SERIA rL ANUL II, No. 218. Editia a treia .IOÏ, 1 AUGUST l89ß:

NUMARUL 10 BANIABONAMENTELE

Incep la 1 Qi 15 ale fie -cires lan! si se plitesetot- d'a -una inainte

In Bucure tt la Casa AdministratielIn fudefe si streinatate pria mandate postale

Un an In taret 30 loT ; In streinatate 50 191*ale lune ... 15 , . 25Ires suns . 8 > , , 13

Un numär to streinatate 30 bans

MANUSCRISELE NU SE INAPOIAZA

REDACTIANo. 3 STRADA CLEMENTEI No. 3

EPOCNUMARUL 10 BANI

ANIINCIIIBII.EIn BucurestT si judete se pri+xesc numal la

AdministratieIn streinätate, direct la administralie si la

toate oflciile de publicitateAnunciurl la pag. IV 0.30 b. linia

. » III 3. leiD s s H 3. s sInaertiile Qi reclamele 8 lei rinduli

Un ampli!. echíii 30 baniADDIINISTßATIA

No. 3 STRADA CLEMENTEi No. 3

LA TOCMEALA CU HO'IIÏINTERES BSI RAZBUNARE

Ziarele liberale continua a in,i-ra generalitat1 sarbede si ridiculeasupra rolulul i misiunel partidu-lut. Rolul acestul partid il cunoasteacum toata lumea, el consta in aaduce la putere o suma de parti -

zani nevoesi si lacomi, si in a loviIn adversar! Para niel o rusine.

Luatt activitatea colectivistilor inparlament si In gara de parlamentsi veti gasi la baza et interesul,pentru coterie si razbunarea contraadversarilor. Cu colectivistit esteceva bun, si anume : pentru a -slexplica formularea until proiect delege san luarea unes dispozitit ad-ministrative, nu are cine -va nevoesa'st bata mult capul pentru a gasimobilul. DînsiI nu lucreaza subimpulsia a deosebite si complicatemobile. Ca sa fit edificat asupraunes probleme colectiviste, e destulsa te Intrebi : in al cul intereslucru sa face ? San in contra caruiadversar lucrul este indreptat ! Cuaceasta chee, pote deschide portitatuturor gîndurilor celor mal as-cunse a celui mal inteligent colec-tivist.

Opinia publica, a avut un exem-plu stralucit cu ceca ce s'a petre-cut de la inceput in chestia pustel Mannlicher. lar eel cari poateatunci avean îndoeala, astaztin pozitie de a fi complect edificati.

In adevar, coleetivitatea pentrua lovi in partidul conservator si inspecial in Generalul I. Lahovary,de la inceput a decis ca set gä-seascä cu ori ce pret atea drizarea. Generalul Budisteanu, un co-lectivist care daca nu ar fi fost mi-litar, era sa fie un fel de Diman-cea al partidulut, s'a pus in acelscop pe lucru eu o patima de caree capabil numal un membru al u-nui partid caruia d. Sturdza ii este sef.

De 10 luna sa fac tot felul deasa numite experiente.

Dupa cum unit judecatorl de in-structie lucreaza luna ca sa poataaduna oare -cari aparente de probein contra until om a carul condam-nare sa cere, tot asa si comisiu-nile sub presiunea ininistrulul derezbol, sa dan la tot felul de pro-be si contraprobe cu nenorocitapusca.

Lucru însa foarte caracteristic.Cu toata buna- vointa anturagiulutepilepticulul ministru, pusca Man-nlicher este mat sanatoasa de catori cand. Colectivistii de am intreglan distrus'o dupa parerea sor, deInuit ea a fost transformata in unciomag, de inuit dinsit an deblate-rat tot felul de prostil pe socotealaunei arme care nu are alta vinasarinana, decat ca e introdusa inarmata noastra de generalul La-hovary.

Rezultatul pina acuin care este ?Este un complet fiasco pentru co-lectivitate si in special pentru iste-ricul ministru care a avut in cari -

era sa norocul sa tapete in timpulrazboiulut un glonte ratacit, candsedea la adapost in parapete. Citenu deblateran colectivistil contraacestel arme. Asta-zi? Asta -zi leeste rusine sa spuna rezultatul ex-perientelor facute cu aceasta arma.Ziarele sor sunt foarte modeste sisobre in inforinatif asupra acestelchestil. Ele sa marginesc eu pru-denta pur si simplu a dezminti ga-zetele bine informate. Cu alte cu-vinte, dupa o ofensiva de cali -vaani, ele sunt recluse la o prudentadefensiva !

*i sa nu ni se obiecteze ea poate

prudenta profesionala le fac sa aibaasemenea atitudine. Toata lumeastie ca pentru gazetele colectiviste,Chili e vorba de a ponegri pe unadversar politic, nu exista nid se-cret de Stat, nid instructie secreta,niel chestie diplomatica, nimio.

Sa fie sigur orl-cine ca daca e-roul din parapetele de la Plevna,ar fi avut ceva defavorabil de di-vulgat, de sigur ca lucrul era deinult facut. Un om, care fiind mi-nistru a avut curagiul sa defaimezearma noastra in fata lumel, acelanu da inapol setel de a se ras-buna pe adversalt.

Prin urmare colectivistif s'an lo-vit si in chestia armel Mannlicher euobrazul de perete...

GuvernulIn toc>rnealä

cu hotii

Deciziunea guvernului inchestiunea hotiilor de htGalati a fostrectificara.

Comparînd textul primeieditiuni a deciziei cu tex-tul celes de a doua, on -cinese poate ineredinta cä amavut dreptate cind am spascä guvernul, ehiar dupe cea rezolvit chestiunea inchip atit de ruuinos pen-tru dînsul, tot e silit sa seprecupeteascä, sä mai deasi sä mai lase.

In adevär, nisi vorbii nupoate fi de rectificar ea u-nei greteli de tipar,chiar a unei erori de ma-nuscris", cum zice comuni-catul guvernului in chipde scuzii. Vede on cinecä la luarea primei deci-ziuni a fost alt -fel tocmeala,cä aceastii tocmealä . a ne-multumit pe cine -va i cäs'a inceput un noii tirg ru-linos, care a tinut de la 2 Spina la 30 Iulie i s'a sfîr-lit eu un adaos de pret, pecare ni -1 face cunoscut a-ceastii a doua decizie.

Lucrul se vede nuntai decit, punînd aläturea tex-tele.

In prima editiune, sezicea:

In ceea ce priveste deliberärile consi-liulul comunal din Galati din 8 si 11Aprilie 1896, prin cari se admite ce-darea contractului de iluminare cu gazsi electricitate a orasulut de catre con -cesionarul Georg y, cases Somzée, pas -trind însä pe eel d'întiiú ca garant sirefuzîndu'l eliberarea garanfiet lui de50,000 lei;

Decide :Nu se aprobä deliberafiunile consili-

ulut comunal din Galati din 8 si 11Aprilie 1896, prin care se priineste ce-siunea contractului pentru iluminareaorasului cu gaz si electricitate fäculade concesionarul Georgy catre casa Som-zée, 4d ast -fel renten nula de drept, con -form art. 35 din legea comunalä urbana.

In_ a doua se zice :In ceea -ce priveste deliberärile consi-

liulul comunal din Galaft din 8 si 11Aprilie 1896, prin cari se admite ce-darea contractulul de iluminare cu gazsi electricitate, $i a tramvaiulns, a orasulut de catre concesionarul Georgy ,cases Somzée, pästrind însä pe eel t n-têiü ca garant ,vi refuz£ndu -i eliberareaBaran fief lut de 50.000 lei ;

Decide :Nu se aprobä deliberafiunile consi-

liulut comunal din Galaft din 8 si 11Aprilie 1896, prin cari se prime* ce-siu.nea contradului pentru iluminareaorasulut cu gaz si electricitate, §i tram -vaiulul, fäcutet de concesionarul Georg y,catre casa Somzée, ,5i east -fel rëmine nulade drept, conform art. 35 din legea co-munala.

Cine poate admite cii nu-mai printr'o gre:falä de co-pist a scäpat o chestiuneata de insemnatä ca cestin-nea intreprinderiïí tramva-iului, de douá ori, in doudpasagil de8palrtite mireele prtn îrel altnetrite?

i cum se poate crede calo deciziune ata de impor-tantä, luteo afacere carea fäcut alit zgomot caresta ca sabia lui Damoclesd'asupra capului guvernu-lui, s'a dat la tipar färä afi reväzutä, ca o emplit' in-Oitintare despre lucruri gH-site pe strada?

Nu. Nu e. o rectificare,ci o argumentare a deciziei.

Guvernul gaa.dä de llotia vrut sä scape gheffeftultramvaiului din foc, pen-tru a nu baga pe favoritulsait Malaxa in alte boclu-curi, de aceea nu 1-a a-nulat în prima decizie.

Dar a intilnit o rezistentäpe care n'a p utut-o invingeprin nimic a trebuit säcapituleze.

Iatä istoria celei de adoua editiuni a deciziel gu-vernulul in hotiile de laGalati.

Probabil cä, trimiti>t><d la«Monitor» aceat!ltü a douaeditie, guvernul Ili va fiinchipuit cä a scäpat demurdäria malaxistä.Noi il asiguräm cä se îuslalä.

Deciziunea în afacereade la Galati va mai vedeamulte editii in «MonitoruiOficial», cäci e o adeväratähidrä; in locul unui captiiiat de guvern, va räsärio suai guvernul va sfir0prin a-vi pierde el capul,

0 CETATE COLECTIVISTACreditul rural. Cursul scrisurilor.

Abondenta de capital in strainíï-tate.GheKefturi colectiviyte.

Creditul ruralIn opozi f ie saü la guvern, until din

adäposturile sigure ale haitet colec-tiviste este la Creditul rural, unde i sepermite set faca cele mat indretzne f especulafiunt, in sarcina detentorilor tit-lurilor acestet institut ii §i in sarcinadebitorilor.

Este mare numärul acelora cari s'aitîmbogäfit la aceasta institufie, in cap cud. Petrache Stoicescu ; dar este insutitmai mare numärul acelora cari aft, cä-zut victime ale speculafiunilor de bursäi ale persecufiunilor bandet negre, care

domnesle la Credit.Cursul scrisurilor

Asupra persecufiunilor am dal acumcet -va ti»np antanunte interesante, asacä aculn va rännine sä ridicäm pufinvalus care acoperet si speculafiunile debursä cu cari se îmbogäfesc donanit dela Credit.

Cursul scrisurilor fonciare rurale esteazt de 91 lei. E un curs foarte scäzuttala de garanfia serioasä pe care oprezintei aceste scrisurt ; si aïe trecutmat mulft ant de cind cursul for nu seridica de soc la al pari, ci oscileazä in-tre 87 si 93 let, dupa inanevrele debursä pe cari le fac cet din celate.

Sei citant un exempta :Un dontn, al cärul nume nu -'l citant,

s'a imprumutat acum cit-va Limp laCredit eu o suinä de aproape 200,000de let. Suma aceasta i -s'a plätit inscrisurt funciare.

A doua zi cursul hîrtiilor era nor-mal, adicä 91 lei. Cind domnul in ces-tiune a cäutai set schimbe scrisurile,cursul for de -o -data a scäzut la 89 lei,asa cä pe urmä agenfit unor domnide la Credit le -aú cumpärat cu aceastasuma, beneficiind aproape cu 8000 de lei.

Asement manevre se repetä aproapezitnic.

Abondenta de capital tu streluifitateE inset curios cum banda de la Cre-

dit §tie sä -si asigure aceste speculafiunt.Case mari de banal din Germania,

Englitera, Belgia si .Fran f a aú inter -venit adese or pe lîngä credit ca saitplaseze hîrtiile si in streinätaie, adicäsä facet sä fie cotate la bursele dinBerlin, Londra, Paris, Hamburg, etc.Hîrtiile fiind solide si producind 5 0/0,ele aveaü o cäutare mare in strainet-tate, unde din causa abondent ei de banc,matit si micil capitaliste, sunt nevoifisä -st plaseze averile in hirlit cari abiaproduc 2 -3 0!0.

Abondenfa de bani, de pildä in En-glitera, este alit de mare, in cit se pre -parä conversiunea rentet de Stzt de 31)10la 2 0/0.

Ghelefturi colectivisteColectivi; tit refuzet basa aceste pro

punert, cari ar avea darul sä aducacapitalurt sträine în fard. ,S'i refuzäpentru cuvîntul, cä in acest -caz n'armai putea face speculafiunt de bursä,de oare -ce valoarea realä a scrisurilor,ar avea o tendinfä ferma spre urcare.

Ast -fel suntem osîndift ca si asuprahîrtiilor celor mat solide, cari se ba-zeuzä pe proprietet f ile noastre rurale, säfim speculaft de colectivistil de la credit.

lar capitalurile streine pot sei rämîneimust 0 bine in streinatate, cäct nu lise dei voe sä vie in fard si sä fie pla-sate in scrisuri romïnestt-

IN DOSUL COPIFILORA ajuns adevarata halima.Atila de pacatos e guvernul acesta,

in cit se vede nevoit sa se aseunda laspatele bietilor copista de pe la ministe-re, bun bucuros daca acestia b'.nevoescsa -1 acorde malta sor protectie.

Regim de hott a fost si alta data re-gimul liberal, dar cel patin avea oare-care vigoare. Cind Angheleseu facea ho-tel de pe banca ministeriala, partidulliberal avea cutezanta sa -si pue pieptulinainte si sa sfideze opiniunea publicapina la momentul din arma.

Emü hots curagiosa liberalil de pinala 1888, hot! cari isl riscaü pielea.

Ce! din vremea noastra sunt nisteborfasa de rind, cari It.1 inspira nu groa-za, ci scirba.

Umblind sa împaee si capra si varza,in murdara afacere de la Galati, n'aliimpicat nimic si ali ajuns la «rec.-tificarl» rusinoase, cari arata mal binedecit ori -ce, pacatosia guvernului.

N'ali avut însa curajul sa procedezepe fata, ci s'ali ascuns la spatele unuimie functionar, pe care -1 calomniaza caar fi facut o croare de copiere.

Opt ministri al marelus si puternicu-lut partid liberal, tupilatt la spatele u-nul copist de la ministerul de interneiata situatiunea.

COMUN ICAT

Ziarul Epoca printr'o informatie aparutain numarul de la 27 Iulie a acestul organde publicitate, cauta sa acrediteze zvonul cid. Ministru de Interne A. Stolojan ar fi co-mis o necuviinla la un prinz dat la palatuldin Sinaia, si ci un servitor al Casteluluil'ar fi invitat sa-si ia servetul de la gît.

Dam acestel informaFiunl tendentioase ceamai formala desminFire si spre restabilireaadevarulul reproducem mai la vale scenade la prinzul in cestiune, asa cum s'a pe-trecut.

Pe cind minca supa sa, d. Ministru deInterne Stolojan gi-a patat camasaaccidentcare se poate întîmpla ori cul.

Atunci Nicolae servitorul, apropiindu-sede d. Ministru, ia soptit la ureche:

Domnule Ministru, v'ati umplut a-mas cu supa.

Domnu Ministru de Interne i-a niullumit§i raspunse :

Asa e ! Ei comedie ! Asta o pat re-gulat si acasa !

Apo! cu multa buna cuviinta d. Ministrua luat miezul de la pîine si a frecat mereúpata, ara sa izbuteasca sa o faca sil dispara.

In aceasta situaliune, d. Ministru pentrua sapa de alte asemenea accidente, s'a ginditci ar fi mal nemerit sa-s1 pue servetul lagît, operatic pe care a §i facut'o îndata, t'ara

atraga alti observalie din partea luiNicolae, precum insinuiaza Epoca.

Restul prinzulul s'a petrecut în cea malperfecta liniste, si la sfirsit d. Ministru deInterne s'a sculat de la masa, deslegind er-vetul de la gît, facîndu-1 sul si pun'ncu-1la loc. (Monitorul Oficial)

AVETIS NAZARBEC

In «Impresiunl din Londra» pe casile publica acum in Neue Freie Pressedin Viena, d. Georg Brandes povestesteurmatoarele despre seful real al revolu-tiunil armenestl si despre inceputurileacestel revolutiuni:

«Am fäcut cunostinta cu Avetis Na-zarbec, adevaratul sef al revolut.iunil ar-menestt, un tinas extra - ordinar de fru-mos, frumos ca un portret ideal italie-nesc de pe la 1500. Intre altele, Avetisare parul eel mal frumos ce am väzutvr'o data in viata mea.

Studiile si le -a Meut la Geneva si s'astabilii apos la Londra.

Abia in virsta de tres -zeci si ceva deant, el e socotit ca eel mal bun poet alpoporulul sag si a lost seful rebeliunü.

EL scoate la Londra nu mal putin detre! publicatiunt periodice in limba ar-meana : foaia saptaminala Henceac (Clo-potul), foaia satirica lunara Aptoc (Pal-mele) cu caricatura politice si publica -tiunea trimestriala Zabapar (Ideia),o foaiestiintifica, mal ales de economie nat.io-nala, in gentil inarilor reviste englezestf.Ziarul sail saptaminal Clopotul, e or-ganul central al partidulut revolucionardin Armenia, care si -a luat numele dela aceasta foaie.

Avetis mi -a povestit despre poporulsag, despre acest popor curios, inteli-gent, care prin situatiunea, raspindirea,vrednicia lui comérciala si altele, adu-ce aminte de poporul Israelitilor, si acaruia limba e una din cele mal vechslimbi culturale din lume ; el tni -a schi-tat isteria literatures acestul popor invremea mal noua, influentele la cari afost supusa viata sa spirituala mal a-les franceze si engleze. Armenal iii a-mintesc si asta -zi eu mindrie ca lordByron a luat lectiuna de limba arme-

neasca de la calugaria din San- Lazaro,la Venetia.

Fireste, Nazarbec era mal elocuentcînd ajungea sa vorbeasca despre sta-rile de lucrurT din Armenia, despre su-ferintele nenorocitulus sac popor Invremea din urina, despre cruzitnile sa-virsite asupra Armenilor.

Dupa predarea Zeitunului in Aprilie,guvernul provizor de acolo, compus dinvr'o tres -zeci de oamenl, a venit laLondra, la Avetis Nazarbec, in cit micacasa a acestuia s'a prefacut intr'un a-devarat lagar. El stag la masa la Avetis. Noaptea dorm pe jos, pe podele.

In anul 1887, Avetis Nazarbec, sotiasa si tits -va prietent, toil studentf, for -maü intreaga opozitiune armeneasca, sipartidul intreg zetuia foaia Henceac.Zetaria era instalata in bucatarioaramites for locuint.i din Geneva. Numelefor nits o data nu se publica in ziar sica loe al tipariril se dadea Londra. Acéstaera necesar, pentru ca guvernul turcescsa nu le afle numele, de oare -ce mereüaveaü de íntreprins calatorii in Turcia.

Deja dupa un an, et aveaü un marenumar de prietena si puteaü trimeteagents secreti in furcia pentru a facecercetars si a organiza poporul.

Tinara sotie a lu! Nazarbec, s'a dusea insasi la 1893 In Cilicia armeneasca,pentru a coordona fortele revolutionaresi a le face gata de lucru. Ea a reusitsa strabata in fortareata St. Jean d'Acre,pentru a vizita pe prietenil tinutl acoloin lanturl.

Asta a fost prima data, iml ziceacu mindrie Avetis, cind o arineanca acalatorit prin Cilicie armeneasca in acestscop. E singurul exempla pina acum.

E dureros ciad te glndestf, tit defard roade a fost aceasta rebeliune, fa-mita din disperare si eu jertfe asa demari.»

E P O C A

infamiile Si teroarea din Tecuci

Infamia i prielna ei. Teroarea.Altä ln1mie. Euergiea petitiecure ministra, a lui Constan.

tinesea

Alex. Patirlageanu, mizerabilul prefectal judetului Tecuci, a savirsit iu zilele dinurma cea mal infecta infamie ce poste ima-gina numai creerul unul mizerabil de spe-cia lui.

Acest misel a ajuns pina acolo In cif satraficheze cu constiintele copiilor, sa pre-cupeteasca Cu mintea minorilor.

Te eutremuri and te glndesti pina undepoate merge infamia coleclivistilor nostri.

Expunem mai la vale faptele lui Paltrla-geanu si cerem de urgente. mirristrulu, deinterne, sa la masuri grabnice, sa ordoneo ancheta si sa pedepseasca cu asprimeculpabilil.

Iati amanuntele ce ni le trimete cores-pondentul nostru special, in aceasta privinta.

Infamia si prielna elIneapabilul ci miselul din capul judetului

nostru a fdptuit zilele acestea o monstru-oasä infamie.

E vorba de amicul nostru Constantinescu,Tecucenil si tota eel cari citesc regulat

gazetele din Capitala aü cunostintä despretate ilegalitatile fard precedent faptuite a-nul acesta de administratia locala si In spe-cial de prefect, cu dispensa de armata a a-miculul nostru Constautinescu.

Se stie, ca Constantinescu, anul trecut afost dispensat de serviciul militar cu acteIn regulA, In baza celor mal sfinte drepturl.

Anul acesta consiliul de revizie primesteo denuntare anonima (fdcuta probabil depolitie) prin care se spunea ca amicul nos-tru nu ingrijeste de fratii sal mal mica sica prin urmare n'are drept la dispensa. Con-siliul de revizie In cap eu Patirlageanu, carenu are la stomah pe Constantinescu, pentruci acesta i -a denuntat potlogariile prin ga-zeta si a dus o campante energica in contrahanditilor din acest oras, fard niel o anchetaanuleaza dispensa. Constantinescu reclamiministrulul de razboiti. Acesta ln urma malmultor cercetarl si reclamati!, amura Incor-porarea lui Constantinescu pina la viitorulconsiliu de revizie, care sa decida in moddefinitiv.

Patrrlageanu si Take Anastasiu auzindde aceasta hotarire aü turbai de necaz. Iaracuma cauta prin toate mijloacele, sa mo-measen prin diferite fagaduell pe fratil luiConstantinescu, saü sil -I inlature pur sisimplu, pentru ca amicul nostru sa fie luatla anul viitor, cu ori -ce pret In armata.

In adevar, fata la ce -ail recurs aceti mi-zerabili.

TeroareDominica 28 Iulie c. sora amiculul nos-

tru d -loara Elena Constantinescu, care sedusese pentru cite -va zile la o ruda In co-muna Tepu, soseste Intr'un suflet de acoloci plingind istoriseste fratelui sau, ca acumcit -va timp era sa fie luata pe sus noap-tea si dusa cine stie Linde, lar In ziva pre-cedente primarul din acea comuna a voits'o ridice cu forti si s'o aduce In Tecuci,acasa la Patirlageanu din ordinul acestuia.D -loara abia a putut scapa sa vie la Te-cuci, sa se pue sub ocrotirea fratelui saü.

Ce avea canalia de Patirlageanu cu soraamicului nostru ? Avea sa -1 faca vre -o co-municare, s'o intrebe ceva ?

In cazul acesta de ce acest ignobil indi -vid nu se adresa tutorelul si fratelui saümal mare care putes sa -1 dea toate deslu-virile ?

Aceastä procedare insamna purtare deprefect, de om cinstit, de om de caracter ?

Se vede ciar ca prin ademenirl si printeroare acest pacatos voia sa stoarca o de-claratie, sa corupa o constiinta.

Dar sa trecem laAlt& infamie

Potlogarul ce tr-oueaza Ili hadughia depeste drum de Take Anastasiü profita deo corectie ce amicul nostru Constantinescuo administreaza acum cite -va zile frateluiséla mal mic pentru faptele necinstite siprin mijlocul copiilor sèl, al altul haidamacal politaiului si al ipistatilor de la politie,ademeneste prin diferite promisiunl pe fra-tele mal mic al lui Constantinescu si -1 facesa reclame la prefectura, cerind un ajutorsali continue studiile, lar la parchet spuneca fratele saü mal mare vrea sa -1 bata.

Cum pungasilor ? Adicd vol nu permitetiunul frate mal mare si tutore, si faci oh-servatit unui frate mal mie, minor, care arepurtara rete?

Toti suntem de acord tu privinta asta;ça un frate mal mare In lipsa parintilor,are dreptul sa -sI fie din scuri fratil, sa-1indrepteze pe talea adevarului.

Numa! pungasul Patirlageanu face opinieseparata. Numal el primind petitia frateluilui Constantinescu i -a dat imediat curs, i -aaeordat ajutoare copilulul, fard sa tucuno-sliinteze, tara sa intrebe, citusi de putinpe tutorele si fratele saü mal mare.

lar In urma primirel petitiunilor, prefectula gasit de cuviinta sa puna la secret pepetitionar, ala cd amicul nostru nu i -a datde urina nid pinä asta-zi.

Ne oprim de la ori -ce comentarit, cacifaptele sunt atit de monstruoase, atit deinfame ça vorbesc ele In destul.

Tin sa adaug, cd Constantinescu a de-nuntat inca de eri parchetului local, infa-müle lui Patirlageanu si a cerut sa se an-cheteze cit mai urgent afacerea, iar fratelesau mai mie sa fie urmarit, gasit si adusla locuinta amiculul nostru.

Asta -zi Constantinescu a reclamat si mi-nistrului de interne si a cerut ancheta.

In petitia cetre ministru dupa ce aratacum s'aü petrecut faptele, Constantinescuadauga :

=El bine, domnule Ministru, eu cred çaun prefect, ça eel mai Malt demnitar al ju-detului, are si o menire moralizatoare, tre -bue sa dea exemple de caracter model, säcaute sit mai mult sa contribue la inobila-rea sufletului cui -va, iar nu sa dea pildede falsificator de constiinte, sa nu contri-huela formarea de carattere detestabile, sanu traficheze eu constinta unui copil.

cRespectuos va rog, d -le ministru, ça deurgenta sa disposati o ancheta si sa datiordinile ce veti crede de cuviinta. Noi numal suntem sigurl nid chiar in casa noas-tra In mijlocul orasulut. Asa vremuri ne -afost dat sa ajungem !»

Aceasta -I sfirsitul petitiei entre ministru.Suntem curiosi sa vedem ce masuri va tuaministrul contra mizerabililor din orasulnostru.

T. Cucianu

EPOCA` LA IA1(Corespondents specials a «Epocei »)

281V11.

Radi d-lnií ifumuloanu. Apa din o-rag.Disolvarca consiltuluìí

Racii d -lui l umuleanuD -1 Corneliü §umuleanu, chimistul comu-

nel, umbra eu o epruveta eu tipa din gale -ruile de la abatoriü, In buzunar, si aratatuturor celor cari vor sa va(lä racii in starede formatiune, cuprinsi intr'insa.

Intrebat asupra proveniente) lor, chimistulcomunel rustine ca Italienil cari, dupa citse pare, sunt mal amatori de rad, mancandasemenea crustacee prin galeril, aü scapattâte -va pe apa. Din reproductiunea acestora,s'aü format cele cite -va specimene, pe carid -sa le poarta In buzunar.

Se lntelege ca aceasta calitate a apel dela noul abatoriü, constitue un mare avantajpentru Iesenl. Daca lucritorii Italiens vorcontinua sa -sa ice dejuriurile tu galeriile deapi, in curând stimatil mea concetateni vorputea avea rad proaspeti in fie -care zi.

D -1 §umuleanu este de parere chier cagaleriile acestea sunt apte si pentru culturaaltor vietati. Asa, daca Italienilor le -ar pla-cea pestele, conductele de apa ar putea sane dea trapa, stiuce, lins, etc. pentru fie -caredejun. Cu toate ca un ziar local afirma cas'ar fi gasit in canal un puisor de halena,d -1 umuleanu nu mi-a putut confirma dacaadministratia comunala poate intreprindecu succes cultura acestul cetaceü.

De la luminele d -sale si de la interesulce'l pune d. G. Tacu, prim ajutor de primar,pentru nevoile Iasului, asteptam realizaressi a acestel imbunatatirl, pe ltnga cele l'altebine- facerl ce actuala administratie a re-värsat asupra orasulut!?

Apa din orar}Cea d'intüü promisiune solemnä a d -lui

Nicu Gane, la instalarea sa In scaunul deprimar al Iasului, a fost ca va rezolva ches -tia apel, care asteaptä de la 1853.

Ce a fient pentru aceasta d -sa ?A incheiat un contract nenorocit eu uu

oare -care domn Paianu, nepot al lui IonC. Bratianu, pentru studiü si a hotarttvarsarea in conductele de apa ale orasuluta celor 300 m. c. captati, precum se pre-tinde, pentru noni abatoriu.

Operatiunea aceasta din urina nu e decit o imensä lnselatorie.

In adevar, prin saparea la un nivel tnaijos si in acelasi platoù a galeriilor de laabatoriü, izvoarelc cari alimenteaza orasuls'aü revdrsat aid. Aceeasl sin care, maiînainte curgea in cismelele din tirg, as-tir -zi curge in conductele de la abatoriu.Desfid pe ori -cine sa 'mi dovedeascs di s'asporit macar cu un metru cub debitul dinoras. Dovada lipsa de apa de care suferaIasul si secarea cismelelor si fintinelor si-tuate In partea de sus, apol Tatarasi.

Orasul poseda dar tot alita apa, cita aveasi anul trecut, cu 160 m. c. mai mult desil in anil precedenti, grafie captarilorfacute sub fostul consiliu conservator. Laaceasta se reduce intreaga operati a var-sarel in conductele orasulut a celor 300 ni.C. de la abatoriu : aceleasi izvoare seplimbla dintr'un conduct intr'altul, debituldin oras nu s'a sporit eu un pic de 8.0!

In ce priveste calitatea el este impotabila.Toti higienistii sunt de acord ln a recu-noaste, ca multumita necurateniel apel avertifebra tifoida si alte epidemia in permanentiin oras. 1

Ast -fel aü rezolvit chestia apel, ignoranteci incapacitatea liberala.

Disolvarep, consilíutai.Singur d. Gheorghian care dor-este, din -

tre guvernamentali, lucrul atesta.D -sa este ingrozit de stupiditatea actua-

lei administratil si nu se sfieste de a ospune. Mal cu scarna cind vine vorba dechestia apea, criticele prefectului de judetsunt ntai amare.

Daca ar sta in puterea d -sale, de sigurconsiliul comunal ar fi fost de mult disol-vat, spre mal marele bine al orasulut.

De -o -cam -data tusa. nu e nimic hotarit.Catre unul din ptictenil nostri, prefectul

de judet a afirmat ca: crede într'o apropiatài disolvare a consiliuluï comunal.

Viator.

INIE'OR.MA.7cIIUn malt functionar bitut

Acum 2 zile, o carte poit-tala ne instiinta ca un fôrtefinalt funetionar al regimu-lul de astazl, un functionarcare reprezinta direct or-dinea siguranta publica,a fost eroul unui scandal lasosea.

Controlind, am constatatca denuntarea era inteme-iata. inaltul fi><nctionar afost batut eu bastonul.

In aeeemìí vreme, am a-flat ca guvernul e informatpfuá in cele mai miel ama-nunte despre acest seandal.

Cu toate astea, guvernuln'a luat p'na aeum niel omásurá.

Poate ea a fost prea ab-sorbit de rectificarea deci-ziunil in afacerea hotiilorlui Malaxa ; acum fusa ree-tificarea s'a Meut, si pinala alta noua guvernul arecita-va vreme.

Alteptam sa vedem ce va'total.' in noul «caz ciludat»de la tgosea.

Ping atuncl nu ne putemîmpiedeca sa ne exprimammirarea ca «Vointa Natio-nala",organul cazurilor ciu-date, n'a suflat niel un eu-vint despre distinetiunea al

carel obiect a fost inaltulfunctionar al regimulul.

Guvernul proiecteazä inscenareaunei cabale in contra d-lui PaulStätescu pentru a-i determina säpiece de la prefectura polifiei Ca-pitalei.

E vorba ca, o delegatie a cetä-fenilor din Tulcea, pusä la calede Ocultä,sä vie in Capitalä $isä cearä guvernului a numi a-colo prefect pe d. Paul Stätescu.

Delega#ia se va prezinta qi lacl. Stätescu ,gi dupa mai multe l :-crama' ri de crocodil, sä'l roage säse intoarcü. la vechiul sei ff post.

Gogu Cantacuzino, care fine lo-cul de ministru de interne, va pro-fita de aceastä ocazie pentru a tri-mite la Tulcea pe d. P. Stätescu.

Ers «Vointa» ne da o desmintirela o stit-e pe care n'am dat-o.

Spunea anume ca e absolutneexact ca I. P. S. S. fostul Mitro-polit Gheorghian a fost trimes laCaldarusani cu o misiune pe lingaMitropolitul Ghenadie. Or, noi n'amspus aceasta, ci numai ca parinteleGheorghian s'a dus la Caldarusani,unde-si are resedinta si ca esteasteptat in Capitala d. Vasile Gheor-ghian, prefectul de Iasi, fratele I.P. S. parintele Gheorghian, care arenvisiunea de a interven pe lingäfostul Mitropolit in favoarea gu-vernulul In special de a-1 ho-tari sa accepte a fi reales Primatal tares.

Ziarul guvernului a ajuns, cudesmintirile, de o nerusinare farapereché. Il sfatuim sa-,si pue frialimbes, pina mal e vreme.

Azi dimineata jandarmul rural NicolaeMarinescu, din sectia Oltenita, s'a lmpuccatla mina stinga Intre degete. Intrebat asu-pra acestul accident a raspuns ca din gre-seala.

Se erede Insti ca a voit sa se sinucidadin cauza ca In Bucuresti a fost arestatpentru furl de efecte militare.

Ziarele din Budapesta anunta caadministratia ungureasca va trans-porta Duminica viitoare 640 detarans romini din districtul Hunie-doara si 780 din districtul CaI'as-Severin la Budapesta, pentru a ve-dea serbarile milenare.

Consiliul de ministri tinut err, aprimit demisiunea d-lus Toneanu,prefect al judetului Tulcea, însarci-nind in acela§ timp pe directorulprefectuiei cu gerarea afacerilor.

Li ziva de 28 c. Rado Gh. Minghir, dincom. Hotaru, Ilfov, calarind un cal in gognamare celul s'a impiedicat, din care cauzaMinghiru a fost trintit jos de pe cal, ra-minind mort pe loc.

Deputatul Bartha Miklós, vice -presedintele partidulus independent,serie un noü articol in Magyaror-szág in contra vizitel ImparatulusFrantz -Iosif In Romania.

Articolul incepe ast -fel:«Sä-gi noteze fie- care maghiar :

In Romînia nu este afteptat Frantz

Iosif, Regele maghiar, ci limasIosif, Impäratul austriac» .

Cunoscutul advocat din Capitala,d. Athanasiadi, a incetat subit dinviata, eri la amiaza.

Dinsul a fost presedinte de tri-bunal prin anis 70, apoi demisio-nind din magistratura, a intrat Inviata politica.

A fost un distins avocat I?i unziarist al caruia tondes satiric austurat pe multi.

Condoleantele noastre familiel.

In ziva de 24 c, a ars d-lui N. D. Moro-ianu, arendasul mosiea Virteju, plasa Saba-ru, judetul Ilfov, cincl sire de gr1ü.

Focul a provenit de la masina de treerat.Cu tot ajutorul dat, focul n'a putut fi lo-calisat.

Consiliul de ministri, care s'a ti-nut eri dupa prinz, s'a ocupat cusituatiunea comunála din lai.

Guvernul a recunoscut in sfirsitca lucrurile nu mal pot merge sica o schimbare e necesara.

Ministrul de interne Stolojan, carese dusese err sa,, intîinpine pe d.Sturdza, venit de la Sinaia, a ajunsprea tîrziü.

Se pretinde ca Stolojan într'adinsa intîrziat.

D. Iacob Taranu, ofiter in reserva., afost citat pentru astazl de dirnineata laparchetul militar, pentru ca, a tinut laClubul Muncitorilor o conferintä in carea vorbit in contra armatel.

In ziva de 26 curent aü ars casele locui-torilor Stefan Dinu si Lazar Radu Ferarudin comuna BalasoeniCobia, jud. Ilfov.

Cu tot ajutorul dat de siteni, focul n'aputut fi localizat $t bietil oamenl aü perduttot avutul for in fläcdri.

Zilele acestea va apare o interesantälucrare, Dobrogea §i Gurile Du-nárei din punctele de vedere fisie -mi-litar si politic - administrativ, Impreunäcu o harta specialä a Dobrogei, de d.locotenent de geniu Athanasie Napoleon.

Aceastä lucrare se tipäreste cu mul-ta ingrijire in stabilimentul I. V. Socecsi va fi pusä in vinzare pe pretul de 3lei textul §i 3 lei harta.

EDITIA a 3 -A

(Servicial Agentfeï Eomine)

Diplomati!, ofiteri! si Inaltii functionarl cariad vorbit eu Tarul In ultimele zile, declara cistarea sänatatti sale este foarte satisfácätoare.

Cassel, 30 Iulie.Cancelarul de Hohenlohe a plecat er! la Ber-

lin. Impäratul l'a insotit pina la gara in trä-surä deschisa.

Berlin, 30 Iulie.Printul de Hohenlohe a sosit aseara.

;,,Cair, 30 Iulie.1Pina acum aü fost in tot Egiplul, 16,866 ca-

suri de bolera, din cari 13956 mortale. 0boala care la repede o intorsaturä fatali, aisbucnit la Dongola ; nu se Stie daca este ho-lerä. r

FOITA ZIARULUI rEPOCA,41)

LOUIS JACCOLLIOT

MANCATORI1DE FOC

PARTEA,I

De mal multe ori tovarasil propuseserade a se opri, dar energicul tinär refuzasetot -d'a -una.

Cu toate acestea Dick vazindu -1 cu cegreutate continua calatoria, pretextind casi el e foarte obosit, propuse sa faca opausa pentru ca sa mal recapete forte.

Olivier intelese, de asta data iosa nu malficu niel o obiectiune.

Multumesc, bunul meü grieten, zise elCanadianulul care II prepara un pat pe pa-mint pentru ca sa se odrhneasca.

Tinarul conte cazu pentru a zite ast -felpe culcusul preparat de Dick si adormiimediat.

Gilping Mainte de a se culta 41 reparafoatele dupa obiceiul saü mincind o bucatade carne rece si cu pesmeti si gustind cuabundenta dintr'o inevitabili sticla de cog-nac si instalindu -se la rindul saü linga O-livier nu Intlrzie a dorai eu putere,

CAPITOLUL VII.

Somn profund. Aparitiune si-nistra Pericolul ev tat.

Curs# in acelas! cere. Si-tnatiune teribilä Deseura-

jure generala.Canadianul si eu Laurent dupa putina o-

dihna, ici aprinsera lulele si se retrascraputin mai departe pentru a nu strica som-nul lui Olivier.

Sarmanul baiat, zise Canadianul cu unton de mila parinteascä, el nu era facut casa Indure asa mizeril, si cind te gindestica din cauza mea.

Lasa Dick, intrerupse Laurent, nu malincepe a te acuza singar ; eine putea säprevada aceasta variatiune de evenimente?

Daca cel putin nu ne -am fi intilnit eucaraghiosul asta, zise canadianul aratind peGilping, acum am fi liberi, domnul Contear fi putut foarte bine strabate tunelul Incare ma intepenisem eu,

la asculta Dick, zise Laurent gindi-tor, vrei sa 'ti spul gandul meü ?... El bine,incep a crede ca nu o sa mal esim de aci.

Eu nu merg asa departe ca tine, darmi se pare ca acest specimen de savant osa ne fie piaza rea pina la sflrsit ; dom-nul conte l'asculta ca pe un profet ;nu pot sa spun nimic, dar vom trai si vociivedes.

Si cum se ascundea la inceput, cindWiligo 'I Meuse prizonier... O idee, Dick :daca intr'adevar ar fi un spion al inamici-lor nostri !

In ori -ce caz va fi cel d'intti pacalitde reaua sa credinta ; fiind -ca 'ti jur canu va scapa cu viata din miinile noastre.Cu toate acestea nu cred ca sa inpingembanuielile pina la acest punct.

Sa fie cum spul tu Dick... cu toate

acestea mi se pare, fara ca sa pot spunepentru ce, ca nu prea e siucer eu noi ;veza, mie 'ml placea mai bine cind cintapsalmi.

In fine suntem avertizati ; acuma säfim cu bagare de seama.

Bietul Gilping, care dormea in linistela citi -va pasa, niel nu se gindea ca 2 dintovarasia lui il banuiaü sinceritatea.

Cu toate acestea cea 2 oameni indurasepartea lor de osteneali dar nu mai putusa reziste la neaparata trebuintt de a seodihni. El se intinserä pe pamint unul lin-ga altul, servindu -se de aceeas1 bucata destinca pentru a 'si rezema capul, si In cu-rind nu se mal anzi in profunda escavati-une de cit respiratiunea egala a celorpatru fugara adormita.

In acest timp, dmtr'o escavatiune ve-cina, dar cu totul In gara de razele de lu-mina produse de lanterna pe care Laurento acezase linga dinsul, Inainte incet cuniste miscarI atit de insensibile, in cit nielunul din eel patru fugar!, chier de ar fifost desteptl, n'ar fi putut baga de seamaun salbatic australien vopsit Intr'un modvizibil, si a carni culoare se confunda per -feet cu aceea a stincilor vecine

Dupa ce a observat cu atentiune pe fie-care din atea cari dormeaü, salbatecul seintinse lacet pe pamint si incepu sil se ti-rasca in directiunea fugarilor, avind grijede a nu eli din umbra Intunecoasa.

Gol peste tot corpul, de sigur pentru casä se poata mal usor confunda cu culoareapamintului, el nu avea ca arma de cIt uncatit mare de vinatoare, fabricatiune ame-ricana, pe care il tinca in dinti.

Cari vor fi fost proiectele sale ?Sa injunglrie unul dupa altul pe cea pa-

tru oameni ?Un asemenea act era de o temeritate

atit de indrazneata ça era greü de crezut.Pentru a disimula si mal bine prezenta

sa, el se strecura de alungul paretelui stin-cos, chier In partea in care dormeaü ceapatru tovarasi.

El ajunse repede linga Laurent, si sco-pul pe care il urmarea el se arata de odata printr'un gest pe care il facu in di-rectiunea lanternes; dar când era gata sao fure, el se opri de o data, paru ci re-flecteaza un moment, uitîndu -se pe rand latel cari dormeaü, apol ici relui drumul pecare venise si disparu in tunelul lateraldin care elise.

Se poate crede, ça fiind insarcinat de afura lumina care conducea pe fugaci in sub -terane, el a bagat imediat de sema çafie -care dintre ei aven o lanterna, de siHumai acea a lui Laurent era aprinsa, siça in imposibilitatea de a le fora pe toateel a preferii ça sa se retraga si sa se ducasa comunice complicilor sèl, de cit sa des -tepte atentiunea fugarilor, furind numal osingurä lanterna, ceca -ce de altmiuteri nui -ar fi folosit absolut nimic.

Abia disparuse sâlbatecul, ça Olivier sedesteptd ; membrete lui delicate nu se o-bisnuisera inca sa se odihueasca pe pamtn-tul tare, si putinele momente de repaos nufacuse de cet sa -1 mareasca ostenoala.

Unul cite unul tovarasii lui se sculara perind ci continuara calatoria -cu deznadejdede asta data. Gilping era tacut si gray.Laurent se gindea la stapinul saü, carenumal prin minune si prin curagiul sau semal putea tine pe picioare ; numai Cana -dianul singur, obisnuit eu greaua existentaa viete) de padure, era tot atit de bine side dispus, ça si cum de opt aile n'ar fi fa-cut alt -ceva de cit sa vineze pe terenulRed- Riverului.

Dar In situatiuni de acestea teribile, eu-

ragiul individual, n'avea nimic de facut, siacela care ar fi infruntat de doua zeci deori moartea pe cimpul de lupia n'ar fi pu-tut sa reziste la o surescitare nervoasaprovocata de singuratate si de nesigurantamomentului in care aceasta cursa aventu-roasa ics va tua sftrsitul.

Cu toate acestea busola lui Gilping nuarata ca el sunt departe de boita centrala,se parea chier ca el faceaü tic jurul el omare linie circulara, un fel de spirala informa melculul ln care bolta centrala ar fiformat mijlocul.

Daca aceasta socoteala ar fi fost fondata,procesul nu era de cit o cestiune de rab-dare. Dar cit timp trebuiaü el sa se invir-teasca inca in jurul acestel axe nesezisa-bile care parea ca sci ride de bietil neno-rocitl? Nimeni nu putea raspunde la scortacestiune si din aceasta cauza desnadejdease inradacinase incetul eu incetul in mtinile celor patru tovarasl

Cu toate acestea el mergeaü intr'una...mergeaü cu necaz. Olivier eu picioarele sin -gerinde de ascutisul stincilor colturate decari era plirr terenul, nu mal putea mergede ett sustinut din fie -care parte de catrecredinciosul lui Laurent si de catre Cana -dian, dar el nu se plingea de loe si nu ce-rea ca sa se opreasca.

Va urmal.

Dr. VINESI tIMatadi' de copil' §i interne

Dupa o practica Indelungata In clinicele deempli Si interne. de la Facultatea de Me-dicina din Paris, tntorcindu-se s'a stabilit Ca-les Molitor 53.Consultatiunl' de la 1-3 de la 6-7 p. m.

153 15-7

EPOC A 3 -71

Londra, 30 Iulie.4( ;aulera Comunelor.. Dnu Curzon declara

ea consulul englez din Creta i -a comunicat toateamanuntele deja cunoscute asupra macelurilm-din Anapolis ; numie stirea ca un preot ar fiars nu este confirmata.

Guvernul nu crede ca lipsa lut Sir PhilipCurrie de la Constantinopol agraveaza solutiu-nea chestiunel cretene. Guvernul are deplinaIncredere in insarcinatul de afacerl loctiitorulsäû, care a dat In tot-d'auna dovada de mulltalent si de tact.

Sir Philip Currie nu se va intoarce la pos-tul sag de ell la sfïr,itul concodiulul sail, latoamua.

In cursul discutiuneT, d. Chamberlain res-

pinge ideia Ile a inapoia Cipru Turciel. Speraca se va infiinta In curind un servieiït sapta-minal de vapoare intre Egipt si Cipru si ca seva construi un drum de fier in aceasta insula.

Ischl, 30 Iulie.Baronul de Kosjeh, ministru austro -ungar in

Grecia, a plecat la Atena.Dresda, 30 Iulie.

Contele de Turin, va asista la manevrele decavalerie saxona cari vor avea lot la fínele tune!i

TURBURARILE DIN TURCIA

Atena, 30 lulie.Cu toate sfaturile consulului, epitropia

illtrunitä ieri, a numit un guvern proviso-riu cu Velondakus Kostaros ea presedinte.Probabil cä acest guvern va proclama unirea cu Grecia.

Paris, 30 Iulie.Se anunta din Atena «Agentiei Havas»

ca atrocitatile din Anopolis sunt conlirmateIn mod 'oficial si provoaca o indignare denedescris. Peintre cele 31 de vittime suntdoni sopii si 4 preotl. Sunt si opt ränitl.Preotul leremie a fost mutilat Intr'un modingrozitor, apol ars.

Constantinopol, 30 Iulie.La Anapolis s'a trimes un batalion. Cor-

pul consular din Canea a invitat pe Abdu-la[1 pasa sa nlearga la Anapolis ; acesta arefuzat, zicind cä nu are ordine.

Constantinopol, 30 Julie.In urma evenimentelor din Anapolis, Sul -

tanul a dat ordine severe pentru a inabusinliscarea mahometana.

'Lauri Pasa este trimes In Creta cu mi-siune de a examina situatia generala si dea propune mäsurile necesare. El este inso-tit de grecul Skiades Efendi, menrbr-u alCurti' de Casatie, si de geueralul IbrahimEdliem -pasa, care este numit comandantmilitar al Cretel in locul lui Abdulah -pasa.

Balilla din Creta confirma ca 1500 de ma-hoinetani aü intrat In Anapolis, aü jefuitcasele si -at1 profauat 4 bisericl, 32 de cres-tint aü fost omoriti, printre cari se numara3 preotl arst.

Atena, 30 lulie.Inca nu s'a proclamat unirea Cretel eu

Grecia, dar adunarea revolutionara creteanäconstituita, o va proclama lu curind. Re-fugiatil creteni continua sa soseasca in nu-mar mare.

Presa ofecioasa se terne ca cheltuelile o-casionate de sosirea refugiatilor sä nu in-carce bugetul si sa nu aibä o infuenta reaasupra Invoelilor financiare.

Crime Delicte. Accidente.- Intîmplärl.

DIN CAPITALIHot prins. Mihalache Iou, servitor la

Florea macelaru din strada 13 Septembre,dupä ce a spart un dulap al stapinului saüsi a furat suma de 400 de lei si un cea-sornic cu lantul lui de aur, s'a fäcut ne-väzut.

Pägubasul a reclanlat acest fapt politielCapitale!, care punind in urmärire pe ser -

vitorul pungas, agentil sigurautel aft reusital prinde la Jilava.

Mihalache a fost adus in Capitala si in-chis In arestul politiel.

DIN TAHAFurtunal. Eri dupa amiazi o furtunä

puterniea a bintuit or-asvl Birlad cauzindmarl stricäciuni. 0 mare parte din Inveli-sul caselor si din Imprejurimile curtilor aüfost rupte si ridicate de vint.

In comuna Murgen' din acelas judet fur-tulra a fost foarte puternica. Coperisul Te-legrafo- Postal a foil cu desävirsire luatde vini.

Ucis din bitaie. Acum cite -va zile malmulti bulgari, dintr'o discutiune violenta,se luarä la bataie lntr'o circiuma din co-muna Carol, din judetul Constanta.

Unul dintre el, Bucur Bacioga, sarind casa desparta pe beligerante, fu lovit de odata cu un par in cap, asa de tare capeste cite -va ceasura a nlurit.

Bulgaril väztnd starea In care aduseseräpe Bacioga, aü fugit de frica.

Fund urmariti s'a arestat individui SoimTeten si un altul Sadi Sevendic care secrede ca este autorul omorului.

S'aü lust masuri pentru ca §i coi liante,in numär de trel, sä fie arestati.

Ornorit de tren. Ere, pe la orde 1 si,jomätate dupa amiazi, supraveghetorul IoleMironescu din gara Buzëü, voind sä traver-seze liniile ferace, a cäzut pe sine si -a fostapucat de cate -va vagoane cari in ace! timpmanevraü.

Roatele unul vagos i -a retezat cu desa-vlrsire capul si bratul drept nenorocituluiimpiegat.

Moartea a fost instantanee.Parchetul a fost instiintat despre acest

nenorocit accident.DIN STREINATATE

Gutural tritdittor. Acuna cite -va zile, odoanlna R... al cäru' barbat lipsea de maimuli tirnp din Paris, anzi peste noapte unzgomot neobiclnuit in sala de mtncare, ca-mera care era alaturl cu odaia e' de cul-care.

Bänuind ca de sigur hotil aü patruns Inapartaulentul el, speriatä, deschide fereastrasi striga din toste puterile cerind ajutor.

Dotta agenti al politiel alearga la strigä-tele doamnel R... si suindu -se in aparta -mentul pe care il ocupa d -na, cauta cu mi-nutiozitate prin bode partile fava ca saponta descoperi nitnic.

In momentul ciad agentil eraü sa Tasadin sufragerie, crezind ca d -na R... a avuto simple spaima, aud la spatele lor un pu-ternie stranutat si in acelasl Limp pe cine -va care zicea

Nu, afurisit gutural, din cauza ta m'aüprins.

Apol adresindu -se catre agentil politic!:Domnil oz sa nu credeti ca avete .face

cu un hot, oil sunt amantul d -nel R... si vareg sa nu faceti scandal si sa -ml dati dru-mul; de altminterl spaima d -nel mä mira.

Agenti. ansa mal putin creduli de cit islInchipuise pungasul, l'ad luat de gil si con -dus la sectia din apropiare.

La perchizitiunea ce i s'a faeet acolo s'agasit asupra lui un trusou complect decidsi alte aparate, pentru a sparge mobileleintuiate. i

D 11f P4 SJ(

TIIILI DIN ZI E

Din Dreptatea:Vinzätorul de ziare Ille Dumitrescu zis si

Calarasl, ni se plinge ça a fost amenintatde comisarul settici 22 cä pe data ce -1 vamai vedea ça vinde « Dreptatea» si alte tiareneplacute guvernulul va fi batut ;i Inchis.Acest avertisment a fost facut cu injuriilecele mal bestiale.

Ce ziel, d -le Paul Statescu?

Din Constitulionalul:D. Maid Petrescu, seful serviciulul ju-

detean de la nlinisterul de interne, vaplece suine in judetul Teleorman, pentru aconstata niste abuzurl ce s'aú savî.rsit laIna! Inulte primirril.

Din Gazeta :D. Ioan Athanasiad, avocat, a incetat

din viata, in mod subit, azi la orale 12.i --ULTIME INFORMATIUNI

LA CALDARUSANI

Unnl din redactorii noWi aavut azi dimineatä o întrevederecu fostul Mitropolit Primat IosifGheorghian la Cäldärupni.

Fiind în momentul de a puneziarul sub presa, suntom nevoilÿïsä amînäm pe Milne relatiuneape care ne-a adus-o.

De o cam dati putem sä spn-nem. ci raporturile dintre II. PP.S S. Iosif Ghenadie sunt dincele niai bune, fostul Mi-tropolit Iosif trateazi ail peI. P. S. Sa Ghenadie ca pe Mi-tropolitul Primat al tärii.

lmediat dupä întoarcerea M.Sale Regelui in tarä I. P. S. SaIosif Gheorghian va solicita oaudientä,vpentru a ruga pe M. Sa.Regele sa reintegreze pe I. P. S.Sa Ghenadie in toate demnitätilece i s'aii räpit, cäci alti solntiea situatiei nici nu se poate ilxn-

chipui.** *

Mitropolitul Ghenadie se afläîn cele mai excelente dispoziÇii,aviad credinÇa ferma cä dreptatei -se va face.

Atit stareÇul mînästirei cî:t ttisei l'alt' calugärI II daìï toateonorurile ce se cuvin efului bi-sericei romîne.

Jandarmii însä sunt in perma-nenti înaintea case' Mitropolitu-lui. Iar cî:nd I. P. S. Sa fese laobilnuita -i plimbare, e urmat detre' jandarmi.

* **

Pe mîine fägäduim cititorilorno tri aminunte foarte grave iimportante in cestiunea Mitro-polituluï Primat.

Ieinbrii comitetulul nationaldin Sibiu, cari ait scinnat astiriarttit un manifest grin care de-clarase tit nit vor piiruisi niel unmoisent programul national, vorunira in eurind in iuchisoare.

D -vii Coroiauu Ili dr. TeodorMiliali ait fost deja invitati sitintre in pu lcitria din Cluj.

In curind va veni Ili riuduld -lor dr. Ion Ballin, G. Pop deWise/0i, etc.

Sc Nile ert acest manifest n'alost semuat de 4-nil (Ir. Lucaciili Maugra.

Incendiul din Alexandria

200 de case arse.Eri, pe la orale 3 dupä amiazi,

zclt incendia violent a izbucnit lagrajdurile d -lui Manliu, situatein central oraqului Alexandria.

Ajutat de un vînt puternic, fo-cul s'a intins cu repeziciune Saiflaetrile aïc cuprins mai toate lo-cuiníele vecine.

Pompierii oraSSUlui find in im-posibilitate de a putea localiza in-cendiul care loase propor'iun ïconsiderabile, s'a telegrafiat imediat pentru a se cere ajutor ora -

Sselor 1lo0ori, Zinvnicea . i TurnaMägurele.

La orele 3 din noapte alt sositpompierii din Mägurele Sai o conl-panie de infanterie pentru a daajutor, focul se intinsese colosalqi distrusese peste 100 de case.

Azi dimineaÍà incendiul nu era'inca localizat Sai prefectul judeeu-lui a cerut telegrafic ajutorul pom-pierilor din Slatina Sai Pite6ti.

Azc ars cu deseivîrvire peste 200de case, palale, magaziicu bucate,depozite de nutre . i grajduri cuanimale.

Intreg orapt este ingrozit deacest sinistru.

Pe linget vintul care batea cuputere, ceea ce a contribuit Sai maimult ca focul set la proporriuniatit de mari, este faptul et foartemulte din casele din ora sunt a-coperite cu stuf 0, cu trestie.

Pagubele sunt colosale.

0 serie de denuntari grave pri-mim de la mal multi vizitatori albailor Slanic din Moldova in contrafunctionarilor acelor bal.

Tinarul sculptor Fr. Stork a fost au-torizat a expune, la expozitiunea internationala din palatul de cristal din Mu-niéh, trel din operile sale ::

Doua busturl, dintre cari unul al pic-torulul Capidon si un atlet in marimenaturals, lucrare care a obtinut primamedalie de argint la Academia .dinMunich.

Atragem atentiunea asupra co-respondentei din Tecucï, in carese denuntti o neînchipuitä infamiea administratiei de acolo.

Prefectul judelului, pentru alovi într'un adversar, d. Constan-tinescu, a momit pe fratele minoral acestuia si-1 tine sechestrat.

Pînä in acest moment, d. Con-stantinescu nu fti-a putut gäsifratele.

Protestäm energic contra aces-tei ne mai anzite infarcii.

Primaria din Buzëü a înaintatministerulul de interne repartitiu-nea imprumutulul de 1 milion sijumatate.

Cele mai însemnate sume suntdestinate pentru conversiunea ve-chiului itnprumut, efectuara de pa-vage, cladiri de ;coli §i alte lucräri.

Pe ziva de 1 August, d. Dr. Rautoiü,medic de copif, a fost numit medic alconsultatiilor pe linga baile Eforiel dinSinaia.

MALAXA LA A6APIA

Un antic al nostru ne comunica ves-tea, ca Malaxa este a1teptat pe Simbätála Agapia, pentru a avea cite -va intre-vederi cu d. Delavrancea, care se aftaacolo.

Lui Malaxa i -s'a rerinut o camerala o inaicá.

D. Delavrancea, auzind de aceastavizita, ar fi spus :

De geaba vine, cati nu -i daiíl nicio consideralie, cu toate ca pretinde cdi -ai fi ruda.

*Liberalul GDitean a încetat de a maiataca pe d. procuror general Bastachi,de frica ca nu cuir -va acesta sa deschida o noua ancheta asupra unospungagii »ouï descoperite acuna in urtnäla primaria din Galant.

* **

Galaad spune ca Malaxa, se laudaprin toate localurile frequentate de d sa,ca guvernul anulind votul consiliuluicomunal, relativ la schimbarea nnoradin condifiunile contractului tramvaiu-lui electric, ,ri -a creat o mare incurca-tura, de oare -ce consiliul technic supe-rior a aprobat ateste sckimbari, gi elle -a comunicat lui Georgi, aga ca Georgipe basa adresei sale a cumparat ,si ex-pediat deja tot materialul necesar pen-tru construirea tramvaiului conform ul-timelor modifedrf aprobate de comuna.

Cu onoare se aduee la eunoeein(a Onos-. ¡wadi-cutest ed de la I !Plata: S'AI DFSG'1Il.S'

--GRADINA RESTAURANTUIUi -114IA C IT E USES CifAvin 0 o trupà dà làutari bine organizatä, care va

dilecta pe onor. public in tot timpul sezonului.Cu deosebita stimaTACHE ItIJSEfi 3

25 -21 Strada IW/-oe No. 3.

BLIL ETIN ECONOMIC(Raportul Sentaphorului de Braila)

Braila, 30111 August 1896.Pista noastra ca ,i in zilele trecute este

in general neschimbatä.Grinele sial inferioare sunt scäzute si

platite cu fr. 30[40 tuai putin la vagos, lacele superioare insa ; preturile cunt nes-Clrimbate. i

POSTA ADMINISTRATIEÏDomnil abonati a cärora abonamente ex-

pira la 1 August a. c. slut rugati ca pinala acea data sa bine- voiasca, In caz de re-inoirea abonamentulu' ce aü, sa inaiutezecostui pentru a nu suferi vre o intirzieregag intreruptie a ziarulu! nostru.----ars-saw_---

IIIIILIIGRAFIELibraria editoare John Groos din Heidelberg,

Germania, care Inca din 1850 s'a dat cu totulpublicare! de cart! pentru studiul limbilor mo-derne si catalogul et numara deja o lista im-punatoare de gramaticl, manuale si prescurtaridestinate pentru a inlesni studiul celor ma!rasptndite idiome europene, a dat la iveala unnog manual « Elemente de Grainatica franceza.de Ludovic Leist.

Metoda acestor lucräri, se baseazit pe o ni-merita impreunare a teorie! eu practica. Ne fa-cem o piacere anuntind aceasta noua carte,indemnind pe tot! aceia cari vor sa invetebine si cu usurinta nimba franceza, sa se adre-seze sus zise! librarie, ínaintind costui de mare!2 spre a primi aceasta carte.

PUSI.ICATIIINEe

Padurea dupa mosi a Sinteste, judetul II-fov, plasa Sabaru, proprietatea Azilulu' E-lena Otetelesanu, padure de pari, nude silemne de foc, este de vinzare pria licita-tiuse, care va avea loe la 15 Oct ombre 1896,la Doamna Irene Clmpineanu, Calea Victo-riel No. 145, la orale 11 din zi. Iar condi-tiunile se pot vedea in toate zilele lucra -toare, la cancelaria administratiel, stradaMinerva No. 22, de la 10 -11 ore si juin.dimineata.

" I

LICEUL FRANCEZStrada Scaunele, 45 (Casele d -lui Fleva)

Institut de invatatura primarö ai secundara, intemeiat deun Comitet de Franceza stabiliti in Bucuregtl qt autorlsat deMinteterul Cultelor al Instructiunel Publice din Romania.

Directlunea : D -sil ¡. LE :UTEY qi H. LOLLIOT.Pus sub inaltul patronaglu al LegaiuneT Francese, acest

institut nu tintegte la nlmic Mineso. Inspirinduse de a-ceasta cugetarc a unel regine ca .Instructlunea este bransCreerulut ql Edncatiunea este acea a inimel, iComitetul avolt sa creeze alátur de un institut de invatitura din celemal serioase, o cast de educations de prima ordine, eireiafamillile romineatl sa posta incredinta copiai lor in teats si-guranta.

Programa studillor va fi acea a acoalolor primare ai se-cundare din Rominia, combinata eu ace& a institutelor simi-lare din Francia.

Studiul Umbel francese va fi oblectul onor ingrijirT spe-clale, ast -fel ca tOtl elevlt sd peats vorbi aceasta limba bineai ugor qi ca in cíasele liceale superioare, tonte materiale a-lari de limbs romina at istoria nationals a Rominlel, saposta fi predate in limbs francesa.

Institutora insarcinati au ceasurile de limba francesa incíasele primare vor aves diplome ti vor fi desemnati do Ml-nlsterul Instruotiunel Publica din Francia. Tot ata qi profe-sora insareinatl cu cursurlle de altere qi Ititnte in claseleliceale superioare.

In clasele gimnasiale, cursurile de limbs francesa se vorncredlnta Domnllor Profesorl A. Leautey qi H. Lolliot.

Studiul Umbel germane va fi, de o potriva, obligator pen-tru totl elevtl, (liar de la clase intdia primara.

Elevil claselor primare iql vor depone examenul lor deMiele anulul acolar la acoalele primare ale Statulul.

Elevil claselor gimnaslale qi acol al elaselor liceale íni vordepune examenul lor de Snele anulul acolar, dupa dorintaparintilor, la Gimnasllle qi Lieeele Statulul, sad la LiceulFrancez inaintea unel comislunl eonstitutta dupa regulamen-tele Ministerulul Cultelor ai Instructiunet Publlce din Ro-minla.

EIev1T elaselor liceale ver S de o data preparati atit pen-tru examenul de bacalaureat romiti cit g1 pentru eel tran-ces, in prevederea casulul ca poseslunea acestet din urmadiplome ar S necesar tinerilor cari vor voi sa urmeze stu-dUle lor in uncle gcoll speciale din Francia.

Directlunea va aves gruje de a transmite parintilor la stir-aitul Se -carel Inni, notele asupra gradulul de instructiune aide eduoatiune a copiilor tor.

Liceul va fi instalat intr'o strada din centrul Capitale! qlen o positiune foarte sanatoasa, -- strada Scaunele, 45 (CasaFleva). Internatul va dispune de dormttoare vaste si bine -aerisite, de sofragerll spatloase, de sali de bale ti dote, sl ogradini frumoass.

La ineeput, liceul nu va coprinde do cit cele patri laxeprimase gi cele pairs giarnasiale. Clase 5-a heeala se vacrea la ano, a 6 -a peste dol ant ti a 'T-a peste trel ani.

Pentru informa ioni, a se adresa la: Legaliunea Franciel,strada Biscrica :mzi sad la D -nu A. Léa.ttey strada Plante -lor, 19 sad la D -nu H. LoUlot, strada Fintinel, No. 18.

134 -25 -10

'INSTITUTUL LICEAL DE DOMNISOAREDIN BlaILA

CursurT primare, ]beale clasice sf reale, inferloare qt au-perioare, preparati' de bacalaureat:

Cursurl reame lnyrijite de limbi striine : francese, germa-na greaoa, engleza qi italiana.

Arte de plicere: Musica vocal :I qi Insti'umentald, desem-nul pictura ai dansul.

Cursori speolale de latra de mina qi croitorie.Programele studillor stint 'dentice eu steles ale statulul,

ii cursurile sent predate de profesorit teoalelor statnlui( primare qi gimnasi» tar limblle stralne ai artele de profe-sort qi maestri special! eu reputatle stabllitd.

Se primesc eleve interne, senil- interne qi externe.Inserierile ineep la 25 Vugust.

Casa de SilaultaltaInstitut din noti reorganisat51, Strada Teilor 51

Dirigiatä de dr. aabner TuduriCautarea boalelor interne si chirurgicale, pre -

cum si a tutulor boalelor nervoase si chronice.Tratarea boalelor de piale, a boalelor de ooh!,git, nas si urechT. a boalelor de fient §i risichi.Operatiuni. Tratamentul boalelor gynecologice ;camere eu intrare separata pentru facer!, o moa-sl eu diploma locueste In institut. Discretiune.Tratament special al syphilisulu! si a boale-lor uretro- genitale.

Bolnavi! se pot cauta cu olT -ce medic satspecialist.

Preturile moderate, pentru augajamente lu-nare se fee reducer!.

Consuttatiull! In fie -care zi, pentru boalelointerne si syphilitice de la 10 -12 p. in.

Directunea trimete de andata duple carer()noul prospect al Case! pe 1896.

20 100 -58

INSTITUTUL DE DOINISOARE

61 66, CALEA RAIIUVEI, 64 66BUCURESTI

Sub directiunea d -re! Constant° Pompilianliceutial.a in stiintele matematice din BucurestI

si din Paris (Sorbona)Se primesc eleve interne, si semi- interne.

Cursurile vor encepe la 1 Septembre a. c.Invatamintul coprinde cursul primar si se-

cundar, divizate precuin urmeaza.1) Sectiunea de invqamént clasic (Bacalau-

reat) examenele se vor trece la scoalele statuto!.2) Sectiunea de cultura generala ..examenele

se vor trece In institut.3) Sectiunea de pictura sub conducerea d -lu!

Pompilian, artist- pictor, se va pune la disposi-tia elevelor o vasta galerie de tablourl si ate -liere speciale de lucru.

4) Sectiunea de inuzid!, sub conducerea d.neEmilia Saegiu. profesoara la conservator.

5) Pentru educatiunea, studiul limhelor sird-ine si lucrul de mana. am reusit In tratativelece ata avut cu unul din cele inn! bane insti-tute de educatie din Paris, a'ml procura insti-tutoare si governante, personal format din a-cost institut.

Localul in care este instalat, noul institut, afost, construit expres pentru seoala. conform eutoate condiliile hygienice; coprinde Wide studiü,dorrnitoare marl si bine aerate, sal' de recreatiesi de gimnastica, etc.

0 gradina sputioasa înconjoara tot localul, catee prevazut eu instalatiune de api si gaz.

Pentrn elevele seno- iuterne se va organiza unservicio de omnibus.

Personalnl didactic se comptnlc dinMatemat. §i Cosmografie N. Cocitlescu, dr. in

matem. prof. la UniversitateMorala si Filosofia . . D -nu Rädulescu Mo-

tru, dr. in filosofieFizica si Chimia M. Popovicl, doctor

in chimieStüntele naturale . N. Demetrescu, licen-

tiat in stiinteMatematica A. Ioachimescu, ingi-

ner, licentiat in matematiciLilnba Romina . . . . G. Adamescu, lie. in

lit., prof. la giren. . incaiLimba si Liter. Franceza Fernand Brulla, prof.

la Collège Bolin (Paris)Istoria si Geografia . . D -ra Olga Marinescu,

lie. in utero, prof. la externatReligia Archidiaconul G. Gibescu

licentiat in theologieIstoria . , D -ra Aurelia Velescu, ab-

solvent al facult. de lit.Hygiena . D -na L. Moscuna -Sion, dr.

in medtcina.Desemn si pictura D -ra Ch. LejéInstitutrice . . D -ra Victoria Davidescu,

diplomata a 6 el. din Asisul Elena Doamna.Deosebit de aceasta lista, care urmeaza a se

mat complecta, tot! profesoril vor fi secondatide repetitoare de eursuri, alose printre cele matbune studente ale Universitate! ; ele vor asistala cursurile profesorilor, vor pregati si interoga-zilnic pe eleve.

Inscrierile se pot face incepind de la 1 Au-gust. Pentru ori -ce informatimii mat detailutea se adresa la directiune de la 9 -2 a. In. si dela 2 -6 d. a.

146 20 -7

INSTITUTUL SCHEVITZ-THIERARI51 Strada Scaunelor 51

Fondat in anul 1817Invata,mîntul primar qi secundar

Local foarte sanatos, in central Capitalel, transformat cutotul dupa cerintele hygienics moderne. Dormitoare, sofra-gerif qi clase spatloase qi bine aerisite. Sand mare de gana.nastic cu toate aparatele trebuincioase. Calorif'er rñs-pluelind pria totatw casa o cAltinrh cgalfa qttemperatñ. sala de bal cu un mare basin de 20 metripatrati, eu dual ai aparato de iucSizit, precuin nu existaniel iutr'o alta acoals a taret.

Rtudllte dupez programa Ótatielui.E.rantenele la ''eoalele publica.lnrñtátnintul limbetor franceze ai germanoi.)lue.ka vocale al inntruntentalá.

Personal dldaetic eles.Ingrijire pdrintcasca. Medical acoalel d. Doctor ifremnitzlocuette in proprietatea Stabilimentulul.Institatnl .Schevitz Tlaerrin, n'a avut niel o data

nevole de reclama. Succesele dobindito de la fudatlunea lui,numirul tel mare de oamenT insemnati b tara cari ad pri-mat Inatructlunea Tor primara ti secundará in acest institut,resultatelc satlsfaeatoare obitnute la examenele publice,numeral elevelor din ce in fs mal mare sunt pentru +Iu.stitutul Schevitz= rhíerrin, laudelo iii reclauaelecele mai butte.

Inscrienle se vor primi de la 12124 ¡,ugust.Cursurile vor inoepo la 1 Septembrie.114 27- 11

13-rui L. D. nosiamazDENTIST

Intorcindn -se din America s'a instalatS, STR. REGALA S

(Casa Vladimir)Consultatiuni de la 9 -12 2 -6 p. m711 Ill -7

Apa mineralä naturalä de Vichy se respän-desee la not din ce in ce mai multü, aceastareputatie a Apei de Vichy nu exista deastäzi, ci de secole.

Sursele Vichy - Célestins , Vichy -Grande- Grille §i Vichy- Hôpital suntüproprietatea Stalului francez suhtú al cäruicontrol suntü exportale. Spi-e a nu fi indusúin erróre cereti in totu deuna dupe ordonantaMedicului una din sursele :

Vichy - Célestins , Vichy - Grande -Grille, Vichy- Hôpital.

Butelille suntil cu etiquete, dopuri $icapsule purtänd numele sursei :

Vichy - Célestins , Vichy - Grande -Grille , Vichy - Hôpital si in osehit peCapsula se aflà imprimat leatu anului corent.

DR. STERIE Ne CIURCUIg PolikangasseNo. 10. Viena

Con sultatiuni eu celebritatile medicalecu s eciali,tit de la facultatea de inedicinädin Viena.

129

UN GURSIERcl. VII licene sf. Sava,prepara corigen IT, elevi

pentru bursa si scala comerciala..Adresa: V. D. Str. Plantelor 58

E P O C A

7 CASA DE SCHIMB

HESKIA & SAMUELBUCURESCI

No. 5 Strada Lipscani No. 5Compara si vinde efecte publice }i face ori -ce

schimb de monezi.Cursus pe ziva de :30 Julie, 1896

4o/0 enta Amortisabila. . .50 /o , Amortisabila. .6o /0 Obligat. de Stat (Con. R.) .

Municipale din 18835/e » , » 189050/o Scrisuri Funciar Rurale .50 /o » , Urbane .50 /o » » » Iris .

Actiuns Banca Nationals.» Agricola .

Dacia Romania asig.S -tea Nationala asig.

S -tate« de Coastructiuni .Florinl valoare AustriacaMarc' Germane . . .Bacnote Franceze . .

Italiene. .ruble hirtie . ,

TCump. Virad86 'lo 87 Ji

100 '14 100 'Ji101 -- 101 'Io95 3/4 95 ./295 3/4 96'/491 a/4 9288'/4 88 "182 82 'f,

1640 1650205 2010435 440455 460175 180

2 11 2 12123 125

100 10189 93265 270

Imprimarna ct4 ana,Finde dublu- cilindrice, dinfabrica Albert & C!?, Frankenthal 3i cu carac-fera din fondeo is de litera Flinsch din Frank -f urt AI M'

R A T N E RSINGURELE CASSE CONSTRUITE DE

OTEL CALIT compus patnte CONGREAVENF.GIÄIIKII3II. AI iF.hPZRGiIBIL

Ci

o

..1

o 1 :.'`i< j .dN V.'Ñ

i'11 -° ó3i6 ;' 0ei t

..., .- . ; ) .sq p p ,t

y "rïu P4 Et ' 4 ' , Ñv rt ce; 00, kr

Kt

fa:1 '.tti a mai multor autorititti din tará,

Acest otel a fost incercat In arsenalul flotilel din Galats si delmas muliFl inginers mecanics celebri precum 0 de diferite uzine.din Englitera, a caror certificate le posedam.

DetaliurT, pre(uri corente §i certificate se trimil dupa. aereigratis ¢i franco.2 Roprezentants ,i depozit general (100-98)I. DIMOVICI »tic C-le

Bucurests, str. Doamnes, 24 Braila, calea Regala, 6

Cel mal L U!)

nutrimentpentruCopi i

41

la Fleur d'Avoine KnorrREPRESENTANT GENERAL PENTRU TOATA ROMINIAI. LOIJIS KLINGER

Il UCUItE,STl

ATELIER DE LACATUSERIEsi pentru

CONS TR UCTI U11i'E I)E FIER

I. 11411GStrada Isvor, No. 119 I3ucuresci

efectuiaza tot felul de lucrarl de fier pentru Binale,precum : Grilage, Portï, Balcoane, U l Ferestre. Marchi-ze, Scärl, Lampa, etc.speialitate fiorórie, sere, griidine ne earnó,

pavilioane In fier etc. etc,Primesc comande ventru Provincie:

Prefuri Yloilerate82

Vindecstoate

afectiunilede stomach

(50 -46

MARE DEPOUDE

Burlane de Basalt,'LEVE DE PLUMB,

FER §I TIICIII .Fortuni dey einepá, i cat.-terne

Objecte de faiantä, alamä Si tucjú pentru conducte deapä, scurgere, bäl',

tout à l'égout, gaz, etc. la

HANS HARTBUCURESCI, STR. BISEBICA AMZI, 14. -- BUCURESCI

PENTRU

SlSTEMUL TOUT A l'E60UT

Sl lae,yztrtc incátlzlri centrale46 (100 -43)

wiliimmunummenismomnoAPA MINERALA MIRCEA

IAqI-COPOUAutorizati de Ministerul de Interne, serviciul sanitar su-

perior cu Oflcia No. 1208 din 24 lanuarie 1895.

Aceastá apa, pe linga ca e un exc:lent purgativ,buna la luat si fárä a produce durerl, dar din cauzamultor substante medicamentoase ce contine, esperi-mentindu-se de mal multi d-ni doctorl, satz constatatpina arum ca, vindeca : boalele de stomach, dispepe-sielor de diferite natura, catarele cronicale ale stoma-chulul Si intestinelor, conl;etitiele, constipatiele croni-ce, iperemia ficatulul, boalele de rarunchl si splina,boalele de piatra si a cäilor urinare la barbati, boale-le de mitra si menstruatiele neregulate la femel pre-cam si alte multe boll.

Deposit in Iasl la Dl. I. S. Ionescu Tipografia ATati-onala, la Farmaciile D-lor Sbizewschi, Racovita (Lits-chco si Vandori), Zwas, Jelea, Beceanu, Enghel si Ilu-tza la deogistil Katz, Rosenstein si Becker.

Comandele en gros se en detail se expedieasa prom)A se adresa pentru ora-ce comande si lamurirl

D-nil Mircea si Ionescu, Iasi strada Alexandri 11.Depozit in capitaia la d. Zobel bulevardul Elisabeta, 43.50 100-48)

PATRIA"SOCIETATE ROMANA DE ASIGURARE BSI DE REASIGURARE

CAPITAL SOCIAL VÁRSAT LEI UN MILIONSediul Societatel : Bucure,ti, Strada Smirdan No, 15

Societatea Patria» se recomandä pentru

ASiIGURÂRH ASUPRA YIETEÏpentru cas de moarte, asociatiuns cu capital garantat, zestre : (eu in-

cetarea plates premielor la moartea p3rintelus :)

ASIGURARI IN CONTRA ACCIDENTELORpentru cas de moarte ,i de invaliditate, indemnisare zilnica.

Asigurarea colectiva a lucrätorilo din stabilimentele industrialePentru prospecte a se adresa la Directiune si la ágentiile din tara

Representanrta generala pentru Bucureztl strada15 Lipscani No. 23 (Hanu cu tel)

Cea niai rei>tiimitA,FABRIQA DE PARCHETE MASIVE

IN ROMANIA

SPECIALITATEParchete americane §i de lux

Singurul stabiliment eu instalatiune sistematicapentru uscat Lemne artificial

TÂIIIPLARIA 11IECANICAPentru mobile si binale ; edificiura publice si autoritati

Vâinzare de lem><iArieCel mal asortat depozit de lemuarie uscata

DlIAIUNELE PERVAZURI

LEIIINE DE FOCtaiate si despicate

Exploatatiï de Pädurï

BITCI-IER I)ITRRER,27 SOSEAUA BASARAB 29

89 BUCURESCI 25 -15

I. DIAMANDAtelier de Legätorie de Cär(1

1nstalat pe linqü

Tipografia « E p o c a»Bucure,ti, Str. Clementel, 3

Lucrind mas mults ans in fostul atelier«LINDNER », sunt in masura a executa eucea mal mare acurateta, eleganta si prom-ptitudine, ors -ce lucrare atiugatoare de a-ceasta brama, eu preturi mal reduse decit ori -unde.

Este suficient a mi se adresa o cariapotala pentru ORI -CE COMANDA, pentrua ma presenta la domicilia.75

REDACTIA si ADMINISTRA-TIA ziarulus EPOCA" se aflá InStradn Clementes No. 3.

v®®La Typogralìa «Epoca» se vinde hir

tie maculaturü eu 45 balli Kilogramuin pachete de 10 kilograme.

Fabricatnl eel malban. Resistenta cea

mal mare.

Cea mal mare elgan-lg. mers utior.

METEOR« Fahrrad Werke GrazReprosentant general pentru Ro minia Deposit la 141 la d -nnl M. COTTLIEB

B. COURANT Bucuree, str. Academ iel, 3 I Str. Stefan eel Mare No. 38.69 25 -9

ALAMBICURILE DEROY-CARANFILPARIS- GILlTi

Acest aparat este de o simplicitate extra - ordinary siservente pentru distilarea vinulul, mustului de mere, depere, de prune si de ors -ce fel de fructe. Cu el se poatedistila tescovina, drojdiele de vin sau ora -ce soia, precumsi fiorile, semintele Si ora -ce fel de plante mirositoare.se poate fabrica cea mai buna tuica, shlovita Si ors -cespirturs. Acest aparat este eu muli superior eazanelor siAlalnbicurilor obisnuite, prin aceia ca produce salidin o singurs data gradul cerut san prin rectificare dupavointa, un spirt rectificat de o ca-ntate ma buna. eu o economie malmare de timp, de spa ,si de con -bustibil.

A se adresa d -lui GEORGESla agentil syl acrediiati din diferiteBncnroscl str. Doamnoi 27 cala Bilcescn.

A. CARANFIL, Galats, salatari i localitatl. Dopoul general16

REDACTIA $I ADMINISTRATIA siarulul EPOCA se ai instrada Clementel No. 3.

11111111

Vin de VialTONIC

ANALEPTICReconstituant

Toniaul eel mas e-nergic pentru con-valescents, batrini,femes si ors -ce per -soane delicate.

CU QUINASue de CarateFosfat de Calce

Compus din sub-stante absolut in-dispensabile forma-rel i desvo;taresInuschilor Si :igte-mulus nervos osos

V I N DE VIA Leste asociatiunea medicamentelor celor mal active pen-tru a combate Anemia, Cloroza, Ftizia, Dispep-sia, Gastritele Virsta criticó, Epulsare ner-voasó, Slóbicinne resultind din batrinete, lungile con -valescente, int'un cuvint toate stärile adimice de slabiciunecaracterizata prin perderea poftel de mfncare a fortelor.

Lion, Farmacia J. VIAL, rue de Bourbon, 14.In Bucureet, la d. ILIE ZAMFIRESCU, ,gi la top

14 Droghistii §i Farmacistil. 52 -35

ALBERT BAER,BUCURESCI, Strada Numa Pompiliú No.

LITO-TIPOGRAFIASpecialitata : Córti didactice, geogra-

fice, caete de caligrafie desemu, uvrageliclintifice ilustrate, etichete pentru tot fe-nil de industrie iii comerciú. Asemenea si comp-tura, hirtie pentru scrisora, plicull comerciale etc. etc.

Fabrica do CartonageSpecialitati : Cartonage si tot felul de ambalagiu

si etichetat pentru farmacie, Cutis pentru Cofetaria,Sapunaril, Parfurneril, etc. etc.

Prefurï carente gratis tal francoSe trimete un amploiat competent al Stabilimentu-

luI pentru primirea unel comande cit de mica.(66) (25 -25)

Bucuresci. Tipografia tEpoca». Strada Clementel- No. 3.

E. WOLFFStudid §i Intreprinderi

BUCURESCI3. STRADA SF. DUMITRU. -3

t *- ,

Cel mal mare deposit de toate articolele techniceTabuì de fontcl, de fier 0 de plumb

Furtuni de cauciuc 0 de cînepä pentru Vin 0 Grei dinïPompe pentru Apä, Vin ,gi pentru Päcurcl

Robinete ( Ventile) pentru Apä ,si AburCauciuc Asbest toate articolele.

Armature de locomobile ,si de cazane.Cardle de piele psi Curele Balata.

Dlacarale, Vértejuri si TroliuriMaxine sri nnelte de tot felul.

Table de fier, negre plumbate, galvanisate 0 de zinc.Otel turnat englez 0 Bessemer.

ATELIER FABRICAde reparatie de ore ce fel de de objecte de fier si alamg pentru

martine constructinni de caso.81 50 -20

1

mr- 0 IDEE OREJITAToata lumea credea ca Alessandriu e

eel mal hotarit liberal faptele dovedesccontrariul.

Ce insemneazs celle20,000 dong zecs mil butelil

15,000 einol spre zece mil litrurï

COGNACPe care Alessandrin l'a conservat

in timp de trel ans in pivnitele fabricelsale, ,si azi il pune in consumatie, pen-tru loti aceia ce doresc a '0 conservasanatatea, contra calor ce eu multa li-bertate in tara Romineasca, otravesc sto-machurile oamenilor eu cognacurs fabri-cate eu esente ,i la hirdsa; de aceea

Obicinuiti Conservatorul

Cognac AlessandriuCeretl flacoane originale in for

ma buteliea si a eticleetel irisera-ta aci.

La toate Magasinurilesr Feriti-vä de Contrafaceri 7+1

Cererile se fac Alessandrlu-Bu-cnresci.

93 36 -12