea, perfectionarea propriilor angajati in vederea folosirii de noi tehnologii, metode de productie, tehnologii de comunicatie si informatie cu scopul cresterii productivitatii si dezvoltarii de noi produse si servicii competitive (in perspectiva aderarii la UE).


PRAO Sud Est Pag.6

Liniile Directoare Masuri si actiuni

17 18 19 20 21 22 23 24 Masura 1.1: Cresterea productivitatii la locul de munca si a competitivitatii angajatilor pe piata muncii.

Actiunea 1. Dezvoltarea si furnizarea de programe de calificare, recalificare, perfectionare si specializare adresate angajatilor in vederea cresterii competentelor profesionale.

x

Actiunea 2. Programe privind dezvoltarea capacitatii furnizorilor de servicii de consiliere privind cariera, pentru oferirea de servicii in conformitate cu standardele de calitate UE.

x

Actiunea 3. Programe privind dezvoltarea capacitatii furnizorilor de servicii de formare profesionala pentru oferirea de servicii in conformitate cu standardele de calitate UE.

x

Masura 1.2: Cresterea competitivitatii angajatorilor in contextul aderarii la UE.

Actiunea 1. Dezvoltarea si furnizarea programelor de instruire pentru dezvoltarea capacitatilor manageriale.

x

Actiunea 2. Dezvoltarea si furnizarea programelor de asistenta si consultanta pentru dezvoltarea IMM-urilor.

x

Actiunea 3. Dezvoltarea schemelor de finantare pentru stimularea investitiilor, in scopul introducerii de noi tehnologii si metode de productie.

x

Actiunea 4. Programe pentru infiintarea/dezvoltarea furnizorilor ce asigura servicii de asistenta si consultanta agentilor economici.

x

Actiunea 5. Dezvoltarea programelor ce faciliteaza transferului de know-how si bune practici la nivel regional, national si international.

x

Actiunea 6. Promovarea parteneriatelor locale/regionale pe domenii si sectoare economice cu scopul cresterii competitivitatii angajatorilor.

x

Actiunea 7. Programe de constientizare in randul angajatorilor asupra importantei investitiei in dezvoltarea capitalului uman propriu.

x

Prioritatea 2: Dezvoltarea masurilor active pentru ocuparea somerilor, in contextul socio-economic regional, caracterizat prin:

Restructurari masive in industria metalurgica, chimica, constructii de masini si industria navala care au determinat o orientare a persoanelor disponibilizate fie catre agricultura de subzistenta, fie catre somaj.

Rata somajului la nivelul regiunii mai mare decat rata nationala. Un numar mare de persoane calificate in meserii care nu mai sunt solicitate pe piata muncii.


17 18 19 20 21 22 23 24 Masura 2.1: Dezvoltarea programelor de asistenta in vederea cautarii unui loc de munca si orientare pe piata muncii

Actiunea 1 Dezvoltarea programelor de informare, consiliere, mediere colectiva privind cariera in cadrul job-cluburilor.

x

Actiunea 2. Dezvoltarea programelor de informare, consiliere, mediere individuala.

x

Masura 2.2: Dezvoltarea capacitatii institutiilor si organizatiilor publice si private de ocupare

Actiunea 1: Programe care vizeaza dezvoltarea si compatibilizarea interinstitutionala a sistemelor de baze de date in vederea cresterii capacitatii de stocare, analiza si prognoza a informatiilor privind piata muncii.

x


PRAO Sud Est Pag.7

Actiunea 2: Programe care vizeaza dezvoltarea capacitatii institutiilor si organizatiilor care ofera servicii de informare, consiliere, medierea muncii.

x

Actiunea 3: Stimularea parteneriatelor intre serviciile publice si private de ocupare in vederea cresterii competentei si eficientei serviciilor acestora.

x

Masura 2.3: Dezvoltarea programelor de formare continua pe tot parcursul vietii

Actiunea 1. Dezvoltarea programelor de educatie antreprenoriala.

x

Actiunea 2 Dezvoltarea programelor de stimulare a turismului cu specific local.

x

Actiunea 3. Infiintarea/dezvoltarea incubatoarelor de afaceri.

x

Actiunea 4. Dezvoltarea schemelor de finantare pentru stimularea infiintarii afacerii proprii.

x

Actiunea 5. Dezvoltarea programelor de calificare, recalificare, perfectionare in meserii solicitate pe piata muncii.

x

Actiunea 6. Programe pentru infiintarea/dezvoltarea furnizorilor de servicii de informare, consiliere, formare profesionala.

x

Masura 2.4: Dezvoltarea programelor de ocupare pentru mediul rural

Actiunea 1. Dezvoltarea programelor de stimulare a crearii locurilor de munca in agroturism.

x

Actiunea 2. Dezvoltarea programelor pentru sprijinirea activitatilor productive si de servicii cu specific local.

x

Actiunea 3. Dezvoltarea programelor pentru certificarea competentelor dobandite informal si nonformal.

x

Actiunea 4. Dezvoltarea parteneriatelor pentru atragerea de capital in mediul rural.

x

Prioritatea 3: Asigurarea unei piete a muncii inclusive, in contextul regional caracterizat prin:

comunitate roma reprezinta una din cele mai mari minoritati ale regiunii (1,7%). necesitatea acordarii de sanse egale.


17 18 19 20 21 22 23 24 Masura 3.1: Cresterea capacitatii institutiilor si organizatiilor cu rol de sprijinire a persoanelor dezavantajate.

Actiunea 1. Programe privind promovarea si dezvoltarea procedurilor si politicilor pentru imbunatatirea capacitatii institutiilor cu rol de sprijinire a persoanelor dezavantajate.

x

Actiunea 2. Dezvoltarea competentei profesionale a personalului care furnizeaza servicii catre persoanele dezavantajate.

x

Masura 3.2: Dezvoltarea programelor pentru facilitarea insertiei profesionale a persoanelor dezavantajate (populatie de etnie roma, persoane cu dizabilitati, tineri proveniti din centrele de plasament, someri de lunga durata) .

Actiunea 1. Programe privind promovarea oportunitatilor egale pe piata muncii, in scopul reintegrarii in societate a grupurilor dezavantajate.

x

Actiunea 2. Dezvoltarea si furnizarea programelor de informare si consiliere pentru persoane dezavantajate si angajatori, in scopul constientizarii importantei integrarii grupurilor dezavantajate.

x


PRAO Sud Est Pag.8

Actiunea 3. Dezvoltarea programelor de formare profesionala pentru grupurilor dezavantajate.

x

Actiunea 4. Programe pentru stimularea auto-ocuparii in randul persoanelor dezavantajate (pregatire, finantare, asistenta tehnica).

x

Actiunea 5. Dezvoltarea programelor de integrare sociala pentru persoanele dezavantajate si familiile lor.

x

Actiunea 6.Dezvoltarea programelor pentru certificarea competentelor dobandite informal si nonformal a grupurilor dezavantajate.

x

Actiunea 7.Promovarea parteneriatelor specifice grupurilor tinta la nivel local/regional in vederea integrarii sociale a acestora.

x

ANEXA 2

Propunere a unui mecanism de monitorizare a Planurilor de Implementare PRAO

INTRODUCERE In mai si iunie 2006, Consortiile Regionale, cu sprijinul expertilor AT au redactat prima generatie de Planuri de Actiune Regionale pentru Ocuparea Fortei de munca in Romania. Acestea se vor desfasura in perioada 2006- 2008. Strategia globala a PRAO este acum consolidata de UIP a SOPHRD, de asemenea cu sprijinul expertilor AT, in masuri operationale concrete incluse in Planul de Implementare a PRAO pentru primul an. Acestea au fost concepute pentru a pune in aplicare liniile directoare privind ocuparea fortei de munca din cadrul Liniilor Directoare Integrate ale Strategiei Lisabona pentru Crestere si Ocupare. In acest scop implementarea PRAO va constitui parte integranta a Programului National de Reformare, participarea nationala a Romaniei la Strategia Lisabona. IMPLEMENTAREA SI MONITORIZAREA PLANURILOR Implementarea PRAO constituie o parte integranta a politicilor modelare a ocuparii fortei de munca, reprezentand prin urmare instrumentul operational ce va fi utilizat de structurile de parteneriat teritorial nou-infiintate. In cadrul aceluiasi proiect AT care a sprijinit redactarea PRAO, organismele locale si regionale au beneficiat de asistenta in elaborarea Pactelor pentru Ocuparea Fortei de Munca si Incluziune Sociala. Scopul acestor pacte este maximizarea la nivel regional si local al impactului crearii de locuri de munca al fondurilor structurale, printr-o abordare bazata pe initiativa locala, parteneriat, inovare si integrare. Unul din obiectivele principale al pactelor este dezvoltarea unor modele de buna practica. Fiecare Pact trebuie sa dezvolte o viziune comuna asupra problemelor ce trebuie rezolvate si sa transpuna aceasta viziune in actiune prin promovarea Planurilor de Actiune Regionale pentru Ocuparea Fortei de Munca. Prin urmare, recomandam ca responsabilitatea globala cu privire la implementarea masurilor si actiunilor specifice din cadrul planurilor de implementare ale PRAO sa intre in aria de competenta a Pactului Regional pentru Ocuparea Fortei de Munca si Incluziune Sociala (PROIS).


PRAO Sud Est Pag.9

Pactul va avea responsabilitatea de a actualiza anual Planul de Implementare si de a redacta ce-a de-a doua generatie PRAO. De asemenea, este extrem de important ca Pact sa includa cat mai curand PRAO in aria sa de competenta, monitorizand implementarea acestuia si dirijandu-i actualizarile ulterioare prin „aplicarea” implementarii sale in parteneriatele de ocupare a fortei de munca locale si judetene, Pentru a-si realiza obiectivele, Pactul va beneficia de sprijinul permanent al Grupului de Asistenta Tehnica (GAT)1. GAT va sprijini Pactul in sarcini executive. Din punct de vedere al implementarii PRAO, acest lucru presupune, printre altele, monitorizarea implementarii planurilor si furnizarea de rapoarte trimestriale pentru Pact. GAT va fi de asemenea permanent responsabil de stimularea dezvoltarii de noi proiecte care sa fie incluse in actualizarea anuala a planurilor de implementare PRAO. Asa cum a fost sugerat, periodicitatea monitorizarii si actualizarii PRAO va fi urmatoarea: a) PROIS are responsabilitatea de a aproba un PRAO cu o durata de trei ani incepand cu

generatia urmatoare b) PROIS are responsabilitatea de a aproba anual Planul de Implementare al PRAO c) PROIS primesc de la GAT rapoarte trimestriale cu privire la implementare SISTEM DE MONITORIZARE PROPUS Monitorizarea reprezinta evaluarea sistematica si continua a evolutiei in timp a unui program sau plan. Aceasta este un instrument de management universal si de baza in identificarea punctelor forte si a punctelor slabe ale unui program/ plan. Scopul acesteia este acela de a sprijini pe cei implicati sa ia deciziile necesare la timpul potrivit , decizii care sa duca la optimizarea calitatii si a rezultatului programului /planului. Monitorizarea acopera o mare varietate de metode si tehnici si se aplica in gestionarea resurselor si a rezultatelor, precum si in cea a progresului Activitatilor Programului /Planului precum si a modului in care acestea sunt desfasurate. Monitorizarea PRAO se poate efectua pe doua paliere diferite: a). Monitorizarea proceselor – Se refera la utilizarea resurselor, progresul activitatilor si modul in care se desfasoara activitatile. Aceasta presupune:

• revizuirea si planificarea regulata a activitatii • verificarea daca activitatile se desfasoara conform planului • identificarea unei metode abordare a problemelor • crearea de puncte forte • evaluarea daca stilul de lucru adoptat reprezinta cea mai buna cale de a realiza

obiectivele programului /PRAO b) Monitorizarea impactului - Se refera la parcursul catre realizarea Indicilor de Performanta si a impactului programului/PRAO asupra grupurilor tinta. Aceasta presupune:

• progresul inspre obiectivele propuse este masurat in permanenta • modalitatea de lucru este masurata in functie de circumstante fara a se pierde din

vedere obiectivele generale • se poate identifica necesitatea schimbarii obiectivelor (prioritiati/masuri/activitati

conform PRAO) • se poate stabili necesitatea unor studii suplimentare • ipotezele pot fi verificate

1 Vezi propunerea cu privire la Grupul de Asistenta Tehnica pentru RESIP


PRAO Sud Est Pag.10

PROCEDURA DE MONITORIZARE A PRIORITATILOR /MASURILOR /ACTIUNILOR PRAO

Conform principiilor de Asigurare a Calitatii, procedura de monitorizare a PRAO ar trebui sa aiba urmatoarele etape: 1. SCOP Aceasta procedura stabileste mijloacele de monitorizare si evaluare a actiunilor si masurilor din cadrul PRAO, in vederea evaluarii:

• Eficacitatii sistemului de gestionare al PRAO • Conformitatea acestuia cu prioritatile de ocupare generale si regionale.

2. DOMENIU Procedura trebuie pusa in aplicare in cazul tuturor prioritatilor, masurilor si actiunilor din cadrul PRAO. 3. OBIECTIVUL PROCESULUI Monitorizarea si, daca este necesara, cuantificarea mijloacelor de realizarea a PRAO 4. RESPONSABILITATI CU PRIVIRE LA MONITORIZARE Se recomanda ca Grupul de Asistenta Tehnica (GAT) sa fie responsabil cu privire la planul de implementare PRAO. 5. DESCRIEREA PROIECTULUI Etape DESCRIEREA PROCESULUI Responsabilitati Pregatirea monitorizarii

1. Stabilirea, in cadrul Pactului Regional pentruOcuparea Fortei de Munca si Incluziune Sociala(PROIS), a mijloacelor de evaluarea si monitorizare a actiunilor si masurilor PRAO

2. Constituirea de grupuri de lucru in vederea monitorizarii actiunilor / masurilor

3. Stabilirea /elaborarea planului de monitorizare aPRAO (inclusiv perioadele de timp, termenele limita-in functie de posibilitate si schema de raportate)

GAT PROIS identifica grupurile de lucru in vederea monitorizarii si elaboreaza planul de monitorizare a PRAO

Monitorizare

Monitorizarea si evaluarea presupun in primul rand verificarea eficacitatii actiunilor si in al doilea rand, a masuratorilor stabilite in cadrul PRAO

1. Monitorizarea de birou • Colectarea datelor cu privire la stadiul de implementare a

masurilor si actiunilor si respectarea termenelor limitaimpuse de PRAO

• Analizarea stadiului de implementare a masurilor si actiunilor

• Analizarea stadiului de indeplinire a prioritatilor

2. Monitorizare de teren • Verificarea conformitatii datelor cu monitorizarea de

birou • Verificarea gradului de realizare a PRAO, in

comparatie cu masurile si actiunile stabilite

GAT

-

Raportarea si revizuire PRAO

1. Rapoarte trimestriale cu privire la stadiul de

implementare a PRAO 2. Analiza rapoartelor la nivelul PROIS 3. Actualizarea masurilor /actiunilor 4. Revizuirea anuala finala a Planului de implementare

PRAO

GAT Alti experti (in functie de necesitati)


PRAO Sud Est Pag.11

Cresterea valorii in urma monitorizarii Realitatea ne arata ca multe planuri strategice ajung sa se umple de praf intr-un raft uitat. Monitorizarea si evaluarea planificarii activitatilor si stadiului de implementare a planului reprezinta, pentru multe organizatii, la fel de importanta precum identificarea aspectelor si obiectivelor strategice. Unul din avantajele monitorizarii il reprezinta asigurarea ca programul/organizarea respecta directia stabilita in stadiul de planificare (strategica). Trebuie retinut ca planurile reprezinta linii directoare. Nu sunt reguli stricte. Se poate aborda o directie diferita de cea din cadrul planului. Insa cei care realizeaza planurile trebuie sa inteleaga motivul acestor devieri si sa actualizeze planul astfel incat acesta sa reflecte noua directie.

ANEXA 3 Propunere pentru Secretariatul Tehnic Permanent pentru

Parteneriate 1. Introducere

Pactul regional pentru ocuparea fortei de munca si includere sociala va reprezenta modelul guvernarii ce urmeaza sa fie stabilit in fiecare regiune pentru a putea construi procese participative la conceperea si aplicarea de politici cu o utilizare cat mai buna a instrumentelor financiare disponibile, cum sunt fondurile structurale.

Acordurile de ocupare a fortei de munca sunt, in acest context, o forma de acord social cu scopul de a promova ocuparea fortei de munca prin mobilizarea tuturor resurselor teritoriale posibile pentru crearea unei strategii comune in scopul crearii de locuri de munca si ajuta la o mai buna coordonare si integrare a politicilor pentru ocuparea fortei de munca. Ajuta si la crearea unei identitati comune si intareste capacitatea de negociere si lobby a Regiunii. Acest proces trebuie sa includa eforturile partenerilor de identificare a dificultatilor, problemelor si asteptarilor actorilor din domeniul ocuparii fortei de munca.

Pentru a putea atinge acest obiectiv, Pactul trebuie sa integreze diferitele niveluri de guvernare, sa utilizeze toate resursele endogene disponibile intr-un mod sinergic si sa multiplice capacitatea de a crea proiecte ca instrumente reale de dezvoltare si alocare a resurselor financiare. Din acest motiv, pactele trebuie sa implice cat mai multi parteneri posibil cu responsabilitati in domeniul ocuparii fortei de munca, ca de exemplu autoritatile publice, asociatiile patronale si sindicatele, precum si alti actori sociali si economici, ca de exemplu organizatiile din cel de-al treilea sector si biserica.

Pentru a se asigura ca problemele si necesitatile care survin adesea la nivel local sunt rezolvate in cadrul strategiei regionale, este necesara crearea unui mecanism consultativ care sa asigure analiza problemelor si elaborarea de propuneri de actiune la nivel judetean care la randul lor sa primeasca semnale de la nivel local. Mai multe experiente europene sunt constiente de faptul ca o abordare de tip consultativ si descendent constituie un factor important de succes in modelul de parteneriat.


PRAO Sud Est Pag.12

2. Diagrama structurala

Asa cum s-a explicat mai sus, structura parteneriatului are niveluri de functionare – Programare /planificare si evaluare (regional) si doua niveluri de aplicare (judetean si local /municipal sau mai jos). Diagrama structurii este prezentata mai jos.

A - NUTS 2 Regiune Rol strategic B – NUTS 3 Judetean Implementare interfata strategie C – NUTS 4 si + Municipii si orase

3. Descrierea structurii

Secretariatul Tehnic Permanent (STP) trebuie sa ia in considerare diferitele niveluri de lucru ale Parteneriatului in baza functiilor specifice respective.

Pact regional pentru ocuparea fortei de munca

Actori locali – Parteneriate pentru proiecte locale

Secretariat Tehnic

Permanent

Parteneriate la nivel judetean

Nivel de multiplicare


PRAO Sud Est Pag.13

Pentru aceasta, este necesara o structura organizata in functie de aceste niveluri:

Unitate de management – aceasta unitate va include:

1 Director – responsabil pentru toate operatiunile financiare si functionale ale STP. Acesta/ aceasta va integra pactul in pozitia Secretariatului si poate, la cererea membrilor, modera sedintele.

1 Persoana cu responsabilitati administrative si 1 Persoana cu responsabilitati financiare.

Unitatea, directorul si personalul administrativ vor asigura toate serviciile logistice pentru pact, ca de exemplu pregatirea sedintelor (invitatii, stabilirea ocaziilor, catering, etc.), pentru a elabora minutele si continutul acestora.

Facilitatori – Personal tehnic responsabil cu asigurarea suportului in scopul dezvoltarii si consolidarii parteneriatelor, fie la nivel judetean fie la nivel de proiect – parteneriate pentru proiecte locale.

Facilitatorul Parteneriatelor va fi persoana care monitorizeaza procesul de dezvoltare, vizitand partenerii atunci cand este necesar si solutionandu-le problemele atunci cand este nevoie de asistenta tehnica. Acesta /aceasta trebuie sa poata stabili sedinte cu potentiali parteneri in caz de necesitate si sa documenteze intregul proces (colectarea de materiale, prezentari, elaborarea minutelor, etc.).

Unitatede management

+ Personal logistic si admnistrativ

Facilitatori(Cate unul pe judet)

Nivel de pact

Judet + Nivel local


PRAO Sud Est Pag.14

Competente necesare: 1- Foarte buna cunoastere a pietei muncii si situatiei sociale din regiune, in special in judetele Vaslui si Botosani 2- Buna cunoastere a actorilor din judetele mentionate si a competentelor acestora in sensul conceperii si dezvoltarii de proiecte 3 – Foarte bune capacitati de comunicare 3 – Buna perceptie a problemelor si dificultatilor potentiale pentru a permite interventii preventive 4 – Buna cunoastere a limbii engleze (neaparat vorbit si de preferinta si scris) 5 – Foarte buna experienta ca asistenta tehnica si monitorizare a proiectelor din perspectiva imputernicirii actorilor. 4. Observatii importante a) Este de preferat ca finantarea STP sa se faca direct la nivel central pentru a se evita sentimentul de “posesie” al oricaror parteneri implicati in ceea ce ar putea reprezenta un factor de subminare a dezvoltarii unui parteneriat solid si real. b) Alternativele pentru STP sunt, in opinia noastra, doua: STP este contractat la nivel regional (acces liber pentru toate organizatiile interesate si nu doar cele din Regiune chiar daca aceasta optiune ar fi in mod ideal mai buna) cu structura prezentata in fiecare din cele 8 Regiuni. A doua alternativa (precum model austriac de parteneriat) este contractarea unei structuri la nivel national cu o unitate de coordonare superioara unitatilor de gestionare (1 persoana in plus). Aceasta solutie are ca avantaje:

- Asigurarea unei mai mari corectitudini in serviciile asigurate in fiecare regiune - Capacitatea de a asigura o mai buna coordonare a activitatilor in diferitele regiuni si

de a organiza evenimente educative /de schimb in cadrul pactelor cu ajutorul diferitelor STP-uri regionale.

Principala problema in acest caz este gasirea unei organizatii care poate juca un rol neutru la acest nivel, fiabila in toate domeniile, in special pentru problemele financiare si cu competentele de natura tehnica /de continut necesare. (O posibilitate ar putea fi Fondul Roman de Dezvoltare).

si - ministerul muncii și justiției sociale - prima pagină fonduri... · planul regional de...

Documents