1

PLANUL SECTORIAL DE CERCETARE – DEZVOLTARE AL

MINISTERULUI MUNCII ȘI JUSTIȚIEI SOCIALE

PENTRU PERIOADA 2018 – 2020

„ Posibile abordări ale politicilor la nivel U.E. şi naţional în perspectiva Preşedinţiei române a Consiliului Uniunii

Europene (Consiliul U.E.)”

Etapa I

Analiza impactului ieşirii Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din Uniunea Europeană (U.E.) din perspectiva mobilităţii în scop de muncă a lucrătorilor români, precum şi a posibilelor influenţe pe care acest proces le poate avea asupra celorlalte state membre ale Uniunii Europene

2

INTRODUCERE1

În data de 29 martie 2019, la orele 11:00 PM, ora Londrei, se va produce un eveniment istoric.

Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord va părăsi, se va retrage din Uniunea

Europeană după o perioada de 46 de ani în care a avut calitatea de stat membru mai întâi al

Comunităților Europene și mai apoi, odată cu transformarea acestora în anul 1992, al Uniunii

Europene. Acest act politic major, formalizat prin Acordul privind Retragerea Regatului Unit al

Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeana, semnat finalmente, după negocieri

ce au durat din primăvara anului 2017, după promulgarea de către Regina Elisabeta a II-a a

legii privind aplicarea articolului 50 al Tratatului Uniunii Europene și până la finele anului

2018, în data de 24 noiembrie 2018, între Comisia Europeană reprezentată de către

Președintele acesteia, Jean-Claude Juncker și Primul ministru al Regatului Unit, Theresa May,

se va materializa la finele lunii martie a acestui an, 2019. Începând cu ora 0 a zilei de 29 martie

2019, Regatul Unit nu va mai aplica prevederile tratatelor Uniunii și acestea nu îi vor mai fi

aplicabile prin actul încetării calității de stat membru. Este de notat că, legea privind aplicarea

articolului 50 din Tratatul Uniunii Europene (TUE) fiind în vigoare din data de 29 martie 2017,

actul juridic al retragerii va avea loc indiferent de votul pe care îl va da Parlamentul de la

Londra în data de 14 ianuarie 2019. În afara cazului, puțin probabil, în care vor avea loc

evenimente neașteptate la finele lunii martie curent, în perioada primului mandat al României

la Președinția Consiliului U.E. (fostul Consiliu de Miniștri al Comunităților Europene), cea de

a doua economie a Uniunii Europene după dimensiunea Produsului Intern Brut și cea de a

șasea economie a lumii în momentul de față va înceta să mai fie un stat membru al U.E..

Marea Britanie, sintagma cu care vom denumi în mod generic monarhia britanică ce acoperă

cea mai mare parte a celor doua insule (Anglia2/Britania sau insula mare și Irlanda sau insula

mica a arhipelagului) situate la extremitatea vestică a acestei mari peninsule a masei

continentale Eurasiatice denumită convențional Europa, este singurul stat din Uniune care și-a

depus de trei ori succesiv candidatura pentru calitatea de membru al Uniunii spre a și-o vedea

respinsă de două ori succesiv. Ambele respingeri au avut loc în anii șaizeci, respectiv în 1963 și

1967, fiind de fapt opera generalului Charles de Gaulle, președintele-fondator al formei de

guvernământ a Franței, pe care azi o cunoaștem sub denumirea convențională de cea de a V-a

Republică Franceză. În ambele cazuri generalul președinte al Franței a motivat veto-ul sau în

Consiliul European de atunci pe chestiunea prea strânsei legături dintre Marea Britanie și

1 Urmare a întinderii materialului, pentru a facilita parcurgerea acestuia, graficele și tabelele sunt numerotate distinct pentru fiecare rezultat de cercetare în parte. 2 Winston S. Churchill ne spune însă că dacă în jargon britanic denumirea generică corectă este BRITANIA (Britain), în jargon continental nu este greșit să folosim chiar denumirea comuna de Anglia/England, cu care cel mai adesea continentalii și deci și noi românii, desemnează statul britanic/monarhia britanică.

3

Statele Unite ale Americii (S.U.A.), fapt ce ar fi făcut Regatul Unit/Marea Britanie nepotrivit și

chiar inapt pentru calitatea de membru a ceea ce erau pe atunci Comunitățile Europene.

Desigur, în argumentația sa, puțin falacioasă, generalul se va fi gândit la celebra scena istorisită

chiar de către el în Memoires de Guerre/Memorii de Război (vol. 2, L’Unite/Unitatea) și

confirmată de către celalalt protagonist, premierul britanic din anii celui de al doilea război

mondial, Sir Winston S. Churchill, și care a avut loc cu câteva zile înainte de data de 6 iunie

1944, data debarcării aliate în Normandia. În cadrul acestei convorbiri la care au mai luat parte

premierii canadian și sud-african (ambele state membre ale Commonwealth-ului britanic),

Churchill ar fi rostit celebrele cuvinte: „Între Ocean și Continent, fiți siguri, vom alege

întotdeauna Oceanul”. Simbolistica era clara pentru de Gaulle, între alianța cu puterile

continentale-Franța inclusă aici, și cea cu S.U.A. și Commonwealth-ul de peste mări, Marea

Britanie va alege întotdeauna cea de a doua variantă. Ca urmare, în răspunsul său la toastul lui

Churchill, „pentru victorie, pentru Rege”, reluat de către canadieni și sud-africani, de Gaulle ar

fi răspuns (propria sa variantă): „Pentru victorie, pentru o Uniune Europeană!”. De aici,

generalul a tras concluzia, pe care astăzi o putem denumi o profeție, că locul Marii Britanii nu

este în construcția continentală.

Cu toate acestea în cele peste patru decenii care au trecut de când, în anul 1973, în perioada

mandatului unui premier conservator britanic pro-european (Edward Heath) și la trei ani după

moartea generalului de Gaulle, Marea Britanie a devenit totuși membră mai întâi a

Comunităților și apoi a Uniunii, economia acestei țări a suferit o transformare radicală. De la o

economie dominată de industria prelucrătoare, suferind de șomaj și inflație, cu sindicate care

dominau guvernele și cu un stat al bunăstării sociale foarte dezvoltat dar și foarte costisitor,

slab competitivă, Marea Britanie este azi o economie dominată de serviciile de nivel înalt, cu o

predominanță a celor financiare generatoare de venituri considerabile, cu un sector privat care

domină toate ramurile economiei, cu sindicate care nu mai reprezintă decât un actor minor al

jocului relațiilor industriale, cu un șomaj foarte redus și o rată a locurilor de muncă vacante

ridicată, indicând astfel o piață a muncii foarte dinamică și un stat al bunăstării sociale mult

redus, flexibil și care nu mai constituie neapărat o problemă pentru bugetul de stat. Cea care a

operat o astfel de modificare radicală, transformând Marea Britanie într-una dintre cele mai

dinamice economii ale lumii de azi, un adevărat magnet pentru forța de muncă din toate

colturile lumii, a fost Margaret Thatcher, decedată în anul 2013. Dna Thatcher însă, adversar al

unei integrări prea adânci în economia continentului și fidelă unei vechi teze emise tot de către

Sir Winston S. Churchill la începutul secolului trecut, a fost de la început împotriva adoptării

de către Marea Britanie a monedei unice Euro și deci a cedării practic a suveranității monetare

4

și în ultimă instanță economice (odată cu Tratatul de la Maastricht, politica monetară devine

domeniu exclusiv de competența al Uniunii pentru statele care adoptă moneda unică Euro,

instituita prin același tratat ca și moneda a Uniunii). Dna Thatcher s-a împotrivit trecerii Marii

Britanii la cea de a treia faza a uniunii economice și monetare cum este aceasta denumită în

Tratatul de la Maastricht, cu alte cuvinte, la trecerea la Euro și pierderea independenței Băncii

Angliei. Deși dna. Thatcher nu mai era de doi ani în fruntea cabinetului de la Londra când se

semna Tratatul Uniunii, urmașul său în fruntea cabinetului britanic, premierul conservator John

Major, a reușit totuși să păstreze câștigul extraordinar al acestui stat, respectiv exceptarea prin

intermediul unui protocol adițional extrem de precis și decisiv formulat, de la toate prevederile

legate de a cea de a treia și cea mai profundă fază a uniunii economice și monetare sau cu alte

cuvinte de pierderea efectivă de către Marea Britanie a controlului asupra politicii sale

monetare și de dispariția acelui simbol al puterii economie britanice care este lira sterlină. Nici

un al stat de pe continent,dintre cele care desigur erau membre sau au devenit ulterior membre

ale Uniunii, nici chiar cele două regate nordice ale Danemarcei și Suediei, nu a reușit o astfel

de performanță. Cu toate acestea, cuvintele lui Churchill începeau sa se adeverească. Marea

Britanie se punea pe un curs divergent de cel al politicii economice continentale („...in between

the Continent and the Deep Blue Sea we will always choose the Deep Blue Sea”).

Marea recesiune economică ce a zguduit economiile lumii între 2008 și 2013, cel puțin

convențional, a adâncit peste măsură divergențele dintre Londra și executivul comunitar,

dominat acum de axa franco-germană. Politicile urmate de către Marea Britanie, inspirate din

modelul Rezervelor Federale ale S.U.A. („ the Deep Blue Sea...”) și cele urmate de către

Uniune în ansamblul său („the continent”) erau practic opuse. Austerității rigide și a Băncii

Centrale Europene, Banca Angliei îi opunea tehnicile monetare non-ortodoxe ale lui Ben

Bernanke, președintele Rezervelor Federale ale S.U.A. Mai mult decât atât, Banca Angliei a

„importat” un nou guvernator din.... Canada, (cel actual, dl. Mark Carney). Era clar că Oceanul

era cel ales și lipsea doar un pretext declanșator. Clasa politică britanică, mai ales cercurile

eurosceptice ale Partidului Conservator (cel mai vechi partid politic al lumii occidentale) dar și

părți din partidul laburist britanic, conduceau țara către o ruptură cu blocul continental. Ceea ce

s-a produs în vara lui 2016, prin rezultatul referendumului convocat de către premierul de

atunci, conservatorul David Cameron, nu a fost decât un deznodământ așteptat. Această țară nu

își mai găsea locul într-o Europă dominată de către cele două mari puteri ale zonei Euro, Franța

și Germania. Ieșirea din blocul continental era unica soluție posibilă și rezonabilă. Pornind de

aici, trebuie spus că Brexit-ul, după cum vom putea denumi generic acest act de retragere unic

în istoria Uniunii (singura retragere precedentă este cea din anul 1979 a teritoriul dependent

5

danez al insulei Groenlanda și desigur diferența dintre cele două episoade nu putea fi mai

pregnantă!), va reprezenta pentru toate statele membre ale Uniunii inclusiv pentru Marea

Britanie un șoc. Oricare ar fi justificările acestui eșec major din istoria Uniunii Europene și

oricum s-ar manifesta acesta (cu sau fără aplicarea Acordului semnat la 24 noiembrie) efectele

vor fi semnificative și de durată. Toate economiile continentului se vor resimți mai mult sau

mai puțin. Dacă, conform celor mai noi estimări ale analiștilor economici de la Financial Times

și The Economist, economia SUA va intra în recesiune către finele acestui an sau în primul

trimestru al celui viitor (2020) BREXIT-ul și urmările sale, în orice scenariu, vor accentua

mișcarea descendentă a PIB-ului statelor membre și desigur și al Marii Britanii. Efectele vor fi

resimțite și de către forța de muncă. Prin simplul fapt al retragerii din Uniune, libera circulație

a persoanelor și deci și a lucrătorilor, prevăzută de către Tratatele Uniunii, va înceta. Pe

mijlocul canalului Mânecii (La Manche/The English Channel) va reapare o frontieră „reală”.

Desigur Marea Britanie nu va expulza pe acei cetățeni ai Uniunii aflați pe teritoriul său dar le

impune practic intrarea într-o procedură administrativă prin care aceștia să devină rezidenți

britanici. Are loc deci un proces controlat și oarecum forțat de „naturalizare britanică”. Este

evident din coroborarea prevederilor Acordului că nimic nu se va petrece peste noapte dar,

autoritățile britanice își rezervă dreptul de a selecta între aplicanții pentru rezidență și în termen

de cinci ani de la terminarea unei perioade de tranziție, care va dura până la 31 decembrie

2020, de a solicita schimbarea pașapoartelor. Actualii cetățeni U.E. aflați pe teritoriul britanic,

deci și românii, sunt oarecum încurajați să își aducă și familia imediată, pentru care desigur să

solicite rezidența, ceea ce arată intenția clară de a „naturaliza” în cea mai mare parte stocul de

migranți existent. Desigur cei care vor dori să vină și nu vor avea nici un istoric de rezidență

britanică vor fi tratați întocmai ca și cetățenii unor alte state. Nu va fi discriminare, ci doar

efectul de drept și de fapt al retragerii din Uniune. Tratatele nu se mai aplică - PACTA NULA

NON SUNT SERVANDA (tratatele care nu mai sunt în vigoare nu mai obligă).

Pornind de la cele de mai sus, această lucrare de cercetare dezvoltare executată de către

Institutul National de Cercetare Științifică în domeniul Muncii și Protecției Sociale în

parteneriat cu Academia de Studii Economice din București pentru Ministerul Muncii și

Justiției Sociale al Guvernului României, în cadrul instrumentului Plan sectorial de cercetare

dezvoltare al Ministerului Muncii și Justiției Sociale, a realizat următoarele obiective:

- A evaluat (cuantificat) efectele BREXIT asupra economiilor statelor membre ale

Uniunii Europene (Activitatea AI.4);

- A realizat un set de prognoze privind evoluția stocului de migranți din Marea Britanie,

pentru statele membre ale Uniunii Europene (cu minore excepții urmare a lipsei de date

6

suficiente pentru rularea modelului de prognoză), analizând apoi direcția probabilă a

fluxurilor de migranți după momentul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeana

cu indicații și asupra fluxurilor de competente profesionale în măsura în care acest

ultim aspect a fost permis de datele disponibile (Activitatea AI.4);

- A construit un model gravitațional al migrației pentru muncă în Uniunea Europeană

identificând și analizând un set de determinanți ai migrației pentru muncă (Activiateta

AI.4);

- A realizat o analiză exploratorie de profil a lucrătorului român aflat în Marea Britanie.

Deși această analiză de profil nu este neapărat reprezentativă din cauza lipsei unor

informații esențiale privind comunitatea de români din Marea Britanie, ea este una

dintre primele cercetări de acest gen întreprinse, având atât dimensiune cantitativă cât și

calitativă și relevând caracteristici importante ale comunității de români din Marea

Britanie, integrarea lor pe piața muncii și în societatea britanică, probleme de eventuală

discriminare ca și legătura acestora cu România ca stat de origine (Activitatea AI.1);

- A analizat efectele BREXIT asupra dreptului de ședere și recunoașterii calificărilor

pentru cetățenii români aflați în Marea Britanie, identificând prin analiza textelor

legislative relevante efectele actului de retragere al Regatului Unit al Marii Britanii și

Irlandei de Nord din Uniunea Europeană asupra lucrătorilor români aflați în acest stat și

asupra dependenților eventuali ai acestora (Activitatea AI.2 si Activitatea AI.3).

Studiul în sine oferă o primă imagine cuprinzătoare, din perspective multiple (politică, istorică,

economică, demografică, socială și legislativă) asupra procesului de retragere al Marii Britanii

din Uniunea Europeană și efectelor acestuia asupra statelor membre cu accent asupra României

și statelor din zona Central și Est Europeană intrate în Uniune după anul 2004. Fiind conceput

în perioada desfășurării ultimei faze a negocierilor privind Acordul de retragere al Regatului

Unit, studiul încearcă să surprindă cu maximă acuratețe posibilă ultimele etape ale unui proces

dificil, controversat și cu întorsături adesea neașteptate, al cărui deznodământ va trebui sa fie

gestionat de către România, o economie mică a Uniunii, un membru recent al acesteia și o țară

cu un stoc foarte mare deși greu de precizat numeric, de lucratori migranți în Marea Britanie,

pe perioada primei sale președinții a Consiliului U.E.. Ținând cont de faptul că Acordul, în

forma sa semnată în data de 24 noiembrie 2018, deschide de fapt poarta unor alte negocieri,

studiul în sine, se dorește și un ghid pentru acestea, informația cuprinsă având rolul de a

fundamenta, în special prin elementele de analiză economică și economico-matematică, actul

de decizie politică ulterior momentului BREXIT.

7

Nimeni nu are cheia viitorului printre oameni și nimeni nu poate, nu are de fapt dreptul, de a

anticipa voința legiuitorului ori a judecătorului (tot un „legiuitor” de fapt), după caz. În acest

context, nimeni nu poate prevedea și nu are dreptul de a anticipa ce va decide în mod suveran

Parlamentul Britanic și ulterior Guvernul britanic. Dacă însă decizia va fi negativă privind

Acordul, atunci desigur consecințele vor fi greu de prevăzut. Între Marea Britanie și

„continent” (Uniunea Europeană) nu va mai exista nici un angajament legal. Toate punțile vor

fi fost rupte - All cards will be up in the air! (în sensul că toate alternativele, oricare ar fi

acestea, vor fi posibile). Studiul oferă câteva indicații privind o astfel de alternativă (BREXIT

NO DEAL) dar efectele reale ale unui astfel de act sunt greu de prevăzut. De aceea, încheiem

această introducere cu speranța că totuși varianta unui Acord va prevala. Nu este desigur cel

mai bun acord, ne referim la cel semnat la 24 noiembrie 2018, nici pentru Uniune și nici pentru

Regatul Unit. Oferă cu toate acestea câteva minime garanții, mai ales pentru cetățenii Uniunii

Europene, inclusiv cetățenii români, aflați în Regat.

REZUMATUL ETAPEI AI

Faza de cercetare dezvoltare cu nr.1, având titlul: „Analiza impactului ieşirii Regatului Unit

al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din Uniunea Europeană (U.E.) din perspectiva

mobilităţii în scop de muncă a lucrătorilor români, precum şi a posibilelor influenţe pe

care acest proces le poate avea asupra celorlalte state membre ale Uniunii Europene”,

elaborată de către Institutul Național de Cercetare Științifică în domeniul Muncii și Protecției

Sociale în parteneriat cu Academia de Studii Economice din București pentru Ministerul

Muncii și Justiției Sociale al Guvernului României, în cadrul instrumentului Plan sectorial de

cercetare dezvoltare al Ministerului Muncii și Justiției Sociale, a realizat următoarele obiective:

-A evaluat (cuantificat) efectele BREXIT asupra economiilor statelor membre ale Uniunii

Europene (Activitatea AI.4);

-A realizat un set de prognoze privind evoluția stocului de migranți din Marea Britanie, pentru

statele membre ale Uniunii Europene (cu minore excepții urmare a lipsei de date suficiente

pentru rularea modelului de prognoză), analizând apoi direcția probabilă a fluxurilor de

migranți după momentul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeana cu indicații și asupra

fluxurilor de competente profesionale în măsura în care acest ultim aspect a fost permis de

datele disponibile (Activitatea AI.4);

-A construit un model gravitațional al migrației pentru muncă în Uniunea Europeană

identificând și analizând un set de determinanți ai migrației pentru muncă (Activiateta AI.4);

8

-A realizat o analiză exploratorie de profil a lucrătorului român aflat în Marea Britanie. Deși

această analiză de profil nu este neapărat reprezentativă din cauza lipsei unor informații

esențiale privind comunitatea de români din Marea Britanie, ea este una dintre primele

cercetări de acest gen întreprinse, având atât dimensiune cantitativă cât și calitativă și relevând

caracteristici importante ale comunității de români din Marea Britanie, integrarea lor pe piața

muncii și în societatea britanică, probleme de eventuală discriminare ca și legătura acestora cu

România ca stat de origine (Activitatea AI.1);

-A analizat efectele BREXIT asupra dreptului de ședere și recunoașterii calificărilor pentru

cetățenii români aflați în Marea Britanie, identificând prin analiza textelor legislative relevante

efectele actului de retragere al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea

Europeană asupra lucrătorilor români aflați în acest stat și asupra dependenților eventuali ai

acestora (Activitatea AI.2 și Activitatea AI.3).

Rezultatele de detaliu în rezumat ale fiecarei activități sunt redate în cele ce urmează:

Activitatea AI.1 – REZULTATUL AI.1: analiza de profil a lucrătorului român mobil

aflat pe teritoriul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord

În cadrul Activităţii AI.1 a fost derulată o metodologie mixtă – calitativă (interviuri semi-

structurate) şi cantitativă (anchetă de tip CAWI) cu scopul culegerii de informații necesare

identificării caracteristicilor ocupării actuale şi procesului de mobilitate a forței de muncă

pentru lucrătorii români aflaţi pe teritoriul Marii Britanii.

Au fost derulate 7 interviuri cu diferiți experți aflați pe teritoriul Marii Britanii (atașatul pe

probleme de muncă și sociale din Marea Britanie, reprezentanți ai unor organizații ce

reprezintă interesele românilor aflați în Marea Britanie, reprezentanţi ai organizaţiilor

religioase ale comunităţilor de români de pe teritoriul Marii Britanii, consulul onorific al

României în Țara Galilor, alte persoane care au lucrat în proiecte sau care au preocupări în ceea

ce priveşte românii aflaţi la muncă în Marea Britanie) și 211 lucrători români au completat

integral chestionarul.

Din discuțiile purtate cu experții a reieșit că principalele motive care determină procesul de

mobilitate către Marea Britanie sunt: (1) lipsa locurilor de muncă în regiunile, comunitățile de

origine; (2) veniturile scăzute asociate locurilor de muncă disponibile; (3) lipsa oportunităţilor

în toate sferele vieţii. Procesul de integrare este anevoios din cauza diversităţii culturale şi

religioase.

Din analiza datelor cantitative a reieșit că majoritatea respondenţilor erau la data colectării

datelor salariaţi (74,8%), urmaţi de lucrătorii pe cont propriu (15,7%). Cei mai mulţi salariaţi

9

au un nivel ridicat de studii (65,6%) și contracte de muncă pe durată nedeterminată. Cei mai

mulţi respondenţi şi-au găsit un loc de muncă imediat după sosirea pe teritoriul Marii Britanii

(40%) şi 20,5% şi-au găsit un loc de muncă în termen de 3 luni de la sosirea pe teritoriul ţării

de destinaţie. Principalele modalităţi prin care respondenţii au declarat că şi-au găsit un loc de

muncă pe teritoriul Marii Britanii, au fost prietenii, compatrioţii care se aflau deja acolo,

membri ai familiei, respectiv anunţurile on-line.

Activitatea A1.2 – REZULTATUL AI. 2. Efectele procesului de ieșire a Regatului Unit al

Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană asupra dreptului de ședere în

scop de muncă al cetățenilor români prezenți sau care urmează să vină pe teritoriul

regatului unit, după intrarea în vigoare a acordului privind ieșirea Regatului Unit al

Marii Britanii si Irlandei de Nord din Uniunea Europeană.

Sistemul britanic de imigrare post-Brexit are în vedere îmbunătățirea prezenței pe piața muncii

a populației rezidente, iar impactul migrației trebuie corelat cu toate măsurile pe care guvernul

le ia în această privință. Strategia industrială a guvernului reprezintă una dintre cele mai

importante politici cu impact asupra migrației. Aceasta este structurată pe următorii piloni: Idei

(economia cea mai inovatoare din lume); Oameni (locuri de muncă bune și câștiguri mai mari

pentru toți); Infrastructură, mediul de afaceri (cel mai bun loc pentru a începe și a dezvolta o

afacere); Locuri (comunități prospere în Regatul Unit).

Într-un stat care reprezintă destinație favorită a imigranților în căutare de oportunități mai bune

de trai există temeri din partea cetățenilor. Temerile, conform Migration Advisory Committee

(MAC), pot fi sintetizate după cum urmează: Presiunea pe piața forței de muncă și competiția

mare pentru locurile de muncă; Suprapopularea; Presiunea asupra bugetului de stat; Presiunea

asupra securității sociale; Dezechilibrarea pieței imobiliare. Toate aceste temeri sunt însă

nefondate.

Încă din august 2015, Equality and Human Rights Commission a analizat relațiile dintre

angajatori și forța de muncă, mai precis probabilitatea unor tratamente diferențiate în funcție de

originea ofertei pe piața forței de muncă. Raportul a concluzionat că angajatorii se supun

regulilor libertății pieței, fiind preocupați într-o mai mare măsură de eficiență și indicatori

economici, decât de originea angajaților lor. Toate studiile la nivel academic au concluzionat

că imigranții nu afectează stabilitatea pieței muncii. De asemenea, românii care vor efectua

studii în Regatul Unit se vor bucura de drepturi egale pe piața muncii. Regatul Unit nu va

restricționa imigrația dar va aplica aceleași criterii de admisie pentru toți cei care vor dori să

10

intre pe teritoriul britanic spre a munci sau studia. Cu alte cuvinte, nu vor mai exista

diferențieri între cetățenii Uniunii Europene și cei ai altor state.

Activitatea AI.3 – Rezultatul A I.3: Analiză privind recunoașterea în Marea Britanie a

calificărilor profesionale obținute de cetățenii români în România sau într-un alt stat

membru U.E., după intrarea în vigoare a acordului privind ieșirea Regatului Unit al

Marii Britanii si Irlandei de Nord din Uniunea Europeană

Uniunea Europeană a întreprins în ultimii ani numeroase eforturi pentru a crea instrumente care

asigură o mai bună transparență în procesul de recunoaștere a diplomelor și calificărilor

(Cadrul European al Calificărilor, NAEICs, The European Credit Transfer System – ECTS,

Europass, etc.). Până la acest moment Marea Britanie a făcut parte din acest sistem și a aplicat

proceduri bine stabilite de echivalare a profesiilor reglementate prin intermediul instituțiilor

naționale (National Academic Recognition Information Centres, National Vocational

Qualification, etc.), Legii Nr.2781/2007 denumită Professional Qualifications - The European

Communities (Recognition of Professional Qualifications Regulations) care transpune

Directiva 2005/36/CE (modificată cu Directiva 2013/55/CE) , dar și a asociațiilor profesionale

din Marea Britanie. În urma acestor eforturi, în Marea Britanie au fost reglementate

aproximativ 200 de profesii, precum și autoritățile competente cu rol în reglementarea acestora

(Anexa 1). Aproximativ o jumătate din aceste profesii sunt reglemetate și în România.

Printre multe alte probleme la nivelul pieței muncii, Brexit-ul creează îngrijorări legate de

procesele care vor fi puse în aplicare pentru armonizarea mecanismelor de recunoaștere a

profesiilor reglementate la nivelul Marii Britanii și a statelor membre U.E. Această problemă

este de real interes pentru România în contextul în care statisticile oficiale menționează un

număr de peste 400 000 de cetățeni români care lucrează la ora actuală în Marea Britanie. La

ora actuală, în cadrul Uniunii Europene, recunoașterea calificărilor profesionale se realizează

pe baza Directivei 2005/36/CE (modificată cu Directiva 2013/55/CE) a Parlamentului

European și a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoașterea calificărilor

profesionale, dar, în contextul în care Marea Britanie va părăsi UE, efectele se vor resimți

asupra tuturor domeniilor, provocând perturbări semnificative pentru cetățenii, întreprinderile

și administrațiile din Europa.

La „Notice to Stakeholders Withdrawal of the United Kingdom and EU Rules in the Field Of

Regulated Professions and the Recognition of Professional Qualifications (Aviz către părțile

interesate privind Retragerea Regatului Unit și normele U.E. în domeniul profesiilor

reglementate și al recunoașterii calificărilor profesionale), emis de Comisia Europeană,

11

deciziile de recunoaștere pronunțate înainte de data retragerii continuă să își producă efectele

juridice, iar ulterior ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, recunoașterea va fi realizată

conform reglementărilor naționale ale statelor membre ale Uniunii, respectiv ale Regatului

Unit. În același timp, Comisia Europeană atrage atenția asupra faptului că în perioada

următoare este de dorit să fie organizate consultări în cazul autorităților naționale competente

din statele membre pentru recunoașterea calificărilor profesionale, în cazul calificărilor

obținute în Regatul Unit înainte de data retragerii.

În cadrul negocierilor privind BREXIT, situația generică a calificărilor profesionale este

prezentată în Capitolul 3 din Agreement on the withdrawal of the United Kingdom of Great

Britain and Northern Ireland from the European Union and the European Atomic Energy

Community (Acord privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord din

Uniunea European si Comunitatea Europeana a Energiei Atomice). Pe scurt, în acest capitol

sunt stipulate următoarele prevederi: recunoașterea, înainte de sfârșitul perioadei de tranziție a

calificărilor profesionale, așa cum sunt definite în articolul 3 alineatul (1) litera (b) din

Directiva 2005/36 / CE a Parlamentului European și a Consiliului, în cazul cetățenilor Uniunii

Europene sau ai Regatului Unit (art 27); recunoașterea calificărilor profesionale se aplică

examinării de către o autoritate competentă statul gazdă în cazul oricărei cereri înaintate de

către cetățenii Uniunii sau resortisanții Regatului Unit în vederea recunoașterii calificărilor

profesionale introduse înainte de sfârșitul perioadei de tranziție (art. 28); în ceea ce privește

cererile în așteptare, Regatul Unit și statele membre cooperează pentru recunoașterea

calificărilor profesionale, iar Regatul Unit are dreptul de a utiliza sistemul de informare al

pieței interne în ceea ce privește cererile de recunoaștere a calificărilor profesionale pe o

perioadă ce nu poate depăși 9 luni de la sfârșitul perioadei de tranziție (art. 29).

Activitatea AI.4 – REZULTATUL AI.4: Prognoza privind orientarea fluxurilor

lucrătorilor mobili, atât cetățeni ai statelor membre U.E. cât și ai României, aflați pe

teritoriul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord la momentul intrării în

vigoare a acordului, cu determinarea profilului profesional al acestora și al posibilelor

state de destinație

Procesul de ieșire al Regatului Unit din UE este consecința legică și logică a

demersului singular al acestui stat de a nu adopta NICIODATĂ moneda unică Euro,

singularizându-se astfel, în ansamblul economic european, prin păstrarea tuturor atributelor

suveranității economice (conform Protocolului adițional privind Regatul Unit al Marii Britanii

și Irlandei de Nord anexă la Tratatul Uniunii Europene/TUE – Tratatul de la Maastricht,

12

preambul alin.1 si 2 si art.1, alin. 2). În acest context, Regatul Unit a urmat politici economice

proprii care au apropiat-o și mai mult de propriul grup de economii naționale, de sorginte

anglo-saxonă (inclusiv Statele Unite ale Americii, de departe cel mai important partener

investițional al Regatului Unit), alături de care împărtășește un fond instituțional comun

consolidat în îndelungate perioade istorice. Cei 45 de ani petrecuți în Uniunea Europeană nu au

putut inversa aceste trenduri. Poziția investițională a Regatului Unit și poziția sa din punctul de

vedere al politicilor comerciale și economice în general arată o tendința pronunțată de

îndepărtare de modelul continental (reprezentat de economia germană ca nucleu al economiei

zonei Euro - zona de integrare economică ireversibilă) ceea ce face procesul de ieșire să fie

practic inevitabil.

Acest proces de ieșire al Regatului Unit din UE, care este aproape o certitudine, poate avea o

variantă ORDONATĂ (BREXIT cu acord - BREXIT DEAL) sau o variantă DEZORDONATĂ

(BREXIT fără acord - NO DEAL, în cazul în care Parlamentul Britanic nu votează acordul).

Statele membre UE cele mai afectate de acest proces sunt cele din Estul și Centrul

continentului, urmare atât a expunerii comerciale la piața britanică de care depinde 32% din

PIB-ul Uniunii celor 27 de membri rămași, cât și a faptului că aceste state au stocuri importante

de lucrători migranți în Regatul Unit (România și Polonia) care, ținând cont de insistența

guvernului britanic de a „regulariza” statutul acestora (așa-numitul „settled status”), vor

rămâne captivi pe piața muncii britanică, libera circulație urmând să înceteze odată cu ieșirea

Regatului unit din sistemul european.

În afara acestui efect direct asupra acestor state de origine se prevede și un efect indirect

provenit din expunerea comercială nu foarte puternică la piața britanică a unor state precum

România, dar care sunt expuse la două piețe dezvolte, care sunt intim legate de complexul

financiar și economic al Regatului Unit, și anume Germania, prima economie a Uniunii, cu

investiții directe importante în Europa de Est, și Olanda al cărei sistem investițional este o

prelungire a celui din Regatul Unit și care are, de asemenea, poziții investiționale importante în

zona Europei de Est.

Exercițiul de modelare realizat în cadrul studiului a demonstrat că factorii care determină o

creștere a fluxurilor migratorii către Regatul Unit sunt dimensiunile economiei, ponderea în

ocupare a lucrătorilor cu calificări medii și eventuala proximitate geografică. În același timp, o

reducere a fluxurilor migratorii către Regat este legată de creșterea ponderii în ocupare a

persoanelor cu studii superioare și mai ales de dezvoltarea legăturilor comerciale de tip export

de bunuri și servicii. Exercițiul de modelare a arătat că pe măsură ce crește exportul de bunuri

13

și servicii către țara de destinație a fluxurilor migratorii (de mobilitate a lucrătorilor), în cazul

de față Regatul Unit, fluxurile migratorii sau de mobilitate ale lucrătorilor se reduc în aceeași

măsură. Cu alte cuvinte, într-un spațiu fără fricțiuni, pentru tranzacțiile cu factorii de producție,

are loc un proces de substituție între tranzacțiile cu bunuri și servicii și cele cu factor muncă.

Economiile care nu pot tranzacționa bunuri și servicii tranzacționează factor de muncă. De aici

apare nevoia de a dezvolta, în sensul creșterii valorii adăugate generate, structura economică

internă astfel încât aceasta să genereze locuri de muncă numeroase, de bună calitate mai ales și

atractive pentru oferta de muncă internă, pentru ca fluxurile de mobilitate să fie inversate în

favoarea țării de origine. Altfel spus, o structură economică care poate genera o ofertă masivă

de bunuri și servicii este o structură economică care poate genera suficiente locuri de muncă

atractive, care să absoarbă oferta de muncă internă și astfel să acționeze în sensul reducerii,

desigur progresive, a tendinței către migrație/mobilitate. În acest sens, creșterea dimensiunilor

economiei poate fi un proxy sau o ilustrare echivalenta a unei astfel de tendințe. Modelul

gravitațional arată că o masă mai mare, deci o economie mai mare (exprimată printr-un PIB cu

valoare mai ridicată) are, conform legilor gravitației (Newton, 1687), o forță de atracție mai

ridicată.

Potrivit celor de mai sus, cu cât economia își va crește dimensiunile cu atât se va produce și o

mișcare de inversare a fluxurilor de mobilitate a lucrătorilor și de reducere a stocurilor de

migranți din țara de destinație, oricare ar fi aceasta, în cazul de față, Regatul Unit.

Din această perspectivă, cu un stoc foarte ridicat de migranți în Regatul Unit, România are o

poziție vulnerabilă. Economia României are o expunere modestă din punctul de vedere al

relațiilor comerciale directe cu Regatul Unit, ceea ce poate genera un posibil efect limitat

asupra PIB-ului chiar și în cazul unei ieșiri din Uniune fără acord (BREXIT NO DEAL).

Aceasta este însă doar o aparență. Efectele vor fi mult mai puternice, practic se pot dubla sau

chiar tripla, din cauza expunerii mari a economiei românești la economiile germană, franceză și

la cea olandeză, economii cu poziții investiționale puternice în România.

Din punctul de vedere al stocului și fluxurilor de lucrători mobili/migranți România a cunoscut

o creștere continuă în ultimii ani, asociată cu îndepărtarea progresivă a economiei Regatului

Unit de tendințele generale din cadrul Uniunii și ale zonei Euro. Am putea spune că cele două

tendințe au fost într-o corelație directă și puternică. Proiecțiile noastre, bazate pe analiza de

corelație și pe factorii care influențează procesul de mobilitate/migrație, arată că există pentru

România o tendință puternică și persistentă de creștere a stocului de lucrători mobili din

Regatul Unit. Pentru forța de muncă din România, piața Regatului Unit reprezintă deci, în

14

continuare, un pol major de atracție. O parte din acest proces poate fi explicat și prin faptul că

economia românească nu a reușit să își sporească suficient dimensiunile (PIB-ul) spre a se

constitui autonom într-un pol de atracție. În această ordine de idei, este de remarcat poziția

Poloniei care, conform demersului analitic bazat pe același complex de factori explicativi

(variabile explicative), cunoaște o tendință de reducere, care se va și accentua, a stocului de

migranți din Regat Unit, proporțională cu creșterea puternică înregistrată de economia

Poloniei.

Din această perspectivă, proiecțiile arată că în ieșirea aproape certă a Regatului Unit din

Uniunea Europeană, cea mai probabilă alternativă pentru stocul de migranți români din Regat

este rămânerea acestora pe teritoriul acestuia (ceea ce reprezintă o „capturare” a forței de

muncă de către economia de destinație, mai avansată decât cea de origine). Consecință

desprinsă din logica de modelare, această alternativă este o reprezentare sintetică a realității

economice. Actul ieșirii Regatului Unit este însă un act de tip FIAT (deci un act de voință, aici

voință politică)cu imediate consecințe, care nu mai permite nici un fel de adaptare a țării de

origine a lucrătorilor la noua realitate a țării de destinație, expresie a voinței sale suverane. De

aici, forța de muncă existentă ca stoc în țara de destinație rămâne captivă odată cu introducerea

fricțiunii, în cazul de față, BREXIT. În spațiul fără fricțiuni, există, în timp, posibilitatea

inversării tendinței odată cu modificarea de structură și de dimensiune a țării de origine.

Introducerea însă prin FIAT de către țara de destinație a fricțiunii conduce la apariția unor

efecte imediate și nu mai permite în timp inversarea tendinței. „Stocul rămâne deci la dispoziția

destinatarului/țarii de destinație”! (aceasta reprezintă concluzia generală nr.1).

Din prognozele realizate de către I.N.C.S.M.P.S în cadrul acestui studiu se poate deduce că

Germania și Suedia ar putea fi noi destinații pentru lucrătorii români. Trebuie menționat însă că

aceste fluxuri vor fi reduse ca intensitate. Varianta rămânerii în Regatul Unit a celor deja

prezenți, prevalează, având în vedere importanța acestei destinații pentru lucrătorii români,

dintre statele membre ale U.E., România prezintă cea mai pronunțată tendință de creștere a

fluxurilor către Regatul Unit.

Menținând în cea mai mare parte concluziile de mai sus și luând în considerare limitările

impuse de structura și volumul datelor utilizate, putem spune că Polonia și România, ambele

țări est-europene, cu stocuri ridicate de lucrători migranți în Regatul Unit, au o situație „în

oglindă”. Stocul de migranți al Poloniei se află din anul 2007 pe o traiectorie marcant

descendentă, în timp ce, al României are, luând același an drept referință, o traiectorie opusă,

marcant ascendentă. Ținând cont de faptul că Polonia a avut un stoc masiv de migranți în

15

Regatul Unit, trebuie remarcat că punctul de inflexiune de la care stocul a intrat într-o

diminuare marcantă (reîntoarcere) a fost anul 2007, în care PIB-ul pe cap de locuitor al

Poloniei a atins valoarea de aprox. 10.000 Euro. Considerând caracteristicile asemănătoare ale

celor două țări, ar rezulta, având în vedere evoluțiile în această privință, că de la atingerea

acestui prag de dezvoltare, tendința stocului de lucrători mobili ar putea să marcheze un punct

de inflexiune, inversându-se. Ar putea fi vorba de un prag de la care oportunitățile economiei

de origine încep să devină suficient de atractive pentru lucrătorii săi migranți/mobili aflați în

economia de destinație, astfel încât aceștia să înceapă, în condiții de lipsă a unor fricțiuni (în

cazul Uniunii Europene, libertatea de circulație a lucrătorilor), să revină în țara/economia de

origine. Acest prag normativ este atins de către economia României la nivelul anului 2017 (în

prețuri curente – PIB pe locuitor 10.335 USD; la paritatea puterii de cumparare: 24780 USD).

Altfel spus, în condițiile în care lipsa de fricțiuni ar persista, maximul stocului ar fi de fapt

practic atins, urmând ca după anii 2019-2020 acesta să intre în declin, manifestându-se, ca și în

cazul Poloniei, o tendință „naturală” de reîntoarcere datorită creșterii progresive a atractivității

oportunităților din țara de origine. Introducerea în țara de origine a unor măsuri de politică

specifice, bine promovate de către statul român, pentru comunitatea de lucrători mobili din țara

de destinație, ar putea avea la momentul anilor 2019-2020 un efect decisiv, întrucât ar grăbi

inversarea fluxurilor, aparentul prag normativ indicat mai sus fiind efectiv atins. În acest

context, restricțiile sau fricțiunea induse de către actul ieșirii din UE a Regatului Unit vor

conduce la concluzia că „stocul rămâne, în mare parte desigur, la dispoziția țării de destinație”

doar în condițiile în care nu se ia nici un fel de măsură de politică specifică în țara de origine.

Aceasta introduce o nuanță la concluzia generala nr.1 și permite formularea concluziilor

generale nr.2 și nr.3 după cum urmează:

- În condițiile economice actuale, non-inversarea fluxurilor de mobilitate față de

destinația pe care o luam în calcul nu mai este neapărat determinată de realitatea economică, ci

de non-existența unor măsuri specifice, bine promovate și bine dirijate care să încurajeze

lucrătorii mobili să revină pe piața muncii din țara de origine. Realizarea și promovarea unor

astfel de măsuri ar avea drept rezultat o inversare a fluxurilor ținând cont de faptul că, din

punct de vedere economic, condițiile necesare pentru acest proces există în mod obiectiv în

economia de origine (concluzia generala nr.2);

- Procesul de ieșire al Regatului Unit din UE poate duce la o eventuală „capturare” a

stocului de lucrători mobili în Regat (piața de destinație), în cea mai mare parte, cel puțin, doar

dacă aceste măsuri întârzie sau sunt defectuos proiectate și insuficient promovate de către statul

român, ca țara de origine a lucrătorilor. Măsurile trebuie să fie astfel dimensionate, încât să

16

poată oferi „sentimentul” (în sens de informație de piață percepută ca atare de către actorii

pieței, atât cei ai cererii, cât și cei ai ofertei) unei transformări de substanță, semnificative pe

piața muncii din țara de origine a lucrătorilor mobili (concluzia generala nr.3).

In cele ce urmeaza furnizam cititorului un sumar al principalelor rezultate ale cercetarii

efectuate in vederea elaborarii acestui rezultat (A I.4):

(1) Economia Uniunii Europene cu 27 de membri este mult mai dependentă, în special

în ceea ce privește bunurile, de piața de desfacere a Regatului Unit, care este cea de a doua

economie a spațiului actual al Uniunii (28 de membri), decât este Regatul Unit dependent de

piața de bunuri a celor 27de state membre;

(2) Statele mici din Europa Centrala și de Răsărit, economii foarte fragile ,

neconsolidate încă, au o vulnerabilitate crescută dată fiind dependența lor față de piața de

desfacere britanică (piața bunurilor) foarte ridicată prin raportare la PIB (dublu față de media

UE!). Statele mici din zona Euro, situate în Estul Europei, reprezintă segmentul de maximă

vulnerabilitate. Din acest punct de vedere, cazul României nu ar fi, aparent cel puțin, atât de

alarmant, expunerea și dependența noastră directă fiind sub valoarea medie a UE și sub valorile

medii pentru spațiul economiilor din zona de Est a Uniunii;

(3) Pe segmente de piață totuși, Regatul Unit este la rândul său dependent de piața

serviciilor, care este cel mai important sector al propriei economii din punctul de vedere al

contribuției la formarea PIB-ului a UE-27, dar cu deosebire de piața a 3 state membre,

economii mari ale UE, respectiv și în ordine descrescătoare: Germania, Italia, Franța. Față de

această situație, rezultă evident că Regatul Unit are o oarecare vulnerabilitate, orice măsură de

retorsiune pe aceasta piață din partea celor 27 putând avea efecte negative puternice asupra

Regatului, în condițiile în care 78% din PIB este generat de servicii. Se menține însă polul de

vulnerabilitate din Europa de Răsărit, unde orice retragere de pe piața serviciilor a firmelor

britanice poate semnifica de fapt o fugă a capitalurilor cu efecte asupra cursului de schimb al

micilor valute naționale, acolo unde aceasta mai subzistă. În micile state care au trecut deja la

Euro, efectele asupra cursului de schimb nu mai sunt foarte relevante, dar pierzând orice

modalitate de ajustare externă, o fugă de capitaluri, al cărei echivalent relativ poate fi o fugă a

„serviciilor” specifice având baza de operare în Regatul Unit, poate antrena noi pusee de

devalorizare internă (presiune exclusivă asupra factorului muncă);

(4) Rezultă în final, că din cele examinate până acum, utilizând doar instrumentarul

statisticii descriptive, efectele BREXIT ar fi destul de puternice asupra Uniunii cu 27 de

membri și s-ar concentra cu precădere în zona de Est, mai vulnerabilă și mai săracă!

17

(5) Economia Olandei servește drept canal de comunicație între Regatul Unit și

celelalte economii din Europa. Prin „filiera olandeză”, controlată de către capitalurile britanice,

expunerea multor state din UE-27 față de economia britanică este însemnată. Cel mai puternic

efect se înregistrează asupra economiei germane. Totodată, anumite economii din Estul

continentului, între care și România, care aparent sunt mai puțin expuse, își cresc de fapt

expunerea la capitalul britanic prin intermediul investițiilor olandeze. Așadar, Olanda și

economia acesteia au rol de canal de contagiune, fie ea pozitivă sau negativă, față de economia

britanică, pentru economiile din UE-27;

(6) Irlanda continuă să constituie, în ciuda faptului că a adoptat acum aproape două

decenii moneda unica Euro, o singură entitate economică cu Regatul Unit. Această mică

economie a zonei Euro este de fapt dependentă de Regatul Unit într-o măsură disproporționată.

Având în vedere și factorul geografic obiectiv, efectele asupra economiei Irlandei în cazul

oricăror evoluții din Regatul Unit sunt și rămân mai mult decât semnificative. Anumite state

din Europa de Est, care au migranți în Irlanda, pot fi afectate disproporționat întrucât apare o

creștere pe filiera irlandeză de această dată a expunerii față de economia britanică și față de

orice procese ce au loc în cadrul acesteia;

(7) Piața de capital britanică continuă să fie un pol de atracție pentru capitalurile din

economiile mai mici din afara zonei Euro, un exemplu în acest sens fiind Suedia și Danemarca.

Este evident că evoluțiile din aceste două economii, ținând cont de faptul că sunt investitori pe

piața britanică, vor fi influențate semnificativ de evoluțiile din Regatul Unit. O lichidare a unor

poziții investiționale este probabil de așteptat, dar aceasta nu ar servi celor două state. Coroana

suedeză și cea daneză s-ar întări probabil în dauna lirei sterline (presupunem aici „repatriere”

investițională), dar aceasta ar însemna că exporturile britanice ar deveni și mai ieftine și, deci și

mai atractive, pe aceste piețe în dauna unor produse și servicii locale. În condiții de inversare

de ciclu economic (trecere de la creștere economică la recesiune, spre exemplu) nu ar fi

varianta cea mai potrivită. Deci, și în acest caz, datorită pieței de capital, Regatul Unit este în

avantaj relativ față de cele două ultime economii dezvoltate (piețe mature prin contrast cu

piețele emergente din Estul Uniunii), rămase în afara zonei Euro.

Ultimul examen la care vom supune datele de tip statistică descriptivă va fi cel legat de

stocul de migranți (mobilitate a lucrătorilor) în Regatul Unit. Vom utiliza aici două mărimi

statistice și anume ponderea în stocul total de lucrători mobili ai fiecărui stat membru al

lucrătorilor aflați în Regat în anul 2017 și respectiv ponderea acestor lucrători în totalul

18

lucrătorilor străini aflați în Regat în anul 2017. Privită prin prisma acestor două mărimi

statistice (indicatori) concluziile de la (1) la (7), toate rămânând valide, se completează astfel.

(8) Statele cel mai puternic expuse sunt cele cu care Regatul Unit are legături

tradiționale. Se confirmă existența și în planul forței de muncă a unei entități economice unice

formată din Regatul Unit și Republica Irlanda. Cele cinci secole în care această unitate a fost

creată, indiferent de mijloacele utilizate, nu au putut și nu puteau fi inversate de către cele

aproximativ cinci decenii de apartenență la structurile europene sau de către cele aproximativ

două decenii de apartenență la moneda unică Euro, ale Republicii. De aici și concluzia extinsă

conform căreia realitățile economice consolidate în intervale istorice de timp (cel puțin 100 de

ani) sunt greu reversibile; în aceeași situație sunt Malta și Cipru, diferența față de Irlanda fiind

dată doar de populațiile foarte reduse ale acestor două mici state insulare, ambele foste teritorii

dependente ale Regatului Unit până la mijlocul anilor 1960 (Malta devine stat independent in

anul 1964 iar Cipru in anul 1960);

(9) Statele din Europa de Răsărit și în special cele două state mari ale acestui spațiu,

respectiv România și Polonia, au o expunere excesivă,cu un stoc mare de migranți în Regatul

Unit și o pondere ridicată în ambele cazuri (datele pentru România sunt se pare „depășite”,

realitatea BREXIT-ului împingând pe mulți români să se înregistreze formal ca rezidenți în

Regat, ceea ce nu era cazul până în momentul de față; are loc deci un proces „forțat” de

regularizare a lucrătorilor, similar cu cel petrecut în Spania și în Italia în primul deceniu al

acestui secol), a lucrătorilor migranți în totalul lucrătorilor migranți din Regat. Din nou, Europa

de Est își consolidează poziția de „pol de vulnerabilitate” al Uniunii relativ la BREXIT sau

orice altă mișcare produsă în cea de a doua mare economie a UE;

(10) Statele mari ale UE au ponderi mici în procesul migraționist din Regatului Unit, cu

singura excepție notabilă a Germaniei, care astfel își crește expunerea față de procesele

economice și politice din Regatul Unit (se constată astfel o revenire a tradiționalei simbioze

economice dintre Regatul Unit și Germania ce a caracterizat întreaga perioadă de până la

Primul Război Mondial). Prin Germania însă, această expunere crescută afectează de fapt

întregul ansamblu al celor 27 de state membre. Practic, având în vedere simbioza dintre

economiile aflate pe pozițiile unu și doi în ansamblul celor 28 (cel puțin până la data de 29

martie 2019) este evident că BREXIT-ul va avea efecte semnificative în toate economiile

Uniunii și pe toate piețele muncii din Uniune, chiar și pe acelea unde aparent expunerea

comercială efectivă este oarecum redusă. Expunerea statelor cu economii fragile din Europa

Centrală și de Est este disproporționată față de capacitatea efectivă a acestora de a gestiona

19

situații de criză și de a face față unor inversări ale ciclului economic ori unor șocuri de tip

exogen aleator, în categoria cărora intră și evenimentele de tip BREXIT.

Realizând în final exercițiul de prognoză conform termenilor de referință și capitalizând pe

rezultatele prezentate sintetic mai sus, rezultă următoarele concluzii rezumative:

(1) dimensiunea economiei este hotărâtoare pentru capacitatea acesteia de a genera

cerere agregată și de a atrage forța de muncă. Cu cât o economie este mai mare (efecte de

scară), dar și mai diversificată (efect de scop, vezi și concluzia următoare), cu atât ea va genera

oportunități și astfel va putea atrage forță de muncă. Astfel, fie va permite menținerea forței de

muncă în interior, fie o va atrage către exterior, către piețe de destinație (țări de destinație) cum

este, spre exemplu, cea a Regatului Unit, care va reprezenta un pol de atracție a forței de muncă

pentru toate economiile mici și deci și pentru economia României. Cu cât însă dimensiunile

economiei naționale vor crește, cu atât forța de atracție a unui alt pol economic, fie el în cazul

de față Regatul Unit, se va diminua. Intervalul de timp în care acest efect se produce este însă

greu de determinat. Dacă luam ca exemplu cazul Irlandei, care a început ca o țară de origine și

a devenit în timp țară de destinație, atunci este vorba de un interval generațional, aproximativ

30 de ani calculați de la momentul deschiderii libertății de circulație pentru factorul muncă.

Rezultatele modelului arată că o inversare de flux nu este posibilă decât în intervale lungi de

timp, atât cât este necesar pentru ca raportul dintre PIB-ul țării de origine și cel al țării de

destinație (în cazul de față Regatul Unit, dar poate fi orice altă destinație) să devină favorabil

țării de origine, toți ceilalți factori rămânând constanți (această ultimă sintagmă este foarte

importantă deoarece tot exercițiul nostru arată că și la un raport PIB al țării de origine și al țării

de destinație aritmetic supra-unitar, vezi cazul Germaniei, fluxurile pot continua să fie orientate

către o anumită destinație, dintr-un complex de alte motivații; altfel spus, nu este vorba de o

relație care trebuie interpretată mecanic);

(2) Structura economiei este esențială pentru inversarea fluxurilor migratorii dintre țara

de origine și țara de destinație. Modelul arată că pentru toate statele, cu cât își cresc expunerea

comercială față de Regatul Unit în termeni de bunuri și servicii cu atât își reduc expunerea în

termeni de forță de muncă, într-un spațiu fără fricțiuni cum este cel al U.E.. Aici apare și

efectul BREXIT, în special asupra acelor state a căror expunere comercială este redusă, dar

care au o expunere ridicată din punctul de vedere al fluxurilor de forță de muncă și anume:

BREXIT-ul fiind în esență o fricțiune și având implicații asupra liberei circulații, deci

impietând asupra acesteia, forța de muncă odată atrasă pe piața de destinație, devine captivă

sau este „capturată” de către piața de destinație. Această tendință spre capturare, este încurajată

20

de reacția ofertei capturate care dorește să evite situația în care re-intrarea ei pe piața de

destinație nu va mai fi posibilă. Ținând cont de faptul că eventualitatea BREXIT-ului se va

materializa într-un interval de timp scurt, în care nici nu poate fi vorba de o schimbare

structurală în economia românească, este evident că pentru forța de muncă românească aflată în

Regatul Unit, varianta „capturării” de către piața de destinație este una plauzibilă. De aici,

rezultă că intenția de reîntoarcere este aproape nulă, întrucât forța de muncă atrasă de piața de

destinație urmărește de fapt să își consolideze și regularizeze poziția și nu să se reîntoarcă pe o

piață cu oportunități mult reduse (efect de scara și de scop) de unde ar putea, în condiții de

introducere a unei fricțiuni, să nu mai poată reveni pe piața de destinație;

(3) Ținând cont de faptul că BREXIT-ul reprezintă introducerea unei fricțiuni în relație

cu toate statele U.E.-27, precum și de efectul de scalare al economiei britanice, în cadrul unui

model gravitațional desigur, rezultă că o reorientare către alte state membre U.E. este puțin

plauzibilă. Ar trebui ca aceste alte piețe să fie în măsură să ofere aceleași oportunități, deci, ar

trebui să aibă cel puțin dimensiuni ale economiei asemănătoare cu cele ale Regatului Unit

(aceasta generează oportunitățile). Oportunitățile economiei britanice, a doua economie din

Uniune, fără a lua în calcul alte elemente legate de limba de circulație internațională, de

legăturile transatlantice, de profunzimea pieței de capital etc., o fac însă dificil de substituit ca

destinație a forței de muncă. Pornind de aici, concluzia ar fi că forța de muncă atrasă de

Regatul Unit în condițiile de liberă circulație neîngrădită, anterioare BREXIT-ului, va avea

tendința de a se regulariza pe această piață de destinație. Introducerea fricțiunii BREXIT va

reprezenta actul de „capturare” al acestui grup de populație care va prefera să rămână în Regat,

știind că s-ar putea să nu mai poată reveni, decât să se reorienteze către piețe care oferă,

dimensional cel puțin, oportunități mult reduse. Concluzionând, BREXIT-ul ar putea

reprezenta și o mișcare de tip „lock-in-the-gains”, deci de valorificare a câștigurilor deja

realizate prin atragerea de forță de muncă pe piața britanică, forța de muncă necesară

economiei și care poate aduce beneficii de termen mediu și lung printr-un proces practic de

„naturalizare britanică”.

(4) Echilibrul la nivel european fiind o suma de dezechilibre, efectele brute ale

BREIXIT se distribuie inegal asupra economiilor europene. Astfel, o parte mică a economiilor

sunt mai afectate în mod direct, marea parte nu pare a avea de suportat în mod direct efecte

foarte importante. Economia României face parte din acestea din urmă deși trebuie spus că un

număr de economii din Est (Polonia, Ungaria și mai ales Slovacia) sunt afectate

disproporționat față de dimensiunea economică. Irlanda, Olanda și Belgia sunt, de asemenea,

semnificativ afectate date fiind legăturile lor tradiționale cu Regatul Unit și proximitatea

21

geografică. Aici se confirmă elementele „tradiționale” ale modelului gravitațional, respectiv

distanța în sens fizic și legăturile istorice;

(5) Calculele arată că, din cauza masei sale foarte mari (exprimată ca PIB în

mld.EURO, prețuri curente, 2017) economia Germaniei este de departe cea mai afectată

semnificativ de procesul de ieșire al Regatului Unit din Uniune, mai ales dacă acesta se va face

fără un acord prealabil (BREXIT NO DEAL). Aceasta reprezintă o confirmare a principiilor

newtoniene ale modelelor gravitaționale în care masa are un rol preponderent. De aici, masa

potențează efectele BREXIT asupra economiei germane. Modelul de creștere al economiei

germane, de tip neo-mercantilist, axat pe excedente persistente și semnificative ale balanței de

plăti, acționează în acest caz ca un factor negativ, amplificând efectele ieșirii Regatului Unit

din zona fără fricțiuni comerciale. Ținând cont de faptul că prin poziția sa dominantă,

Germania a atras în orbita sa economică marea majoritate a economiilor europene, rezultă că

un efect disproporționat asupra economiei germane ar consta în amplificarea prin propagare

(contagiune) a acestor efecte asupra celorlalte economii din spațiul european, inclusiv asupra

unor economii a căror expunere directă la economia britanică nu este semnificativă. Ceea ce ar

urma ar fi un „ripple effect” (efect de „sfârtecare”) care ar afecta practic întreaga economie

europeană, pe filiera „germană”. Economii ca cea a României ar fi și ele afectate dată fiind

expunerea la economii ca cea a Germaniei și Olandei. Trebuie totuși menționat că, astfel de

efecte sunt de prevăzut doar în cazul în care nu se ajunge la o înțelegere (DEAL) sau aceasta

înțelegere este una parțială, cu consecința generării unei neîncrederi pe piețele financiare,

efectul fiind acela al „vânzării” de active în special pe piețele emergente. Într-un astfel de

scenariu, cele mai afectate ar fi economiile mici din Estul continentului care s-ar vedea private

de fluxurile investiționale și ar înregistra deprecieri dezordonate ale valutelor naționale.

Adăugăm în finalul acestui rezumat NOTA conform căreia în capitolul numerotat cu I

vom detalia cateva principii, noțiuni, termeni și definiții general aplicabile privind libera

circulație a pesoanelor și lucrătorilor în spațiul Uniunii Europene (cu 28 de membri,

situație la finele anului 2018) pe care le vom utiliza în ansamblul fazei/etapei (A.I). De

aceea acest capitol este distinct față de cele patru rezultate „deservindu-le” pe acestea,

din acest punct de vedere.

EXECUTIVE SUMMARY – PHASE A.I

The phase no. 1 of R&D project ”The analysis of the impact of leaving EU by the United

Kingdom of Great Britain and Northern Ireland in terms of labor mobility of Romanian

22

workers, and of possible influences this process may have on other Member States of the

European Union” elaborated by the National Research Institute for Labor and Social

Protection in partnership with the Bucharest University of Economic Studies for the Ministry

of Labor and Social Justice of the Romanian Government under the Sectoral R & D plan of the

Ministry of Labor and Social Justice has achieved the following objectives:

- The impact of Brexit on the economies of the Member States of the European Union was

assessed (quantified) (Activity AI.4);

- A set of forecasts on the evolution of the UK migrant stock for the Member States of the

European Union (with minor exceptions due to the lack of sufficient data to run the forecasting

model) was developed; then the likely direction of migratory flows after the UK withdrawal

from the European Union was analyzed with indications on the professional workflows to the

extent that such data were available. (Activity AI.4);

- A gravitational model of labour migration in the European Union was achieved by identifying

and analyzing a set of determinants of labor migration (Activity AI.4);

- An exploratory profile analysis of the Romanian worker in the UK has been carried out.

Although this profile analysis is not necessarily representative because of the lack of essential

information on the Romanian community in the UK, it is one of the first researches of this

kind, having both quantitative and qualitative dimensions and revealing important

characteristics of the Romanian community in The United Kingdom, their integration into the

labor market and British society, possible discrimination issues as well as their relationship

with Romania as a state of origin. (Activity AI.1);

- The effects of BREXIT on the right of residence and the recognition of professional

qualifications for Romanian citizens in the UK were analyzed, identifying by analyzing the

relevant legislative texts the effects of the withdrawal of the United Kingdom of Great Britain

and Northern Ireland from the European Union on Romanian workers in UK and on their

potential dependent family members. (Activity AI.2 and Activity AI.3).

The detailed results of each activity are summarized in the following:

Activity AI.1 – Result/Output no. AI.1: Profile of the Romanian worker residing in the

United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland

Within the Activity AI.1 a mixed methodology – qualitative methodology (semi-structured

interviews) and a quantitative methodology (CAWI survey) was developed in order to collect

23

the information needed to identify the current employment and labour mobility characteristics

for Romanian workers living in United Kingdom (UK).

The 7 interviews have been conducted with various experts from UK (the UK labour and social

affairs attaché, leaders of organizations representing the interests of Romanians living in the

UK, representatives of the religious organizations of the Romanian communities in the UK,

Honorary Consuls from UK, other people who have been involved in projects or who have

concerns about Romanians working in the UK) and 211 Romanian workers completed the

questionnaire in full.

Discussions with experts have revealed that the main reasons related to the mobility process

towards UK are: (1) the lack of jobs within the regions, communities of origin; (2) the low

incomes associated with available jobs; (3) the lack of opportunities in all spheres of life. The

process of integration is difficult due to cultural and religious diversity.

The analysis of the quantitative data revealed that the majority of the respondents were, at the

time of the survey, employees (74.8%), followed by the self-employed (15.7%). Most

employees have had a high level of education (65.6%) and labour contracts on indefinite

duration at the time of the investigation. Most respondents found a job immediately after they

arrived in the United Kingdom (40%) and 20.5% found a job within 3 months of the time they

arrived. The most important ways the respondents found a job in the UK were friends,

compatriots who were already there, family members, and online ads.

Activity AI.2 – Result/Output no.AI.1: Effects of leaving EU by the United Kingdom of

Great Britain and Northern Ireland on the right of residence for work purposes of

Romanian citizens present or to come to the territory of the UK after the entry into force

of the Agreement on the withdrawal of the United Kingdom of Great Britain and

Northern Ireland from the European Union

The British post-Brexit immigration system aims to improve the presence of the resident

population on the labor market, and the impact of migration must be correlated with all

measures the government takes in this regard. The government's industrial strategy is one of

the most important policies with impact on migration. It is structured on the following pillars:

Ideas (the most innovative economy in the world); People (good jobs and higher earnings for

all); Infrastructure, business environment (the best place to start and develop a business);

Places (prosperous communities in the UK).

24

In a state that is a favorite destination for immigrants looking for better living opportunities,

there are people on the ground. Fears, according to the Migration Advisory Committee (MAC),

can be summarized as follows: The labor market pressure and the high competition for jobs;

Overcrowded; The pressure on the state budget; the pressure on social security; Imbalance of

the real estate market. But all these fears are unfounded.

As early as August 2015, Equality and Human Rights Commission analyzed relationships

between employers and the workforce, more precisely the likelihood of differentiated

treatments depending on the source of supply on the labor market. The report concluded that

employers are subject to the rules of market freedom, being more concerned with efficiency

and economic indicators than with the origin of their employees. All academic studies

concluded that immigrants do not affect the stability of the labor market. Also, Romanians who

will study in the UK will enjoy equal rights in the labor market. Britain does not allow to

restrict immigration. The most important arguments in favor of maintaining Britain's opening

for education are:

- The emigrants pay higher taxes than the state benefits they receive through public services;

- Without migrants, the addiction rate would increase over the next 20 years from 285 to 444.

The rate would reach 40% and would require a maximum net migration of 250000 per year.

Different emigrants have a different impact. Those with competences bring a plus, and this is

true for the Romanians, without discrimination. As before, Romanians will be selected by skill

and qualifications. There will be no discrimination and for surely Britain will not put

immigration on halt. But it will give equal treatment to all those willing to come to Britain for

work or study. Therefore no differentiation will be made any longer between citizens of the EU

member states and citizens from other states.

Activity AI.3 – Result/Ouput no.AI.3: The analysis on the recognition in the UK of the

professional qualifications obtained by Romanian citizens in Romania or in another EU

Member State after the entry into force of the Agreement on the withdrawal of the

United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland from the European Union

The European Union has made many efforts in recent years to create instruments that provide

greater transparency in the recognition of diplomas and qualifications (European Qualifications

Framework, NAEICs, The European Credit Transfer System - ECTS, Europass, etc.). To date,

Britain has been part of this system and has applied well-established procedures

throughnational organizations (National Academic Recognition Information Centers, National

25

Professional Vocational Qualifications, etc.), Law No.2781/2007 called Professional

Qualifications - The European Communities (Recognition of Professional Qualifications

Regulations) which transpose Directive 2005/36 / EC (amended by the Directive 2013/55/EC),

as well as professional associations. Following these efforts, approximately 200 professions

were regulated in the UK (Annex 1). About half of these professions are also regulated in

Romania.

Among many other problems, BREXIT raises concerns on labor market about the processes

that will be implemented to harmonize mechanisms for recognition of regulated professions

across the UK and the EU Member States. This issue is of real interest to Romania in the

context in which official statistics mention more than 230,000 Romanian citizens currently

working in the UK. At this moment, within the European Union, recognition of professional

qualifications is based on Directive 2005/36/EC (amended by the Directive 2013/55/EC), but

in the context of the UK leaving the EU, effects will be felt on all areas causing significant

disturbances for citizens and European administrations.

According to the Notice to Stakeholders Withdrawal of the United Kingdom and EU

Regulations in the Field of Regulated Professions and the Recognition of Professional

Qualifications issued by the European Commission, recognition decisions made prior to the

date of withdrawal continue to produce legal effects and, following the departure of Great

Britain in the European Union, recognition will be in accordance with the national regulations

of the Member States of the Union or the United Kingdom respectively. At the same time, the

Commission draws attention to the fact that, in the next period, it is desirable that consultations

be held with the competent national authorities of the Member States for the recognition of

professional qualifications in the case of qualifications obtained in the United Kingdom before

the date of withdrawal.

In the BREXIT negotiations, the generic situation of professional qualifications is presented in

the Chapter3 of the Agreement on the withdrawal of the United Kingdom of Great Britain and

Northern Ireland from the European Union and the European Atomic Energy Community. In

summary, the following provisions are laid down in this chapter: recognition prior to the end of

the transitional period of professional qualifications as defined in Article 3 (1) (b) of Directive

2005/36 / EC of the European Parliament and in the case of the citizens of the European Union

or the United Kingdom (Article 27); the recognition of professional qualifications applies to

the examination by a competent authority of the host State of any application by citizens of the

Union or UK nationals for the recognition of professional qualifications introduced before the

26

end of the transitional period (Article 28); with regard to pending applications, the United

Kingdom and the Member States cooperate on the recognition of professional qualifications

and the United Kingdom has the right to use the Internal Market Information System for

applications for recognition of professional qualifications for a period not exceeding 9 months

after the end of the transition period (Article 29).

Activity AI.4 – Result/Output no.AI.4: Forecasting the flow of Romanian and EU

workers residing in the United Kingdom after the entering into force of the Agreement

for the withdrawal on the United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland from

the European Union and the European Community of Atomic Energy/EURATOM

The UK's exit process from the EU is the legal and logical consequence of the UK's decision to

NEVER adopt the EURO, the single EU currency, thus differentiating itself in the European

economic system by preserving all the attributes of economic sovereignty. In this context, the

United Kingdom followed its own economic policies which brought it even closer to its own

Anglo-Saxon group of national economies (including the United States, by far the UK's most

important investment partner) together with which it shares a consolidated institutional fund

consolidated over long historical periods of time. The 45 years in the European Union did not

reverse these trends. The investment position of the United Kingdom, as well as its position on

the trade and economic policies in general, show a strong trend of stepping away from the

continental model (represented by the German economy as the core of the euro area economy -

the irreversible economic integration area) making the exit from the EU practically inevitable.

This UK exit process from the EU, which is almost certain, can only have an ORDERLY

version (BREXIT with agreement - BREXIT DEAL) or a DISORDERLY variant (BREXIT

without agreement - NO DEAL). Central and Eastern European states will be most affected by

this process as a result of both commercial exposure to the UK market on which 32% of the

GDP of the 27 EU remaining members depend on and the fact that these countries have

significant stocks of migrants workers in UK (Romania and Poland) who, given the British

government's insistence on "regularizing" their status (so-called "settled status"), will remain

captive on the British labor market, as free movement ends when the United Kingdom leaves

the European system.

Besides this direct effect on these states, there is also an indirect effect resulted from the

exposure of such countries as Romania, which apparently do not have a strong commercial

exposure to the British market, but are exposed to two developed markets that are intimately

linked to the financial and economic complex of the United Kingdom, namely France, the third

27

largest economy in the EU with substantial direct investment in Eastern Europe, and the

Netherlands whose investment system is an extension of the United Kingdom, with important

investment positions in Eastern Europe as well.

The modeling exercise has shown that the factors that drive an increase in migratory flows to

the United Kingdom are the size of the economy, the share of middle-skilled workers and the

possible geographical proximity. A reduction in migratory flows to the UK is linked to the

increase in the employment share of those with higher education and especially to the

development of export-related trade links of goods and services. The modeling exercise has

shown that as the export of goods and services to the destination country of migratory flows

(worker mobility) increases, in this case to the UK (migratory or mobility flows - the name

may alternatively be used, as in the case of the UK, we will refer to it as migration, and not

mobility, starting with March 29, 2019), labor mobility flows decrease to the same extent. In

other words, in a frictionless space for transactions with production factors, there is a

substitution process between goods and services transactions and labor factor transactions. The

economies that cannot trade goods and services trade labor factor. Hence the need to develop,

in order to increase the generated added value, the internal economic structure so that it

generates numerous, good quality and attractive jobs for the internal labor supply, for the

mobility flows to be reversed to the country of origin. In other words, an economic structure

that can generate a massive supply of goods and services is an economic structure that can

generate enough attractive jobs to absorb the supply of domestic labor and thus to act towards

the progressive reduction of migration / mobility. In this respect, increasing the size of the

economy can be a relative proxy of such a trend. The gravitational model shows that the

greater the mass, thus a larger economy (expressed by a higher GDP), the greater the attraction

force, according to the law of gravitation (Newton, 1687).

According to the above-mentioned facts, the more one economy increases, the more a

movement to reverse workers' mobility flows and to reduce migrant stock will manifest in the

country of destination, whichever that may be, in this case, the United Kingdom.

From this perspective, with a very high stock of migrants in the UK, Romania has a vulnerable

position. The Romanian economy has a modest exposure from the point of view of direct trade

relations with the UK, which can generate a modest effect on the GDP, even in the case of a

break out of the Union (BREXIT NO DEAL). But this is only seemingly the case. The effects

will be much stronger, double or even triple, due to the large exposure of the Romanian

28

economy to the French and Dutch economies, both with important investment positions in

Romania.

From the point of view of the stock and flows of mobile / migrant workers, Romania has

experienced a steady increase in recent years, associated with the UK economy progressively

moving away from overall trends in the EU and Eurozone. The two trends were in a direct and

strong correlation. Our projections based on the correlation analysis and the factors influencing

the mobility / migration process, show that there is a strong and persistent trend for Romania to

grow the stock of mobile workers in the UK.

So, for the Romanian labor force, the UK market remains a major pole of attraction. Part of this

process can also be explained by the fact that the Romanian economy has failed in sufficiently

increasing its size (GDP) in order to become itself an autonomous pole of attraction. In this

context, it is worth noting the position of Poland which, according to the analytical approach

based on the same set of explanatory factors (explanatory variables), has an increasing

tendency to reduce the proportion of migrant stock in the United Kingdom, in proportion to the

strong growth registered by the Polish economy.

From this perspective, projections show that in the almost certain exit of the United Kingdom

from the European Union, the most likely alternative for the Romanian migrant stock in the

Kingdom is to remain on its territory (a "capture" of the labor force by the more advanced

destination economy). Being a consequence of the modeling logic, this is a synthetic

representation of the economic reality. Reducing the stock of migrants in the destination

country requires an economic structure change able to generate a reversal of the mobility flows

of labor force to the country of origin, due to the emergence of new employment opportunities,

gradually more attractive than those in the country of destination. However, this evolution

requires time, especially when the gap between the country of destination and the country of

origin is significant (see the economic dimension, therefore the attraction force according to the

theory of the gravitational model).

The UK exit act is a FIAT act type, hence with immediate consequences that no longer allow

the workers' country of origin do any adjustment to the new reality of the country of

destination, being an expression of its sovereign will. Therefore, the current workforce as stock

in the destination country remains captive with the introduction of the friction. In the

frictionless space there is, over time, the possibility of reversing the trend, as the structure and

the size of the country of origin change. The friction introduced (in this case, BREXIT) by the

destination country is a FIAT act type, which leads to immediate effects and does no longer

29

allow a trend reversal over time. "The stock remains at the disposal of the recipient"! (This is

the general conclusion no.1).

From the projections it can be deduced that Germany and Sweden could become the new

destinations for Romanian workers. It should be noted, however, that these flows will be

reduced in intensity. The option of those already present there to remain in the UK continues to

be the prevailing one given the pronounced tendency for Romania to move workers towards

this destination (among EU Member States, Romania describes the most pronounced trend of

increasing flows to the UK!).

Maintaining most of the above-mentioned conclusions and considering the limitations imposed

by the structure and the volume of used data, we can say that Poland and Romania, both

situated in the Eastern Europe, with increased stocks of migrant workers in the United

Kingdom, have a "mirroring situation".

Poland's stock of migrants is on a decisive downward trajectory since 2007, while Romania has

an opposite trajectory, a definite upward trend, considering the same year as a milestone.

Considering that Poland had a massive stock of migrants in the UK, it should be noted that the

inflection point from which the stock went into a significant decline (return) was 2007, when

GDP per capita in Poland reached the value of EUR 10,000.

Having in mind the similarities between the afore mentioned countries, it can be said that in

view of the developments in this regard, after reaching this threshold, the stock of mobile

workers tends to mark an inflection point and start reversing. It could be the case of a threshold

that marks the starting of the opportunities of the origin economy to become sufficiently

attractive for its migrant/ mobile workers in the destination economy, so that they begin, in a

friction free context (freedom of movement for workers), to return to the country / economy of

origin. This regulatory threshold is almost reached by the Romanian economy at the level of

2017 (in current prices). In other words, if the lack of friction persists, the maximum stock

would actually be reached, and would subsequently start decreasing after 2019-2020, showing,

as in the case of Poland, a natural tendency to return, as a result of the progressive increase in

attractiveness of home country opportunities.

The introduction of targeted, well-promoted policy measures in the country of origin for the

mobile workers community in the country of destination could have a decisive effect in 2018-

19, as it would speed up the reversal of flows, the indicated regulatory and apparently higher

threshold being effectively reached. In this context, the restrictions or friction induced by the

UK exit will lead to the conclusion that "the stock remains largely at the disposal of the

30

recipient" only if no specific policy measure is taken by the country of origin. This introduces a

nuance to the general conclusion no.1 and allows general conclusions no.2 and no.3 to be

formulated as follows:

-Under the current objective economic conditions, the non-reversal of mobility flows towards

the destination we consider is not necessarily determined by the economic reality but by the

non-existence of targeted, well-promoted and well targeted measures encouraging mobile

workers to return to the labor market of the country of origin. Promoting such measures would

result in a reversal of flows as the necessary conditions for this process are objectively present

in the economy of origin, from an economic point of view (This is the general conclusion no.

2);

-The United Kingdom's exit process may lead to a possible "capture" of most of the stock of

mobile workers in UK (destination market), only if these measures are delayed or are poorly

designed and insufficiently promoted. These measures must be dimensioned to provide the

business/ economic “feeling” (in terms of market information perceived as such by market

actors, both those of the demand and of the supply) that a significant, substantial change in the

labor market of the country of origin of the mobile workers exists (This is the general

conclusion no. 3).

In the following we provide the reader with an outline of what are the detailed findings of this

particular output (A I.4):

(1) The EU-27 economy is more dependent, especially in terms of goods, on the United

Kingdom's market, which is the second largest economy in the Union's current space (28

members) than the United Kingdom dependents on the goods market of the EU 27.

(2) Small Central and Eastern European countries, vulnerable and unconsolidated economies,

have a high vulnerability because of their high dependence on the UK market of goods relative

to GDP (double the Union average!). Small Eurozone countries, located in Eastern Europe,

represent the segment of maximum vulnerability. From this point of view, Romania is not, at

least, so alarming because the direct exposure and dependence of Romania is below the EU

average and below the average for the economies in the Eastern European Union.

(3) On market segments, however, the United Kingdom is also dependent on the services

market, the most important sector of its own economy in terms of contribution to GDP, on the

EU-27 market but, in particular, on the market of 10 Member States of which 3 represent the

largest EU economies, in decreasing order: Germany, Italy, France. It is obvious that the

31

United Kingdom is somewhat vulnerable, and any retaliatory measures on this market by the

EU-27 may have strong negative effects on the UK, with 78% of its GDP being generated in

services.

However, the vulnerability pillar in Eastern Europe still remains, where any withdrawal from

the services market of British firms may actually mean a capital flight that has an effect on the

exchange rate of the small national currencies where it is still subsisting. In the small countries

that have adopted the euro as their currency, the effects on the exchange rate are no longer very

relevant, but losing any possibility of external adjustment, a capital flight, whose proxy may be

a run of specific "services" in the United Kingdom, may trigger new waves of internal

devaluation (an exclusive pressure on the labor factor).

(4) Finally, it results from the ones examined so far, by using only the descriptive statistics

tool, the effects of BREXIT would be quite strong on the EU-27 and would mainly concentrate

on the more vulnerable and poorest of the East zone!

(5) The Netherlands economy serves as a communication channel between the UK and other

European economies, especially the German economy. Through the "Dutch Connection"

controlled by the British capital, the exposure of many EU-27 countries to the British economy

is increased. The strongest effect is on the German economy. Some economies in the East of

the continent, including Romania, which are apparently less exposed, are actually increasing

their exposure to British capital due to Dutch investment. The Netherlands and its economy

therefore serve as a channel of contagion, whether positive or negative, to the UK economy, for

the EU-27 economies.

(6) Ireland continues to constitute a single economic entity with the United Kingdom, despite

the fact that it has adopted nearly two decades ago the single Euro currency. This small

economy in the euro zone is in fact dependent on the United Kingdom to a disproportionate

extent. Taking into account also the objective geographic factor, the effects on Ireland's

economy of any developments in the United Kingdom are and remain more than significant.

Certain states in Eastern Europe with migrants in Ireland may be disproportionately affected as

there is an increase in the Irish connection this time of the exposure to the UK economy and to

any processes taking place within it.

(7) The British capital market continues to be a pole of attraction for the capital of smaller

economies outside the Euro zone, e.g. Sweden and Denmark. It is obvious that the

developments in these two economies, considering that they are investors on the British

market, will be significantly influenced by the developments in the United Kingdom. A

32

liquidation of some investment positions is likely to be expected, but will not benefit the

Swedish and Danish economies.

The Swedish and Danish crowns would probably strengthen at the expense of British pound

(we assume an investment repatriation), but this would mean that British exports would

become cheaper and therefore even more attractive on these markets to the expense of local

products and services. Under conditions of an inversion of cycle it would not be the most

appropriate option. In this case due to the capital market, the United Kingdom is in relative

advantage over the two last developed economies (mature markets in contrast to emerging

markets in the Eastern Union) remaining outside the Euro zone.

The final exam to which we will submit the data of descriptive statistical type will be the one

related to the migrant stock (worker mobility) in the United Kingdom. We will use two

statistical quantities, namely the share in the total stock of mobile workers of each EU member

state of the workers in the Kingdom in 2017 and the weight of these workers in the total

number of foreign workers in the UK in 2017. Regarding these two statistical indicators, all

conclusions from (1) to (7) remain valid.

(8) The countries having traditional ties with the United Kingdom are the most exposed. The

existence of a single economic entity composed of the United Kingdom and of the Republic of

Ireland is also confirmed in the labor force field. The five centuries in which this unity was

created, irrespective of the used means, could not be reversed for Ireland by the five decades of

membership in European structures or about two decades of belonging to the single currency.

Hence the extended conclusion appears concerning the economic realities that have been

consolidated in historical time intervals (at least 100 years) are hardly reversible if not even

irreversible. Malta and Cyprus are in the same situation, with the difference from Ireland of

their very small populations, both formerly dependent territories of the United Kingdom until

the middle of the 1960s.

(9) The countries of Eastern Europe and especially the two big states of this area, namely

Romania and Poland, have an excessive exposure from this point of view with a large stock of

migrants in the United Kingdom and a high share in both cases (data for Romania are

apparently "dated", the reality of BREXIT pushing many Romanians to formally register as

residents in the UK, which was not the case until now, so there is a "forced" process of worker

regularization, similar to that took place in Spain and Italy in the first decade of this century),

of migrant workers in total migrant workers in the UK. Eastern Europe is strengthening again

33

its position as a Union's "vulnerability pole" relative to BREXIT or any other movement in the

second largest EU economy.

(10) Large EU countries have small weight in the United Kingdom migration process with

Germany as the only notable exception, that is thus increasing its exposure to the economic and

political processes in the United Kingdom (there is a re-emergence of the traditional economic

symbiosis between the United Kingdom and Germany that characterized the whole period up

to the First World War). This increased / symbiotic exposure of Germany actually affects the

entire EU- 27.

Given the symbiosis between the first and the second economies in the EU-28 (at least until

March 29, 2019), it is obvious that BREXIT will have significant effects in all EU economies

and on all EU labor markets, even where apparently the real trade exposure is somehow

reduced. The exposure of fragile economies in Central and Eastern Europe is disproportionate

to their capacity to manage crisis situations and to deal with cyclical reversals or random

exogenous shocks including the BREXIT type events.

Finally, achieving the forecasting exercise according to the terms of reference and capitalizing

on the summarized results presented above, the following summary conclusions result:

(1) The size of the economy is crucial to its ability to generate aggregate demand and attract

labor force. The bigger (scale effects) and the more diversified the economy is but also the

more diversified is (the goal effect, see also the next conclusion), the more it generates

opportunities and can attract labor force. This will either keep the labor force in the country, or

it will attract it to destination markets (countries of destination) such as, for example, the

United Kingdom. As the United Kingdom is the second largest economy in the EU and the

fifth in the world, it is obvious that it will represent a pole of attraction for all small economies

and therefore also for the Romania's economy. The larger the size of the national economy is,

the more the strength of another economic pole (the UK in this case) will diminish. However,

the time interval during which this effect occurs is difficult to determine. In the case of Ireland

that begun as a country of origin and become a destination country, about a generational

interval was necessary, approximately 30 years, calculated from the opening of freedom of

movement for the labor factor. The results of the model show that a flow reversal is only

possible over long periods of time, as long as it takes for the ratio between the GDP of the

country of origin and that of the country of destination (in the present United Kingdom, but it

can be any other destination) to become favorable to the country of origin, all other factors

remaining constant (this last phrase is very important because our entire exercise shows that

34

even with an over-unitary arithmetic GDP ratio of the country of origin and of the country of

destination, see the case of Germany, the flows can continue to be directed to a particular

destination, because of a complex of other reasons, in other words, it is not a relationship to be

interpreted mechanically).

(2) The structure of the economy is essential for reversing migratory flows between the country

of origin and the country of destination. The model shows that the higher the trade exposure is

to the United Kingdom in terms of goods and services, the lower the exposure in terms of labor

force are in the UE friction-free space. The BREXIT effect are particularly evident among

those countries with a low trade exposure, but with a high labor force exposure, namely:

BREXIT being essentially a friction and having implications on free circulation, thus affecting

it, the labor force once being attracted to the destination market becomes captive or "captured"

by the labor market of the country of destination, considering that for changing the structure of

the market of origin is necessary a period of time that exceeds the period necessary to introduce

a barrier to free movement.

This trend towards "being captured" is encouraged by the reaction of the captured labor force

supply wanting to avoid the situation where re-entering into the destination market will no

longer be possible. Taking into account that BREXIT will happen soon, so there is no time for

structural change in the Romanian economy, it is obvious that for the Romanian labor force in

the United Kingdom, the option of being "captured" by the labor market of the country of

destination is very plausible.

Hence, the intention of returning is almost zero, since the labor force attracted by the

destination market is in fact seeking to consolidate and to regularize its position on this labor

market and not to return to a market with much reduced opportunities (scale effect and of

destination effect) from where it could, under conditions in which a friction would be

introduced, no longer to be able to return to the destination market.

(3) Considering that BREXIT consists in the introduction of a friction in relation to all U.E.-27

states and considering the scaling effect of the British economy, certainly in a gravitational

model, it follows therefore that a reorientation to other U.E. is less plausible. These other

markets should be able to offer the same opportunities, so they should have similar the size to

the UK economy (this generates the opportunities).

The opportunities of the British economy, the second economy in the Union, without taking

into account other elements related to the international language, the transatlantic links, the

capital market depth, etc., make it difficult to be substituted as a destination for the labor force.

35

The conclusion would be that the workforce attracted by the United Kingdom under the

conditions of unrestricted free movement prior to BREXIT will tend to settle on this

destination market. The introduction of the friction BREXIT will represent the capture act of

this group of people who will prefer to remain in the ÙK, knowing that they may be unable to

return, rather than re-orient themselves to markets that offer, at least dimensional, much less

opportunities.

In conclusion, BREXIT could also be a "lock-in-the-gains" movement, thus of adding value to

the gains already completed by attracting the needed labor force by the economy to the British

market, that can bring medium and long-term benefits through a "British naturalization"

process.

(4) With the balance at the European level being a sum of imbalances, the gross effects of

BREIXIT are unequally distributed across the European economies. Thus, a small part of the

economies are more directly affected, while most of them do not seem to bear directly

important effects.

Romania's economy is one of the latter, although it is to be said that a number of Eastern

economies (Poland, Hungary and especially Slovakia) are disproportionately affected by the

economic dimension. Ireland, the Netherlands and Belgium are also significantly affected due

to their traditional links with the UK and to the geographical proximity. The "traditional"

elements of the gravitational model, respectively the physical distance and the historical ties

are thus confirmed.

(5) The calculations show that because of its very large mass (expressed as GDP in EUR

billions, current prices, 2017), Germany's economy is by far the most affected by the UK exit

from the EU, especially if it would take place without a prior agreement (BREXIT NO DEAL).

This is a confirmation of the Newtonian principles of gravitational models in which mass plays

a preponderant role.

Hence, the mass strengthens the effects of BREXIT on the German economy. The growth

model of the German economy, one of a neo-mercantile type, focused on persistent and

significant surpluses of the balance of payments, acts in this case as a negative factor,

increasing the effects of the exit of the United Kingdom from the area with no commercial

friction.

Taking into account the fact that Germany, by its dominant position, attracted the great

majority of European economies into its economic orbit, it appears that a disproportionate

36

effect on the German economy would consist in amplifying by spreading (spillover) these

effects on the other economies in the EU, including some economies with a insignificant direct

exposure to the British economy.

A "ripple effect" would affect the entire European economy on the "German" connection.

Economies like Romania would also be affected by exposure to economies like Germany and

the Netherlands. It should be noted that such effects are expected only if there is no agreement

(DEAL) or this agreement is partial, with the consequence of generating a lack of confidence in

the financial markets, the effect of which is the "sale" of assets especially on emerging

markets. In such a scenario, small economies in the East of the continent would be the most

affected and would be deprived of investment flows and would experience a disorderly

depreciation of their national currencies.

We are hereby including this NOTE to the reader: Chapter no.1 includes several

definitions, terms and general delineations referring to the broader issue of free

movement of persons and workers within the space of the European Union (28 member

states, as of the end of 2018). These will be made use of throughout the entire body of this

work (phase A.I). Henceforth, this chpater is conceived as distinct from the four

results/outputs, „servicing” all of these, in this particular regard.

CUPRINS

CAPITOLUL 1. Libera circulație a lucrătorilor și personelor în cadrul Uniunii Europene ..................................38

REZULTATUL A I. 1. ANALIZA DE PROFIL A LUCRĂTORULUI ROMÂN MOBIL AFLAT PE TERITORIUL REGATULUI UNIT AL MARII BRITANII ŞI IRLANDEI NORD ...............................................42

CAPITOLUL 2. Cadrul metodologic de identificare a profilului lucrătorului român aflat la muncă pe teritoriul Marii Britanii .............................................................................................................................................................42

CAPITOLUL 3. Analiza și interpretarea datelor colectate în cadrul cercetării calitative ........................................47

3.1. Caracteristici ale ocupării actuale .................................................................................................................47

3.2. Procesul de mobilitate a forței de muncă .......................................................................................................53

CAPITOLUL 4. Analiza datelor rezultate din ancheta CAWI: profil lucrător român în marea britanie și caracteristici ale ocupării actuale ..............................................................................................................................58

REZULTATUL AI. 2. IDENTIFICAREA EFECTELOR BREXIT-ULUI ASUPRA DREPTULUI DE ȘEDERE ÎN SCOP DE MUNCĂ AL CETĂȚENILOR ROMÂNI PREZENȚI SAU CARE URMEAZĂ SĂ VINĂ PE

37

TERITORIUL REGATULUI UNIT, DUPĂ INTRAREA ÎN VIGOARE A ACORDULUI PRIVIND RETRAGEREA MARII BRITANII DIN UNIUNEA EUROPEANĂ .....................................................................75

CAPITOLUL 5. Situația socio-economică din Regatul Unit în raport de fenomenul migraționist/de mobilitate ....75

CAPITOLUL 6. Dreptul de ședere în scop de muncă al cetățenilor români în Regatul Unit după intrarea în vigoare a Acordului de retragere a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană ...............78

CAPITOLUL 7. Impactul Brexit asupra migrației/mobilității (privire din punctul de vedere al politicilor britanice) ...................................................................................................................................................................................81

CAPITOLUL 8. Românii în contextul pieței muncii din Regatul Unit ....................................................................84

Concluzii AI. 2. .........................................................................................................................................................87

REZULTATUL AI. 3. ANALIZĂ PRIVIND RECUNOAȘTEREA ÎN MAREA BRITANIE A CALIFICĂRILOR PROFESIONALE OBȚINUTE DE CETĂȚENII ROMÂNI ÎN ROMÂNIA SAU ÎNTR-UN ALT STAT MEMBRU UE, DUPĂ INTRAREA ÎN VIGOARE A ACORDULUI ................................................91

Introducere .................................................................................................................................................................91

CAPITOLUL 9. Mecanisme actuale de recunoaștere a calificărilor profesionale ....................................................92

CAPITOLUL 10. Analiza consecințelor asupra profesiilor reglementate a prevederilor legale cuprinse în Agreement on the withdrawal of the United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland from the European Union and the European Atomic Energy Community, as endorsed by leaders at a special meeting of the European Council on 25 November 2018 (Acordul privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord din Uniunea Europeanăși din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice/EURATOM, aprobată de lideri în cadrul unei reuniuni speciale a Consiliului European din 25 noiembrie 2018) .......................................................96

Concluzii AI. 3. .........................................................................................................................................................98

REZULTATUL AI. 4 PROGNOZA PRIVIND ORIENTAREA FLUXURILOR LUCRĂTORILOR MOBILI, ATÂT CETĂȚENI AI STATELOR MEMBRE U.E. CÂT ȘI AI ROMÂNIEI, AFLAȚI PE TERITORIUL MARII BRITANII AL MARII BRITANII ȘI IRLANDEI DE NORD LA MOMENTUL INTRĂRII ÎN VIGOARE A ACORDULUI, CU DETERMINAREA PROFILULUI PROFESIONAL AL ACESTORA ȘI AL POSIBILELOR STATE DE DESTINAȚIE ......................................................................................................................................100

CAPITOLUL 11. Economia politică a procesului BREXIT – jocul Debitor-Creditor într-un spațiu lipsit de fricțiuni comerciale și implicațiile acestuia pentru înțelegerea determinanților și efectelor procesului BREXIT asupra fluxurilor de lucrători mobili .......................................................................................................................100

CAPITOLUL 12. Analiza statistică descriptivă a stocului de lucratori mobili în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord și a deschiderii comerciale a statelor membre U.E. față de acesta ..............................................117

12. 1. Analiza stocului de migranți în Regatul Unital Marii Britanii și Irlandei de Nord ..................................118

12. 2. Analiza stocului de capital, balanței comerciale și expunerii economice a statelor membre ale U.E. la evoluțiile economice și politice (procesul BREXIT) din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord .....123

CAPITOLUL 13. Analiza econometrică (model gravitational) și prognoza fluxurilor de lucratori mobili cu determinarea profilului ocupațional al acestora și posibilelor state de destinație ...................................................149

13.1. Analiza econometrică – modelul gravitațional,determinanții mobilității lucrătorilor ..............................149

13. 2. Prognoza fluxurilor de migranți (lucrători mobili) din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord aparținând celorlalte 27 de state membre (vezi și anexa 7 cu fișe de țară/stat membru al U.E.) ......................178

38

13.3. Prognoza Fluxurilor migratorii (de lucrători mobili) pentru o serie de state membre ale Uniunii Europene .............................................................................................................................................................................185

Concluzii referitoare la prognozele de migrație și orientările eventuale ale fluxurilor migratorii/de mobilitate din Regatul Unit după ieșirea sa din Uniunea Europeană .............................................................................................202

Concluzii AI. 4 ........................................................................................................................................................208

CONCLUZIE FINALĂ A ETAPEI I ......................................................................................................................212

BIBLIOGRAFIE .....................................................................................................................................................217

ANEXE ...................................................................................................................................................................224

ANEXELE REZULTATULUI R 1. 1. ..................................................................................................................224

ANEXELE REZULTATULUI R 1. 3. ...................................................................................................................234

ANEXELE REZULTATULUI R 1. 4. ...................................................................................................................251

CAPITOLUL1. LiberacirculațiealucrătorilorșipersonelorîncadrulUniuniiEuropene

În conformitate cu tratatele Uniunii Europene (Tratatul Uniunii Europene – Maastricht 1992-TUE, Tratatul de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană și a Tratatului de instituire a Comunității Europene, semnat la Lisabona, 13 decembrie 2007 și Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene - TFUE, fostul Tratat al Comunităților Europene-TCE, Roma 1957), toți cetățenii Uniunii au dreptul de a-și stabili reședința pe teritoriul oricărui stat membru al Uniunii (art.21 (1), TFUE). Acest drept se exercită în conformitate cu legislațiile naționale ținând cont de faptul că totuși, tot prin tratate, cetățenia Uniunii nu există decât prin cetățeniile naționale ale statelor membre (art.20, TFUE,(1)). Acest drept nu poate fi limitat decât în circumstanțe cu totul excepționale (art.49, coroborat cu prevederile de la art.45 (3) și respectiv de la art.52 TFUE). Fiecare cetățean al Uniunii (în înțelesul de fiecare cetățean al unui stat membru al acestuia) are, de asemenea, dreptul de a lucra în orice alt stat membru, de a dobândi deci o poziție salariată în oricare dintre acestea în aceleași condiții ca și cetățenii statului membru respectiv (art.45, (1), (3 - c), TFUE). Nici un fel de restricții nu pot fi aplicate în afara celor care s-ar aplica cetățenilor statului membru respectiv (art.45, (3), TFUE). De asemenea, trebuie reținut că în acest sens, serviciile publice de ocupare trebuie să aplice aceleași reguli și să acționeze astfel încât orice bariere care ar fi de natură să împiedice cetățenii altor state membre de a avea acces la oferte de locuri de muncă ori alte facilitați existente conform legii specifice pentru cetățenii respectivului stat membru (art.46 – a, b, TFUE) sa fie înlăturate. De la aceste prevederi sunt exceptate administrațiile publice și asimilatele acestora, care nu cad sub incidența acestor prevederi ale Tratatelor (art.45, (4)). De asemenea, tot prin Tratate statele membre își iau angajamentul de a asigura cetățenilor lor, în conformitate desigur cu legislațiile naționale, acces la toate sistemele de asigurări și asistență socială în aceleași condiții pentru cetățenii proprii, și altor cetățeni ai statelor Uniunii Europene (art.48, TFUE). De aici posibilitatea de a transfera drepturile de

39

asigurări sociale acumulate într-un stat membru către sistemele dintr-un alt stat membru De asemenea, toate statele membre își iau angajamentul special de a facilita schimbul lucrătorilor tineri (art.47, TFUE). Rezultă de aici că toți cetățenii Uniunii în calitate de cetățeni ai statelor membre au o serie de drepturi care îi singularizează între indivizii de altă cetățenie decât cea a unui stat pe teritoriul căruia își aleg reședința, drepturi care îi fac practic egali, inclusiv în ceea ce privește dreptul de a alege și de a fi ales (aplicabil doar pentru Parlamentul European însă și pentru autoritățile și organele legislative locale așa cum sunt acestea definite prin legislația națională aplicabilă), de a avea proprietăți în orice stat membru inclusiv terenuri (art.50 (e), TFUE), de a desfășura în conformitate cu aceleași norme aplicabile cetățenilor statului membru activități de liberă întreprindere (art.49, alin 1 si 2, TFUE) de a avea un loc de muncă salariat -art.45 TFUE (exceptând administrația publică și forțele armate ori asimilatele celor două) și de a avea acces la sistemele de asigurare socială (art.48 TFUE). Aceste elemente statuate atât de către Tratatul Uniunii Europene (art. 3 (2) si (3)) cât și de către Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (fostul Tratat al Comunităților Europene, vezi referințele anterioare) fac dintr-o astfel de persoană un cetățean al Uniunii care beneficiază de o serie de drepturi, egale cu acelea ale resortisantului oricărui stat membru pe teritoriul căruia fie își stabilește reședința, fie dorește să lucreze/muncească ori să studieze. Aceasta creează o egalitate de drepturi și deci de tratament între cetățenii Uniunii Europene, văzuți în calitatea de cetățeni ai unor state membre ale acesteia, oriunde s-ar afla aceștia pe teritoriul Uniunii. Această egalitate are însă în vedere permanent respectarea legislației specifice a statului membru pe teritoriul căruia fie își are reședința, fie muncește/lucrează sau studiază cetățeanul în cauză. Tratatele Uniunii Europene nu stabilesc însă în acest sens nici o sintagmă cu care să fie denumit un astfel de cetățean3. El este un cetățean al unui stat membru al U.E. și un cetățean U.E. care își exercită anumite drepturi conform celor precizate de către Tratatele Uniunii așa cum au fost acestea ratificate de către statul membru al cărui cetățean este. Un aspect diferit față de cel legal pe care l-am tratat deja, desigur de o manieră sintetică, este cel al clasificării statistice al unor astfel de cetățeni. În acest caz trebuie menționat că diferite state pot adopta diferite modalități. În Regatul Unit, conform datelor Oficiul Național de Statistică se face vorbire de „migrație” care este subîmpărțită conform caracteristicii țării de origine în „migrație U.E.” și „migrație non-U.E.”. Desigur această clasificare, pur statistică, nu are absolut nici un fel de efecte asupra drepturilor ori libertăților cetățenilor Uniunii care locuiesc, muncesc sau studiază în Regat în conformitate cu prevederile Tratatelor Uniunii, până la data la care Regatul Unit4 va fi membru al acesteia (29.03.2019, orele 11 PM) sau după acea dată, conform prevederilor Acordului privind retragerea/ieșirea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană, după aceasta dată (acord semnat între Comisia Europeană și Guvernul M.S. Britanice în data de 18.11.2018 și aflat actualmente în proces de ratificare de către Parlamentul Britanic). De menționat totuși aspectul conform căruia chiar și statele membre ale Uniunii Europene pot decide, în baza atributelor de suveranitate națională să acorde, prin tratate ori convenții bilaterale, drepturi suplimentare unor cetățeni ai altor state (desemnate indeobste ca „state terte”si respectiv „cetateni ai unor state terte”) decât cele ale Uniunii Europene ori pot

3 Lucrătorul în sensul art.45 TFUE, titlul V, capitolul 1 este un cetățean U.E., adică un cetățean al unui stat membru al Uniunii Europene. Tratatele Uniunii Europene se aplica doar cetățenilor statelor membre ale Uniunii întrucât acestea din urma sunt semnatarele Tratatelor. Ca atare dreptul la libera circulație al lucrătorului care este un drept la libera circulație pentru și în scop de muncă este aplicabil, în sensul stabilit prin Tratate, cetățenilor Uniunii în calitatea acestora de cetățeni ai statelor membre ale acesteia. 4 Pentru structura Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord a se vedea nota de subsol de la cap.2, numerotată „16”. Toate conceptele și noțiunile din această notă au valabilitate pentru întregul material.

40

menține drepturi acordate anterior accesului în Uniunea Europeana și care sunt în modalități distincte de la caz la caz, prezervate fie prin Tratate, fie prin acte anexă la acestea.

Vom face în final câteva precizări privind terminologia utilizată, cu valabilitate generală la nivel de etapă, privind conceptele de „străin” și „migrant/lucrător migrant” ce vin în completarea considerentelor pe care le-am dezvoltat până aici și care țin strict de libertatea de circulație în spațiul Uniunii Europene.

Astfel este „străin” sau considerat ca „străin” orice cetățean al unui alt stat care se afla la un moment dat, în orice scop, pe teritoriul altui stat, a cărui cetățenie nu o deține. Aceasta deoarece cetățenia este dependentă de suveranitatea statală. Cetățenia Uniunii Europene nu înlocuiește, nu substituie deci cetățenia națională, deoarece Uniunea Europeană nu este o putere suverană, deși are anumite „atribute” ce pot fi considerate ca fiind de „suveranitate” (între altele, Uniunea Europeana are o monedă unică, EURO, instituita prin tratate-TUE, după cum are și reprezentare diplomatică). De aici conceptul de cetățenie și drepturi cetățenești în completarea sau complementaritatea celor naționale. Cu alte cuvinte, un cetățean al unui stat membru al Uniunii Europene aflat pe teritoriul altui stat membru, în orice scop și în condițiile în care nu deține cetățenia statului în care se află la un moment dat, are totuși statutul de cetățean străin dar cu mențiunea de cetățean al Uniunii Europene; această adiționare creează practic un tip aparte de cetățean străin, cetățeanul străin cetățean al Uniunii Europene, deci un străin care are anumite drepturi care în anumite privințe îl fac egal în drepturi cu cetățenii statului respectiv (de ex.: pe al cărui teritoriu se află la un moment, dar a cărui cetățenie nu o deține). Deci termenul de străin poate fi utilizat pentru cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene aflați în orice scop, inclusiv în scop de muncă, pe teritoriul altor state ale Uniunii Europene și a căror cetățenie nu o dețin. Aceasta nu le știrbește drepturile care le sunt conferite prin cetățenia Uniunii, pe principiul conform căruia cetățenia Uniunii Europene, fiind complementară celei naționale, nu știrbește și nici nu substituie drepturi ci adaugă drepturi.

În ceea ce privește migrația, ea este definita statistico-demografic ca fiind acea mișcare a populației dintr-un teritoriu bine delimitat administrativ (poate fi aici o localitate, o regiune, un județ, un stat, o dependință/teritoriu dependent al unui stat) denumit teritoriu de origine, către un alt teritoriu la fel de bine delimitat administrativ (poate fi aici o localitate, o regiune, un județ, un stat, o dependință/teritoriu dependent al unui stat) denumit teritoriu de destinație (vezi și definiția de la: https://www.iom.int/key-migration-terms#Labour-migration- site-ul de web al Organizatiei Internationale pentru Migratie/International Migration Organization-IOM/OIM). Din acest punct de vedere, migrantul se găsește în acest proces în dublă ipostază de emigrant față de teritoriul de origine (eventual țara/statul de origine) și imigrant față de teritoriul de destinație (eventual țara/statul de destinație); migrația poate avea loc deci atât în interiorul frontierelor unui stat cât și între state. Din acest punct de vedere, orice cetățean și ca atare orice lucrător care părăsește teritoriul său de origine, în cazul nostru statul de origine și se duce către un teritoriu de destinație, în cazul nostru stat de destinație, este prin definiție UN MIGRANT/LUCRATOR MIGRANT5. Încă o dată subliniem că această modalitate de

5 Vezi și definițiile EUROSTAT la: https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Glossary:Migration. Cu mențiunea că EUROSTAT introduce o restricție temporală de 12 luni. Cu alte cuvinte stabilirea reședinței obișnuite prin imigrație ori părăsirea rezidenței obișnuite prin emigrație trebuie să aibă o durată de cel puțin 12 luni pentru ca acest proces de mișcare în teritoriu să fie considerat ca atare. Această restricție adaugă la definiția simplă (definitia IOM/OIM)

41

clasificare cu scop statistic nu îi știrbește din drepturile sau din obligațiile pe care le are, după caz, dacă este un cetățean al Uniunii Europene care migrează dintr-un stat la Uniunii către un alt stat sau teritoriu dependent după caz, al Uniunii. Aceasta deoarece în acest caz, cel definit statistic drept migrant este de fapt un cetățean al unui stat membru al Uniunii și deci un cetățean al Uniunii (cetățenie complementară celei naționale). Drepturile unei astfel de persoane decurg astfel nu dintr-o clasificare pur statistică ci din situația sa juridică. De aici, dacă este cetățean al unui stat membru al Uniunii atunci se bucură de drepturile pe care această cetățenie complementară (de ex.: cetățenia Uniunii) le conferă, prin adăugare la cele naționale, pe care nici nu le știrbește și nici nu le poate în vreun fel substitui. În consecință, termenul de migrant se poate utiliza și este utilizat și pentru a desemna cetățeni ai statelor membre aflați pe teritoriul altor state membre întrucât, juridic, nu are vreun efect asupra respectivilor cetățeni, neafectându-le vreun drept ori obligație, după caz și circumstanțe desigur, dintre cele pe care le-au dobândit prin cetățenia complementară a Uniunii.

În ceea ce privește termenul de „lucrător mobil” utilizat în anumite cazuri, putem desigur constata că nu ar exista nici un fel de obstacol formal în utilizarea acestuia, însă acoperirea juridică a acestuia ca și cea statistică nu sunt, în opinia noastră, suficiente în momentul de față. Cu toate acestea am putea spune că un lucrător mobil este o persoană, lucrător și cetățean al unui stat membru al Uniunii Europene și deci cetățean al Uniunii, care își exercită dreptul la libera circulație în spatiul acesteia. În aceste condiții am putea utiliza această sintagmă alternativ cu alte sintagme definite mai sus ori utilizate în mod obișnuit spre a desemna respectiva categorie de lucrători. Încheiem prin a spune că, în opinia noastră, o definire atât juridică cât și statistică, ambele bine fundamentate și codificate ca atare prin norme specifice/acte normative eventual, este necesară spre a înlătura orice posibilă ambiguitate.

care se referă doar la mișcare în teritoriu dar, trebuie spus că acest fapt îngreunează estimările migrației deci ale numărului de emigranți și de imigranți și explică, printre altele desigur, de ce nu avem ,spre exemplu, nici o cifră exactă legată de numărul de români prezenți pe teritoriul Marii Britanii, ci doar estimări, fiecare dintre acestea de fapt discutabile.

42

REZULTATULAI.1.ANALIZADEPROFILALUCRĂTORULUIROMÂNMOBILAFLATPETERITORIULREGATULUIUNITALMARIIBRITANIIŞIIRLANDEINORD

CAPITOLUL 2. Cadrul metodologic de identificare a profiluluilucrătoruluiromânaflatlamuncăpeteritoriulMariiBritanii

Disponibilitatea datelor administrative

Deoarece în Marea Britanie, înregistrarea cetățenilor UE nu este obligatorie, numărul total al românilor care își exercită dreptul la libera circulație în această țară este dificil de apreciat. Principala sursă de informare o reprezintă buletinele trimestriale ale Biroului Național de Statistică britanic (ONS), elaborate prin metodologia International Passenger Survey, care oferă estimări privind migrația de lungă durată, precum și în baza Annual Population Survey și Labour Fource Survey privind nivelul ocupării forței de muncă și a prezenței în gospodării. Diferențele de date între țara de origine vs. naționalitate se explică prin faptul că o parte din persoanele provenind din România au obținut cetățenia britanică, declarându-și această naționalitate („cetățenie” în accepția britanică a termenului) la interviu. ONS recomandă utilizarea cifrelor legate de naționalitate, deoarece criteriul naționalității este mai util pentru a înțelege interacțiunile migranților pe piața muncii cu sistemul de beneficii, sănătate și educație. Din iulie 2018, în contextul Brexit-ului, ONS a primit acces la informațiile din bazele de date administrative ale diferitelor departamente guvernamentale (inclusiv Home Office), ceea ce va permite pe viitor o analiză aprofundată a tendințelor de migrație și a impactului asupra comunităților.

Conform ONS6, România a înregistrat cea mai mare creștere individuală anuală, din 2016 în 2017, populația de origine română (țara de origine nu se poate schimba în timp) din Marea Britanie a crescut cu 80.000 la 390.000 de persoane, iar populația rezidentă de naționalitate română (naționalitate se referă la cetățenia declarată, care este supusă schimbărilor) a crescut cu 83.000 la 411.000 de persoane.

Astfel, la nivel anului 2017, conform țării de origine, România s-a aflat pe locul al patrulea al cetățenilor non-britanici, după Polonia, India și Pakistan, iar în funcție de naționalitatea declarată, românii au ocupat locul al doilea în rândul cetățenilor non-britanici, după Polonia și surclasând Irlanda, India și Italia.

Conform celor mai recente date7, obținute în baza anchetei Labour Force Survey, în aprilie-iunie 2018, nivelul ocupării cetățenilor români (cu vârsta peste 16 ani):

a. în funcție de ţara de origine, a fost estimat la 316.000 de persoane.

6 https://www.ons.gov.uk/peoplepopulationandcommunity/populationandmigration/internationalmigration/bulletins/ukpopulationbycountryofbirthandnationality/2017 7 https://www.ons.gov.uk/employmentandlabourmarket/peopleinwork/employmentandemployeetypes/adhocs/008929eua2populationandemployment

43

b. în funcție de naționalitate, a fost estimat la 316.000 de persoane. Din perspectiva numărului înregistrărilor NINo8 (numărul național de asigurare necesar persoanelor angajate, persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă și/sau solicitanților de prestații sociale), au fost 446.000 astfel de înregistrări (cu 23% mai puține față de anul anterior), iar România deține primul loc, cu 141.000 de înregistrări (în scădere cu 19% față de anul anterior), urmată de Polonia, cu 52.000 (în scădere cu 33%), Italia, cu 45.000 (în scădere cu 25%) și Bulgaria, cu 34.000 (în scădere cu 20%). Numărul NINo nu indică dimensiunea populației cetățenilor non-britanici cu rezidență pe teritoriul Marii Britanii.

Domeniile de activitate ale cetățenilor români în Marea Britanie

Conform datelor ONS9, în anul 2016, principalele domenii de activitate ale cetățenilor români sunt cele care au un mare deficit de forță de muncă sau specializate, respectiv: construcții (47.000), imobiliare, afaceri și administrație publică (34.000), industrie hotelieră și alimentație publică (31.000), sănătate și asistență socială (29.000), comerț (23.000), transport, muncă de depozit și comunicare (22.000), producție și utilități (23.000).

Referitor la domeniul agriculturii, dintre lucrătorii furnizați de agențiile de muncă pentru industria horticolă, 99% dintre lucrătorii sezonieri sunt cetățeni UE. Conform analizei Sindicatului Național al Fermierilor din decembrie 2017, 67% din forța de muncă sezonieră din agricultură provine din România și Bulgaria.

Conform Raportului ONS privind „Dinamica migrației dintre UE2 (România și Bulgaria) și Marea Britanie”10 din octombrie 2017, majoritatea cetățenilor români și bulgari din Marea Britanie (81%) sunt de vârstă activă (16 – 64 de ani) și sosesc în Marea Britanie cu scopul de a munci; principalele domenii în care lucrează sunt construcțiile, distribuția, serviciile de ospitalitate, în fiecare dintre acestea fiind angajați 23% dintre cetățenii UE2.

Dintre cetățenii români de vârstă activă, 77% erau activi pe piața muncii, 2% șomeri, 5% inactivi în scopul studiilor, iar 8% economic inactivi. Conform estimărilor, 2% din cele 2.095.000 persoane care lucrează în construcții în Marea Britanie provin din UE2, respectiv unul din patru lucrători este român și unul din cinci este bulgar. Conform unui sondaj de opinie din decembrie 2017 al Federației Constructorilor din Marea Britanie (HBF), 17,7% dintre lucrătorii din domeniu din Marea Britanie provin din state UE. Lucrătorii din România conduc detașat clasamentul statelor UE, asigurând peste 50% din forța de muncă europeană, urmată fiind de Polonia (12%) și de Irlanda (10%). În Londra, 49,5% dintre lucrătorii în construcții sunt din UE, din care 50% provin din România.

Aproape o treime din forța de muncă din Marea Britanie lucrează în administrația publică, în domeniul educației și al sănătății, iar mai puțin de 1% din aceasta este reprezentată de cetățeni UE2; 13% dintre românii și bulgarii din Marea Britanie profesează în aceste sectoare. Conform

8 https://assets.publishing.service.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/735126/nino-registrations-adult-overseas-nationals-june-2018.pdf 9 https://www.ons.gov.uk/employmentandlabourmarket/peopleinwork/employmentandemployeetypes/adhocs/006926eu2employmentestimatesbyindustry2016 10 https://www.ons.gov.uk/peoplepopulationandcommunity/populationandmigration/internationalmigration/articles/livingabroad/dynamicsofmigrationbetweenbritainandtheeu2

44

Raportului NHS publicat în 7 februarie 2018, 5,6% din personalul din Anglia provine din alte state UE, respectiv 62.0000 de persoane. 3.775 români lucrau în sistem, situându-se pe locul șase între statele membre UE după Irlanda (13.016), Polonia (8.477), Spania (6.781), Portugalia (6.725), Italia (6.044).

Referitor la nivelul de abilități, 31% din cetățenii UE2 lucrează în ocupații de bază, care solicită un nivel minim de educație, 18% în activități comerciale calificate, 15% în ocupații legate de procese tehnologice și operare de mașini, iar 10% sunt angrenați în activități de îngrijire, ospitalitate și în alte tipuri de servicii.

Conform NHS11, în septembrie 2017, în sistemul public de sănătate lucrau 627 doctori români, din cei 10% doctori din UE (10.599). În funcție de țara în care și-au obținut calificarea, România a fost înregistrată în 947 din cazuri. 7% (21.237) dintre asistentele medicale provin din UE, din care 1.708 din România. În ceea ce privește personalul auxiliar, 3,9% provine din state membre UE, din care 935 de români.

Pentru a completa datele administrative disponibile, prin oferta de proiect a fost propusă o cercetare exploratorie ce a presupus utilizarea tehnicii de intervievare CAWI (Computer-Assisted Web Interviewing). Realizarea unei anchete pe teritoriul Marii Britanii prin altă tehnică decât cea CAWI (acceptată prin oferta tehnică) ar fi implicat costuri financiare foarte mari de subcontractare a culegerii datelor printr-un operator licențiat de servicii de sondare a opiniei publice, costuri nesuportabile prin bugetul proiectului12. În acest context, pentru a putea realiza un eșantion reprezentativ pentru lucrătorii mobili români aflați în Marea Britanie ar fi trebuit să existe un cadru de eșantionare bazat pe date administrative: o listă nominală însoțită de adrese de e-mail ale lucrătorilor mobili de naționalitate română aflați în Marea Britanie, pentru a putea fi trimis link-ul chestionarului CAWI. În lipsa acestui cadru de eșantionare, echipa de proiect a propus o metodologie mixtă de cercetare exploratorie pe care o prezentăm în cele ce urmează:

Metodologia de cercetare

(1) Metodologie calitativă (pe bază de interviu semi-strucurat) de culegere a informațiilor necesare: (a) identificării caracteristicilor ocupării actuale, (b) a procesului de mobilitate a forței de muncă, (c) a intenției de reîntoarcere și (d) a factorilor care reduc mobilitatea forței de muncă. Persoanele cu care au fost realizate interviurile semi-structurate au reprezentat și punctul de plecare în identificarea respondenților anchetei exploratorii.

(2) Metodologie cantitativă (pe bază de anchetă CAWI) de culegere a informațiilor necesare (a) identificării caracteristicilor ocupării actuale, (b) a procesului de mobilitate a forței de muncă, (c) a intenției de reîntoarcere și (d) a factorilor care reduc mobilitatea forței de muncă.

11 http://researchbriefings.parliament.uk/ResearchBriefing/Summary/CBP-7783#fullreport 12 Activitățile de sub-contractare, potrivit contractului, pot fi maxim 5% din valoarea contractului. În acest proiect a fost alocat realizării altor activități care presupuneau sub-contractare.

45

CERCETARE CALITATIVĂ

Interviu semi-structurat: aspecte metodologice • Grup ţintă: ataşatul pe probleme de muncă şi sociale din Marea Britanie, reprezentanţi ai

organizaţiilor ce reprezintă interesele românilor aflaţi la muncă în Marea Britanie, reprezentanţi ai organizaţiilor religioase ale comunităţilor de români de pe teritoriul Marii Britanii, consulul onorific al României în Țara Galilor, alte persoane care au lucrat în proiecte sau care au preocupări în ceea ce priveşte românii aflaţi la muncă în Marea Britanie (Anexa 1).

• Grilă de întrebări semi-structurată pe 4 domenii: ü Caracteristici ale ocupării actuale; ü Procesul de mobilitate a forței de muncă; ü Intenția de reîntoarcere în țară; ü Factori care reduc mobilitatea externă a forței de muncă.

• Număr de persoane intervievate: 7 persoane; • Durata unui interviu: aprox. 1 oră. • Eșantionare: teoretică. Eșantionarea teoretică a avut în vedere instituțiile/organizațiile din Anexa 1. În selectarea unităţilor de investigare au fost urmate recomandările metodologice existente în literatura de specialitate (Scârneci, 2006). Principalul criteriu de selecţie l-a constituit relevanţa unităţii de investigare pentru obiectivele cercetării. În cazul cercetării noastre, relevanţa unităţilor de investigare a fost dată de informaţiile pe care acestea le deţin cu privire la lucrătorii români aflaţi pe teritoriul Marii Britanii.

În urma obţinerii acordului pentru realizarea interviurilor, având în vedere timpul relativ scurt de implementare atât a metodologiei de tip calitativ, cât și a celei de tip cantitativ, au fost realizate 7 interviuri semi-structurate în perioada 2 octombrie-15 octombrie 2018 prin metoda interviului Skype (interviu face to face mediat on-line). În tabelul următor este prezentată lista persoanelor intervievate pe baza ghidului de interviu semi-structurat dezvoltat de echipa de proiect (Anexa 2):

Tabel 1. Lista persoanelor intervievate Organizaţia Persoana intervievată/Funcția/

Date contact Data interviului

AMBASADA ROMÂNIEI în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord Biroul ataşatului pe probleme de muncă şi afaceri sociale

Rodica-Andreea CĂRĂUŞU Ataşat pe probleme de muncă şi sociale în Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord și în Irlanda E-mail: londra.social@mae.ro https://londra.mae.ro

3.10.2018

WoRC - WORK RIGHTS CENTRE, Wembley, HA9 0FJ, United Kingdom

Adina MAGLAN Community Development Manager Phone: 0788 792 6385 E-mail: adina.maglan@workrightscentre.org www. workrightscentre.org

5.10.2018

HARINGEY COUNCIL 225 River Park House, Wood Green, London, N22 8HQ

Lavinia MARIS MASH and NRPF Eligibility Officer Children and Young People's Service Mobile: 07837745903 Lavinia.Maris@haringey.gov.uk www.haringey.gov.uk

10.10.2018

46

Universitatea Cambridge – Departamentul de Sociologie Cadru universitar

Alexandra Bulat Cadru universitar/Membru al Campaniei iniţiate de Organizaţia „the3million”/Membru în echipa de implementare a proiectului Youth Mobility – proiect finanţat în cadrul programului Europe Horizon 2020 şi derulat în perioada 2015-2018 E-mail: allexandrabulat@gmail.com

3.10.2018

Romanian Women in UK/ myRO – Diaspora App

Alina Balaţchi Co-fondator/Preşedinte Telephone: 00447424221559 E-mail: info@opes.co

5.10.2018

PAROHIA ORTODOXĂ A SFÂNTULUI IOAN BOTEZĂTORUL ȘI A SFÂNTULUI MUCENIC ALBAN, LUTON, UK,

Ioan Nazarcu PAROHIA ORTODOXĂ A SFÂNTULUI IOAN BOTEZĂTORUL ȘI A SFÂNTULUI MUCENIC ALBAN, LUTON, UK p.ioan@parohialuton.co.uk

10.10.2018

CONSULATUL ONORIFIC AL ROMANIEI, Cardiff (Wales/Țara Galilor), U.K.

Diana Stroia, consul onorific al României în Țara Galilor 17.10.2018

CERCETARE CANTITATIVĂ

Anchetă CAWI: aspecte metodologice • Grup ţintă: români aflați la muncă în Marea Britanie. • Tip eșantion: non-probabilistic, construit prin tehnica bulgăre de zăpadă (Snow Ball Method)

completat și cu utilizarea unei eşantionări pe bază de voluntariat. Tipul de eșantion a fost propus ca urmare a lipsei unui cadru de eșantionare bazat pe date administrative (o listă nominală administrativă însoțită de adrese de e-mail ale lucrătorilor mobili în Marea Britanie, pentru a putea fi trimis link-ul chestionarului CAWI), acest lucru nepermițând generalizarea statistică a datelor obținute pentru populația investigată (lucrători mobili români aflați în Marea Britanie). Acest tip de eșantion (non-probablistic) este specific cercetărilor de tip exploratoriu și exclude aspectul reprezentativității datelor. Eșantionarea prin tehnica bulgăre de zăpadă presupune identificarea câtorva persoane care îndeplinesc criteriile necesare pentru a fi incluse în studiu (în cazul cercetării noastre, români aflați la muncă în Marea Britanie), apoi solicitarea către acestea de recomandare a altor persoane pe care le cunosc şi care satisfac de asemenea criteriile de selecție. Persoanele care au reprezentat punctul de plecare în dezvoltarea eșantionului au fost cele care au răspuns la interviurile semi-structurate. Link-ul chestionarului a fost disponibil în perioada cercetării și pe pagina de socializare (Facebook) a Ambasadei României în Marea Britanie. • Limite metodologice: (1) este o anchetă de tip exploratoriu (gradul de cunoaştere a

fenomenului cercetat este relativ restrâns și nu există un cadru de eșantionare - o listă nominală administrativă însoțită de adrese de e-mail ale lucrătorilor mobili în Marea Britanie, pentru a putea fi trimis link-ul chestionarului CAWI); (2) nu se poate pune problema reprezentativității datelor, eșantionul utilizat fiind unul de tip non-probabilistic

• Chestionar auto-administrat prin tehnica CAWI, structurat pe 4 domenii (Anexa 3): ü Caracteristici ale ocupării actuale; ü Procesul de mobilitate a forței de muncă; ü Intenția de reîntoarcere în țară; ü Factori care reduc mobilitatea externă a forței de muncă.

47

• Număr de persoane care au completat integral chestionarul și care au intrat în analiza

datelor: 211 persoane; • Perioada de culegere a datelor: 15.10.2018-13.11.2018

CAPITOLUL3.Analizașiinterpretareadatelorcolectateîncadrulcercetăriicalitative

3.1. Caracteristici ale ocupării actuale Aspecte ce țin de rezidența și înregistrarea românilor în UK Nu există date oficiale referitoare la numărul real de emigranți români aflați pe teritoriului Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, dar statisticile oficiale estimează un număr de 400.000 de români13. În Marea Britanie, înregistrarea cetățenilor UE nu este obligatorie, iar principala sursă de informare o reprezintă buletinele trimestriale ale Biroului Național de Statistică britanic (ONS).

„Ceea ce observăm din statistici este că o treime sunt localizați în Londra și în zona Londrei (toată zona metropolitană). Cifrele oficiale spun că sunt cam 400.000 de români în UK. Dar noi estimăm că sunt peste jumătate de milion, în jur de 600.000.”(Interviu ataşat pe probleme de muncă şi sociale în Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord și în Irlanda)

Potrivit persoanelor intervievate, concentrarea emigranților români poate fi localizată majoritar în zona Londrei, în zonele de Est, Sud Est și în „The Midlands” (comitatele din zona centrală a Angliei)14.

13 Conform Biroulului Național de Statistică Britanic (ONS), România a înregistrat cea mai mare creștere individuală anuală, din 2016 în 2017, populația de origine română (țara de origine nu se pot schimba în timp) din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Norda crescut cu 80.000 la 390.000 de persoane, iar populația rezidentă de naționalitate română (naționalitate se referă la cetățenia declarată, care este supusă schimbărilor) a crescut cu 83.000 la 411.000 de persoane. Astfel, la nivel anului 2017, conform țării de origine, România s-a aflat pe locul al patrulea al cetățenilor non-britanici, după Polonia, India și Pakistan, iar în funcție de naționalitatea declarată, românii au ocupat locul al doilea în rândul cetățenilor non-britanici, după Polonia și surclasând Irlanda, India și Italia. 14 Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, monarhie constituțională ereditară se compune din următoarele entități: Anglia și Wales (England and Wales), Scoția (Scotland) și Irlanda de Nord (Northern Ireland). Scoția (conform cu the Act of Union, actul de unire dintre Regatele Angliei și Scoției din anul 1707) are statut de „devolved region” (regiune administrată în regim deconcentrat) cu un executiv și parlament propriu și un „first minister” (traducerea în limba română ar fi „ministru-președinte”, spre a îl deosebi de „the prime minsiter/oficial HM’s First Lord of the Treasury”, care este primul ministru al Regatului Unit). Irlanda de Nord (conform acordului Anglo-Irlandez din anul 1921 privind recunoașterea independentei Republicii Irlanda și acte subsecvente până la zi, inclusiv așa-numitele „Good Friday’s Accords-Acordurile din Vinerea Mare”/1997) dispune de un legislativ propriu, precum și de un executiv, iar Wales, de o adunare provincială. Teritoriile dependente direct sunt insulele Canalului (the Channnel Islands – Guernsey and Jersey, conform Tratatului de divizare al ducatului Normandiei între Anglia și Franța din anul 1204), Insula Man/The isle of Man – a dependecy of the Crown/apanaj al Coroanei, teritoriul de peste mări/overseas territory al Gibraltarului (conform Tratatului de la Utrecht din anul 1713 dintre Regatul Unit și Regatul Spaniei) și ariile suverane ale bazelor britanice din Cipru (conform Tratatului de recunoaștere a independenței Republicii Cipru din anul 1964, zone militare). Trebuie

48

Domenii de activitate ale românilor în Marea Britanie: calificări și nivele de educație Conform Raportului ONS privind ”Dinamica migrației dintre UE2 (România și Bulgaria) și UK”15 din octombrie 2017, majoritatea cetățenilor români și bulgari din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (81%) erau de vârstă activă (16 – 64 de ani) și soseau în Marea Britanie cu scopul de munci; principalele domenii în care lucrau fiind: construcțiile, distribuția, serviciile de ospitalitate, în fiecare dintre acestea fiind angajați 23% dintre cetățenii UE2.

Unii dintre participanţii la interviuri, au identificat o dependenţă între statutul ocupaţional al românilor plecaţi la muncă în Marea Britanie și zona în care ei se stabilesc: există zone în care se observă o preponderenţă a bărbaţilor în ocupaţii specifice domeniului de activitate Construcţii, în timp ce femeile se regăsesc în ocupaţii specifice domeniului de activitate Servicii de întreţinere, în timp ce în alte zone există o diversitate mai mare a ocupaţiilor şi domeniilor de activitate în care se regăsesc românii.

„În NewHam, bărbaţii lucrează mai mult în construcţii şi mai mult în curăţenie femeile, pe când în Essex, sunt destul de multe joburi, …de exemplu … universitatea din Essex, sunt foarte mulţi studenţi români şi sunt foarte mulţi profesori universitari, cercetători români, dar sunt şi mulţi români care lucrează în construcţii, curăţenie…” (Interviu cadru universitar Universitatea Cambridge)

Participanții la interviuri au identificat un nucleu de domenii de activitate în care forța de muncă românească poate fi identificată în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, aceste sectoare fiind: Construcții, Servicii, Transport și depozitare, Sănătate și Asistență Socială, Învăţământ Superior, Cercetare. Cei înalt calificați sunt majoritari activi în domeniul medical (medici, asistente medicale), în sectorul financiar-bancar, în arhitectură, mediu academic (învăţământ universitare şi/cercetare), dar proporția lor în totalul celor care au emigrat pentru muncă în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord este percepută de participanții la interviuri ca fiind relativ scăzută, cei având calificări medii sau reduse fiind identificabili într-un procent mai ridicat.

„Avem tot spectrul, dar cred că predominant în sectoare cu o calificare medie sau redusă" (Interviu ataşat pe probleme de muncă şi sociale în Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord și în Irlanda)

„Din fericire, pot să spun, avem români reprezentați în foarte multe domenii [...] foarte puțin reprezentați în administrația publică, mai bine reprezentați în ceea ce înseamnă sistem de sănătate, mă refer la cel de stat, dar și la cel privat. O mare parte a românilor care lucrează în Marea Britanie lucrează în domenii care nu necesită calificare, sunt foarte mulți români care lucrează în industria hotelieră, pe servicii de întreținere, în construcții sunt foarte mulți români, dar aici vorbim nu numai de muncă necalificată. Am observat că în ultimii 5 ani românii au început să se preocupe de învățarea limbii engleze și de obținerea unei calificări superioare."(Interviu Community Development Manager WoRC)

înțeles că structura administrativă a Marii Britanii este diferită de a practic totalității statelor de pe continent. Acest stat este unicul între cei (încă) 28 de membri ai U.E. care nu dispune de o constituție scrisă, încorporată într-un singur document, după cum este unicul stat de pe mapamond - cu minora excepție pentru Andorra al Franței și Spaniei, al cărui șef de stat exercită această funcție și pentru alte 16 state (definiția britanică ar fi pentru acestea REALMS- the Realms of the Crown/RO = tărâmuri sau domenii ori „dominioane” ale Coroanei Britanice); 15 ONS, 2017. ”Living abroad: dynamics of migration between the UK and the EU2/Dinamica migrației dintre UE2 (România și Bulgaria) și UK” . https://www.ons.gov.uk/peoplepopulationandcommunity/populationandmigration/internationalmigration/articles/livingabroad/dynamicsofmigrationbetweenbritainandtheeu2

49

„Cu profesii de toate felurile, de la femeie de serviciu, în restaurante, în baruri, la profesori universitari, rectori universitari.” (Interviu Consul Onorific al României în Ţara Galilor)

Construcțiile apar în statistici ca principalul domeniu unde se regăsesc cei mai mulți români în zonele urbane. Conform studiilor invocate de participanții la interviuri, românii ar reprezenta aprox. 47.000 din totalul lucrătorilor din domeniul Construcții (vezi Capitolul 1).

„Din punct de vedere statistic, cu preponderenţă şi dovedit şi de Institutul de Statistică al Marii Britanii, este Industria de Construcţii şi cel al Sănătăţii Publice”. (Interviu co-fondator şi preşedinte Romanian Women in UK)

Cei care întâmpină dificultăți de integrare pe piața muncii din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord sunt în general persoane cu venituri scăzute, cu dificultăți în țara de plecare (România) de natură preponderent financiară, dar și familială.

"„[...] persoane care, de cele mai multe ori nu iau o decizie bine informată, preferă să meargă pe canale de recrutare informale, prin cunoștințe, prin informații găsite pe internet, nu prin agenții de recrutare a forței de muncă în străinătate, dar prin indivizi [...]nu înțeleg specificul pieței muncii din Marea Britanie care este diferită de piața muncii din România, având o flexibilitate aparte [contractele cu 0 ore]." (Interviu ataşat pe probleme de muncă şi sociale în Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord și în Irlanda)

Munca informală este, deși întâlnită într-un procent îngrijorător conform informațiilor culese prin interviuri, se află pe un trend descendent în ultimii ani, datorită preocupării pentru formalizarea relațiilor contractuale, mai ales în cazul acelor români care se află pe teritoriul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord de o perioadă mai mare de timp.

„[munca la negru] cred că undeva la 60-70%, dar apar schimbări [în sensul de formalizare a muncii].”(Interviu Community Development Manager WoRC)

Alţi participanţi la cercetarea calitativă au precizat că este destul de greu de lucrat la negru în Marea Britanie, existând nişte cerinţe juridice clare referitoare la documentele pe care o persoană trebuie să le deţină în momentul în care accesează un loc de muncă.

„Spre deosebire de alte ţări, ca şi destinaţie pentru migrantul român, Marea Britanie este diferită, în sensul în care nu se poate lucra la negru... trebuie să ai un număr minim de acte ca să poţi accesa un loc de muncă, chiar şi unul mai prost plătit”. (Interviu co-fondator şi preşedinte Romanian Women in UK)

„Orice român are nevoie ca să lucreze în Marea Britanie de un National Insurance Number, altfel nu poţi să lucrezi, nu poţi să îţi plăteşti taxele în Marea Britanie. Ca să ai National Insurance number, trebuie să ai un cont bancar, ca să ai un cont bancar trebuie să ai o adresă... toate sunt legate între ele.” (Interviu preot Luton)

„Foarte, foarte variate.... Locaţia unde sunt eu consul... lumea în general lucrează cu acte în regulă. Majoritatea sunt angajaţi, foarte puţini sunt întreprinzători mici. Există şi un nivel de muncă care nu este plătit cu taxe, dar foarte, foarte mic în comparaţie cu Londra.” (Interviu Consul Onorific al României în Ţara Galilor)

Dificultatea găsirii unui loc de muncă și vulnerabilizarea progresivă Dificultăţile pe care românii le întâmpină în căutarea unui loc de muncă sunt relaţionate de:

50

• O cunoaştere insuficientă a limbii engleze, dar şi modului de utilizare a calculatorului:

„...prima barieră este bariera lingvistică [...] şi a doua este bariera cunoştinţelor de IT, pentru că în Anglia, oriunde te duci, trebuie să îţi faci programare on-line sau şi să completezi un minim de formulare on-line.” (Interviu co-fondator şi preşedinte Romanian Women in UK)

„Dacă nu stăpânesc limba engleză este puţin mai dificil...Iar localnicii, dacă văd că cineva nu vorbeşte limba engleză, nu sunt atât de încântaţi să îi angajeze.” (Interviu Consul Onorific al României în Ţara Galilor)”

Anterior procesului de BREXIT, și anume până la data de 1 ianuarie 2014, o barieră importantă pentru cetățenii români era legată de obligativitatea obţinerii unui permis de muncă. După ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, bariera legată de statutul juridic al lucrătorilor pe teritoriul acestei ţări este de aşteptat a se menţine, sub forma îndeplinirii condiţiei de a deţine dreptul de rezidenţă permanentă sau chiar cetăţenia britanică. Barierele de ordin juridic (permis de muncă, drept de rezidenţă, cetăţenie) au apărut pe fondul incertitudinii angajatorilor englezi care nu ştiu exact care va fi statutul cetăţenilor străini care se află şi lucrează pe teritoriul Marii Britanii, după finalizarea procesului de ieşire din UE.

„Acum cred că s-au mai schimbat lucrurile... De exemplu, când am venit eu, în 2012, încă aveam nevoie de permis de muncă şi chiar când eram în primul an la facultate am sunat diverse agenţii şi mi-au spus direct, noi nu angajăm români şi bulgari pentru că sunt foarte multe probleme cu permisele de muncă. [...] Dar acum, am auzit alţi români cu care am vorbit că, după ce a votat Marea Britanie să iasă din Uniunea Europeană, anumiţi angajatori preferă să angajeze britanici sau alţi oameni care au rezidenţă permanentă sau cetăţenie.” (Interviu cadru universitar Universitatea Cambridge)

• Insuficienta cunoaştere a pieţei muncii din Marea Britanie, ceea ce face ca o parte dintre românii ajunşi acolo prin intermediul unor agenţii de plasare private să descopere o neconcordanţă între condiţiile negociate în ţară (salariu, condiţii de muncă, tip de contract, număr de ore care trebuie lucrate) şi realitatea din străinătate. Aceasta este o situaţie care apare mai frecvent în cazul românilor care îşi caută un loc de muncă în domeniul construcţiilor, domeniul hotelier, servicii de întreţinere. O astfel de situaţie caracterizează în special persoanele cu nivel de studii inferior studiilor universitare. În general, canalul de migrație, în lanț – prin rude, prieteni etc. sau individual, contribuie majoritar la găsirea unui loc de muncă, acest lucru corelând și cu nivelul de educație și de calificare profesională al persoanei care migrează în UK.

„Majoritatea sunt aduşi de familie, şi chiar, nu prea vine nimeni aşa...” (Interviu co-fondator şi preşedinte Romanian Women in UK)

„De obicei nu vin de capul lor. De obicei vin că au pe cineva.” (Interviu Consul Onorific al României în Ţara Galilor)”

În cazul celor cu studii superioare sau post-universitare, găsirea unui loc de muncă se face mai degrabă prin intermediului reţelei sociale la care au acces, și, întrucât nu toate locurile de muncă sunt făcute publice, procesul de căutare este însă facilitat de deținerea calificărilor

51

necesare şi stăpânirea limbii engleze. În paralel cu reţelele sociale informale, s-a dezvoltat o reţea de profesionişti care oferă servicii dedicate pentru depăşirea barierelor lingvistice şi IT.

„Există, s-a dezvoltat în ultima perioadă, un fel de sistem hibrid, de suport, care nu e de fapt suport, întrucât e consultanţă pregătită, şi anume diverşi antreprenori români, firme întreprinzătoare şi-au dezvoltat o reţea în care asistă oamenii care oferă aceste servicii de consultanţă, pentru a intermedia.” (Interviu co-fondator şi preşedinte Romanian Women in UK)

Rețelele informale sunt cele care oferă sprijin, iar acest lucru pare a se realiza mai ales pe fondul unei piețe a muncii digitalizate, la care nu toți românii au acces din cauza lipsei abilităților tehnice de comunicare în mediul on-line. Reţelele sociale online (Facebook) sunt destul de accesate de românii care intenţionează să plece în Marea Britanie, unele dintre ale având câteva sute de mii de membri16. Aceste reţele funcţionează ca reţele de suport, informare, consiliere. Nu numai reţelele informale dezvoltate online, dar şi grupurile de sprijin dezvoltate pe lângă bisericile româneşti oferă gratuit cursuri de limbă engleză, adresate cu precădere tinerilor sau persoanelor cu vârste de peste 55 de ani sau persoanelor care în ultimele 6 luni nu au lucrat.

„Sprijinul parohiei la care merg eu, este biserica cea mai veche din Marea Britanie, din anii 1960, biserica Sfântul Gheorghe, unde s-au reluat cursurile gratuite de limbă engleză pentru începători şi există un grup de doamne, se numeşte Comitetul Doamnelor, care benevol, ajută, cu precădere pe cei între 19-24 de ani sau peste 55 de ani care au minim de cunoştinţe de limbă engleză, nu sunt calificaţi, întâmpină greutăţi sau care nu au fost angajaţi de minim 6 luni, în scrierea unui CV, realizarea unor programări... ” (Interviu co-fondator şi preşedinte Romanian Women in UK)

Poate fi identificat un profil socio-demografic al lucrătorului român cu probleme în găsirea unui loc de muncă:

„[...] persoane cu nivel de educație scăzut, în general...care nu au cunoștințe de limba engleză, nu au puncte de orientare, nu au o rețea de sprijin și care, de obicei, depind de intermediarul care i-a adus aici sau de angajator vin fără resurse, practic vin doar cu câțiva bani în buzunar sau fac un efort financiar foarte mare ca să-și plătească drumul până aici…și speră că aici vor câștiga suficient încât să trimită și acasă și să supraviețuiască." (Interviu ataşat pe probleme de muncă şi sociale în Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord și în Irlanda)

Acest tip de lucrător poate intra într-un proces de vulnerabilitate progresivă în contextul formelor contractuale flexibile existente pe piața muncii din UK (de exemplu, dacă accesează contractele cu timp de muncă de 0 ore17 și nu beneficiază de un pachet cumulat de loc de muncă-locuință în Marea Britanie:

„Nu este un tip de contract în care poate să intre oricine [...] mie mi se pare că este foarte potrivit studenților, celor care vor să-și întregească veniturile... [...]" (Interviu ataşat pe

16 Grupul Facebook – Romani in Londra care are în prezent aproximativ 200.000 de membri. 17 Contractul cu zero ore este o inovație specifică Marii Britanii în materie de raporturi de muncă care presupune faptul că lucrătorul este la dispoziția angajatorului care îi poate oricând solicita o lucrare, fără însă a se specifica undeva care ar fi numărul minim de ore ce trebuie lucrat într-o unitate oarecare de timp (ex: zi, săptămână, lună, an). Astfel și plata efectivă depinde strict de numărul de ore lucrate. Plata orară, totuși, nu poate fi sub minimul stabilit pentru economia națională (salariul minim în Marea Britanie, țară nesemnatară a Convenției ILO nr.1/1919, este stabilit orar; ratele orare sunt diferențiate pe grupe de vârstă; există rate orare distincte pentru ucenici).

52

probleme de muncă şi sociale în Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord și în Irlanda)

Chiar și în cazul în care emigrantul român beneficiază de aceste pachete cumulative loc de muncă-locuință, pierderea locului de muncă va atrage după sine și pierderea locuinței. Vulnerabilitatea crește în contextul neplății tuturor drepturilor salariale de către angajator.

„[...] neplata tuturor drepturilor salariale sau plata sub salariul minim pe economie, pe care îl cunosc sau nu îl cunosc, iar dacă îl cunosc îl acceptă pentru că este mai mult decât aveau în țară.” (Interviu ataşat pe probleme de muncă şi sociale în Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord și în Irlanda)

În marile orașe chiria pe cont propriu este foarte scumpă, la fel şi transportul în comun. Ca o soluție de economisire, românii cu dificultăți în păstrarea locurilor de muncă preferă locuințele supra-aglomerate.

„De ce? Încearcă să-și optimizeze veniturile, să cheltuiască cât mai puțin din ce au. [...] Neavând cunoștințe de limbă și abilitatea să se descurce într-un mediu nou, într-o cultură nouă, necunoscând informații despre instituțiile care i-ar putea ajuta...practic rămân captivi în soluția care li se oferă la acel moment [...].” (Interviu ataşat pe probleme de muncă şi sociale în Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord și în Irlanda)

În plus, românii sunt deficitari cu privire la încrederea în ei înșiși de a se putea integra în societatea britanică:

„Mulți dintre ei nu cunosc limba engleză sau cred că nu o cunosc suficient de bine încât să se integreze și aici intervine cea de a doua barieră, lipsa de încredere în sine." (Interviu Community Development Manager WoRC)

Experienţa anterioară dobândită în ţară poate fi importantă, în funcţie de domeniul de activitate. În domeniul construcţiilor, experienţa dobândită în România este un factor important care determină un avans rapid în profesie şi o integrare facilă pe piaţa muncii. O privire specială a fost acordată domeniului academic pentru care a fost punctată importanţa experienţei din Marea Britanie, comparativ cu cea anterioară, din ţară. Potrivit opiniilor exprimate de unii respondenţi, experiența anterioară de muncă trebuie să fie însoțită de o minimă experiență în același domeniu pe teritoriul Marii Britanii, chiar daca experiența în cauză poate fi doar o formă de voluntariat:

„Este mai importantă decât cred românii. Este valorificată, într-adevăr, dar contează foarte mult dacă este însoțită și de ceva experiență în Marea Britanie. Este apreciată și ca experiență de muncă activitatea de voluntariat. [...] Aș spune că un angajator va ține cont de experiența anterioară undeva la 25% din valoarea unei aplicații [interviu]."(Interviu Community Development Manager WoRC)

În ceea ce priveşte gradul de mulţumire cu privire la beneficiile oferite de angajatori, discuţia trebuie nuanţată, întrucât o mare parte dintre cei veniţi la muncă pe teritoriul Marii Britanii nu iau în considerare costul vieţii care contribuie la diminuarea substanţială a cuantumului venitului din muncă, inclusiv valoarea ridicată a costurilor legate de îngrijirea copiilor minori. Pe de altă parte, comparativ cu situaţia din ţară, mare parte din români sunt mulţumiţi, întrucât veniturile pe care le obţin le asigură o situaţie personală mai bună pe termen scurt.

53

„Faţă de ce au în ţară sunt mulţumiţi, pentru că indiferent de locul de muncă pe care îl au, le asigură un minim de confort, de bun simţ, ca să zic aşa [...] dar, pe termen lung, nu sunt mulţumiţi, pentru că, de cele mai multe ori , performează în locuri de muncă care sunt ori mult sub nivelul lor de pregătire sau nu le aduc mulţumire”. (Interviu co-fondator şi preşedinte Romanian Women în UK)

Beneficiile care pot fi obţinute la locul de muncă depinde de tipul de contract (contract cu ora, contracte temporare sau contract cu normă întreagă), de dimensiunea şi reputaţia angajatorului. În cazul celor din construcţii, servicii de curăţenie, servicii hoteliere, contractele de muncă sunt de obicei contracte cu ora (în care se specifică de regulă numărul minim de ore şi plata se face pentru orele lucrate) sau persoanele respective sunt declarate ca fiind lucrători pe cont propriu. În aceste situaţii, valoarea beneficiilor care poate fi obţinută este inferioară celei care se poate obţine din contracte de muncă cu normă întreagă. O parte din costul ridicat al vieţii poate fi acoperit prin accesarea diferitelor tipuri de beneficii sociale, dar şi aici există o rată redusă de accesare a acestora, generată de necunoaşterea procesului prin care pot fi obţinute.

„Foarte mulţi zic, nu m-am interesat, nu am luat nici un beneficiu din Marea Britanie pentru că nu ştiu cum să aplic. Da, în teorie ar avea dreptul la aceste beneficii, cel puţin cât încă suntem în Uniunea Europeană. Însă, foarte mulţi nu ştiu sau nu vor să aplice la aceste beneficii.” (Interviu cadru universitar Universitatea Cambridge)

„Noi le-am arătat, acum vreo 2 ani, că din trei sute şi ceva de mii de români câţi erau atunci oficial în Marea Britanie, doar vreo 3.000 apelau la o formă de beneficii sociale sau/şi erau neangajaţi.” (Interviu co-fondator şi preşedinte Romanian Women în UK)

Exploatarea pentru muncă Formele de abuz pentru lucrătorii români s-au înmulțit pe fondul reglementările flexibile de muncă existente în legislația britanică și în contextul în care instituțiile sunt foarte fragmentate în responsabilități, favorizând formele de încălcare a drepturilor lucrătorilor. Se poate vorbi despre o formă de sclavie modernă a muncii, unde victimele și agresorii sunt de fapt de aceiași naționalitate, dar agresiunea se manifestă pe teritoriul Marii Britanii.

„Victimele sunt mai predispuse condițiilor precare de muncă pentru că sunt mai dispuși să accepte decât cetățenii altor state." (Interviu ataşat pe probleme de muncă şi sociale în Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord și în Irlanda)

3.2. Procesul de mobilitate a forței de muncă Motivația plecării şi aşteptările legate de ţara de destinaţie. Rolul reţelelor informale Ce îi determină pe români să plece la muncă în străinătate? În primul rând, pentru majoritatea celor care pleacă există o motivație economică ce poate avea cauze diferite: (1) Lipsa locurilor de muncă în regiunile, comunitățile de origine; (2) Veniturile scăzute asociate locurilor de muncă disponibile; (3) Lipsa oportunităţilor în toate sferele vieţii.

„...Suceava, primul județ emitent de emigrație, Moldova, dar sunt și din zone precum Oltenia. [...] Sunt cam de peste tot, dacă e să mă uit la cazurile pe care le văd. E adevărat că nici nu înregistrez de unde vin. Cercetarea mi-a dat un impuls să colectez [astfel de informații]." (Interviu ataşat pe probleme de muncă şi sociale în Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord și în Irlanda)

54

„Oportunităţile lor în România au fost destul de reduse şi sunt în continuare reduse, oportunităţi şi vorbesc pe toate palierele. Da, ești absolvent de facultate, de master,de doctorat şi nu îşi găseşti un loc de muncă în România, nu reuşeşti oricât ai căuta.” (Interviu preot Luton)

„Sărăcia, lipsa oportunităţilor.” (Interviu preot Luton)

O mai bună calitate a vieții reprezintă o motivație des întâlnită pe fondul în care, în România, se poate vorbi, în opinia majorității celor care pleacă de acolo, doar de un proces de supraviețuire.

„În România, deși pot trăi, se folosește foarte mult termenul de a supraviețui, nu pot economisi bani, adică nu-și pot face planuri de viață, nu pot investi, nu-și pot cumpăra altă locuință, nu-și pot plăti concedii, vacanțe, își limitează foarte mult alte nevoi la ideea de supraviețuire și atunci, speranța cu care vin în Marea Britanie este să poată accesa un loc de muncă care să le permită economisirea." (Interviu Community Development Manager WoRC)

„Foarte mulţi români îmi spun, chiar şi cu un salariu minim în Marea Britanie, o duc mai bine decât în România... Cred că depinde foarte mult unde locuieşti!....Foarte mulţi români mi-au spus, chiar dacă lucrează cu salariu minim în curăţenie, într-un restaurant, pot să-şi permită mai multe lucruri pentru ei şi pentru familia lor şi chiar să şi trimită bani acasă. Ceea ce nu puteau să-şi strângă bani în România, înainte.” (Interviu cadru universitar Universitatea Cambridge)

“Oamenii care vin în această parte de lume [Ţara Galilor] vin pentru că aici este un stil de viaţă mult mai bun, din punct de vedere al calităţii vieţii şi pentru o balanţă mai bună între muncă şi timpul liber.” (Interviu Consul Onorific al României în Ţara Galilor)”

Există o categorie distinctă de cetățeni care se află în situații critice ei înșiși și/sau familiile lor și caută soluții pentru rezolvarea problemelor ce țin de supraviețuirea zilnică, soluții pe care nu le găsesc în România:

„[...] Disperare...cei care vin fără un pic de cunoștințe cu privire la ceea ce reprezintă piața muncii britanice, sunt mânați de disperare...nu găsesc soluții acasă [...]" (Interviu ataşat pe probleme de muncă şi sociale în Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord și în Irlanda)

Fluxul de migrație înregistrat după criza economică, atunci când mulți români au emigrat din Italia și Spania spre Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, s-a diminuat progresiv în anii următori. Este de așteptat ca după Brexit să se identifice o migrație din Marea Britanie spre alte state, majoritar nordice, dar intențiile sunt exprimate la nivel de opinii doar, comportamentele fiind însă cele care vor confirma sau infirma acest trend. Există un trend accentuat de migrație pentru reîntregirea familiei în ultimul timp:

„[...] Aș putea spune că marea majoritate vin în Marea Britanie pentru reîntregirea familiei …dar marea majoritate vin cu scopul de a lucra sau de a-și reîntregi familia. Cei care vin au deja contacte în Marea Britanie [...]" (Interviu angajat Haringey Council)

Un alt motiv al deciziei de migrare este legat de contextul economic, social, politic din ţară, respectiv corupţia şi dificultăţile de găsire a unui loc de muncă în lipsa unor relaţii.

„În ultima perioadă observăm o decizie luată la nivel personal, de individ care devine extrem de frustrat cu sistemul din România, cu sistemul per total, cu sistemul de administraţie, birocraţie,

55

lipsă de transparenţă, lipsă de viziune...” (Interviu co-fondator şi preşedinte Romanian Women in UK)

Decizia referitoare la migrare se ia împreună cu familia, întrucât există un număr mare de români plecaţi şi stabiliţi anterior în Marea Britanie, astfel încât o parte din deciziile şi alegerile care privesc găsirea unei locuinţe sau a unui loc de muncă s-au simplificat. Familia plecată anterior la muncă în Marea Britanie oferă sprijin necesar pentru integrare noilor membri care sosesc pe teritoriul acestei ţări.

„Cred că mai mult prin discuţie cu membrii familiei şi mai ales că în Marea Britanie sunt foarte mulţi români cam în fiecare oraş mare din Marea Britanie. Şi cred că majoritatea colegilor mei cel puţin, care au plecat din România, deja aveau un frate sau o soră, o rudă deja stabilită în Marea Britanie şi-ntr-un fel le-a fost mult mai uşor să se stabilească în Marea Britanie, să-şi găsească o chirie sau să-şi găsească un job...” (Interviu cadru universitar Universitatea Cambridge)

Aşteptările românilor care sosesc la muncă în Marea Britanie sunt iniţial gândite pe termen limitat (1 an, maximum 3-5 ani), cu scopul iniţial al satisfacerii unor nevoi materiale care nu pot fi acoperite în ţară – un venit mai mare, o casă etc. Cu toate acestea, mulţi dintre ei aleg să rămână, întrucât fie şi-au finalizat studiile şi doresc să se integreze pe piaţa muncii, fie au copii care au fost deja integraţi în sistemul educaţonal britanic şi o reîntoarcere ar presupune un alt proces de adaptare, într-un sistem educţional diferit, fie au un loc de muncă de care sunt mulţumiţi. Categorii de lucrători români și procesul de integrare socială în societatea britanică Procesul de integrare este anevoios din cauza diversităţii culturale şi religioase, întrucât există anumite aşteptări ale românilor referitoare la societatea în care îşi caută un loc de muncă. În anumite domenii (construcţii de exemplu), românii aleg să locuiască împreună cu alţi români, vorbesc mai mult limba română, vizionează programe media în limba română şi toate aceste lucruri îi ajută să îşi păstreze identitatea culturală. Atitudinea cetăţenilor britanici faţă de românii veniţi la muncă depinde de zonă: zona metropolitană a Londrei este mult mai deschisă diversităţii etnice, culturale şi religioase. În schimb, în anumite zone, în special rurale, atitudinile sunt negative faţă de românii care lucrează în meserii mai prost plătite, întrucât există percepţia că cetăţenii britanici şi-au pierdut locurile de muncă din cauza lucrătorilor din Europa de Est care sunt dispuşi să accepte condiţii de muncă şi de salarizare inferioare.

Integrarea românilor în Marea Britanie se derulează pe trei paliere: 1) birocratic, respectiv obţinerea unui National Insurance Number, a unui cont bancar, a unei adrese; 2) pe piaţa muncii – obţinerea unui loc de muncă; 3) psihologic – adaptarea la realităţi şi context diferite.

„Eu am întâlnit oameni care au căzut în depresie...profilul psihologic depinde de la un om la altul, uneori e mai greu să te adaptezi la viaţa de aici”. (Interviu preot Luton)

Integrarea în societatea britanică este influențată de o serie de variabile care clusterizează lucrătorii români în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord în patru mari grupuri:

(1) Lucrătorii cu studii superioare, care au un traseu profesional bine conturat ajungând acolo majoritar în urma unei selecții pentru ocuparea de locuri de muncă, se integrează ușor în societatea britanică, cunoscând bine limba și având abilități digitale ce le

56

facilitează accesul la structurile informatice pe care se bazează sistemele de protecție socială, de sănătate, educaționale și de piața muncii din Marea Britanie;

(2) Lucrătorii cu studii superioare și medii care au plecat din România din dorința asigurării unui nivel de trai mai bun pentru ei și familiile lor. Aceștia apelează la rețele deja consolidate de români care au plecat în Marea Britanie, iar procesul de integrare a lor în societatea britanică este mediat de membrii acestor rețele.

(3) Lucrătorii cu nivel redus de calificare și cu probleme de asigurarea a traiului zilnic pentru ei și familiile lor în România care, în general, sunt recrutați de persoane cu aceiași naționalitate ce acționează ca mediatori în găsirea unui loc de muncă în Marea Britanie. Se pare că acești lucrători sunt cei mai vulnerabili a fi exploatați pentru muncă, în cazul lor neputându-se vorbi despre o integrare socială, principala barieră fiind cea de limbă, cunoscând-o foarte puțin sau necunoscând-o deloc. La aceasta se mai adaugă și bariera legată de alfabetizarea digitală, care le-ar facilita accesul la informații privind locurile de muncă și sistemele de protecție socială.

(4) Persoanele provenind din grupuri marginalizate în România (persoane fără adăpost, persoane de etnie romă, tineri ce au părăsit sistemul de protecție a copilului și nu și-au găsit un loc de muncă etc.) în cazul cărora nu putem vorbi de o integrarea în societatea britanică, ci mai degrabă de o integrare de necesitate în grupul similar de concetățeni aflați în aceiași situație în Marea Britanie.

Solidaritatea comunităților de români se manifestă diferit de la un grup la altul. Prima categorie de lucrători se integrează în comunitatea mai veche de români, o comunitate mai mică și, potrivit informațiilor culese, nu atât de vizibilă:

„Cei care au calificări superioare, au un loc stabil de muncă, se integrează foarte ușor și nu participă foarte activ la viața comunității [restul comunităților de români din UK]" (Interviu ataşat pe probleme de muncă şi sociale în Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord și în Irlanda)

Cei care mobilizează comunitățile de români vin mai degrabă din zona lucrătorilor definiți în cadrul acestei analize ca aparținând categoriei trei (lucrători cu nivel redus de calificare și cu probleme de asigurarea a traiului zilnic pentru ei și familiile lor în România). Solidaritatea de grup este mult mai puternică în cazul acestora, experiențele de integrare prin care au trecut dezvoltându-le puternic abilitățile de voluntariat în scopul ajutorării integrării concetățenilor lor într-un mediu diferit din punct de vedere cultural, dar și economic.

„[cei cu] nivel mediu de educație, care după ce au reușit ei înșiși să se integreze, au reușit să dezvolte diferite proiecte –centre comunitare- din interesul de a ajuta sau din dorința de a-și dezvolta propriul bussines [...] Cei care se implică mai mult sunt cei care au trecut mai degrabă prin experiența mai grele de integrare." (Interviu ataşat pe probleme de muncă şi sociale în Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord și în Irlanda).

Există un cumul de factori care conduc la o bună integrare în țara de destinație: (1) cunoașterea limbii, (2) abilitățile digitale, (3) canalul de migrație, (4) experiența de muncă (inclusiv cea dobândită pe teritoriul UK, care facilitează accesul la sistemul de beneficii sociale), 5) deschiderea faţă de un sistem cultural total diferit de cel românesc:

„Este destul de dificilă integrarea pentru cei care nu au cunoștințe de limbă, pentru că, dacă au un loc de muncă și apoi îl pierd, este foarte dificil dacă nu vin printr-o migrație în lanț, gen familie, prieteni, așa cum s-a întâmplat în Italia. [...] Migrația masivă după 2014, când s-au

57

eliminat restricțiile, nu cred că a fost neapărat în lanț, cred că oamenii au venit mânați de nevoia de mai bine." (Interviu ataşat pe probleme de muncă şi sociale în Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord și în Irlanda)

„Se adaptează, dar nu se integrează [adulţii]. Copii se integrează pentru că ei petrec majoritatea timpului la şcoală. Şi ei nu au atâtea prejudecăţi formate şi nu au traumele, dacă putem să le spunem aşa, ale părinţilor lor. ” (Interviu co-fondator şi preşedinte Romanian Women in UK)

Românii aflați la muncă pe teritoriul Marii Britanii se implică în activităţi culturale, de voluntariat, acţiuni de socializare alături de ceilalţi membri ai comunităţii, în funcţie de zona în care se află şi de posibilităţile care există. Implicarea în zonele metropolitane, precum Londra, este mai intensă, comparativ cu Ţara Galilor, unde există şi un număr limitat de organizaţii care oferă posibilitatea implicării în acţiuni de voluntariat, culturale etc. Consecinţe ale plecării românilor la muncă în străinătate asupra familiei rămase din ţară Consecinţele plecării românilor la muncă în străinătate asupra familiei rămase în ţară pot fi pozitive în termeni financiari sau de acces la un sistem educaţional mai bun pentru copii. În unele cazuri, comunicarea este facilă şi poate contribui la menţinerea relaţiilor cu membrii familiei.

Deși motivația migrării pentru muncă în afara țării este asociată cel puțin cu dorința asigurării unui trai mai bun familiei lăsate de cele mai multe ori în țară (prin intermediul remitențelor), efectele negative sunt cele care se manifestă des, mai ales în cazul categoriilor de lucrători cu nivel redus de calificare și cu probleme de asigurarea a traiului zilnic pentru ei și familiile lor în România și a celor provenind din grupuri marginalizate. Două fenomene pot fi identificate: (1) creșterea cazurilor de copii aflați în risc de separare de părinți asociată cu o creșterea a riscului de abandon școlar și (2) accentuarea procesului de separare a familiilor. În grupul celor cu nivel redus de calificare și cu probleme de asigurare a traiului zilnic pentru ei și familiile lor în România, în general capul familiei este cel care pleacă în căutarea unui loc de muncă în afara țării:

„[...] Bărbați, tineri, vin singuri fără familie...sunt cei care sunt cei mai dispuși să accepte condiții dure de muncă." (Interviu ataşat pe probleme de muncă şi sociale în Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord și în Irlanda)

Un alt efect negativ menţionat de unii respondenți are în vedere lipsa de substanţă a relaţiilor (în special cu copiii) tocmai din cauza frecvenţei şi uşurinţei cu care se poate comunica.

„Trece în derizoriu relaţia cu copii, pentru că li se pare că o conversaţie pe Skype suplineşte calitatea de părinte." (Interviu co-fondator şi preşedinte Romanian Women in UK)

În momentul în care părinții doresc să-și ia copiii cu ei în vederea reîntregirii familiei, trec printr-un întreg proces de evaluare a capacității de asigurarea a unei bune integrări a acestora în noua țară. Elementul de bază în acest proces de evaluare îl reprezintă dovada existenței unei locuințe și a unui loc de muncă pentru părinte/părinți. Fenomenul este perceput ca fiind pe un trend ascendent în ultima perioadă:

58

„Suntem pe un trend ascendent [referitor la reîntregirea familiilor pe teritoriul UK]. Există un curent ca cei care au trăit aici 4-5 ani să-și aducă și familia.. "(Interviu Community Development Manager WoRC)

În concluzie, conform cu datele culese prin interviurile semi-structurate românii aflați pe teritoriul Marii Britanii se concentrează preponderent în zona Londrei, în zonele de Est, Sud Est și în The Midlands. Românii activează preponderent în ocupaţii din domeniile de activitate Construcții, Servicii, Transport și depozitare, Sănătate și Asistență Socială, Învăţământ Superior, Cercetare. Cei înalt calificați sunt majoritari activi în domeniul medical (medici, asistente medicale), în sectorul financiar-bancar, în arhitectură, mediu academic (învăţământ universitare şi/cercetare). Principalele motive care determină procesul de mobilitate către Marea Britanie sunt: (1) lipsa locurilor de muncă în regiunile, comunitățile de origine; (2) veniturile scăzute asociate locurilor de muncă disponibile; (3) lipsa oportunităţilor în toate sferele vieţii. Procesul de integrare este anevoios din cauza diversităţii culturale şi religioase. Atitudinea cetăţenilor britanici faţă de românii veniţi la muncă în străinătate este diferită, cei din zonele urbane fiind mult mai deschişi diversităţii comparativ cu cei din zonele rurale.

CAPITOLUL 4. Analiza datelor rezultate din ancheta CAWI: profillucrătorromânînmareabritanieșicaracteristicialeocupăriiactuale

Profilul socio-demografic al lucrătorului român în Marea Britanie participant la cercetarea cantitativă

Au răspuns la chestionar un număr de 211 persoane, majoritatea fiind de sex feminin (60,2%), grupele cele mai bine reprezentate de respondenți fiind cele de 25-29 de ani (26%), 35-39 de ani (23,6%) și 30-34 de ani (20,2%). Peste jumătate din cei care au auto-completat chestionare prin tehnica CAWI (Computer-Assisted Web Interviewing) aveau studii egale sau mai mari cu nivelul de educație și calificare ISCED 6 (licență sau nivel echivalent), ancheta având o incidență extrem de scăzută în rândul persoanelor cu nivele scăzute de educație. Abordarea exploratorie a studiului, singura posibilă în lipsa bazelor de date cu lucrători români în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, a condus, așa după cum precizam în partea de metodologie, la alegerea unei metode non-probabilistice de investigare, iar tehnica aleasă ca urmare a evaluării costurilor de implementare și timp, chestionar aplicat prin metoda CAWI , a produs o primă selecție a celor care au răspuns la chestionar în intervalul 15.10- 13.11.2018 (cei cu abilități digitale). Conform datelor ONS18 numărul cetățenilor români după țara de origine aflați în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord era de 390.000, din care 215.000 erau bărbați, iar 175.000 femei. Prin urmare, eșantionul de disponibilitate al anchetei CAWI nu reproduce structura pe sexe înregistrată de statistica oficială, neputându-se vorbi despre date reprezentative, așa după cum am precizat în partea metodologică.

18ONS, 2017. Population of the UK by country of birth and nationality: 2017. https://www.ons.gov.uk/peoplepopulationandcommunity/populationandmigration/internationalmigration/bulletins/ukpopulationbycountryofbirthandnationality/2017, pp 6-7.

59

Tabel 1. Profilul socio-demografic al lucrătorului român în Marea Britanie participant la cercetarea cantitativă după sex, grupă de vârstă şi nivel educațional

Variabile socio-demografice Frecvențe

relative (%) Sex Feminin 60,2 Masculin 39,8 Grupa de vârstă Până în 24 de ani 4,3 25-29 de ani 26,0 30-34 de ani 20,2 35-39 de ani 23,6 40-44 de ani 11,5 45-49 de ani 4,8 50-54 de ani 6,3 55 și peste 3,4 Nivel educațional Școala primară/gimnaziu 3,3 Școala profesională 5,2 Liceu 31,0 Facultate 37,6 Master 20,0 Doctorat 2,9

Majoritar au răspuns la chestionar respondenți cu ocupații în grupe ocupaționale (GO) GO 2. Specialiști în diverse domenii de activitate (45,8%), din GO3. Tehnicieni și alți specialiști din domeniul tehnic (14,2%) și din GO 5. Lucrători în domeniul serviciilor (12,9%). Procentul cel mai ridicat de participanți la ancheta CAWI a fost înregistrat de cei care au declarat că înainte de ajunge în Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord au fost elevi/studenți în România (16%), urmați de cei care au declarat ocupații din grupa ocupațională Specialiști în domeniul științei și ingineriei (10,8%) și din grupa ocupațională Specialiști în domeniul sănătății (7,7%), urmați îndeaproape de cei din grupa ocupațională Specialiștii în domeniul administrativ-comercial (7,2%). 4,1% dintre respondenți nu aveau nici o ocupație în momentul în care au plecat.

Tabel 2. Distribuția respondenților după grupa ocupațională la 2 digiți19 înainte de plecarea din țară (România)

Frecvențe relative (%) Elev/student 16 Specialiști în domeniul științei și ingineriei 10,8 Specialiști în domeniul sănătății 7,7 Specialiști în domeniul administrativ-comercial 7,2 Specialiști în servicii administrative și asimilați 6,7 Lucrători în domeniul serviciilor personale 6,2 Specialiști în domeniul juridic, social și cultural 5,2 Nu a avut o ocupație 4,1 Specialiști în învățământ 3,6 Funcționari în serviciul cu publicul 3,6 Muncitori calificați în industria alimentară, prelucrarea lemnului, confecții și alți lucrători asimilați 3,6 Lucrători în domeniul vânzărilor 3,1

19 Poscodificare după ultima ocupație avută în țară

60

Conducători de vehicule și operatori la instalații și utilaje mobile 3,1 Tehnicieni și asimilați în domeniul sănătății 2,6 Funcționari cu atribuții generale, inclusiv operatori la mașini de scris/calcul 2,6 Muncitori calificați în metalurgie, construcții de mașini și asimilați 2,6 Specialiști în tehnologia informației și comunicațiilor 2,1 Personal casnic și de serviciu 2,1 Conducători în domeniul administrativ și comercial 1,5 Specialiști asimilați în știință și inginerie 1 Lucrători în servicii de protecție 1 Muncitori calificați în agricultură 1 Muncitori constructori și asimilați, exclusiv electricieni 1 Alți specialiști în domeniul juridic, social si cultural 0,5 Tehnicieni în informatică și comunicații 0,5 Ajutori de bucătari 0,5

Nu există date administrative înregistrate cu privire la județul de proveniență al emigranților români în Marea Britanie20. Eșantionul de disponibilitate utilizat în cercetarea exploratorie indică o pondere mare a respondenților din București, dar acest lucru este influențat de tehnica de tip bulgăre de zăpadă utilizată în cadrul anchetei pentru identificarea potențialilor respondenți.

Tabel 3. Ultimul domiciliu în țară - județul de proveniență

Frecvențe relative

(%) BUCUREȘTI 20,6 IAȘI 7,0 BRAȘOV 6,0 TIMIȘ 4,5 GALAȚI 4,0 MARAMUREȘ 4,0 NEAMȘ 4,0 CONSTANȚA 3,5 BACĂU 3,0 BRĂILA 3,0 SUCEAVA 3,0 ILFOV 2,5 HUNEDOARA 2,5 ARAD 2,0 BIHOR 2,0 BUZĂU 2,0 CLUJ 2,0 OLT 2,0 PRAHOVA 2,0 VRANCEA 2,0 DÂMBOVIȚA 1,5 MUREȘ 1,5 SĂLAJ 1,5

20 Datele administrative nu se pot obţine în urma unei cercetări exploratorii, ci doar dacă această colectare de date se face de către o instituţie oficială (costuri logistice de colectare).

61

SATU MARE 1,5 TELEORMAN 1,5 VASLUI 1,5 ARGEȘ 1,0 BISTRIȚA 1,0 CĂLĂRAȘI 1,0

Chiar dacă nu putem vorbi despre reprezentativitatea datelor, utilizarea unei metode probabiliste fiind imposibilă, o analiză în funcție de variabila demografică sex indică totuși anumite elemente de profilare în interiorul emigranților români de sex feminin și masculin în UK după variabilele grupa de vârstă și nivel educațional: procentul cel mai ridicat de femei se înregistrează în grupa de vârstă 25-29 (28,8%) de ani, deținând în general nivele educaționale mai ridicate decât bărbații, pe când procentul cel mai ridicat de bărbați se înregistrează în grupa de vârstă 35-99 de ani (26,5%).

Grafic 1. Profilul lucrătorului român pe teritoriul Marii Britanii pe grupe de vârstă, după variabila sex

Grafic 2. Profilul lucrătorului român pe teritoriul Marii Britanii pe nivele educaționale, după variabila sex

62

Conform celor declarate de participanții la anchetă, 24,5% dintre aceștia aveau certificate de înregistrare și 17,3% aveau un document care să ateste șederea permanentă în Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord.

Caracteristici ale ocupării actuale

Cele mai multe persoane au declarat că au sosit în Marea Britanie în perioda 2014-2018 şi 2010-2014. Doar două persoane respondente au declarat că au sosit în Marea Britanie anterioar 1989. 94,3% dintre respondenţi aveau un Număr Naţional de Asigurare (National Insurance Number)

Statutul ocupaţional actual al lucrătorului român pe teritoriul Marii Britanii Majoritatea respondenţilor erau la data colectării datelor salariaţi (74,8%), urmaţi de lucrătorii pe cont propriu (15,7%).

Grafic 3. Statutul ocupaţional al lucrătorului român pe teritoriul Marii Britanii

63

Cei mai mulţi dintre cei care au statutul ocupaţional de salariat sunt femei (66,9%), comparativ cu bărbaţii (33,1%). Majoritatea celor cu statut de salariat la data anchetei aveau un nivel ridicat de studii21 (65,6%). Lucrătorii pe cont propriu/persoanele fizice autorizate la data anchetei erau majoritar bărbaţi (78,8%) şi peste jumătate dintre ei aveau un nivel mediu de studii (66,7%). Cei mai mulţi salariaţi aveau la data anchetei contracte pe durată nedeterminată (86,6%).

Tabel 4. Statutul ocupaţional al respondenţilor după sex, nivel de studii şi vârstă (%) F B Nivel

scăzut Nivel mediu

Nivel ridicat

19-34 ani

35-54 ani

55 şi peste

Şomer înregistrat 33,3 66,7 33,3

66,7 33,3 33,3 33,3 Salariat 66,9 33,1 3,8 30,6 65,6 53,9 43,5 2,6 Lucrez fără forme legale

100,0

100

100,0

Lucrător pe cont propriu/persoană fizică autorizată

21,2 78,8

66,7 33,3

45,5 51,5 3,0 Patron cu salariaţi/angajaţi 75 25

25 75 25,0 50,0 25,0

Casnic/ă 91,7 8,3

33,3 66,7 45,5 54,5

Majoritatea respondenţilor cu statut de salariat provin din Bucureşti (21,8%), urmaţi de cei din Braşov (7,5%) şi Iaşi (7,5%), în timp ce lucrătorii pe cont propriu provin majoritar din judeţele Maramureş (12,1%), Bucureşti (12,1%) şi Iaşi (9,1%).

Tabel 5. Statut ocupaţional după judeţul de origine (%) Şomer

înregistrat Salariat Lucrător fără forme

legale Lucrător pe cont propriu/persoană fizică autorizată

Patron cu salariaţi/angajaţi

Casnic/ă

ARAD

2,7

ARGES

1,4

BACAU

3,4

3

BIHOR

1,4

6,1

21 Nivel scăzut de studii include pe cei fără şcoală, nivel primar, nivel gimnazial; nivelul mediu de studii include pe cei cu studii profesionale, liceale, postliceale, tehnic de maiştri; nivelul ridicat de studii include pe cei cu studii universitare de scurtă şi lungă durată, postuniversitar, postdoctorat.

64

BISTRITA

1,4

BOTOSANI

0,7

BRAILA

3,4

3

BRASOV

7,50

3

BUCURESTI 33,3 21,8

12,1 50 20 ILFOV

2,7

3

BUZAU

0,7 100 6,1

CALARASI

1,4

CARAS SEVERIN

0,7

CLUJ 33,3 1,4

10 CONSTANTA

4,1

COVASNA

0,7

DAMBOVITA

2

GALATI 33,3 2,7

3

20 GORJ

3

HUNEDOARA

2

6,1

IALOMITA

0,7

25

IASI

7,5

9,1

MARAMURES

2

12,1

10 MURES

2

NEAMT

4,1

6,1

OLT

1,4

3

10 ORADEA

0,7

PRAHOVA

1,4

6,1

SALAJ

2

SATU MARE

0,7

6,1

SEBES

25

SIBIU

0,7

SUCEAVA

3,4

10 TELEORMAN

0,7

6,1

TIMIS

5,4

3

TULCEA

1,4

VALCEA

10 VASLUI

2

VRANCEA

2

10 TOTAL 100 100 100 100 100 100 Domeniile de activitate în care lucrează preponderent salariaţii români aflaţi pe teritoriul Marii Britanii la data anchetei, sunt: Sănătate şi asistenţă socială (24,1%), Industria prelucrătoare (10,1%), Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul (10,1%), Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (8,9%). Cei mai mulţi respondenţi lucrau în firme de dimensiuni medii (23,6%) şi foarte mari (54,1%). În medie, durata păstrării locului de muncă de către respondenţi a fost de aproximativ 35 de luni: femeile în medie 36,3 luni, iar bărbaţii în medie 34,5 luni. În cazul beneficiarilor cu vârste cuprinse între 35-54 de ani, durata medie a păstrării locului de muncă a fost de 43,4 luni, în timp ce durata medie cea mai scăzută a fost înregistrată în cazul respondenţilor cu vârste cuprinse între 19-34 de ani: 25,2 luni. Durata medie a păstrării locului de muncă a fost mai mare în cazul respondenţilor cu nivel mediu de studii (37,1 luni).

65

Grafic 4. Distribuţia salariaţilor după domeniul de activitate al firmei la care lucrează

Cei mai mulţi dintre respondenţi s-au declarat „mulţumiţi” şi „foarte mulţumiţi” de locul de muncă de la data anchetei, bărbaţi într-o mai mare măsură comparativ cu femeile. 47,5% s-au declarat „mulţumiţi” de locul de muncă, în timp ce 35% s-au declarat „foarte mulţumiţi”, comparativ cu 78,3% dintre respondentele care s-au declarat „mulţumite” şi „foarte mulţumite” de locul de muncă. 17,9% au avut o atitudine moderată, în timp ce 2% au fost „nemulţumiţi” şi „foarte nemulţumiţi” de locul de muncă. Respondenţii cu vârste sub 34 de ani au fost în cea mai mare măsură „mulţumiţi” şi „foarte mulţumiţi” de locul de muncă (81,8%). La o analiză a satisfacţiei faţă de locul de muncă după nivelul de studii reiese că respondenţii cu studii liceale şi studii medii profesionale (80,5%) şi cei cu studii universitare/postuniversitare (81,2%) au fost în cea mai mare măsură „mulţumiţi” şi „foarte mulţumiţi” de locul de muncă.

Grafic 5. Distribuţia respondenţilor după gradul de mulţumire cu privire la locul de muncă de la data anchetei

66

Primele trei tipuri de beneficii acordate lucrătorilor români la locul de muncă au în vedere: contribuţii la pensia acordată în sistem public (13,6%), siguranţa pe termen lung a postului (12,6%), program de lucru flexibil (12,2%), învăţare la locul de muncă şi cursuri de dezvoltare profesională (11,5%).

Grafic 6. Beneficii acordate lucrătorilor români la locul de muncă

Aproape 40% dintre respondenţi lucrează în medie, peste 40 de ore pe săptămână, bărbaţii într-o mai mare proporţie comparativ cu femeile (56,2% dintre bărbaţi, comparativ cu 26,1% dintre femei). 66,7% dintre respondenţii cu vârste de 55 de ani şi peste lucrează în medie peste 40 de ore pe săptămână, comparativ cu 41,3% dintre cei cu vârste cuprinse între 35-54 de ani. 55,6% dintre cei cu nivel mediu de studii lucrează peste 40 de ore pe săptămână, comparativ cu o treime din cei cu nivel ridicat de studii. Nici unul dintre respondenţii cu nivel scăzut de studii nu lucrează peste 40 de ore pe săptămână.

67

Dintre cei care la data anchetei aveau un loc de muncă, cei mai mulţi se regăsesc în grupele ocupaţionale GO2 – „Specialişti în diverse domenii de activitate” (38,1%), GO1 - „Membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori” (16,9%) şi grupa ocupaţională GO8 – „Operatori la instalaţii şi maşini, asamblori de maşini şi echipamente” (12,7%).

Tabel 6. Distribuţia respondenţilor care la data anchetei aveau un loc de muncă, după grupa ocupaţională la 2 digiţi

Ocupaţia Frecvenţă Specialişti în domeniul sănătăţii 14,3 Conducători de unităţi din industrie şi servicii 13,8 Specialişti în domeniul ştiinţei şi ingineriei 13,2 Conducători de vehicule şi operatori la instalaţii şi utilaje mobile 8,5 Specialişti în domeniul administrativ-comercial 4,2 Lucrători în domeniul serviciilor personale 4,2 Personal casnic şi de serviciu 4,2 Operatori la maşini şi instalaţii 3,7 Muncitori necalificaţi în industria extractivă, construcţii, industria prelucrătoare şi transporturi

3,2

Conducători în domeniul administrativ şi comercial 2,6 Specialişti în domeniul juridic, social, cultural 2,6 Funcţionari în serviciile de evidenţă contabilă şi financiară 2,6 Specialişti în tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor 2,1 Specialişti asimilaţi în ştiinţă şi inginerie 2,1 Specialişti în servicii administrative şi asimilaţi 2,1 Lucrători în domeniul vânzărilor 2,1 Muncitori constructori si asimilați, exclusiv electricieni 2,1 Specialişti în învăţământ 1,6 Personal de îngrijire 1,6 Tehnicieni în informatică şi comunicaţii 1,1 Funcţionari în serviciul cu publicul 1,1 Legislatori, membri ai executivului şi înalţi conducători ai administraţiei publice 0,5 Funcţionari cu atribuţii generale inclusiv operatori la maşini de scris/calcul 0,5 Alţi lucrători în servicii suport în domeniul administrativ 0,5 Muncitori calificaţi în metalurgie, construcţii de maşini şi asimilaţi 0,5 Tehnicieni la echipamente electrice şi electronice 0,5 Muncitori calificaţi in industria alimentară, prelucrarea lemnului, confecţii şi alţi lucrători asimilaţi

0,5

Asamblori 0,5 Pentru cei mai mulţi dintre respondenţi, emigrarea în Marea Britanie a echivalat cu o îmbunătăţire considerabilă a situaţiei financiare, comparativ cu situaţia financiară avută anterior emigrării: 61,9% dintre respondenţi au declarat acest lucru, comparativ cu 7,1% pentru care situaţia a rămas neschimbată şi 1% pentru care plecarea din ţară a însemnat o înrăutăţire a situaţiei financiare. Pentru aproximativ un sfert dintre respondenţi (25,2%) situaţia s-a îmbunătăţit uşor după emigrare. 4,8% au refuzat să răspundă la întrebare. 90,4% dintre respondenţii cu vârste de 35-54 de ani au înregistrat o îmbunătăţire a situaţiei financiare după emigrare.

68

Grafic 7. Situaţia financiară a respondenţilor după emigrare, distribuţie după sex, nivel educaţional şi vârstă (%)

Cei mai mulţi (86,5%) dintre respondenţi au mai avut şi alte locuri de muncă anterior locului actual de muncă. Aceste locuri de muncă au fost preponderent din grupa ocupaţională GO2 - „Specialişti în diverse domenii de activitate” (26,9%), respectiv grupa ocupaţională GO5 – „Lucrători în domeniul serviciilor” (15,6%), respectiv grupa ocupaţională GO7 – „Muncitori calificaţi şi asimilaţi” (10%).

Cei mai mulţi respondenţi şi-au găsit un loc de muncă imediat după sosirea pe teritoriul Marii Britanii (40%) şi 20,5% şi-au găsit un loc de muncă în termen de 3 luni de la sosirea pe teritoriul ţării de destinaţie. 15,7% ştiau încă de la plecarea din ţară ce loc de muncă vor avea, în timp ce 7,6% şi-au găsit un loc de muncă după finalizarea studiilor.

Grafic 8. Distribuţia respondenţilor după uşurinţa cu care şi-au găsit un loc de muncă

Femeile, în proporţie de 37,8% şi-au găsit un loc de muncă în primele trei luni de la sosirea în Marea Britanie, comparativ cu 43,4% dintre bărbaţi. Aproximativ jumătate dintre respondenţii cu vârste cuprinse între 35-54 de ani (47,9%) şi-au găsit un loc de muncă în primele trei luni de

69

la sosirea pe teritoriul Marii Britanii. Respondenţii cu nivel scăzut de studii şi-au găsit mai rapid un loc de muncă, comparativ cu cei cu nivel mediu sau ridicat de studii: 71,4% dintre respondenţii cu nivel scăzut de studii şi-au găsit un loc de muncă în primele trei luni de la sosire, comparativ cu 50% în cazul celor cu nivel mediu de studii şi 32,3% în cazul celor cu nivel ridicat de studii.

Principalele modalităţi prin care respondenţii au declarat că şi-au găsit un loc de muncă pe teritoriul Marii Britanii, au fost prietenii, compatrioţii care se aflau deja acolo, membri ai familiei (39,5%), respectiv anunţurile on-line (25,3%). 21,5% dintre respondenţi au apelat şi la agenţiile private de mediere/plasare a forţei de muncă.

Grafic 9. Distribuţia respondenţilor după modalităţile prin care şi-au găsit un loc de muncă

Nu există diferenţe semnificative între femei şi bărbaţi cu privire la principala modalitate la care au apelat în vederea găsirii unui loc de muncă – 42,4% dintre bărbaţi şi 37,6% dintre femei au apelat la cunoştinţe, prieteni sau familie. Respondenţii tineri, cu vârste între 19-34 ani au apelat în principal la prieteni/familie/compatrioţi (41,9%), respectiv la anunţurile on-line (28,2%). Persoanele cu nivel mediu de pregătire şi-au găsit un loc de muncă prin intermediul cunoştinţelor, pritenilor sau familiei (55,7%), în timp ce respondenţii cu nivel ridicat de studii au apelat în cea mai mare măsură la anunţurile on-line (32,9%).

Grafic 10. Modalităţile prin care respondenţii şi-au găsit un loc de muncă, distribuţie după sex, vârstă şi nivel de studii

70

Procesul de mobilitate al forţei de muncă Principalele trei motive care au determinat plecarea din ţară a lucrătorilor români au fost lipsa perspectivelor cu privire la viitor, din ţară (25,5%), posibilitatea de a avea un salariu mai bun (24,8%) şi condiţiile de muncă superioare celor oferite în ţară (14,3%). Alte motive invocate au fost lipsa locurilor de muncă din ţară (10,5%), accesul la un sistem de învăţământ mai bun, în cazul respondenţilor care au copii (6,9%) şi familia/prietenii care se aflau deja acolo (6,5%).

Grafic 11. Distribuţia principalelor motive care au determinat părăsirea ţării

Nu există diferenţe semnificative între femei şi bărbaţi în ceea ce priveşte părăsirea ţării datorită condiţiilor salariale şi de muncă mai bune în Marea Britanie, comparativ cu cele din ţară. Diferenţe mai mari se înregistrează în ceea ce priveşte percepţia cu privire la perspectivele de viitor, 24,2% dintre femei, respectiv 27,2% dintre bărbaţi au menţionat acest motiv. Lipsa perspectivelor cu privire la viitor a fost mai importantă pentru respondenţii cu vârste cuprinse între 35-54 de ani, 27,9% dintre aceştia au menţionat acest motiv, comparativ cu 24,1% dintre respondenţii cu vârste cuprinse între 19-34 de ani şi 20% dintre respondenţi cu vârste peste 55 de ani. Nivelul salariului şi condiţiile de muncă superioare din Marea Britanie sunt deopotrivă importante, indiferent de vârstă. Respondenţii cu nivel ridicat de studii apreciază că lipsa perspectivelor de viitor reprezintă principalul motiv pentru părăsirea ţării (26,2%), în timp ce pentru cei cu nivel mediu de studii, un nivel superior al salariului este motivul principal care i-a

71

determinat să părăsească ţara (26,7%). Peste jumătate (53,8%) dintre cei cu nivel scăzut de studii au părăsit ţara datorită posibilităţii de a obţine un salariu mai bun în Marea Britanie. Nici un respondent nu a fost sprijinit în procesul de mobilitate de autorităţile publice româneşti.

Grafic 12. Motive care au determinat părăsirea ţării, distribuţie după sex, vârstă şi nivel de studii

Respondenţii au beneficiat în special de sprijinul prietenilor/familiei în procesul de mobilitate (58,4%). Agenţiile private de mediere/plasare a forţei de muncă au fost menţionate de 12,2% dintre respondenţi. 18,1% au menţionat că au fost ajutaţi de alte categorii de persoane, în special de universitatea la care au plecat să îşi continue studiile şi de membrii familiei rămaşi în ţară.

Grafic 13. Distribuţia respondenţilor după sprijinul de care au beneficiat în procesul de mobilitate

Tinerii cu vârste între 19-34 de ani şi persoanele cu vârste peste 55 de ani au fost în mai mare măsură ajutaţi de prietenii/membrii familiei care se aflau deja acolo (63,7%, respectiv 71,4%), comparativ cu 50,5% dintre cei cu vârste cuprinse între 35-54 de ani care au declarat acelaşi lucru.

72

Grafic 14. Distribuţia respondenţilor sprijinul de care au beneficiat în procesul de mobilitate

Cei mai mulţi respondenţi au menţionat sprijinul în găsirea unui loc de muncă (28,7%) şi sprijinul pentru deschiderea unui cont bancar (20,5%), ca fiind cele mai frecvente forme de ajutor de care au beneficiat în procesul de mobilitate. 17,1% au beneficiat de consiliere în vederea închirierii unei locuinţe şi 16,8% au primit sprijin financiar. 5,8% dintre respondenţi au menţionat alte forme de sprijin care au constat în special în sprijin moral.

Grafic 15. Distribuţia respondenţilor după formele de sprijin de care au beneficiat

Cei mai mulţi dintre respondenţi consideră că experienţa pe care au avut-o cu autorităţile din Marea Britanie a fost „bună” (32,4%) şi „foarte bună” (51,9%). Puţin peste 10% dintre respondenţi consideră că au întâmpinat dificultăţi în relaţia cu autorităţile din Marea Britanie. 12,4% consideră că au întâmpinat câteva dificultăţi, iar 1% apreciază că au întâmpinat foarte multe dificultăţi în relaţia cu diferite autorităţi din Marea Britanie.

73

Grafic 16. Distribuţia respondenţilor după dificultăţile întâmpinate în relaţia cu autorităţile din Marea Britanie

Dificultăţile cel mai frecvent întâmpinate în Marea Britanie de către respondenţi au avut în vedere discriminarea (23,3%), condiţiile de muncă nesatisfăcătoare (16,7%) şi imposibilitatea de a găsi un loc de muncă în acord cu experienţa şi competenţele profesionale deţinute (16,7%). Grafic 17. Distribuţia respondenţilor după principalele dificultăţi întâmpinate în Marea

Britanie

62,2% dintre respondenţi comunică zilnic cu membrii familiei din ţară, 21,1% cel puţin o dată pe săptămână, iar 6,2% de 2-3 ori pe săptămână. Restul respondenţilor au declarat că vorbesc mai rar cu membrii familiei rămaşi în ţară. 29,4% dintre respondenţi lucraseră anterior Marii Britanii şi în alte ţări, precum: Italia (21,3%), Germania (13,1%), Spania (14,8%), Cipru (9,8%), Statele Unite ale Americii (8,8%). 77% dintre cei care anterior lucraseră în altă ţară au indicat o singură ţară, iar restul de 23% au indicat două ţări în care au lucrat anterior Marii Britanii. În concluzie, majoritatea respondenţilor erau la data colectării datelor salariaţi (74,8%), urmaţi de lucrătorii pe cont propriu (15,7%). Cei mai mulţi salariaţi aveau un nivel ridicat de studii

74

(65,6%). Lucrătorii pe cont propriu/persoanele fizice autorizate la data anchetei erau majoritar bărbaţi şi peste jumătate dintre ei aveau un nivel mediu de studii. Majoritatea salariaţilor aveau la data anchetei contracte pe durată nedeterminată. Meseriile practicate de respondenţi la data anchetei corespund grupelor majore 2 – „Specialişti în diverse domenii de activitate”, 1 - „Membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori” şi grupa ocupaţională 8 – „Operatori la instalaţii şi maşini, asamblori de maşini şi echipamente”.

Cei mai mulţi respondenţi şi-au găsit un loc de muncă imediat după sosirea pe teritoriul Marii Britanii (40%) şi 20,5% şi-au găsit un loc de muncă în termen de 3 luni de la sosirea pe teritoriul ţării de destinaţie. Principalele modalităţi prin care respondenţii au declarat că şi-au găsit un loc de muncă pe teritoriul Marii Britanii, au fost prietenii, compatrioţii care se aflau deja acolo, membri ai familiei, respectiv anunţurile on-line.

75

REZULTATULAI.2. IDENTIFICAREAEFECTELORBREXIT-ULUIASUPRADREPTULUIDEȘEDEREÎNSCOPDEMUNCĂALCETĂȚENILORROMÂNIPREZENȚI SAU CARE URMEAZĂ SĂ VINĂ PE TERITORIUL REGATULUIUNIT, DUPĂ INTRAREA ÎN VIGOARE A ACORDULUI PRIVINDRETRAGEREAMARIIBRITANIIDINUNIUNEAEUROPEANĂ

CAPITOLUL 5. Situația socio-economică din Regatul Unit în raport de fenomenul migraționist/de mobilitate

Deși România a devenit membru al Uniunii Europene în anul 2007, românii nu s-au

bucurat de drepturi depline de angajare mai devreme de ianuarie 2014. Impactul imigrației pe o

piață a muncii dintr-un stat poate fi analizat plecând de la trei caracteristici. În primul rând,

pregătirea profesională din țara de origine poate fi utilă și solicitată mai mult sau mai puțin în

țara de destinație. Acest lucru duce la disponibilitatea imigranților de a presta munci diferite de

calificarea lor de bază, respectiv de a presta munci inferioare acestei pregătiri, deplasând în jos

salariile pe aceste segmente ocupaționale, cu consecințe negative pentru nativii care activează

în acest sector. În al doilea rând, imigranții au de înfruntat bariere la intrarea pe o altă piață a

muncii, spre diferență de țara lor de baștină. Discriminarea angajatorilor și barierele legale sunt

cel mai des întâlnite. În sfârșit, imigrația este în sine un proces de selecție, întrucât imigranții

vor avea șanse pe care cei care nu se înscriu în procesul de emigrare nu le vor avea. La ora

actuală, electoratul britanic este destul de divizat și nu mai există o viziune clară asupra

direcției spre care se îndreaptă Regatul Unit în contextul părăsirii Uniunii Europene. Spre

exemplu, dintre cei care au votat să rămână în Uniunea Europeană, 82% sunt pesimiști, dar

chiar și dintre susținătorii Brexit, 24% cred că negocierile cu privire la un acord economic nu

vor avea la final o formulă avantajoasă pentru țara lor. Doar jumătate dintre susținătorii Brexit

sunt mulțumiți cu statusul actual al negocierilor cu privire la viitorul economic al Regatului

Unit. 22

În iunie 2016, în Regatul Unit, nivelul net al imigrației anuale era de 335.000 de

persoane, în condițiile în care primul ministru David Cameron promisese un nivel net de

limitare al acestui indicator de sub 100.000 de persoane pe an. După demisia sa, electoratul se

aștepta la o relaxare a acestei ținte, dar în ianuarie 2017, noul prim ministru, Theresa May, a

22Campbell Stuart, Imigrants in the labour market and beyond, 15 th o May 2015, Ph. D Economics of Education Thesis, Department of Quantitative Social Science, UCL Institute of Education, University College London, p. 11

76

fost reținută în diminuarea acestor cifre. Cele mai mari nemulțumiri a celor care au votat pentru

Brexit au fost sistemul legislativ de la Bruxelles, respectiv controlul granițelor.

YouGov, într-un sondaj din 2015, a descoperit că 10% dintre britanici ar fi deranjați ca

lângă ei să se mute un imigrant, iar 16% dintre britanici ar fi împotriva unei căsătorii între

copiii lor și o persoană imigrantă. Cu toate acestea, în mod paradoxal, britanicii nu sunt

împotriva imigrației în general, cu implicațiile ei socio-economice la nivelul întregii societăți.

British Future, un ONG de tip think-tank, a publicat în 201823 date conform cărora 84% dintre

britanici și chiar 77% dintre susținătorii Brexit sunt de acord cu prezența imigranților în

societatea britanică după ieșirea din Uniunea Europeană. O altă statistică interesantă atestă

faptul că britanicii cred că 31% din totalul populației sunt născuți în afara Regatului Unit, când

de fapt este vorba doar de 13%.24

Un eveniment cu totul și cu totul ciudat este o formă a eșecului pieței muncii, denumită

în literatura economică de specialitate lump of labor fallacy.25 Conform acesteia, oamenii cred

că într-o economie cererea de muncă este fixă, respectiv numărul locurilor de muncă este o

componentă a unui joc cu sumă nulă. Cu alte cuvinte, orice nou intrat pe piața forței de muncă

creează presiune și poate lua locul de muncă al unui nativ. Aceasta este una dintre cele mai

mari temeri ale cetățenilor unui stat care reprezintă destinație favorită a imigranților în căutare

de oportunități mai bune de trai. Temerile, conform Migration Advisory Committee (MAC),

pot fi sintetizate după cum urmează:

- Presiunea pe piața forței de muncă și competiția mare pentru locurile de muncă;

- Suprapopularea;

- Presiunea asupra bugetului de stat;

- Presiunea asupra securității sociale;

- Dezechilibrarea pieței imobiliare.

O a doua categorie de temeri care există față de imigranți are fundamente sociale și

culturale:

- Criminalitatea;

- Pierderea identității naționale;

- Dificultatea de integrare a noilor veniți;

- Prosperitatea împărțită neuniform.

23 http://www.britishfuture.org/publication/national-conversation-on-immigration-interim-report/ 24YouGov - https://yougov.co.uk/topics/politics/articles-reports/2018/11/16/7-more-things-weve-learned-about-public-opinion-br 25Kremmerling, Achim – Why the Lump of Labour Fallacy Helps Explain Some Countries Being More Anti-Austerity than Others, 2015

77

Din 1983 până în 2017, rata de angajare în Regatul Unita crescut de la 63,9% la 74,8%,

în timp ce rata șomajului a scăzut de la 11% la 4,3%. În contextul creșterii imigrației, se poate

observa că indicatorii economici s-au îmbunătățit la un nivel fără precedent.26

De asemenea, în contextul Brexit, piața forței de muncă se va confrunta cu o problemă

legată de flexibilitatea locurilor de muncă definită, în mod tradițional, prin capacitatea acesteia

de a fi eficientă sau, altfel spus, de a asigura intermedierea facilă dintre locurile de muncă

existente și cei care caută locuri de muncă27. Această problemă poate fi tratată din punct de

vedere teoretic și analitic prin intermediul Curbei Beveridge care evidențiază relația inversă

dintre șomaj și locurile de muncă disponibile. O curbă deplasată spre stânga arată o mai mare

eficiență a pieței muncii și, implicit o flexibilitate a acesteia, în timp ce deplasarea acesteia spre

dreapta arată ineficiența pieței și o rigiditate mai pronunțată a pieței muncii. În plus, forma

curbei Beveridge evidențiază două situații posibile: o rată ridicată a șomajului și un număr

redus de locuri de muncă este specifică perioadelor de recesiune economică și, respectiv o rată

scăzută a șomajului și un număr semnificativ de locuri de muncă disponibile este specifică

perioadelor de expansiune28. Analiza situației actuale, pe baza datelor disponibile, arată că

piața muncii din Marea Britanie, datorită și situației economice favorabile în plan internațional,

se situează pe cea de-a doua pantă a curbei Beveridge. În aceste condiții, se poate previziona

că, atâta timp cât condițiile economice și politice rămân neschimbate și nu se produce o

modificare semnificativă a relației șomaj – locuri de muncă disponibile care să deplaseze curba

Beveridge către dreapta, cetățenii români cu pregătire și competențe înalte vor fi integrați ușor

pe piața forței de muncă.29 Această concluzie trebuie, de asemenea, tratată cu precauție

deoarece, de cele mai multe ori, flexibilitatea este afectată și de eterogenitatea determinată de

diferențele culturale, de vârstă, de nivel de pregătire, de preferințele angajatorilor sau de altă

natură.30

Cu privire la preferințele angajatorilor, 20% dintre agențiile de recrutare a forței de

muncă au recunoscut că preferă să lucreze cu muncitori emigranți31, iar 4% au recunoscut că

fac acest lucru în mod frecvent. 54% dintre agențiile de recrutare au afirmat totuși că în

domeniul construcțiilor preferă cetățenii britanici, iar 20% au afirmat că fac acest lucru

26Rienzo, Cinzia, The Migration Observatory – Characteristics and Outcomes of Migrants in the UK Labour Market, Univeristy of Oxford, Oxford University Press 2017, p.28 27Solow, Robert – What is Labour-Market Flexibility? What is Good for?, MIT, Keynes Lecture in Economics 28Hobijn, Bart &ȘahinAyșegül, Beveridge Curve Shifts across Countries since the Great Recesion, 13th Jacques Polak Annual Research Conference, 8-9th of November 2012 29Solow, Robert – What is Labour-Market Flexibility? What is Good for?, MIT, Keynes Lecture in Economics 30Pizzinelli, Carlo & Speigner, Bradley – Matching Efficiency and Labour Market Heterogeneity in the United Kingdom, Bank of England, Staff Working Paper no. 667, August 2017 31 YouGov - https://yougov.co.uk/topics/politics/articles-reports/2018/11/16/7-more-things-weve-learned-about-public-opinion-br

78

permanent.32 Dar în domeniile de asistență socială și medicală există în Regatul Unit o lipsă

cronică de personal calificat. Acesta este un domeniu în care, de asemenea, românii se bucură

de apreciere pe piața forței de muncă din Regatul Unit. Agențiile de recrutare a forței de muncă

fac apel la muncitori slab calificați cu precădere pentru logistică și servicii de împachetări, în

special în zonele East Midlands și Wales.

CAPITOLUL 6. Dreptul de ședere în scop de muncă al cetățenilor români în Regatul Unit după intrarea în vigoare a Acordului de retragere a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană

Românii se încadrează în categoria frontier workers, respectiv a cetățenilor din Uniunea

Europeană sau a celor din Regatul Unit care prestează activități în state în care nu își au

rezidența.33În aceste condiții, Regatul Unit devine pentru români un stat gazdă, dacă ei își

exercită dreptul de a solicita rezidență până la sfârșitul perioadei de tranziție, respectiv

31 decembrie 2020.34În acest sens, românii şi/sau membrii familiilor acestora trebuie să

solicite un nou statut de rezidență și documentul care o dovedește.

De asemenea, trebuie specificat faptul că termenul de depunere a cererii de solicitare a

rezidenţei nu poate fi mai mic de 6 luni de la sfârșitul perioadei de tranziție pentru persoanele

care locuiesc în statul gazdă înainte de sfârșitul perioadei de tranziție35. În cazul în care

persoanele vizate nu respectă termenul limită de depunere a cererii, autoritățile competente

evaluează toate circumstanțele și motivele nerespectării termenului limită și permit acestor

persoane să depună o cerere în termen de o perioadă rezonabilă de timp.36

Românii care au avut reședința legală pe teritoriul Regatului Unit în cursul unei

perioade neîntrerupte de cinci ani37 și, în consecință, au dobândit dreptul de ședere permanentă

32Rienzo, Cinzia , Op.cit., p.46 33 Agreement on the withdrawal of the United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland from the European Union and the European Atomic Energy Community, as endorsed by leaders at a special meeting of the European Council on 25 November 2018, Art.9, pct. b, https://assets.publishing.service.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/759019/25_November_Agreement_on_the_withdrawal_of_the_United_Kingdom_of_Great_Britain_and_Northern_Ireland_from_the_European_Union_and_the_European_Atomic_Energy_Community.pdf 34 Ibidem, Art.9, pct. c 35 Ibidem, Art.18, pct. b 36 Ibidem, Art.18, pct. d 37 DIRECTIVA 2004/38/CE, Art. 16, pct. 3

79

pe teritoriul acestuia38 (drept ce se pierde numai în cazul unei absențe pe o perioadă care

depășește cinci ani consecutivi39), au dreptul de a schimba documentul - în termenul menționat

anterior - pentru un nou document de reședință, la cerere, după verificarea identității,

cazierului și a aspectelor privind securitatea (condamnări penale anterioare care apar în cazierul

judiciar, în conformitate cu legea statului de condamnare în momentul depunerii cererii)40.

Identitatea solicitanților se verifică prin prezentarea unui pașaport valabil sau a

buletinului de identitate național41. Documentele justificative, altele decât actele de identitate,

cum ar fi documentele de stare civilă, pot fi prezentate în copie42.

Autoritățile britanice pot solicita, pe lângă documentele menţionate anterior,

următoarele documente justificative43:

- în cazul în care aceștia locuiesc în Regatul Unit în calitate de lucrători sau lucrători

independenți: o confirmare din partea angajatorului sau un certificat de încadrare în

muncă sau o dovadă că sunt independenți;

- în cazul în care aceștia locuiesc în Regatul Unit în calitate de persoane inactive din

punct de vedere economic, din perspectiva implicațiilor asistenței sociale: dovezi

că au resurse suficiente pentru ei înșiși și pentru membrii familiilor lor sau o

asigurare completă în caz de boală în Marea Britanie;

- în cazul în care aceștia locuiesc în Regatul Unit în calitate de studenți: dovada

intrării într-o unitate acreditată sau finanțată de statul gazdă în temeiul legislației

sale sau practica administrativă și asigurarea completă în caz de boală și o declarație

sau echivalentul că ei dispun de resurse suficiente pentru ei înșiși și pentru membrii

familiilor lor.

În cazul membrilor de familie44, statul gazdă poate solicita următoarele documente

justificative45:

38 Agreement on the withdrawal of the United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland from the European Union and the European Atomic Energy Community, as endorsed by leaders at a special meeting of the European Council on 25 November 2018, Art.15, pct. 1, https://assets.publishing.service.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/759019/25_November_Agreement_on_the_withdrawal_of_the_United_Kingdom_of_Great_Britain_and_Northern_Ireland_from_the_European_Union_and_the_European_Atomic_Energy_Community.pdf 39 Ibidem, Art.15, pct. 3 40 Ibidem, Art.18, pct. 1, lit. h 41 Ibidem, Art.18, pct. 1, lit. i 42 Ibidem, Art.18, pct. 1, lit. j 43 Ibidem, Art.18, pct. 1, lit. k 44 DIRECTIVA 2004/38/CE, Art.2, pct. 2 45 Agreement on the withdrawal of the United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland from the European Union and the European Atomic Energy Community, as endorsed by leaders at a special meeting of the European Council on 25 November 2018, Art.18, pct. 1, lit. l,

80

- un document care atestă existența unei relații de familie sau a unui parteneriat

înregistrat înainte de sfârșitul perioada de tranziție;

- certificatul de înregistrare sau orice altă dovadă de rezidență în Regatul Unit al

cetățeanului Uniunii sau al resortisanților Regatului Unit cu care locuiesc în statul-

gazdă;

Decizia de acceptare sau refuzare a unei cereri de solicitare a rezidenţei nu are efect

decât după încheierea perioadei de tranziție46.

Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004

privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii

Uniunii și membrii familiilor acestora, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1612/68 și

de abrogare a Directivelor 64/221/CEE, 68/360/CEE, 72/194/CEE, 73/148/CEE, 75/34/CEE,

75/35/CEE, 90/364/CEE, 90/365/CEE și 93/96/CEE ,text cu relevanță pentru SEE și problema

asigurărilor sociale.

Există o problemă virtuală a viitorului muncitorilor români, ca de altfel pentru toți

frontier workers, care vor costa statul britanic ca alocare socială mai mult decât produsul intern

brut pe care îl realizează. Cu alte cuvinte, dacă sporul net pe care îl aduce fiecare imigrant este

negativ, atunci dreptul de ședere permanentă al unei persoane poate fi revocat dacă se

consideră că devine o povară excesivă pentru sistemul de asigurări sociale. (Directiva

2004/38/CE – Art. 14)

Pot constitui motive pentru limitarea, refuzarea sau rezilierea dreptului de ședere de

către statul gazdă atât conduita românilor47 şi a membrilor familiilor acestora, cât şi cazul

abuzului de drepturi sau al fraudei48. De asemenea, este impetuos necesar de menţionat faptul

că în cazul în care o cerere este refuzată înainte de sfârșitul perioadei de tranziție, solicitantul

se poate aplica din nou în orice moment înainte de expirarea termenului49.

https://assets.publishing.service.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/759019/25_November_Agreement_on_the_withdrawal_of_the_United_Kingdom_of_Great_Britain_and_Northern_Ireland_from_the_European_Union_and_the_European_Atomic_Energy_Community.pdf 46 Ibidem, Art.19, pct. 2 47 Ibidem, Art.20, pct. 2 48 Agreement on the withdrawal of the United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland from the European Union and the European Atomic Energy Community, as endorsed by leaders at a special meeting of the European Council on 25 November 2018, Art.19, pct. 4, https://assets.publishing.service.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/759019/25_November_Agreement_on_the_withdrawal_of_the_United_Kingdom_of_Great_Britain_and_Northern_Ireland_from_the_European_Union_and_the_European_Atomic_Energy_Community.pdf 49 Ibidem, Art.19, pct. 5

81

În urma Brexitului50, atât românii care au calitatea de lucrători, cât şi cei care au

calitatea de lucrători independenți vor beneficia de aceleaşi drepturi de care au beneficiat până

în prezent51. Familiile acestora și dependenții eventuali își vor păstra de asemenea drepturile,

inclusiv cele de asigurări sociale. Este important de menționat că drepturile unui dependent,

odată câștigate se păstrează și după decesul întreținătorului.

Atât românii, cât şi membrii familiilor acestora care își au reședința pe teritoriul

Regatului Unit au dreptul de a-l părăsi și dreptul de a reintra în acesta cu buletinul/actul de

identitate național sau cu un pașaport valabil52. Regatul Unit poate să decidă să nu mai accepte

o carte de identitate națională pentru a intra sau ieși pe teritoriul său, în cazul în care cartea de

identitate națională respectivă nu include un cip compatibil cu standardele Organizației

Aviației Civile Internaționale referitoare la identificarea biometrică53. În plus, după încheierea

perioadei de tranziție, statul gazdă poate cere membrilor de familie care solicită cetățenie în

Regatul Unit să aibă o viză de intrare, care va fi acordată tuturor persoanelor în mod gratuit, cât

mai curând posibil, și pe baza unei proceduri accelerate54.

CAPITOLUL 7. Impactul Brexit asupra migrației/mobilității (privire din punctul de vedere al politicilor britanice)

Sistemul britanic de imigrare post-Brexit are în vedere îmbunătățirea prezenței pe piața

muncii a populației rezidente, iar impactul migrației trebuie corelat cu toate măsurile pe care

guvernul le ia în această privință. Strategia industrială a guvernului reprezintă una dintre cele

mai importante politici cu impact asupra migrației. Aceasta este structurată pe următorii piloni:

- Idei (economia cea mai inovatoare din lume) ;

- Oameni (locuri de muncă bune și câștiguri mai mari pentru toți) ;

50 Ibidem, Art.24 51 TFUE, Art. 45, Regulamentul UEnr. 492/2011 al Parlamentului European și al Consiliului. 52 Agreement on the withdrawal of the United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland from the European Union and the European Atomic Energy Community, as endorsed by leaders at a special meeting of the European Council on 25 November 2018, Art.14, pct. 1 53 Idem 54 Agreement on the withdrawal of the United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland from the European Union and the European Atomic Energy Community, as endorsed by leaders at a special meeting of the European Council on 25 November 2018, Art.14, pct. 3, https://assets.publishing.service.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/759019/25_November_Agreement_on_the_withdrawal_of_the_United_Kingdom_of_Great_Britain_and_Northern_Ireland_from_the_European_Union_and_the_European_Atomic_Energy_Community.pdf

82

- Infrastructură, mediul de afaceri (cel mai bun loc pentru a începe și a dezvolta o

afacere);

- Locuri (comunități prospere în Regatul Unit).

Impact Tema În general, nu există dovezi că mobilitatea

UE a determinat, în medie, scăderea oportunităților de angajare a celor născuți în Regatul Unit. Unele dovezi arată că migrația reduce ocuparea și ridică șomajul unor grupuri (de exemplu, persoanele mai puțin educate).

Salariile În general, nu există dovezi că mobilitatea UE a redus, în medie, salariile pentru lucrătorii născuți în Regatul Unit. Unele dovezi arată că migrația a redus creșterea veniturilor pentru cei mai puțin plătiți și a ridicat-o pentru cei mai bine plătiți, dar din nou aceste constatări sunt supuse incertitudinii.

Productivitatea Imigrația are, în medie, un rezultat pozitiv asupra productivității. Unele dovezi arată că acest impact este mai mare pentru imigranții cu înaltă calificare decât migranții cu nivel scăzut de calificare.

De precizat este faptul că importul de forţă de muncă înalt calificată are un impact mult mai

puternic asupra economiei decât în cazul celor cu nivel scăzut de calificare. Totodată, pe

segmentul de forță de muncă cu nivel redus de calificare au scăzut oportunitățile pentru cei din

Regatul Unit. Razin și Wahba afirmă că libera circulație este asociată cu migrația forței de

muncă mai puțin calificată.55

Libera circulație a forței de muncă oferă o povară birocratică scăzută, dar se pierde

controlul asupra nivelului și tipului de imigrație în Regatul Unit. Cu liberă circulație, decizia de

a emigra este numai a emigrantului: nu există garanție că această migrare este în beneficiul

populației rezidente.

De asemenea, balanța de schimb este puternic dezechilibrată dacă este să analizăm

intrările cu ieșirile de migranți, întrucât fenomenul migrației se realizează din țările cu venituri

salariale mici (Europa de Est) către țările cu salarii mai mari, printre care și Regatul Unit. O

altă recomandare este ca libera circulație să se realizeze între țări cu dezvoltare economică

55Wahba, Jackline&Razin, Assaf – Welfare Magnet Hypothesys, Fiscal Burden, and Imigration Skill Selectivity, The Scandinavian Journal of Economics, Volume 117, No. 2, April 2015

83

comparabile (de exemplu, Australia și Noua Zeelandă). După motivele emigrării în Regatul

Unit, situația poate fi sintetizată astfel:

Motive de emigrare în Marea Britanie Estimate Eroare (+/-) Toate motivele 55% 12%

Motive legate de muncă 39% 10% O slujbă anume 24% 8% Caută de lucru 15% 6%

Însoțiți / Alături de cineva 10% 5%

Studiu 4% 3% Alte motive 1% 1%

Motiv nedeclarat 2% 3% Sursa:

https://www.ons.gov.uk/peoplepopulationandcommunity/populationandmigration/internationalmigration/datasets/

ipsmainreasonformigrationbycitizenship

Există 3 categorii de migrație pe care Regatul Unit le ia în considerare și pentru care va

formula politici distincte:

1. Migrația pentru muncă;

2. Migrația pentru studii;

3. Migrația către familie.

Taxa pentru abilitățile de imigrare (ISC), în conformitate cu raportul oficial cu privire la

viitorul relației dintre Regatul Unit și Uniunea Europeană, nu este agreată de angajatori, mai

ales că partea de „competențe” a numelui este considerată ca fiind înșelătoare, deoarece nu

există un traseu clar prin care veniturile ridicate să fie direcționate spre formare: ar fi descris

mai exact „Taxa de imigrare”. 56

Testarea pieței muncii pentru rezidenți (RLMT) cere angajatorilor să dovedească faptul

că niciun muncitor stabilit nu a putut ocupa postul vacant, ceea ce înseamnă că au promovat

anunțurile de angajare în Regatul Unit timp de patru săptămâni.

Multe țări au o dispoziție similară, menită să ofere asigurări alegătorilor că lucrătorii

stabiliți au prima ocazie de a ocupa orice post vacant.

Este importantă protecția împotriva angajatorilor care folosesc migranți pentru a reduce

lucrătorii născuți în Regatul Unit. Cea mai bună protecție este o abordare robustă a pragurilor

de salarizare și a taxei privind abilitățile de imigrare, și nu a RLMT.

56 The Future Relationship between the United Kingdom and the European Union – July 2018

84

Piața forței de muncă pentru munca agricolă sezonieră este complet separată de piața

muncitorilor rezidenți. Multe alte țări, inclusiv țările UE, au o versiune a unei scheme de

lucrători agricoli sezonieri (SAWS). În septembrie 2018, Guvernul a anunțat o nouă schemă

pilot care să permită angajarea a 2.500 de lucrători de îngrijire sezonieră pe perioada de șase

luni pentru migranți non-UE.

Se poate considera că este important să fie clare avantajele și dezavantajele unei

versiuni a SAWS. Dacă nu există o astfel de schemă, este probabil să existe o contracție și

chiar să se producă închiderea multor întreprinderi în zonele de agricultură pe termen scurt,

deoarece acestea sunt în prezent foarte dependente de această muncă. Multe dintre aceste

sectoare57 au crescut mai repede din 2004, folosind în primul rând emigranții, astfel încât

aceasta ar fi o inversare a acestei tendințe. De asemenea, se poate considera că sectorul ar

trebui să plătească ceva în schimbul acestui acces privilegiat la muncă. Li s-ar putea propune

angajatorilor să plătească un salariu minim mai mic pentru a încuraja creșterea productivității,

probabil în raport cu ratele salariale din Statele Unite. Alternativ, sau în plus, s-ar putea folosi o

formă de ISC pentru lucrătorii din această schemă58.

CAPITOLUL 8. Românii în contextul pieței muncii din Regatul Unit

Dat fiind numărul considerabil de imigranți, piața forței de muncă din Regatul Unit este

analizată de către guvernul britanic pe categorii ale țărilor de proveniență ale emigrației. În

anul 2017, românii s-au încadrat în categoria cu cea mai mare rată de angajabilitate, respectiv

de 92% pentru bărbați și de 72% pentru femei. Aceasta este o mare performanță, în condițiile

în care media angajabilității bărbaților proveniți din țările A-859 a fost de 91%, iar cea din EU-

1460 a fost de 83% și a nativilor britanici de 79%. Situația poate fi prezentată după cum

urmează:

57 Agricultura, construcții etc. (vezi sursele menționate în notele de subsol anterioare); 58 YouGov - https://yougov.co.uk/topics/politics/articles-reports/2018/11/16/7-more-things-weve-learned-about-public-opinion-br 59Țările A-8: Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia 60Țările EU-14: Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franța, Grecia, Germania, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Spania, Suedia

85

Zona A2 Oceania

A8 EU India EU14

America de Nord

Africa Pakistan UK-

nativi Angajabilitate

Bărbați (%)

92,36 91,22 90,52 87,63 86,15 82,62 82,07 80,35 80,33 78,87

Zona A2 Oceani

a A8 EU India EU1

4 America de Nord

Africa Pakistan UK-

nativi Angajabilitate

Femei (%)

76,47 78,41 75,07 72,33 59,34 68,99 64,92 64,57 28,64 72,06

Sursa: https://migrationobservatory.ox.ac.uk/resources/briefings/characteristics-and-outcomes-of-migrants-in-the-uk-labour-market/

Nu există dovezi substanțiale că imigranții români ar pune în pericol șansele de

angajare ale britanicilor nativi. În general, efectul accederii românilor pe piața forței de

muncă din Regatul Unit nu va fi resimțit. Cu toate acestea, consideram că acest lucru este

valabil cu precădere pentru muncitorii britanici care dețin competențe înalte. Aceștia nu numai

că nu vor fi afectați, dar ar putea fi chiar avantajați. Problemele sunt legate de muncitorii

britanici cu competențe scăzute, deoarece aceștia ar putea avea de suferit în fața competiției

pentru locurile de muncă scăzut calificate pentru care imigranții români sunt dispuși să lucreze

pe salarii mai mici în cadrul acestora. Impactul imigranților asupra nivelului salariilor este de

asemenea neglijabil. Cu toate acestea, muncitorii britanici nativi care dețin competențe scăzute

vor resimți o presiune în sensul scăderii salariului mediu din cauza disponibilității emigranților

români de a lucra fiind retribuiți cu salarii mai mici. În acest timp, independent de originea

nativ britanică sau de statutul de imigrant, persoanele care sunt proprii angajați au venituri mai

mici decât cele angajate de o companie sau de către stat. Salariile în Regatul Unit încă au în

86

medie un nivel mai mic cu 6% față de momentul în care a izbucnit criza financiară din 2008.61

La solicitarea Migration Advisory Committee (Comitetul Consultativ pentru Migratie) cu

privire la influența imigrației asupra salariilor medii, Confederation of British Industry (CBI) a

răspuns că impactul imigrației asupra salariilor este nesemnificativ, acestea fiind forțate să aibă

o evoluție rigidă mai degrabă din cauza politicilor care controlează mărimea salariului minim

national (National Minimum Wage) și a salariului de nivel de trai national (National Living

Wage).62 Imigranții din România nu sunt considerați un grup vulnerabil din perspectiva

angajabilității. Sectorul sensibil este considerat a fi cel reprezentat de imigranții din statele

non-UE, o categorie aparte fiind femeile din Bangladesh și Pakistan, a căror nivel de

angajabilitate în comparație cu femeile născute în Regatul Unit este de aproximativ o treime.63

În rândul bărbaților, trendurile de angajabilitate se mențin asemănătoare la români și britanici,

dar se remarcă faptul că unii români sunt dispuși să lucreze în domenii sub pregătirea și

calificarea lor, imigranții din țările non-UE făcând acest lucru într-o și mai mare măsură.

Consecința acestei diferențe dintre calificare și locul de muncă efectiv ocupat de imigrant este

faptul că 30% dintre imigranții non-UE lucrează în două dintre cele mai slab plătite ocupații:

menaj și procesare64, în timp ce britanicii din aceeași categorie o fac doar în proporție de 20%.

Proporțional, acești 10% în plus din partea imigranților pe locurile de muncă slab plătite

creează o presiune asupra celor mai săraci britanici nativi. Situația salariului mediu orar după

originea muncitorilor se prezintă după cum urmează:

61 Rienzo, Cinzia , Op.cit., p.19 62Idem 63Ibidem, p.2 64Elementary (eng): curățenie, ajutor în bucătărie și alimentație. Processing occupations (eng): șoferi de transport, operatori în industria alimentară sau în industria tutunului. Ibidem, p.4

87

Zona A2 Oceania A8 India EU14 Asia Africa Pakistan UK-

nativi Salariu mediu orar

Bărbați (lire) 9,22 18,31 9,43 14,58 14,43 11,45 11,55 9,50 12,50

Zona A2 Oceania A8 India EU14 Asia Africa Pakistan UK-

nativi Salariu mediu orar

Femei (lire) 8,33 13,74 8,22 12,50 11,53 9,63 10,17 10 10,23

Sursa: https://migrationobservatory.ox.ac.uk/resources/briefings/characteristics-and-outcomes-of-

migrants-in-the-uk-labour-market/

ConcluziiAI.2.

Încă din august 2015, Equality and Human Rights Commission a analizat relațiile dintre

angajatori și forța de muncă, mai precis probabilitatea apariției unor tratamente diferențiate în

funcție de originea ofertei pe piața forței de muncă. Raportul a concluzionat că angajatorii se

supun regulilor libertății pieței, fiind preocupați într-o mai mare măsură de eficiență și

indicatori economici decât de originea angajaților lor. Au fost identificate cazuri de

discriminare din partea agențiilor de recrutare a forței de muncă sau din partea anumitor

angajatori, dar acestea au fost doar cazuri izolate și rare. Nu poate fi vorba de o tendință. Mai

importantă a fost descoperirea faptului că pe piața forței de muncă din Regatul Unit nici

angajatorii, nici angajații nu cunosc bine legislația. Și din această realitate pot decurge

88

probleme care să ducă la discriminare. Cu toate acestea, Strategia Industrială a guvernului

Regatului Unit se bazează pe oameni cu pregătire și calificare mare, iar în acest context

originea lor contează mai puțin. Confederation of British Industry a dat următorul răspuns la

solicitarea Migration Advisory Committee: „Imigranții înalt calificați aduc o contribuție de

neînlocuit Marii Britanii, și ar trebui să fie bine primiți, nu respinși. Ne confruntăm cu o lipsa

critică a personalului calificat în numeroase sectoare și profesii din cauza cărora economia

este blocată. Imigrația joacă un rol vital prin suplimentarea calificărilor și acoperirea acestor

lipsuri, ceea ce are o importanță vitală pentru strategia industrială. Emigranții din zona Euro

au un rol cheie în completarea acestor poziții care susțin întreg supply-chain-ul economic.”65

Toate studiile la nivel academic au concluzionat că imigranții nu afectează

stabilitatea pieței muncii. Rata șomajului în Regatul Unit este la un minim istoric al ultimilor

40 de ani, iar guvernul britanic, indiferent de negocierile legate de Brexit, nu va lua măsuri care

ar putea aduce atingere acestei performanțe economice. Cele mai importante argumente în

favoarea menținerii deschiderii Regatului Unit pentru educație sunt:

- Emigranții plătesc taxe mai mari decât ajutoarele de care beneficiază din partea

statului prin servicii publice;

- Fără emigranți, rata de dependență ar crește în următorii 20 de ani de la 285 la 444.

Rata ar ajunge la 404 și dacă s-ar impune un maxim al migrației nete de 250000 pe

an.

După ieșirea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeana

însă, „avantajele nete” de care se bucură românii în prezent în calitate de cetățeni ai unui

stat membru al Uniunii Europene vor înceta (această încetare este efectul de drept al

încetării calității de stat membru al Uniuni Europene al Regatului Unit). Cetățenii

români, ca și cetățenii celorlalte state ale Uniunii Europene vor fi supuși aceluiași

tratament ca și cetățenii altor state din lume care doresc să muncească, să desfășoare

afaceri ori să studieze în Regatul Unit. Cu alte cuvinte, nu va exista discriminare ci

egalitate de tratament între toți cei care, dintr-un motiv sau altul, doresc să intre pe

teritoriul Regatului Unit în scop de muncă, studii sau afaceri. Un avantaj aparte vor avea

totuși acei cetățeni ai statelor membre ale Uniunii Europene, deci inclusiv cetățenii

români, care au un istoric de ședere pe teritoriul Regatului Unit și cărora, conform

prevederilor Acordului de retragere al Regatului Unit din Uniunea Europeană li se

permite, într-un termen bine definit (vezi prevederile specifice ale acordului detaliate în

65Rienzo, Cinzia , Op.cit. - CBI response to MAC call for evidence, p. 47

89

capitolele precedente), să aplice pentru rezidența britanică și, dacă o doresc desigur, să își

reîntregească familia imediată. Din coroborarea prevederilor acordului în această

materie rezultă clar că autoritățile britanice își dau un termen maximal de cinci ani

(termenul de la care autoritățile britanice pot solicita schimbarea pașapoartelor) pentru a

rezolva, de o manieră sau alta desigur și după caz (rezolvările sunt și vor fi întotdeauna

individuale și niciodată colective) situația tuturor celor aflați pe teritoriul britanic la

momentul retragerii Regatului Unit din Uniunea Europeană. Desigur termenele pentru

depunerea aplicațiilor sunt restrictive (vezi capitolele precedente) dar ținând cont de

termenele de verificare ca și de faptul că în caz de respingere administrativă a cererii

există drept de apel, pentru care nu sunt prevăzute termene (acestea din urmă depinzând

de instanțele britanice) este evident, în opinia noastră, că termenul maximal de rezolvare

este de cinci ani de la finele perioadei de tranziție. În cadrul acestui termen marea

majoritate a celor care au un istoric de ședere pe teritoriul britanic la momentul

retragerii acestui stat din Uniunea Europeană, își vor vedea practic situația soluționată

(desigur pot rămâne nesoluționate cauze aflate pe rolul instanțelor acolo unde acestea nu

s-au pronunțat încă de o manieră definitivă și irevocabilă). Coroborarea prevederilor

Acordului arată clar că autoritățile britanice nu vor să expatrieze/deporteze decât pe cei

care fie au un istoric de fapte care contravin legii, precum și pe cei care desigur vor alege

să nu acceseze ori să nu parcurgă procedura administrativă de obținere a rezidenței, în

acest ultim caz însă fiind vorba de alegerea liberă a persoanei sau persoanelor respective,

după caz. În concluzie, Regatul Unit dorește ca, după retragerea din Uniunea Europeana,

să aplice tuturor celor care doresc să vină pe teritoriul său pentru muncă, studii, afaceri

etc., un tratament egal, gestionând fenomenul migraționist în funcție de propriile

interese. Celor care s-au bucurat în decursul celor peste patru decenii în care Regatul

Unit a fost membru al Uniunii Europene de un statut aparte (cetățenii statelor membre

ale Uniunii Europene), avantajos față de cetățenii altor state, li se va acorda posibilitatea

de a se „naturaliza” practic în Regatul Unit, obținând rezidența și putând, în anumite

condiții, să facă acest lucru și pentru familia imediată, dacă o vor dori. Cu alte cuvinte,

pentru acești cetățeni va exista o opțiune. Ei vor putea opta pentru a rămâne pe teritoriul

britanic și a profita de oportunitățile pieței muncii din acest stat prin obținerea rezidenței

sau, în caz contrar, vor trebui cel mai probabil să accepte necesitatea de a părăsi

teritoriul britanic. Ca autoritate suverană, autoritatea britanică poate în acest ultim caz,

are dreptul suveran de fapt, de a recurge în ultimă instanță la măsura deportării. De

reținut că Guvernul britanic admite și posibilitatea (evidentă din existența unor articole

specifice în cuprinsul Acordului) ca un număr considerabil de aplicații să fie respinse în

90

faza inițială dar, pune la dispoziție procedura de apel împotriva deciziei administrative,

menținând pe durata apelului toate drepturile respectivului cetățean. Departe de a fi deci

o procedură vexatorie, cu caracter de discriminare, este vorba de o procedură normală

într-un stat suveran și democratic în care drepturile și libertățile cetățenești sunt

respectate dar și cetățeanul trebuie să accepte dreptul entității suverane (statul britanic)

de a decide în final de o manierĂ SUVERANĂ, pe cine dorește să primească și pe cine nu

dorește să primească pe teritoriul său metropolitan sau în oricare dintre jurisdicțiile

dependente în vreun fel de acesta. Toate aceste drepturi și libertăți dar și aceste obligații

sunt aplicabile și cetățenilor români. Dreptul de ședere al cetățenilor români având deja

un istoric de ședere în Regatul Unit nu avea deci de suferit doar dacă: (1) aceștia au un

istoric de ședere afectat de fapte penale ori de o conduită care a implicat nerespectarea

legii, decizia în acest sens aparținând autorităților britanice deși și în acest caz există de

fapt drept de apel (2) au avut aplicația de obținere a rezidenței pe teritoriul britanic

respinsă administrativ și în urma apelului, decizia instanțelor britanice a confirmat de o

manieră definitivă și irevocabilă, prin dispozitivul sentinței judecătorești, decizia

administrativă de respingere, (3) în condițiile în care aleg să nu parcurgă procedura

administrativă de obținere a rezidenței sau în caz de respingere administrativă aleg să nu

facă apel împotriva acestei decizii. În cazul celor care vor dori să își stabilească reședința

pe teritoriul britanic după retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană dreptul de

ședere va fi acordat în condiții practic egale cu cel pentru cetățenii altor state. Sistemul

nu va discrimina împotriva nimănui, dar cetățeanul român ca și orice alt cetățean al

oricărui alt stat membru al Uniunii Europene va fi tratat egal cu cetățeanul oricărui alt

stat din lume. Deci pentru cei care vor dori să obțină drept de ședere și

muncă/studii/afaceri pe teritoriul britanic după retragerea Regatului Unit din Uniune,

vor exista desigur restricții față de regimul actual dar, acestea nu vor fi în particular

direcționate împotriva românilor, ci vor viza pur și simplu măsura în care decizia de

admitere sau ne-admitere, după caz, pe teritoriul britanic, corespunde necesitaților dintr-

un anume moment dat ale economiei și societății britanice.

91

REZULTATUL AI. 3. ANALIZĂ PRIVIND RECUNOAȘTEREA ÎN MAREABRITANIEACALIFICĂRILORPROFESIONALEOBȚINUTEDECETĂȚENIIROMÂNI ÎN ROMÂNIA SAU ÎNTR-UN ALT STAT MEMBRU UE, DUPĂINTRAREAÎNVIGOAREAACORDULUI

Introducere

Situația românilor este una de foarte mare interes, Biroul Național de Statistică din Marea Britanie anunțând că numărul românilor a crescut cu 25% în 2017, ajungând la 411.00066 persoane; practic au devenit a doua cea mai comună populație non-britanică după polonezi67. Statisticile arată că Brexit-ul este îngrijorător pentru mulți dintre cetățenii UE. Astfel, numărul real al resortisanților UE care lucrează în Marea Britanie a scăzut cu 86 000 până la 2,28 milioane în perioada aprilie-iunie 2018, ceea ce reprezintă cea mai mare scădere din ultimii 20 de ani.68

Una dintre principalele consecințe declanșate la nivelul pieței muncii, ca urmare a deciziei prin care Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană, este cea legată de modul în care se va realiza recunoașterea diplomelor, calificărilor profesionale și a profesiilor la nivelul Marii Britanii și a statelor membre ale Uniunii Europene.

Profesiile reglementate sunt acele profesii care nu se pot practica decât dacă sunt însoțite de diplomă care atestă dreptul de a practica respectiva meserie. Diploma trebuie obținută în urma unor examene specifice sau se obține dacă absolvenții sunt înregistrați într-o organizație profesională. Orice cetățean al Uniunii Europene ar trebui să aibă posibilitatea să-și practice în mod liber profesia în orice stat membru al UE, din păcate, aplicarea practică a acestui principiu este împiedicată de cerințele naționale care reglementează uneori accesul la anumite meserii în statul gazdă. Pentru ca acest aspect să fie posibil, UE a pus bazele unui sistem de recunoaștere a calificărilor profesionele care face distincție între profesiile care sunt reglementate (profesii pentru care sunt solicitate calificări specifice) și cele care nu sunt reglementate legal în statele membre gazdă.

La ora actuală, în cadrul Uniunii Europene, recunoașterea calificărilor profesionale se realizează pe baza Directivei 2005/36/CE a Parlamentului Europena și a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoașterea calificărilor profesionale și modificată cu directiva 2013/55/CE. În contextul în care Marea Britanie va părăsi UE, efectele se vor resimți asupra tuturor domeniilor, lucru evidențiat și în Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic și Social

66http://www.monitorulcj.ro/economie/64173-romanii-au-devenit-a-doua-minoritate-in-marea-britanie#sthash.snlIVIsz.dpbs 67 Cojocaru, B., „Brexit, prima zi: Româniaarputeaavea de jucatunuldintrecelemaidificileroluri. Pepiaţamunciiromânii au ajuns a treianaţionalitate din Marea Britanie, dupăpolonezişiirlandezi”, 30 martie 2017, http://www.zf.ro/eveniment/brexit-prima-ziromania-ar-putea-avea-de-jucat-unul-dintre-cele-mai-dificile-roluri-pe-piata-muncii-romaniiau-ajuns-a-treia-nationalitate-din-marea-britanie-dupa-polonezi-si-irlandezi-16213407. 68Global Counse, Brexit dashboard Q3 2018, 29 august 2018, https://www.global-counsel.co.uk/sites/default/files/analysis/insight/download/Brexit%20Dashboard%20240818.pdf

92

European, Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții din 27 august 2018: „indiferent de scenariul avut în vedere, acest lucru va provoca perturbări semnificative pentru cetățenii, întreprinderile și administrațiile din Europa”.

CAPITOLUL 9. Mecanisme actuale de recunoaștere a calificărilor profesionale Orice persoana care dorește să-și găsescă un loc de muncă sau să își continue studiile în

Marea Britanie are nevoie de o diplomă care să fie recunoscută de autoritățile britanice. Procedura de recunoaștere și echivalare a diplomelor se face de către UK NARIC (United Kingdom National Recognition Information Centre), a cărei activitate este supervizată de Departamentul de educație și dezvoltare a abilităților (Education and Skills Department).

Recunoașterea academică a calificărilor obținute în România se poate face fie direct de către instituția la care se face aplicația (universitate; asociație profesioanală sau potențial angajator), fie prin intermediul unei organizații intermediare cu rol consultativ - Centrul Național de Recunoaștere Academică din Regatul Unit/National Academic Recognition Information Centres (UK NARIC). Înființat în anul 2000, UK NARIC se ocupă cu echivalarea studiilor din peste 180 de țări. Serviciile oferite de UK NARIC sunt: emiterea unei Scrisori de Comparabilitate (Letter of Comparability); emiterea unei Scrisori de Comparabilitate şi efectuarea traducerii diplomei din statul de origine în limba engleză (Letter of Comparability with Translation Waiver); elaborarea unui Raport privind Parcursul Profesional (Career Path Report) care, pe lângă încadrarea diplomei în sistemul britanic de învăţământ, indică etapele care trebuie urmate pentru continuarea studiilor sau obţinerii accesului la o anumită profesie.

În vederea recunoașterii calificărilor profesionale, autoritățile competente solicită următoarele: completarea unui formular; prezentarea unui document care să ateste dovada cetățeniei (pașaport, carte de identitate sau certificat de naștere); diploma/document care să ateste finalizarea formei de pregătire, însoțite de anexa cu disciplinele de studiu, orele și notele; dovada experienței profesionale; certificat medical; certificat privind reputația profesională emis de instituțiile competente din țara de origine. Documentele se pot trimite fie prin poștă sau prin completarea formularului on-line (http://www.naric.org.uk) și trebuie traduse în limba engleză și legalizate.

Persoanele interesate trimit toate diplomele și certificatele de studii din România și primesc în schimb un document ce atestă nivelul studiilor în UK, prin intermediul unui document numit Statement of Comparability (scrisoare de compatibilitate/de echivalare). Recunoașterea diplomei se primește în termen de 10-15 zile.

Procedura de echivalare se face contra cost, 59,40 lire sterline pentru o procedură standard și pentru urgență (fast track) se plătesc 196,80 lire sterline în 24 de ore sau 136,80 lire sterline în 48 de ore. Echivalarea calificărilor este indicată pentru cei care au nevoie de evaluări ale calificărilor profesionale din România în raport cu nivelul NVQ (National Vocational Qualification) deoarece calificările vocaționale/profesionale sunt mai puțin cunoscute de către angajatorii organizațiilor profesionale din UK.

93

Asociațiile profesionale din UK (de ex.General Medical Council) pot recunoaște direct atât studiile academice, cât și drepturile profesionale ale titularilor, în baza sistemului de recunoaștere a calificărilor profesionale stabilit de Directiva 2005/36/CE. Directiva este transpusă prin Legea Nr.2781/2007 denumită Professional Qualifications - The European Communities (Recognition of Professional Qualifications) Regulations. Această directivă a fost modificată cu directiva 2013/55/CE privind recunoașterea profesională și a Regulamentului (UE) nr.1024/2012 privind cooperarea administrativă prin intermediul Sistemului de Informare al Pieței Interne (Regulamentul IMI), care introduce noi reguli privind recunoașterea calificărilor profesionale în statele membre ale UE și a creat mecanismul legal pentru: introducerea cardului profesional European; acordarea accesului parțial; recunoașterea stagiilor de formare profesională; recurgerea la mecanismul de alertă. În România, recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale are la bază Legea nr.200/2004, cu modificările și completările ulterioare publicată în Monitorul Oficial nr.500 din 3 iunie 2004, modificată si completata succesiv prin: Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1921/2004, Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 86/2006, Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.109/2007, Legea 265/2008, Legea 94/2009, Legea 222/2010 si Legea 9/2011 publicata in Montorul Oficial al Romaniei nr. 159/2011 din data de 07.03.2011.69 În Anexa 1 sunt centralizate profesiile reglementate din Marea Britanie, precum și autoritățile competente cu rol în reglementarea acestora. Profesiile reglementate sunt în domeniul sănătății și securității, educației, juridic, economic, tehnic, servicii etc.

Legislația în domeniul sănătății este aplicată de Health and Safety Excecutive și de autoritățile locale în conformitate cu Health and Safety at Work Act 1974. European Agency fir Safety and Health at Work (EU-OSHA) este sub reglementarea Consiliului Europena nr.2062/94, iar în anul 2005 s-a înființat European Risk Observatory, având ca obiectiv să identifice riscurile noi și de a promova acțiuni urgente de prevenire.

Sănătatea este reglementată de nouă organizații, care au rolul de a stabilii standardele de competență și educație, registrele profesioniștilor pentru a avea drept de practică, și de a stabili sancțiuni în cazul neîndeplinirii obligațiilor profesioanale. Cea mai mare organizație este Institution of Occupational Safety and Health (IOSH), având principalul rol de a-i ajuta pe practicieni să atingă cele mai înalte standarde de performanță, fiind și prima organizație nonguvernamentală recunoscută de Internațional Labour Organisation (ILO) și International Institute of Risk and Safety Management (IIRSM), la care sunt afiliați profesioniști calificați internațional în special pe securitate profesională.

Profesiile din domeniul sănătăţii din Marea Britanie, recunoscute automat70sunt următoarele:Chemical pathology (chimie patologică), Child and adolescent psychiatry (psihiatrie pentru copii și adulți), Clinical genetics’(genetică clinică), Clinical neurophysiology (neurofiziologie clinică), Clinical oncology (oncologie clinică), Clinical pharmacology and therapeutics (farmaceutică și terapeutică clinică), Clinical radiology (radiologie clinică), Dermatology (dermatologie), Oral and maxillo-facial surgery( chirurgie orală și maxilo-facială), Emergency medicine (medicină de urgență), Endocrinology and diabetes mellitus (endocrinologie și diabet), General (internal) medicine (medicină generală),

69 https://www.euraxess.gov.ro/ro/romania/informatii-si-asistenta/cercetare-romania/recunoasterea-diplomelor-si-calificarilor 70http://ec.europa.eu/internal_market/qualifications/regprof/

94

Genito-urinary medicine (medicină genitală), Geriatric medicine (geriatrie), Haematology(hematologie), Immunology (imunologie), Infectious diseases (specialisti boli infectioase), Legal Executiv (executor legal), Medical microbiology and virology (microbiologie și virusologie), Medical oncology (oncologie mediclă), Obstetrics and gynaecology (obstretică ginecologie), Occupational Therapist (terapeut ocupațional), Occupational medicine (medicină ocupațională), Ophthalmology (oftamologie), Otolaryngology(otolaringologie), Paediatric surgery (pediatrie de urgență), Paediatrics (pediatrie), Renal medicine (medicină renală), Respiratory medicine (medicină respiratorie), Rheumatology (reumatologie), Plastic surgery (chirurgie plastică), Public health medicine (medicină publică), Tropical medicine, Urology (urologie).

În domeniul sănătății cele nouă autorități competente în ceea ce privește reglementarea profesiilor din domeniu sunt: Health and Care Professions Council, General Optical Council, General Osteopathie Council, General Pharmaceutical Society Council, General Medical Council, The Nursing & Midwifery Council, General Chiropractic Council, Registral General Optical Council, iar autoritățile române: Ministerul Sănătății, Ordinul Tehnicienilor Dentari din România., Ordinul Asistenților Medicali și Moașelor din România, Ordinul Biochimiștilor, Biologilor și Chimiștilor în Sistemul Sanitar din România.

Profesiile din educație, sunt reglementate prin The Education Act 2011 și Teachers' Standards May 2012, iar cei care doresc să lucreze în profesii educaționale trebuie să se adreseze Nuffic (The Dutch organisation for internationalisation in education/Organizație olandeză pentru internaționalizare în domeniul educației) pentru recunoașterea calificării lor profesioanle care eliberează gratuit în termen de o săptămână o declarație de recunoaștere a profesiei denumită Professional Recognition (NCP).

În Marea Britanie sunt reglementate următoarele profesii din educaţie: profesori în învăţământul primar/secundar (School Teacher in State maintained schools – Primary/Secundary). Autorităţile competente care gestionează aceste profesii sunt: Teaching Agency, England, General Teaching Council for Scotland, General Teaching Council for Wales, General Teaching Council for Northern Ireland .Organismul care validează şi certifică aceste profesii în Marea Britanie este General Teaching Council of England, iar din partea României Ministerul Educației Naționale.

În ceea ce privește domeniul juridic, în Marea Britanie avocatul nu este obligat să facă parte dintr-o anumită organizație profesională (aderă numai la libera opțiune) existând nu mai puțin de 23 de organizații profesionale, organisme sau ordine ale avocaților, toate având putere de autoreglementare, cele mai importante fiind Bar Council71 și Law Society72. Există două categorii: avocaţi pledanţi (barristers) şi jurisconsulţi (solicitors). Calificarea profesională a acestora este diferită şi este autorizată de cele două mari corpuri profesionale distincte: Baroul avocaţilor (Bar Council), pentru avocaţii pledanţi, respectiv Societatea de Drept (Law Society), pentru jurisconsulţi. Autoritățile competente în cele două țări sunt: Council Royal Courts of Justice (pentru barrister-avocat)/respectiv Uniunea Națională a Barourilor din România și Council for Licensed Conveyaancers (avocat specializat în cesiuni și executor legal)/respectiv Ministerul Justiției.

71www.barcouncil.org.uk 72www.lawsociety.org.uk

95

În domeniul tehnic, fiecare firmă de recrutare sau organizație profesională britanică este liberă să își stabilească propriile reguli și criterii de ocupare a unui loc de muncă. Pentru unii angajatori este foarte importantă experiența și competența profesională a candidatului și mai puțin dacă diplomele sunt echivalate sau nu. În domeniul ingineriei (mechanical engineering), angajatorii mai pot cere înregistrarea ca Chartered Engineer la organizația profesională care reglementează profesia respectivă în Marea Britanie.

Sunt calificări reglementate în domeniul minier: inginer șef de mină (mine deputy), șef imotăți minere (mine manager), inspector de specialitate inginer minier (mine surveyor), miner electrician (mines electrician), miner mecanic (mines mechanic), inginer mecanic minier (mines mechanic engineer), autoritatea responsabilă pentru reglementarea acestor calificări este Health and Safety Executive din Marea Britanie și din partea română Agenția Națională pentru Resurse Minerale. În industria navală: broker de navă autorizat (chartered shipbroker), ofițer punte Clasa 1,2,3 pe vas de pescuit (deck officer class 1,2,3 fiching vessels), comandant de navă (licensed boatmaster) etc. Autoritățile responsabile: Institute of Chartered Shipbrokers, Maritime & Coastguard Agency, Department for Transport și Autoritatea Navală Română,

În domeniul construcțiilor sunt reglementate următoarele profesii: membru asociat al Institutului de Construcții Civile (associate of the Chartered Institute of Building), inginer civil autorizat (chartered civil engineer), inginer autorizat (chartered engineer), inspector autorizat clădiri (chartered building surveyor), inginer constructor autorizat (chartered building services engineer), tehnician constructor autorizat (chartered builder), inspector teren autorizat (chartered land surveyor), topograf autorizat (chartered surveyor), urbanist autorizat (chartered town planner) etc. Autoritățile responsabile pentru reglementarea acestor sunt: Chartered Institute of Building, Institution of Chemical Engineers, Institution of Civil Engineers, Engineering Council și din partea autorităților române: Ministerul Dezoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor și Ministerul Educației Naționale.

În domeniul economic sunt reglementate profesiile: contabil autorizat (chartered accountant), contabil șef autorizat (charterd management accountant), specialist marketing autorizat (chartered marketer), contabil finanțe publice (chartered public finance accountant), consultant fiscal (chartered tax adviser), manager autorizat (chartered manager), consultant financiar autorizat (chartered financial planner), manager depozitare deșeuri (chartered wastes manager), statistician autorizat (chartered statistician), cercetăor științific (chartered scientist), inspector protecția muncii (chartered safety and health practioner), specialist IT autorizat (chartered IT professional), agent de asigurare practicant (chartered insurance practioner), broker autorizat în asigurări (chartered insurance broker) etc. Autoritățile responsabile sunt: Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați /Association of Chartered Certified Accountants, Camera Consultanților Fiscali /Charterd Insurance Institute, Ministerul Educației Naționale/The Science Council, Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse/Institution of Occupational Safety and Health, Ministerul Economiei/Chartered Insurance Institute etc.

Alte profesii reglementate: agent de intervenție pază și ordine (Cash & Valuables in Transit Operative), protecție operațională (close protection operative), paznic (door supervisor) iar autoritățile responsabile sunt Security Industry Authority, respectiv Ministerul

96

Internelor și Reformei Administrative-Inspectoratul General al Poliției Române, iar pentru alte profesii reglementate vezi Anexa 1.

Certificarea și reglementarea calificărilor profesionale în România și Marea Britanie au la bază acte normative naționale (Legea Educației Națioanle nr.1/2011, cu modificările și completările utterioare) și internaționale (europene) - conform Directivei 2005/36/CE și 2013/55/CE, care fac posibilă practicarea unei profesii în concordanță cu nivelul de studii și competențele profesionale asimilate într-un anumit domeniu profesional. Cadrul Național al Calificărilor din Marea Britanie este corelat cu Cadrul European al Calificărilor CEC/EQF, astfel există peste 220 profesii reglementate, conform datelor oficiale ale Comisiei Europene. Cele mai multe profesii reglementate sunt în domeniul medical și al sănătății, apoi economic, industrial și al serviciilor.

CAPITOLUL 10. Analiza consecințelor asupra profesiilor reglementate a prevederilor legale cuprinse în Agreement on the withdrawal of the United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland from the European Union and the European Atomic Energy Community, as endorsed by leaders at a special meeting of the European Council on 25 November 2018 (Acordul privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord din Uniunea Europeanăși din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice/EURATOM, aprobată de lideri în cadrul unei reuniuni speciale a Consiliului European din 25 noiembrie 2018)

La data de 21 iunie 2018, Comisia Europeană a realizat un document intitulat Notice to

Stakeholders Withdrawal of the United Kingdom and EU Rules in the Field Of Regulated Professions and the Recognition of Professional Qualifications, în care arată că deciziile de recunoaștere pronunțate înainte de data retragerii continuă să își producă efectele juridice pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, al Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord. În cadrul aceluiași document se arată că ulterior ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, recunoașterea va fi realizată conform reglementărilor naționale ale statelor membre ale Uniunii, respectiv ale Regatului Unit.73

Comisia atrage atenția asupra faptului că în perioada următoare este de dorit să fie organizate consultări în cazul autorităților naționale competente din statele membre pentru recunoașterea calificărilor profesionale, în cazul calificărilor obținute în Regatul Unit înainte de data retragerii.

În situația recunoașterii academice, vor avea efect și după data retragerii, prevederile Convenției cu privire la recunoașterea atestatelor obținute în învățământul superior în statele din regiunea Europei, adoptată la Lisabona la 11 aprilie 1997 (ratificată de România prin Legea nr. 172/1998), precum și celelalte prevederi naționale în materie.74

73CNRED,RecunoaștereaacademicășiprofesionalăîncontextulBREXIT,31.10.2018,https://cnred.edu.ro74Idem

97

Capitolul 3, parte integrantă a Agreement on the withdrawal of the United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland from the European Union and the European Atomic Energy Community, în cadrul articolelor 27, 28 și 29 prezintă situația generică a calificărilor profesionale în situația Brexit-ului.

Brexit-ul presupune recunoașterea, înainte de sfârșitul perioadei de tranziție, a calificărilor profesionale, așa cum sunt definite în articolul 3 alineatul (1) litera (b) din Directiva 2005/36 / CE a Parlamentului European și a Consiliului, în cazul cetățenilor Uniunii Europene sau ai Regatului Unit și al membrilor de familie ai acestora de către statul gazdă, inclusiv dreptul de a exercita profesia în aceleași condiții ca și resortisanții, în cazul în care această recunoaștere a fost făcută în conformitate cu oricare dintre următoarele dispoziții:

• Titlul III din Directiva 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale calificări în contextul exercitării libertății de stabilire;

• articolul 10 alineatele (1) și (3) din Directiva 98/5/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind profesia de avocat în statul membru gazdă;

• articolul 14 din Directiva 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului cu privire la aprobarea auditorilor legali din alt stat membru;

• Directiva 74/556/CEE a Consiliului privind acceptarea dovezilor cu privire la cunoștințele și abilitățile necesare pentru inițierea sau desfășurarea activităților persoanelor care desfășoară activități independente și ale intermediarilor care desfășoară activități de comerț și distribuție de produse sau activități toxice care implică utilizarea profesională a produselor toxice.75

În cazul oricărei cereri înaintate de către cetățenii Uniunii sau resortisanții Regatului Unit în vederea recunoașterii calificărilor profesionale introduse înainte de sfârșitul perioadei de tranziție, o autoritate competentă a statului gazdă va aplica prevederile specifice Directivei 2005/36/CE, Directivei 98/5 /CE, Directivei 2006/43 / CE și Directivei 74/556 /CEE.76

Amintim faptul că Directiva 2005/36/CE, la articolul 4, la care face referire articolul 28 din Agreement on the withdrawal of the United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland from the European Union and the European Atomic Energy Community, precizează că o persoană poate exercita aceeași profesie în statul gazdă, ca și în statul de origine, în aceleași condiții ca cetățenii statului gazdă. De asemenea, articolul 3 din Directiva 2005/36/ CE, arată ce se înțelege prin autoritate competentă a statului gazdă.

Articolul 29 evidențiază că în ceea ce privește cererile în așteptare, Regatul Unit și statele membre cooperează pentru a facilita aplicarea articolului 28. Cooperarea poate include schimbul de informații, inclusiv cu privire la măsurile disciplinare sau la sancțiunile penale sau

75Agreement on the withdrawal of the United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland from the European Union and the European Atomic Energy Community, as endorsed by leaders at a special meeting of the European Council on 25 November 2018, Art. 27, p. 47, https://assets.publishing.service.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/759019/25_November_Agreement_on_the_withdrawal_of_the_United_Kingdom_of_Great_Britain_and_Northern_Ireland_from_the_European_Union_and_the_European_Atomic_Energy_Community.pdf 76Ibidem, Art. 28, p. 50, https://assets.publishing.service.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/759019/25_November_Agreement_on_the_withdrawal_of_the_United_Kingdom_of_Great_Britain_and_Northern_Ireland_from_the_European_Union_and_the_European_Atomic_Energy_Community.pdf

98

orice alte circumstanțe grave și specifice care pot avea consecințe asupra desfășurării activităților care intră sub incidența directivelor menționate la articolul 28.

Totodată, prin derogare de la articolul 8, pentru o perioadă care nu depășește 9 luni de la sfârșitul perioadei de tranziție, Regatul Unit este îndreptățit să utilizeze sistemul de informare al pieței interne în ceea ce privește cererile menționate la articolul 28, în măsura în care acestea se referă la procedurile de recunoaștere a calificărilor profesionale în scopul stabilirii în conformitate cu articolul 4d din Directiva 2005/36/CE.

Concluzii AI. 3.

La nivelul factorilor decizionali, în mod oficial, în Marea Britanie nu se menționează nimic despre alte condiții speciale în afara celor stipulate prin reglemetările actuale în vigoare și cele prevăzute în Acord, pe care ar trebui să le îndeplinească cetățenii români sau de alte naționalități care doresc să muncească în Marea Britanie după Brexit (VEZI CAPITOLUL PRECEDENT).

În perioada de tranziție de după Brexit, cetățenii Uniunii Europene care dețin un loc de muncă în Marea Britanie ar putea rămâne pe termen definit (în conformitate cu prevederile din Agreement și având în vedere articolele relevante din TFUE la care se face apel). În cazul familiilor acestora analiza se realizează pornind de la prevederile cuprinse în Agreement, neaplicându-li-se totusi „automat” același regim. În ceea ce privește dreptul de ședere, executivul britanic va pune în aplicare un sistem conform căruia cetățenii care vin în Marea Britanie, după ce va ieși din spațiul unional, dar înainte de încheierea perioadei de tranzitie, vor avea posibilitatea de a rămâne suficient ca să devină eligibili pentru a obține dreptul de rezidență permanentă. Aceasta presupune și dreptul de a își obține recunoașterea calificărilor profesionale obținute. În consecință, dreptul de a își obține recunoașterea calificărilor obținute reprezintă de fapt o consecință a dreptului de a își obține rezidența sau dreptul de ședere in Regatul Unit. Este evident totodată că aceia care nu își vor vedea recunoscute calificarile vor trebui practic să exercite alte ocupații, de regulă dintre cele pentru care o recunoaștere nu este neapărat necesară. Totodată este evident că recunoașterea sau ne-recunoașterea unei calificări nu are implicații asupra dreptului de ședere dar, invers, ne-obținerea/ne-admiterea dreptului de ședere are efecte asupra acesteia întrucât cine nu a obținut drept de ședere nu are cum valorifica recunoasterea calificării de o manieră reală pe teritoriul Regatului Unit. Cu toate acestea trebuie ținut seama de faptul că împotriva unei decizii de ne-admitere a dreptului de ședere se poate face apel. În perioada în care se judecă apelul, apelantul își păstrează drepturile și deci poate uza inclusiv de recunoașterea calificării. În acelașii timp, în motivarea apelului este evident că o recunoaștere a calificării poate juca un rol important în susținerea cauzei apelantului deși repetîm, între cele două nu există neapărat o legatură.

Prin urmare, legislația care va emana în urma procesului de separare dintre Marea Britanie și Uniunea Europeană va avea ca piloni fundamentali, pe de-o parte, protejarea

99

drepturilor cetățenilor, iar, pe de altă parte, încurajarea mobilității de capital uman calificat în domeniile care necesită calificări profesionale superioare (servicii financiare, medicale, sociale, economice, învățământ etc.).

Recunoasterea calificarilor va urmari principiul conform caruia deciziile de recunoaștere pronunțate înainte de data retragerii continuă să își producă efectele juridice pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, al Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord. În cadrul aceluiași document se arată că ulterior ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, recunoașterea va fi realizată conform reglementărilor naționale ale statelor membre ale Uniunii, respectiv ale Regatului Unit.77

În situația particulara a recunoașterii academice, vor avea efect și după data retragerii, prevederile Convenției cu privire la recunoașterea atestatelor obținute în învățământul superior în statele din regiunea Europei, adoptată la Lisabona la 11 aprilie 1997 (ratificată de România prin Legea nr. 172/1998), precum și celelalte prevederi naționale în materie.

77CNRED,RecunoaștereaacademicășiprofesionalăîncontextulBREXIT,31.10.2018,https://cnred.edu.ro

100

REZULTATUL AI. 4 PROGNOZA PRIVIND ORIENTAREA FLUXURILORLUCRĂTORILORMOBILI, ATÂT CETĂȚENI AI STATELORMEMBREU.E.CÂTȘIAIROMÂNIEI,AFLAȚIPETERITORIULMARIIBRITANIIALMARIIBRITANIIȘIIRLANDEIDENORDLAMOMENTULINTRĂRIIÎNVIGOAREA ACORDULUI, CU DETERMINAREA PROFILULUI PROFESIONAL ALACESTORAȘIALPOSIBILELORSTATEDEDESTINAȚIE

CAPITOLUL11.EconomiapoliticăaprocesuluiBREXIT–joculDebitor-Creditor într-un spațiu lipsit de fricțiuni comerciale și implicațiileacestuia pentru înțelegerea determinanților și efectelor procesuluiBREXITasuprafluxurilordelucrătorimobili

Uniunea Europeană, ca și construcție politică, își bazează funcționarea pe principiul

înlăturării fricțiunilor din calea liberei circulații a factorilor de producție. Ideea de pace și

cooperare pe continent este fundamentată prin interacțiunea economiilor nu doar la nivelul

simplelor schimburi comerciale de mărfuri și servicii, dar și la nivelul fluxurilor de capital și,

mai ales, la nivelul factorului de producție muncă, acesta fiind factor determinant în procesul

oricărei economii (producție, consum și economisire/investire). Libera tranzacționare dintre

economii și înlăturarea graduală a tuturor fricțiunilor (taxe vamale, crearea monedei unice euro,

funcționarea piețelor de capital) au avut drept scop crearea unei economii unice la nivel

continental.

Crearea unei economii unice va presupune realizarea de noi echilibre la nivel

continental și realizarea unei piețe europene unice a muncii (deși tratatele încă desemnează

această materie ca fiind exclusiv de jurisdicție națională), la nivelul căreia echilibrele nu se vor

mai realiza la nivel național, unde se vor putea acumula anumite dezechilibre, ci la nivel

unional. În zonele lipsite de fricțiuni (zone de pe continent unde fricțiunile legate de mișcarea

liberă a factorilor de producție au fost eliminate), accelerarea schimburilor comerciale va

determina o repartiție inegală a producției, respectând astfel teorema enunțată încă din 1839 de

către Cournot conform căreia, într-o astfel de zonă, creșterea schimburilor (tranzacțiilor) între

toate entitățile membre nu determină și o creștere proporțională a producției în toate entitățile.

Astfel, anumite entități pot cunoaște o creștere de consum, în timp ce altele, o creștere de

producție.

101

Aplicând această teoremă în prezent, este evident că entitățile reprezintă economii

naționale, care pot, ca urmare a lipsei de fricțiuni, să devină fie producători neți (balanța

comercială pozitivă, contribuție pozitivă a exportului net la formarea PIB-ului), fie

consumatori neți (sold negativ al balanței comerciale, contribuție negativă a exporturilor la

formarea PIB-ului – cazul României).

În aceste condiții, piața națională care generează cu adevărat cerere de muncă și în

special cerere de muncă legată de producție va fi și cea care va absorbi oferta de muncă, iar

acele piețe care nu vor genera suficientă cerere vor pierde oferta în favoarea piețelor care vor

genera cerere de muncă. Se va genera la nivelul zonei fără fricțiuni un echilibru între piețele

preponderent generatoare de cerere de muncă și cele preponderent generatoare de ofertă de

muncă. Primele vor câștiga oferta care va satisface cererea generată de către economiile lor

generatoare de bunuri și servicii, în timp ce ultimele vor „pierde” oferta în favoarea primelor,

din simplul fapt că nu generează suficientă cerere.

Acest echilibru realizat la nivelul zonei fără fricțiuni va avea la bază un dezechilibru

relativ la nivelul fiecărei entități componente (economii naționale)78. Sursa dezechilibrului

relativ este lipsa fricțiunilor la nivelul respectivei zone. Această lipsă de fricțiuni permite, este

adevărat, creșterea volumului schimburilor comerciale și odată cu ele a schimbului de factori

de producție ( ultima este caracteristică doar zonei fără fricțiuni denumită Uniunea Europeană;

prin comparație, acest lucru nu este valabil în cazul altor zone, spre exemplu, NAFTA- North

American Free Trade Area) dar nu permite și creșterea neapărată a producției la nivelul fiecărei

entități. Spre comparație, aceasta este de fapt adevărata motivație a negocierilor din cadrul

NAFTA și a obiectivului declarat al administrației Trump și anume creșterea de producție în

cadrul fiecărei entități componente prin creșterea, spre exemplu, a ponderii componentelor

produse în una dintre cele trei entități componente pentru industria auto.

Astfel, prin propusa introducere a unei „fricțiuni” se încearcă echilibrarea creșterii

volumului schimburilor cu creșterea volumului producției, singura capabilă cu adevărat să

78 O stare de echilibru ar desemna situația în care plățile/încasările (echivalent în balanța comercială, exporturile) ar fi egale cu cheltuielile (echivalent în balanța comercială, importurile). Această stare este însă teoretică sau se poate atinge doar întâmplator. În general, economiile naționale se află în dezechilibru, fie pe partea încasărilor, fie pe partea plăților. Dacă luăm exemplul mai simplu al balanței comerciale (care formează cea mai mare parte a balanței de plaăți a unei economii naționale) atunci fie importurile depășesc exporturile (balanța comercială și posibil și de plățti, deficitară), fie invers, exporturile depășesc importurile (balanța comercială și posibil și de plăți, excedentară). Excedentul unei economii naționale este însă posibil numai în condițiile în care o altă economie sau alte economii naționale, după caz desigur, sunt în deficit și invers. Deci dezechilibrele naționale se echilibrează reciproc – deficitul unei economii fiind contrabalansat/echilibrat de excedentul alteia și viceversa. Acest lucru este cu atât mai valabil în spațiul de piața unică al U.E. Deci de aici, ECHILIBRUL GENERAL este o sumă de DEZECHILIBRE. Daca examinăm balanța comercială a U.E. vom vedea că ea este doar ușor excedentară în prezent, deci practic existența unor economii naționale cu deficit este echilibrată/contrabalansată de existența unora cu excedent.

102

genereze cerere de muncă. Ca urmare a acestui fapt, dezechilibrul migraționist prin care oferta

de muncă urmează în mod legic economic cererea oriunde ar fi aceasta generată în spațiul fără

fricțiuni, echilibrele realizând-se (nu în beneficiul fiecărei entități în parte și nici măcar în

beneficiul efectiv al ofertei de muncă de pe piața care a generat efectiv cererea) în beneficiul

unui echilibru general la nivelul zonei fără fricțiuni, îndepărtat astfel de actorii locali imediați

și generator al unor dezechilibre societale.

În acest context, trebuie avut în vedere procesul BREXIT, care a început din primii ani

ai ultimului deceniu al secolului al XX-lea, fiind pregătit de către premierul britanic

conservator, Margaret Thatcher în cursul negocierilor purtate pentru încheierea Tratatului

Uniunii Europene , numit și tratatul de la Maastricht 1992, ratificat și finalizat de către statele

membre în 1993. Prin acest act, Tratatul de la Roma sau așa-numitul Tratat al Comunitaților

Europene – TCE a devenitTratatul pentru funcționarea Uniunii Europene -TFUE. Cele două

tratate au forță juridică EGALĂ fiind cunoscute și apelate convențional cu formula: „Tratatele

Uniunii Europene” sau mai simplu „TRATATELE”79.

Guvernul britanic, prin ministrul de finanțe, a exprimat mai întâi, o poziție pro-aderare

la zona de maximă integrare, definită prin tratat și devenită mai apoi zona euro, adică zona de

eliminare practică a tuturor fricțiunilor. La puțin timp după această primă luare de poziție,

reacția premierului britanic nu s-a lăsat așteptată, acesta dezavuând poziția propriului ministru

de finanțe și declamând că Regatul Unit nu va renunța niciodată la suveranitatea monetară,

respectiv la lira sterlină. Această poziție a rămas definitivă, Londra obținând singura derogare

(textul în limba engleză al Protocolului privind Regatul Unit, ANEXĂ la TUE, conține

79 Tratatul Uniunii Europene sau Tratatul de la Maastricht a cărui origine se poate regăsi în Actul Unic European promovat la jumătatea anilor 1980 de către Președintele de atunci al Comisiei Europene, Jacques Delors, a fost, datorită prevederilor sale cu implicații clare asupra suveranității naționale a statelor membre, îndelung negociat de către viitoarele parți semnatare (pe atunci cele 12 state membre ale Comunităților Europene). Premierul britanic de la acea vreme, dna. Thatcher (ulterior creată de către Regina Elisabeta a II a baroneasa Thatcher, decedată în 2013) s-a opus vehement aderarii Marii Britanii la moneda unica considerand acest act ca o renuntare la suveranitatea națională și la drepturile inalienabile ale Coroanei Britanice. Această poziție nu a fost însă unanimă în cadrul cabinetului conservator de la acea vreme. Astfel, dna. Thatcher (vezi memoriile de prim ministru ale dnei. Thatcher –The Downing Street Years, Harper Collins Publishing House 1993) a fost nevoită să ducă un adevărat război politic pe două fronturi, atât față de ceilalți doi mari leaderi europeni ai vremii, Francois Mitterand și Helmuth Kohl, cât și față de un curent pro-european condus de către ministrul de finanțe al Regatului Unit de la acea vreme. Totuși, punctul de vedere al dnei. Thatcher a prevalat în cadrul cabinetului și chiar dacă în final dna. Thatcher a trebuit să deminsioneze la finele lui 1990 din alte motive, poziția rezervată a Marii Britanii față de euro a fost continuată de către premierul conservator John Major. Negocierile îndelungate pentru acest Tratat (Tratatul Uniunii Europene, semnat la Maastricht-Olanda în 1992) au fost astfel cauzate și de acest aspect al refuzului Regatului Unit de a adera la Euro și de necesitatea de a insera astfel, pentru a deroga de la Tratat, un Protocol adițional privind Regatul Unit, despre care s-a mai făcut vorbire în textul principal al studiului de fața, cu referire exactă și categorică la aderarea Marii Britanii la zona euro/moneda unică. Există, de altfel, la acest tratat mai multe astfel de protocoale, inclusiv cel referitor la Danemarca și care se referă tot la aderarea la Euro, precum și unul ceva mai sumar referitor la Franța (controlul Republicii Franceze asupra emisiunii de monedă în teritoriile dependente, precum și al cursuluide schimb în fostele zone ale Francului Francez din Africa/fostele Africa Occidentală-AOF și Africa Ecuatorială Franceză-AEF, prin statele succesoare devenite independente, în special după 1960).

103

sintagmele categorice: ”The Government of the United Kingdom shall not be oblliged nor

committed.......”, cu referire la implementarea celei de a treia faze/etape a uniunii economice și

monetare care în eseță reprezintă trecerea la moneda unică Euro, creată conform T.U.E.,

însemnând că Regatul Unit nu poate fi vreodată obligat și refuză să își ia orice angajament

privind adeararea la zona EURO/ faza a treia a uniunii economice și monetare) reală din cadrul

Uniunii Europene în ceea ce privește aderarea la moneda unică europeană.

Cu acest prim pas, Regatul Unit a declarat că, practic participarea sa la procesul

ireversibil de integrare prin eliminarea tuturor fricțiunilor pentru libera circulație a factorilor de

producție este și va fi întotdeauna pusă sub semnul unei rezerve. Regatul Unit a afirmat încă

din anul 1992 că își rezervă dreptul de a revizui apartenența la acest spațiu, singura

necunoscută rămânând momentul în care urma să se producă.

Atât criza economică din anii 2008-2012, cât și răspunsul diferit oferit cel puțin în etapa

de început de către executivul de la Londra (care a adoptat la început varianta Bernanke de tip

quantitative easing, vezi Bernanke, 1984 și 2014) și Comisia Europeană, împreună cu Banca

Centrală Europeană, care în prima etapă au favorizat abordarea de tip devalorizare internă (în

esență, ajustarea brutală pentru entitățile debitoare-sold negativ al balanței comerciale, spre a fi

evitată ajustarea în entitățile creditoare – sold pozitiv al balanței comerciale), precum și

divergențele politice din ce în ce mai evidente între executivul conservator de la Londra și

Comisia Europeană, au determinat în final Mesajul Tronului din mai 2015 prin care era anunțat

referendumul legat de ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană.

În esență, Regatul Unit a înțeles că singura modalitate de a atenua dezechilibrele care se

generează în cadrul unei zone fără fricțiuni (favorizează în mod disproporționat entitățile cu

excedente comerciale față de cele cu deficite comerciale), este cea a introducerii de fricțiuni în

raporturile dintre acestea. În spiritul vechii axiome Keynesiene, întrucât debitorii sunt

întotdeauna forțați să ajusteze, în timp ce pentru creditori ajustarea este doar opțională, rezultă

că în orice organizare comercială, în care în mod inevitabil există și vor exista dezechilibre,

spre a se evita o ajustare disproporționată între creditori și debitori (de tipul celei din Grecia

anilor 2010-2017) este necesară introducerea de fricțiuni.

Acestea reprezintă singurul mijloc prin care debitorii pot să se apere de presiunea

nejustificată a creditorilor. Practic, acesta este singurul mod prin care amendamentul propus de

către Keynes încă din 1945 (neadoptat însă din cauza opoziției lui H.D.White, reprezentantul

SUA la negocierile privind crearea Fondului Monetar Internațional), conform căruia în caz de

inversare a ciclului este necesară o ajustare structurală atât la nivelul economiilor creditoare,

104

cât și la nivelul celor debitoare (principiu de altfel conform enunțurilor din Teoria Generala80 –

1936), poate fi pus în practică.

În orice altă situație și fără existența unui minim de fricțiune (spre exemplu, o monedă

națională diferită între debitor și creditor care să absoarbă șocurile ajustării prin, să spunem,

devalorizare) entitatea debitoare ajunge să fie supusă unei ajustări disproporționate în favoarea

entității creditoare. Această ajustare are de fapt drept ultim rezultat crearea unei dependențe

permanente, în termeni de ofertă de capital, între entitatea creditoare și cea debitoare, prin care

entitatea debitoare nu mai poate funcționa fără influxuri de capital din partea entității

creditoare. Acest lucru este independent de eventuale echilibrări ale soldului balanței

comerciale care temporar se pot echilibra.

Sursă date: Eurostat, https://ec.europa.eu/eurostat, Calculele autorilor

Fig. 1.Echilibrul balanței de plăți, % din PIB, 2005 - „creștere economică, ante-recesiune" (cu „denumire” sunt economiile cele mai importante ale U.E.; RO cu denumire ca si BG)

În cazul britanic, exemplul crizei și al recesiunii globale (marea recesiune) din anii

2008-2012 au fost hotărâtoare pentru procesul BREXIT, care este în esență un proces de

reintroducere a unor fricțiuni. Folosindu-se de fricțiunea denumită „lira sterlină”, moneda

națională asupra căreia are autoritate deplină, în totală independență față de Banca Centrală

Europeană, Regatul Unit a acționat de o manieră expansivă în fața crizei, introducând măsuri

80 Este vorba desigur de „The General Theory of Employment, Interest and Money”, lucrarea fundamentală a lui J.M.Keynes, elaborată cel mai probabil între anii 1928-29 și 1934-35 și apărută în anul 1936

105

de stimulare atât monetară, cât și bugetară. Practic, lira sterlină a fost „devalorizată” (prin

procese de creștere succesivă a ofertei de masă monetară, agregatul M2- „quantitative

easing/relaxare cantitativă”) spre a permite exportul britanic și astfel a compensa reducerea

cererii pe piața internă, fără însă a introduce măsuri de austeritate internă sau în orice caz fără

ca acestea să fie extrem de austere, cu toate că, în raport cu principala entitate creditoare a

spațiului fără fricțiuni al Uniunii Europene (Germania), Regatul Unit se prezenta în poziție

debitoare (solduri negative ale balanței comerciale, însă nu neapărat solduri negative de

capital- acesta fiind un aspect particular al Regatului Unit rezultat din poziția specială a acestui

stat pe plan internațional și ale cărui rădăcini sunt „istorice”).

Totuși, prin non-apartenența la spațiul EURO, Regatul Unit nu a urmat politicile

austere, de non-imixtiune în procesul de cumpărare a unei părți din titlurile de datorie publică

ale statelor suverane europene, ceea a ce a implicat și neadoptarea din partea executivului de la

Londra de măsuri de devalorizare internă și echilibrare bugetară accelerată în condiții de criză,

inspirate din politica internă germană a anilor 2003-2008. Germania a adoptat aceste politici în

perioada de prosperitate (din poziție anti-ciclică), antrenând un dezechilibru la nivelul pieței

unice europene, apoi transformându-l (din poziția de creditor) asupra statelor aparent debitoare.

Acestea au devenit debitoare din cauza politicii germane de contracție a cererii interne (în

perioada de criză), transformând o măsură anti-ciclică într-una pro-ciclică și întârziind

refacerea economică generală la nivelul Uniunii, dar câștigând timp spre a-și întări poziția în

interiorul zonei monedei unice și al Uniunii Europene.

Poziția debitoare a Regatului Unit este însă doar o aparență, deoarece atât prin

legăturile din cadrul Commonwealth-ului (controlul asupra unor jurisdicții nominal

independente și asupra unor dependențe din afara ariei metropolitane), cât și prin faptul că

acest stat controlează o serie de mici jurisdicții adiacente ariei metropolitane asupra cărora

prevederile TUE și TFUE se aplică doar în parte (Insula Man, Insulele Guernsey și Jersey –

cunoscute și sub denumirea de Insulele Canalului/Channel Islands, teritoriul Gibraltar) și care

au reglementări fiscale mult mai laxe decât metropola (asupra căreia TUE și TFUE se aplică),

Londra are posibilitatea efectivă de a-și finanța practic în orice moment deficitele înregistrate

pe orice poziție a balanței contului curent (atât balanța comercială, cât și cont de capital).

Din această poziție, Banca Angliei (conform Protocolui adițional privind Regatul Unit

al Marii Brtianii și Irlandei de Nord la Tratatul Uniunii Europene, preambul alin.2 și articole în

continuare; aceste prevederi derogă de la TUE) a putut să răscumpere o parte din titlurile de

datorie suverană ale Trezoreriei britanice și, în acest fel, să creeze un climat de încredere pe

106

piața de capital. Acesta a lipsit însă pe piețele din zona Euro, unde în prima etapă a crizei,

inacțiunea Băncii Centrale Europene (determinată de prevederile explicite ale TUE) a

determinat o creștere a cuponului (dobânzii) pentru multe titluri de datorie suverană, ceea ce a

antrenat criza datoriei publice din zona Euro din anii 2010-2013, cu episodul cel mai violent

legat de datoria publică a Greciei și intrarea efectivă a acestui stat sub un regim de tutelă

financiară și economică exercitat de către instituțiile creditoare internaționale, al cărei scop era

asigurarea consolidării datoriei și efectuarea de plăti, fie ele și limitate, către creditorii statului

grec din zona Euro, în special Germania și Franța.

Sursă date: Eurostat, https://ec.europa.eu/eurostat, Calculele autorilor Fig. 2.Echilibrul balanței de plăți, % din PIB, 2008 - „momentul crizei" (cu „denumire” sunt economiile cele mai importante ale U.E.; RO cu denumire ca si BG)

Acest ”modus operandi”, Londra l-a perceput ca pe o modalitate de gestiune neadecvată

a fenomenului recesionist, și ca pe o transformare a mecanismelor din Pactul de Creștere și

Stabilitate (Maastricht,1992) într-un nou „etalon aur”, care limitează, de fapt, abilitatea de a

contracara inovativ ciclicitatea economică, precum și emergența mecanismului desemnat ca

„semestrul european”. Ca urmare, guvernanța, inclusiv cea bugetară ( specifică zonei Euro),

este preluată de către Comisia Europeană în dauna guvernelor statelor membre, ceea ce a

condus la ideea că, pentru a menține posibilitatea de a acționa anti-ciclic de o manieră

independentă, este necesară instalarea unor noi fricțiuni între Regatul Unit și blocul unional

grupat în jurul zonei Euro, din care vor face mai devreme sau mai târziu parte și micile valute

din Est, rămase încă în afara acesteia, dar ale căror politici monetare sunt aliniate, prin

107

instrumente de tipul Six Pack și Euro Plus, politicilor din zona Euro și mai ales logicii de

surplus comercial (balanța comercială net creditoare) obținut prin politici neo-mercantiliste

(reducerea costurilor interne, în primul rând a celor cu munca) și al cărei centru evident este

Berlinul.

În aceste condiții, Guvernul britanic a realizat că o economie națională, axată pe

servicii financiare prin opoziție cu „economia de producție” a Germaniei, nu poate supraviețui

în condițiile în care, piața unică și moneda unică conduc gradual dar ireversibil (de aici

ireversibilitatea calității de membru în zona Euro din care nu există mecanism de ieșire,

conformTUE și TFUE, spre deosebire de calitatea de membru al U.E. din care există

mecanism de ieșire -vezi art.50 TUE ) către economia unică a spațiului European și care, în

final, va conduce la o guvernanță economică unică, din care guvernele naționale și băncile

centrale naționale vor fi practic excluse sau vor juca doar un rol secundar. Cum Regatul Unit,

prin non-apartenența la zona Euro, nu lua parte la lucrările Euro Grup-uluiși nu era asociată la

diferitele acorduri dintre acesta și micile valute din afara sa, era evident că se va produce o

periferizare decizională.

Opțiunea unei economii, pe care o putem caracteriza drept o economie de deficit pe

balanța comercială, dar de excedent de balanță a contului de capital și în esență de tranzacție și

pentru care libertatea de acțiune prin intermediul vehiculului unei valute naționale

independente este esențială, nu era decât una singură: ieșirea de sub incidența mecanismelor de

guvernanță integrate întrucât acestea conduc într-o singură direcție, guvernanța economică

unică (combinația dintre piața unică și moneda unică). Cum această direcție era și este, se pare,

de neacceptat de către Regatul Unit, ea a reprezentat rațiunea de bază a refuzului oficial de a

adopta moneda unică Euro.

108

Sursă date: Eurostat, https://ec.europa.eu/eurostat, Calculele autorilor

Fig. 3.Echilibrul balanței de plăți, % din PIB, 2011 - „vârful recesiunii" (cu „denumire” sunt economiile cele mai importante ale U.E.; RO cu denumire ca si BG)

În finalul acestei introduceri, care decelează motivele intrinseci ale actului numit

BREXIT, care interacționează doar la suprafață (superficial) cu presiunile imigraționiste pe

care Londra le percepe doar ca pe un instrument în plus de influență al Bruxelles-ului asupra

politicii britanice, vom examina din punct de vedere al economiei politice problematica

echilibrului economic, din perspectiva pieței unice și monedei unice, care redesenează

ansamblul european și care face ca, economiile naționale, altele decât cea britanică, să nu mai

fie în măsura să își regleze propriile dezechilibre de o manieră națională (de fapt, nici nu mai

putem vorbi de echilibre naționale), ci doar la nivelul pieței unice.

Cu alte cuvinte, enunțul teoremei de economie politică va suna astfel: dezechilibrele

unei economii naționale din zona Euro sau din afara acesteia, dar legată de aceasta prin

mecanismele pieței unice și ale diferitelor mecanisme de guvernanță economică întărită (ex:

semestrul european, Six Pack, Euro Plus, toate în afara Regatului Unit) nu pot fi reglate în

interiorul economiei naționale respective din cauza lipsei de fricțiune, care face ca, atât

controlul factorilor de producție, cât și al tranzacționării acestora (materie de competiție ori de

piață unică, materie de jurisdicție a Uniunii/comunitară ante-Lisabona) să nu mai fie exercitat

la nivel național. Un aparent dezechilibru la nivel național, indiferent de factorul de producție

care se manifestă, inclusiv pe factorul muncă, este compensat de fapt în cadrul și la nivelul

109

spațiului fără fricțiuni, dar pe o altă piață națională sau, mai bine spus, pe o sub-piață a

spațiului pieței unice, realizându-se astfel echilibrul pieței unice. Spre exemplu, un deficit de

forță de muncă pe piață românească, este compensat pe piața germană, italiană, spaniolă etc.

Un excedent comercial al Germaniei este compensat de un deficit comercial al României,

Spaniei, Italiei etc. Mecanismele de reglare sunt, în acest caz, mecanisme la nivelul pieței unice

spre a împiedica astfel propagarea unor dezechilibre excesive și a menține nu neapărat

echilibrul la nivelul fiecărei economii naționale, ci de fapt un echilibru la nivelul pieței unice.

Echilibrul pieței unice este astfel o sumă de deficite și excedente naționale (acest

termen mai poate subzista cel puțin din punct de vedere nominal întrucât suveranitatea

națională există politic), care se compensează reciproc în piața unică. Cu alte cuvinte, echilibrul

pieței unice nu este suma unor echilibre naționale, ci a unor dezechilibre naționale care vin să

confirme principiul matematic consacrat de Cournot în 1839, conform căruia într-un astfel de

spațiu, schimburile cresc, dar producția efectivă se concentrează doar în anumite puncte (sub-

spatii, economii naționale).

Sursă date: Eurostat, https://ec.europa.eu/eurostat, Calculele autorilor

Fig. 4.Echilibrul balanței de plăți, % din PIB, 2013 - „Începutul refacerii economice post-criză" (cu „denumire” sunt economiile cele mai importante ale U.E.; RO cu denumire ca și BG)

Demonstrația este simplă și complexă în același timp, de unde apare și caracterul ei de

noutate relativă. Într-un astfel de spațiu, odată deschise frontierele, abolite barierele vamale și

110

mai ales desființate monedele naționale, cea mai importantă dintre fricțiuni, oferta de factori de

producție, crește exponențial. Având în vedere această abundență, legea cererii și ofertei ar

trebui să determine o reducere de preț proporțională a factorilor de producție, cu alte cuvinte, și

factorul muncă și factorul capital, mai puțin factorul natural, limitat intrinsec, al cărui preț

creste (!).

Echilibrul zonei fără fricțiuni nu este o sumă de echilibre, ci o sumă de dezechilibre.

Piețele naționale practică niveluri de preț diferite ale factorilor de producție, factorul capital are

o mobilitate mai ridicată decât factorul muncă, iar aceștia au o mobilitate mult sporită față de

factorul pământ (factor imobil). Datorită mobilității mult mai ridicate, factorul capital și-a

redus prețul (rata dobânzii) disproporțional față de factorul muncă în prima etapă, ceea ce a

antrenat creditarea de ofertă de capital, care, la rândul ei, a antrenat cererea de muncă. Întrucât

munca este mai puțin mobilă decât capitalul, într-o primă etapă, salariile au crescut (prețul

factorului muncă), rezultând astfel un prim dezechilibru între cei doi factori pe piața fără

fricțiuni, dar care în ansamblu formează un echilibru.

La acesta s-a adăugat dezechilibrul dintre piețele naționale pornite de la niveluri diferite

ale prețurilor factorilor de producție. Pe acele piețe, unde prețul factorului muncă era ridicat

(ex:Germania), dar prețul capitalului scăzut, competitivitatea nu mai putea fi menținută decât

prin reducerea prețului factorului muncă în interior și plasarea capitalului în exterior pe acele

piețe unde putea fi obținut un preț mai ridicat al acestuia. Aferent piețelelor unde prețul

factorului de producție muncă era redus (ex:Spania), abundența de capital a condus la

reducerea relativă a prețului acestuia, permițând însă creșterea prețului factorului muncă la

niveluri nemaiîntâlnite până atunci. Până la un punct, competitivitatea a putut fi menținută

numai în condițiile în care s-a menținut abundența de capital. Reducerea de preț a factorului

muncă într-o sub-piață (ex: Germania) era compensată deci de creșterea de preț dintr-o altă

sub-piață (ex: Spania). Suma dezechilibrelor crea un echilibru.

Abundența de capital ieftin în Spania, spre a continua exemplul, care are, de altfel, o

baza empirică, conducea la o permanentă creștere de cerere. Cum oferta poate fi abundentă, dar

nu infinită, indiferent de factorul de producție, cel puțin momentan, prețul factorului de

producție capital a început să crească. Cuplat cu prețul crescut al factorului de producție

muncă, aceasta a condus la o pierdere de competitivitate și la o balanță comercială debitoare

față de Germania. În același timp, pe piața germană, un preț mai scăzut al factorului de

producție muncă a condus la o creștere de competitivitate. Randamentul crescut al capitalului

plasat pe piața spaniolă a permis reinvestirea în economia germană a cărei competitivitate

111

creștea și dezinvestirea în economia reală spaniolă a cărei completivitate scădea. În aceste

condiții, apare un alt dezechilibru, care însumat cu eventualele echilibre, conduce la un

echilibru la nivelul pieței unice. Desigur, în momentul în care dezechilibrul cauzat de investirea

a aproape 25% din PIB-ul Germaniei pe aceste piețe periferice ale spațiului monedei unice s-a

generalizat (creșterea costului factorului muncă, dar și a celui capital pe piețele periferice și

anularea practic a avantajelor competitive ale acestora), criza s-a manifestat.

Când suma dezechilibrelor depășește consistent (nu există totuși un nivel anume – vezi

Reinhard și Rogoff, 2010) suma echilibrelor sau când deficitele depășesc substanțial

excedentele (calculate ca sume a excedentelor și deficitelor pe balanțele contului curent ale

diferitelor economii ale spațiului fără fricțiuni), echilibrul nu se mai poate realiza la nivelul

spațiului fără fricțiuni, care din acest punct de vedere devine teren ideal de contagiune, de

transmitere fără nici un fel de opreliști a șocului și efectelor crizei, în acest caz măsurile trebuie

să fie comune. Trebuie acționat acolo unde s-au produs dezechilibrele, pentru a se corecta

dezechilibrul la nivelul pieței unice în primul rând și de abia apoi la nivelul piețelor și mai

degrabă sub-piețelor naționale.

De asemenea, echilibrarea trebuie să aibă în vedere acel sau acei factori de producție al

căror preț a produs dezechilibrul sau acei factori de producție unde acțiunea este cea mai puțin

disruptivă. Altfel spus, dacă în cazul piețelor naționale separate între ele prin fricțiuni,

dezechilibrele puteau fi exportate între piețe, în cazul pieței unice, dezechilibrele sunt exportate

între factorii de producție. La acestea se adaugă faptul că, în cazul unor dezechilibre a căror

formă inerentă este cea de balanță de plăți, conform vechiului adagiu keynesian, debitorul este

obligat să se ajusteze, în timp ce pentru creditor, ajustarea este o opțiune.

Cum creditorul, în cazul de față Germania, se ajustase deja la factorul muncă în

perioada pre-criza, iar o ajustare pe zona factorului de producție capital nu putea fi făcută fără

acordul acesteia (orice inițiative ale Băncii Centrale Europene de a acționa în sprijinul

debitorilor - Spania, Grecia, Italia, initiative blocate de către Germania pe motive de legalitate

derivate din TUE și TFUE), singura opțiune pentru refacerea echilibrului pieței unice în

condițiile în care creditorul nu putea fi legal obligat să se ajusteze (cu alte cuvinte nu putea

accepta ca Banca Centrală Europeană să cumpere titlurile de stat ale entităților suverane

debitoare spre a nu coborî și mai mult prețul factorului de producție capital, care ar fi afectat

direct plasamentele de capital germane, dar ar fi ajutat în perioada de criza economiile

debitorilor) era deci ajustarea debitorilor (Spania, Irlanda, Grecia, Italia, Portugalia și a unor

state din afara zonei Euro: România, Bulgaria, statele baltice). Ajustarea debitorilor din spațiul

112

Euro nu putea fi decât internă, deci pe factorul muncă, în timp ce ajustarea debitorilor din afara

zonei Euro, dar legați de aceasta prin apartenență la piața unică, urma să fie și externă și internă

(deci și pe factor muncă, și pe curs de schimb).

În aceste condiții, dezechilibrul dintre debitori și creditori s-a accentuat, preponderent

pe factorul de producție muncă și mai puțin pe factorul capital. Cum poziția principalului

creditor era evident mai puternică ,din punctul de vedere al dimensiunii economice (PIB-ul în

expresie absolută, dar și ca pondere în PIB-ul de ansamblu al pieței unice/aria sau zona lipsită

de „fricțiune”) , iar factorul capital, pe care acesta avea esențialmente poziția creditoare, era

mai puțin afectat, echilibrarea creditorului se făcea în dauna debitorilor (economia germană a

ieșit din criză înaintea celei spaniole, italiene, românești și cu siguranță cu mult înaintea celei

elene). Dar, urmare a poziției sale în ansamblul economiei europene, mișcarea de echilibrare

era mai puternică decât cea de dezechilibrare, ceea ce făcea ca, însumat, să tindă către un nou

echilibru și astfel, în esență, să fie reluată creșterea economică. Beneficiile au fost evident de

partea creditorului și cu mult mai puțin de cea a debitorilor. Astfel, echilibrul general, este din

nou o sumă de dezechilibre.

Sursă date: Eurostat, https://ec.europa.eu/eurostat, Calculele autorilor

Fig. 5.Echilibrul balanței de plăți, % din PIB, 2017- „creștere economică/avânt economic" (cu „denumire” sunt economiile cele mai importante ale U.E.; RO cu denumire ca și BG)

Spre a ilustra empiric, per ansamblu, Zona Euro este în poziție de excedent de balanță

de plăti față de restul lumii, dar cea mai mare parte a acestui excedent este dat de Germania.

Mai mult decât atât, principalul creditor a operat astfel încât practic și debitorii au urmat o

113

politică care să îi pună față de restul lumii cel puțin în poziții creditoare. Prin reducerea cererii

interne, ca rezultat a acțiunii asupra factorului muncă, toate economiile din zona Euro sunt

acum în poziție creditoare față de restul lumii (inclusiv față de Regatul Unit, ca urmare a

fricțiunii induse de prezența lirei sterline,), sacrificând astfel piața internă în favoarea pieței

externe, devenind în acest sens „dependente” de cererea de pe aceste piețe (vom vedea mai jos

că au devenit dependente de fapt într-o măsură suficient de mare și de piața britanică).

Astfel, creditorul principal al zonei Euro a urmat o politică care i-a asigurat propriile

echilibre și care datorită ponderii în ansamblul economiei zonei (asociem zonei și statele mai

mici din Est cu monede proprii, dar care urmează de fapt politica acesteia) asigură și echilibrele

zonei în ansamblu (efect de scalare economică/effects or economies of scale), dezechilibrând

totodată celelalte piețe, conducând astfel la asigurarea echilibrelor nu printr-o sumă de

echilibre (ar fi probabil imposibil pentru că ar trebui să se facă prin ajustarea creditorului – vezi

Stieglitz, 2012), ci prin însumarea dezechilibrelor, deci prin însumarea de deficite și excedente

de balanță de plăți, cu condiția ca excedentele la nivelul zonei în ansamblu să depășească

excedentele.

În aceste condiții, economiile mici pot rămâne economii de deficit (inclusiv România),

ele neafectând echilibrul de ansamblu, dar rămânând permanent fragilizate și deci vulnerabile

la șocuri exogene. Astfel, apare o tendință accentuată de migrație/mobilitate, a cărei orientare

este către economiile de excedent ale zonei sau, în cazul Regatului Unit, către o economie

aparent de deficit, dar care, fiind în afara acțiunii creditorului principal al zonei (Banca Angliei

este independentă de Banca Centrală Europeană) a suportat efectele șocului printr-o acțiune

anti-ciclică la nivelul factorului capital, ceea ce a oferit perspective crescute factorului muncă

și a atras fluxurile de migrație (mobilitate).

Aceasta s-a realizat inclusiv prin atragerea lucrătorilor emigranți/mobili din acele

entități ale zonei Euro (ex: Spania și Italia) care au fost nevoite să urmeze politica creditorului

și deci să facă ajustarea de poziție preponderent asupra factorului muncă (inclusiv exercițiul

nostru de prognoză -vezi capitol ulterior-reliefează acest lucru în ciuda unor limitări de date).

De aici, s-a conturat rațiunea de bază a BREXIT-ului: dorința de a ieși din „raza de acțiune” a

unui creditor (Germania), care promovează politici rigide, de tip deflaționist, axate pe obținerea

unor excedente comerciale cu restul lumii, inclusiv prin comprimarea cererii interne (în esență

de tip de neo-mercantilist).

114

Sursă date: Eurostat, https://ec.europa.eu/eurostat, Calculele autorilor

Fig. 6.Echilibrul balanței de plăți, % din PIB, UE și „restul lumii"(S.U.A., Canada și Australia) 2017- „avânt economic”(cu „denumire” sunt economiile cele mai importante ale U.E.; RO cu denumire ca și BG)

Din cele expuse mai sus rezultă că, într-o lume în care legăturile comerciale au un rol

extrem de important (expresie a procesului de globalizare), poziția relativă a unei economii

naționale din perspectiva balanței de plăți reprezintă o ilustrate sinectică a opțiunii de politică

economică și de politică, în general. În acest context, trebuie avut în vedere și impactul

dimensiunii economice, exprimat prin PIB, precum și al dimensiunii fizice, exprimat prin

numărul populației. Cu cât populația este mai mare, cu atât potențialul de generare de PIB este

mai ridicat, iar economia respectivă este mai puternică, la fel și posibilitățile acesteia de a

influența echilibrele generale (fie în sens pozitiv, fie în sens negativ).

Din această perspectivă, figura de mai sus arată o „diviziune” a principalelor economii

dezvoltate (grupul G7 și toate statele membre ale U.E.) în funcție de punctul de origine al axei

OX, pe care noi am ales-o spre a reprezenta echilibrul balanței de plăți, exprimat ca pondere

din PIB. În dreapta punctului de origine cu balanțe comerciale excedentare se grupează mai

toate economiile din zona EURO și din U.E. în general, care gravitează în jurul Germaniei.

Această zonă, pe care o vom denumi convențional pentru acest paragraf „zona Germaniei”,

este caracterizată de politici axate pe motorul de creștere al cererii externe și pe politici de

115

austeritate bugetară mai ales în perioadele de recesiune, care sacrifică cererea internă și pun o

presiune excesivă asupra factorului muncă.

O serie de economii foarte mari ale U.E., inclusiv cele aflate pe locurile 4 și 5, din

punct de vedere al dimensiunii economice (PIB), respectiv Franța și Italia, sunt în această zonă,

după cum sunt și toate celelalte economii mici, inclusiv Bulgaria, care este guvernată în regim

de consiliu valutar (regim de guvernanță economică de sorginte colonială; manifestarea vizibilă

curs de schimb fix al valutei naționale față de o valută de rezervă internațională, inițial DM

după aceea EUR, ceea ce face aproape imposibile ajustările la ciclicitate și previne creșterea

excesivă a ofertei interne de masă monetară; inflația și deprecierea sunt evitate, dar tot evitată

este și creșterea salariilor). În partea stângă, în zona caracterizată prin balanțe deficitare, se

regăsesc toate economiile anglo-saxone, inclusiv S.U.A și Regatul Unit. Este o zonă pe care o

vom denumi „zona anglo-saxonă”, caracterizarea ei fiind aceea a unei arii de flexibilitate

maximă din punctul de vedere al politicilor economice, utilizarea alternativă a cererii interne și

acelei externe ca și motoare ale creșterii economice, cursuri de schimb flexibile și, în

consecință, politici anti-ciclice care permit implicit o presiune mai redusă asupra factorului

muncă în perioade de criză. Urmărind acest grafic, se pot constata următoarele elemente

extrem de importante, atât pentru estimarea efectelor BREXIT-ului asupra diferitelor economii

naționale, cât și pentru explicarea atracției pe care o exercită economii precum cea a Regatului

Unit pentru lucrătorii migranți/mobili, fiind utilă în vederea aprecierii direcției sau sensului în

care se „deplasează” deja diferite economii naționale, astfel:

- Este evident că întreaga economie a zonei EURO gravitează în jurul Germaniei,

întreaga Uniune fiind practic „tractată” în orbita acestei economii, fapt observabil prin

mișcarea accentuată a acestor economii către partea dreaptă a ultimului grafic (acest

fapt este observabil și dacă urmărim graficele de până acum ca într-un „film”, fiecare

episod consemnând o continuă și accentuată deplasare către dreapta, adică către

Germania);

- Economia Regatului Unit are însă o traiectorie divergentă față de cea a întregului grup,

cu câteva excepții notabile pe care le vom menționa, ceea ce arată că BREXIT-ul era de

fapt o mișcare anunțată, legică și care conduce Regatul Unit către „zona anglo-saxonă”

(către stânga graficului și șirului de grafice prezentat până în momentul de față), căreia

îi aparține prin fondul instituțional comun, consolidat în perioade istorice;

- O poziție foarte interesantă, dar și vulnerabilă, are economia Franței, care se situează

sistematic în toate secvențele „filmului” nostru la frontiera dintre cele două zone.

Rezultă de aici că, potențial, asupra acestei economii efectul BREXIT-ului și mai ales

116

al unui BREXIT NO DEAL (BREXIT fără acord între UE și Regatul Unit) ar fi cel mai

mare. Ținând cont de dimensiuni și de poziția investițională a Franței în special în

Europa de Est, contagiunea care ar rezulta ar fi semnificativă, mai ales asupra

României, ținând cont de poziția capitalului francez în acest stat membru;

- România și Polonia sunt, de asemenea, plasate la frontiera dintre cele două zone, ceea

ce punctează vulnerabilitatea acestor două economii la orice șocuri și la orice

„confruntare” între cele două zone (BREXIT, de exemplu); este de notat că în interiorul

zonei anglo-saxone se situează și mica economie cipriotă, ceea ce punctează forța

relațiilor istorice;

- Din punctul de vedere al României și Poloniei, poziția fragilă arată că există doar două

opțiuni: fie adoptarea rapidă a EURO (deci trecerea în zona Germaniei), fie... opțiunea

britanică. Dimensiunile acestor economii le fac foarte vulnerabile în proximitatea

„frontierei” dintre cele două zone economice.Calculele de efect brut arată că economia

Poloniei este oricum în zona celor relativ vulnerabile la BREXIT. Vulnerabilitatea ei

crește ca urmare a situării în „zona Germaniei”, de departe statul cel mai vulnerabil la

BREXIT (vezi calcule în capitolul ulterior).

- Datele de la nivelul anului 2017 arată Polonia cu cca.0.5 puncte procentuale în

interiorul zonei Germaniei. Cu de trei ori această valoare, România se regăsește în

stânga graficului, în zona anglo-saxonă!

Rezultă de aici că, aspectul imigraționist (de mobilitate la nivelul pieței unice) de care

ne vom ocupa în detaliu nu este decât o manifestare în planul factorului de producție muncă al

teoremei enunțate inițial și care reprezintă forma prin care factorul muncă se direcționează

către factorul capital, astfel încât, practic, acele piețe care au o abundență de factor muncă, dar

fără o abundență de factor capital, sunt golite de factorul muncă care, în calitatea sa de expresie

a ofertei, urmează cererea reprezentată de către factorul capital.

În acest sens, exemplul este furnizat de către statele din Est care inițial au avut o

abundență de factor muncă, dar o penurie (relativă) de factor capital. În aceste condiții, factorul

muncă a migrat către acele piețe (sau sub-piețe ale pieței unice) pe care exista o abundență de

factor capital. Migrația sau mobilitatea vor continua până când se va crea pe o sub-piață un

echilibru relativ între cei doi factori. Acest echilibru se poate forma la orice nivel absolut al

celor doi factori, deci se poate forma și după ce o sub-piață sau o piață națională suferă pierderi

semnificative fie la unul, fie la celălalt factor de producție,după caz, în favoarea uneia sau mai

multor sub-piețe ale spațiului fără fricțiuni.

117

În cazul tărilor din Est, acest echilibru se poate atinge prin armonizarea celor doi factori

de producție, folosind avantajul forței de muncă existentă, dar cu condiția atragerii factorului

capital existent din abundență pe piețele economice din vechiul UE 15, riscul major de care

trebuie ținut cont, și deci luate măsuri de compensare, fiind dat de procesul de declin

demografic, care în mod implicit afectează și potențialul forței de muncă activă Exercițiul de

modelare și prognoză pe care l-am întreprins în cadrul acestei analize și care este prezentat într-

un capitol ulterior confirmă această aserțiune în cazul micilor state baltice, unde echilibrul pare

a fi fost atins dar la un nivel la care declinul demografic nu mai poate fi inversat, cel puțin

aparent.

Pornind de aici, analiza noastră se va concentra mai întâi asupra aspectului de suprafață

referitor la stocul de emigranți în Regatul Unit ca expresie a manifestării dezechilibrului relativ

dintre factorul de producție capital din Regat și factorul de producție muncă din celelalte state

ale U.E.-27. Ulterior, aceasta se va concentra asupra manifestării de fond a acestui

dezechilibru, prin intermediul expunerii comerciale dintre Regatul Unit și U.E.-27 și a măsurii

în care un stat membru sau altul este sau poate fi afectat de către procesul de BREXIT și,

desigur, asupra cărui factor de producție se va concentra efectul. De asemenea, prin

intermediul exercițiului de modelare vom putea întrezări și măsura în care dezechilibrul între

diferitele economii ale spațiului fără fricțiuni reprezentat de către U.E.-27 și spațiul economic

al Regatului, care urmărește ieșirea din acest spațiu (în diferite condiții), cu centrare pe factorul

muncă, lucrează în „favoarea” Regatului sau în „favoarea” economiei de origine a fluxurilor de

factor muncă. Altfel spus, măsura în care între factorul de producție capital din Regat (foarte

abundent) și factorul muncă dintr-un alt stat, mai „sărac”, în factor de producție capital, s-a

realizat un echilibru , precum și nivelul la care s-a realizat acesta, de aici decurgand si

tendințele viitoare.

CAPITOLUL 12. Analiza statistică descriptivă a stocului de lucratori mobili în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord și a deschiderii comerciale a statelor membre U.E. față de acesta

118

12.1.AnalizastoculuidemigranțiînRegatulUnitalMariiBritaniișiIrlandeideNord

Brexit-ul pune în prim plan și situația celor aproape 4,7 milioane de cetățeni migrați –

aproximativ 3,5 milioane de cetățeni europeni rezidenți în Regatul Unit și aproximativ 1,2

milioane de britanici care trăiesc în celelalte state ale UE. Negocierile dintre UE și Regatul

Unit ar putea afecta drepturile acestor migranți81.

Majoritatea analiștilor recomandă realizarea unui „Brexit soft” cu prezervarea pe deplin

sau aproape integral a drepturilor și acordurilor actuale, inclusiv a liberei circulații a

persoanelor. Ar trebui discutate scheme pentru facilitarea mobilității persoanelor și

schimburilor între UE și Regatul Unit, aspecte ce au un impact major asupra pieței muncii.

Pentru identificarea unor soluții benefice pentru ambii parteneri se impun, pe lângă discuțiile și

negocierile purtate de guvernul Regatului Unit cu reprezentanții UE, și consultarea cetățenilor

și partenerilor sociali, precum și realizarea unor studii de impact. Un lucru este clar: principiul

libertății de circulație a fost printre primele care au fost negociate și agreate de către părți.

Este de discutat desigur, în ce măsură, accesul pe piața UE și integrarea pe piața muncii,

care încurajează mobilitatea liberă a forței de muncă, vor afecta performanţa economică a

Regatului Unit. Există posibilitatea ca Regatul Unit să se confrunte cu un deficit de forță de

muncă având în vedere că muncitorii străini calificaţi şi necalificaţi sunt un factor esențial al

dinamismului economic britanic. În mod evident, economia Regatului Unit va fi afectată, dacă

se va prelungi incertitudinea cu privire la definitivarea acordurilor asupra accesului Regatului

Unit pe piețele țărilor UE și asupra tipului de politică privind migrația (inclusiv poziţia

actualilor cetăţeni ai UE care lucrează în Regatul Unit).

Pe lângă faptul că acești imigranți își desfășoară activitățile în incertitudine, până în

prezent nefiind stabilite normele de colaborare între cele două entități, numărul lor poate indica

și o parte din gradul de expunere și vulnerabilitate al țărilor de origine al acestora cu privire la

condițiile viitoare de abordare a fenomenului imigraționist.

La nivelul anului 2017, din rândul populației Regatului Unit (66,2 milioane locuitori)

un procent de aprox. 11% erau non-britanici82. Conform datelor Băncii Mondiale, stocul

imigranților proveniți din statele membre UE se ridica la aprox. 3,5 mil. persoane. Cel mai

81 Statistici ale Oficiului National de Statistica ale Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord; Se poate utiliza orice denumire pentru acesti lucratori. Aceasta nu le afecteaza drepturile. 82 Vezi sursa indicata in nota de subsol precedenta;

119

mare grup de imigranţi europeni proveneau din Polonia (907.000), urmat de irlandezi

(398.000) și români (340.000)83. Aceste cifre sunt considerate semnificative de către

majoritatea britanicilor care sunt îngrijorați de diferite aspecte: accesul la bunurile comune,

infrastructură, serviciile de sănătate și locuinţe, considerând totodată că imigranții le amenință

identitatea culturală și/sau naţională. Pe de altă parte însă, reducerea numărului de imigranţi ar

putea avea efecte negative asupra indicatorilor socio-economici ai Regatului Unit.

Sursă date: World Bank

Fig.7. Ponderea imigranților din fiecare țară UE în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în totalul imigranților UE din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în anul 2017

Analizând evoluția numarului de imigranți, observăm că în perioada 2010-2013 s-a

păstrat „podiumul” țărilor cu cei mai mulți imigranți în Regatul Unit. Polonia este țara cu cei

mai mulți imigranți, aproximativ un sfert dintre imigranții europeni din Regatul Unit fiind

polonezi. Pe poziția secundă se află Irlanda cu aproximativ 15%, urmați de germani, în procent

de aproximativ 12%.

83 Fața de aceste cifre pot exista variante întrucât numărul resortisanților români din Regat poate fi mai mare, luând în calcul și persoanele cu cetățenie română, dar care, au obținut și dețin și pașaport britanic Sursa Office of National Statistics of the United Kingdom/Oficiul National de Statistica al Regatului Unit, 2017;

120

Sursă date: World Bank Fig. 8. Ponderea imigranților din fiecare țară UE în Regatul Unit în totalul imigranților UE din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în anul 2010

În ultimii 8 ani numarul de imigranți români a crescut continuu, astfel, că dacă în 2010

România era pe locul 11 în topul țărilor europene cu imigranți în Regatul Unit, cu un număr de

53.081 persoane, în 2013 urca pe poziția 7, cu 103.421 persoane, iar în 2017 se afla pe locul 3,

cu 340.000 de imigranți în Regatul Unit, după cum am menționat anterior

Sursă date: World Bank

Fig. 9. Ponderea imigranților din fiecare țară UE în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în totalul imigranților UE din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în anul 2013

121

Referitor la preferinţele emigranţilor cu privire la ţara de destinaţie, observăm că

majoritatea emigranţilor din Irlanda au ca destinaţie Regatul Unit. O pondere importantă este

observată şi pentru Cipru, 42,39% dintre persoanele care emigrează din această ţară având ca

ţară de destinaţie Regatul Unit. Următoarea poziţie este ocupată de Malta, cetăţenii care decid

să emigreze având ca destinaţie preferată în proporţie de 32,31% Regatul Unit. Din acest punct

de vedere, România se plasează pe poziţia a 10-a, cu o proporţie de 9,28% a emigranţilor care

au decis să se îndrepte către Regatul Unit.

Sursă date: World Bank Fig. 10. Ponderea stocului de emigranți către Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din stocul total de emigranți ai fiecărei ţări, în anul 2017

Ȋn dinamică, se observă intensificarea preferinţei românilor de a emigra către Regatul

Unit, în anul 2017 ponderea înregistrată fiind cu 6.27 puncte procentuale mai mare decât în

anul 2013. Ȋn 2010, ponderea înregistrată a fost şi mai mică, sub 2% dintre emigranţii români

având ca ţară de destinaţie Regatul Unit.

Ȋn toţi cei 3 ani analizaţi, primele trei poziţii rămân neschimbate, întotdeauna peste

jumătate de emigranţi irlandezi aleg Regatul Unit, aproximativ 45% dintre emigranţii din Cipru

preferă să meargă în Regatul Unit, în timp ce pentru Malta proporţiile înregistrate au fost în jur

de 25% atât în 2010, cât şi în 2013.

122

Sursă date: World Bank Fig.11. Ponderea stocului de emigranți către Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din stocul total de emigranți ai fiecărei ţări, în anul 2013

Deşi din punct de vedere al clasamentului, Polonia coboară de pe locul 4 în 2010 pe

locul 6 în 2013 și 2017, ponderile înregistrate au un trend ascendent: dacă în anul 2010 se

înregistrau în Regatul Unit 16,5% din întreg stocul de emigranți polonezi, aceasta pondere a

crescut în 2013 la 17,04%, pentru ca în anul 2017 să se observe că 21,12% dintre polonezii

care emigrează au ales Regatul Unit.

Sursă date: World Bank Fig. 12. Ponderea stocului de emigranți către Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din stocul total de emigranți ai fiecărei ţări, în anul 2010

123

12.2.Analizastoculuidecapital,balanțeicomercialeșiexpuneriieconomicea statelor membre ale U.E. la evoluțiile economice și politice (procesulBREXIT)dinRegatulUnitalMariiBritaniișiIrlandeideNord

Implicațiile, încă dificil de estimat ale procesului de ieşire din UE a Regatului Unit,

,contribuie la amplificarea incertitudinii privind creșterea economică la nivel european şi, în

special, în cazul anumitor state cu legături strânse cu economia britanică. Economia britanică a

cunoscut o creştere peste aşteptări în anul 2016 (2%), pe fondul avansului susţinut al cererii

interne, care a contrabalansat şocul produs de votul în favoarea Brexit. Pe termen mediu, implicaţia

negativă, directă şi previzibilă a Brexit-ului este scăderea bugetului european şi implicit a

fondurilor structurale.

La nivelul UE sunt promovate mai multe scenarii cu privire la perspectivele Uniunii

după ieșirea Regatului Unit. Aceste scenarii includ situaţii diferite, pornind de la o relaxare a

gradului de integrare a statelor (care reprezintă o limitare a proiectului european la piața unică) și

ajungând până la o integrare mai avansată (care ar presupune centralizarea competențelor de

decizie la nivelul UE). Totodată, se identifică şi principalele provocări ale UE pentru următorul

deceniu, şi anume: neîncrederea în procesul globalizării, impactul noilor tehnologii asupra

societăţii şi amplificarea mişcărilor populiste.

Sursă date: Eurostat Fig. 13. PIB-ul ţărilor UE - 2016 - mil. euro

124

Ieșirea Regatul Unit din Uniunea Europeană va duce la scăderea PIB-ului UE cu

aproximativ o șesime (16%), dar va mări excedentul balanței comerciale a Uniunii prin

eliminarea deficitului comercial înregistrat de Regatul Unit84. Totodată, după Brexit, în

condiţiile impunerii unor bariere tarifare comerciale, balanţa comercială la nivelul UE 27 s-ar

putea dezechilibra prin diminuarea exporturilor către Regatul Unit.

Potrivit Eurostat, Regatul Unit a înregistrat în 2016 un PIB de 2.403 miliarde euro din

cele 14.937 miliarde euro ale UE.

Practic, Uniunea va pierde a doua sa economie ca mărime, după Germania, dar trebuie

ținut cont de fluctuațiile masive ale lirei sterline, apreciată în urmă cu doi ani la niveluri record

și aflată în pierdere pe tot parcursul lui 2016.

Sursă date: UK ONS Fig.14. Soldul balanţei comerciale al ţărilor UE cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord – 2016 (export-import) – mil. lire sterline

Cert este că, fără Regatul Unit, restul celor 27 de state nu vor mai putea să mai aspire la

rolul de cel mai important actor în economia mondială, rol pe care și-l propusese și la care i-ar

fi dat dreptul întinderea, populația, nivelul de dezvoltare și tradiția istorică a Europei.

Analiza soldului balanţei comerciale a bunurilor indică faptul că Regatul Unit este un

importator net din ţările UE, principalele state de unde importă bunuri fiind Germania, Olanda,

Belgia, Italia şi Franţa. Exportul de bunuri este semnificativ doar cu Irlanda.

84 Calculele autorilor pe baza datelor statistice EUROSTAT și Banca Mondiala/IBRD

125

Situaţia se schimbă atunci când analizăm comerţul de servicii unde Regatul Unit este

exportator net către statele UE. Regatul Unit exportă servicii către Germania, Olanda, Suedia,

Irlanda, Italia, Danemarca şi importă cu precădere din Spania, Grecia şi Portugalia.

Având în vedere că, la momentul ieşirii din UE, Regatul Unit intenţionează să

restricţioneze comerţul cu servicii, putem spune că state importante din UE ar putea fi afectate

de această politică. În schimb, această măsură ar putea reprezenta un avantaj în negocierea cu

UE-27 a comerţului cu bunuri, unde Regatul Unit înregistrează deficit.

Ponderea comerţului Regatului Unit cu ţările UE reprezintă aproximativ 50% din total

comerţ, fapt ce indică o integrare moderată cu economia UE.

Sursă date: UK ONS

Fig.15. Soldul balanţei comerciale a bunurilor cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord – 2016 (export-import) – mil. lire sterline

126

Sursă date: UK ONS

Fig. 16. Soldul balanţei comerciale a serviciilor cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord – 2016 (export-import) – mil. lire sterline

127

Sursă date: UK ONS, Eurostat, calcule autori Fig. 17. Soldul comercial cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord al statelor membre ale U.E. (% din PIB, 2016)

Referitor la soldul comercial al ţărilor UE cu Regatul Unit, ca pondere în PIB,

observăm că peste 85% dintre statele UE înregistrează excedent, ceea ce indică faptul că au o

expunere comercială mai mare la ieşirea Regatului Unit din UE. Cea mai ridicată expunere,

având un procent al excedentului comercial în PIB, de peste 1,6%, o înregistrează Slovacia,

Belgia, Letonia, Cehia, Portugalia, Olanda.

Efectele Brexit-ului vor reduce fluxurile comerciale şi implicit, vor creşte costul

comerțului dintre Regatul Unitși restul UE, aceste efecte fiind dăunătoare pentru ambele părți.

La prima evaluare a indicatorilor comerciali, UE pare a fi un partener comercial mai important

pentru Regatul Unit decât Regatul Unit este pentru UE, însă cererea din Regatul Unit este

128

foarte importantă în termeni macroeconomici pentru multe țări din UE. Este important de

reținut că, odată cu ieșirea din Uniune, va dispărea orice posibilitate de coordonare, fie ea și

limitată, între autoritatea monetară de la Londra și Banca Centrală Europeană. Aceasta va

adăuga o fricțiune însemnată în relațiile comerciale dintre cele două entități. Deși, Regatul Unit

va continua să aplice principiile Uniunii Bancare, cel puțin în parte, este evident din Planul

Chequers (un document oficial al Guvernului Britanic publicat în vara anului 2018, care însă,

în final nu a fost acceptat sau nu în totalitate de către Comisia Europeană în cursul negocierilor;

a se vedea Consiliul European de la Salzburg 18.10.2018, Președinția Republicii Austria a

Consiliului U.E.) că o serie de reglementari vor începe să difere marcant între cele două părți.

Cu toate că, în general, este de presupus că sistemele bancare vor rămâne fidele

regulilor din Acordul Basel II (acord ce reglementează începând cu anii 2010-2011 relațiile

între principalele instituții financiar bancare globale și care se constituie în standardul de bază

pentru practic toate băncile importante din lume, precum și pentru instituțiile financiare de tip

bancar) este totuși evident că actuala traiectorie divergentă a politicilor monetare se va

accentua. Din acest punct de vedere, fluxurile de capital între cele două entități, luate în sensul

lor cel mai larg, se va accentua.

Pornind de la această aserțiune, și urmărind reprezentarea grafică privind fluxurile de

capital, ar putea să apară ideea conform căreia doar câteva state ar fi expuse unei eventuale și

progresive inversări a fluxurilor de capital dinspre piețele specifice de tranzacționare ale

Regatului Unit către piețele europene. Este totuși de presupus că tradiționala antantă dintre

instituțiile britanice și cele olandeze (Olanda este cea mai importantă destinație a plasamentelor

de capital britanice) nu va dispărea peste noapte.

129

Sursă date: IMF Fig. 18. Structura investițiilor străine directe în Regatul țărilor de Jos (Olanda); structura pe principalele țări investiționale

Aceasta ar însemna că, prin intermediul Olandei, se va menține o prezență foarte

importantă a capitalului britanic în spațiul Uniunii Europene. Aici există însă un avertisment,

care în timp, și mai ales la inversări de ciclu economic poate deveni foarte important. Astfel, o

parte dintre piețele Uniunii, mai ales cele din Europa de Est, sunt clasificate ca piețe de

leverage sau de expunere investițională și sunt luate în considerare pentru plasamentele mai

riscante, dar și cu randamente mai mari în perioadele de creștere economică și de relaxare a

politicilor monetare pe piețele mature de capital ale lumii (piața SUA, piața britanico-

olandeza/anglo-olandeză, piața japoneză, piața germană), care sunt considerate drept piețe de

hedging sau de protecție investițională.

În condiții de inversare a ciclului, comportamentul investitorilor este acela de lichidare

graduală sau bruscă a stocului de investiții de pe piețele de leverage pentru a-și putea acoperi și

proteja pozițiile pe piețele de hedging. În condițiile în care Regatul Unit era parte a Uniunii,

deși nu parte a zonei Euro și nici parte a aranjamentelor care leagă acesta zonă de puținele state

rămase în afara ei, există totuși posibilitatea ca investitorii să considere cu ceva mai mult calm

anumite piețe emergente știind că Regatul Unit, ca stat membru al UE, putea să influențeze

politicile Comisiei relativ la piețele mai riscante din Uniune (inclusiv cele din Europa de Est)

ceea ce creștea gradul de siguranță nominal al investițiilor și în consecință putea preveni

fenomenele de fugă a capitalurilor de pe aceste piețe.

În condițiile ieșirii Regatului Unit din Uniune, chiar dacă fluxurile de capital nu se vor

reorienta major, va crește totuși volatilitatea acestora. Cu alte cuvinte, riscul și percepția

130

riscului de investiție pe piețe emergente din UE (inclusiv România) va fi crescută. Pornind de

aici , toate riscurile asociate unei piețe emergente inclusiv riscul de schimb valutar ca și riscul

de oprire bruscă (efect Dornbush-Calvo) a acestor fluxuri în caz de șoc economic major sunt

crescute odată cu ieșirea eventuală a Regatului Unit din UE.

Putem spune că, de fapt, riscurile pe piețele de capital din UE sunt, odată cu ieșirea

eventuală a acesteia din UE, INVERS PROPORȚIONALE cu expunerea propriu-zisă a acestor

piețe la fluxurile de capital britanice. Cu cât aceste fluxuri sunt mai mici cu atât riscul încetării

acestora în caz de recesiune, șoc economic major sau depresiune globală este mai ridicat.

Întrucât statele din Est sunt cele în care investițiile sunt reduse, acestea vor fi cele mai expuse

unei retrageri investiționale. Rezultă de aici că, riscurile pe diferitele piețe nu sunt neapărat

proporționale cu expunerea directă și nemijlocită la piața britanică, ele acționând prin efect de

propagare (contagiune). Cum instituțiile financiare olandeze sunt parte a zonei Euro și un

investitor major în toate statele din Europa, inclusiv în România, rezultă că, prin efect de

propagare, orice inversare de ciclu va conduce la consecințe majore pe acele piețe care nu par

la prima vedere expuse direct, dar care sunt de fapt piețe de leverage ce vor fi afectate de

retragerile de capital la producerea unui soc major pe piețele principale de capital (inclusiv și

cea anglo-olandeză, piață de hedging).

Contextul actual nu este favorabil piețelor emergente, inclusiv României. În ultimele

luni, rezervele federale ale SUA au ridicat constant pragul ratei dobânzii de referință

semnalizând astfel finalul unei perioade lungi de relaxare monetară începută în anii de criză

2008-2009. Efectul unei astfel de măsuri pe principala piață de capital a lumii este acela de

retragere a capitalurilor de pe piețele emergente, cu corolarul vizibil al deprecierii valutare

masive de pe aceste piețe și al reorientării fluxurilor de capital către piețele mature, acolo unde

investiția devine mai rentabilă (creșterea ratei dobânzii de referință conduce la creșterea ratelor

randamentelor la toate instrumentele de investire denominate în valuta respectivă).

Cu această măsură, adoptată de către SUA, a fost emulată de către Banca Angliei, în

condițiile în care Banca Centrală Europeană menține totuși o politică monetară mai laxă (rate

ale dobânzii de referință foarte reduse), orientarea fluxurilor de capital devine evidentă (dinspre

periferia lumii financiare – economiile emergente, către centru– economiile dezvoltate și în

special S.U.A.). În condițiile în care, Regatul Unit va ieși din Uniune deci influența britanică

nu se va mai putea exercita asupra Comisiei, este evident că percepția de risc a investitorilor pe

piață britanică privind plasamente pe piețe periferice/emergente ale Uniunii Europene va fi

crescută. De aici apare un risc mai ridicat pentru aceste piețe, inclusiv pentru România, rezultat

131

din ieșirea Regatului Unit din Uniune și posibil fluxuri generale de capital și de ISD (investiții

străine directe) mai reduse, și o volatilitate mai crescută a cursului de schimb valutar.

Sursă date: UK ONS

Fig. 19. Soldul ISD – 2016 – mil. Lire sterline

Soldul ISD-urilor indică faptul că Regatul Unit investește mai mult la nivelul UE-27 decât

Uniunea investește în Regatul Unit. Ţările în care Regatul Unit investește semnificativ sunt

Olanda şi Irlanda. Regatul Unit este preferat de investitorii din Suedia, Luxembourg, Spania şi

Danemarca. Chiar şi după Brexit, Regatul Unit rămâne un pol de atracţie al ISD-urilor, având

mai multe atuuri, cum ar fi limba, reglementarea pieţei electricităţii și piețe de capital foarte

dezvoltate.

132

Sursă date: Organisation for Economic Co-operation and Development (OECD) Fig. 20. Intrări investiționale în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, 2017 (mld. dolari)85

Este de menționat un aspect foarte important reliefat mai ales de aparatul statistic al

OECD, și anume că Regatul Unit prin intermediul diferitelor mici jurisdicții cu caracter

„colonial” pe care le controlează și prin intermediul unor entități independente nominal din

Comonwealth este, de fapt, unul dintre cei mai mari investitori pe propria piață. Cu alte

cuvinte, o parte din fluxurile aparente de ISD sunt de fapt fluxuri interne provenind din

jurisdicții cu regimuri mult mai favorabile decât cea metropolitană, care sunt constituite în

vehicule investiționale de mare forță.

În acest fel, chiar dacă nominal balanță contului de capital sau soldul balanței pe

investițiile directe (parte a contului de capital) apar ca deficitare, în fapt luând în calcul aportul

investițional al unor entități ca insulele Jersey și Guernsey (Insulele Canalului/The Channel

Islands), Insulele Virgine Britanice, Insulele Cayman, Insulele Cocos și entitatea independentă

formal a Bermudelor (the Commonwelth of Bermuda), balanța este întotdeauna excedentară

față de oricare dintre țările din UE. Chiar și față de partenerul tradițional pe piața investițiilor,

Olanda (țară cu tradiție investițională pe piața britanică încă din sec. al XVIII-lea), unde există

o aparentă poziție debitoare, în fapt prin agregarea aportului investițional în Olanda al entității

85Celelalte state au valori mai mici de 8 mld. dolari

133

Commonwealth of Bermuda/Bermuda (Insulele Bermude), poziția Regatului Unit devine una

creditoare.

De aici, rezultă forța financiară a Regatului Unit care manevrează piața, printr-o

diversitate de vehicule investiționale suverane sau quasi-suverane, o caracteristică pe care nu o

mai împărtășește cu nici un alt stat membru UE și prin intermediul cărora își exercită influența

pe piețele de capital,. În acest context, surplusurile investiționale provenite de la aceste entități

care manevrează, în esență, capitaluri britanice, finanțează în bună măsură poziția debitoare a

Regatului Unit pe piața bunurilor (balanța comercială cu sold debitor) , care altfel ar putea

părea ca nesustenabilă. Ea este însă sustenabilă prin aportul net de capital al micilor entități

quasi-suverane ori non-suverane controlate de Londra. Dacă la acestea adăugăm fluxurile de

capital provenite din țări ale Commonwealth-ului, precum și din Statele Unite ale Americii, ne

apare imaginea unei piețe de capital a cărei dependență de UE-27 este foarte redusă.

Sursă date: Organisation for Economic Co-operation and Development (OECD)

Fig. 21. Ieșiri investiționale din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, 2016 (mld.dolari S.U.A.)86

Piața britanică continuă să fie legată mai degrabă de lumea anglo-saxonă

(Commonwealth și S.U.A.) decât de piețele continentale, ceea ce creează o asimetrie în

procesul BREXIT. Această asimetrie se traduce prin existența în realitate a unei expuneri

86Poziția „alte state” desemnează state cu investiții sub 14 mld. USD per fiecare stat de destinație în parte;

134

excesive a Uniunii Europene cu 27 de membri față de Regatul Unit pe acel segment în care

aceasta excelează (producția de bunuri), concomitent cu o expunere mult mai redusă a

Regatului Unit față de UE-27 pe acel segment pe care Regatul Unit excelează (piața de capital

și serviciile specifice). Altfel spus, economiile europene sunt dependente de Regatul Unit ca

piață de export într-o măsură mult mai mare decât este expus Regatul Unit la acestea, din

punctul de vedere al fluxurilor de capital. De aici, disproporția de efecte, pe care o vom

examina în continuare și care face ca BREXIT-ul să fie de fapt mai riscant pentru cei 27, care

pot pierde o importantă piață de desfacere (în special în variantă NO-DEAL87) decât pentru

Regatul Unit, care nu pierde neapărat un furnizor de capitaluri.

Tabelul de mai jos ilustrează poziția statelor membre UE față de Regatul Unit la nivelul

ultimelor date disponibile, permițând apoi analiza aprofundată a aspectelor legate de efectele și

vulnerabilitatea relativă a diferitelor economii ale statelor membre la evoluțiile economice și

politice din Regatul Unit, sintetizând apoi riscurile sub forma unui cod de culori de la VERDE

– fără riscuri majore, la ROSU-risc major trecând prin GALBEN- risc mediu și

PORTOCALIU-risc crescut. Analiza este subsecventă tabelului, cu trimitere finală către codul

de culori al acestuia.

Tabelul nr.1 Vulnerabilitatea statelor membre UE-27 față de procesul de ieșire a Regatului

Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din UE

Statul

membru

(U.E. - 28,

01.10.2018

)

Expunerea

comercială

(redusă, medie,

ridicată)

Expunerea la

fluxurile de capital

(redusă, medie,

ridicată)

Expunerea din punct de vedere al

fluxurilor de forță de muncă (redusă,

medie, ridicată)

Grad de vulnerabilitate față

de piața britanicăîn condiții de

adversitate economică (cod de

culori: VERDE, GALBEN,

PORTOCALIU, ROSU)

Credito

r

Debitor creditor debitor (% in celor

aflațiîn Regatul

Unit în stoc total

de

lucrătoriemigranț

i ai

fiecăreițări/stat

membru)

(% in total stoc de

lucrătoriemigranțiî

n Regatul Unit)

BREXI

T deal

BREXI

T (half-

deal)

BREXI

T NO-

deal

Austria Redusă Redusă Redusă Redusă

Belgia Ridicat

ă

Redusă Redusă

87 Având în vedere procedurile parlamentare în curs în Regatul Unit, este greu de precizat care sunt șansele pro sau contra unei astfel de variante. Același principiu se aplică – voința legiuitorului nu se poate anticipa!

135

Bulgaria Redusă Redusă Redusă Redusă

Cipru Ridicat

ă

Ridicata Redusa

Croația Redusă Redusa Redusa Redusa

Danemarca Medie Medie Redusa Redusa

Estonia Redusa Redusă Redusă Redusă

Franța Medie Medie Redusa Medie

Finlanda Redusa Redusa Redusa Redusa

Germania Medie Medie-

Ridicată

Redusa Medie

Grecia Medie Medie Redusa Redusa

Italia Redusă Redusa Redusa Medie

Irlanda Ridicat

ă

Ridicată Ridicată Ridicată

Lituania Medie Nu sunt

date

disponibil

e

Idem Ridicată Medie

Letonia Ridicat

ă

Nu sunt

date

disponibil

e

Idem Medie Redusă

Luxemburg Redusă Redusă Redusă Redusă

Malta Ridicat

ă

Redusă Ridicată Redusă

Polonia Ridicat

ă

Redusă Medie Ridicată

Portugalia Ridicat

ă

Redusă Redusă Redusă

Romania Medie Nu sunt

date

disponibil

e

Idem Medie Ridicată

Slovenia Redusă Redusă Redusă Redusă

Slovacia Ridicat

ă

Redusă Redusă Redusă

136

Spania Ridicat

ă

Redusă-

Medie

Medie Redusă

Suedia Medie Medie Redusă Redusă

Regatul

Unit

- - - - - - - - -

Olanda Ridicat

ă

Ridicata

-Foarte

ridicata

Redusă Redusă

Republica

Cehă

Ridicat

ă

Redusă Redusă Redusă

Ungaria Medie Redusa Redusa Redusa

Sursă: autorii pe baza datelor statistice UK-ONS și World Bank/Banca Mondială;

Utilizând datele privind soldul balanței comerciale cu Regatul Unit prezentat în Fig.14-

grafic de bare, vom considera convențional următoarele: expunere redusă va fi considerată o

valoare a soldului balanței comerciale, exprimat ca % din PIB în valoare absolută -deci fără a

lua în calcul semnul de + sau -/sold creditor ori debitor al balanței,de până la 0,5% din PIB. În

aceeași modalitate va fi considerată drept expunere medie o valoare situată între 0,6% din PIB

și 1,5% din PIB și expunere ridicată, toate valorile situate peste 1,6% din PIB. Aceste convenții

vor fi utilizate și în analizele ulterioare constituind astfel un referențial la care ne vom mai

raporta pe parcursul lucrării.

Se poate remarca faptul că, aproape toate statele membre UE au solduri creditoare față

de Regatul Unit în ceea ce privește balanța comercială. Aceste solduri au o dimensiune mai

importantă ca pondere în PIB pentru state ca Slovacia, Polonia, Letonia,Belgia sau Olanda.

Deși în cifre absolute, soldul balanței comerciale cu Germania este cel mai ridicat, totuși

exprimat ca pondere în PIB-ul acestui stat, el nu este foarte important. În același timp, deși

soldul balanței comerciale cu Slovacia, spre exemplu, este în termeni nominali destul de

modest, totuși raportat la PIB-ul acestui stat, el este foarte important. Se verifică astfel

aserțiunea de mai sus conform căreia, cu cât economia este mai mică ca pondere, cu atât

efectele vor fi resimțite mai puternic.

Cu alte cuvinte, efectele BREXIT-ului, din punct de vedere comercial, vor fi mai

puternic resimțite de către economiile mici deschise din spațiul UE, decât de către economiile

mai mari. Germania, deși este de departe cel mai important partener comercial al Regatului

Unit din zona Uniunii Europene, totuși efectele cele mai puternice vor fi resimțite de către

137

economia slovacă, pentru că, din punctul de vedere al raportului dintre dependența efectivă a

economiei slovace față de piața de desfacere a Regatului Unit și dimensiunile efective ale

economiei acestui mic stat membru al Uniunii, raportul este cel mai defavorabil.

În cifre, pentru ceva mai mult de 3% din PIB, Slovacia este dependentă de piața

Regatului Unit. În același timp, dependența Germaniei, spre a „traduce” astfel cifrele din

graficul nr.11, este de sub 1%! De aici, rezultă că BREXIT-ul are o dimensiune de scalare

foarte pronunțată. La un nivel mediu al UE, dependența față de piața de desfacere britanică este

de sub 1% din PIB, dar este de remarcat că sub această valoare medie se situează doar 10 state

membre, între care, nota bene, este și România (aparent am fi într-o situație oarecum

favorabilă, prin raportare chiar față de unele state din aceeași zonă de Est a Uniunii, de

exemplu: Polonia, Slovacia, Cehia, Ungaria, Letonia). Peste valoare medie sunt situate 13 state

membre UE, între care sunt și șase state din Europa de Răsărit, deci economii mici și

vulnerabile în general, dintre care trei, operând încă valute naționale proprii de tip piață

emergentă, vulnerabile la speculația pe piața valutară în special în condiții de inversare de

ciclu. BREXIT-ul va afecta în mod disproporționat statele membre ale Uniunii, cu efectele cele

mai mari potențial în zona cu economiile mai vulnerabile din Europa de Răsărit, unde gradul de

dependență relativă față de piața britanică este foarte ridicat.

Agregând mecanic, Polonia, Ungaria, Letonia, Cehia, Slovacia și Lituania au o

dependență medie față de piața britanică de aproximativ 2% din PIB, mai mult decât dublu față

de dependența medie a Uniunii, care este de sub 1% din PIB. Între cele mai mari economii ale

UE, fără cea a Regatului Unit desigur, Germania, Italia, Spania și Franța, au o dependență față

de piața britanică de doar 0,7% din PIB, deci sub media Uniunii, media simplă fiind influențată

de Spania, singura mare economie care are o dependență față de piața britanică mai mare de

1% din PIB. Peste valoarea medie sunt situate 13 state, dintre care doar trei economii mari și

șapte economii din zona vechiului EU-15, între care se află și Portugalia (tradițional legată de

economia Regatului Unit) și Grecia.

Cu alte cuvinte, dependența față de economia și piața de desfacere a Regatului Unit

este concentrată, în mod disproporționat, în zona estică a Uniunii, unde se conturează astfel un

pol de vulnerabilitate față de BREXIT, oarecum accentuat de existența valutelor naționale. Prin

contrast, economia Regatului Unit este dependentă, relativ desigur, doar față de patru economii

din UE, respectiv față de Irlanda (cu care are de altfel singura frontieră terestră, dacă exceptăm

frontiera teritoriului dependent al Gibraltarului), Suedia, Malta și Danemarca. Exceptând

Irlanda și Malta (o economie cu dimensiuni foarte reduse și care face parte din spațiul

138

tradițional de influență al Regatului Unit), rămân de fapt două economii, ambele din afara

zonei Euro, Suedia și Danemarca, față de care dependența medie relativă este de aproximativ

0,5% din PIB.

Dacă luăm însă în considerare, Irlanda și Malta (aflate în zona Euro, Irlanda din 1999 și

Malta din 2007), atunci dependența relativă a Regatului Unit față de state membre UE este de

aproximativ 1,3% din PIB, valoare inferioară mediei Uniunii. Rezultă că, luând în calcul

poziția de debitor sau creditor pe balanța comercială, Uniunea este în dezavantaj relativ față de

Regatul Unit, care reprezintă, nu întâmplător, o importantă piață de desfacere pentru practic toți

membrii săi, mai puțin cele patru state menționate și, ceea ce este mai important, pentru practic

toți membrii zonei Euro, cu excepția unui stat membru liliputan (Malta) și a singurului stat cu

care Regatul Unit, în teritoriul său metropolitan, împarte o frontieră terestră (Irlanda).

Mai mult decât atât, se constată emergența unui pol de vulnerabilitate în zona de răsărit

a UE cu statele din această zonă, deși mai puțin România și Bulgaria, expuse în mod excesiv la

economia britanică și dependente de piața de desfacere a acestui stat într-o proporție care

depășește media UE și mai ales media celorlalte mari economii UE (Germania, Franța, Italia,

Spania). Spre a completa tabloul, dacă dependența medie a zonei Euro față de economia

britanică este de aproximativ 0,9% din PIB, dependența medie a micilor state din Est membre

ale zonei Euro față de piața britanică este de 1,3% din PIB.

Rezultă de aici concluzia (1), conform căreia: punctul maxim de vulnerabilitate față de

BREXIT, estimat în funcție de poziția debitoare ori creditoare a soldului balanței comerciale,

se găsește în Europa de Răsărit, cu o centrare pe zona micilor economii care au adoptat moneda

unică EURO și care folosesc piața britanică ca debușeu comercial, dar care au o libertate de

acțiune practic nulă din punctul de vedere al politicilor economice și monetare.

Cu alte cuvinte, aceste state nu au decât posibilități nesemnificative de ajustare în

interior, exceptând exercitarea unei presiuni asupra factorului de producție muncă (prin pârghia

salariilor), și posibilități nule de ajustare în exterior întrucât nu pot recurge la devalorizări ale

valutei naționale, ele nemaidispunând de un astfel de instrument (lipsa suveranității monetare).

De aici apare o vulnerabilitate intrinsecă în Europa de Răsărit, dar mai ales în Europa Centrală,

accentuată în statele care nu au trecut la EURO de vulnerabilitatea micilor valute naționale, iar

în cele care utilizează deja moneda unica EURO de imposibilitatea de a mai efectua ajustări

externe.

Cea de a doua concluzie: (2) Soldul creditor al marii majorități a economiilor din EU

față de piața britanică și mai ales concentrarea acestuia (exprimată ca procent din PIB, deci

139

raportată la dimensiunea economiilor naționale) în zona de Est a Uniunii (zona încă vulnerabilă

economic) creează o vulnerabilitate accentuată față de BREXIT și mai ales față de un BREXIT

de tipul NO DEAL, ceea ce ar însemna introducerea de bariere de tip WTO/OMC88 cu efecte

extrem de puternice asupra economiilor ce au drept piață de desfacere piața regatului Unit și

mai ales asupra economiilor mici unde efectul ar fi sau va fi, disproporționat negativ!

Aceasta este situația dacă privim balanța comercială ca pe un agregat. Analiza structurii

acesteia pe componentele majore, respectiv bunuri și servicii, ne oferă însă o imagine ceva mai

nuanțată, permițând o mai bună evaluare a poziției Regatului Unit față de celelalte state

membre, precum și a economiilor majore ale Uniunii față de acesta. Dacă în ceea ce privește

bunurile situația nu pare a fi schimbată, în ceea ce privește serviciile, care contribuie cu peste

78% la formarea PIB-ului Regatului Unit, se observă că acestea au un sold creditor față de 10

economii ale UE, dintre care 8 din zona Euro89 și două din afara acesteia (Suedia și

Danemarca).

Dintre cele 8 state din zona Euro, doar Irlanda reprezintă o economie mică și oarecum

vulnerabilă, celelalte fiind toate economii mari și medii incluzând aici trei dintre cele cinci

economii mari ale Uniunii, respectiv Germania, Franța și Italia. Față de acestea trei din urmă,

Regatul Unit este dependent din punct de vedere al pieței de servicii fiind și din punctul de

vedere al celui mai important sector al economiei sale naționale, pe sold creditor, deci

exportând servicii pe aceste piețe (rezultă de aici că orice barieră față de exportul de servicii

din partea acestor state ar afecta economia Regatului disproporționat și de o manieră evident

negativă).

De asemenea, este evident că statele mici din Europa centrală și de răsărit sunt din nou

în poziție de vulnerabilitate, fiind piețe cu solduri fie creditoare, fie debitoare mărunte față de

Regatul Unit, deci în imposibilitate de a afecta în vreun fel prin măsuri de retorsiune piața

Regatului. Dimpotrivă, dependența lor față de piața de bunuri și servicii din Regatul Unit le

face vulnerabile și față de o retragere eventuală a investitorilor britanici de pe piețele de

servicii ale acestor state. Cum multe dintre aceste servicii pot fi servicii financiare în care

economia britanică excelează, economiile operând încă cu mici valute independente, sunt din

acest punct de vedere deosebit de vulnerabile, o retragere de pe piața serviciilor semnalând de

fapt „fuga de capitaluri” și deci pusee de depreciere bruscă și dezordonată a valutelor

88 World Trade Organization/Organizația Mondială a Comertului rezultată din transformarea fostului G.A.T.T. – General Agreement for Tarrifs and Trade/Acordul General pentru tarife și comerț. Este evident vorba de bariere tarifare/vamale. Aceste bariere nu există în Uniunea Europeană care functionează în primul rând, conform tratatelor constitutitve ca și „uniune vamală”; 89 Germania, Franța, Italia, Irlanda, Spania, Olanda, Belgia, Portugalia;

140

naționale. Pornind de aici, concluziile de la (1) și respectiv (2) se nuanțează și se completează

astfel:

- (1) Economia Uniunii Europene cu 27 de membri este mult mai dependentă, în special

în ceea ce privește bunurile, de piața de desfacere a Regatului Unit, care este cea de a

doua economie a spațiului actual al Uniunii (28 de membri) decât este Regatul Unit

dependent de piața de bunuri a celor 27;

- (2) Statele mici din Europa Centrala și de Răsărit, economii foarte vulnerabile,

neconsolidate încă au o vulnerabilitate crescută dată fiind dependența lor față de piața

britanică de desfacere (piața bunurilor) foarte ridicată prin raportare la PIB (dublu față

de media UE!); Statele mici din zona Euro, situate în Estul Europei reprezintă

segmentul de maximă vulnerabilitate. Din acest punct de vedere cazul României nu ar

fi, aparent cel puțin, atât de alarmant, expunerea și dependența noastră directă fiind sub

valoarea medie a UE și sub valorile medii pentru spațiul economiilor din zona de Est a

Uniunii;

- (3) Pe segmente de piață totuși, Regatul Unit este la rândul său dependent de piața

serviciilor, cel mai important sector al propriei economii din punctul de vedere al

contribuției la formarea PIB-ului, de piața UE-27, dar cu deosebire de piața a 10 state

membre, dintre care 3 reprezintă economii mari ale UE, respectiv și în ordine

descrescătoare: Germania, Italia, Franța. Față de această situație rezultă evident că

Regatul Unit are o oarecare vulnerabilitate, orice măsură de retorsiune pe această piață

din partea celor 27 putând avea efecte negative puternice asupra Regatului, în condițiile

în care 78% din PIB este generat în servicii. Se menține însă polul de vulnerabilitate din

Europa de Răsărit, unde orice retragere de pe piața serviciilor a firmelor britanice poate

semnifica de fapt o fugă a capitalurilor cu efecte asupra cursului de schimb al micilor

valute naționale acolo unde aceasta mai subzistă. În micile state care au trecut deja la

EURO, efectele asupra cursului de schimb nu mai sunt foarte relevante, dar pierzând

orice modalitate de ajustare externă, o fugă de capitaluri, al cărei proxy/echivalent poate

fi o fugă a „serviciilor” specifice având baza de operare în Regatul Unit, poate antrena

noi pusee de devalorizare internă (presiune exclusivă asupra factorului muncă);

- (4) Rezultă în final, că din cele examinate până acum, utilizând doar instrumentarul

statisticii descriptive, efectele BREXIT-ului ar fi destul de puternice asupra Uniunii cu

27 de membri și s-ar concentra cu precădere în zona de Est, mai vulnerabilă și mai

săracă!

141

Influența Regatului Unit, ca centru de putere politică, economică, financiară și militară

din Europa și din lume nu se exercită însă numai direct, ci mai degrabă indirect. Pe perioade

care sunt seculare, Regatul Unit a construit cu migală un întreg sistem de alianțe, precum și un

sistem colonial (întins inclusiv în Europa), care îi permit să influențeze dezvoltările economice

și politice de o manieră indirectă, dar nu mai puțin puternică. Datele pe care le-am prezentat

arată și măsura în care Regatul Unitmai controlează acest ansamblu și deci măsura și mai ales

canalele prin care își exercită influența, ceea ce potențează într-o direcție sau alta efectele

posibile ale BREXIT-ului.

Între patru și șase sunt statele prin care Regatul Unit își exercită influența: Olanda,

Irlanda, Malta, Danemarca și Suedia (luate împreună întrucât sunt singurele state din vechiul

UE-15 care nu au trecut la moneda unică Euro, exceptând desigur Regatul Unit) și Cipru. Vom

examina poziția fiecăruia dintre ele în lumina datelor de mai sus.

În ceea ce privește Olanda, care este un membru fondator al Zonei Euro, Regatul Unit are

o foarte veche conexiune comercială și financiară datând din vremea Războiului de Șapte Ani

(1756-1763). Olanda este principala piață pe care sunt plasate capitalurile britanice, rezultând

de aici existența unui singur sistem financiar, care operează pe două piețe financiare majore,

cea din Amsterdam, în Euro și cea din Londra, în lire sterline. Acest binom favorizează

tranzacțiile de arbitraj. În fapt, existența a două piețe tranzacționând în două valute de rezervă

internaționale diferite, dar operate practic de către aceleași corporații financiare și având drept

ghidaj două seturi alternative de politici monetare, permite o bună manevră în situații de criză,

un sistem foarte elaborat de hedging și leverage (expunere și protecție în același timp la risc) și

deci acumularea de avantaje. Prin fluxurile de capital și de servicii către Olanda, pentru care

Regatul Unit este o importantă piață de desfacere a bunurilor (dependența Olandei este la un

nivel de aproximativ 2% din PIB peste media UE și peste media zonei EURO), rezultă că, de

fapt, cele două economii sunt integrate într-o măsură net superioară celei în care Regatul Unit

este integrată în UE. Olanda este pentru Regatul Unit a doua piață de desfacere a serviciilor

după Germania și prima destinație a ISD-urilor britanice dintre statele UE. Fiind cunoscut

specificul serviciilor exportate de Regatul Unit către Olanda, care sunt cu preponderență

financiare, rezultă că, Regatul Unit controlează de fapt piața de capital olandeză și astfel

economia olandeză. Luând în calcul, de asemenea, gradul mare de integrare dintre economiile

germană și olandeză, rezultă o dependență relativă a Germaniei față de fluxurile de capital

britanice, pe filiera olandeză. Cum Olanda este unul dintre investitorii majori din multe state

europene (suma exporturilor și importurilor în Olanda este superioara PIB-ului, semnalând

astfel o economie de tranzit, inclusiv din România), rezultă de fapt o dependență accentuată, pe

142

filiera unui terț a economiilor europene și chiar a celor majore, inclusiv a Germaniei față de

piața de capital britanică. De fapt, avantajul relativ al Germaniei si Olandei față de Regatul

Unit, semnalat în ceea ce privește serviciile, este practic anulat atunci când examinam situația

fluxurilor de capital. Fiind un importator de capital britanic, Olanda este în poziție de

dependență netă față de economia britanică.

În consecință, dependența brută a Regatul Unit față de piața olandeză în sectorul

serviciilor este de fapt anulată de dependența Olandei față de fluxurile de capital britanice.

Rezultă că, Olanda este de fapt economic și, mai ales, financiar (serviciile exportate sunt legate

deci de fluxurile de capital) în dependența netă a Regatului Unit, economia olandeză

funcționând în integrare strânsă cu cea a Regatului Unit. Ținând cont de caracterul de tranzit al

economiei olandeze, în special între cele două mari economii adiacente ei (cea germană și cea

britanică, Germania este prima piață de export a serviciilor britanice, Regatul Unit este prima

destinație a exporturilor de bunuri germane) este evident că prin filiera olandeză, efectele

oricăror politici ale Regatul Unit vor fi resimțite de către Germania și acesta este principalul

adaos al analizei la primul set de concluzii, la un nivel care va fi peste cel asociat în mod direct

și nemijlocit expunerii și dependenței sale față de Regatul Unit din punct de vedere strict

comercial. Cu alte cuvinte, efectul negativ ar putea fi cu mult mai puternic deoarece Londra

deține controlul fluxurilor de capital și poate controla efectiv ceea ce putem denumi drept

„filiera olandeză”.

În ceea ce privește statele mai mici, ne vom opri asupra cazului Irlandei, singurul stat

cu care Regatul Unit împarte o frontieră terestră, până acum 21 de ani aceasta fiind și printre

puținele frontiere fortificate din lumea liberă (este vorba de frontiera dintre Irlanda de Nord ca

parte a Regatului Unit și Republica Irlanda, cu peste 250 de puncte de trecere a frontierei). Din

datele prezentate, rezultă că Irlanda este printre cele cinci state ale UE care au o poziție

debitoare față de Regatul Unit, deci, un caz în care economia britanică ar fi dependentă de

această piața de desfacere. Luând însă în considerare disproporția de dimensiune dintre cele

două economii (Regatul Uniteste a doua economie a UE, Irlanda ocupa doar locul 12), precum

și faptul că Republica Irlanda este debitor pe contul de capital, fiind practic unul dintre

principalele destinații (a doua după Olanda în UE) pentru fluxurile de capital britanic, rezultă

că importurile de mărfuri britanice ale Republicii sunt în mare parte plătite pe baza fluxurilor

de capital din Regatul Unit, unul dintre principalii finanțatori ai activității economice din

Irlanda, de unde apare și importanța negocierilor privind statutul frontierei din insula. Cu alte

cuvinte, deși ne aflam la două decenii de la adoptarea de către Irlanda a monedei unice EURO

(care a înlocuit lira irlandeză/Irish Pound) și la aproape jumătate de secol de la intrarea Irlandei

143

în Comunitatea Economica Europeana (1973), totuși cele două insule continuă, în ciuda

existenței a două monede (aceasta este în momentul de față singura „frontieră” veritabilă dintre

ele) și a două autorități monetare cu politici sensibil diferite, să constituie o singură unitate

economică. Același lucru este valabil pentru mica economie malteză.

Un caz puțin diferit este al celorlalte două economii din fostul UE-15 aflate încă în

afara zonei Euro, respectiv Suedia și Danemarca. Ambele state au balanța creditoare atât pe

schimburile comerciale, cât și pe fluxul de ISD-uri, ceea ce înseamnă că în mare parte

importurile pe care le fac din Regatul Unit sunt finanțate din propriile fluxuri de capital.

Aceasta arată că, pentru valutele mici rămase în afara zonei Euro, dar parte totuși din Uniunea

Europeana, plasamentele în afara zonei monedei unice, ca și modalitate de diversificare a

portofoliului investițional, rămân totuși atractive ca și modalitate de protecție față de riscurile

investiționale în zona Euro, riscuri ce au fost ilustrate de criză. În plus, dată fiind diversitatea

pieței britanice de capital și legăturile mult mai strânse ale acesteia cu piețele americană și cu

cele asiatice (în special cu bursa din Hong-Kong/R.P. Chineză), randamentele sunt de regulă

superioare celor din zona Euro. De aici rezultă că și aceste economii sunt practic dependente

într-un fel de piața britanică.

În ceea ce privește micile economii ale Maltei și Republicii Cipru, ambele foste dependințe

ale Marii Britanii și state din zona lirei sterline până la aderarea acestora la moneda unică

EURO în anul 2004, rolul lor este acela de „platforme” pentru transferurile de capital. În

special în ceea ce privește Republica Cipru unde această industrie a devenit una dintre sursele

majore pentru formarea Produsului Intern Brut. De altfel graficele din prima secțiune arată clar

dependența Republicii Cipru de piața britanică, această economie plasându-se constant în

partea „stângă” a graficului sau în „zona anglo-saxonă”. Trebuie menționat ca un avantaj

important pentru capitalurile britanice este menținerea unor elemente legislative ce țin de

perioada dominației britanice, ceea ce favorizează tranzacțiile prin aceste jurisdicții. Desigur

însă, faptul că ele fac parte acum din zona EURO le face foarte vulnerabile la BREXIT întrucât

sectoarele lor financiare vor fi afectate odată cu retragerea Regatului Unit din U.E. Aceasta va

avea efecte inclusiv asupra ocupării forței de muncă din cele două state. Totuși legăturile

tradiționale cu Marea Britanue se vor menține ținând cont de importanța diasporei malteză și

cipriotă din Marea Britanie, desigur prin raportare la populația celor două insule

mediteraneene90.

90 Ambele state sunt state insulare și ar putea fi ușor clasificate ca state „liliputane” în Europa alături de Luxemburg, Monaco, Andorra, Liechtenstein, San Marino și Vatican. PIB al Cipru și al Maltei reprezintă nu mai

144

Pornind de la cele de mai sus putem încă o dată completa concluziile noastre astfel:

- Rămân valabile toate cele expuse de la 1 la 4;

Se adaugă următoarele concluzii:

- (5) Economia Olandei servește drept canal de comunicație între Regatul Unit și

celelalte economii din Europa, în special economia Germană. Prin „filiera olandeză”

controlată de către capitalurile britanice, expunerea multor state din UE-27 față de

economia britanică este mult crescută. Cel mai puternic efect este asupra economiei

germane. Anumite economii din Estul continentului, între care și România, care aparent

mult de 0.1% din PIB la nivelul U.E., iar populațiile lor de aproximativ 460 de mii de locuitori pentru Malta (2017) și 1.18 milioane pentru Cipru (2017) din care însă doar aproximativ 789 de mii în teritoriul Republicii Cipru (membru U.E.) restul în teritoriul nerecunoscut internațional (cu excepția Turciei) al așa-numitei Republici Turce a Ciprului de Nord le clasează printre cele mai mici state membre ale Uniunii Europene (Malta este de fapt cel mai mic ca populație, deci pe poziția 28 în prezent). Cele două mici state insulare au fost colonii britanice în perioadele 1799-1964 pentru Malta și 1878-1960 pentru Cipru. În ambele cazuri până la finele celui de al Doilea Razboi Mondial ele au fost cuprinse economic în așa-numitul regim al „preferinței imperiale” regim în cadrul căruia importurile industriale din Marea Britanie aveau prioritate pe aceste piețe față de orice alte marfuri. În aceste condiții cele două economii s-au dezvoltat ca economii adiacente celei britanice. Dependența față de economia britanică era mai crescută în cazul Maltei care adăpostea una dintre cele mai importante baze ale Marinei Regale Britanice din lume. Odată cu procesul de desființare a bazei din anii 1960, economia malteză care era orientat către deservirea bazei și a personalului foarte numeros al acesteia a suferit un șoc. Aceasta a condus la o migrație masivă a populației active malteze care a rămas fără oportunități de ocupare. Totuși, după anii 1970, Malta a „descoperit” industria turismului, care acum este principala industrie a insulei, deși aceasta pune o presiune excesiv de mare asupra resurselor naturale și mediului natural fragil al insulei (insula nu are nici un fel de surse de apă dulce!). Întrucât în timpul lungii dominații coloniale a Marii Britanii limba engleză a devenit limba de comunicare, o bună parte din populația insulei a emigrat către Marea Britanie în căutare de oportunități de ocupare. Malta a importat de asemenea sistemul instituțional și jurisdicțional britanic (common law) ceea ce face ca deși membră a zonei Euro prin aplicarea prevederilor Tratatelor Uniunii, ea să mențină o legatură foarte strânsă cu Marea Britanie de care este apropiată nu doar istoric ci mai ales instituțional. Insula Cipru are o istorie ceva mai complicată. Preluată de la Imperiul Otoman în anul 1878 prin Tratatul de la Berlin, insula a devenit un avanpost britanic în zona Orientului Mijlociu (denumire de altfel „inventată” de către Winston S. Churchill). Economia insulei a fost astfel orientată către deservirea complexului militar britanic (de altfel pentru a doua oară în istorie s-a întâmplat acest lucru, insula fiind transformată și de către Republica Veneția într-un avanpost militar în perioada dintre finele secolului al 14-lea și anul 1571- cucerirea otomană) și supusă, ca și Malta, regimului preferinței imperiale. Dupa finalizarea celui de al Doilea Război Mondial populația greacă din insulă, ca populație originară, majoritară, și-a manifestat dorința de a se uni cu Grecia. Deși un referendum organizat la începutul anilor 1950 a rezultat clar în exprimarea dorinței de unire cu Grecia, Marea Britanie s-a decis să ignore consultarea populară. A urmat un razboi de guerillă de aproximativ 10 ani până la proclamarea independenței în anul 1960 (Marea Britanie reține totuși o prezență militară suverană în insulă). Importul de sistem instituțional anglo-saxon a permis insulei dezvoltarea sa ca centru financiar, începând în special cu anii 1980-90. Activele financiare atrase de către instituțiile financiare cipriote au depășit cu mult PIB al insulei, creând astfel condițiile pentru manifestarea unei crize de tipul celei din Islanda anului 2008. Acest fapt s-a materialiazat în anul 2013; când sistemul financiar al insulei a fost supus unui proces de „bail-in” deci de internalizare a pierderii de către instituțiile financiare cipriote. Cauza imediată a acestui dezastru a fost expunerea excesivă la titlurile de datorie publică elenă. Acest comportament speculativ a fost pus pe seama existenței în instituțiile financiare cipriote a unei mase mari de fonduri de proveniență nesigură, legate de mediul de afaceri rus și care prin implicare în operațiuni cu active riscante ale pieței de capital (titlurile de stat emise de către statul elen, de pildă) urmăreau atât câștiguri disproporționate/speculative cât și obiective din categoria „spălării banilor”. Legătura cu Marea Britanie este data ca zi în cazul Maltei dată atât de comunitatea cipriotă greacă aflată în Regatul Unit cât mai ales însă de sistemul instituțional și jurisdicțional de tip britanic care facilitează „comunicarea” cu sistemul financiar al Regatului Unit. Ciprul actual este un stat împărțit în două, ca urmare a invaziei turce din anul 1975 ce a condus la crearea unei entități nerecunoscute internațional a comunității turcești (susținută militar și financiar de către autoritățile de la Ankara). Referendumul de unire a celor două entități din anul 2004, organizat sub egida O.N.U a eșuat din pricina votului negativ al comunității grecești. O bună parte din comunitatea cipriotă greacă din afara insulei este formată din refugiați din partea de Nord a Ciprului, aflată efectiv sub ocupația militară turcă;

145

sunt mai puțin expuse, își cresc de fapt expunerea la capitalul britanic din cauza

investițiilor olandeze. Olanda și economia acesteia, servesc drept canal de contagiune,

fie ea pozitivă sau negativă, față de economia britanică, pentru economiile din UE-27;

- (6) Irlanda continuă să constituie, în ciuda faptului ca a adoptat acum aproape două

decenii moneda unica Euro, o singură entitate economică cu Regatul Unit. Această

mică economie a zonei Euro este de fapt dependentă de Regatul Unit într-o măsură

disproporționată. Având în vedere și factorul geografic obiectiv, efectele asupra

economiei Irlandei în cazul oricăror evoluții din Regatul Unit este și rămâne mai mult

decât semnificativ. Anumite state din Europa de Est care au migranți în Irlanda pot fi

afectate disproporționat întrucât apare o creștere pe filiera irlandeză de această dată a

expunerii față de economia britanică și față de orice procese ce au loc în cadrul

acesteia;

- (7) Piața de capital britanică continuă să fie un pol de atracție pentru capitalurile din

economiile mai mici din afara zonei Euro, un exemplu în acest sens fiind Suedia și

Danemarca. Este evident că evoluțiile din aceste două economii, ținând cont de faptul

că sunt investitori pe piața britanică, vor fi influențate semnificativ de evoluțiile din

Regatul Unit. O lichidare a unor poziții investiționale este probabil de așteptat, dar

aceasta nu ar servi celor două economii, suedeză și daneză. Coroana suedeză și cea

daneză s-ar întări probabil în dauna lirei sterline (presupunem aici „repatriere”

investițională) dar aceasta ar însemna că exporturile britanice ar deveni și mai ieftine și

deci și mai atractive pe aceste piețe în dauna unor produse și servicii locale. În condiții

de inversare de ciclu nu ar fi varianta cea mai potrivită. Deci, și în acest caz datorită

pieței de capital, Regatul Unit este în avantaj relativ față de cele două ultime economii

dezvoltate (piețe mature prin contrast cu piețele emergente din Estul Uniunii) rămase în

afara zonei Euro.

Ultimul examen la care vom supune datele de tip statistică descriptivă va fi cel

legat de stocul de migranți (mobilitate a lucrătorilor) în Regatul Unit. Vom utiliza aici

două mărimi statistice și anume ponderea în stocul total de lucrători mobili ai fiecărui stat

membru al lucrătorilor aflați în Regat în anul 2017 și respectiv ponderea acestor lucrători în

totalul lucrătorilor străini aflați în Regat în anul 2017. Privită prin prisma acestor două

mărimi statistice (indicatori) concluziile de la (1) la (7), toate rămânând valide, se

completează astfel.

- (8) cele mai puternic expuse sunt statele cu care Regatul Unit are legături tradiționale.

Se confirmă existența și în planul forței de muncă a unei entități economice unice

146

formată din Regatul Unit și Republica Irlanda. Cele cinci secole în care această unitate

a fost creată, indiferent de mijloacele utilizate, nu au putut și nu puteau fi inversate de

către cele aproximativ cinci decenii de apartenență la structurile europene sau de către

cele aproximativ două decenii de apartenență la moneda unică Euro, ale Republicii. De

aici concluzia extinsă conform căreia realitățile economice consolidate în intervale

istorice de timp (cel puțin 100 de ani) sunt greu reversibile spre a nu spune că ar putea

avea caracter de ireversibilitate; în aceeași situație sunt Malta și Cipru, diferența față de

Irlanda fiind dată doar de populațiile foarte reduse ale acestor două mici state insulare,

ambele foste teritorii dependente ale Regatului Unit până la mijlocul anilor 1960;

- (9) Statele din Europa de Răsărit și în special cele două state mari ale acestui spațiu,

respectiv România și Polonia, au o expunere excesivă din acest punct de vedere cu un

stoc mare de migranți în Regatul Unit și o pondere ridicată în ambele cazuri, a

lucrătorilor migranți în totalul lucrătorilor migranți din Regat. Din nou, Europa de Est

își consolidează poziția de „pol de vulnerabilitate” al Uniunii relativ la BREXIT sau

orice altămișcare produsă în cea de a doua mare economie a UE;

- (10) Statele mari ale UE au ponderi mici în procesul migraționist din Regatului Unit cu

singura excepție notabilă a Germaniei, care astfel își crește expunerea față de procesele

economice și politice din Regatul Unit (se constată astfel o revenire a tradiționalei

simbioze economice dintre Regatul Unit și Germania ce a caracterizat întreaga perioadă

de până la Primul Război Mondial). Prin Germania însă, această expunere

crescută/simbiotică afectează de fapt întregul ansamblu al celor 27 de state membre.

Practic, având în vedere simbioza dintre economiile aflate pe pozițiile unu și doi în

ansamblul celor 28 (cel puțin până la data de 29 martie 2019) este evident că,

BREXIT-ul va avea efecte semnificative în toate economiile Uniunii și pe toate piețele

muncii din Uniune, chiar și pe acelea unde aparent expunerea comercială efectivă este

oarecum redusă. Expunerea statelor cu economii fragile din Europa Centrală și de Est

este disproporționată față de capacitatea efectivă a acestora de a gestiona situații de

criză și de a face față unor inversări ale ciclului economic ori unor șocuri de tip exogen

aleator, în categoria cărora intrau și evenimentele de tip BREXIT.

De la cele de mai sus putem asigna coduri de culoare fiecărui stat membru în funcție de

vulnerabilitățile și expunerea combinată identificate și analizate anterior. Trei scenarii au fost

luate în calcul la asignarea codurilor de culoare, pornind de la VERDE către ROSU. Primul,

scenariul denumit BREXIT DEAL-BREXIT CU ACORD ÎNTRE PĂRȚI, este cel în care, pe

baza acordului dintre Guvernul Britanic și Comisia Europeană, se ajunge la un compromis

147

rezonabil cu păstrarea practic a pieței unice și restricții desigur la libera circulație, fără însă a

afecta de o manieră radicală drepturile celor aflați deja în Regatul Unit pentru muncă, care își

obțin rezidența și care respectă pe deplin condițiile de legalitate impuse de autoritățile

britanice. Jurisprudența Curții Europene de Justiție nu mai este aplicată, dar este cel puțin

„urmărită/observată” de către instanțele britanice chiar dacă nu necesarmente urmată. În acest

scenariu, pentru marea majoritate a economiilor, codurile de culoare sunt VERDE sau

GALBENE, deși trebuie recunoscut că BREXIT-ul va reprezenta un șoc exogen aleator la care

piețele vor reacționa totuși. Chiar dacă reacția, în cazul unui scenariu de tip BREXIT DEAL,

va fi una controlabilă, ea va exista și deci vor exista și efecte, dar în condițiile în care regulile

pieței unice vor fi păstrate chiar și cu anumite restricții, reacția și mai ales efectele vor putea fi

controlate.

Cel de al doilea scenariu, este un BREXIT - HALF-DEAL sau o formulă intermediară,

în care anumite reguli ar fi păstrate și s-ar ajunge la un acord parțial între Regatul Unit și UE-

27, dar ar exista totuși probleme nerezolvate între părți (ex: situația din Irlanda și statutul

frontierei dintre Republică și Regat în Nordul insulei ceea ce pentru Irlanda ar putea avea

consecințe însemnate ca de altfel și pentru partea nord-irlandeză a Regatului Unit, dată fiind

complementaritatea economică crescută dintre cele două părți, după acordurile din Vinerea

Mare din 1997/Good Friday Accords), ar putea fi introduse restricții suplimentare pentru forța

de muncă din statele Uniunii Europene și desigur jurisprudența Curții Europene de Justiție nu

ar mai fi nici măcar urmărită sau observată de către instanțele britanice.

În acest caz, ar exista implicații ceva mai serioase pentru un număr de economii, dar

efectul ar fi mai amplu căci ar rămâne pe piață percepția că situația este volatilă și că o

înrăutățire ar putea urma. Statele foarte expuse s-ar putea resimți disproporționat, piețele mici

ar resimți o volatilitate crescută, fapt ce ar fi valabil mai ales în Europa de Est, deci inclusiv în

România, chiar dacă efectele în economia reală nu ar fi de fapt semnificative.

Cel de al treilea și cel mai nefavorabil scenariu este cel în care nu se ajunge la nici o

înțelegere (BREXIT – NO DEAL). În acest caz, efectele vor putea fi grave, pentru anumite

economii chiar foarte grave și de natură să genereze fenomene de tip mini-recesiune (unul sau

chiar două trimestre de creștere economică negativă ori de creștere economică mult diminuată).

De aceea tabelul se colorează preponderent în ROȘU. Este de evidențiat culoarea ROȘIE

pentru Europa de Est ținând cont de cele analizate.

Întrucât analiza statistică descriptivă nu permite cuantificarea acestor efecte, ci doar

identificarea și explicarea acestora din punct de vedere al evoluțiilor și contextului economic,

148

pornind de la baze teoretice și istorico-economice, vom relua tabelul la finalul secțiunii de

modelare econometrică unde, pe baza rezultatelor de modelare, vom estima efecte asupra PIB-

ului, ținând cont de variabilele pe care le vom introduce în model și pe care le-am analizat și în

secțiunea de față.

Ca și concluzie generală, se poate spune că, BREXIT-ul reprezintă un proces complex,

demarat de către cea de a doua economie a Uniunii Europene și cea de a cincea economie

mondială (dimensiunea/valoarea Produsului Intern Brut), fiind și una dintre principalele piețe

de capital ale lumii cu funcție de arbitraj și dispunând de o valută de rezervă internațională ca

și de un statut economic și politic consolidat în mai bine de trei secole de supremație, un astfel

de proces are efecte de tip „ripple” (de sfâșiere/de spintecare/ de rupere) în toate economiile

care au avut legături de orice fel cu aceasta.

Economiile europene din celelalte 27 de state membre sunt dependente de piața de

desfacere britanică pentru mărfuri la care se adaugă dependența față de fluxurile de capital, fie

ea directă sau indirectă. De reținut aici, una dintre remarcile noastre inițiale, și anume aceea a

unei pronunțate ASIMETRII DE EXPUNERE (reieșită de altfel și din tabel) între economiile

celor 27 de state și Regatul Unit, respectiv o dependență mai mare a celor 27 față de piața de

bunuri britanică, dar o dependență mult mai mică a Regatului Unit față de piața europeană a

capitalurilor. Rezultă că, Regatul Unit își poate oricând finanța importurile din U.E.-27

utilizând alte piețe de capital decât cea europeană de care nu depinde hotărâtor, dar U.E.-27 nu

are cum să înlocuiască piața britanică de mărfuri, veniturile din aceste exporturi fiind

importante pentru finanțarea propriilor importuri.

Un caz aparte este reprezentat de către economia irlandeză, care de aproape 20 de ani

în zona EURO continuă să facă de fapt un corp comun cu economia fostei metropole coloniale

(formal Irlanda nu era totuși o colonie, ci un regat aparte/ the Kingdom of Ireland- vezi „Act of

Union -1800”). De aici, implicații severe pentru această economie, care a mai avut de înfruntat

o perioadă problematică în timpul recentei recesiuni globale din anii 2008-2012. Irlanda, Malta

și Cipru sunt economiile cele mai vulnerabile la BREXIT, chiar și în variante mai puțin

radicale ale acestuia.

Statele din Europa de Răsărit au de asemenea o vulnerabilitate crescută, atât din punctul

de vedere al dependenței de piața de desfacere britanică, dar mai ales din cauza acelor „ripple

effects” pe piețele de capital pe care BREXIT, chiar într-o variantă negociată și ordonată, le-ar

produce. Valutele mici ale acestor state ar putea cunoaște deprecieri importante și eratice, cu

efecte asupra activității economice suficient de semnificative. Expunerea prin existența

149

unei forțe de muncă formată din lucrători cetățeni ai acestor state aflați în Regat, crește de fapt

vulnerabilitatea acestor economii dincolo de pragul care ar putea fi considerat ca fiind direct

corespunzător expunerii lor comerciale efective față de Regatul Unit (în cazul României, spre

exemplu, relativ redus, sub media U.E.). În cazul unei variante ne-negociate și oarecum

dezordonate (BREXIT NO DEAL), efectele ar putea fi drastice pentru toate economiile

întrucât, combinate, procentele din PIB de care sunt responsabile schimburile cu Regatul Unit

reprezintă la nivelul celor 27 de state membre undeva în jurul valorii de 32% din produsul

intern brut. Cu alte cuvinte, schimburile cu Regatul Unit, fie ele pe sold creditor ori debitor,

contribuie la formarea a practic o treime din PIB-ul celorlalte 27 de state membre, alimentând

astfel semnificativ mecanismele productive ale acestor economii naționale. De aici, efectul

BREXIT-ului, mai mult decât semnificativ, de luat în considerare, mai ales de către statele mici

cu economii neconsolidate, operând fie în valută națională fie în EURO, marcate prin prezența

în tabel a codului ROȘU.

CAPITOLUL 13. Analiza econometrică (model gravitational) șiprognoza fluxurilor de lucratori mobili cu determinarea profiluluiocupaționalalacestorașiposibilelorstatededestinație

13.1.Analizaeconometrică–modelulgravitațional,determinanțiimobilitățiilucrătorilor

Analiza econometrică are la bază un model gravitaţional cu date de tip panel pentru

perioada 2007-2016, luând în considerare toate statele membre ale Uniunii Europene,

considerând drept punct central al modelului - Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de

Nord.

Modelul gravitaţional

Modelul gravitațional este folosit pentru modelarea diferitelor tipuri de interacțiuni în

spațiu, care pot fi explicate prin forțe de atracție și repulsie. Există mai multe aplicații ale

acestui model în comerțul internațional, în transport sau în migrație (Roy și Thill 2004).

150

Motivația principală rezultă din legea gravitației lui Newton, care afirmă: „O particulă atrage

orice altă particulă din univers cu o forță direct proporțională cu produsele masei acestora și

invers proporțională cu distanța dintre centrele lor”. Cu alte cuvinte, intensitatea forței de

atracție dintre două obiecte depinde de masa fiecăruia și de pătratul distanței dintre ele. În cazul

migrației, masa este înlocuită cu mărimea populației din anumite țări, iar forța de atracție este

înlocuită cu fluxul de migranți din țara de origine până la țara de destinație. Aceasta înseamnă

că migrația între două țări este direct proporțională cu mărimea populației din țara de origine și

de destinație și invers proporțională cu distanța dintre ele (Vavrek, 2018).

Forma generală a modelului gravitațional al migrației este următoarea:

Coeficienții mărimii populației ar trebui să returneze valori pozitive, adică cu cât mai

mult o țară este populată, cu atât mai mare va fi probabilitatea de a emigra; dimpotrivă, distanța

influențează deciziile de a migra prin costurile de a se muta, care cresc cu distanța fizică, astfel

elasticitatea distanței fiind negativă. Magnitudinea efectului distanței asupra migrației scade

însă în timp datorită tehnologiilor moderne de informare, comunicare și transport (Bodvarsson

și Van den Berg 2013; Greenwood, 1997).

Ramos (2016) subliniază faptul că modelele gravitaționale clarifică modul în care

diferiți factori afectează fluxurile migratorii. Factorii menționați ar putea fi legați de

caracteristicile relative ale țărilor (factori specifici unei anumite țări), de exemplu, unele politici

generale, situația economică din fiecare țară etc. De asemenea, există factori legați de o

anumită pereche de țări, cum ar fi acordurile bilaterale, ca politică de vize între țările de origine

și țările de destinație. Dar factorul pereche, tipic migrației internaționale, este apropierea

lingvistică și culturală.

Modelul gravitațional de bază a fost extins de-a lungul timpului prin adăugarea așa-

numiților factori push și pull (Bunea, 2012), deoarece există atât de mulți determinanți

potențiali ai fluxurilor de migrație, încât estimarea formulării de bază a modelului gravitațional

va fi aproape întotdeauna afectată de omisiunea de variabile. Factorii push (de respingere) sunt

acele caracteristici ale locului de origine care încurajează emigrația, cum ar fi nivelul de

dezvoltare scăzut, șomajul ridicat, prețurile ridicate, în general puține oportunități de

dezvoltare. În schimb, factorii pull (de atracție) sunt acele caracteristici ale locului de destinație

care încurajează imigrația.

151

Pe de altă parte, factorii determinanți ai migrației pot fi clasificați în: variabile

gravitaționale, variabile economice, variabile specifice pieței muncii, variabile imobiliare,

variabile de mediu și variabile politice. Variabilele gravitaționale sunt mărimea populației, cu

influență pozitivă și distanța fizică, cu influență negativă. Variabilele economice sunt

numeroase: produsul intern brut pe cap de locuitor, întreprinderile nou create, salariile etc.

Variabilele specifice pieței muncii includ: nivelurile sau ratele de șomaj/ocupare a forței de

muncă, schimbările în condițiile de muncă etc. Variabilele pieței imobiliare sunt: prețurile și

disponibilitatea locuințelor; dimensiunea, structura și calitatea stocului rezidențial, ratele de

construcție și demolare. Variabilele de mediu sunt cele care afectează calitatea vieții, atât pe

termen scurt, cât și pe termen lung, printre care: densitatea populației, gradul de urbanizare,

comportamentul social al locuitorilor locali, condițiile climatice, activități de divertisment etc.

Variabilele legate de situația politică privesc subvențiile guvernamentale, taxele locale,

cheltuielile pentru apărare, oferta educațională, planul urbanistic sau măsurile directe, cum ar fi

stimulentele și politicile privind migrația, contextul politic și conflictele. Trebuie avut în vedere

faptul că nu există o delimitare strictă între aceste variabile (Van der Gaag et al., 2003).

Analiza cu date de tip panel

Un set de date de tip panel este caracterizat atât de dimensiunea transversală – indicele

i, cât şi de cea temporală (a seriei de timp), indicată de t. Principalul motiv pentru a grupa o

serie de timp şi o serie de date de tip transversal este acela de a mări baza de date şi, în

consecinţă, de a obţine estimatori mai precişi pentru parametrii modelului.

Forma generală a unui model de regresie cu date de tip panel este:

yit = a + X’it b + uit , i = 1, …, N; t = 1, …, T (2.1)

Cele mai multe aplicaţii care folosesc paneluri de date consideră erorile de forma:

uit = αi + εit (2.2)

unde αi este componenta erorii specifică individului i, iar εit este componenta aleatoare a erorii

(corespunzătoare erorii din regresia obişnuită, cros-secţională).

Există mai multe tipuri de modele de panel de date. Principala distincţie este aceea

între modelele cu efecte fixe (FE) şi cele cu efecte aleatoare (RE). În modelele cu efecte fixe,

componenta erorii αi poate fi corelată cu regresorii xit însă în continuare se menţine ipoteza că

nu există corelaţie între xit şi componenta aleatoare a erorii εit. În modelele RE, se presupune că

152

eroarea αi este total aleatoare, o ipoteză mai puternică ce implică necorelarea acesteia cu

regresorii (Cameron şi Trivedi, 2009).

Cel mai des folosit test pentru a decide (între utilizarea unui model cu efecte fixe

versus unul cu efecte aleatore) este testul Hausman. Principiul Hausman poate fi aplicat

tuturor problemelor de testare de ipoteze în care sunt implicaţi doi estimatori, unul dintre ei

fiind eficient în cazul ipotezei nule şi inconsistent în cazul ipotezei alternative, iar cel de-al

doilea estimator, , să fie consistent în cazul ambelor ipoteze, dar cu posibilitatea de a nu

atinge eficienţa în nici una dintre ipotezele menţionate. Hausman a construit un test statistic

bazat pe q = − . Datorită faptului că ambii estimatori sunt consistenţi sub ipoteza nulă,

diferenţa va converge către zero. Hausman a propus valoarea m = q’(var q)-1 q, care urmează o

distribuţie χ2 sub ipoteza nulă, cu gradele de libertate corespunzătoare dimensiunii lui b.

În cazul concret al modelului de panel de date, se ştie că estimatorul FE este consistent

atât în modelul RE, cât şi în cel FE. În modelul FE, acesta este şi eficient. Pe de altă parte,

estimatorul RE nu poate fi folosit în modelul FE, fiind prin construcţie eficient în modelul RE.

Inconsistenţa estimatorului RE în modelul FE apare din faptul că, atunci cȃndT → ∞ efectele

fixe individuale αi nu sunt estimate, ci sunt privite ca realizări de variabile aleatoare cu media

zero. Încălcarea ipotezei Eα = 0 pentru modelul de regresie conduce către o inconsistenţă

(Kunst, 2009).

Pentru modelele cu efecte fixe, cel mai des utilizat estimator este estimatorul within.

Acesta elimină efectele fixe prin diferenţe de medii. Se efectuează o regresie OLS pe datele

nou obţinute. Pentru că toate observaţiile obţinute în urma diferenţelor de medii ale unei

variabile care nu variază în timp sunt zero, nu pot fi estimaţi coeficienţii unei variabile care

este constantă în timp. Deoarece, estimatorul within oferă o estimare consistentă a modelului

FE, de multe ori acesta este numit estimatorul FE. De asemenea, el este consistent şi în cazul

modelelor RE, însă alţi estimatori sunt mai eficienţi.

Efectele fixe αi pot fi eliminate prin scăderea modelului corespunzător pentru mediile

individuale şi astfel se obţine modelul within:

(2.3)

Estimatorul within este estimatorul OLS al acestui model. Deoarece αi au fost

eliminate, regresia OLS oferă estimatori consistenţi pentru b chiar dacă efectele fixe αi sunt

corelate cu xitcum este în cazul modelelor FE. Acest rezultat este un mare avantaj al

panelurilor de date pentru că se pot obţine estimări consistente chiar şi în prezenţa regresorilor

b

b

b b~

itii bxy e+= '

)()'()( iitiitiit bxxyy ee -+-=-

153

endogeni, în situaţia în care xitsunt corelaţi cu componenta constantă în timp αi, dar nu şi cu εit,

componenta erorii variabilă în timp.

Heteroscedasticitatea – Una dintre ipotezele asociate unui model de regresie este că

erorile sunt independente statistic şi au aceeaşi varianţă. În această situație spunem că erorile

sunt homoscedastice. Aceasta poate fi o ipoteză restrictivă pentru panelurile de date. Cea mai

probabilă abatere de la erorile homoscedastice în contextul panelului de date se datorează

varianţelor specifice individului. Atunci când erorile sunt homoscedastice în cadrul unităţilor

cros-secţionale, dar varianţa acestora este diferită între unităţi avem de-a face cu

heteroscedasticitate între grupuri. În prezenţa heteroscedasticităţii, erorile standard ale

estimatorilor vor fi deplasate. Va trebui în acest caz să calculăm erori standard robuste pentru a

corecta posibila prezenţă a heteroscedasticităţii.

Modelul de regresie cu efecte fixe consideră că erorile sunt independente şi identic

distribuite (i.i.d.) (Baum, 2001). Comanda xttest3 din Stata calculează un test Wald modificat

pentru a determina heteroscedasticitatea reziduurilor unui model de regresie cu efecte fixe.

Ipoteza nulă afirmă că σ2i= σ2 (erori homoscedastice) pentru i = 1,..., Ng, unde Ngeste numărul

grupurilor (unităţile cros-secţionale).

Autocorelarea reziduurilor – O altă ipoteză care trebuie verificată este autocorelarea

reziduurilor din cauză că, într-un model de regresie cu date de tip panel, aceasta conduce la

erori standard deplasate şi deci la o pierdere de eficienţă. Au fost propuse mai multe teste

pentru autocorelare în modelele cu panel de date, însă cel adus în discuţie de către Wooldridge

(2002) este deosebit de atractiv deoarece se bazează pe relativ puţine ipoteze şi este uşor de

implementat (Drukker, 2003).

Metoda lui Wooldridge foloseşte diferenţele de ordin întâi ale reziduurilor unei

regresii. Astfel, se elimină efectul individual, termenii ce nu variază în timp şi constantă:

yit− yit−1= (Xit− Xit−1) b1+ εit− εit−1 (2.4.a)

Δyit= ΔXitb1 +Δ εit (2.4.b)

unde Δ este operatorul de diferenţă de ordinul întâi.

Procedura lui Wooldridge începe prin estimarea parametrilor b1 ai regresiei 2.4.b şi

obţinerea reziduurilor . Aspectul principal al acestei proceduri este acela că, dacă εit nu sunt

autocorelate, atunci Corr (Δεit, Δεit−1) = −0,5. Având în vedere această observaţie, procedura

estimează o regresie în care variabila dependentă este dată de reziduurile ale regresiei 2.4.b,

ite

ite

154

iar regresorii sunt valorile întârziate ale reziduurilor şi testează dacă regresorii au

coeficientul egal cu -0,5.

Acest test este implementat în STATA sub numele de xtserial, efectuându-se astfel un

test Wald în care ipoteza nulă afirmă că nu există autocorelare.

Estimatorul Driscoll şi Kraay este un estimator neparametric pentru matricea de

covarianţă care produce erori standard robuste atât în cazul heteroscedasticităţii, cât şi faţă de

diferite forme de dependenţă temporală şi spaţială.STATA are o lungă tradiţie în estimarea

erorilor standard ce sunt robuste faţă de anumite încălcări ale ipotezelor unui model

econometric. Programul xtscc, implementat de Daniel Hoechle, estimează modelul de regresie

cu efecte fixe cu erori Driscoll şi Kraay. Erorile se presupun a fi heteroscedastice, autocorelate

până la un anumit lag şi posibil corelate între grupuri (Hoechle, 2007).

Descrierea variabilelor folosite:

• Imigranţi (imig) – numărul de imigranţi (mii persoane) în Regatul Unit proveniţi din

fiecare ţară membră a Uniunii Europene; sursa datelor: UK Office for National

Statistics, https://www.ons.gov.uk/

• Graniţă (graniță) – variabilă binară la nivelul căreia valoarea 1 indică vecinătatea

terestră a Regatului Unit cu respectiva ţară membră UE;

• Teritoriu (terit) - variabilă binară cu valoarea 1 indicând un stat fost teritoriu aparținând

Imperiului Britanic; sursa datelor:

https://www.britishempire.co.uk/timeline/colonies.htm

• Distanţă (dist) – variabilă numerică care cuantifică distanţa între Regatul Unit și fiecare

ţară membră UE, în kilometri; sursa datelor: https://www.distancefromto.net/distance-

from-united-kingdom-country

• Populaţie (pop)–raport între populaţia fiecărei ţări membre UE şi populaţia Regatului

Unit; sursa datelor: Eurostat Database, https://ec.europa.eu/eurostat

• Produs Intern Brut (pib) – raport între Produsul Intern Brut al fiecărei stat UE şi PIB-ul

Regatului Unit; sursa datelor: Eurostat Database, https://ec.europa.eu/eurostat

• Salariu (salariu) – salariul mediu net la nivel naţional raportat la salariul mediu net din

Regatul Unit91; sursa datelor: Eurostat Database, https://ec.europa.eu/eurostat

91Pentru variabila salariu date disponibile sunt doar până în anul 2015, astfel că modelul care include această variabilă se referă la perioada 2007-2015.

ite

155

• Sărăcie (sărăcie)–raport între numărul persoanelor expuse riscului sărăciei după

transferurile sociale din fiecare stat membru şi cele din Regatul Unit; sursa datelor:

Eurostat Database, https://ec.europa.eu/eurostat

• Balanţa comercială (exp_net_pib) – soldul balanţei comerciale ca pondere din PIB,

variabilă calculată ca diferenţă între exporturile și importurile fiecărei stat membru UE

în raport cu Regatul Unit, diferenţă împărţită la Produsul Intern Brut al fiecărei ţări;

sursa datelor: United Nations Conference on Trade and Development (UNCTAD

Database), http://unctad.org/en/Pages/Home.aspx

• Ocuparea în sectorul primar (prim) – numărul persoanelor ocupate din sectorul primar

(Agricultură, Industria extractivă şi Electricitate, gaz și apă) din fiecare stat membru UE

raportat la aceeași variabilă pentru Regatul Unit; sursa datelor: CEDEFOP Skills

Projections, 2017 – Country Workbooks

• Ocuparea în industria prelucrătoare (man) - numărul persoanelor ocupate în industria

prelucrătoare din fiecare stat membru UE raportat la aceeași variabilă pentru Regatul

Unit; sursa datelor: CEDEFOP Skills Projections, 2017 – Country Workbooks

• Ocuparea în construcţii (constr) - numărul persoanelor ocupate în construcţii din fiecare

stat membru UE raportat la aceeași variabilă pentru Regatul Unit; sursa datelor:

CEDEFOP Skills Projections, 2017 – Country Workbooks

• Ocuparea în sectorul serviciilor (busin) - numărul persoanelor ocupate în sectorul

serviciilor (Bănci şi asigurări, Alte servicii de afaceri, Alte activităţi de servicii) din

fiecare stat membru UE raportat la aceeași variabilă pentru Regatul Unit; sursa datelor:

CEDEFOP Skills Projections, 2017 – Country Workbooks

• Ocuparea în educaţie (educ) - numărul persoanelor ocupate în educaţie din fiecare stat

membru UE raportat la aceeași variabilă pentru Regatul Unit; sursa datelor: CEDEFOP

Skills Projections, 2017 – Country Workbooks

• Ocuparea în domeniul sănătăţii (health) - numărul persoanelor ocupate în domeniul

sănătăţii din fiecare stat membru UE raportat la aceeași variabilă pentru Regatul Unit;

sursa datelor: CEDEFOP Skills Projections, 2017 – Country Workbooks

• Ocuparea slab calificată (lowq) - numărul persoanelor ocupate cu un nivel scăzut de

calificare din fiecare stat membru UE raportat la aceeași variabilă pentru Regatul Unit;

sursa datelor: CEDEFOP Skills Projections, 2017 – Country Workbooks

• Ocuparea de calificare medie (medq) - numărul persoanelor ocupate cu un nivel mediu

de calificare din fiecare stat membru UE raportat la aceeași variabilă pentru Regatul

Unit; sursa datelor: CEDEFOP Skills Projections, 2017 – Country Workbooks

156

• Ocuparea înalt calificată (lowq) - numărul persoanelor ocupate cu un nivel înalt de

calificare din fiecare stat membru UE raportat la aceeași variabilă pentru Regatul Unit;

sursa datelor: CEDEFOP Skills Projections, 2017 – Country Workbooks.

Trebuie menționat, spre a evita orice interpretare eronată a concluziilor,precum și orice

extindere arbitrară a acestora, că rezultatele modelului reprezintă o descrie a evoluțiilor care

influențează fluxurile migratorii față de Regatul Unit pentru toate cele 27 state ale Uniunii

Europene (deci fără Regatul Unit care devine „centrul modelului/exercițiului de modelare”).

Rezultatele conțin concluzii valide pentru ansamblul celor 27 de economii ale Uniunii sau,

altfel spus, sunt o reprezentare la „medie” a evoluțiilor și factorilor determinanți ai acesteia, cu

referire desigur la fenomenul migraționist (mobilitate a lucrătorilor aici). Cum între variabilele

explicative utilizate, este și Produl Intern Brut, media este inerent ponderată, deci evoluțiile

surprinse de model și concluziile exercițiului de modelare sunt influențate de economiile mari

ale spațiului U.E. 27. De aici pornind, cu cât o economie este mai îndepărtată de valoarea

medie (așa cum am arătat în capitolul de analiză descriptivă, valoarea medie a soldului balanței

comerciale este ușor sub 1% din PIB, fiind foarte apropiată de valoarea specifică Germaniei și

Franței – nr.1 și 3 din punct de vedere al dimensiunii economice în U.E. – valoarea P.I.B., deci

economiile mari „influențează” media) cu atât rezultatele și concluziile specifice ei vor devia

de la valorile și concluziile valabile pentru întregulspațiu, cu o valoare ce este proporțională cu

distanța care separă acea economie, fie în plus fie în minus, de valoarea medie pentru spațiul

U.E.. Dacă este să revenim la exemplul legat de soldul balanței comerciale (am arătat în nota

explicativă la Tabelul nr.1. că vom utiliza graficul din Fig.11 și convențiile aferente lui ca și

referențiale pentru demersuri analitice subsecvente) atunci, cu cât o economie națională va fi

mai îndepărtată de valoarea medie, identică cu valoarea pentru Germania, cu atât concluziile

pentru acea entitate vor fi în divergență mai pronunțată și vor devia mai mult față de

concluziile reieșite din model pentru ansamblul UE, care reprezintă de fapt o „medie”.

Economia Irlandei, de exemplu, care am admis că are față de Regatul Unit o poziție specială,

construită în secole de evoluție istorică și unde față de Regatul Unit persistă o serie de

dezechilibre cu totul particulare, va devia desigur de o manieră foarte pronunțată în raport cu

media, din punctul devedere al concluziilor.

Nu trebuie considerat însă că modelul nu descrie corect evoluțiile sau nu reușește să

identifice determinanții. Modelul este corect, dar ia în calcul, din motive legate de

disponibilitatea datelor și de coerența acestora, întregul ansamblu al U.E.-27, formulând

157

concluzii care sunt valabile pentru ansamblu și care desigur, cu anumite nuanțe, mai mult sau

mai puțin pronunțate, dar nuanțe, sunt valabile și pentru fiecare stat membru în parte. În cazul

României, luând din nou drept referențial soldul balanței comerciale cu Regatul Unit, exprimat

ca pondere în PIB-ul fiecărui stat din U.E.-27, vom observa că aceasta nu se situează de fapt

foarte departe de media U.E.-27. Deci, pentru România, concluziile modelului sunt în cea mai

mare parte și cu o deviere nesemnificativă, VALABILE!

Rezultatele analizei econometrice

Pe baza datelor disponibile au fost estimate mai multe modele econometrice, rezultatele

estimărilor fiind prezentate în tabelul 2. Variabila dependentă este numărul de imigranţi (mii

persoane înregistrate ca imigranţi în Regatul Unit având ca ţară de origine celelalte state

membre ale Uniunii Europene).Variabilele explicative care s-au dovedit a fi nesemnificative

din punct de vedere statistic au fost excluse din analiză.

Tabelul 2. Rezultatele estimărilor econometrice

Variabile independente

Model 1

(estimare robustă model cu

efecte fixe)

Model 2

(estimare robustă model cu

efecte fixe)

Model 3

(estimare robustă model cu efecte

variabile)

Teritoriu - - 4,111613 *

Distanţă - - -0,0025525*

Populaţie 317,7804* 291,8013* 70,59205*

Produs Intern Brut - - -62,35391*

Salariu 11,83299* - -

Sărăcie -61,76965* -45,79592* -

Balanţa comercială - -58,30698*** -

Ocuparea în sectorul primar -16,24109*** -18,64415** -

Ocuparea în educaţie -194,8025* -223,0065* -

158

Ocuparea în sănătate -93,23305** - -

Ocuparea slab calificată 18,11091*** - -

Ocuparea de calificare medie 105,1944** 116,0028* -

Ocuparea înalt calificată -355,1186* -304,6364* -

Perioadă 2007-2015 2007-2016 2007-2016

Număr observaţii 246 213 247

Sursă: Prelucrările autorilor în STATA (software de analiza statistico-matematica)

*coeficient semnificativ pentru un prag de semnificaţie de 1%

**coeficient semnificativ pentru un prag de semnificaţie de 5%

***coeficient semnificativ pentru un prag de semnificaţie de 10%

În continuare vom explica pentru fiecare model în parte acțiunea variabilelor independente

asupra fluxurilor de migrație (mobilitate a lucrătorilor) pentru spațiul U.E.-27.

Model 1 – explicarea acțiunii variabilelor independente asupra fluxurilor de migrație

(mobilitate a lucrătorilor)

Factori care determină creşterea numărului de imigranţi:

- populaţie

- salariu

- ocuparea slab calificată

- ocuparea cu calificare medie

Factori care determină scăderea numărului de imigranţi:

- sărăcie

- ocuparea în sectorul primar

- ocuparea în educaţie

- ocuparea în sănătate

- ocuparea, calificare înaltă

159

Rezultatele estimării robuste cu efecte fixe a modelului 1 au indicat faptul că o creştere

a populaţiei în ţările membre UE, comparativ cu populaţia Regatul Unit, determină creşterea

numărului de imigranţi veniţi în Regatul Unit din Uniunea Europeană, în condiţiile în care

celelalte variabile sunt menţinute constante. Această variabilă s-a dovedit a avea cel mai mare

impact asupra numărului de imigranţi dintre toate variabilele pentru care s-a obţinut o legătură

directă cu variabila dependentă.

O relaţie directă s-a observat şi între numărul de imigranţi şi salariu. Astfel, dacă

raportul între salariul mediu net din ţările membre UE şi salariul mediu net din Regatul

Unitcreşte, numărul de imigranţi va creşte, caeteris paribus. Explicația acestui fapt, este

suficient de complexă și de aceea o vom detalia de la început. Deși acest lucru pare

surprinzător întrucât creșterile devenit salarial sau, cu alte cuvinte, de venit din muncă și din

muncă formală (salariul fiind prin excelență un astfel de venit) ar trebui să funcționeze în

calitate de stimulent al rămânerii sau retenției de factor muncă,totuși este de remarcat că acest

fapt are valabilitate doar în condițiile în care există și se manifestă fricțiuni pe piață. Cu alte

cuvinte, dacă există bariere între economii, atunci în mod categoric salariul ar acționa în acest

sens, care pare de la sine înțeles (truism). Totuși, această paradigmă nu se verifică în cazul de

față. Spațiul UE este un spațiu lipsit de fricțiuni, în care factorii de producție circulă liber.

În consecință, creșterile de salariu, ținând cont de teorema distribuției matematice a

avuției (Cournot, 1839), nu se reflectă într-o creștere a producției interne, deci într-o creștere a

vânzărilor de produse și servicii ale respectivei economii, ci într-o creștere generală a

vânzărilor de care beneficiază producători din întregul spațiu fără fricțiuni și nu neapărat din

țara în care apare creșterea de salarii. Cu alte cuvinte, conform aceleași teoreme a lui Cournot,

creșterea de vânzări (de tranzacții, de schimburi comerciale) nu se translatează într-o creștere

de producție în toate entitățile componente ale spațiului fără fricțiuni (în cazul nostru ar fi

vorba de state membre ale UE), ci doar în anumite state, de regulă în cele care sunt mai

puternic dezvoltate, deci în cele care contribuie deja semnificativ la schimbul de bunuri și

servicii și mai ales în cele în care soldul balanței comerciale este pozitiv (contribuția exportului

net la formarea PIB-ului este pozitivă; în cazul RO, aceasta este negativă). Cu alte cuvinte,

creșterile de salariu în economiile în care soldul balanței comerciale este negativ contribuie de

fapt la accentuarea poziției de consumator net (de piață de desfacere) al respectivei economii.

În acest context, generarea de locuri de muncă (oportunități de ocupare) și mai ales de „locuri

de muncă de calitate”este afectată tendința către migrație fiind de fapt stimulată. Aceasta arată

160

că, doar creșterile salariale, neacompaniate de modificări structurale la nivelul economiei, nu

au capacitatea de a inversa trendul migraționist.

Este de subliniat că simplele creșteri de productivitate nu sunt suficiente, dacă structura

economiei nu este modificată în sensul unei economii orientate către export. Chiar dacă există

creșteri de productivitate (România a înregistrat creșteri foarte însemnate, este adevărat de la

un nivel absolut scăzut, efect de bază) acestea nu sunt suficiente deoarece ele pot avea loc și

într-o structură a economiei orientată către consum (sold negativ al balanței comerciale, sold

negativ al balanței contului curent și contului de capital).

Ceea ce este important este modificarea poziției în ceea ce privește poziția economiei

de producător ori de consumator net în zona lipsită de fricțiuni comerciale. Creșterea de

productivitate, fără modificarea de structură în sensul indicat mai sus, nu este suficientă spre a

susține de fapt creșterile salariale, cel puțin în sensul în care ar fi de așteptat ca acestea să

acționeze ca o frână, ca un inhibitor (în engleză,: disincentive) al mișcării de migrație. Acest

lucru este valabil nu doar față de Regatul Unit, ci față de orice altă țară de destinație, din

punctul de vedere al unei țări de origine a migranților (în cazul nostru, România).

Pe de altă parte, sărăcia se află într-o relaţie inversă cu numărul de imigranţi. Dacă

raportul dintre persoanele aflate în risc de sărăcie, după transferurile sociale din ţările membre

UE şi cele din Regatul Unit, creşte, atunci numărul de imigranţi va scădea, în condiţiile în care

celelalte variabile sunt menţinute constante, deci persoanele sărace de fapt nu migrează. Chiar

dacă „sărăcia” conceptual, și mai ales sărăcia veniturilor, ca și cea de oportunități, sunt

determinați ai migrației, totuși numărul de persoane sărace sau aflate sub pragurile de sărăcie

(indiferent cum sunt calculate acestea) influențează fluxurile migratorii în sens invers. Aceasta

deoarece procesul migraționist este un proces ce implică resurse financiare (venituri). Cu alte

cuvinte, spre a profita de „oportunitatea” migrației (care în sine este un factor de reducere a

sărăciei de oportunități, prin simpla apariție a unei noi oportunități – migrația) potențialul

migrant trebuie să aibă resursele necesare în termeni de venituri. Dacă aceste venituri lipsesc,

atunci oportunitatea migrației nu se poate materializa. Sărăcia veniturilor determină de fapt o

sărăcie de oportunități și astfel cercul vicios, încă o dată, caeteris paribus, se autoperpetuează.

Trebuie totuși menționat că, dacă caeteris non-paribus, deci dacă luăm în calcul explicațiile

furnizate la precedenta relație dintre variabila explicată și variabila explicativă (independentă) -

salariu, atunci, în condiții de economie deschisă (spațiu fărăfricțiuni), în care există

oportunitatea migrației, o anumită structură a economiei, va permite creșterea veniturilor care,

la rândul ei, va conduce la reducerea numărului de persoane sărace (indiferent de modalitatea

161

de reprezentare statistică aleasă, în cazul de față, ca raport al celor din țara de origine față de

cei din țara de destinație) și, în consecință, la materializarea oportunității migrației, deci la

reducerea sărăciei de oportunități ( în limba engleză: poverty of opportunities). Spațiul fără

fricțiuni conduce într-adevăr la reducerea atât a sărăciei veniturilor, cât și a sărăciei de

oportunități (aici spațiul UE) dar, cu„pretul” unor dezechilibre între componentele acestuia

(între economiile statelor membre) în sensul în care, unele devin țări de origine ale migrației

(de regulă acestea sunt cele care au și balanțe comerciale deficitare, contribuție negativă a

exporturilor la formarea PIB), în timp ce altele devin țări de destinație (de regulă cele cu un

sold pozitiv al balanței comerciale, contribuție pozitivă a exporturilor nete la formarea PIB).

Cu alte cuvinte, oportunitatea de la nivel micro (individ, migrant) își găsește corespondentul

într-un risc la nivel macro (pierderea de populație și forța de muncă la nivel de economie

națională). Se stabilește astfel o „relație de echilibru” în care oportunitatea de la nivel micro

este balansată de riscul la nivel macro.

În ceea ce privește ocuparea forței de muncă, se observă că numărul de imigranţi scade

pe măsură ce creşte raportul dintre numărul de persoane care lucrează în sectorul primar (care

include agricultura și silvicultura) în UE şi cel din Regatul Unit. Acelaşi efect se înregistrează

şi pentru persoanele ocupate din domeniul sănătăţii şi din domeniul educaţiei. Aspectul este din

nou foarte interesant. Lăsând la o parte sectorul primar, este de reliefat importanța unor

sectoare de activitate care în principiu nu sunt expuse la competiție sau au o expunere limitată

(educație și sănătate = „non-market services”, alături de administrație și apărare, domenii ale

jurisdicției naționale în U.E.) în ceea ce privește fluxurile de migranți. Trebuie remarcat că în

aceste două sectoare (i.e.: educație și sănătate) guvernul național poate acționa de o manieră

suverană, neîngrădită prin tratate (TUE și TFUE), nesupunându-se astfel reglementarilor pieței

unice – Single European Market, putând deci controla ocuparea forței de muncă. Acest control

provine din posibilitatea neîngrădită prin tratate de a orienta măsurile de politică din aceste

sectoare, fără a se supune neapărat unor reguli de competiție. În acest caz, vorbim de fapt

despre două sectoare „protejate”, în care acționează încă „fricțiuni” sau bariere în cadrul unui

spațiu economic în care pentru celelalte sectoare acestea nu există. Modelul sugerează că, în

aceste condiții, existența unor sectoare ale economiei naționale în care sunt menținute fricțiuni

sau bariere față de regulile pieței unice (fiind astfel protejate de competiție) permite SAU AR

PERMITEretenția resursei umane. De aici ar rezulta că o creștere a salariilor în astfel de

sectoare și numai în acestea, ar acționa în sensul dorit, adică al reducerii fluxurilor

migraționiste. Cum însă, în spațiul fără fricțiuni, acest lucru este o imposibilitate legală

(tratatele impun respectarea regulilor pieței unice) rezultă că, în afara sectoarelor în care

162

guvernul național menține suveranitatea deplină asupra politicilor (în cele care sunt situate în

afara pieței), simplele creșteri de venituri pot alimenta atât producția națională, cât și producția

din alte state membre și, în consecință, pot de fapt contribui nu atât la generarea de oportunități

de ocupare în statul membru care a efectuat creșterea, ci în alte state, alimentând de fapt

migrația. Creșterile de venituri din sectoarele situate în afara pieței pot contribui, este adevărat,

la retenția forței de muncă dar, expansiunea unor astfel de sectoare, în sensul de creare de

locuri de muncă nu poate fi decât limitată.

Factorul cu cel mai mare impact potenţial în ceea ce priveşte diminuarea numărului de

imigranţi este ocuparea de calificare înaltă. Cu cât ponderea persoanelor care lucrează pe

poziţii înalt calificate în statele membre UE, comparativ cu Regatul Unit creşte, cu atât va

scădea numărul de imigranţi (aici lucrători din alte state U.E. având calificari înalte) veniţi în

Regatul Unit din UE, inclusiv din România. Aceste concluzii sunt valabile pentru toate statele

membre în condiții de model gravitațional, Regatul Unit conform Hecksher-Ohlin reprezintă în

modelul nostru „centrul” sistemului în jurul căruia ar „gravita” celelalte state membre. Centrul

unui sistem poate fi astfel „alterat”, oricare dintre state, inclusiv România, putând juca rol de

centru, desigur însă rezultatele fiind diferite și demonstrând astfel „forța de atracție”, vezi

Newton-1687, ca și eventualul potențial de „contagiune/influențare” a fiecărui eventual

„centru” al unui astfel de tip de model econometric.

Interpretarea cea mai la îndemnă ar putea fi aceea conform căreia investiția în educație

ar fi cea care s-ar impune pentru a reduce fluxurile de emigranți și deci spre a opri pierderea de

populație și forța de muncă care, în sine, reprezintă pierdere de potențial de generare a PIB-

ului, antrenând astfel un cerc vicios. Inversarea cercului vicios s-ar putea face prin antrenarea

unui cerc virtuos în care primul pas ar fi investiția în educație, ce ar conduce, desigur, la

creșterea ponderii în ocupare a forței de muncă a celor cu studii superioare, factor ce acționează

ca inhibitor de migrație.

Această concluzie ar fi însă falsă din punctul de vedere al premisei modelului nostru,

deoarece el este o premisă de cerere și nu una de ofertă, așa cum este concluzia pe care am

dedus-o în enunțul anterior. Modelul nostru, chiar în condițiile în care nu include implicit decât

o singură variantă (varianta 2/Model 2), este de fapt un model orientat către cerere (demand-

driven mode). Centrul de gravitate este o piață a cărei cerere agregată determină celelalte piețe

(economii naționale gravitând în jurul centrului pe orbite mai apropiate sau mai îndepărtate în

funcție cel mai adesea de expunerea comercială la respectiva piață/migrația în sine este o formă

de expunere comercială, factorul muncă având caracter marfar chiar dacă forța de muncă în

163

sine nu are acest caracter), care încercă să pătrundă pe respectiva piață. În consecință, ceea

ce trebuie luat în calcul în interpretarea tuturor rezultatelor modelului este o logică de cerere.

Dacă cererea este servită, atunci modelul este interpretat corect. Invers, interpretarea este

distorsionată. De aici, rezultă că, o simplă investiție în educație ar avea același efect ca și

creșterea de salarii. Cu alte cuvinte, ar fi o cheltuială în logica ofertei de muncă (adică a

indivizilor care își oferă munca salariată), dar fără legătură cu logica cererii (logica

angajatorului), care în cazul nostru reprezintă cererea din țara ce reprezintă centrul modelului

gravitațional, respectiv Regatul Unit. Dacă am dezvolta în această direcție, atunci investiția în

educație ar fi egală cu trimiterea de noi migranți mai bine educați și mai calificați către Regatul

Unit. Interpretarea trebuie deci să fie una diferită pentru că variabila ca atare reprezintă de fapt

ponderea în populația ocupată a celor cu studii superioare, exprimată ca și pentru celelalte

variabile explicative (independente) ca raport între România și Regatul Unit. În acest context,

relația trebuie văzută ca reprezentând o apropiere graduală între cele două economi ca nivel de

dezvoltare și deci ca posibilitate de adezvolta schimburi comerciale.

Astfel, cu cât structura economiei românești (deci cererea) se va schimba în sensul unei

ponderi mai ridicate a acelor ramuri care necesită personal cu calificare superioară, cu atât

emigrația către Regatul Unit se va reduce întrucât, logic de altfel, vor crește oportunitățile de

ocupare interne. Trebuie însă anticipat relativ la cel de al doilea model și în legătură cu cele

discutate mai sus, atunci când am analizat relația cu salariile și cu ocuparea în sectoare, situate

în afara reglementarilor pieței unice (sectoare non-market), cum ar fi educația și sănătatea.

Singură, creșterea ponderii ocupării cu studii superioare, caeteris paribus desigur, nu poate

acționa, decât în condițiile în care, conform rezultatelor din cel de al doilea model, soldul

balanței comerciale cu statul, care reprezintă centrul modelului gravitațional (în cazul de față

Regatul Unit), devine treptat pozitiv, în condițiile în care exporturile nete către această piață

cresc.

Evoluția aceasta este esențială, întrucât, într-o zonă fără fricțiuni și considerând toți

factorii de producție ca fiind mărfuri, lipsa exportului de produse și servicii va fi compensată

prin exportul de factor muncă. Cu alte cuvinte, având două piețe între care nu există bariere,

acestea vor schimba între ele factorii de producție de care fiecare are nevoie și pe care fiecare îi

poate tranzacționa către cealaltă (se exceptează de la aceasta „pământul” care nu poate fi

tranzacționat în sensul de aici, teritoriile fiind inalienabile și în anumite cazuri și indivizibile

conform aranjamentelor constituționale în vigoare). Apare, astfel, o relație inversă în care

statele care au o expunere din punctul de vedere al balanței comerciale redusă, au o expunere

majoră la Regatul Unit și la piața acesteia, mărită din punctul de vedere al migrației forței de

164

muncă (efectiv export de factor muncă). Pornind de aici și concluzionând, într-adevăr creșterea

ponderii celor cu studii superioare în ocupare reprezintă un inhibitor la emigrației, dar numai în

condițiile în care structura economică se modifică, astfel încât, soldul balanței comerciale să

devină pozitiv. Schimbarea structurală în economie, pe ramuri și sectoare de activitate rămâne

deci esențială, aceasta fiind singura modalitate reală prin care oferta internă de muncă (în

sensul de factor de producție muncă) poate fi absorbită de către cererea internă.

Creşterea ocupării în domenii care necesită calificări medii sau reduse determină

creşterea numărului de imigranţi. Un aspect interesant este că ocuparea de calificare medie are

un impact mult mai puternic asupra numărului de imigranţi comparativ cu ocuparea slab

calificată. Cele menționate mai sus rămân valabile întrucât este evident că o astfel o de

structură a ocupării reflectă o structură a economiei în care oportunitățile rămân reduse. În

aceste condiții, emigrația în scop de muncă crește, desigur, în condițiile în care este menținută

lipsa fricțiunilor (în acest caz, libera circulație a persoanelor și a lucrătorilor).

Model 2

Factori care determină creşterea numărului de imigranţi:

- populaţie

- ocuparea, calificare medie

Factori care determină scăderea numărului de imigranţi:

- sărăcie

- soldul balanţei comerciale

- ocuparea în sectorul primar

- ocuparea în educaţie

- ocuparea, calificare înaltă

Modelul 2 a fost conceput pentru a surprinde cele mai recente date, având în

vedere faptul că pentru variabila salariu datele disponibile se opresc în anul 2015. Din

acest motiv, am exclus salariul din analiză şi am estimat un nou model pentru perioada

2007-2016. Rezultatele obţinute sunt, evident, similare cu cele anterioare. Factorii care

determină creşterea numărului de imigranţi sunt populaţia şi ocuparea (calificare medie), în

timp ce variabilele care au o relaţie inversă cu numărul de imigranţi sunt: sărăcia, soldul

balanţei comerciale, ocuparea în sectorul primar şi în educaţie, ocuparea înalt calificată.

165

Un aspect interesant reliefat de acest model este impactul relaţiilor comerciale asupra

numărului de imigranţi. Soldul balanţei comerciale (ca pondere din PIB) s-a dovedit un

factor semnificativ de influenţă al migraţiei, indicând că în relaţia unei ţări cu Regatul Unit

o creştere a acestui sold duce la diminuarea numărului de persoane care emigrează către

Regatul Unit. Acest fapt este desigur ușor de explicat. Factorii de producție se

tranzacționează liber pe piață, mai ales pe o piață lipsită de fricțiuni. Posibilitatea de a

tranzacționa mărfuri și servicii reflectă existența unei economii bine structurate. Din acest

punct de vedere, posibilitatea de a tranzacționa mărfuri și servicii către piața Regatului

Unit, o piață cu o cerere consistentă și sofisticată, reprezintă ilustrarea unui aparat

productiv (fie de bunuri, fie de servicii, a nu se înțelege producția în mod îngust ca fiind

doar realizarea de bunuri materiale ori doar de bunuri materiale tangibile!) puternic și bine

structurat, cu o productivitate suficient de ridicată. Acest fapt este ilustrat de poziția

economiei germane care este valoric cel mai mare exportator de bunuri pe piața britanică,

dar și de poziția unei economii mai mici, cum este cea a Republicii Cehe, însă în care

continuă să predomine producția de bunuri și mai ales de bunuri materiale sofisticate de tip

mașini, utilaje, echipamente și instalații și care are o expunere ridicată la piața britanică, cu

sold comercial creditor rezultat din soldul balanței comerciale cu bunuri. În condițiile în

care, între piețe ar exista fricțiune, imposibilitatea de a exporta bunuri și/sau servicii ar

rezulta doar într-o expunere comercială mai redusă la o anumită piață de desfacere (ex:

România, Croația, Bulgaria raportat la piața britanică, vezi graficul din Fig.17). Cum

fricțiunile între piețele spațiului Uniunii au încetat să existe, imposibilitatea de a exporta

bunuri și servicii pe o anumită piață pe care există o cerere agregată superioară net cererii

interne rezultă în exportul direct al factorului de producție muncă (lucrători migranți). Cu

alte cuvinte, dacă munca nu se poate „exporta” sub forma „prelucrată”, deci sub formă de

bunuri și servicii care reprezintă muncă încorporată, ea este exportată în formă „brută”, sub

forma mobilității (migrației) lucrătorilor sau a migrației pentru muncă (migration for

employment abroad- Ghinararu, van den Linden, 2004).

Dacă am juxtapune cifrele din Fig.17 și Fig.1 am observa exact concluziile modelului

chiar pe două state din Europa de Est. România are o expunere comercială față de Regatul

Unit redusă, sub valoarea medie pentru U.E. 27, dar are un număr mare de lucrători mobili

(migranți) în Regatul Unit, în timp ce Republica Cehă are o expunere ridicată față de

Regatul Unit (peste valoarea medie pentru U.E.-27), dar un număr mic de migranți.

Cu alte cuvinte, cererea și oferta trebuie să se echilibreze, iar echilibrul se realizează în

acea formă disponibilă pe piață. Astfel, cererea fie este satisfăcută sub formă de bunuri și

166

servicii (muncă incorporată), fie sub formă brută-forță de muncă, care la rândul ei produce

bunuri și servicii pe piața de destinație, contribuind astfel la satisfacerea în ansamblu a

cererii agregate.

Concluzia ar fi aceea, conform căreia, spre a evita exportul de muncă brută, deci

mobilitatea, pe care am putea-o denumi excesivă, deși un astfel de termen este greu de

justificat, este necesar să fie potențat exportul de „muncă încorporată” în bunuri și servicii.

Structura economiei trebuie schimbată sau încurajată să se schimbe (o schimbare de tip

dirijist, top-down nu este de conceput într-o economie capitalistă și mai ales pe piața unică

europeană), astfel încât să permită absorbția factorului muncă pe piața internă și

satisfacerea cererii de pe alte piețe, prin export de bunuri și servicii și nu prin „export” de

forță de muncă. Avantajul pe piața fără fricțiuni este că aceste fluxuri de lucrători mobili

sau acest „export” sui generis poate fi inversat fără probleme majore, ne-existand nici un

fel de fricțiuni. Estimarea efectelor BREXIT pot fi văzute aici, unde apare și importanța

deosebită a acestui rezultat obținut în Modelul 2, în special pentru piețele mici, definite deja

ca vulnerabile din analiza descriptivă, din Europa de Est, între care și România. În

condițiile în care libera circulație încetează prin FIAT (act de voința, aici desigur de voință

politică), iar structura economică din țara de origine nu se modifică lucrătorii mobili rămân

de fapt captivi pe piața de destinație.92 Aceasta explică de ce România se colorează în

Tabelul 1 în culoarea ROȘIE, în cazul unui BREXIT – NO DEAL, chiar în condițiile în

care expunerea la economia britanică este de fapt sub media Uniunii cu 27 de membri.

Rezultatele modelului confirmă deci asumpția teoretică și inferența descriptivă din capitolul

precedent.

Concluzia de mai sus este întărită și de rezultate, cu cât raportul dintre ocuparea cu

nivel înalt de educație dintre țara de orgine și Regatul Unit este mai favorabil țării de

origine, cu atât migrația sau mobilitatea către polul de atracție al modelului, adică către

Regatul Unit, se reduce. Altfel spus, la nivelul spațiului Uniunii și desigur această

concluzie este valabilă și pentru România, existența în structura ocupării a unui sector larg

al ocupării cu studii superioare, reflecție a unei structuri economice orientată către ramuri

cu o valoare adăugată ridicată, acționează ca o barieră sau o frână în calea pierderii de

factor muncă.

92 Aceste concluzii sunt întărite de analiza calitativă și mai ales de interviurile cu diferiți reprezentanți ai comunității românești din Regatul Unit, care au declarat ca românii încearcă sa își legalizeze/regularizeze de fapt șederea în Regat, iar fenomenul de BREXIT a generat un aflux de astfel de solicitări de legalizare/regularizare a șederii pe fondul percepției lipsei de oportunități în țară și al conștientizării faptului că după BREXIT, re-admisia lor pe teritoriul britanic va fi cu siguranță îngreunată. De aici opțiunea regularizării șederii care reprezintă de fapt un mod, o modalitate, prin care statul de destinație „capturează” populația si forța de muncăa statului de origine, privându-l pe acesta din urma de posibilități de dezvoltare care astfel nu se vor mai materializa.

167

Model 3

Factori care determină creşterea numărului de imigranţi:

- populaţie

- teritoriu

Factori care determină scăderea numărului de imigranţi:

- distanţa

- Produsul Intern Brut

Modelul 3 a fost inclus în analiză pentru a surprinde esenţa unui model gravitaţional,

fiind o variantă apropiată de „modelul gravitaţional original al migraţiei”, bazat pe distanța

geografică și legăturile istorice. Se confirmă pe această cale rezultatele obţinute în literatura de

specialitate. Distanţa se află în relaţie invers proporţională cu numărul de imigranţi veniţi în

Regatul Unit din Uniunea Europeană ca şi Produsul Intern Brut, fapt care susţine teoria

conform căreia creşterea nivelului de dezvoltare sau a dimensiunilor economiei țării de origine

(desigur o dimensiune mai mare a economiei presupune și un nivel ridicat de dezvoltare, deși

un PIB foarte ridicat poate fi asociat și unei populații foarte numeroase, care contribuie la

realizarea/formarea acestuia, fără să însemne neapărat un nivel de trai ridicat; aici este

important de notat ca sintagmele „nivel de trai” și „nivel de dezvoltare economică” nu sunt

întotdeauna sinonime) în raport cu ţara de destinaţie duce la diminuarea fluxurilor de migranţi

către aceasta.

Fiind vorba de un model gravitațional, este evident că fiecare economie acționează pe

baza legilor gravitației. Cu cât masa sa este mai mare (masa fiind reprezentată aici de PIB) cu

atât forța de atracție a economiei respective crește și începe să devină centrul a unui nou sistem

în jurul căruia vor gravita alte economii. De aici apare, în ceea ce privește fluxurile de

lucrători, necesitatea de a crește dimensiunile economiei ca pârghie elementară de reatragere a

forței de muncă în țară.

S-ar putea deduce, deși nu susținem acest tip de deducție, deoarece generează

dezechilibre, că important este, nu să se acționeze în vederea schimbării structurii, ci să se

acționeze mai întâi, sau mai degrabă, doar asupra dimensiunilor economiei astfel încât aceasta

să genereze, prin simpla creștere de dimensiune, oportunități de ocupare și deci să frâneze

mobilitatea externă a forței de muncă.

Un astfel de model, care este până la urmă sugerat de rezultate, este totuși dăunător.

Dimensiunile economiei pot crește desigur, dar o pot face și într-o structură vulnerabilă la

168

șocuri. De regulă, o astfel de creștere de dimensiune este însoțită de un dezechilibru,

concretizat în dependența excesivă față de o anumită piață de desfacere. În momentul în care

cererea de pe piața de destinație va slăbi și va intra în revers (recesiune sau depresiune

economică), piața de origine va fi afectată disproporționat, iar efectele ar putea fi devastatoare.

Acest model este ilustrat de multe economii emergente care au cunoscut perioade de

creștere explozivă, bazându-se pe o singură piața de desfacere. În cazul nostru, acest model

este reprezentat de economii, precum cea a Slovaciei sau a Irlandei, economii în plină creștere,

dar care par a fi dependente excesiv de piața britanică. Chiar dacă, în cazul slovac,creșterea

dimensiunilor economice93 poate fi considerată drept o cauză a fluxului mic de lucrători mobili

către Regatul Unit (economia slovacă exportă bunuri în principal) totuși, dependența mare de

piața britanică poate genera probleme majore în cazul unor șocuri pe această piață, dintre care

unul poate fi și BREXIT-ul. Astfel, modelul bazat pe creșterea doar de dimensiune, deși poate

fi considerat o modalitate de frânare a fluxurilor de migrație, nu este recomandabil, deoarece

este generator de dezechilibre.

Variabilele cu influenţă pozitivă asupra creșterii numărului de imigranţi sunt populaţia

şi teritoriul, acest ultim factor indicând puterea istoriei, relaţiile între Regatul Unit şi statele de

orgine ale imigranților, menţinându-se în continuare, chiar și după ce anumite legături politice

au încetat.

Se recomandă totuși ca rezultatele obţinute pe baza acestui ultim model să fie

considerate doar orientative şi tratate cu o oarecare precauţie din cauza omisiunii de variabile,

deoarece fenomenul migraţiei este unul deosebit de complex, iar acest ultim model nu

surprinde o parte importantă a factorilor de influenţă a migraţiei către Regatul Unit (vezi

CASETA următoare concluziilor de mai jos).

Din exercițiul de modelare rezultă trei concluzii importante cu valabilitate pentru toate

statele membre și care pot fi luate în considerare și în calitate de factori de influență ai

migrației către Marea Briatnie. Unele dintre ele au o plauzibilitate crescută în cazul României

și se aplică pentru fluxurile migratorii către Regatul Unit cu posibilitatea de a „vizualiza”

implicațiile introducerii unei fricțiuni de tip BREXIT, după cum urmează:

- (1) dimensiunea economiei este hotărâtoare pentru capacitatea acesteia de a genera

cerere agregată și de a atrage forța de muncă. Cu cât o economie este mai mare (efecte

de scară), dar și mai diversificată (efect de scop, vezi și concluzia următoare), cu atât ea

va genera oportunități și astfel va putea atrage forță de muncă. Cu cât însă dimensiunile

93 Aici înțelese ca valoare a PIB exprimată în prețuri curente.

169

economiei naționale vor crește, cu atât forța de atracție a unui alt pol economic, fie el în

cazul de față, Regatul Unit, se va diminua. Intervalul de timp în care acest efect se

produce este însă greu de determinat. Dacă luam ca exemplu cazul Irlandei, care a

început ca o țară de origine și a devenit în timp țară de destinație, atunci este vorba de

un interval generațional, aproximativ 30 de ani calculați de la momentul deschiderii

libertății de circulație pentru factorul muncă. Rezultatele modelului arată că o inversare

de flux nu este posibilă decât în intervale lungi de timp, atât cât este necesar pentru ca

raportul dintre PIB-ul țării de origine și cel al țării de destinație (în cazul de față Regatul

Unit, dar poate fi orice altă destinație) să devină favorabil țării de origine, toți ceilalți

factori rămânând constanți (această ultimă sintagmă este foarte importantă deoarece tot

exercițiul nostru arată că, și la un raport PIB al țării de origine și al țării de destinație

aritmetic supra-unitar, vezi cazul Germaniei, fluxurile pot continua să fie orientate către

o anumită destinație, dintr-un complex de alte motivații; altfel spus nu este vorba de o

relație care trebuie interpretată mecanic);

- (2) Structura economiei este esențială pentru inversarea fluxurilor migratorii dintre țara

de origine și țara de destinație. Modelul arată că, cu cât statele își cresc expunerea

comercială față de Regatul Unit în termeni de mărfuri și servicii, cu atât își reduc

expunerea în termeni de forță de muncă, într-un spațiu fără fricțiuni cum este cel al

U.E.. Aici apare și efectul BREXIT în special asupra acelor state a căror expunere

comercială este redusă, dar care au o expunere ridicată din punctul de vedere al

fluxurilor de forță de muncă. Astfel, BREXIT-ul fiind în esență o fricțiune și având

implicații asupra liberei circulații, deci impietând asupra acesteia, forța de muncă odată

atrasă pe piața de destinație devine captivă sau este „capturată” de aceasta. Tendința

spre capturare este încurajată de reacția ofertei capturate care dorește să evite situația în

care o eventuală reintrarea ei pe piața de destinație nu va mai fi posibilă. Ținând cont de

faptul că eventualitatea BREXIT-ului se va materializa într-un interval de timp scurt, în

care nici nu poate fi vorba de o schimbare structurală în economia românească, este

evident că pentru forța de muncă românească aflată în Regatul Unit varianta

„capturării” de către piața de destinație este una plauzibilă. De aici, intenția de

reîntoarcere este aproape nulă, întrucât forța de muncă atrasă de piața de destinație

urmărește de fapt să își consolideze și regularizeze poziția pe această piață și nu să se

reîntoarcă pe o piață cu oportunități mult reduse (efect de scara și de scop), de unde ar

putea, în condiții de introducere a unei fricțiuni, să nu mai poată reveni ulterior pe piața

de destinație;

170

- (3) Ținând cont de faptul că BREXIT-ul reprezintă introducerea unei fricțiuni în relație

cu toate statele U.E.-27, precum și de efectul de scalare al economiei britanice, în

cadrul unui model gravitațional desigur, rezultă că o reorientare a fluxurilor de lucrători

mobili către alte state membre U.E. este puțin plauzibilă. Ar trebui ca aceste alte piețe

să fie în măsură să ofere aceleași oportunități, deci ar trebui să aibă cel puțin dimensiuni

ale economiei asemănătoare cu cele ale Regatului Unit. Oportunitățile economiei

britanice, a doua economie din Uniune, fără a lua în calcul alte elemente legate de

limba de circulație internațională, de legăturile transatlantice, de profunzimea pieței de

capital etc., o fac însă dificil de substituit ca destinație a forței de muncă94. Pornind de

aici, concluzia ar fi că forța de muncă atrasă de Regatul Unit în condițiile de liberă

circulație neîngrădită, anterioare BREXIT-ului, va avea tendința de a se regulariza pe

această piață de destinație. Introducerea fricțiunii BREXIT va reprezenta actul de

„capturare” al acestui grup de populație care va prefera să rămână în Regat, știind că s-

ar putea să nu mai poată reveni,decât să se re-orienteze către piețe care oferă,

dimensional cel puțin, oportunități mult reduse. Concluzionând, BREXIT-ul ar putea

reprezenta și o mișcare de tip „lock-in-the-gains”, deci de valorificare a câștigurilor

deja realizate prin atragerea de forță de muncă pe piața britanică, forța de muncă

necesară economiei și care poate aduce beneficii de termen mediu și lung printr-un

proces practic de „naturalizare britanică”.

94Ar fi posibl ca Germania să capteze într-un fel aceste fluxuri de lucrători. Dar, Germania nu este o economie care oferă aceleași oportunități decât nominal. În primul rând există o barieră de limbă foarte pronunțată și care nu trebuie neglijată (limba germană nu este totuși o limbă de circulație internațională). Germania nu are de asemenea tradiția integrării migranților în maniera pe care o are Marea Britanie, aici fiind vorba de inexistența, spre a cita pe A.S.R. Prințul de Wales – moștenitorul tronului britanic în discursul din anul 2015 rostit la Canakkale/Gallipoli-Turcia cu ocazia aniversării a 100 de ani de la marile bătălii ale Primului Razboi Mondial, „....a British World”, deci o „lume a ei proprie” peste mări, întinsă pe tot globul (eine Deutsche Welt, în afara MittelEuropa- EUROPA CENTRALĂ, NU EXISTĂ) și care în și prin sine (a se vedea aici importanța variantei originale a modelului gravitațional – distanțe și legături istorice) permite gestiunea multiculturalității. În fine, Germania este o țara de drept continental, în esența sa rigidă, cu o rigiditate în plus creată de tratate în ceea ce privește gestiunea politicilor monetare și deci economice – esențial pentru integrarea REALĂ a migranților, ceea ce reduce capacitatea acesteia de a oferi OPORTUNITĂȚILE generate de economiile anglo-saxone, bazate pe common law (dreptul comun) și care în esența sunt economii foarte flexibile. Este deci o problemă de TRADIȚIE – TRECUT, și de OPORTUNITĂȚI – PREZENT ȘI MAI ALES VIITOR!

171

FACTORI DE INFLUENȚĂ AI MIGRAȚIEI/MOBILITĂȚII ÎN SCOP DE MUNCĂ LA

NIVEL EUROPEAN (aplicabil inclusiv fluxurilor către Regatul Unit al Marii Britanii și

Irlandei de Nord

- Raportul dintre câștigurile salariale din țara de origine și cele din țara de destinație;

- Raportul dintre rata sărăciei din țara de origine și țara de destinație;

- Raportul dintre dimensiunile economiei din țara de origine și cele de destinație (PIB

țara de origine raportat la PIB țara de destinație);

- Raportul dintre populația țării de origine și cea a țării de destinație (inclusiv structura

acesteia);

- Schimburile comerciale (volumul schimburilor comerciale) dintre țara de origine și țara

de destinație (expunerea comercială dintre cele două);

- Raportul dintre structura pe nivele de educație în țara de origine față de cea din țara de

destinație;

- Structura pe sectoare de activitate a economiei naționale din țara de origine față de cea

din țara de destinație;

- Distanța geografică;

- Legăturile istorice;

Ultimul exercițiu pe care îl vom face pornind de la modelul prezentat mai sus și de la

variabilele studiate prin demersul de statistică descriptivă va fi acela de a calcula, fie și

estimativ desigur, efectul brut al actului ieșirii Regatului Unit din Uniunea Europeană

asupra fiecăreia dintre cele 27 de economii ale Uniunii, ca % din PIB al fiecăreia dintre ele

și desigur și în valoare absolută (mld.EUR), luând în calcul valorile anului 2017

(EUROSTAT), ultimele disponibile.

Ca să realizăm un astfel de exercițiu vom porni de la următoarele premize: (1) avem în față

un model gravitațional și, în consecință, toate mișcările depind de parametrii MASA (aici

masa sau dimensiunea economiei exprimată prin agregatul macro-economic PIB) și

distanța (aici nu distanța fizică întrucât aceasta nu mai este atât de importantă azi, date fiind

mijloacele de comunicație, dar și distantele mici, relativ la restul lumii, din Europa, ci

intensitatea legăturilor comerciale cu Regatul Unit exprimată prin soldul balanței

172

comerciale cu Regatul Unit al fiecăruia dintre cele 27 de state membre, în valoare absolută,

ca % din PIB). (2) NU vom exprima masa în mod absolut (PIB), ci având în vedere faptul

că am considerat Regatul Unit drept „centrul” acestui model gravitațional, prin raportul

dintre PIB-ul fiecărui stat membru în valoare absolută (valori 2017, prețuri curente, mld.

EURO) raportate la PIB-ul Regatului Unit (valori 2017, prețuri curente, mld.EUR). În felul

acesta, vom respecta modul în care aceste variabile au fost utilizate în model, păstrând

legătura cu logica de modelare și putând astfel considera acest exercițiu drept o prelungire

metodologică a modelului însuși. Mai mult decât atât, prin raportare, se creează o variabilă

de „intensitate”, care exprimă masa fiecărei economii nu în izolare, ci prin raportare la

masa economiei Regatului Unit, ceea ce permite ilustrarea capacitații fiecărei economii de

a prelua șocul ieșirii, desigur ponderat cu apropierea sau depărtarea de economia Regatului

Unit așa cum este această apropiere sau depărtare exprimată de intensitatea legăturilor

comerciale (% din PIB reprezentat de valoarea absolută a soldului balanței comerciale cu

Regatul Unit; cu cât valoarea este mai ridicată cu atât cele două economii, respectiv a

statului membru la care facem referire și a Regatului Unit, sunt mai „apropiate” comercial,

mai legate între ele). (3) Pornind de aici, vom calcula efectul ieșirii ca fiind dat de produsul

dintre (a) raportul dintre valoarea PIB a statului membru i și PIB al Regatului Unit și (b)

soldul balanței comerciale dintre statul membru iși Regatul Unit exprimată ca raport față de

PIB al statului membru „i”.

unde:

PIB i = produs intern brut al statului membru „i”;

PIB RU = produs intern brut al Regatului Unit;

BCiRU = balanța comercială a statului membru „i” cu Regatul Unit exprimată prin raportare la

PIB al statului membru „i”, în valoare absolută.

Ca urmare a aplicării acestei formule, vor rezulta trei situații :

- Prima, în care va apare un efect de potențare în cazul în care numărătorul și numitorul

primului termen vor avea valori apropiate, iar cel de al doilea termen va avea și el o

173

- valoare ridicată. Cu alte cuvinte, economia statului membru are o masă mare în

comparație/în raport cu economia britanică și de asemenea fluxurile comerciale sunt

intense, deci cele două economii sunt apropiate comercial;

- Cea de a doua, în care va apărea un efect de diminuare, în cazul în care numărătorul și

numitorul primului termen au valori îndepărtate, iar cel de al doilea termen are și el o

valoare scăzută. În acest caz, ar rezulta că economia statului membru are o masă redusă

în raport cu economia Regatului Unit și în același timp cele două economii sunt

îndepărtate una de cealaltă, sau nu comunică decât foarte puțin prin intermediul

fluxurilor comerciale. Efectiv nu au decât legături de joasă intensitate și deci în cadrul

unui model gravitațional al cărui centru ar fi Regatul Unit, o astfel de economie ar fi

foarte „departe” de acest centru și deci nu ar avea de suportat decât efecte minore;

- Cea de a treia, în care apare un efect de compensare, fie într-un sens, fie într-altul,

întrucât în primul termen numărătorul și numitorul au valori îndepărtate unul față de

celalalt, dar în cel de al doilea termen fie valoarea este foarte ridicată și apare astfel un

efect de compensare în sensul potențării efectelor ca urmare a unor legături foarte

intense, disproporționate în raport cu masa economiei statului membru, fie, invers,

efectele sunt diminuate întrucât deși masa economiei statului membru este foarte mare,

schimburile comerciale nu sunt atât de intense. În primul caz masa nu poate absorbi

efectele, în al doilea caz, masa absoarbe efectele.

Pornind de aici, efectele calculate variază între valori de sub 1% din PIB al statelor membre

UE la nivelul anului 2017 și valori de peste 30%, deci o plajă foarte largă. Din acest punct

de vedere apare necesară o grupare a statelor în funcție de câteva praguri normative și

luând în considerare „codurile de culoare” introduse anterior astfel:

- Cod VERDE, cuprinzând valori de la <1% din PIB până la aprox.5% din PIB;

- Cod GALBEN cuprinzând valori de peste 5% din PIB și până la 10% din PIB;

- Cod PORTOCALIU, cuprinzând valorile de peste 10% și până la 20% din PIB;

- Cod ROSU, cuprinzând valorile de peste 20% din PIB.

Tabelul de mai jos ilustrează această grupare. Sunt prezentate de asemenea valorile

efectului brut, exprimate în mld.EURO, prețuri ale anului 2017.

174

Tabelul 3. Efectul brut al procesului de ieșire a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord asupra statelor UE, la nivelul anului 2017, ca % din PIB al fiecăreia dintre ele și în valoare absolută (mld. EUR)

Stat membru Efect mld.Euro efect ca % din PIB

Belgium/Belgia 50,618 11,578

Bulgaria/Bulgaria 0,443 0,858

Czechia/Republica Cehă 16,435 8,576

Denmark/Regatul Danemarcei 2,478 0,858

Germany/Germania 1264,791 38,592

Estonia/Estonia 0,002 0,009

Ireland/Republica Irlanda 36,573 12,435

Greece/Republica Elenă 9,273 5,146

Spain/Regatul Spaniei 75,018 6,432

France/Republica Franceză (doar teritoriul metropolitan) 34,394 1,501

Croatia/Croatia 1,470 3,002

Italy/Italia 36,983 2,144

Cyprus/Republica Cipru (partea „greacă”) 1,427 7,290

Latvia/Letonia 2,550 9,434

Lithuania/Lituania 2,714 6,432

Luxembourg/Marele Ducat de.. 0,005 0,009

Hungary/Ungaria 9,575 7,718

Malta/Malta 0,860 7,718

Netherlands/Regatul Tarilor de Jos (Olanda) 60,049 8,147

Austria/Austria 9,517 2,573

Poland/Polonia 34,055 7,290

Portugal/Portugalia 15,856 8,147

Romania/Romania 4,835 2,573

Slovenia/Slovenia 0,553 1,286

Slovakia/Rep.Slovacă 10,915 12,864

Finland/Finlanda 0,048 0,021

Sweden/Regatul Suediei 18,340 3,859

Sursă: date EUROSTAT (2017) și calculele autorilor

175

Se poate observa din tabel că, în mare parte, efectele individuale nu ar fi foarte

importante chiar în condițiile în care ieșirea s-ar face fără acord, ceea ce reprezintă o

posibilitate destul de puțin probabilă. Mai afectate ar fi economiile unor state din zona de Est a

continentului cum ar fi Polonia, Slovacia și Ungaria, unde dimensiunile economiei sunt în

disproporție cu schimburile comerciale cu Regatul Unit. Tot aici, sunt poziționate state ca

Olanda și Belgia și, desigur, Republica Irlanda. Cea mai expusă este însă economia germană a

cărei structură orientată excesiv către export este vulnerabilă la piața britanică.

Cu alte cuvinte, gigantul german este cel mai expus la o eventuala ieșire „dezordonată”

a Regatului Unit din Uniune. Aici este de fapt singura situație în care se creează realmente un

efect de potențare ca urmare a dimensiunilor economice foarte apropiate ale celor două state

pentru care chiar și o expunere comercială limitată reprezintă de fapt un risc major. De aici

pericolul mare al unei ieșiri fără acord întrucât efectele asupra economiei germane ar fi apoi

resimțite de către toate celelalte state membre.

Un caz aparte este cel al economiei franceze, a cărei structură mai puțin orientată către

export îi reduce de fapt vulnerabilitatea față de un astfel de șoc extern, cum este cel reprezentat

de către BREXIT.

În cazul particular al României, efectele nu ar fi de fapt majore dar, trebuie precizat că prin

contagiune și mai ales prin canalul german, ele pot deveni, ca și pentru alte state de altfel,

semnificative.

Pornind de la datele de mai sus și reluând reprezentarea grafică bazată pe balanța de

plăți, ca și variabilă ce exprimă politicile economice într-o economie globalizată, putem înlocui

parametrul „populație” cu cel „efect brut al BREXIT exprimat ca % din PIB” și obținem

reprezentarea de mai jos. Aceasta reprezintă o ilustrare foarte clară a vulnerabilității pe care o

creează politicile de tip neo-mercantilist axate pe excedente ale balanței de plăti și aproape

exclusiv pe motorul cererii externe. Orice șoc exterior (BREXIT este un astfel de șoc) se

transmite aproape imediat și este amplificat de dimensiunile economiei. De aici, necesitatea de

a antrena aproape permanent și motorul cererii interne, având astfel permanent cererea internă

(piața internă) ca alternativă a pieței externe ca motor de generare a PIB.

176

Sursă: date EUROSTAT și calculele autorilor

Fig. 22. Efectele ieșirii Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din UE (% din PIB) („denumirea utilizată pentru principalele economii ale U.E.,; RO și BG se regăsesc cu „denumire”);

De aici concluziile exercițiului de modelare se extind astfel:

- Rămân valabile cele de la 1 la 3, ca și toate cele de la 1 la 10 din capitolul anterior

dedicat analizei statistice descriptive;

- Se adaugă următoarele numerotate ca (4) și, respectiv, (5) pentru acest capitol de

analiză econometrică, după cum urmează:

- (4) Echilibrul la nivel european fiind o sumă de dezechilibre, efectele brute ale

BREIXIT se distribuie inegal asupra economiilor europene. Astfel, o parte mică a

economiilor sunt mai afectate în mod direct, în timp ce, cea mai mare parte, nu par a

avea de suportat în mod direct efecte foarte importante. Economia României face parte

din acestea din urmă, deși trebuie spus că un număr de economii din Est (Polonia,

Ungaria și, mai ales, Slovacia) sunt afectate disproporționat față de dimensiunea

economică. Irlanda, Olanda și Belgia sunt, de asemenea, semnificativ afectate date fiind

legăturile lor tradiționale cu Regatul Unit și proximitatea geografică. Aici se confirmă

elementele „tradiționale” ale modelului gravitațional, respectiv distanța în sens fizic și

legăturile istorice;

177

- (5) Calculele arată că, din cauza masei sale foarte mari (exprimată ca PIB în

mld.EURO, prețuri curente, 2017), economia Germaniei este de departe cea mai

afectată semnificativ de procesul de ieșire al Regatului Unit din Uniune, mai ales dacă

acesta se va face fără un acord prealabil (BREXIT NO DEAL. Aceasta reprezintă o

confirmare a principiilor newtoniene ale modelelor gravitaționale în care masa are un

rol preponderent. De aici, masa potențează efectele BREXIT asupra economiei

germane, modelul de creștere al economiei germane, de tip neo-mercantilist, axat pe

excedente persistente și semnificative ale balanței de plăti, acționează în acest caz ca un

factor negativ, potentând efectele ieșirii Regatului Unit din zona fără fricțiuni

comerciale. Ținând cont de faptul că, prin poziția sa dominantă, Germania a atras în

orbita sa economică marea majoritate a economiilor europene, rezultă că un efect

disproporționat asupra economiei germane constă în amplificarea prin propagare

(contagiune) a acestor efecte asupra celorlalte economiidin spațiul european, inclusiv

asupra unor economii a căror expunere directă la economia britanică nu este

semnificativă. Ceea ce ar urma ar fi un „ripple effect” care ar afecta practic întreaga

economie europeană, pe filiera „germană”. Economii ca cea a României ar fi și ele

afectate dată fiind expunerea la economii ca cea a Germaniei și Olandei. Trebuie totuși

menționat că astfel de efecte sunt de prevăzut doar în cazul în care nu se ajunge la o

înțelegere (DEAL) sau aceasta înțelegere este una parțială95, cu consecința generării

unei neîncrederi pe piețele financiare, efectul fiind acela al „vânzării” de active în

special pe piețele emergente. Într-un astfel de scenariu, cele mai afectate ar fi

economiile mici din Estul continentului, care s-ar vedea private de fluxurile

investiționale și ar înregistra deprecieri dezordonate ale valutelor naționale.

95 În momentul de față (6 decembrie 2018) este foarte probabil că ceea ce va urma va fi o înțelegere/acord foarte parțială/parțial întrucât chiar și în condițiile votării de către Parlamentul britanic a Acordului privind retragerea/ieșirea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană în forma negociată de către Guvernul britanic cu Comisia Europeană și semnată de către aceste părți la data de 24.11.2018, tot ar rămâne nenumarate aspecte în suspensie, necesar a fi negociate ulterior și legate mai ales de piața unică și uniunea vamală, care ar însemna incertitudine de piață. De menționat că acestea totuși nu vor afecta lucrătorii – în sensul libertății de circulație a acestora, exceptând cazul, totuși puțin probabil, al impunerii unei frontiere terestre controlate în Irlanda.

178

13. 2. Prognoza fluxurilor de migranți (lucrători mobili) din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord aparținând celorlalte 2796 de state membre (vezi și anexa 7 cu fișe de țară/stat membru al U.E.)

Precizări metodologice97

Corelaţii

Pentru a descrie şi a evalua relaţia dintre variabilele incluse în analiza mobilității către

Regatul Unit a cetăţenilor din statele membre UE, am utilizat coeficientul de corelaţie Pearson.

Analiza de corelaţie a fost realizată pentru perioada 2007-2016, pentru cele 27 de state membre

ale Uniunii Europene, în raport cu Marea Britanie. S-a utilizat softul statistic Stata, comanda

pwcorr, împreună cu opţiunea sig, pentru a obţine nu doar valoarea coeficientului de corelaţie

Pearson, ci şi dacă acesta este sau nu semnificativ statistic.

Coeficientul de corelație Pearsoneste o măsură a intensitatii și a direcției de asociere

care există între două variabile continue. Metoda corelației Pearson generează un coeficient

numit coeficientul de corelație Pearson, notat cu r. În cadrul metodei corelației lui Pearson se

urmărește identificarea unui linii de potrivire optimă pentru datele referitoare la două variabile,

iar coeficientul de corelație Pearson, r, indică cât de departe toate aceste date (puncte) sunt de

această linie de potrivire optimă (adică, cât de bine se potrivesc punctele pe acest model)98.

Valoarea coeficientului de corelație Pearson poate varia de la -1 pentru o relație liniară

negativă perfectă la +1 pentru o relație liniară perfect pozitivă. O valoare zero indică absenta

relației dintre cele două variabile analizate.

Semnul coeficientului de corelație indică deci direcția legăturii dintre cele două

variabile studiate: o valoare pozitivă a coeficientului de corelație indică o asociere directă, iar o

96În cadrul acestei secțiuni, respectiv în textul principal sunt prezentate doar evoluțiile pentru acele state care fie au stocuri mari de lucrători migranți în Regatul Unit, fie au evoluții foarte semnficative, care prezintă interes. 11 astfel de state au fost identificate de către echipa de realizare a studiului. Pentru restul de state membre, rezultatele prognozelor sunt prezentate în ANEXA nr.7 97 De reținut că datele privind stocul de migranți/lucrători mobili având naționalitate/cetățenia fiecărui stat membru și aflați în Marea Britanie nu conțin caracteristica OCUPAȚII/GRUPE OCUPAȚIONALE. De aceea prognoza fluxurilor nu poate avea în vedere și această dimensiune. Totuși, spre a putea da o imagine asupra acesteia, am inferat pe baza datelor CEDEFOP provenite din exercițiul privind anticiparea cererii și ofertei de calificări la nivel european (vezi variabilele utilizate în exercițiul de modelare și prognoză) presupunand că structura pe această dimensiune a populației active din țara de origine s-ar regăsi în populația de lucrători migranți/mobili având naționalitate/cetățenia statului respectiv și aflați pe teritoriul Marii Britanii. 98Lund, A., Lund, M., Laerd Statistics, https://statistics.laerd.com/stata-tutorials/pearsons-correlation-using-stata.php

179

valoare negativă a coeficientului de corelație arată o legătură inversă între variabilele analizate.

Mărimea absolută a coeficientului de corelație Pearson determină puterea corelației. Deși nu

există reguli stricte pentru stabilirea intensității corelației pentru anumite valori particulare, ar

putea fi stabilite câteva orientări generale

Valoarea coeficientului de corelație Pearson

Intensitatea asocierii dintre variabile

0.1 < | r | < 0.3 Legătura slabă între variabile

0.3 < | r | < 0.6 Corelație medie/moderata

| r | > .6 Legătura puternică între variabile

unde | r | reprezintă valoarea absolută a coeficientului de corelație Pearson.

În cadrul studiului de față, împreună cu valoarea coeficientului de corelaţie s-a

determinat şi dacă acesta este semnificativ statistic. Dacă probabilitatea asociată coeficientului

de corelație (p-value) este mai mică decât pragul de semnificaţie ales (am lucrat cu nivelul

implicit de 5%), atunci coeficientul de corelaţie este semnificativ statistic, adică există o

legătură între cele două variabile analizate. Această situaţie a fost semnalată în tabelele de

rezultate printr-o valoare îngroşată şi marcată cu *.

Descrierea variabilelor folosite:

• Imigranţi (imig) – numărul de imigranţi (mii persoane) în Regatul Unit proveniţi din

fiecare ţară membră a Uniunii Europene; sursa datelor: UK Office for National

Statistics, https://www.ons.gov.uk/

• Populaţie (pop) – raport între populaţia fiecărei ţări membre UE şi populaţia Regatului

Unit; sursa datelor: Eurostat Database, https://ec.europa.eu/eurostat

• Produs Intern Brut (pib) – raport între Produsul Intern Brut al fiecărei stat UE şi PIB-ul

Regatul Unit; sursa datelor: Eurostat Database, https://ec.europa.eu/eurostat

180

• Salariu (salariu) – salariul mediu net la nivel naţional raportat la salariul mediu net din

Regatul Unit99; sursa datelor: Eurostat Database, https://ec.europa.eu/eurostat

• Sărăcie (sărăcie) – raport între numărul persoanelor expuse riscului sărăciei după

transferurile sociale din fiecare stat membru şi cele din Regatul Unit; sursa datelor:

Eurostat Database, https://ec.europa.eu/eurostat

• Balanţa comercială (b_com) – soldul balanţei comerciale ca pondere din PIB, variabilă

calculată ca diferenţă între exporturile și importurile fiecărui stat membru UE în raport

cu Regatul Unit, diferenţă împărţită la Produsul Intern Brut al fiecărei ţări; sursa

datelor: United Nations Conference on Trade and Development (UNCTAD Database),

http://unctad.org/en/Pages/Home.aspx

• Ocuparea în sectorul primar (prim) – numărul persoanelor ocupate din sectorul primar

(Agricultură, Industria extractivă şi Electricitate, gaz și apă) din fiecare stat membru UE

raportat la aceeași variabilă pentru Regatul Unit; sursa datelor: CEDEFOP Skills

Projections, 2017 – Country Workbooks

• Ocuparea în industria prelucrătoare (man) - numărul persoanelor ocupate în industria

prelucrătoare din fiecare stat membru UE raportat la aceeași variabilă pentru Regatul

Unit; sursa datelor: CEDEFOP Skills Projections, 2017 – Country Workbooks

• Ocuparea în construcţii (constr) - numărul persoanelor ocupate în construcţii din fiecare

stat membru UE raportat la aceeași variabilă pentru Regatul Unit; sursa datelor:

CEDEFOP Skills Projections, 2017 – Country Workbooks

• Ocuparea în sectorul distribuţiei (distr) - numărul persoanelor ocupate în domeniul

distribuţiei şi transporturilor (aici se includ: Distribuţie, Hoteluri şi restaurante,

Transport şi telecomunicaţii) din fiecare stat membru UE raportat la aceeași variabilă

pentru Regatul Unit; sursa datelor: CEDEFOP Skills Projections, 2017 – Country

Workbooks

• Ocuparea în sectorul serviciilor (busin) - numărul persoanelor ocupate în sectorul

serviciilor (Bănci şi asigurări, Alte servicii de afaceri, Alte activităţi de servicii) din

fiecare stat membru UE raportat la aceeași variabilă pentru Regatul Unit; sursa datelor:

CEDEFOP Skills Projections, 2017 – Country Workbooks

• Ocuparea în educaţie (educ) - numărul persoanelor ocupate în educaţie din fiecare stat

membru UE raportat la aceeași variabilă pentru Regatul Unit; sursa datelor: CEDEFOP

Skills Projections, 2017 – Country Workbooks

99Pentru variabila salariu date disponibile sunt doar până în anul 2015, astfel că analiza de corelaţie care include această variabilă se referă la perioada 2007-2015.

181

• Ocuparea în domeniul sănătăţii (sanat) - numărul persoanelor ocupate în domeniul

sănătăţii din fiecare stat membru UE raportat la aceeași variabilă pentru Regatul Unit;

sursa datelor: CEDEFOP Skills Projections, 2017 – Country Workbooks

• Ocuparea slab calificată (lowq) - numărul persoanelor ocupate cu un nivel scăzut de

calificare din fiecare stat membru UE raportat la aceeași variabilă pentru Regatul Unit;

sursa datelor: CEDEFOP Skills Projections, 2017 – Country Workbooks

• Ocuparea de calificare medie (medq) - numărul persoanelor ocupate cu un nivel mediu

de calificare din fiecare stat membru UE raportat la aceeași variabilă pentru Regatul

Unit; sursa datelor: CEDEFOP Skills Projections, 2017 – Country Workbooks

• Ocuparea înalt calificată (highq) - numărul persoanelor ocupate cu un nivel înalt de

calificare din fiecare stat membru UE raportat la aceeași variabilă pentru Regatul Unit;

sursa datelor: CEDEFOP Skills Projections, 2017 – Country Workbooks.

Tabel 4.Exemplu tabel de corelație stat membru (Austria)100

Sursă: date EUROSTAT și calculele autorilor

Notă: Valorile marcate cu * sunt semnificative din punct de vedere statistic pentru un nivel de semnificaţie α=0,05.

100 Cazul rezultatelor Austriei este folosit cu titlu de EXEMPLU!

Austria imig pop pib salariu saracie b_com prim man constr distr busin educ sanat lowq medq highq

imig 1

pop -0,2249 1

pib -0,2042 -0,4748 1

salariu -0,0588 -0,6510 0,9583* 1

saracie -0,0617-0,8746* 0,7529* 0,8187* 1b_com 0,1993 -0,0670 -0,4583 -0,2821 -0,3070 1

prim -0,4455 0,6388* 0,3043 0,1255 -0,3216 -0,4054 1

man 0,3526-0,9755* 0,4316 0,6349 0,8301* 0,0651-0,6604* 1

constr 0,2961-0,8125* -0,0874 0,1484 0,4867 0,4874-0,9028* 0,8129* 1

distr 0,2221-0,8068* 0,6575* 0,7455* 0,8098* -0,0258 -0,3394 0,7749* 0,4753 1

busin 0,2620-0,8808* 0,6122 0,7107* 0,8471* 0,0070 -0,4524 0,8623* 0,5861 0,9854* 1

educ -0,4595 0,5642 0,2802 0,0255 -0,1728 -0,5216 0,7354*-0,6441*-0,8379* -0,1119 -0,2528 1

sanat -0,2412 -0,0801 -0,2136 -0,1251 0,0316 -0,1262 -0,1329 0,1502 0,2560 -0,3535 -0,2552 -0,4740 1

lowq 0,4089-0,8050* -0,0690 0,1689 0,5266 0,3416-0,9446* 0,8447* 0,9578* 0,4776 0,6022-0,8191* 0,2540 1

medq -0,2909 0,0538 0,7481* 0,7179* 0,2577 -0,4440 0,7255* -0,1172 -0,5525 0,3895 0,2606 0,6867* -0,4257 -0,6008 1

highq 0,3752 -0,8874 0,1526 0,3390 0,6847* 0,2552-0,8686* 0,9012* 0,8998* 0,7352* 0,8221* -0,6278 0,0284 0,9392* -0,3298 1

182

Prognoza

Pentru realizarea previziunilor am folosit metoda netezirii (ajustării) exponențiale,

analiza realizându-se cu ajutorul software-ului Eviews.

Netezirea/ajustarea exponențiala (EN: exponential smoothing) este o metodă de

prognoză adaptivă. Este o modalitate eficientă de prognoză în situația în care există puține

observații disponibile în seria de date cu ajutorul cărora să se construiască prognoza. Spre

deosebire de prognozele realizate pe baza modelelor de regresie care utilizează coeficienți

fixați, previziunile din metodele de netezire exponențială se ajustează pe baza erorilor

prognozate din trecut101.

EViews oferă două metode de a efectua o netezire exponențială: o netezire exponențială

simplă (cu un singur parametru) bazată pe metode ad hoc mai vechi și metoda Holt-Winters

care ia în considerare atât trendul, cât și sezonalitatea, folosind în estimare mai mulți parametri.

Metoda Holt-Winters multiplicativă (cu trei parametri) este potrivită pentru seriile de

date caracterizate de un trend liniar și o sezonalitate de tip multiplicativ. Seria ajustată se

determină cu ajutorul relației:

unde: a reprezintă termenul liber

b reprezintă trendul (tendința de lunga durata)

c reprezintă componenta sezonieră de tip multiplicativ (indicele de sezonalitate)

În urma analizei seriilor de date disponibile în acest studiu, s-a observat că în

majoritatea cazurilor tiparul de evoluție corespundea unui model cu trend liniar și sezonalitate

de tip multiplicativ, astfel că metoda descrisă mai sus a fost utilizată de cele mai multe ori

pentru realizarea previziunilor fluxurilor de imigranți sosiți în Regatul Unit din statele membre

ale Uniunii Europene.

Metoda Holt-Winters fără sezonalitate (cu doi parametri) este potrivită seriilor de date

caracterizate de un trend liniar, fără componenta sezonieră. Metoda este similară netezirii

exponențiale duble, în sensul în care generează prognoze cu o tendință liniară și fără

101EViews User Guide pag 437, http://www.eviews.com/EViews8/EViews8/EViews%208%20Users%20Guide%20I.pdf

183

sezonalitate, însă este mai complexă, deoarece utilizează doi parametri pentru estimarea

evoluției viitoare a variabilei analizate. Seria ajustată se determină cu ajutorul relației:

unde: a reprezintă termenul liber

b reprezintă trendul (tendința de lungă durată)

Exemplu

Sursă: date ONS și calculele autorilor

Fig. 23. Evoluția fluxului de imigranți (2007-2016) și previziunea realizată pentru perioada 2017-2020

Rezultatele exercițiului de prognoză a fluxurilor de lucrători mobili pentru state membre ale

UE (stocul de lucrători mobili de pe teritoriul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de

Nord).

Imigrația reprezintă o problemă importantă în Regatul Unit atât la nivel economic, cât

şi la nivel politic. Importanţa acestui fenomen este determinată şi de faptul că beneficiile şi

costurile în acest caz nu sunt distribuite uniform, dar şi pentru că percepţiile populaţiei

britanice sunt ostile la adresa imigranţilor, în parte şi din cauza unei reflectări mediatice

184

neprietenoase. Acest aspect riscă să dăuneze competitivității, în special la nivelul Londrei, și să

fie costisitoare din punct de vedere economic. Imigrația ajută la compensarea deficitului de

competențe și a efectelor îmbătrânirii populației. Libera circulație permite firmelor britanice să

aibă acces la competențe specializate, care sunt din ce în ce mai importante pentru industriile

cu valoare adăugată ridicată.

La nivelul UE-15 se estimează că până în 2022 vor fi create aproximativ 1,5 milioane

de noi locuri de muncă pentru calificări înalte, care vor fi tentante şi pentru migranţi. Vor fi

create mai puține locuri de muncă pentru cei cu nivel scăzut de calificare, iar acestea vor viza

în special înlocuirea pensionarilor din aceste zone de calificare redusă.

Imigranţii au şi un rol important în ceea ce priveşte contribuţiile la bugetul de stat.

Imigranții sunt mai predispuși să contribuie net la finanțele publice, dacă sunt mai tineri şi mai

bine pregătiți. Pe de altă parte, în viitor, aceştia vor avea familii şi vor exercita presiuni asupra

cheltuielilor bugetare, cu precădere asupra celor pentru educație. În plus, se vor confrunta şi cu

lipsa de locuințe la prețuri accesibile.

În cazul în care Regatul Unit va adopta o politică a migraţiei după modelele norvegiene

sau elvețiene102, atunci Regatul Unit ar trebui să se înscrie în continuare în libera circulație a

forței de muncă. Altfel, cum se pare că este şi intenţia, guvernul britanic ar putea opta pentru

introducerea unor bariere pentru migraţie de tipul celor din Canada, Australia și Noua

Zeelandă: vor susţine imigraţia pentru persoanele cu calificare înaltă, absolvenţi de studii

superioare, antreprenori etc. şi vor închide graniţele pentru persoanele necalificate. Impactul

restricțiilor de imigrare va fi resimțit în mod disproporționat mai ales în marile centre urbane

ale Regatului Unit, inclusiv în Londra și va avea un impact asupra competitivității

întreprinderilor situate aici.

Cu toate acestea, marile firmele britanice care operează în afara ţării, în totalitate sau

prin sucursale, nu vor avea nicio restricție privind libera circulație a forței de muncă impusă de

102 Aceste state au acorduri cu Uniunea Europeană referitoare la libera circulație. Cu toate acestea, un alt model ar fi acela practicat în state ale Commonwealth-ului și conform cărora migranții sunt grupați în 4 mari categorii: persoane cu mijloace financiare deosebite, mari investitori, persoane cu calificare înaltă, persoane cu calificari medii și joase/reduse și studenții. Fiecare persoană primește un punctaj în funcție de apartenență la una dintre aceste grupe și în funcție de caracteristici individuale. În funcție de acest punctaj și de necesitățile pieței muncii, se face admiterea pe teritoriul statului de destinație. Totuși, acordul dintre Uniuinea Europeană și Regatul Unit protejează față de un astfel de sistem pe acei resortisanți U.E. care fie aveau rezidența în Regat înainte de data ieșirii Marii Britanii, fie erau în proces de a obține acest drept. Nu se specifică însă nimic în legatură cu cei care nu au rezidat niciodată în Regat până la data ieșirii, nu erau în proces de obținere a unei rezidențe etc. Deci, o persoană care, după data ieșirii Regatului Unit din Uniune, ar dori să își stabilească rezidența în Regat, ar putea fi, potențial vorbind, supusă sistemului de puncte. Cu alte cuvinte, și aceasta este important de subliniat, ACORDUL în forma sa curentă, îi protejeaza pe acei cetățeni ai U.E. aflați deja în Regatul Unit, dar nu extinde această protecție asupra celor care vor veni eventual ulterior!

185

Regatul Unit şi îşi vor putea crea un avantaj competitiv. Însă, schimbările aduse cererii şi

ofertei de muncă, dar și fluxul remitențelor vor avea un impact important asupra anumitor țări

din UE. Un alt risc care se poate manifesta, dar şi care este greu de prevăzut, este de reorientare

a imigranţilor spre alte țări ale UE, în cazul în care Regatul Unit va institui controalele la

frontiere.103

În mod cert, va exista un efect semnificativ şi asupra țărilor care sunt surse majore de

imigrare în Regatul Unit, cum ar fi Polonia şi România. Astfel, ar avea un impact pozitiv

asupra aptitudinilor și ofertei de forță de muncă, în sensul calificărilor şi recalificărilor, şi un

impact negativ asupra remitențelor. De asemenea, s-ar putea să existe un impact indirect asupra

altor țări, cum ar fi Germania, dacă imigrația britanică este „deturnată” acolo.

Cel mai mare risc pentru restul UE este faptul că restricțiile din Regatul Unit vor spori

ostilitatea față de imigrație în alte state. Cu toate acestea, există o diferență importantă între

Regatul Unit și alte state membre UE. În Regatul Unit, chestiunea controversată este imigrația

intracomunitară, în timp ce în alte state europene este în mare parte din afara UE (ex. Franţa,

Germania, etc.).

13.3.PrognozaFluxurilormigratorii(delucrătorimobili)pentruoseriedestatemembrealeUniuniiEuropene104105

Franţa

În ciuda atenției acordate numărului de cetăţeni francezi din Regatul Unit, datele indică

faptul că numărul acestora este de apoximativ 160.000 (valoare de stoc), similar numărului de

cetățeni britanici din Franța și este puțin probabil să fie un factor care să influențează

103 Regatul Unit exercită și în prezent control de frontieră el nefiind parte a a Acordurilor privind spațiul de liberă circulație, cunoscut și sub numele de „Spațiul Schengen”. Aceste controale vor putea fi întărite după retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană. De mentionat că Acordul privind ieșirea Regatului Unit din U.E. nu mentionează nimii privind cazul cetățenilor U.E. care, fără a avea nici un „istoric” de ședere în Regatul Unit anterior ieșirii acestuia din Uniune vor dori să intre pe teritoriul britanic. Acestora li se va aplica evident regimul vizelor. Este înăa posibil ca acest regim să îi „excepteze”, pentru o perioadă de timp nedefintă pe cetățenii Republicii Irlanda, având în vedere necesitatea păstrării unei „frontiere deschise” între teritoriul nord-irlandez al Regatului Unit (Ulster/Irlanda de Nord) și teritoriul Republicii Irlanda în spiritul acordurilor din anul 1997 (the Good Friday Accords); 104 Sunt analizate doar acele state membre care au stocuri semnificative de cetățeni rezidenți în Regatul Unit; Pentru celelalte state, datele sunt prezentate în anexa nr.7. Datorită numarului mic de resortisanți mișcările evolutiilor prognozate nu aduc nici o modificare semnficativă și nu schimbă cu nimic concluziile studiului; 105 Figurile sunt considerate pentru acest sub-capitol ca parte integrantă a textului și în consecință nu mai sunt numerotate Vezi pentru acest sub-capitol și fișele de țară din Anexa nr.7.; Sursa datelor este aceeași cu cea detaliată pentru secțiunea de modelare și analiza factorială precedentă;

186

preocupările franceze legate de impactul Brexit-ului asupra emigranţilor. Prognozele indică

menţinerea trendului uşor ascendent al numărului de emigranţi.

Observăm că în 2019 se înregistrează o creştere, urmată în 2020 de o scădere a fluxului

de emigranţi la nivelul din anul 2016. În mod clar migraţia netă între Franţa şi Regatul Unit se

va menţine în aceleaşi marje cu atât mai mult cu cât emigranţii din Franţa sunt în marea lor

majoritate persoane calificate, cu studii medii şi superioare, aspecte acceptate chiar şi de

politica migraţionistă restrictivă post Brexit.

Fig.3.3.1. Prognoza fluxului migrator în Franța, 2007-2020

Germania

Brexit-ul va determina o serie de provocări pentru Germania, inclusiv la nivelul

migrației. Germania înregistrează un excedent comercial cu Regatul Unit și este totodată un

investitor net în această țară. Urmărind evoluția emigranților germani spre Regatul Unit

observăm că aceasta, deși a înregistrat oscilații anuale, a avut un trend descendent.

Trendul descendent se păstrează și la nivelul prognozelor, ajungând în 2020 la un

minim de sub 4.000 de persoane. Există posibilitatea ca această situație să fie determinată și de

mutarea unor sedii de firme europene din Regatul Unit în Germania, cum se așteaptă să se

întâmple și în Polonia. Deutsche Bank are aproximativ 9.000 de angajați în Regat, însă a

187

înființat un grup de studiu pentru a analiza posibilitatea mutării unor operațiuni britanice în

Germania, dacă Regatul Unit va părăsi UE.106

Fig.3.3.2. Prognoza fluxului migrator în Germania, 2007-2020

Italia

Analizând datele statistice, putem spune că Italia are cea mai mică expunere directă față

de Brexit din toate statele membre mari, însă aceasta nu înseamnă că Italia este complet izolată

și nici nu va evita consecințele indirecte ale părăsirii UE de către Regatul Unit. Italia este

expusă potențialei contagiuni politice și economice determinată de Brexit din cauza stării

fragile a economiei italiene - care abia începe să se redreseze după o scădere prelungită - și

pentru presiunea pe care zona euro a pus-o asupra politicii italiene și a societății.

Aceste elemente au condus la o deteriorare a atitudinilor italienilor față de UE.

Referitor la migrație, observăm că numărul emigranților italieni în Regatul Unit este în

creștere, iar această creștere se menține și la nivelul valorilor prognozate. Practic, Italia pare să

fie un exportator net de migranți în relația cu Regatul Unit, posibil și pe fondul unei situații

economice nu tocmai favorabilă, a unei rate generale a șomajului de 9,7% (în 2017) și mai ales

a unei rate a șomajului în rândul tinerilor de peste 35%.

106Conform publicaţiei germane de business Handelsblatt

188

Fig.3.3.3. Prognoza fluxului migrator în Italia, 2007-2020

Polonia

Migrația este un factor foarte important, care se evidențiază în definirea relației dintre

Regatul Unit și Polonia. Datele statistice arată că, la nivelul anului 2017, 900.000 de polonezi

(valoare de stoc) locuiau în Regatul Unit, ceea ce face ca acesta să fie cel mai mare grup de

cetățeni străini din cadrul ţărilor UE în Regatul Unit. Majoritatea emigranţilor sunt tineri, mulți

sunt calificați și majoritatea sunt activi din punct de vedere economic. Mulți emigranţi

expediază remitențe în Polonia, estimându-se la aproximativ 1,1 miliarde de euro anual.

Aceștia și alți emigranți din Europa Centrală sunt o problemă importantă107 în cadrul

dezbaterilor privind ieşirea din Uniune a Regatul Unit.

Prognozele indică o scădere a numărului de emigranţi polonezi în Regatul Unit,

menţinându-se într-un fel trendul descrescător început din anul 2008. Practic, emigranţii

polonezi au invadat Regatul Unit masiv în perioada imediat următoare aderării Poloniei la UE,

după care numărul acestora a început să scadă. Numărul emigranţilor polonezi în Regatul Unit

va scădea până în 2020, posibil şi pe fondul mutării activităţii unor firme/companii din Regatul

Unit în Polonia, aşa cum estimează unele studii. În condiţiile în care, Londra se pregăteşte

pentru un exod al talentelor post-Brexit, Europa Centrală şi de Est se pregăteşte pentru un

influx. După ani întregi în care cei mai talentaţi angajaţi s-au îndreptat în masă către vest în

căutare de locuri de muncă mai bine plătite, regiunea are acum mai multe de oferit, potrivit

107 Vezi Țhe Economist, numere 2016-2018, rubrica BRITAIN, legate de dezbaterea politică britanică referitoare la BREXIT și efecte asupra pieței muncii. În acest sens, și nu în sens de securitate, trebuie ințeleasă această afirmație.

189

sursei citate, care oferă exemple: printre cei care angajează în regiune se numără Goldman

Sachs în Polonia sau Pfizer în Cehia.108

Angajatorii britanici cred că un sfert din cetăţenii din UE, care lucrează pentru ei, se

gândesc să plece în acest an.109 Nesiguranţa legată de Brexit va intensifica probabil această

tendinţă, Polonia urmând să fie probabil cea mai mare beneficiară. Guvernul polonez declara110

că va atrage până la 30.000 de poziţii britanice în acest an. În domeniul serviciilor financiare,

Goldman Sachs intenţionează să-şi înjumătăţească personalul din Londra la 3.000 de poziţii şi

îşi va extinde personalul din Varşovia la „câteva sute“ de oameni în următorii trei ani.111

Fig.3.3.4. Prognoza fluxului migrator în Polonia, 2007-2020

Cipru

Cipru este o ţară mică şi geografic îndepărtată de Regatul Unit, dar strâns legată de o

serie de factori istorici și culturali, ceea ce face ca Ciprul să fie unul dintre statele Uniunii cele

mai expuse Brexit-ului. Cipru este un stat membru al Commonwealth-ului, fostă colonie

britanică până în 1960 și, în prezent, găzduieşte două baze militare britanice suverane.

Legăturile între poporul cipriot şi Regatul Unit sunt şi, cel mai probabil, vor rămâne foarte

puternice, acest aspect explicând prognozele de creştere a numărului de emigranţi în Regatul

Unit.

108Conform Association of Business Service Leaders (ABSL) 109Conform Chartered Institute of Personnel and Development 110 Vezi sursele indicate mai sus 111Conform Association of Business Service Leaders (ABSL)

190

Urmărind evoluţia datelor istorice, observăm că Ciprul s-a mai confruntat cu o explozie

de emigranţi în Regatul Unit în 2009-2010, pe perioada mai acută a recesiunii economice.

Prognozele indică atingerea maximului din 2010 şi în 2020 (aproximativ 4.500 de persoane),

posibil pe fondul „afinităţilor” faţă de Regatul Unit.

Fig.3.3.5. Prognoza fluxului migrator în Cipru, 2007-2020

Irlanda

Irlanda este singurul stat membru care împarte granița terestră cu Regatul Unit și este

cel mai bine integrat cu Regatul Unit în ceea ce privește comerțul, lanțurile de aprovizionare,

migrația, limba și cultura. Legăturile financiare sunt puternice, cu o istorie a băncilor care

operează în ambele țări. Mai multe bănci internaționale au operațiuni în Dublin, care sunt

strâns integrate cu Londra. În mod similar, multe fonduri de hedging și private equity (fonduri

de investiții pe piața de capital specializate în operațiuni pe piete care protejează investiția –

hedging, respectiv specializate în investiția în titluri ale pieței de capital emise de către entități

economice private) operează din Dublin, dar cu legături strânse cu Regatul Unit. Brexit ar crea

costuri, dar și oportunități pentru aceste firme.

Numărul de cetățeni irlandezi, care trăiesc în Regatul Unit, este estimat la aproximativ

398.000, aspect ce poziționează Irlanda pe locul 2, după Polonia, la numărul de emigranți

europeni, dar care reprezintă o valoare ridicată comparativ cu populația totală a Irlandei. În

mod evident, Regatul Unit și Irlanda împărtășesc abordări similare cu privire la politica

economică, iar acest aspect se reflectă și-n prognozele fluxurilor de emigranți irlandezi, care

vor crește în perioada 2019-2020, ajungând la maximul din 2010, de aproximativ 13.000 de

191

persoane. Este de așteptat ca o bună parte din aceste fluxuri să se îndrepte către zona

ocupațiilor din serviciile financiare, având în vedere necesitatea de a înlocui personalul

german, francez și olandez care este deja dislocat de către firmele de servicii din domeniu către

noile sedii din Frankfur, Paris și Amsterdam, ținând cont de necesitatea de a duplica anumite

poziții în condițiile ieșirii Marii Britanii din Uniune și al necesității de a opera în două

jurisdicții financiare, cea a Uniunii Europene și cea Britanică.112

Fig.3.3.6. Prognoza fluxului migrator în Irlanda, 2007-2020

Portugalia

Portugalia este un alt stat cu tradiție în ceea ce privește colaborarea cu Regatul Unit,

astfel că expunerea Portugaliei la efectele Brexit-ului este destul de mare. Regatul Unit este cel

mai important furnizor de turiști in Portugalia, al patrulea cel mai mare importator de bunuri și

servicii provenite din Portugalia, și al doilea cel mai important investitor din Uniunea

Europeana (al 4-lea din lume) în anul 2017113. Mai mult decât atât, în anul ce a urmat anunțării

Brexit-ului, investițiile Regatul Unit în Portugalia au crescut semnificativ114. Previziunea

realizată în ceea ce privește numărul de imigranți din Regatul Unit de origine portugheză indică

un trend ascendent în condițiile menținerii condițiilor actuale, semn că eventualele restricții pe

112 Vezi The Economist, nr. 1-7 dec.2018, colecția autorului (C.Ghinăraru) 113 Conform The Portugal News, http://www.theportugalnews.com/news/brexit-an-opportunity-for-portugal/45285 114 Vezi sursa precedenta.

192

care le-ar impune Regatul Unit ar afecta mobilitatea internațională a forței de muncă între

aceste două state.

În perioada 2007-2016 s-a observat o asociere puternică între fluxurile anuale de

imigranți și PIB-ul relativ, respectiv balanța comercială față de Regatul Unit, relațiile

economice și, în particular, cele comerciale între aceste state fiind într-o relație puternică cu

migrația. De asemenea, asocieri semnificative au fost observate între numărul de imigranți și

persoanele ocupate de calificare scăzută și înaltă. O pondere mai mare a persoanelor slab

calificate în Portugalia față de Regatul Unit este asociată cu o migrație mai intensă, relația fiind

exact inversă în ceea ce privește forța de muncă înalt calificată, informații care sugerează

profilul migranților portughezi către Regatul Unit, dar și eventualele politici pe care Portugalia

le-ar putea aborda în scopul reducerii brain-drain-ului.

Fig.3.3.7. Prognoza fluxului migrator în Portugalia, 2007-2020

Spania

Brexit va priva Spania de un partener strategic pe unele dintre problemele-cheie ale

Uniunii deoarece principalul obiectiv al politicii externe spaniole este consolidarea și

soliditatea UE, în special sub forma unei piețe interne. De asemenea, Spania va pierde din

punct de vedere economic din cauza volumelor foarte mari de comerț, de investiții și turism,

care curg între cele două țări (acestea vor continua să fie semnificative, dar se vor confrunta cu

193

obstacole, care în prezent nu există)115. Un alt aspect ține de eventuala semnare a unui acord

bilateral între Regatul Unit și Spania, care să acopere utilizarea reciprocă a sistemelor lor de

sănătate publică.

Acest lucru ar ajuta Spania să-și prelungească statutul de destinație de pensionare

preferată a britanicilor în străinătate, ceea ce înseamnă că vor continua să cumpere locuințe

(cetățenii britanici reprezintă aproape 20% din achizițiile de proprietăți străine)116 și să

contribuie la impozitarea indirectă, mulțumită consumului lor ridicat. Totodată, Brexit deschide

posibilitatea renegocierii poziției actuale a Gibraltarului. Deși aceasta nu este cea mai

importantă problemă pentru Spania, este posibil să profite de circumstanțe pentru a deschide

calea stabilirii unui nou statut pentru Gibraltar, favorabil tuturor părților implicate și evident în

concordanță cu aspirațiile și interesele sale legitime. În ceea ce privește fluxurile de migranți

dinspre Spania către Regatul Unit, analiza realizată în cadrul acestui studiu a reliefat asocieri

puternice a fluxurilor de migranți cu toate variabilele incluse în analiză, cu excepția salariului.

Aceste rezultate plasează Spania într-o poziție de expunere ridicată în ceea ce privește

impactul Brexit-ului asupra migrației, intensitatea asocierilor indicând relații puternice între

cele două state, atât în zona economică (asocieri semnificative cu PIB-ul și balanța

comercială), cât și în cea socială (în relație cu sărăcia relativă), dar mai ales în domeniul

ocupării forței de muncă din toate sectoarele economiei și pentru toate nivelurile de instruire.

Mai mult decât atât, previziunile realizate au indicat o creștere a numărului de spanioli, care ar

emigra către Regatul Unit, în condițiile menținerii condițiilor actuale, astfel că Brexit-ul poate

determina modificări majore în acest domeniu.

115Llaudes. S et al, Spain and the prospect of Brexit, Elcano Policy Paper, 2018, http://www.realinstitutoelcano.org/wps/wcm/connect/b90143a7-a1e0-4d8f-888d-9d0b5eead952/Policy-Paper-2018-Spain-prospect-Brexit.pdf?MOD=AJPERES&CACHEID=b90143a7-a1e0-4d8f-888d-9d0b5eead952 116 Vezi sursa precedent indicată.

194

Fig.3.3.8. Prognoza fluxului migrator în Spania, 2007-2020

Estonia și Lituania

Aceste două state au în comun o scădere previzionată a numărului de persoane care vor

emigra către Regatul Unit, fiind astfel încadrate în zona de impact redus al Brexit-ului asupra

fluxurilor de migranți. Totodată, analiza de corelație a indicat în mare parte asocieri slabe și

nesemnificative ale migrației cătreRegatul Unit cu majoritatea variabilelor relaționale incluse

în analiză, indicând legături relativ reduse între cele două state din acest punct de vedere.

Estonia are un stoc foarte redus de cetățeni pe teritoriul Regatul Unit (sub 10.000

persoane în 2017117), principalul risc specific la care este expusă în urma Brexit-ului fiind legat

de investițiile britanice, mai exact punerea în pericol a mutării în Estonia a canalelor media

aflate în prezent în Regatul Unit, lucru care ar aduce competențe media la nivel înalt Estoniei și

ar stimula economia țării118.

Pentru Lituania, aspectele negative ale Brexit-ului ar fi: (1) pierderi în domeniul

exportului ca urmare a devalorizării lirei sterline și a posibilei recesiuni din Regatul Unit119 și

117 Date ale Oficiul National de Statistica ale Regatului Unit, completate cu calculele autorilor; 118Estonia News, https://news.err.ee/691762/commerce-chamber-media-moving-to-estonia-after-brexit-would-be-real-gain 119Izgorodin, A. Lithuania-UK economic relations. Implications of Brexit, 2016, http://www.lpk.lt/wp-content/uploads/2015/12/20160722_Lithuania-UK-economic-relations_Brexit-implications.pdf

195

(2) scăderea remitențelor din Regatul Unit către Lituania – remitențele din Regatul Unit în

contul Lituaniei sunt de aproximativ 375 mil. euro anual (1% din PIB-ul Lituaniei).

Ca aspecte pozitive, se așteaptă creșterea investițiilor străine în Lituania. Mai mult

decât atât, Lituania consideră că Brexit o poate ajuta să devină un hub financiar și tehnic

(fintech) global, deoarece țara încearcă să atragă companii britanice (și nu numai) care își

înființează filiale în Uniunea Europeană120. Invest Lituania a anunțat în ianuarie 2018 că 117

companii fintech operează în Lituania. Este posibil să nu pară un număr prea mare, dar

creșterea este impresionantă - 35 de noi afaceri au fost înregistrate în 2017, o parte dintre ele

fiind din Regatul Unit.

Fig.3.3.9. Prognoza fluxului migrator în Estonia si Lituania, 2007-2020

120Business Insider, http://uk.businessinsider.com/lithuania-fintech-brexit-2018-2

196

România121

România este singura țară din Uniunea Europeană care a înregistrat în perioada 2007-

2016 o tendință de creștere continuă fără fluctuații importante a numărul de emigranți către

Regatul Unit, iar previziunile realizate arată creșteri importante în viitorul apropiat în ipoteza

menținerii condițiilor actuale. Analiza de corelație a indicat o asociere puternică a fluxului de

migranți cu populația, cu sărăcia și cu balanța comercială, toate în valori relative față de

Regatul Unit. Astfel, România este printre țările din UE în care fluxurile de migranți sunt într-o

relație semnificativă cu nivelul relativ de sărăcie (alături de Polonia, Estonia și Spania).

De asemenea, asocieri semnificative au fost identificate și în zona ocupării forței de

muncă, numărul de cetățeni români care emigrează către Regatul Unit fiind în strânsa legătură

cu ocuparea relativă din sectorul primar, din sectorul distribuției și transporturilor, din sectorul

afacerilor și din sectorul educației.

Cel mai mare coeficient de corelație înregistrat a fost pentru sectorul afacerilor (-0,904),

indicând o asociere inversă foarte puternică între fluxul de migranți și ocuparea forței de muncă

în acest sector în România față de Regatul Unit. Relații inverse și destul de puternice s-au

observat și între numărul de migranți și persoanele cu o calificare medie și înaltă (în cifre

relative România față de Regatul Unit).

121 România beneficiază de un paragraf mai restrâns, dar acesta trebuie completat cu informațiile conținute în celelalte capitole și paragrafe ale studiului de față

197

Fig.3.3.10. Prognoza fluxului migrator în România, 2007-2020

Având în vedere cele analizate în prezentul studiu se poate trage concluzia conform căreia

lucrătorii români din Regatul Unit, ce au obținut în decursul timpului diferite regimuri de

rezidență, nu vor părăsi această țară de destinație, exceptând cazul în care fie România va pune

în practică un program major de stimulare a reîntoarcerii fie, Regatul Unit, în special după

trecerea perioadei de cinci ani în care trebuie să se realizeze schimbarea pașapoartelor curente

și a altor acte de identitate cu pașapoarte conforme cu standardele Organziației Internaționale a

Aviatiei Civile122, va recurge la măsuri mai restrictive în ceea ce privește statutul lucrătorilor

din alte state. Totuși, așa după cum se prezintă în acest moment prevederile din Acordul

încheiat între Guvernul Britanic și Comisia Europeană, este aparent faptul că acei resortisanți ai

statelor membre ale Uniunii Europene care se află în acest moment pe teritoriul britanic și care

vor face diligențele necesare, în termenele legale desigur, spre a își regulariza statutul, sub

forma rezidenței britanice, vor fi încurajați practic să rămână și eventual să îți reintregească

familia, cel puțin cea imediată (rude de gradul 1 și 2). Ceea ce rămâne însă în suspensie este

statutul celor care vor dori să vină în Regat după intrarea în vigoare a Acordului și retragerea

Regatului Unit din Uniunea Europeană și care nu au nici un istoric de rezidență și muncă în

Regat. Aceștia ar putea fi teoretic supuși regimului vizelor. În consecință, este în interesul

lucrătorilor români ca în absența unor alternative viabile și atractive, să rămână în Regat și să

își regularizeze statutul în această țarăspre a putea beneficia de toate avantajele asociate. În

122 Aceste pasapoarte au prevazute elemente de securitate suplimentare

198

plus trebuie spus că luând în considerare faptul că o parte din companiile multinaționale vor

reloca personal din state occidentale (Franța, Germania, Olanda, Belgia)123 către țările de

origine ale acestora, este posibilă apariția unor oportunități de ocupare cu nivel mai ridicat de

calificare pentru românii aflati în Regat și care astfel pot promova din ocupații eventual aflate

sub nivelul lor formal de calificare către ocupații de nivel superior vacantate de către

personalul occidental relocat124.

Tabelul nr. 5 Prognoze cu privire la evoluția imigranților în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (mii pers.)125

123 Vezi aici The Economist, nr. 1-7 Dec. 2018; 124 Vezi aici pe lângă analiza autorilor și „Le Brexit va reussir”, March Roche, ALBIN MICHEL, 2018 125Pentru Luxemburg, Slovenia și Croația nu există date disponibile

199

Stat membru 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Austria 800 100 600 1000 200 700 1200 1000 900 600 1531 941 1326 1616

Belgia 200 1100 200 1700 1500 800 900 2000 1100 3500 982 2330 1780 2900

Bulgaria 2400 8800 2700 1700 3700 3000 3700 8500 3900 6100 3898 9508 7373 3702

Cipru 1700 1300 3600 4600 900 1700 2300 2600 1400 900 1700 1300 3600 4600

Cehia 1800 2080 2500 1400 4400 2300 2700 4500 4100 1400 2782 3140 4556 3469

Danemarca 900 1000 200 5000 500 1000 1400 1500 5000 4400 2141 2484 1414 10226

Estonia 800 1600 900 2800 1500 400 800 100 3125 300 -346 -1004 -502 -3653

Finlanda 400 100 800 500 700 1500 1300 1200 1800 200 2608 1236 2306 2023

Franta 10800 9900 13800 10200 15900 13000 15600 23800 15500 25700 22123 21794 30560 20445

Germania 14900 19000 14000 7400 14100 7500 9500 12300 9700 8600 5546 6588 5888 3596

Grecia 4600 4900 4700 2500 5700 5800 3400 3800 10500 4600 7134 5816 5824 8118

Ungaria 6400 3500 5100 4300 4000 5500 6800 6200 6600 3100 7857 6468 7192 6806

Irlanda 0 7000 9200 13100 8800 3200 7700 5600 3000 9000 3273 7159 9409 13398

Italia 5600 10600 6300 9500 8100 9300 13900 14500 24400 23500 29276 44196 30835 47094

Letonia 900 8000 5500 7600 5900 4200 5700 5600 2200 3700 1777 4224 3395 2669

Lituania 2100 2400 5500 13000 16800 7900 11600 15600 6500 2500 -1097 -5381 -13708 -16087

Malta 1000 1600 400 400 400 300 400 1700 1700 1700 4250 6800 1700 1700

Olanda 2800 4100 2900 1900 1300 3500 4000 4500 7200 3700 8514 9674 7189 7115

Polonia 87800 54900 33000 34500 32800 29500 28000 31300 39900 28300 30281 20727 15811 16910

Portugalia 4900 2800 3200 2000 3900 4700 7300 13100 8400 10800 33995 15988 18900 10612

Romania 2100 7800 10500 6800 7700 6400 20600 37800 55100 54900 62578 70257 77935 85614

Slovacia 3100 5400 5300 12800 3500 4600 5900 8400 2600 3000 2827 4030 4896 4907

Spania 5500 7000 10600 4800 7500 16600 19300 21000 19300 17700 46969 38575 40710 23597

Suedia 3200 3400 2800 2100 1600 3000 1800 4500 2800 2000 3449 2918 4009 2696

200

Marcaj:

Marcaj:

- roșu – prognoze de creștere de peste 15.000 persoane

- portocaliu– prognoze de creștere peste media celor 10 ani cu date disponibile (2007-2016) până la 15.000 persoane

- galben– prognoze de creștere, dar sub media celor 10 ani cu date disponibile (2007-2016)

-verde – prognoze de scădere a imigranților

Tabelul nr. 6 Prognoze cu privire la evoluția imigranților în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (mii pers.) – valori absolute față de anul 2007126

Stat membru 2007 2010 2015 2020

Austria 800 200 100 816

Belgia 200 1500 900 2700

Bulgaria 2400 -700 1500 1302

Cipru 1700 2900 -300 2900

Cehia 1800 -400 2300 1669

Danemarca 900 4100 4100 9326

Estonia 800 2000 2325 -2853

Finlanda 400 100 1400 1623

Fr 10800 -600 4700 9645

Germania 14900 -7500 -5200 -11304

Grecia 4600 -2100 5900 3518

Ungaria 6400 -2100 200 406

Irlanda 0 13100 3000 13398

Italia 5600 3900 18800 41494

Letonia 900 6700 1300 1769

Lituania 2100 10900 4400 -13987

Malta 1000 -600 700 700

Olanda 2800 -900 4400 4315

Polonia 87800 -53300 -47900 -70890

Portugalia 4900 -2900 3500 5712

Romania 2100 4700 53000 83514

Slovacia 3100 9700 -500 1807

Spania 5500 -700 13800 18097

126Pentru Luxemburg, Slovenia și Croația nu există date disponibile

201

Suedia 3200 -1100 -400 -504

Marcaj:

- roșu – prognoze de creștere a fluxului de lucratori mobili catre Regatul Unit;

-verde – prognoze de scădere a fluxului de lucratori mobili catre Regatul Unit (posibila re-directionare ori tendinta de reintoarcere statul membru de ORIGINE)

Sursă: date EUROSTAT și calculele autorilor

Fig. 24. Prognoza cu privire la evoluția fluxurilor migratorii (de mobilitate) către Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, 2020 față de 2007 (an de bază, = 0) (mii pers.)127

127Pentru Luxemburg, Slovenia și Croația nu există date disponibile

202

Concluzii referitoare la prognozele de migrație și orientările eventuale ale fluxurilor migratorii/de mobilitate din Regatul Unit după ieșirea sa din Uniunea Europeană

Din estimările modelului nu poate rezulta altă concluzie în afara aceleia conform căreia, dacă

intrările în Regatul Unit dintr-o țară de origine care „orbitează” în jurul acestei economii, fie

într-o poziție mai îndepărtată, fie într-o poziție mai apropiată scad, atunci este evident că fie

ieșirile din țara de origine sunt mai reduse, fie dacă numerele sunt negative, atunci resortisanții

țării de origine se întorc acasă din țara de destinație. Altă concluzie nu este posibilă dată fiind

construcția modelului în care legăturile există doar între centru (țara de destinație, aici Regatul

Unit) și „sateliți” sau țările de origine, aici statele membre ale U.E. altele decât Regatul Unit. În

acest context, altă interpretare a datelor nu este posibilă.

Totuși, în condițiile extensiei pe care noi am prezentat-o a acestui model în partea inițială a

acestui rezultat al cercetării și în care am ilustrat tot gravitațional, dar printr-o metodă

alternativă, legăturile care se stabilesc nu doar între „centrul” sistemului și „sateliți” dar și între

„sateliții” acestuia indiferent de dimensiunea lor (în concepția de modelere gravitațională ei

fiind însă tot sateliți) atunci rezultă o serie de nuanțe legate în primul rând de dimensiunea

sateliților (considerând în continuare Regatul Unit ca fiind centrul sistemului) și de fluxurile pe

care aceștia le pot în mod real absorbi ținând cont de dimensiunile economice ale acestora

definite atât prin populație cât și prin PIB. Astfel, cu cât este mai mare dimensiunea economică

și de populație, cu atât este mai ridicată capacitatea de absorbție a unor fluxuri eventuale de

imigranți /lucrători mobili care revin în țară de origine și, evident, este mai mic riscul ca aceștia

să se redirecționeze efectiv către alte destinații. Din cele două tabele cu coduri de culori ar

rezulta următoarele considerații:

- Din 27 de state ilustrate cu coduri de culori în tabelul nr. 5, un număr de 6 state (Franta,

Italia, România, Portugalia, Spania, Slovacia) au fluxuri care pot fi în continuare

considerate ca fiind consistent și semnificativ pozitive, deși într-un număr de 4 cazuri

acestea sunt progresiv mai reduse. Rămân două cazuri, România și Italia, unde fluxurile

rămân semnificative și crescătoare;

- Un număr de numai două state, ambele mici republici baltice (Estonia, si Lituania), au

fluxuri negative care însă cu greu pot fi interpretate ca retur efectiv, cât mai degrabă o

reflectare a epuizării resurselor mici de populație ale acestor state;

- În fine, restul statelor se cantonează în jurul codurilor de culori „portocaliu” și

„galben”, reflectând evoluții moderate ale fluxurilor, în mare parte pozitive, în

203

continuare către Regat, ceea ce reflectă de fapt menținerea poziției acestuia de pol de

atracție,chiar dacă posibil la o scară mai redusă.

Rămâne acum de interpretat tabelul cu nr.6 care ilustrează mai bine poziția efectivă și mai ales

perspectivele după BREXIT:

- Din 27 de state doar 5 se colorează în verde și deci pot fi luate în calcul ca destinații de

retur ale migranților/lucrătorilor mobili din Regatul Unit. Acestea sunt: Germania,

Suedia, Estonia, Polonia și Lituania. Lăsând la o parte Estonia și Lituania, care sunt

state foarte mici și care pot fi doar eventuale destinații de retur ale propriilor

resortisanți, este evident că principalele destinații ale unor eventuale fluxuri dinspre

Regatul Unit către teritoriul Uniunii cu 27 de membrii după BREXIT ar putea fi:

Germania și Suedia. Trebuie remarcat că, din punct de vedere al ocupațiilor, vor fi în

special cele cu calificări ridicate, specifice structurii celor două economii, cu puternice

sectoare industriale. In mod clar pentru Germania este vorba de lucratori din serviciile

financiare pe care anumite firme ii relocheaza catre centrul financiar de la Frankfurt am

Main.128

- Rămâne desigur cazul Poloniei, singura țară din Est cu o economie mare și care

conform prognozei va avea și cea mai semnificativă reducere a numărului de lucrători

mobili în Regatul Unit, trendul fiind evident unul descendent. Cum este totuși greu de

crezut că economia poloneză, chiar în condițiile în care aceasta a crescut constant timp

de peste 20 de ani (rate pozitive de creștere a PIB-ului consecutive din 1994), poate

totuși furniza locuri de muncă suficient de atractive și în număr suficient de mare, este

evident ca o bună parte dintre cei care eventual se vor reîntoarce din Regatul Unit vor

avea ca destinație ulterioară Germania. În cazul lucrătorilor polonezi este posibil ca un

număr semnificativ să fie din rândul celor cu calificări medii, care vor putea eventual –

având în vedere atât proximitatea geografică, cât și deschiderea recentă a unor căi de

comunicații directe și de mare viteză (tren și autostradă) între zona de mare densitate a

populației Varțovia-Lodz și zona Berlin, să lucreze în regim de navetă sau circular

alternând perioadele de lucru în Germania cu perioadele de lucru în Polonia129. Acest

comportament este sugerat de însăși filozofia modelului gravitațional care, în varianta

sa clasică (vezi anterior în această secțiune, „MODELUL NR.3” sau varianta

„originală” a modelului gravitațional), se bazează pe distanțe geografice și legături

128 Denumirea completă a metropolei financiare germane (am Main, datorita situarii pe raul Main afluent de pe malul drept al fluviului Rin) spre a il deosebi de mai micul oraș din Est, pe frontiera germano-polonă și cunoscut sub denumirea de Frankfurt am Oder (Frankfurt pe râul Oder/Odra, din 1945 frontiera naturală dintre Polonia și Germania); 129 Vezi Ghinăraru, 2018: „Using the shift share analysis to explain the Stolper Samuelson theory in the Central and Eastern European Economies”, LODZ – PL, conference on spatial econometrics, iunie 13-15, 2018;

204

istorice. Acestea favorizează în mod evident130 o mișcare de tip gravitațional a forței de

muncă polone către Germania și mai ales către noua zonă de dezvoltare a Berlinului.

Polonia confirmă astfel tendința de a deveni un mare „sub-furnizor” al economiei

germane (Ghinăraru, 2017);

- Considerăm de aici că și pentru lucrătorii români, Germania ar putea fi următoarea țară

de destinație, în cazul în care o parte dintre cei aflați actualmente în Regatul Unit ar

alege fie să părăsească acest stat ulterior ieșirii efective din Uniune ca urmare a unei

înrăutățiri a situației economice pe fondul incertitudinilor generate de BREXIT, fie ar

întâmpina greutăți care ar fi insurmontabile în obținerea rezidentei în Regat deși,

cercetarea noastră a arătat că marea majoritate a acestor lucrători în fapt nu doresc

câtuși de puțin să părăsească această destinație. De altfel, această tendință de părăsire a

Regatului Unit nu apare ca marcantă decât pentru un număr mic de state membre, ceea

ce confirmă încă o dată capacitatea extraordinară a Regatului Unit de a-și păstra „forța

de atracție” spre a ne păstra în context de model gravitațional, chiar și în condiții

adverse. Trebuie mentionat că în cazul lucratorilor români, spre deosebire de cei poloni,

distanța geografică actionează ca o fricțiune în ceea ce privește re-orientarea către

Germania, nefiind posibilă realizarea unor fluxuri de tip „navetă”, fapt posibil pentru

lucrătorii poloni în special pentru cei din zonele Szceczin (Stettin), Varsovia, Lodz,

Gdansk (Danzig), Wroclaw (Breslau), zone fie adiacente frontierei germane și zonei

Berlin sau având legături foarte rapide cu acestea pe șosea și cale ferată.

- În ceea ce privește forța de muncă aflată în Regatul Unit și având calificari mai scăzute

este de menționat că până în prezent ea nu a fost afectată, economia Regatului Unit

rezistând foarte bine presiunilor create pe piețe din cauza informației contradictiorii

legate de procesul de BREXIT. Astfel deși în anul 2016 se aprecia că economia

britanică va intra într-o ușoară recesiune ca urmare a nesiguranței legate de acest

proces, acest fapt nu s-a verificat. Dimpotrivă rata șomajului a continuat să scadă ceea

ce demonstrează existența unei piețe a muncii dinamice, capabile să asigure ocuparea

130 Berlinul a fost și rămane cel mai mare oraș german. Cu toate acestea, după cel de al Doilea Razboi Mondial, urmare a impunerii regimului de ocupație militară, precum și a pierderii de către Germania a tuturor teritoriilor de la Est de linia Oder-Neisse (aliniamentul format de cursurile unite ale acestor două râuri care confluează într-un punct situat acum pe frontiera Germano-Polonă, dar care înainte de 1945 era situat în adâncimea teritoriului german, la peste 100 de km. de frontieră) o unitate economică teritorială veche de peste 300 de ani a fost ruptă. Odată cu căderea regimurilor comuniste și deschiderea către Occident a economiei polone, ca și odată cu procesul de mutare al capitalei germane la Berlin după 1990 (efectiv finalizată în anul 2000, deși multe lucrări de construcție și reconstrucție pentru clădirile administrației federale germane continuă și azi) această unitate economic-teritorială a început să se refacă ușor. Ținând cont de faptul că economia germană este cea cu abudentă a factorului de producție capital, este evident că ea devine un punct de atracție pentru forță de muncă polonă. De fapt, din ce în ce mai mult cele două economii au devenit simbiotice. Ținând cont de acest doi factori: (1) apropierea geografică dintre economia germană și cea polonă și (2) probabilele fricțiuni introduse de BREIXIT, este „natural” ca forța de muncă polonă să se redirecționeze către Germania.

205

unui numar crescut de lucrători. Având în vedere faptul ca Londra, zona cea mai

dinamică a economiei britanice și care concentrează și cea mai mare parte a lucrătorilor

migranți131, va ramâne chiar și după BREXIT principalul centru financiar al Europei

(exemplu: din instrumentele de tip FOREX-foreign exchange, titluri al caror „activ

suport” este variația de curs de schimb între diferite monede și care sunt considerate ca

fiind un activ cu grad ridicat de tranzactionare și conversie în lichiditate, Londra

concentrează 37% din tranzacțiile la nivel global, în timp ce Paris-ul sau Frankfurt-ul de

abia realizează 2-3%132) este evident că va exista permanent o cerere relativ ridicată de

lucrari de tip amenajări interioare, întreținere, reparații și altele care în general solicită

un volum ridicat de muncă și nu sunt pretabile la automatizare. Aceasta va favoriza

menținerea unui numar mare de lucrători migranți pe piața britanică, cererea pentru

acest segment al forței de muncă neurmând să se reducă ca urmare a retragerii/ieșirii

Marii Britanii din Uniunea Europeană;

- Este de asemenea evident că tendința de bază a sectorului financiar britanic va fi aceea

de dezvoltare a componentei cunoscută sub denumirea generică de FINTECH (în

lb.română, cu aproximație = modernizarea sectorului financiar spre a ține pasul, spre a

integra marea schimbare tehnologică indusă în special de IT&C dar și de inteligența

artificială). În acest context și spre a-și menține predominanța față de alte centre

financiare, sectorul financiar britanic va continua să atragă specialiști de IT, în special

specialisti în dezvoltarea de software-uri specializate, analiști pentru sisteme mari de

date, specialiști în securitatea datelor și protecție cibernetică. Existența acestei mase de

specialiști cu calificare înaltă pe piața britanică, beneficiind de pachete salariale

semnificative, va constitui un motor al cererii interne britanice care va avea drept efect

și menținerea unei cereri importante de lucrări în construcții, servicii domestice, servicii

de sănătate și altele care de regulă antrenează forța de muncă mai slab calificată. De

aici, întărirea concluziei conform căreia chiar și lucrătorii migranți cu calificări

reduse, provenind inclusiv din țări ale Uniunii Europene, în condițiile în care

desigur vor alege să se conformeze cerințelor de tip administrativ introduse de

către autoritățile britanice și nu vor fi înregistrat probleme de

„conduită/comportament” („conduct” în lb. engleză) vor alege cel mai probabil să

rămână în Marea Britanie, întrucât competentele lor profesionale vor avea cerere,

vor fi necesare pe piață și le vor putea genera venituri suficiente. Ceea ce de fapt

131 Vezi aici și capitolele legate de PROFILUL LUCRĂTORULUI ale acestui studiu, interviuri cu respondenți cheie din comunitatea de români din Marea Britanie (cercetare calitativă); 132 Vezi The Economist Intelligence Unit, The World in 2019, p.114, „Conscious uncoupling” Barber L, the Financial Times;

206

ilustrează tabelele noastre din finalul capitolului de prognoză este această

„consecință” a centrării economiei britanice pe ramuri și sectoare extrem de

sofisticate, poziționate către vârful lanțurilor de generare a valorii adaugate în

economie (asigurarea fluxurilor de capital) care permite menținerea unei cereri

interne foarte puternice și în consecință menține cererea de muncă inclusiv pentru

ocupații cu nivel scăzut de calificare, acestea „deservind” cererea generată de fapt

de acea parte a forței de muncă înalt calificată și activând în sectoarele de vârf ale

economiei. Ca atare, cea mai mare parte a forței de muncă (oferta de muncă) din

afara Regatului, aflată în Regat la momentul ieșirii din Uniunea Europeana va

alege să rămână acolo („stocul rămâne la dispoziția beneficiarului”) tocmai

datorită existenței clare și fără echivoc a unei cereri de muncă solvabile pe piața

britanică;

- Conform celor mai recente evaluari133, care sunt de altfel convergente cu rezultatele

cercetării noastre (vezi rezultat A 2.3), Regatul Unit se găește din punct de vedere al

situaței pietei muncii practic la nivel de „ocupare deplină” (în limba engleză: full

employment), ca urmare a unui climat de creștere economică continuă și care nu a fost

întrerupt practic de negocierile legate de BREXIT. Fluxurile continue de migrație atât

din interiorul Uniunii, cât și din afara acesteia, au condus la o creștere continuă a

populației Regatului în ultima decadă134 . Creșterea continuă de populație a condus și la

o creștere a ofertei de muncă ceea ce a permis alimentarea tuturor sectoarelor

economiei Regatului cu forța de muncă având cele mai diferite niveluri de calificare.

Practic, economia Regatului a avut permanent la dispoziție forța de muncă ieftină cu

care să își alimenteze cererea și în acest fel să își susțină creșterea economică post-criză

2008-2010, fără ca prin acestea să se înregistreze creșteri semnificative ale costurilor cu

factorul muncă. În aceste condiții și având în vedere și deprecierea lirei sterline față de

alte valute de rezervă internațională, competitiviatea economiei Regatului a fost

susținută permanent pe piețele externe. În condițile actuale, este evident totuși că o

continuare a intrăilor de lucrători migranți la cotele din ultimii 10 ani nu mai este

sustenabilă. Regatul se află la ocupare deplină și presiunile inflaționiste pot să intre pe

un trend ascendent, aceasta explicând tendința Băncii Angliei135 de a ridica progresiv și

în contratimp relativ cu politica Băncii Centrale Europene/ECB, rata dobânzii de

133 „LE BREXIT VA REUSSIR”, Marc Roche, ALBIN MICHEL 2018; 134 Vezi prognozele la nivel Pan-European pe termen mediu ale cererii și ofertei de calificări ale CEDEFOP; 135 Banca Centrală a Regatului Unit poartă denumirea de Banca Angliei (Bank of Enggland) ținând cont de faptul că privilegiul inițial a fost acordat prin Carta Regală înainte de Actul de Uniune dintre Regatele Angliei și Scoției din anul 1707. Privilegiile au fost însă extinse pe teritoriul întregii monarhii, dar denumirea a rămas aceeași, semnalând faptul că privilegiul în sine ține de „grația” coroanei engleze din cadrul monarhiei.

207

referință. Cu alte cuvinte, Regatul Unit a reușit să își „satisfacă” cererea de muncă și

aceasta de fapt explică modul în care au fost negociate și agreate de către păți

prevederile legate de lucrători din Acordul privind ieșirea/retragere Regatului Unit din

Uniune. Astfel, sunt favorizați de fapt cei care deja au reședința în Regat și cărora

autoritățile britanice sunt dispuse să le ofere posibilitatea de a continua să își desfîșoare

activitatea, cu condiția desigur a regularizării șederii prin obținerea rezidenței britanice,

încurajând chiar reintregirea familiei în anumite condiții. Cu toate acestea, Acordul nu

specifică nimic despre cei care vor dori să vină în Regat după data ieșirii din Uniune136.

Reiese de aici, idee pe care am subliniat-o și mai sus că, în fapt, ceea ce se dorește de

către autoritățile britanice este conservarea stocului de forță de muncă pe care au reușit

să o atragă de altfel cu mare succes în ultimii 10 ani, dar să se limiteze de acum încolo,

cel puțin pentru o perioadă accesul, până când nevoile economiei britanice vor solicita

din nou mase mai mari de lucrători migranți. Este evident de aici că cei care vor dori să

vină în Regat după data ieșirii din Uniune și mai ales după expirarea perioadei de

tranziție (31.12.2020), să fie eventual supuși regimului vizelor. De altfel, regimul actual

britanic aplicabil cetățenilor din alte state decât cele ale Uniunii Europene este bazat pe

un punctaj care are în vedere fie nivelul veniturilor celui care solicită șederea și dreptul

de muncă pe teritoriul Regatului Unit, fie nivelul de calificare (există aici patru

categorii: mari investitori sau persoane având mijloace financiare deosebite, persoane

cu calificare înaltă, persoane cu calificare medie și redusă și studenți). Totuși, pentru a

avea acces la permis este mai întâi nevoie de obtinerea vizei britanice. Cum regimul

celor care vor dori să vină în Regat după consumarea actului de ieșire a Marii Britanii

din Uniune și care nu au niciun istoric oarecare de ședere în Regat este neclar, este

evident că autoritatile britanice vor putea impune regim de vize acolo unde vor crede de

cuviință. Trebuie menționat în acest sens că acordurile Franco-Britanice de la Sandhurst

din ianuarie 2018 pe probleme imigrației statuează cooperarea franco-britanică în ceea

ce privește poliția frontierei dintre cele două state (recunoscută de către Franța ca fiind

pentru Marea Britanie la Calais, la intrarea în Euro-Tunel – vezi și acordurile Franco-

Britanice de la Touquet, 2003), Franța luându-și angajamente stricte de cooperare

pentru impiedicarea imigrației ilegale către teritoriul britanic după intrarea în vigoare a

Acordului privind ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană și consumarea efectivă

a acestui act (29.03.2019, orele 11:00 PM).

136 Art 20 alin 2 și următoarele precizează doar faptul că, „comportamentul” (în limba engleză: the conduct) al persoanelor care doresc să își exercite dreptul la rezidență, poate constitui un motiv de restricționare al acestui drept. Alineatele următoare aduc detalieri ale speței. Ele sunt însă completate prin garanții și drept de apel în caz de aplicare a restricțiilor (vezi la art.21);

208

Din cele de mai sus rezultă că Regatul Unit are tot interesul de a menține pe teritoriul său forța

de muncă atrasă în ultimii 10-15 ani. Cu toate acestea, pregătește aplicarea unui regim mult

mai strict de intrare pentru perioada post-BREXIT, având în vedere faptul că economia și piața

muncii sunt la nivel de ocupare deplină și, în consecință, cel puțin pe termen scurt necesitățile

de forță de muncă nu mai sunt atat de presante. Intrările vor continua desigur , dar de o manieră

mult mai controlată și țintind către atragerea cu precădere a celor înalt calificați și respingerea

celor cu calificări medii și joase considerați a fi, în cazul ultimilor137, de slabă utilitate pentru

economia Regatului. Nu vor exista în acest sens nici un fel de preferințe ori tratamente

diferențiate între cetățenii din Uniunea Europeană și cei ai altor state, ceea ce confirmă de fapt

toate asertiunile făcute în acest ultim paragraf al studiului. Din acest punct de vedere și numai

din acesta, este posibil ca fluxurile de lucrători români care s-ar fi îndreptat către Regatul Unit

să se reorienteze, în condițiile aplicării acestui regim, către piața germană. De reținut totuși că

nu vorbim aici de cei care au o oarecare istorie de ședere în Regatul Unit și cărora autoritățile

britanice le acordă facilități pentru continuarea șederii și activității, ci doar de aceia care ar fi

vrut să vină pentru prima dată în Regatul Unit și care eventual nu vor mai avea acces pe această

piață, datorită sistemului de punctaj ce defavorizează lucrătorii cu calificări medii și scăzute.

Concluzii AI. 4

Procesul de ieșire al Regatului Unit din UE este consecința legică și logică a demersului

singular al acestui stat de a nu adopta NICIODATĂ moneda unică Euro, singularizându-se

astfel, în ansamblul economic european, prin păstrarea tuturor atributelor suveranității

economice (conform Protocolului adițional privind Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de

Nord anexă la Tratatul Uniunii Europene/TUE – Tratatul de la Maastricht, preambul alin.1 si 2

si art.1, alin. 2). În acest context, Regatul Unit a urmat politici economice proprii care au

apropiat-o și mai mult de propriul grup de economii naționale, de sorginte anglo-saxonă

(inclusiv Statele Unite ale Americii, de departe cel mai important partener investițional al

Regatului Unit), alături de care împărtășește un fond instituțional comun consolidat în

îndelungate perioade istorice. Cei 45 de ani petrecuți în Uniunea Europeană nu au putut inversa

aceste trenduri. Poziția investițională a Regatului Unit și poziția sa din punctul de vedere al

politicilor comerciale și economice în general arată o tendința pronunțată de îndepărtare de

137 Vezi aici Raportul Comitetului Consultativ pentru Migrație al Regatului Unit, 2018;

209

modelul continental (reprezentat de economia germană ca nucleu al economiei zonei Euro -

zona de integrare economică ireversibilă) ceea ce face procesul de ieșire să fie practic

inevitabil.

Acest proces de ieșire al Regatului Unit din UE, care este aproape o certitudine, poate avea o

variantă ORDONATĂ (BREXIT cu acord - BREXIT DEAL) sau o variantă DEZORDONATĂ

(BREXIT fără acord - NO DEAL, în cazul în care Parlamentul Britanic nu votează acordul).

Statele membre UE cele mai afectate de acest proces sunt cele din Estul și Centrul

continentului, urmare atât a expunerii comerciale la piața britanică de care depinde 32% din

PIB-ul Uniunii celor 27 de membri rămași, cât și a faptului că aceste state au stocuri importante

de lucrători migranți în Regatul Unit (România și Polonia) care, ținând cont de insistența

guvernului britanic de a „regulariza” statutul acestora (așa-numitul „settled status”), vor

rămâne captivi pe piața muncii britanică, libera circulație urmând să înceteze odată cu ieșirea

Regatului unit din sistemul european.

În aceste condiții date, formulăm următoarele concluzii cu caracter general, ce compleatază

concluziile de detaliu formulate pe parcursul lucrării:

- Prognozele și analiza efectuate de către INCSMPS arată că în cazul ieșirii aproape

certe a Regatului Unit din Uniunea Europeană, cea mai probabilă alternativă pentru

stocul de migranți români din Regat este rămânerea acestora pe teritoriul acestuia

(ceea ce reprezintă o „capturare” a forței de muncă de către economia de destinație,

mai avansată decât cea de origine). Consecință desprinsă din logica de modelare,

această alternativă este o reprezentare sintetică a realității economice. Actul ieșirii

Regatului Unit este însă un act de tip FIAT (deci un act de voință, aici voință

politică)cu imediate consecințe, care nu mai permite nici un fel de adaptare a țării de

origine a lucrătorilor la noua realitate a țării de destinație, expresie a voinței sale

suverane. De aici, forța de muncă existentă ca stoc în țara de destinație rămâne

captivă odată cu introducerea fricțiunii, în cazul de față, BREXIT. În spațiul fără

fricțiuni, există, în timp, posibilitatea inversării tendinței odată cu modificarea de

structură și de dimensiune a țării de origine. Introducerea însă prin FIAT de către

țara de destinație a fricțiunii conduce la apariția unor efecte imediate și nu mai

permite în timp inversarea tendinței. „Stocul rămâne deci la dispoziția

destinatarului/țarii de destinație”! (aceasta reprezintă concluzia generală

nr.1).

210

Din prognozele realizate de către I.N.C.S.M.P.S în cadrul acestui studiu se poate infera de

asemenea că, Germania și Suedia ar putea fi noi destinații pentru lucrătorii români. Trebuie

menționat însă că aceste fluxuri vor fi reduse ca intensitate. Varianta rămânerii în Regatul Unit

a celor deja prezenți, prevalează, având în vedere importanța acestei destinații pentru lucrătorii

români, dintre statele membre ale U.E., România prezintă cea mai pronunțată tendință de

creștere a fluxurilor către Regatul Unit.

Menținând în cea mai mare parte concluziile de mai sus și luând în considerare limitările

impuse de structura și volumul datelor utilizate, putem spune că Polonia și România, ambele

țări est-europene, cu stocuri ridicate de lucrători migranți în Regatul Unit, au o situație „în

oglindă”. Stocul de migranți al Poloniei se află din anul 2007 pe o traiectorie marcant

descendentă, în timp ce, al României are, luând același an drept referință, o traiectorie opusă,

marcant ascendentă. Ținând cont de faptul că Polonia a avut un stoc masiv de migranți în

Regatul Unit, trebuie remarcat că punctul de inflexiune de la care stocul a intrat într-o

diminuare marcantă (reîntoarcere) a fost anul 2007, în care PIB-ul pe cap de locuitor al

Poloniei a atins valoarea de 10.000 Euro (exprimare în preturi curente). Considerând

caracteristicile asemănătoare ale celor două țări, ar rezulta, având în vedere evoluțiile în această

privință, că de la atingerea acestui prag de dezvoltare, tendința stocului de lucrători mobili ar

putea să marcheze un punct de inflexiune, inversându-se. Ar putea fi vorba de un prag de la

care oportunitățile economiei de origine încep să devină suficient de atractive pentru lucrătorii

săi migranți/mobili aflați în economia de destinație, astfel încât aceștia să înceapă, în condiții

de lipsă a unor fricțiuni (în cazul Uniunii Europene, libertatea de circulație a lucrătorilor), să

revină în țara/economia de origine. Acest prag normativ este atins de către economia României

la nivelul anului 2017 (în prețuri curente, PIB per locuitor 10355 USD). Altfel spus, în

condițiile în care lipsa de fricțiuni ar persista, maximul stocului ar fi de fapt practic atins,

urmând ca după anii 2019-2020 acesta să intre în declin, manifestându-se, ca și în cazul

Poloniei, o tendință naturală de reîntoarcere datorită creșterii progresive a atractivității

oportunităților din țara de origine. Introducerea în țara de origine a unor măsuri de politică

specifice, bine promovate, pentru comunitatea de lucrători mobili din țara de destinație, ar

putea avea la momentul anilor 2019-2020 un efect decisiv, întrucât ar grăbi inversarea

fluxurilor, aparentul prag normativ indicat mai sus fiind efectiv atins. În acest context,

restricțiile sau fricțiunea induse de către actul ieșirii din UE a Regatului Unit vor conduce la

concluzia că „stocul rămâne, în mare parte desigur, la dispoziția țării de destinație” doar în

condițiile în care nu se ia nici un fel de măsură de politică specifică în țara de origine. Aceasta

211

introduce o nuanță la concluzia generala nr.1 și permite formularea concluziilor

generale nr.2 și nr.3 după cum urmează:

-În condițiile economice actuale, non-inversarea fluxurilor de mobilitate față de destinația

pe care o luam în calcul nu mai este neapărat determinată de realitatea economică, ci de

non-existența unor măsuri specifice, bine promovate și bine dirijate care să încurajeze

lucrătorii mobili să revină pe piața muncii din țara de origine. Realizarea și promovarea

unor astfel de măsuri ar avea drept rezultat o inversare a fluxurilor ținând cont de faptul că,

din punct de vedere economic, condițiile necesare pentru acest proces există în mod obiectiv

în economia de origine (concluzia generala nr.2);

-Procesul de ieșire al Regatului Unit din UE poate duce la o eventuală „capturare” a

stocului de lucrători mobili în Regat (piața de destinație), în cea mai mare parte, cel puțin,

doar dacă aceste măsuri întârzie sau sunt defectuos proiectate și insuficient promovate de

catre statul român, ca țara de origine a lucratorilor. Măsurile trebuie să fie astfel

dimensionate, încât să poată oferi „sentimentul” (în sens de informație de piață percepută ca

atare de către actorii pieței, atât cei ai cererii, cât și cei ai ofertei) unei transformări de

substanță, semnificative pe piața muncii din țara de origine a lucrătorilor mobili (concluzia

generala nr.3).

212

CONCLUZIE FINALĂ A ETAPEI I

În acest studiu am arătat ca BREXIT va fi un șoc exogen aleator în stare pură, adică un eveniment neprevăzut sau greu de prevăzut - probabil că generalul de Gaulle l-a „prevăzut” de la înălțimea staturii sale impresionante - de către marea masă a indivizilor, inclusiv decidenții de politică publică și a întreprinderilor și de aceea cu efecte greu de estimat. Cu toate acestea, prin intermediul unui model de tip gravitațional pe care l-am adaptat și extins, noi considerăm că am reușit în bună măsură să estimăm aceste efecte și să realizam prognoze cu un grad ridicat de acuratețe privind evoluția stocurilor de migranți ai fiecărui stat membru în Marea Britanie. Prin coroborarea informației de tip cantitativ rezultată din exercițiul de modelare cu cea de tip calitativ rezultată din exercițiul analitic de economie politică am reușit să estimăm cu acuratețe rezonabilă direcțiile și destinațiile posibile și probabile ale fluxurilor de lucrători aflați în Marea Britanie și aparținând celorlalte state membre, ulterior momentului BREXIT.

Totodată și în ciuda inexistenței unei cercetări exhaustive privind românii din Marea Britanie, ori chiar și numai a unei estimări exacte a numărului total al acestora, am reușit să realizăm o cercetare explorativă care pune în lumină, relevă, cele mai importante caracteristici ale acestei comunități, dinamica sa internă în societatea și pe piața britanică a muncii, precum și relația pe care această comunitate o are cu țara de origine, România. În acest context, de o mare utilitate a fost elementul calitativ – interviuri cu respondenți cheie, pe care l-am adăugat în procesul de elaborare al studiului de cercetare, față de conținutul inițial al ofertei noastre tehnice. De aceea, consideram că profilul realizat de către noi pentru lucrătorul român aflat în acest moment în Marea Britanie este nu numai relevant dar și util pentru acțiunea de politică publică menită a construi acele instrumente prin care măcar parțial, forța de muncă românească aflata în exteriorul granițelor României să fie readusă în țară.

Pornind de la considerațiile generale de mai sus vom formula în cele ce urmează concluziile generale ale etapei I a acestui proiect de cercetare:

• Procesul de retragere al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană reprezintă și va reprezenta, în orice variantă ar avea loc, un șoc pentru toate statele membre ale cărui efecte se vor eșalona pe o perioadă lungă de timp, posibil până la 10 ani;

• Toate statele membre vor fi afectate dat fiind integrarea strânsă dintre aceste economii. Economiile mari, ale căror legături cu Marea Britanie sunt strânse (de ex.: Germania) vor fi posibil cele mai afectate dar prin efect de propagare și economiile mici din Centrul și Estul Europei, chiar și cele având nominal cel puțin, ca în cazul României, o expunere mai redusă la economia britanică, vor suferi de o manieră care nu va putea fi neglijată. Efectele reale ale unui BREXIT NO DEAL, în cazul nefericit în care această variantă va prevala, sunt greu de apreciat dar este opinia noastră că toate efectele estimate aici vor fi augmentate cu între 10 și 25 de puncte procentuale! Situația va putea deveni haotică cel puțin pentru un timp și o recesiune va putea afecta întreaga economie europeană;

• Date fiind totuși oportunitățile majore pe care le oferă economia și piața muncii britanică, este foarte posibil ca o bună parte din stocul de lucrători migranți să rămână

213

la dispoziția beneficiarului britanic. Autoritățile britanice oferă suficiente garanții, inclusiv prin posibilitatea de reîntregire a familiei, spre a face alternativa rezidenței britanice relativ atractivă pentru mulți lucrători migranți, mai ales pentru cei din țări ca România și Bulgaria, față de care diferențele de venituri și nivel de trai sunt majore și în favoarea netă a Regatului Unit;

• Un caz aparte în acest sens este cel al lucrătorilor polonezi care par totuși a fi tentați mai degrabă să se întoarcă în țară. Trebuie menționat că, oricât ar fi de tentant să considerăm că intenția de reîntoarcere este motivată de existența unor măsuri de politică publică aplicate de către administrația de la Varșovia, analiza noastră pe bază de model gravitațional arată că mai degrabă este vorba de existența unui „pol de atracție” economică alternativ la cel britanic constituit din marea zonă de dezvoltare economică a capitalei germane, Berlin, aflată în condițiile unor mijloace de transport și comunicație moderne, în proximitatea imediată a unor centre populate ale Poloniei cum ar fi Lodz, Poznan, Varșovia, Sczeczin, Wroclaw. Aceste condiții nu sunt întrunite în cazul României și de aceea o tendință marcantă de revenire în țară, în absența unor măsuri semnificative este greu de întrevăzut. De asemenea, având în vedere cele de mai sus, este evident că eventualele fluxuri de migranți care s-ar fi îndreptat către Marea Britanie ar putea avea drept nouă destinație Germania;

• Este evident că Marea Britanie nu urmărește să îndepărteze de pe teritoriul său lucrătorii migranți care au sosit în timpul perioadei petrecute de către acest stat în calitate de membru al Uniunii Europene. Statul britanic oferă acestor lucrători o posibilitate foarte clară și relativ facilă de naturalizare britanică prin procesul de obținere al rezidenței pe teritoriul său, în condiții avantajoase. De asemenea, este clar menționată și posibilitatea reîntregirii familiei apropiate, ceea ce reprezintă un alt stimulent pentru ca indivizii aflați în acest moment pe teritoriul britanic să aplice pentru rezidența britanică. Termenele sunt de asemenea generoase, întrucât practic întregul proces de regularizare a situației acestor lucrători proveniți din statele membre ale Uniunii și având istoric de ședere în Marea Britanie va dura practic cinci ani. De aici un stimulent clar al rămânerii pe teritoriul britanic al celor aflați acolo deja cu scop de muncă, al încercării acestora de a dobândi rezidență și de a-și aduce eventual și familiile. Așa cum am mai spus, sunt întrunite toate condițiile ca stocul de migranți și de lucrători migranți, mai specific, cu deosebire în cazul României si al Bulgariei, față de care condițiile de muncă și viață din Regatul Unit sunt net superioare, să rămână la dispoziția beneficiarului britanic. Aceste concluzii care transpar din analiza de tip cantitativ economic sunt confirmate atât de analiza cantitativă de tip social (cercetarea explorativă efectuată) cât și de elementul suplimentar de cercetare calitativă de tip social.

• În condițiile actuale, efectul BREXIT va fi resimțit de către România mai ales prin intermediul expunerii sale la economia germană. Cu cât aceasta va fi mai afectată cu atât va fi mai afectată și economia României. În lipsa unui centru de dezvoltare economică de tipul Germaniei situat în imediata proximitate și având în vedere faptul că pe termen scurt și chiar mediu decalajul de dezvoltare dintre România și Regatul Unit nu va fi depășit, este evident că stocul de lucrători români din Marea Britanie va rămâne în această țară de destinație. Cu toate acestea, ținând cont de nivelul actual dezvoltare atins de către Romania, apreciem corelativ ca implementarea unor măsuri

214

bine proiectate, consistent finanțate și adecvat promovate, ar putea re-aduce în țară o oarecare proporție de lucrători migranți. Efectul ar putea fi vizibil mai ales către sfârșitul perioadei de cinci ani de la finalul perioadei de tranziție când este posibil ca anumite aplicații să fie respinse definitiv de către autoritățile britanice. Spre a evita re-orientarea acestor fluxuri de lucrători către alte state ale Uniunii, un set bine gândit de măsuri de stimulare a re-întoarcerii, adoptate la timp, ar putea oferi o soluție adecvata;

• Rămâne în fine cazul mai puțin probabil dar totuși perfect posibil al unei retragerii fără acord. În acest caz, va trebui ca autoritățile române să fie pregătite pentru efecte ceva mai drastice propagate prin intermediul economiei germane dar și pentru efecte propagate prin intermediul piețelor de capital. Sub raportul forței de muncă, aceasta ar putea însemna necesitatea de a deschide un dialog direct cu oficialitățile britanice dat fiind numărul de români din Regat, spre a putea asigura statutul acestora. Este totuși opinia noastră că, fie și în cazul unei retrageri fără acord, autoritățile britanice nu vor proceda la măsuri abrupte ci vor merge pe aceeași cale a oferirii de perspective de naturalizare în Regat. Pentru cei mai mulți, acestea se vor materializa în orice circumstanțe. Desigur însă, între primul scenariu și cel de al doilea va fi o diferență ce va putea fi semnificativă în sensul unui număr mai ridicat de aplicații rezolvate favorabil în primul caz și al unui număr mai redus în al doilea. De remarcat totuși, ținând cont de sistemul britanic aplicat altor state și care „punctează în plus” pe cei cu calificări înalte, că în al doilea caz, deci cel al unui BREXIT NO DEAL, numărul aplicațiilor respinse pentru cei cu calificări joase va fi mai ridicat. Această concluzie rezultă din coroborarea tuturor informațiilor disponibile la momentul analizei noastre.

• Trebuie, de asemenea, menționat că și în cazul unei retrageri pe baza unui Acord (cel semnat în data de 24 noiembrie 2018), tot vor urma negocieri din cauza clauzei de back-stop (vezi addenda la concluziile de la Rezultatul AI.4). Din acest punct de vedere, deși clauza de back-stop are efecte în special pe domeniul de uniune vamală, totuși este posibil ca prin ricoșeu să se producă efecte și în planul forței de muncă. Este greu de prevăzut care vor fi acestea, dar este posibil ca în cadrul negocierilor legate efectiv de aplicarea acestei clauze, autoritățile britanice să înăsprească regimul forței de muncă provenind din statele membre ale Uniunii Europene. Aceasta rămâne însă o „prezumție educată” la momentul de față.

Ca și concluzie generală putem afirma că în toate variantele sale acest proces va produce efecte negative. Încetarea liberei circulații a persoanelor și implicit a lucrătorilor între Regatul Unit și Uniunea Europeana, chiar și admițând principiul britanic al unei „decuplări conștiente/echilibrate”, formulat recent de către editorialiștii de la Financial Times (vezi publicația „The World in 2019” a săptămânalului britanic The Economist, parte a grupului de presă Financial Times) și încetarea liberei circulații tot va fi un eveniment negativ. Întoarcerea Marii Britanii către „Ocean” va însemna o apropiere față de economiile cu care împarte același fond instituțional anglo-saxon, fapt care va reuși probabil să amortizeze șocul retragerii din Uniune. Impactul asupra Uniunii însă nu trebuie subestimat. El va fi sever. Pierderea acestei economii care prin instituționalul său „lega” efectiv Europa de America nu va putea fi ușor depășită. Din aceasta perspectivă, problemele legate de libera circulație între Regat și Uniune, apar ca un inconvenient minor!

215

APENDIX GENERAL – STATUTUL NEGOCIERILOR PRIVIND IEȘIREA

REGATULUI UNIT AL MARII BRITANII ȘI IRLANDEI DE NORD DIN UNIUNEA

EUROPEANĂ (starea procesului politic în data de 11.12.2018, orele 23, GMT+2)

- În data de 11.12. 2018 premierul britanic dna. Theresa May avea programat un vot în

Camera Comunelor (camera inferioară, aleasă, a Parlamentului Britanic) asupra

Acordului de ieșire semnat cu Comisia Europeană în data de 14.11.2018. Acest vot a

fost amânat de către Premierul britanic. Data anunțată este 14.01.2019;

- În condițiile stipulate prin Acord, o zonă de uniune vamală ar fi fost creată în Irlanda,

spre a nu separa de o manieră securizată („HARD BORDER”) teritoriul Regatului Unit

din insulă (Iralnda de Nord/Ulster) de Republica Irlanda. Controale selective urmau a fi

operate de către Regatul Unit în Marea Irlandei (bazinul maritim ce separă cele două

insule ale Arhipelagului Britanic);

- Această uniune vamală ar fi afectat însă întregul Regat Unit până în momentul în care

Guvernul Britanic ar fi găsit o soluție alteranativă (așa-numita clauză de BACK-STOP).

În aceste condiții Regatul Unit ar fi fost impiedicat să încheie orice acord comercial

separat cu alte state, el fiind practic înca supus reglementărilor specifice uniunii vamale,

așa cum sunt acestea stipulate prin Tratatele Uniunii Europene. Acest fapt a fost semnat

de către Președintele S.U.A. dl. Donald Trump în convorbirea telefonică cu premierul

britanic de la începutul lunii noiembrie 2018;

- Partidul Democratic Unionist din Iralnda de Nord (the Democratic and Unionist Party-

DUP) cu ajutorul căruia dna. May își menține o majoritate fragilă în Cameră

Comunelor, a refuzat să sprijine această soluție întrucât ea ar conduce de fapt la separea

Irlandei de Nord de restul Regatului. În consecință, dna. May nu ar mai fi putut

beneficia în votul de marți 11.12.2018 de voturile deputatilor DUP. Cu alte cuvinte, mai

bine de 100 de voturi i-ar fi lipsit premierului britanic pentru a putea asigura votarea

Acordului;

- În aceste condiții votul a fost amânat urmând ca în data de joi 13 decembrie 2018 să se

țină un Consiliu European la Bruxelles la care va participa și dna. May, în care să fie

analizate posibiliatea efectivă de a se „re-negocia” de fapt clauza de „back-stop”. Totuși

216

leaderii europeni au declarat aproape la unison că nu mai există marjă de negociere. În

consecință, dl. D. Tusk, președintele Consiliului European, chiar a declarat (vezi

EURONEWS) că Uniunea ar trebui să înceapă să analizeze serios propriile scenarii

pentru situația destul de probabilă a unui BREXIT NO DEAL, deci a unei ieșiri a

Regatului Unit din Uniunea Europeană fără un acord la dat de 29 martie 2019, orele

11:00 PM.

- Menționăm aici ca decizia Curții Europene de Justiție din data de 10.12.2018 nu

produce efecte decât dacă Guvernul și Parlamentul britanic decid să revină asupra

întregului proces declanșat la 29 martie 2017 și care este rezultatul referendumului din

luna iunie 2016. Decizia este una suverană, a Marii Britanii. Din nou afirmăm

principiul de drept conform căruia: voința legiuitorului ca și cea a judecătorului (și el de

fapt tot un legiuitor) nu pot fi anticipate! Întregul proces este deci în acest moment

deschis!

217

BIBLIOGRAFIE

Aldin,V., D. James, and J. Wadsworth. “The Changing Shares of Migrants’ Labour in

Different Sectors andOccupations in the UK Economy: An Overview.” In Who Needs Migrant

Workers? Labour Shortage, Immigrationand Public Policy,” edited by Martin Ruhs and Bridget

Anderson. Oxford:Oxford University Press, 2010.

Campbell Stuart, Imigrants in the labour market and beyond, 15 th o May 2015, Ph. D

Economics of Education Thesis, Department of Quantitative Social Science, UCL Institute of

Education, University College London

Dustmann C., T. Frattini, and I. Preston. “The Effect of Immigration along the Wage

Distribution.” Review ofEconomic Studies 80, no. 1 (2013): 145-173.

Hobijn, Bart & Șahin Ayșegül, Beveridge Curve Shifts across Countries since the Great

Recesion, 13th Jacques Polak Annual Research Conference, 8-9th of November 2012, – sursa:

https://www.imf.org/external/np/res/seminars/2012/arc/pdf/HS.pdf

Kremmerling, Achim – Why the Lump of Labour Fallacy Helps Explain Some Countries

Being More Anti-Austerity than Others, 2015, sursa:

http://eprints.lse.ac.uk/71495/1/blogs.lse.ac.uk-

Why%20the%20lump%20of%20labour%20fallacy%20helps%20explain%20some%20countri

es%20being%20more%20anti-austerity%20than%20others.pdf

Pizzinelli, Carlo & Speigner, Bradley – Matching Efficiency and Labour Market Heterogeneity

in the United Kingdom, Bank of England, Staff Working Paper no. 667, August 2017 – sursa:

https://www.bankofengland.co.uk/-/media/boe/files/working-paper/2017/matching-efficiency-

and-labour-market-heterogeneity-in-the-uk

Rienzo, Cinzia, The Migration Observatory – Characteristics and Outcomes of Migrants in the

UK Labour Market, Univeristy of Oxford, Oxford University Press 2017

Solow, Robert – What is Labour-Market Flexibility? What is Good for?, MIT, Keynes Lecture

in Economics - sursa: https://www.thebritishacademy.ac.uk/sites/default/files/97p189.pdf

Wadsworth, J. “The UK Labour Market and Immigration.” National Institute Economic

Review No. 213 (2010): 35-42.

Wahba, Jackline & Razin, Assaf – Welfare Magnet Hypothesys, Fiscal Burden, and Imigration

Skill Selectivity, The Scandinavian Journal of Economics, Volume 117, No. 2, April 2015 –

sursa: https://onlinelibrary.wiley.com/doi/abs/10.1111/sjoe.12092

218

Cojocaru, B., „Brexit, prima zi: România ar putea avea de jucat unul dintre cele mai dificile roluri. Pe piaţa muncii românii au ajuns a treia naţionalitate din Marea Britanie, după polonezi şi irlandezi”, 30 martie 2017, http://www.zf.ro/eveniment/brexit-prima-ziromania-ar-putea-avea-de-jucat-unul-dintre-cele-mai-dificile-roluri-pe-piata-muncii-romaniiau-ajuns-a-treia-nationalitate-din-marea-britanie-dupa-polonezi-si-irlandezi-16213407. CNRED, Recunoașterea academică și profesională în contextul BREXIT, 31.10.2018, https://cnred.edu.ro Global Counse, Brexit dashboard Q3 2018, 29 august 2018, https://www.global-counsel.co.uk/sites/default/files/analysis/insight/download/Brexit%20Dashboard%20240818.pdf Nuffic (2012) - Country Module – Romania, 2nd edition March 2011, version 2, August 2012 Procesele de certificare a competențelor și de recunoaștere a calificărilor în Marea Britanie, L30.5final_Marea_Britanie_Debeleac POSDRU/93/3.3/S/53132 The European Centre for Development of Vocational Training (Cedefop) - Development of NQFs în Europe, Oct.2011 1.Baldwin, R. (2016),Brexit Beckons: Thinking ahead by leading economists, CEPR Press, Centre for Economic Policy Research, ISBN: 978-0-9954701-0-1, disponibil la https://repository.graduateinstitute.ch/record/294129/files/Brexit_Beckons_VoxEU_Baldwin_2016.pdf 2.Begg, I. (2016), Brexit: Why, What Next, and How?, CESifo Forum 17(1), 30–36, ISSN 1615- 245X, disponibil la http://eprints.lse.ac.uk/68861/1/Begg_Brexit%20why,%20what%20next%20and%20how_published_2016_LSERO.pdf 3.Bodvarsson, Ö. B., van den Berg, H., The Economics of Immigration Theory and Policy. 2nd ed. New York: Springer, 2013 4.Bunea, D, Modern Gravity Models of Internal Migration. The Case of Romania, Theoretical and Applied Economics, Volume XIX, No. 4(569), pp. 127-144, 2012 5.Cameron, A. C., Trivedi, P. K., Microeconometrics Using Stata, Stata Press, 2009 6.Drukker, D. M., Testing for serial correlation in linear panel-data models, The Stata Journal, Vol. 3, No. 2, pp. 168–177, 2003; 7.Dhingra S., Ottaviano G., Sampson T., Van Reenen, J. (2016), The impact of Brexit on foreign investment in the UK. Centre for Economic Performance Brexit Analysis, no. 3, disponibil la http://cep.lse.ac.uk/pubs/download/brexit03.pdf 4.Dhingra S., Machin S. and H. G. Overman (2017), The Local Economic Impacts of Brexit. Centre for Economic Performance Brexit Analysis, no. 10,disponibil la http://cep.lse.ac.uk/pubs/download/brexit10.pdf 5.Greenwood, M.J., Internal Migration in Developed Countries. In Handbook of Population and Family Economics, Volume 1B, Amsterdam: Elsevier BV, 1997

219

6.Hoechle, D., Robust Standard Errors for Panel Regressions with Cross-Sectional Dependence, The Stata Journal, Vol. 7, No. 3, pp. 281-312, 2007; 7.Irwin, G., (2016), British trade policy after Brexit: ruthless prioritisation required, Global Counsel Insight, disponibil la https://www.global-counsel.co.uk/analysis/insight/british-trade-policy-after-brexit-ruthless-prioritisation-required 8.Kavrakova, A., Point, M.,Valcke, A., (2017),Perspective despre Brexit: Conturarea unor posibile scenarii pentru o nouă relaţie Marea Britanie-UE şi Impactul lor asupra cetăţenilor, disponibil la http://ecas.org/wp-content/uploads/2017/04/compiled_RO.pdf 9.Kunst, R. M., Econometric Methods for Panel Data – Part II, 2009, available online at http://homepage.univie.ac.at/robert.kunst/panels2e.pdf; 10.KPMG, (2017), Brexit: The impacts on sectors, disponibil la https://assets.kpmg.com/content/dam/kpmg/uk/pdf/2017/03/brexit-the-sector-impact.pdf Lund, A., Lund, M., Laerd Statistics, https://statistics.laerd.com/stata-tutorials/pearsons-correlation-using-stata.php 11.Mulabdic A., Osnago A. , Ruta, M. (2017), Deep Integration and UK-EU Trade Relations. World Bank Policy Research Working Paper; WPS 7947,disponibil la http://documents.worldbank.org/curated/en/853811484835908129/Deep-integration-and-UK-EU-trade-relations 12.Pisany-Ferry, J., N. Röttgen, A. Sapir, P. Tucker, Wolff, G.B., (2016), Europe after Brexit: A Proposal for a Continental Partnership, Bruegel, disponibil la http://bruegel.org/2016/08/europe-after-brexit-a-proposal-for-a-continental-partnership/ 13.Ramos, R., Gravity models: A tool for migration analysis, IZA World of Labor, 2016 14.Roy R.J., Thill, J.C., Spatial interaction modeling, Regional Science, Wiley/Blackwell 83(1), 339-361, 2005, DOI: 10.1007/s10110-003-0189-4; 15.Ramiah V., Pham H. N. A., Moosa, I., (2016), The Sectoral Effects of Brexit on the British Economy: Early Evidence from the Reaction of the Stock Market. Applied Economics, 49(26), pp. 2508-2514, disponibil la https://www.researchgate.net/publication/308924467_The_sectoral_effects_of_Brexit_on_the_British_economy_early_evidence_from_the_reaction_of_the_stock_market 16.RAND (2017), After Brexit. Alternative forms of Brexit and their implications for the United Kingdom, the European Union and the United States., disponibil la https://www.rand.org/pubs/research_reports/RR2200.html 17.Tilford, S. (2016), Brexit Britain: The Poor Man of Western Europe?, Centre for European Reform Policy Brief, disponibil la https://www.cer.eu/sites/default/files/pb_breixt_britain_ST_sept16.pdf 18.UK Treasury (2016), The Long-Term Economic Impact of EU Membership and the Alternatives, ISBN 9781474130899, disponibil la https://assets.publishing.service.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/517415/treasury_analysis_economic_impact_of_eu_membership_web.pdf 19.UK Treasury (2018),The future relationship between the United Kingdom and the European Union, ISBN 978-1-5286-0701-8, disponibil la

220

https://assets.publishing.service.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/725288/The_future_relationship_between_the_United_Kingdom_and_the_European_Union.pdf 20.Van der Gaag, N. et al., Study of past and future interregional migration trends and patterns within European Union countries in search of a generally applicable explanatory model, Report onbehalf of Eurostat, 2003 21.Vavrek, S., Estimation methods of gravity models, Faculty of Economics and Administration, Masaryk University, 2018 22.Wooldridge, J. M., Introductory econometrics – A modern approach, Second Edition, South-Western College Pub, 2002 Baze de date utilizate: - Eurostat - https://ec.europa.eu/eurostat - World Bank/Banca Mondiala - https://www.worldbank.org/ - UK ONS (United Kingdom – Office of National Statistics) - https://www.ons.gov.uk/ - Banca Naţională a României - http://www.bnro.ro/Home.aspx - International Monetary Fund/Fondul Monetar Internațional - https://www.imf.org/external/index.htm Surse online :

https://migrationobservatory.ox.ac.uk/resources/briefings/characteristics-and-outcomes-of-

migrants-in-the-uk-labour-market/

https://www.ons.gov.uk/peoplepopulationandcommunity/populationandmigration/international

migration/datasets/ipsmainreasonformigrationbycitizenship

https://yougov.co.uk/topics/politics/articles-reports/2018/11/16/7-more-things-weve-learned-

about-public-opinion-br

https://assets.publishing.service.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/725288/The_future_relationship_between_the_United_Kingdom_and_the_European_Union.pdf http://ec.europa.eu/internal_market/imi-net/docs/statistics_2012_en.pdf. http://ec.europa.eu/internal_market/qualifications/regprof/ http://www.nuffic.nl/en/diploma-recognition/professional-recognition/regulated-professions http://www.legislation.gov.uk/uksi/2007/2781/pdfs/uksi_20072781_en.pdf http://www.certex.org.uk http://www.iosh.co.uk http://www.aafdutm.ro/revista/anul-ii/profesiile-liberale-juridice-in-statele-membre ale-uniunii-europene/ https://www.naric.org.uk/naric/individuals/occupations/tws.aspx https://www.naric.org.uk/naric/contact%20us.aspx

UK NARIC Contributions

221

UK NARIC PUBLISHED REPORTS

Developing ECVET in Practice (DECVIP)

The Changing Role of NARICs (CHARONA)

The Changing Role of NARICs: Stakeholder Perspective (CHARONA II)

ENIC Capacity Building in the Caucasus

ENIC Capacity Building in the Former Yugoslavia Region

Joint programmes: Quality Assurance and Recognition (JOQAR)

Recognition of International Qualifications: Online Course

Recognition of formal, non - and informal learning: use of learning outcomes (REFNILLO)

Tuning Educational Structures in Europe: A Guide to Formulating Degree Programme Profiles (CoRe II)

ENIC Capacity Building - Georgia and Azerbaijan

European Area of Recognition: Practical Guidelines for Fair Recognition of Qualifications (EAR)

Guidelines for Training of Credential Evaluators in Lithuania (GTCE)

ENIC Capacity Building with Serbia and Albania

Implementing and Improving National Action Plans (IINAP)

Formal Recognition of Non-Formal and Informal Learning

Competences in Education and Cross-Border Recognition (CoRe I)

Survey on Substantial Differences

Pathways for Skills Transfer: UK NARIC Trade Recommendations

HEI Data Record Extension

EQF by NQFs: Similarities and Differences of the National Reports

Recognition of Bologna Master’s Degrees in Europe

Evaluation of Recognition Criteria to Promote Good Practice

European Higher Education Institution (HEI) Data Record Project

Mapped Careers Project

Comparative Study of New Bachelor and Master’s degrees: Germany, Italy and the UK

Grading Transfer System - Increasing Transparency of Access Qualifications for Higher Education in Europe

Increasing Transparency of Access Qualifications for Higher Education in Europe

Independent Review of the Syrian Interim Government Secondary Qualifications

Statement of Comparability

The UK NARIC Statement of Comparability is a document that can be used in support of your international qualifications.

It guides universities, colleges, employers and professional bodies on how your qualifications (including professional qualifications) relate to UK qualifications and certificates.

It is not a compulsory document, but it can be specifically requested by an organisation.

In general, the document can be of great help when applying for work or study in the UK. Here is an example Statement of Comparability.

222

Note: If you order a Statement of Comparability on or after 18 September 2017, you will receive a new design of printed Statement. This has improved security features and additional information to give more context to the qualification comparison. The price of the Statement remains the same.

Our prices for Royal Mail and international post/airmail delivery options have been unchanged since 2012. To reflect rising postage costs, for all orders received on or after 18 September 2017, we are increasing the price on these delivery options by £0.50. The price for DHL courier delivery remains unchanged.

How to apply for a Statement of Comparability

If you require a written Statement of Comparability, you can apply online.

You can register and complete your entire application online. You can track the progress of your application, and contact UK NARIC using the built-in messaging function.

You can also apply by post. We will need paper copies (not originals) of all your documents (detailed below) and a letter giving your contact details and the purpose of your enquiry.

We have a flowchart diagram that shows the stages in the application process.

We need the following from you:

If you apply online, you can upload scanned files. If you apply by post, send photocopies. Do NOT send original certificates.

A colour copy of your certificate(s) together with copies of final transcript(s) in the original language.

A copy of a certified translation in English, if necessary, OR a Diploma Supplement and/or Certificate Supplement issued in English. If you need a certified translation, contact your local translation agencies or your Embassy. OR if your certificate is in Arabic, Bulgarian, Catalan, Chinese, Danish, French, German, Italian, Macedonian, Norwegian, Polish, Portuguese, Romanian, Russian, Serbian, Spanish, Swedish, Turkish, then we can work with your certificate in the original language and you do not need to supply a translation. For this, you need our Translation Waiver service.

Select a postage/delivery option and include payment for services plus postage/delivery.

If applying by post, include your contact details and a note to explain the purpose of your enquiry. Do not send a self-addressed envelope - your postage payment includes postage and packing. If you apply online, include any extra information in the “Application Notes” field on the screen.

If you are applying by post, please send all documentation to the following address:

UK NARIC Suffolk House, 68-70 Suffolk Road, Cheltenham, GL50 2ED United Kingdom

Costs

For certificates presented to us in English, OR with Certified Translations OR with a Diploma Supplement and/or Certificate Supplement in English - the Statement of Comparability costs £49.50 + VAT* (£59.40), plus postage for your selected postage/delivery option.

Translation Waiver and Fast Track services cost extra

223

How long does it take?

Normally – 10-15 working days (non-Fast Track) from the date we receive all documents and payment from you - plus postage/delivery time.

Note that this is not guaranteed. In some cases, less common qualifications may require additional research and may take longer. In these cases, we will let you know - you will be able to withdraw your application, if you wish.

You can call us on +44 (0)871 330 7033 for advice over the telephone (Calls costs 11p per minute plus your phone company’s access charge.), Monday to Friday (9:00am to 5:00pm).

If you are phoning from overseas you can also use the following numbers:

t: +44 (0) 3003 038777 f: +44 (0) 3003 038777

Our Advisers can provide verbal comparisons without any cost; this will allow you to make an informed decision about whether to apply for a written Statement of Comparability.

Translation Waiver Service https://www.naric.org.uk/naric/individuals/occupations/tws.aspx

UK NARIC offers a Translation Waiver Service in which we work with your qualifications in their original language.

This saves you the trouble and expense of obtaining a certified translation. The service costs extra, but may be useful if you do not need translations of your documents for eg job applications.

At the moment, the Translation Waiver Service is available for these languages:

Arabic, Bulgarian, Catalan, Chinese, Danish, French, German, Italian, Macedonian, Norwegian, Polish, Portuguese, Romanian, Russian, Serbian, Spanish, Swedish, Turkish

Note – we do NOT produce a translation of your documents as part of this service.

Using the Translation Waiver Service has no effect on the time it takes to process your application.

How to use the Translation Waiver Service

If you require any of UK NARIC’s services that offer an upgrade to the Translation Waiver Service, you can apply and complete your entire application online. You can track the progress of your application, and contact UK NARIC using the built-in messaging function.

You can also apply by post. We will need:

copies (not originals) of your certificate(s) and final transcript(s) in the original language

a note giving your contact details,

the service you want eg Statement of Comparability for Construction Skills, and

adding the Translation Waiver Service.

What does it cost?

The Translation Waiver Service costs £30.00 + VAT* (£36.00).

*VAT is payable within the EU

224

ANEXE

ANEXELE REZULTATULUIR1.1.

Anexa 1. Grup ţintă destinat selecţiei participanţilor la cercetarea calitativă

1 Ambasada României în Marea Britanie BIROUL ATAŞATULUI PE PROBLEME DE MUNCA ŞI AFACERI SOCIALE Contact: Rodica-Andreea CĂRĂUŞU E-mail: londra.social@mae.ro

2 Romani in UK Contact: Inno Brezeanu și Cristina Irimie E-mail: webmaster@romani.co.uk și c.irimie@romaninuk.net (www.romani.co.uk)

3 Romanian Women in UK/ myRO – Diaspora App Contact: Alina Balatchi Telephone: 00447424221559 E-mail: info@opes.co

4 Club Casa Românilor, Preston Contact: Mirela Crăciun, Secretar Telephone: + 44 (0) 7738323399 E-mail: mirela33_3@yahoo.com

5 My Romania Community (website: www.myromaniacommunity.co.uk) Centru De Informare Pentru Romani Contact: Cristian Stincanu Telephone: +447440425364 E-mail: info@myromaniacommunity.co.uk

6 WoRC (Work Rights Centre) (www.workrightscentre.org) Contact: Olivia Vicol, President Adina Maglan E-mail: contact@workrightscentre.org

7 Romanian Community Association – ROCAS Contact: Viorel Miclos Telephone: 00447526651604 E-mail: viorel.miclos@rocas.org

8 GRASP-Global Romanian Society of Young Professionals (http://www.mygrasp.org/) Contact: Alex Radoi Str. Gina Patrichi, nr. 6, Sector 1, Bucharest, Romania E-mail: office@mygrasp.org

9 LSRS UK – Liga Studenţilor Români din Străinătate, filiala UK Contact: Sabrina Szabo E-mail/ Website: contact@uk.lsrs.ro (https://www.lsrs.ro/)

10 Forumul Arhitecţilor şi Urbaniştilor Români din UK - RAUF Contact: Ana Becheru E-mail: Contact@rauforum.co.uk

11 Parohia Sfântul Gheorghe (http://www.sfgheorghelondra.org.uk) email: londra1@mitropolia.eu, fr.constantin.popescu@gmail.com Preot Paroh Constantin Popescu mobil: 0044 (0)7951 246386 landline: 0044 (0)2077 359515

12 Societatea Medicală Română UK (SMR-UK) (http://www.smruk.org) Contact: Dr Edmond Muntean – Secretary of the Romanian Medical Society UK E-mail/ Website: office@smruk.org

13 Biserica Romano-Catolică la Londra “St. Sebastian & St. Pancras” Catholic Church Preot Marcelin Blaj

225

romanianchaplaincy@gmail.com Tel: + 44 (0) 20 8204 4392

14 Biserica Romano-Catolică la Londra “St. Sebastian & St. Pancras” Catholic Church Preot Marcelin Blaj romanianchaplaincy@gmail.com Tel: + 44 (0) 20 8204 4392

15 Consulatul Onorific al României în Ţara Galilor Diana Stroia Tel.: 0044 7763597880

Anexa 2. Ghid de interviu semi-structurat

Secţiunea A. CARACTERISTICI ALE OCUPĂRII ACTUALE Intervenţie de deschidere a secţiunii:

Vom discuta în cele ce urmează despre ocupaţia Dvs. actuală.

Întrebare principală (consemn)

Ce ne puteţi spune despre statutul ocupaţional al românilor veniţi la muncă în străinătate?

Întrebări secundare de aprofundare

§ Din cunoştinţele Dvs., care sunt ocupaţiile în care lucrează, cel mai adesea, românii veniţi la muncă în străinătate?

§ Care ar fi domeniile de activitate în care îşi derulează activitatea, cel mai adesea, românii veniţi la muncă în străinătate?

§ Din cunoştinţele Dvs., românii veniţi pentru muncă în străinătate îşi găsesc cu greu un loc de muncă? Prin ce mijloace obţin un loc de muncă românii veniţi la muncă în străinătate? Din cunoştinţele Dvs., câţi dintre românii veniţi la muncă în străinătate lucrează legal?

§ Care sunt dificultățile pe care le întâmpină românii în procesul de căutare a unui loc de muncă? Unde pot găsi sprijin în găsirea unui loc de muncă?

§ Există comunicare/colaborare între Dvs. şi ataşatul pentru probleme de muncă şi sociale? Dar între Dvs. şi Ambasada/Consulatul României?

§ Cât de importantă este experiența de muncă anterioară dobândită în ţară, în găsirea unui loc de muncă în afară?

§ Din cunoştinţele Dvs., românii veniţi la muncă în străinătate sunt mulţumiţi de locul de muncă şi de beneficiile care le sunt oferite? Secţiunea B. PROCESUL DE MIGRAŢIE

Intervenţie de deschidere a secţiunii:

Această secţiune contribuie la înţelegerea următoarelor aspecte: care a fost ruta de migraţie, cum s-a derulat procesul de integrare în ţara de destinaţie, care au fost consecinţele asupra familiei rămase în ţară.

Întrebare principală (consemn)

În opinia Dvs., ce îi determină pe români să plece la muncă în străinătate?

Întrebări secundare de aprofundare

§ Din experienţa pe care o aveţi, care ar fi principalele 3 motive care îi determină pe români să ia decizia de a pleca să lucreze în străinătate? Astfel de decizii sunt luate de obicei individual sau împreună cu familia care rămâne acasă?

§ Cel mai adesea românii vin în străinătate singuri sau însoţiţi de membrii familiei?

§ Cât de importante credeţi că sunt reţelele informale în sprijinirea românilor plecaţi la muncă în străinătate?

§ Ce așteptări au românii veniţi în străinătate?Pentru cât timp intenţionează ei să rămână plecaţi în ţara de destinaţie?

Întrebare principală (consemn)

Cum se derulează procesul de integrare în ţara de destinaţie ?

226

§ Din experienţa Dvs., cine le oferă sprijin românilor în procesul de integrare?

§ Cât de dificil le este să îşi găsească o locuinţă? Dar să se adapteze la un context economic şi cultural diferit de cel din ţara de origine?

§ Sunt conectaţi românii la organizaţiile conaţionalilor din ţara de destinaţie?

§ Din experienţa Dvs., care este atitudinea colegilor de muncă nativi vis- -à-vis de lucrătorii străini, în principal faţă de cei de naţionalitate română? Dar a altor cetăţeni din ţara de destinaţie?

§ Se implică românii veniţi la muncă în străinătate şi în alte tipuri de activităţii, înafara celor de la locul de muncă? (De ex. implicare în activități de voluntariat, membru activ în diferite organizații sau asociații, etc.). Explicitați!

Întrebare principală (consemn)

Există consecinţe ale plecării românilor la muncă în străinătate asupra familiei rămase în ţară?

Întrebări secundare de aprofundare

§ Cât de des comunică românii cu familia rămasă în ţară? § Din experienţa Dvs., care sunt cele mai importante 3 consecinţe

pozitive ale plecării românilor la muncă în străinătate asupra membrilor familiei rămaşi în ţară!

§ Din experienţa Dvs., care sunt cele mai importante 3 consecinţe negative ale plecării românilor la muncă în străinătate asupra membrilor familiei rămaşi în ţară!

Secțiunea C. Intenția de reîntoarcere în țară Intervenţie de deschidere a secţiunii:

Această secţiune contribuie la înţelegerea factorilor motivaționali cu rol în procesul de revenire în țară pentru muncă.

Întrebare principală (consemn)

Au românii tendința de a se reîntoarce în țară?

Întrebări secundare de aprofundare

§ Care sunt motivele care îi determină să se reîntoarcă? § Cât de importantă este familia în decizia de reîntoarcere în țară? § Dar factorii cu rol determinant în menținerea statutului de emigrant

pentru muncă? Întrebare principală (consemn)

Cât de eficiente sunt măsurile finanțate în țară pentru reîntoarcerea românilor?

Întrebări secundare de aprofundare

§ Sunt cunoscute aceste măsuri românilor din diaspora? § Cât de accesate sunt după cunoștința Dvs.? § Considerați că aceste măsuri au avut rezultate? Motivați răspunsul!

Secțiunea D. Factori care reduc mobilitatea externă a forței de muncă Intervenţie de deschidere a secţiunii:

Această secţiune contribuie la înţelegerea factorilor exogeni ce țin de modul de fundamentare a politicilor publice care reduc mobilitatea externă a forței de muncă

Întrebare principală (consemn)

Ce anume ar trebui să se schimbe în România pentru ca românii să nu mai plece în afara granițelor țării pentru găsirea unui loc de muncă?

Întrebări secundare de aprofundare

§ Cât de mult contribuire modul în care este conceput sistemul de salarizare din România la oprirea procesului de migrație pentru muncă în afara țării a românilor?

§ Cât de importantă este asigurarea unui sistem educațional eficient pentru oprirea procesului de migrație pentru muncă în afara țării a românilor ?

§ Cât de important este un sistem de sănătate performant pentru oprirea procesului de migrație pentru muncă în afara țării a românilor ?

§ Cât de important este sistemul de protecție socială (beneficii sociale, servicii sociale, securitate socială) în oprirea procesului de migrație pentru muncă în afara țării a românilor?

§ Ce alți factori considerați că sunt importanți pentru a reduce mobilitatea forței de muncă?

§ Ce credeți că i-a determinat pe restul românilor să rămână ân

227

România? Întrebare principală (consemn)

În ce domenii considerați că s-au înregistrat progrese?

Întrebări secundare de aprofundare

§ Au fost înregistrate progrese în domeniul salarizării forței de muncă? Exemplificați!

§ Au fost înregistrate progrese în domeniul îmbunătățirii sistemului de sănătate? Exemplificați!

§ Au fost înregistrate progrese în domeniul îmbunătățirii sistemului de educație? Exemplificați!

§ Au fost înregistrate progrese în domeniul îmbunătățirii sistemului de protecție socială (beneficii sociale, servicii sociale, securitate socială) ? Exemplificați!

§ Au fost înregistrate progrese în domeniul programelor de reîntoarcere a românilor ce lucrează în afara granițelor țării ? Exemplificați!

ÎNCHEIEREA convorbirii:

Vă mulţumesc pentru timpul acordat şi pentru informaţiile folositoare pe care mi le-aţi împărtăşit! Vă asigur din nou că nimeni în afara celor care se ocupă de această cercetare nu va avea acces la înregistrarea discuţiei noastre de astăzi, iar ceea ce mi-aţi spus nu va fi folosit decât exclusiv pentru a dezvoltarea cunoaşterea cu privire la dezvoltarea cunoaşterii referitoare la implicarea partenerilor sociali in toate fazele ciclului de elaborare și implementare a politicilor publice.

Invitație de participare la interviul semi-structurat

Stimate Domn/Doamnă

În cadrul proiectului „Posibile abordări ale politicilor la nivel UE și național în perspectiva Președinției române a Consiliului Uniunii Europene (Consiliul UE)”, proiect implementat de Institutul Național de Cercetare Științifică în domeniul Muncii și Protecției Sociale – INCSMPS prin Planul Sectorial al Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale aprobat prin Ordinul Ministrului nr. 2042/28.12.2017 pentru aprobarea Planului Sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale 2018-2020, echipa de proiect realizează o cercetare calitativă la care vă invităm să participați.

Unul dintre obiectivele acestui proiect este de a realiza o cercetare sociologică privind identificarea și analizarea factorilor care determină intenția de reîntoarcere a lucrătorilor români, respectiv a factorilor care reduc mobilitatea externă a forței de muncă. Pentru atingerea acestui obiectiv, echipa de experţi derulează interviuri cu reprezentanţi ai organizaţiilor care reprezintă interesele lucrătorilor români aflaţi la muncă în străinătate.

Informaţii suplimentare cu privire la conţinutul acestui proiect, dar şi cu privire la importanţa participării Dvs. la cercetarea calitativă vă pot fi oferite de către:

Cătălin Ghinăraru, Director proiect ghinararu@incsmps.ro

Experţi realizare interviuri: Aniela Matei (e-mail: aalexandrescu@incsmps.ro, telefon: +40721509562) Mihaela Ghenţa (e-mail: ghenta@incsmps.ro, telefon: +40745605500). Opinia dumneavoastră este foarte importantă pentru atingerea scopului propus, motiv pentru care vă adresăm rugămintea de a participa la derularea acestui proces.

228

Vă mulţumim pentru colaborare şi aşteptăm cu interes răspunsul Dvs.!

Director de proiect,

Cătălin Ghinăraru

Anexa 3. CHESTIONAR PRIVIND PROFILUL LUCRĂTORULUI ROMÂN ÎN MAREA BRITANIE

SECŢIUNEA 1. CARACTERISTICI ALE OCUPĂRII ACTUALE

Q1. Când aţi sosit în Marea Britanie?

___ /_____ Luna / Anul

Q2. Vă rugăm să ne precizaţi dacă aveţi un Număr Naţional de Asigurare? Da Nu

Q3 Când aţi obţinut dreptul de rezidenţă pentru Marea Britanie? ___ /_____ Luna/Anul 97. Nu e cazul. Nu am încă drept de rezidenţă Q4. În prezent, sunteţi: Șomer înregistrat/ne-înregistrat→ mergi la Q14 1 Salariat → mergi la Q5 2 Lucrez fără forme legale → mergi la Q6 3 Lucrător pe cont propriu/persoană fizică autorizată→mergi la Q9 4 Patron cu salariaţi/angajaţi → mergi la Q9 5 Lucrător familial neremunerat (lucrează într-o unitate economică/asociaţie familială/gospodărie ţărănească a unui membru al familiei/rudă şi nu primeşte salariu şi venituri în natură) →mergi la Q12

6

Casnic/ă → mergi la Q14 7

Q5. Contractul de muncă de la actualul loc de muncă este: Pe durată determinată 1 Nu ştiu 98 Pe durată nedeterminată 2 Nu răspund 99

Q6. Vă rugăm să precizaţi care este domeniul de activitate a firmei/organizaţiei la care lucraţi? Agricultură, silvicultură şi pescuit 1 Tranzacţii imobiliare 12 Industrie extractivă 2 Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 13 Industrie prelucrătoare 3 Activităţi de servicii administrative şi activităţi de

servicii suport 14

Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat

4 Administraţie publică 15

Distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare

5 Învăţământ 16

Construcţii 6 Sănătate şi asistenţă socială 17 Comerţ 7 Activități de spectacole, culturale și recreative 17 Transport și depozitare 8 Alta. Care?___________________ 18 Hoteluri şi restaurante 9 Nu ştiu 98 Informații și comunicații 10 Nu răspund 99 Intermedieri financiare şi asigurări 11

Q7. Indicaţi mărimea firmei la la care lucraţi în prezent: sub 10 angajaţi 1 Peste 250 de angajaţi 4 10-49 angajaţi 2 Nu ştiu 98

229

50-249 angajaţi 3 Nu răspund 99

Q8. În ce localitate (regiunea/comitatul/zona/districtul) este situată firma la care lucraţi în prezent? Localitatea Regiune/Comitat/Zonă/District Q9. De când ocupaţi acest loc de muncă/De când sunteţi lucrător pe cont propriu/patron ?

___ /_____ Număr de luni____________ Luna / Anul

Q10. Cât de mulţumit sunteţi de actualul loc de muncă? Foarte mulțumit 1 Mulțumit 2 Nici mulțumit, nici nemulțumit 3 Nemulțumit 4 Foarte nemulțumit 5

Q11. Care sunt beneficiile care vă sunt oferite la actualul loc de muncă? Da Nu Nu e

cazul Program de lucru flexibil Oportunitatea de promovare Învățare la locul de muncă/cursuri de dezvoltare profesională Siguranță pe termen lung a postului Acordarea de zile libere, în afara concediilor de odihnă/boală (de ex. concediu educaţional/de studii/pentru îngrijirea unei rude la domiciliu)

Asigurare de protecţie împotriva concedierii/şomaj Contribuţie la pensia acordată în sistem public (de bază şi suplimentară) Contribuţie la un fond de pensii privat (diferit de cel public) Asigurare medicală suplimentară plătită de către angajator Asigurarea unei locuinţe de către angajator Asigurarea mesei la locul de muncă Acordarea de vouchere pentru acoperirea costurilor cu serviciile de educaţie şi îngrijire ale copiilor minori

Plata concediului educaţional/de studii/pentru îngrijirea unei rude la domiciliu Acordarea de împrumuturi financiare de către angajator Alta. Care?

Q12. Câte ore lucraţi în medie pe săptămână? 1-35 ore 1 Peste 48 ore 4 36-40 ore 2 Nu ştiu 98 41-48 ore 3 Nu răspund 99

Q13. Care este meseria/ocupaţia pe care o practicaţi în Marea Britanie?

Q14. Situaţia Dvs. financiară s-a îmbunătăţit comparativ cu cea pe care o aveaţi anterior emigrării? S-a îmbunătăţit considerabil 1 S-a îmbunătăţit uşor 2 A rămas neschimbată 3 S-a înrăutăţit 4 S-a înrăutăţit considerabil 5 Nu răspund 99

Q15. Dar în trecut, de la sosirea în Marea Britanie şi până în prezent, aţi mai avut vreun alt loc de muncă? (Indicaţi cele mai recente 2 locuri de muncă):

230

Nu am lucrat Am lucrat ca Meseria/Ocupaţia 1___________ Perioadă: de la ___/_____până la____/_____Numar luni____

luna/ anul luna/ anul Meseria/Ocupaţia 2___________ Perioadă: de la ___/_____până la____/_____Numar luni____ luna/ anul luna/ anul

Q16. La cât timp de la sosirea în Marea Britanie v-aţi găsit un loc de muncă? Imediat după ce am ajuns 1 În mai puţin de 3 luni de la sosirea mea 2 În mai mult de 3 luni de la sosirea mea 3 Ştiam de la plecarea din ţară ce loc de muncă voi avea 4 Altă situaţie. Care? 5

Q17. Care au fost modalităţile prin care v-aţi găsit un loc de muncă? Agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă din România 1 Serviciul public de ocupare a forţei de muncă din Marea Britanie 2 Agenţiile private de mediere/plasare a forţei de muncă 4 Prieteni/Compatrioţi/Familia 5 Anunţuri on-line 6 Organizaţii religioase 7 Altă modalitate. Care? 8

SECŢIUNEA 2. PROCESUL DE MOBILITATE AL FORŢEI DE MUNCĂ

Q18. Numiţi principalele trei motive care v-au determinat să părăsiţi ţara? Lipsa locurilor de muncă din ţară 1 Condiţiile de muncă sunt superioare în Marea Britanie, comparativ cu cele din ţară 2 Salariul pe care îl pot obţine în afară este mai bun 3 Aveam o ofertă de muncă 4 Lipsa perspectivelor cu privire la viitor, din ţară 5 Accesul la un sistem de învăţământ mai bun pentru copiii mei 6 Familia/Prietenii se aflau deja acolo 7 Alt motiv. Care? 8 Nu răspund 99

Q19. Cine v-a sprijinit în procesul de mobilitate? (Răspuns multiplu) Prietenii/Familia care se aflau deja acolo 1 Serviciul public de ocupare a forţei de muncă din ţară/Marea Britanie 2 Agenţiile private de mediere/plasare a forţei de muncă 3 Angajatorul actual 4 Autorităţile publice româneşti (Ambasada şi Consulatul României) 5 Altcineva. Cine? 6 Nu răspund 99

Q20. Sprijinul pe care l-aţi primit a vizat: (Răspuns multiplu) Găsirea unui loc de muncă 1 Consiliere în vederea închirierii unei locuinţe 2 Sprijin pentru obţinerea unei locuinţe sociale 3 Sprijin financiar 4 Sprijin în vederea obţinerii permisului de şedere 5 Sprijin pentru deschiderea unui cont bancar 6 Acces la reţele sociale informale 7 Altceva. Ce anume? 8 Nu răspund 99

231

Q21. Cum apreciaţi experienţa pe care aţi avut-o până în prezent cu autorităţile din Marea Britanie? Foarte bună 1 Bună 2 Am avut câteva dificultăţi 3 Am avut numeroase dificultăţi 4 Nu pot aprecia 5 Nu răspund 99 (Atenţie! Răspund la această întrebare cei care la Q21 au răspuns cu cod. 3 Am avut câteva dificultăţi şi cod 4. Am avut numeroase dificultăţi) Q22. Numiţi principalele trei dificultăţi pe care le-aţi întâmpinat în Marea Britanie? Dificultăţi în găsirea unei locuinţe 1 Discriminare/rasism 2 Imposibilitatea de a găsi un loc de muncă care să corespundă experienţei şi competenţelor mele profesionale 3 Condiţii de muncă nesatisfăcătoare (referitoare la sănătate, contract de muncă, drepturi, securitate, etc.) 4 Dificultăţi de accesare sistemului de protecţie socială (sănătate, asistenţă socială, securitate socială) 5 Probleme juridice legate de şederea mea aici 6 Izolare din cauza lipsei unor relaţii/contacte sociale 7 Alt motiv. Care? 8 Nu răspund 99

Q23. De la plecarea Dvs. în Marea Britanie, cât de des comunicaţi cu familia?

Q24. Înainte de a lucra în Marea Britanie ați lucrat și în altă țară? Da → mergi la Q25 1 Nu → mergi la Q27 2

Q25. În ce țară ați mai lucrat? (Se vor indica cele mai recente două ţări)

Q26. Cât timp ați lucrat? Ţara 1 Ţara 2

SECŢIUNEA 3. INTENȚIA DE REÎNTOARCERE ÎN ȚARĂ PENTRU MUNCĂ

Q27. De când ați plecat din țară, ați avut vreodată intenția de a vă reîntoarce definitiv în România pentru a lucra? Da → mergi la Q28 1 Nu → mergi la Q31 2

Q28. Ați pus în practică această intenție? Da → mergi la Q29 1 Nu → mergi la Q30 2

Q29. De ce v-ați reîntors în Marea Britanie (principalul motiv)? Nu mi-am găsit în România un loc de muncă care să-mi asigure un venit corespunzător întreținerii familiei 1 Am dorit un sistem educațional mai bun pentru copiii mei, pe care în țară nu-l puteam găsi 2 Am dorit un sistem de sănătate mai bun pentru mine și familia mea, pe care în țară nu-l puteam găsi 3 Am dorit un sistem de protecție socială (beneficii sociale, servicii sociale, securitate socială) mai bun pentru mine și familia mea

4

232

Am dorit să câștig suficient pentru a-mi cumpăra o casă în România, urmând a mă reîntoarce în țară după finalizarea acestui obiectiv

5

Nu mă mai regăseam în țara mea 6 Alt motiv. Precizați! 7

Q30. Care a fost motivul care v-a determinat să nu vă întoarceți în România (schimbându-vă intenția inițială)?

Q31. Intenționați să vă reîntoarceți în România definitiv? În următorii 3 ani →mergi la Q32 1 În următorii 5 ani →mergi la Q32 2 Niciodată→mergi la Q33 3

Q32. Care ar fi principalul motiv al reîntoarcerii Dvs. definitive în țară? Găsirea unui loc de muncă care să-mi asigure un venit corespunzător întreținerii familiei în țara mea →mergi la Q34

1

Reîntregirea familiei (copiii/părinții îi am în țară) →mergi la Q34 2 Problemele de integrare în Marea Britanie generate de Brexit →mergi la Q34 3 Probleme de sănătate →mergi la Q34 4 Alt motiv. Precizați! →mergi la Q34 5

Q33. De ce nu intenționați să vă reîntoarceți definitiv în România (principalul motiv)? Nu mai am pe nimeni în țară unde să revin (am familia reîntregită în Marea Britanie) 1 Nu îmi voi găsi un loc de muncă 2 Nu voi avea un nivel de trai similar celui de aici 3 Sistemul educațional din România nu este performant pentru a-mi educa copiii în vederea pregătirii pentru o meserie

4

Sistemul de sănătate din România este deficitar, iar sănătatea mea și a familiei mele este foarte importantă 5 Alt motiv. Precizați! 6

Q34. Cunoașteți care sunt în prezent măsurile destinate integrării pe piața muncii din România? Da 1 Nu 2

Q35. Dacă numărul de măsuri de stimulare a reîntoarcerii românilor în țară s-ar diversifica ați fi dispus/dispusă să vă reîntoarceți în țară pentru a le accesa chiar și pe o perioadă determinată? Da →mergi la Q36 1 Nu →mergi la Q37 2

Q36. Ce tipuri de programe de stimulare a reîntoarcerii românilor în țară v-ar determina să vă reîntoarceți în țară pentru a le accesa chiar și pe o perioadă determinată?

Q37. Cât de des ajungeți în țară într-un an? O dată pe an 1 De 2 ori pe an 2 De 3 ori pe an 3 De 4 ori pe an 4 De mai mult de 4 ori pe an 5

Q38. După Brexit, intenționați să emigrați într-o altă țară? Da →mergi la Q39 1 Nu →mergi la Q40 2

233

Q39. În ce țară intenționați să emigrați după Brexit?

SECŢIUNEA 4. FACTORI CARE REDUC MOBILITATEA EXTERNĂ A FORȚEI DE MUNCĂ

Q40. Considerați că România ar trebui să facă ceva la nivel de politici publice pentru a reduce mobilitate externă a forței de muncă? Da →mergi la Q41 1 Nu→mergi la Q42 2

Q41. Ce anume ar trebui să se schimbe în România pentru ca românii să nu mai plece în afara granițelor țării pentru găsirea unui loc de muncă?

Da Nu

Salarizarea corespunzătoare a muncii prestate astfel încât venitul câștigat pentru munca prestată în străinătate să fie similar cu cel câștigat pentru aceiași muncă prestată în țară

Îmbunătățirea sistemului de sănătate Îmbunătățirea sistemului educațional Îmbunătățirea sistemului de protecție socială (beneficii sociale, servicii sociale, securitate socială)

Altceva. Precizați!

Q42. A făcut progrese România în ultimii 5 ani cu privire la oprirea exodului de forță de muncă în afara granițelor țării ? Da →mergi la Q43 1 Nu→mergi la Secțiunea-variabile socio-demografice 2

Q43. În ce domenii considerați că s-au înregistrat progrese? Da Nu Salarizarea forței de muncă Îmbunătățirea sistemului de sănătate Îmbunătățirea sistemului educațional Îmbunătățirea sistemului de protecție socială (beneficii sociale, servicii sociale, securitate socială) Programe de reîntoarcere a românilor ce lucrează în afara granițelor țării Al domeniu. Precizați!

VARIABILE SOCIO-DEMOGRAFICE

SD1. Sex Masculin 1 Feminin 2 SD2. Vârsta în ani împliniți SD3. Ultima școală absolvită Fără școală 1 Scoală primară/gimnaziu 2 Școală profesională 3 Liceu 4 Facultate 5 Master 6 Doctorat 7 SD4. Ultima ocupație avută în România

234

SD5. Locul nașterii (localitate, tară) SD6. Ultimul domiciliu în țară (localitate, județ) SD7. Domiciliul actual (localitate in UK) SD8. Statut de rezidență în UK bazat pe: Certificat de înregistrare 1 Document ce atestă șederea permanentă 2 Nu este cazul 3

ANEXELE REZULTATULUIR1.3.

ANEXA 1. Informații privind profesiile reglementate din MAREA BRITANIE și corespondența cu profesii similare din România și regimul acestora

Denumirea profesiei reglementate Engleză/română

Este profesia reglementată în România

Denumirea AC în Marea Britanie respectiv în România

Nivelul de calificare

Actuary/actuar Da Institute of Actuaries, Faculty ofActuaries/ Banca Națională a României

Studii superioare non-universitare (3-4ani)

Advocate/avocat Da Faculty of Advocates/Uniunea Națională a Barourilor din România

Studii superioare non-universitare (3-4ani)

Airport fire fighter/ Cadru tehnic cu atribuții în domeniul prevenirii și stingerii incendiilor pe aeroport

Da Civil Aviation Authority/ Autoritatea Aeronautică Civilă Română

Atestat de competențe profesionale

Airport fire officer/ Ofițer cu atribuții în domeniul prevenirii și stingerii incendiilor pe aeroport

Da Civil Aviation Authority/ Autoritatea Aeronautică Civilă Română

Atestat profesional obținut la absolvirea studiilor liceale

Anaesthetics/ Cosmeticiană

Da General Medical Council/Ministerul Educației

Atestat de competențe profesionale

Analytical chemist/Chimist

Da Royal Society of Chemistry/ Ordinul Biochimiștilor

Diplomă de licență (studii universitare de 4

235

Biologilor și Chimiștilor în Sistemul Sanitar din România

ani)

Approved driving instructor/ Instructor auto autorizat

Da Driving Standards Agency/ Autoritatea Rutieră Română

Atestat de competențe profesionale

Approved diriving instructor department of environment for NI/ Instructor auto autorizat

Da Driver and Vechicle Testing Agency (NI)/Autoritatea Rutieră Română

Atestat de competențe profesionale

Architect/ Arhitect Da Architects Registration Board/ Ordinul Arhitecților din România

Diplomă de licență (studii universitare de 4 ani)

Architect (acquired rights)/Arhitect (drepturi dobândite)

Da Architects Registration Board/ Ordinul Arhitecților din România

Diplomă de licență (studii universitare de 4 ani)

Arts therapist/ terapeut Da Health and Care Professions Council/Ministerul Sănătății

Diplomă de licență (studii universitare de 4 ani)

Associate Member of the Chartered Institute of Marketing (ACIM)/Membru asociat al Institulului de marketing

Nu Chartered Institute of Marketing/ Ministerul Educației Naționale

Diploma obținută la absolvirea studiilor post-liceale

Associate of the Chartered Institute of Building/ Membru asociat al Institutului de construcții civile

Nu Chartered Institute of Marketing/ Ministerul Educației Naționale

Studii superioare non-universitare (3-4 ani)

Associate of the Royal Academy of Dancing (ARAD)/Membru asociat al Academiei Regale de Dans

Nu Royal Academy of Dance/ Ministerul Educației Naționale

Atestat profesional obținut la absolvirea studiilor liceale

Associate of the chartered institute of arbitrators (ACI Arb)/Arbitru autorizat

Da Secretary General, Chartered Institute of Arbitrators/ Ministerul Educației Naționale

Atestat profesional obținut la absolvirea studiilor liceale

Barrister/avocat Da Council Royal Courts of Justice/ Uniunea Națională a Barourilor din România

Diplomă de licență (studii universitare de 4 ani)

Basic medical training -UK/Formator medicină generală

Da General Medical Council/Ministerul Sănătății

Biomedical Scientist/ Cercetător științific biomedical

Da Health and Care Professions Council/Ministerul Sănătății

Studii superioare non-universitare (3-4 ani)

CIH Chartered Member (CIHCM)/Membru autorizat CIH

Da Chartered Institute of Housing/Ministrul Economiei

Studii superioare non-universitare (3-4 ani)

Cardiology/Cardiologie Da Cardiologie/General Medical Council/ Ministerul Sanătății

Diplomă de licență (studii universitare de 4

236

ani) Cardo-thoracic-surgery/ Chirurgie toracică

Da Security Industry Authority/Ministerul Sănătății

Diplomă de licență (studii universitare de 4 ani)

Cash&Valuables in Transit Operative/Agent de intervenție pază și ordine

Da Security Industry Authority/Ministerul Internelor și Reformei Administrative-Inspectoratul General al Poliției Române

Atestat de competențe profesionale

Certified instructor(motor cycles)/ Instructor de conducere motociclete

Da Driving Standards Agency/Autoritatea Rutieră Română

Atestat de competențe profesionale

Chartered Arbitrator/Arbitru autorizat

Da Chartered Institute of Arbitrators/Ministrul Justiției

Studii superioare non-universitare (3-4 ani)

Chartered Architectural Technologist/Arhitect autorizat

Da Chartered Institute of Architectural Tehnologists/Ordinul Arhitecților din România

Diplomă de licență (studii universitare de 4 ani)

Chartered Certufued Accountant/Contabil autorizat

Da Association of Chartered Certified Accountants/Corpul Experților Contabili și Contabililor autorizați

Studii superioare non-universitare (3-4 ani)

Chartered Environmental Health Officer (Scotland)/Inspector autorizat protecția mediului

Da Royal Environmental Health institute of Scotland/Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice

Studii superioare non-universitare (3-4 ani)

Chartered Environmental Health Practitioner/Practician autorizat protecția mediului

Da Chartered Institute of Environmental Health/Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice

Studii superioare non-universitare (3-4 ani)

Chartered Financial Planner/Consultant financiar autorizat

Da Chartered Insurance Institute/Camera Consultanților Fiscali

Studii superioare non-universitare (3-4 ani)

Chartered IT professional/Specialist IT autorizat

Da British Computer Society/Ministerul pentru Societatea Informațională

Studii superioare non-universitare (3-4 ani)

Chartered Institute of Library &Information Professionals-CILIP/Expert cultural autorizat

Da Chartered Institute of Library and Information Professionals/Ministerul Educației Naționale

Studii superioare non-universitare (3-4 ani)

Chartered Insurance Broker/Broker autorizat în asigurări

Da Chartered Insurance Institute/Banca Națională Română

Studii superioare non-universitare (3-4 ani)

Chartered Manager/Manager autorizat

Da Chartered Management Institute/Ministerul Educației Naționale

Studii superioare non-universitare (3-4 ani)

237

Chartered Mathematician/Matematician autorizat

Da Institute of Mathematics &its Applications/Ministerul Educației Naționale

Studii superioare non-universitare (3-4 ani)

Chartered Meteorologist/Meteorolog autorizat

Da Royal Meteorological Society/ Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice

Studii superioare non-universitare (3-4 ani)

Chartered Petroleum Engineer/Inginer autorizat petrolist

Nu Energy Instutute/Ministerul Educației Naționale

Diplomă de licență (studii universitare de 4 ani)

Chartered Public finance accountant/Contabil finanțe publice

Da Chartered Institute of Public Finance &Accountancy/Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați

Studii superioare non-universitare (3-4 ani)

Chartered Safety and Health Practiononer/Inspector protecția muncii

Da Institution of Occupational Safety and Health/ Ministerul Muncii, familiei și Egalității de Șanse

Studii superioare non-universitare (3-4 ani)

Chartered Scientist/Cercetător științific

Da The Science Council/Ministerul Educației Naționale

Studii superioare non-universitare (3-4 ani)

Chartered Statistician/Statistician autorizat

Nu The Royal Statistical Society/Banca Națională Română

Studii superioare non-universitare (3-4 ani)

Chartered Tax Adviser/Consultant fiscal

Da The Chartered Institute of Taxation/Camera Consultanților Fiscali

Studii superioare non-universitare (3-4 ani)

Chartered Teacher of the Royal Academy of Dance (CTRAD)/Profesor autorizat al Academiei Regale de Dans

Da Royal Academy of Dance/Ministerul Educației Naționale

Diplomă de licență (studii universitare de 4 ani)

Chartered Wastes Manager/ Manager depozitare deșeuri

Nu Chartered Institution of Wastes Management/Agenția Nucleară și pentru Deșeuri Radioactive

Studii superioare non-universitare (3-4 ani)

Chartered accountant/Contabil autorizat

Da Institute of Chartered Accountants in England and Wales(Scotland and Ireland)/Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați

Studii superioare non-universitare (3-4 ani)

Chartered biologist/Biolog autorizat

Da Society of Biology/ Ordinul Biochimiștilor, Biologilor și Chimiștilor în Sistemul Sanitar din România

Studii superioare non-universitare (3-4 ani)

Chatered builder/Tehnician constructor autorizat

n/a Chartered Institute of Building/Ministerul Dezoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor

Studii superioare non-universitare (3-4 ani)

Chartered building srvices engineer/Inginer constructor autorizat

Da Chartered Institution of Building Services Engineers/ Ministerul Dezoltării, Lucrărilor Publice și

Diplomă de licență (studii universitare de 4 ani)

238

Locuințelor Chartered building surveyor/Inspector autorizat clădiri

n/a Royal Institution of Chartered Surveyors/ Ministerul Dezoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor

Studii superioare non-universitare (3-4 ani)

Chartered chemical engineer/Inginer chimist autorizat

Da Institution of Chemical Engineers/ Ordinul Biochimiștilor, Biologilor și Chimiștilor în Sistemul Sanitar din România

Diplomă de licență (studii universitare de 4 ani)

Chartered chemist/Chimist autorizat

Da Royal Society of Chemistry/ Ordinul Biochimiștilor, Biologilor și Chimiștilor în Sistemul Sanitar din România

Diplomă de licență (studii universitare de 4 ani)

Chartered civil engineer/Inginer civil autorizat

Da Institution of Civil Engineers/Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice și Locuințelor

Diplomă de licență (studii universitare de 4 ani)

Chartered colourist/Expert colorist

n/a Society of Dyers and Colourists/Ministerul comerțului

Studii superioare non-universitare (3-4 ani)

Chartered energy engineer/Auditor energetic pentru clădiri

Da Energy Institute/ Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice și Locuințelor

Studii superioare non-universitare (3-4 ani)

Chartered engineer/Inginer autorizat

Nu Enfineering Council/ Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice și Locuințelor

Diplomă de licență (studii universitare de 4 ani)

Chartered forester/Sivicultor autorizat

Nu Institute of Chartered Foresters/Ministerul Agrivulturii și Dezvoltării Rurale

Studii superioare non-universitare (3-4 ani)

Chartered gas engineer/Inginer de gaze autorizat

Da Institution of Gas Engineers &Managers/ Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice și Locuințelor

Diplomă de licență (studii universitare de 4 ani)

Chartered geographer/geograf autorizat

Nu Royal Geographical Society/ Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice și Locuințelor

Studii superioare non-universitare (3-4 ani)

Chartered geologist/Geolog autorizat

Nu Geological Society/ Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice

Studii superioare non-universitare (3-4 ani)

Chartered insurance practitioner/Agent de asigurare practicant

Da Chartered Insurance Institute/Ministerul Economiei

Studii superioare non-universitare (3-4 ani)

Chartered insurer(insurance underwriting)/Agent de asigurare

Da Chartered Insurance Institute/Ministerul Economiei

Studii superioare non-universitare (3-4 ani)

Chartered land surveyor/Inspector teren

Nu Royal Institution of Chartered Surveyour/ Ministerul

Studii superioare non-universitare (3-4 ani)

239

autorizat Dezvoltării Lucrărilor Publice și Locuințelor

Chartered loss adjuster/Inspector daune

Nu Chartered Institute of Loss Adjusters/Ministerul Justiției

Studii superioare non-universitare (3-4 ani)

Chartered management accountant/Contabil Șef Autorizat

Da Chartered Institute of Management Accountants/Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați

Studii superioare non-universitare (3-4 ani)

Chartered marine enginner/Inginer în marină

Da Institute of Marine Engineering Science and Technology/Autoritatea Navală Română

Diplomă de licență (studii universitare de 4 ani)

Chartered marketer/Specialist marketing autorizat

Da Chartered Institute of Marketing/Ministerul Economiei

Studii superioare non-universitare (3-4 ani)

Chartere measurement and control technologist/ Tehnician de măsurare și control

Nu Institute of Measurement &Control/ Ministerul Educației Naționale

Studii superioare non-universitare (3-4 ani)

Chartered minerals surveyor/Inspector minereuri autorizat

Nu Royal Institution of Chartered Surveyors/Agenția Națională pentru Resurse Minerale

Studii superioare non-universitare (3-4 ani)

Chartered physicist/Fizician

Nu Institute of Physics/Ministerul Educației Naționale

Diplomă de licență (studii universitare de 4 ani)

Chartered quatity surveyor/Metrolog autorizat

Nu Royak Institution of Chartered Surveyors/-

Studii superioare non-universitare (3-4 ani)

Chartered secretary/Secretar autorizat

Nu Institute of Chartered Secretaries and Administrators/-

Studii superioare non-universitare (3-4 ani)

Chartered shipbroker/ Broker de navă autorizat

Nu Institute of Chartered Shipbrokers/Autoritatea Navală Română

Studii superioare non-universitare (3-4 ani)

Chartered structural engineer/Inginer construcții civile

Nu Institution of Structural Engineers/Ministerul Dezvoltării, Lucărilor Publice și Locuințelor

Diplomă de licență (studii universitare de 4 ani)

Chartered surveyor/Topograf autorizat

Da Royal Institution of Chartered Surveyous/ Ministerul Dezvoltării, Lucărilor Publice și Locuințelor

Studii superioare non-universitare (3-4 ani)

Chartered town planner/Urbanist autorizat

Da Royal Town Planning Institute/ Ministerul Dezvoltării, Lucărilor Publice și Locuințelor

Studii superioare non-universitare (3-4 ani)

Chartered valuation surveyor/Topograf evaluator autorizat

Da Royak Institution of Chartered Surveyors/ Ministerul Dezvoltării, Lucărilor Publice și Locuințelor

Studii superioare non-universitare (3-4 ani)

Chimical Da Ministerul Sănătății Diplomă de licență

240

pathology/Patologie chimică

(studii universitare de 4 ani)

Chief Engineer Class 2-Fishing Vessels/ Inginer Șef Clasa a 2-a pe vase de pescuit

Da Maritime & Coastguard Agency/Autoritatea Navală Română

Studii superioare non-universitare (3-4 ani)

Chief engineer class I fishing vessel/Inginer Șef Clasa a I-a pe vase de pescuit

Da Maritime & Coastguard Agency/Autoritatea Navală Română

Atestat profesionla obținut la absolvirea studiilor liceale

Child and adolescent psychiatry/Psihiatrie pentru copii și adolescenți

n/a Ministerul Sănătății Diplomă de licență (studii universitare de 4 ani)

Child psychotherapist in the national health service/Psihoterapeut de copii

Da Association of child Psychotherapists/Ministerul Sănătății

Studii superioare non-universitare (3-4 ani)

Childminder/Asistent maternal

Da OFSTED Care and Social Services Inspectorate for Wales/Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociela - Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului

Atestat de competențe profesionale

Chiropodist/Podiatrist/Pedicurist

Nu Health and Care Professions Council/Ministerul Economiei

Studii superioare non-universitare (3-4 ani)

Chiropractor/Chiropractician

Nu General Chiropractic Council Ministerul Economiei /

Diplomă de licență (studii universitare de 4 ani)

Clinical Scientist/Cercetător Științific Clinic

n/a Health and Care Professions Council/Ministerul Sănătății

Diplomă de licență (studii universitare de 4 ani)

Clinical dental tehnician/Tehniciar dentar clinic

Da General Dental Council/Ordinul Tehnicienilor Dentari din România

Studii superioare non-universitare (3-4 ani)

Clinical genetics/Genetică clinică

Da -/Ministerul Sănătății Diplomă de licență (studii universitare de 4 ani)

Clinical neurophysiology/Neurofiziologie clinică

Da -/Ministerul Sănătății Diplomă de licență (studii universitare de 4 ani)

Clinical oncology/Oncologie clinică

Da -/Ministerul Sănătății Diplomă de licență (studii universitare de 4 ani)

Clinical pharmacology and therapeutics/Farmaceutică și terapeutică clinică

Da -/Ministerul Sănătății Studii superioare non-universitare (3-4 ani)

Clinical radiology/Radiologie clinică

Da -/Ministerul Sănătății Studii superioare non-universitare (3-4 ani)

Close Protection Nu Security Industry Atestat competențe

241

Operative/Protecție operațională

Authority/Ministerul Internelor și Reformei Administrative-Inspectoratul General al Poliției Române

profesionale

Costs Lawyer/Avocat Da Costs Lawyer Standards Board/Uniunea Națională a Barourilor din România

Diplomă obținută la absolvirea studiilor post-liceale

Deck Officer Class I-Fishing Vessel/Ofițer de punte Clasa I pe vas de pescuit

Da Maritime & Coastguard Agency/ Autoritatea Navală Română

Atestat profesional obținut la absolvirea studiilor liceale

Deck Officer Class 2 Fishing Vessels/Ofițer punte Clasa a 2-a pe vas de pescuit

Da Maritime & Coastguard Agency/ Autoritatea Navală Română

Atestat profesional obținut la absolvirea studiilor liceale

Deck Officer Class 3 Fishing Vessels/Ofițer punte Clasa a 3-a pe vas de pescuit

Da Maritime & Coastguard Agency/ Autoritatea Navală Română

Atestat profesional obținut la absolvirea studiilor liceale

Dental Nurse/Asistent dentar

Da General Dental Council/Ordinul Asistenților Medicali și Moașelor din România

Diplomă obținută la absolvirea studiilor post-liceale

Dental Technician/Tehnician dentar

Da General Dental Council/Ordinul Yehnicienilor Dentari din România

Diplomă obținută la absolvirea studiilor post-liceale

Dental hygienist/Specialist dentar

Da General Dental Council/Ordinul Tehnicienilor Dentari din România

Diplomă obținută la absolvirea studiilor post-liceale

Dental therapist/Specialist dentar

Da General Dental Council/Ordinul Tehnicienilor Dentari din România

Diplomă obținută la absolvirea studiilor post-liceale

Dermatology/ Dermatologie

Da -/Ministerul Sănătății Diplomă de licență (studii universitare de 4 ani)

Dispensing optician/Optician

Da Registrar General Optical council/Ministerul Sănătății

Diplomă obținută la absolvirea studiilor post-liceale

Diver/Scafandru Da Health and SafetyExecutive, Offshore Policy Division/Ministerul Apărării

Atestat competențe profesionale

Door Supervisor/ Paznic

Security Industry Authority/ Ministerul Internelor și Reformei Administrative-Inspectoratul General al Poliției Române

Atestat competențe profesionale

Emergency medicine/Medicină de urgență

Da -/Ministerul Sănătății Diplomă de licență (studii universitare de 4 ani)

Endocrinology and diabetes mellitus/ Endocrionologie și diabet

Da -/Ministerul Sănătății Diplomă de licență (studii universitare de 4 ani)

242

Engineering technician/Subinginer

Engineering Council Diplomă obținută la absolvirea studiilor post-liceale

Environmental Health Officer/Ofițer protecția mediului

Da Chartered Institute of Environmental Health/Ministerul Mediului și Schibărilor Climatice

Diplomă obținută la absolvirea studiilor post-liceale

Executry Practitioner/Executor

Law Society of Scotland/Ministerul Justiției

Diplomă obținută la absolvirea studiilor post-liceale

Farrier/Veterinar Da Farriers Registration Council/Autoritatea Națională -Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor

Diplomă de licență (studii universitare de 4 ani)

Gastro-enterology/Gastro-enterologie

Da General Medical Council/Ministerul Sănătății

Diplomă de licență (studii universitare de 4 ani)

General(internal) medicine/ Medicină generală internă

Da General Medical Council/Ministerul Sănătății

Diplomă de licență (studii universitare de 4 ani)

General Medical Practitioner/Practician medicină generală

Da Postgraduate Medical Education and Training Board (PMETB)/Ministerul Sănătății

Diplomă de licență (studii universitare de 4 ani)

General psychiatry/Psihiatrie

Da General Medical Council/Ministerul Sănătății

Diplomă de licență (studii universitare de 4 ani)

General surgery/chirurgie generală

Da General Medical Council/Ministerul Sănătății

Diplomă de licență (studii universitare de 4 ani)

Genito-urinary medicine/Medicină genitală

Da General Medical Council/Ministerul Sănătății

Diplomă de licență (studii universitare de 4 ani

Geriatrie medicine/Geriatrie

Da General Medical Council/Ministerul Sănătății

Diplomă de licență (studii universitare de 4 ani

Haematology/ Hematologie

Da General Medical Council/Ministerul Sănătății

Diplomă de licență (studii universitare de 4 ani

Harbour pilot/Pilot Da Department for Transport/Autoritatea Aeronautică Civilă Română

Studii superioare non-universitare (3-4 ani)

Hearing aid dispenser/Interpret limbaj specific persoanei cu surdocecitate

Da Health and Care Professions Council/Autoritatea Națională pentru Persoane cu Handicap

Atestat profesional obținut la absolvirea studiilor liceale

Histopathology/ Histopatologie

Da General Medical Council/Ministerul Sănătății

Studii superioare non-universitare (3-4 ani)

ICT Technician(ICTTech)/ Tehnician IT

Da Engineering Council/Ministerul Educației

Atestat profesional obținut la absolvirea studiilor liceale

Immunology/Imunologie Da General Medical Diplomă de licență

243

Council/Ministerul Sănătății (studii universitare de 4 ani

Incorporated engineer/Inginer specialist

Nu Engeneering Council/Ministerul Educației

Studii superioare non-universitare (3-4 ani)

Infectious diseases/Specialiști boli infecțioase

Da General Medical Council/Ministerul Sănătății

Studii superioare non-universitare (3-4 ani)

Insolvency practitioner/Practician în insolvență

Da Insolvency Service/Uniunea Națională a Practicienilor în Insolvență din România

Diplomă obținută la absolvirea studiilor post-liceale

Inspector of Weights & Measures

Da Department of Business, Innovation and Skills /Ministerul Educației

Diplomă obținută la absolvirea studiilor post-liceale

Legal Executive/Executor legal

Da -/Ministerul de Justiție Studii superioare non-universitare (3-4 ani)

Licensed boatmaster/Comandant de navă

Da Department for Transport/Autoritatea Navală Română

Atestat de competențe profesionale

Licentiate of the Textile Institute (LTI)/Licențiat al Institutului de textile

The Textile Institute/Ministerul Economiei

Diplomă obținută la absolvirea studiilor post-liceale

Listed veterinary nurse/Asistent veterinar

Da Royal College of Veterubary Surgeons/Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor

Diplomă obținută la absolvirea studiilor post-liceale

Medical microbiology and virology/ microbiologie și virusologie

Da -/Ministerul Sănătății Studii superioare non-universitare (3-4 ani)

Medical oncology/Oncologie medicală

Da -/Ministerul Sănătății Studii superioare non-universitare (3-4 ani)

Member of Chartered Institution of Water and Environmental Management/Membru autorizat al Institutului Apelor și Mediului

Da Chartered Institution of Water & Environmental Management/Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice

Studii superioare non-universitare (3-4 ani)

Member of the Chartered Institute of Marketing(MCIM)/ Membru al Institutului de Marketing

Da Institution of Mechanical Engineers/-

Studii superioare non-universitare (3-4 ani)

Member of Chartered Institute of Mechanical Engineers-MIMeche/Membru al Institutului Autorizat al Inginerilor Mecanici

n/a Institution of Mechanical Engineers/-

Studii superioare non-universitare (3-4 ani)

Member of the Institute of Materials Minerals

n/a Chartered Mining Engineer-Institute of Materials Minerals

Studii superioare non-universitare (3-4 ani)

244

and Mining(MIMMM)/Membru al Institutului de Resurse Minerale

and Mining/Agenția Națională pentru Resurse Minerale

Member of the ifs School of Finance (Aifs)/Membru al Școlii de Finanțe

Da Ifs Scool of Finance/Ministerul Finanțelor Publice

Studii superioare non-universitare (3-4 ani)

Member of the Landscape Institute (CMLI)/Membru al Institutului de Peisagistică

n/a Landscape Institute/Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

Studii superioare non-universitare (3-4 ani)

Member of the Royal Horticultural society/Membrul al Societății Regale de horticultură

n/a Royal Horticultural Society/Ministerul Agricultură și Dezvoltării Rurale

Studii superioare non-universitare (3-4 ani)

Member of the Royak Institute of Naval Architects/Membru al Institutului Regal de Arhitectură navală

n/a Royal Institution of Naval Architects/Autoritatea Navală Română

Studii superioare non-universitare (3-4 ani)

Midwife/Moașă Da The Nursing & Midwifery Council/Ordinul Asistenților Medicali și Moaselor din România

Studii superioare non-universitare (3-4 ani)

Mine deputy/Inginer șef minier

Da Health and Safety Executive/Agenția Națională pentru Resurse Minerale

Diplomă obținută la absolvirea studiilor post-liceale

Mine manager/Șef unități miniere

Da Health and Safety Executive/Agenția Națională pentru Resurse Minerale

Diplomă obținută la absolvirea studiilor post-liceale

Mine surveyor/Inspector de specialitate inginer minier

Da Health and Safety Executive/Agenția Națională pentru Resurse Minerale

Diplomă obținută la absolvirea studiilor post-liceale

Mines electrical engineer/Inginer electrician de mină

Da Health and Safety Executive/Agenția Națională pentru Resurse Minerale

Diplomă obținută la absolvirea studiilor post-liceale

Mines electrician/Miner electrician

Da Health and Safety Executive/Agenția Națională pentru Resurse Minerale

Atestat profesional obținut la absolvirea studiilor liceale

Mines mechanic/Miner mecanic

Da Health and Safety Executive/Agenția Națională pentru Resurse Minerale

Atestat profesional obținut la absolvirea studiilor liceale

Miner mechanical engineer/Inginer mecanic minier

Da Health and Safety Executive/Agenția Națională pentru Resurse Minerale

Diplomă obținută la absolvirea studiilor post-liceale

Neurology/Neurologie Da General Medical Council/Ministerul Sănătății

Diplomă de licență (studii universitare de 4 ani)

Neurosurgery/ Da General Medical Diplomă de licență

245

Neurochirurgie Council/Ministerul Sănătății (studii universitare de 4 ani)

Notary Public/Notar public

Da Faculty Office/Ministerul Justiției

Diplomă de licență (studii universitare de 4 ani)

Nuclear medicine/ Medicină nucleară

Da General Medical Council/Ministerul Sănătății

Diplomă de licență (studii universitare de 4 ani)

Nurse Admitted to Sub-Part 1 and 2 of the Register Maintainede by the Nursing &Midwifery Council/Asistent medical

Da The Nursing & Midwifery Council/Ordinul Asistenților Medicali și Moașelor din România

Atestat profesional obținut la absolvirea studiilor liceale

Obstetrics and gynaecology/ obstretică și ginecologie

Da General Medical Council/Ministerul Sănătății

Diplomă de licență (studii universitare de 4 ani)

Occupational Therapist/Terapeut ocupațional

Da Health and Care Professions Council/Ministerul Sănătății

Studii superioare non-universitare (3-4 ani)

Occupational medicine/Medicină ocupațională

Da Health and Care Professions Council/Ministerul Sănătății

Studii superioare non-universitare (3-4 ani)

Operating Department Practitioner/Agent social

Da Health and Care Professions Council/Colegiul Național al Asistenților Sociali

Diplomă obținută la absolvirea studiilor post-liceale

Ophthalmology/ Oftalmologie

Da General Medical Council/Ministerul Sănătății

Diplomă de licență (studii universitare de 4 ani)

Optometrist(ophthalmic-optician)/Optician

Da General Optical Council/Ministerul Sănătății

Atestat profesional obținut la absolvirea studiilor liceale

Oral and maxillofacial surgery/Chirurgie orală și maxilofacială

Da General Medical Council/Ministerul Sănătății

Diplomă de licență (studii universitare de 4 ani)

Orthodontie Therapist/Specialist ortodont

Da General Dental Council/Ordinul Tehnicienilor Dentari din România

Studii superioare non-universitare (3-4 ani)

Osteopath/Osteopat Da General Osteopathie Council/Ministerul Sănătății

Diplomă de licență (studii universitare de 4 ani)

Paediatrics/Pediatrie Da General Medical Council/Ministerul Sănătății

Diplomă de licență (studii universitare de 4 ani)

Paramedie/Medic specialist (paramedie)

Da Health and Care Professions Council/Inspectorul General pentru Situații de Urgență și Ministerul Sănătății Publice

Atestat profesional obținut la absolvirea studiilor liceale

Patent Attomey/Avocat specializat in patente si brevete

Nu Chartered Institute of Patent Agents/Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci

Studii superioare non-universitare (3-4 ani)

Pharmacist/Farmacist Da The Pharmaceutical Society of Northem Ireland/General

Diplomă de licență (studii universitare de 4

246

Pharmaceuticla Council/Ministerul Sănătății

ani)

Pharmacy technician/Tehnician farmacist

Da General Pharmaceutical Council/Ministerul Sănătății

Diplomă obținută la absolvirea studiilor post-liceale

Physiotherapist/Fizioterapeut

Da Health and Care Professions Council/Ministerul Sănătății

Studii superioare non-universitare (3-4 ani)

Plastic surgery/Chirurgie plastică

Da General Medical Council/Ministerul Sănătății

Diplomă de licență (studii universitare de 4 ani)

Practitioner psychologist/Psiholog

Da Health and Care Professions Council/Colegiul Psihologilor din România

Studii superioare non-universitare (3-4 ani)

Principal of a Further Education Institution/Lector formare profesională continuă

Department for Business, Innovation and Skills/Ministerul Educației Naționale

Studii superioare non-universitare (3-4 ani)

Public Surveillance Operative/Agent de pază operativă

Da Security Industry Authority/Ministerul Internelor ți Reformei Administrative-Inspectoratul General al Poliției Române

Atestat de competențe profesionale

Public health medicine/Medicină sănătate publică

Da -/Ministerul Sănătății Studii superioare non-universitare (3-4 ani)

Radiographer/Radiolog Da Health and Care Professions Council/Ministerul Sănătății

Diplomă de studii non-universitare (3-4 ani)

Registered Gas Fitter/Instalator de gaze autorizat

Da Capita Gas Registration and Ancillary Services Ltd/Ministerul Dezvoltării regionale și Administrației Publice

Atestat de competențe profesionale

Registered General Nurse/Asistent medical generalist

Da The Nursing & Midwifery Council/Ordinul Asistenților Medicali și Moașelor din România

Atestat profesional obținut la absolvirea studiilor liceale

Registered Trademark Attomey/Consilier proprietate industrială

Da Institute of Trade Mark Attorneys/Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci

Diplomă obținută la absolvirea studiilor post-liceale

Registered trademark agent/Agent proprietate industrială

Da Institute of Trade Mark Attorneys/ Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci

Diplomă obținută la absolvirea studiilor post-liceale

Respiratory medicine/Pneumologie

Da General Medical Council/Ministerul Sănătății

Diplomă de studii non-universitare (3-4 ani)

Rheumatology/ Reumatologie

Da General Medical Council/Ministerul Sănătății

Diplomă de studii non-universitare (3-4 ani)

Road/street works operative/ Muncitor drumuri

Scottish Qualifications Authority (SQA)/Ministerul Transporturilor

Atestat de competențe profesionale

School Teacher in State Maintained Schools

Da Teaching Agency/General Teaching Council for Scotland,

Studii superioare non-universitare (3-4 ani)

247

(primary/secondary)/ cadru didactic învățământ (primar/secundar)

Wales and Northern Ireland/Ministerul Educației Naționale

Security Guard/Agent de intervenție pază și ordine

Da Security Industry Authority/ Ministerul Internelor ți Reformei Administrative-Inspectoratul General al Poliției Române

Atestat de competențe profesionale

Social Worker/Asistent social nivel mediu

Da Health and Care Professions Council/Ministerul Muncii și Relațiilor Sociale

Studii superioare non-universitare (3-4 ani)

Speech and Language Therapist/Logoped

Da Health and Care Professions Council/Ministerul Sănătății

Studii superioare non-universitare (3-4 ani)

Teacher in Further Education (England & Wales)/Profesor pentru formarea profesională a adulților

Wales Assembly Govemment/Institute for Learning/Ministerul Educației Naționale

Diplomă obținută la absolvirea studiilor post-liceale

Trauma and orthopaedic surgery/Chirurgie ortopedică

Da General Medical Council/Ministerul Sănătății

Diplomă de licență (studii universitare de 4 ani)

Urology/Urologie Da General Medical Council/Ministerul Sănătății

Diplomă de licență (studii universitare de 4 ani

Vehicle Immobiliser/Agent pentru imobilizarea vehiculelor

Da Security Industry Authority/ Ministerul Internelor ți Reformei Administrative-Inspectoratul General al Poliției Române

Atestat de competențe profesionale

Veterinary Surgeon/Chirurgie veterinară

Da Royal College of Veterinary Surgeons/Ministerul Sănătății

Diplomă de licență (studii universitare de 4 ani

Waste disposal manager/Persoană care conduce activitatea de depozitare a deșeurilor

Nu Waste Management Industry Training and Advisory Board/Agenția Nucleară și pentru Deșeuri Radioactive

Diplomă obținută la absolvirea studiilor post-liceale

Sursa: Procesele de certificare a competențelor și de recunoaștere a calificărilor în Marea Britanie, L30.5final_Marea_Britanie_Debeleac POSDRU/93/3.3/S/53132

248

Anexa 2 COMISIA EUROPEANĂ

MEMO 26 noiembrie 2018

Întrebări și răspunsuri – drepturile cetățenilor din UE și din Regatul Unit, astfel cum sunt enunțate în Acordul de

retragere, publicat la 14 noiembrie 2018

Ce sunt calificările profesionale? Calificările profesionale reprezintă cerințe specifice de calificare pe care o persoană trebuie să le dețină prin lege pentru a avea acces la o profesie sau a exercita o profesie reglementată sau pentru a se angaja în activități reglementate într-o anumită țară. Cerințele de calificare variază de la o profesie la alta. Acestea pot varia, de asemenea, în cadrul aceleiași profesii sau activități în funcție de țară. Calificările profesionale pot consta în anumite studii, cursuri de formare și/sau experiență profesională. Acestea pot fi dovedite, de exemplu, prin diplome, certificate relevante, precum și prin atestări ale competențelor și/sau ale experienței profesionale

Ce se întâmplă în prezent cu calificările recunoscute într-un stat membru dacă vă stabiliți într-un alt stat membru? Cetățenii UE au dreptul de a exercita o profesie reglementată, ca lucrător salariat sau ca lucrător care desfășoară o activitate independentă, într-un alt stat membru decât cel în care șiau obținut calificarea. Membrii unei profesii (de exemplu, fizioterapeuții) care au fost formați și care și-au obținut calificările într-un stat membru și care decid să se mute și să lucreze într-un alt stat membru care reglementează accesul la această profesie și exercitarea acesteia ar trebui să obțină în acest al doilea stat membru recunoașterea calificărilor înainte de a putea lucra în statul respectiv. În conformitate cu regimul UE, statele membre care reglementează anumite profesii sunt obligate să ia în considerare, în condiții stricte, calificările obținute în alte state membre în vederea acordării recunoașterii și a permiterii accesului la profesia respectivă. În cazul câtorva profesii (medici, asistenți medicali, medici stomatologi, medici veterinari, moașe, farmaciști și arhitecți), există un sistem de recunoaștere automată, bazat pe condiții minime comune de formare. În plus, anumite profesii, în special din sectorul meșteșugăritului, de producție și comercial, pot beneficia de recunoaștere automată pe baza experienței, dacă sunt îndeplinite anumite condiții. În ceea ce privește alte profesii, statul membru de destinație poate impune măsuri de compensare membrilor unei profesii care intră pe teritoriul său, cu condiția să existe diferențe semnificative în mod obiectiv între calificările deținute de persoana respectivă și calificările necesare în statul membru de destinație. Statul membru în care se solicită recunoașterea trebuie să emită o decizie relevantă în cadrul unor termene stricte. Astfel de decizii fac obiectul unei căi de atac în temeiul legislației naționale, nu pot fi arbitrare și trebuie să respecte pe deplin legislația UE. În cele din urmă, se pot aplica anumite norme specifice în cazul profesiilor care fac obiectul Acordului de retragere, cum ar fi profesia de avocat. Acest regim UE nu se aplică cererilor de recunoaștere ale resortisanților din afara UE, cu excepția cazului în care dispozițiile specifice prevăd o astfel de asimilare, de exemplu, dispozițiile aplicabile resortisanților din SEE și Elveția. Calificările dobândite de cetățenii UE în țări din afara UE fac obiectul regimului UE doar în cazul în care sunt asimilate calificărilor UE. Acest lucru se efectuează după trei ani de exercitare a profesiei respective în statul membru care le-a recunoscut pentru prima dată.

249

https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/file_import/professional_qualifications_ro.pdf

Bruxelles, 21 iunie 2018

AVIZ CĂTRE PĂRȚILE INTERESATE RETRAGEREA REGATULUI UNIT ȘI NORMELE UE ÎN DOMENIUL PROFESIILOR REGLEMENTATE ȘI AL RECUNOAȘTERII CALIFICĂRILOR PROFESIONALE

La 29 martie 2017, Regatul Unit a notificat intenția sa de a se retrage din Uniune în temeiul articolului 50 din Tratatul privind Uniunea Europeană. Prin urmare, cu excepția cazului în care se stabilește o altă dată printr-un acord de retragere ratificat1, întreaga legislație primară și secundară a Uniunii va înceta să se aplice Regatului Unit începând cu data de 30 martie 2019, ora 00:00 (CET) (denumită în continuare „data retragerii”)2. Regatul Unit va deveni în acel moment o „țară terță”3. 1

Având în vedere gradul considerabil de incertitudine care există, în special în ceea ce privește conținutul unui eventual acord de retragere, tuturor persoanelor care doresc să obțină recunoașterea calificărilor lor profesionale pentru a avea acces la o profesie reglementată li se amintesc consecințele juridice care vor trebui luate în considerare la momentul în care Regatul Unit va deveni o țară terță4.

Sub rezerva unor dispoziții tranzitorii care ar putea fi incluse într-un eventual acord de retragere, de la data retragerii, normele UE în domeniul recunoașterii calificărilor profesionale nu se mai aplică Regatului Unit. Acest lucru are în special următoarele consecințe:

APLICAREA NORMELOR UE PRIVIND RECUNOAȘTEREA CALIFICĂRILOR PROFESIONALE

Profesioniștii care doresc să aibă acces la o profesie reglementată sau să o exercite într-un alt stat membru decât cel în care și-au obținut calificările pot invoca Directiva 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale5 pentru a obține recunoașterea calificărilor lor de către statul membru respectiv și pentru a-și exercita profesia în acel stat membru.

Directiva 2005/36/CE se referă la cetățenii UE care dețin calificări obținute întrunul sau în mai multe state membre ale UE. În anumite condiții și cu anumite limitări, Directiva 2005/36/CE se referă, de asemenea, și la cetățenii UE care dețin calificări obținute în țări terțe6. În schimb, recunoașterea calificărilor resortisanților țărilor terțe, indiferent de locul în care acestea au fost obținute, nu este reglementată de Directiva 2005/36/CE7.

Directiva 2005/36/CE prevede, de asemenea, un mecanism care permite profesioniștilor stabiliți într-un stat membru să circule și să presteze servicii profesionale reglementate într-un alt stat membru, temporar sau ocazional (articolele 5-9 din Directiva 2005/36/CE). Prestarea unor astfel de servicii poate fi condiționată de prezentarea în prealabil a unei declarații, dacă acest lucru este cerut de statul membru gazdă. Se poate efectua, de asemenea, o verificare prealabilă a calificărilor pentru un număr limitat de profesii și numai în cazul în care acest lucru este necesar pentru a evita daune grave pentru sănătatea sau siguranța beneficiarilor serviciului [articolul 7 alineatul (4) din Directiva 2005/36/CE]. Alte norme ale UE prevăd recunoașterea calificărilor profesionale pentru anumite profesii reglementate, cum ar fi Directiva 2006/43/CE privind auditul legal al conturilor anuale și al conturilor consolidate8 sau Directiva 98/5/CE de facilitare a exercitării cu caracter permanent a profesiei de avocat într-un stat membru, altul decât cel în care s-a obținut calificarea9. Prezentul aviz nu se referă la recunoașterea calificărilor profesionale în temeiul acestor alte norme10.

2. RECUNOAȘTEREA CALIFICĂRILOR PROFESIONALE RECUNOSCUTE ÎNAINTE DE DATA RETRAGERII

250

Retragerea Regatului Unit nu aduce atingere deciziilor privind recunoașterea calificărilor profesionale obținute în Regatul Unit care au fost adoptate de către un stat membru al UE-27 în temeiul Directivei 2005/36/CE înainte de data retragerii.

3. RECUNOAȘTEREA CALIFICĂRILOR PROFESIONALE ÎNCEPÂND CU DATA RETRAGERII

Începând cu data retragerii, resortisanții Regatului Unit vor fi resortisanți ai unei țări terțe și, prin urmare, nu li se va mai aplica Directiva 2005/36/CE. În consecință:

� recunoașterea calificărilor profesionale ale resortisanților din Regatul Unit întrun stat membru al UE-27 va fi reglementată de politicile și normele naționale ale statului membru respectiv, indiferent dacă aceste calificări ale resortisanților Regatului Unit au fost obținute în Regatul Unit, într-o altă țară terță sau într-un stat membru al UE-27;

� prestarea temporară sau ocazională de servicii de către resortisanții Regatului Unit într-un stat membru al UE-27, chiar dacă aceștia sunt deja stabiliți legal într-un stat membru al UE-27, va fi reglementată de politicile și normele naționale ale statului membru respectiv.

În ceea ce privește resortisanții UE-27, calificările obținute în Regatul Unit (denumite în continuare „calificări profesionale obținute în UK”) începând cu data retragerii sunt calificări obținute într-o țară terță în sensul dreptului Uniunii. Recunoașterea acestor calificări nu se mai înscrie în regimul de recunoaștere prevăzut de Directiva 2005/36/CE (atât în privința cetățenilor UE, cât și a resortisanților Regatului Unit). În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din Directiva 2005/36/CE, recunoașterea va fi reglementată de politicile și normele naționale din fiecare dintre cele 27 de state membre ale UE.

Resortisanții UE-27 care dețin calificări profesionale obținute în UK înainte de data retragerii ar trebui să consulte autoritățile naționale relevante pentru a evalua dacă este oportun să solicite, înainte de data retragerii, recunoașterea calificărilor profesionale obținute în UK într-un stat membru al UE-27.

Site-ul web al Comisiei privind libera circulație a profesioniștilor oferă informații generale privind aspectele legate de recunoaștere. (https://ec.europa.eu/growth/single-market/services/free-movement-professionals/qualifications-recognition_en) Aceste pagini vor fi actualizate cu noi informații, dacă va fi necesar.

Pentru recunoașterea academică, se vor aplica în continuare, și după data retragerii, prevederile Convenției cu privire la recunoașterea atestatelor obținute în învățământul superior în statele din regiunea Europei, adoptată la Lisabona la 11 aprilie 1997 (ratificată de România prin Legea nr. 172/1998), precum și celelalte prevederi naționale în materie

https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/DOC/?uri=CELEX:52018PC0833&from=EN

Proposal for a COUNCIL DECISION on the signing, on behalf of the European Union and of the European Atomic Energy Community, of the Agreement on the withdrawal of the United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland from the European Union and the European Atomic Energy Community

COM/2018/833 final

251

ANEXELE REZULTATULUIR1.4.

ANEXA nr. 1

Figura 1. Estimarea FE a modelului 1

F test that all u_i=0: F(26, 177) = 6.94 Prob > F = 0.0000 rho .99369254 (fraction of variance due to u_i) sigma_e 5.1494384 sigma_u 64.633645 _cons 50.43441 31.7992 1.59 0.115 -12.31994 113.1888 highq -355.1186 43.18171 -8.22 0.000 -440.3358 -269.9013 medq 105.1944 31.14615 3.38 0.001 43.72882 166.66 lowq 18.11091 15.54089 1.17 0.245 -12.55837 48.78019 health -93.23305 60.21089 -1.55 0.123 -212.0567 25.59057 educ -194.8025 47.14273 -4.13 0.000 -287.8366 -101.7683 prim -16.24109 3.822207 -4.25 0.000 -23.78405 -8.698126 saracie -61.76965 18.61268 -3.32 0.001 -98.50097 -25.03834 salariu 11.83299 6.680985 1.77 0.078 -1.351645 25.01763 pop 317.7804 95.65436 3.32 0.001 129.0106 506.5501 imig Coef. Std. Err. t P>|t| [95% Conf. Interval]

corr(u_i, Xb) = -0.9924 Prob > F = 0.0000 F(9,177) = 10.11

overall = 0.1818 max = 9 between = 0.3194 avg = 7.9R-sq: within = 0.3395 Obs per group: min = 1

Group variable: id Number of groups = 27Fixed-effects (within) regression Number of obs = 213

252

Figura 2. Estimarea RE a modelului 1

Figura 3. Testul Hausman pentru modelul 1

rho .13102783 (fraction of variance due to u_i) sigma_e 5.1494384 sigma_u 1.9995796 _cons 2.297495 1.623066 1.42 0.157 -.8836564 5.478647 highq -13.32307 14.73826 -0.90 0.366 -42.20954 15.5634 medq -25.60663 11.92485 -2.15 0.032 -48.9789 -2.234352 lowq -28.08275 7.962673 -3.53 0.000 -43.68931 -12.4762 health -8.417084 12.91212 -0.65 0.514 -33.72437 16.8902 educ 29.12118 26.09508 1.12 0.264 -22.02424 80.2666 prim 2.891921 .9197805 3.14 0.002 1.089185 4.694658 saracie 27.21374 12.83261 2.12 0.034 2.062279 52.3652 salariu -1.247649 2.62926 -0.47 0.635 -6.400905 3.905606 pop 37.44781 32.37646 1.16 0.247 -26.00888 100.9045 imig Coef. Std. Err. z P>|z| [95% Conf. Interval]

corr(u_i, X) = 0 (assumed) Prob > chi2 = 0.0000 Wald chi2(9) = 128.63

overall = 0.5712 max = 9 between = 0.8605 avg = 7.9R-sq: within = 0.0016 Obs per group: min = 1

Group variable: id Number of groups = 27Random-effects GLS regression Number of obs = 213

(V_b-V_B is not positive definite) Prob>chi2 = 0.0000 = 112.47 chi2(9) = (b-B)'[(V_b-V_B)^(-1)](b-B)

Test: Ho: difference in coefficients not systematic

B = inconsistent under Ha, efficient under Ho; obtained from xtreg b = consistent under Ho and Ha; obtained from xtreg highq -355.1186 -13.32307 -341.7955 40.58872 medq 105.1944 -25.60663 130.801 28.77292 lowq 18.11091 -28.08275 46.19366 13.34598 health -93.23305 -8.417084 -84.81596 58.81011 educ -194.8025 29.12118 -223.9236 39.26173 prim -16.24109 2.891921 -19.13301 3.709888 saracie -61.76965 27.21374 -88.98339 13.48168 salariu 11.83299 -1.247649 13.08064 6.141869 pop 317.7804 37.44781 280.3326 90.00845 f r Difference S.E. (b) (B) (b-B) sqrt(diag(V_b-V_B)) Coefficients

253

Figura 4. Testarea homoscedasticităţii erorilor modelului 1 cu efecte fixe

Figura 5. Testarea autocorelării erorilor modelului 1 cu efecte fixe

Figura 6. Estimarea robustă cu efecte fixe pentru modelul 1, folosind erori standard Driscoll-

Kraay

Prob>chi2 = 0.0000chi2 (27) = 2.2e+06

H0: sigma(i)^2 = sigma^2 for all i

in fixed effect regression modelModified Wald test for groupwise heteroskedasticity

Prob > F = 0.0049 F( 1, 25) = 9.533H0: no first-order autocorrelationWooldridge test for autocorrelation in panel data

_cons 50.43441 13.14497 3.84 0.001 23.41455 77.45428 highq -355.1186 83.90044 -4.23 0.000 -527.5784 -182.6587 medq 105.1944 44.72121 2.35 0.027 13.26866 197.1202 lowq 18.11091 9.628182 1.88 0.071 -1.680102 37.90192 health -93.23305 39.20097 -2.38 0.025 -173.8118 -12.6543 educ -194.8025 29.89901 -6.52 0.000 -256.2608 -133.3442 prim -16.24109 8.641245 -1.88 0.071 -34.00342 1.521246 saracie -61.76965 20.65337 -2.99 0.006 -104.2233 -19.31604 salariu 11.83299 2.038334 5.81 0.000 7.643137 16.02285 pop 317.7804 64.02551 4.96 0.000 186.1741 449.3867 imig Coef. Std. Err. t P>|t| [95% Conf. Interval] Drisc/Kraay

within R-squared = 0.3395maximum lag: 2 Prob > F = 0.0000Group variable (i): id F( 9, 26) = 99.84Method: Fixed-effects regression Number of groups = 27Regression with Driscoll-Kraay standard errors Number of obs = 213

254

Figura 7. Estimarea FE a modelului 2

Figura 8. Estimarea RE a modelului 2

F test that all u_i=0: F(26, 212) = 8.78 Prob > F = 0.0000 rho .98571824 (fraction of variance due to u_i) sigma_e 5.4263054 sigma_u 45.080605 _cons 38.2167 21.85272 1.75 0.082 -4.859763 81.29316 highq -304.6364 38.62755 -7.89 0.000 -380.7797 -228.4932 medq 116.0028 25.58719 4.53 0.000 65.56488 166.4407 educ -223.0065 42.01151 -5.31 0.000 -305.8203 -140.1927 prim -19.64415 3.272031 -6.00 0.000 -26.09403 -13.19426 exp_net_pib -58.30698 81.17408 -0.72 0.473 -218.3187 101.7048 saracie -45.79592 18.20332 -2.52 0.013 -81.67861 -9.913231 pop 291.8013 83.33065 3.50 0.001 127.5385 456.0641 imig Coef. Std. Err. t P>|t| [95% Conf. Interval]

corr(u_i, Xb) = -0.9860 Prob > F = 0.0000 F(7,212) = 13.05

overall = 0.2434 max = 10 between = 0.4282 avg = 9.1R-sq: within = 0.3012 Obs per group: min = 3

Group variable: id Number of groups = 27Fixed-effects (within) regression Number of obs = 246

rho .21449233 (fraction of variance due to u_i) sigma_e 5.4263054 sigma_u 2.8355343 _cons 1.339448 1.104398 1.21 0.225 -.8251316 3.504028 highq 1.613396 11.48236 0.14 0.888 -20.89161 24.1184 medq -5.632785 6.068132 -0.93 0.353 -17.5261 6.260536 educ 19.65104 28.2041 0.70 0.486 -35.62797 74.93006 prim 4.445293 .8748965 5.08 0.000 2.730527 6.160058 exp_net_pib 37.74501 47.09398 0.80 0.423 -54.55748 130.0475 saracie 15.43183 9.433497 1.64 0.102 -3.057481 33.92115 pop -19.37429 28.42721 -0.68 0.496 -75.0906 36.34202 imig Coef. Std. Err. z P>|z| [95% Conf. Interval]

corr(u_i, X) = 0 (assumed) Prob > chi2 = 0.0000 Wald chi2(7) = 69.65

overall = 0.4796 max = 10 between = 0.7617 avg = 9.1R-sq: within = 0.0545 Obs per group: min = 3

Group variable: id Number of groups = 27Random-effects GLS regression Number of obs = 246

255

Figura 9. Testul Hausman pentru modelul 2

Figura 10. Testarea homoscedasticităţii erorilor modelului 2 cu efecte fixe

Figura 11. Testarea autocorelării erorilor modelului 2 cu efecte fixe

Prob>chi2 = 0.0000 = 305.01 chi2(7) = (b-B)'[(V_b-V_B)^(-1)](b-B)

Test: Ho: difference in coefficients not systematic

B = inconsistent under Ha, efficient under Ho; obtained from xtreg b = consistent under Ho and Ha; obtained from xtreg highq -304.6364 1.613396 -306.2498 36.88147 medq 116.0028 -5.632785 121.6356 24.85723 educ -223.0065 19.65104 -242.6575 31.13673 prim -19.64415 4.445293 -24.08944 3.152895 exp_net_pib -58.30698 37.74501 -96.052 66.11648 saracie -45.79592 15.43183 -61.22776 15.56824 pop 291.8013 -19.37429 311.1756 78.33193 f r Difference S.E. (b) (B) (b-B) sqrt(diag(V_b-V_B)) Coefficients

Prob>chi2 = 0.0000chi2 (27) = 2.3e+06

H0: sigma(i)^2 = sigma^2 for all i

in fixed effect regression modelModified Wald test for groupwise heteroskedasticity

Prob > F = 0.0032 F( 1, 26) = 10.547H0: no first-order autocorrelationWooldridge test for autocorrelation in panel data

256

Figura 12. Estimarea robustă cu efecte fixe pentru modelul 2, folosind erori standard

Driscoll-Kraay

Figura 13. Estimarea modelului 3 cu efecte variabile

Figura 14. Testarea autocorelării erorilor modelului 3

_cons 38.2167 10.74943 3.56 0.001 16.12093 60.31247 highq -304.6364 75.85193 -4.02 0.000 -460.5523 -148.7206 medq 116.0028 37.08704 3.13 0.004 39.76928 192.2363 educ -223.0065 48.72389 -4.58 0.000 -323.1598 -122.8531 prim -19.64415 7.987747 -2.46 0.021 -36.0632 -3.225099 exp_net_pib -58.30698 33.06715 -1.76 0.090 -126.2775 9.663522 saracie -45.79592 11.50226 -3.98 0.000 -69.43915 -22.15269 pop 291.8013 71.51573 4.08 0.000 144.7986 438.804 imig Coef. Std. Err. t P>|t| [95% Conf. Interval] Drisc/Kraay

within R-squared = 0.3012maximum lag: 2 Prob > F = 0.0000Group variable (i): id F( 7, 26) = 90.85Method: Fixed-effects regression Number of groups = 27Regression with Driscoll-Kraay standard errors Number of obs = 246

rho .1649703 (fraction of variance due to u_i) sigma_e 6.2006104 sigma_u 2.7560454 _cons 4.632995 2.07252 2.24 0.025 .5709311 8.695059 pib -55.81323 6.284962 -8.88 0.000 -68.13153 -43.49493 pop 64.67481 6.062311 10.67 0.000 52.7929 76.55672 dist -.0021387 .0011369 -1.88 0.060 -.0043671 .0000896 terit 3.582329 2.382331 1.50 0.133 -1.086954 8.251611 imig Coef. Std. Err. z P>|z| [95% Conf. Interval]

corr(u_i, X) = 0 (assumed) Prob > chi2 = 0.0000 Wald chi2(4) = 127.14

overall = 0.5639 max = 10 between = 0.8518 avg = 9.1R-sq: within = 0.0295 Obs per group: min = 3

Group variable: id Number of groups = 27Random-effects GLS regression Number of obs = 247

Prob > F = 0.0008 F( 1, 26) = 14.537H0: no first-order autocorrelationWooldridge test for autocorrelation in panel data

257

Figura 15. Testarea homoscedasticităţii erorilor modelului 3

Figura 16. Estimarea robustă cu efecte variabile pentru modelul 3

> Prob > chi2 = 0.0000(Assumption: . nested in hetero) > = 447.49> LR chi2(26) Likelihood-ratio test

_cons 5.149108 1.339734 3.84 0.000 2.523278 7.774937 pib -62.35391 4.397654 -14.18 0.000 -70.97315 -53.73467 pop 70.59205 4.196861 16.82 0.000 62.36635 78.81774 dist -.0025525 .0007367 -3.46 0.001 -.0039964 -.0011086 terit 4.111613 1.561819 2.63 0.008 1.050503 7.172722 imig Coef. Std. Err. z P>|z| [95% Conf. Interval]

Log likelihood = -826.1808 Prob > chi2 = 0.0000 Wald chi2(4) = 321.52 max = 10 avg = 9.148148Estimated coefficients = 5 Obs per group: min = 3Estimated autocorrelations = 0 Number of groups = 27Estimated covariances = 1 Number of obs = 247

Correlation: no autocorrelationPanels: homoskedasticCoefficients: generalized least squares

Cross-sectional time-series FGLS regression

258

ANEXA nr. 2 Listă tabele

Tabel 1. Vulnerabilitatea statelor membre UE-27 față de procesul de ieșire a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din UE

Tabel 2. Rezultatele estimărilor econometrice

Tabel 3. Efectul brut al procesului de ieșire a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord asupra statelor UE la nivelul anului 2017, ca % din PIB al fiecăreia dintre ele și în valoare absolută (mld. EUR)

Tabel 4. Exemplu tabel de corelație stat membru (Austria)

Tabel 5. Prognoze cu privire la evoluția imigranților în Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (mii pers.)

Tabel 6. Prognoze cu privire la evoluția imigranților în Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (mii pers.) – valori absolute față de anul 2007

ANEXA nr.3 Listă figuri

Figură 1. Echilibrul balanței de plăți, % din PIB, 2005 - „creștere economică, ante-recesiune" Figură 2. Echilibrul balanței de plăți, % din PIB, 2008 - „momentul crizei" Figura 3. Echilibrul balanței de plăți, % din PIB, 2011 - „vârful recesiunii"

Figură 4. Echilibrul balanței de plăți, % din PIB, 2013 - „Începutul refacerii economice post-criză"

Figură 5. Echilibrul balanței de plăți, % din PIB, 2017- „creștere economică/ avânt economic" Figura 6. Echilibrul balanței de plăți, % din PIB, UE și „restul lumii"(S.U.A., Canada și Australia) 2017- „avânt economic”

Figura 7. Ponderea imigranților din fiecare țară UE în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în totalul imigranților UE din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în anul 2017 Figura 8. Ponderea imigranților din fiecare țară UE în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nordîn totalul imigranților UE din Regatul Unit în anul 2013 Figura 9. Ponderea imigranților din fiecare țară UE în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în totalul imigranților UE din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în anul 2010 Figura 10. Ponderea stocului de emigranți către Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din stocul total de emigranți ai fiecărei ţări, în anul 2017 Figura 11. Ponderea stocului de emigranți către Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din stocul total de emigranți ai fiecărei ţări, în anul 2013 Figura 12. Ponderea stocului de emigranți către Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din stocul total de emigranți ai fiecărei ţări, în anul 2010 Figura 13. PIB-ul ţărilor UE - 2016 - mil. Euro Figura 14. Soldul balanţei comerciale al ţărilor UE cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord– 2016 (export-import) – mil. Lire sterline

259

Figura 15. Soldul balanţei comerciale a bunurilor cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord– 2016 (export-import) – mil. lire sterline Figura 16. Soldul balanţei comerciale a serviciilor cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord– 2016 (export-import) – mil. lire sterline Figura 17. Soldul comercial cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nordal statelor membre ale U.E. (% din PIB, 2016) Figura 18. Structura investițiilor străine directe în Regatul țărilor de Jos (Olanda); structura pe principalele țări investiționale Figura 19. Soldul ISD – 2016 – mil. Lire sterline Figura 20. Intrări investiționale în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, 2017 (mld. dolari) Figura 21. Ieșiri investiționale din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, 2016 (mld.dolari S.U.A.) Figura 22. Efecte procesului de ieșire a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din UE (% din PIB) Figura 23. Evoluția fluxului de imigranți (2007-2016) și previziunea realizată pentru perioada 2017-2020 Figura 24. Prognoze cu privire la evoluția imigranților în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (mii pers.) – valori absolute 2020 față de anul 2007

ANEXA nr.4 PERSOANE CU RISC DE SĂRĂCIE DUPĂ TRANSFERURILE SOCIALE: 2007-2016

260

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Belgium 0,142755 0,137097 0,147159 0,148873 0,165402 0,166235 0,1652 0,16003 0,154865 0,169945

Bulgaria 0,151823 0,143979 0,15742 0,148683 0,1669 0,155465 0,1528 0,148197 0,148948 0,159622

Czech Republic 0,087987 0,081606 0,084078 0,088982 0,102016 0,098724 0,0886 0,094102 0,094478 0,097487

Denmark 0,056294 0,056727 0,068022 0,069208 0,066381 0,066015 0,0664 0,063674 0,064425 0,065738

Germany 1,110702 1,092986 1,196086 1,202396 1,279098 1,299362 1,2845 1,252536 1,261082 1,306778

Estonia 0,023164 0,02285 0,024891 0,020059 0,023158 0,023235 0,0248 0,026766 0,02639 0,027561

Ireland 0,067427 0,060521 0,063652 0,064835 0,067878 0,076187 0,0723 0,071281 0,070905 0,075867

Greece 0,196714 0,192942 0,204161 0,209621 0,234478 0,252892 0,2529 0,223892 0,215346 0,219712

Spain 0,788562 0,793736 0,887517 0,907976 0,953284 0,962904 0,9425 0,959617 0,95586 1,000097

France 0,706949 0,666431 0,742922 0,771176 0,858954 0,868269 0,8518 0,779677 0,79583 0,833853

Croatia 0,083088 0,08874 0,086258 0,083 0,077292 0,078606 0,078886

Italy 1,027384 0,988443 1,042846 1,057515 1,186764 1,169625 1,1667 1,10725 1,139181 1,215524

Cyprus 0,010774 0,01094 0,01197 0,012168 0,012378 0,012665 0,0132 0,011551 0,012866 0,013245

Latvia 0,041569 0,049316 0,053487 0,041544 0,03873 0,038692 0,0387 0,039256 0,041416 0,041293

Lithuania 0,05782 0,059285 0,061467 0,061318 0,058495 0,055744 0,0611 0,052968 0,06095 0,06155

Luxembourg 0,005567 0,00547 0,006745 0,00675 0,006788 0,007778 0,008 0,007795 0,007419 0,009252

Hungary 0,109625 0,108161 0,116759 0,115125 0,137952 0,139908 0,1461 0,136927 0,135988 0,136151

Malta 0,005387 0,005382 0,0057 0,005989 0,006289 0,006183 0,0065 0,006198 0,00648 0,006817

Netherlands 0,148141 0,151125 0,172525 0,161042 0,181274 0,167331 0,1735 0,181912 0,182663 0,207635

Austria 0,088526 0,110454 0,114098 0,11541 0,120483 0,119765 0,1203 0,111289 0,110631 0,117647

Poland 0,587179 0,560476 0,611343 0,626295 0,66111 0,645991 0,652 0,603306 0,619365 0,631184

Portugal 0,172203 0,173533 0,180315 0,180911 0,191555 0,188173 0,1966 0,190646 0,189613 0,190884

Romania 0,466691 0,42876 0,428843 0,416294 0,448892 0,459114 0,46 0,470699 0,474831 0,487534

Slovenia 0,020201 0,021262 0,021186 0,024147 0,027251 0,027024 0,0291 0,027235 0,026953 0,027269

Slovakia 0,051086 0,051875 0,056432 0,061888 0,069874 0,0714 0,0694 0,06189 0,060387 0,065056

Finland 0,060693 0,06255 0,068877 0,065786 0,07237 0,070203 0,0632 0,064613 0,062735 0,061356

Sweden 0,086102 0,108778 0,126069 0,130431 0,143941 0,143997 0,1528 0,141341 0,149136 0,155629

261

ANEXA nr. 5 FLUXURI NETE DE INVESTIȚII STRĂINE DIRECTE 2016

Fluxuri nete de investiții străine directe 2016

Column1 Column2 PIB 2016 MIL. LIRE

Belgia .. Belgium 356913,192

Cipru .. Bulgaria 40640,2711

Grecia .. Czech Republic 148928,676

Ungaria .. Denmark 234314,571

Lituania .. Germany 2668124,5

România .. Estonia 18309,0043

Suedia 2.349 Ireland 230725,068

Luxembourg 1.565 Greece 147095,631

Spania 790 Spain 944677,777

Danemarca 788 France 1881825,1

Franţa 517 Croatia 39382,8602

Italia 319 Italy 1419409,39

Austria 85 Cyprus 15384,3902

Finlanda 46 Latvia 21047,4259

Malta 46 Lithuania 32651,8992

Slovenia 10 Luxembourg 44757,7832

Bulgaria -1 Hungary 96035,4248

Croaţia -13 Malta 8596,17824

Letonia -15 Netherlands 598126,846

Slovacia -45 Austria 298327,435

Cehia -49 Poland 359669,262

Estonia -83 Portugal 156632,989

Polonia -112 Romania 144303,674

Germania -129 Slovenia 34078,0233

Portugalia -444 Slovakia 68527,2491

Irlanda -5.662 Finland 182486,29

Olanda -13.188 Sweden 392807,879

262

Column1 Column2 Column3 Column4

% ISD in PIB

SWEDEN Belgium

LUXEMBOURG Irlanda -2,454003

SPAIN Olanda -2,2048835

DENMARK Estonia -0,4533289

FRANCE Portugalia -0,2834652

ITALY Letonia -0,0712676

AUSTRIA Slovacia -0,0656673

FINLAND Croatia -0,0330093

MALTA Cehia -0,0329017

SLOVENIA Polonia -0,0311397

BULGARIA Germania -0,0048349

CROATIA Bulgaria -0,0024606

LATVIA Italia 0,02247414

SLOVAKIA Finlanda 0,02520737

CZECH REPUBLIC Franta 0,02747333

ESTONIA Austria 0,02849218

POLAND Slovenia 0,02934443

GERMANY Spania 0,0836264

PORTUGAL Danemarca 0,33630004

IRISH REPUBLIC Malta 0,53512152

NETHERLANDS Suedia 0,59800226

EU (27 countries) Luxembourg 3,49659856

Greece

Cyprus

Lithuania

Hungary

Romania

263

ISD Poziții investiționale internaționale în străinătate analizate după zonă și țară principale și pe activități industriale ale filialelor străine 2016

£ million

Agriculture, forest & fishing 248

Mining & quarrying 27.036

Food products, beverages & tobacco products 25.119

Metal and machinery products 5.103

Computer, electronic and optical products 1.607

Transport equipment 4.660

Other manufacturing 10.973

Electricity, gas, water and waste 2.227

Construction 709

Retails & wholesale trade, repair of motor vehicles &

motor cycles, 35.962

Transportation & storage 5.062

Information and communication 90.981

Financial services 140.576

Professional, scientific & technical services 8.044

Administrative and support service activities 9.481

Other services 17.928

Total 526.135

2015 PIB 2015 %PIB

AUSTRIA -131 250084,839 -0,0523822

BELGIUM 1.610 297850,388 0,5405398

BULGARIA 26 32875,7347 0,0790857

CROATIA 25 32381,6531 0,0772042

264

CYPRUS 25 12879,8049 0,1941023

CZECH REPUBLIC 5 122303,192 0,0040882

DENMARK -800 197297,021 -0,40548

ESTONIA 8 14992,3194 0,0533607

FINLAND -43 152162,024 -0,0282594

FRANCE 1.085 1595951,71 0,0679845

GERMANY -1.569 2213319,92 -0,070889

GREECE 160 127993,696 0,1250062

HUNGARY -123 80379,2893 -0,1530245

IRISH REPUBLIC -81 190537,338 -0,0425114

ITALY 483 1199721,16 0,0402594

LATVIA -9 17655,3218 -0,0509761

LITHUANIA 3 27169,8403 0,0110417

LUXEMBOURG -7.964 37823,3743 -21,055763

MALTA 216 6914,38337 3,1239228

NETHERLANDS -6.807 500911,308 -1,3589232

POLAND 1.123 312198,209 0,3597074

PORTUGAL -338 130532,416 -0,2589395

ROMANIA 82 116368,188 0,070466

SLOVAKIA -12 57274,8416 -0,0209516

SLOVENIA -6 28212,8126 -0,0212669

SPAIN 289 784871,732 0,0368213

SWEDEN 477 325962,294 0,1463359

% PIB 2015 Column1

Luxembourg -21,0557629

Olanda -1,35892321

Danemarca -0,40548002

Portugalia -0,25893951

Ungaria -0,15302449

Germania -0,07088898

265

Austria -0,05238222

Letonia -0,05097613

Irlanda -0,04251135

Finlanda -0,02825935

Slovenia -0,02126693

Slovacia -0,02095161

Cehia 0,004088201

Lituania 0,011041655

Spania 0,036821303

Italia 0,040259355

Estonia 0,053360656

Franta 0,067984513

Romania 0,070465994

Croatia 0,077204212

Bulgaria 0,079085685

Grecia 0,125006156

Suedia 0,146335944

Cipru 0,194102319

Polonia 0,35970738

Belgia 0,540539836

Malta 3,123922821

266

ANEXA nr.6 Estimări bilaterale ale stocurilor de migranți în 2010

Estimări bilaterale ale stocurilor de migranți în 2010

ȚARA DE DESTINAȚIEȚARA DE ORIGINE

Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de

Nord TOTAL

Austria 21.857 597.639

Belgium 22.898 454.522

Bulgaria 35.388 1.201.191

Croatia 9.261 753.529

Cyprus 67.653 149.557

Czech Republic 24.979 369.737

Denmark 18.735 259.358

Estonia 2.686 169.213

Finland 14.997 329.269

France 128.020 1.738.006

Germany 299.753 3.529.460

Greece 28.102 1.209.813

Hungary 24.979 462.418

Ireland 422.569 736.889

Italy 108.244 3.480.280

Latvia 27.061 275.177

Lithuania 68.694 429.016

Luxembourg 1.619 57.787

Malta 26.020 107.412

Netherlands 56.204 992.913

Poland 521.446 3.155.509

Portugal 84.306 2.229.620

Romania 53.081 2.769.053

Slovak Republic 49.959 519.716

Slovenia 1.627 131.895

Spain 70.775 1.373.024

Sweden 21.857 317.605

267

TOTAL 6.955.738 215.763.573

Total UE 2.212.769

Sursa: Ratha and Shaw (2007) actualizate cu date suplimentare pentru 71 de țări de destinație, astfel cum sunt descrise în the Migration and Remittances Factbook 2011.

Notes:

(1) Datele bilaterale privind migrația au fost create prin aplicarea ponderilor bazate pe stocuri bilaterale de migranți (din recensămintele populației din fiecare țară) la estimările UN Population Division privind stocurile totale de migranți în 2005. Vezi Ratha, Dilip K., and William Shaw (2006). "South-South Migration and Remittances," Development Prospects Group, World Bank.

(2) Estimări privind alocarea migranților neidentificați sunt descrise în Ratha and Shaw (2007)

Pondere migranți in UK din total

Austria 3,657226838

Belgium 5,037788607

Bulgaria 2,946040064

Croatia 1,229059612

Cyprus 45,23534093

Czech Republic 6,756004506

Denmark 7,223462351

Estonia 1,587474556

Finland 4,554532721

France 7,365896596

Germany 8,492899098

Greece 2,322829934

Hungary 5,401926543

Ireland 57,34502401

Italy 3,110218462

Latvia 9,834071112

Lithuania 16,01189317

Luxembourg 2,801020883

Malta 24,2248438

Netherlands 5,660495817

Poland 16,5249473

268

Portugal 3,781166851

Romania 1,916949671

Slovak Republic 9,612728831

Slovenia 1,233226052

Spain 5,154688571

Sweden 6,881835533

Column1 Column2

Austria 0,987767847

Belgium 1,034804411

Bulgaria 1,599243181

Croatia 0,418539857

Cyprus 3,057376669

Czech Republic 1,128877539

Denmark 0,846658154

Estonia 0,121395714

Finland 0,677732874

France 5,785497389

Germany 13,54653047

Greece 1,269987232

Hungary 1,128877539

Ireland 19,09684504

Italy 4,89180267

Latvia 1,222950668

Lithuania 3,104413233

Luxembourg 0,073148699

Malta 1,175914103

Netherlands 2,539974463

Poland 23,56531863

Portugal 3,809961695

Romania 2,398864771

Slovak Republic 2,257755079

269

Slovenia 0,073507858

Spain 3,198486361

Sweden 0,987767847

100

Column1 Column2

Austria 0,987767847

Belgium 1,034804411

Bulgaria 1,599243181

Croatia 0,418539857

Cyprus 3,057376669

Czech Republic 1,128877539

Denmark 0,846658154

Estonia 0,121395714

Finland 0,677732874

France 5,785497389

Germany 13,54653047

Greece 1,269987232

Hungary 1,128877539

Ireland 19,09684504

Italy 4,89180267

Latvia 1,222950668

Lithuania 3,104413233

Luxembourg 0,073148699

Malta 1,175914103

Netherlands 2,539974463

Poland 23,56531863

Portugal 3,809961695

Romania 2,398864771

Slovak Republic 2,257755079

Slovenia 0,073507858

270

Spain 3,198486361

Sweden 0,987767847

100

Column1 Column2

Luxembourg 0,073148699

Slovenia 0,073507858

Estonia 0,121395714

Croatia 0,418539857

Finland 0,677732874

Denmark 0,846658154

Austria 0,987767847

Sweden 0,987767847

Belgium 1,034804411

Czech Republic 1,128877539

Hungary 1,128877539

Malta 1,175914103

Latvia 1,222950668

Greece 1,269987232

Bulgaria 1,599243181

Slovak Republic 2,257755079

Romania 2,398864771

Netherlands 2,539974463

Cyprus 3,057376669

Lithuania 3,104413233

Spain 3,198486361

Portugal 3,809961695

Italy 4,89180267

France 5,785497389

Germany 13,54653047

Ireland 19,09684504

Poland 23,56531863

271

ANEXA nr.7 Estimări bilaterale ale stocurilor de migranți în 2017

ȚARA DE DESTINAȚIEȚARA DE ORIGINE Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord

World

Austria 15.000 510.455

Belgium 33.000 561.750

Bulgaria 71.000 1.475.224

Croatia 9.078 1.057.021

Cyprus 76.000 179.283

Czech Republic 40.000 484.685

Denmark 24.000 259.282

Estonia 9.354 201.868

Finland 7.000 292.426

France 164.000 2.207.397

Germany 299.000 4.142.199

Greece 52.000 1.000.070

Hungary 100.000 705.169

Ireland 398.000 770.861

Italy 220.000 3.236.664

Latvia 102.000 397.745

Lithuania 190.000 652.985

Luxembourg 1.714 71.545

Malta 35.000 108.313

Netherlands 72.000 1.019.145

Poland 907.000 4.294.300

Portugal 142.000 2.289.642

Romania 340.000 3.662.849

Slovak Republic 95.000 612.186

Slovenia 1.883 171.202

Spain 157.000 1.453.098

Sweden 26.000 312.761

272

World 3.587.029 266.143.792

Total UE 3.587.029

Notă:

Estimările Băncii Mondiale bazate pe UN Population Division, OECD, the Australian Bureau Statistics, the German Federal Statistical Office, the UK Office of National Statistics, and the US Census Bureau. Vezi World Bank Migration and Remittances Factbook 2016 pentru definiții, data sursele datelor și estimările 2013

Column1 Column2

Austria 2,938554819

Belgium 5,874499332

Bulgaria 4,812828425

Croatia 0,858828727

Cyprus 42,39108002

Czech Republic 8,252782735

Denmark 9,256330945

Estonia 4,633721045

Finland 2,393767996

France 7,42956523

Germany 7,218388107

Greece 5,199636025

Hungary 14,18099775

Ireland 51,63057931

Italy 6,797121975

Latvia 25,64457127

Lithuania 29,09714618

Luxembourg 2,395695017

Malta 32,31375735

Netherlands 7,064745448

Poland 21,12102089

Portugal 6,201842908

273

Romania 9,28239193

Slovak Republic 15,51815951

Slovenia 1,099870329

Spain 10,80450183

Sweden 8,313056935

Column1 Column2

Austria 0,418173369

Belgium 0,919981411

Bulgaria 1,979353944

Croatia 0,253078523

Cyprus 2,118745067

Czech Republic 1,115128983

Denmark 0,66907739

Estonia 0,260772913

Finland 0,195147572

France 4,572028829

Germany 8,335589146

Greece 1,449667678

Hungary 2,787822457

Ireland 11,09553338

Italy 6,133209405

Latvia 2,843578906

Lithuania 5,296862668

Luxembourg 0,047783277

Malta 0,97573786

Netherlands 2,007232169

Poland 25,28554968

Portugal 3,958707889

Romania 9,478596354

Slovak Republic 2,648431334

Slovenia 0,052494697

274

Spain 4,376881257

Sweden 0,724833839

100

Column1 Column2

Luxembourg 0,047783277

Slovenia 0,052494697

Finland 0,195147572

Croatia 0,253078523

Estonia 0,260772913

Austria 0,418173369

Denmark 0,66907739

Sweden 0,724833839

Belgium 0,919981411

Malta 0,97573786

Czech Republic 1,115128983

Greece 1,449667678

Bulgaria 1,979353944

Netherlands 2,007232169

Cyprus 2,118745067

Slovak Republic 2,648431334

Hungary 2,787822457

Latvia 2,843578906

Portugal 3,958707889

Spain 4,376881257

France 4,572028829

Lithuania 5,296862668

Italy 6,133209405

Germany 8,335589146

Romania 9,478596354

Ireland 11,09553338

275

Poland 25,28554968

ANEXA nr. 8 Corelații și previziunea evoluției stocului de emigranți în Regatul Unit al

Marii Britanii și Irlandei de Nord pe state membre ale Uniunii Europene (27 de state –

U.E. 28 – Regatul Unit/RU, țara de destinație)

Fișe de țară

LEGENDA FIȘELOR DE ȚARĂ:

In cadrul fiecaărei fișe sunt prezentați coeficienții de corelație, așa cum rezultă aceștia din

exercitu de modelare prezentat în textul principal. Valorile sunt în intervalul 0-1. Cu cât

valoare este mai ridicată, cu atât corelația este mai puternică. Valorile de 1 trebuie totuși

ignorate, ele arătând corelația cu aceeași variabilă. În cadrul tabelului trebuie luate în calcul

doar acele valori care sunt considerate a fi semnifcative statistic (marcate cu caractere de tip

„bold/ingrosat”).

Variabila dependentă sau „explicată”, conform celor prezentate în textul principal, este stocul

de emigranți din Regatul Unit (pentru Regatul Unit ca șarî de destinație, = imigranți, acronim

utilizat: „imig”). Celelalte variabile sunt considerate ca fiind variabile independente sau

„explicative”. Valorile negative indică așa-numita corelație inversă (ex: când o variabilă crește,

cealaltă scade, în cazul nostru pentru ilustrare: crește PIB în țara de origine, scade stocul de

emigranți al țării de origine în țara/pe teritoriul țării de destinație).

Acronimele/codificarile variabilelor sunt prezentate mai jos, semnificațiile și conținutul fiind

același cu cele din textul principal:

Imigranţi = (imig)

Graniţă = (granita)

Teritoriu = (terit)

276

Distanţă = (dist)

Populaţie =(pop)

Produs Intern Brut = (pib)

Salariu = (salariu)

Sărăcie = (saracie)

Balanţa comercială = (exp_net_pib)

Ocuparea în sectorul primar = (prim)

Ocuparea în industria prelucrătoare = (man)

Ocuparea în construcţii = (constr)

Ocuparea în sectorul serviciilor = (busin)

Ocuparea în educaţie = (educ)

Ocuparea în domeniul sănătăţii = (health)

Ocuparea slab calificată = (lowq)

Ocuparea de calificare medie = (medq)

Ocuparea înalt calificată (highq)

277

Austria

Tabel de corelatii:

Prognoza stocului de emigranti în RU

Austria imig pop pib salariu saracie b_com prim man constr distr busin educ sanat lowq medq highq

imig 1

pop -0,2249 1

pib -0,2042 -0,4748 1

salariu -0,0588 -0,6510 0,9583* 1

saracie -0,0617-0,8746* 0,7529* 0,8187* 1b_com 0,1993 -0,0670 -0,4583 -0,2821 -0,3070 1

prim -0,4455 0,6388* 0,3043 0,1255 -0,3216 -0,4054 1

man 0,3526-0,9755* 0,4316 0,6349 0,8301* 0,0651-0,6604* 1

constr 0,2961-0,8125* -0,0874 0,1484 0,4867 0,4874-0,9028* 0,8129* 1

distr 0,2221-0,8068* 0,6575* 0,7455* 0,8098* -0,0258 -0,3394 0,7749* 0,4753 1

busin 0,2620-0,8808* 0,6122 0,7107* 0,8471* 0,0070 -0,4524 0,8623* 0,5861 0,9854* 1

educ -0,4595 0,5642 0,2802 0,0255 -0,1728 -0,5216 0,7354*-0,6441*-0,8379* -0,1119 -0,2528 1

sanat -0,2412 -0,0801 -0,2136 -0,1251 0,0316 -0,1262 -0,1329 0,1502 0,2560 -0,3535 -0,2552 -0,4740 1

lowq 0,4089-0,8050* -0,0690 0,1689 0,5266 0,3416-0,9446* 0,8447* 0,9578* 0,4776 0,6022-0,8191* 0,2540 1

medq -0,2909 0,0538 0,7481* 0,7179* 0,2577 -0,4440 0,7255* -0,1172 -0,5525 0,3895 0,2606 0,6867* -0,4257 -0,6008 1

highq 0,3752 -0,8874 0,1526 0,3390 0,6847* 0,2552-0,8686* 0,9012* 0,8998* 0,7352* 0,8221* -0,6278 0,0284 0,9392* -0,3298 1

278

Belgia

Tabel de corelatii

Prognoza stocului de emigranti in RU

Belgia imig pop pib salariu saracie b_com prim man constr distr busin educ sanat lowq medq highqimig 1pop -0,4652 1pib 0,0118 -0,4056 1salariu 0,3102 -0,6339 0,9527* 1saracie 0,5280-0,8154* 0,2058 0,4509 1b_com 0,6344* -0,4143 -0,4513 -0,2270 0,4746 1prim -0,4579 0,3719 0,4751 0,3332 -0,5805 -0,4678 1man -0,0953 -0,1963 0,9203* 0,7971* 0,0384 -0,5124 0,6425* 1constr 0,6996*-0,8443* -0,0068 0,2715 0,8731* 0,6779*-0,6524* -0,1656 1distr -0,3975 -0,1387 0,7706* 0,7719* -0,0623-0,8171* 0,3836 0,7432* -0,2454 1busin 0,0113-0,7706* 0,7667* 0,8504* 0,5293 -0,2320 0,0216 0,6240 0,4113 0,7303* 1educ 0,2743 0,0695 -0,1474 -0,1456 0,1860 -0,0751 -0,5559 -0,3676 0,1245 -0,1178 -0,1815 1sanat 0,6135 -0,5666 -0,3495 -0,1275 0,6973* 0,6973* -0,6207 -0,4636 0,8207*-0,6808* -0,0426 0,1767 1lowq 0,5430-0,7174* -0,2633 0,0026 0,8296* 0,7367*-0,8364* -0,4497 0,8970* -0,4153 0,2246 0,2272 0,8415* 1medq -0,1668 -0,4360 0,9264* 0,9193* 0,1322 -0,5258 0,4860 0,8759* 0,0006 0,8725* 0,8603* -0,2996 -0,3932 -0,2778 1highq -0,4027 -0,2241 0,8140* 0,8311* 0,0048-0,7688* 0,4139 0,7765* -0,1849 0,9842* 0,7866* -0,1474 -0,5908 -0,3761 0,9237* 1

279

Bulgaria

Tabel de corelatii

Prognoza stocului de emigranti in RU

Bulgaria imig pop pib salariu saracie b_com prim man constr distr busin educ sanat lowq medq highqimig 1pop -0,2111 1pib -0,0851 -0,2712 1salariu 0,0690 -0,8707* 0,6797* 1saracie -0,3508 -0,1948 0,5069 0,2682 1b_com -0,5693 0,5562 -0,5660 -0,6307 -0,2277 1prim -0,1787 0,7869* 0,0882 -0,4787 -0,0720 0,3277 1man -0,4339 0,6316 0,2228 -0,2702 0,4905 0,1861 0,5479 1constr 0,0764 0,8258* -0,1289 -0,6797* -0,2684 0,3517 0,9057* 0,3518 1distr -0,3822 0,2270 0,7551* 0,3833 0,2553 -0,1309 0,4672 0,5111 0,1855 1busin -0,1677 -0,6985* 0,6817* 0,9334* 0,3813 -0,4949 -0,5325 -0,0779 -0,7708* 0,4160 1educ -0,0444 0,9002* -0,6080 -0,9591* -0,3023 0,5975 0,6059 0,4112 0,7501* -0,2115 -0,8902* 1sanat -0,1092 0,8337*-0,6356*-0,9194* -0,1800 0,5882 0,5842 0,4764 0,6770* -0,2669 -0,8586* 0,9681* 1lowq 0,1902 -0,7373* 0,3291 0,7625* 0,4552 -0,5955 -0,5292 -0,1169 -0,7207* -0,0795 0,6812*-0,6722* -0,5311 1medq -0,3275 0,8076* 0,2994 -0,3551 0,1077 0,2522 0,8613* 0,8080* 0,7105* 0,7182* -0,2433 0,4954 0,4517 -0,4707 1highq -0,3401 0,9183* 0,0690 -0,5867 -0,0046 0,4087 0,8395* 0,8081* 0,7353* 0,5455 -0,3951 0,6822* 0,6386* -0,5518 0,9631* 1

280

Croatia

Tabel de corelatii

Nu sunt suficiente date disponibile pentru a realiza previziunea!

Croatia imig pop pib salariu saracie b_com prim man constr distr busin educ sanat lowq medq highq

imig 1pop -0,3674 1pib -0,6187 0,5927 1salariu -0,9930 0,9979* 0,9950 1saracie -0,4349 0,7498 0,7666* 0,6846 1b_com 0,0447 -0,7075* -0,4201 0,6008 0,1828 1prim -0,3471 0,8662* 0,8457* 0,6931 0,7360 -0,5925 1man -0,2339 0,8034* 0,6681* -0,3642 0,6721 -0,9097* 0,7661* 1constr -0,1830 0,8152* 0,5778 -0,8856 0,1945 -0,8833* 0,7611* 0,9326* 1distr -0,0046 0,7924* 0,6366* -0,8123 0,0916 -0,9096* 0,8066* 0,9278* 0,9201* 1busin -0,3237 0,3094 0,7634* 0,4037 0,7959* 0,0548 0,6793* 0,1992 0,1259 0,2747 1educ 0,4765 -0,5526 -0,7081* -0,7426 -0,9662* 0,0403 -0,7215* -0,3139 -0,2018 -0,2434 -0,8375* 1sanat -0,0535 0,5641 0,3206 -0,0773 -0,6835 -0,7879* 0,4519 0,7211* 0,7468* 0,8045* -0,0762 0,1507 1lowq -0,3340 0,5385 0,7990* 0,4025 0,7861* -0,1761 0,8507* 0,3787 0,3596 0,4531 0,8961* -0,8401* -0,0064 1medq -0,2594 0,9019* 0,7969* 0,9528 0,6268 -0,7878* 0,9513* 0,9118* 0,8953* 0,9377* 0,4906 -0,5395 0,6541* 0,6668* 1highq -0,1029 0,8537* 0,6295 -0,7489 0,1217 -0,8666* 0,8434* 0,8995* 0,9414* 0,9784* 0,2695 -0,2657 0,8141* 0,4783 0,9495* 1

281

Cipru

Tabel de corelatii

Prognoza stocului de emigranti in RU

Cipru imig pop pib saracie b_com prim man constr distr busin educ sanat lowq medq highq

imig 1pop 0,0225 1pib 0,3856 0,2488 1saracie 0,0420 0,6731* -0,1326 1b_com -0,2036 -0,0179 -0,8170* 0,4695 1prim 0,2630 -0,5197 0,5938 -0,6208 -0,7225* 1man 0,3578 -0,4573 0,7258* -0,5349 -0,6777* 0,8693* 1constr 0,1777 -0,3199 0,7776* -0,6126 -0,8036* 0,8225* 0,9370* 1distr 0,2544 0,4482 0,8929* -0,0466 -0,7864* 0,3393 0,5169 0,6782* 1busin 0,2353 0,8427* 0,6974* 0,3979 -0,4983 -0,0521 0,0583 0,2043 0,8436* 1educ -0,1422 0,6750* -0,3142 0,8438* 0,5690 -0,8538* -0,7469* -0,7730* -0,1906 0,2780 1sanat -0,0365 -0,4766 0,4655 -0,4262 -0,4269 0,5270 0,7881* 0,7629* 0,3755 -0,0868 -0,4526 1lowq -0,0211 0,5799 0,7847* 0,1230 -0,6109 0,1122 0,3336 0,5330 0,9382* 0,8570* 0,0156 0,3256 1medq 0,2987 -0,0604 0,9135* -0,4438 -0,8794* 0,7743* 0,8774* 0,9567* 0,8332* 0,4623 -0,6384* 0,6310 0,6842* 1highq 0,2542 0,6495* 0,8657* 0,1859 -0,6826* 0,2008 0,3486 0,4892 0,9584* 0,9510* 0,0366 0,1954 0,9318* 0,7038* 1

282

Cehia

Tabel de corelatii

Prognoza stocului de emigranti in RU

Cehia imig pop pib salariu saracie b_com prim man constr distr busin educ sanat lowq medq highq

imig 1pop -0,2889 1pib -0,0861 0,2888 1salariu 0,0733 -0,0627 0,9334* 1saracie 0,3888 -0,6034 -0,0726 0,1680 1b_com 0,2734 -0,9309* -0,5430 -0,2702 0,4880 1prim -0,0222 0,5295 0,5034 0,2901 -0,5625 -0,5897 1man -0,0741 0,2810 -0,2337 -0,4670 -0,3328 -0,1208 0,3387 1constr -0,2383 0,1402 0,6988* 0,6858* 0,1949 -0,3831 0,2124 -0,5556 1distr 0,0576 0,3347 0,8462* 0,9294* 0,0291 -0,5341 0,3073 -0,5741 0,7814* 1busin -0,0057 0,3456 0,8466* 0,9198* -0,1080 -0,5396 0,4013 -0,5832 0,7712* 0,9799* 1educ -0,1955 0,7604* -0,2208 -0,5525 -0,6104 -0,5485 0,2829 0,7153* -0,4860 -0,2963 -0,2964 1sanat -0,1844 0,5331 0,1188 -0,1537 -0,6241 -0,3999 0,6152 0,7921* -0,3623 -0,2060 -0,1458 0,7268* 1lowq 0,3413 -0,9635* -0,4259 -0,1208 0,5927 0,9570* -0,6115 -0,1211 -0,3456 -0,4696 -0,5071 -0,5894 -0,4602 1medq -0,2530 0,9542* 0,5337 0,2436 -0,5753 -0,9594* 0,6794* 0,1908 0,3445 0,5308 0,5542 0,5851 0,5316 -0,9773* 1highq 0,2556 0,1342 0,8335* 0,8944 -0,1635 -0,2924 0,5369 -0,3105 0,5445 0,8043* 0,8430* -0,3144 0,1166 -0,2682 0,3946 1

283

Danemarca

Tabel de corelatii

Prognoza stocului de emigranti in RU

Danemarca imig pop pib salariu saracie b_com prim man constr distr busin educ sanat lowq medq highq

imig 1pop -0,4689 1pib -0,2922 -0,0338 1salariu -0,0127 -0,5511 0,8712* 1saracie 0,2968 -0,6530* 0,6078 0,8678* 1b_com -0,5050 -0,1607 0,3310 0,3099 0,2109 1prim -0,4286 0,7968* 0,4058 0,0052 -0,1722 -0,2065 1man -0,4655 0,9406* -0,0821 -0,5484 -0,7545* -0,2661 0,7538 1constr -0,0388 0,6313 -0,5852 -0,8123* -0,8411* -0,5454 0,3468 0,7621* 1distr -0,6999* 0,2352 0,4223 0,3020 -0,1946 0,4759 0,2319 0,2799 -0,1936 1busin -0,0798 -0,3728 0,7691* 0,9508* 0,7849* 0,5080 0,0151 -0,5215 -0,8819* 0,3761 1educ 0,0329 0,3163 0,0220 -0,1639 -0,3983 -0,4752 0,3867 0,5185 0,6471* -0,0090 -0,4151 1sanat -0,4713 0,9748* 0,1536 -0,3560 -0,4946 -0,1511 0,8990* 0,9101* 0,5406 0,2267 -0,2426 0,3611 1lowq 0,4822 -0,9540* -0,2265 0,2987 0,4301 0,0296 -0,8794* -0,8492* -0,4192 -0,3041 0,1044 -0,2724 -0,9830* 1medq -0,5077 0,9527* 0,2450 -0,2726 -0,4541 -0,0688 0,9072* 0,8843* 0,4568 0,3548 -0,1198 0,3512 0,9860* -0,9919* 1highq -0,5499 0,9272* 0,2829 -0,2325 -0,3972 0,0514 0,8676* 0,8123* 0,3381 0,4171 -0,0025 0,2097 0,9553* -0,9882* 0,9835* 1

284

Estonia

Tabel de corelatii

Prognoza stocului de emigranti in RU

Estonia imig pop pib salariu saracie b_com prim man constr distr busin educ sanat lowq medq highq

imig 1pop 0,4437 1pib -0,2980 -0,5634 1salariu -0,1292 -0,7729* 0,8088* 1saracie -0,8507* -0,6614* 0,2964 0,4549 1b_com 0,0109 0,1701 -0,6600* -0,7712* 0,0593 1prim 0,3976 0,9422* -0,6380* -0,8158* -0,6431* 0,1768 1man -0,1772 -0,4504 0,4112 0,2244 0,2282 -0,2037 -0,4921 1constr -0,2570 0,4795 -0,4796 -0,6371 0,1402 0,3280 0,3444 0,1105 1distr -0,1660 0,5420 -0,1376 -0,2817 -0,0402 -0,2457 0,4444 0,1775 0,7541* 1busin -0,0402 -0,7465* 0,7680* 0,7780* 0,1590 -0,5701 -0,6924* 0,3813 -0,7675* -0,5584 1educ 0,0765 0,5921 -0,2566 -0,3623 -0,2520 0,2097 0,5161 -0,3579 0,4131 0,3411 -0,5739 1sanat -0,3669 0,0305 -0,5690 -0,5578 0,3649 0,5729 0,0658 -0,0135 0,5161 0,0899 -0,4212 -0,3299 1lowq -0,6939* -0,7882* 0,4189 0,4376 0,7318* -0,2409 -0,7884* 0,6714* 0,0609 -0,0079 0,4711 -0,5403 0,2662 1medq 0,1751 0,8638* -0,5108 -0,7376* -0,4014 0,1895 0,7645* -0,0356 0,7976 0,8046* -0,8016* 0,5657 0,1823 -0,4299 1highq 0,2637 0,9028* -0,3401 -0,6068 -0,5518 -0,0742 0,8314* -0,1483 0,5763 0,7718* -0,6444* 0,6594* -0,1324 -0,5597 0,9257* 1

285

Finlanda

Tabel de corelatii

Prognoza stocului de emigranti in RU

Finlanda imig pop pib salariu saracie b_com prim man constr distr busin educ sanat lowq medq highq

imig 1pop -0,5450 1pib -0,2446 0,0903 1salariu 0,0542 -0,4268 0,8795* 1saracie 0,2351 -0,1326 0,6919* 0,7156* 1b_com -0,1829 0,3617 0,4715 0,3636 0,1494 1prim -0,3263 0,5699 0,3852 0,1703 0,1144 0,9053* 1man -0,5515 0,8158* 0,5749 0,1172 0,2446 0,5623 0,7008* 1constr 0,2003 -0,6650* -0,5045 -0,2424 -0,1886 -0,7106* -0,7277* -0,7093* 1distr -0,3432 0,7626* 0,6247 0,2270 0,4418 0,3596 0,4732 0,8828* -0,7515* 1busin 0,0948 -0,0066 0,8659* 0,8754* 0,8253* 0,1383 0,1001 0,4147 -0,3599 0,6326* 1educ -0,4793 0,9069* 0,3939 -0,1300 0,1645 0,2761 0,4380 0,8920* -0,6898* 0,9453* 0,3786 1sanat -0,3594 0,7988* 0,0441 -0,3957 -0,0851 0,4204 0,5365 0,7782* -0,4913 0,5741 -0,0778 0,7182* 1lowq 0,4460 -0,6762* -0,5019 -0,2085 -0,2291 -0,6637* -0,8710* -0,7735* 0,8054* -0,6926* -0,3181 -0,6405* -0,4360 1medq -0,3647 0,7131* 0,7099* 0,3522 0,5000 0,4855 0,6171 0,9275* -0,7613* 0,9688* 0,6684* 0,8847* 0,5709 -0,7960* 1highq -0,3309 0,7052* 0,6964* 0,3374 0,4870 0,4079 0,5228 0,9114* -0,7284* 0,9835* 0,6950* 0,9076* 0,5692 -0,7155* 0,9902* 1

286

Franta

Tabel de corelatii

Prognoza stocului de emigranti in RU

Franta imig pop pib salariu saracie b_com prim man constr distr busin educ sanat lowq medq highq

imig 1pop -0,7326* 1pib -0,2684 0,1390 1salariu 0,1302 -0,2394 0,9444* 1saracie 0,4416 -0,7744* 0,1195 0,3483 1b_com 0,3799 -0,1944 -0,7926* -0,6739* -0,3742 1prim -0,6243 0,8608* 0,3887 0,1082 -0,7401* -0,2143 1man -0,6868* 0,8233* 0,6320* 0,3596 -0,5479 -0,5177 0,9293* 1constr 0,8098* -0,9007* -0,0870 0,3049 0,7033* 0,1473 -0,7645* -0,7368* 1distr -0,1510 -0,2380 0,7395* 0,7970* 0,5749 -0,8067* -0,1504 0,1790 0,2429 1busin -0,3354 -0,0395 0,8039* 0,8360* 0,4341 -0,8800* 0,0196 0,3490 0,0400 0,9720* 1educ -0,6804* 0,9828* 0,1079 -0,2446 -0,8226* -0,1161 -0,1161* 0,7726* -0,8603* -0,3076 -0,1099 1sanat -0,4142 0,8239* -0,2758 -0,5311 -0,7901* 0,2107 0,6838* 0,4800 -0,7719* -0,6781* -0,5164 0,8340* 1lowq 0,7165* -0,8994* -0,4040 -0,0841 0,7621* 0,2586 -0,9695* -0,9303* 0,7939* 0,0930 -0,0875 -0,8840* -0,6812* 1medq -0,7355* 0,7196* 0,7457* 0,5295 -0,3787 -0,6883* 0,7954* 0,9443* -0,6269 0,4382 0,5984 0,6641* 0,2884 -0,8463* 1highq -0,0480 -0,3652 0,7249* 0,8243* 0,6322* -0,7441* -0,2484 0,0653 0,3242 0,9741* 0,9391* -0,4236 -0,7357* 0,2040 0,3271 1

287

Germania

Tabel de corelatii

Prognoza stocului de emigranti in RU

Germania imig pop pib salariu saracie b_com prim man constr distr busin educ sanat lowq medq highq

imig 1pop 0,6948* 1pib -0,1294 -0,2295 1salariu -0,2915 -0,5375 0,9413* 1saracie -0,7371* -0,9223* 0,3327 0,5833 1b_com -0,3364 -0,4567 -0,6826* -0,4619 0,3012 1prim 0,5557 0,7335* 0,2274 -0,0298 -0,6837* -0,6611* 1man -0,3894 -0,4239 0,3418 0,4724 0,4686 0,1337 0,0695 1constr -0,5958 -0,8934* -0,1642 0,1468 0,8041* 0,7728* -0,8376* 0,3295 1distr -0,3837 -0,4826 0,7222* 0,9108* 0,5733 -0,3451 -0,2091 0,0452 0,1639 1busin -0,1574 -0,0400 0,7840* 0,8716* 0,2154 -0,6910* 0,1855 -0,0726 -0,2995 0,8762* 1educ 0,6267 0,7189* -0,0737 -0,2896 -0,6795* -0,4617 0,2728 -0,6121 -0,7096* -0,2226 0,0751 1sanat -0,2069 -0,4912 -0,5738 -0,4653 0,3268 0,7688* -0,4539 0,2645 0,7079* -0,4387 -0,7799* -0,5527 1lowq -0,6168 -0,9238* -0,1109 0,1998 0,8302* 0,7221* -0,8583* 0,3611 0,9728* 0,2004 -0,2696 -0,6341* 0,6852* 1medq 0,2948 0,5066 0,6179 0,5058 -0,3592 -0,8983* 0,7239* -0,1623 -0,7729* 0,4344 0,7879* 0,3332 -0,8602* -0,7794* 1highq 0,4348 0,7188* 0,3926 0,2080 -0,5584 -0,8477* 0,7340* -0,3407 -0,8912* 0,2419 0,6572* 0,5550 -0,8818* -0,8954* 0,9497* 1

288

Grecia

Tabel de corelatii

Prognoza stocului de emigranti in RU

Grecia imig pop pib salariu saracie b_com prim man constr distr busin educ sanat lowq medq highqimig 1pop -0,3277 1pib -0,4146 0,8588* 1salariu -0,5242 0,7059* 0,9729* 1saracie -0,0091 -0,5182 -0,4384 -0,3481 1b_com 0,2567 -0,9262* -0,8637* -0,7146* 0,7511* 1prim -0,2805 0,8231* 0,9313* 0,8600* -0,6451* -0,9127* 1man -0,2601 0,8735* 0,8485* 0,7215* -0,7901* -0,9589* 0,9262* 1constr -0,2966 0,9338* 0,8262* 0,6661 -0,7629* -0,9726* 0,8911* 0,9792* 1distr -0,3033 0,8865* 0,9569* 0,8931* -0,6445* -0,9308* 0,9523* 0,9238* 0,9120* 1busin -0,3508 0,6881* 0,8596* 0,9294* -0,0927 -0,5995 0,7121* 0,5100 0,5292 0,7815* 1educ -0,2783 0,9527* 0,8210* 0,6586 -0,7399* -0,9672* 0,8552* 0,9560* 0,9897* 0,9147* 0,5576 1sanat -0,2459 0,9656* 0,7997* 0,6287 -0,6548* -0,9281* 0,8078* 0,9174* 0,9643* 0,8869* 0,5648 0,9872* 1lowq -0,4117 0,7456* 0,9319* 0,9334* -0,5317 -0,8101* 0,9291* 0,7972* 0,7750* 0,9392* 0,8499* 0,7575* 0,7053* 1medq -0,3127 0,9373* 0,9425* 0,8474* -0,6556* -0,9599* 0,9451* 0,9470* 0,9532* 0,9905* 0,7449* 0,9564* 0,9359* 0,9021* 1highq -0,3253 0,9444* 0,9543* 0,8715* -0,5967 -0,9428* 0,9330* 0,9186* 0,9316* 0,9882* 0,7935* 0,9404* 0,9269* 0,9085* 0,9963* 1

289

Ungaria

Tabel de corelatii

Prognoza stocului de emigranti in RU

Ungaria imig pop pib salariu saracie b_com prim man constr distr busin educ sanat lowq medq highq

imig 1pop -0,0774 1pib -0,6071 0,4738 1salariu -0,4178 -0,3951 0,6036 1saracie 0,2783 -0,8467* -0,3967 0,3726 1b_com -0,2120 0,5689 0,6031 0,2960 -0,5736 1prim -0,0910 0,8867* 0,5395 -0,2401 -0,8570* 0,6995* 1man -0,4509 0,6495* 0,5585 -0,0276 -0,5662 0,6368* 0,6825* 1constr -0,0725 0,3877 -0,2915 -0,8389* -0,6034 -0,1819 0,3353 0,1636 1distr 0,0738 0,7837* 0,4675 -0,0327 -0,4188 0,5403 0,5552 0,5313 -0,1596 1busin 0,1481 -0,9690* -0,4171 0,4295 0,8146* -0,4894 -0,7898* -0,5844 -0,4275 -0,7596* 1educ -0,1120 0,8348 * 0,1576 -0,5930 -0,7500* 0,3580 0,6893* 0,7056* 0,6712* 0,5353 -0,8319* 1sanat -0,1130 0,2725 -0,3051 -0,7769* -0,4627 -0,0733 0,3124 0,3442 0,8943* -0,2455 -0,2907 0,6629* 1lowq 0,3194 -0,8410* -0,8267 -0,1701 0,7133* -0,7813* -0,8740* -0,7256* 0,0278 -0,7374* 0,7692* -0,5198 0,0554 1medq -0,1412 0,9662* 0,5779 -0,2464 -0,8552* 0,6944* 0,9537* 0,7612* 0,3006 0,7433* -0,8909* 0,7861* 0,2483* -0,9132* 1highq 0,1889 -0,9406* -0,6124 0,1684 0,7261* -0,6121* -0,8051* -0,6132 -0,1468 -0,8468* 0,9475* -0,6700* -0,0439 0,8990* -0,9026* 1

290

Irlanda

Tabel de corelatii

Prognoza stocului de emigranti in RU

Irlanda imig pop pib salariu saracie b_com prim man constr distr busin educ sanat lowq medq highq

imig 1pop 0,4777 1pib 0,1806 -0,3029 1salariu 0,7425* 0,7876* 0,1744 1saracie -0,4500 -0,2619 0,0886 -0,5578 1b_com 0,1800 0,2719 0,6447* 0,2227 0,2863 1prim 0,4110 0,0669 0,0337 0,3994 -0,8845* -0,2250 1man -0,1188 -0,5879 0,2058 -0,1345 -0,2123 -0,4034 0,5225 1constr -0,0367 -0,5629 0,0730 -0,2081 -0,4758 -0,5244 0,7033 0,8281* 1distr -0,5424 -0,3070 -0,1837 -0,4842 0,6175 -0,2486 -0,7106* -0,0468 -0,2073 1busin -0,5025 0,1031 0,0644 -0,2370 0,7291* 0,4158 -0,9051* -0,6234 -0,8372* 0,5154 1educ 0,5205 0,0856 -0,0355 0,4080 -0,8551* -0,2958 0,9426* 0,4102 0,6678* -0,7894* -0,8981* 1sanat 0,4279 0,1862 0,0239 0,4769 -0,8157* -0,1497 0,9597* 0,4338 0,6214 -0,8142* -0,8645* 0,9598* 1lowq -0,4098 -0,7333* -0,0414 -0,4817 -0,2075 -0,6549* 0,4097 0,8041* 0,9259* 0,1359 -0,6189 0,3773 0,3010 1medq -0,0790 -0,3728 0,0030 -0,0501 -0,6007 -0,5315 0,7776* 0,8096* 0,9499* -0,1932 -0,8387* 0,6787* 0,6829* 0,8477* 1highq -0,5347 -0,0215 0,5142 -0,0044 0,1976 0,5115 -0,2821 -0,2074 -0,3739 -0,0167 0,5969 -0,3523 -0,2466 -0,3758 -0,3091 1

291

Italia

Tabel de corelatii

Prognoza stocului de emigranti in RU

Italia imig pop pib salariu saracie b_com prim man constr distr busin educ sanat lowq medq highq

imig 1pop -0,8543* 1pib -0,7220* 0,5680 1salariu -0,2819 -0,0870 0,8054* 1saracie 0,5269 -0,8116* -0,3217 0,2250 1b_com 0,8535* -0,8574* -0,8349* -0,3430 0,4973 1prim -0,6140 0,7974* 0,6807* 0,2190 -0,7569* -0,8071* 1man -0,2898 -0,1042 0,6688* 0,8973* 0,3113 -0,2704 0,0884 1constr -0,8252* 0,9017* 0,6988* 0,1232 0,1232 -0,9449* 0,7921* 0,0912 1distr -0,6614* 0,3157 0,7788* 0,8085* 0,0024 -0,5657 0,2607 0,8482* 0,4717 1busin -0,2813 -0,1471 0,5356 0,7926* 0,3698 -0,1674 -0,0829 0,9526* 0,0388 0,8854* 1educ -0,6775* 0,9437* 0,3537 -0,2980 -0,8303* -0,7287* 0,7270* -0,4040 0,8036* 0,0069 -0,4534 1sanat -0,3326 0,6921* 0,0480 -0,4684 -0,7148* -0,4430 0,5769 -0,6661* 0,5175 -0,3527 -0,7198* 0,8715* 1lowq 0,7250* -0,9428* -0,6037 -0,0111 0,8719* 0,8362* -0,9232* 0,1235 -0,8727* -0,1943 0,2427 -0,9208* -0,7457* 1medq -0,6296 0,3480 0,8814* 0,8726* -0,0984 -0,6411* 0,4625 0,8630* 0,5344 0,9523* 0,8263* 0,0514 -0,2638 -0,3237 1highq -0,6846* 0,4112 0,8747* 0,8686* -0,1474 -0,6577* 0,4478 0,8160* 0,5463 0,9658* 0,8060* 0,1221 -0,1913 -0,3518 0,9838* 1

292

Letonia

Tabel de corelatii

Prognoza stocului de emigranti in RU

Letonia imig pop pib salariu saracie b_com prim man constr distr busin educ sanat lowq medq highq

imig 1

pop 0,1374 1

pib 0,5793 0,3645 1

salariu 0,6939* -0,3666 0,3835 1

saracie 0,2680 0,5171 0,4565 0,2404 1b_com -0,2219 0,0443 -0,2955 -0,3099 0,2081 1

prim 0,2045 -0,5006 0,1284 0,7955* 0,1049 -0,3528 1

man -0,1477 0,8471* 0,4238 -0,5714 0,4075 0,1363 -0,5738 1

constr -0,2682 0,5812 0,3293 -0,6549 0,3851 0,2455 -0,5794 0,8629* 1

distr -0,0836 0,7810* 0,3483 -0,6824* 0,2632 -0,0702 -0,5742 0,9140* 0,8533* 1

busin 0,0359 -0,3543 0,3403 0,3714 -0,2412 -0,7141* 0,6452* -0,1829 -0,2459 -0,0956 1

educ 0,0803 0,9275* 0,5348 -0,4463 0,4006 -0,1073 -0,5067 0,9390* 0,7325* 0,9093* -0,1162 1

sanat 0,0515 0,8913* 0,5751 -0,3542 0,6104 -0,0066 -0,4089 0,9437* 0,7852* 0,8587* -0,1411 0,9510* 1

lowq -0,3872 -0,8600* -0,2618 -0,0503 -0,5647 -0,0933 0,3015 -0,4903 -0,1611 -0,3757 0,4863 -0,6382* -0,6219 1

medq 0,0835 0,9552* 0,4972 -0,4118 0,5379 -0,0225 -0,4550 0,9369* 0,7418* 0,8947* -0,1882 0,9812* 0,9739* -0,6979 1

highq 0,0354 0,7016* 0,6637* -0,3070 0,4054 -0,2908 -0,2040 0,8611* 0,7433* 0,8754* 0,2642 0,8899* 0,8936* -0,3221 0,8707* 1

293

Lituania

Tabel de corelatii

Prognoza stocului de emigranti in RU

Lituania imig pop pib salariu saracie b_com prim man constr distr busin educ sanat lowq medq highqimig 1

pop -0,3168 1

pib 0,3937 -0,3616 1

salariu 0,4809 -0,4818 0,8228* 1

saracie -0,3395 0,0259 -0,0104 0,1686 1

b_com 0,5818 -0,8807* 0,4002 0,5289 -0,1865 1

prim -0,5660 0,7835* -0,6714* -0,5384 0,1044 -0,7785* 1

man -0,7655* 0,3929 -0,3092 -0,3273 0,0298 -0,5504 0,5992 1

constr -0,7450* 0,5919 -0,5103 -0,5851 -0,0006 -0,7358* 0,7541* 0,9285* 1

distr 0,6188 -0,6464* 0,4702 0,4290 -0,4933 0,7983* -0,6596* -0,2418 -0,4181 1

busin 0,7304* -0,5576 0,6581* 0,8189* 0,0225 0,7793* -0,6686* -0,6892* -0,8695* 0,6182 1

educ -0,4241 0,9630* -0,2951 -0,3953 0,0572 -0,9253* 0,7340* 0,4599 0,6191 -0,7227* -0,6212 1

sanat -0,6173 0,8782* -0,6180 -0,6958* 0,1074 -0,9546* 0,8739* 0,6248 0,8318* -0,7516* -0,8625* 0,8822* 1

lowq -0,1952 -0,6095 -0,1794 -0,2418 -0,1864 0,4031 -0,2058 0,3212 0,2185 0,4875 -0,1541 -0,6155 -0,2522 1

medq -0,4897 0,7090* -0,4165 -0,4835 -0,1645 -0,6675* 0,7938* 0,8327* 0,8918* -0,2344 -0,6332* 0,6561* 0,7715* 0,0451 1

highq -0,2685 0,9649* -0,2089 -0,2230 0,0975 -0,8147* 0,7417* 0,3625 0,4937 -0,6184 -0,3924 0,9463* 0,7751* -0,7178* 0,6532* 1

294

Luxemburg

Tabel de corelatii

Nu sunt suficiente date disponibile pentru a realiza previziunea!

Luxemburg imig pop pib salariu saracie b_com prim man constr distr busin educ sanat lowq medq highq

imig 1pop 0,9370 1pib 0,2160 0,5171 1salariu -0,1028 0,0533 0,8763* 1saracie -0,2628 0,8980* 0,6539* 0,3572 1b_com -0,3315 -0,6661* -0,2840 -0,0263 -0,7253* 1prim -0,9793 -0,8867* -0,4511 0,0642 -0,7683* 0,5427 1man 0,7018 0,6320* 0,8058* 0,7463* 0,7008* -0,3947 -0,4075 1constr 0,9863 0,9675* 0,4415 -0,0395 0,8369* -0,5533 -0,8359* 0,6690* 1distr -0,9285 0,7215* 0,8711* 0,5712 0,7443* -0,4776 -0,7330* 0,6595* 0,6210 1busin 0,6049 0,7955* 0,8678* 0,5537 0,8014* -0,5466 -0,7534* 0,7143* 0,6981* 0,9884* 1educ 0,4980 0,9312* 0,6394* 0,2111 0,8789* -0,4941 -0,8965* 0,5603 0,8699* 0,8322* 0,8676* 1sanat 0,9265 0,9947* 0,4754 -0,0050 0,8709* -0,6573* -0,9063* 0,5574 0,9497* 0,7101* 0,7815* 0,9360* 1lowq 0,8536 0,9652* 0,4035 -0,1214 0,8336* -0,6166 -0,9535* 0,4734 0,9285* 0,6583* 0,7170* 0,9108* 0,9779* 1medq 0,9338 0,8750* 0,8249* 0,4828 0,8495* -0,5582 -0,7882* 0,7485* 0,8012* 0,9540* 0,9849* 0,9177* 0,8589* 0,7899* 1highq 0,9217 0,8778* 0,8170* 0,4828 0,8609* -0,5964 -0,7764* 0,7494* 0,7995* 0,9487* 0,9831* 0,9103* 0,8607* 0,7863* 0,9984* 1

295

Malta

Tabel de corelatii

Nu sunt suficiente date disponibile pentru a realiza previziunea!

Malta imig pop pib salariu saracie b_com prim man constr distr busin educ sanat lowq medq highq

imig 1

pop 0,2981 1

pib -0,2742 -0,9039* 1

salariu -0,2588 -0,7840* 0,9215* 1

saracie -0,3747 -0,9304* 0,8466* 0,6035 1

b_com -0,3469 -0,5981 0,4991 -0,0587 0,7357* 1

prim -0,1065 0,7995* -0,5936 -0,2905 -0,8486* -0,7074 1

man 0,5279 0,7764* -0,7500* -0,7802* -0,6342* -0,3841 0,3520 1

constr -0,0196 -0,8939* 0,7869* 0,4672 0,9340* 0,8017* -0,9263* -0,5231 1

distr -0,0042 -0,8940* 0,7712* 0,4790 0,9124* 0,7233* -0,9313* -0,4505 0,9772* 1

busin -0,2395 -0,9779* 0,8403* 0,7586* 0,8880* 0,5124 -0,7943* -0,7045 0,8604* 0,8976* 1

educ 0,2679 -0,7873* 0,6837* 0,3747 0,8404* 0,6322* -0,9320* -0,2670 0,9378* 0,9649* 0,7977* 1

sanat 0,1693 -0,8275* 0,7123* 0,4087 0,8639* 0,6995* -0,9172* -0,3545 0,9675* 0,9752* 0,8272* 0,9801* 1

lowq 0,0107 -0,8731* 0,7313* 0,4394 0,9132* 0,7038* -0,9497* -0,4006 0,9676* 0,9943* 0,8825* 0,9749* 0,9757* 1

medq -0,0352 -0,9241* 0,7990* 0,5572 0,9230* 0,6779* -0,9257* -0,4980 0,9722* 0,9941* 0,9274* 0,9567* 0,9720* 0,9897* 1

highq -0,0602 -0,9348* 0,7919* 0,5801 0,9190* 0,6417* -0,9131* -0,5250 0,9551* 0,9864* 0,9520* 0,9390* 0,9532* 0,9825* 0,9952* 1

296

Olanda

Tabel de corelatii

Prognoza stocului de emigranti in RU

Olanda imig pop pib salariu saracie b_com prim man constr distr busin educ sanat lowq medq highqimig 1pop -0,4327 1pib -0,6791* 0,2594 1salariu -0,3644 -0,3999 0,7993* 1saracie 0,2281 -0,8576* -0,1494 0,5536 1b_com 0,6574* -0,5289 -0,8390* -0,5469 0,5383 1prim -0,4106 0,7703* 0,6125 0,1472 -0,5233 -0,6117 1man -0,5084 0,6204 0,3992 -0,0215 -0,1809 -0,2591 0,7719* 1constr -0,6608* 0,8682* 0,5070 -0,0894 -0,6442* -0,6907* 0,7956* 0,7443* 1distr 0,0919 -0,7975* 0,1426 0,6349 0,5461 -0,0114 -0,5758 -0,6826* -0,5716 1busin -0,6634* 0,5800 0,8310* 0,5557 -0,5714 -0,9582* 0,6855* 0,3442 0,7466* -0,0204 1educ -0,5632 0,9422* 0,5000 -0,1417 -0,8079* -0,7312* 0,7844* 0,6169 0,9260* -0,6364* 0,7495* 1sanat -0,6642* 0,7500* 0,6516* 0,1469 -0,7557* -0,9092* 0,6203 0,3722 0,8220* -0,2571 0,9129* 0,8838* 1lowq 0,4812 -0,9823* -0,3910 0,2548 0,8237* 0,6084 -0,8583* -0,6747* -0,9038* 0,7557* -0,6556* -0,9549* -0,7739* 1medq -0,6539* 0,8338* 0,7042* 0,1823 -0,7296* -0,8753* 0,8513* 0,5777 0,9145* -0,3988 0,9215* 0,9262* 0,9261* -0,8940* 1highq -0,6414* 0,5175 0,8063* 0,5557 -0,5458 -0,9613* 0,5764 0,2519 0,7016* 0,0615 0,9852* 0,7175* 0,9192* -0,5796 0,8723* 1

297

Polonia

Tabel de corelatii

Prognoza stocului de emigranti in RU

Polonia imig pop pib salariu saracie b_com prim man constr distr busin educ sanat lowq medq highqimig 1pop 0,7380* 1pib -0,7910* -0,2697 1salariu -0,7656* -0,6183 0,7617* 1saracie -0,6546* -0,5645 0,5229 0,3553 1b_com -0,5745 -0,9455* 0,0794 0,4127 0,5334 1prim 0,5484 0,9188* -0,1609 -0,4236 -0,5480 -0,9344* 1man -0,6204 -0,7980* 0,1859 0,6677* 0,1523 0,7456* -0,6007 1constr -0,0430 -0,1708 -0,0781 0,0455 -0,1935 0,1306 -0,0252 0,2074 1distr -0,6631* -0,0454 0,8749* 0,6537 0,4246 -0,1288 0,0760 -0,0266 -0,2838 1busin -0,9389* -0,7290* 0,7618* 0,7478* 0,7604* 0,6003 -0,6254* 0,4840 -0,1474 0,7012* 1educ 0,5401 0,8240* -0,1991 -0,3429 -0,7920* -0,8691* 0,8705* -0,3946 -0,1155 -0,0170 -0,6567* 1sanat 0,6118 0,8396* -0,2609 -0,6066 -0,5926 -0,8490* 0,7439* -0,6795* -0,4030 -0,0031 -0,6026 0,8458* 1lowq -0,4049 -0,8999* -0,0989 0,3634 0,2833 0,9303* -0,8917* 0,7904* 0,2316 -0,3705 0,3758 -0,7098* -0,7478* 1medq 0,3811 0,8964* 0,1183 -0,2725 -0,3915 -0,9366* 0,9341* -0,6842* -0,0960 0,3501 -0,4124 0,7827* 0,7142* -0,9766* 1highq -0,9430* -0,8536* 0,6316 0,7359* 0,6579* 0,7313* -0,7232* 0,6828* -0,0875 0,5428 0,9607* -0,6635* -0,6640* 0,5689 -0,5795 1

298

Portugalia

Tabel de corelatii

Prognoza stocului de emigranti in RU

Portugalia imig pop pib salariu saracie b_com prim man constr distr busin educ sanat lowq medq highqimig 1pop -0,8002* 1pib -0,7482* 0,6143 1salariu -0,5178 0,2691 0,8996* 1saracie 0,5740 -0,8345* -0,8345 0,0898 1b_com 0,8833* -0,9213* -0,8149* -0,6256 0,6222 1prim -0,7934* 0,9156* 0,7811* 0,4740 -0,7659* -0,8901* 1man -0,4818 0,5682 0,5477 0,1929 -0,7206* -0,4796 0,7111* 1constr 0,0265 0,2263 -0,2776 -0,5400 -0,3443 -0,0805 -0,0230 0,2186 1distr -0,4366 0,1840 0,6365* 0,6228 0,0485 -0,4308 0,2761 0,1992 0,0487 1busin -0,6142 0,3160 0,8379* 0,9113* 0,0518 -0,6300 0,4476 0,1639 -0,2505 0,8821* 1educ -0,8613* 0,9858* 0,6594* 0,3642 -0,7696* -0,9522* 0,8873* 0,4956 0,1788 0,2507 0,4043 1sanat -0,4546 0,6096 0,3181 -0,0718 -0,8153* -0,4151 0,6950* 0,7887* 0,2210 -0,0186 -0,0787 0,5372 1lowq 0,7744* -0,9606* -0,6400* -0,2491 0,9115* 0,8572* -0,9501* -0,7531* -0,1938 -0,1605 -0,2639 -0,9247* -0,7693* 1medq 0,4730 -0,8360* -0,1256 0,2378 0,7783* 0,6092 -0,6206 -0,3100 -0,3514 0,3177 0,2062 -0,7943 -0,4934 0,7617* 1highq -0,8040* 0,6128 0,9170* 0,8763* -0,2867 -0,8326* 0,7132* 0,3860 -0,1337 0,8172* 0,9357* 0,6768* 0,2253 -0,5783 -0,1030 1

299

România

Tabel de corelatii

Prognoza stocului de emigranti în RU

Romania imig pop pib salariu saracie b_com prim man constr distr busin educ sanat lowq medq highqimig 1pop -0,8013* 1pib -0,0145 -0,2004 1salariu 0,4289 -0,6670* 0,6864* 1saracie 0,7042* -0,5926 -0,4205 -0,1631 1b_com 0,6381* -0,7688* -0,2047 0,3153 0,5744 1prim -0,7998* 0,8383* 0,1485 -0,2328 -0,8645* -0,6724* 1man 0,3530 -0,6556* -0,2114 0,3083 0,5459 0,8614 -0,6186 1constr -0,6272 0,7937* 0,1605 -0,0798 -0,7743* -0,6257 0,8951* -0,6060 1distr 0,7719* -0,7819* 0,4185 0,7973* 0,3132 0,3238 -0,5686 0,1692 -0,4260 1busin -0,9043* 0,6733* 0,0898 -0,1065 -0,7237* -0,5219 0,8216* -0,2484 0,6921* -0,5612 1educ -0,7017* 0,8605* 0,1468 -0,3078 -0,7362* -0,8133* 0,8050* -0,7844* 0,8410* -0,4975 0,6474* 1sanat -0,1254 0,4404 0,3638 0,0712 -0,5426 -0,5587 0,4987 -0,7783* 0,6894* 0,0674 0,1874 0,7727* 1lowq 0,2162 -0,6727* 0,0594 0,4649 0,3043 0,7421* -0,5106 0,9108* -0,5717 0,2111 -0,1553 -0,7475* -0,7772* 1medq -0,8981* 0,7919* 0,1593 -0,1288 -0,8763* -0,6374* 0,9478* -0,4627 0,8579* -0,5766 0,9421* 0,7898* 0,3994 -0,3344 1highq -0,6318* 0,6387* 0,1342 -0,0458 -0,6159 -0,5740 0,7179* -0,4555 0,7407* -0,3157 0,8075* 0,8086* 0,6060 -0,5021 0,7872* 1

300

Slovacia

Tabel de corelatii

Prognoza stocului de emigranti in RU

Slovacia imig pop pib salariu saracie b_com prim man constr distr busin educ sanat lowq medq highq

imig 1pop 0,0557 1pib 0,3978 -0,3206 1salariu 0,4339 -0,4879 0,9621* 1saracie 0,0145 -0,7088* 0,5778 0,5687 1b_com -0,2089 -0,3657 -0,4458 -0,4375 -0,3183 1prim -0,0137 0,9374* -0,2687 -0,3596 -0,8185* -0,1741 1man -0,5389 -0,3494 -0,3466 -0,3876 -0,2097 0,7855* -0,1953 1constr 0,4225 -0,0384 0,7438* 0,7208* 0,1392 -0,3094 0,0499 -0,2995 1distr 0,3756 0,0249 0,8026* 0,8468* 0,4253 -0,8117* -0,0253 -0,6400* 0,7048* 1busin 0,1317 -0,7553* 0,7332* 0,7722* 0,9003* -0,2815 -0,7650* -0,2102 0,3919 0,5988 1educ 0,1055 0,9714* -0,1389 -0,3180 -0,5885 -0,5021 0,8870* -0,3972 0,1029 0,1868 -0,6421* 1sanat -0,2308 0,8537* -0,6194 -0,7203* -0,8571* 0,0599 0,8437* 0,1608 -0,2610 -0,3837 -0,9433* 0,7864* 1lowq -0,4363 -0,7863* -0,2377 -0,1557 0,2768 0,7495* -0,6855* 0,7695* -0,3924 -0,5854 0,2271 -0,8491* -0,3744 1medq 0,2039 0,8735* 0,1351 0,0031 -0,4936 -0,5852 0,8514* -0,4889 0,4033 0,4589 -0,4104 0,9269* 0,5995 -0,9234* 1highq -0,0911 -0,9394* 0,4842 0,5802 0,8317* 0,0648 -0,9151* 0,1954 0,1339 0,2543 0,8965* -0,8632* -0,8961* 0,6133 -0,7167* 1

301

Slovenia

Tabel de corelații

Nu sunt suficiente date disponibile pentru a realiza previziunea!

Slovenia imig pop pib salariu saracie b_com prim man constr distr busin educ sanat lowq medq highq

imig 1pop 0,8526 1pib 0,8582 0,4084 1salariu 0,7481 -0,2774 0,7600* 1saracie 0,3240 -0,8669* -0,3094 0,3868 1b_com -0,3513 -0,0720 -0,4092 -0,4278 0,0835 1prim -0,2295 0,8140* 0,6165 0,0119 -0,8869* -0,2995 1man 0,8220 0,9428* 0,3950 -0,3108 -0,9370* -0,0318 0,8532* 1constr 0,0351 0,8399* 0,6609* 0,0167 -0,8982* -0,1450 0,9292* 0,8998* 1distr 0,9533* 0,4106 0,9304* 0,7840* -0,2359 -0,2916 0,5403 0,3017 0,5905 1busin 0,8129 -0,2352 0,4848 0,8814* 0,5017 -0,2968 -0,1782 -0,4546 -0,1845 0,6643* 1educ 0,9786* -0,2061 -0,0282 0,3060 0,6149 -0,0130 -0,6002 -0,3946 -0,4815 0,0842 0,5375 1sanat 0,2110 0,4689 -0,1560 -0,6152 -0,5740 -0,1096 0,3685 0,5444 0,3592 -0,1887 -0,5530 -0,2247 1lowq -0,8782 -0,9119* -0,6866* -0,0805* 0,8265* 0,1246* -0,8780* -0,8662* -0,9391* -0,7032* -0,0109 0,2542 -0,3275 1medq 0,9061* 0,9159* 0,7156* 0,1239 -0,8151* -0,2088 0,8972* 0,8710* 0,9400* 0,7131* 0,0275 -0,2394 0,3204 -0,9922* 1highq 0,8747 0,3319 0,7763* 0,8508* -0,0189 -0,3770 0,2933 0,1415 0,3598 0,9027* 0,7960* 0,4424 -0,1649 -0,5440 0,5719 1

302

Spania

Tabel de corelații

Prognoza stocului de emigranți în RU

Spania imig pop pib salariu saracie b_com prim man constr distr busin educ sanat lowq medq highqimig 1pop -0,8488* 1pib -0,6878* 0,8035* 1salariu -0,0986 0,2910 0,7522* 1saracie 0,7041* -0,7294* -0,3513 0,3723 1b_com 0,8961* -0,9809* -0,8059* -0,2192 0,7806* 1prim -0,8393* 0,8942* 0,7461* 0,1255 -0,8578* -0,9417* 1man -0,8859* 0,8517* 0,6582* -0,0187 -0,8951* -0,9221* 0,9768* 1constr -0,8142* 0,7382* 0,4021 -0,3239 -0,9533 -0,8138* 0,8837* 0,9494* 1distr -0,9337* 0,9231* 0,8668* 0,3616 -0,6605* -0,9477* 0,9104* 0,8889* 0,7367* 1busin -0,6390* 0,7781* 0,9185* 0,8027* -0,2172 -0,7354 0,6179 0,5084 0,2485 0,8194* 1educ -0,8002* 0,9455* 0,6928* 0,0592 -0,8698* -0,9575* 0,9338* 0,9191* 0,8558* 0,8655* 0,5940 1sanat -0,9320* 0,8635* 0,6677* 0,0237 -0,8064* -0,9124* 0,9297* 0,9565* 0,8971* 0,9365* 0,5858 0,8932* 1lowq -0,8817* 0,8013* 0,4764 -0,2450 -0,9354* -0,8611* 0,8976* 0,9597* 0,9877* 0,8063* 0,3491 0,8852* 0,9362* 1medq -0,8904* 0,7978* 0,8161* 0,3069 -0,6481* -0,8636* 0,9020* 0,8964* 0,7408* 0,9568* 0,7284* 0,7904* 0,9261* 0,7888* 1highq -0,9221* 0,9405* 0,8063* 0,2219 -0,7815* -0,9698* 0,9626* 0,9475* 0,8295* 0,9816* 0,7384* 0,9318* 0,9651* 0,8812* 0,9468* 1

303

Suedia

Tabel de corelatii

Prognoza stocului de emigranți în RU

Suedia imig pop pib salariu saracie b_com prim man constr distr busin educ sanat lowq medq highqimig 1pop 0,2554 1pib -0,5512 -0,5330 1salariu -0,3941 -0,5534 0,9497* 1saracie -0,3783 0,0216 0,6952* 0,8622* 1b_com 0,2593 -0,1568 0,2374 0,3601 0,4741 1prim -0,3590 0,1090 0,2593 0,4261 0,7403* 0,2197 1man -0,2642 0,1673 -0,1808 -0,4590 -0,4753 -0,4522 -0,4438 1constr -0,1200 0,4903 0,3325 0,5643 0,8490* 0,3557 0,6469* -0,3618 1distr -0,2688 -0,2561 0,7648* 0,8960* 0,8476* 0,4222 0,4892 -0,6703* 0,6447* 1busin -0,3768 -0,1765 0,7690* 0,8761* 0,9518* 0,5415 0,6399* -0,5667 0,7417* 0,9439* 1educ 0,3314 0,1374 -0,5734 -0,7274* -0,8698* -0,3581 -0,7461* 0,7334* -0,6573* -0,8304* -0,8554* 1sanat 0,3434 0,2728 -0,8288* -0,9256* -0,8965* -0,4181 -0,4181 0,6281 -0,6457* -0,9545* -0,9476* 0,8949* 1lowq -0,1071 0,4926 0,3506 0,5748 0,8535* 0,3740 0,5919 -0,4100 0,9800* 0,6821* 0,7618* -0,6692* -0,6784* 1medq -0,2170 -0,7401* 0,0468 -0,1533 -0,5124 -0,1558 -0,3412 0,3457 -0,7655* -0,2938 -0,3364 0,4465 0,3520 0,8128* 1highq -0,3993 -0,9050* 0,5975 0,6235 0,2424 0,3140 0,2407 -0,2235 -0,2202 0,4102 0,4177 -0,3074 -0,3984 -0,2486 0,6691* 1