telefon romanii si bulgarii - wikimedia...dupa ce binevoeste sä märturi-seascä cä administratia...
TRANSCRIPT
SERIA 11. ANIIL III. No. 501 O síngnrá editie LIINI, 7 IULIE 1897NUMARUL lU BANI
A BON AIMENT ELEiucap la i sI iL ale fie-aref laid si se plitese
tot-d'a-una inaintelu Bucu.reeï la Casa Administratiel
in juilefe streincYtaáe prin mandate poqtaleUn an in tari 30 le1 ; In streinatate 50 leISase !uni . . . 15 s s s 45 sfiret lunl . . 8 >, s . t3
Up numar in streinitate 30 banl
b1ANi'SCRISELE NU SE INAPOIAZA
IBEDAC>)rIANo. _ STRADA CLEMENTE/ No. f
E CTELEFON
NUMARUL 10 BANIANIINCIIIBILE
In Bucure$t1 ,si judete se primas* numal laAdministrate
atIn streinate, direct la administraEie ,si latonte oóciile de publicitate
Anuncinri la pag. IV 0.30 b. liais>, III 3. lei »
II 3.Insertiile reclamele 3 lel rindul
Un aumir eehift $0 boniADMINIISTBATIA
No. _ STRADA CLE>,IENTEI No. It
ROMANIi SI BULGARIIADMINISTRATIA
Voinja Najionald s'a supärat penoi fiind -ca ne -am permis sä vor-bim de administratiunea liberalä. Ni-mic mai firesc, de oare -ce n'am avutnimic bun si frumos de spus pe so-coteala atestes administratiuni ; lu-crul a trebuit sä usture cu atît malmult, cu cit in aprecierile noastrene -am ferit de ori -ce exagerare.
Ca sä -sì räzbune, Voinja Nationald încearcä sä reediteze vechile siuzatele calomniï in contra- adminis-tratiunil conservatoare. Iaräsi firesclucru ; neputînd sä apere administra-tiunea guvernului säü, Voinja ar vroisä coboare la acelas nivel adminis-tratiunea conservatoare. Organul gu-vernului uitä însä un lucru capital:daca sub guvernul conservator s'aligasit functionari abuzivi, s'a proce-dat împotriva lor cu cea din urmarigoare. Nu tot ast -fel se face subguvernul liberal si aci e buba.
Voinja Najionald spune însä si unmare adevär, färä sä -si dea seamä .
ca el e in defavorul patronilor sai.Dupa ce binevoeste sä märturi-
seascä cä administratia liberalä nu eperfecta mal e vorba! oficiosultine sä constate realizarea unul mareprogres. Citäm textual:
Partidul liberal poate sa se mindreascä cuadministratia cc a dat tari,. Ea, de sigur, nu
dar, totusi, ieste de mirare cumhi dol ani a putut realiza acest mare rezultatde a fi desfüntat prefetti, a -tot pnternic!, prefectiiviolenti fi persecutori. Din punctul de vedere almoravurilor noastre administrative si politice,acesta este un rezultat !mens. A fi facut ca pre-fectul sa nu mal fie un obiect de groaza in ju-detul saü, a fi desfiintat acel semi -zel cari fäceaüsenin si furhma in iudetele ce administraü, este,din punctul de vedere al dezvoltaril activitatilprivate, al cresteril demnitatil si independenti!cetateanulul, un mare pas ìnainte si rezultateleacestel reforme tacute dar marl, realizate departidul liberal, se vor vedea mal cu seama inreinvierea independentil corpulul electoral.
Farà sa -si dea deplin sama, Voinja.Najionald a atins aci un punct im-portant, un fapt care a exercitat siexercitä o înrîurire hotärîtoare asupraguvernamîntului liberal.
Progresul despre care vorbesteorganul oficios, 1 -a realizat partidul'liberal nu asupra starsi administrativea tärii, ci asupra sistemului de ad-ministratiune liberal- national. Pre-fectii a- tot puternici, violenti si per-secutori, spaima judetelor sunt pre-fectii regimului liberal de la 1876 la1888. Citind caratteristica acestorprefetti fäcutä de Voinja, färä sä vreiîti aduci aminte de Simulescu vîlcea-nul, de Chiritescu teleormäneanul,de Tache Anastasiu tecuceanul, deSäveanu putneanul si de atîtia altisatrapi ai regimului colectivist, cari .cu adevärat fäceaü senin si vremerea in judetele lor.
In domnia actualä a partidului li-beral, toti acesti prefetti «violenti sipersecutori» aü fost läsatì de o parte,aceasta e foarte adevärat,.
Dar cine i -a înläturatMinistrul de interne al guvernului
din toamna lui 1895, d. NeculaeFleva.
Progresul acesta a fost irisa asade putin potrivit cu úrea partiduluìliberal, in cit acest partid s'a revol-tat si a izgonit Cu scandal pe d.Fleva si de pe banca ministeriali sidin sînul säü. i pina in ziva de azid. Fleva e jnjurat de presa liberalämai muli de cit adversariì de bastinä.
Da, e un progres pentru partidulliberal saü mai exact ar fi fost unprogres dar partidul il regretä sipînä in fundul märuntaielor sale efrämîntat din pricina lui.
Aü fost înläturati vechil satrapi ;in loc sä fie Simulescu prefect laVîlcea, s'a numit Cräsnaru ; in locde Chiritescu, s'a numit la Teleor-man Dimitriu si asa mai departe.Dacä d. Fleva räminea ministru, pro-babil cä prefectii ar fi fost prefetti,cäci aveaü pe cine se rezema. Darcoalitia vechilor satrapi a rästurnatpe d. Fleva si prefectii aü ajuns unsoi de päpusi in mina foastclor pa-sale, asta -zi senatori si deputati.
Asta -zi, Vîlcea e administratä totde Simulescu, ca si înainte de 1888 ;
la Pitesti, tot Dimancea dicteazä; inTeleorman, tot Chiritescu e stäpîncum Tache Anastasiu e stäpîn laTecuci ; iar Säveanu schimbä pre-fectii ca cämäsile. Si ala peste tot.
E chiar mai comoda pozitiunea deasta -zi a vechilor satrapi, violenti sipersecutori, spaima judetelor for, cadiaü foloasele si sunt scutiti de ponoase.
Ast -fel, progresul realizat de d.Fleva pentru partidul liberal, s'a transformat într'un regres pentru tara.Cînd era prefect, un Simulescu îsirisca cel putin pielea; pe cînd asta -zihabar n'are, adäpostit cum e dupaprefectul titular.
Si tot nu lint multumiti vechiisatrapi; si din cauza nemultumirii formerge administratiunea ala de prost,se fac atîtea intrigi, se schimbä pre-fectii atît de des si guvernul e ab-solut paralizat.
Asa cum merg lucrurile, nu încapeîndoialä cä in scurtä vreme vechiìsatrapi vor triumfa, stergínd pîna siforma îmbunätätiriì aduse de d. Fleva.Prefectiï- manechine vor fi înläturaticu desävîrsire si atunci vom puteavorbi mai mutt de bunätatea admi-nistratiunii liberale.
--
TEORII LIBERALE0 cestiune ridicata de Voinja Nalio-
nalá este menta, pe cif se pare, satreaca prin coloanele tuturor ziarelor li-berale.
Este vorba de nouile elemente cari in-tra in partidele politice.
Nu stim daca organul autorisat al partidulul liberal a voit sa vorbeascä devernescanil si citi-va conservatori rtitacitiin rindurile partidulul colectivist. In totcazul teoria Voirlet, in aceasta cestiune,a fost acloptata de liberali si fata cä unalt ziar guvernamental revine asupra a-celuiasl subiect, reducindu -t la cea staisimpth. expresie, ciI scopul, se pare, dea putea fi inteles de toata lumen:
Iata cum pune cestiunea acest ziarelementele din popor cari äcl intrat inpartidul conservator formeaza niste in-filtra f iune periculoase, pentru ca acestpartid trebue numal de cit sa fie con -stituit. clin «boeri de neam» din «evghe-nil». Tot asa se poate spune si desprepartidul liberal. Acest partid 'si ar tur-bura fiinta daca ar primi in sinul saü«elemente boeresti ».
Cestiunea e cit se poate de lamuritpusa. In mod si mal simplu aceasta, teoriea ziarelor liberale sa reduce la urmatoart -aformula: in partidul conservator, partidde «boeri », nu aü ce cauta elementelepopulare, «initocanii », iar în partidul libe-ral, partid ele «mitocani », nu aü ce cauta«boeri,. a
In teorie, formula aceasta atinge mon-struositatea. Dupa dinsa partidele poli-tice ar fi niste caste, la cari ,lumainasterea 'ti determina locul. Daca te alnascut dintr'o familie istorica faci, dedrept, parte din partidul conservator,iar daca esta esit din popor, locul 'tl esteindicat, faca alta vorba, in partidul li-beral.
Aspiratiunile tale, temperatnentul täll,credintele tale nu tac nici o para.
Partidul nostru liberal, sustine dar,in toata puterea lor, ingradirile de pa-tere, itt forre, atît de mult, in veaculde nlijloc, ili contra carora s'a ridicatîntreaga revolutie franceza, in contracarona sta si trebue sa stea erezul oricarul liberal.
Frumos partid liberal!
Concursuri telegrafo- postale
Cele douci eonessrsssri.CawareaI-lesì eoseessrm.La üáHhing-
Fon. .tKotirul de eaMnre.Co»siterea tlegnlitá-
fer. Pnbliearearal,ortsslsai
Cele donti conearsurICele douei concursurs telegrafo- postalo,
linute in Aprilie trecut, sunt la ordineaziles. D. Chiru, directorul general al po-igtelor ,si telegrafelor, re£ntors din Was-hington, unde luase parte la un congres, nu a gásit alt -ceva »tae bun defácut de cit set caseze unul din ele, iarpentru cel al 2 lea sá nunieascá o an-chetá.
Intáiul concurs a avut lot anul acesta,inaintea Pa,stelor. Pentru 7 poseurs deofieiant superior, s'ait presentat 58 decandidall, din cari n'aïll reusit de cif37. Acest concurs a fost casat.
La al 2 -lea, început a doua zi dePaste, s'ail presentat 150 de concurenllpentru 14 posturl, de oficianli inferioricl. III, vacante. E absolut indiferent tificandidali ail reugit. Esenfialul e cá oan,hetá a fost orinduitá de ministrul deinterne, in privinfa lui,ceea ce insem-neaza cá ,gi acest concurs va fi in curindcasat.
Casarea I-lai concursOdatá intïiul concurs terminal, comi-
siunea examinatoare a inaintat rezul-tatul directorulul general ad-interim, d.Kirilescu, carela r£ndul säicl'a su-pus eomisiunee consultative, spre a cer-ceta, dadi s'a procedat corect ,si dacás'ait indeplinit formele cerute de lege.Comisiunea a gásit totul in perfecta re-gula. Atun%.i directorul, pe baza at,izuluieomisiunei, pe deoparte ordoná publica-rea numelor celor reusilt in «Buletinul»oficial al telegrafelor, iar pe de alta su-pune ministrulut de interne decretele deinaintare.
In timpul acesta, diferite proteste s'aitprodus in public ,ri prin ziare, pentruca sa se adevereascá zicätoarea, cá con-curs, fará scandal, in lara romineascánu se poate.
Cum am spus insá, lucrurile ail merscursul lor normal, in cät numal rá-másese de cat aprobarea ministerialá,pentru ca candidalii sá',gi capete pos-turne pentru cari coneuraserá.
La WashingtonD. Chiru, directorul general, petrecea,
in vremea aceasta, in Aniericn. PreunbtaincomparaLila sa prostie pe stratele Was-h,ingtonulut, minuncîndu-se in naivi-tatea sade drumurite de fier aeriane,si de ingeniozitatea americaná. Riscdnclsa fie caecal de un tren la New-York,d. Chiru a plesat apoi la Niagara, ri-sipind boni( prei ,si expunind in publicmodestul erg' spirit.
Prctu`indenea inca era predo»tinatde aceia,si idee ; sá%ii cápdtuiasca favo-rifii, cari se prezintaserá la concursuriledin Aprilie.
Cand fondurile s'aü epuisat, fostulnegustor de funil--pardon, d. Chirus'a hotárit sa se reintoarcá in fard.
Motivai de casareTrecuserá tres luni de la concurs
ministervl de interne nu tua niel o ho-tartre. Nenumaratilor postulanti cariintrebait despre resulta[ li se respundeaca se atgteaptá sosirea d -lui Chiru.
lu cele din urina ignorantul sosegte,cum am spus, cu ideia fixa de a casaambele concursurl.
IZ trebuea insa un motiv i pentruaceasta a indeninat pe mal multi can -dall respingi sa'i precinte o petifie deprotestare contra concursurilor linute.Pretextul era lesne de gasit . cázu.til a-firman directorulul general ca la con -curs se copiase. In baza acestul motirridicul, et cereait dupa tre, luna de lalinerea concursuluicasarea lui.
Coutiterea tlegaliläteiOdatá avind petitia in mina, ce face
Chirul ?Inainte de a respunde la aceasta in-
trebare,, trebuie sá poveslesc un detaliüinteresant.
Directorul general al postelor si tele-grafelor din tara rontineascci nu titie sastrie. Chiru, acesta e incapabil de a ag-terne pe hirtie, cet mai simplu raport.De and e el, n'a putut formula Inscrisniel cea mai mica cerere ,vi de asta datatrebuia sá prezinte ministrutul un ra-
port motivat, prin care sä ceará casarea concursulul.
Dificultatea era mare. b'unclionarilordin diree fie nu li se putea increde, deteama divulgárel secretulul. Ce era darde fñcut ?
Prostia chiar nu e lipsitá cite -odatáde ingeniositate. D. Chiru s'a repezitpeste drum de palatul po,gteI vechf, incafeneaua «Nalionata» tgi pe eel int£iitevreft ce i -a emit înainte, l'a náimit casá'1 faca raportul de casare.
Pentru till -va lei ,si un Schwartz, d.Chiru a avut eeia ce a dorit,gi 37 de func-lionari capabili aü fost nedreptálili, pen-tru gustul a dot candidall respingi, darprotéjate de negustorul de funii.
Publlcarea raportalnlCat este de nedreaptá procedarea mi-
nisterului de interne ,si a Chirului sait,toata lumea o ,stie.
Intre funclionarii telegrafo- postal, in-dignarea este mare. Ca o satisfaclie o-piniel publice revoltate de aceasta nouailegalitate, not cerero sá se publice ra-portul d -lui Chiru catre ministerul deinterne, spre a vedea cari sent motiveletemeinice ale actulul arbitrar, pe carel'a comis d -sa.
CONSTR.IJCTIIILL'
Dlntr'o imprejurare sari alta. se întimplädestul de des accidente la binale. Odatä sedärînti schela; alti datif se surpä pämîntul;alta data se surpä un zid intreg.
Mat tot- d'aulta, in aceste accidente, aventde inregistrat ranitf si morfi.
Anul acesta, înainte de plot, s'ai in-ceput in capitalh o suma de constructif.r.ucrärile, suspendate pe timpul ploilor, aitreînceput acum de cite -va zile.
Din cauza marli cantittiti de api, e na-tural sä se iveaseä temen ï ca nu eumvapämintul po care se construeste sait pär-tile de zidurl fiente sä nu se fi släbit.
N'ar fi bine ea servieiul technic al Pri-mitriel sit inspecteze elädirile in curs deexecutare si, acolo undo ar fl nevoie, sil lamásurf ?
Credem cä da ; pria aceasta s'ar evitanenorociri posibile.
Atragent in aceasta privinti atentiuneaserviciulul technic al Primäriel ; n'ar stricasä so faon acelas, lucru si in cele - l'alteorase.
CAVALERII,,, LIBERALI
Ca o continuare a potopulul de saptaminiletrecute, avuram deuna,zl un potop de cavalaril.
S'ail decorat, dupa un sistem strict eclectic,totl paracliseril cari aprind luminarile in templulcolectivitatiI--afara, se intelege, de promovareagradelor, promovare care se face cam fart voiastapinirel.
Asa, secretarul general al ministerulul de in-terne, d. Moscuna, a decorat pe d. Moscuna, ju-decatorul de ocol din Bucuresti; d. Catuneanu,secretaiul general al ministerulul de domenii, adecorat pe d. Catuneanu, prefectul de Buzëü,si pe d. Em. Culoglu, secretarul general al mi-nisterulul de finantecare a decorat pe d. Ca-tuneanu, secretarul general al ministerulul dedomenil, si pe d. Culoglu, prefectul judetulu!Braila.
In M'ara de aceste distinctiunl bine meritate,d. Sihleanu a decorat pe secretarul general alministerulul de culte, care la rindul lui a ras-platit eu o cruce pe episcopul Buzëulul, pentruzelul ce depune pe linga creditori ca sa'I pro-testeze politele.
D. Al. Djuvara, ministru de justitie, a decoratpe d. Caraiani, v6rul si complicele lui ApostolMargaritiar Sultanul a decorat pe d. Tr. Dju-vara, ministrul lui Margarit la Tarigrad, pentrutactul cu care a lucrat pe linga mitr-opc litulAntim.
D. C. Penescu, prefectul politiel din Iasl, a fostdecorat in urma raportului primulul procuror depe linga parchetul tribunalulul din a doua capi-tala, raport care conchidea la infiintarea unulcorp de geandarmi cari sa puna politia la ada-post ds pungasl; iar d. Caracas a fost decoratin urma insistentelor depuse la minister de catred. Gheorghian, prefectul judetulul Iasi, care, cuautoritatea-I recunoscuta, cerea sa se aleagaintre prefectuI de politie si primul procuror.
S'a mal decorat d. A. N. Gussi, ca despagu-bire pent: u resemnarea cu care a primit lovitu-rile cita vreme a fost procuror la Focsanl, siepiscopul Duntrii de jos, pentru evlavia cu carea aparat prestigiul Bisericel in timpul proce-sulul Ghenadie.
Cu sistemul acesta de a se acorda distinctiu-nile, ajungi, cu decoratiile, la concluzia la careajunsese l'iron in privinta Academic!: «mallesne se intra de cit se iesc din acest distinscorp l»
Yw ana.
TRIBUNA LITERARA
MANCARE DE TOPORA3IECDOTX POPIILARX
Un ostas cazac odataCum venea din bätalie,
Ostenit si rupt de foame,Da de -o casa 'ntr'o cimpieBuna. ziva ! Buna ziva!
N'ai, ma rog, ceva mincare,«Ca-s drumet de cale lunga
«Si ti -o fi pomana mare.N'am, raspunde'ndata gazda,Caci era un otn sgircit,
Un sgircit cum n'a fost altulDe cind lumea s'a zidit.N'al ? intreaba iar ostasul;Cum ? Niel apa poate n'al ? !Ba. de apa, apa este.
Te rog apa dar sa-mi dai.«Dar ceva malaiü -faina
«N'al gasi din intimplare,«Ca sa fac vr'o mamaliga ?
N'am alita ! Rau imI pare !Dar cit ai ?
Asa vr'o mina !- Da -ml si- atita, fie -ala.«Dar ma rog, vr'un pic de sare
«N'ai p'aiceBa, ti-oiü da.
Uit'te, dar, te rog atunce«Apa da-mi, mälaiü si sare
«Si vr'un vas de fert-vr'o oala«Sa-ti torn eü colea mincare,
«Sa manine si eü dintr'insa«Sä manincl si dumneata
«*i s'o faci d'aci 'nnainte«Chiar si singur cind ü vra.»
L'aste vorbe ltaide gazdaApa da, mälaiü si sare
Ca din ele-acum cazaculSa gateasca de mincare.
x
la cazacul astea toate,la si o oala si pe loe
Toarna intr'insa iute apa*i o asaza linga foc :
Iar privind prin jurul easelIata vede de 'ntimplare
Un topor esit din coada,Dar topor frumos si mare.
Fuge iute, la toporul*i la fiert in oala '1 pure
*i apol zice : «Ta, de acuma0 s'avem bucate bune.Ce bucate? intreaba gasda,«Faci bucate din topor ?Oho -ho ! ìi ce bucate !«Dupa ele ma omor!
«0 sa veza pe urma, lasa,«Cind o fi nlincarea gatal..
«Cu ce gust minca de aceasta«Raposatul bietul tata!
«Dar, mal zice iar cazacul,«Stai sä cat iar lemne acuma,
«Stai aci, pazeste oala«Nu cum -va sa dea in foc spuma ;
«Ca vezl, spuma este totul:«Daca spuma s'a varsat
« *i mincarea, pace buna,«Da-o, naibel, s'a stricat !
Haide gazda sta la oalaSi de spuma se ingrijeste,
Iar cazacul dupa lemneCasa iute ocoleste.
Si gasind pe dupa casaDe intimplare cum s'a dus
Pe sub strasinä o sparturaIntra in pod pe dinsa sus.
tif gasind in pod slauinátai costite de purcel
2 E P O C A
la din ele cit II vineSi le pune in sin la el.
Vine jos apol cu totul,Duce leinne ce -a gdsit,
Multumindu -I groasnic gazdelCa de spumd s'a ingrijit,
Si se rógd incd -odatiCa sa fie asa de bond
Un capac sal dea de óläCa pe Old acum sit punä :
Cad asa'I mancarea asta :Trebueste negresit,
Ca sä iasä cum se cade,sa ferbi óla ndbusit.
Gazda plécd sä'I gdséscdPentru ólä vr'un pocris,
Iar el pune carnea In ólä,la toporul pe furls,
Il aruncä in sin pe datiCicl aim ea nu'l vedea,
Si pe old pune roanaCa s'ascundä ce e 'n ea.
- Dar ce tit acolo mina,Zice gazda minunat,
and se intórce cu pocrisulDupa care -a alergat.
- De, in mena, n'am ce face,Ii respunde i:.tl cazacul
CA (le n'o tin, hai, tot gustulI -se duce- atunci la dracu.
la pocrisul de la gazddSi pe old in clipd 'I pune
S'apol pan' sä férbd ólaPe- asteptat de -acum se pune.
Sta cazacul, sta si gazda,Std si- astépta fie -care ;
Iar când óla incepe a ferbePune 'n ea Mind, sare,
Apol mestecä printr'insaCît mal e de mestecat
Si in sflrsit cind este gataZice haide la lnincat.
Gustd gasda si cu incetulChiar incepe si -a minca,
Cdcl era curat mhncare:A pilaf cam semdna.
Iard cind sfärsesc mincareaHaida, gazdd cam mirat
Zice: «dar toporul unde -I«Cd de dinsul n'am mal dat!Hei, topor?... Cazacul zice,(Est' la minte cam usor!...
«Dar mincarea asta, frate,«Nu stil dar cd -I din topor?
Th. D. Sperantia
A aparut No. 26 din «Foaia lnteresantii.»,de sub ingrijirea d-lui G. Co$buc eu urmd-torul cuprins:
Ziaristica, de T. Adam.Ar$icele (amiittire), de P. VulcanVíctima $tiinfei, de Y.Un vis (poesie, de M. Patru.Sistemul nervos al arti$tilor, de X.G£lceavä (nuvela), de D. Ch{nipineanu.Excelsior (poesie) de M. P.Povestea cu Sulicana, de N. Mateescu.Roman : Afrodita, de Pierre Louys.ILUSTRATIUNI : Vilegiatura romtnd :
Portul Constanfa : Interiorul vaporulu' ro-min Orientul; Portretul Doctorului Asador.
UN NUMAR 20 BANI
Litere, Artà. tiinta
BIR (TINTA SOCIALISMUL UI
Aproape tot! citi stan sa citeasca in tara astacunosc interesanta seriore a lui Richter: Undeduce socialismul ? sparuta si in traducere ro-mineaseä de Al. A. Sturdza. Este jurnalul untillucrator socialist, Incepiud a doua zi dupa re-volutie si mergind pas eu pas pina la disolvareasocietatis colectivo. Sub forma usoara si placutaa romanulul, Richter si a nrascat tot arsenalul saüde argumente solide si bine 'nlantuite, prin carea cauta[ sa dovedeasca imposibilitatea, nebuniaacelel socieleti colectiva, visate de Marx siEngels.
Aü strigat atunes socialista ceea ce ail strigatIn totdeauna cind li s'a cerut sa's1 Klimpezeascaidealul» tor. sa dea ln mie o imagino a acelelsocietatr viitoare, despre care nu vorbesc de cItin ulnit marl, plise de ceata departarilor.
ce atT voi sa spun/0 Until Inerti care estein deperlare si d'abea is poti prinde conturulintr'un mod vag. dar aceluia care nu existe sipe care zadarnic it cauti in zare, ce o sal potiprinde ? Ce o sII spul despre el?
De aeeea teoreticianil soci .listi s'ali ferit Fetraga un plan de organizatie viitoare, de team/ca vremea sa nu le dea mal iute de cit s'arcrede desilusia realitatil. In aceasta privinta,socialistul propoveduitor prin cafenele ori princircimni, ai cu Bebel saü Kautsky tot acelas lu-cru fac cauta s/ inconjure cestiunea aceasta,cit mat muli.
Rtspunsul 1or este cd nu poti arata In ama -nunte o organizatie social/ a caret lnchiegare elasata viitorulul. Noul pamint fegaduit n'a fostnaeY o -data descris.
E o tergiversare ne- dibace aceasta, lipsitti deori ce logica.
Cind cunostl premisele une! argumenttrl,nu -T poti cunoaste imediat conclusia? Firestec/ da. Socialismul si -a pus premisele sale, dece s'ar da innapol din fata conclusiel ?
Ceea -ce n'ali vrut s/ faca socialistil ortodoxa,ali cautat sa faca al il fie stretta de doctrinasor, ca Richter, fie chiar adepta renegad apot departid si tratatl ca «utopisti» precum a fosttratat Ed. Bellamy, pentru scrierile si discur-surile sale.
Cea din urma lucrare in acest sens, datoritaunul adversar al ideilor colectiviste, a aparutin Franta sub tithtl »Le Triomphe du socia -lisme» de Hipolyte Verly.
Birui.nfa socialismuluf. este lucrata dupaaceeasl norma ca si cartea lui Richter. Un lu-crator incepe sa -sI serie jurnalul saü, a doua -zidupa Revolutia social/ si reproduce mutatis mu-tandis, trasurile caracteristice ale operi/ serii-toruluT german.
Marea revolutie s'a terminat. Partidul socia -list are in mina sa frinele vieti[ sociale. Se facprefacerile imediat cerute : revisuirea Constitu-tiel ; stergerea titlulul de President al Repu-blicel: Camera si Senatul sunt inlocuite. Petosta linia entusrasin. Se incep repartizarile demunta, dupa ce mat intil se produsese o miesturburare din cauza confiscare' de catre Stat afondurilor Cases de economie. Multintea voia saexpropieze pe burghezi, dar econorniile el sanu se confisce.
La repartitia caselor, mobilelor, pnofesiunilor,iar nitica galagie. Spre a fi tot¡ egall, niel untilnu putea fi fudestul de muli /mit, caci nu puteasa alba atit cit ar fi dorit sr i -ar fi trebuit.
Apol repartizarea profesional /, desparte pemembril familial, care nu mat e de cit o expre-siune istorica. Asa logodnica until lucrator tipo-grat din modesta -cum era meseria el - -o facecusatoreasa, iar pe logodnicul saü tipograf, IItrimete la Lille in Paris find prea multi, inaceasta ramura. Copal asemenea Sint separatide mamele tor si eririie,sst la Institutele de cres-tere, puse sub directia Statului. Bunicul trebue,sa mearga la ospel, iar nepoteLil la , ieslea»public /.
Muncitoril manina In comun, la cantinelenationale, unde portilla snnt toate de aceeassm /rime si de acelas fel.
Din causa Cases de economie, a uimicirel fa-milial i din nemultamirea pricinuita indivizilorcarora li s'a dat o sartina grea si neplacuta, seincep turburarile, cari creso cu timpul. Entu-siasmul se stinge rapado.
Hrana tot mai proasta ; imbracarnintea din cein ce mai slab& Lucratoril muncesc in sil /, neavind niel un imbold mal inalt.
Rudele b &trine sufera de dor, ne puland sa'sl vaza pe «es iubítl
Incep atonal sinuelderile, emigratíunile si fur-turile.
Veniturile Statulul incep sa sufere. Relatilleeu tacile vecina se iuáspresc din aceasta cauza.Anglia si Germania le declara rasboiü.
In interior Incep grevele, rasboiul civil, Intr'uncuvint anarhia.
Cu tabloul acesta se sfirseste cartea lui Verly.
Am auzit ce se va traduce in romineste, pacurind, si «Biruinta Socialismuluï;» publiculnostru va putea asifel sa o aprecieze dupa ade -varata el valoare, pe care nu o p ,ti arata dindestul in rindurile fugitive ale unei recensii.
Pentru noi, cartea lui Verly va fi de sigur olucrare de interes istoric mat Inuit, caci, din fe-rieire, la noi socialismul a trecut aproape inumbra trecutului istoric, mal inainte de a esidin virsta copiltriel. De altfll tiuinal In virstaaceasta si -a putut avea el locul, in tot - deauna.
TotusT so spun() ca mal exista undeva un cuibascuas, undo se mai cloceste Inca socialismul. siar mai fi oainenl in tara aceasta, cari se pretindsocialista,
Daca aceasta este adevarat pentru opinia pu-blica luminata, alune' traducerea cantil lui Verlyva putea fi si de actualitate, oare -cum.
Al. Aratemireanu.
STAREA BECOLTELOR
IN TARASeceri$ul grfuluï a inceput la noi din
säptäm£na trecutä; in unele pärfi s'a $ipus la treerat. Agricultorii aunt foarte des -curajafi. Spitele in general sunt u$oare,boabele putine $i pälite, ast -fel cd produc-f iunea va f cu mult inferioarä mijlociei dinultimai cinc¡ ani.
Orzul si Ovaazul promit recolte bune, afaräde unele localitäfï unele ad Post pinito.
Porumhul a Post, in mare parte, säpatla vreme $i In multe pärfi a inceput sainforeascä.
Sfecla de zahär va da in general o re-coltä satisfäcätoare.
IN STRAINATATEBelgia.- Cultivatorii preväd in general
recolte bune. Seceri$ul orzului se urmeazäcu activitate ; calitatea este ïnsä inferioaräcelai din anul trecut.
Franta.. ;tirale privitoare la recolte suntdin ce in ce mai putin satisfäcätoare. S'ainceput semänatul secares $i a grfului inunele regiunï $i cu deosebire in Sud ; re-zultatele obfinute sunt inedi)cre.
Rusia. In multe finuturi seceriaul esteinceput. Orzul pi-omite o recolt(' abondentä.Recolla in Sud -Est va fit mijlocie. Graulde primävarä este bun. In Basarabia re-coltele de iarnä sunt sub mijlocie ; cele deprimävarä aunt ma-i bune. In guvernä-mintul Ecaterinoslair $i Taurida recoltelevor fi abundente. Unele ziere susfin iasäcä recoltele vor fi alabe. $i fafä cu deficitulce va fi, guvernul va fi nevoit sä aprovi-zioneze popula f iunea cu gr£ne.
Statele- Unite. Dupä raportul biurou-lui de agriculturä din Washington, con -difiunea recoltelor este urmätoarea, nu-märul 100 find considerai ea ex remind obunä producfiune :
1897 IuleIuite Iunte
----"----1896 1895 1894
Gnat de iarna 81.2 78.5 75.6 65.8 53.9» de prirnavare 91.2 89.6 93,3 102.2 68,4
Porumb. 82.9 » 92,4 99.3 95,»Ovez. 87.5 89 96.3 83.2 77.7Secara. » 89.9 83,8 50.7 87»Orz . 88.5 87.4 88.1 91.9 76.8Cartofi. » » 99.» 91.5 92.3
Condifiunea mijlocie a gr£ulua', finindseamä de proporfiunea senränät.urilor degrin de iarnä $i de primävarä, era la 1Iulie de 84.9 contra 82.7 la 1 Iunie ; 83.4la 1 lulie 1896 $i 76.2 la 1 lithe 1895. Deoare-ce suprafafa semänatä cu grill esteaproape aceea$ï ca in anul !recut, pro-duef iunece griului in Statele- Unite va fisuperioarcl celei din 1896.
In ce privesce porumbul, produc(.iuneava fi pufln in.ferioarä celei din anni trecut.
.11111.
NOI SI BULOARII(Corespondenta speciala a Epocel)
Monastir, 27 Ionie 97.Reproduc o dare de seamit a ziarulul o-
vreesc «Le journal de Salonique» cu privirela starea liceulul bulgaresc din Salome. In-tretinut cu spesele guvernulul principatululbulgar. Mentionatul ziar nu poate fi banuitde partialitate, de oare -ce, in chfstiunile ra-tionale, evreil Waft ce tIstiga. O compara -tiune ins& a cele! mai Matte institutiuni cul-turale a Bulgarilor macedonen' eu cea ro-mIneasca din Monastir, object de sdmi-ratiune pentru ,Voia)ta National.» si pa-trouíl el, ar arata publiculu' tit costd peMacedonenl dragostei d -lut Sturdza peratrurominismul din Macedonia.
latd ce serie sus eitatul ziar In priviutaaceasta :
Amanuntele statistice, ce am publicat In ulti -mul nostro numar, privase scoala de fete bul-gara. Cit pentru liceul de beoti al aceleiasl co-munitati. importanta sa este si mar considera -bila ; 259 elevi primesc acolo instructiunea.
«Personalul didactic se compune din 16 pro-fesor(, totl diplomati de la diferite universit /tl.In afara de acestia un meditator, un contabil,un secretar si un sef al statiuneI meteorologicestint atasatT pe ling/ aceasta institutiune.
Inva amintul este impartit In seapte clase.De la casa a IV -a, el se subimparte In douasectiunl: sectiunea clasica si sectiunea reale.Clasa a Vil -a a produs anul acesta un contigi-nent de 18 elevi diplomati, dintre cari 11 apar-tin sectiunel reale si 7 sectiunel clasice.
«Biblioteca liceulul cuprinde 3,064 volume din-tre cari o jumatate sont frantuzestl, iar restulcuprinde opere bulgarestl, nenitests, englezestTai rusesti.
«Scoala stat are trel cabinete atiintifice pre.vazute cu toate instrumentele ti materiile ne-cesare pentru experientele de stiintele naturale,de fiziet ai de chimie.
«Liceul este proprietatea comunitatil bulgare.Internatul liceului sumare 196 interni. Treipedagogi ales! dintre profesor! supravegheazaordinea acestuT stabiliment.
« Internatul ocupa un imobil situat linga Che -mer Capu'in fata liceulul de fete ».
Acelasl ziar adaogd mal la vale:A(lam ca seful sectiunel meteorologice de pe
!fuga liceul bulgar din orasul nostru, d -nul Ata -nas l abardanof, a fost numit corespondent almarejul observaforiu fisic din Saint-Petersburg.
cAceasta nutuire a ,avut loe la 30 Aprilieexpira[ In sedinta Academiel Imperiale de Stiintedin S. Petersbourg, tar diploma i-a feat remisad -lui Sabardanotf, in luna aceasta..
ivatjtutiunea cea mal Malta de culturäromIneased, 111tretinutd de guvernul Romi-niel, i,i are re§eciinta In $itotia si se compunedin urrndtorul personal didaitje:
Un director, absolvent al cotegiteet zejhitilordin Scutari (Albania) care ecbivaleazt eu 14truclase gimnaziale. Directorul e tot deodata sl re-vizor al . colilor dia circomscriptia Bitoliai.
Doul absolventi a' liuetilul dm localitate.Lia Post elev a scoalel grerpsti eu doua clase
gtinnsziele.Un fost institutor grec, care preda sl muzica.Preotul Lazarist al misiunel catolice.TreT profesora de lamba turc'.Doul pedagogl.Si un singur profesor cu doul anl de facilitate.
In total 12 profesora Impreund eu peda -gogil si Cu profesoril de Timba turc.,
Numarul elevilor, cari populeaza acestliceti, e de 70, mal tot' burster' si strainidin localitate.
Sciin(ele fisico- clrimice, mateinaticele, is-toria natutald, literatura, istoria, mal cd nuse predali In cursul superior.
Instructiunea din cursul inferior este foarteimperfecta, elevil niel nu pot vorbi bine ro-tulnerte, servindu -se, in conversatiunea intredinsil si cu un;' !jis profesorl, de dialectallocal.
In ceea ce priveste disciplina §i ¡ulnaordine a scoalei, ea lasd mult de don't: pro -fesoril n'ali autoritatea cuvenitd asupra ele -vilor, de oare -ce incapacitatea sor facesa fie timizc fata de cel mal dintreelevi. De alt -fel interventia poh(iel pentrurestabilirea ordinel in aceasta scoald ne dis-penseazd de sartina de -a mal insista asupraaz.estul putct.
Aeesta este liceul lue' Märgärit, eu carese mtndr-este d. Sturdza, a carul seriositatein chestiunl de seoald se bucurd In Rom'nia de oare -care reputatie, dar care In ehes-tiunea culturali din Macedonia presinta o la-cuna foarte btitatoare la oche.
E un fenomen ciudat, alt. -datti foarte co-mentat aie', dar acune lasat uitdril, ca toc-mat calitatile negative ale administratiunelscolare din Macedonia, slot ridicate la ni-velul virtutilor patriotice si ale inspiratiu-nilor fericite, cu preteutiunea de a impuneaceasta credintd macedonenilor gelosi demoravunile occidentalilor.
Nu stili In care tara din lume, aceastadoctrina poate gasi un teren favorabil. Ceeace atiu, e cd in Macedonia, tara care faceobiectul une( dispute dintre Statele incon-jurittoare, unde emulatiunea in chestiunc descoala a avut ca resultat crearea de scolimoderne, asemenea doctrine constitue unparadox, care nu poate fi invidiat niel debulgari, niel de sirbi, niel de greet, niel deturd.
*Nu tlliACAm iarba », o spun des rominil ma-cedoneni, ca s. pe ldsam a fi Inhamatl, Incarut lui Margarit si a patronilor sal; dincontra deplingem pe acera, eaari si-a4 eferitgitul colanulul de forta prin care '1 trageMargarit et & dupa comaridamentele unen
oculte mult mal rafinatd de cit cea din Bu-curestl. i vietima (ea mal de insemndtate,zic rominti macedonenT, e Insusl Dim. Sturdza,care a alunecat pe un povtrnis de nnde nuse poate Intoarce cu toatit fiueta nasulutsdt1. Timpul o va dovedi aceasta in curiud.
L. llülroiu.
Fericirea Femeei(Rezumatul naeY serien a d -roi Paula Lombroso)
Barbatul - pururea ingimfat- nu se intreabaniel -o -data, daca femeea care traete alatureade dinsul, simte vre -o fericire. El se Indur/dom. s'o lase sa traiased sub stralncirea marirelsale, ea poate sa -1 contemple In toate chipurilesi in toate decaderile sale. el se indura doarsa Imparta cu dinsa vremurlle grele mat degrabaea cele bune -si penlru asta deja o crede fe-ricíta.
Totusi o muitime de feaneT, dintre cele ma-ritate, ueprlmind aceasta fe' ici' e obligatorio decit sub beneficia de inventaria, sfirsesc prin areetinoaste ca comptnl corent al casnicieI torseinfatisaza cu un sold dohitor. pe asemenea sialtele celibatare - care nu ali ptttinta st[ -slofere acest element de bucurie - val de el! -care se chiama un b /rhat, gasesc ca soda lore rea, ca stat osindite la lupte nefolositoare,la prea multe incerearl, la proa multe zite negre.Societatea actualä a dat afara din lumen astape Dumnezeü ca prea stiugheritor sl eat femeeanu mal are ¡naintea el drept ideal de cit oflinta omeneascit : ailrbatul,
Coana dupa fericire este din ai in zi tua'apriga.
Pe masut/ ce se descoper not elemente deiutteala, pe mesura ce se descoper toate mat i-ne e care Inghit spatiul, se pare ca fäptu' elenoastre ametite de un fel de virtej se napus-tesc ai ma! nebuneste spre eltlmea care le apareacolo, la capatul orizontulus -apre bucurie siplacere, Indaratul carera e gola! deapururs.
s's
Si aceasta inca e adevárat mal rpult penlrufemee de cit pentru barhat, avind o natura decompliment, de jrrxtapunere, de asimilare, feriti-rea el va fi. mal eu sama de adaptiune si ini-prejurarl.
Paolo (.ombroso a publicat de curiud rezul-tatele unel fuerte ruriease tinchete, aviad deseep sa evalueze m)ttematiceste aceasta feritinea fameel in cele mat multe din siluatiile incare poate fi studiata.
Metfoda stlintifica nu le buna pentru acest solde analiza. Sistema procentajuluI aplicata lacercetarea fericire( omenesti ar provoca maldegrabra surisul de cut convingerea si In a-devar e caraghios ca fericirea sa fie cinturita,catalogata si masurata.
E deja asa de grail de definit fericirea! S1 sadetermini ile chiar in aproxima ie acest seotiment facut din mil de usante felurite si schim-bacioase, sa desparti realitatea de nalucire estesi mas greü... E mal indraznet sa vrel sa sta -bilestl legile, Metreotogiel, dar perturbatia sidetracarea moderna ? si de aceia nu se pealeadmito niel in ruptul capului rezultatele la careajunge Paolo Lombraso in statistica e' mate -inatfca asupra fondulul individual al fericireL..l'o'asi cile7la din t oneluziunile sale pot fi rele-vate.
b+actoriT usuali al fericire( slat, parti -se ferirledeparte sa aduce ceea -ce tovareaele neastreastepta de la dinsil.
Acestl factor( senta virsta, amorul, casatoria,maternitatea, inteligenta, bogatia etc...
Virsta contrar credintei generale are numalo importante generale. Tinerii resimt mal cuyioiciune bucuria safr duretea.
Cu anil ne deprindem si eu una vai eu alta.Frumusetea dio cele mat inulte cazurl obsér-
vate de Lamhroso, are de asemenea numal oinfluente relative.
Explicatia sta in faptul ca femeea pare letot-d'o.-una frumoasa celuia care o iubeste -siprin armare fruinusetea in sine e un factorfoarte neinsemnat.
Posibil ! Dar pentru asta trebuesc iubite sipentru a fi iubite trebue sa ne para intis fru -moase.
Asa e eel putin in cele mal multe din cazurT.Inteligenta joaca un rol negativ, numal cit sa
remira la mijlocie -ceia ce se intiinpla adesea-si in coin ce privesle bogatia, iutittenta el binefacatoare sta in report Cu iusemnatatea ei. Actmat ales mediocritatea triunfa.
RamIn cel tre( mart factor(: iubirea, casatoriaai maternitatea.
Acesti factor( sunt coeficientil pozitivi al feri-ciril:
- Iubirea pentru ca este adevaratul rest alfemeil.
- Casatoria fiind ca ea constitue pentru eacatea legala pentru indeplinirea acestul rost.
Si, in fine, maternitatea pentru ca ea esteratiunea de a fi a existentel femeiei; iinbujo-rarea, inflorirea la care sfìrseste rolu -I de flint/creata numal pentru zemislire. Si, sa adaugami aceasta : casatoriile de autor si cele savirsite
In unii tined ali cal mat multi sorti de izbinda.Ca femelle maritate slat in deohste niai fari.
FOITA ZIARULUI «EPOCA»
0 LUCRARE PREjIOASÄ"Veber den Ursprung der Rumänen
(Ein Beitrag zur Ethnographie Südosteuropas) -Despre Origina Rominilor, (0 contribufie
la Etnourafa Europe¡ sud- estice).de
D. Dr. Traugott TatumSecretar particular al A. S. R. Principelul Fer-
dinand. Membru corespondent al AcademiesRoteine.
E foarte grea de expus vederile d -lui Dr.Traugott Tatum asupra originel Rominilor,veder¡ pe cari le destasoara in lunga -I sivioaia -1 polemica cu totit aceia cart jiaca-tuesc contra ndevarului istoric, din nnzera-bile interese de neam.-E greü, nu pentrucd expunerea d -sale ar suferi, Doamne fe-reste! de Intuneciml si lipsuri -ci, tocmaldin motivul contrar : pentru ca abtuidentade argumente la d -sa e atit de mare si eleslut expuse alit de ciar, ca tocmal numarulfor te face se nu stil pe care s'alegi mallatti, - si claritatea eu care stat expusete orbeste aproape.
Melt, se Intelege -si nu pot in deajunsrepeta aceasta receuzentul are purureafried sit nu stliceascd opera de care vor-beste si, relevird partile el tari, se teme sitnu fard, In fuga condeiulul, In Invalmasagulideilor, gresala de a le releva fard sir logic
poate, sa se insele prea leste asupra In-tiietatei ce li se cuvine dupa valoarea tor.
1) Val Epoca de Duminica trecut/.
Dar, sperind In indulgenta cititorilor siniai cu seam., in cea a scriitorului, tocmal,de care e vorba. ma Incumet sa merg maldeparte eu expunerea vederilor d -IuI TammIn cliestiunea originel Rominilor.
Ne -a rdmas, din numarul trecut, sit ate -cam, cu ajutorul d -lui Tr. Tama, faimoasateorie a hui Roesler. Am rezuinat -o atuncl,¡nett socot ca e proaspatd In mintea tuturor.
Pentru a rdsturna aceasta teorie, d. Tatumface la lnceput un ape(, ca sit zic asa, ca-tre ocbiul frzic :
Transilvania e locuitd azi de Rominl Inmare parte- recunoaste on si cine. De jurimprejur: InBanat, In Maramures, in Crisiana,in Bucovina, In Moldova si Basarabia si Inasa numita Muntenie locuese aproape excluzivnumal Romani. Ce dar near face sit cre-dein cit centrul Daciel - Trajane, acolo widea fost Sarmisegetuza: Transilvania ca silnu niai vorbim de cele -alte regiunl- -Trau-silvania de unde radia romanizarea In Da-cia, acest centru sa fi fost cu totul pustiitde sudare romano-daca, de sufare romind,numal cunt un Imparat, Aurelian, din inte-rese de stat, a stramutat In sudul Duuares,In Moesia, o parte din lumea romana dinNordul Dunarel ? Zicem : «o parte din lu-mea romana» ,deli din documentele content -porane, reese linipede cit Aurelian a stra-mutat numal legiunile, si functionaril, oil -cialitatea intr'un cuvant, de care it pasa luisi asupra careia noma' avea puterea de adispute. Prin striimutarea nisi{ unmet a o-fieialitatel, nu inseamna ea s'a stins ors -cesufiare romina din Dacia- Trajanti- i slavtiDomuului romanizarea In timp de 170 ant,de la Trajan socotind, luase proportic Inr-
seninate.Vrea Roesler sit se agate de vr'un do-
cument de prin vremuri, dar dupd ce catita -s1 face cal de batee din frazeologia anal
sitoric de pe aturnc', e oare cunt sirgur si-lit sa beta fu retragere, crud, pentru a -siseeps teafitrd teoria, se intreaba ; $i chiarduca ali ramas pe ics pe colo cite tin ctrdde Romani, e de admis ca acestia sa fi fostIn stare sa pastreze prin veacuil turiurirearemand ?, Cum ca n'a rdmas numal pe icspo colo un card de Romani o atestit In-treaga Istorie, care nu se is dupd toana u-nul teoretician interesat.
Dar d. Traugott? Tanuu pune, cu foarteInuit spirit si ulventie, o Irtrebare parti -zanilor lui Roesler care trebue s. -I Infundeeu total.
Dacia ar fi sit admitem, zice d -sa, teoriacit tot ce a fost element romauizat a tre-cut In Moesia, strdmutat de Aurelian, Bindnastere acolo uuui paper remitiese rumeroscare, cu timpul, a Intemeiat un stat puter-nic; data, prin urniare, 'ri Nordul Dundrein'a camas Willie saü numal foarte putin dinelemental roman, §i ca, timp de 10 secole,nu se gase §te niel un document care se a-rate persistenta acestul element in foastaDacie -care e evenimentul istoric, care eactiunea etnicd a poporuhil nostru -de caresit vorbeased Istoria-- atuule rii. poporul ro-tuin a trecut Duuarea, si s'a stabilii in Nor -dui e!? «Ronitnil ali invadat din sudul Duna -rei» zice Roesler; care document, ce inrprej u-rare confirnia aceasta? Chiar Roesler nu in-voci nimic -nimic In adevar In tot cursul isto-riel. r prin maniac dacd el vrea sit scoatilex si ntio, -din faptul cd tetre al 3 -lea sial 13 -lea vene nu se pomeneste de poporrotnin litre Tisa si Carpatl, -sit scoatit dintdcerea Istoriei argument despre neexistentaRomlui'or prin locurile pe undo se Old aal,tot eu acelas drept putout scoate din tace -rea Istoriei --care nu ne vorbeste de o inva-ziune a Rottinilor din Balcani -dio aceastatacere putain scoute arnrd'rnpotriva lui; tit
asemenea invaziune e o ndscncire. Argu-mentului ex silentio pentru argurnanlunaex silentio.
Si incd ca niai multa dreptate se poatecontesta invocata invaziune, eu cit e foartefuumos si natural -si adevarat -sit admitemca. Romani' n'ali par.sit niel caid regiunitepe undo se afta aal, ci ai sezut loculuibinisor..
Vreti un cuvint mal inuit care pledeazd inpotriva teorie¡ lui Roesler :
Din toat& rainura romanicd, nunleroasd,din Resaritul Europei, Arominii din Macedo-nia slot singuril cart ali un dialect al forseparat, care se deosebeste in une locurifundamental de limba ronmind. din NordulDundrel. Am putea cita drept o pilda nu-meralul cardinal 20, cdruia in Macedonia ilse zice Giginti- (Viginti) pe dud in NordulDundrel 11 se zice Doua-zeci (Duodecin).Dar sa mergen mat departe. Dacd Romi-nil toll ar fi trait clad -va numal in sudulDundrel, cum se explicit cd ali aia putinecuvinte greve, ceea ce nu trebuia sa sefu-tiniple dat fling cá Heleanismul a fost sta -pin to Bysant -Asa e cazul cu Rominil nia-cedonenl. i n'avem, in schimb, foarte multecuvinte slavone in limba obiciuuita -ceeace afirma cd pe aid ne -am dus traiul, Incontact cu Slavic, numerosi §i ei prin acestelocurl ?
Si aci e loeul sit pomenim de toponimiaslava din tara romineascd- tacit ut cal deWale pentru Riesser.
Aeest foarte iugenios etrolog invoca sia-vonismul toponimiel tarel rom1nestl ca o do-vada mal mutt ea aeamnl nostru a fost ab-sent prin aceste locuri o buna humid delimp, cad de ar fi trait pe aid Wee numeronitriest' localitdtilor untie se afta.
0 invocare foarte redutabilit, noroc ca stimMA cups sta adevarul.
Poporul romin, ca bä$tina$ prin acestelocura, chid a vazut ca Incep sa nipadeaseabarbari', a catat sa'si scape viata si avutul.Si atunel imediat s'a gindit -cum era si fi-rese -la multi' eu vagaunile si poieuile tor,cari Iî serveaü, cele d'Iutlid de ascunzdtoare,cele de al doilea drept toc undo s.'sI ago -niseasca tirana. In adevitr traiul tor prinmurtl, implicit faptul ca el ali dus o viatade pastor, caci numal Cu turma te poti re-trage la munte si numal cu turnia poti sarittdcesti din toc In loe, ha creasta muntilorea si prin val. Si cum cd, In parantez fie zis,'loniini' ai dus hit vremmile grelo numalacest fel de viata, ne ar servi drept dovaddfaptul ca Vlah saü Valach ajunsese irtr ovreme sinonim -ne spurie d -1 Tamm -cu «Cio-ban» si Inca din cele mal vechi timpuriexista falma unsi caseus vlachescus (brençadupa un document din 1357).
Invaziunea barbara silindu -i sa -st ducatraiul prin munti -e dar (carte farese ca totce a lost In vale sa ramind strein de diusil,si cd prin urmare numele localitittilor de peses sa nu fie rominesti.
Tocmat iri faptul cd toponimia din valenu e romineascit, cd reamul nostro s'a sim-tit la Incepnt alungat apre munti, e o do-vada a existentel noastre strdvechl prin a-ceste locurl, pentru cit numal bastinasii,oameuil de acasd, fug cind vine primejdia,de se ascuutd prin locura retrase, sliute nu-mal de dinsit- streinii, cotropitoril nu in-vadeazd ulti o datti prin eoamele pustii alemuntilor, prin potecile Iuguste dintre dtnsia.
Dar vont vedea In numarul viitor, dupddatele d -lui Traugott Tamm, partea dintoponimia larel noastre, care asesta tocrialcoliorirea noastrd dio regiunile Malte aleTransilvaniel, spre sesurile din tara ce secherna odinioara Valachie.
T. Adate,.
E P O C A3
cite de eft celelalte cum cale fará copi! slut mainenorocite de cit toate.
In afara de iubire, de easatorie si de maternitate nu traesc de cit nerinduitele, parasitelesi atuncI multimea asta de reseinnate devin,cum zic Englejil, al treilea sex.
Ele se fat barbati prin activitate, prin intelect,prin manes, prin chipul de a trai, prin obiceiurlprin total vor sa fie barbati, fiinta pe cart Wartputut sail rt aia voit s'o aiba.
Cinti viata le e desvlaguita, find toata putereafor de a simti s'a strins prin munca poate eaele ajung la un soiü de fericire In lincezire(tar in aceste mieli renuntatoare, cart aìí uitatce e tndragirea, cite pareri de rati, cita dra-goste si ce dor dupa copil trebue sa le bintuesufletul eu niste adierT de prima -vara intirziate.
Asa ca in fundul orI caret fericirl femeestlsift pururea harbatul,
1?óotru not barbati[, e poate mägulitoare cons -tatarea aceasta, dar in acelas timp si ca plina deprimejdil e atunet responsabilitatea uoastra, chidtoata soarta unor fiinte depiude de poi.
Prin fires el, pun starea ei, ea e induritacovarsitor de faptele noastre, de botAririle, detoanele noastre cbiar, si in loe sa indeptinimpese cite -va datoril de nitnic ce le avein fatapis dirsele noI le vorbim pururea de drepturileno stre.
Ce birre ne -ar sedea ea, in afara de frumusete,do bçgatie si de virsta, de atragere lizi a, saMal flm minati fata eu femeile si de sentinientulvanat4tei, de -al mile! chiar ca sa í'acem fericitap creatura ce asteapta caldura si lumina dininfima si cider creerul nostru,
Par... In sufletul barbatulul e iaradacinat,9dfpc, fiorosul egoism ce cotropeste totul si infadar cre +tura slabä a fetneel va fata az1 unaprtjin find so vede aruneata pe oceanul viete[asvirlita de talarurl,
X.
OINASTII COLECTIVISTEI
Dinastia Albu- CantemirGäsim intr'un ziar din Capitalä re-
producem api arborele genealogic al dinas-.tief Albu. Cantemir din P-iatra- Nean}i :
1) N. N. Alba, prefect, fiul 1u1 N. Albu, exclusdin Senat in timpul cabinetulul Florescu ca ne-ro?af*.
2) Enache Cantemir, frate eu Berea si Daniil1lavid Almasang si sera prefectului, deputat.
3) Emil Zaharia zis si Lema Haras prig çoin-eidenta de principii, var primar si cumnat alprefeetuluI, fond ginereleha Meier 'Enache Can-temir, avocat al primaries Piatra, avocat al Sta-tulu!, avocat al spa! multor soeietati, omul deaf'aeerl al prefectulu1.
4) Costic4 Cantemir, fraie dupa mame eu MeierEnache Cantemir, membru In consiliul generalde judet, antreprenor de accise comunale inplasa Bistrita. Mosul prefectulul.
5) Nicu Brddescu, varul si cumnatul prefec-tulut si ginere eu Meier Enache Cantemir. Pen -tru moment dat afara de la creditul agricol,pentru ca mai multe mil de let nit surit dinlada creditulut in buzunarul d -sale.
6) Manolutá V. Alba, varul prefectulul Albu,cu vecinicA credinta in Bacus. *eful biuroululserviciulul technic de la prefectura.
7) I. L. Teohari, cumnatul prefectulul N. N.Albu Si ginere e lui Meier Enache Cantemir,{{tetnbru de' sedinta' la triliitnài, deli absolut in-eapabtl;
8) Vasile Ciudin, repot de sore Cu prefectulN. Isl. Albu si omul de afaeerl al acestuia. Po-litaiü la Neamt si primar le spe... (b}ca o mai1niiTrumuta cevá pyrale.
9) Nici tae Ionescu, cumnat si var eu prefec-tpl si pm de afacerI al acestuia. Secretar alconsiliulul general si al delegatiuneI judiciare.
10) Costache Ionescu, frate precedentul.,4rliiparitl prefecture.
11) Iorgfi 1 'ateesou, var primar eu prefectul.Casierul primaries Neamt.
1.2) Dimitrie C. Allan, var primar eu prefectul.primar al comunel Marginerit.
10) Viisescu, pumnut cu prefectul, judecatorde pape in Piatra.
14) Nicu I. Albis, nepot de frate eu prefectul,`actor de judecalor de pace in Piatra.
15) Costache Siligeanu, vAr si cumnat eu pre -feettl, nepotul lid Meier Enache Cantemir. *e-ful portareilor tribunalulut.
16) Vasile Milidileacu, var sì eumnat eu pre-fectul. Ajutor de grefa la tribunalul Neamt.
17) Ghild Mihdilescu, frate eu precedentul.,Sei de bariera (eroul unet drame sIa injun-ghiat nevasta).
18) Cucu .Blancfort, flua advocatulut Blancfort.Cumnat si vAr eu prefectul. Sub - prefect al plA-sel Piatra. (Artist in felul lut, picteazA... mat alesbutoae goale).
19) Dr. Apostolide, var primar cu prefectul.Medic primar al judetuluT.
20) Dr. Ernicl, cumnat si vAr Cu prefectul.Medic de plasa si medic la C. F. R.
21) Vasile Ciornel, vAr eu prefectul. Senator.(Cel eu aliinentatta personal de sub gazometru.Vezl Mo$ Teacd).
22) Dimitrie Ciornel. Var eu prefectul. Casiergeneral de judet.
23) Vasile D. Ciornel, Hul precedentuluT. Copistla prefectura.
24) Dinu Ciorner, var eu prefectul. Pensionarsi intendant al abatoriulur comunal.
25) Gheorghe Popovicl var si cumnat eu pre-fectul. Primarul comunes Cirliji.
26) t tefan Nddejdea cumnatul prefectulul(prin fratele prefectuluT). Perceptorul din Piatra.
27) Doncescu, varul prefectulul. seful gare!Piatra.
Ceea ce face 27 rude ale prefectulul in fuiicfaLune. Mar departe :
28) .,Smil Sigler zis si (Prefectul ruda de de-parte eu prefectul. Agent de asigurare al socie-tatit Nationala =.
29) Leibu Haras zis si Emil Zaharia. Gii-antulpolitelor Dinastiel..
30) Bercu D. Arandlanu mosul prefectuluTAlba, frate eu Leir Enache Cantemir.
31) Daniil D. Armdfanii trate eu Bereu, tiecl...32) Ific D. Almd¢anu, total lid Meir Enache
Cantemir. s,INFOR,MATII
Starea A. S. Princ,ipelul Ferdinandurnieazä a fi cit se poate de imbucu-rittoare.
Mediciï sperä cä peste cite-va zile cJiiarsä poatä presc,rie A. S. Regale miripreunsbläri in träsurä.
***MM. LL. Regele ,yi Regina, intpreuna"
cu principele Leopold de Hohenzollern,aú fost fi erï Siinbdtä dupa aniiazä lacastelul Foisr»-, spre a vedea pe A. S.Principele Ferdinand.
A. S. R. Principele Leopold deHohenzollern a primit eri in au-dienta pe d. An. Stolójan, ministrude domenil. .rz
Noua sncietate de asigurare din Bra-ila a hotarit infiintarea une! sucursalein IasI eu conducerea careia a fost in-sarciiiat d. V. Dimitriu, un ttistins Avo-cat din localitate.
Sucursala va lncepe a lucra de Du-minica, G Iulie. Sediul va fi, de o camdata, in cásele d-lui Sclfiler, alaturl deBanca Nationala din Iasl.
D. lone! Bratianu, eroul de laGalati, a plecat astazi cu espresulorient In Holanda, spre a vizita uneleporturi.
Lipsa sa din tara va fi de 15zile.
D. G. Cantacuzino 'I tine locul.In calatoria sa, d. I. Iiratiány, e
ïnsotit de d-t1;T A. aaligni;'tlirectorulC. F. R., si de d.;Cotescu, setul ser-viciulul miscarei.
Iata, dupa Opinia, miscarea In ma-gistratura iasana, provocata de transfe-rarea primulill-procuror, d. Caracas:
D. Caracas va ft tpansferat prim-pro-curor la Galati. La Iasi va fi numit prim-procuror sag d. Gabrielescu, actualminteprim-procuror pe linga trib. Covurluiú,sae d. Chi>.ilovici. Conslliul de ministriurmeaza sa lr.o,tapeasca daca d. Gabrie-lescu, In urma incldentulul cunoscut, tre-bue sa fie inlocuit sae numal transferatla Iasi,
D. procurer Lefler Dimitrescu va finumit judecator siT.dic in locul d-lu! lo-nescu Ghinea, care trece judecator de in-structie, in locul d-lu! DraghicT,
Mai multi functionari ne roaga a in-treba pe ministrul de finante pentru cenu schimbä orele de lucru de la 7 a.m. pina la 12 amiaza.
Intrebarea este cu atit mat la loculei, cu cit toate celelalte ministere aüadoptat ca ore de cancelarie, orele dedimineata, ciad caldura este niai putiìrnabusitoare.
Aviz d-lui Gogu Cantacuzino.
D. general Stoilof, comandantuldiviziunel din Craiova, a fost pri-mit Sambata in audienta de d. ge-neral Berendel, ministru de resbel.
Asupra demisieT d-luT Caligari, prefec-tul de Falciü, ni se comunica urmatoa-rele amanunte :
Inca de la intrarea d-lui Ferechide inminister d. Caligari ist presintase de-misia. Nu s'a luat atuncT nicl o lrotäriresi demisia a fost uitata.
Cind faimoasa remaniare prefectorialaa venit la ordinea zilel, attrnci s'a cerutd-luT Caligari demisia, de asta data foarteserios.
Prefectul de Falcií, basat pe protec-tia d-luT Cantacuzino, a raspuns ca nuisT da nid in ruptul capului.
D. Ferechide, despre care, or!-ce s'arspune, are memorie buna, si-a adus atunc!aminte de demisia data de d. Caligari,la venirea sa in minister si a dat ordinsä i se aduca dosarul.
La gasirea e!, ministrul a pus pe dinsarezolutia ca «se primeste», si d. Caligaria ramas bun inlocuit.
Aseara, la orale 4, o ploaie toren-tiala a cazut asupra Capitalei. Apaa inecat iarflsi mai multe strademarginase ale Capitale!.
Curtea consulatului Tarilor de .losa lost complect inundata.
Societatea studentilor in medicina dinpalatul bailor Eforiel va decerne, in cur-sul lune! Iuliü, un premie asupra cele!Irat bune lucrar! asupra Morve[.
Sooletatea olandeza Langeweld ur-measä cu mare activitate pomparea a-pelor Badalanulul. Se crede ça secareacomplecta va ft ispravita mainte chiarde timpul convenit. Pompa cea mare,lucreazä fase pompe, pompeaza pesteG000 metri cub! de apa pe ora.
Azl, Duminica, este a 22 a aniversare ainstalarel pe scaunul mitropolitan a I. P.S. S. Mitropolitului Moldovel.
Az!, Duminicä, se face la Birlad ale -gerea pentru Casa obste!.
Vom asista la o lupta disperata futred. Nicorescu, fost prefçct Goleotivist,destituit scum tti urttia si care tine inst )?ir7j é _Gasa obste! ele 15 an!, si intrenoul prefect Theodor Ion.
Cine a colatorit cu drumurile noastre deter, mal ales In timp de vara, de sigur abagat de seamy lucrul urmator : apa lip-seste mal de la toate statiile.
Pe ici pe colo este cite o fintine de lacare colatoril singurl scot ape, de cele niaimulte ori issa lipsesc si aceste fintinl.
Colatori! seraci cart fac un parcurs nia!lung, sunt ast -fel nevoitl so rabde de seteceasurl intregi. Dace In timp de iarna raulnu este asa de simtitor, Ai timpul verel eleste fit se poate de dAunAtor. Calatoril cudare de mina se duc pe la bufet, dacacum -va statia are bufet, dar vit luchipuitice tortura este pe sufletul särmanelor femelsi bietilor copil, cari inghesuitl, pe acestecalduri, in vagoanele de clasa a treia, nepot eel putiii sa-sl astlmpere setea.
Aglonieratia calatorilor, cu ocasia circu-lare! trenurilor de piacere, face raut si malsimtitor.
De mal multe orl s'a vorbit asupra aceste!chestiunl. Nu odata directia cailor feracesT a impus sa studieze chestiunea, dar pivaacum nu vedem nimic.
Socotim ça a venit timp ça réul sa fiereniediat.
Teama de clieltuiale nu trebue sa Impie-d:ce executarea lucrarilor.
Deplaserl ;D. C. Schina, priniul presedinte al
IrralteI Curti de Casatie, a plecat. la Con -stanta pentru cite -va aile.
^^ D. general Pilat, comandantul cor-pului al treilea de armata, a plecat ieri laGalati.
^-.- D. Gr. Diann, directorul general alpenitenciarelor, a plecat Slnibeta sa inspec-teze penitenciarele de la Galati si Braila.
-- D. general Bratianu, loe-tutor al5efuluT inarelui stat -major al armate!, carea lipsit dona zile din capitala, s'a tutors lapostal sail.
-- D. Delvincourt, al 2 -lea secretaral legatinnel franceze, care a Insotit pe mi-nistrul Frantel la Sinaia, s'a tutors asta -aifu Capitala.
Concursurile de definitivatLa coneursurile pentru definitivat tinut In
Bucurestt, an reusit urniatorii institutor! din cir-cumscriptia 2-a scolara, din 40 citi an fest exa-mina i :
Eufrosina Alevra, Al. Alexandrescu, ElenaBanescu, G. Boboiceanu, Elisa Constantinescu,Ortensia Constantinescu, Aurelia Cusen, ElenaDraghicescu, M. Galbenu, preotul St. Ieneseu,Natalia Nedelcu, Elena Nicolaescu, Ec.aterinaNovleanu, Eleonora Rascanu, Sofia Sarebrino,Maria Ortansa Vicol si caterina Zainfirescu.Din 289 invatatori insc,risI pentru examenulde definitivat an reusit urmatoril invatatorI dincircumscriptia 2 scolara Bucarestr :
I. Angelescu, C. Angelescu, P. Anghel, I. An-dronescu, A. Artimescu, Al. Alecu, M. Aron, G.Balta, B. BAlabanescu, Ana Butoianu, R. Bo-cioaca, P. Bagulescu, G. BAnulescu, V. Bolbo-ceanu, G. Bojocescu, G. Constantinescu, I. Chi-riac, G. Constantinescu, T. Calinescu, P. Cris-tescu, Demetra Cristescu, N. Canescu, G. Cursan,D. Constantinescu (R.-SAral), C. Caraman, G. Du-mitrescu (Braila), Elisa Dumittiu, Elena Deine-trescu, Vasilichia Dimitrescu, G. Dobreanu G.Dinulescu, Gr. Dinulescu. M. Danescu, TeodoraEpifane, preotul H. Fiera. C. Florescu, C. Geor-gescu, I. Georgescu (lalomita), St. Georgescu,Florica Garbee, M. Gabrielescu, I. Gheorghiu. C.Ispas, T. Iliescu, N. Ispas. St. Ionescu, R. Io-nnescu, C. Ionescu, Ecaterina Ionescu, Maria Io-nescu, Gr. Ionescu (Vlasca). C. Luca, I. Lupu,E. Maeedoneanu, I. Mihailescu, Paulina MinenFiloteia Marinescu, D. Mihailescu, V. Marcu, N.Marcu, M. Michaescu, P. Michicescu, I. Mateescu,V. Manolescu, C. Mateescu, I. Magureanu, D.Mandricel. D. Magureanu, G. Nicolescu, C. Ne-goescu, I. Nicoleseu, Constantina Nicolescu, N.Negacinschi, Nicolae Popescu (Tudor Vladi-niirescu), Nicolae Popescu (Fintestl), loan Po-pescu Costin, G. Poprscu, S Popescu, Sma-randa Paraianu, Gr. Popescu, P. Petrescu, Se-vasta Paleologu, M. Popescu, I. Provincianu, V.Popescu, G. Petrescu, N. Radulescu, G. Rizescu,Elena RAdulescu, N. RAdulescu (Hangulesci), N.Radulescu (F1Amanda), G. Stänciulescu, I. Si-mionescu, G. serbAnescu, G. Salvin, I. Susnea,I. Sibiceanu, M. ScarlAtescu, N. Stoica, E.Sti'ucA,I. Stanculescu, Z. Stoicescu, Al. Stapciulescu,I.Stoenescu, Tarsita Teodorescu, S, Teodorescu,M. Teodorescu, C. Tomescu, N. Tomescu, C. Te-odorescu, R. Topor, Elena Trofinescu, I. Teo-dorescu, V. j7lmeanu, Alexandrina Vasilescu, I.Voicu),er,cu, N. Vasilescu, An. Vladescu, MariaViirtejeanu si V. Teodor.
Inai,rttirile in armatä
Crede »s a Alf eil Met o uiaintarenu ee va face iah armatdipiná la 30Aueuet anfrerearea luirciri f elí.
Chiai pentrss aeeael,<i datai nu o'ahothirit niìnio, frebuind a aie tommat ínainte arieul II. S. Iiegelssi.
s
Pe ziva de 1 Iulie s'aie fäcut numal in-naintei rile la gradui de sub- locotenent aelevilor din anul al douilea al scoalei mi-Mare de artilerie ,gi genlila
Iatä aceste inaintärl:Genil!
Constantin Sovulescu, in regimentul 1 ge-niü ; Nicolae Panfil In reg. 2; Gheorghe Ra-dulescu, In reg. 1 ; Tudor Constantinescu, Inregimentul 2; Paul Cambureanu, In reg. 2,si loan Udrischi, In reg. 1.
ArtilerieDim. Palada, In reg. 2 cetate ; Gr. Sirbu,
In reg. 8 art.; Paul Moruzi, In reg. 2; Ma-rin Seines u, In reg. 2; G. Brätescu, In reg.2 cetate ; G. Anastasiü, In reg. 9 artilerie ;Em. Keniingher, 1:1 reg. 12; Pompiliu Pa-Oka In reg. 7 ; G. Pastia, In reg. 7 ; §t.Plesoianu, In reg. 9; N. SIndulescu, In reg. i ;M. Paul Iliescu. In reg. 1; Al. Negura. Inreg, 1 cetate; Th. Altenliü, ist reg. 3 art;Traian Frunzescu, In reg. 8; Al. UrmareanuIn reg. 3; Al. Barbian, In reg. 11 ; C. I.Ionescu, In reg. 1 cetate, si I. Cantemir, Inreg. 1 cetate.
FlotiläN. Puricescu, inspectoratul navigatiei
porturilor.Din scoala de oficeri au fost tnaintati
elevii:Ioan Milailescu, In inspect. nav. si port. :
Al. Dobias, id. : C. A. Ionescu, In depositulechipajelor flotilel, si Octav Nedelcu, id.
Cavalerie:I. Diculescu - Botet, In reg. 2 rosiorI : Spi -
ru Roman, In re. 6 r. ; Dim. Bilciurescu, Inreg. 11 calarasl: Carol Ressel, in reg. 2 R. ;C. Comanescu, In reg. 10 C.; Traian Star-cea, in reg. 1 R. : C. Ctmpineanu, In esca-dronul tren ; Ernest Ciurea, In reg. 2 R.;C. Gheorghin, in reg. 1. R. ; Al Giurescu,In reg. 3 R. ; E. Ciocalteu, In reg. 10 C. ;Al. erbanescu, In reg. 8. ; V. Con -stantinescu. In reg. 11 C. ; C. Stoilov,In reg. 1 R. : N. Plopsoreanu, In reg. 2 C.C. Calatorescu, In excadronul 3 tren ! Gli.Basarabescu, In reg. 2 C. ; Em. Savoiu, Inreg, 3 R. ; Gh. Stancov, in reg. 9 C. ; Al.Panopol, In reg. 1 R. ; I. Panaitescu, Inreg. 4 C. ; D. Constantinescu, to reg. 5 C.Al. Dobrescu, In reg. 9 C. ; C. Stavrescu,In reg. 9 C. ; C. Cogalniceanu In reg. 10C. ; Teodor Nanu, In reg. 5 C. ; C. Chiri-tescu, In reg. 5 R. ; Ioan Olteanu In reg. 8C. ; Ioan Tacu In reg. 3 Dambovita atasatIn reg. 4. R. ; C. Aricescu, In reg. RomanNo. 14 atasat reg. 5 R. ; Vasile Climescu,In reg. 6 Tecuc! No. 24 atasat reg. 6 R. ;si Em. StrAmbeanu, In reg. Buzëti, No. 8ata at reg. 1 R.
Vom da Lun! Inaintarile fäcute In infan-terie.
$i
DIN IA §I4 Iulie.
Procesul lui Anton Botez, fost subsefal biroulul administrativ comunal, a venitazi, inaintea Tribunalulu! corectional sis'a aminat.
Boten este acuzat de delapidare a ma!multor taxe comunale, cart se urca lasuma de 500 let. Acest Botez a fost unuldin cet mai distinsi militari si dintrece! dinta!, car! ae fost insarcinati eusupravegherea si executarea lucrarilorde fortificare de la Namoloasa. Comitindsi acolo acte necorecte, Botez a fostreformat.
Acum cat-va timp a incetat din viatain Iasi, o bogata rominca din Basarabia,Nadejdea Marcu. La moartea el, citi-vaparticular!, intre cart si d. VeniaminCostache, fost subprefect, s!-aü apropiato parte din lucrurile si banil ramas! incasa.
Camera de punere sub acuzare, inurma apelulu! procurorulu! general, aordonat un supliment de instructie, inceea ce priveste pe d. Veniamin Cos-tache.
Instruct.ia va íncepe mîine si se vaface de d-1 judecator Sculi.
,11111.
SPECT &COLEGrúdin:t. Rara, strada Academies. Di-
rectiunea d -lut Simion Petrescu. In fie -caresears reprezentatiunt variate a la Koster etBiais din New -York. teatru, giinnastica, danturl,concerturl si pantom.ne.
Preturile locurilor: Loja 10 leT, Stal I 2 lel.Stal Il 1 lea. Militari[ si copia platese pe jumat rte.
Hall de l'Indépendance. Cinematograf:In toate senile sedia e de la ora 8 jumatatepana la 10 jumatate. \ ederI rominestl. Iatrarea50 banc.
Grädina Hugo. Teatru de varietAtl. lntimp de ploae, in sala Hugo.
Grädinaa Centralia. Concert dat de or-chestra D. Dinicu.
D -real ION lti AN UFost medic secundar al Spitalelor
din Bucurestlstabilit in CAmpulung da consultati!
pe timpul verel.
DR. STERIE N. CIURCUI% PolikangasseNo. 10. Viena
Consultatunl eu celebritatile medicale sicu sFpecialistil de la facultatea de medicinodin Viena
ALPHONSE DAUDET
CE! TRE! CORBIEra seara, se sfirsise batalia.Din ciocnirea a doua armate, natura
tosta de prin prejur este agitata. At-mosfera, incalzita de fumul pulberel, plu-teste pe deasupra satulul in forma denora rosil. Aerul este plan de mistare,ca o mare dupa furtuna. Totul se simtetremurind de teribelele comotiunI dintimpul zileT, si parulntul acoperit de za-pada, turburat din repaosul lui de iarna,se crapa, se scufunda de greutatea tropo -tulul desperat si de cäderea cadavrelorde oamenl si de cal.
Munca sinistra ! In gramezile de ta-pada, batalla a semanat morti.
Mantalele cenusil sunt sfasiate dincausa svlrcolelelor ele agonie.
Bratele se agitali in aer, picioarele seIntind tepene si drepte impingind pa-mintul in groapa comuna care se umplerepede.
Cu obrazul descoperit, galben, sub ce-rul ca de plub, un tinär soldat sta culcat.
Miinele-I sint negre de praf de pusca,si tunica gaurita de gloante.
Fusese in cea mal grozava lupta, inrnijlocul foculul, si camarazil crezuseraca a murit cind l'at4 vazut cazind.
Traeste, cu toate acestea, si striga a-jutor din toate puterea care i -a mratramas, dar ninieni nu -I raspunde.
In sfarsit, inghetat de frig, ostenit desuferinte, simte ca -1 apoca somnul greilsi usurator de suferinte si e gata sa sedea prada acelu! soma de moarte.
Dar iati ca la orizontul imens pecare -1 vede intreg cu ochil aproape in-chisT, apar tre! puncte negre cari seniaresc cu cat se apropie.
Sunt aripi, arip! ingrozitoare cari semista... Indata ele se opresc de asupracapuluT seti si tret toro! staü nemiscatl,suspendat! in aer eu acca asteptare li-nistita a fiarelor de prada.
«Vin pentru mine oare ?» se intrebaranitul eu grifa si tot corpul lu! träsarevazänd ca cal tre! corba se lasa pe pe.-mant sise aseaza la o mica distalita de el.
Frumoase pasar! ! grasa, stralucitorT, sibine hranitl. Niel o pana nu lipsestedin aripele sor. Cu toate acestea, traescin mijlocul bataliei. Nu traesc chiar decat prin ea ; dar asista de departe, defoarte de sus, departe de lovitura gloan-telor si nu se coboara de cat atuncl
canti regimentul a canut si cand raniti!stint culcati una cu pamantul.
Vere, zise unul din corba, v'am facutsa venitI pentru acest mie soldat alFrante[, ce'! vedeti culcat colea inainteavoastra. Este un brav soldat, cu marecuraj, dar fare, prudentä si farä reflec-tiune. Vedeti chipiul ce gaurite de gloan-tele cari l'au culcat la pamint.
«Vere, este o prada buna, si dace voit!il vom imparti. Dar trebue sa mal as-teptam putain, cu tonte ça armele-! suntrupte, capul gol, miinele inerte, tot ede temut dacà se reinsufleteste!..» Acelacare vorbea era eel mal mare, iar cel-l'altT dot ascultindu -1 sedeaü cam departede ciocul lui feroce si incarligat El re-lus : . Hourrah ! il vom imparti.» ;
Auzi tu mic soldat ceca ce zic el ?..Inima ta nu bate oare! Dar vorbeste,vorbeste si striga -le tare de tot ça cutoate ça a! perdut mult singe, dar totti -a mai ramas in vinele tale potin. S'arzice ça in adevar esti mort, caci ciadispravita conferinta for, cele trel pasarieu ochii tinta, cu ciocul cascat, se apro-piara, corpul lut nid nu misca.
Sarmane soldat al Frante[ ! Te vaminca intreg, It! voi tua pira si nasturiide la haine, caci aceste insert de pradaaduna tot ceea ce straluceste chiar in singe.
Incet, ce! tre! corbl se apropie, si cel
ma! îndrasnet incearca si'l ciupeste dedeget. De asta data micul soldat se des -teapta si tresare. «Nu e mort... Nu emort... zic fiarele fricoase» si se aseazalar la o parte.
Oli 1 nu, micul soldat al Frantel nu emort.
Iatä -1 cum ridica capul, in care indig-natia face sa revie patina vista. Ochiulse anima, narile se umfla. II pare ca a-erul nu maI este asa de greti si ca res-pira mal bine.
0 raza palida de soare de iarna, rosa.si pala, se revarsa pe pamintul f ramin-tat, si in timp ce el admira acest tristcimp de morti care la pentru el luminide aurora, iato ca, sub mina -I intinse,zapada topindu -se de caldura, lasa satreaca un fir verde,. un mie firicel deiarba.
0 miracol al viete! !Ränitul se simte ca cunoaste. Aplecat
in cele done miinI pe päinintul patrie!,incearca a se indrepta.
De departe ce! tre! corti! 11 privescgata sa plece; si vazindu -1 sculat sicautind in prejurul lui, eu un gest carearata ca tremura inca armele-! abando-nate, et se ridica impreuna sa sboare spreNordtrl deja plan de intunerec.
Se aude in cer loviturl teribile de corblsi clantaniturl de fiori.
Era o sburatura grabita, tumultuoasa,.
in care se ghicea frica si minia, S'ar fizis ça eraü bandit! cati la spargere, sebat antre el fugînd.
411111.
RIIßLIOGRAFlIA aparut
Prin fiori sari fioriceleRomanta
Cuvinte de I. Dorianu, niuzica de Glier-man Doff.
Pretul 1 left.De vinzare la magazinele de note musi-
cale si la librAriile, S. Farchy, Graeve siL. A. Robin Dupont, carea Victories.
* **Au aparut
Poei31ile une! RegineUn prea elegant volum cuprinzitid, 1n
traducere, de Ilie Ighel Deleanu, mal multedin poesiile M. S. R. giue!.
Vor apare pentru Inceputul anulul scolarviitor :
Caet de dictando - ortografiepentru clasele a 11 -a, 111 -a si a 1V -a pri-mara. lucrare 1. tot mita pe basa t.ubloululortografie (aprobat de Onor. Minister alCultelor) de catre Th. D. Sporantia, pro-fesor la scosta Normala de institutoi I siFlorea Dumitreseu, institutor.
'foste caetele fornieaza un curs gradat.Dupa Intrebuintares sor elevul va ajuugela o scriere lruinoasa si corecta.
0 INVENTIUNE¡
SN7/F/ Sl E INGURULP
SAfror PRÄPARAT;
ENTREMIT;
OHSÉRVAREAs'sse6----e e
DE VÉNZARE LATOATE FARMACIILEé
DROGUERIILE sl MAGASINELE DIN eTARA sl DIN TOATA LUMEA
SOCIETÉ DE PRODUITS HYGIÉNIQUES sSTAPLER & C2
VIENNE: PARIS: eWII.GENTZGASSE 27 RJEDUTEMPLE 197 eX
DEPOUL GENERALPENTauROMANiA : ¡¡ CH. LAZAROVITS BUCURESTIssassssssassssssssssssss sIi
i
ee
s
.eeeee
ESTE CEA
N0uA
O 11000111111M1111106
s
s
ffr"1°-1A
ptirist= SE VA FERITI
¡ DEIMITATIUNI
: NEFOLOSI-: -MARE!
4 EPOCA
ilira.M11111=111111111111111111 1:111111B1111111
Societatea anonima a hïrtiilorAbadie din Franta
Cu marl sacrificil si in urma une! ana.lise foarte scrupuloase a tutunurilor ro-minestl, In ce priveste aroma si cantita-tea sor de gräsime. A pus In vinzare InBucurest1 vechea ssi, prea bine eunoscutahrtie de Ligara PANAMA
Singura hirtie de orez de Panama care;
Nu rnegreste Ligara absolut de fel,
stinge Ligara de loe,u (tontine un fir de bumbac,u altereazfi absolut de tel aroma suave
a tutunurilor rominstT, ea alte hirtil, carelest{ un miros foarte neplacut pentru cotn -pania distinsä a unut salon high -iif.
Depozitul g -1 al hirtiel «Panama' : Bu-curestl str. Pinzar! No. 10. Unde se vordresa toate informatiile si (-ornandole
Constantin SimionesceI)octorand in Medicinä
Paris, Boulevard Montparnass 152Stabilii de mal malt timp In Paris si
Hind In relatil cu toil specialisti{ si ce-lebritatile Medicale din Paris, pot oferiserviciile mele persoanelor cari vin laParis sa se consulto cu Dr. specialist!,asemenea se poate face consultatiuno sip.-in 1oroonnneintill
!!IiOCIETATEAde
Basalt Artificial §i de CeramicaDe la ('otroceni
Capital social 2.500.000 întreg varsatSe aduce la cunostinta d -lor detentort
de actinnT ale Socletetel de Basalt, eacuponul de dividend No. 12 al exercitiu-lu! 1896, se plateste eu meepere de Lun!7 Aprilie 1897, eu cite let 25 de fie -care.la casa de banca Ieschek & C-ie, stradaLipscanr No. 1.
CASA DE SCHIMB
HE STIA & SAMUELBUCURESCI
Wo. ( Stsads Idpeaar;i No. 5:3.crpxra {li viudo efe(-te publicN tl fr e orL
echimb de menez!.Cursui pe rina de 4 Lilie tain
Tire R9n'tï AmortisábiTäto(. > Amortisabilïl.bylo Obligtt. de Stat (Cov. R.) .
f,el, s 'Municipale din 18836e¡, v >t a 1890sole Scrisurl Funciar Ruralebelo s s Urbane .
;ale , . a lai .Actiuni Banca Natio all
D A^ cola .D Dacia Ro aia asig.
S -tea N ,sonala asig:S -tatea de .,oastruc. tiuniFiorini valoare AustriacaMfirc! Germane . . . .Bacnote Franeze . .
s Italisne. . .a ruble hirtie . .
I Cump. Vind87 ',', Ëb+J99'' , 100
1021- t02';,9511/2 96 -971"1, 97 'J.43I- L'2'le88'J, 88'l<841,/, 85 -
1350 - '860234 -- 338420 - 424460 - 464151- 1b7
!11 21 23
100894 65
I10143s
it25
70
Les Véritables Eaux Minérales de
VICHYsont les Sonrces
VICHY-ÉTATCÉLESTINS
GRANDE GRILLEHOPITAL
EXIGEA le nom sur la Capsuleet l'Etlquette.
Les Seules Verity lesPastilles de Vichy sont les
Pastilles VICHY -ETATtabrlquees aven les sols naturale
extraits des Eaux Vin y -Etat
COMPRIMES DE VICHYaux sels naturels VICHY -ETAT
pour préparer l'eau artificielle deVichy gazeuse.
Agent Gdnlral pour le ROUMANIE,BULGARIE, SERBIE :
A. CI, CA$xasY, Bucarest
APA MINERALA DE BORSZEK (BORVIS)Pentru excelentele sale proprretatt a pruni( la expozitta universale din
Viena diploma de distinctiune si la expozitia din Paris medalia de argint.Multe autori(: tt medicale as recunoscut cä aceasta apa minerali
poseda o excelenta putere de vindecare in diverse casurI. Prirr gustulsali cel placut $i bogatul continut mineral, aceasta apa amestecatäCu vin, e recunoscuta ca o bauturä placuta Si 'racoritoare, superioaräaltor ape minerale.
Exportatori generali : D -nil Lazticr aia "Terza,* in BrasovDepositul general pen -
CRETOIUStrada COVACI
tru Capitala la D -nut VASILE No. 17.In provincie ht diferite depositar) principali.
TEIRICH & C°.BUCURE*TI
0.Strada I3erzel,-9.INSTALATIUNI
DE
TELEGRAF GAZ Si APALumini incandscntä
pentruCía.z a,eriia.n
Aipa,ratP de ; a,zClosete de toate sistemele
SALON I)E EXPOSITIEProecte. Biuroii de constructie.- Export
Ir1lIEDICAMENT PHOSPHATICIv DE VIaI.VINUL DE VIAL este un modificator pu-
ternie al organismulul in casurile de :ebdilitate generala, crescerea intârziatA, con-
valescents lunga, anemia, perderea ape-Maki!, a fortelor siabiciunel nervoase.
Dosa este de un phare' de lichior In-naintea mesei. El complecteaza nutritiu-nea insuficienta a bolnavilor §i a con-valescentilor.
Farmacia VIAL Lyon, rue Victor Hugo, 14 gi in toate farmaciile.
Directinnea Epitropiei SpitalululBÂRLAD §i ELENA BELDIMAN"
IntitiinfareLa 15 Julie a. c., ora 2 p. m. (al II -lea
termen) so va tine liejtstie publica orals,in camera si 1naintea Epitropiel acestuispital, pentru un period de 5 an!, lace -pator la 1 Aprilie 1898, a urmfitoarelorpropriet1T rurale ale spitalulul, situatein acest judet.
a) Mosia Ciocanl, din comuna Ciocanl,plasa Corod- Pereschiv. Garantia provizo-rie 4,500 lei,
b) Mosia Raid, din comuna Murgeni,pl. Tirgu. Garantia provisoria 3,000 lei, si
c) Ptlmintul de tirant! numit «Varami-zoaea, din comuna Burlad, hliza ciang.Garantie provizorie 000 lei.
Licitatia se va Linea conform art. 68 -79din lelrea cemptabilitatel publier).
Conditiunile generale de arendare, pre-min si celo speciale se pot vedea In fle-care zi de lueru In cancelaria Epitropiellitre oree 9 -11 a. m.
Director, Dr. T. Cerchez.Secretar. W. Kaminski.
BAIA REGALAPalatul Eforlel. BULEVARDUL ELt9ABJsTA
Be aduce la ounostinta Oaor. Pa alto of acest Ste -blliment .are are oea mal frumoail s1 oonfortablllInstalatlune, sltuat in oantrul Capltalel, deserve batou preclurile urmatoaro :
soctinnea hygienics. LUX., Coprinde trel ca-bine, ana baignoire de poroelan en trel date diferitecalde si reel; alta de abnrl (Raaeas«A) pl a Lisle sa-lon toalrtí, lei 3.20. CLASA I, Aburl (Raseaso 1) ondiferite (Iule calde pl re,i, let 1.70; Baignoire deporoelan eu dole, let 1 80. CLARA II, Aburi (auseasoa,eu dune, lei 1. ; Baignoire de zlno, lei 1.20 ; Vine-rea sm Dominion baia de aburl faro rufe, 00 b
Scelluuea ele hydroterapie. 1) nammamubale Turco- Romiint imprrunA on dupe diferite caldesi reel sl manage. lei 2. ; 2) Duse en jet. ploaeploao in cercar!, sootaane, bump 51 in diferite alteaparate, 80 b ; Plsotna in timing verel, 80 h Rafírlasl sapunal sant coprince in preclurile Indlcate.Abo-nam'nte ce reducere. Drrectinucit.
PILULELE ELVETIENEALE FARMACISTULUI
RICO. BRANDTsunt recunoseute asta -z! in toata lumea ca sigure
si nevitamatoare, placute la !vare si eftineEste un precios medicament de casa la dorangea-
rea organelor abdominale, constipa ie si consecin-tele !or, ca : Maladif ale flcatulnt, Hoemorhoizi(trinjt), durera de cap, ameteala, ri spiratie deflcill,
Palpita ie (batee de influa), lipsa de pofta de mincare, umflatnra pintoceluT,ragaiala, cougestiani de cap ki pept, si este atara de aceasta un usor
Medicament DepurtatiyIncerrate qi recomandate de cite-va mil de medici practicl proAsorl desrtedicind hapurile farmacistnlui RICHARII BBANDT aìí obtinnt o reputatienetagadnita, ast-fel in cît asta-zi pretntindeni aunt preforate tntnlor pre-
paratinnilor de feint acesta,Bil` A SE FERI LA. CUMPARARE DE IMITATIUNI
A se cere numa! Piiuicle Elva,>lieue ale farmacistulu! Rif b. Rrandtcare poarta ca eticheta o cruce alba pe fund rositi. Pretal cntiei lei 1,50.
Se gasesc la toate farmaciile si drogueriile principale din tara.Depoul general pentru Victor Thuringer, in BACuI'e§tl.Romania la farmacistul ,
III4MintiliW
Iiereulane ( Mehádiá )(YlerkulesfiirtTö, Ungaria)
Sfa(iaasse de ente ferlait, Postel si TelegrafRENUMITE TERME SULFUROASE §i SÁRATE
Cu Temperatura terestra de 55° C.
Nor Începutul sesonului la 1 MmtliaLoe de cura climatica. - Gimnaslica suedeza si massagiu. - Bal electrice.Hidroteraphifi.- Rendezvous international. - Situatiune admirabila In valearomantica a Cernel.- Promenade si lo uri do excarsiune.- Clima favorabila.Situatiune scutita de vint.- Aer ozonic si liber de praf. - Palatur! de bar,hotelunl splendide. -salon de cura.- Luminatiune eleetricfi.- Musica proprie.
Orfeu (Teatru Variété).mir MEDICI ROliIÎNÌ '
CONSULTATIUNÎ In toate Mobile europeue.Junctiune eu treuil' Expres si Orient - Expres ; dela Orsova eu navile dunarene
Bllete ere pretori re(ase. Frecuenta in auul 1896: peste 10.000.
M. KOHAN, Galata §i BräilaDEPOSIT de MASINI Agricole i Industriale
DiN FABRICELE
G ROWi G & M AY LIMITED DEVIZES (England)LOCOMOBILE ele la 4 pipa la 50 ele caf putere.TREERATOARE sistem ces mal perfectianat p. RotuftniaMOTOARE VERTICALE incepind de la 1 cal putere.MORI CU POSTAMENT de FER si cu petre frantuzesci.CAZANE pentru ABUR de toate marimele.MASINE de SECERAT Simple i cu Legat
DIN FABRICELE
THE MASEEY HARRIS Company Limited din Toronto (Canada)Peste 1,500 masini in lucra in lard.
Pare(urs eureule rae transit dupas eerere, gratin vi franco
CELE MAI BUNE STOFEPENTRU
COSTUME SI PARDESIURIDE
BARRATILA.
BRUN &, CuPDEPOUL
FABRICELOR de POSTAV
16 STRADA LIIPSCANI RPA se observa bine firma fi
numeirul 1G.VINZAREA ÎN DETALIU
pe preturile originale ale fabricelor1111111nonnotemingeo
= ít6111. .
STUDII Pregatitoare si EXECUTAREA INTREPRINDERILOR de orI-ce felBUCURE§Ti. _Strada Sf. Dumitru, 3.
Motoare originale 0 T T®'9Cu Gaz, Renziuia rait Petroleu
Pente 100 butait de '/2 -60 cati putere instalate 1n ltoa.inia
MARINE I CAZANa en A.BITR9IA4IN1 -U ELTE pe>iitrii LEXINE si METAL
MASINÏ pentru INDUSTRIA TEXTILA, LOCOMOTIVE, POMPE delaSACH3. MASCHINENFABRIK fost RiCH. HARTMANN din ChemnitzFurnisate lu scalant de exempiare color aura mari stabiljplepit 414htkttattuluisi ale partientnciior clin R tain.
MARE DEPOU DE ARTITICOLE TECIINICEALE FABRIOdL011 :
SCHAFFER i BUDENBERG Magdeburg, Mohr 0 Federhaff Mannheim
CURELE DE TRANSDIISIUNTATELIER DE CONSTRUC IUNI
ATELIER PENTRU REPARATIUNI E MAVNE LA FILARETTURNATORIA DE METAL
-2eisiewasvri°-<,caa+.,,rayirszauarav!'
IULIUS HOLZNER Friedrich Wannieck & Co.I.UtíreO''i
INST:ILEAn:FABRICI
DE
BNCINNFABRICA de MAS'INÌ
SI
TURNATORIE DE FERFURNISÉZA ca SPECIALITATE:
CUPTORE CIRCULAREDUPE SISTEME PROPRIE
PATENTATEPentru PRODUCTIUNEA IN MASA de
CalIIAÀ11iiniOLANE
ECONOMIE DE COMBUSTIBILI
RANDAMENTCAT SE PONTE DE MARE
MASINIPENTRU
C.ARÀ_ M I DARIISistem TH. GROKE
VA IL rr U I-t. iSIMPLE, DUBLE si TRIPLE
APARATE DE TAIATPRESE
DE 11IiNÁ fil CU AHURIPentru CARAMII)I, etc. etc.
REPRESENTANT PENTRU ROMANIA
VICTOR L iT P ES C IJINGiINER
BUCURESTI. BULEVARDUL CAROL I, No 14 bis(LAnga mintaterul Domemllor)
T1POGAFIA E.P O CA" executa tot felulde lucrati attngatoare de aceasta arta.
WATSON ;Y UE LIIASINi AGRICOLE $I INDUTSTRIALE
BUCURESTÌ. Srada Academiei, 14 (fost Rasca)Calati, Strada Portulul. Bráila, Strada Regar.
VENTURATOARE 5,,N° 6eu mail friras aapural de maileer{{ pe paires refile, »sani-
rel , sol indri(, i i2 edle
NON 'PLUS ULTRA."
41s- ' APARATE ELEVATÓREDE UMPLUT SAC"'
owdosannawninsanasemournsunutsLa Typografin EPOCA se afin, de vin-sare hirtie maculaturìá eu GO balai tzi-lorzr. in pa(:h(+te+de+ (:ît1+111 kiloKrarnA.
1 MMEM INEEM EEI ®
vaav, tlIIIIs
E. DE1ETRESCV MIREA 1
CEL
BUCURETI. No. 31, STRADA CAROL I, No. 31
C MAI MARE DEPOSITDE
CURELE lil \UI.LLFti'i'1CUIiEIE El\TLEZE'i`.0De la S. E. NORItIS it Co., Londra
Articole TecLuice. Tuburi de Cauciuc. Pompe,diferite sisteme.Mulinmale pentru prQducte.Armepentru Vinait. Cartutle. Revolvere. Robiuetsï+irie.
Absest. Mauometre. Bronzerile,
SONERII ELECTRICE. -= 'I`ELEPOANEINSTRUMENTE MECANICE. METALURI.
TIM DE FIER. T['VI de ALAMA, ARAMA i PLUMB.FIERÄHIE PENTRU CONST1UCTIE, etc., etc.
Depositai general al Sobelor Americane LÖNHOLDT'S
Triori in diferite márirrli
SDROBITOPE DF S?RptGiIRI
T 1L11SC 1" ii:Y de TIN
-1.11/1UAIVIALETocátoare, Urluitoare, Grape fiexib4, etc,, etc.
f r: IVafaloage Jinan-ale gsvaS6+w franco.
ATELIER DE LACA'I`UKER.IESI VENTRU CON.SITIlUI,TIUNE DE FERT. I-3 _. ZT G-Bucurestr. - No. 119, STRADA ISVOR, No. 119. - Bucuregtï
Efectu,-aza tot feint de lucrar! de fier pentru Binate piecum : GrilapePos(l, Balcoane, 11§-4, Fereslre, Marchize, Scürl, Lampi, etc. Specialitate :Florarie, Sere, Gradine de iurneii, Baicoane de fier, etc. etc.Se primes(- Domande pentru provincie
III MODF.IZATEiAla
PAPIER F AYARD & RAY 'Mai muid de 'jl de secül succes proclama SupertoT (atea saln tratamentul de gutural, iritatiunel peptnlui, 1 fluenta,durerl relulnatbmale, scrintituri, raid, vìírruiwturi, bità-turí.Topic excelrrnt contra bataturilor.Se atia in toute fartnaeiile.
,,...aAs,........... -...-.,BUCURESTI Tipografia EPOCA Strada Clementel 3. BUCURE$TI
WteeoP
Avis ImportantSe face cunoscut onor. vizitatorl a! sta-
tiune! Bustent, el Ilote'ul Busteul a tre-eut sub o noua admiuistratie. Mobilat eumultfi ingrijire, vizitatoril vor gasi cameresì apartamento in conditiunile cele maiavantaeioase, eu ziva, luna set' sezonul.
Restaurantul hotelului se recofuandacu deosebire pentru bueatìiria franceza,germana si romancesca, asortat fiind siru viuurile cele mai alose, din ville d -luiSilnulescu.
A'rul antreprenor -Hotel Bst,gteut.
De arendat pe. termenul dela 23 A-prlhe 1899, mosia Plfi-
cinta-Slobozia-Conachi, jud. Covurluit', oora de la gara Independenta, circa 2 700ffilcr, pamint roditor, populutie deasa, laadapost de inundetio.-idresa :
Vognridy, :1K. rue Erurirs d'Artois, Paris.
AVISIn urina groaznicel catastrofe din strada
Jean Goujon, In Paris, nude sate de per-soane, din familiile cele nlal marl dinFranta, art gfisit. o Inoarte erudì, nu pu-tem Indestul Indemne po onor. public casl se asigury contra accidentelor corpo-rale. Acoste asiguiari cari se fac de so-ciotatea noastra (PATRIA» ofo(fi avan-tagiul cä, in schimbul unur premiti mi-nim se usigurfi un capital Insert-mat.
Asa de exemplu : un advocat. un par-ticular, ar aveu de platit lei 67.50 anual,pentru a fi asigurat cu lei 50M00.