NICOLAE IORGA

PEISAGII

RESTIT UIRI

Serie ingrijital de MIRCEA ZACIU

Coperta de: VASILE POP SILAGHI

NICOLAE IORGA

PEISAGIIAntologie, prefatil, note si glosar de

MIRCEA ZACIU

EDITURA DACIACLUJ 1972

A calatori e o nevoie sufleteascd ...

N. Iorga

P REFATA

Nicolae Iorga incepe lungul sau vagabondajintelectual" la nouasprezece ani, cu o bursa de stu-dii in Italia. La scurta vreme, orizontul sau se lar-geste cu lungi popasuri pariziene $i germane, cudrumuri departate", prin Orientul luxuriant si mi-zerabil, alternind cu peregrinari prin toate provin-ciile romanesti, strabatute cu pasul, cu drosca, cutrenurile lenese, din sat In sat, din manastire In ma-nastire, respirind °data cu frumusetea frusta aprivelistilor acea atmosfera a trecutului, de carese patrunde cu ardoarea unei religii. Cel care aveasa cunoasca Europa de la un cap la altul, imbatat deausterul peisaj lusitan si de splendorile Castiliei, decatedralele Frantei $i moscheele Constantinopolului,descifrind prezenta Romei $i a Bizantului in feeriilevenetiene sau cautind fiorul unui paradis pierdut inspatiul ideal al Heladei, va pastra intacta setea pen-tru descoperirea" spatiului autohton, sanctionindsnobismul dispretuitor de frumusetile lumii de acasa.Multi cred ca o calatorie inseamna neaparat undrum lung va observa el in 1936. Daca e vorbade a-ti face recolta pe cale, nu e nevoie sa iei inpiept lumea, sa strabati marile $i sd-ti Insemni pasiipe multe, felurite necunoscute locuri. Si In apro-

7

15i

si

pierea imediata e ceva de adunat care nu merit&despretul". Nu lipseste nici apostrofa mustratoare, a-similind ignorarea peisajului romanesc unor realitatispirituale mai adinci si mai primejdioase: Sintemun popor care nu se cunoaste pe sine §i nu-si cu-noa$te %ara. Dace le-ar cunoaste, le-ar pretui arcapata o incredere in viitor, care, de fapt,te". Rinduri scrise in 1903. E in contactul mereu re-Innoit cu privelistile romanesti ceva din sentimentulanteic, tonifiant, concluziv pentru insusirile aleseale tarii poporului nostru", iar Insemnarile ingra-madite in carnetele de drum I i propuneau tocmaisd indemne la calatorii in Romania pe multi din-tre aceia cari cred ca numai frumusetile strain&tAtiisint vrednice de vazut". E in aceste constatari deplenitudine sufleteascA reziduul naiv-copilaresc alperegrin6rilor prime, dinaintea descoperirii Occiden-tului, optica unei lumi incremenite in patriarhalitate,vazuta mereu prin valul amintirii $i aureolat& deperceptii primare: livada copacilor sglbaticiti, grA-dina moarta, sipotul de ape rece $i limpede, bacaniiaromate din vechi tirguri de Moldova prafoasa, cuscrinciobul nebun al iarmaroacelor, finetele Ina ltedin margini de schituri, copaceii de porumbele sal-batece, paduri de toamna cu verdele stropit de oursi singe, ostroave parasite, pacea intunecoasa a so-borului de stejari spatiu eminescian, pe potrivaacestui suflet romantic, mereu adolescent.

Raportarea la peisajul de acasa" se face in per-spectiva acestui sentimentalism. Calatorul e intrigatde pustietatea drumurilor grecesti, in asprul Corint,unde observe cu totul altceva decit drumul nostruplin de sateni, de carute care, de lung& reverieratacitoare"; remarca priveste, aici, si fizionomia

8

silipses-

si

si

unei etnii catre care sufletul lui Iorga nu Inceteazasa se simta atasat. In relieful zbuciumat al Nordu-lui scandinav, ochiul sau e socat din nou de discre-pante puse In relatie cu blindetea peisajului natal:noi cari sintem obisnuiti cu vai lungi, pline de sate,ninse primavara de florile primilor copaci, din mij-locul carora se ridica virful bisericii albe, sintemmirati In fata \Tailor capricioase, In care terenul esteros, zdrumicat de ploi". In alt colt de lume, cu as-pect de planets moarta, reactia e nostalgia codrului,decor romantic constitutiv al unei sensibilitati na-tionale: de sus privirea prinde toata aceasta largadezolatie. Ti-i asa de dor de coltul nostru de pa-dure".

Dar exists la Iorga si timpuria senzatie a unei f a-talitati plutind peste aceste locuri unde nu se In-tImpla nimic", desfiintata lucid prin contactul cu alteorizonturi de civilizatie. Putin lipsia noteazaca sa credem ca In once parte a terii, In once partea streinatatii trebuie sa fie cam tot asa, cu acelasifel de podoabe $i cu aceleasi fatalitati. Notiunea re-lativitatii, a comparatiei, a dezvoltarii, ne lipsia".Iorga relua asadar experienta unui Dinicu Golescu,fiecare calator roman fiind sortit sa refaca de lao epoca la alta traiectoria de modificari spiritualea boierului muntean, cu deosebirea doar a studiilorsistematice pe care istoricul le Intreprinde In univer-sitatile straine, a formatiei lui savante si a unei ne-linistite filosofil, fata de cantonarea celuilalt In tih-nita mirare. Dar o candoare persists totusi, menti-nuta de un decalaj al civilizatiilor, la inceput abiapresimtit: Venetia e peatru copilandrul tlrgurilormoldovenesti tot un ttfg", doar ea tfrgul lui SanMarco, al leilor fnaripati". Cur Ind !risk Iorga va

9

tt

repeta, la distanta de un secol, exclamatiile de ui-mire ale Golescului, In forfota de masini a capitale-lor industriale, In observarea ironic fnduiosata avietii de pe bordul unui transatlantic, In descope-rirea lumii not ", ca in aceasta 1nsemnare despreritmurile vietii moderne, la Washington:

a automobilele, spre sears, se in lant. Sint numai putin ca trei sute de mii. Fiecare-$i are pe alsau, In unele familii, mama, tata, fiecare din copiicu al lui. Nu e om care sa nu poata conduce si con-ducerea se face cu o deosebita dibacie, frfneleeprind la un decimetru. Luminile rosii $i albastre per-mit publicului a-0 afle calea lard primejdie. Aproa-pe necontenit, pe doua-trei siruri circulatia urmeazasigura, fara grija, legind cartierele asa de Indepar-tate unul de altul, permitind ritmul activ al vietii".

Rinduri scrise In 1930, care stfrnesc zimbetul deIngaduinta echivalent celui banuit la Iorga Insusi,citind descriptia ailvagenului" din insemnarea de la1826 sau consideratiile lui Filimon despre iutimea"nebuna a stradei ferate ..." Deosebirea fundamen-tals Tntre Iorga $i Dinicu Golescu rezida totusi incerta depasire a ideii de calatorie", care nu maieste, la scriitorul nostru, simpla deplasare utilitara,nici prilej de comparatii sociologice (decit uneori),cu finalitatea fndreptarii starilor de acasa. Aceastaconfruntare cu Tara, subtextuala In unele cazuri laIorga, chiar cfnd is expresia directs a unei apos-trofe In care recunoastem vocea tribunului, nu ra-mine definitorie. Nici descoperirea Occidentului saumirarea In fata unui alt tip de civilizatie nu mai auaceeasi valoare functional& Clildtorla capata la Iorgao semnificatie mai profunda, tinInd In primul rindde confruntarea cu trecutul fireasca pentru for-

10

matia savantului complinita cu voluptatea diversaa plimbgrii: Incintare, vrajg, chiar evadare din con-tigent, ca in aceasta confesiune pe via sacra" aPropileelor:

Intiia impresie e cg to afli dincolo de realitateanoastra, stirba, neintreaga, chinuitg de sfortari carenu -$i ating tinta. Tragedia noastra secularg se ispra-veste aici. In supraumanul perfectului albastru, alcovirsitoarelor revarsari de locuinti ca turme pe pri-porul muntelui, in viziunea calmei marl care mar-geneste zarea luminii celei mai dare, sintem aiurea,in definitivul pe care 1-am uitat pentru a ne chinuian de an, veac de veac". Intoarcerea din cOlatoriee sfirsitul vrajei; plecind din Alhambra, despartireade aceste locuri e ca o rupere de farmec, o reintrarein atmosfera realitgtilor pe care toate cele vgzuteping aici o contrazic".

Aceasta privire In adinc a spatiului in care se aila,fi permite lui Iorga sd extragg permanentele defrumusete, poezie filosofie ale unor teritorii, defi-nite mereu printr-o perfecta cunoastere a trecutuluilor, cu precizarea c5. acest trecut" nu e mort, citrgieste in alcdtuirea sufletelor noastre, cgci viataunui popor, schimbindu-se, se continua". De unde$i capacitatea definitorie a comentariului adeseoriexprimat lapidar: Parthenonul e chivotul frumu-setii"; Iasii sint inainte de toate o biserica, bisericabisericilor pentru trecutul nostru"; in Thesalia e un,,amestec de poezie si de lipsa a gospodariei"; In po-porul grec exists TATns azi" o euritmie" secret5,detectabila in cel mai umil gest; peisajul fi motivea-z5 patrunzator de ce istoria Grecilor e alit de strictcantonata, de ce, puterea neputindu-se intinde inlarg, gindul s-a razbunat Inaltindu-se a§a de sus"

11

si

si alte asemenea meditatii concentrate, apartinindposturii contemplatorului istoric nu simplului vi-zitator intimplator. Eu m-am deprins, ca vechi ca-ntor istoric, spune autorul insusi intr-o prefata, ex-plicindu-si pozitia, sa prind multe lucruri din fuga,ba de multe on sa prind $i lucruri care n-ar trebuisa se prindd ...". Terminate In zimbet ironic, frazalumineazd si mai bine atitudinea calatorului roman-tic, inclinat spre meditatie, obsedat de permanente,animat de sentimentul istoriei, dar deloc indiferentla aspectul prezent al lucrurilor, mai adesea trezin-du-i atentia asupra decalajului dintre real ima-ginar, dintre imaginea livresca a locurilor strabatute$i cea vie, derutanta sau contradictorie, dar cu atitmai pasionanta. Prin locurile acestea spune in-tro pagind vechea Grecie e numai in cartile noas-tre". Placerea lui e de a descrie o nature plina deantinomii" sau de a demonta mistificarile. Tin astfelde cliseu rezultat din aluviunile locurilor comunerostite de-a lungul vremii despre un oras ca Vene-tia 11 iritd la recitirea propriilor sale insemnari deadolescent. Notele venetiene, asternufe imediat dupeimpresie, in larma otelelor italiene, in emotia pleca-rii mai departe", pe cind avea doar nouasprezeceani, se vadesc a fi, cind se decide sa le publice, cinciani mai tirziu, impregnate de un sentimentalism li-vresc de-a dreptul iritant, marturisit ca atare: Amin-tirile cad adeseori in sentimental sau se intepe-nese in poze artistice, sceptice si de alt fel, careshit totdeauna cu desavirsire condamnabile. Dinacest sentimentalism face parte zugravirea Venetieidupti reteta cunoscuta: groaza regulamentara In fatatrecutului republicii, melancolia plingatoare e unoras zidit roe apal care nu prezinta nici adevarul

12

si

si

$i

faptului, nici adevarul impresiei": Istoricul se mus-tra pentru slabiciunea de a fi cedat amintirilor delecturd mai mult decit observatiei directe, amendindo viziune melodramatics ", a unei Venetii a profa,nilor", care o cunosc numai dupe ecoul literar". Re-negate cu patima", vechile insemnari vor primi cutimpul retusul dorit, al unui caracter mai barbat,mai sigur" si, prin urmare, mai adevarat. Intorcin-du-se mereu catre mutt iubita mie Italie", el se vaopri cu vadita voluptate, de cite on itinerariile i-ovor permite, In Cetatea dogilor, refuzind sa vada aici

-a lume stinsa, cu riscul de a contrazice in paginilesuperbe inchinate acestui oral pins $i imaginea ves-titului sonet al marelui si permanentului sau zeu,Eminescu. Iorga se recomanda drept un roman carea trait asa de mult din viata sa $i momente asa defericite In Venetia", de care isi aduce aminte mereuca de o dragoste uitata"; dar el continua de faptlinia descriptive din jurnalul venetian al lui Alec-sandri; deli necunoscute lui, e in acele pagini o co-mund curiozitate pentru miscarea prezentului, eft sio certitudine a unui trecut viu", colorat mereu depaleta variata a amintirilor proprii. Acestea intervinintotdeauna ca o components indispensabila a pei-sajului, capabil sa-I lumineze si sa-1 explice: amin-tirile ma duc de mina". Poetul asadar, cu chimia luispecifics, e o prezenta concurenta a naturii istori-cului, care invoca aceasta dualitate in termenii uneiscuze si a unei justificari: Mi se va ierta scrieIn prefata la Drumuri 0 orate din Romania dataamintiri ale mele, noun sau vechi, multe putine, vorraminea impletite cu vederea lucrurilor. Dace am fa-cut cartea pentru altii, am facut-o, asa, putin, $ipentru mine". Exista Intl' nevoia orientala a poves-

13

titorului Intors din lungi peregrinari de a spune ce-lor rdmasi acasa, colectivitate cantonata intr-un spa-tiu inchis, aproape impermeabil, tot ceea. ce a vazut;conditie ce coboard pind la vocea naratorului dinHalimaua" vechilor literaturi, exprimata si de Ior-ga: vin din lungi caldtorii simt datoria de a leimpartasi acelora pentru cart, poate mai mult de-cit pentru mine, le-am facut". Apoi, atitudinile s-audiversificat. Astfel, in Iorga-calatorul coexists,Vara s'd fuzioneze, cloud' voci, disputindu-si alternativsuprematia: aceea a unui exponent, pentru care dru-mul constitute o misiune intoarcerea implies o obli-gatie fats de colectivitatea care 1 -a delegat (pos-tura orientala ce urea dinspre textele populare aleAlixandriei Halimalei care periplul unui Milescu,Golescu, Asachi, Filimon v.a., pind la memorialul decalatorie at lui George Calinescu sau Eugen Barbu,trecind prin personaje sadoveniene consonante, dinHanu Ancutei, sau straini" de tipul abatelui deMarenne, Bernard, Uvar etc.); si aceea a caldtoruluisolitar, contemplativ in sensul xneditatiei rousseau-iste, a unui vagabondaj intelectual, cu tot ceea cevoluptatea voiajului poate sá-i ofere in ordinea sen-timental& Iorga se regaseste aici pe marea traiecto-rie romantics a lui Alecsandri, Codru-Dragusanu, Ca-listrat Hogas si Sadoveanu. In ambele cazuri, WA-toria este pentru el un ceremonial, caruia i se da-rule cu o constiinta limpede a finalitatii $i intensi-tatii trairilor. 0 filosofie a caldtoriei tot sedesprindeasadar din aceste pagini, expusa succint intr-unscurt eseu intitulat programatic Cum sticontinind asemenea propozitii ale unui suflet in careatitudinea savants nu umbreste cu nimic candoarea:A cdlatori e o nevoie sufleteasca a oricui. (...) Ne

14

calatorim,

sisi

si

place a schimba locurile, a cunoaste alti oameni,pentru Ca, la Intoarcere, cu atit mai mult sa iubimlocurile obisnuite oamenii cu cari avem a ne duceviata. E si o dorintd de extraordinar care ne mina,tendinta de a iesi din ceea ce se repetd zi de zi; eo patima de a descoperi, $i fiinta noastra se Inmul-teste doar prin descoperirile pe care le facem". Sau:Din adincul istoriei, ca in multe alte privinti, fsraa ne da sama, vine indemnul nostru catre calatorie.El e firesc, sandtos folositor. Nu trebuie st1-1

oprim, dar e pacat sd cultivam, sa nu-1 discipli-nam, sa nu-1 facem de folos, privind anumite tiriteinaintea ratacirilor noastre periodice". Atitudine undefuzioneaza in cele din urma latura scientists, inru-dita cu spiritul luminilor" secolului al XVIII-lea,cea a calatorului romantic" in tipologia cdruia Ior-ga se inscrie cu toate datele temperamentale $i sti-listice ale prozei sale.

Fara a fi programatic, romantismul din aceste pa-gini rtimine o atitudine fundamental& caracterizan-td. Drumetul se simte la largul lui In spatiul predi-lect al poetilor secolului al XIX-lea. Vienne, ord.selulfrancez cu casele-i negre supt olane" e indragitpentru caracterul sau foarte romantic"; o privelistee cu atit mai frumoasa, cu cit e mai s6lbateca, maiplind de romantism si poezie" (subl. ns). Sensibili-tatea scriitorului se recunoaste In frumosul romanticasociat imaginatiei baroce. Domul din Milano e ofantazie nebund sapatd in piatra, o rugaciune ziditadin granit". Aceasta lume bogata In formele cele maitemerare e raportata firesc la universul basmului deacasa, !nen, stilistic vorbind, Venetia e craiasa (...)marii Adriatice", frumoasa riloarta", gondolele sintciocli ai frumoasei moarte", iar sfintii stau ascunsi

15

§inu-1

si

si

in scorburile de piatra roasA ca niste zei padureti.Luna este astrul preferat, cailduza balaie a corabii-lor cu pinze umflate", sub limpedea ei lumina dul-ce" se desfasurd privelisti nocturne de o misterioasagratie. Viziunea geologica eatre care e afros ase-rnenea lui Hogas In sierrele iberice sau in cani-oanele" Americii, interesul pentru natura primitiv&edenica, sau pentru cea blind& nedesfigurata de ci-vilizatie, ca $i prezenta trecutului, descifrata pestetot, yin din aceleasi straturi temperamentale. Scrii-torul e sedus de puternice contraste, grotescul, bu-fonul, imaginatia fre.netica a marilor arhitecti de bi-serici ai evului de mijloc it solicits la tot pasul. IlInc luta grifonii, diavolii amestecati In cucernicia sfi-oasa a sfintilor, Inger li voinici $i greoi, cu fata ro-ttidd, latdret senind", forfota vietii cotidiene, mi-mesisul" gratios al picturilor $i vitraliilor, miscareaincrements In piatra statuilor $i basoreliefurilor depe vechile bazilici franceze sau italice. Dacd admirdgoticul Inflaedrat (flamboyant") e pentru ca. -gasesteaici o fantezie descatusata, aproape paging, demoni-c& /Ara nimic evlavios in ea, expresie nu hieraticaci de un robust vitalism exploziv. Sfintii orientaliintrodusi In aceasta arhiteetura virulentd (San Marcodin Venetia) au aerul curios, stingaci $i comic albietilor oameni, pierduti pe fonduri arbitrare de aur"

Intr-atit din impactul intre cele doud stilurioriental $i apusean rezultd o opera nelnchipuitd,grotescd, fantastica, splendidd". Gustul contemplato-rului ezita Intre aceasta arhiteetura extatied siaprinsd" $i linistita, adormita arhiteeturd a rdsdrite-nilor". Din scufundari In universul formelor de artamedievald (cu splendide transcrieri verbale de cons-truotii, fresce $i tablouri celebre) vine $i sentimen-

16

tul percutant al nestatorniciei si fragilitatii Iticruluiomenesc (dar si a vietii insasi), istoricul si poetulconcurind in ilustrarea unui motiv universal ca for-tuna labilis", fie in reflectia marginal& (mina vre-mii ce se joaca ironic cu cladirile trecatoare ale oa-menilor"), fie in scene istorica", aproape o parafra-za odobesciana concentrate (ca in evocarea singero-sului trecut al manastirii Snagovului). Regrete, me-lancolii si cautari nostalgice mind din urrna nelinis-tea calatorului, care nu o data isi cauta umbrele co-pilariei in popasuri tirzii prin tirguri moldovene sauamintirea anilor adolescentei zadarnic invocate, pe oveche strada pariziana.

Tot inainte, pe strada aceasta de scoli si traditiivechi si mari. Undeva in fund e Rue du CardinalLemoine. N-am nevoie de nici o calauza, §i de cea§ intreba pe cineva? Aceleasi amintiri ca $i pineacuma ma due de mina, asa de triste $i asa debucuroase In acelasi timp. Si o gasesc. In stinga, zi-dul vechi din colt, si ce mare a crescut acuma,umbrind strada intreaga, copacul tinar care-si !neer-ca deasupra pietrelor cele dintii ramuri curioase dea sti ce se petrece In lumea oamenilor! La rindulintii de la 28 bis, al treilea dupe socoteala noastra,balconul de piatra nu mai are cusca de canari, depasari de Senegal, $i nu mai ant acele perdele ti-nere la feresti. Si tot ce-a fost acolo nu mai este,cum nu mai shit cei douazeci de ani ai miei. Asa deadevarat cum e ziva rece $i trista de astazi, princare tree insa din cind in cind raze caldute, ca aleregasirilor".

Calatoria" lui Iorga este, prin urmare, mai multdecit un itinerar stiintific" sau o descoperire" aintelectului o calatorie sentimentala", confrun-

2 Pelsagli 17

tare si regasire, bogat colorate afectiv, cu certe afi-nitati in ritmurile romantice ale unui J. J. Rous-seau, Sterne, Heine si Stendhal. Prezenta savantuluiinsd, devenit un soi de clublu" al Poetului uncicerone care-i ordoneaza itinerariile disciplinindefuziunile intime, dicteaza finalitati confinii.

O geografie" a caldtoriilor lui creioneaza o hart&ideals, a unei lumi vazute in primul rind in sem-nificatia spiritualitatii ei, al carei centru fix e Ro-ma* si latinitatea. Istoriceste vorbind, ea e o perma-nenta a cautarilor savantului, observata din Bizantulfabulos sau supravietuind in contemporaneitate, dinStambulul amintirilor dramatice, pind la mixtura ro-manico-maurd a teritoriilor iberice sau la Colonia,strajd romans in fata lumii germanice, considerate,in sensul originar, barbara". Dar si simbolic, ca untropism spiritual; Sudul, lumina, fiind coordonatelefundamentale ale unei dinamici sufletesti bine pre-cizate. De aici $i semnificatia particulard a poezieiruinurilor" la Iorga, fard valentele romantice, ciinspirata de senina idee clasicd a supravietuirii lumiiantice prin duhul ei. Ramasitele unei arhitecturi ro-mane in sudul provensal, inundate de verdeata ru-

Roma traieste pentru Iorga in vestigiile ei, la Pompei0 in Franta peste tot in peisajul romanesc, dar easupravietuieste mai mult decit in splendorile arhitecturale

artistice, in mostenirea spirituals si in frumusetea fizica aherezilor singelui latin, intr-o tipologie diverse si de secretorgoliu,expresia

aceeasi in profilul sever at taranului transilvan, incatalanului si in dulceata graiului provental: Roma

traieste si astazi in chipuri. Fete brune, cu nasurile drepte,cu sprincenele frumos arcuite deasupra ochilor marl focosi,cars la vorbire schimba in orice clips expresia lor. E si in

toatatalia puternica si mindra. E in acea limbA care, cudulcea pronuntie galica, are tot fondul vocabularului latin,aproape fare nici un adaos: limbs a luptei si a iubirii, careaici se chiama proventala 0 care pe malul mediteranean atPeninsulei iberice e catalana".

18

§i I1

1i

si

raid" traiesc, integrate in lumea contemporand, onoun viata ":

Din Terme n-a ramas nimic, dar tocmai in mar-gine, intr-unul din punctele uncle se string mai multisi mai frumosi arborii tutelari, o cardrusd prin gra-dini inconjurate cu ziduri negre duce la Amfiteatrulroman, din care se pastreazd toata partea inferioard$i citeva trepte, totul fdcut din lespezi nemuritoare.In cadrul acesta de verdeata rurald, cu arena plindde florile cimpului, cu mireasma florilor de mints,ruinele antice par trezite la o noun viatd: ele n-aunimic din acel aer de vechi mormint muced care ledeosebeste aiurea. Sus, In vAzduh, un mare aeroplantrece ca o ironie".

De altd parte, geografia cAlatoriilor lui Iorga de-limiteazd imaginea lumii dinaintea celor cloud rdz-boaie mondiale, care au zguduit-o desfigurat-o,o harta in care istoricul descifreazd Inca tihna tre-cutd presimte inliorat furtunile viitoare.

Caci celdlalt exponent al peisajului omul (sidestinul lui in marea aventura a istoriei) nu-i

indiferent. Fizionomii, costume, psihologii ale et-niilor sint observate cu o adevdrata lacomie. Bova-rismul scriitoricesc al lui Iorga gaseste in lun-gile drumuri personaje posibile, siluete schitate infuga, colectivitati semnificative prin pitorescul tipo-logic. Oamenii sint aici tot asa de interesantr caimprejurimea naturii, ca §i clddirile" noteazd in-tr-un rind. Sau: Privesc la trecatori, cel mai bunmijloc de a surprinde obiceiurile si datinele uneinatii". Astfel, calatoriile sale sint populate de lumeaanonima a strazii, la Berlin sau la Londra, la Ma-drid si la Paris; din ea se deduce o atmosferd" caree in teritoriu hispanic a ;,bonomiei ", descifrata

19

§i

Mini-ne

Iii

si

ii

in parada trasurilor cu vizitii lachei in livrele"alaturi de carutele trase de catiri rabdatori" sau ineleganta castiliana discreta tacuta, contrazicindimaginea de Baedecker" a unei Spanii focoasetrepidante, sarind in sus la plesnitul castagnetelor".Iata lumea Baraganului de acasa, colorata $i ardent&tabloul bariolat $i vesel al unui iarmaroc la Tirgu-Frumos, Gorjul cu siluetele intunecate, aspre, amin-tindu-1 pe Tudor, oameni surprinsi cind merg ea-lari cu caciulile inalte (...), cu mantiile de aba albeplutind In vint acoperind ca un valtrap spinareatailor rnarunti ", adevarati ostasi de lupte sau derascoala, dintre cei ce au facut vestite aceste plaiuri".Interesul pentru costumatie, reveniri de descrip-tii detaliate intr-o cromatica vie, dau figuratieiumane din insemnarile lui Iorga o notd de teatrali-tate consonants cu semnificatia de ceremonial" adrumului. In Tara Lovictei, in devalmacie cu Ar-gesul", el vede numai splendorile vesmintului ar-hale, our purpura, din portul domnitelor marete;valul slujbelor de incoronare se coboara pe umeritari $i, cum una tine in mini floarea rosie a mus-catului care e in grai vechi ostasesc singele voi-nicului" ai zice ca de pe paretii bisericii medie-vale s-a coborit chipul ctitoresc al fetei de Voevodtinind in mina flori pentru Fecioara hramului". Pic-tura, aici, e din Domnita lui Mateiu Caragiale. LaVenetia, de asemeni, poezia costumelor (fluturareade matasuri intr-o coaja de catifea, aurul rasfatin-du-se in ramuri, florile stropind vestele") se imple-teste cu cea a amanuntelor sprinten sau umil uma-ne", si, in genul parnasiano-simbolist, cu evocari depertelana pictata cu scene chinezecti orientale. Petalerele smaltuite de la Torcello apar eunucii negri

20

si

si

5i

i

i

i

5i

in pantaloni Infoiati ca niste plapome, cizlar-agalegrasi, purtind pe cap palaria for cilindrica", der-

purtind tiare, si un Domn tinar, barbos, al nos-tru, isi arata, fncins cu galben peste un caftanusor inflorat, calpacul alb de cacom". Alteori, poeziaimunda a periferiei bucurestene navaleste in pito-rescul strident al unui tablou prevestind, concentrat,aceeasi lume din proza lui Eugen Barbu:

Mergi prin aleia de mor %i saraci a Caii Grivita,care trece pe linga urita poarta funebra a cimitiru-lui Sfinta Vineri: mai totdeauna vei Intimpina carulhid cu cununile, birjile ce schioapata pe caldarimulrau, femeile care piing in tacere sau zbucnesc Inchiote, pe cind pe laturile stradei stau fete de ma-hala cu cocuri fnalte flori $i barbieri iefteni cusortul alb fnainte; oaspeti de circiuma cu ochii tul-buri se uita nepasatori la privelistea durerilor. Flo-raH, pietrari pentru morminte, buchete grele, crucialbe cu slovele aurite...".

Calatorul intilneste tfrgoveti si sateni, circiumari$i monahi, asculta tacerile marilor singuratati sausurprinde forfota metropolelor, dimineata, intoarce-rea din week-end a scandinavilor disciplinati $i se-nini, euritmia insularilor greci, pe oamenii drumu-rilor lungi, tacuti, si misteriosi, purtind paresasemenea eroilor sadovenieni tainele unui destinneguros, ca spre Tismana sau in paraginile de odi-nioara ale marginilor venetiene, pe podurile Stam-bulului on in Tulcea somnolenta de alts data, Isar-lie al unei lumi turcite, invocata cu putind melan-colie. Antipatia lui reactioneaza biliar cind intilnestetipul relativ nou pe atunci al turistului" snobsau numai stupid, iar turismu/, ca institutie, fi apareca o plaga modern& sanctionata sarcastic: E foarte

21

si

vipi

curios cum se schimbd In astfel de cdratorii $i derataciri oameni can, altfel, la ei acasa in condi-tii obisnuite, sint frumosi on macar simpatici, inte-ligenti on macar capabili de a vorbi fdrdsa-ti vie a ride. Indata ce ajung insa la zina aceastacare preface atitia In dobitoace, ei se pocesc. Mergalandala, privesc speriati, intepenesc in fata opere-lor de arta, spun prostii, le spun tare, ca si cumnimeni nu le-ar cunoaste limba, cumpard Vara niciun rost, si se lass inselati ca niste copii, toate aces-tea fara a-si da seama de figura pe care o fac side reputatia pe care o lase in urma". Fibra clasicd,a moralistului, rdzbate in asemenea notatii.

Astfel, peisar inseamna pentru Iorga o relatiede termeni dependenti: om natura istorie, conver-titi in sentiment cromatica filosofie. 0 filoso-fie rind pe rind nelinistita, amabila ironic&

Spirit modern, cunoscind exact valoarea civiliza-tiei citadine, observatd in toate peregrindrile saleprin lume $i prin istorie, bun evocator al atitor ce-tAti $i metropole, Iorga rdmine insd un iremediabilnostalgic al naturii. Omagiul sau care un popor saualtul se rosteste In functie de atitudinea comunitatiiMO de natura (elogiul superlativ revenind, Intr-ofrumoasa pagina, Angliei); crawl ideal e numai celce a pdstrat o necontenita comuniune cu natura"(remarca fdcuta in urma unui popas la Washington).Structure eminesciand, calatorul e fascinat In primulrind de natura primara, ramasitd a unui vis edenicspre care II Intoarce o continua sete de sublim. Vi-ziuni sadoveniene se desprind dintr-un drum sprePutna:

Aceasta frumusetd care se desface in fiecare di-mineata din negurne reci se cufuncia-n fiecare

22

si

cii difl1c

si

sisi

si

sera in aburii fumului, o vede caluggrul ardeleancare pazeste la mitocul din vale al Dalhautilor. Eaaratg calea ce duce la schit, un drum de lut framin-tat cu prund cu pietroaie, cind mai inalt, cindmai adinc, cind mai ingust, cind mai incapator, dupetoanele apelor de munte ce se zbeguie aici cind cadploile multe sau cind zgpada se topeste de blindetaprimgverii. Copaci batrini fac de strajg cit vezi cuochii, iar in stinga toata valea, toata coasta, toataculmea e o impgratie a crengilor verzi, care nu maiingaduie nimic, care inghit, acopgr, ascund totul.Departgri le rasund, $i din desisuri e o intrecere deglasuri, si mai subtiri si mai groase, printre carecintecul surd al cucului, vesnic acelasi, pare ca so-coate clipele. Pe supt tufisuri prin uscaturi sestrecoara, rasucindu-$i fricos lungile trupuri verzi cafi unza, mad *opine agere. Dintr-o poiang se apro-pie latraturile furioase ale dulailor de sting, can aumirosit om strain, in aceste tinuturi salbatece unde,iarna, ei duc rgzboi cu lupii flaminzi. Aceasta e via-ta de aid, astazi ca acum cloud mii de ani".

Amprenta clasieg a privelistii imprimg reveriei ocadenta austere, nota de sentimentalitate fiind tra-dusa imediat intr-o explicare logicd, notional& aade7iunii. Paleta romantics propriu-zisa o regasim inevocarea peisajelor depgrtate, cu o nota de exotic,accentuate intotdeauna prin violente cromatice.in acest sens, o evooare din Nevada, unde absentavegetatiei sugerind in descriptia anterioara o to-tals izolare de restul universului arhitecturageologica plind de capricii, cu reflexe coloristice stra-nii, imprumuta intregului o nota de Riga a imagi-natiei aproape de hotarele fantasticului:

23

$i

Iata,

§i

si

fi

Seara se las& Deasupra pamIntului ros, samanatcu petele de aur ale pachetelor de ierburi uscate,albastrul pur al cerului se sprijina pe Vinatul ce-nusiu al muntilor Nevadei. In fata for inaltimi ciu-date, cu totul negre, mucede pe margeni, de un ne-gru de aratura adinca, se intind ca o amenintare.Uneori povirnisul for alb, cu pete Inchise, e ca oimensa piele de pantera. Liniile for bucalate sintrupte, incoltite in felul eel mai neasteptat. Nu sepoate un munte mai sfarimat. Dincolo de creasta forneted profilata, parca n-ar mai exista nimic. Fulge-rari de aur Incheie apusul.

Aceeasi sugestie de priveliste selenara si la ma-rile canioane. Dar impresia nu e de groaza", as-pectul exotic-bizar nu sperie privitorul, ci Impaca,bucura ochiul"; un principiu al arhitectonicii de-miurgice de esenta clasica, alunga orice neliniste.Natura devine un decor construit, ca $i cum unolar divin ar fi fiert In cuptoarele lui vase de o for-ma desavirsita".

In alts parte, impresia paradisiaca se reface prinvegetal, cu voluptaitea descrierii universurilor floraledin insulele grecesti sau din Spania. Spre Corint,magia vine din triurnful colorii" concurat de far-mecul marii":

Pe piatra aspra cresc flori cu totul straine: sur-guciuri incovoiate ca un iatagan, batute cu nastura5ialbi, ghiocei galbeni maxi, mici clopotei rosii, tufemirositoare terminate cu buchete de un vInAt-ame-tist. Maslinii zoresc spre coacere maruntele fructeverzi; pe Una pafca" verde-duke si ascutitele acede pin, Maine funerare ale chiparosilor solemnitristi. Dar toate aceste triumfuri ale colorii dispardInaintea farmecului marii In toate nuantele albas-

24

si

trului, care se prinde de linia vindta, Inzabranitaintr-o ceata ward. Peisagli paradisiace, care nu -$iand pareche nicalri".

0 dispunere simetricd desi cu alte soiuri deplante, mereu incarcate de mireasma evocative aunui teritoriu exotic la Taragona:

Pe copacii cu frunzele lucioase Incep a se coaceportocalele, smochinii isi sucesc trunchiurile chinuit,dar mai ales carubierii, garofalii, fac ciudate contor-siuni dramatice cu puternicele for ramuri: Intre foileascutite Incepe a se forma rodul abia vizibil acum,din care In multe luni de zile se vor coace rosco-vele, coarnele de mare, cu cannea dulce, cu semin-tele taxi. Dintre lespezi rasar platanii pitici cari sea-mdnd cu niste tufisuri pletoase. Albastre floricele seinvecineazd cu cimbrul parfumat, thymus al antichi-tdtii romano-grecesti, pe care-1 cauta cu patima ca-prele negre cu ochii galbeni de drac $i cu ugerulatIrnInd greu de lapte. La stinga, Marea se desfacedin nesigurantele timide ale diminetei si nesfirsireaei albastra freamdtd sub razele asa de calde Inca,intr-un sfIrsit de novembre ...".

Reminiscentele clasice, vizibile nu numai in ca-denta frazei si In preciziunea paletei, ale cArei tunenu ezita sd staruie asupra liecarui detaliu, revin siin atmosfera generals, sugerata de prezenta uneiplante (cimbrul parfumat e anticul thymus") sau,alteori, In drumul spre Agapia, cImpul inalt-Inflo-rit", cu buruieni multicolore, patat cu singele floriide scai aminteste brusc nesfirsitele Intinderi miro-sitoare ale Cimpilor Elisei, prin care Inteleptii sipoetii omenirii tree vorbindu-si cu zimbet". Alteori,peisajul pare transcriptia unei stampe japoneze; pedrumul Aranjuezului, spre Sud, la lumina soarelui

25

strecurat prin nor! peste auriul sters al cimpiei, seridica In fund o catapeteasma de dealuri mii depasari albe, desfacindu-se de pe laicerul brazdelorzburatdcesc in aerul diminetii ca petalele batute devint ale unor livezi de pruni". Traqatura predilectda naturii lui Iorga e o blindete patriarhald, cu re-semnata lumina de toamnd peste paduri de pecradle carora se dezghioacd incet frunza obositd", cala Senlis, sau cu scene bucolice, vazute in manierafundalurilor de naturd ale pictorilor flamanzi, ca inPopasul in Egipt" al lui Patenier, contemplat lamuzeul Prado, $i a carui reminiscenta pare sa-1 ur-mareasca in drumul care Arajal: din gradini amdat acum in cimpuri, in pajisti mincate de vite, inmaracinisuri tunse de capre; fluturi albi zboara pes-te un imens lan de infatisare necunoscutd pe care-1tivesc maxi buchete de viorele. La cantoane buca-taria se face in aer Tiber, cu oale ca urnele romane.Magari se invirt rdbdatori, scotind apa din adinculpamintului. Pe ogoare, ramurile de prisos ale arbo-rilor se adund $i se ard" ... etc. Parcurile, gradinilesalbaticite sau idilice putini scriitori au iubitmai mult ca Iorga acest spatiu floral! par uneori,in evocarile Sudului francez, cu explozia for vege-tala si coloristic& invecinata cu irizarile de luminaale marii, replici ale unor peisaje de Pissaro sauBonnard inspirate de aceleasi locuri. Dar si gradiniale amintirii, evocate ca prin vis, din departata co-pildrie, cu nemtisori albastri, cu micsunele ro$ii, cugaroafe catifelate, al caror miros adinc nu-1 poti uita,cu vizdoage galbene, pistruiate, cu triumfatoare ruje,ca o inflorire de bucurie, nalbe mari rosii cu po-tire carnoase, pazind sprintene $i drepte, rumenesfioase, ca o pastorita ce nu stie Inca ce e dragostea.

26

si

$i

sisi

Sint toate acestea: mai-mai ca putea zugravi stra-turile; iar in dos, din baldrii mari mdrunte, otra-vitoare ca mdsdlarul, amare ca brusturul, pline dearoma ca mica rochitd a rindunelei, cu potirul albcrestat cu vioriu gingas, rasare un nue malt. li-vada aceasta trebuie sa fie mare-mare $i plind detame, de f armee si groazd `. Farmecul e din gradi-na" lui Anghel, cu efluvii de parfume ce trezesc vi-ziuni ale trecutului, al sau propriu aici, iar in sera-iur de la Adrianopol, lingd vechiul palat naruit

splendorile unei istorii apuse; la Alcazar de SanJuan, spre Alicante miraje exotice. Gradini devrajd onirica, desprinse din topografii de mituri(..miraculoase gradini cu ziduri albe duc spre Utre-ra toate inscriu in proza lui Iorga un spatiuedenic catre care acest suflet agitat graviteazd caspre un refugiu.

De aceea, el asociazd intotdcauna elementuluiarhitectural" cloud altele, gradina" incunjuri-mea" adica natura din prejur", aceasta treimeaproape sacra $i simbolicd (opera omului, rodul

fondul de binecuvintare al cerului") fiindidentificata ca teritoriu al certitudinii paciiin evocarea manastirilor de la noi, In acea a cele-brelor bazilici italiene sau a catedralei din Chartres,dar mai ales in secreta vrajd (de sorginte oriental&deci Incifrata) a Alhambrei care-i prilejuieste dealtfel subtila observatie a triadei. Ultima compo-nenta a acesteia lumina, culoarea este pentruIorga o adevdrata obsesie. Se va observa ca mai multdecit detaliul istoric, fiecare priveliste II solicita Inprimul rind prin variatia ei de lumina. 0 vizita Innordul scandinav ii sugereazd afirmatia ca atmos-fera" este un element esential al viziunii". Unele

27

a$si

Si

..."),

$i

pa-mintului,

$i

teri nu sint legate prea mult de atmosfera lor, Elud-ed traiesc prea mult prin ele Insesi. Roma este asade frumoasa In ea /insasii, melt atmosfera particu-lard si foarte interesanta a vechiului oras o uita ci-neva: este acolo atita lucru omenesc, incit ce da na-tura poate fi ldsat la o parte. In regiuni cu caselestimanate, opera omului o vezi, o pretuiesti, to indu-iosezi de dinsa; dar ceea ce stapineste inainte detoate este peisagiul. Dar acest peisagiu nu rezervaomului surprize ca in Elvetia: ceea ce intereseazd nueste el, peisagiul, nici opera omului, ci aspectul at-mosferei, aspect determinat $i el de caracterul cu to-tul deosebit al anotimpurilor". Voluptatea contempla-torului e sa ramina singur, cu cerul si cu lumina",placere rard, intilnita doar in mici localitati de pecoasta mediterand, la Eze sau Cap d'Ail. Intensitatealuminii e adesea singurul element persistent In amin-tirea unei calatorii: din alte drumuri, mai noud,mi-a ramas in minte o voluptate de lumind". Putereaei, facatoare de minuni", intinereste fluvii sauschimbd brusc tonalitatea unei privelisti si potentia-lul ei afectiv: Afars e o lumina alba, limpede, ne-vinovata; as zice o lumina tacuta, Muck& tacerea edesdvirsita, si totusi lucrul cel mai mare e lumina ti-rigid si noud". In altd parte, noaptea e tacutd siluminoasa"; o plata e invaluitd intr-o pinza de lu-mina rosieticA, transparenta ca o apoteoza". Trium-ful solar isca viziuni delicate: Acuma, la malul albe o glorie de lumina. Soarele a spact pinza de nori$i imbratiseaza intr-o caldd lumina reparatoare pis-curile ninse. La tdrmul pietros virful valurilor seaprinde de luciri de otel. Nazariri dulci de albastru,topind cer si munti, se deschid in fund". Blinda lu-mina de septembrie capdtd o putere benefica asu-

28

pra peisajului, dindu-i o nota de religiozitate: Obogata lumina de septembrie, farg ngduseala verii sifgra cetele adevaratei toamne, ce nu-si aratd Incaprin nimic apropierea, infrateste toate aceste coloriasa de tinere Inca. Se vede bine pina in fund dc-parte: casele albe, muncitorii raspinditi in porumb,turmele dese ce pasc In larg, baietasii ce stau la um-bra $i rgcoare. Peste toti toate, ca o solie de noroc,cede aceastg binecuvintare a soarelui Intirziat ". Dela San Martino, deasupra Neapolelui, ochiui imbra-tiseaza ping departe panorama unei mari de acope-risuri" cupole amestecind tonurile for plumburiisau de portelang tarcata in acest turn al lui Babelde colori" $i sub un soare fara pereche, toate plu-tesc In huning". Viziunile nocturnelor venetieneamintesc, dimpotrivd, cu reflexele finarelor", cercu-rile de foc" iluzii de soare rosietic", exploziilepinzelor de noapte ale lui Van Gogh. Lumina artifi-ciald a metropolelor, cu stridenta reclamelor dauacestei obsesii un accent de neliniste" $i nelamuritateeing". Absenta luminii e $i ea echivalentg unuimister, de univers abandonat, a carui semnificaticscapa privitorului: Insula se desfasura ping departe,cu drumuri albe, pierzindu-se intre intunecatele tu-fise, cu copaci Inalti $i plini de intunerec, ascunzindcu masa for neagra, pe care vintul de sears o facesd se infioare lenes, casute pierdute".

Lumea culorii I i is revansa bogata, dind peisaje-lor lui forge o vibratie particular& surprinzgtor in-rudita cu pictura impresionistg. Paleta e cind vapo-roes& pastelata apa e de un albastru deschisdulce, ca in tablourile maiestrilor venetieni"; oward ceata violets ce pare a pluti deasupra copaci-lor, ca $i cum ar fi sufletul fermecat al padurilor ba-

29

$i

§i

ci

si

trine"; marea se desfasoard fait de sfirsit, pierdutdin brume ca liliacul"; liliecii din dumbravd, piersi-cii $i caisii din gradina desfasurd ninsoarea for alba,roza. Valuri de miresme plutesc o clips deasupraapelor line si se imprdstie iute, ca o iluzie"), endmonocromd, cu violente expresioniste: casele rosii,biserica rosie, numai ziduri rosii, In jurul carora seroteste praful zburator al rindunelelor". Sau de pa-radoxale asocieri: unul dupd a1tul se tree, intr-olame de albastru $i auriu, idilica $i sdlbateca, ra-muri din Teleajin (...) Apusul infocat aruncd luciride singe pe apele albastre, intre dealurile pietroase".Indrazneli cromatice 11 apropie in mod cu totul nea*-teptat de pictura modernists: Un deal portocaliu"e evocat in proximitatea unui turn alb"; dealuriverzi si rosii"; piatra rosie, viorie, galbena, surd";pe coasta muntilor rosii" etc. etc. Farmecul peisa-jului grecesc consta tocmai in modul cel mai capri-cios" in care colorile lui se amesteca; o astfel delegaturd de colori e unica". Asemenea unui rafinatcolorist, Iorga mediteaza asupra unor atari asocia-tii: In Franta de Sud, terna rosie ca singele si con-trastul cu verdele tinar e uimitor"; in Tesalia, acestverde pe albastru ispiteste catre cugetare". Arareori,un peisaj de iarna suedeza, simetric-sever, invioratde alternanta rosu-alb-negru, incheiat cu un accentsumbru (ca niste faclii funerare brazii uscati si ne-gri") aminteste preferinta scriitorului pentru luminavarateca sau autumnald, neplaceree lui de a evocaploile $i zapezile. Iorga e o natura solara, din fami-lia altui mare peisagist, Alecsandri. Sudul 11 atra-ge mereu, marea li da stari euforice si extatice, fiein larguri, urmarind valurile Mate de ascutisul pro-rei si zborul albilor alcioni, fie sarutata de soarele

30

salbatec", in Bosfor, frematind de o nebuna, de ou: iasa bucurie". Marine le" lui amintesc pinzele luiDarascu, Bunescu sau Petrascu, cind evoca corabiicu pinze albe $i painjenis de funii, vapsite in colorilevii, verde, row, albastru, care plat Rasaritului", sauun farm provensal de Mediterana: sub carierele deporfir row, Marea tulbure supt ploaia neprecurmata.Goala stinca rosa faramitata se prabuseste in nesfir-sirea luciului palicl albastru. Maslinii se prind dcpiatra malul aspru ascunde date cu nume dulci.Proventia ... Si ploua ...".

Dar universul acestui calator e perceput nu numaiprin lumina si culoare, ci $i prin sunete vii, persis-tente, insotindu-1 incitindu-i imaginatia in cele maidiverse ocurente. De la primele impresii, de tinerete,Venetia e nu numai o desfatare a privirii, ci si orealitate inteleasti prin zgomotele ei specifice: visla-sii strigindu -se de la o luntre la alto",amestecul nedeslusit de minavete muzica", cin-tec de muzici pe gondole", clipocitul apei taiate deascutisul vislei" $i, departe, spre San Marco, matroziicare tints aprins o arie curioask strains de totpentru urechile mele, ceva lugubru ingrozitor dejalnic, cu hohote de plins racnete de durere in ta-eerea noptii"; gondola si ea, legato de tarm, sunsplingator in noapte". Altadatk la Pisa, zanzarelele"nu-1 lass sa doarma, la ferestre rasuna racnete en-tuziaste, tipete spaimintate hohote mefistotelice".Linisti monahale sint sfisiate de buciumul strajeri-lor" care suns in tacerea manastirii adormite carasunetul unei vechi dureri". La Berlin, in anii destudii, in clara dimineata de ianuar", o fonfaraciudata rasuna, fora alarma vibranta a trimbitelor,ci numai cu flueratul aproape cimpenesc al flautu-

31

_ncintind

si

5t

iisi

si

yi

lui, cu surdul duruit al tobelor". Iata muzica mo-derng" a metropolelor, cu tramvaie, automobile, mo-tociclete, un vast sunet monoton" sfirtecat de si-rene, menit sa sperie, sa zap5ceasca" Impiedicindorice, liniste sufleteasca". Ping $i in mijlocul soli-tudinilor geologice scriitorul aude triumfatoarelesunete de trImbitA ale pietrei". Alta data, la Pompei,noaptea, un glas cInta pierdut, nu se she unde",In vreme ce Vezuviul arunca in intunerec un marde singe" iar zgomotul cetatii sung departe". Nop-tile venetiene, cu festa" zgomotoasg, rasung de me-lodii trgganate $i line, ca o cintare de lieduri"Universul sonar care-lasediazg de peste tot e surprin-zator inrudit cu acela bacovian, imprumutind $i pa-ginii lui Iorga o benigna nevroza. TAcerile, dimpo-

sugereazg imaginea mortii, de care sensibili-thtea scriitorului se desparte nu /gra Infiorare. Pg-durea de brad care nu suspina, nu frearnata, nuchiama, ci se mica numai de un tremur usor", epadure vie cu Infatisarea mortii, ca zeii cari, pogo-rindu-se pe pamint, iau Infatisarea oamenilor, dar nusimt, nu zimbese si au glasuri care yin din alte lu-mi". Sufletul lui tresare !ma la cIntecul adinc alcodrului vechi fatg, ochiul se cufunda in mareaadInca a frunzelor linistite. $i padurile nestrabatutecInta, cInta..."), unindu-se cu rapsodul popular, cuvibratia eminesciand si cu auscultarea primitive" alui Calistrat Hogas. Lumea devine sub vraja ro-mantics a noptii de yard un imens cintec cosmic.Adevgrate spectacole de sunet si lumina", asemeneadescrieri au la Iorga un timbru modern cuceritor.Iata o fastuoasd evocare a noptii In marile Canioane:

Ceea ce Inlatura Inca speculata impresie de groaza,e zimbetul de culoare panda albastra-verde, care In-

32

triva,

(in

si

cunjura si terming triumfatoarele sunete de trimbitaale pietrei de rai pietrei de singe, amestecate intoate nuantele gloriosului rosu. lei si cola o pata dezapadd puncteaza spatiul creste vegetatii mdrunte,copaci razleti pe care-i scade departarea dau ca unrar pai salbatec fibrelor de os sur si alb. Ce instru-ment deschis tuturor focurilor luminii de zori lu-minii de amurg, pacilor argintii ale noptilor de varal"

Sau dimensiunea cosmica a serii erninesciene deacasd:

Seri le de liniste in grading: un cer ce scinteie cao catapiteasmd. De jur imprejur, lungi zari argintii.Pe dealuri and focuri de pastori foarte departate,$i de acolo via prelungite chemari de bucium: tu-tu-tu,tu ... Din mijlocul nostru un glas se inaltd si cinta.$i pare ca not toti cintam, pare ca pamintul si ceru-rile si pddurile sesurile cinta. Stele se deslipescde pe boltd ca fermecate curg in fulgerdtoare sa-geti de lumina alba".

Alaturi de amiezile ardente ale Sudului, serile siamurgurile dau peisajelor lui Iorga dimensiunea fortemporala predilecta. Timpul istoricului e veacul; alpoetului romantic, momentul solar §i nocturn, succe-siunea orei anotimpurilor. Este in optiunea scriito-rului nostru pentru ceasul de declin al zilei o sem-nificatie simbolica, aceeasi ca la Mateiu Caragiale,vizind destrdmarea unui ev, a unui imperiu sau nu-mai melancolia trecerei. Lunga agonie a luminii intarile Sudului, caderea subita de perdea a locurilornoastre", sau cea lenesa" a zilei nordice, sint ob-servate cu un sentiment de nelinisti premonitorii. LaAdrianopol, spectacolul amurgului, acompaniat de che-marea muezinilor din minarete si de cirdurile deciori ce se rotesc ca o menire de rau deasupra ma-

3 Pelsagil 33

ai

ai

ai

aiai

al

relui oral clecdzut" are aceleasi reflexe de purpurdbolnavd ca pe tdrmul 13osforului. Amurgul spaniol ede o indicibila gingdsic fine%e a tuselor nuan-telor: cerul e de un vioriu cum numai Fromentin paresa fi vazut in Africa muntoasa. Este o feerie fardsfirsit, care dureazd ceasuri. Linii de rugind inche-ie agonia luminii". Dar covirsitoarea splendoare ves-perala o oferd teritoriul zeilor, uncle amurgul

vedenii" fulgurante, ca niste pajere" mateine:Cind ajungem la Tithoria, la Amphikleia, jocul

colorilor amurgului intrece orice inchipuire: muntelese rupe din stincile sure cu dungi ruginite, cu petede verdeata intunecatd; albastrul lui are un luciu depiatra scumpd. In acelasi timp, la stinga, cerul e deun galben de veche aureola sacra, pe care-I strabatusoare naframi rosii. S-ar parea ca, pe cind aici iadule sub picioarele noastre, dincolo se incearca luciri deolimpica aurora. peste aceste fulgerari ale lumi-nii ce agonizeaza, norii se primbld. Nori cum nici oCara nu poate avea: largi aripi negre deasupra noas-tra, albe vedenii fugare dedesupt, on lungi linii scor-buroase; in fund, ca o Acropole roza, deasupra unuideal de our palid".

Aparent, privirea acestui scriitor savant e ciclo-pica; el prinde marile convulsii universale, miscarilecolective, razboaiele, cruciadele, conquistele, rascoa-lele, dramele shakespeariene ale istoriei. Cine ar spu-ne ca evocatorul unei omeniri zbuciumate, surprinsddin vechimea Bizantului $i pind la ultima conflagra-tie mondiald, e capabil in acelasi timp de un delicatdesen miniatural, al unei lumi marunte, imbibatd dearome vechi (rdsuflam lacom acest aer de fericiresenina"), cu multime de floH purtind nume batrine,aproape uitate astazi, cu chioscuri de gradini patriar-

34

sit Ii

infiri-pa

3m

hale, n5p5dite de hemei si de fasole rosie, p5duriumbroase unde el vede miscarea furisa a sopirleiverzi, privelisti peste care se roteste desperarea a-gitata a morii de vint", case albe, cu oleandri a ca-ror flori rosii zbucnesc ca o flacara vesnica pentrumortii care n-au plins", livezi de portocali luminind,.ca prin candele" din poamele for de aur, cu ceruripe care stele clipesc ca niste ochi de copil somno-ros" sau paj4ti napadite de fluturi: Fluturii albi cudungi si cu ochiuri, fluturii galbeni tiviti cu albas-tru, ale ca'ror aripi se mintuie cu un pinten, fluturiiportocalii, cei rosii pe fond negru ca un carbune, ceirosii cu mid pete negre $i micutii fluturi albastri...".In asemenea acuarele de zimbet, delicate $i luminoa-se ca desenul unui Jules Renard, poezia navalesteIn paging, revendicindu-$i uneori cadentele poemu-lui. Din amintirile italiene publicate In 1895 si 'Anala Vederi din Grecia (1931) sau la imnul InchinatMath (1940), un lirism fnvaluitor tisneste uneori incristale pure, precum in aceasta invocatie murmu-rata la Sunion:

Rar crest din pclinintul framintat cu ffinclari demarmura

marunte flori de o coloare de ametist,pe cind delicata, frageda foaie rota a ciclamenuluizbucnege ca un ghiocel de primavard.i toate rid la soarele care din plin

ride el mai intii la toate.0, Poseidon Sounios,ce duke ar fi sei ispravefti,eremit at Zegii tale,

35

acolo sus,intre facliile albeale coloanelor sprintene ...".

Scriitorul obi§nuia de altfel sd-§i impodobeascaunele note de calatorie cu

capitolelor,mici poeme introductive,

culese In fruntea cu caractere mici, In-florind pagina cu timide enluminuri" dintre ccIteva crochiuri lusitane sau strofele intitulate Par-thenonul, Praf turcesc Is/ pot revendica fara sfialao mentiune antologica.

MIRCEA ZACIU

NOTA ASUPRA EDITIEI

A reconstitui numeroasele itinerarii ale lui N. Ior-ga este o intreprindere pasionanta §i complexa, cetine in mare parte de restituirea biografica exacta

minutioasa. Mare le scriitor §i-a adunat de timpu-riu observatiile, impresiile notele de drum in vo-lume *i brouri, asociind adesea, la insernnarile unuiadevarat jurnal de calatorie", textul unor confe-rinte rostite la intoarcerea aces& Unele impresii §ipeisagii" au ramas risipite in pagini de reviste sauin lucrari istorice de alts nature. 0 prima incer-care de a scoate din arhitectura monumental& §i

stufoasa a operei iorghiste citeva pagini de virtuo-zitate artistica, descriptive, a facut prof. M. Berza inantologia sa din 1965, Pagini alese, volumul I, spi-cuind din periplele autohtone straine citeva frag-mente semnificative. Incercarea noastra, Vara sa e-puizeze nici ea un irnens material a carui triere arreclama citeva volume, se orienteaza mai severc&tre pagina unde vibratia artistica depa*e*te sub-sumeaza orice intentie de all& natura: informative,istorica, sociologic& etc. Evident, atitudinea lui IorgaInst4i in fate explicate in prefata editieinoastre, este de cele mai multe on sincrona in pri-vinta interesului savant artistic, amestecate In

37

sisi

si

si

si$i

priveligii,

si

unele cazuri ph-id la inextricabil. Ne-a fost, asadar,aproape imposibil sA separam ou toata hotarirea im-presiile estetice, tinind de arta evocarii $i descriptiei,de aluvlunile amintirilor istorice sau de spontanei-tatea observatiilor sociale contemporane, prezente inpeisaj". Dar intentia de bazd a selectiei aceasta ra-mine: a prezenta cititorului de astazi, tentat sd vadaIn N. Iorga mai mult pe istoricul si omul de cul-turd, fata unui artist aproape necunoscut, a cdruipaletd romantics pe alocuri surprinzator demoderns e mai adesea ignoratd.

Antologia de fata se bazeaza pe consultarea ur-mAtoarelor volume $i fragmente publicate disparat:Amintiri din Italia, Bile., Editura Librariei H. Stein-berg, 1895; Drumuri $i ora$e din. Romania, Buc., Mi-nerva, 1904; Pe drumuri departate, Note de caltito-rie, Buc., Minerva, .1904; Prin Bulgaria la Constanti-nopol, Buc., Minerva, 1907; Note de drum, Tip. Nea-mul romanesc", 1913; Sate $i mcinlistiri din Romania,ed. a II-a, Editura Librdriei Pavel Suru (1916); InFrank& Drumuri ale unui istoric, Buc., Editura Li-brdriei Pavel Suru, 1922; Note polone, Buc., Tip.Cultura neamului romanesc", 1924; Cinci conferin-te despre Venetia, ed. a II-a, Valenii de Munte, Da-tina roma/leased", 1926; Citeva zile prin Spania, Buc.,Editura Casei scoalelor, 1927; Tara latina cea mai de-partata in Europa: Portugalia. Note de drum $i con-ferinte, Buc., Editura Casei scoalelor, 1928; Teri scan-dinave: Suedia $i Norvegia. Note de drum qi confe-rinte, Buc., Editura Casei scoatelor, 1929; 0 mica tariff/atind: Catalonia (Note de drum si conferinte), Buc.,Editura Casei scoalelor, 1930; America $i romanii dinAmerica. Note drum $i conferinte, Valenii de Munte,Datina romaneascd", 1930; Priveliqti elvetiene, VA-

38

i

lenii de Munte, Datina romaneasca, 1930; Vederidin Grecia de azi, Buc., Editura Casei scoalelor, 1931;Despre Olanda. Trei conferinte, Buc., Editura CaseiScoalelor, 1936; Visiuni de Italie, in Revista funda-tillor regale", IV (1937), nr. 1 (ianuarie); Instantaneevenetiene in Revista fundatiilor regale" 5, 1938,nr. 9, septembrie; Neamul romdnesc in Ardeal qiTara ungureasca la 1906, ed. a II-a, Buc., Ed. Minis-terului de interne, 1939; Romeinia, mama a unitatiinationale. Cum era pand la 1918, vol. I, Romdniamunteand"; vol. II, Moldova Dobrogea, Buc., f.e.,1939-1940; Sfaturi pe intunerec, I, II, Buc., Fundatiapentru literature $i arty, 1936, 1940.

Evident, dimensiunile culegerii noastre nu ne-aupermis se selectam pagini reprezentative din fiecarevolum In parte; intentia nici nu era, cum am afir-mat, sa reconstituim o harta" a itinerariilor strabA-tute de N. Iorga. Am sacrificat prin urmafe acelescrieri sau capitole unde informatia istorica si rela-tarea pur geografica sau sociologica prevalau, sauunde pitorescul privelistilor era absent $i vibratiacalatorului mai scazutA. Am insistat in schimb asu-pra peisagiilor" tarilor mediteraneene, catre carenatura solara a autorului era vizibil atrasa. Dintreperegrinarile prin tarn, ne-am oprit mai cu seamyin tablourile unei naturi patriarhal-romantice, de ocromatica varlet& invaluite in lumina calda a unoraderente sentimentale, tinind de amintirea autobio-graficA $i istorica. Am reprodus, intr-o Addenda, cloudtexte: Marea, cum am cunoscut-o §i Cum sti calato-rtm care, fare sa fie peisagii", explica mai bineunele permanente ale itinerariilor scriitorului, cit Si

Conceptia sa despre calAtorie". Frumusetea acestormeditatii din ultimii ani de viata ai autorului ne-a

39

si

determinat si ea sa le inseram In prezenta editie, caUn comentariu lamuritor.

In transcrierea textelor am fost calauziti de cri-teriul respectarii formelor particulare, regionale, alestilului lui N. Iorga: yearn, teri, terrnuri, selbatec,paseri, margene, coprins, imbielfugat, strade, ieften,steed, hemei, haragi, (a se) miera, mierare, zbegui(pentru zbengui"), otel, Supt, cart, intai, dinttii, pas-trind si unele alternante de tipul serbatori / sarba-tort, sint I sunt, panel / pInd v.a. Grafi! de felul pre-sinta, provisoriu, invasii, visiune, curiositate, isolare,iea, ceia ce, aier .a., au fost transcrise conform norme-lor ortografice In vigoare. Formele lexicale regionale,rare, arhaisme etc. au fost explicate Intr-un Glosar.Unele erori evidente de tipar au fost corectate tacit.Citeva scapari din text au fost completate, cuvintelefiind puse Intre paranteze drepte. Explicarile dinjosul paginii, apartinind lui N. Iorga, au fost preci-zate cu mentiunea N.a. La sfirsitul volumului, citi-torul poate urmari, la Note, potrivit unei liste de a-brevieri a titlurilor volumelor si revistelor, de undes-a reprodus fiecare fragment al antologiei.

M Z

Din tara

Spre Tirgu-Frumos

Tot inainte, drum pustiu prin praf. Inprimaverile bune e, in adincul acestui pdmintrdscolit si sdpat, o nesfirsita bogdtie de ier-burl inalte, in care milk de albine biziie, im-batate, grabite, voioase de prada for dulce.Acum soarele nemilos, pe care nici un nor, nicio burs de ploaie nu-1 stimpard, a nimicit rab-clator aproape orice urma de verdeata. Numaiici si colo, cite un helesteu scazut rasare albin mijlocul trestiilor bogate ca o padure. De-parte, se vad arii de griu, si o marina de tre-ier se indreaptd care una din ele, in silintilelinistite a zece pgrechi de boi, can inainteazdritmat in negurile prafului.

0 fintina cu colac se deschide-n marge-nea drumului. In locul obisnuitilor fluturi al-bastri, harnici drumeti cari au nevoie sa serdcoreascd, ea e incunjuratd de alti caldtori.Evrei dizgratiosi, cu surtucul fard guler, sur-tucari de prin sate, terani, cari-si asteapta intacere rindul. Caii toropiti de caldurd scuturdcapetele for coperite de muste si fac sa suneclopoteii. Pe cind cirezi inainteazd de-a lungulmiristilor, intipdrind pe cer semnul coarnelor

43

puternic arcuite, cete de oameni de tot felulsi de toat5 mina urea si coboara, pierzindu-sesi rasArind pe culmea alb a dealului. Sintsateni calari, ca niste regi ai Dacilor de de-mult, si cosasi ce si-au mintuit lucrul, si sece-ratori in grupe, si tovar5si de cale, dintre carimulti poarta pal5ria cu margenile mai scurte,legata cu panglica rosie, iar femeile for valulpe cap, camasa bogata in arnice si strimta fon'neagra a locuitorilor de la munte. Ceva maideparte, la dreapta si la stinga, vederea sedeschide in vole, pe cind, in fund, dealurile seInsir5, ca un urias fund de scena tivit cu al-bastrul vinetiu al in5ltimilor celor mai dep5r-tate. 0 bisericutg alb rasare singura pe undelulet; un tirg destul de mare mult maimare decit Hirlaul sta tras in linie dreapta,cu cloud biserici marl, vechi in frunte, iar, invalea pr5p5stuita din dreapta, cAsute de sat sepr5v5lesc In mijlocul livezilor.

E Tirgul-Frumos, foarte veche asezare, cubisericd de la Petru Rares, asupra cgreianu s-a oprit insa niciodat5 gloria terii. i laTirgul-Frumos e iarmaroc, e bilci.

Inaintea Inaltei scoli e liniste; drumulOrli nu arata decit cete de tarani ce privescbucurosi de pe bancile de afard ale circiumei;in gars e ingramadeald de evrei, cari se stri-gä, stau la Invoiala si-si Invirt birjele. Dar cas5 vezi bilciul trebuie sa treci Inainte, spremiezul Tirgului-Frumos.

Cu minile in buzunarul pantalonilor, cuminile la spate sau fazimati de stilpi, evreiiasteapt5 inaintea pravaliilor boltite; sunt ye-

44

seli; copiii lor, strin§i supt aripile mamei, cintain limba for nemteasca schiloadil; fete foartefrumoase §i gatite privesc drumul bine pie-truit, care e aleia bilciului.

el dd tot lucruri noug: terani in cars§i, cei mai multi, in carute, ducindu-§i acasacumparaturile, parechi imbrati§ate, care auliisat banii la circiumar, drumeti singurateci,cari se poticnesc agale pans -i zburatace§te unbirjar care trece rapede, chiuind, urlind §i su-duind. Apoi tigani cu fetele §i piepturile de a-rama, cu parul de cilti §i hainele ro§ii ca fo-cul §i negre ca pacura; ei se duc spre §atriledin margenea tirgului, unde a§teapta caralede zdrente, unde caii uscati pe coaste smulgiarba &Me a §esului vitreg, unde cinii frico§iSi copiii voio§i §i neru§inati in goliciunea forde gindaci zburda deopotrivA, in ciuda foamei,prin praful, gunoiul §1 rama§itele scirboase aledrumului. Un sala§ s-a a§ezat de-o parte, roa-tä, in jurul focului dumnezeiesc, pe care 1-aurobit §i din care-§i ieau vioiciunea §i bucuria.Batrinul cu barba salbatecA, batrina cu ochiirataciti, cum se cuvine s'a fie ochii unei gici-toare §i vrajitoare, tinerii §i tinerele ca ni§tezei ai luminii ascun§i in mantaua zdrentaroa-sd a cer§itorilor, danciucii §i dAnciucele caristau acum drepti cu toatu cuviinta la §edintasfatului de ciurdealci care is birul iarmarocu-lui. Vreun boier" trufa§ trece lute spre casasau vine de la statia de aer, foarte apropiata,a Strungai.

45

i

Intr-acolo si noi.Raiul samAnatorilor, pe care-1 parasisem,

incepe far, $i, de pe florile care cad in fiecean din minile darnice ale firii, vintul de saraculege mirezme alese, care plutesc lin §i sepierd spre zari, amestecindu-se cu mirezmelemilioanelor de milioane ale florilor surori. Infund, craiu-nou tine straja-n cerul vioriu.

Care le, carutele, drumetii se tot imputi-neazA. Ca totdeauna, taina sfinta a serif pece-tluieste buzele noastre ca in biserica.[. . .]

In fund, din marea padure neatinsA, ves-tita in timpuri pentru hotii ei, se vede elegan-ta casa cu cloud rinduri, galeria cu stela, alei-le Strungai, pe care le incunjura deopotrivaracoarea, aerul limpede, taina, poezia, balsa-mul padurii, unde innegresc brazii, printre co-pacii vechi ai sesurilor si dealurilor. Orches-tra cinta si lumea se primbla.

La intors, plinsetele de vioard se prelun-gesc in noapte prin pacea cimpului §i luna lu-necA prin seninul cerului vioriu.1

Romanul

Deodata se vede in ses un lung tighel decase, de biserici albe si trandafirii, de gradini,de cazarmi pe care flutura tricolorul. E Ro-manul, tirgul, cetatea, Mitropolia" lui Roman-Voda de acum sese sute de ani.

46

Zile de copilarie traite aici se leaga deacest oral, pe care nu 1-am vazut de aproapedoua eci de ani. Am locuit luni de vacanta in-tr-o cancelarie de avocat linga palatul Tribu-nalului, pe care-1 recunosc indata, dar nu siodaile biuroului care mi se parea atunci asa demare si acum se pierde intre casele joase, cuferesti m5.runte; am cetit acolo, in camarutadin mijloc, dintr-o biblioteca de romane fran-tuzesti, cacti care vorbiau puternic inchipuiriimele ce-si facuse aripile; am cunoscut in taiacard la acest unchi, care era gazetarul distric-tului sau, intelepciunea de douazeci si patrude ceasuri a ziarelor. Gradina publicA, intrelocuri virane, vazute noaptea, cu zecile sale defelinare, cu lungile sale alei pe care curgea, insunetul muzicii militare, lumea gatita cu uni-formele, cu rochiile sale, cu fetele multamite,carora lumina li dadea o frumuseta deosebita,rara, era pentru mine un adevarat rai . . .

cu florile de inghetata. cofetdria din capal-tul Stradei Mari! bilciul, cu panoramelesale bogate in crunte privelisti si in figuri deceard care respirau si intorceau ochii ca siatitia pe lume ce fac si mai putind isprava; bil-ciul la care altii veniau ca sa cumperevinda, iar eu ca sa and si sa \rad, sa simt oviata de serbatoare, mai tarcata si mai zgom o-toasa; acolo am cumparat, din risipa vechilorbiblioteci boieresti, si cArti pe care cu mindriele puteam numi ale mele. Pe cutare straditaprafoasa-prafoasa si murdara-murdark caremi se 'Area insa atunci ceva din cardrile dediamant ale fericitilor, ma coboram prin cim-

47

Sii

§i sä

piile de scai §i ciulini, locuite de porci §i smal-tate de fluturi, carora le rapiam, pentru cola-rile pietrelor scumpe, viata sburatoare, macoboram spre Moldova. Riul curgea lat, despi-cindu-se de puntea insulelor frunzoase, lasindin drum balti, pe malul carora, poeti palu§tri,broscoi cu ochii galbeni visau §i cintau panain clipa de peire cind frate-mieu, elev in §coa-la militara, le ciuruia pielea buboasa cu gloan-tele unui adevtirat revolver §i ei cadeau inundele ce se Inchideau asupra mormintuluilor. [...] Porcii groladiau inlocuind orchestraunui ora§ de bai, greierii tiriiau beti de caldu-rd in buruienile salbatice, iar gargarisealabroa§telor rasuna ca un osana vulgar catre pu-terea soarelui. Iar noi, cu cutiile pline de flu-turi, cu parul zburlit de apa, cu ghetele scil-ciate de pietre Si imbrumate de praf, gasiamca toate acestea merg bine alaturi §i alcatuiescce se poate mai frumos pe lume [...]

In unghiuri de verdeata se vad bisericile:trandafiria biserica armeneasca, cu turnuri in-voalte, rotunzite la virf; Sfintii Voevozd, chiarlinga dinsa; Precista; §i mai ales Episcopia, in-tr-o curte larga, pe care o Incheie in fund zi-duri vechi, care sint, de buns sama, Inca dinal XIV-lea veac. Biserica poarta o pisanie dela Petru Rare§, dar e, cum se vede de la in-taia de ochi, mult mai veche, intemeliile-i puternice §i armonioasele-i propor-tii. Ea e scrisa in ace1asi registru al frumuse-

48

aruncatura

tii arhitectonice ca §i manastirea Putnei dinBucovina, ca §i cele mai vechi din prinosurilede piatra aduse de Care Domnii no§tri Dum-nezeului care imparte norocul in razboaie. Fa-tada-i este laterals; ea se spriiina pe puternicepirghii de ziduri ca §i paretii horbotati ai bi-sericilor zise gotice. Ocnite sint sapate pe pd-reti in mai multe §iruri. Turnul e mic, foartemic, pe linga inaltimea bisericii, care e, alt-cum, ingusta. El se ridica, elegant §i simplu, peo bass cu mai multe trepte §i se sfir§e§te, a-pusean, european, fara rotunzire de cupola.Comparata cu architectura masiva a veaculuial XVII-lea, influentata de bisericile ruteneale Poloniei, aceasta bolts e neindoielnic su-perioara, prin mai marea trainicie a materia-lului ca §i prin combinatia mai upara, maiplind de armonie a liniilor.2

Baia

In sus, catre Tinutul Sucevei, iard§i se inal-ta culmile undulate, mon§trii tupilati ai dea-lurilor de lut, ale caror linii se rup, se incru-ci§eaza, se amesteca, de la verdele Impaduritdin fats pan& la curatul azur al celor din de-partari. Mai ales scurtul drum de la Dolhascapans la Falticeni e de o deosebita frumuseta,cu apa limpede a Somuzului ce se incolace§teprintre inalte tufi§uri de trestii ninse de puf,

4 Peisagil 49

Yeilticenii qi

cu satele ce se catara ici si colo pe inaltimi,cu porumbistile aurii si cimpii Inca verzi, cutoata arsita. 0 bogata lumina de septembre,fara nadusala verii si fara cetele adevarateitoamne, ce nu-si arata Inca prin nimic apro-piarea, Infrateste toate aceste colori asa de ti-nere Inca. Se vede bine pina in fund departe:casele albe, muncitorii raspinditi in porumb,turmele dese ce pasc in larg, baietasii ce stauin umbra si racoare. Peste toti si toate, ca osolie de noroc, cade aceasta binecuvintare asoarelui intarziat.

Intram in curtea pe ling care trecusem.0 cladire alba, In stilul veacului al XVIII-lea,cu multe incaperi, se vede inainte. Adminis-tratorul locuintii boieresti a Cantacuzinilor lo-cuieste in citeva oddi dintr-o aripa mai putinruinata decit ce mai este. In dos era odinioarao sera, pe cind gradina se coboria departeinainte. Acum abia se vede ici colo cite o floa-re; iar 'intre lemnele innegrite ale serii un ba-trin satean, slab, surd, cu ochii de nebun faceseminturi" cu degete tremuratoare. Odata leva fi facut in adevar, apoi s-au tot imputinatsi florile si seminturile, pe masura ce scadeauputerile gradinarului. Dar el nu vede acestea,si, daca lucrurile vor merge tot astfel inainte,mosneagul va adormi intr-o toamna aurie caaceasta, stringind saminta scumpa a celei dinurma flori, ramasa din gradina maiastra.3,.

50

Boto,Fanii

A innoptat acum cind trenul pleaca spreBoto§ani. Abia se zAresc, in lumina lunii, coas-te de dealuri joase. Aud nume de statii, care-mi suns foarte cunoscut: Bucecea, unde garae un adevarat castel, Leurda. In intunerec,amintirea mea in§ira acum icoane luminoase:unele pe care le-a§ fi crezut de mult §terse,altele ce mi-au mai trecut inainte sau asupracarora m-am oprit bucuros urmind indarat fi-rul zilelor noua.

Vad intai, Intr -un vechi privaz albastru-slab, pe cind in urechi imi rasuna ca un cintecde leagan intarziat, o casa albs §i neagra, cucoperemintul mare, ascutit, cu §oproane largide §indrila acoperita cu mu§chi, cu un cerdacbatrinesc sprijinit pe stilpi §i incunjurat debanci pentru lungi sfaturi in nopti bune. E§i o poarta, tot veche, tot neagra, cu clantegrele. In fats, la dreapta, e gradinita de flori,cu nemti§ori alba§tri, cu mic§unele ro§ii, cugaroafe catif elate, al caror miros adinc nu-1poti uita, cu vizdoage galbene, pistruiate, cutriumfatoare ruje, ca o inflorire de bucurie, §inalbe mari ro§ii, cu potire carnoase, pazindsprintene §i drepte, rumene §i sfioase, ca opastorita ce nu §tie Inca ce e dragostea. Sinttoate acestea: mai-mai ca a§ putea zugravistraturile; iar in dos, din balarii mari §i ma-runte, otravitoare ca masalarul, amare ca brus-turul, pline de aroma ca mica rochita a rindu-nelei cu potirul alb crestat cu vioriu ginga§,

51

rasare un nuc inalt. livada aceasta trebuiesa fie mare-mare §i plina de taine, de farmec§i groaza.

Aici am inteles intai ce este in juru-mi,§i tot de aici am trecut pragul dincolo de carema a§tepta viata: micul pirau naiv al vietii de§coala, torentul patima§ al tineretdi, cursul pu-ternic, larg, cuprins in hotare, al barbatiei.

Deci intr-o zi de mai am trecut departeinainte, pe trotoarele abia atunci intinse, maideparte decit casa Mindirigitii §i decit circiu-ma lui Bercu §i decit gradina lui Mavromati.Pe o strada ingusta ie§ii inaintea unei cladirimad, intr-o piata intinsa: a§a de inalta, a§a delarga §i totu§i desavir§it de tacuta. Intrai aco-lo ca sa invat a tacea §i a ma supune, precum§i alte lucruri. Eram la §coala Marchian, insala cea mare a clasei I-iu, unde frumosulchip al Archiereului fundator, Marchian Fo-lescu, privia de sus din cadru la §colari a ca-ror virsta mergea era putin timp dupa raz-boi, cind multe lucruri erau abia la inceputu-rile for de la §ese la §eisprezece ani. Eueram cel cu §ese ani, nu §tiam sa injur, cetisempe Champfleury, pe Am& lee Pichot, pe EmileSouvestre, §tiam pe de rost fabule din Flo-rian, care nu-mi ziceau nimic, de§i erau pen-tru mine, §i Orientate ale lui Hugo, care, de§inu erau pentru mine, imi dadeau visuri delupte crincene §i de locuri departate, ca §i Le-topisitile lui Kogalniceanu, pe care mi le da-ruise batrinul Cananau, bunul ghebos care,sarutind, intepa cu barba; §i purtam o rochiede fetita, de pichet alb cu legaturi albastre. ySi

52

batind, strabatind si rasbatind drumul de lacasa mica pans la scoala mare am deprins sacunosc jidani batrini, cu haine negre, cu per-ciuni frisati si nasurile coroiate, mici jidanasi,cu camasa scoasa din pantaloni, dugheni li-poase de sus pins jos, linga care curgea un riu-let negru de murdarie, maidane pline de pa-suni de popusoi si teribila casa a lui Holban,o ruins nelocuita, unde era un cine foarte eausi un zid zugravit cu draci in care orice copilsilitor" avea datoria sa dea odata cu piatra.

Dar, dumineca si sarbatorile, datina vizi-telor ma ducea in locuri si mai departate, inmahalaua Sfintei Paraschiva, unde casele bo-ieresti, curate, avindu-si fiecare gradina deflori si livada de pomi, incunjurau biserica, incimitirul careia, supt o cruce de saracie, caresi aceea a cazut de mult de atunci, tot de sa-racie, dormia tata, pe care abia daca 1-am cu-noscut. Pe aproape era casa mosului" mieuManole, cu atitia arbori in livada, incit pareca nu i-as fi putut numara, si ceva mai depar-te alts biserica, asa, biserica de biserica, se de-pana orasul, bogat in livezi ca nici unul altul, peo raza nemsargenita. $i nu biserici marunte, pri-nosuri de negustori, cum le vezi in luxosul Bucu-resti, ci cinstite biserici trainice, incepind cu oputernica turla bine infipta in pamint si incheia-te cu un elegant bulb acoperit de tinichea, pestecare pazia aurie crucea; marl biserici din veaculal XVII-lea, vrednice sa stea alaturi de acele dinPolonia invatatoare, cladiri ale Domnilor simarilor boieri: Sf. Gheorghe al Doamnei luiPetru Rares, vaduva care-si pierdu domnestii

53

copii, Ospenia, cu turnul de paza a focului, Vo-videnia, §1 cite altele ce se intreceau in puteretrainica §i frumuseta, ridicIndu-§i in deal §iin vale cupolele argintii deasupra arborilor §icoperemintelor de §indrila.

Alta data treceam Strada Mare, care ve-nia din parti pe care le vedeam rar §1 care-midadeau ideia distantelor celor mai marl: ruinade caramida §i piatra a spitalului jidovesc",un Turn al lui Babel, ce n-a fost stir§it nici-odata, §i Spitalul Eforiei, ale carui sale §i co-ridoare ma Infrico§au atita prin rasunetul §iprin mirosul for de boala §i de moarte. Prava-liile jidove§ti, cladite prin anii 1850-70, totin stil galitian, de architecti poloni fugiti Inurma m4carilor revolutionare, acele case uri-te galbene, cu doua rinduri, cascIndu-§i fere--tile boltite i uOle cu canatele batute-n fier,ma umpleau de respect prin bogatia §i frumu-seta marfurilor, pe and ispita-mi zimbia dela geamurile incarcate cu bomboniere ale co-fetariilor, tinute de poloni blonzi, cu vorbamoale.

Am deprins apoi drumul Liceului, oplo-§it pe atunci intr-o neincapatoare casa bole-reasca cu odaile intunecoase: doug clase erauaruncate in bucatariile vechilor stapini, §i ast-fel gustai hrana sufletului acolo unde se pre-gatise cu atIta me§te§ug batrInesc gustoasahrang a trupului. Apoi veniram la Liceul celnou din deal, pe locul caselor Strojai, undecunoscusem cu cltiva ani In urma o familie pesflr§ite, intr-un lung ir de odai pitulate intreo curte larga, bogata in tot felul de zburatoa-

54

re, §i o IntunecoasA livada de pomi (parch vad§i acum in salon taiarea capului Mariei Stuart,la care nu puteam privi fara spaima §i un pas-tel Infati§Ind bustul lui Napoleon I cu §uvitade par poruncitoare §i patrunzatorii ochi al-bastri).

Si ne tot schimbam adapostul in casestraine, urmarind chiria cea mai mica si ca-suta cea mai buns. Am locuit w in fata bi-sericii Sfintului Than, linga o frumoasa dom-ni§oara care mi-a daruit Imitatia lui IsusHristos" §i aproape de cazarma gardei civice,ale careia trimbite imi sunau de culcare in ra-coarea noptilor parfumate; am locuit In §o-seaua Sulitei, linga un evreu cu capul ras §ilinga o armeanca, ale carei grase prajituri ausaturat lacomia mea copilareasca; In StradaArmeneasca, unde se Inalta turnurile sure alecelor doua biserici, deasupra caselor albe, cucurtile gospodarete pietruite; aproape de fru-moasa biserica a Sfintilor Voevozi, intr-o ca-sulie mica-mica si veche-veche, cuprinsa in-tr-un rai de gradina cu goldane mari §i nucinenumarate. Apoi, cind aveam cincisprezeceani, vintul Intimplarii m-a dus mai departe.

Am mai venit odata, acum unsprezeceani, dar am trecut cu capul lntors inaintea ca-selor si locurilor, caci glasul trecutului tau nuto farmeca decit cind Il auzi de departe. Acuminsa amintirile ma duc de mina*. In Intrebarea:Cum sa fie acum", pe care mi-o pun cu atitmai des cu cit ma apropiu mai mult, e cevaca frica de a gasi altfel pe cineva iubit decare ai stat multa vreme departe. Imi aduc

55

aminte de un vis de copil: cuprins de patrio-tism local, ma gindiam in ce chip a§ putea facemai frumos, cu ce statui §i monumente, ora-sul mieu cind vol fi mare".4

Iarii

Ia§ii sint Inainte de toe to o biserica, bise-rica bisericilor pentru trecutul nostru. Nici pedeparte nu-i pot sta alaturi in aceasta privin-ta Bucure§tii noi-nouti, gatiti, printre palatelepublice ale carora se pitesc biete bisericuti ma-runte, cu turnurile mici de lemn §i tinichea,umilite de micimea for urita. Singuri Boto§a-nii, in toata Romania, se apropie §i Incafoarte, foarte mult in aceasta privinta devechia capitals a Moldovei.

Sint romani cari n-au fost niciodata inIasi, de§i n-ar trebui sa fie nici unul, caci tinen-a fost aici nu poate sa strabata cu Intele-gere foile celor mai frumoase cronici, nu sepoate patrunde dupa cuviinta de spiritul tre-cutului nostru, care traie§te aici mai viu §imai bogat decit oriunde aiurea, nu poate plingeindeajuns pierderile de astazi ale neamuluinostru, acolo unde el in alte timpuri s-a ma-nifestat mai puternic §i mai glorios. In con-§ilinta lui nationals ar fi o lipsa data el n-arfi vazut ora§ul care a fost §i-§i zice Inca as-tazi, cu mindrie: capitala Moldovei".

56

Daca stau sg-mi adun, pentru a le po-vesti, cele ce le stiu despre dinsul, amintireama duce departe-departe si, ca a atitor altora,sufletul mieu insumi e zidit in desfasurareadin ultimele timpuri a Iasi lor.

Familia mea fiind, despre tats si despremama, din Iasi, orasul acesta e pentru mineaproape ca si orasul mieu de nastere. Sint cd-latorii de copil din care nu mi-a ramas nimicdecit amintirea unor primblari oarecare, instrade care nu au nume, nici coloare, desi autrebuit sa le aiba odinioara.

Din alte drumuri, mai noua, mi-a ramasin minte o voluptate de lumina, de lunecare intrasuri minunate pe strade largi cu luciul demarmura, pe care oameni cu maturile le apa-rau de mice profanare indelungata a gunoa-ielor. La noi, in Botosani, stradele aveau gropi,praf, paie, si noroiul zacea pana ce-1 uscasoarele si-1 prefaceau trecatorii in pulbere, lanoi felinarele cu gitul de tinichea incirligata,cu lampa de sticla plina de petrol, de gaz"galbui, fumegau numai din loc in loc la ras-pintii, unde finaragiul", cu mantaua cenusie,iesita de snare, pazia in ghereta" de lemninnegrit; asfalt era doar pe trotoarele cu careprimarul Boian inzestrase orasul. Pe cind aicitrotoare si strada erau deopotriva de lucii, cu-rate, ca si cum s-ar fi trecut cu peria pestedinsele; apa curatitoare se prelungea pe mar-genea de piatra a trotoarelor; din felinareinalte, lumina cadea splendida si alta luminase revarsa din vitrinele cofetariilor si maga-zinelor ales impodobite. La noi, era singurg

57

gradina lui Virnav, in care am vazut pe MilojucInd Baba Hirca §i celebritati strain, &aro-ra mosul Manoli" le Imprumuta ca dar cincilei, cintind cantonete frantuzesti cu intelesuricare faceau ca oamenii mari" sa rida si sa-sidea coatele. Aici erau hale de bere", Inainteacarora lumea statea la mese pe trotoar, eraucofetarii vestite ca Giovanni, care servia in-ghetata in forme noua, ca Georges; erau gra-dini, in Pacurar si aiurea, unde se dadea toatavara teatru stralucitor, in romaneste. [...] AiciOlteni vindeau fructe tot atit de ispititoare cape crengile de unde fusese culese.

Ma Intorceam acasa uimit, orbit ...Odata am stat in gazda la batrinul Ma-

nolachi Draghici, istoricul, un frate al mameimamei mele, intr-o casa din Pacurari de undese vedea in vale gara si era in 1877trenurile ce se urmau unul dupd altul ducindsoldati ru§i la moarte. Alta data am mers lao sora a tatalui mieu, care statea in niste casece s-au darimat de atunci, pe un cimp de ba-larii unde arsese Curtea domneasca, pe loculcareia s-a cladit pe urma edificiul mare si faragust astazi, cele doua rinduri galbene cu co-ridoare negre, rau mirositoare. Statuia lui te-fan -eel -Mare de Fremiet, in care numai cugreu ai putea sa descoperi altceva decit uncal model §i un foarte frumos om Unar pur-tind coroana $i barba in furculitd, statuiaaceasta, pazita de doua tunuri cucerite, nu seinalta Inca, si in colt nu se vedea, rosie $i al-bastra, cu sfintii sai tare vapsiti in ocnitelefor de caramida, hiserica Sfintului Neculai

58

Domnesc, acoperit atunci cu o greoaie tencu-iala de nepricepere. Pe locul Mitropoliei deastgzi era o veche ruing, cu paretii crapati, incari traiau generatii de buruiene. Pe loculUniversitatii de acum statea Teatrul cel vechi sipe locul Teatrului de azi o uritg Primgrie. Darincolo, Strada ,Stefan -cel -Mare, Strada Lgpus-neanu, Copoul, artera longitudinala; Pacurariisi Strada Sf. Spiridon, intaia artery latitudi-nalg; Strada Arcului si a Goliei, a doua ar-tera, erau mai-mai ca astazi si-mi pgreau cevace mintea omeneasca a putut nascoci mai de-sgvirsit.

Alta data, iarasi, am locuit la aceeasirudg, undeva in jos, spre malul Bahluiului, in-tr-o casa pe care o inecau uneori apele revar-sate ale murdarei girle cu podurile acoperitede urma grasimoasa a minilor ce s-au purtatpe ele. Dar in sesul Bahluiului se intindeaumai usor cele mai mgrete zmeie, si pentru ne-voia unui oras mare de a fi asezat pe o apglarga, iute si curata n-aveam nici o intelegere.

Pe urma rgsarii, intr-o noug vacanta aproa-pe in fats cu gradina Copoului. Atunci amcunoscut mai bine suisul acesta frumos intrecase boieresti de mina intai, ceea ce Iasiiinfatiseazg Inca mai linistit, mai armonios, maiaristocratic. Iar, cind venii din nou, unchiulmieu, ofiter, ma lua sa vad splendorile Co-poului. Treceam fermecat prin marea grading,incunjurata de balustrade de fier, cu largaaleie impodobita de monumentul inaltat pe vre-mea lui Mihai Sturdza Protectoratului rusesc,pa trundeam in imensul palat masiv al cazar-

59

mii cu patru, cu cinci rinduri, cite nu se maivgzuse pins atunci in Moldova (cgci otelulTraian, titlul de glorie al batrinului Pastia, nuse cladise Inca), treceam pe dinaintea cazarmiijandarmilor calari cari ma uimiau prin statu-ra lor, prin stralucirea chiverelor, filfiitul pe-najelor albe Si martialitatea manu§elor albe cucotor, ma infundam prin pavilioanele spitale-lor, unde compania sanitara, cu crucea peepolete, facea exercitii ciudate cu betele lungidin care se alcgtuiesc targele. Vedeam prim-blarea Infundindu-se pe linga vii ping la cim-pii rondului al doilea.

Intors acasa, zariam Sgraria intinzindu-se pe Inaltime, pe cind §i mai sus se inaltauIn fata dealuri cu cgsute de tars. La capgtulstradei era biserica Sfintului Andrei, pe un locpustiu, cu pgmintul framintat, §i despre piv-nita parasita din mijlocul lui se spuneau po-ve§ti sinistre de oameni uciqi, de oase ggsite.Mahalaua era lini§tita curata, si casele gos-podare§ti se tineau una de alta, cum va fi fiind

acum. [...] Cind, vara, frunza era deasa qiumbra bung, cind straturile incunjurate cuimpletituri de vergi infat4au toate chipurile

colorile felurite ale vechii gradingrii mol-dovene§ti, cind hemeiul qi fasolea rosie captu-Oau ca un covor tesatura de scinduri a chio5-curilor cochete din care se raspIndia seara unzgomot vesel de farfurii, de pahare ciocnite, devorb5 prieteneasca $i de risete, simtiai tot te-meiul sanatos al bunei vieti de familie de odi-nioara: adeca simtiau altii can gindiau asupraunor lucruri aa de Inalte, iar eu, la cei cinci-

60

§i

i

i

sprezece ani ai mei, rasuflam lacom acest aerde fericire scnina.

Atunci m-am stramutat la §coala din Ia§i,§i de-acum inainte viata mea fu margenita inalt colt al la§ilor, care, acela, s-a schimbatmult de atunci. In virful sui§ului ce venia dela gars: Strada Arcului cu hanuri ieftene, in-ternate particulare pentru elevi, pivniti de yin,crime §i casute, printre care se mi§cau tra-surile la tren §i de la tren, statea Inca, a§acum fusese zidita cu vreo jumatate de veac inurma, Academia Mihaileana din alte timpuri.Doua trupuri de case cu doua rinduri, vapsitegalben, pe care le lega deasupra stradei, arcul,cu fere§tile lui rotunde. In dreapta era liceul-externat §i citeva dormitoare repetitoare, pecind cladirea, mai mare, din stinga era pastra-

numai pentru internat. Eu eram intern.Am fost insa numai un an, in dumineci-

le §i sarbatorile caruia strabatui §i alte partiale marelui ora§, oprindu-ma totdeauna cu odragoste deosebita in gradina Copoului, ce-miajunse cunoscuta in toate ungherele §i cotloa-nele ei, palat de verdeata al celor dintii vi-suri ale mele. Si chiar cind mi se deschise lu-mea mai liber in anul urmator, cercul rataci-rilor mele visatoare ramase acela§i, §i aici evorba numai de aceste rataciri §i de descope-ririle de locuri noua ce aduceau.

Si din timpurile de student Imi vine inminte vechia Scoala Norma la superioara" dinfata Orfelinatului, de unde drumul mergea insus la biserica lui Vasile Lupu, Go lia, al ca-rei turn inalt §i greoi statea inca intreg in pi-

61

td

cioare, inaintea curtii Intunecoase unde nebu-nii rideau cu hohot sau plingeau amar debucurii $i neoazuri ce n-aveau fiinta decit pen-tru dinsii, la biserica sturdzeasca a Barboiu-lui, cu architectura neobisnuit de complicatesi dibaci intretesuta dupe norme apusene, lamicul Sfintul Sava al lui Petru ySchiopul dinal XVI-lea veac, la cartierul lipovenesc, cu-rat ca un pahar in mijlocul jidovimii celei maisarace $i mai murdare, la ripa de ciuma aBahluiului. Dar drumul nostru cel mai obis-nuit mergea in sus, pe linga piata Primariei,in coltul careia Miron-Costinul lui Hegel sta-tea pe ginduri in suba lui de bronz, pe lingacladirea oblonita si lacatuita a Maicelor fran-ceze, care Intindea pe trei strade zidurile-imoarte, si, apucind la dreapta, peste stradaSfintului Spiridon cu imensu-i spital si tur-nul cel mare, rotunzit al ceasornicului, tintiala Universitate. Cladirea fusese Curtea, pala-tul Domnilor moldoveni de la inceputul vea-cului al XIX-lea si indreptatia aceasta menireprin frumusetea grave a fatadei strabatuta deferesti mari, prin largimea aulei sale si putereazidului ce o Incunjura: armele Moldovei sta-teau Inca, sapate pe o place de marmura, dea-supra portii de intrare. Pe drumurile ingustesi foarte murdare din dreapta $i din stinga toridicai spre Sf. Atanasie, spre Biserica Vulpei,spre Sararie si spre carticrele boieresti inalte.

Intorcindu-ma de la Cara, din jos unde-mi petreceam vacantele, pornind la vii saucutreierind imprejurimile, am ajuns insa a cu-noaste o alts frumuseta, pe care Iasul n-o mai

62

imparte cu nici un alt ora§ din Ora. Pe dea-lurile de la miazazi §i apus pazesc, pustnici aitrecutului, feriti de orice spurcare paging, ma-nastirea lui Petru Schiopul, Galata, al careiturn doming a§a de maret valea, manastirealui Duca-Voda §i a lui Grigore Ghica intaiul,Cetatuia, manastirea Socolei, pe drumul Tit-gu§orului sau al Nicolinei, cu albele, inflori-tele, voioasele casute de sat mare, pe cindmai departe inainteaza Birnova §i manastirealui Aron-Voda. Cetatuia, incunjurata de vii, esingura pustie, §i, intr-o sears, urcindu-ne pecoasta rotunzita a muncelului, furam inspai-mintati de suspinul huhurezului supt boltilepivnitilor parasite, pins ce pazitorul veni culumina lui tremuratoare in noapte ca sa nedeslu§easca urmarea Si legatura incaperilor cuzidurile naruite. La Galata sint soldati §i laSocola nebuni. Celelalte manastiri nu mai auastazi nici un rost, dar mila lui Dumnezeu s-aindurat de ele, §i ele vor raminea cladiri ro-mane§ti, cre§tine pans la sfir§it. [...]

Dar pornii intr-o zi de april inflorit, cindfrumuseta Ia§ului era mai frageda §i mai par-fumata, §i lipsii ani de zile. Cu cit ma intor-ceam mai tirziu §i mai rar, din alte ora§e aleterii, din alte ora§e ale lumii, cu cit putereade a iubi a sufletului mieu se restringea, in-tarindu-se in aceea§i masura, asupra patriei §ineamului mieu, cu atit vechile sentimente decuriozitate neintelegatoare se schimbau, facind

63

locul unei adinci evlavii, unei nemargenitecompatimiri, unei neinvinse groaze.

.Si totu§i ora§ul nu raminea in urma fatsde mi§carea civilizatiei romane§ti: multamitaStatului, adeCa partidelor, cu necesitatile forelectorale, multamita dragostei ie§enilor pen-tru capitala" for ci imprumuturilor comunale,Ia.5u1 capata podoabe noua, binefaceri noua aleprogresului. Restauratorii monumentelor isto-rice venira §i aici: Trei-Ierarchii, delicata bi-serica de piatra sculptata a lui Vasile Lupu,atit de strand prin turnurile ei colturate, seimbraca iara§i cu podoaba sa de aur, pierzind,ce e dreptul, un turn al portii, destul de le-gat de istoria Moldovei ca sa se invredniceas-ea de crutare. Sfintul Neculai al lui tefan-cel-Mare i§i dobindi iaraci zidul de caramizi co-lorate, vechia zugraveala de sfinti, briiele desmall. Vazusem §i eu cortegiul regal trecindpe subt arcul lui Mihai Sturdza, spre noua,grandioasa Mitropolie, ce se sfinti in fiinta su-veranului. Pe locul vechii Primarii se cladi unTeatru cochet, cu cheltuieli mari ci dupdultimele cuceriri ale tehnicei moderne. Pre-tutindeni ccoli aparura: un nou liceu de Carami-dd pestrita, pe locul internatului unde-mi fuseseinterrmitat neastimparul, un liceu-model, §colinormale, o splendidd Universitate, cu picturi cilucruri de stuc aurit in aula in care vorbi regina,in biblioteca plina de manuscripte §i carti rare;un institut anatomic inzestrat cu toate celede nevoie pentru cultivarea §tiintii. Se des-chise o linie de tramvai electric, cu vagoanelegreoaie, prin strade largi §i prin strade inguste.

64

Se puserd globuri electrice in virful unor pir-ghii mai mult sau mai putin frumoase. Secheltuird milioane pentru a se vedea cum nuse aduce apa intr-un ora§ insetat, !Kin de mo-lime §i care pute. Se deschise un bulevardspre gars, se facu o piata centrald.

Dar sentimentele care se impuneau fatsde Ia§i, ramineau acelea§i pentru tine aduceaexperienta §i durere de inima: evlavie pentrutrecut, mild §i groazd pentru vremile noug, totmai multd mild §i groaza .. .

Caci acum vedeam de unde pornise ora-§ul §i unde ajunsese, spre ce decadere se co-boria tot mai rapede, Cara sa-1 poatd opri vreoputere pe lume.

Intdi fusese, aici, intre dealuri, un sat,satul lui Ia§i sau al Ia§ului, a§ezat la un locpazit §i in calea negustorilor ce treceau spreNord §i Sud prin vaile riurilor moldovene.Pentru folosul, ajutorul §i odihna for se a§e-zard tot mai multi me§teri, hangii, §i cardu§i,§i marfuri furd oprite aici in bolte pentru ne-voile teranilor din vecindtate, vinuri se pas-trard in pivniti pentru drumeti §i oaspetii sd-teni ai duminicelor §i serbatorilor. Si, iata, invinatorile, primbldrile §i razboaiele lui, Vodd,impartitorul de dreptate Si pastratorul pacii,care se odihne§te §i-§i and sala§ in Ia§ii im-bogdtiti prin negot. Biserici mai mari se inal-td: in coltul despre Bahlui, frumoasa biseri-cutd a Sfintului Neculai Domnesc, sora idea-§urilor de inchinare din Boto§ani ci Dorohoi,

5 - Peisagii 65

pomene§te o biruinta a lui Stefan-cel-Mare; inpreajma ei e casa care a§teapta pe eroiculVoevod. Peste vreo trei sferturi de veac, dupace Suceava sufere impresurarea-i indelungatade catre du§manii lui Despot-Voda, Lapu§nea-nu, Alexandru, care se intoarce iara§i ca Domn,se deprinde a sta mai adeseori la Ia§i, unde-ipoate §i veni mai lesne ajutorul epitropilorsai, Turcii de peste Prut. Este acum aid unScaun statornic al Domniei §i Movile§tii, iubi-tori ai vechii Suceve, nu vor putea intoarcevremile inapoi. In locul Curti lor de lemn, ca-selor de lemn §i linga micile cladiri biserice§tiale trecutului, un Radu-cel-Mare, Domn cuapucaturi de Imparat, un Vasile Lupu vor in-cerca sa stramute in Ia§i ceva din frumuseteatrainica a ora§ului Sultanilor, dupd care, intoate, ei 1§i iau indreptarea. Rasar Birnova,Barboiul, Trei-Ierarchii, Golia §1 atitea cladiride evlavie ale boierilor ce se iau pe urmelestapinitorilor. Fanariotii gasesc un ora§ de pia-tra §i intind in el poduri, stradele pavate aletimpului, pun straji §i felinare, intemeiaza gra-dini; la Frumoasa, la Copou, radiuri de prim-blare §i chio§curi de odihna §i priveli§te; eiaduc apa prin suiulgiii gospodari §i o revarsaprin fintine care chiama binecuvintarile sara-cilor. Modele apusene patrund: cale§te de Vie-na trec cu arnautul in coada §i tiganul in li-vrea cu brandeburguri pe capra; muzici nem-te§ti cinta in odaile imbricate ca in Evropa",in care parechi cu rochii de Paris, pieptana-turi moderne §i fracuri se invirt in danturinoua la lumina facliilor de ceara. Domni§oa-

66

rele merg la pansion, feciorii de boier cala-toresc in strainatate; pianele rasuna in saloa-ne §i averile se pierd la faro; strain am-bulanti sau fete boiere§ti chiar dau cele dintiireprezentatii de teatru, de opera. Mai treceputin timp, §i in saloanele unei fine §i nobileDoamne, vrednice de a conduce gustul in ori-ce Ora luminata, poeti ca Alecsandri cetescversuri in care se cristalizeaza gindul, simtireatuturora, §i reviste literare, ziare de propa-ganda culturala §i national& impodobesc masaoricarui moldovean cu inima romaneasca §i iu-bire de propa§ire. Aceasta societate alege peVoda Cuza Domn al Moldovei pentru ca safaca Unirea, inchinind capitala Moldovei inain-tea capitalei Terii-Romane§ti. [...]

Insa con§tiinta mindra a trecutului cereaca vechiul ora§, bogat in amintiri §i monu-mente, sa fie scapat. Se cladira atunci §coli,multe §i felurite §coli. Ele adusera citiva func-tionari §i un numar de §colari, mai mult sa-raci, pe urma lor. Dar o mi§care de cultura nuprinde decit unde e §i alts viata decit a §co-lilor. Aceastalalta viata lipsia in Iasi. Si, pecind imprumuturi impovaratoare dadeau ca-pitalei saracite a Moldovei pieti meschine capiata Traian, strimba, colturoasa, bulevar-de, ca acel de la Copou la gara, unde nuse clade§te nimic (ca pretutindeni) ultimaratiune de a fi a Ia§ului romanesc se stingeacu incetul.

[...] Ia§ul scazut ca putere de viata vatrebui atunci curatit de ramurile-i grace, mar-

67

genit intr-un cerc mai restrins. Dar intr-acestcerc, cuprinzind scolile $i cele mai multe din-tre monumente, va trebui sä se intemeieze or-dine $i curatenie desAvirsita, ca intr-o Upsala,o Ravens a Romaniei. Caci, daca nu ne-amarata in stare a ne pazi cenusa mortilor ce dormin acele biserici, a incunjura de liniste $i sä-natate institutele noastre de cultura intemeia-te in umbra for plina de soapte sfatuitoare, amfi cu adevarat vrednici de osinda lumii civili-zate.5

Mantistirile de lingd Ia0

Birja strabate, de la gara gotica a Iasi-lor inainte, strazi prin care se despica prafulalb, strazi foarte sarace, in care gospodariafiecAruia e deopotrivA cu administratia pentrutoti: in sate nu se afla case de acestea, facutesi acoperite cu cirpeli din tot ce se poate cu-lege mai ieften: lemn, sindrild, tinichele yap-site $i nevapsite. Imprejmuirea lipseste; in lo-cul gol §i foarte murdar de linga cask soproa-ne se apleaca intr-o rind, adapostind porci slabicari ratacesc, grohAind, flaminzi, dupd murda-riile aproapelui. Nici livezi, nici porumburi.Tiganii pacatosi umbra alene prin prAfaria se-cetei. Din Bahluiul aproape cu totul secat, pre-facut, unde mai este apa, intr-un noroi verdesi negricios, se inalta duhori putrede.

68

In dreapta insa $i in fat5 to mIngiie fru-museta trecutului, care n-a petit: revarsareade biserici $i case a Iasului de o parte, iar,de alta, dealurile incununate cu man5stirilectitorilor domnesti.

Spre Galata, drumul urmeaza prin sesulars de soare, unde traieste numai o iarba mica,aspra, negricioasa, pe care o cauta caii lAsatislobozi si cirdurile de of 'Incase, cu picioarelesuptiri $i ochii de supunere blinds. $oseaua seIna lta pe Incetul. Un sergent comanda o ceatade soldati in blu7e murdare, cari imping sause fac a impinge la deal o mare sacs plina. Inchiotele de indemnare, ei intra pe supt un ma-re turn negru, cu dou5 rinduri, al carui aco-peremint de tabl5 a ramas numai pe jumg-tate. Aceasta e Galata.

Zidul cel tare, acoperit cu vechi tigle pra-fuite $i s5m5nat cu bageaguri tot de tigle, in-chide casele, drese, ale egumenului de piny maidaungzi si chiliile, iarAsi pref5cute, Inainteacarora Inchisii dezertori si nesupusi sunttrecuti In revista de alt sergent. Biserica seIna 45 In mijloc, carunta, neIngrijita", dar tareca granitul. Petru $chiopul, biet Domn cu-cernic si bun, o cl5di cu dragoste si cu multacheltuiala, luindu-se dupa modele din Constan-tinopol, care se deosebiau foarte mult dP zidi-rile lui $tefan-cel-Mare si ale celuilalt Petru,Rams, inaintasul $chiopului. Pridvorul e o In-treaga cl5dire deosebit5, alipit5 la trupul bise-ricii: razimat pe dou5 contraforturi zimtuite,

69

el are doug rinduri de ocnite §i e strabatut detrei fere§ti. Biserica insasi e mult mai inalta$i mai incdpatoare decit cele vechi, dar podoa-bele, afard de aceleasi ocnite, lipsesc cu totul;ferestile sunt mid $i goale; cele doua turnuleten-au putere, $i eleganta for e mai slabs decitin bisericile trecutului de lupte.

Cettituia vine aproape in fatd, despArtitaprin valea adinca pe unde trec liniile Cali fe-rate, vale de spini $i prin pustiu prin care rd-tacesc porcii slabi ai mahalagiilor din apro-piere. Dealul se inalta deodatg, cu coastele-ipirlite $i sgpate in gropi risipite, pe carele-au Inlocuit acum plantatiile Inca §ubrede sisamangturile manastirii -model cu aspri calu-ggri terani. E asa de usor de luptat, incit tre-buie sg crezi Ca in acest loc a fost de la ince-put cetatuia de apgrare a tirgului domnesc, atirgului de negot $i popas din vale, care se des-face din virful inaltimii mai frumos decit deoriunde aiurea, insirind toate grgdinile, tothaosul caselor sale albe, toata cununa veche abisericilor, de la pestritul lgcas al Lipovenilordin dreapta, cu turnurile invirtite, ping la ma-rea Mitropolie ggibuie, cu stilul apusean, deImprumut, ping la bisericile marunte catreCopoul a cgrui cazarma masiva se vede lirn-pede la capgt.

Ctitorul bisericii din Cetgtuia, astgzi Inoi-ta intre zidurile frinte de care fusese incun-juratg la Inceput, a fost Duca-Vodg, a caruiDomnie cguta sg imite pe a lui Vasile Lupu,

70

ocrotitorul acestui Grec cu noroc. In bisericalui Duca se vede urma Trei Ierarhilor lui Va-sile. Pridvorul samgna cu acel de la Galata,dar ferestile sunt lucrate mgiestrit in piatrgau caracterul gotic de la bisericile lui Stefan;cele de pe laturile naosului sunt incadratecu ciubuce Insemnate jos cu doug rozete. Tur-nurile sunt iargsi asemenea cu ale Galatei, darla mijlocul for trece un briu de piatrg imple-tit. Ace lasi brIu de ciubuce incinge toata bise-rica, tivit sus si jos cu cite o horbota de frun-ze flori sgpate. El inseamng si toate nervu-rile boltii. Usa de intrare in naos mai are uncadru pe care sunt ap]icate frumoase origi-nate rozete. Ping $i mormintul Doamnei Maria,fiica lui Duca, e o mica lucrare de arts in a-ceasta ultimg Infaisare moldoveneascg a fru-moasei arhitecturi de Cara.

Cele mai multe picturi sunt vechi saureproduc pe cele de la Inceput. Pe pgreteledin dreapta, cum pgtrunzi in naos, vezi pe cti-tor, frumos bgrbat cu barba rotundg, cu cuca-ncare sunt implintate pene de strut, cu hainade brocard verde, peste care e aruncatg altaMed mineci, purtind guler si margeni de blangsi sireturi de our pe piept. Fiul sau Constantinare aproape aceeasi imbrgcgminte: coconulpoartg o palgriuta rosie, cu blang jos si penede strut la o parte. Doamna Anastasia e In-vesmintatg into -o rochie de brocard siniliu,prin care tree minecuti de mgtasg albg cusutgcu fir; din pientarul de fir se prelungesc beteaurii ce se infgsoarg pe mini. Domnitele Eca-terina, Ileana, care a fost sotia lui Nicolae Cos-

71

si

si

si

tin, Ruxandra, Maria au rochii de acelasi fel,rove si rosii. Pa 'aria tuturora e ca a coconu-lui" Constantin.

Zidurile vechi au ramas intregi pe treiOlt, cu sparturile inguste din care °data tra-geau pustile; numai spre Galata malul a lu-necat cu tot ce purta pe dinsul. A ramas ma-reata clopotnit5, timbrata cu una din cele maifrumoase infatis5ri ale bourului Moldovei. Ne-atinsa s-a pastrat vechea baie" de fapt:cuhne-domneascA, supt cupola in care s-au in-fipt radacinile buruienii. Dar din camarile luiDuca bogatul, ale frumoasei si neastImpArateiDoamne Anastasia si ale copilelor domnesti erain picioare numai un horn afumat de focurilevechilor ospete si o splendida said cu bolti go-tice pe care le pecetluiau la incheieturi delicaterozete de piatra; Intr -un colt un sfint din zi-lele crestine rasaria incA sfios, sters de vremeca si cum 1-ar fi cuprins o ceata.

Ginduri bune au adus aici reparatii si cla-diri noun, care se potrivesc on ba cu ceeace ne-a lasat, in sigura lui rezerva artistica,trecutul; au venit oaspeti cari n-au InvAtat1nc5 din pagini de istorie toata evlavia dato-rita locului unde sunt; ctitorul asa de binevoi-tor al m5nastirii nou5, mitropolitul Pimen alMoldovei, va sti, desigur, sa facg, pe lIng5 bun5gospod5rie si buna slujb5, tot ce trebuie ca sanu fuga sfioasa poezie de trecut careia-i pia-cea intre ruinele neatinse de nimeni.

De la Cetatuia un drum serpuitor apuca o-data printre porumburi dese, cu frunzele ade-

72

sea strinse §1 uscate de seceta. Nicairi nu sevede o locuinta, iar la capat privelistea Iasilore inchisa de dealuri. Deodata intr-un fund o-crotitor de vale vezi manastirea Hlincea.

Ceea ce love§te mai mult e negrul zid deImprejmuire, cu totul neatins: $i aici Domnulctitor 10 va fi gasit tainita pentru apararea sa$i a averilor sale. Biserica e mica, cu un sin-gur turn §i un pridvor liber; ea a fost dreasape vremea lui tefanita Lupu. Nici o inscrip-tie mai veche nu se pastreaza, dar pe pareteledin dreapta se vad Inca trei chipuri: douapoarta caciula din vremea lui Mihai Viteazul,dar Si a lui Vasile Lupu, iar cel de-al treilea,imbracat in rosu §i cu o palarie rosie pe cap,are infatisarea de cardinal. Aceasta zugravea-la mai noua asteapta Inca o cercetare amanun-tita pentru a spune ce intelege ca reprezinta.

In fata cu dealul Cetatuii, Frumoasa se vedeadIncita, cu cele patru turnuri de tinichea caresticlesc la soare, cladire cinchita, ciudata, alcarii rost nu-1 prinzi de la Inceput. Drumul ladinsa merge printre case de sat curatele §i semintuie Inaintea portii turnului inalt pe caree scrisa Intrebuintarea de astazi a cladirii: spi-tal militar pentru boale de ochi.

Bolnavil cu cautatura tulbure sau cu capu-ncIrpe rasar din toate ferestile, altii asteapta peband prinzul, care se pregateste subt un so-pron. Unii dintre dinsii se afla in primejdiagrozava a orbirii, dar flacaii sunt altfel veseli,si sosirea carutei cu pine neagra, sunetul goar-nei de chemare sunt primite cu o mare bucu-rie.

73

Biserica se tidied alba, Ina lta, cladita Intr -unstil cu totul neobisnuit la noi. Arhitectul luiGrigore Ghica, din jumatatea dintai a veacu-lui al XVIII-lea, chemat a Inlocui vechea bi-serica de pe la 1590 a lui Balica, a lucrat dupanorme apusene, $i a facut o zidire religioasain stilul Renasterii, cu fronton antic, cu co-loane, du feresti Inalte $i largi, fara desfasu-rarea de linii a bisericilor Rasaritului. Fru-moasa impune prin proportiile ei mari, care In-tree pe ale oricarii biserici din Tara-de-sus,dar frumuseta" ei sta mai ales in interior, cuatit mai mult, cu cit frontonul dizarmonic erau pastrat, cojit $i stricat Inca printr-un ada-os de lemn row si de stela. Inauntru prive-listea e insa in adevar mareata: turnurile detinichea, fara zid $i croite numai ca acoperi-suri de turnuri, crest prin boltirea for Intin-derea, libera de orice piedeci, a cladirii lumi-noase. Opt stilpi de marmura vargata cu rowImpodobesc $i sprijing, intinzindu-se sus, cucapitele de stuc albastru, aurit. Pe pareti sevad sfinti foarte frumosi $i chipurile Ghicules-tilor: Grigore-Voda cu fata rotunda, barba in-foiata, Doamna, fiii, Scarlat $i Matei, copii cuprivirea blinda, cu toga cuca greoaie $i han-gerul Infipt in briu, apoi sus, mosii si stra-mosii, fanariotizati la reparatie, cu barbi ne-gre $i albe, cu aceleasi cute obisnuite numaiin veacul al XVIII-lea. Icoana de argint, In-chinata Maicei Domnului de Ecaterina Ruset,Doamna lui Constantin Mavrocordat, scinteieIn fata catapitesmei, ale carei aurarii par noua.

Toata aceasta Infatisare noua si vesela se

74

datore§te lui Mihai Sturza. Domnul de-nain-tea anului 1848, care a ridicat pentru tatalsail $i frumosul mauzoleu de marmurd albade linga biserica. Stralucirea Frumoasei", oadevarata Mitropolie, n-a tinut insa multa vre-me, si astazi, daca ea se bucura Inca de o in-grijire care nu se da unora din vecinele sale,poporanii, pompa oficiala, o Incunjurime vred-nica de dinsa lipsesc puternicei biserici dinveacul al XVIII-lea, ultim monument pe careun Fanariot 1-a durat pentru ca sa aminteascatrecerea lui grin terile noastre. In loc de ca-lugari sunt bieti soldati bolnavi, $i pustiu demult e paraclisul lui Grigore-Voda, in care semacina pe Incetul jetul domnesc cu sapaturilealese.

Si acum, pe §oseaua prafuita, supt soarelede amiazi, care face sa scinteie locomotiva har-nica a unui tren ce inainteaza. In dreapta, ofrumoasa casa mai veche, de care birjarul nos-tru leaga numele lui Cuza. Hanul Socolei daieften pine alba, brinza veche $i oua proaspe-te, impreuna cu here ie§eana de Zimbru" $iyin limpede din podgoriile Cetatuii sau ale Co-poului; carti po§tale ilustrate §i o Istorie alui Stefan-cel-Mare" de acel ce scrie i aces-te rinduri, taiata, dar necetita de domnisoarace a cistigat-o la premii, impodobesc masa o-daii curate, unde se Intinde pinzatura pentruprinz.

Mai departe, casa noua, cu cloud rinduri, a

75

unui sef" politic din vremile noastrel. In fatagradinii intinse, umbroasa ca o padurice, alui Rivalet unde atitea chefuri s-au dez-voltat fara privitori, pentru trecerea vremiiboierilor" veseli o sums de cladiriimpodobite cu zugraveli, cu smalturi, cu lem-narii de vile, se perindeaza pe inaltime in ju-rul unei biserici rotunde, girbove, fara carac-ter si frumuseta, care pare &á dateze cel multdin veacul al XVII-lea, desi a Inaltat-o intliSultana, una din fetele lui Lapusneanu, tiranevlavios el Insusi. Firma arata ea aici e o casade nebuni, si un anunciu adauge ca intrareaCara autorizare specials" e oprita.

Daca nu tii sama de aceasta porunca, to ga-sesti ca intr -un orasel nou si mort, ale ca-rui trotoare se coscovesc, ale carui usi craps,ale carui ziduri se vor apleca in curind. Ne-bunii nu venisera Inca in aceasta imensa rese-dinta, care a costat, se zice, milionul si caremai cerea multe mii de lei pentru a fi mobi-lata. Ei nu vor veni credeam Inca multavreme, si la sosirea for zidurile se vor naruipoate. Litre cele mai stralucite idei ale vremiinoastre de megalomanie trufasg, a fost desi-gur si aceea de a Inchide pe nebuni in nebu-nia de risipa a acestui palat zadarnic pe carepriceperea sireata a unui antreprenor evreu 1-afacut dupa chipul si semanarea nebunilorde tot felul, a celor fara raspundere §i a ce-

Minunea de gradinA a lui Mihai Sturza e alba-ticita, si nimeni nu mai cautA odihna si frumusetape aleile ei astupate de mult. [N.a.

76

for asupra carora ar trebui sA apese cea maigrew, mai strivitoare din raspunderi, daca arfi o adevarata rinduiala in aceasta Cara deoligarhi ai politicei raufacatoare 16

Tinutul Vasluiului

Adun aid calatorii nouA §i vechi, foartevechi.

Nu merge Inca drumul de fier la Vaslui. Inzori de ziud trasura lui mo§ Costachi", fra-tele mamei, vine sä ma is la Roman. E cinciceasuri dimineata cind clopoteii suns la poar-td; §i afard e o lumina alba, limpede, nevino-vata; a§ zice o lumina facuta, fiindca tacereae desavir§ita, §i totu§i lucrul cel mai mare elumina tinara §i noud.

Samanaturi iar samanaturi E in iulieluminosul, roditorul, §i oamenii secerA pe la-nuri. De cite on au mai secerat de atuncea §iciti s-au schimbat printre samanatori, sece-rati §i din§ii pe cimpul de munca necontenitaa vietii!

Iata hanul de la Bira, la jumatate de drum.un han cretin, §i lini§tit, §i curat, §i urn-

bros, cu perdele de cit date jos, §i mirositor,imbalsamat de sulcina. Pe cind se gate§te

mamaliguta pentru drumeti, ochii mei urma-resc §irul de tablouri care infati§eaza sosireain Mexic, inchisoarea, osinda, moartea, pe cim-pia de impu§care, §i pompoasa ingropare a

77

$i

E

frumosului imparat Maximilian, cu ochii buni§i lunga barbs blonds!

Apoi undeva o padure, deasd §i lunga, prinbdlticelele careia se zbate un roi de flutura§ialba§tri. Copaci bdtrini pazesc tacerea, pe careo sfarma numai un filfiit de aripi grabite, ociocdnire de bardd, o piriiturd u§oard in vreas-curi §i sunetul argintiu al clopoteilor cari in-gind mersul cailor obositi.

Acum se apleacd soarele cald spre sara; celdintai fior de taind strabate largul ses incun-jurat din toate partile de dealuri moi, blinde.Ne apropiem de tirgu§orul Negre§ti.

hid \dile din stinga, iata velnita pardsita.Cele dintai case boiere§ti se vad in imprej-muirea for de crengi uscate §i spini. lath' insfirqit curtea", cu casa noud §i cea veche, cugrajdurile din fund, cu covrul de rdchitd, cubucataria napaditd de ierburi pe coperi§ul deterns, cu cele cloud gradini din fatd, cu cerda-cul cenu§iu §i cu geamlicul din fund. Am a-juns, §i clopoteii suns mai bucuro§i, cind tra-sura suie, intr-o ultima silinta a cailor, dimbulprin care se intrd pe poartd. Ai notri ne wteapta, §i ochii bucurqi se opresc asupra mo-sului puternic, asupra matu§ei triste, asupracelor trei veripare in albe rochii de yard.

Asa a fost an de an, multd vreme, din copi-larie pind in tinereta, §i putine locuri imi sunt

78

mai duios cunoscute decit acest Tinut al Vas-luiului.

Vad mo§ia Negrile§tilor: ariile de aur, mun-ca treieratului, cu vuietul ma§inei zorite careinghite snopii §i varsa bogatia grauntelor. Audglumele §i risetele §i strigatele, §i-mi treceInca Inainte cutare icoand §tearsa §i vad anu-me priviri.

In deal, e vierul mo§ Malancea, care paze§testrugurii brumati cu sulita in mina, sulita a-devarata, cu virful de fier ruginit. Malanceae nalt, negru §i foarte slab, crunt §i bun, dupdimprejurari. Are un Ian de popu§oi, trei leipe lund, un bordei supt pamint, un cotoi pecuptorul bordeiului §i un coco§ deasupra, ling&ogeacul ce fumega f urn albastru, suptire ca opoezie §i mirositor ca o floare de fin.

Colo e dealul cu fluturi multi: fluturii albicu dungi §i ochiuri, fluturii galbeni tiviti cualbastru, ale caror aripi se mintuie cu un pin-ten, fluturii portocalii, cei ro§ii pe fond negruca un carbune, cei ro§ii cu mici pete negre §imicutii fluturi alba§tri. Dincoace e §ipotul deapt rece §i limpede, care alearga pe pietrice-lele curate, fait sä le ascunda. Departe, e li-vada copacilor batrini salbaticiti, gradina moar-

casa cu cloud rinduri, in care abia ici §icolo se mai descopere un geam intreg §i alecareia u§i incuiate de rugind le spargem cuzgomot, in triumfala noastra vinatoare dupastafii. AlAturi, ce pa§nica sta biserica mica, delemn negru!

La mijloc, evreii stapinesc, intr-un lung §irde casute §i bolte: ce bine-mi mirosiau baca-

79

ta,

niile cu multe saltare si borcane, cu migdale,bomboane proaste si siropuri vechi! Iarmaro-cul cel mare umple maidanul de card si deoaspeti de la Ora, si atunci scrincioabele seinvirt nebune, de pared vreau sg fringa oaselemusteriilor, caii de lemn ai caruselelor se ro-tesc pdna le ametesc calaretii, panorama sticli-toare de oglinzi si de mkgele chiamd prin cinte-cele de durere ale orgei sale pe aceia ce vreau savadd rdzboaie departate, teri necunoscute si petindra Dolores, care, deli facutd din ceardisi misca in chinuri pieptul de gumg, cind stdsa-si dea sufletul inaintea publicului!

In toate partile aleargd drumuri de Ord sisosele. Pe unul dintr-insele ajungi la o vechecasa de gospodari, unde cine vine trebuie samanince trei zile strudels de nuci si sa beayin vechi, osindd pentru cei batrini si marebucurie pentru cei tineri si pentru copii. Pealtul te duci spre o vie cit o grading, undepindeste un dine strasnic, legat puternic incrama de lemn vechi. Aiurea, sunt fineteleinalte si copaceii de porurnbrele sdlbatece. Insfirsit, pe drumul cel lung care trece printrecloud dealuri rotunde, te urci spre culmea in-cununata cu o frumoasd casa de tars, cu o in-tinsa livadd si o vie minunata, unde trdia unpatriarh bucuros intre copiii sai, pentru carise ascutia secerea mortilor cumplite. ce mairataciri la lumina lunii, pe drumuri albe, in-tre cimpii adormite, lingd paduri vrAjite, cemai trezire a gazdei in mijlocul noptii, ce maisfaturi cu serbet de cirese amare si cu apdlimpede in paharele brumate de frig!

80

alba,

Sau serile de liniste in grading.: un cer cescinteie ca o catapiteasmg. De jur Imprejur,lungi zari argintii. Pe dealuri and focuri depgstori foarte depgrtate, $i de acolo yin pre-lungite chemari de bucium: tu-to -tu-tu ... Dinmijlocul nostru un glas se Inalta $i cintg. Sipare ca not toti cintgm, pare ca pgmintul sicerurile si padurile si sesurile cinta. Stele sedeslipesc de pe bona ca fermecate $i curg infulgeratoare sageti de lumina alba.

Atita veselie era in firea acestui Tinut, carenu e nici la munte, nici la ses si se imparta-seste de o indoitg frumusetg!7

Mandstirile din Neanzt

Spre Agapia, in linistea cgderii serii.Case de sat, biserici de lemn, livezi. Indata

intri in drumul de Ora, margenit cu garduriImpletite, cu garduri de eating in floare, carestrabate satul Agapiei. Casuta stg in mijloculcopacilor si popusoaielor Inalte, al caror spicrasfirat nu e miscat de cea mai slabs adiere.Gospodarii nu s-au Intors Inca de la petrece-rile serbatorii, dar gospodinele au gatit demasa, si prin usa deschisa se vad fluturindflacgrile pe vatra, supt ceaunul de mamaligaaurie.

Satul a Incetat, $i acum se intinde pretutin-deni imparatia ginga§a a cimpului inalt- Inflorit.Un copil s-ar perde in aceasta padurice cu

6 Peisagii 81-

virfurile albastre si galbene si albe, prin carepateazd ca de singe floarea rosie a scaiului.Asa isi vor fi inchipuit cei vechi nesfirsiteleintinderi mirositoare ale cimpilor Elise', princare inteleptii si poetii omenirii trec vorbin-du-si in zimbet.

Acum locul se inaltd in dealuri pe care leimbracd bradul sever. In dreapta, in stinga, infund, aceeasi perdea a milioanelor de ace in-tunecate, care nu suspina, nu freamath, nuchiama, ci se misca numai de un tremur usor,

padure vie cu infatisarea mortii, ca zeiicar', pogorindu-se pe pamint, iau fata oame-nilor, dar nu simt, nu zimbesc si au glasuricare yin din alte lumi.

Intre zidurile codrilor e aparata Agapia.Aceeasi aleie de case pospoddresti ca la toa-

te mandstirile de maice. Cele mai bune, aco-perite cu o zale find de sindile bine legate, auun cerdac pe stilpi, la care ajungi printr-oscars, patru odai, cloud de-o parte, cloudde alta, cu o said la mijloc; apoi oddi jos, pen-tru ucenicie, care yin ca slujnice si ramin, dupdmoartea si mostenirea ocrotitoarei, calugarite:bucatarie, livadd, curte, imprejmuire inalfd,bine lacatuita, impotriva oamenilor raj can potveni din vale, de supt paduri, unde nu pd-zeste nimeni.

Patratul de ziduri si biserica au astazi o in-atisare neorinduita si nenorocita. Schele, lem-narie noua, darimaturi negre. Anul trecut, f o-cul a fost aice grozavul oaspete care distruge.Pornit de la cladirile de lemn ale unei infir-merii, la un ceas de noapte adincg, el a rasarit

82

ca o facile rosie a nimicirii deasupra frumoa-sei si trainicei cladiri cu cloud rinduri, boltitasi impodobita cu cerdace, a Hatmanului Ga-vril Lupu, frate de Domn, a carui sotie purtafeciorelnicul nume de Li liana. Ca un zmeufurios el a zburat arzind asupra intregului co-peris, crapind zidurile groase supt puterea a-vintului sau salbatec. Nici biserica din veaculal XVII-lea n-a scapat: daca zidurile au ramasintregi si icoanele, odajdiile au fost mintuite,fumul ce se coboria de pe acoperemintul in fla-earl a innegrit pioturile din bolts si din susulparetilor ale maiestrului Grigorescu; se vadinsa din minunile pe care le-a savirsit, cindera un baietandru, marele pictor, sfinti singu-rateci si scene care sunt vrednice de buna pic-tura italiand a veacului al XVII-lea sau demaiestrii directiei clasice de la inceputul vea-cului trecut; din inaltime, fata curatita, pen-tru incercare, a unui sfint priveste senind $ifrumoasa ca un fericit aplecat asupra groza-vului intunerec al Iadului.

Oamenii sunt aici tot asa de interesanti casi incunjurimea naturii, ca si cladirile. Intil-nesc pe batrinul preot, cu fata impietrita, deprooroc centenar, care e tatal poetului Vlahu-ta, $i fag, in vesela casa a surorii sale, Vla-huta insusi, care $i -a tuns aripile negre aleparului §i apare astfel, mic $i slab cum este,ca un tinar putin cam batut de brurna; vorbalui rard, cu adinc rasunet, nu e nicairi mai po-trivitA decit in acest cadru de religie a naturii

83

Si dereligie a oamenilor. Iar linga acest poetlinistit $i trist zglobiile unei fetite blonde parniste neastimparate spirite ale padurii carepatrund prin ferestile deschise ale bisericii $iflutura cu aripe trandafirii in jurul vechilorpolicandre greoaie.

In cerdacul casei sale, maica Albu", mamaprimarului din Piatra, care ne-a primit parin-teste, vorbeste usor ca despre lucruri ce ar fifost ieri $i senin ca despre lucruri ce ar privipe altii. Inaintea noastra trece o parte din via-ta Moldovei de la Mihai Sturdza pand la boa-la principelui Ferdinand. Inginerul austriacOswald, tatAl povestitoarei, lucrarile lui, cres-terea de barbat pe care o da singurului sau co-pil, o fatA. Apoi gospodaria harnica, roditoare$i fericita: cAutarea mosiilor, minarea paduri-lor spre schelele Dunarii, alergarea cailor, oi-lor pe drumurile terii, calatoriile in Franta luiNapoleon al III-lea, In Germania lui Wilhelmbatrinul Wilhelm cel Mare", sosirea intars a principelui Carol si casatoria lui, vre-murile de mindrie $i stralucire, care fac sd seiveasca o lacrima de recunostinta Care Dum-nezeu in ochii batrinei maice. Acum, in linis-tea celor §eptezeci de ani trecuti, ea privestein urma, cu o mindrie induiosata, lungul drumstrabatut al vietii, si sfirsitul muncii ca $i alnedesavirsitei odihne de aici i se infatiseazain aureola mingiietoare a credintii.

Din cind in cind, ca rasunetul unei vechidureri, buciumul strajerilor suns in tacereamanastirii adormite.

84

Spre schitul din deal. Abia s-a facut ziu5, sidin nourii plumburii cari cuprind tot cerul,cade o ploaie de dimineata, inghetata, cind instropi ran, cind in pinza. Din satul sArac, cucasele rare, terani se suie pe cararea dintrebrazi, purtind pe umar coasa lucitoare. Indreapta si in stinga vederea e inchisa de pare-tele intunecat al inaltilor arbori solemni.

Un zid, inaltat cu cheltuiala Doamnei A-nastasia a lui Duca-Voda, incunjura vecheamanastire intemeiata de Petru Schiopul, cuciteva zeci de ani inaintea Agapiei din vale.Multe reparatii au schimbat cu totul cea din-tai infatisare a cladirii, si interesanta e asta-zi numai ruina care a crapat adinc zidurile siameninta sg dea jos acoperemintul de sindila.Citeva case ale maicelor par a se razima decatapeteasma vie a brazilor.

Spre Neamt, drumul trece printre pajisti sisamanaturi in lanuri mid, felurite ca nistescoarte mestesugite. De pe o culme se vede indep5rtarea limpede sirul albastru adinc almuntilor Neamtului, iar in vale pata de livezisi case a tirgului, ling5 cetatea galbuie, lipithcu un muschi pe stincile cu poalele razaluite.

Apoi ne coborim in valea riului Neamt, carestrecoard iute apele-i limpezi, ver7i-argintii,supt inaltimile impaclurite, supt stinca goalg,care pare taiata cu cutitul, in adincurile co-drilor linistiti. Printr-unul din ei se trece spremanastirea nevazuta. M5retii stejari se inal-ta drepti ca stilpii, unindu-si sus frunzisul ca

85

o bolts. Un ciudat obicei le-a dat nume pusepe tablite; intilnim pe ale suveranilor, ale prin-cipilor, ale citorva ministri, ale unor ingineri

persoane politice; un neobisnuit amestec denume, de la Lascar Catargi pins la Chihaia

Costrobat. Cu timpul, toate celebritatilenationale iii vor avea stejarul, a carui impu-ternicire sau slabire va putea sluji pentru pre-ziceri asupra viitorului ce asteapta pe patroni.

Dupd ce padurea se incheie, turnurile ma-nastirii incep a se vedea in vale. Te-ai asteptasa gasesti aici un zid puternic inalt, o ma-retie de cladiri vechi, potrivita cu istoria depeste sese- sute de ani a acestui lacas din celedintai timpuri ale Moldovei. In salasul cartu-rarilor din veacurile al XV-lea $i al XVI-lea,in focarul de reforme calugaresti al lui Paisiedin veacul al XVIII-lea, in laboratoriul maes-trilor de tipar de acum vreo suta de ani, aisocoti ca trebuie sä se gaseasca gospodarie,munca $i lumina.

De la inceput, aceste pared se imprastie.De o parte si de alta a drumului, sunt casutecurate, in care numai rare on gasesti un Ca-lugar, cad in ele se adapostesc oaspetii de varaai Neamtului; acei cari strabat cararile Si dru-murile ocupa bancile din jurul manastirii.Inaintea acestei manastiri sta un urit capacde zid ce slujeste de baptisteriu, cladire noua,ieftena cu totul lipsita de gust. Patratul deziduri ce cuprinde arhondaricul cladirile erau ingrijit, $i cerdacele de lemn negru se pe-rindesza jalnic pe parptii spoiti de dPmult cuvar. Turnul de la poarta, cu banca pentru mu-

86

$i

$i

si

si

si

si

safiri §i multi calugdri fard treaba, e o gre-oaie clddire oarecare; cind cu vizita principi-lor Ferdinand §i Maria, un meter in compii-mente a zugrAvit supt o coroand initialele lor,iar un alt meter in complimente le-a schim-bat in ale lui Partenie Mitropolitul, cu prile-jul celei dintdi inspectii a noului ierarh. Unadin biserici e cu totul moderns §i nu se in-seamna prin nimic decit prin stralucitul aerdin vremea fiilor lui Alexandru-cel-Bun, care,pus intr-un cadru §i spinzurat, se §terge desoare ca o fotografie oarecare de nici un pret.

Cit despre biserica lui Stefan, ea se deose-be#e prin mArimea ei, dar putin a famas nu-mai din frumuseta ce va fi avut odinioard.Vezi Inca fa %ada, ocnitele, contraforturile, fe-re§tile sculptate In stil gotic. Dar varul s-aaternut peste discuri, peste smalturi §i Cara.-mizile aparente. Acoperi§ul a fost cu totul pre-facut. Turnurile apar schilodite printr-o innoi-re stingace. In fund, un adaos p'dtrat stric'd ar-monia liniilor stranelor §i altarului. infauntru,unde se vede minunatul epitaf de marmord lu-cratd in relief, cu vorbe slavone §i romaneti,al lui Paisie, pietrele de mormint au fost des-locuite; in pridvor, in naos ele sunt acoperitecu grele lespezi de marmord, impodobite apoicu covoare, §i intr-un colt al stranei noug, delemn simplu, ti se aratd un fel de mica tainitd,care cuprinde in fund, unde nu mai vezi, pia-tra de mormint a lui Stefan fiul lui Alexan-dru-cel-Bun, orbitor al fratelui sau §i jertfaa nepotului, care-i taie capul.

87

Pentru a curati cloaca multelor chili undenu se matura $i nu se deschide fereasta, pen-tru a inlatura trintorii si vinatorii de femei,ar trebui o mina de fier. Nenorocirea manastiriia facut insa ca, multa vreme, sa fie la Neamtstapinire de batrini: egumenul Veniamin Ni-tescu, un om mai energic, n-a stat multa vre-me. Inlocuitorul sail de astazi, arhiereul Nar-cis Cretulescu, e un om cu cunostinti pentruun calugar $i un om harnic, care a strins incurs de multi ani de zile lamuriri foarte intin-se cu privire la toate mandstirile din tars. A-ceasta nu-i da insa nici autoritatea, nici spi-ritul gospodaresc ce ar trebui. Iar, cit desprefolosul sirguintilor stiintifice ale ambitiosuluiprelat, el e desigur mult mai mic decum credunii din Moldoveni. Parintele e altfel un omamabil, care onoreaza indata cu mai tu" peun toyer* de studii istorice, e un mare iubi-tor de teorii neguroase $i un tip de romanticfara scoala, metoda si stil. Flamind, caci ves-tea venise ca la arhondarie nu e decit un borsde mazare, $i plin de grija pentru mijloacelede a trece mai departe caci mi se spuseseca, de multe trasuri ce s-au dat din bunatateacereasca celor ce cerusera fara sa aiba drep-turi, poate sa nu fi fames pentru cine aduceaautorizatie de la Ministeriu, ascultam maiingrozit decit in alte imprejurari asigurarileparintelui ca odinioara Cetatea Neamtului eraaici, ca intre cladirile ce se vedeau din cerdacsunt unele care dateaza de la 1200, Ca Daciiau avut a face cu istoria acestui Tinut, $i, pelinga aceste Impartasiri atit de noud §i de fo-

88

lositoare pentru mine Ca biserica lui tefan-eel-Mare e . veche.

Drumul merge prin acelasi Tinut inflorit desamanAturi si pajisti in toate colorile, prin a-ceeasi liniste a padurilor mari spre CetateaNeamtului. De la o vreme insa, el coteste instinga, taie apele, impgrtite in suvite vioaie sidare, ale Neamtului si atinge, supt vecheacradire de aparare, sirul muntilor impgduriti,cu temelia goals, de piatra tare, verzuie-surd.

De jos se vede un zid, gol de acoperis, zim-tuit de mini vrajmase, de focuri, de lepra u-cigasa a parasirii; o fereasta ingusta, piing dealbastru vesel, se mai vede crestata In ceea cea fost odinioar5 un turn.

Ca sa to apropii, nu e alt drum decit acela deincunjur, din dreapta, unde suirea a fost usu-rata, de altfel, in timpul din urma prin taie-turi. Nemargenita padure neagra pazeste im-prejur, ocrotind spre valea pgr5sit'a albe viterazlete. Cararea e rapede si presarata cu bo-lovani, piaci si aschii din osatura graniticaa muntelui, care a dat si platosa neinvinsa acetatii de sus. Cind ajungi la dinsa, o poarthgotic5, cu arcul frint, lasata intr-un zid depiatra sfarimata grosolan cu ciocanul si prinsaintr-un ciment care e astazi si el o piatrA, itida intrare deasupra careia se ridic5 inaltele zi-duri din petre verzi si rosietice, strabatutede portile joase si scrijelate de ferestruice. De-desubt, sfArim5turile si pulberea acopar, desi-gur, un Intreg rind de beciuri si tainite, In

89

care se tineau, ca la Suceava, mijloacele deaparare ale puternicului cuib de osta§i. Minipoate, cind iubirea pentru trecutul nostru vafi mai mare se va arata In felul ce se cu-vine, comorile ingropate vor ie§i la iveala, dez-valuind mai bine cultura vechilor timpuri.

Ruina a deschis o larga poarta de privire a-supra vaii pe care soarele de amiazi o scaldsin lumina. Apa Neamtului alearga nebunatecaprin intinsul cimp inverzit, pe care 1 -au In-viorat ploile din urma. In fund, se zaresc inal-timi. Case de Cara sunt risipite intr-o neorin-duiala vesela. Iar, in stinga, Tirgul Neamtului,fiul umil al cetatii mindre, se ascunde in bo-gatia de frunzi§ a copacilor.8

0 catitorie de priinsavard in Putna.Schituri. Deilhautii

Din Cote§ti un drum intre vii, intre casecum numai arare on le va fi avind prin alteparti teranul roman, duce, Incovoindu -se dedoua ori, spre Dalhauti, mandstire de calugari,pe care o ascund sus, cu totul, padurile celemai vechi, mai Imbiel§ugate, mai deplin trium-fatoare, ce se pot inchipui.

0 biserica de sat foarte chipe§a intr-o intin-sa curte ingradita. Linga gardul de nuiele dinCarina, o truce mare de piatra e infipta in ripadrumului; inscriptia Ingrijita, In slove chirili-ce, pomene§te peirea, de boala naprasnica a

90

§i

ciumii", Intimplata la 1829, a doi soti pe carimoartea neagra i-a Ingropat impreuna. Cltvadrum Inca, si privelistea se deschide larga a-supra sesului verde, asupra Milcovului cu-prins intre ripi, asupra Focsanilor ce se insirain mai multe pilcuri, ldsind sa se vadd intaipata alba a unei cazdrmi. Si mai departe inc5,acelasi ses verde, care de aproape e framintatde modilci lutoase, aleargd pdna in zare, undecurge Siretiul.

Aceasta frumuseta care se desface In fiecaredimineata din negurile red si se cufundd-nfiecare sara in aburii fumului, o vede caluga-rul ardelean care pazeste la mitocul din valeal D5lhautilor. Ea arata calea ce duce la schit,un drum de lut fr5mintat cu prund si cu pie-troaie, cind mai inalt, cind mai adinc, cind maiingust, cind mai incdp5tor, dup5 toanele a-pelor de munte ce se zbeguie aici cind cadploile multe sau cind zapada se topeste deblindeta primdverii. Copaci bdtrini fac strajacit vezi cu ochii, iar In stinga toata valea, toa-td coasta, toga' culmea e o impgratie a crengi-lor verzi, care nu mai IngAduie nimic, careInghit, acopar, ascund totul. Dep5rtdrile rd-sung, si din desisuri e o Intrecere de glasuri,si mai suptiri si mai groase, printre care cin-tecul surd al cucului, vesnic acelasi, pare casocoate clipele. Pe suet tufisuri si prin uscaturise strPcoard, rasucindu -si fricos lungile tru-puri de frunze, marl sopirlP foarte agere. Din-tr-o poiand se apropie ldtraturile furioase aleduldilor de sting, cari au mirosit om strain, ina ceste tinuturi salbatece unde, iarna, el duc

91

rdzboi cu lupii flaminzi. Aceasta e viata deastazi ca si acum doua mii de ani.

Tot mai adinc pe cdrarea aspra, al c5rii luta fost prefacut in clei de ploaie din ajun. Insfir§it un alt drumulet se deschide la dreapta,si Inca de la obir§ia lui vezi o bisericdE schitul. Patru dulai pazesc intrarea la din-sul. Calugarii cari lucreazd la o parte intr-uncimp se uit5 la not ca si cum am avea darulde a hublinzi fiarele. Dupd multd dezbatere,se desface in sfirsit un argat cu favorite, unbatrin foarte batrin si foarte vinjos, care faceliniste intre credinciosii pa-nici ai pustietatiisfinte. Tot asa de batrin, se apropie egumenul.

Dalhautii au trei biserici, un frumos arhon-daric nou, o stuparie, din rodul mirositor alcareia gustd si oaspetii, si o sums de casuterisipite. A fost odata §i o §coa15, dar ea e in

Citeva bune le-am mai g5sit Inca perafturi. Calugarii sunt abia unsprezece la nu-mar, si nu se gasesc oameni destoinici pentruca sa le is locul, atunci cind ei trec la paceacimitirului verde, linga helesteul secat; caselefor se darim5 in acelasi timp ca si trupul cul-cat supt brazda din care rasare crucea.

Amiaza calda ne g5seste In pridvorul ar-hondaricului, supt coperemintul de §indild, pebancile ce incunjurd masa de Ord, din carelipseste numai cocosul fdgaduit, care nu s-aputut gasi, din fericire pentru dinsul. Curteamica e pustie. In fats, ochiul se cufundd-nmarea adincd a frunzelor linistite. padurilenestrdbatute cinta, cintd

92

aici,

galbie.

risipa. carti

Un parinte cu ochii vioi si lungul par alb,rar, cere voie sa cinte si el, si-si drege gitle-jul cu un pahar de yin profir. S-a asezat acumin fata mesei, drept ca in strand. Zimbesteputin privindu-1, desi a instiintat ca. in Atosel a invatat cintece mestesugite de la cel maivestit dascal de cintari din Rasarit. Dar, cindglasul se inalta, el capata sonoritati metalice,puternice si Clare, si vechiul imn bisericescstrabate vazduhul ca un rasunet de trimbitarazboinica. Cintaretul std nemiscat, ochii vioisunt pironiti in pamint, numai glasul limpedesi tare pluteste deasupra noastra si, peste pa-cea curtii de biserica, se uneste cu simplul coral psaltilor padurii, can au invatat aceeasi in-chinaciune de la un mester si mai mare decitcel de la Atos . . .9

Spre Severin

Printre paduri, mai dese pe malul nostru,paduri de toamna cu verdele stropit de our sisinge, printre coaste de aratura proaspatd side imasuri vestede, pe linga ostroave parasite,

spre Severin. Casele sint rare: dincolo albesupt coperisul rosu, dincoace ascunse supt ca-ciulile de stuh ale saraciei. Drumuri se in-funda inlauntrul tarii, spre culmile ce se vadin fund, ca un zid cu virful muscat, de unalbastru batut de bruma. Apa se face deodataingusta, si nisipul ce-i zacuse in fund, prelun-

93

geste acuma termul. Carpatii se apropie deDundre, s-o stings, $i valurile-i strimtorate sevor lovi dincolo, indatd, in straja Balcanilor.Mintuirea e numai in saparea adincului, unde,si acolo, se impotrivesc stinci ascutite.

Mai nerabdatori sint deocamdata Carpatii.Ei scot mai inainte stincile lor, invelite cuiarbd uscatd, cu arburi $i tufisuri verzi, ros-eate. Ele se dau insd in laturi, si un cerc sedeschide intr-un mal mai jos. Pe acesta e prinsSeverinul, cu nenumaratele-i case in colori ve-sele, cu gradina-i strabatutd de turnul" vechi,cel mai frumos din orasele acestei regiuni aDundrii.1°

Cernetul. Topolnita

Intre un deal portocaliu, dezgolit si cu fatandruita, si intre altul se zareste un turn alb.Peste putin ai inainte-ti schitul.

E zidit de Cdpitanul, apoi Aga Buliga, mortin biruinta de la Finta a lui Matei-Voddasupra Cazacilor si Moldovenilor, la 1653. Sti-lul e acela de la Arnota: turn cu zimti, pridvor,ocnite pe laturi; dar trei muchi rasar dinumflatura altarului. Zugrdveala, bund, e fa-cuta de doi mesteri, cari arata ei insii ca aufost unul Grec, altul Vlah". Buliga si sotia,apoi o MCA* a lui, dorm in pronaos, care edespartit de naos printr-un zid strabatut deo usd joasd. Ca indeobste inaintea lui Brin-

94

coveanu, podoabele in piatra sapata lipsesc cutotul.

De jur imprejurul schitului alb sint raspin-dite ca florile de prima-vara multe of albe, alcaror cioban nu se vede. Subt dealurile verzii ro0i, alba Topolnita fuge, in §opote, la

vale.11

Pe Dunare spre granita sirbeasca

Dincolo de Portile-de-Fier, Dunarea curgeintre muntii inchi§i ai Serbiei §i intre inaltulmal banatean, pe care liliecii din dumbravg,persicii §i cai§ii din gradini desfa§ura ninsoa-rea for alba, roza. Valuri de miresme plutesco clips deasupra apelor line §i se impra§tieiute, ca o iluzie.

In stinga, dupa ce s-a inchis paretele destinca imbrdcat cu arbori rani, nici o tipeniede om nu se zare§te; doar citeva capre secatard, luneca, se prind din nou: conducato-rul for ramine nevazut. Inlauntru, e miccare§i viata brutg, in minele de arama de laMaidanpec; aici, spre apele ce-§i insotesc aler-garea spre strimtori, nimic decit calmul maies-tos §i trist al coastelor sure, scrijelate, goale.In dreapta pind sus pe deal se deschide ogorul,in mersul lin al boulenilor surf. Dar §i inaceasta parte, ca o amintire dainuitoare avechilor vremi cumplite, cind singe vrista apelecu luciu de otel, casa se fere§te a ie§i la

95

iveala, parca ar sta sa rasara de dincolo, dinascunzatori tilharul, piratul de Dunare. 0 stra-veche stare de ve§nic razboi pare sa apeseInca, dupd atitea schimbari §i prefaceri, acesteape despartitoare de tari §i neamuri.

Doar daca Roma §i aici a facut, pe vremileei, pace, buna pace de munca roditoare. Ta-blele cu inscriptiile Imparatilor in dare Sisuptiri caractere latine sint Inca legate de sche-letul stincilor. Soselele de azi, de-o parte §i dealta, sint in legatura cu drumurile pe carecazmaua roman& in mini voinice de soldatile-a deschis intaia oars. Se vad Inca gaurilesapate in piatra de uneltele lor. Amintiri careau chemat i chiama la refacerea creatiunilordisparute.

Intr-un tarziu, la locul unde riul se despicapentru a incunjura un ostrov in care se de§-teapta verdeata salciilor cu cracile moi, zidurise infrunta de-o parte §i de alta. Marea operaa Romei a fort rupta, pentru totdeaunarupta, §i in locul Imperiului singur sintacum, in evul mediu, regate care se pindesc§i se infrunta, lasind, in rivalitatea for la-coma, fara stapin §i fara folos, imensul, mare-tul drum de apa.

De-o parte, suit cu zidurile-i taxi pe treptecoroiate de stinca tare, Golubatul, cetatea po-rumbeilor", Columbaciul, i§i ridica turnurileacum de§erte Intre pietrele carora pasari dealta speta decit blindul hulub" i§i strecoaratrupul catre nevazute cuiburi. Zidirea se tineInca solid pe malul ingust deasupra caruiapoteci incaleca mu§uroiul pietros. Aici odata,

96

acum cinci sute de ani in capat, unguri, dar §ipolonii lui Zawissa cel Negru, osta§i ai luiV oda-Dan Munteanul au Incercat in zadar saopreasca mersul Inainte al trupelor otomanezburind din gaoacea de piatra pentru mai ma-rea glorie a lui Dumnezeu proslavit simplu inreligia Islamului.

In fats, din cetatea lui Laio§-Crai" a ramasun dinte §tirb de granit, §i din ape se ridicaaltul, ca §i cum 1-ar fi pierdut in cale un uria§claditor de palate.

Mergind catre acest loc al incle§tarii o§tilor,Dunarea freamata. Un vint iute o biciuie§te inlung, §i valurile se Intrec, se ciocnesc, seamesteca, se inghit, zvirlind spume, ca in Mare.E o subita minie care invalma§e§te totul, de§idin cerul primavaratec se coboara raze de lu-mina proaspata.

Putin mai departe, malul nostru se umplede cladiri §i lume se vede ingramadita la pon-ton.

SIntem la Moldova Veche.12

Tismana

Sesul oltean pe care-1 strabate acceleratulnu samana cu §esul, revarsat ca o apa, al Tarii-Romane§ti. Simti ca mergi pe o inaltime maimare, §1 necontenit, de amindoud partile, pa-mintul se Inalta Inca. Laicerele, scoartele ara-turilor proaspete, ale finetelor verzi, ale puti-

7 Pelsagli 97

nelor lanuri de porumb chircit si uscat secufunda $i se 'idled in linii blinde. Privireaprinde astfel mai bine satele maxi., strins al-catuite.

$i rasa e alta, mai buns, mai mindra. Fata,alba, e usor ovals; fruntea dreapta, dar nularga, ochii mici cu liniile ascutite, nasul pu-tin coroiat, gura $i barbia frumos croite tivescin profil obrazul mare, intins, nu bosumflat,nici osos ca al bulgarilor, cu urechea fin de-semnata; mustata e mica, suptire: un spic algriului", cum zice in cintec. Cind merg calaricu caciulile inalte, tot una de late la baza sila virf, cu mantiile de aba albe plutind in vintsi acoperind ca un valtrap spinarea cailor ma-runti, ti se pare in adevar ca vezi ostasi delupte sau de rascoala, dintre cei ce au facutvestite aceste plaiuri. Icoana de capetenie ta-cuta, cu fruntea incretita $i buzele strinse, alui Tudor, rasare inainte-ti, $i pare ca-1 vezipornind in ziva de februar, cu un cer de plumb,greu ca acesta de astazi, cu vazduhul tot asarece, cer si vazduh ca si cugetul lui de omcu sufletul inchis, care gramadeste ura $i -sihraneste dintr-insa setea de rasbunare ,parca-1 vezi pornind, cu cetele norodului, inlargi mantale de aba alba, pentru a-si infruntaursita.

Drumul de la Tirgu-Jiului la Tismana sedesface indata din larga sosea care duce laSeverin. E tot o sosea, mai ingusta Si mult mai

98

rau ingrijitd: ploile au captusit-o cu un stratde noroi apos.

De o parte si de alta, se vad usoare inaltimidepartate; in mijloc, porumbistea cu foile in-galbenite. Indata insa linii de dealuri se ri-dica-n tale, si padurea incepe, ca sa nu semai opreasca pand la zidurile Tismanei, caree insasi mai ineeata in paduri uriase decitorice alta manastire a noastra.

Deocamdata, stejari tineri se insira desi, cuinaltele trunchiuri suptfiri. Vechea padure esfirsita, si pe o culme goals, plina de scinduricladite, fierastraul taie scirsnind trunchiurilemart jupuite. Apoi vin ochiuri de lumina, per-dale usoare de aburi. Pins ce, la urma, ste-jarii batrini to infasura, doua ceasuri intregi,cu taina for umeda. Unii au trunchiuri sicrengi tot asa de coplesite de muschi verdecrescut ca o catifea, si dungi albe arata peaceia dintre stilpii codrului cari vor incheia incurind supt securea lucratorilor lunga si min-dra for vials, lasind vlastarelor loc si

Prin padurea batuta de ploaie tree numaiputini drumeti, supt glugi, cu umbrele, calari,

si taranii calari au adesea umbrelasau in carute si trasuri. Lipseste mai cu totulscirtiitura inceata a carelor cu boi. In lumini-suri si prin curaturi past of albe, inaintind cuun clatinat usor al micilor trupuri rotunde, sivita razlete. Jalesul, care a numit °data unjudet, se rapede, riulet limpede, supt podiscadrumului. Incolo, numai pacea intunecoasa asoborului de stejari. Pare ca esti prin codriiNeamtului.

99

lumina.

Un singur sat pins la Tismana, Pe§ti§anii.Cele mai multe case sint incheiate, ca in mun-tii Moldovei, §i mai ales acolo, la Neamt, dinbirne grele de lemn aspru cioplit. Cerdacul serazima pe stilpi tot de lemn. Doud °dal aid-turate au fiecare cite-o fereastra §i cite-o u§AIn fatA. Adeseaori o garniturA cu zimti Im-podobe§te spinarea coperiwlui §i sta §1 deasu-pra portii mari, uneori sapata. Inco lo, nici zu-graveli pe pareti, nici forme de lut in chenarela colturi sau in jurul pAretilor, nici flori pepolite, ca In alte parti de muncele §i munte.Biserica din acest sat e de lemn negru, §i niciintr-o parte Intinderea verde nu e samanatacu turnuri de zid, ca la alte biserici. Multitarani au fata trista, nemultamita; de almin-terea §i tipul nu mai e acel de jos din mar-gene: vezi obrazuri botite linga capete ro-tunde, cu pdrul §i ochii negri ca In Muscel.Zavelcile sint lucrate mai mult in row dungat,Insa cea din fata e scurta qi Ingusta ca opestelca.

Lai calea spre Baia-de-Aramd, vechiul tir-gu§or mehedintean, §i apuci la dreapta prin-tr-o porumbi§te Intinsa.

De la o vreme, Inaltimi mari, paduroase, se3/Ad in fund. Doi zmei par ca se pindesc inaintede a se In§faca In ghiarele for de stinca. Dru-mul duce spre din§ii, trecind prin satul ro-mano-tiganesc Tismana, §i to cufunzi iart§i inpadure, care alearga pe coaste, Incununa cul-mile §i pare ca vrea sa-ti taie cararea, pe cindcrengi se sting deasupra in arcuri de triumfmai frumoase decit acelea ce au ramas de la o

100

primire oficiald in tot lungul §oselei. Aceastdpadure catArata §i coborita in adincuri, acestvalma§ag de trunchiuri §i de frunzi§ bogat nuse poate asamdna cu nimic din ce am vazutpand acum. Apa Tismanei, negrie, fuge in ne-contenite virtejuri albe de spuma.

Printre ramurile ce inchid zarea prive§te unturn, cercetind cararea, apoi el se ascundeiard§i, §i numai lath' ca la o cotitura Tismanatoata: turnurile amindoud, o poarta de intrare,zidurile noua, galbene, se vdd, injghebind o ce-tate puternicd. La picioarele ei, pornind dinjghiaburi ascunse, o trimba de apd cristalinati§ne§te §i, arcuindu-se love§te un colt destinca invelita cu mu§chi, pentru a se coboriapoi prapdstuit, ca un sul de argint, spre Tis-mana in vale, unde zac ruine ro§ii, noud. Ladreapta, verdeata se rupe, §i un malt pdretede piatra surd face cdpdtdi tuturor clddirilor.

In stinca aceasta se arata, tocmai sus, poartaneagra a sihastriei Sfintului Nicodim, acelevlavios cdlugar sirbesc care a venit la notpe la 1370 ca sa intemeieze dupa normele cubund rinduiald din Atos viata calugareasca aromanilor. Cu cheltuiala sa, din banii strin§ide la bunii cre§tini, §i cu cheltuiala Domnuluidin Scaun, Vladislav-Vodd, bunicul lui Mircea,el cladi in acest colt de rai, unde vara e stra-lucitd §i iarna foarte blinds, cea dintdi ma-nastire mare pe pdmint romanesc, cea dintdidurata din zid: Tismana.

Ea trebuie sa fi fost mica, dar armonioasa,In felul cum arta bizantina s-a inpamintenit lasirbi, sau chiar in felul lavrelor Sfintului

101

Munte. Aid se ingroapa sfintul, pe care-1aminteste astazi o urita lespede de pe la 1840intr-un meschin grilaj, linga biserica noug ,si tot aid si celalt ctitor, Vladislav-Voda. Dinpietrele for de mormint, din odoarele daruitede dinsii, din cladirea insasi n-a mai ramasinsa nimic. Dar la 1541, mintuind in ziva de 14septembre, Radu Paisie, care a cladit bolnitaCoziei, facu din nou, In acelasi stil, Tismana,cu o usa incadrata in flori de crin sculptatesi cu pareti foarte Inalti, de tot sus boltitipentru Ingustimea bazei. Se poate spune Caturnurile de acum, cloud marunte zidiri octogo-nale, nu sint ale lui Radu, ci au inlocuit peacestea, care se vor fi d'arimat. Roatele spatedin ocnite, cadrele ferestrilor cu flori cunoscutear dovedi ea si Tismana a primit o noua pre-facere, dar numai In amanunte, pe vremea luiBrincoveanu. Glogovenii au facut apoi, inveacul al XVIII-lea, Inca o reparatie, care le-adat dreptul credeau ei de a-si zugravichipurile de familie, uitind pe vechii ctitori, sisa-si ingroape mortli in pronaos. Un pridvor s-aadaus, in sfirsit, la reparatia din zilele luiStirbei. 0 noua reparatie pentru cladirile in-cunjuratoare s-a facut daunazi, nu pentru ceicitiva calugAri cari au mai ramas, ci pentruun sanatoriu care nu-si poate gasi ocupantiidin cauza umezelii si ramine sä fie camere deInchiriat pentru vara.

Astfel, pe locul celei mai vechi manastiriromanesti se inaltd astazi o cradire cam &ski-tata pe dinafara, intr-un cerc de case far5arhitectura. Lipseste verdeata, florile, arborii,

102

miscarea unei mangstiri. Pe pajistea sdracd zactrupuri marunte de rindunele fulgerate de fri-gul timpuriu, pe cind una din ele se zbateflamindd in boltile bisericii, unde si-a cautatun adapost care-i va IntIrzia moartea. Paresufletul nemingiiat al batrinului ctitor ...13

Cozia

Urmam o cotiturd a Oltului, si, dupd undrum scurt pe sosea, Cozia se arata, cu celetrei turnuri ale ei si zidul alb, dres de putinavreme, al cladirilor mandstiresti. Oltul e miniosaici si-si frdminta apele spumeginde pe vlrfuride piatrd, iar, pe un mal si pe cellalt, cloudindltimi Impadurite, cu fruntile colturate, pardoi zmei intaritati ce se rapad unul impotrivaceluilalt.

La stinga drumului, pe o Inaltime, lingd ocasutd unde std urmasul smerit si sarac al fal-nicilor egumeni de odinioara, si lingd o vilanoun pe care episcopul de Rimnic, Atanasie, aclddit-o mai daunazi, privigheazd bisericutabolnitii, de o find armonie veche. Supt ofrunte cu cloud rInduri de ocnite, un stilp gros,de cardmidd, sprijine pridvorul, din care d'aIn biserica o usa impodobita cu sdpaturi inlemn. De jur Imprejurul zidirii, In forma in-datinatg a crucii, aleargd ocnitele lungareteprin care se deschid putine feresti inguste, iarsus se Intind mai multe rinduri de zimti in

103

carAmidA. Lucrarea toata e facuta din card-mida puss in lung $i in lat, pe rind, inchisdintr-un ciment tare si samanata cu bucati depiatra taiata.

Ea pastreaza vechea zugraveald, foarte fru-moas'a asemenea cu aceea de la Slatina inMoldova , din care se desfac, pe parteadinauntru a piciorului de zid din pridvor, chi-purile incununate ale lui Mircea-Vodd $i fiuluiski Mihail, care e un copil Inca, amindoi Invesmintele apusene ale vremii lor, luate, debund sama, dupa cea dintal zugraveala a bi-sericii celei marl. 0 panglica de inscriptie ceincunjura sus pridvorul spune ca Intemeietoriibisericutii au fost Petru-Voda, zis si Petru dela Arges sau Radu Paisie, Domn pans la 1545,$i fiul sau Marcu, $i prin urmare din timpul foryin sfintii din pridvor $i aceea dinauntrul ell-dirii care se bolteste puternic supt turnul ro-sietic. Ctitorii se vdd in mina stings a naosului:Petru, In haina verde de brocard de aur, blani-t5 cu cacom, cazind peste o alta rosie cu floritot de aur, Marcu, $i el incoronat, in brocardalbastru, tot asa blanit, peste o haind dedesuptrosie; Doamna Ruxandra, sotia lui Radu, vadu-va int.& dupa Radu de la Afumati $i deci fatastralucitului Basarab Neagoe, poarta cerceimarl de aur, din cari atirnd lanturi pans peumeri; haina ei de brocard alb e impodobithla piept cu o placd tesuta in fir, $i cloud ga-loane de fir ii sint cusute pe umeri; tot astfele imbracan si fiica nevristnica a Domnului,Zamfira, numita asa dupd o rud5, Zamfira luiMoise Voevod.

104

Biserica mare e peste drum, In vale, avind Inapropiere Oltul. De jur imprejur o cuprind c1A-dirile de locuinta, cu cerdacuri boltite sipridvoare pe stilpi, care se obisnuiau In veaculal XVII-lea, spre sfir0t. Acum, eleve din AzilulElena Doamna 10 petrec aici vacanta, supt osupraveghere care lash' de dorit, si de cloudluni de zile ciripiri obrAznicute easung necon-tenit acolo unde cuviinta patriotica si omeniaar cere sa fie desgvir0tA lini§te in jurul mor-mintului, vechi de peste cinci sute de ani, allui Mircea, care a Intemeiat Tara-Romaneascal.

... Si care a clalit si Cozia, supt padurilede nuci sAlbateci, care au perit de mult. DarclAdirea lui se lipsi" spune pisania de la1707 den podoaba ei cea dintal, pentrumultimea anilor" si ajunse cu totul d'arapAnata.Neagoe Basarab fu cel dintal care se gindisela ctitoria strahunului: o mare pictura, de da-ting apuseang, se asternu ling cea mgruntg,In cadre pe fond albastru, din pronaos. 0 noudprefacere opri mersul ruinei, la doug sute deani de la tntemeiere, in 1580-90, end, suptMihnea-Voda al II-lea, egumenul Amfilohie ri-dica din nou, pe linga biserica mare §i biseri-cuta Sfintilor Apostoli, un paraclis al Ador-milli Maicii Domnului, care s-a pastrat peurma si in zidaria cea nou'a a chiliilor. PesteCitiva ani se Ingropg MO Mircea batrinula carui piatra de mormint era, poate, ca §iastki, numai un bolovan ros de orice inscrip-

i Calugarii au revenit de mult, dar nu §i buna gos-podarie (1939). [N. a.]

105

tie' , nenorocita mama a lui Mihai Viteazul,calugarita Teofana, moarta cinci ani dupa uci-derea fiului ei.

Apoi Brincoveanu ajunse Domn al Tarii-Romanesti si, luind in primire Scaunul luiMircea, el facu pentru lacasul de odihna alacestuia ceia ce nu facuse celalt mare Innoitoral trecutului In zidirile lui sfinte, Matei Ba-sarab. El se hotarl sa zideasca la loc cu chel-tuiala sa Cozia si dadu aceasta sarcina unuiacare o putea intelege bine, lui Antim Ivirea-nul, mesterul cel mare in aducerea la Inde-plinire a frumosului. Antim, care states peatunci In apropiere, fiind episcop de Rlmnic,se puse la lucru, orinduind toate dupa planu-rile sale. Intrebuintind toate cunostintile saledespre arhitectura bisericeasca a Romani lor, eldura pridvorul boltit, cu patru stilpi In 1st 51cite doi in lung. facuti din piatra varctata" prinsapaturi in tnat5 lun gimea ei si imnodobita sussi ios cu flori. El refacu de iur imnreiurul bi-sericii In forma de cruce ocnitile in dou5 ca-turi, ferestile a caror veche s5patura de vulturicu doua capete famine totdeauna o minune deinchipuire in plan, de gingasie In lucru. si cuflorile rasaritene ale vremii sale carpi tirbitu-rile. Daca nu el dadu ocnitilor de sus un, che-nar de sculptura cum nu se mai an' aiureasi-1 prinse cu piaci sapate, al caror model seafla la manastirea de Arges, lui i se datoresteeleganta simpla a turnului din mijloc, asupra

i Comisiunea Monumentelor Istorice a refaout mor-mIntul (1939). [N. al

106

caruia se opresc privirile acelui ce descopere,in valea ei ocrotita, Cozia.

Astfel s-a mintuit de peire, prin cheltuialacelui mai bogat $i mai darnic Domn $i priningrijirea Mitropolitului romanesc care a in-leles mai bine frumuseta, ctitoria lui Mircea,sfintita totdeauna prin mormintul lui, pecare not astazi nu -1 mai putem impodobi dupacuviinta, ca unii ce nu-i mai intelegem pretu1.14

Hurezii, Bistrita, Arnota

La doi pasi de manastire e stinca, inaltkgoalk aspra; in ea se saps o pesters care ascapat nu o singura data de talhari si de nava-litori straini $i comorile Sfintului si viata egu-menului, a calugarilor. Iar, sus de tot, acolounde atirna negurile, deosebeqti prin ele, ca olungs pats albs, Arnota, care straluceste dedeparte, in noapte, calatorului.

Drumul merge prin carari de sat sarac, prinpravalisuri de bolovani, prin poteci de padurerara, nouk captuite cu frunze ruginite. Aplouat, $i lupti, urcindu-te, nu numai cu rape-giunea coastei, ci si cu lunecusul cleiului negru.E o mare tacere trista, pe care o rupe numailatratul hartagos al vreunei javre, fosnetul unuiMocan caciular, care se suie pe calu-i marunt.Pentru citiva gologani, un flacau rupe din po-

107

mii livezii crengi mari brobonate de prunebrumarii.

Am ajuns in sfirsit. Iarasi turnul si ziduriledin vremea lui Stirbei, care statea prea aproapede Arnota ca s-o poata uita; dar, mai mult ne-locuite, cdci calugarii au lasat ca urmasinumai doi bAtrini paznici , ele cad pe in-cetul in ruins, abia dupa cincizeci de ani.

Bisericuta, spoita mai daundzi, are tipul cu-rat al cladirilor lui Matei-Voda, cad Brinco-veanu a dres aid numai o fintina. Pridvorul einchis; pe laturi, zimti, cite trei feresti, ocniterotunde, deschise sus, iar in rindul de jos in-chise; un singur ciubuc la mijloc, fara sapaturi.In pronaos doarme Intr -un mormint inalt, demarmurd, cu sapaturi ce infatiseaza tunuri,tobe, semne de razboi si sterna Orli, Matei Ba-sarab, iubitul Domn si parinte baten. La pi-cioarele lui Ad' Danciul din Brincoveni, alecarui ramasite au fost aduse din Mitropolia dela Alba-Iulia, unde Danciul perise pe vremealui Mihai Viteazul, de fiul sau acesta, Matei-Voda. Tatal si fiul odihnesc singuri, in micabisericA de munte, incunjurata de neguri, ba-tuta de ploi si asigurata, prin greutatea si pri-mejdia potecii ce duce la dinsa, de lacomiastrainilor dusmani. Batrinul mocan ce intimpinla intors, suind &Mare, pare umbra bunuluipatriarh ce rataceste Inca in aceasta pustietateasprd, prin care Bistrita se izbeste ciudoasa, cuiutile ape de argint."

108

Pe Olt: Cornetul

Oltul... Ce idei marete nu desteapta el inmintea cui nu 1-a vazut niciodata ! Marele riucare da numele unei tari, care desparte cloudclimate, doua infatisari deosebite ale pamintu-lui nostru, Oltul mare", pe care-1 trece Tudordin Vladimiri, Oltul ale carui uncle spume-gate" bat, in poesia lui Alexandrescu, vechiulzid al Coziei lui Mircea Intemeietorul. Asteptimaluri prapastuite, salbatece, hotar adinc trasde natura insa$i, astepti ape invalmasite, vuind,ciocnindu-se de malurile ce se naruie de lovi-turile ingramadite.

Ei bine, nu. Chiar fard seceta care i-a in-gustat atit de mult cursul, chiar fara arsita ce-lor trei luni de lumina cruda, Oltul nu e flu-viul" visat de atitia dintre noi $i cintat depoeti. El n-are un pat adinc rupt in pamint,

maluri romantice nu-1 ingradesc cu un far-mec salbatec. Maretia se afla la noi numai intriumfala inaintare a Dunarii Imparatesti sauin culmile de piatra goala ale celor mai inaltidintre Carpati. Numai acolo. Altfel naturaromaneasca e bogata, felurita, plina de farmec$i de noutate, dar buns, prietenoasa, fara subli-mitati tragice, asa cum e poporul; vioaie,schimbatoare luminoasa ca dinsul. Oltulare termuri, nu maluri, o albie de prund, iarnu o surpatura a solului sau un intins pat pen-tru ape largi. Adincimea-i nu infioara, $i sirenede ispita nenorocire, Nereide mincinoase, nupindesc in fundul intunecat al valurilor, ci nu-

109

si

gi si

gt

mai pasari de apa, micute §i neobosite, 'IV fa-coresc aripile in apele lui mai mult plumburiidecit albastre sau de un verde vesel. Abia ici§i colo spume, unde cursul se ciocne§te dedintii de piatra ai solului: nici atita zgomot §ialergare zglobie ca la un torent din valea Pra-hovei. El trece lini§tit inainte.

Ca riu insa. Ca torent crescut in lunile deprimavara sau de toamna, e altul: un uria§nebun, care smulge arborii, care leagana bolo7vanii ca ni§te jucarii, care izbe§te minios zidu-rile manastirilor ce-i pun stavila §i ameninta sarupa panglica de prund acoperita de dungi defier care formeaza drumul cel mare al timpu-lui nostru. Dar aceste groaznice dovezi de pu-tere nu le da el, riul, din avintul izvoarelorsale, ci ploaia revarsata din norii darnici §itorentul ce se na§te dintr-insa. E o mare furiestrains, trecatoare, pe urma careia ramin apeleplumburii, curgind lin pe prund, In albie In-gusta, spre Dunare, care se face a§a de lataprin alte ape, din tari unde soarele is maiputin din riurile pamintului.

Nici manastirile n-au o infati§are intunecatapotrivita cu amintirile ce se indreapta necon-tenit spre zidurile lor. Cozia lass sa se vadaun zid alb ciuruit de fereste, o cupola acope-rita cu tinichea, mai departe o alts biserica,parind mica. Manastirea aceastalaltd, Cornetul,al carii zid face parte din tunelul caii ferate,e mai neagra poate de fum decit de vechime.Cu toata batrineta lor, cladirile acestea putininalte, fara puterea de impresie a artei gotice,reparate de pe la 1830 inainte, albe, scinteie-

110

toare, sint mai mult icoane zimbitoare decitprivelisti care sa impuie si sa rasune adinc in

muncelele, muntii, sint in acelasi ton im-paciuitor al sufletelor. Numai la Lotru vezistinca goals, compusa din asezari paraleledrepte sau oblice sau din linii intortochiate:galbena, surd, rosie, ca in anumite parti decatre Adriatica. Inainte pins la Ciineni, cloudsate, in Arges si Vilcea, legate printr-un podde fier pind la Cetatea Lotrului, un turnsur pe malul Oltului, pins la Turnul-Rosu, alecarui tencuieli farimate par in adevar stropi-turi de singe, in urma pins la Rimnic, munce-lele, mai mari ca in Gorj mai mici decit invalea Prahovei, sint acoperite de minunate pa-duri, in care in zadar ai cauta bradul Inaltimi-lor salbatece, si adapostesc sate ale caror casealbe se vad stralucind ici si colo. Esti in Ar-deal fara sa-ti pars ca in adevar ai trecutmuntii. [ ]

Ce granita a fost aceea care, °data, despartia,la Olt, Ardealul de Tara-Romaneasca, de citmai ramasese din vechea Tara-Romaneasca li-bera, se vede lesne atunci cind, in alt drum,dupa razboi, pe la Turnul-Rosu, treci de peplaiul robiei de ieri in partile stapinirii roma-nesti seculare.

Daca n-ar fi deosebirea intre vechii stilpi depe margeni, ai crede ca to afli intr-o Cara pecare niciodata vicisitudinile vremurilor n-auimpartit-o. Linia suptire a soselei trece intre

111

inimi.

,

aceleasi Inaltimi rotunde, imense musuroaieasupra carora, $i de o parte $i de alta, macaraici, in vileagul oricui, nu s-a intins harnicaoperatic distrugatoare a exploratorilor de pa-dud.

Iesi din Boita, care, vechi punct de granita,veche carantind $i vechi adapost de contraban-disti, are, cu ingustele-i drumece intortochiate,cu sumbrele case mad de lemn, ba chiar cuprivirea biruitoare a satenilor, deprinsi a cautapoteci $i a se feri de paza, un caracter de ce-tate 1nchisa, $i Indata to prinde pacea solemnaa marilor intinderi nelocuite.

Nimic din freamatul Predealului, din intre-cerea excursionistilor lard ocupatie, din rapezi-rea camioanelor cu marfa, nimic din priete-noasa cale deschisa a Brasovului supt vechiulcastel. Nimic, iarasi, din invalmasirea padu-roasa a Bratocii, pand la care nu se suie suvitaspumegata a Teleajenului, ramas in rips. Aicipare ca treci printre strajile incremenite alevechilor uriasi adormiti supt scuturile pe careau crescut aspri copacii codrului. [ ... ]

Singe le oamenilor lui Litovoi si ai maivechiului Vilcea, de la care $i -a luat numelejudetul, fierbe intr-insii. Si femeile au in pri-vire Indrazneala asprului, macrului om nedo-mesticit, obisnuit sa se zbeguie in libertate,cind hranit, cind flamind, cind biruitor, cindbiruit, dar neinduplecat In chiar Infringereasa si gata s-o ieie de la capat, caci ce pret areviata in sine daca nu-i smulgi emotiile tad aleluptei! Si, WA, pe trupul vinjos al rarilor dru-meti se revarsa prin aceasta Loviste, in dev51-

112

ma§ie cu Arge§ul, splendorile ve§mintului ar-haic, our §i purpura, din portul domnitelormarete; valul slujbelor de incoronare se co-board pe umeri tart §i, cum una tine in minifloarea ro§ie a mu§catului, care e in graiulvechi osta§esc singele voinicului" , ai ziceca de pe paretii bisericii medievale s-a cobo-rit chipul ctitoresc al fetei de Voevod tinind inmina flori pentru Fecioara hramului.16

Pe drumul Voevozilor

Intr-una din ultimele mele calatorii laCurtea-de-Arge§ (sau Curtea Arge§ului, capi-tala din Arge§, fiindca aceasta inseamna cu-vintul) am dorit sa refac, calauzit de aminti-rile eroicei vremi a inceputurilor politice ro-mane§ti, drumul pe care acum peste §ase sutede ani 1-au facut Voevozii Intemeietori, aceiacari, de pe Poienari, unde era Cetatea de Ar-ge§", s-au coborit la aceasta Curte" pentrua se indrepta apoi catre Cimpulungul coloni-lor catolici de peste munti, opera roma-neasca substituindu-se a§ezarii straine, mare §icapital fapt in istoria neamului nostru , dru-mul lui Basaraba-cel-Mare, caci a§a i-ar fizis batrinului Basarab, care se odihne§te Inctitoria sa din Biserica Domneasc5, drumul luiNicolae Alexandru, fiul lui, care sta, neatins

- Peisagii 113

Inca de cercetarile noastre, supt lespedea sim-pla din biserica de cetate cimpulungeanai.

Printre zidul bisericai lui Neagoe, de care s-aalipit barbar cimitirul, cu infatisare turceasca,al germanilor navalirii si profanarii, §i IngustulIncunjur al bolnitii, cu mormintul, pecetluitde marmura neagra $i napadit de buruieni, allui Lecomte de Not ly, se incepe calea careduce la Albesti si la acea Vale a lui Dan, carepomeneste poate, numele altuia dintre Domniicei mai vechi. Apoi apucam la dreapta, ca sataiem pe rind muncelele, care indata vor danumele for judetului invecinat cu acest istoricArges.

Rar am facut o calatorie mai singurateca.Pare ca numai amintirile tree la adinci cea-suri de noapte in sunetul zalelor pline de mu-cegaiul mormintelor, §1 singurul sunet carerupe tacerea sacra e al arhaicelor chiote debatalie ce se intorc din stinca in care s-auoprit acum peste o jumatate de mileniu. Mu ltavreme nisi macar drumeti tarani, din acei ro-mani ai tinutului de intemeiere, uscati, oachesi,cu o negreata rosieteca, de arama, cu fulgerariciudate din ochii foarte negri, cu cautaturacrunta, neam de neinduplecati ostasi, dintreaceia cari cladesc o Cara si o tin impotriva tu-turor vezi calari pe caii ma-runti cu traista merindelor la coapsa, ai cautaarcul si maciuca de care au fost coplesiti $istriviti ostasii lui Carol-Robert, incercind, la

CercetArile d-lui Virgil Draghiceanu nu i-au pututdescoperi ramaOtile (1939). [N. a).

114

primejdiilor. Sa-i

i

1330, sä facd din Tara-Romaneascd o provinciede hotar a Ungariei regale. Cind, la poaleleunuia din dealurile care se urea greu prin lu-necusuri de ploi indaratnice, din pletele codri-lor neatinsi, am intilnit insa un automobil carese inamolise, Imi venia sa Intreb pe acest in-trus cu imbracamintea ciudatd ce cauta indreapta Domnie a stapinitorului nostru Voda-Basarab, care nu sufere in obraduirea sa decitvoinici viteji $i femei frumoase.

Singurateca $i tacuta cale. Deasupra, sprijinitpe coama padurilor, neclintitul coviltir de noriNu se desface si nu picura Inca: e invelisultrist al maririlor care s-au dus cind tam s-amutat la vale, lasind in urma pe ctitorii $i apd-ratorii cei dintai. Numai la capat, in Cimpu-lung, §ivoiul se va rapezi din nou drept inapele spumegate, vuind a razbunare si nimi-cire.17

Mogopaia Brincoveanului

Bucurestenii cunosc Mogosoaia, care e maiaproape de dinsii decit alte locuri de primbla-re. Mergi prin aleia de morti saraci ai CaiiGrivita, care trece pe linga urita poartd fu-nebrd a cimitirului Sf. Vineri: mai totdeaunavei intimpina carul hid cu cununile, birjilece schioapata pe caldarimul eau, femeile carepiing in tacere sau zbucnesc in chiote, pe cindpe laturile stradei stau fete de mahala cu co-

115

curi inalte si flori $i barbieri iefteni cu sortulalb inainte; oaspeti de circiuma cu ochii tul-burl se uita nepasatori la privelistea dureri-lor. Florari, pietrari pentru morminte, buchetegrele, cruci albe cu slovele aurite ...

Un cimp intins, care, cind se duc inaltelesamanaturi ale primaverii, are infatisarea unuimaidari. Mai departe, linia fortificatiilor trecepe lingd perdelele de copaci desi cari o ascund:cazarmi se saps in pamint, cupole, care ascundtunuri Otte, isi incalzesc linistit palariile detinichea rosie-stearsa, grupe de casute albe,pasnice, cuprind soldati. Multi tigani foartecurati, adeca foarte negri, pe cari caldura i-alustruit, i-a spoit. Cite un umbrar unde zdran-ganesc cobzele §i in zilele de serbatoare se vadparechi cuprinse de briu.

0 linie de tramvai cu aburi duce la o bise-rica mare, nesfirsita, la un parc frumos, lacloud gradini de bere, unde servesc tigani foar-te naturali" $i unde lumea venita pentru rd-coare se incalzeste in serbAri populare", lacare se zgiieste toata imprejurimea oachesa,imbatata de muzici si de zgomot. Un glas ti-ganesc ragusit, trebuie sa to uiti ca sä vezica e o femeie, si Inca nici atunci nu esti si-gur, intinde silabele idioate ale unui cin-tec de lume" din ziva de astazi, unui cintecde hamo-o-o-or". Pe soseaua prafoasa staubrecuri deshamate, din care s-au coborit nemticari cauta berea, indiferent de imprejurarilein care se bea. Necontenit vin vagoanele gre-oaie, care 1nainteaza maiestos !Ana inainteatiganului ... tigancei care cinta despre ha-

116

mo-o-or". La dreapta, la stinga cite o vilagoalg, cu slugi rasfatate pe nobilele terase, cubglgrii in gradini. Cite o circiuma cu obloa-nele inchise Si bancile mucezite. Cite o casagospodareascg, dar fgra gospodari. 0 mare fa-brics de bere, cu cosul inalt. Toate acestease chiamd Bucurestii-Noi si repre7inta proprie-tatea unui profesor de la Universitate, de laFacultatea de drept. Noroc collega! Berea d-tale e bung.

Inca pe atita pang la Mogosoaia. Aici e unsat adevgrat, cu multi roman $i destui tigani.Cgsute albe, neingradite; circiumg, in care as-tgzi, de Rusalii, zdupgie hora, cu usoara mis-care de filfiire, in care steclesc toti fluturii $itremura toate panglicile $i florile, miscare pecare, oricit ai vedea-o, tot ti se pare mai fru-moasg decit invirtirea nefireascg a bgrbatilorcare tin femeile in brate ca niste perini: val-tul oraselor. Un mare parc, o lungs pgdurenobilg, inchisg, astupatg, lgcgtuitg. Urmasi ailui Vodg-Bibescu locuiesc in aceastg insulgaristocraticg, despre care geografii ar puteaspune numai cu greu cg este in comuna Podo-leni, in satul Mogosoaia, din judetul Ilfov alR omaniei.

Ne oprim inaintea portii casteluluil, $i princrapgturile ei putem zgri cite o fereastra ar-cuitg, bucgti de ziduri rosii, un cerdac pe stil-pi. Imi pare ciudat gindul ca.' aceastg clgdirear fi pornit de la Constantin Basarab Brin-

I Azi cu gust reintregit de sotii George Valentinsi Marta Bibescu (1939). (N.a.)

117

coveanu, Domn a toata Ungro-Vlahia §i celmai darnic ziditor de biserici §i manastiri, celmai maret bogata§ domnesc ce-a fost vreodataprin aceste locuri, cel mai bun Inchinator allui Dumnezeu §i binefacator al oamenilor depe pdmintul sau. Ce bucurie de oaspeti va fifost in vremuri pe aice ...

Chiar linga inaltele ziduri care izoleazd cas-telul, intre nuci bdtrini §i un biel§ug sdlbatecde buruieni, se vede o biserica, bund bisericasmeritd, drept-creclincioasa, din timpurile vechi.Un mare acoperi§ de §indild se middle, cain vechile laca§uri bucovinene, dupd liniile zi-dirii, §i din el rdsare un turnulet de lemn.El e pus la o parte, deasupra unei umfldturi azidului, in stinga pridvorului pe stilpi. E oorinduiald noua, care n-a prea fost urmata aiu-rea. Altarul e in cinci muchi, stranele nu sedesfac in abside rotunde. Un briu Imparte pa-retii in cloud: jos sint patrate ca ni§te cadre,sus linii de infloriturd se impleticesc originalin forma noua, ca vargutele prin care se im-prejmuiesc straturile in vechea mea Moldova.

Ting-ting, ting-ting face clopotelul din tur-nul de lemn, tras de o mind de copil, de tiga-nu. In pridvor e razimata o nasdlie acoperitacu postav curat. Se aude cintindu-se ve§nicapomenire. Si prin u§ita joasd apare preotul inodajdii, paracliserul smolit, o femeie cu po-menile prinse Intr-o legatura §i cltiva taranicari poarta pe umeri In sicriul lui de lemn unbdtrin cu caciula indesata pe lini§tita fatd deceard.

Ting-ting, ting-ting ...

118

Nici jale, nici pripa, nici fried. Mosul mergeinainte, pe sus, cu ochii inchisi supt caciulamare, cu gura muta supt mustata alba, sup-tire.

De ce a murit batrinul?A zacut trei zile si-a murit . .. Asa i-a

fost lasat lui. E de batrineta . . .

Ting-ting, ting-ting . . . Dumnezeu sa te ier-te, mosule!

Logofatul Constantin Brincoveanu a ispravitaceasta biserica in luna lui Septembre 1688,cu citeva saptamini inainte de a fi Domn elinsusi. Zugraveala s-a facut cind ctitorul eraacum Constantin-Voda, si in pronaos se vedeel, Voevodul, cu patru fii, Doamna cu Basefete, neam binecuvintat ca in vremea pa-triarhilor. Se mai afla jiltul cu prag de piatrasapata, unde stateau sotii domnesti, incunju-rati de bogata for odrasla.

Si acum? Pareti smoliti de fum, strane delemn prost, feresti de pe care au cazut pe alocu-rea cadrele de piatra inflorita, icoane nouasupt frumoasa catapiteasma veche, un biet pa-raclisar tigan, poporeni saraci. Poate Ca minise va darima lacasul si de pe parete va cadeachipul Domnului, Romanului, mosneagului deodinioara, care va muri astfel Inca odata.

Dumnezeu sa te ierte si pe Maria Ta,mosule! 18'

119

Imprejurimile Bucureftilor

Imprejurimile Bucure§tilor n-au fost cerce-tate pe atita pe cit se spune de rau de din-sele. Dumineca bucure§tenilor din popor §iburghezie, lumea buns" se incuie in casasau strabate vulgul in trasuri bogate , seincheie pe strada, in gradini, la berariile deafara: Luther, Opp ler', prin crime §i cafenele;oseaua chiama pins tarziu noaptea, in tim-

pul frunzelor, adeca al racorii §i tainei, dru-meti singurateci, parechi bucuroase de umbraaleilor §i zgomotoase familii in haine ce nu sepoarta-n toate zilele. Herastraul a murit aproa-pe cu totul, §i el adaposte§te numai aventuri,betii §i, intimplator, bdtai §i sinucideri: maidaundzi otravile unei fabrici goliserd iazul depe§tii cari formau una din ieftenele atractiigastronomice ale localitatii2.

Aiurea nu se merge. Mandstirile, care erau,in alte timpuri, §i iinte de primblare pentrubutce §i cale§te, au acum alti locuitori decitcalugdrii, §i portile for se deschid nenorociriiomene§ti de tot felul, iar nu dorintii vesele dea pierde citeva ceasuri supt albastru, in mij-locul verdetii. La Vdcare§tii lui Nicolae-VoddMavrocordat, o minune de arta in vremea ei,slut hotii; la Marcuta nebunii, la Pante limo-nul lui Grigore al II-lea Ghica, un simulacrude cartel vechi apusean inaltat in acest Rd-

i Si ele mai parasite acum (1916). [N.a.]2 Opera de refacere s-a intins si aici (1939). [N.a]

120

sdrit pe la jumatatea veacului al XVIII-lea,sint incurabilii. Hotii au stat mai mult §i infrumosul ostrov din lac, in care vreun Domnde la inceputul secolului al XV-lea a indltatjuvaierul de manastire al Snagovului §i, Inurma facatorilor de rele, indreptati spre altetemniti, ruina §i-a intins mrejele de rddacinisdlbatece §i ploaia a curs, pans la reparatia deddunazi, prin sparturile mortale ale acoper4u-rilor prAbu§ite. Cernica Stirbeilor, veche depatru sute de ani §i ea, Inca o mandstirein band", cu toate ca aici iazul, ndvalit derogoz, e fard frumuseta celui de la Snagov,

s-a facut un cimitir, pentru inalti clerici §ipentru familii care iubesc pompa cavourilor,dar nu pot cheltui mult. Ramin Caldaru§anii,cam dositi, §i manastirile de maici: Pasdrea,Tigane§tii, unde putinii oaspeti sint cele maideseori tot a§a de sceptici in materie de cu-viinta ca §i in materie de religie.

Dar aceasta regiune §easd, in care se oprescapele riurilor de care nu mai simte nevoieDundrea apropiatd, nu e nici monotond, nicifard caracter §i poezie. Vara, §oselele §i dru-murile §erpuiesc prin lanuri manoase §i inaltepa§uni, §i pe ele se strecoard, in raza de viataputernica a marelui ora§ trasuri, card §i ca-ruti, dintre care allele, incdrcate cu scinduri §ilemne lucrate, se coboard tocmai de la munte,gasind mai lesniciosd aceasta cale ieftena. Pa-durici rasar din toate partile, crutate de civi-lizatia care n-ar trebui sa se atinga nici deacum inainte de ace§ti arbori frumo§i §i bine-fdcatori, ale caror frunze, paturite an de an

121

In mla§tina, au fAcut pamint bun de hrana iin stare sa tie sate §i ora§e. Sate le slut dese §im ari.

Niciodata Insa aceste Imprejurimi ale Bucu-restilor nu shit mai frumoase decit in delica-teta trista a zilelor de toamna. Tufi4urile, ba-lariile nu mai ascund vederea cu verdele forprea exclusiv In stapinire. Se vad locuintilerisipite, turmele rAtacitoare prin aurul stersal imaelor moarte, pe care-1 pateaza, ici sicolo, de un verde Indraznet, vioi, o buruianamai Indaratnica sau un colt de rips ferit dearsita $i de vestejirea pasilor. LInga miristi,linga porumbi§tile presarate de cioturile frinteale strujenilor, aratura noua, vinata de marun-tele ploi dese, arunca varfuri fragede de ver-deata din samanaturile anului ce va sa vie.Tar padurile cu brate negre sau Infasurate IncaIn stralucite zdrente rosii, ruginii, galbene, cu-prinse de frigul iernii ce se apropie, par ca seapara prin negurile In care se infasura.19)

Intr-o zi de April spre Ceaddrufani.Snagovul Tigeinestii

1. .1Nu trece multa vreme, §i vederea se des-

chide asupra unui lac, pe care paduri vechi Ilmargenesc de o parte. Apele de otel albastriuse infioara de vint, prelingind malul buruie-nos al unui ostrov rotund. Din el se ridica,

122

printre caramizi si pietre risipite de mina vre-mii ce se joaca ironic cu cladirile trecatoareale oamenilor, un turn puternic, pe care anii1-au scrijelat adinc cu dungi de ruins. Dintreaceleasi darimaturi se iveste armonioasa siclara o biserica. E mica, precum sunt mici toa-te cladirile sfinte ale vechimii noastre, me-nite sa strings la un loc pe credinciosii unuisat sau ai unei singure mahalale putin locuite.Siruri de stilpi impart in trei spatiul cel in-rust al lacasului. Minunate picturi din cea din-tai jurnatate a veacului al XVI-lea acopar zi-durile; pe linga marile icoane ale AdormiriiVovedeniei. Intrarea in biserica desi sespune ca a fost cel dintai hram, ni se In-fatiseaza de doua oH, la dreapta pronaosului5i pe fata de catre altar a vechiului paretedespartitor, Mircea Ciobanul si familia lui, incare deosebesti pe Chiaina, nu femeia stras-nica din nuvela lui Odobescu, ci o fata rotun-da, tinara. cu par Wan, samanind cu tefan-cel-Mare, hunicul.

Aceasta a fost biserica de manastire, si ca-lugarii vor fi incaput numai bine In cuprinsulei Intunecat, care miroase acum a muted simort, a farina si a mormint. La inceput formaera o truce, al carii miner 11 alcatuia un prid-vor cu stilpi rotunzi; un singur turn se ridicainaintea punctului unde se umfla in dreaptasi in stinga absidele captusite cu strane. Po-doaba o faceau doua rinduri de ocnite: cele dejos, lunguiete, Intregi, cele de sus In arcuri;In turn, ele mergeau de sus pin5 jos, coprin-zind In boltirea for ferestruicele inguste, ca

123

niste mari sprincene Incondeiate deasupra unorochi maruntei.

Cine a fost ctitorul dintai al celei mai vechidin cele trei biserici de aice nu se poate spu-ne, dar desigur ca un om din veacul al XV-lea,care in Tara-Romaneasea, ca si in Moldova, adat operele de arhitectura religioase cele maifrumoase in spatiul cel mai mic, si fard indo-iala si lucrurile cele mai originale ale meste-sugului cladirii la romani. Piatra de pomenirea Intemeietorului a cazut, s-a distrus, daca nuva fi zidita undeva in incarcaturile reparatii-lor de mai tarziul. Cronica terii scrie insaasa: Vlad-Voda Tepes. Acesta au facut ceta-tea de la Poienari si au facut sfinta manastirede la Snagov". Tepq a putut fi ctitor aid casi Matei Basarab la Caldarusani, ducind maideparte ceea ce altul incepuse; &del mandsti-rea capata daruri Inca de la inaintasul sauDan, fiul lui Mircea. Ziditorul cel vechi parea fi un boier sau Domnul insusi, Inca suptMircea. Locul era bun si pentru aparare, cindse ridicau podurile si navalitorii fdra luntri,dupd fuga pescarilor mandstirii, se gasiauInaintea zidurilor Inalte si groase pe piatracarora se linciuriau apele line, cu funduri a-dinci si miloase. Poate ca aici s-au adapostitboieroaicele si copii cind Sultanul Mohamed alII-lea insusi a venit sa vadg ce viteji cresc peacest pamint salbatec.

1 S-a gasit o piatra; ea trebuie sa fi fost pusd Inamintirea reparatiei de Brfncoveanu. [N.a.]

124

Daca Tepe§ a stat aici, $i singele a trebuitsa curga, singele care era pentru sufletul aces-ta tiran ca un vechi vin ce Inealzeste inima siiuteste mersul gindurilor. Asezata linga Bucu-rest, manastirea a primit din cind in cindtrupuri de boieri mari, fiind socotita ca un locde ingropare ales. Astfel se odihnira aici perind, linga vechii boieri din vremea lui Nea-goe: Parvul din Craiova, Marele-Vornic, §i Lo-gofatul Joan, ajuns prin pocainta un smeritmonah, cu ajutorul calailor lui Mircea Cio-banul si lui Alexandru, flub acestuia, toti fiiilui Dragomir Postelnicul $i ai sotiei lui, Mar-ga. Dupa uciderea celui dintai, mama cuprinsade durere parasi placerile zadarnice ale lumii§i imbraca ve§nicul doliu al calugariei, numin-du-se de-acum inainte monahia Eufrosina. Ease ingriji ca fiecare dintre copiii ei iubiti sä fieacoperit dupa dating cu o piatra frumos sa-pata, in care i se pomenia fara nici un fel deplingere chipul mortii. Apoi cindva caci pegroapa ei n-a lasat sa i se insemne clipa ple-carii catre ai sai, pe cari-i doria de mult,

batrina calugarita muri zimbind, caci i seva fi parut ca zareste prin negurile sfir§ituluiomenesc stralucirea intilnirii voioase cu fiii co-siti in tinereta for plind de indrazneala. Ease culca la picioarele celor patru morti tineri,ca o slugs care e gata sä se destepte si sa aju-te pe acel ce sufere, §i lespedea ei suptire, in-gusta, pomeneste numai ca acolo se odihnestein sfirsit o mama plina de durere pand lamoarte", o mama ai &aril patru fii au fost ta-

125

iati, §i o calugaritai.Citeva zile dupd uciderea Turcilor din Bucu-

re§ti, Mihai Viteazul imbogati §i el cu untrup descapatinat gropnita Snagovului. Oame-nii domne§ti adusera la manastire rama§itelesingerinde ale lui Dima, fost Stolnic supt te-fan-Voda Surdul §i tradator fata de Domnulcel nou.

Apoi lini§te se facu in Cara, §i manastireanu mai primi astfel de daruri domne§ti. Eaimbatrinise putin, din timpurile lui Mirceapans in acelea ale lui Matei Basarab, care-idadu o rivals in Caldaru§ani, ce fusese 'Danaatunci numai un schit in mijlocul §esului. Cla-direa tragica a lui Tepe§ §i a lui Mircea Cio-banul, mindra manastire domneasca, pentrucare se culesese dijma pe atitea mo§ii §i se pu-sese de o parte banii vamii de la Prahova §ivamii din Braila, vazu trecind aiurea noroculocrotirii §i al daniilor.

Veni insa o zi cind Snagovul, care primisepe mortii ce cazusera aiurea de urgia dom-neasca, fu insa§i laca§ul unui omor din po-runca stapinitorului. Grigore-Voda Ghica ba-nuia pe Postelnicul Constantin Cantacuzino,om batrin de vreo §eptezeci de ani, vestit debogat, de invatat §i de bun, ca-i saga Domnia.Dorobantii venira noaptea de-1 ridicara din a§-ternut, intr-o Simbata spre Dumineca. Un rad-

i La o reparatie care a inzestrat ostrovul $i cu oridicula si nelocuita casa de preot, caranaida carerostia atita durere s-a distrus on s-a furatl (1916.)[N.a]

126

van duse pe prins intre arme la Snagov, undeluntrea manastirii it primi pentru a-I trecespre moarte. Mosneagul asculta a doua zi li-turghia cazut in genunchi, ca unul ce stia pece drum se afla si ce aproape-i este sosirea.El i§i marturisi pacatele si primi impartasaniainaintea altarului care nu mai pastreaza nimicdin comorile de arta din vremuri. Acolo undeastazi florile galbene bogate in raze se bucurade fericirea primaverii calde, se ridicau zi-durile in care calugarii i§i aveau chiliile, iaroaspetii odai de primire de care -$i aduceauaminte cu recuno§tinta. Ele inchideau o curtepietruita in care se aflau cele doua bisericuteale Bunei-Vestiri $i Adormirii Maicii Domnu-luil, precum $i trapezaria. Cind se facu sara,Marele-Postelnic fu zugrumat de un stilp, la20 decembre 1662; streangul se strinse $i al-bul cap cazu pe piept, pe cind clopotele dinturnuri sunau rugaciunea mortilor.

Sicriul fu asezat in biserica supt lespezilecareia se odihniau jertfele Domnilor celor ve-chi, tradatorii din alte timpuri, si cei ce mu-risera de jalea mortii lor. 0 fats de Domn,Ilinca, sotia batrina a batrinului Postelnic, $itoti fill ei, vase la numar, capatara voia sa-$iis mortul. In acest loc ingust au stat ei cite§i§ase, linga tatal culcat pe perna somnului fara

i Dar vezi, mai sus, observatiile despre picttu.a.Manturia e a lui Pavel din Alep, la jumatatea yea-cului al XVI-lea. 0 piatra adusa de aiurea in bise-rica de aoum arata ca la 1588 Mitropolitul Serafima facut biserica Bunei Vestiri. Dar piatra lui de mor-mint se anti acum dincoace. [N.al

127

tulburare $i linga maica plecata in genunche.Ii vezi pare-ca, stind pe lespezi, deasupra oa-selor fara capete: Draghici, menit mortii deciuma, Serban, care era sä fie Domn $i samoara tinar, cu banuieli de otravire, Constan-tin, care era sa fie si el zugrumat, la celeisepte Turnuri din Constantinopol, Mihai, alcarui cap usuratec va cadea in Adrianopol, deaceeasi urgie turceasca, Matei $i Iordachi, carifurs culesi Inca in floare, de o moarte bunkcare zimbeste tinerilor ca o iubita. Si luntritrec apoi pe lac, ducind spre malul de sus, ca.-tre Ploiesti, catre manastirea Margineni, si-criul acoperit cu stofe scumpe si alaiul de in-gropare.

Cite nu se schimba inaintea zidurilor nein-telegatoare! Inca treizeci de ani, Si Snagovulcernit de atitea amintiri e acum un roi deharnice albine. Un strain a venit de departe,de foarte departe, unde stinci spinteca pamin-tul si se azvirl izvoare despletite, cu tandaride piatra in apa for nebuna, unde nu suntzari intinse, de verde dulce si our curat suptcerul albastru, unde lacul nu se zbate de mul-tamire intre trestiile inalte. Antim din Ivirera un meter de predica, un meter de scri-soare, un meter de tipar, un meter de zu-graveala, un suflet curat si o vointa neobosita.Constantin Brincoveanu, acel Domn stralucitprin binefacerile sale, 1 -a primit ca pe un tri-mes ceresc si i-a dat in mini Snagovul. Totulse schimba in cuprinsul si intre hotarele ma-nastirii: pamintul dadu mai mult, oamenii Isifacura mai deplin datoria, iar, mai bine decit

128

toti, Antim insusi. In chiliile sale, buchile fru-moase, zugravite si turnate de dinsul, se ase-zard in tipare si insemnard pe hirtie carti pen-tru slujba, carti pentru indreptarea vietii. Uiteacolo unde se soreste sopirla verde peste card-mizile calde, va fi stat adeseori intr-un jetcdruia tot el ii va fi adaus sapaturi alese, pa-rintele, privind apusul rdsfrint in apa linistitd.Cina s-a mintuit, cdlugarii inchisi in chilli sepregatesc de odihna care va fi prea rapedeintrerupta de slujba tainica a miezului noptii;argatii mina pe malul din fats vitele ce seintorc la adapost, cu un prelung raga de che-mare; chiuiturile for isi rdspund de la o &A-rare la alta. Printre salcii se ridica fumul al-bastru al mdmdligii de sara, si un caval rd-sund de la stria. Soarele a trecut de pragulcare pentru not e noaptea, si razele lui dinurind, rosii in cer, se indulcesc trandafirii inapa lacului pasnic. Antim priveste cu ochiumezi aceasta frumuseta care-i prinde sufle-tul intreg, sufletul lui de poet, cu multe rd-sunete; el se ridica si face semnul crucii spremultdmire si binecuvintare.

Antim ajunse Mitropolit si lud cu dinsul zi-lele cele bune ale Snagovului. Si aceasta stra-veche manastire ajunse pe mina calugarilorgreci. Locuitorii ei se imputinara, fiindcd hra-na for nu trebuia sa scadd veniturile LocurilorSfinte; chiliile se ruinard, biserica tot asa,pdnd ce se repard intr-un chip care e o bat-jocurd, puindu-se un zid ordinar intre coloa-nele rotunde, de cardmidd aparenta, ale prid-vorului, si cocotindu-se un turn nepotrivit pe

9 Peisagii 129

linga singurul care trebuie sa fie, dupa cano-nul neschimbat al frumusetii.

Acea flied buns a stoarcerii prin calugariigreci care a fost secularizarea, duse lucrul maideparte. In locul hotului in mantie de arhie-reu, vent ca sa simta placerile pintecului §imultamirea gramezilor de aur, veni acum ho-tul in uniforms de pu§caria§, Inchis ca sa-§iispa§easca pacatele printr-un trai de pedeapsa.Un pod mi§cator uni malurile pentru nevoileinchisorii: odata el lass in adincuri un convoiIntreg din ei, pe care lanturile-1 trasera lafund; crucea de lemn de pe malul din fataarata unde stau, iertati acum, cei pe can oa-menii, can nu pot ierta, ii pedepsisera. Bise-rice mai cuprindea odoarele vechi: ele au fostluate insa cind ruina ameninta sa se surpeasupra preotului Si credincio§ilor. Zidurile din-prejur avura o soarta §i mai rea: inchisoarease stramuta aiurea, §i cladirea pe care ea opingarise se dadu la pamint. Reparatia Sna-govului s-a facut daunazi de a§ezamintul noual Casei Bisericii; Inlauntru §i pe laturi insapustietatea, care mo§tene§te pe toti, n-a fostInca scoasa din drepturile ei Y°

paraganul]

Soarele, care a rasarit de mult, i§i tot zabo-ve§te triumful. Deodata, spre ceasurile 9, elsoarbe negurile §i intr-un larg zimbet recearata nemargenirea Baraganului.

130

E un pustiu si nu e. In toate partile se des-fasurd, ca o mare linistitd ce s-ar fi inchegatpentru totdeauna, sesul cu desavirsire gol. Ni-mic mai rar decit, tocmai in fund, o perdeade arbori saraci. Sate le nu se vad decit doarcite unul in margenea departdrii imense.

Adincul n-are apa, si nici o radacind lacomanu poate gasi pentru vegetalele marl izvorulde viata. Dar, intr-un lung sir de veacuri, ad-rAganul pustiu a fost patria baldriilor inalte,dese, [a] micilor paduri cdrora toamna distru-gatoare le nimiceste trunchiul subred odata cufrunza imbielsugatd. Din ramdsiturile aces-tor rinduri de ierburi putre7ite, s-a alatuitun covor hranitor de pamint negru, In staresd dea inapoi viata cuprinsd in el, sa hraneascddin mormintul sau de buruiene. Pasunile auramas, bielsugul verde pentru turmele venitedin alte locuri, dar alaturea de dinsele plugula deschis cimpii de roadd pentru marii cum-pardtori de tarini intinse.

Si astfel aici pdstorul mocan cu caciula pd-trata trdieste ca vecin al taranului cu caciulatuguiatd. Pe rind se infatiseazd ochiului im-pardtia unuia si a celuilalt. Oi mitoase undu-leazd mergind prin miristea galbuie, in carese contopesc aproape. Cai speriati se oprescin margenea drumului intrebind cu ochii formari umezi. Pluguri cu cai taie brazda noud,pe cind in ogorul vecin griul nou mijeste, dessi verde. Card, carute, trasuri, transporturi defin se strecoara in preajma liniei ferate. Ma-gaziile garilor gem de sacii greoi, asezati in

131

rinduri pentru plecarea peste hotare. Acciden-tele cimpului sint ariile, cdpitile de fin, cld-ddriile de coceni, ma§inile, casele pazniciloracestei bogatii strinse. Lingd statii se vad fru-moase case de proprietari. Iar pe peroane semiscd varietatea cea mai mare de cdciuli cese poate inchipui pind si, la Ciulnita, mi-cile tichii de bland alba ale bulgarilor. Hainecafenii, albastre, rosii, scurteici §i panta-loni largi se amestecd intre ele intr-un tar-cat tablou de imbracaminte populard.

De la Ciulnita o linie secundard se desfacedin marea arterd, care peste podul ce stra-bate insula Borcea in cea mai strimtd partea ei, merge sd caute Constanta, addpostul co-rabiilor. Si in jos se urmeazd Baraganul, dun-ga fard apd din preajma riului mare. Rand labratul Borcea, pe care sint asezati Caldrasii,mai e un singur sat, cu cite jumatate de ceasde pustiu inainte §i in urma. Case le acestuisat, Sili§tea, care se insird mult timp in dreap-ta liniei, lipsite mai cu totul de perdeauaocrotitoare a arborilor, n-au unele din ele nisiu§oara spoiald a varului. In lutul gol al pa-retilor lor, supt coperemintul de coceni inne-griti de ploi, ele par una cu tarinile §i pd§u-nile de care sint incunjurate.

Alt sir de case dupd o lungs strabatere ade§ertului. Un cos de fabrics fumega. 0 grupdde cazdrmi i§i arata coperi§urile rosii de ta-bid. Cladiri mai rasarite vin acum la rind. SintCaldra§ii. 21

132

Spre Tulcea

[...] Iarasi malul nordic jos, vested, iarasi,in partea Dobrogei, paduri.

Cursul maretului riu atinge cea mai marelatime a unui riu european: e un adevarat im-parat al fluviilor, care-si scalds in lumina, ce-1intinereste necontenit cu puterea ei facatoarede minuni, zalea de otel albastru al valurilor,lungul par umed al trestiilor. Pamintul lutos,moale, se despica supus in calea mersului in-vingator al Domnului sau si se dd in laturica sa-i ingaduie toanele nebunatece, cind unnou aflux de tinereta it arunca pe cararioprite. Ai crede ca pe acest singur drum trium-fal el va ajunge in bratele Marii, intunecatesi puternice.

Dar nu. Iata, linga un mic far alb, ca un in-ceput de ostrov, o limbs de pamint, pietruitape o margine, care se infige in inima riului.

i vaporul apuca la dreapta, pe cind alte va-luri albastre merg drept inaintea zarii. Sintde aici inainte, fara piedecile de mlastini pecare le 1nchipuie cineva caci aici puterilecare schimba mersul apelor, precipitarea demiluri statornice, se misca numai in adincuri,

dou'd Dunari. [...]Dunarea vie e acea care se dezbina in dreap-

ta, inspre pamintul dobrogean. De amindouapartile, malul e al nostru, mal de ierburi us-ate si de copaci ce incep a se vesteji de

toamna, un peisagiu care ar parea olandezdata ar fi mai multa verdeata umeda, data

133

s-ar vedea case scinteietoare din geamurile forcurate si vesele prin colorile for deschise, daca,in sfirsit, n-ar fi acest frumos cer albastru,darnic de lumina limpede. Inca de la incepu-tul desfacerii apelor, privirea se loveste infund de un deal, de un sir de dealuri lipiteintre ele, pe care sint stropite case albe, multe$i rare, ca niste flori de cimp rasarite pe opajiste saraca. E un oras dobrogean, $i aratasa fie un foarte mare oras.

Intilnesti o insula mare, o incunjuri; ti separe ca to inchizi intr-un lac, $i -ti rasare otrecatoare de apa alba, care se intinde apoi caun brat de riu. Orasul pare ca-ti tot vineinainte, cu mahalalele lui deschise ca nistebrate primitoare. Pe un deal rotund, pe unscund muncel, se vede o sulita aratatoare, carechiama de departe atentia.

Iata-ne, in sfirsit, in basenul, tivit pe ju-matate de casele orasului. Il vezi acum in celemai mici amanunte, eaci, primitor cum este,dorit de lumina $i de oaspeti, el iti arata totce cuprinde. Un chei larg, ulite strimte, strim-be, de cetate veche turceasca, acatindu-se pecoasta celor patru dealuri, biserici, dintre careuna, lipoveneasca, se mindreste naiv cu cope-risurile-i verzi, edificii publice, al caror ca-racter architectural aminteste alte stapiniridecit cea romaneasca. Iar, sus de tot, aleargape muche o golgota de mori, care -$i lungescin cerul de amurg ca niste negre brate decruce aripile de lemn vechi.

Aceasta e Tulcea. °data a fost schelea tur-ceasca din Nordul Dobrogei si cel mai insem-

134

nat din orasele acestei peninsule formate deDunare si Mare. Turcii acestia can leaga laponton funiile ce opresc vaporul, cari duc peumerii for ososi sacii si scindurile, erau atuncistapinii aici. Corabii cu pinze albe si painje-nis de funii, vapsite in colorile vii, verde, rosu,albastru, care plat Rasaritului, In%esate de vis-lasi si marinari, de drumeti spre terile noastre,veniau prin Chilia, pe supt intariturile Ismai-lului, se opriau aici pentru hrana si reparatiisi plecau pe urma spre centrurile de schimbale Galati lor si Brailei. Erau pe atunci locui-tori multi in Tulcea paging $i nu stateau goalecasele marunte de piatra sau de lemn: catregeamia care vegheaza Inca pe mormintul tre-cutului mort, cu minaretul ei, stilp funerar,se suiau pe stradele ascunse batrinii cu parultuns scurt, tinerii cu fetele palide Si ochiioblici, supt fesuri si cealmalele de saluri pes-trite, baiatii cuminti $i melancolici, pasind ba-trineste, si credinciosii de toate virstele cala-toriau la ceasurile de rugaciune, Intr -un evla-vios tIrsiit de papuci, spre casa lui Allah careda biruinta, bogatia $i puterea.22

Din strainatate

I. ITALIA

Impresiile unui adolescent[Venetia]

.5i totu§i, cu toti englejii, ghizii $i ragazzii",e asa de frumos in taina-i intunecata deveacuri, tirgul palatelor de granit si al leilorinaripati, craiasa de odinioara a marl Adria-tice, ocrotita lui San Marco! Nicairi in lumepoate nu se gramadesc atitea palate, $i rama-sitile unei societati disparute nu sint mai im-bielsugate: e o necropola intinsa Venetia, mor-mintul de piatra al republicei apuse, groapadogilor imbracati in catifea, cu bereta de fir,tuguiata, la ceafa. Gondolele in haina for nea-gra, cu odaia cernita in mijloc par niste sicrieplutitoare pe valurile verzi $i, ciocli ai fru-moasei moarte, giandarmii cu tricoarne negrepazesc, corecti $i nemiscati, la colturile stra-delor, aleilor cimitirului. 0 treime din locui-torii actuali traiesc ca parazitii pe trupul ce-tatii stinse: unul iti vinde fotografii $i vederiale bisericilor $i palatelor, altul, ghiduri pen-tru oras, un al treilea iti deschide zimbindportile captusite cu fier ale monumentelor. Ca-licii mai ales pastreaza In expresia fetii cevadin dogii muieti in fir si matasuri, din sena-torii cu pourpointe de catifea; acelasi nas evre-

139

iesc, Indoit la mijloc, ascutit si plecat la virf,aceiasi ochi banuitori si mlndri, cari se ob-servh in vechile cadre de pe paretii vechii re-sedinti a dogilor, $i adesea pe strade, vinzindbuchete, vezi profilul fin si parul bhlan alVenetiii lui Tintoretto on Veronese. Shpta-mini intregi poti sa-ti treci vremea, colindinddin biserich in biserich: cea mai mica dintredinsele trebuie sh alba lucruri care, aiurea, arface reputatia unui oral si care aici, ca pre-tutindeni In Italia, tree nebhgate in smug.Toate din veacul al XVI-lea, toate au fron-tonul cenusiu, lespezile mincate de vreme sisfintii sculptati, ascunsi In scorburile de pia-tra mash. De veacuri nici o biserica nu s-a zi-dit in acest oras-necropolh, $i nu numai obiserich, dar, mai ca mi-ar veni a crede, eh nicio cash. Venetia dogilor a incremenit, si sin-gura vremea a zvirlit deasupra cadavrului depiatrh zhbranicul ei de vechime: oamenii n-auschimbat nimica. $i aceasta to scuteste de pri-velistea caraghioasa a vreunei case moderne,cu arhitectura algebrich, detunind cu ferestilenumhrate in acest amestec de stilpi de porfir,colonete de piatrh si cupole rotunde, care sechiamh Venetia.

Porneste intr-o dimineath frumoash, cind ce-rul pare un ochi mare albastru, care ride, 51soarele aprinde raze pe vestele de pinzh alelucrhtorilor si fustele rosii ale venetienelor,pe plata lui San-Marco. E neasemhnat: In fath,marea preshrath de gondole negre, vapoare sicorAbii cu mii de ate de painjen pe aripile forde pinzh. In mijloc, un patrat de zidiri vechi si

140

Innegrite, care fac din piata un fel de curte in-terioard; de o parte si de alta procuratiile, infata biserica sfintului Marc si parte din palaz-zo ducale", resedinta dogilor. Lasd stilpii degranit ai palatelor si cariatidele cu lungi bar-be, care-1 sprijind si, daca se poate, fara sdalergi la luminile unui ghid, intra in vechiabisericd, prin frontonul deasupra caruia seinalta cele patru cupole cu cruci mari auritein virf. Deasupra, pe frontonul albastru, pre-sarat cu stele de aur, mai sus decit sfintii cei-lalti, cari par ea cearca sd se ridice spre din-sul, San-Marco vegheaza deasupra locuintiisale cu lunga lui barb& desfAcindu-se lamuritpe ceriul fard de nour. Leul Venetiii, cu labape blazonul cetatii, sta dedesupt si, de o partesi de alta, sfinti in turnulete, mozaice cu fondde aur, coloane fard de numar, inscriptii lati-nesti de pe vremile dogelui Dandolo, cei patrucai de bronz aurit adusi de dinsul dupd cu-prinderea cetatii Paleologilor, dau bisericiiacesteia batrine, ale careia inceputuri se pierdprin veacul al X-lea, o aparentd fantastic&grotesc de bogata si de impodobitd, a uneiadin acele curti fermecate, pe care in O miesi una de nopti" vrajitorii amorezati le coboa-rd din lumea visului pentru iubitele lor. Nica-ieri aiurea ceva asemanator nu se Intilneste;venetienii au avut in mindria for aristocratic&un singur gust, o singura admiratie, a boga-tiilor. Si au fort bogati, de o bogatie nemai-pomenitd, care le permitea sa-si prefaca ce-tatea intr-o padure de statui, intr-un palatfara de capat. San-Marco se resimte de aceasfa

141

indigestie de bogatii a cetatii: biserica modes-ta zidita in stil roman prin veacul al X-lea, afost impodobita, aurita, incarcata de toate mi-nunile pe care stapinii Adriaticei le vedeauprin locurile departate, unde abordau galerelefor cu paretii sculptati. Prin veacul al XV-lea,dupd ce corabierii venetieni dusese departesteagurile republicii, maiestri veniti din Con-stantinopol, cu mintea plina de aurituri $i mo-zaice, schimbara, acoperind-o cu o haina noun,mai stralucita, vechia fizionomie a bisericii.Mozaicele de stecla aurita impodobird cupolelerotunzite, puse de maiestrii bizantini pe cope-remintul luciu al bisericii romane, sfinti maricu ochii cuminti si expresivi, cu fata slaba sitrupul pierdut in hainele for rosii $i albastreincepura sa priveasca din inaltime altarele in-greuiate de bronzarit si aurituri, orbitoareaPala d'oro", coloanele marunte de marmuraorientala, in care rosul porfirului se amestecacu verdele malahitei. San-Marco deveni o bi-serica greceasca, un fel de sfinta Sofie, Kre-mlinul plin de podoabe al apusului. De de-parte atunci trebuie sa fi produs un aspectlinistit si dulce, biserica adormita supt cupo-lele ei rotunde, supt paza sfintilor de mozaic.Pentru a fi insa ceea ce este astazi, bisericatrebuia sa mai sufere o schimbare la fata: pela 1400, maiestri apuseni, tovarasii celor ce ri-dicau pins la cer horbotatele turnuri ale ca-tedralei uriese din Co Ionia, venird sa mai in-greuie aparenta casei sfintului Marco. In fatacupolelor, turnurile gotice se ridicara, cu ascu-titele for virfuri si ferestruicile for culturate,

142

si aice pe malurile Adriaticei, venira sa se legecele doua arhitecturi, cea extatica si aprinsa aApusului cu linistita si adormita arhitecturaa rasaritenilor, intr-o opera neinchipuita, gro-tesca, fantastica, splendida.

Prin porti mari de bronz, aduse din Rasarit,supt arcadele aurite si smaltate de mozaicuri,intri in biserica luminata de candele de argint.Mozaice in toate partile, pe cupola, pe pareti,de-a lungul galeriilor, la care to sui de-afaraprintr-o scara umeda si intunecata. Cei de sus,mai vechi, sint sfintii orientali, opera a Gre-cilor, ceea ce se si cunoaste dupd aerul curios,stingaci si comic al bietilor oameni, pierdutipe fonduri arbitrare de aur. In galerii, au lu-crat maiestrii mozaici din apus: contururilesint mai statornice, desemnul mai independent,fizionomiile mai deschise. Intelegi, ca nu maiesti in tam ieratismului, a civilizatiii mumifi-cate supt influenta ucigatoare a popilor igno-ranti si stupizi. Amvonul de marmura orien-tal& stecleste in fund, la stinga, cu coperemin-tul rotund de marmura galbena, trupul de oalta, rosie si verde, coloane mici la baze, tar-cate si multicolore. In mijloc, scinteietor delumina, rasunind de glasul preotilor, cari scan-deaza adinc si trist silabele latinesti, imbracatiin lungi rochii rosii si albe, il altare maggio-re", altariul cel mare, ascuns supt baldachinulde marmura neagra, in dosul sirului minunatde sfinti sculptati pe dunga de marmura tran-dafirie, ce se razima pe stilpi. In mijloc unHristos rastignit pe o cruce uriasa, un Hristos,care pare ca nu mai simte, nu ca Hristosul du-

143

reros si spasmodic, pe care 1-am vazut la SanGiorgio Maggiore, cu ranile-i singerinde sifata-i cadaverica. La dreapta si la stinga: sfin-ta veacului de mijloc, Madona, si San-Marco,patronul cetatii dogale. Si atitia sfinti, atitaaur, atita marmura, fum de tamiie, cintat depreoti, sfiriit de luminari de ceara ...

Se and pasii pe lespezi: un zgomot sec siprozaic. Profanam tacerea bisericii, rugaciuneacredinciosilor. Un glas horcaitor linga noi: unghid cu pintece urias si musteti de-un stinjenexplica biserica unor engleji, atenti, reci, co-recti, tirind silabele, sunind consoanele. Si,pierdute in stalele de lemn, pe breviarele mi-nuscule, cu fete palide si triste, femei se roagalin, Incet, pierdut, supt glas de preoti, in bise-rica luminata. La stinga, aurita de raze, ovenetiand, o fata de vreo septesprezece ani,alba ca marmura de Istria, cu par de aur cafondul mozaicelor: un profil de Madona, genelungi pe obraji palizi. Iesim. De-afara se audeInca perdut si dulce cintecul latinesc al preo-tilor rasi la fata, si San-Marco de sus, cu au-reola pe frunte, pazeste biserica fantastica, cuascutite turnuri gotice, cupole rotunde si sfin-ti Innegriti de vreme, in scorbure de piatra.

Inainte, piata bisericii, la stinga, palatulducal, la dreapta Torre dell'orologio", in fata,celalalt turn, il campanile". Singur San-Mar-co ofera privelistea nostima a unei biserici,care-si are turnurile de-o parte, cel cu clopo-tele alaturea, la o parte cel cu ceasornicul.Acesta din urma, restauart probabil in timpu-rile din urma, e boltit si face loc uneia din

144

caile cele mai frecventate ale orawlui, aceacare duce la vechiul ponte di Rialto". La Ca-pat, o mica platforms pe care se inalta unclopot uria§: doi gladiatori de acelai metalbat ceasurile cu ciocanele for Inverzite. i,profilindu-se pe ceriul albastru, ap de dulce,al Venetiii, cei doi colo§i batind in clopotulpeste care veacuri au trecut, produc un efectneobicinuit §i fantastic. Leul venetian cu fatalui maiestoasa §i lini§tita, cu aripi pe spete,pare ca pinde§te, aurit §i Impodobit, deasupraanticului ceasornic, care de la 1496 pins acumsocoate mersul necontenit al vremii, schimba-toare §i ve§nica. Un potop de ginduri mi serapede in minte la priveli§tea turnului anticeibasilice a sfintului Marco; citi oameni feluriti,cite priveli§ti deosebite a vazut splendidul leude our de pe inaltimea turnului cenu§iu! Inalte vremi vechia Venetia, Venetia cea vie,dogele in haine de fir asistind la leturghie, inmijlocul senatorilor §i inchizitorilor, ale cam/.stale §i acuma-1 ateapta Inca supt baldachi-nul de marmura neagra, o§tirile republicei de-filind supt umbra porticelor, cu halebardele inmink §i pumnalele lucrate fin la coapsa, am-basadori straini, persanii cu caciuli tuguiete,lini§titii burghezi din Nilrenberg, genovejiifudui, viind sa se plece Inaintea maiestatii do-gelui viteaz §i Incercat, senatorilor cu barbaalbA, cruntilor inchizitori. Acum tineri cu tran-dafiri in piept, cu plastron crocmolit §i barbain colt se abordeaz5 cu Dis done" al part-zienilor, veneljene cu turnura §i rochii albetrec supt poarta boltita, §i un individ fara

10 Peisagii 145

nume colporteaza in cutii de chibrituri broastetestoase tipind in frantuzege:

Du torti vivant, torti, torti, Moussie!Ce o fi zicind bietul leu de aur de barbele

ascutite, palariile cu o grading in virf §i ne-gustorii de petit torti vivant"!

Cella lt turn e zidit in caramida, cu un virfaseutit, deasupra caruia pluteste un Inger urias,cu aripile de aur, blagoslovind Venetia. De peinaltimea celor 98 de metri ai lui, ora§ul totse vede, pind ce ultimele palate se pierd inaer: un aer fraged, racoros, . .. miros salciu deapa sarata se rasufla, $i din cind in cind uncurent de patchouli vine sd-ti aminteasca fap-tul ca exists o categorie de oameni cari auspecialitatea vizitarii monumentelor vechi. Teintorci: favorite iar englejii. Pacat, era asade frumoasa Venetia, vazuta din inaltimea tur-nului vechi de 1000 de ani aproape! La teme-line urie§ului de caramida, loggetta", odaitaunde halebardierii muiati in fier paziau pala-tul dogilor, insira sculpturile lui Sansovino,care impreund cu Girolamo Campagna sint au-torii mai tuturor statuilor venetiene. De joscind to uiti, virful turnului nu se mai vede:pare c5 sprijing cerul ...1

[Lido]

Inainte de a rasa in urma tirgul lui San-Marco am vrut sa vad una din insulele careimpestriteaza cu verdeata for luciul marii, §iam pornit la Lido.

146

Era seara: gondolele gramadite in jurul pie-tii pareau ni§te pe§ti uria§i §i negri, cu spina-rea deasupra valurilor, §i din ele zgomotulvisla§ilor, cintind §i strigindu-se de la o luntrela alta, Iti asurzia urechile. In dreapta, un zgo-mot nedeslu§it de minavete §i muzica: e sar-batoare la Festa. Intr-acolo vrea sa maduca gondolierul, un mo§neag girbov §i uscat,care se vede ca duce Inca dorul petreceriloritaliene§ti cu butelii de Chianti destupate, cin-tec de muzici pe gondole §i miros ametitor depe§te sarat.

A! signore, la Festa .. .

Glasul i se opre§te in git, nici o adunaturade cuvinte nu-i pare lui ca ar putea sa repro-duca frumusetile de la Sagra, minunatul locde unde, ca un rasunet departat, se aude vuie-tul petrecerii §i, lingindu-§i buzele, ma prive§teduios §i rugator:

Al Lido non e niente . . . Alla Sagra, oh!alla Sagra . . .

Ii raspund ca -1 cred, dar mie nu-mi placenici Sagra, nici petrecerile §i vreau sa ma ducla Lido §i ma Intorc sa-1 vad ce mutra face.

Se uita la mine cu mils, cu despret aproape.Un om, caruia nu-i place Sagra, nici la

Festa!i, resemnindu-se, is din nou visla in mina

§i, despicin.d valul, Ingina:S'ella commanda, che! s'ella command&

Tace. Nu se mai aude decit zgomotul apeitalate de ascuti§ul vislei §i, departe, pe piataSan-Marco, ragazzii tipind §i urlind din neobo-sitele for gitleje. Mai incolo, pe un vapor, ma-

147

trozii cinta aprins, o arie curioasa, strains detot pentru urechile mele, ceva lugubru si in-grozitor de jalnic, cu hohote de plins si racnetede durere in tacerea noptii. Gondole trec re-pede pe linga noi, minate de cite doi vislasicu cordele la palarie, si finarele for merg sa sepiarda intr-un departat cerc de foc, intr-unsoare rosietic, la Festa. In fata se mai zarestemalul, bucata de pe linga gradinile publice, sila stinga mea privelistea minunata a pietei,ce pare invalita intr-o pinza de lumina rosie-tick transparenta, ca o apoteoza.

Finarele scinteie fantastic deasupra Marii, incare lumina for patrunde adinc, urias de adinc,stilpi maxi de foc fara de capat. Un vint in-creteste abia fata apei, care pare albastra, deun albastru deschis si dulce, ca in tablourilemaiestrilor venetieni. 0 carare de lumina tre-muratoare pe apa: e luna rasarita din Mare sideasupra Marii, calauza balaie a corabiilor cupinzele umflate. Cerul e albastru, fail de unnour pe dinsul, imprejmuit de jur imprejur deo margine rosietica. Stele clipesc ca niste ochide copil somnoros, pe bolta fara saman de cu-rata, si singuratec si trist suns valul taiat deLopata.

Qui e l'ospedale dei pazzi.Ma uit inainte: pe o insula ingusta o cla-

dire veche, un palat si acela, cu fatada cenu-sie, horbotata de feresti. Citeva lumini sticlescla geamuri: unele, cele mai de jos, yin sa seprelinga pe luciul marii. ,si, in aceasta noaptetacuta si luminoasa, ma infior inaintea era-dirii intunecate, care se inalta ca o stafie, si

148

in dosul careia oameni ca si mine urmaresccu mintea visuri gro-ave si icoane fArd detrup.

I pazzi, i perduti, i sventurati.E comentariul poetic al gondolierului, rasu-

nind limpede in tacere. Si, lenes, fard de scu-turgtur5, minati de o mina nev5zuta, mergeminainte, tot mai inainte, fara sa ne mai gindimla drumul facut si la cel ce trebuie s5-1 maifacem.

Am ajuns la Lido. Niste scald de marmora.Un calic sordid opreste gondola; ne coborim.Un om sta razimat de-o coloan5, groaznic

grin intunerec, cu ochii aprinsi, statura Ina lt.5.Mai departe, un restaurant mirsav, unde unindivid gros, cu minile goale si surtucul lepa-dat, ne pofteste sA luarn un bicchiere dibirra". Sfios, ii cer o Inghetat5, si glasul celuiin jilete5 are o sonoritate neobisnuita cind imiraspunde, trintind de masa paharul:

Pas de glace. Oh! pas, Moussie.E frig si mi-i fricg. Gondolierul nicAiri: i-am

dat zece bani si a nornit sA-si intareascamuschii, cari nu-s de fier, cum mi-a spus-o pedrum. La o crismA, un baiat pirlit si trentarosjoac5 o fatA in fusta rosie. Gondola, legata defarm, suns plingator in noapte.

Insula se desfasur5 pina departe, cu dru-muri albe, pierzindu-se intre intunecatele tu-fise, cu copaci inalti si plini de intunerec,ascunzind cu masa for neagrA, pe care vintulde sears o face sa se infioare lenes, cAsutepierdute. Nici un pas altul decit al ostelui incAmas5, nici un alt zgomot decit al minavetu-

149

lui obosit si pocnetul ciubotelor de la crisma,pe nisip. i din toata aceastd intunecime, ne-15muritd si adinca, din aceastd tacere sdlba-teed, din Marea, care se intinde inainte, oglinddcernith, pe care vintul din vreme in vreme oincreteste fin ca o draperie de statuie antics,din tot acest necunoscut tainic si fioros, sedesface o sensatie ciudata si tristd, ceva ca unlucru uitat de mult si vdzut aitfel, ca o notapierduth dintr-un cintec cunoscut:

Buona birra ... o buona ...Pasi grei se apropie; o tigard aprinsd pune

o path rosie in intunerec si gondolierul, carenu miroase de fel a bere, se apropie lene§ deluntre mormaind laudele berii celei bune.

0 buona ... buona ...

Marea e nelinistitd, cind gitul ascutit al lun-trii incepe a farma valul cu pliscu-i de otelUneori vintul vine mai tare, si gondola se 'i-dled, pentru a cadea iarasi, cind valul slabeste,cu o pleoscdiald udd si molatecd. Nouri delise gramddesc in jurul lunii aproape de asfintit,si legdnatul valurilor creste din ce in ce maimult.

Gondolierul spune povesti de inecare,[despre] nesiguranta capricioasei logodnice adogelui, Adriatica fermecatoare si mincinoasd.i ma gindesc atunci la o loviturd de vint

mai indrazneath, la suieratul furtunii batindapele, la plinsetul marii zbuciumate, la o luptdapriga cu moartea, care s-ar mintui prin cu-fundarea inceath in sinul primitor al valurilor,la o nimicire treptath si dulce, ca in povestileacelea din Miazdnoapte unde rusaliile cu plete

150

balai si ude furs in adincimea apelor pe in-dragostitii lor, c-un zimbet ...

Am intrat in canele. Piazza Sfintului Marcsi piazzetta, aprinse de lumina, sticlesc de-parte, intr-o aureola rosietica. Singur turnul seinalta cernit, in noapte, de toate durerile siumilintile reginei apuse, si la dreapta, pe cheiulSclavonilor, vapoarele se profileaza in intu-nerec.

De la Festa un zgomot departat de muzicarasuna, ca o melodie rara, eterica, in care no-tele brutale sunt inghitite de departare.

Niste cintareti ambulanti, sau mai bine pluti-tori, cinta serenade pe gondole, la portile pa-latelor, unde americanii si evreii inlocuiesc pesuperbii senatori, pe mindrele patriciene ...

,Si, de-mi aduc aminte de Venetia, ca de odragoste uitata, o vad asa, in bataia razelorlunii, cu horbota de argint pe acele de piatraale colonetelor, cu apele incretite ale Adriati-cei presarate cu diamante de lumina, si anddeparte cintecul de la Festa, melodia traganatasi lina ca o cintare din /ieduri, ca un rasunetde harpa eoliand in gradinile uitate ale unuipalat fermecat de batrinele ursite . ..2

[Domul din Milano]

E asa de frumoasa catedrala aceasta. Unfrumos deosebit care nu e frumosul calm alParthenonului ,acel linistit si solid al bazilice-

151

for romane de la San-Satiro on Sant'Ambrogio,acel amestecat si baroc al operelor arhitecturiimoderne. 0 fantazie nebund sapata in piatra,o rugaciune zidita din granit. Cind am vazut-ointaia card, o padure de ace desfacindu-se la-murit supt un ceriu de tablou venetian, m-amIngrozit cugetind la citi oameni au trebuit s5.-siminince zilele, ridicind piatra cu piatra, ascu-tind turn cu turn, de cind cea dintai temeliea fost puss in tarna scormolita pins chipul deour al Fecioarei a putut pluti deasupra tirgu-lui intreg, blagoslovindu-1 de pe inaltimea luide o suta de metri. Cite statui, un tirg intreg,in toate pozitiile, cu toate fetele, de toatemiinile: sfinti cuviosi, r5zboinici, fecioare blindesi evlavioase. Din loc in loc, ironic, un monstrude piatra cu gura eascata on un dracusor cucoarnel" incirligate ride r5tacit printre aceastglume de apostoli si mucenici plini de rivna side credinta. E acel amestec de serios si debufon, care caracterizeaza toata aceasta zbuciu-mata perioada a veacului de mijloc, ridiculiza-rea, asa In glum5, fara vreo intentie rauta-cioas5, a lucrurilor celor mai respectate, celormai sfinte. Ace lasi burghez medieval, care sepierdes, trup si suflet, Inaintea altarelor cAntu-site cu zugraveli, smaltate cu statui, care sim-tia trecindu-i pe frunte fiorul divinului, rideacu gust, un ceas dup5 aceea, cind Maica Dom-nului on cutare alt sfint canonizat facea de pescend niste declaratii nu tocmai cuvioase si lalocul lor. Intre statuile catedralei de la Strass-burg, mi se pare, un predicatoriu cu capul de

152

vulpoi tine o inteleapta cuvintare de pe amvonunui auditoriu blajin, cu trupurile de oamenisi capetele de gisca. Apoteoza bufonului, a ri-diculului sapata in piatra, in paretii batrinelorcatedrale. Un desi§ de turnuri se inalta, sup-tiratice si scobite, ca o imensa horbota de gra-nit, deasupra boltilor ogivale ale bisericii, cau-tind sa se intreaca din inaltime, sa se luptein a atinge albastrul vesnic fugar al ceriuluiLombardiei muntoase. De cind bazilica incepusa se ridice, pe vremile lui Gian-Galeazzo Vis-conti, pans azi, turnurile n-au incetat de a seinmulti facind mai nestrabatut de priviri, cindto uiti in jos, acest palat al rugaciunii extatice,

Domul din Milan. De jos, impresia e zdro-bitoare: nu vezi capetele celor 98 de turnuribatute cu ace de granit: singur trupul caseiMariii si picioarele turnurilor se vad: repara-tii s-a facut si se fac Inca, si piatra alba, pestecare dalta restauratorului a trecut, face con-trast, pateaza negrul granitului cernit de vre-me. Un imens joc de biliard la 68 de metrideasupra pietii, unde se concentra viata Mila-nului de astazi, de omnibusuri si fabrice. Da-temai la o parte Ins& pe Corso Vittorio Emma-nuele sau in galeria aceluiasi rege, biserica searata acuma in toata intinderea si nemargenitaei bogatie; idealizata, suptieta de distant& scal-data in lumina. Si cind razele soarelui joaca pepietre, pare ca turnurile se inalta Inca, statuilese pleaca, si un fior de taina strabate zidurileminunate.3

153

(Pisa]

La Pisa, impresia aceasta de sicriu muted,de oras mort, e mai desavirsitd. De amindouapartile Arnului casele vechi, palatele inalte, isiintind intr-un sir fard de capat fatadele mo-dernizate si varuite, unele prefacute in cafe-nele. Un defileu nesfirsit de schelete de piatrg,intepenite si umede, pe malurile cununate cufinare ale riului lenes, de o lene adevarat me-ridionalA, care se tirlie printre balustradele depiatra, lat, somnoros si pasnic, parea i-ar figreu sä-si mai clued spre albastra Tireniandvalurile galbene si miloase. Te uiti, si nu-1 vezicum curge; doer din loc in loc o tremuraturanesimtita, un fior, tulburg fata de oglinda a mo-latecului Arno on fire de paie calatoresc incetcatre porta a Mare.

Marea-i coif), dupd fortareata cea neagra, cuci enelele de caramida arsa de soare, ascunsapentru totdeauna pizanilor. A fost o vreme,cind undele cele aducatoare de bogatii veniauping aicea, linga poduri. Acuma insa, ()data cuapunerea stralucirii pizane, Tireniana s-a re-tras si ea, lasind departe-n urma cetatea, incet,incet, ca pe un mort care ti-a fost drag °data.Si lanturile portului, dupa ce au rugenit sutede ani, in arsenalele genoveze si florentine,atirna jalnic pe pAretii vechiului cimitir, ala-turea cu mortii ceilalti, ramasite de fier aleraposatului port.

154

Sara, putina miscare incepe sa se simta pestradele deserte si colbaite. Muncitori in hainede sarbatoare se primbla pe cele patru Lun-garno, si la lumina finarelor aprinse expresiatrista si pustie a orasului e mai putin simtita.Acuma, in mai, noptile toscane sint splendide;caldura inadusitoare s-a dus odata cu soarelecel pirjolit al Italii, o boare dulce vine din-spre Arno, palatele pierdute-n umbra Intindturnurile for desantate ca niste enorme pirghiide spinzuratori pe ceriul albastru deschis, piro-nit de stele sclipitoare si albicioase. Inainteaunei cafenele, in fata apei, poleita de luminarasfrinta a finarelor, doi muzicanti ratacitoricInta adormitor si dulce cintece strain. El escurt si tapan, o figura rotunda de roman, pa-rul taiat mic, mustetile sure; ea, inalta, cu ochiaprinsi supt capita netezita a parului negru,ce se lass -n jos ca o manta de Intunerec peumerii largi, coperiti de o leaned' de cit, cuflorile rosii. Cinta din gura, in picioare, si el,pe un scaun, linga dinsa, infioara cu arcusulcoardele unei vioare stravechi. Ceva saritorsi plin de farmec, care se rostogoleste pe coar-dele-nvechite, potrivindu-se cu glasul ei sup-tire si slab. Din cind in cInd, cu degetele dez-miarda o ghitara si bizlitul cutii de lemnadaoga Inca la aparenta curioasa pentru urechia cintecului acestuia, rasunind din cobzavechie,intre scaunele cafenelii, in fata Arnuluide argint topit.

Piza are- o Universitate si ea, pans si ea;se cunoaste dupa tinerii de-o veselie nu toc-

155

mai ginga§a, cariii rod hainele de bAncile ca-fenelelor, cugetind la Pandecte §i dupd dascaliicu favorite cari dorm in Campo-Santo burghe-zescul for somn ve§nic, linga Henric de Luxem-burg §i cavalerii veacului de mijloc. Sara, Uni-versitatea se coboard in ora§, §i, dacA zanza-rele nu to lass sd dormi, auzi la fere§ti facneteentuziaste, tipete spaimintate si hohote mefis-tofelice menite sg-ti ardte ea Pisa nu-i moarta,tits vreme vor fi cafenele-n palate, bArci pevalurile Arnului §i tineri veseli in Universi-tatea medievald.

Ziva, far-niente cuprinde lumea zgomotoasaa orawlui, §i, pe cind de sus ploud valul fier-binte al soarelui de miazd-zi, stradele dezolate§i de§erte par alei de cimitir. Din loc in locnumai cite-un calic, sordid, raspingator §i la-com, se usucd la soare, ori, dintr-o birjA lingaziduri, vreun individ cu bluzd albastra iti adre-seazd un mdgulitor psstt!", aratind cu degetulcare cer, ceea ce se traduce in limba noastrA:Nu-ti trebuie o trasura, Domnule?" La Dome tirgul calicilor: unul std. la poarta campani-lelui, un altul la baptisteriu, restul pe scd-rile de marmurA, supt splendidele u§i de bronz.Orbi, §chiopi, gu§ati, cu chibrituri in mina, cupomana pe buze: o Cour des Miracles inainteatreimii divine a arhitecturii pizane. Un patratde verdeata uscatd de soare, pe care doar peling6 ziduri luceste rialba vin'ata si trifoiul ro-sietic. In fats, crucea domnului, la dreapta tur-nul plecat, in stinga comanacul fasturnat albaptisteriului: Campo-Santo cu dunga lui de

156

stilpi fal§i inchide orizontul. Fatada domuluivine inspre baptisteriu.

Doud patrate de marmura alba, unul deasu-pra altuia, se desfa§urd lini§tit §i maret pe ce-riul albastru, cu stilpii albi §i negri cari im-podobesc pAretii, cu o horbotd de baso-reliefuriraspindite de sus pand jos, ca o perdea sculp-tata in marmorA alba. Temeliile s-au pus dinveacul al XI-lea tocmai, §i veacurile trecuteau lasat intiparirea for pe piatrA, care are ofats galbie la soare. Innuntru, frunta§ii §coliiflorentine s-au Intrecut sd impodobeasca zi-direa cruci§a, sprijinita pe stilpi marl antici.Sodoma §i Andrea del Sarto In altar, Perrinodel Vaga cu madona lui, la o parte. Preutislujesc intr-un colt, §i biserica-i a§a de mare,incit din partea cealalta cintarea latineascApare un bizlit neinteles §i slab. Clopotele sunsmasurat §i lin in Campanile. De jos, to in-fiori, vazindu-1; socoti, in fiecare clips, cauria§a masa' de marmura, tubul acesta sapat,are sä se prabu§easca asupra-ti, din temeliipan& la clopotele care lucesc sus, intre colo-nete. Admiri la Milan imbiel§ugarea frumuseti-lor, extatica for eterizare, la Partenon propor-tiile perfecte §i maiestatea totalului, la turnulplecat indrazneala neobi§nuita a zidirii, calca-rea in picioare a tuturor regulelor arhitecto-nice, masa aceasta enorma de marmura, carese sprijind altfel decit toate celelalte. De sus,de pe jucaria aceasta de clopotnita, Piza toatase cuprinde cu ochiul, fard ca dunga lath' aArnului sa se giceasca macar printre casele

157

patrate, pe care le acopar eternele oale ro§iiale Ita liii. In fats, dealurile de inaintea Ape-ninilor desfa§ura spetele for crestate, coperitecu paduri, ca o nesfir§ita perdea verde pe mar-genile baldachinului albastru al ceriului demiaza-zi. De aice turnul nu mai pare plecatcind to uiti in jos, la tap§anele verzi, numaicit greutatea ce o simti urmarindu-i rotunzelileiti arata in el ceva neobi§nuit §i curios, ne-ajuns aka' data §i realizat aice, in marmoraaceasta alba. Comanacul baptisteriului stra-juie§te domul de cealalta parte, §i, citiva pa§imai departe, coloanele cimitirului se orinduiescInainte -ti. Innuntru, inchipuirea veacului demijloc, grotesc §i extatic in aceea§i vreme, seexprima pe deplin in tablourile lui Gozzoli §iale §colii lui Giotto. Supt contururile tapene §ihieratice, supt profuzia de colori tart §i bata-toare la ochi, o expresie uimitoare se desfacedin figurile acestea vechi §i §terse de vreme.Este un iad acolo, care intrece orice zugravireprin cuvinte, o apoteoza a grotescului, o desfri-nare a ridiculului imaginatiii, §i lucrul e facutde oameni cari tremurau desigur cind zugra-viau pe intunecatul cap al stapinului caldarilorcu smoala clocotita. Un drat, dar un drat ...a peindre, data n-ar fi deja boit frumos §i cuingrijire pe paretele de sud al Campo-Santului,nalt §i gros, fara coada, cornitele masive Siscurte ca la viten cei tineri, ni§te dinti de ba-lena, cu care sfa§ie gustos nu §tiu cite trupuride vinovati. Pintecele, jupit inadins, ii arataacolo, macinati de dintii groaznicului Lucifer;

158

foc gilglie din maruntaie. Si nu-i singur: ofiinta a§a de simandicoasa trebuie sa-§i albaslugile, insarcinatii de afaceri, toti dracu§ori cuchip de dobitoc, cari calaresc, gituie, tin pepirghii §i caznesc pe pacato§i, cari, bineinteles,poarta pe obraz toate semnele pocaintii in ex-tremis. Alaturea, sensul vietii e aratat prin-tr-o parabola colorata §i aceasta destul de pe-simist pentru a multami inima raposatului fi-losof Schopenhauer. 0 vinatoare: un domn feu-dal inainte, dama lui linga dinsul. Au §oimipe umeri Si arme in mina; calari, cutreieracimpia, cu suita for in urma. Numai matasuri§i catifele, imbrobodind trupuri rotunde Simu§chioase, impodobind gituri albe §i molatece.Si deodata, la o raspintie, linga un deal undeveghiaza pustnici curio§i, cu barbile lasate pepiept, groaza cuprinde pe curteni, cari se dauinapoi. Trei morti pe tarna goals, trei sicrieMed capace; unul, schelet acuma, rizatoriu §iironic, altul in toiul putrezirii carnurilor, unal treilea in umbra.

Inaintea ciolanelor §i carnurilor vinete, ma-tasa pare ca se rupe, catifeaua se desf ace §1vinetala se rasfringe pe domne§tile chipuri alevinatorilor. E intelesul vietii dupa giotti§ti, §ioare nu-i cel adevarat, inaintea caruia se in-chid ochii §1 care se acopere cu perdeaua min-ciunilor zadarnice din fiecare zi?

Tacut e Campo-Santo, marl umbre se lasspe sarcofage §i zugraveli, titve rid pe basorelie-furile mormintelor.4

159

I

Roma

16 mai

Palatinul luminat de soare, in ve§mintu-i degradini i aromit de flori, se intinde la dreaptaforului, pe care -1 ingrade§te cu dealul lui celinalt. Intri pe la bisericuta rotunda a sfintuluiTeodor, ghemuita acolo in colt, linga baratcelede intrare, care samana cu ni§te minusculeporti de templu egiptene. In stinga incep da-rimaturile: acolo chiar, templul lui August,coperit cu iarba, linga dinsul odaile nenuma-rate ale palatului lui Tiberiu, care par ni§tepe§teri captu§ite cu caramida, supt mantaua decopaci frunzo§i care-1 acopere. Unele odai sintdestul de bine pastrate, cite un stilp, facile decimitir, pare ca iese din pamint printre dari-maturi, on un crimpei de mozaic colbait lu-mineaza intr-un colt. Alte odai sus, nesfir§itde cladiri, prin ale carora copereminte prefa-cute in tarna soarele vine de se joaca pe capi-tele cazute §i pe oalele razlete. Cite o balu-strade de lemn, boita in albastru, taie aceastamonotonie de lut ars §i coperit de colb.

In odaile aceste stricate urmawl lui August,mizantropul fiu al lui Tiberius, Nero, i§i duceaintunecatele zile.

Cite tragedii nu vor fi vazut paretii ace§tiagoi §i de cite glasuri de rugaminte nu vor firasunat! Pe fragmentele acestea de mozaice

160

calca stapinul lumii romane, omul lianuitor inesigur, care printr-o lovitura de teatru tri-metea din Palatin la Gemonii fruntile cele maifudule. Reconstitui cu mintea casele, a§a cumerau odata, cu criptoporticele intunecate, atriulluminat de soare, tabulariul in fund §i sala deospete, in care luxul roman gramadia boga-tiile lumii intregi: limbile de paun, fazanii dinPont, mistretii din Cara Mar§ilor, scoicile dingolful Persic, vinurile din Lesbos Si Mareotis.Tiberius in mijloc, cu fata lui marmoreiand,nasul scos inainte, tare §i drept, privirea fixa ibuza despretuitoare, ca in superbele lui statuia§ezate in Vatican. Nu Tiberius al lui Tacit,despotul oriental, care cu o vorba taie capetelemindrilor optimati, caricatura singeratd ie§itadin condeiul omului de partid §i al retorului,ci omul, a§a cum trebuie sa fi fost, timid §iipocrit, urind o lume care-1 ura pe dinsul, infond slab §i deziluzionat de viata. Unul dinacei ultimi coboritori ai familiilor vechi, cari senasc cu despretul pe buze, ducind pare-ca pespetele for girbove de timpuriu povoara traiu-lui de sute de ani al neamului intreg. Un omnenorocit, care n-avea decit doar ambitioasaiubire a Liviii ca sa-1 sprijine, despretuit delimfaticul August, care i-a lasat puterea,fiindca n-avea pe altul la indamina. Frate-saumort, femeia lui o curtezand de strada,moarta-n surgun, acea Julia, care prefacuse indesfrinare nesatioasele pofte de stapinire mo§-tenite de la tats -sau, nepotu-sau Germanicusamarindu-i zilele cu popularitatea lui cres-cinda, trezind poate demonul invidiii in inima

11 Pelsag11 161

batrinului prin necontenitele-i biruinti pe ma-lurile Rinului. Pe urma anii de la sfir§it aiscursului de puteri imparat, otrava lui Pizon,plinsetele teatrale ale Agripinei, toate banuie-lile acestea de otravire §i de omor cazind asu-pra casei lui, nevinovata poate. Seian 11 tra-deaza, omul acesta de nimic, ridicat a§a desus de dinsul, §i aceasta ultima lovitura denerecuno§tinta, amarind Inca acest suflet chi-nuit de banuiala, 11 arunca pe stinca de laCapreia, unde spune-n urma gura lumiis-a dus sa-§i ascunda ru§inoasele desfrinari, de-parte de palatul acesta darimat, pe coastelePalatinului, deasupra Velabrului. Si banuieli deomor planeaza Inca asupra acestei morti triste,in insula stincoasa §i pustie, batuta de valurilealbastre ale Tirenienii.

Pe sus trecea podul lui Caligula, fantazienebuneasca a Imparatului acestuia in gluma,care Inceteaza de a fi copil pentru a fi nebun,duce expeditii in boltile Galiii pentru a culegescoice, §i leaga dealurile prin poduri pentru aputea vizita pe sus pe colegul sau Jupiter depe Capitoliu, cu care se Intrecea din trasnete.Alte amintiri raspindite aice: Viteliu fugindMO Miliarul Romei, Caligula ucis in cripto-porticul casei Liviii de tribunul Chereas, Inmijlocul intunerecului, la doi pa§i de odailesclavilor.

Aproape §i casa Liviii. Sus scarile casinuluivilei Farnese, de unde, in cerc, toata Roma,de la Coloseu pand departe Inspre apus, sevede steclind la soare, pierduta Intr -o at-mosfera calda, care pare ca tremura molatec

162

inaintea ochilor. Din gradini, mirosuri alesealcatuiesc un concert de parfumuri, in caretrandafirul dulce da nota dominants. Nici oadiere de vint; toate par intepenite supt aceastalumina orbitoare, ce se coboard din ceriul al-bastru inchis, pe care noura§i albi se primblaca ni§te §tergare de matasd; glas de pdseri pebrazii uria§i, ce-§i clatind de aripe acele al-bastrii §i fine, cu un tremurat dulce §i sund-toriu. Casa Liviii vine in vale; ace§ti barocide Italieni au gasit cu tale puie-n cap opdlarie de zinc, un coperi§ homeric de burlescpe zidurile acestea milenare, §i pare undat deargint topit acest coperemint, scaldat in luminade amiaza. Scintei scapard pe colturi §i, jos,zidurile dorm in intunerec. Dacd n-ar fi pd-retii minjiti de umezeald §i coperemintul cazut,ai crede, ca ieri severa §i mindra femeie a luiAugust a parasit atriul pustiu. Din atriul pa-vat cu mozaicele acele splendide ale Romani-lor, ai In fatd trei camere, tablinum in mijloc,la dreapta §i la stinga alte doua oddite. Toatesint zugravite, §i pe alocurea colorile au o pre-cizie §i o fragezime de mierare. Una are fes-toane de flori, alta stilpi, o a treia mari placero§ii; fresce murale de o valoare capitals semai cunosc inch' pe zidiuri; scene mitologice,Io trintita la piciorul unui copac, supt paza luiArgus, pe cind un Hermes suptiratec §i ruman,ca un copil de cor, se arata, altele mai vechi,mai §terse. In fata chiar, pictorul a avut ideeacurioasa de a zugravi o fereastd, pur §i simpluo fereastd, rotunzita sus, prin care se vede casadin fatd, cu slujnice pe balcoane, cu fatadele

163

sa-i

strabatute de feresti marunte §i asezate fardregula. Un tricliniu, cu fresce infatisind fructe,la dreapta, §i un lung sir de casute mici sistrimte sfirsesc casa Liviii, in Imprejurimiletemplului lui Iupiter Victor §1 ale palatuluiFlavian, cu enorma lui sala imparateasca, cubazilica-i splendida Inca si astazi. Un englez, itchiama Mills mi se pare, 1-a prefacut in parteintr-o vila, si englejii, aceasta natie de turis-tomani, ar trebui sa-i ridice o statuie.

Napoli

Dincolo de Campagna romana, Apeninii in-cunjura drumul cu prapastioasele for stinciacoperite cu paduri. La lumina soarelui, virfu-rile si crestetele stau adincite-n umbra, pe cind

ce le brazdeaza cu crestaturile for pa-ralele, stralucesc aurite de lumina, cu o wardceata violets ce pare a pluti deasupra copaci-lor, ca §i cum ar fi sufletul fermecat al padu-rilor batrine. Vesnic, pe Intinderi nesfirsite,aceleasi paduri, aceia§i munti

Pe urma cimpia, cu umbroase paduri de fagi,legate cu vita de vie horbotata la margini.Soarele apuind pare ca alearga printre trun-chiuri, ascunzindu-se dupa ele si iesind iar lalumina. Uneori, cind trenul merge mai rapede,marul de our pare Ca se sfarma in bucati, pre-lungindu-se, aruncind §uviti mari de lumina,pe frunzele colbaite.

164

vaile,

Si, deodatg, la capatul cimpiii, Napoli.

E un balamuc, un vuiet farg de nume aicila gars. Intr-un colt, ni§te bgieti pfrliti la fatg,cu §gpci negre de matasa pe cap, se trintesc,se alungg, urlg, chiuie, intr-un nour de colb,supt ultimele raze ale soarelui apuind. Unulsingur are o Imbracaminte mai omeneascg; sintintre din§ii paltoane lungi pang la calcaielegoale, care par a scuti pe purtgtorul for decame§a §i alte accesorii, surtuce fargt de nume§i farg de coloare, came§i indescriptibile. Si totise uita serios, Idea un zimbet pe fata, cu ni§teochi maxi negri, muiati in cernealg.

Mg sui intr-o trasura. Doi din bgieti se punpe caprg, un al treilea s-a prins, Dumnezeutie cum, in coadg. Strade late, neregulate, cu

casele trintite la Intimplare. Cobb §i zgomot.Intr-o raspintie, un §arlatan tine lungi dis-cursuri, care trebuje sa fie foarte interesante,judec1nd dupg toti ochii ace§tia, care se uitatints la Invatatul doftor popular, in jurul tra-surelii lui Aline de toate leacurile de pe lume.Doi pa§i mai departe, o ceatg de baieti facechilibristica, suindu-se unul pe spatele altuiapentru a luneca pe urma in colbul fin §i alb,care li sluje§te. de pat toatg ziva. 0 multimeenormg §i galggioasa Insoteste din urma §i pede laturi un regiment de solda %i de linie, ames-tecind glasurile cele mai nepotrivite din lumecu sunetul ascutit al trImbitilor. La stinga,deodatg, un deal se desface, cu ni§te case mari,galbene, pierdute in virf, §i de la care porneteun haos de alte zidiri de toate mgrimele, albe

165

. ...... . .

la ultimele lumini de apus ale cerului. Pareca de sus un vrajitor le-a rostogolit pe costisa,unde fiecare s-a oprit la intimplare. Teatre cu-rioase deschid portile for mari deschise, captu-site cu afire multicolore. Teatro delle follie;prin canaturile date intr-o parte se vad citivastilpi Intunecati, pareti minjiti, aparenta unuiinterior de crIsma, din care ar lipsi numairaffle pintecoase. Apoi, in dreapta, in stinga,teatre iar teatre, toate intunecoase sor-dide, cu usile mari deschise, de pe care afirerupte spinzura ca niste steaguri ciuruite degloante. Un arsenal negru, de o negreata delemn plouat vechi, cu soldati ce pazesc priningradituri, asa ca nu se vad decit de la sup-tiori in sus. Si portul intinde catargele plecate,de care funiile se leaga ware $i fine, ca nisteate de paianjen, pe ceriul de sara, albastrudeschis, tivit inspre apus cu o dunga violetsintunecat ce se pierde in rosietic, pe carenouri suptiri, cu desavirsire trandafirii, plutescca niste esarpe de matasa.

Apoi pe strade la deal, pietruite cu lespezimari rombice, pe care roatele sung sgomotos,mergem fara sfirsit. Birjarul pare ca nu -$i stiedrumul, $i din cind in cind it vad cu fataapoplectica Intoarsa spre mine, mormaind nu-mele hotelului: Belle-vue, Belle-vue". Undomn galonat ne scapa; e portarul otelului ne-gasit, care se suie in capra, lasind pe baiatulde acolo sa-$i urmeze calatoria aninat de coadavehiculului mieu. Si ajungem la o casut5 cu-cuiata pe deal, unde o cocoana grasulie-miarata de pe terasa o cApAt'ind de zahar pierduta

166

§i §i

§i

§i

ga-

in noaptea stropita cu stele: e Vezuviul. Unpans§ de fum plute§te ve§nic pe virf. Ling'mine, trintit5 pe cloud scaune, o baba engle-zeasca visaza, ea tie la ce §i la cine, 0 omierare! in salonul din mijloc, alaturea cu oscrisoare autentica a lui Garibaldi, o Revueinternationale" din 1887 doarme linga grama-tica lui Curtius!!

25 mai

E sarbatoare ast5zi: tapete ro§ii §i perdeletivite cu our acopar mormintele cele vechi, pecare le poti vedea numai furi§indu-te supt ochiiincruntati ai preotului, In mijlocul uimirii cre-dincia5ilor, ce privesc cu groaza pe apostatii cenu pleac5 genunchiele asupra mozaicelor deportelana. Toti in haine de sgrbAtoare, rani,pomadati, corecti; femeile poarta rochii URA-toare la ochi. Prapuri de purpura deschid ca-lea procesiunilor, pe stradele picurate de ceara.

Am vazut un giuvaer de bisericutg vechie,l'Incoronata. Te cobori pe scarf innuntru; in-tunerec §i umed, o pivnita, in care macar numiroase a t5mile ca aiurea, ci a ceapa. Picturide Giotto, pierdute sus, Intr-o galerie, §i peurma grozave figuri moderne de portelana co-lorata.

0 porteland vulgar', cu colorile a§a de bar-bare, incit iti ranesc pare-ca ochii, o portelandindustrials qi §tiintifica, a§a de Indepartat5 destatuetele lui Luca dela Robbia, grupul de la

167

San Domenicol, sfinti de teracota, durerosi §1rugatori, Hristosul sfi§iat, cu genunchiele vi-nete, culcat in groapa.

De pe strada Santa-Lucia, marea se desfa-sura fara de sfirsit, pierduta in brume ca li-liacul, pe care zadarnic cearca sa le patrundapirjolitorul soare de miaza-zi; corabii trec de-parte, lasind dungi de argint pe ape, luntrinegre alearga gingas pe valuri, cu pinzele urn-flate si catargul drept spre ceriu. Pe mal,lazzaronii dorm trintiti, cu fetele for pirlitesi simulacre de haina coperindu-le trupurile,in fata marii dumnezeiesti, supt soarele potopi-tor de cald.

Pe deal, la San-Martino. In dreapta, Inca()data orasul se desfasura, cu nenumaratele-i co-pereminte rosii si albe, ca un mozaic neregu-lat si splendid, ce se ascunde in vale si sePat5rA de paretii captusiti cu livezi ai dealuri-lor. Un semi-cerc, un patrar de lung, de lapalatul Capodimonte pins departe pe Riviera diChiaja; plutind deasupra acestei marl de aco-perisuri, cupolele rotunde privighaza, ameste-cind tonurile for plumburii sau de portelanatarcata In acest turn al lui Babel de colori.Case le rosii si galbene, bisericile cu turnurilelucitoare, supt soarele acesta fara parechie,plutesc in lumina.

Impreimuit5 de dInsele. marea, pierduta In-tr-o ceata suptire, cu valurile de un albastrudesavirsit si catifelat, se leagana la vint. PeIntinderea uriasa corabiile par abia niste

I Probabil o amintire greOta. [N. Al

168

frunze maxi negre nemi§cate, §i pinzele umflateale luntrilor zboara ca paseri de omit peoglinda de saflr a Tirenienii. ySi, amenintator,la o parte, Vezuviul intinde coastele-i cope-rite cu vii, avind in virf ve§nicu-i §fichiu defum, care, izvorind din gura colosului, serasfata colo sus dintr-un noura§ alb §i scarm5-nat. Alte dealuri, muntii departati, pierduti cutotii intr-o ceata de poveste, albastra §i lim-pede.

San-Martino e inchis, tot a§a §i Muzeul deacolo ... e groaznica for duminica. Linga odughienit5 plind cu §ipuri de licoare de-a calu-garilor, o cri§m5 singura pofte§te cu u§adeschisA musafirii. Un baietandru oache§soarbe dintr-un pahar pe jumatate de§ert, lingao garafa simtitor scgzutg, §i, la o masa mur-darg, in fata lui, o adorabila copila &Male, cuprofilul* de Rubens, ii ride in ochi, provocatorSi murdar.

26 mai

Pausilipul, vechia curmatoare de necazuri alui Maecenas, se desfa§urA, pe dealuri de lut,imbricate cu livezi. Cite o peter se infunddfait de sfir§it, deschizind ve§nic gura-i de in-tunerec, pe alocurea, petece albastre de marese ivesc pe dupg crengi. Un miros de drobiteplute§te in vazduhul strgbatut uneori de mi-rosul salciu al marii, adus de adierea vintului,pe aripile lui rapezi ...

169

Pozzuoli 1§i rasfira casele, chiar linga farm,tivit cu dunga Ingusta a drumului colbait. Eiara§i sarbatoare, se vede. 0 mu icy milliardbate din talgere pe o pieta, marinari de toateneamurile maninca drew insemnate de mu§te,§i, in jurul unei fintini pretentioase, care versaapa pe strada, copii se trintesc in glod. Coloa-nele templului lui Serapis se vad innegrite §imincate de scoici, §i sus, la Solfatara, bolnavimerg sa se otraveasca cu mirosul groaznic ceti§ne§te de acolo din pamint, cu un zgomotasurzitor. Un principe napolitan, cirmuziu lafata, cu ochi negri, in friguri, cutreiera cupa§i nesiguri aleile.

27 mai

Azi trebuie sa merg la Vezuviu. Ma scol dezde dimineata, pe la vreo 5, cind ceriul albastrudeschis are limpezeala unor ochi de copil carese treze§te. Lume enorma pe strade: omnibu-suri fara de numar. Zgomot pe trotoare. Pang§i lazzaronii de la port sint treji §i trintiti pepietre; cu fata spre soare-rasare, a§teapta saadoarma din nou aici, pe mal, unde numaisoarele le pare destul de cald §i somnul dulce.

Printr-un haos de case, prin coclaure deuliti lara de sfir§it, pana la plata Marinei.Aceea§i mare pierduta in brume, pe care lene§se poarta aripile de °mat ale luntrilor pier-dute, Lanterna dominind Intinderea cu sulu-itrandafiriu. Pe urma Resina, unde sumedeniede oameni ma inconjura, propuindu-mi suirea

170

Vezuviului, in toate limbile, cu glasurile celemai felurite. Unul are mutra desavir§ita a ita-lianului: oache§, ochii negri §i vii, pala-ria pe ceafa, un om pe care n-a§ vrea sa-1 in-tilnesc intr-o padure unde am fi singuri amin-doi, altul ras corect ca un englez, cu dotedfavorite, atirnind deplorabil pe fata-i stropitade pistruie ro§ietice. isi mergem inainte, cudoi cai, can la fiecare mi§care se palesc unulde altul, pentru a sari imediat in sus, indig-nati ...

Vii §i iar vii, pe haragi lungi, cu vitele a§e-zate de-a curmezi§ul. Din loc in loc cite uncire§ cu fructe ro§ietice on un moqmo/ cufrunze lucitoare. Drobite marginesc drumul cuhorbota for aurie, varsind miros nepomenit dedulce in vazduh. ,Si de ce mergem, facind briiein jurul muntelui, Napoli se desfa§oara colo invale §i marea albastra §i inaltimile transparenteale Ischiii.

Deodata verdeata inceteaza. Pe cind indreapta vine mai cresc Inca, pe aceasta tarnscenu§ie de lava pisata, in stinga, lostopanelenegre singure arata la snare cimpiile for ne-sfir§ite, care par brazdate de o mina nevazuta,samana cu o mare IntepenitA, inchiegata inmijlocul unei furtune uria§e, o mare de iad, cuapa catranie. Pe alocurea lava se infati§eazaca ni§te trunchiuri noduroase §i uscate, culcatede veacuri, aici, in praful vinat §i adinc, de oadincime a§a de mare, ca picioarele-ti disparliteralmente supt aceste gramezi enorme de ce-nu§a calda. i ma uit cu jale da drumul en-glezului Cook, frumos §i neted ca-n palms, pe

171

care missele cu dinti lungi se primbla in va-gonete.

Si, deodatg, n-am mai vgzut nici marea al-bastrg, smaltata de albele aripi de pinza aleluntrilor, nici orasul intins supt picioarelemele, in chip de triunghi urie§, pe malurilemarii, pang pe depgrtatele cimpii. M-am intors,mort de obosealg, pe spinarea ghizilor, pe cindcolo sus, fumul vesnic al vulcanului parea cg-sibate joc de jalnica mea intimplare.

28 mai

Prin Vomero, la muntele Camaldulilor. Eamiazi. Supt cgldura ametitoare, nici o soaptaprin frunzis, nici un tremurat de aripe in pa-durea de linga sat, un sat, care samana foartebine cu o mahala de oras mare. Strade pavate,piaci de marmurg In rgspintii, o dughiand depglarier, cu citeva hornuri la fereasta. Padureae lard; molifti inalti ridica sus stogul for defrunze ascutite $i fine, de un verde albgstriu.Drumul merge pe o muchie, de pe care ochiulpgtrunde in tot acest intins defileu de copacisuptiratici. Din loc in loc, cite-un mggar, unmggar cuminte, tremurind din urechi la soare,niste urechi fantastice pe acest trup gradi slab. Deasupra, pe cei doi desagi, ce atirnd

de-o parte si de alta a rabdAtorului dobitoc,ping la pintece, vreun mosneag cu sapca neagrasi obrazul ras si dubit la soare, on cite-onapolitand cu pglaria de paie plecata Inainte,umbrindu-i fata, mai totdeauna bgtring si sar-

172

bads. Se pierd pe carare, si drumu-i asa deuscat incit mult6. vreme Inca rasund pocnitulcopitelor, ritmat §i lens. La o raspintie, inmarginea unei alte pgduri, un sir intreg demagari ni iese Inainte, seriosi toti si de o lenenepomenita in toate miscarile lor, ducind pespinare niste enorme gramezi de vreascuri,cari-i fac sa samene cu niste arici fantastici,cu urechile lungi $i coada suptire. Departe toc-mai, doi flacai bronzati la fata, cu cameraalbastra cascata pe piept, ii urmaresc cu ochii,tipind ceva in limba for asa de tare si aprins,incit socoti cutitele aproape de-a iesi dinteaca.

Ne-am oprit inaintea unei osterii. De-o bu-cata de vreme, doi copii ne urmaresc, un baiatsi o fata. El e Imbracat ca toti taranii de peaici, ea poarta pe un trupusor de gindac orochie de ling tarcata, ale careia colori vii sepotrivesc de minune cu obrazu-i de tigancusa,lucind la soare. Ne duc la manastire, unde fe-meile n-au voie sä intre, Dumnezeu tie de ce.0 poarta mare zavorita, inaintea careia un omse odihneste ... de prea mina odihna, una dinacele fete de tarani napolitani, indiferente $iadormite. Sund dintr-un clopot ruginit, si lao ferestruica, deasupra, un calugar iese cucapul pentru a-$i observa musafirul. Se vedeca mutra mea-1 asigura, de vreme ce 1ndatadupd aceea and sulul de fier lunecind cu zgo-mot in verigi §i -1 vad inainte-mi, un mosneagalb ca omatul, cu ochii buni, imbracat intr-orasa de postav alb, incins cu o fringhie. Maprimeste zimbind si iar zimbind ma poarta prin

173

coridoare lungi de manastire cu colonete albe§i inscriptii latine§ti. La stinga, o u§a, care ducela un cimp de griu aproape copt, cu spicelegrele, facind paiele sa atirne in jos, §i la obisericuta cucuiata pe un delulet, imbracat cutrifoi trandafiriu §i drobite aurii §i aromite;apoi, pe ni§te portite, la o carare strimta, mar-genita cu vita de vie verde deschis, taind incurmezi§ cenusiul negricios al haragilor deplop. La capat, o terasa vechie, incunjurata culespezi, avind in dos o banca cu mai multedespartituri, care pare furata dintr-un amfi-teatru antic.E cea mai frumoasa vedere din tot tinutul.

La dreapta, padurile se tin lant, si privirea,lunecind pe trunchiurile umbrite, se opre§tenumai la tapsanele de iarba lung si mata-soasa, presarata cu mierea-ursului vinata sinalba galbana. In fata, marea, asa de albastraea se intrece cu cerul, care, el, sus, pare omare de lumina, un ocean de safir topit, de ostralucire orbitoare. Insulele o pateaza: Nisidain fata, pe stinci negre, ti§nita din mare, prinputerile cele ascunse, care clocotesc aid suptcoaja de cenu§a vulcanica, des scuturata decutremure. Alt foc decit al soarelui se ascundeacolo jos, urmind lucrarea-i tainica §i necurma-ta §i ridicind din vreme in vreme acoperisulacesta subred ca pe o jucarie. Insulele apar §idispar ca intr -o feerie, la porunca intuneca-tului Hephaistos, care-§i fierbe lava in calda-rile de supt pamint, §iroaiele de lava se re-varsa peste cimpii, si orase intregi se ingroapa,cu oameni cu tot, supt potopul cenu§ii calde

174

a vulcanului. E aici aproape uriasul cel rdu,Vezuviul, depanind pe crater sulu-i de fum,ce se rasfird-n nouri, si, vazut asa de linistit,iti pare un munte ca top ceilalti, cdruia fumulce revarsd ii dd o frumuseta mai mult $i care,de-ar fi mai mic, ar sdmana cu solfatara dela Pozzuoli, dealul acela incrustat cu cristalede pucioasa, care par un omat de our palid. $i,mai jos, dinspre Resina, Herculanum doarmede veacuri, mai incolo Stabiae si dincoace rui-nele iesite la lumina ale Pompeii, toate ador-mite in spasmele durerii, supt capacul de ce-nusd intarita si impietritd, ce le slujeste dreptsicriu. Deasupra oraselor moarte, via cresteacuma si iarba verde, ca si cum nimic nu s-arfi intimplat, mortii n-ar dormi jos, strimbatide ultimele dureri, nici Vezuviul n-ar amenin-ta din fatd. Vesnica nelogicd a naturei, cea maisingeroasd dezmintire a copilarestilor preten-tii, pe care omul, acest muschi"1 crescut pef ata pdmintului, le ridica asupra mamei luivitrege, enormei naturi, inconscienta $i fardtints. Si as vrea sd vad pe Leon al XIII-leapredicind bunatatea fard de sfirsit a Proniiiceresti, pe cadavrele impietrite ale celor treiorase.

In stinga, Napoli, prelungit prin dunga tran-dafirie a Sorrentelui si Castellamarei, departeIschia pierduta in bruma, in fatd cu stIncoasaCapri. Trebuie sa mai stai, imi spune ca.-lugdrul, la asfintitul soarelui e mai frumps, seduce bruma ...".

I Expresia e a lui Taine [N.A.]

175

Ii multamesc si ma intorc spre poarta, ur-marit de glasul batrinului, care-mi spune ti-calosia traiului lor, cum li s-a vindut manas-tirea, lasindu-i pe strada, messo sulla strada,signore, poveri vecchi . . . Si ma intreaba iar,cu ochii lui cei cuminti, de nu-s napolitan.

Ma simt magulit in stiinta mea de poliglotsi-i raspund, cu cea mai mare seriozitate po-sibila, ca nu, napolitan nu-s, dar Roman, venitaici cu afaceri. Bietul mosneag ma crede si-mispune ea sint si la dinsii in manastire romani,frati de-ai dumitale, de'vostri fratelli", inchi-zindu-mi usa.

La intors, aceiasi magari linistiti, acelasi satmodern, ba, mai mult, acelasi mosneag cupleoapele rosii, dormind pe o piatra, in um-bra, linga o exploatatie de pucioasa, cu ema-natii nesanatoase.

28 mai

Pompeii e dezgropat intreg aproape. Un tirgintreg de ruine, care pare ars ieri de focul Ve-zuviului. Stradele se insira printre case acuma,ca si cu aproape 2 000 de ani in urma, cu les-pezi groase plumburii, prin mijlocul carorapietre mai ridicate ajuta sa treci de la o partea drumului la alta. Casele sint deserte acuma;facatorii de sapaturi au gasit cu tale sa becurate de toate mobilele pentru a be duce laNapoli si n-au lasat aici decit paretii goi, aco-periti Inca de fresce splendide. E o picturadeosebita, pictura aceasta murala a Romani-

176

lor, samanind pare-ca in ingrijirea stinga-ce a conturilor cu aceea a prerataeliti-lor, dar cu mai putin ieratism, mai mul-tä libertate §i uneori un realism pionun-tat. Sint fructe minunate, prin aceste tricliniivechi, fructe cu toata fragezimea for de viatavegetala, zugrAvite de maiestri obscuri §i ne-cunoscuti. Arabescurile antearabe ar putea ri-valiza cu cele din Alhambra on din intuneca-tele palate ale Marocului. Cind am fost in ve-chiul ora§, in coltul unde se mai fac sapatu-rile, lucratorii scosese de supt cenu$ o casacu trei rinduri, pe ai careia pareti ni§te coco-stirci pe fund negru erau zugraviti cu o diba-cie, la care pictura a ajuns tarziu numai dupdinvierea ei. Am vrizut pe urma frescele de lamuzeul din Napoli affreschi pompeianicare tin vreo §epte sali, §i aici frumuseta §iplenitudinea zugravelii sint uneori cu desavir-§ire de mierare. Sint intre ele cadre maH: unHerakles cu Omphale on un Perseu liberindpe Andromeda, dintre cele mai bune. Trupu-rile sint cu mina sigurd delineate pe parete,coloarea, in care un galban ro§ietic specialdoming, e Inca proaspAta. Aceea§i ingrijirepentru detaliul anatomic bine observat §i in-fati§at, aceea§i viata a carnurilor goale §i coap-te la soare. Ieratismul de forme, rigiditatea ti-picala a contururilor se gasesc numai in mor-mintele de la Capua i Paestum, unde s-a des-coperit pretioasa fresca a razboinicilor Samniti.Si daca pictorii italieni au precursori intre ne-cunoscutii zugravi de case ai ora§ului de pro-vincie Pompeii, acela§i lucru §i cu peisagi§tii

12 Peisagn 177

flamanzi. Citeva zeci de peisage, din Pompei,Herculanum §i Stabiae, se desfac pe tencuialaparetilor, unele in medalioane, cite patru detablou, altele separate. Fatade de temple, caserazlete, capete de cimpie, in acea lumina, caredeseori se intilne§te in tablourile lui ClaudeLorrain, mai asemanatoare cu acestea Incaprin ruinele antice presarate in verdeata cim-piilor on umbroaselor paduri. Scene realisteapoi: femei gatindu-se Inaintea oglinzilor debronz sapat, cu fata lustruita, luind boiele dinvazele pastrate Inca, una zugravind cu mode-lul pus Inainte, apoi scene din forum, negus-torii §i procese Intre coloanele stralucitoare delumina ...

Sculptura se simte §i ea de aceasta tendintagenerals catre realism, care doming prin ulti-mele timpuri ale imperiului; pe linga nenuma-ratele statui de divinitati, portretele calari alelui Nonius Balbus §i fiului sail, foarte exactreproduse dupd natura, cu toate zbirciturilebatrinului, cu toata elasticitatea de came §igracilitatea de contururi a tinarului. 0 grupade toad nostimada duce pind la capat aceastatendinta de a ciopli in marmura lucrurile va-zute; un Oran gol, cu o legatura numai lamijloc, gate§te un port, razindu-1, pe cind fe-cioru-sau, un baiat de vreo doisprezece ani,gramade§te vreascuri supt caldare. Ti se pare,ca acest grup a fost sapat in veacul al XIX-lea,§i nu cu atitea veacuri Inainte.

Casele sint aproape toate cu un lux de bungust cladite. Impartirea e mai pretutindeni cain casa lui Pansa, cea mai regulat zidita din

178

toate. Printr-un vestibul strimt, cu podeaua demozaic, intri in atrium, deasupra cdruia, prindeschiatura luminoasa a compluviului, apacurge in impluviuin. In dreapta $i in stinga,camere de oaspeti, man cit niste saltare descrin, in fata, dupd un alt sir de odai, stilpiiperistilului, continuati cu oecus $i uneori cugradina de fructe. Sint impodobite cu coloanecolorate sau imbricate cu stuc, cu tablourimurale, cu pavage de mozaic, care nu cedeaza,desigur, celor mai frumoase mozaice crestine,acelui de la Santa-Maria Maggiore, de pilda,on de la Santa-Pudenziana. Mozaicul joaca unrol covirsitor in casele acestea si, mai pretu-tindeni, tablourile alcatuite din pietre sint mairealiste decit celelalte. La intrare, cite un urs,cite o masca, on vreun tine incruntat; in inte-rior, adevarate covoare de mozaic, precumsplendida batdlie de la Issus, gasita la 1831,cu biga minunata a lui Darius in fata.

Toate sint boite dinspre stradd cu rosu onalte colon mai intunecate, aratind trecatorilorun zid inchis, strabatut de feresti rare si in-guste. Cite un balcon se intindea in afard une-ori; unul se mai cunoaste si azi. Dughienile deyin sint mai numeroase decit toate celelalte,cu urnele infipte-n piatra care formeaza ununghi drept. Din loc in loc, cite-o osteria",cum ii zic ghizii, cu fresce de oameni cinstin-du-se, on desigur, vreo bArbierie, cu firidepentru sopoane si dresuri, cu scaun de platedpentru clienti, can ascultau, cita vreme indus-triasul ii curatia de podoaba capului on a bar-bii, nenumaratele potins, ce se debitau la Ro-

179

mani in dughienile tonsorilor. Dincoace, mo-rarul macina grauntele in morile de piatra, maideparte togele se spalau de fullones, oameniins-CA.1.4i aid, de vreme ce ridicau o statuieEumahiii, denariis propriis §i nu petunia pu-blica. In mijloc forul intinde coloanele-idarimate, presarat cu piedestale, supt temple-le lui Iupiter §i Apollon, care-1 privighiaza,linga bazilica, ce da in strada marina. Pe ui-macele doua teatre la o parte, mai incolo amfi-teatrul de pe deal, termele, pastrate minunatde bine, cu stucul Inca pe pareti, conductelede plumb neatinse §i bancile de bronz ale luiVacula la locul lor.

Un singur lucru lipse§te: oamenii; ba nu.Sint, ce-i dreptul, vreo zece la muzeu, in toateposturile posibile, Inlemniti de agonie, ingro-pati In cenu§a vulcanului. Si el, Vezuviul, seprofileaza pe ceriul albastru ca un munti§orde mina a doua, de§irind ve§nic §fichiu-i defum, pe cind urechielnita intinde frunze lasoare, §opirlele de ruine se Intind pe pietre, cuochii for de candele, §i cazmaua sapatorilorsuns pe lava.

Sara

Vezuviul e nelini§tit. Fumul alb a disparut;e intunecat acuma, §i, ca §i cel de la jartfalui Cain, se tirie spre pamint, amenintator, totin directia Pompeii. De pe gura, sus, cite un

180

glob de foc se ridica, pentru a se cobori iarasi,ca o candela ce se stinge. De n-ar fi miscareaaceasta ritmata, ai crede ca luna se iveste, ro-sie si singerata, ca toamna pe bruma, deasu-pra vulcanului. E lava, care forfoteste in fund,in caldarile cele vesnice. Din cind In cind ma-rul de singe zvirle scintei, ce se pierd pe coas-te, inspre Castellamare.

Si marea-i linistita, cenusie in noapte, custafii de corabii, ce o despica a lene. Tinte deour pe covorul de safir al ceriului. Un glasdinta pierdut, nu se stie unde, si, colo, pe dea-luri, lumini se aprind ca alte stele, mai jos,neregulate si rare. Zgomotul cetatii suns de-parte . ..6

(1895)

Cose di Venezia'

Dimineata de dumineca. Lumea se trezestemai tirziu. In acea comunitate care se intindede la o lature a straditei sau canalului la alta,apare intai la o fereasta, instalindu-se pentrumai multe ore, o pisica alba, indiferenta pen-tru nimicurile veacului. Apoi un student cuochelari contra soarelui sunt negri si gal-beni, odiosi! isi prinde pachestile in bal-conas.

i Momente din Venetia (it.) [N. ed.]

181

Anume capete de par des negru, cret, nu-sifac Inca aparitia. Jos, un domn cu pal:aria depaie, matura. Babusca, mica aproape cit unghem, se coboard de la rindul al treilea undecultiva staruitor in balconase trei muscate,si-si prezinta prinosul de rdmasite ale gospo-ddriei. Functionarul chibzuieste ca asa cevanu se artinca in canal si, deschizind cu atentiecapacul cutiei de fier din coltul Fundamen-telor Morosini della Regina", adund acest de-pozit lingd altele pentru o descarcare aiurea.Aviz edililor bucuresteni.

La dreapta, o mind aproape nevazuta curdtabalconul, si cine face acest oficiu trece intr-omiscare gratioasd.

Aici orice act al vietii, si cel mai umil, facetablou. Jos o sprintend faptura, ale carii minedde stofd suptire, roza, par niste aripi, atingeabia greoaia usa de cetate, si iata alt flutureapare, in albastru, cu aceeasi palariuta pe cd-pusor, si Intr -un tremurat de colori parecheaaproape aeriana zboara peste pod ca sa meargala un atelier de croitorie.

Cu un fiaschetto2 infasurat in paie o siluetainaltd trece cu atitea miscari delicate ale cor-pului fragil pe care se mica in cochetarii depasdre capul frumos cu conciu roman, incitar putea lua lectii o dantuitoare.

Merge sd-si facd provizie de yin.Pe cind jos, luntri grele duc proza de toate

zilele, pisica alba se primbld filosofic pe bal-conul care-i apartine, iar, in altul, o silueta

2 bute/cuta (it.) [N. ed.]

182

intru toate asemenea cu cealalta, pare o damsde la 1 300 care intre crenele fsi asteapta ca-valerul.

0 rasfirare de obloane vechi. Mini cu lungidegete suptiri care aseaza o floare. Un cappletos care se infunda in mirosul plantei. Unstor rosu care se lass pans aproape de dinsa.Tabloul e fixat pe azi.

Din mii de acestea se face Venetia neimita-bila.7

(1922)

Note venetiene: Torcello

Cine vrea sa inteleaga Venetia, Venetiile",cum se zicea odinioara, trebue sa piece de laTorcello.

La prima infatisare, pentru o populatie deabia citeva sute de oameni, vieri, cultivatoride zarzavaturi, pescari si luntrasi, un malmarginit cu haracii vitei, citeva crescatorii degaini, de rate si de iepuri de cash, carora li seconsacra in apropiere un institut special decercetari, citeva case prin ferestrele carora se\rad scinteind vechile aramuri de bucatarie, pecind vreascurile umede fumega pe caminul demods veche. In fats, canalul, dincolo de care sevad usoare neguri pina la pamintul care mi-jeste in fund cu alta parasire si alta saracie.

183

Taina e 'Mg la capat, in cuprinsul larg alunei piete unde nu se mai aduna si nu se vamai aduna niciodata poporul", unde nu vormai porunci sefii lui autonomi, unde nu vormai fi judecatile si nu se vor mai imparti po-runcile, turistii, adusi in grupuri ca sa plecetot asa de ignoranti ca la sosire, fiind aid sin-gurii oaspeti.

Revad acest loc de scumpe memorii si desacra reculegere a doua zi dupa un congres destudii bizantine, care, intre splendorile boga-te, de o tehnica perfecta, ca pentru o republi-cs infloritoare si un imparat de lume, de laSan-Marco si de la Ravena, ar fi putut sapoposeasca aici pentru a vedea, pe de o parte,inceputurile bizantine pe pax/lint italian si, pede alta, transpunerea acestor reglementari dearta in naive si profund sincere, deci pentrunoi adinc miscatoare, inseilari de folclor, nufara amestecul uneori al marii tehnice Insesi,care Injgheaba pe aceste ziduri de basilicaaproape rurala marile figuri ale inchinariiorientale.

Sa inlaturam ceea ce s-a curatat, netezit,lins si adaus de restauratorii a caror era separe ca nu s-a inchis cu totul in Italia. In ba-silica se ciocaneste si se lustruieste; alaturi, laSanta Fosca, lucrul s-a si ispravit si, in lo-cul vechilor pietre, e acuma un pavaj de ief-ten ciment rosu ca la once berarie.

Dar in bisericuta legata de lacasul cel mareprintr-un peristil cu delicate coloane de chios-tro, cam asa cum s-au adaus In cazul, unic lanoi, de la Balteni linga Bucuresti, se recu-

184

noaste ordonanta haterioara careia-i corespundafard capacele suprapuse ale unui fel stingacide a realiza bolta: doua semicercuri de ambelelaturi inlocuesc ceea ce la noi se face, multmai elegant, prin ceea ce francezii numesctrompes d'angle". Incolo goliciunea cea maibine lustruita, izgonind $i cea din urma um-bra tremuratoare ce s-ar fi putut ascundein colturi nematurate $i nescuturate. Daca n-arfi sfintenia locului, s-ar putea danta la accen-tele unui jazz".

Dar nici o reparatie restauratoare nu va pu-tea sa inlature scinteierea stralucita a mozai-cului pe fond de our al basilicei. Judecata ceade pe urma e pe paretele dinauntru, unde eraodat5 usa de intrare, pe cind la noi acestescene, in asa de putin $i de taraneste umil, se\rad pe partea exterioara a acestui parete.

E aici o rinduire iconografica de un caracterunit. Povestea e rinduita dupd un tipic pier-dut, sau dupa fantezia unei minti proaspete,capabile de o continua creatiune. Ce nu seafla aici, din Vechiul $i din Noul Testament,in jurul lui Isus marele $i ultimul judecator!Voinici ingeri cam greoi, cu fata rotunda, la-taret senind $i aproape surizatoare, trupurigoale care asteapta biciul ispasirilor fara stir-sit, scafirlii care fac temelia insasi a acestordesfasurari in mai multe registre, un realistSfint Petru care, ingenunchind, isi /ndeplines-te $i el rolul in aceasta tragedie a sufletelorchemate la marea alegere. Fiecare figura, fie-care atitudine merits o cercetare deosebita: nue una care sa nu adauge ceva nou la acea

185

istorie a tipurilor care §i-a cdpatat un a§a demare rol in istoria artei.

Intoarce-te acum in cealaltd parte, spre celetrei abside de o atit de pur bizantina alcdtuirepe care e pe tale sa o strice acuma, intr-unbrutal conflict de linii, §irul de trepte, culesenu §tiu unde, care duce la scaunul episcopalde piatrd clued in care traditia populara vedeainsu§i tronul lui Attila, iar turi§tii prilejul dea se incorpora, a§ezindu-se pe dinsul, desvol-tdrii unei departate istorii.

Te vei gAsi intii fn fata celei mai extraordi-nare figuri a Maicii Domnului.

Ea se desfd§urd, se inaltd, plute§te pe toatdIntinderea puternicei bolti. Lunga hainA deintuneree adauga la proportiile uria§e. Mdrunt,capul cuprins in valul de acela§i mister are inseveritatea ochilor puternic sprincenati o ex-traordinary putere de impresie.

In dreapta, Isus, nu fard oarecare simili-tudine cu acela care doming, ie§it din vreunadaus cu caracter popular, in mijlocul solem-nilor apostoli in chiar principala bolts a basil-cei marciene are aceea*i blajin5 infati§areca §i in scena Judetului. Aid a intervenit

cu lipsa-i de proportie §i de masurd, darcu spontaneitatea-i vie, cu tendinta-i de a seapropia de orice suflet, traducerea in acea la-tinitate populara care incepe aid, In veaculal XI-lea poate §i mai veche ca sdajungd, dupa multe alte 1mprumuturi din Con-stantinopol, la Duccio, la Cimabue la Giotto.

186

ia-

si

Bizantul initial e, de altfel, si aiurea, inmicul Muzeu ce da figurile aspru modelate aleunei palla de metal, umila corespunzatoare acelei de la San Marco, si prapurul, datat dina doua jumAtate a secolului al XIV-lea, incare, Sfinta Fosca rasgrind lin& Maica Dom-nului, felul de lucru, cu fir de argint pe ma-tasa si cu figurile schitate cu condeiul pe ye-chiul fond, par a fi numai continuarea unorobiceiuri de rit care traiesc si pima astazi lanoi.

0 incercare de intoarcere in trecut

0 Inviere a secolului al XVIII-lea se In-cearca in cele trei rinduri de inalte camereluminoase, de o asa de armonioasa 1mpartire,cu sali de receptii de care ar fi putut fi gelosLudovic al XIV-lea, ale Palatului Rezzonico.

Frescele lui Tiepolo, de o nesfirsita Imbiel-sugare in raspindirea unor alegorii carora stiesa le dea vieata si miscare, pe urmele Inain-tasilor, tot asa de mesteri In umplerea spatii-lor, de la stirsitul secolului al XVI-lea, suntpretutindeni pe plafoane, unele extraordinarde vii In colori, altele de o tehnica noua si cu-rioasa, revarsindu-se si pe ziduri. 0 alts frescaacopere Inca paretele din fund al unei Incaperide dormit: acolo, secolul al XVIII-lea a iesitdin abstractiile franceze si-si cauta subiectulin chiar vieata de toate zilele, prinsa aici inpetrecerile, in mummeriile sale, care conti-

187

nuau, rafinindu-se, in ciuda decaderii politicea Republiaii, cad societatea raminea deosebitde vie si traia in nestrAmutata credinta ca ni-mic n-ar putea sd darime asezamintul, res-pectat pins atunci de o lume intreaga, al stra-mosilor.

Cad e vremea lui Guardi si a lui Longhi.Pe cind Canaletto se opreste asupra monu-mentelor insesi, vazute intr-o atmosfera deconventie, astrala, lunarg, fAra nici un efect decoloare, fait' nici un simt al luminii, oameniinejucind nici un rol $i vieata marunta a car-tierelor ingrAmadite nefiind vrednica de mae-strul frontoanelor si fatadelor, acestialalti dis-treaza si inveselesc. Longhi e corespunzatorullui Goldoni; unul pare facut pentru celalalt;ei se intregesc astfel. Nu se poate o mai bundilustratie pentru poetul comic decit a acestuiglumet al pensulei. As zice chiar ca aceastaadaugire e o necesitate.

Revad scenele de interior care rid gratiosasupra amanuntelor, sprinten sau umil umane,ale unei atit de usuratece $i de simpatice so-cietkti care continua sa se hraneascA din co-lonii. Cutare pinza slabuta prezinta o masa demulti oaspeti, cari nu se gindesc decit la feri-citul seceris al ceasului care trece.

Cind e vorba Ins de viata celor citeva miide sus, aid e o grijA deosebitA de o inalta cu-viintA, de o nobil5 demnitate. Comedia e pen-tru vulg se mai reprezintA, ziva, pentrupopor, Baruffe chiozzote a lui Goldoni, $iacea gluma de caricaturi umane, amintind peflamanzi si olande7i, tot asa. E stilul Rosalbei

188

Carriera cu fete si vesminte care par petale defloare. Chiar cind Tiepolo isi infatiseaza sotiacu timplele inalbite usor de subt caita bro-data, el nu uita sä adauge figurii de o atit deautentic venetiana seninatate, putintel melan-conc.& parca ar fi Intrupat amintirile, tot ceavea ea ca pietre scumpe la git, la brat si de-gete, haina intunecata desfacindu-se maiestoa-sa in contrast cu atita spuma de horbote, aco-perind ceea ce a fost odata inflorirea trium-fatoare a sinului.

Costumul larg, maret, de parada orientalaal veacurilor de cea mai mare prosperitate s-adus. Lumea se Intoarce la haina strImta a evu-lui mediu, dar ea nu prinde de-aproape trupul,ci filfiie intr-o spuma de dantele, intr-o flutu-rare de matasuri, intr-o coaja de catifea, au-rul rasfatindu-se in ramuri, florile stropindvestele. In marea feerie a unei epoce care nustie ce o asteapta, revolutii, cuceriri $i tiranii,aducInd spaima in mijlocul acestor rasfatatiai unui lux mergind pins la copilarie, vor veniasprii oameni cu parul tuns, cu hainele strinsesi §terse, cu mersul grosolan Si amenintator.

Se vor goli Incetul pe Incetul palatele carepins atunci sunt Inca pline de miscare §i debucurie. Se vor intuneca oglinzile, astazi atitde patate, in care cindva s-a rasfrint atitafrumuseta si atita cochetarie. Si se vor inchidein dulapuri, cad nu mai e cu ce sa se deieospetele, acele portelane a caror infatisareformeaza astazi partea cea mai bogata si maiatragatoare a acestei expozitii.

189

Ce nu este aici! 0 parte strains, exotica,foarte dibaci imitate: vase de China in vremeacind Extremul-Orient incepe sa intereseze, saatraga §i sa fie imitat §i aici e o camarutachineza. Se imita produsele saxone §1 vieneze,de oameni veniti din afara, lucrind cu privi-legiul. Catalogul ilustrat, La porcellana di Ve-nezia e delle Nove, da momentul cind se in-cepe §i aid arta cea noua. Tot felul de desem-null cu flori, unele din ele apropiindu-sechiar de stilurile artei noastre populare, cu osingura virgule multicolor& in mijloc, nu sedeosebesc de ceea ce s-a iscodit, dupa vechimodele din evul mediu, in lumea germanica.Dar cu un Vezzi, apoi cu Geminiano Cozzi,asociatul Nemtilor", care isprave§te liberin-du-se de din§ii, vine o arta' decorative care seapleaca spre dorintile populatiei §i tine samede nevoile §i mijloacele ei ca §i in alte pri-vinti; totul, chiar cind vine de la popor, sepreface dupa acest mare mediu colectiv incare s-a topit atita aristocratie a singelui §iatita educatie a vietii istorice.

Ace§ti clienti vreau marunte lucruri gentile.Dar la poporul care a dat in veacurile al XVI-lea §i al XVII-lea atitea peisagii, atitea iesle§i atitea Patimi ale Domnului, cu un mi§ca-tor patetism taranesc sau cu o duio§ie plebee,o adevarata nouti ramurd a sculpturii in mic,in modest qi s'drac se adaugti atunci. E repre-zintata de fabrica delle Nove. Ca §i mareasculpture de catedrala, ea place, dar §i invatain acela§i timp. E §i, uneori, o caricature careinvesele§te §i, alts data, o galerie etnografica,

190

o prezintare de curiozitati rationale, o exem-plificare de costume.

Sunt copilasi, adevarati amorini, in acel portal secolului al XVIII-lea care le sede mai binedecit oamenilor in virsth: unul, sprijinit decamarazi" tot asa de fragezi, are beret ducal$i hlamida, $i un imblinzit leu al SfintuluiMarcu cased spre dinsul. Femeia de la tarscu gaina In poala ()feed cu gestul gratios alunei doamne mari oul pe care vrea sä-1 vinda.Alta netezeste pe copilul care vine cu fructe.Tarani de fantazie sunt tot asa de cocheti. Sitaranii acestia, cari rid, cinta $i joaca, yin totidin Pastor fido, dar au hazul care lipseste sen-timentalitatii fall singe din literatura curenta.Nu lipsesc declaratiile de iubire subt copaculbatrin, slujnicutele sprintene, care par a venidin Goldoni.

Din lumea oraseneasca vin parechile cecinta din gura $i din teorba inaintea ferestre-lor unui palat nevazut, membrii vechii arle-chinade, grupurile mascate. Tot felul de oasteapare §i ea pe farfurii.

Dar lath' o fume apropiata de not sau chiara noastrd. Un tinar turc cu turban $i haindstropita cu floricele se indoaie de §ale. Un de-plin cunoscator al Orientului a putut reda sin-gur asa de bine femeile, cu valuri $i lard, culungile rochii vargate de la numarul 124. Toataaceasta societate orientalg, care e asa de fa-miliard prin comert venetienilor, apare cueunucii negri in pantaloni infoiati ca nisteplapome, cu cizlar-agale grasi, purtind pe cappalaria for cilindrica, cu dervisi purtind tiare.

191

un Domn tinar, barbos, al nostru, i§i arata,incins cu galben peste un caftan usor inflorit,calpacul alb de cacom, avind fundul rosu.

Dar aceasta tovarasie asa de variata si deinteresanta n-a pent. Ea se continua prin toatalumea care iese din stradelele inguste, care semladiaza pe serpuirea plina de surprinderi aMerceriei, care calatoreste pe vaporetti. Ace-leasi tipuri se mostenesc din generatie in ge-neratie: isi tree inainte, in hainele vremiinoastre, dogi si proveditori, capitani ai marii,generali, ostasi. Cind e un calugar, o caluga-rita, nu vezi macar in costum vreo schimbare.In ce e pe ziduri, pe pinza, in marmora siportelan recunosti pe aceia cari ti-au trecutsubt ochi si cari to astepata afara, iar cei pecari-i intilnesti par sa se fi coborit din ta-blouri, sa fie chiar insufletirea medalioanelorsi statuilor. la toti, din cauza legaturilorstiute si nestiute, din cauza acestui mediu desuperioara si generala arta, e ceva dintr-odistinctie suprema, care se manifests in atitu-dine, in gest, in cuvint, toate de o asa de ax-monioasa cuviinta. Baietanul care visleste Inluntrea ce duce provizii are toad mindria sidelicateta blonds a unui fiu de doge sau aunui paj de rasa.

E curios cum lipseste in arta acea iubirepentru copil pe care o gasesti la un Murillo.

totusi ei, prin strigatele si piuiturile lor,prin exercitiile de gimnastica uimitor de peri-culoase peste barele canalurilor, prin ad,una-rile lor sgomotoase si cintecele lor, prin

192

$i

$i

$i

neastimparul care tine toatd ziva, sunt stapiniicetatii.

Dar o umbra de cumintenie trece asupra forin aceste vremi grele cind aerul zbirniie deloviturile grabite ale elicelor de aeroplane. Ra-reori vechiul §al i§i coboara franjurile pe spi-narea voinica a unei popolane, vestitele puturisunt numai o piesa de sculpture §i cu viata fors-a dus prilejul lungilor sfaturi cu cofele dearama ro§ie inainte, §i o intreaga fantaziepopulara s-a impra§tiat. Zeita standardizarii,metalled §i electrica, doming tot mai mult §iaici.8

(1937]

Pisici venetiene . . .

Nu se pot numara pisicile Venetiei. Bizan-tul le-a incetatenit, §i acolo, in centrul Orien-tului, ele venisera ca animale sacre, multivreme oprite de a trece la pagini, din arhaiculEgipt al zeilor-dobitoace, sau al dobitoacelor-zei.

In toate cartierele ele apar, dar mai ales incele sarace, pazitoare ale nesfir§itelor ganguri§i ale imenselor pivniti parasite, contra inva-ziei guzganilor ratacitori §i flaminzi, pe caris-ar parea ca-i string.

Cite una alba, grass, domne§te din virfulolanelor batrine, ca o stapina de case. Altele

13 - Peisagii 193

se dezmiarda in brate de fete §i de femei carele alintd, de copii cari le trag de coadd. Restulse strecoard nenorocite prin ungherele fardhrand. Nu miaund, nu cer. Divinitatea for ini-tiala impune o demnitate solemnd mizeriei lor.Nu le vezi incruci§ind strada, ca sa impiedecemersul, posibil numai prin aleasa elegantd aclaselor populare, prin stradutele a§a de inguste§i de intortochiate. Cutare, cu funingine in bd-trina ei bland alba, a increment de agonie peo margene de marmurd. Gondolierii o cunosc§i-ti explicd: s-a tras acolo sa moard. Cu ochiipe jumatate inchi§i, ea se incalze§te de o ul-tima razd de soare. In mutenia ei animalicd,lard idei abstracte §i idei religioase, moare iea in aceea§i profunda §i cu totul nenorocit'dumilinta dureroasa ca §i noi.

Sint discrete §i facute. Nu be auzi. De peacoperiwrile ro§ii §i sure li se ridica imnul deiubire strigat tare deasupra canalelor. Si eletiu ca aici nu se face zgomot, nici de o a§a

mare bucurie ca aceea, §i se iubesc deci cudintii de Lard strin§i ...°

[1938]

II. ORIENTUL

Intrarea in Constantinopol.

Deodata din mersul obisnuit.al trenului zarease intuneca. Mari ziduri rasar din pamintulgalbiu de la o margine a privirii la alta. Sintturnuri uriase rotunde, din care rasar altele,sint falduri patrati, sint pareti de piatravristata cu caramida rosie. Sint sfarimate, darInca destul de puternice pentru ca sa ai sigu-ranta ca ele nu se vor desface mai mult.Aceste ziduri au aparat pentru cea din urmaoars Constantinopolul in ziva de 29 Mai 1453,cind, cu ingaduirea Precistei ocrotitoare, Pa-naghiei apar6.toare a crestinilor, Mohammed alII-lea a luat Roma cea noua, sfirsind cu viatalui Constantin Paleologul sirul Imparatilor ro-mani statatori aice, pe care o incepuse, cu omie $i o suta de ani Inainte, Constantin-cel-Mare, intemeietor de lege si de imparatie. Deaici s-au coborit ultimii ostasi crestini ai me-tropolei imparatesti, impreuna cu tovarasii forgenovezi $i venetieni, si fuga for a fost in-ceputul peirii. In urma lor, bandele in ceal-male alergau in fuga cailor pe toate stradeleInguste, aducind prin lovituri de sabii si sulitemultimii ce se gatia de biserica pentru hramul

197

Sfintei Teodosia vestea strasnica a caderii ce-tatii. De aici a pornit iuresul pingaritor care aspurcat de singele jertfelor $i de murdariileAsiei bisericele stravechi ce cuprindeau in sine,supt cupolele aurite de mozaice, morminteleImparatilor Incununati de Dumnezeu", mari $imici, buni $i raj, de un neam sau de altul,dar adormiti cu totii in credinta minglietoarea lui Hristos.

$i mai departe se Insira frinturile de ziduribizantine, intr -un sir sau In mai multe, chiarlinga Mare, de o parte $i de alta a liniei;unele stunt lasate In pustietatea si goliciunealor, cu ierburi $i copaci prinsi In Incheieturi;de altii se razima cladiri de lemn ale saraci-lor; peste unele parti din ele au fost claditepalate, cazarmi noun, care si acelea sint astAziparasite, cu ferestile sparte deschise din gol Ingol. Putine cetati vor fi avut o Intaritura deziduri ca acestea, $i, end virfurile for se aco-periau de luptatori, cind focul grecesc", ceardea $i in apa, curgea asupra luntrilor barbarecare Incercau ce s-a parut o mie de ani cuneputinta, mindria romanului ce n-are a seteme de oriciti salbateci, se va fi desteptat Insufletele acestor greci si asiatici ce vorbiaugreceste intitulindu-se totusi cu Indatinatulnume glorios al Romei.

Iedi-Cule stA scris pe o tAblitA. aici sintalte ruine, ale inchisorii de Stat cu septe tur-nuri care a cuprins atita groaza In tainiteleei de intunerec, de la camarile cu ferestuicile

198

$i

zgbrelate pang la cuptoarele" din pamintpline de umezeald $i duhlite de putori. Aici apetrecut batrinul Constantin Brincoveanu celedin urma saptamini nespus de chinuite cucare era sortit sa-$i mintuie lunga viata defericit sot $i parinte, de boier bogat $i deDomn cu noroc: in aceste tainiti s-au facut im-potriva lui cercetarile cu chinuri, $i de aici aiesit el sa moara in fata chioscului de lingdMarea albastra, unde intr-un tirziu pescariigreci au cules din valuri trupul sau $i al tu-turor fiilor sai, zvirlite de hingherii cari-i pur-tasera pretutindeni, spre deosebita bucurie amarelui oras salbatec. Si altii cu o soarta maibung au patimit aice, pins la tinarul Grigore-Voda Callimachi, care, banuit fard dreptate detradare in razboi, a fost gituit in Incaperilemarii Inchisori, pentru pacatele savirsite im-potriva ImpAratiei.

Trenul trece acuma pe strade, intre cafe-nele, serbecgerii limonaderii, intre eam'aru-tele unde lucreaza in vileag tot felul de me--teri.

Din loc In loc se deschide privirea asupracite unei risipiri de case de lemn, mari, midi,intre arbori ruine, on asupra unei st'apini-toare moschei cu Intinsa cupola adormitaminaretele ce strapung limpedele vazduh seninal zilei calde de sfirsitul lui iulie. Cu aceastane oprim in gars, unde Indata hamalii Intu-necati la fatA, in mari turbane de toate cold=rile, deprinsi sd duca geamantanele ca si scln-

199

gi

si9i

durile, ca si mobilele, ca si trupurile de vacsintregi pline cu untdelemn, prind ca o jucariebagajele noastre.

Trebuie sd recunoastem ca aici la gard esterinduiala, o build rinduiald, Vara bacsisul decare fasund cartile calatorilor. Pasapoartele sintcercetate cu luare-aminte si pricepere de unbdtrin functionar care vorbeste de tot bineromaneste si tine sa ardte prin unele intrebdricunostinta lui despre lucrurile noastre. i larevizia de vama merge destul de bine; cu toedoprirea cartilor, cele ce aduceam cu not nusint luate. Doar avem o clipd de teams cindintunecatul servitor al vamesului, care asteptacu o incdpatoare oald de clei in mind, se gd-teste a asterne o mare patd peste geamantanelenoastre. Dar si aceasta primejdie trece.

Revizorul de pasapoarte ne-a intrebat si deotelul unde avem de gind sd tragem. Indatace-1 spunem, el chiamd pe reprezintantul" zi-sului otel, un destul de impunator bdtrin cupaldria de paie strengdreascd. El pune la taletoate, tocmeste factorul, cu un pret pe care sd-1poata imparti cu faitongiul", si, dupd ce amintuit toate, se urea pe caprd, de unde nuuita a da lamuriri istorice si arheologice, in-tr-o nemteascA destul de stricata.

Trecem astfel printr-un mare haos fardnume cu roatele dirdiind zgomotos pe un cal-darim desfundat, Mend sA fuga inainteanoastra, supt ochii linistiti ai negustorilor simesterilor din baratcele de lemn, supt privi-

200

rile furisate din oddile pentru femei ale inal-telor case de scinduri tot felul de lume. Sintcopii murdari $i caraghiosi, sint femei crestinevesele $i neastimparate, femei turcesti cu fatadescoperita in intregime sau pe jumatateascunsa, barbia si fruntea fiind invelite cuhobotul, sau cu totul mascate de hobotul acestainsusi on de valuri negre, dese, prin care totmai pot descoperi ceva. Sint hamali ce-si minadobitoacele marunte, care poartA tot ce se poateinchipui: pine, lemne, carbuni. Sint vinzatoride stradd cari zbiard cit ii is gura desi nuca oltenii nostri ducind pe bete farime deberbece, maruntaie, capete jupuite, pins sicoarne pline de singe. Linga dinsii, altii poartacoveti acoperite, al caror cuprins it arata unulsau doi porumbi fierti, infipti drept, cu toatefoile lor. La rdspintii, vin-atorii de serbete ra-coritoare servesc un client dupe: cellalt. Soldatitrec in toate partile, prieteneste $i liber, caspre o petrecere. $i, spre a Linea oarecare li-niste, nu e nimenea altul decit un biet omuletcu fes, de multe on un batrin, care suns din-tr-o trimbitd mica $i tot face semn cu minain dreapta si in stinga, pentru tramvaie.

Astfel ajungem acuma la pod, unde asteaptaun paznic, caruia faitongiul li strecoard inmind, din mersul rapede al trasurii, un banutde argint de doi piastri, far% a primi inschimb vreo hirtie. Peste tesatura de fier seintind scinduri de lemn rele care suns $i ra-suna, tremurind, la asaltul roatelor fiecArei tra-

201

surf. Lumea de pe lume trece in sus si in jos:dervisi orbi ce cersesc, recomandati de turba-nul for verde, negri adevarati, spini; negroaicecu fata lucitoare, de abanos; asiatici si africanifoarte Intunecati, cu barbile $i mustatire rare;oameni in uniforms, europeni In haine apu-sene, femeile for foarte elegante, linga cadineIn vesminte de matasa neagra, albastra, vinata,Inflorita, ce straluceste $i fisiie, linga femei mu-sulmane din popor care se infasura In zdrenteinverzite sau in cituri proaste cu flori groso-lane. Trasuri se intimpina, se intilnesc, se cioc-nese, Isi rup fiarele fara sa se amestece cinevaIn tot valmasagul lirias care oboseste, dar im-pune.

Insa ceea ce-i mai uimitor nu este numSrulacestor oameni, miscarea for si infatisarea felu-rita ce au. De o parte si alta a podului se in-tinde cea mai albastra Mare. La stinga, ea seinfunda in uscat rotunzindu-se frumos; acestae Cornul de aur, Chrysokeras al celor vechi.La dreapta, ea se largeste treptat pentru a faceo si mai mare umflatura, samanata si de nisteinsule, raiuri in albastru, ca insula Princhipo;e Marea de Marmara. Iar cit prinde ochiul inurma dealurile pietroase pravalite spre apa sintAline de casele negre si rosii ale saracimii farade numar, de Ina lte palate cu caracterul nou,ministerii $i alte oficii, de vechi ruine sure si,mai presus de toate, de cupolele si minaretelemoscheilor, pe care orice copil ti le arata cudegetul: marea, strivitoarea moscheie a Sulta-nei Valide, din veacul al XVII-lea, chiar Incapul podului; moscheia lui Mohammed al II-

202

lea, unde a fost Sf. Apostoli a Grecilor,moscheia lui Ahmed al III-lea, §i, mai ales,ceva mai in fund, moscheia care a fost cea maimindra biserica din cre§tinatate, Sfinta Sofiea lui Iustinian. Si, jos, tree vapoarele in marivaluri negre de fum, invirtind rotile ce prefacapa in stropi de diamant §i in fierberi despuma; luneca iute ca §opirlele multele caice,se strecoara albele pinze ale pescarilor §ia§teapta atitea vase u§oare cu steagul musul-man: semiluna alba pe ro§u, acoperind cerulcu painjen4u1 miilor de funii.1

0 sara in Constantinopol

S-a facut sari, §i serile acestea ale Cons-tantinopolei au o deosebita blindeta. Soareles-a ascuns, lasind o mare dunga portocalie inmarginea dulcelui albastru deschis. Lumea s-ararit pe strazi. Moscheile s-au inchis la 6 cea-suri. Pina i podul cel mare, cu vegiicul luifurnicar, s-a golit mai cu totul; nu mai e ne-voie de cei doi paznici caH, la fiecare lature dinfiecare capat, stau cu mina Intinsa dupa celezece parale, luind de la unii i lasind sa treacavreun biet calugar cretin sau vreun biet der-vi ce fac semn ca n-au cu ce plati. S-aucarabanit i cerOtorii, cu fesul infkurat inturbane murdare de toate colorile, ologii ce-§iarata bucatile de picior rotunzite, orbii -Cupleoapele inchise, ce mica necontenit din buze,

203

bubosii cei cu nasurile Si buzele mincate princare li rasar groaznic doi dinti dinainte; co-cosatii, piticii, albi, cafenii, negri, infatisind $iin ce priveste cersitul babilonia neamurilor;s-au strAmutat in alte parti vinzdtorii decovrigi cu susan, de paste dulci suptiri, de totfelul de turte, negustorii de porumb fiert $iprajit, cei de zaharicale turnate in forma deramuri scrijelate. Dar pe margine, de o parte$i de alta, inhobotate strins, s-au asezat cadine,fcmei din vecinatate, care, cu spatele la tre-editor $i cu fata la Mare, privesc pind se in-tunecd cu totul. Pe vapoarele cu toate stea-gurile din Europa se aprind luminile; pescariidin bard se pregatesc de culcare, iar caiceleprin care comunica mai repede Asia cu Europa,Pera si Galata cu Stambulul tree in lucireafugara a felinarelor de la cirma. Prin gradiniprind a trece greoii lilieci.

Cafenelele se umplu insd tot mai mult. Incele din Stambul, vin toti neinsuratii, toti pd-rintii de familie chiar, cari n-au crezut ca emai bine sd imbrace scurteica $i giubeaua albaa odihnei si sa stea in liniste intre ai lor. InPera, toate felurile de europeni sau de vorbi-tori ai limbilor europene se bucurd, pind lascaunele ce yin chiar in mijlocul stradei, deurletele pe nas ale fonografelor asezate pemarginea ferestilor deschise. Lumea mai aleasase adund in grddina des Petits Champs", unde,pe linga jocuri olimpice cu cinematograful",se anunta le Petit Faust", sau Werther".Afise lipite la intrarea gangurilor chiamd tine-rirnea la cafelele-santante, cu artiste" straine,

204

care au pentru ce sä iubeascd Pera unde secistiga usor si se cheltuieste mult, unde banul,adesea putin cinstit, se cheltuieste in necinste.

Pind in ziva se tot poarta pe strada, ca inItalia, oamenii din popor ce stau de vorba inragaz sau intorsii de pe la deosebitele petre-ceri, chef uri si orgii. Dar, de la un timp inainte,tocanitul pe lespezi al batului pe care-1 poartaveghetorul de noapte, strigatul prin care acestavesteste ceasurile sint in cele mai multe car-tiere zgomotele de capetenie. Dar de pe inAl-timi necontenit Marea se vede patata de atiteai atitea lumini, care par un al doilea cer co-

borit pe ape.Daca nu .dormi si vrei sA to racoresti cu fe-

reasta deschisk auzind muzicele, tintarii yin in-data sa-ti tie de urit . . .2

Cele .Fepte turnuri $i zidurile bizantine.

Putine sint vechile orase din Europa caresa-si fi pastrat zidurile, si nu e nici unul afardde acest Constantinopol al lucrurilor celor maineasteptate, care sä le aiba astazi asa cum erauin clipa tiltimului asalt. Daca n-ar fi decitaceasta, si Inca ar face sa vii de oriunde invechea Capitala a Comnenilor si Paleologilor.

Zidurile bizantine" incep de la malul chiaral Marii de Marmara. Trei pared merg alaturi:cel din margine, de linga drumul ce se stre-coarA in umbra chiparosilor din cimitirele cu

205

atitea pietre de mormint, vechi §i noua, edarimat in cea mai mare parte; al doilea seinalta Inca destul de sus, cuprinzind in sinemarl turnuri rotunde sau unghiulare; al trei-lea e tesut din perdele de piatra vristata culinii de caramida, care leaga Intre ele marlbastioane. Unele din aceste centre ale aparariisint mu§cate adinc de peire, altele se tin in-tregi, avind numai pe frunte o cunund deasade buruieni on cornul unui copac inalt cu ra-dacina indaratnica; sint altele crapate, prava-lite, desfacute chiar, sprijinindu-se in cadereauria§a pe o, parte Inca zdravand din mareataImprejmuire. Fire§te ea nici vorba nu poate fide vreo paza: printre pietre, ierburi, gunoaie,ratacesc numai urIti negri sau negroaice, oa-meni din popor saracacio§i facindu-§i primbla-rea sau venind sa culeaga cine §tie ce lucruripierdute In lepadaturile marelui ora§. indata,pe locul unde era ()data Poarta de our cesaracie §i pustietate e astazi acolo! , zidul seopre§te Intr-o mare cetate cu patru turnuri.Trei dintre ele au fost darimate abia in 1753,de cutremur; pand atunci era deci in adevarun Iedi-Cule, o cetate a Celor $epte Turnuri",Inchisoarea de Stat turceasca Inlocuind vechiulHeptapyrgon de aparare bizantina.

De mult ele nu mai indeplinesc aceasta sar-cina care a facut groaznica amintirea lor. Cindintri pe poarta lnalta, to gase§ti Intr -o gradingde legume cu petece de vie; turcii de astazi auarendat unui panic cetacean cu fes locul atitorchinuri, suferinti, omoruri, aruncari tainuite inBosfor. Gradinarul cu contract vinde bilete ief-

206

tine $i da pe vizitatori in sama unui baietaszdrentos si descult, care el Insusi are o deo-sebita placere sa poarte felinarul prin toateungherele, sa suie $i sa coboare negrile saridin adincurile de plata, sa deschida usile cedue in camarutele fara lumina $i sa coboarein strasnica tainita a Furnului, a putului depiatra, unde a fost aruncat in ultimele-i zileConstantin-Voda Brincoveanu, bogatul bogati-lor si fericitul fericitilor, bucati de hirtiecare flutura nebunatece izbindu-se de pared $imintuie intr-o mare lumina rosie care destai-nueste fundul umed.

Cu dinsul vedem inscriptiile de jos, latine,sapate frumos de italienii din insulele cucerite,cari au patimit aice, in temnita pentru prinsiide razboi, pentru ambasadorii Puterilor dus-mane, pentru Vizirii fara noroc In lupte, pen-tru Domnii mazili coplesiti de pirile rivalilor$i pentru tradatorii", adevarati sau inchipuiti,de orice fel. Deasupra uneia din ele, cam zgi-Hata de un patriot turcesc prea zelos, vad li-tere pe care be recunosc rapede cu bucurie; invechea noastra slova chirilica e scris: VasilieOrasu", numele unui boier moldovean, fiulunui Hatman de la sfirsitul veacului al XVI-lea, unui dusman al lui Mihai Viteazull. Cevint te-a adus in acest loc, jupine Vasile Oras,din vremea cind alt Vasile, mai mare ca tine,Vasile Lupu, Domnul Moldovei, suferi aici, de

1 Iscillitura o inseamnA cum am vazut mai tarziusi D. Ralet, in calatoria sa la Constantinopol, in

anil '50 [N. a.]

207

frica §i de r4ne, dupa gonirea lui din tars?Ce prigonire te-a oprit in aceste ziduri aleumezelei, Intunerecului §i mortii? Si te-ai in-tors to vreodata ca sa vezi frumuseta cerurilorsenine, a grinelor coapte mi§cindu-se de vintu-rile prielnice, a casutei romanqti la umbrasupt pomii cu roade a jupinesei tale ce to a§-tepta, cu dor §i cu durere acasa? Ori te-aiprapadit aice, frunza smulsa de furtuni vraj-ma§e §i zvirlita pe acest nisip al nesimtiriipentru durerile omene§ti?

Abia poti calca pe scarile umede, abia potiIncapea in chiliile robiei. Iar, cind ai ajunsdeasupra, raiul se pare ca se deschide in largadesfa§urare a Marii albastre, a cerului lirn-pede, in revarsarea aurie a cladirilor, samanatede suptiri minarete albe, a margaritarului ce-lor doua continente.

Apoi trecem pe creste de ziduri, coborim §isuim iar4i, pentru a vedea la lumina felina-rului alte capcane de oameni.

La urma, ne gasim in curtea cu pepeni verzi*i smochini din can atirna rodul rotunjit, care,rupt de pe craci, lass o picatura de lapte cleios.Din bogatia ierburilor iese mormintul unuia dinSultanii can au gustat §i ei chinurile acestuiloc de suferinta, §i acela a lui Ahmed, cel dea] doilea Chiupruliu, gituit aice pentru ne-izbinda sa asupra nemtilor.

Un Osman, zice calauzul, aratind spreacela din monumentele de piatra care poartacealmaua mare, rotunda, meter infa§urata.

Ie§im de aid, din locul unde au patimitatitia din neamul nostru, in frunte cu Vasile-

208

Vod5, prins de nenorocirea lui, pind la supu-sul cretin Brincoveanu, care a perit in mar-genea Marii frumoase de august, supt ochiiSultanului neinduplecat, inaintea chiovcului depriveala al acestuia, vazInd Int li cum se zvir-colesc in praful cald trupurile tuturor copiilors5i: al lui Constantin, lui Radu, lui Stefan, luiMatei. 0 alta poarta mare se deschide intr-osingurateca straditd, §i vulturul bizantin, cuun singur cap vi aripile strinse, e pecetluit viacuma deasupra inaltului prag de deasupra.s

Imprejurimile ConstantinopoleiIn sus pe Bosfor

Din toate partile, Constantinopolul are im-prejurimi care sint pentru dinsul ca un colande margaritare.

Pe de o parte, inaintind in Cornul de ourprintre multele luntri orientale cu painjeni§de funii marunte intretesute, se urmeaza ma-lul Stambulului, Incununat sus cu Inaltele cu-pole prinse intre dot.* patru, vase minarete.Fanarul ivi arata goliciunea saraciei de astazi,fatadele de urite caramizi pingArite, maidanelepline de gunoaie, margenea de apa unde-viusucg pinzele pescarii. Mai departe, Eiub apare,cu alba geamie sfinta in mijlocul verzilor chi-paro§i ai cimitirelor pline de morminte carorali se mai aduce Inca Inchinarea. La capat, apapierde gustul ei sarat, §i pe pietrivul Traciei us-cate vine zburdind un riulet de munte. Aici

14 Peisagii 209

sint Ape le Du lci", unde iesiau °data tinerii$i frumoasele fete, bogatele matroane, Incar-cate de juvaieruri, ale Fanarului $i, la o partede jignirile turcilor, se bucurau de racoareaapei saltarete.

In termene saute, mari vapoare ale Statu-lui, cu steagul rosu si semiluna alba fume-gate, duc in sus pe Bosforul ce desparte pre-lungirea Perei de Asia. E intotdeauna o Ingra-madire nebuna de oameni de toate neamurile,vristele si treptele: functionari in redingote,salvaragii din popor, imami cu legatura alba;curzi ce -$i arunca papucii, lasind sa se vadalabele paroase §i muschioase, persani, egipteni,europeni cu palarii, linga raiale cu fesuri, fe-mei levantine, de un lux nebun, soldati de aiSultanului, marinari de pe stationare; francezivioi, oachesi, germani cu ciocuri de barbs ba-lane, rusi greoi; numai cadinele, cu mersul delilieci speriosi, s-au ascuns jos, In Incaperea cuperdele ce sta acuma gatita pentru ele. Ne-gustori de gazete vind foile turcesti, ca Ic-dam", cele grecesti, perote, caricaturile pipa-rate ale foilor ilustrate din Europa, pentrucare, ca $i pentru arta §antezelor, turcii au ceamai mare admiratie. Simigiii se ridica de jos,aducInd simple pahare cu apa, iar baietii de lacofetariile orientale poarta lipite pe hirtie caniste nasturi corabiele rotunde, pecetluite lamijloc cu o migdala.

Se \Tad intai cazarmile, care rasuna dimi-neata de dintecele prelungite ale trimbitelor.

210

Apoi iatd un palat de marmord, Ina lt, mare,foarte alb, scAldat de valuri pe cheiul sau pazitde felinare suptiri. Pind departe se intindimensele lui atenante.

Aici e Dolma-Bagce, $i palatul e pustiu. Ab-dul-Aziz, sultanul scos din domnie inaintearazboiului din 1877 prin tdiarea vinelor In baie,a locuit aice. $i se pare ca. pentru Abdul-Ha-mid umbld prin aceste maxi &Ali de marmord,mobilate luxos europeneste, o stafie de groazdpe care nu vrea s-o Intilneasca. Aici sint pri-miti noii oaspeti din Europa, al caror steag seinalta atunci pe mareata cladire a Turciei noun,dar Padisahul nu -$i poate afla odihna in acestrai de marmurd, care, pe lingd alte defecte,are pe acela, foarte mare, ca se vede.

Putin mai departe, alt palat alb, ceva maivechi, cu aceleasi scarf de marmord spalate devalurile albastre, e Ceraganul. Si aici a muritun Sultan, dar nu de-a dreptul, lute $i silnicprin scurgerea singelui cald in baia de porte-lan cu florile albastre, ci pe incetul, zi de zi,In lungi ani de singuratate si lnchisoare i s-apotolit, i s-a atipit sufletul pe cind lumea uitape acela care fusese al dougzeci si optulea din-tre sultanii osmani domnitori In Constantino-.pol. Cind a murit daunAzi sint doi ani deatunci , foile din Pera au reprodus stireaoficiald a raposarii in palatul din Ceragan aMariei Sale Murad-Han, Imp drat al Otomani-lor, citiva servitors credinciosi $i patina lumeoficiala 1-au dus apoi la un mormint, sprepiatra Impodobitd cu cealma Imparateasca a

211

caruia nici un calauz nu duce pe calatorii, pemusic -ii si bacsis-efendiii din Europa.

Palatul Validelei, mama Sultanului, lung sirde odai inchise in doua, in trei rinduri, falnicagradina pierzindu-se pe coasta aceasta a Perei;acolo, intre femeile ei, sta, fara sa fie vazutavreodata, roaba cu noroc care a putut da unstapinitor mostenirii de paminturi si oamenia lui Osman. Din cei 10 000 de lei ce se culegzilnic de la podurile peste Cornul de aur,2 000 yin aici in haznaua Validelei, batrinaascunsa dupa ferestile cu obloanele moarte.

Palatul eiculislamului, talmaciul oficial sineaparat al Coranului, cadiul cadiilor, pastrato-rul datinelor de drept ale Imparatiei, pe lingaPadisahul, sef religios. Poate e omul care seapropie cu mai multa siguranta de sultan, si,cind cu atentatul impotriva lui Abdul-Hamid,Imparatul" scapa de moarte printr-o convor-bire intimplatoare cu acest eiculislam, inscurta trecere de citeva minute numai de lapalatul sau din Ildiz la moscheia Hamidie.

Ildizul e sus, pe coastele Perei, o alts Dolma-Bagce fara Mare si pe care n-o pot descoperiusor privirile. De departe e inlaturat strainulde jandarmii in mundire albastre, de soldatiide toate armele, de falnicii Arnauti cu fire-turi rosii, din garda, careia Abdul-Hamid si-aincredintat viata. In aceasta stralucita tainita,batrinelul girbov cu mustata groasa surA, faranici un fel de podoabe la uniforma de ofiter,afla si hotaraste, ca un autocrat ce este, totul,cu desavirsire totul. Statul se clrmuieste, pansla cel mai mic privilegiu dat unui vizitator eu-

212

ropean, prin iradelele sale, poruncile a caroraiesire e asteptata zile intregi, cu o nerabdaremult5 vreme inselata. Primeste putin, chiar peambasadori, si nu se sfieste sa refuze cu corn-plimente politicoase turcesti pe cine nu-i placesau 1-a jignit cu ceva. Mincarile le is totdeaunasingur; ele i se aduc pecetluite, si mai multidemnitari le cearca inainte ca el sg se atingade dinsele. Piciorul nu-i mai calca in straluci-tul harem plin de atitea roabe frumoase. Deani de zile n-a mers prin straelele Stambulului,$i numai in zilele Ramazanului barcagiii saiauriti 11 duc la Sf. Sofia a tuturor Imparatilor.De la palat la moscheia de alaturi it trece infuga cupeaua cu geamurile negre $i, la cobo-rire, pe sus il ridica minile muiate in our alePasilor Si curtenilor sal.

Iata acum cele doua aripi de ziduri cealearga spre Mare: Rumeli-Hisar, Anadoli-Hi-sar. Tata apoi sirul de sate in care atitea din-tre familiile domnitoare asupra noastra isi fa-ceau case, unde puteau trai mai la o parte,in ragaz, bisericutele mai pastreazA mor-minte in legatura cu dinastiile Domnilor ro-man; Arnaut-Chioiu, satul Ardautilor, Curia-Cisme, unde astazi stau, in vile mgrete, totfelul de mari bancheri greci si alti aventurieriai finantei. La Terapia, la Buiuc-Dere vin,vara, ambasadorii, dintre cari unii zvirl sutede franci in fiecare zi. Otelele sunt pline delume, fiindca toata societatea bunA" a Pereis-a ad5postit aice. Din ferestile deschise yin

213

chemari, risete ... Pe terasa vreunui restau-rant manInca lacom tot felul de pinteco§i, peclnd pe fereasta desehisa vin urletele §i tropai-turile din piano ale trupelor de §antan, venitesa-§i faca dumineca aice, pescuindu-§i clientii.Luntrile gatite margenesc termul, infati§ln-du-se pentru primblari.

Iar, dincolo de minunata panglica albastraa strImtorii largi, coasta inalta, galbena, aAsiei cu verdeata rara §i satele mici, putine.

Spre aceasta Asie ne indreptam peste citevazile.4

Imprejurimile ConstantinopolelorMalul asiatic. Insula Prinkipo

Vaporul Navigatiei Otomane trece iar4i pedinaintea Virfului Seraiului, unde cladirilevechiului palat se Ingramadesc multe, albe, inmijloc cu un turn ca de biserica. Un mare va-por englez i-a cufundat botul tocmai acolo,§i-i /idled din valuri antenele desperate.

De aid plutim in albastrul de piruzea alMarii de Marmara, Mama alba" a Bizantinilor,Propontida celor vechi, Mare mica, senina §ia§a de lini§tita, Inca In cele mai multe zilee mai curind un lac de poezie din care to mirivazind ca se inalta namilele pietroase, gir-bove ale insulelor Principilor: Proti cea

214

dintni , Antigone, Chalice, locul de surghiunal patriarhilor $i, In sfirsit, tocmai la capat,marea, IncintAtoarea Prinkipo.

Dincolo de zngazul cel nou, incununat cu unmonument alb, sint cele dour localitnti legatela un loc: Cadi-chioi, satul judecntorului", $iHaidar-Pasa, numit dupa stapinul sau de odi-nioara. Cadi-chioi, mai departat, are strademulte, frumoase prAvnlii $i destule case deyarn, cu grndini de oleandri, din care ies cres-tine cu palnrii marl albe sau femei musul-mane, care -$i lash' toatn fata descoperitn inaceastn Incunjurime cu totul crestina. Fratiiscolilor crestine", Asumptionistii au aseznrilefor In acest vechi Chalkedon al discutiilor teo-logice $i sinoadelor.

Hadar-Pasa e Inceputul liniei anatolice ger-mane $i se clndeste pentru dinsa, potrivit cuinsemnatatea ei, un urias palat. Deocamdatn dinciteva cantoane cochete to urci In cele mai ele-gante vagoane iesite din fabricile bavareze.Trenul merge iute $i numai de-a lungul siruluide vile, de unde, sara, iese o lume turceascinoun, fnrn multe prejudecnti, cu femeile fru-moase, descoperite, privind la copili ce tin inbrate.

Statiile se chiama dui:A marile dealuri gal-.bene, mai mult pustii. Ne oprim la Mal-tepe,uncle asteapt5 lnaintea hanului de deasupraMgr% luntrile, de multe on croite elegant $iImpodobite cu colon $i canafuri ca niste gon-dole.

215

In cel mult un teas de lunecare pe albastrulusor framintat de valuri, lopetile si pinza albaprinsa pe catarg duc la Prinkipo.

Coborirea se face in apropierea strimtorii cedesparte de Chalki, pe al cdrei test pietros,drept sus, se vad coperisurile rosii ale mare-lui seminariu patriarhal. Insula, vestita printrecele mai frumoase, are berarii si otele, multevile, cu arcade, statui, terase, si cea mai bogataverdeata din lume.

Magarusi cu ochii blinzi, acoperiti toti cumargele albastre, duc pand sus la vechea bi-serica a Sf. Gheorghe. Cu trasura razbati, avindnecontenit de o parte si de alta largul senin alMarii, pind la poalele dealului, trecind pe lingacele cloud cimitire dusmane, al Grecilor si alLatinilor, acesta cu inscriptia franceza.

Ca lea se face in sus pe un aspru povirnis decremene si prund, intre coaste pe care crest,in marea caldura cruda, tufe de lamii cu frunzagroasa, lucie, pini marunti, cari imbalsgmeazaa rasing, putine floricele sgmanate pe stinca.In colturi pazite de arsita, familii constantino-politane s-au oplosit: mininca, dorm, joaca dan-turi ce samana cu ale noastre. In incaperilevechii manastiri se poarta femei in vesmintealbe. Un mester lucreaza la frumoasa biseric5noug, pe cind In cerdacurile joase ale celeivechi, cu icoane si pietre de mormint din vea-cul al XVIII-lea, un paracliser face lenes can-delele.

216

Iar pe sus, unde flacAi §i fete i§i fac curteca in vremea vechilor lirici, naiv §i nepasator,

liana la Bosfor, pan& la Dardanele, peste §i-rul osos al ostroavelor minunate, Marea albas-tra, sarutath de soarele salbatec, pare a fre-mata de o nebung, de o uria§d bucurie .. .5

[19071

III. GERMANIA-FRANTA-ANGLIA

Prin Germania

Sintem in vastul cuprins negru al statieiFriedrichstrasse", si de acest colt de Berlin,care Universitate, catre biblioteci si muzee,catre Arhive, sint legate luni intregi din viatamea de studii, acum douazeci de ani si maibine. Amintirile de atunci tin mult, fiindcasufletul, nou pentru viata, e asa de gata sa leprimeasca si asa de bucuros sA le pastreze!Vad, parch' ar fi fost ieri, asprele zile de iarnacurate, alba, foarte rece, cu taietoarele curentede vint 1nviorator care strabateau adinc prinmineci, cu miscarea iute a oamenilor deprinsia sta drept In fata navalirii gerului, cu fatarosie de sanatate si de lupta; vad mbdele naive,purtate stingaci pentru cine venia din criticafinA a Parisului; vad multa munch' rasarind dinorice se intilnia in cale, perfecta discipline farAvreo urma de supunere sclava on de revoltsmocnind; vad insa mai ales, din toti ochii, depe toate fetele, bucuria, marea, nevinovata sisfinta bucurie de a teal din incordarea tuturorputerilor, netulburind insa acea liniste sufle-teasca farA de care ce e mai bun in viata, sepierde. Izvorul rece trecea din fuga, misca

221

pietre grele, se pravAlia in adincuri, se rupeain suvite luptatoare, se sfarma in mu $i miide stropi zburatori, dar unda raminea deaceeasi limpeziciune de cristal $i ca fulgii dezapada erau improscarile cascadei.

Undeva, intr-o casa din Dorotheenstrasse, cugimnaziul masiv in fats, spre care se indreaptascolarimea bucuroasa, care ar parea in staresa inghita toad Invatatura lumii $i s-o mis-tuie, undeva, intr-o pensiune de familie", pejumatate plind de americans multi, de vioaie $idominatoare americane, de sireti japonesi ma-runti, cu strecurarile de pisica hoata, privescaceasta lume noug, in clara dimineata de ia-nuar, In largul stradei drepte, noud, aerisite $icuratite. 0 fanfara ciudata rasund, fard alarmavibranta a trimbitelor, ci numai cu fluieratulaproape cimpenesc al flautului, cu surdul du-ruit al tobelor. Clopotei ca la o petrecere decopii suns linga cozile de cal si tuiurile tur-cesti ale unei ciudate alcatuiri de metal, caresamand cu un Flom de Craciun incArcat detoate dichisurile lui. i cu ochi tot asa de mul-tAmiti, de buni $i de ascultatori trec, increme-niti in uniforma fara un singur fald neregle-mentar, cu picioarele incordate lovind granitul,soldatii cu chivara ascutita ai Imperiului victo-rios. $i mi-e greu sa recunosc in acesti bunibaieti rumeni, carora vadit le place meseria,asa de impodobita $i asa de respectata, pe bar-barii cu can m-au deprins lecturile franceze,pe morocanosii puratori de Pickelhauben, gatasa fure ceasornicele din castele $i sa impustela margenea drumului pe terancele batrine ale

222

Franciei invinse, pentru ca. au §tiut sa nu ajuteinaintarea du§manului!

Universitatea, cu gradinitile ei din fata §idin dos, ascunzind chipuri de Invatati, zbir-citurile fine ale lui Hegel, calma demnitate si-glut a fratilor Humboldt, cu largul cuprinscurat al sAlilor a§a de bine orinduite, cu per-fecta ordine a cursurilor ce se urmau, cu tre-cerea grabita a profesorilor Curtius, Schef-fer-Boichorst cu parul de zapada, cu ochii a§ade obositi, von Gizycki strins in caruciorul saude infirm , cu ascultarea IncordatA, uneorireligioasa, a studen%ilor, cuprindea lucruri §ioameni care se deosebiau cu desavir§ire de ceeace le corespundea in nervosul, vioiul, plinul detumult Paris. Asupra tuturora se intindea olarga pace religioasa, un fel de impunatoareobiectivitate ideals, care rAsaria §i din cel depe urma caiet lipit de nasul profesorului miopcare cetia, cu totul indiferent la ascultAtori,dintr-insul. Cu glasul potolit ca un predicator,rectorul Virchow, vestitul fiziologist §i du.5-manul politic, neintelegator §i nenorocit, al luiBismarck, primia in cancelaria cu fere§tileinalte ca o bisericA §i dadea Indreptari §i re-comandatii noului venit, noului initiat, cate-humenului. Si aceasta pace se Intindea §i maideparte: asupra Bibliotecii regale din fatA, cumunca Indaratnica a sutelor de oameni de toatevristele, de toate situatiile, cari, cot la cot,smulgeau fapte §i adevaruri noun cArtilor cepareau a veni de la sine pe mesele lungi,asupra pietii in care chipul, de Rauch, al luiFrederic-cel-Mare amintia cum se face o Ora,

223

prin silinti neobosite si ascultare perfecta deglasul datoriei, asupra muzeelor incomparabileca instalatie larga $i metodica, asupra sumbru-lui castel imperial cu fata neagra, dreapta,simpla ca o prof esiune de credinta calving siasupra bunului Dom batrin, atipit, cu mormin-tele Hohenzollernilor, supt scufia blajind a cu-polei sale, pe care in curind trebuia s-o aruncein aer dinamita unei mari ambitii monumen-tale. De acolo din castel, In larga plata apa-rea, la ceasuri stiute, pe acea vreme de tra-suri §i de cai, careta imperials, care treziastrigate prelungi, desperate, alergari prapas-tioase pe scarf $i iuti zinganiri de arme intrecoloanele corpului de garda, pazit de marilechipuri de marmura ale vechilor generali aieliberarii din 1813. Pa lid, mindru, trece Wil-helm al II-lea, tinar, numarInd abia zece anide domnie, imparateasa pe care abia Incepeas-o cuprinda vrista, zimbitoare din bunii ochimarunti; copiii imparatesti, afara de Mosteni-tor, care figura cu un Inceput de seriozitatemilitara in fotografiile din Pasagiu, erau Incamarunti, si aceleasi fotografii infatisau o fetitazglobie, cu §iretii ochi de alintare, care e astazio logodnica. lute lunecau roatele pe pavagiuladmirabil, $i privirile de permanents maiestatevoita se opriau asupra bogatelor pravalii noud,intre care se deosebiau librariile $i magazinelede arta, apoi asupra palatelor de la PoartaBrandenburgului, cu monumentul grec al vic-toriei, asupra coloanei cu biruitoarea zeifa debronz, asupra aleilor, pe atunci inguste si urn-broase, pline de parechi sfioase, care cautau

224

poezia serilor si a gradinilor, ale Thier-garten"-ului. Iar intre aceia cari-1 urmariau cuochii se gasiau atitia cari suferisera ca sä sepoat'a ridica acele arcuri de triumf, acele trofeede bronz, acele palate ale unui nou Imperiu,de care sute de ani visase natiunea lor, si eipastrau in inimi pe bunul batrin Wilhelm, defapt cel din urma rege al Prusiei patriarhale,

se arata in muzee populare, ca o relicvie,perina pe care-si odihnise in agonie capul ,pe acel Frederic cel Nobil", rapit de o boardgrozava in mijlocul barbatiei sale puternice, pecare vrista o facuse inteleaptg.

Era, pe atunci, in Berlinul, doritor totuside a ajunge, de a intrece Parisul, o atmosferade idealism, de traditii respectate, de bucuriea vietii, de liniste cumpatata si de cumintem5sura.

E oare azi tot orasul din 1890, pe care 1-ammai vazut doar in treacat acum opt ani?

Un val urias de multime se revarsa spreUnter den Linden. Intr-un haos s-au confundattoate clasele, toate situatiile de rang si deavere. In anume privinti numai, samana cutotii: in dorinta de a 'Area, de a se impune,si intr-o grab& trista, penibild, care se pare a-istapini pe toti. E dumineca, sint la primblare,fabricile ca si birourile si-au inchis usile pedouazeci si patru de ceasuri, dar totusi nu eaproape nici unul care, chiar cind se uita laoamenii, de ceara, la monstrii, la afisele decinematograf din Pasagii, sa nu peed' chinuit

15 - Peisagii 225

de frica intirzierii de la o neaparata, Brea $iputin placuta datorie. Pins $i copiii cari cautao distractie $i -au gasit una care cuprinde iu-teala $i rise, senzatia de primejdie $i de ex-traordinary graba: ei luneca pe patine Intretoate vechiculele care se urmeaza, se incruci-seaza, se evita din fuga for nebuna.

$i din acest defileu de tramvaie electrice $icu benzins, de automobile, de motociclete sedesface, in locul pocnitului de copite din vre-muri, un vast sunet monoton, rupt doar dehirsciiri $i de sirene, care nu e asa de tareincit sa impuie, sa sperie, sa zapaceasca, darcare impiedeca orice concentrare de spirit $iorice liniste sufleteasca, in afard de neconte-nita amenintare a marilor iuteli. In aceastamuzica moderns, pentru ascultatori cari poartao masca de ingrijorare dureroasa, e chinuitorulvijiit necurmat al unor incordari supraumanecatre suprimarea spatiului pentru inmultireatimpului, pentru ingreuiarea muncii, punctuala,exacta, neinduratoare. i e asa de mare acestvuiet fail variatie, fara coloare, fara sens con-cret, incit mintea ingrozita isi inchipuie uneorica a disparut crutarea naturii fats de slabi-ciunea fiintei omenesti $i ca urechile noastreplapinde, sufletul nostru slabanog se umplude covirsitorul zvon al miscarii uriase a lu-milor.

Din toate partile, prin vointa Imparatului,a rasarit o lume de statui, mari, autentice $iurite: regi, printi, generali, cite o femeie, la

226

rind pentru parada. Asupra for a cazut prafulnegru al fabricilor, patrunzindu-le prin totiporii, batjocurindu-le maiestatea de marmurd,ca de atingerea unor mini innegrite de mimed.E ca o razbunare a celorlalti, a celor de azi,cari murdaresc nasuri de eroi §i de potentati,cari pun manu§i de funigine pe degetele fineale doamnelor maxi, cari-§i sprijina bratelepingaritoare pe catifeaua §i aurul hainelorgrele. Si, intr-un astfel de mediu, pare ea §1ace§ti oameni de piatra ar dori sA se coboarede pe socluri §i sä alerge cu limba scoasktorturindu-§i trasaturlie, apArindu-§i viata deautomobile, Care cel dintli tramvai de pia-cere".

Se lass seara, pe o stralucita vreme de pri-mavard, mid& Vara vint. Valul multimii treceinainte, §i acela§i patinagiu de automobile sedesfa§oard fara sfir§it in lungul strazilor largi.Deodata la o dal:lire, apoi la alta, In curindla toate, se aprind literele electrice care joacaiute, schimbind afi§ele de sapunuri engleze, dehirtli de tigark de pesmeti a la . .. Leibnitz.Le vezi intai cu oarecare curiozitate, apoi cuobosealA, ca &A ajungi In sfir§it a cauta sascapi cu orice pret de dinsele. Dar ele to ur-maresc ca §i vijiitul necurmat al roatelor decauciuc pe luciul asfaltului, §i, ca §i dinsele,ele arunca In suflet o nelini§te, o iritatie §i caun fel de nelamurita teams.

In restaurante se Imbulzesc primblatorii obo-§iti ai duminecii. Intr-un colt abia aflai unul

227

mai linistit. Pentru italieni, Chianti si spaghettipe lista; intre oaspeti, si francesi. Orasul in-ternational care a crescut in ultimele deceniia ucis multe din vechile Intreprinderi patriar-hale, cu caracterul pronuntat german, cu ourma Inca a poeziei veacului al XVIII-lea pru-sian. In loc, au rasarit restaurantele straluci-toare si pretentioase ale marilor companii ano-nime, cu portarul uria§ cusut in fireturi grele,$i ici §i colo au venit si aventurieri strainipentru publicul strain, care -$i is tot mai multre§edinta statornica sau indelungatd in nouaWeltstadt recunoscutd, pentru splendidele eimuzee, pentru bogatele ei biblioteci ce ma-siv se ridica pe tinter den Linden noua cid-dire far& stil a Bibliotecii Regale! , pentruinvatatura plind de originalitate a profesori-lor ei.

Dar vin la restaurantele straine §i localnici.Pe incetul, mesele se prind de parechi bucu-roase. Nunta se va face cind se va face §i dacase va face, dar deocamdatd e destul de pldcuts& se petreacd fati§, Inaintea lumii, viata de oseal* ca buni gospodari cari se iubesc. Mini lese cautd, lunecd pe la spate, ochii se topesc demultdmire. E ca In vechile kermesse ale maes-trilor flamanzi, unde fiecare e prea ocupat delucrul sau ca sa se poata scandaliza de ceface aproapele. $i, mai stii?, cu schimbareatotalA ce se petrece in omenire, poate caacesta e noul ideal de iubire: la capdtul celorsese zile de ciinoasa muncd, ceasul de dupdprimblarea de duminecd, inaintea tuturora, ex-hibarea frumusetii sau voiniciei tovarasei, a

228

tovardsului ca exhibarea minded a unei rochii,a unui margaritar, a unei pietre scumpe. Si, peurma, viata e grea, $i rdspunderea mare! Fa-milia deci va cadea, in aceasta risipd a tuturordatinelor si credintelor noastre, in domeniularheologiei pioase! Iar Erosul american, in aseptea zi dupd Bib lie, ii va lua locul ...1

La Colonia

Dimineata, ochii ni se opresc asupra grase-Ior cimpii, totusi necontenit hranite cu in-grasdminte himice, care merg lin catre apa devechi hotar si de crunta dusmanie a Rinului.Caracterul terii de colonizare, moderns, con-temporand, recenta, a Incetat. Linia dreaptd,fatada noud, drumul de curind pietruit, padu-rea cosurilor de cardmidd proaspdtd, bucuriavioaie a unei vieti americane care a Inceputabia, lipsesc aici. In schimb vremile trecutetraiesc Inca deasupra pdmintului si pind sus inlumea norilor. Deasupra depozitelor de oamenicari, la ceasul inceperii lucrului, ies din cutiu-tele for numerotate, aici mai murdare dedt laOder, se ridica bisericile Coloniei, ale carortemelii se sprijind in ruina templelor colonieiromane, care pazia frontul spre agitata Ger-manie salbatecd.

S-ar crede ca toata multimea de case, caresi aici cuprind atita muncd bine 'Indult:5, catoata aceasta uriasd ingramddire de lespezi f Ara

229

nume $i fard caracter, Infatisind numai cal-culele sigure ale arhitectului de azi, sint do-minate de avintul nobil, de sprintena sAgetarea turnurilor vestite In toatA lumea. Cu toateacestea, de la imensa gard, intre pravalii mo-deste, prietenoase, pline de mincare multA $iproaspata, de-a lungul liniilor unui tramvaielectric oarecare, tixit de vesele chipuri oachese,inaintea squarurilor engleze cu flori rasarinddin brazda vie, cautAm zidirea minunata Incare sute de ani de munck veacuri intregi deingeniozitate, de fantazie §i mai ales de rIvni-toare credintA fard de margeni au izbutit saprinda Intr-o arca de plated neasamanatk cepare a fi incremenirea subita a unei Intregiviete, trista ca a schivnicilor, resemnata ca amucenicilor, extatica ca a sfintilor in zborspre Domnul, nevinovata ca a fecioarelor cu-minti, sufletul uneia din marile natiuni alelumll.

Iat-o, in sfirsit, pe piata care e o Ingustastatie de tramvai, intre zidul rotund al Orli$i laca§urile fdra stil a dada fiecare cuma vrut, indiferent daca in fata statea operacea mai splendida a geniului arhitectonic ger-man, triviala scoica de piatra ieftend a omu-lui modern. Abia e loc de jur Imprejur pentruo gradinita Inchisk unde Incep sA se rotun-zeascA din tufele for de frunze taxi bobociiazaleelor. De sus, peste urletul semnalelor $ihirsclitul rotilor de fier care umplu incunju-rimea, picura un usor zgomot sec, care e tot

230

ce poate ajunge pAnd jos din lovitura ciocane-lor ce nu §i-au mintuit Inca rostul aici. In-launtru, unde credincio§ii catolici Ingenunchepentru leturghie, supt paza tircovnicilor so-lemni In grele haine de paradd, se umfld su-netul organelor, suindu-§i profunda, vibrantarugaciune catre culmile ascutite ale maiestri-telor bolti.

Catedrala de la Colonia se poate admiradupd fiecare amanunt, ca §i dupd imensa im-presie a unei marimi ce pare nemargenitd,multdmita acelui amestec de grandioasd con-ceptie §i de onestitate migaloasd, de con-§tiinta chinuita §i fantasie liberd in cercul eirestrins, care dau caracterul §i fac farmeculoperelor evului mediu, cind nu existau Incadeosebirile noastre dintre fond §i forma, con-ceptie §i executie, ansamblu §i detaliu, ci toate,izvorind din acela§i instinct, se uniau In aceea§imare §i naiva unitate. 0 viata de om se poatecheltui in studiul rabdator al imensului mate-rial artistic ce infdti§eazd. Dar §i cel mai std.-ruitor specialist, dupd ce-§i va incheia lucra-rea nu va putea zice ca a vazut catedrala dela Colonia.

Lipse§te spatiul, ca o pregAtire pentru sufle-tul ce-§i aduce ruga, lipse§te Incunjurimea sme-rita a casutelor ce se inching, lipse§te tacerealucrurilor profane pentru ca singure valurilede armonie ale clopotelor sa reverse In larg§i sd ducd tocmai sus vestea bucuriilor §i du-rerilor noastre.

231

Nerusinat, veacul nostru cu buzunarele plinesi minile negre de funingine isi face rosturileinaintea sfintilor cerului $i a regilor legendei.Ei rabda tot: tramvaie electrice, gari gilgiindde fum, arhitectura secesionista, gazdele de lu-cratori, comune ca o redingotg. Asa va fi totmai departe, pand ce ultima lovitura de ciocanva inceta in virful turnurilor, unde lucreazanumai tehnica moderns $i pine ce, inlauntrudin inimi ruggciunea sincere va fi incetat. Sipoate ca atunci de la crucile de our ale tur-nurilor din fate pInd la pragul usilor sfinte,miile de chipuri de granit se vor mica degrozavul sentiment al instrainkii for totale, alinutilitatii for desavIrsite, $i trupul for de fru-musetd se va sfarima in miscarea fugii pripitecatre locurile departate unde jos pamintul eplin de flori si sus cerul cuprinde ingeri ...2

Prin Franca de Nord la Calais

Franta ... Spre dinsa ne indreptam. Sintdoudzeci $i doi de ani de cind n-am vazut-o.Si mi se pare &A ma intorc Care mine insumi,catre cineva mai tinar, mai vesel, mai indr5.-gostit de toate, care am fost eu, pine nu ros-togolisera asuprd-mi acesti doudzeci $i doi deani o intreaga viata, atita munca, atita sufe-rinta si asa de putinA multamire ... Ma voiinnoi oare la atingerea cu pamintul terii celordintii $i mai rodnice invataturi?

232

Ploua cu picaturi reci si cu biete petale alberdtdcitoare. Cea dintii gard a Flandrei fran-ceze e hursuza de tot: neagra, umedd, cugroase depozite de murdarii, si pe liniile lu-cioase trec oameni tin pare-cd toate na-cazurile in spate. Rar s-o fi rlzInd pe aici, siatunci numai rind din cer se coboard picuride lumina bucuroasd.

S-a largit cimpul. Mari intinderi au aceeasiinfatisare, sint poate ale aceluiasi stapin.Ochiul micului gospodar nu s-a oprit, ca din-colo, cu iubire geloasd asupra fiecarui ama-nunt, casele nu-ti fac semne de prietenie, dinalbele perdele intre privazuri verzi ca prima-vara. Batrine, girbove, mincate de muschiulmultor ani, ele privesc cu neincredere din mi-cii ochi raj ai ferestilor fara podoabe. Te in-trebi uneori pe unde se ajunge la up ascunsdpe care oaspetele n-o poate gasi usor. Ceva dinevul mediu, din Serbia celui sarac si prigonitpare ea a ramas, peste improprietdririle sil-nice ale Revolutiei Francese, p'ind ast5zi.

Spiritul altor secole pare a domni si in ora-sele din cale, mindre de catedralele for stra-bune. Am trecut in Picardia micilor nobili do-ritori de ispravi in lumile departate ale cru-ciatelor, si dintr-un astfel de oral, ocrotit deFecioara Maria, din Amiens, s-a ridicat aceltinar viteaz, rivnitor de lupte pentru Hristos,de jertfe pentru Cruce, din care s-a facut uncancelar al Ciprului, un prieten al Regilor, uncunoscut al Papilor vremii sale, un creator deOrdine not si un stirnitor de razboaie crestinecare a fost Philippe de Mezieres, bdtrInul pe-

233

sari -si

lerin" care-§i mistui zilele in umbra manastiriiCelestinilor din Paris. Si i-am fost tovard§ pevremuri, acestui idealist de scum §ese sute deani, pe care 1-am Intovara§it pas cu pas, din-tr-o speranta In alta, de la o deziluzie la altadeziluzie, pand la ultima abdicare, in vremeacind traiam mai mult cu acest erou al celeidintii opere istorice a mele declt intre paretiicasei din Quartier Latin, in care ma lasasevintul desterarii.

Lama de otel a Marii scInteie la orizont, le-gInd pine, purtind u§or corabii inalte, trime-tind aprige suflari de vint §i mirezme tari.Oameni din toate terile se ingramadesc In cu-prinsul unei gad Inguste. Hama li se arunca la-cuti asupra bagajelor, lasindu-ti in mina pid-dle de metal numerotate. Semnalele vibreazaasurzitor In giturile de fier ale vapoarelor gatade plecare. Aici e Calais, dar nu acela carese Intrevede in paginile de voioasa rAtacireluptatoare ale lui Froissart, Calais cu zidurilnalte, ai carui burghezi se Infati§ara cu fu-nia de git Inaintea lui Eduard al III-lea, re-gele englez ouceritor, nici Calais recucerit dela urita §i trista Maria Tudor, care pasted ininimd ping la moarte numele cetatii pierdute.Nu, ci Calais ora nou, care pofte§te prin anun-ciud pe cImp sa fie vazut, Calais statie de va-poare §i debarcader al englezilor vecini, cariapreciaza Frantz. mai Int li In libera mi§carefax% grija a micilor sai oameni oache§i, cu hai-nele dezbirnate §i neperiate.

234

Valuri Ina lte clatina vaporul fdra confort $igdteald, $i pe banci, pe scaunele InjghebateIn pripd din cadre de lemn $i din asprd pinzade saci stau ca inlemniti calatori si cdlatoarede toate virstele, din cari jumatate incretescsprincenele cu anxietate, inchid ochii cu des-perare pentru un somn mintuitor on se lasdpalizi ca moartea in voia zguduirii molesi-toare, pand ce, Intr-un suprem acces, cei maigreu atinsi orbecaiesc, cu picioarele moi, ne-sigure, Care rampa de fier din margene. Tre-buie o grea sfortare ca sä te smulgi din acestmediu de urita $i murdard suferintd, ca sd teabstragi de la toate pentru a vedea numaivalurile taiate de ascutisul prorei $i cerul deun fraged albastru, pe care tree zboruri albede alcioni. Calais a perit de mult in urma, culinia lath' a coastei sale rupte de golfuri, $iacum, Intr-o ceata galbena-surd, se nazare andlume, coaste mincate de valuri, stinci tari sideasupra tuturor o Ina ltime pazind Marea.

Fara semnale caci doar avem a face cuoameni seriosi! trenul cu vagoanele mici,joase, aducind putini calatori, cad e numaipentru persoanele ce merg direct la Londra,cale de cloud ceasuri, $i e mai scump, s-apus In miscare.3

Rinduri din Anglia

Acum sIntem acolo, In fata Orli mari, acheiului care se lntregeste cu bolovani uriasianti de vapoare din alte parti, ca toata pia-

235

tra In care incape bogatia si mindria Angliei.Neatinsa sty pe vIrf cetatea veche a Doveru-lui, unul din porturile care se cuprindeau suptvechea numire francesa de Cinque-Ports";ea 10 pgstreaza, cu tunurile gata, toata in-semnatatea military de pe vremuri, si strainiinu pot rAzbate Vara o voie specials in cuprin-sul zidurilor contemporane cu cei dintii reginormanzi, pe cari tot Marea-i adusese si carise temeau de Mare.

Respectul pentru tot ce-a fost, e cea din-fit Insusire, vizibild chiar de la inceput, avietii engleze. Si atita e prea putin. Ceea cea fost este, §i toti sint hotariti a-1 face sa fiesi in viitor. Toate timpurile se ajuta aici. ,itoti oamenii, oricare ar fi bogatia si saracia,nobletea $i cresterea plebei, Invatatura si ig-noranta unuia $i a altuia. Peste timpuri, locuri,interese $i capricii personale o natie intreagacolaboreazg astfel, trecut §i prezent laolalta,pentru scopuri care sint numai ale lor, ex-clusiv $i imutabil nationale. Unul e sigur decelalt, $i orice miscare se sprijind pe acestsentiment de nezguduita siguranta.

Se vede $i din felul cum se misca toatAaceasta multime aruncata pe term $i aceia cari,in cea mai deplind demnitate tacuta, ca In-tr-un salon de lord, li primesc. Nu-ti mai eau-ta lazile daca esti cunoscator al terii; domnulroscat cu sapca pe cap ti be va aduce, recu-noscindu-te dintr-o mie, la locul d-tale, dacasi d-ta vei §ti sa gasesti, Intre atItea trenuri,

236

pe acela in care el e dator sa-ti aduca lucru-rile, in schimb pentru o plata buns, dar fixa.Dace vreai ceaiul, cafeaua, omleta, friptura cucare esti deprins, ajunge sa fi telegrafiat laplecarea din Calais: vei minca si vei lasa toatafina garniture a serviciului in tren. Nu to in-doi de nimeni, si nimeni nu se indoieste ded-ta.

Trecem oare prin gradina de placere a unuilord strivit de o avere care-i ingaduie sa des-fasure sute de chilometri de gazon inflorit, ne-sfirsite expozitii de vite de rasa din cele mairare specii, culturi de pasari pentru care secer jertfe imense? S-ar parea Ca da. Si acelecurate vile, din ferestile carora ride, pare-ca,multamirea unei gospodarii desavirsite, sintneaparat adaposturile Incintatoare ale func-tionarilor sai.

Bogat si fericit om! Ba nu: bogata si feri-cita Ora! Pentru ca tot ce se vede acolo, chi-lometru de chilometru, gars de gars, ceas deceas, intr-o ling lunecare fare opriri, sint elm-piile si locuintile satenilor Angliei. Cu toatasupunerea unei rase deposedate prin alts rasa,cu tot teribilul doomsday-book" (cartea ju-decatii de pe urma"), al tuturor confiscarilor,cu toata lunga serbie in jugul unui mai pu-ternic, cu toate crizele de productie si lipsapermanents a grinelor trebuitoare pentru hra-na marii insule, la acest nivel s-a ridicat te-ranimea Marii Britanii. Energia disciplinata pecare a cheltuit-o nu-si afla parechea poate nici

237

intr-o alts Ord §i nici la un alt neam: o foa-ie din Londra expune chipul femeli care cautade o mo§ioara intreaga numai cu inteligenta§i cu bratele ei, §i nu e mai slabd declt atitealene§e ale unui lux trufa§, §i mai ales nu etrista de loc. ySi sint multe care se apropie dedinsa.

Iar, dacd vrei sa vezi de unde vine aceastAputere morald, fard care n-ar rdsdri a§a dedeasd paji§tea fragedd, fail care n-ar fi samd-nate florile pretutindeni, §i copii rumeni nus-ar rostogoli intre mieii albi, pregatindu-sein tarele aer fiber, datator de sanatate, pentrumunca grea in cine tie ce negre contoareasiatice, australiene, africane, uitd-te la aceleturnuri groase, unite, care se inaltd deasuprabisericutei de tiara. Bib lia a dat Angliei ace§titerani, cari se simt traind supt ochiul lui Dum-nezeu, binecuvintati pentru binele ce-1 fac,meniti osindei pentru pdcatele savir§ite, aces-te suflete simple, curate §i tari, la care Drep-tul §i Nedreptul se osebesc 'impede ca zivade noapte, ace§ti credincio§i devotati ai

cu putinul care se capdtd din muncaplind de bundvointa §i de pietate a bratelorproprii. Bib lia a dat acestea toate, §i nu printalmacirea unuia sau altuia, de azi sau de ieri,ci prin inriurirea nemijlocitd §i cu atit maiadincd a graiului sau plin de aspre invatattui§i de zimbitoare sperante.

Ne luptam pentru pine pretutindeni, delicu o mai bung organizare §i impartire am pu,

238

mul-tdmirii

tea trai toti. Iata insa iadul pamintesc in careoamenii se lupta pentru spatiu, §i-1 cucerescprin inteligenta, si-1 furs prin viclenie, suptcontrolul Statului, care prin negrii sal police-meni se ingrijeste ca in aceasta lupta atenta,plina de atita incordare a atentiei si a vointei,sa nu iasa nimeni strivit. Din ce trebuie O.faca fiecare locuitor al Londrei cu 7 500 000de locuitori In fiecare clips ochindu-si locul,desemnindu-si linia, atingindu-si prin minunide strecurare sau intimidare a altora drumul,se deprind acesti oameni saii afle loc si drumin concurenta cea mare economics a lumii.

Caci aceasta gars, atinsa in sfirsit, dupa unlung traiect in intunerec supt case, la nivelullor, deasupra acoperisurilor zidurile toatefiind tot asa de goale, tot asa de negre, totasa de triste e in adevar spectacolul In mical activitatii unui mare popor. MR de oamenis-au varsat din trenuri ce sosesc din parti de-osebite, aproape in acelasi moment, alte mii deoameni navalesc din trasuri, din caburi, dinautomobile numerotate, cu inlesnire, si prin-tre ei circula, fara poruncile aspre ale vreuneisapci militare, rosie sau albastra, sute de co-rnisionari", gentlemeni respectabili, pe cariti-i semnaleaza numai placa din care se vedecarii mii li apartin, si totusi deslocuirea siinlocuirea omului prin om se face cu cea maideplina siguranta tacuta; zgomotul nervos, dez-orientarea minioasa, pretentia neajutata shitapanagiul strainului.

Si acum incepe intre geamurile trasuriino. 5 000 si ceva de fapt o noua calatorie

239

pans la otelul cutare din piata cutare lingagradina cutare. Strabatem largi dungi de lu-mina, in care bagheta paznicilor negri acordacu scumpatate un pas inainte vehiculelor ce seating totdeauna §i nu se ciocnesc niciodata,ne infundam prin inguste culoare pe marge-nile carora tropotesc cu capu-n pamint mul-timi grabite, dar nu nerabdatoare, ne strecu-ram pe linga mari squaruri goale in luminatrichelelor electrice, §i iata in sfir§it oprireainaintea scarii de piatra, rampei de fier, sim-plei fatade, a unei case care s-ar putea gasitocmai a§a §i la Haga on Rotterdam.

Sint popoare care iubesc natura cautind-oacasa la dinsa, pierzindu-se" in fiecare dumi-neca-n paduri, unde pas de pas se gasesc hir-tiile unse, cojile de spud §i florile ve§tede alealtora pe iarba calcata de picioare, ingalbenitade grosolane striviri. A§a e in jurul Parisului,poate §i a altor craw franceze, dar in jurul tu-turor ora§elor germane. Natura e la capatultramvaiului, al trenului de placere, in umbraberariei rustice, a§teptind, dupd program, inanume zile §i la ceasuri anumite. Ai crede Ca,dupa plecarea admiratorilor, a oaspetilor, aclientilor ea inchide", numarindu-§i banii latejghea.

Nicairi o natura mai autentica nu incunjuraora§ele decit in aceasta Cara de ora§e care eAnglia. Acel urit amestec de rosturi ora§e-ne§ti care nimice§te aiurea fragezimea, nevi-novatia, pacea zimbitoare a naturii, ameste-

240

cind-o ca la noi, din nenorocire, §i tot maimutt! cu acetperi§uri de tabla ro§ie, cu po-doabe de ghips, cu statui de la vinzatorii ita-lieni, e aspru interzis, aice. Murddria e opri-ta", §i sint oameni sari sd pedepseasca pecontravenienti.

Dar §i in ora§e natura trebuie sd fie. i ecurios cum de la acest popor care tie sauneascd, macar in cartierele burgheze, o uria-§d concentrare de milioane omene§ti cu mi§ca-rea aerului proaspat pe pietele libere, a pornit,fie §i dupd principii teoretice germane, mi§-carea cdtre ora§ele-gradini". In acestea gra-dina adaposte§te, Vara' a-§i pierde caracterul,un ora§ rdsdrit ca din pamint prin vointa ei,dar, in Londra chiar, ora§ele creeazd, prinvointa de sand:tate, de frumusetd, de poezie aunui popor cdruia religiunea rustled a laki§ti-lor" i-a trecut in suflet, gradinile in jurul cdrorapoate zice ca se stringe viata $i dupa carese nume§te locuinta fiecdruia. Squarul" ajungeastfel o conditie de existents pentru burghe-zul Angliei, care nu e lipsit, in mijlocul celeimai formidabile cetati de piatrd din lume, defo§netul frunzelor in vint de sears, de racoa-rea desi§urilor, de mirezmele florilor din mai,de viersul pasdrii ce se opre§te in treacat peramurile ce se intind care fereasta lui.

Acum doudzeci §i trei de ani aceea§i Londra,intr-o primavard cu soare, patata numai deciteva brume ale diminetii, imi parea cu to-tul altfel decit in acest mart rece, ale carui

16 - Peisagii 241

seri sint strabatute de nemilosul vint al Mariiapropiate, care Invioreaza, ce e dreptul, darpi§cind obrajii neobi§nuiti. Undeva, linga Bri-tish Museum, in fats cu squarul care poartaeroicul nume medieval de Bedford, una dinacele case particulare pentru familii mai bo-gate, care samana pe deplin cu lini§tita, curatalocuinta olandeza. Oaspetii sint primiti ca Infamine, fara prietenie, dar lard nici o retinerefats de dinsul. La cele patru ceasuri de min-care ale vietii englese §i mincarea nu in-seamna niciodata cafea cu lapte sau oud fierte,ci puddingul reapare pe masa de patru ori,

se coboriau din odai cei patru Romani,intre cari Gheorghe din Moldova, indispus indorul lui de lini§te, de haosul Londrei ca §ide agitatia Parisului, un tar milanez incalatorie de studii pentru viitoarea sa casa debanca §i un venerabil personagiu grecesc, culargile favorite carunte, solemn in frantuzeascalui indescriptibila, care-§i Intrebuinta juma-tate din conversatie ca sa declare cui voia sa-1creada ca ora§ele celelalte vor fi cum vor fi,dar Atena e totu§i cel dintai". i unii vor-biau engleze§te, altii se trudiau frantuze§te,atitia, ca mine, In neputinta de a se Intelege,scriau raspunsuri la intrebarile celor trei gaz-de, domni§oare, ori neveste cu barbatii In In-dia, iar, supt ochii Innegurati de trufie ai bunu-lui batrin Ekonomos, milanesul se lua la trin-LA cu gazda cea mai tinara, care facea fAranici un gind rau acest sport de ocazie.

Din colturi de arhive unde ardea lumina Inmiezul zilei, din largile sali bine orinduite ale

242

Museului Britanic, unde cartile veniau §iplecau de la sine pentru multimea cetitorilortacuti, nemi§cati ca vechile volume din raf-turi, ma coboram in strada large, vie, dar, cutoata marea ei mi§care, cu atit mai astimpd-rata decit a Parisului. Anticaria 10 desfa§urape trotuar rindurile nesfir0te de carti uzate,care, cu toata indelungata for f oiletare, trime-teau Inca mirosul for placut de librarie noua, delegatorie eleganta. Si prin ele am patruns in-taia0 data, a doua zi dupe cucerirea for laco-ma, intr-o literatura cu mult mai originals,mai adinca, mai omeneasca, plina de humour§i de lacrami, in literatura engleza. Si de acelepriveli§ti, de acele mirezme de carte, de acelsoare sorbit de neguri Indaratnice, de acelelumini electrice luminind in mijlocul zilei,pins §i de acea sanatate solids, de acea voio-§ie intima, a§a de putin engleza" sint legatepentru totdeauna in mintea mea parfumurilede camp ale lui Wordsworth, avinturile ete-rice ale lui Shelley, pove§tile romantice alelui Southey, aventura eroica a lui Byron, pinsla discretele marturisiri duioase ale lui Ten-nyson §i la frazele largi ale lui Macaulay §i lastralucitele pagini de profetie morals reinnoi-toare ale lui Carlyle. Amintirea for nu se ras-pinde§te asupra unei viete intregi, ci ea sepastreaza pans acuma, oricite elemente ve§-nic vii ar fi lasat in suflet, oricite schimbariar fi poruncit in viata, in jurul acelor neuitatezile in care viziunea altei vieti s-a unit pentrumine cu revelatia altor adevaruri, cu propa-ganda multiple a altor idealuri.

243

Acuma studentul de atunci si-a facut dru-mul in lume $i -1 asteapta incercarile ca $i so-lemnitatile unui congres istoric. ySi, in preajmacelui dintai teas de recunoastere, privesc injuru-mi odaia de otel de limbs germand",adeca de agenti de comert, in care m-a aduso reclama de calauza. Caminul rece primestecu oarecare dusmanie carbunii cari afuma farasä arunce macar o limbs de flacara albastrd,trei marl feresti dau lumina si frig, vibrind dealergarea pripita a automobilelor, paturile defier string la parete biata masa ingusta $i celeciteva scaune. E aici ceva mai impersonal, datanu mai banal decit in celelalte depozite de cA-latori ale lumii.

A doua zi se vadeste strada. Sintem in car-tierul bancilor, marl cladiri de lespezi grele,cu gratii de temnita, fard locuitori vizibili. Deo parte o biserica, al carii cuprins gol, ale ta-ro anunciuri-programe ii dau mai mult inf a-tisarea unei scoli de filosofie morals putincam veche, de alta caci aceasta religie nurecomanda nici un fel de posturi $i nu oprestenici o bucurie sanatoasa a vietii, hala imen-sd in care se insira, ingrijit invelite in cear-safuri, carnurile Argentinei, menite sd hra-neasca o zi pe aceia cari in Londra pot sä ma-nince came fiindca de obicei muncesc multmai putin decit aceia cari n-o pot minca. In-colo, pravaliile cartierului, caci fiecare partedin aceasta lume londoneza isi are la inde-mina tot ce-i trebuie si omul nu alearga pen-

244

tru placere aiurea, si citeva mari case de ex-port care nu-si vgdese specialitatea. Intregacest adevgrat oras de burghezie mediocre seadunA in jurul bisericii si a squarului, a col-tului de Ora, pgstrat cu aspectul sau de cul-tura primitive, si fiecare din locatarii caselorvecine si numai ei isi are cheia pentruca la anume ceasuri din zi sg stea supt frunzisverde -cu cartea sau cu lucrul de mina.

Cad aid nu s-a intimplat ca la Paris, undeadministratia a dgrimat un oras vechi pentrua face, cu bulevardele sale, lungi, cu largilesale piete, orasul eel nou, unitar, avind o sin-gurg inimg, un singur creier; aici nu s-a in-timplat ca la Berlin, unde avintul unei vietieconomice uriase, de o perfecta tehnicg bi-ruitoare, de grandioase planuri mondiale, acontopit totul, prinzindu-1 apoi In Virtejul saude nebung ambitie. Nu, ci, precum vechi da-tine, legi din toate timpurile au format, fargprincipii superioare ale unei Constitutii, ves-mintul legal modern al terii, cam threat, darfoarte comod, tot asa bunul sat, de poeticg via-tg ruralg, de patriarcalism religios in jurulturnului parohial, s-a unit cu satul vecin, pas-trindu-si Intreaga individualitate, si astfel s-aajuns la un oras ngscut, iar nu fgcut", caren-a pierdut nimic din voia bung, din poeziaumilelor sale inceputuri. Cartierele formea-gLondra, fgrg a se pierde Intr -Insa, tot aqa cumAnglia si toate coloniile sale formeala Oceanauriasg, Imperiul Intins peste toate continen-tele fgrg ca vreuna din provincii sg fi abdicatautonomia ei culturalg si politicg.

245

Ba lath' §i_ muzica teraneasca, a cobzaruluicalator. Supt fere§tile noastre s-au a§ezat pa-tru gentlemeni In haine negre putintel camroase la mineci §i la genunchi. Au salutat fru-mos, In dreapta, in stinga, Inainte, In urma,fara nimic din obsequiozitatea cer§itoreasca acolegului for venetian. Apoi au cintat cu brio,In dimineata rece, fragmente de opera §i ye-chi cintece populare. Cad acestea nu s-au ui-tat, §i, mai tirziu, la Oxford, In splendida salaa Colegiului Tuturor Sufletelor", s-a §i dan-tat, de studenti §i studente, Inaintea celui maiales public de istorici din Europa la sunetulacestor arii. Apoi, chid s-a crezut ea am auzitIndeajuns, rostul acestei aubade" s-a lamurit.Banutii de arama grea, cu zeita sprijinita Insuing bani grei, pe can toata lumea i-a pa-rasit pentru albul nickel lunecos, dar pe cariAnglia nu vrea sa-i paraseasca tocmai pentruaceea, s-au strins in palaria tare, cam di-formata de acest uzagiu, §i banda a plecatInainte, spre alt squar, spre alt sat".

Nu prea departe de not chiar pentru cinenu is tramvaiul de deasupra sau cel de desup-tul pamIntului se Ina Ita, zguduita pans intemeliile ei de goana pripita a noilor automo-bile pe care nu le-au prevazut constructoriicatedrala Sfintului Paul. Sever stil greoi, dinveacul al XVII-lea, interior pustiu, pe pareticu piaci comemorative pentru eroii tenacitatiinationale, can In Crimeia pier supt steag §ila Polul Nord mor de foame §i de frig isca-

246

lind ultima scrisoare si ultimul buletin stiin-tific. S-a pAstrat muzica gravg a organelor sipompa cocheta a costumelor catolice; liturghiase desfasura In genuflexiuni si imnuri. Numaipredica aminteste c5 din crestinismul revizuitsupt Inriurirea miscArii filologice germane cd-tre adevar si autenticitate In traditia sacra,a ramas mai mult o legislatie religloasa si opedagogie nationals. Mara de dinsele, fiecareparticular poate sei carte, In domeniul mora-lei, ca $i In acela al exploratiei economice; sicc e In stare sa g5seascA pe c5r5rile lui, lingadrumul mare al Bisericii, de la care nu Inte-lege insa a Indeparta pe altii, o arata Viatalui John Irving" de Carlyle si Carlyle el In-susi.

E Sf. Paul o biserick una din acelea in carete duci pentru a Inainta sau pentru a te reface,pentru a te Imp5rt5si cu Dumnezeu sau ma-car a te simti mai aproape de oameni? Desi-gur, nu. Se duce dumineca toala lumea la bi-serica, si acelui care, din nestiinta obiceiurilor,nu aduce cartea lui pentru a urm'ari slujba,personalul bisericii ii ofer5, mai binevoitor, maicu sila, una. Dar poate c5 tocmai aceast5 ur-mgrire si verificare a Cuvintului dumnezeiescon msacar a rug5ciunii pe carte e dovada cgsufletul e liber de tirania sfinta a celui maiIrian mister. Vizita la biserica e adeseori da-toria de contabilitate fats de patron a negus-torului cinstit.

Ori poate scolile marl pe cari le Intretincredinciosii In deosebitele cartiere londonezesi care adunA multi ascultAtori de toate virs-

247

tele $i de toate rangurile la cursurile de con-ferinti teologice, morale si sociale, poate ca elereprezinta aici o noud religie in faza filoso-flea, precum era la Atena in zilele lui Platonsau in cercurile romane ale stoicilor? E si aco-lo destula arheologie biblica, mai mult indife-renla sufletelor, e exegeza stearpa pentru min-tile care o inteleg fara a putea fi rodite dedinsa. E ambitia, foarte engleza, de a-$i po-seda cit mai deplin Dumnezeul.

In mijlocul Londrei, linga sumbra zama decarbuni care e Tamisa, se inalta in toata stra-lucirea bogatei sale infloriri gotice Maria's-tirea de la Apus", Westminster. Poate aid,unde a ingenunchiat mai multa adoratie uma-na si organele au rasunat pentru mai multadurere, poate aid sd fie locul de unde se poatepleca ducind inima grea de pareri de rau si depocainta. La ceasurile prevazute de regula-ment, abia te strecori, dupa alti curiosi, prinnava din mijloc, iar pe laturi se ingramadesccladirile, de un pretentios simbolism, ale mor-mintelor pentru glorii nationale. Pare ca totce a fost mindru in Anglia prin talent $i vointase Inca Ica In patima de a rAminea $i dupdmoarte. Si rind ii stii ce au crezut, ce auspus, ce au scris toti acesti oameni de Stat,acesti soldati, acesti cugetatori, acesti poeti,nu te po %i gindi macar la o Infratire a umbre-lor lor, fie $i pentru steagul pe care 1-au ser-vit cu totii din toed inima si care -$i fluturaacum vechea matasa deasupra pietrelor fu-

248

nerare. ySi mortii trebuie osebiti pentru ca dincenusa for sä poata vorbi ceva urmasilor. Dinaceasta profusiune de monumente InvalmAsitese desface aceeasi sensatie greoaie, inabusitoa-re ca din cimpul de mace' pe care zac in gra-mezi eroii, pe cind cu atita recunoscatoareevlavie l-ai petrece pe fiecare pia in umbrabisericii din locul unde s-a nascut.

In fata, o alts bisericA, mai mare cu mult,rapede innegrita ca de atingerea sfintitoare asecolelor, isi insiruieste turnuri $i virfuri ascu-tite de piatra deasupra largii ape triste. Dar enumai Parlamentul, care -$i tine uneori sedin-tele pand in noptile tarzii. Rare on valuri demultime amenintatoare se string In vecinata-tea cladirii uriase de unde se cirmuieste acestcolt de pAmint si marile intinse ce atirna dedinsul. Tribune le publice nu sint navalite lazile maxi ca in terile latine, aprinse de pathma cuvintului viu. Desigur ca au fost in An-glia lui Pitt, Fox $i Burke multi si mari ora-tori, dar rasa lor, asa de vioaie in veacul alXVIII-lea, pare ca s-a ispravit astazi. i nu evorba aici de cum spun, ci de ce spun, de ade-varui cuvintului, de folosul rostirii lui, de fe-lul cum se oglindeste in asemenea discursuriconstiinta de sine $i mindria neamului. Aces-tea sint amestecate in fiecare zi $i in tot ce serosteste acolo, aceste elemente fundamentaleale sufletului englez, grele de amintiri, /m-bielsugate in hotAriri. i ce e oare religia unuipopor decit ceea ce cuprinde $i vadeste celemai inalte aspiratii ale lui, nationale, umane,supraumane? i, daca e a§a, aici e biserica.

249

Si una atit de puternica, melt va trai, minindpe urmasii lui Nelson, lui Wellington, lui Gor-don si Scott spre alte vai tulburate de ghiu-lelele dusmanilor, spre alte ciocniri cu cele maimari genii militare ale lumii, spre alte pus-tiuri arzatoare si spre alti munti de ghiataucigasa!

Pe coloane inalte de piatra, pe simple so-cluri cu inscriptii scurte, caracteristice, se In-fatiseaza in bronz si marmora sfintii acesteireligii care nu-si uita propagatorii si martirii.Aici statuia nu e o podoaba a pietii publice,si poate de aceea e exacta, e mare, dar nu esi frumoasa, ba nu e nici macar In potrivirecu cea mai apropiata incunjurime a sa. Ea eindeplinirea unei datorii si exercitarea unei in-fluente. Nu moare fara sunet" cine a fost fiucredincios al Angliel-marne si nu poate ra-minea fara invatatura poarta pasii pestradele Capita lei sale.

Un muzeu intreg e consacrat numai acestorglorii. Cladirea e donatia unui particular pecare 1-a vesnicit aceasta marinimie. Incepi dejos, cu poetii, cu nuvelistii, cu filosofii si ora-torii; portrete pe pinza, schite, manuscrise,bilete, relicvii de tot felul. Ginduri se desfacdin acesti ochi, din aceste rinduri zgiriate pevechea hirtie. Apoi se trece mai sus la oamenide Stat, la generali, la regi, fiecare avindu-sicoltul, unde-1 cauta macar o admiratie recu-

250

cine -ti

noscaloare, dacA nu-1 IncunjurA iubirea natieiIntregi. Sint locuri In care ca In cazul du-celui de Monmouth privirile se Tidied de perindurile in care se cuprinde rugaciunea de ase cruta o viata, pentru a vedea chipul celuidecapitat dupd raspingerea gratiei. Si la iesi-rea din aceste odai intelegi mai bine de ces-a cladit atita plated' grea pentru a da MAri-lor depArtate o Capita IA ImpArdteasca In aceas-fa margene de insula europeana!

In apropiere e celalt muzeu. Banul engleza capatat cu greu acele comori de arts englezacare, dincolo de Canal, au intrat In Luvruprintr-un decret al lui Napoleon invingAtor.Dar iata $i pinzele engleze. In veacul al XVII-lea numai imitatii palide; apoi pentru alXVIII-lea veac admirabilele scene de interior,In care se vadeste viata unei societati intregi,rinjitorii monstri umani ai lui Hogarth, pei-sagiile cu delicate contururi ale lui Turner,dar mai presus de mice, in acei ani de Inflo-rire a tuturor maririlor, cu toatA decAdereamorals din care rasariau, portretele de trans-parenta sufleteascA ale lui Lawrence, care afost pentru lorzii $i ladyile epocei Georgilorceea ce fuseserd pentru Inaintasii for mai bar-bati din zilele Stuartilor marele Flamand, is-pitit $i retinut, Intemnitat in bani, lux $i p1A-ceri, Van Dyck, si unul si altul atit deadevarati si de vasti in opera for Inca o vremeintreagd traieste prin ei, si fdra de ei ar firamas incomplet Inteleasa, patrunsa neindes-tuldtor In esenta ei morals.

251

Merits vremea noua in Anglia sa aiba ase-menea pictori? Poate ca nu. Cel mai maremester modern a fost un admirabil animalier.Dobitoacele au totdeauna oaracter.4

Oxford

Prin invitatia la Oxford a unei parti dinmembrii Congresului istoric am putut vedeaun colt din evul mediu pastrat in toata evla-via, disciplina, fratia si ascultarea sa monas-tica Intre zidurile manastirii de Invatatura dinveacurile departate, pand aproape de vremeacind s-a stabilit in Anglia dominatia normanda.

Un oras oarecare, si nu din cele mari, incare dupa figurile zgomotoase ale Londrei sesimte cineva ca la tars, In tihna, cu inimalinistita si gindurile Inseninate. E aid curatul,pasnicul patriarcalism englez pe care pripa,zbuciumul vremilor moderne nu 1-au izgonitde pretutindeni, ci care, aparat de turnurilevechilor biserici, primeste azi pe strain ca siacum un veac sau doua.

Dar, Indata ce ai trecut pragul celui dintaiColegiu, porti batrine par sa se fi Inchis in ur-ma-ti. Vraja altor timpuri te-a cuprins cu to-tul. In curtea larga, pietruita sau vesela depajistea-i tinara, domneste o pace desavirsita,ca si cum la doi pasi n-ar fi strade moderne,o gars, linii ferate ce fac legatura iute cu altslume, pe care aceasta desigur ca nici n-a pre-

252

vazut-o $i care, tot asa de sigur, n-ar iubi-osi n-ar putea-o pretui. Ziduri intunecate seridica, unele din ele cu piatra mincata de ploi-le sutelor de ani, farimitindu-se incet supt lu-mina calda a verii; sint fatade din veacul alXVIII-lea, sint $i din al XVII-lea, al XVI-lea,din evul mediu insusi. Scarite de Intunerec,cu inguste trepte de piatra ca pentru suisulintr-un turn de paza trec pe linga usi cu or-bita adInca, si esti mirat daca, deschizInd vre-una, to gasesti in biblioteca de carti noua, culegaturile aurite, ale vreunui tinar profesor.Alaturi cu Invatatorii cei mari $i cu acei cari-siIncep cariera, profesori suplinitori Inca, sintcamarutele studentilor: un cuib de piatra incare Incape numai bine patul de fier, dulapulde haine cu forme vechi de scrin, simplul la-vabo de metal. 0 fereasta se deschide asupracoperisurilor de veche tigla pe care o manincamuschiul de multe colori.

La inaltimea aceea nu se tidied din frea-matul stradei decit zgomote confuze. De alt-minterea, cine s-ar furisa prin aceste ganguride umbra, din care speriate fug razele indraz-nete care s-au coborit ca sa vada ce se poatepetrece in funduri de neagra stiinta, de reli-gie severs ca acestea? Apoi deodata suneteadinci, grave, de o impunatoare armonie zgu-duie vazduhul umed pe care-1 stringe vecheapiatra. Si atunci ochii urmaresc in dezvoltarealui sprintena turnul gotic samanat de ace $iflori care arunca inainte gurile strimbate alebalaurilor de granit.

253

ai apoi, dupa ce s-au inchis obloanele,dupa ce s-au zavorit usile de jos, dupa ce lam-pile veghetoare din odaile de studiu s-au stinspentru citeva ceasuri, o noapte far% parechede bunk ca si cum adincurile pamintului te-arfi cuprins In taina for tacuta. Cind, la turnuldin fata, se mica resorturile de fier ale cea-sornicului fara moarte, ti se pare ca fiecareclopot inseamna sfirsirea unui veac.

0, e mult ev mediu" aici! 11 gasesti ori-wide, respectat in reinnoirile pe care be im-pure uzura si nevoile, nebanuite altadata, alevremilor noastre. El e in capela de stil nor-mand, cu stilpii Indesati, solizi si simpli Inpodoabele for sfioase, cu mormintele celor caride mult au trecut pe aceste lespezi care, lor,li se pareau noua si temei al luptei pentruidealurile viitorului; *11 regasesti In bibliotecilecu bolti joase, in care cartile vechi, manus-crise si incunabule, par crescute din ziduri,in salile de parada, cu chipurile tuturor cartu-rarilor si oamenilor politici cari au ilustratColegiul, in ref ectoriile unde ti se aduce dinpenumbra, pe masa de gros stejar secular, va-sul de forma veche in care scinteie rosietecberea tare si amara. Era evul mediu si inacele Incaperi pentru mostenitorul tronului,principele de Wales, cu cele trei, patru ferestide fatada, cu drumul neted catre usita de sus,pe ling% cabinetul de studiu al profesorului-sentinela. Cind, seara, am intrat in sala Ina lta,prin boltile careia treceau fiori reci, scuturind

254

i

pareca pine cenusii grin culmile ping la carenu ajungeau luminile, tot evul mediu adunasepe linga fracurile noastre decorate mantiile ro-sii ale gazduitorilor nostri. Si totul pareaaproape ieratic, dupa un ritual invariabil, pansla nobila aparitie a lordului Morley, asa dealb, de uscat, asa de slab In glasul cu careexpunea, pare ca in joaca, grele teorii con-temporane, de filosofie, de istorie, de statis-tics, asa incit parea ca a venit sa ne InveteInsasi lunga experienta de doctrina a acestorziduri venerabile, lnaltate pans la seninatateaIndoielii care nu se poate alipi, dar nu se cu-tremura. Sa ne mai mirdm ca, o jumatate deceas mai tarziu, muzica zicea arli din vremealui Henric al VIII-lea $i a Stuartilor si In altcavou de stiinta, cu aceleasi adinci unghiuride umbra, oameni tineri, fete sprintene se In-virtiau serios, doar cu zimbetul pe care-1 pre-vad izvoarele, In danturi intocmai $i intocmaica ale stramosilor?

Dar nu numai prin Oxford am calatorit lao mie patru sute". Mi se trezesc In minte,cind and acel melancolic viers care odata ros-tia bucuria tineretei, lungile coridoare sumbreale Arhive lor, dind In curti negre ca $i aces-tea, $i compar cu acea locuinta a arhiepisco-pului de Canterbury In care to privesc Inain-tasii vremilor de lupta $i suferinta, fugarii, In-junghiatii, decapitatii, iar, citeva trepte maijos de sala In care o curioasa lume internatio-nals si-a luat Portia de 6 oare din pesmeti $isampanie, masiva, ingusta capela unde s-au

255

spus vorbe mari de oameni cari $i -au stapinittimpul $i peste al caror praf zac astazi lespe-zile grele.

Dar la Oxford este $i atita tinereta $i liber-tate $i veselie ... Vacanta ma impiedeca de avedea avintul spre stiinta vesnic noua a ti-neretului, energic $i sanatos, hotarit $i sigurde sine, care a plecat. Insa urmele lui sintpretutindeni. Aceste vaste gradini ii \Tad in-trecindu-se cu mingea supt ramurile Intinseale copacilor liberi, in aceste biblioteci cartilepar Inca a vibra de foiletarea for grabita sauentuziasta. Si, iata, bunul mieu oaspete pro-fesorul Robertson, ma duce la cluburile Incapline, in sala dezbaterilor unde, la anumitezile, se trateaza cu pasiune, cu stiinta $i cu ta-lent nou problemele zilei, de oameni cari maitirziu, ajunsi ministri, guvernatori de teri de-partate, sefi ai clerului, printi ai stiintei, mariartisti $i poeti laureati, vor trimete $i ei chi-purile lor, in semn de duioasa recunostinta,pentru a fi puse alaturi de ale predecesorilor,in succesiunea carora se oglindeste insasi dez-voltarea spiritului, $i a constiintei engleze.5

Paris

Spre Parisul de alts data, al tineretei mele,am mers intai, in acele putine zile, asa de lun-gi $i asa de scurte, dibuind, ca prin vechi gan-guri negre, supt parnintul care este acuma.

256

Am descoperit pe rind ce §tiam odata a§a debine. Pe linga sentinela care, razimat:a pe pu-ce, i§i facea o tigara uitindu-se la camaraziicari se duceau la restaurante, am intrat in spa-tiul larg al curtilor interioare inchise de zi-durile regalului Louvre, in care, cu toata f e-reasta de unde Carol al IX-lea, cu gindul laDumnezeu cel bun §i milostiv, a tras asuprasupu§ilor sal de traddtoare confesiune hu-ghenota", pare ca azi nu-ti mai vine a credesa fi fost un palat plin de viata, de bucurie,de petreceri, de crime. Am trecut pe linga re-dingota, impietrita in filfiierea ei oratorica, alui Gambetta §i am urmarit perspectiva, de oa§a de mare frumuseta incit n-o poti credereala, a Pietei Concordiei, unde a curs singe

§i ce nobil singe! §i unde flori neconte-nit reinnoite amintesc un ideal, §i a Tuilerii-lor, in care verdeata strabatuta de jocul copii-lor inlocuie§te ruinele palatului ars de revolu-tie al lui Napoleon al III-lea, pins departe laarcul de triumf napoleonian, bogat §i sever,care inchide zarea.

Am strabatut iara§i salile de nepretuite co-mori in care se pierdeau cele dintai uimiri alemele de student. Se marisera §i se inaltaserade toate cuno§tintele §i de toata experientacritics a unei vieti intregi. Si frumuseta inatitea forme deosebite, de la vechea sculptureelenica din timpurile de indoialk de la mozai-cele clasice pand la noul peisagiu, noile sceneistorice din largul dar al batrinului negustorChauchard, pand la bronzurile framintate de

17 - Peisagii 257

atita energie ale lui Kain nu se mai osebiauacum pe §coli, pe epoce, pe natii decit pentruintelegere: din ele toate se desfacea ca un largsimt de pietate pentru toti acei can au riv-nit, mai sus decit viata, covir§itoarea senza-tie a multiplicitatii geniului creator.

Iata acum larga linie a cheiurilor, frumuse-ta lard pareche a Parisului, in care Seina enumai o viata, in cursul ei viu, in malurile eipline de lucruri man §i evocatoare de multi-ple amintiri. Pe cind in Viena riul eponim erao ru§inoasa rips, care s-a acoperit, s-a bol-tit" pentru a face bulevarde noug, iar Duna-rea i§i are viata ei aparte, viata ora§ului in-virtindu-se pe ringurile fara apa, pe cind inBudapesta malul dunarean nu poate da decitplagiatul Parlamentului din Londra [.. .], pecind la Berlin Spreia e o prapastie neagra co-tita printre monotone case de lucratori, pecind in Londra Tamisa apare ca un brat deMare melancolic menit unui continuu uzagiupractic, Seina, e aerul, e lumina, e sufletulParisului, caruia-i da racoarea §i acele apusuripe care nu le cunosc ora§ele fara apd. De pePont Neuf, care era sä se taie" in curindpentru nevoile circulatiei, descoperindu-se bazalui de piatra, larga de un metru §i jumatate,de linga statuia lui Henric al IV-lea, care,zimbind in barba-i create, n-ar mai putea daacuma gaina de Dumineca In oala nevoia§ului,urmaresc in sus cursul pans la turnurile faravirf, rase §i cu atit mai solide, ale admirabi-lei opere de sculpture arhitectonica ce e No-tre Dame, iar de cealalta parte §irul de case

258

negre de vremi si de muncd si de glorie de pemalul sting, sirul de gradini zimbitoare, de lar-gi piete, de frumoase avenues de pe maluldrept.

Cu emotie am coborit malul de piatra pen-tru a prinde acel bateau-mouche", spre caree totdeauna lume care aleargd si inaintea ca-reia se inchide inexorabila bard de fier, cindclopotul suns de plecare. Si, in fislitul lin alvalurilor, intre germani amorezati, cari pevremuri nu faceau coneurenta englezilor, amurmdrit defilarea privelistilor catre Trocadero:Institutul, modest si mincat de umbra, suptcupola lui ca o paldrie veche, Voltaire rizinddin coltul lui de pindd la ce este azi cum aris in zilele lui de ceea ce era atunci, PalaisBourbon, a cart colonada simpla nu zice deloc marilor lupte istorice ce s-au purtat in el.In locul acelei fioroase gradini inchise, cu col-turi de clddire arsd $i darimata, care amintiazilele de betie distrugatoare in care Comuna aldsat atita numai din splendida Curte a Con-turilor artist saraci cu spirit aventurier gd-siau acolo neasteptate colturi salbatece deinspiratie, e acum o vasta gars noud. Spec-tacole anglo-americane se indeasd in umbraTurnului Eiffel, care e tot asa de disparat fa-0de aceasta cuminte aliniere a unor ziduri ma-surate si bine socotite. Trocadero, cu muzeelelui, e mai bine incunjurat de o comodd viatanoud, la aer si in verdeatd.

259

Numai cine n-a strabatut zi de zi, lung delung, an de an, cheiurile Parisului, cine n-acautat cu o febrila pasiune de vinator al cartiirare, al cArtii frumoase, al autografului, al gra-vurii ratAcite prin soioasele lAditi de lemnprinse in ziduri cu scoabe de fier, cine, dinsAracia pungii ca si din placerea tirguielii, n-adiscutat indelung cu ciudatii vinzatori, bietefemei fara virsta, lasindu-si ca loctiitori copiiprea cuminti din prea multa experienta a vie-tii, barbati cu imbracamintea, privirea ges-turile extraordinare, epave ale atitor naufra-gii, numai acela nu cunoaste una din marileplaceri ale Parisului. Cheiurile mi-au dat acumdouazeci de ani o biblioteca pe care am 1A-sat-o apoi in alte mini. Dar mult timp dupaplecarea mea doriam asa de mult surprinde-rile, darurile lor, incit visul ma ducea noap-tea inaintea vrafurilor pline de taine in carese amesteca, intr-un haos asa de interesant, ceau lAsat ca frumuseta si stiinta toate terilesi toate vremurile.

acum, in vintul rece, care taie, supt razacruda de soare, minile-mi tremura atingind lu-cruri fArd nici o valoare altele pe care nici-°data n-as fi crezut sa le gasesc aici, cartidespre tara natia noastra, scrieri in limbistrain de-ale oamenilor nostri Dora d'Is-tria! insemnari de la persoane pe carele-am cunoscut. 0, ce recoltA s-ar face aiciintr-o lung, amestecind zi de zi dulcea pradaa acestor descoperiri cu inceata refacere avietii strecurate in aceste locuri!

260

gi

si

gi

ai,

Si descoperirea urmeaza. Iata statuia debronz, mare, sprientend, a Arhanghelului, iataBoulevard Saint Michel, iata cafenelele pentrustudenti, restaurantele for ieftene, anticvariilein care poti gasi scrieri unice care se platesccu cinsprezece bani. Multimea foarte ameste-cata care vine din deal n-am cunoscut-o nici-°data, $i nu vreau s-o cunosc. Tata frinturile depiatra care dupa gratiile de fier arata MuzeulCluny, cu antichitatile romane, medievale, dinvechea Lutetie, din Parisul Normanzilor, care,cu biserica sfintei patroane Genevieva, era aice

iata la stInga acea Rue des tcoles in caredebarcam atuncea, cautInd la cloud batrine denatie suspects cartierul cel dintai parizian,linga odaia de intilniri saptamInale a unui ba-trIn supt aceea in care ofiteri greci la studiisaltau cu consoartele In sunetul pianului, pecind moluzul alb ploua pe masa mea de lucru.

Pe atunci se cladia la Sorbona noud, care de-sigur Ca era de nevoie, in totala prefacere aconditiilor de lucru din timpurile noastre. Darun colt din cladirea veche, care adapostise atitamuncd devotata pentru gasirea adevarului, semai p5stra Inca, lucram noi, cei putini lanumar, fara sete de diplome, in cele citeva°dal din biblioteca ce ni se pusesera la dis-positie de batrInul Duruy, lucram intre rin-durile cartilor de prin veacuri, prinsi Intreziduri seculare, prin porii negri ai carora pareca se strecurase stiinta atitor generatii, iarprin ferestile inguste privirea luneca In curteade piatra asemenea cu a Colegiilor engleze,

261

i

$i

$i

$i de acolo venia o adinca" Si venerabila pace,o mireazma" de evlavie, de cinste, de modestysirguinta prin care se intariau sufletele. Acoloauziam glasul, totdeauna ca dintr-un vis, allui Gabriel Monod, cu ochii asa de obositisupt ochelarii lor, gluma vioaie, coroziva aabatelui Duchesne, acum foarte balrinul di-rector al colii francese din Roma, expunereaprecise', cu atita licarire in ochii cinstiti, a luiBemont, pastrat Inca, in acest an de jubileu,iubirii noastre $i pe care il gasesc Intre car-tilesale, mai retras si mai modest decit, la noi,un tingr care -$i incepe cariera.

i vreau se' gasesc poarta de intrare joasa,neagra, gangurile inguste, scaritele de piatra,sucite, asa de Intunecoase, pavagiul strabunde caramizi roase. Incunjur ziduri mari $iajung iarasi la fatada cu figuri simbolice, aid-turi de College de France, cu amintirea glo-rioasa a lui Claude Bernard, a lui Renan. Ca-suta noastra nu e nicairi: s-a dus o aflupe urma supt cazmalele darimatorilor pen-tru a face loc unor sali luminoase in care edesigur tot atita stiinte", dar fare' umbrele, de-prinse cu saracia si Intunerecul, ale inaintasi-lor din alte vremuri. i simt bine ca in prafulfor s-a risipit si ceva din sufletul mieu.

Tot Inainte pe strada acestor scoli de tra-ditii vechi si mari. Undeva in fund e Rue duCardinal Lemoine. N-am nevoie de nici o ca-

262

lauza, $i de ce a§ Intreba pe cineva? Acelea§iamintiri ca $i pind acum ma duc de mina, asade triste §i asa de bucuroase in acelasi timp.Si o gasesc. In stinga, zidul vechi din colt,$i ce mare a crescut acuma, umbrind stradaintreaga, copacul tindr care-si incerca deasuprapietrelor cele dintai ramuri curioase de a stice se petrece in lumea oamenilor! La rindulintal de la 28 bis, al treilea dupd socotealanoastra, balconul de piatra nu mai are cuscade canari, de pdsari din Senegal, $i nu maisint albe perdele tinere la fere§ti. Si tot ce-afost acolo nu mai este, cum nu mai sint ceidougzeci de ani ai miei. Asa de adev5rat cume ziva rece si trista de astazi prin care trecinsa din cind in cind raze caldute ca aleregasirilor.

In capatul cellalt, marea biblioteca, spre careto duceai ()data sus pe imperiala omnibusuri-lor trase de cai incet, incet, ca pe un drumde Cara acuma sint omnibusuri electrice sizguduitoare curse de trenuri subterane ,Biblioteca Nationala a ramas aceeasi. Curteatacuta, sala de a§teptare, functionarul cu tri-corn pentru revizia biletelor de intrare $i ie-sire. Dar fruntile plecate sint altele: cele luciide atunci sint acoperite de terns §1 cele luciide acum aveau atunci voioase plete tinere. Iarbibliotecarul set Bras, ruman, multamit, e ti-narul timid, cu ochii nesiguri supt ochelari,care-si cistiga cea dintAi treapta a vietii asu-pra slovei terse a manuscriptelor.6

263

Chartres

Pe la Versailles, cu linia alba a casteluluiregalitatii absolute, sta"pina peste toate si pestenatura ea insasi, pe la St.-Cyr, cu cladireascolii de fete a doamnei de Maintenon, pre-facuta intr-o $coala militara, pe la satul Main-tenon chiar, care aminteste numele reginei ne-incoronate a caducului Ludovic al XIV-lea, cu-fundat in mustrari de cuget si temeri de iad,se iese din impreiurimile Parisului. cu caseleapropiate unele de altele, legend vechea ten-cuiala sura de noul blocai al cl5dirilor recente.Beauce, vechea Ba lsia, se desrawara de acuminainte, cu intinsele-i cImpii de grist' crescinddin zama gunoaielor prinse pe fondul de pie-tricele si de argils galbena: lucrul clmoului 11fac, si cu boii maxi, intinzind prelungile boturitrandafirii, terani in haine de ores si terancecu fata Imbrobodita In alb $i cu legatura albasupt barbie, figuri mici. rotunde, far5 fru-muset5. Tara de munca, de bielsug. de econo-mie, de egoism, care nu e str5lucitor, dar es5n atos.

Chartres, al carui nume vine de la un vechiloc de Inchisoare, Chartre, e un oras miilociu,cu strazile Inguste, margenite de case mono-tone. Pravalii mari dupa modelul celor dinParis, mid dughene unde pe preturi de nimicse vind cizme si ghete deopotriva tintate cucuie mari pentru teranii dimPrejur. TrecutulIns5 a lasat ici $i colo, pentru o modernitatepe care n-o salveaza coloana lui Marceau, ge-

264

neralul Revolutiei, nici statuia de bronz a aces-tuia in marea piata centrals, cutare scars vechezisa a Reginei Berta", iesind ca un turnuletcrestat din cutare zidire fara caracter, on casede locuit facute din birne incrucisate asupracarora s-a asternut vechea tencuiala, on pre-zintind odai iesite in afara, care se sprijina pevechi coloane; ale lui sint ornamentele defrunze si flori, cu chipuri omenesti amestecate,in doua cladiri mai vechi; ba s-a gasit si ozidire de la inceputul evului mediu. PoartaGuillaume", impunatoare, e cuprinsa in ho-tarele orasului si Hul curge pe alocurea intrevechi maluri de piatra d'ind perspective de ca-nale flamande, fara luntri insa si fara viata.

Dar ceea ce chiama asupra acestui colt deFranta rasariteana admiratia lumii e catedralasa, poate cea mai frumoasa, chiar pe linga ceadin Strassbourg, care e altfel , din aceleape care le poarta cu mindrie pamintul francez.

()data, l'ingA un put cu oase de martini silinga o icoana facatoare de minuni, vechi zi-duH primitive, ranede distruse, Inainte si dungCarol-cel-Mare. Inca din veacul al VIII -lea,episcopul Gislebert 1nalta o noua basilica, suptcare se sang rabdator cripta puternia prin ga-leriile cAreia, luminate de lampi rare, se pierdeastazi pasul vizitatorului. Ea arse. Veacul alXI-lea vazu o noua biserica, gotica", ce ca-path fndata adausuri importante. 0 noua do-potnita rasari deosebith de cladire, pentru caapoi sa i se adauge a doua tot in fata, si

265

dincoace de vechea fatada sa se cladeasca unnarthex. Din el se pastreaza, strinsa azi intrecele doua turnuri si mutilate pentru a incapeaintre ele, fatada zisa regard", de o bogatiedeosebita. Par Ind a prelungi cu liniile for co-loanele, se intind figurile de barbati si femei,ale Inaintasilor Mintuitorului, fete expresive inseriozitatea for ieratica, dar uneori cu o ras-fringere de misterios zimbet pe ele; vesmin-tele sint lucrate foarte Ingrijit dupa ale aceleiepoce. Deasupra, timpanul celor trei porti deintrare cuprinde scene din viata lui Isus si aMaicii Domnului. Pe cea din mijloc, Mintuito-rul, in glorie, troneaza, Incunjurat de cadrulformat din cloud semicercuri reunite, care seobserve in reprezintarea la bizantini a luiHristos Inviind. Batrinii din Apocalips" se In-sira in registrul inferior. Capitelele au grupuridin Noul Testament; evanghelistii, cu figurilefor animalice, margenesc. Chipuri marunte sedesfasura apoi in scene vii prin nervurile careacopar reprezintarile principale. Intr-un loc In-geri se inching pleclndu-si la pamint, tirin-du-si, largile aripi. Nu lipsesc nici semnelezodiilor, cu ocupatiile din fiecare zi, nici celesapte arte liberale". Trei largi feresti se deschidpeste cele trei usi, iar mindra rosata a fatadeie acoperita sus cu o balustrade.

In veacul al XII-lea si al XIII-lea, dupg Incaun foc mare, de la 1194 la 1220, se fact' o nounbiserica deasupra arhaicei basilice din cripta,si turnul din Nord primi bogata lui impodo-bire actuala, numai la Inceputul secolului alXVI-lea.

266

Portalele celelalte, de Nord $i de Sud, sintdin al XIII-lea veac. Consacrate mai mult de-cit intaiul cultului Fecioarei, ele au figuri cuo si mai mare expresie, ca a Sf. Martin po-runcitor, a Sf. Ieronim ginditor, a Papei Gri-gorie-cel-Mare, cu porumbelul Duhului Sfintla ureche. Hristosul din portalul Sud e unadin cele mai nobile reprezintAri pe care nile-a lgsat evul mediu.

inlauntru, inaltele coloane, cu patru adau-suri in jurul trunchiului rotund, se ridica yin-jos sere boltile pecetluite cu flori, odata chiarcu o icoang. a Fecioarei. Sus de tot, tribunele-siinsira fatadele cu stilpi marunti. In fund, ungrup sculptural din veacul al XVIII-lea stricglinia, ca si toate fleacurile cu ex-voto atirnatein capelele laterale, daruri ale credinciosilor deazi, care nu se pot rAspinge. In nava princi-para., in cele doug laterale, in bratele crucii,transeptele", lumina se schimba la fiecare mo-ment.

Ea vine prin superbele vitralii, din al XII-lea si chiar, In fatA, din al XT-lea veac. Sus,mari figuri se desfac in straluciri multicolore,de mozaic al sticlei colorate: jos. scene mA-runte se cunrind in rozetele inchegate im-nreung. Priirirea strAbPte parch', in Penumbrabisericii, indoielile constiintelor crestine chi-nuite, pentru a se onri la splendorile Infloriteale raiului Sacre simfonii de tonuri misteri-oase pun stAninire ne suflet.

In jurul altarului, care nu mai e deso5rtitde nava' prin perdeaua de piatra sculptatg,pastrata numai in resturi de un interesant

267

realism, ca Nasterea Domnului, timp de cloudsecole, incepind cu al XVI-lea, sculptura a gra-mgdit doua sute de scene sacre, dintre carecele mai vechi au un foarte puternic relief.E un caz unit incunjurarea aceasta cu un briude sculpturi, vizibile numai pentru acela carestrabate deambulatoriile" din jurul bisericiil.

Acest singur adaus mai tirziu contribuie lafrumuseta totalului. Ce Vara sens e stucul $imarmura pe care le-au comandat pentru altarcanonicii din veacul al XVIII-lea! Ce efect rauproduc toate ingeamadirile de lucruri preten-tioase $i lipsite de gust care imbulzesc cape-lele! Cit de putin pregatit pare a fi preotulcgruia i se da in sama paza unui lacas care estint nu numai prin menirea sa religioasa, ci$i prin comorile de arta pe care le cuprinde!Nu s-o fi invatind in seminariile catolice

cum nu se invata in cele ortodoxe cu-nostinta acelor vechi $i mindre lucruri pecare preotul trebuie sa le apere impotriva pros-tiei omenesti care crede Ca le poate darui ceeace pina atunci n-ar fi avut? Incet, pe scarilecare duc la portalul din Sud, episcopul deChartres se ridica: un batrin foarte uscat, &-boy, dar elegant in vesmintu-i negru captu-sit cu violet si Inca sprinters In miscdri. Tina-rul erudit care lamureste catedrala membrilorCongresului de istoria artelor ii multameste inmijlocul expunerii pentru cal a ingaduit sa se

i V. lucrarea de orientare a d-lui Rene Merlet, Lacathedrale de Chartres (in colectia Lefevre-Pontalis),Paris, darn data. [N.A.]

268

vada catedrala. 0 pretuie§te preotul oare supttoate raporturile? De f apt, dupe noua regle-mentatie alcatuita la incetarea Concordatuluiel e numai uzufructuar, iar proprietatea bise-ricii o are Comuna. Ale§ii votului universal laconducerea trebilor ora§ene§ti, aceia trebuie saalba pentru marea taina a laca§ului cladit cuostenelile inaintasilor 'Inca mai putina price-pere decit slujitorii laca§ului ...

In alts parte a ora§ului, biserica St.-Peresau St.-Pierre, cum i se zice acum, ofera ciu-data priveliste a unei zidiri mult mai vechicare a fost innadita la amindoud oapetele. Arecoloane romane si coloane gotice, succedindu-se. Sculptura decorative -i lipse§te, dar unuldin altare pastreaza tezaurul celor mai fru-moase figuri in smalt pe care le-a dat aceastaarta, atit de franceza. Coloritul for e de oputere extraordinary

Avignon

Pe Rhone in dimineata plina de neguri zboarapasari albe, cu aripile largi, deasupra Marii.

Spre Sud, intai regiune Vara caracter; casebanale, depozite, fabrici. Apoi reincepe frumo-sul cimp verde, cu arbori multi ca in Nord.Casele, care sint din nou nevaruite, pastreazaaspectul de 'Ana aici. Caii voinici, pe cari laLyon In gars ii intrebuinteaza la traseul va-goanelor, fac araturile.

269

La Ternay §i aiurea turnul bisericii romanedoming haotica aglomeratie de case. In curindinsd dealurile Inver, ite inchid de amindoudpartile, cu vechi ziduri in frunte; dedesupt,riul splendid i§i coboard cursul larg catreMare.

Vienne, cu bogatele-i urme de trecut, cetateregald" ca §i Arles, pentru aceasta Proventd,a carii veche civilizatie a rdspins multd vremeunirea cu noua lume semibarbard a Nordului§i mai ales subordonarea fata de dinsa. Ora-§ul, cu casele-i negre supt olane, are un ca-racter foarte romantic, crescut de umbrele cd-lugdre§ti cu glugi brune care se strecoard pestrazile inguste. In apropiere, intre zidiri sure,o frumoasd biserica romans cu sulita ascutitapare sd fie a abatie medievala. Vii, gradini im-biel§ugate acopar cimpul strins intre indlti-mile foarte Ingrijit lucrate, chiar pind in virf.

Valea se large§te, §i in dreapta apar, foarteInalti, muntii plewvi; raze din soarele neva-zut lovesc in razletele cdsute albe. Piatra sfd-rimata rdzbate §i prin verdeata cimpiilor, incare copaci frumos tdiati la coamd se infratesccu vita slobodd. Mai departe ea margene§tedrumul §i se catdra in terase paralele pe coas-tele pietroase. Riul, neregulat, imbrativazainsule impadurite, se sparge de blocuri plum-burii: de pe culmi castele batrine se oglindescin apele lui. Frumoasele biserici romane dinacela§i timp nu lipsesc in satele cu piatra in-grAmaditd.

Valence °felt' numai biserici §i palate u§orrefacute; ora§ul are o infati§are cu totul mo-

270

derna. Cimpia, tot mai largd, e mai putin ca-caracterizata; deosebite elemente se amestecdIntr -Insa. Muntii din dreapta apar lumino§isupt ceata pe care soarele n-a reu§it Inca s-oimpra§tie. Montelimart, in care iara§i par ase recunoa§te nume latine, a dat Franciei re-publicane un pre§edinte, pe d. Loubet. Podulelegant §i gramada de pietre care formeazacentrul localitatii sint de un aspect foarte pi-toresc. Pinii maritimi ai Mediteranei impodo-besc Imprejurimile, §i cararile sint margenitede o iarba lungd, uscatd. Si iata, intr -o gradi-nita teraneasca, intaiul platan.

La Chateauvieux-du-Rhone stinca rasare dintoata partile deasupra largii ape de argint. 0frumoasa biserica gotica e centrul unei a§ezari,deasupra careia pe deal o uria§a statuie pa-ze§te. Un maret pod modern leaga amindouamalurile apei. Sosele albe ca varul trec printrepomi.

Dintr-o stinca de cea mai ciudata alcatuire,adevarata rama§ita a unei imense cetatui dari-mate, se itesc turnurile de la Pierrelatte, care,cu toti cei doi t ai sai, nu e decit Petralata,Piatra-Lata", tocmai acea fortareata naturalsde care am vorbit. De-a lungul §esului des-chis, Mistralul alearga sdlbatic, ca zgomotulunei marl rascolite. Salciile, papuri§ul din §an-turi se fring, plopii i§i Intind bratele §i motulpomilor se inching, pe cind iarba lucie a ca.-rarilor se middle in unde de argint. Piatraapasa pe coperi§ul, totu§i greoi, al caselor. Ve-derea inaltimii captu§ite de case vechi, cu unturn stapinitor deasupra lor, e de un impund-

271

for efect, cu paretele albastru al dealului Inspate. Ceva mai departe, adevarate canonesde piatra intrec darimaturile puternicei forta-rete de pe culme. Indata, Orange, ale caruiruine sint dintre cele mai frumoase pe carele-a lasat in aceste luminoase locuri antichita-tea. Arcul de triumf, bogat impodobit cu sculp-turi, fusese in evul mediu un castel, ceea ce1-a salvat. El vine, se crede, de la Tiberiu (laSt.-Remy e un altul, nedatabil), iar Teatrulnumai de la Adrian.

Roma traieste $i astazi in chipuri. Fete bru-ne, cu nasurile drepte, cu sprincenile frumosarcuite deasupra ochilor mad focosi, cari lavorbire schimbd in fiecare clips expresia lor.E si In talia puternica si mIndra. E in acealimbs care, cu toata dulcea pronuntie galled,are tot fondul vocabulariului latin, aproapefara nici un adaus: limbd a luptei $i a iubirii,care aid se chiama proventala $i care pe ma-lul mediteranean al Peninsulei Iberice e ca-talana.

Prin dimpia proventala curg rotindu-se ma-runte ape verzui, ca Sorgue. Frumuseta seuneste aici cu o extraordinary putere de arodi. Inaltimile se departeaza, se sterg. Totusisupt una din ele, rasarita in mijlocul cimpiei,e Avignon.

Ora alb $i luminos, chiar supt cerul acope-rit pe care-1 framinta Mistralul turbat. Alb,prin zidurile curatite ale Palatului Papilor, albprin turnurile de la Catedrala Notre-Dame des

272

Duns, pe acelea§i duns, am zice diinburi. Albprin trunchiul, care se inoie§te necontenit, iz-gonind coaja neincapatoare, al platanilor carimargenesc strada principals, care e, fire§te, aRepublicei.

E adevarat ca din aceasta strada larg5. §i ye-sera se desfac altele strimte, intortochiate, cuOrli din ziduri rupte, cu fatade de bisericigotice impleticind liniile unei ro§ete. Dar iin ruins este aid, am zice, o bucurie de a trai,in tam ce rasund vara de cintecul greierilor.8

(1922)

18 Pelsagii

IV. SPANIA - PORTUGALIA - CATALONIA

In Castilia

Tara castelelor" $i o ogoarelor urmeazd,aceeasi de la un grup de case galbui la altul.Pe drumurile albe trec marile carute cu nistelazi, cu cloud singure roti enorme, pe care letrag boi tapeni cu coarnele scurte sau catiriinhamati in rind. La Venta de Banos numai,un orasel se mai easfird pe coasts. La Duenas,supt un curios tumburuc de deal cu infatisa-rea de vulcan stins, cele cloud biserici stringin jur toata turma lor, ()data fall gre§ ascul-tatoare.

A doua Capitals a Spaniei Unite, Valladolid,care ar fi un vechi centru arab, resedinta devaliu, se anuntd printr-un impresionant cimi-tir uria§ in umbra pinilor maritimi cari, inlung sir solemn si trist, duc la dinsul. Multi-mea de dumineca e acolo, intre cruci si monu-mente, vioaie $i veselA ca intr-un loc de odih-n'a musulman. Din ce in ce se vadeste maimult acest caracter popular al foastei capitalecare si-a pierdut dreptul, °data cu Suceavanoastra, la sfirsitul secolului al XVI-lea, cas5-1 recapete o clipA dupA 1600, intocmai ca $iaceasta. Toata lumea e in strada, pe pietele

277

prafoase, la margenea sinelor, cine nu Inca-pe acolo se ingramadeste la nenumaratele fe-resti ale caselor de o vechime neglijata. Ce nuse vede acolo: batrina in solemna-i rochie nea-gra, femeia tinard in vesminte colorate, fetitade scoal'a cu cartea ling' dinsa, barbati detoate vIrstele, infrAtiti prin aceeasi bung cu-riozitate nevinovata supt soarele cald. Figurile,unele de o aleasa frumuseta, sint din aceleacare au dat caracter picturii lui Murillo, invremea, cam tarzie, cind, totodata, arta spa-niold gasit subiectele mesterii.

Doud biserici alaturea dau sensul vechi ora-sului. Una are simplicitatea discreta a lacasu-lui roman cladit din carAmizi far' podoabe;cealalta, fundatia lui Filip al II-lea, in stilulcare a devenit oficial, regal", inalta in virfulzdravanului turn galben o uriasd statuie aMintuitorului veghind. Vioi tineri seminaristicu o pelerind rosie-aprins pe haina neagra sarsa vada trenul care trece. [...]

Pin'a departe, multimea iesita ca sa gustecalduta zi de primavard timpurie. In ea, sol-dati: infanteristi cu ciacoul inalt din vremeaRestauratiei franceze, cavaleristi cu sapci en-gleze dolmane scurte, branite ca ale husari-lor unguri. Multe frumoase femei. Suptinalta frunte albs, cu cirlionti de un negrustralucitor, ochii albastri-cenusii cu cautaturaiute mindrd cari se \rad asa de .rar aiureadecit pe aice. Cele mai frumoase dumbrdvi depini rotati cuprind imprejurimile.

278

ai

si-a ji

aiti

ai

Ciudate drumuri de tars, Inguste, strimte,nepavate; se vede ca aid nu ploud des. Peunul, un teran coboara pe magarul lui. Cala-reste ca femeile, cu amindoua picioarele deaceeasi parte. Arata asa, in acest echipaj, depared toata lumea e a lui Aceeasi minunatapadure acopere laturile.

Din turn de biserica in turn de biserica, prinogoare foarte frumos lucrate. Cine vorbia deincetineala si neglijenta? Aceasta e opera unorprefecti agricultori. Vechiul exemplu al ara-bilor, formati si ei la scoala bizantina si per-sana, n-a fost pierdut.

Medina del campo e o rascruce de drum. Celdin stinga duce spre Salamanca, cu vechea-iUniversitate, unde gina ieri preda azi pribea-gul Unamuno. Luam pe eel din dreapta, spreSegovia.

Drum taiat in lut galben de samAnaturi.Cimpul ramine un timp gol de pomi; doar icicolo, tufe de pini. Via va aparea Indata. Infund se nazar muntii, cu totul albi de zapada,ai altei ierni care ne taie drumul. Si acoloa fost un hotar. Acei cari capatasera prin ne-eurmata si sistematica lupta pamintul fertil aureinceput batalia pentru ca sa ajunga si laalts terns de griu. Alternarea muntelui cuogorul face din peninsula o Romanie in felii.

Apusul se lass: la Inceput fara fanfareleOrientului. Pe cerul de un albastru palid, cumarame suptiri de nouri, arborii fara frunze

279

.

se inscriu cu un our palid, foarte ginga§. To-talul, cu fondurile rumene sau aurii, e de oincomparabila finete. Rar, profilul de intune-rec al unui tren perdut. Este intr-o parte unvioriu pe care nu 1-am mai vazut nicaeri. Fro-mentin singur a gasit in Africa muntoasa ast-fel de ceruri. Este o feerie fara sfir§it, caredureaza ceasuri. Linii de rugind incheie ago-nia luminii.

Pomul cre§te acum intr-un pamInt cenu§iu,Mimi-tat ca o cenu§a. In fund curg ape sarace,strimbe.

De o diamantind claritate, luceafarul are innoaptea senind mindria unui soare foarte de-partat.

In noapte, spre Madrid.1

Madridul

Capita la Spaniei nu e un ora§ care s-a facutsingur: el nu reprezinta, ca Parisul, un lungtrecut, plecind din vremile romane, pentru ainfrunta prin sine furtunile evului mediu in-cepa-tor, pentru a se organiza neatirnat in mij-locul luptelor, pentru a capAta o neteda §iviteaza con§tiinta de sine insu§i §i a prezinta,gata facut, regilor cari ei in§4i sa fi plecatdin margenea lui, un adapost contra primej-diilor, in vremea cind ei erau mici i slabi.Nici un sfint, nici o sfinta nu-§i intinde ocro-tirea specialA, din fundurile vremii, asupraorgului regal. Nici un turn de bisericA nu

280

aminteste vremea cind energia burgheza sa fiapArat dainuirea linistita a cetatii. Nici o frin-tura de zid nu vorbeste de asedii sustinute side dusmani raspinsi. Bucurestii nostri, pe caria§a de usor se gindesc multi a-i parasi pentruo noua capitals improvizata si comandata, iz-vor de c4tiguri, e Inca un vechi centru pe lin-go aceasta capitals al carii nume chiar nu sestie de unde vine, din ce izvor arab extremde modest, §i al carui noroc a fost a§a detarziu.

Si nici macar regalitatea nu i-a dat Madri-dului iubirea si grija ei. Despretuind lacasuldeschis oricarii navaliri si supus oricarii tul-burari, al unei populatii anonime si Mfg tre-cut, ea si-a implintat resedinta departe, pe unplatou sec, vintos si rece, unde zeul se simteaizolat in maiestatea lui. Daca Ludovic al XIV-lea a imitat dinastia Inrudita facindu-si Esco-rialul la Versailles, contactul cu Parisul n-afost niciodata pierdut si, chiar fara iubirea, fa-voarea si ocrotirea Coroanei, imensul oral aputut duce si mai departe, cu o crescinda In-gramadire de bogatii si cu o stralucire inega-labila, mareata lui ursita. Pe cind Cenusareasamadrilena a ramas smerita la pragul Maiesta-tii Sale catolice, vegetind inform si Meg su-flet. A trebuit ca Bourbonii, obisnuiti cu oMetropola la Indemina, sa vie ca sa-1 ridice.Si de aceea, cu bisericile sale tarzii, cu cate-drala sa neispravita pins acum, cu largile salestrazi moderne fara caracter si cu parcurilesale vaste, Madridul e mai mult o creatiune aclinastiei de singe francez.

281

In lumina soarelui cald din Guadarramavine un aer curat si tare orasul pare de oseniorala largime, de o superbal impodobire.E in atmosferal ceva din marea maiestate caresecole intregi s-a perpetuat aid, in aceastatars care a condus lumea catolica intreaga,cum niciodata o tars n-a condus un grup dinaltele. In caracterul oricarii cladiri, in demni-tatea oricarii miscari, in constiinta oricarui ome ceva din aceasta inaltatoare traditie. Si,adaug, in acelasi timp, In multimea care sepoarta pe strazi liber, comod, fard grabs, farafried, fara jena, respectindu-se Intre sine, darfara sa caute a se speria unul de altul, cum nucauta a se ghionti, a se inlocui pentru a ajun-ge mai rapede, este ceva din caracterul popu-lar al acestei Castilii, in vechiul cuib teranescal careia, facut pentru vietati mai marunte simai modeste, si-au gasit loc, spircuindu-1 pu-tin laturi, largile aripi ale vulturului im-perial habsburgic.

Strazile de capetenie, Alcalla numele ve-chi arab, care nu e nici de dating, ci de intre-buintare lingvistica generals, Calle Mayor,Ca lea Mare, sint deosebit de largi, si ici si colose intilnesc mid parcuri (unul mai mare e opodoaba a orasului, Cismegiul madrilen, caren-are trandafirii alui nostru). E opera de aeri-sire, de insanatosare, de largile a plaminilorcare datea7a din vremea cind Parisul, supt aldoilea Imperiu, si-a cistigat bulevardede celemad; nu stim care e numele Hausmanului"spaniol. Si cladirile cu mai multe rinduri s-auridicat imediat pentru oficii: linga coloanele

282

pe

antice ale Congresului deputatilor", Minis-tere, Posta, foarte impunatoare, Bursa, cutareLegatie care vrea sa se impuie (imponierenaceasta inseamna Germania). Ici si colo fatadede caramida aparentd, cu un rosu cald, foarteplacut in aceasta vie lumina. Rare on vreourma de trecut: se ascund bisericutele modes-te, foarte rurale" ale Madridului debuturi-lor. 0 fatada de toga frumusetea prin lucrulextrem de delicat al marmurii galbui, numaiin ghirlande serpuitoare, e aceea a vechiuluiOrdin de cavaleri Calatrava, sprijin al regali-Valli in vremea grea si glorioasd a Unirii Co-roanelor si a Cruciatei.

In mersul cu paza al tramvaielor, in aler-gatura potolita a micilor automobile galbene,in parada trasurilor cu vizitii si lachei in li-vrele, in scuturatura carutelor trase de ca-tiri rabdatori, e aceeasi bonomie" care dis-tinge aici totul. Prin ceea ce aiurea ar fi oinfrigurata imblinzire, iar aici se coboara sipIna la un bun pas de defilare, se strecoarabarbati cu haina banal5, femei din popor, ade-sea cu un admirabil oval, cu o liniste junonicain obraz, cu calma lumina adinc5 a marilorochi negri. Mantilele de dantela neagra stringde aproape parul pieptanat in jos s-a dusvremea coafurilor inalte si a cirligelor negre,cochete linga urechi, si, vai!, si aici foarfeceleasasinilor pdrului femeiesc opereaza in masasi invelesc cu gratie barbiile ascutite. Cine vor-beste de o Spanie focoasa, trepidanta, sarind

283

in sus la plesnitul castagnetelor, n-a cglcat de-sigur in aceasta casa bung", de boiereascgdating, care e Castilia.2

Vechiul Madrid" figureaza intr-o expozitiecare formeaza un adevarat muzeu provizoriu,menit sg ramlie in parte definitiv, $i ala-turi de dinsul ceva din vechea Spanie in-treagg.

Tata castelul regal de la inceput, cu turnu-rile lui in colturi, cu unghiurile in retragerestrapunse de feresti mgrunte. Inca din veaculal XVII-lea masa lui sumbrg, foarte pitoreascg,absolut potrivita cu caracterul general al te-rii, era intreagg. Regalitatea cea veche 1-a lo-cuit cind nu era in Escorialul vecin: aici erapopasul Impgratului"; si, din odaile lui sum-bre, porniau ordinile implacabile ale fiului sail,regele catolicismului; in aceste incaperi farglumina s-au ofilit tineretele atitor princesedin singele Habsburgilor $i atitor vioaie fiiceale regilor francezi si in ele s-a isprgvit lungaagonie a unei dinastii stoarse de putere $iprevgzind catastrofa dominatiei sale peste celecloud lumi; pe aici au trecut pe rind, in luptapentru o mostenire de mult scontata, Filip deFranta, incepator al unei not dinastii, si arhi-ducele Carol pe care suirea pe tronul impe-rial din Viena 1-a facut sa cadg de pe cel spa-niol, apgrat pang atunci cu atita inddratnicie.Apoi, cind Bourbonii se instapinira si zilele denebunie ale fundatorului noii serii de regi sestrecurarg lungi si grele in camarile unde-si

284

dadusera suflarea Habsburgii ispraviti, un focpurificator cuprinse in limbile lui ro§ii imen-sa cladire. Pentru a o inlocui se ceru, intr-untimp cind regina era italiana, planul unor ar-hitecti piemontezi, Invara, Sacchetti, §i ceeace rasari din mina for fu o re§edinta tot a§ade solids pe coloanele ei tapene ca §i zidurileregale din Turinul for de na§tere.

i strazile de pe vremuri, inaintea indrazne-telor reforme ale alcazilor" moderni al-cadi = cadiul arab aveau alt caracter, pedeparte nu atit de maret ca acela de azi, incare Si modernul cel mai bizar IO capata drep-tul in zidiri enorme: miradore"-le Vallado-lidului se intilniau, cum era a§a de firesc, §iin noua capitals. Un mare incendiu le-a mis-tuit §i pe acestea, facind be constructiilor deo uniforms magnificenta pe care le vedem as-tazi.

Casa princiara de pe acele vremi avea insapodoabe pe care niciodata nu le va putea in-locui goala pretentie de astazi. Mobila deatunci n-avea totdeauna un caracter local. Darce frumoasa era ceramica la care de mult nuse mai lucreaza, aceasta mo§tenire a artei ara-be cu straluciri metalice curioase on aceapopular& blidarie de la Talavera in care ima-ginatia Sudului spaniol i§i dadea deplina §i ori-ginala expresie! ySi casa consulului nostru areexemplare foarte frumoase ale acestei indus-trii nationale, acum parasite. Tapiseriile de laBuen Retiro, pe modele flamande i de aiureasint de o ingrijire deosebita §i de o ginga§acoloratie; traditia s-a pastrat §i pins azi in fa-

285

brica regala. Dar ce e mai frumos in aceastamare manifestatie artistica sint tapiteriile dupdcartoanele lui Goya.

Pictorul tragic al schimelor celor mai ingro-zitoare, visatorul de spaime nemaiinchipuitede o minte omeneasca a dat aici dovada ne-sfirsitei lui iubiri pentru poporul din care fa-cea parte. Viata de munca la cimp cu clada-ria de our a snopilor, tdiati de terani si teran-ce can, cu toad idealizarea, nu sint de idild,odihna de dumineca la Vars pe iarba proas-pat.& in amestecul de vesminte si de colon,clipele de reverie cind iubitul tacut privestecu ochi calzi iubita, cumparatorul cu gind poz-na§ care se apleaca asupra marfii de porto-cale a negustoresei in aer liber, si nu numaiasupra portocalelor de marfa, toata aceastalungs $i variata friza a vietii spaniole la sfir-situl secolului al XVIII-lea se desfasura aiciin adevar fermecatoare. Acel care n-a avutinaintasi a lasat la doi, trei din urmasii saitraditia acestei arte adevarate si oneste care,in momentul cind regalitatea se cufunda inscandalurile uscativei regine Luisa cu ochiirautaciosi, care instala intr-un palat anume peaventurierul Godoy devenit print al Pacii, do-vedia ca viata adinca a poporului, acoperitade suprafata stralucitoare, care -$i pierdea acumpoleiala, traieste $i ca, in picturd ca si in rea-litatea de toate zilele, ea este temeiul.

0 °Mita intreaga e consacrata biruitorilorla cursele de tauri", espadelor celebre, infa-surati in dantelele $i in esarpele lor. Tablourile prezinta chipurile. Altele se opresc asupra

286

scenelor scirboase §i in aceasta reproducere abestialitatii lor, mai mult umane decit animale.Caii cu matele date afara cari agoniseaza ta-valindu-se on incercind desperat sa se ridicein picioare dezgustd poate mai mult decit spec-tacolul de macelarie eroica el insu§i. Din fe-ricire alaturi se pastreaza memoria, ceva maiscumpa, a marelor actrite §i cintarete, care,odata, au fermecat Madridul teatrelor §i mu-zicei.

Regalitatea de ieri apare cu chipul caprici-oasei regine Isabela, infati§ata la toate virs7tele, de cind copila cu ochii palizi era minatainainte de frumoasa, tinara regina vaduva cubruna fata italiand, pand la majoritatea legalaa fecioarei cu privirea intre nevinovatie §i per-versitate, pand la carnea masiva, greoaie aanilor din urma.s

Spre sears Madridul are o alts infati§aredecit in ceasurile de dimineata. Spectacole deParis se intimpina la fiecare moment pe stra-zile principale, §i sergentul in negru, cu coifnemtesc, face pe capelmaistrul in cacofoniaautomobilelor rapezite in grabs. Siruri de pie-toni speriati a§teapta momentul cind autorita-tea dirijorului le permite sa se grabeasca sprecash'. Vitrinele magazinelor scinteie de o lu-mina indemnatoare. Capita la incepe a traidupa ce lincezise blindul ora§ de provincie.

Caci vremea de viatei pentru Madrid incepeacum. Dejunul, numit cu un cuvint arab celcorespunzator alui nostru se intrebuinteazapentru colatiunea, pentru gustarea de dimi-

287

neata se serve§te pe la vreo cloud. Apoi, cugindul la caldurile de yard, care ele au hotd-rit orariul, se face siesta (cuvintul vine de aid);§i in trenuri lumea cautd a se face comod. La§ase, cind, In lunile calde, muntele-§i trimiteboarea, cei ce pot sd se bucure de petreceri In-vie. Se cineaza foarte tarziu, §i pind la un-sprezece. Iar teatrele incep abia atunci, §i pela cloud de noapte multimea le pardse§te.Aceasta inseamnd insd dimineata scoasd dinprogram. La birouri oarele de serviciu vordura deci pind la doud, lucrul incepind atit detarziu. Iar, pentru a gasi pe cineva, trebuiesa to prezinti pe la amiazi.4

Cetatea goticci Toledo

In jos de Madrid, pe drumul goticei Tolede,orizontul se deschide larg, cu o terns pietroa-sd, mu§cata de arbu§ti Inddratnici. Inaltimiblinde, o lungs invalmd§eala de invaluiri ro-tunde, urmeazd de amindoud partile. Despar-tind lanurile de griu verde, padurici de mds-lini mdrunti, cu pletele argintii larg rdspindite,se ridica din terna ro§ie. Cite o manastire peculme, poduri romane galbui, fugind catrefundul zdfii. Apoi inalti arbori de padure seprofileazd fin, incunjurind livezi de pomi ro-ditori; pe cind verzi ape dare 1§i rasfatd lu-ciul.

288

O reprezintatie de opereta invie pe scena. oSpanie de acum o suta de ani, in care era simai multa varietate si coloare decit astazi.Apar nuntile de lard, bodas campesinas, pre-cedate de alaiul veselilor chitaristi cu paldrialarga intoars& la margeni, cu ghetele strinsepe pulpa, cu haina larg rascroita asupra vesteisolemne. Se in discursuri in limba cea mai so-lemna, si pentru ultimul teran, a latinitatii, sedesart& pahare de vin vechi de Xeres. lata $ifetele in rochii invoalte, galbene, rosii, verzi,cu multe franjuri, care flutur& in vint la in-virtitura vechilor danturi. Iata mamola §i ca-lesera, cocheta de sat si fata catirarului, plinede foc in ochi si de nesfirsita gratie sprintendin miscAri. N-am vazut niciodata un mai ae-rian" mers, o mai aristocratic& schimbare su-bit& de atitudini, toate perfect adaptate, o mailing lunecare de pasi decit la cintareata carecinta din instinct cu farmecul glasului sauarmonia nobii& a fiecarui gust.

In aceasta tar& de dictatura sint ins& §ilibertati curioase. Opereta de care vorbesc maisus prezinta o conspiratie supt Ferdinand alWI-lea, cu un erou urmarit, arestat si scapatdin temnita de zbiri politienesti cu palarii, re-dingote §i mutre de civil. Victima despotis-mului e un romantic care inalta la ramp& im-nuri incandescente care sfinta libertate. $i,dupd ce calesera" cinta gluma ei zglobie incare spune ce nu-i place, intre altii militari"cu sabiuta" lor, orchestra o repeta in antractsi de cloud on publicul repeta cuvintele care

19 Peisagii 289

s-ar putea indrepta §i contra regimului, §i leaplauda.

Am cercetat §i restaurante populare, de ca-racter arhaic, cu scarite §i terase ingramadite,cu aburii de untdelemn ie§ind din caldarile demetal, cu lungile strachini de pamint afumate,cu sosurile arabe in care plutesc bucati decame sfarimata ca in iahniile noastre, cu scro-burile inflorite de patlagele. In multe se apro-pie cele doua natii latine crescute pe ameste-cul cu Islamul mo§tenitor al Bizantului insu§i.

Seara, cafenelele se umplu de o lume ames-tecata, care sta ceasuri intregi inainte demasa, inainte de teatru, pentru a vedea §i afi vazuta. Cu greu se capata o masa, un locmacar alaturi cu altii la cite una care e demods §i unde se aduna lumea bogata. Se con-suma ceva, se cete§te putin, se vorbe§te des-tul, dar inainte de toate se contempleaza. Fru-moase toalete femenine se expun astfel, iarcele care le poarta pot suferi, cu siguranta deizbinda, concurenta femeilor din orice parte alumii.

Admiri marele lux al bulevardelor largi, alcaselor cu infati§are de zgirieturi de nori",al bancilor de o extrema bogatie, la care pia-tra de temelie a fost puss de mini regale. Cadazi acestea, palatele de marmura §1 bronz alefinanciarilor, sint Escorialele, §i in locul luiFilip al II-lea in regala purpura omul deafaceri din biroul sau dirige lumea §i aici. Mai

290

ales cind cele biete 500 000 de piese de our aleBancii Nationale din Madrid inainte de razboisint inlocuite cu miliarde, care sint o mindrie$i putintel $i o incurcatura.

Este aici o lume aleasa, care se intereseazasi de literature $i is parte la adunari asa dealese ca a Revistei Occidentului" pe care oprezideaza acum un scriitor cu o mare influen-ta asupra tineretului, d. Ortegas. Sint profeso-rii vestiti ai unei Universitati care e pe talede a se reorganiza: un Menendez Pidal, din-tre cei mai vestiti filologi $i istorici literariai timpului, criticul cintecului epic nationalsi cercetatorul originilor limbii spaniole, unAmerigo Castro, introducatorul noilor curenteale filologiei romanice, creatorul foneticei inSpania, un Rafael de Altamira, istoric de ofaima care nu s-a oprit la hotarele Spaniei,un Ballesteros, caruia i se datoresc studii asu-pra vechilor institutii ale Spaniei. i nu vor-besc decit de specialitatea mea $i de cele in-rudite cu dinsa. In medicine un dr. Cajal afost pomenit si la noi, nu ()data, pentru des-coperirile sale, $i fizicieni spanioli iau loc lin-go cei cari azi sint pe cale a preface si in ba-zele ei stiinta lor.

Alaturi de acest modernism continua Insavechea viata a micii burghezii, care se vedemai putin.

291

Aranjuez, vechea re§edinta regard a §esuluidulce, intinde gara noua §i luxoasa.

Drumul strabate spre miazazi intai seculplatou al Madridului, pentru a trece apoi laun tinut mai bine scaldat de ape, in carepractica araba, pastrata cu ingrijire, a micilorcanale, hrane§te brazdele acoperite cu sama-naturi felurite. In locul maslinului argintiu,pomi de roads, meri In frunte, se infig in pa-mintul bun, cu ingrijire rascolit.

Tara se face din nou stearpa, pustie, aspra.Pe terna ei plina de bolovani, strapunsa deascuti§uri capricioase rasar turnuri de card-mida ro§ie-galbena, asemenea cu ale zidurilortoscane din acela§i ev-mediu. Carari se vadsuind spre culmi printr-o revarsare de con-structii spintecate, mucede. E ciudat ca trenulse opre§te, 1ntr-un asemenea mediu, la o co-cheta gard noud, alba, impodobita cu toateelegantele unei migaloase sculpturi de carac-ter oriental, cu colonete §i aplicatii din aceleazucenos de ceramics locals, veche de veacuri,care adauga aici §i celei mai amarite §i ciu-doase cladiri o nota de pitoresc §i de frageda.veselie. E introducerea maura expresiva la su-perba cetate care e Toledo.5

Cetatile maure

Pe drumul Aranjuezului, spre Sud.La lumina soarelui strecurat prin nori peste

auriul §ters al cimpiei se ridica in fund o al-

292

I§i

bastra catapiteasmg de dealuri §i mii de pa-sari albe, desfgcindu-se de pe lgvicerul braz-delor, zburgtacesc in aerul diminetii ca peta-lele bgtute de vint ale unor livezi de pruni.

Acum, sate albe, mgrunte, supt coperi§uriro§ii de vechi olane. Ele fac un contrast tarecu un cimp ro§u-adinc, pgtat de verdele, in-tarit prin aceasta, al samangturilor mgrunte.Cioturi de vie tunsg pentru iarna se amestecgin vioaia catifea a grinelor. Mari ferme deacela0 alb proaspgt se ivesc id §i colo, pecind in fund gheburile muntilor alba§tri re-apar. Pluguri cu cai conduse de terani In celemai pitoresce costume aleargg scrijelind ternade singe. Moara orientald cu aripile ei de in-doiala la indemina vintului se profileazg. Nu-mai turnul gglbiu al bisericii se desface dinalbele samanaturi de casute ca ale noastre.

Apoi iata intinderi triste, de bglti, de pg-mint cenuOu, In care vagabondeaza numaiturmele i se ridica fumul albastru al foetid-lor de pgstori. Fundul se cased pe alocuri inpietrgrii. Sumanul brun va reaparea Insg in-data, harnic de roads.

Arabul e aici pretutindeni. Pe cit in Nordcasa prive§te, pe atita se intilne§te aici zidulde pietre cufundate in ciment, care astupg §iinchide.

La Alcazar de San Juan se desfac liniile ea-tre Alicante, Almeria, Murcia. Cinco casas",Cinci case, numire de pgstori, ca In vane Pin-dului §i Carpatilor. Peste un ceas, fundul setive§te cu munti vineti cari se ridicg la mijlocin gurgui. Cgrute mad trase de voinici catiri

293

aduc fuioare Intregi de frunzis cules cine §tiein ce paduri, care, lipit de roate, d5 aspectulunui alai bahic Intors de la un cules de vii.

Din muntii de cari ne apropiem, ploaia cadeasupra sesului ca un larg val alb rasfirat. Fe-mei cu glugi, in haine negre care se infasoard,Intre panerele pline, se scuturd domol pe spi-narile magarilor ca pe vremea lui Abder-Rha-man si lui Hachem, credinciosii califi. Sintemla Valedepenas. Supt castelul sau de pe culme,Santa Cruz de Modola se prezinta ca un cirdde of speriate. De departe in margenea munti-lor in movilite amestecul de rosu si verde, dealbastru inchis si de alb, cu umbre viorii, vra-jeste ochii. Trecem peste dumbravi de mdslinila muntele acoperit cu iarbd find $i cu tufi-suri pitice. Si In aceasta saracie surd plugu-sorul tras de asini taie brazda rosie. Mldstiniportocalii se hrdnesc cu ploaia care picurd dinnorii nacdjiti.

Peste putin sintem in virful chiar al mun-telui, la Santa Elena, unde Intre stinci se In-carcd in pachete scoarta plutei pentru dopuri$i se bags In saci ramurile verzi pentru a fitrimese la vale. In adincul muntelui pe unpod hrentuit trecem apa verzuie murdara carese tirdste pe piatra fundului.

Sierra Morena e piing de pdduri rare suitepe piatra ei surd, $i la capdtul lor, suet ploaiadeasd, apare din nou, pe inaltimea platoului,Intre inaltimi, verdele Ian de griu proaspat.La celalt capat al defileului sintem la Vilches.

294

Muiate de al* coastele rosii, de un rosu In-tunecat $i sinistru, se desfac spre apele insIn-gerate. Vai adinci se tale in trupul lor. Pealocuri totul se invalmaseste inta--un fel detrinta de uriasi in umbra marilor diBnii carepazesc deasupra. Alaturi peisagiul se desfacein maiestati ca acelea pe care le-a creat ima-ginatia unui Salvator Rosa. Vadollano, Va-dul blind". Bdiatul care striga apa o face cuo ciudata melodie strains $i arhaica, ce pare aveni din vremea arabilor.

La Baeca, cu vechi nume maur, cetate cu-cerita °data de cruciatii regilor catolici, dru-mul se strimba catre Apus. Muntele se lassin coaste blinde, $i lath cele dint& flori depomi acum, la sfirsitul lui februar, in livezilede migdali $i de portocali. AlAturi, iarasi,mgslinul de argint, cu frunza piing, $i lanul degriu, crescut inalt. Raze de soare tink sealinta pe margeni. Vremea plinge $i ride la-olalla, in copilkia ineintatoare a primaverii.

Toate coastele sint apoi scrijelate cu dun-gile, de o perfecta impartire, a maslinilor. Eo imensa livada de citiva chilometri patrati.Nu se poate o mai ingrijita cultura a pomilor,$i e un titlu de glorie pentru arabi, marl gra-dinari, mostenitori ai traclitiilor siriene si per-sane, ca au fost in stare a crea aceastd marebogatie ramasa intreaga atitea secole dupa da-rimarea statului lor, dupa prigonirea si distru-gerea, dupd izgonirea, de care Filip al II-lea,a unei populatii atit de supuse si atit de labo-rioase.

295

Citeva ruine samanate pe malurile largului,limpedelui Guadalquivir, care aluneca spreAtlanticul departat, citeva castele rotunde, caacelea siriene, amintesc conflictul de secolecare s-a urmat aici pans ce regii crestini aiNordului au invins cu totul si inlocuit pentrutotdeauna pe regii pagIni ai Sudului.°

Granada

Miraculoase gradini incunjurate cu zidurialbe ca zapada duc spre Utrera, de unde sedesface linia la Cadiz. In jurul vilei cu terasa,zimbitoare in noutatea ei, livada de portocalidb.' lumina ca prin candele, din fructele ei ro-sii. Se desfasura ca niste cozi de paun fenixii,si toate felurile de cactus intind brate ghim-poase care se umfla in rotunjimi de arici.Trunchiurile sucite sint groase ca ale unui pornbatrin si au infatisarea unor serpi iesiti dinmiluri. La Dos Hermanas, Doug Surori" toatalumea a iesit la gard, condusa si pazita de po-litisti in toate variantele tricornelor secolu-lui al XVIII-lea. Un mal intreg to mingiie cuflacara minor de zambile Visnite la razele cal-de, altele cu amestecul de flori galbene siroze. Pe pajisti parch a nins cu florile albe.La Utrera, statia e plina de lume in miscare,si trenurile pleaca in toate directiile.

Spre rasarit cimpii si livezi In terna gal-bend, sfarimicioasa. Vatafi &Mari se opresc la

296

bordeie de stuh, deasupra carora zboara ga-litile, iar cirezi pasc in fats. Ferma, de-o par-te, apare curata, alba.

Din gradini am dat acum in cimpuri, inpajisti mincate de vite, in maracinisuri tunsede capre; fluturi albi zboara peste un imenslan de infatisare necunoscula pe care-1 tivescmari buchete de viorele. La cantoane bucata-ria se face in aer fiber, cu oale ca urnele ro-mane. Magari se invirt rabdatori, scotInd apadin adincul pamintului. Pe ogoare, ramurilede prisos ale arborilor se aduna $i se ard.Dar plugurile, de o forma foarte veche, carefac o buns isprava, sint de lemn. Un riuletse trece intre dumbravi de malini. La Arajal,castelul cu cloud turnuri de pe culme stralu-ceste in albeata lui de o lumina fantastica.

La Marchena, carnavalul ne apare. Un grupde marinari, purtind ghitare in mina, incun-jura un steag inflorit, pe care-1 suie in tren.Pe peron, apoi inaintarea vagoanelor, un grupde muzicanti, vapsiti cu rosu si alb si avindo umbra de mustati $i de barbs, poarta pe cappalarii tari sau scufii femeiesti de mods sicinta, matahaind, din instrumente bizare, cin-tece populare care string in jurul for pe toticopiii din Imprejurimi. 0 fetita poarta in minaun saculet de piele inflorita dupa vechile da-tini maure.

De pe lanuri se ridica berze, mari, care s-auIntors de mult in paradisul andaluz. Cosme-gile ce pareau acoperite numai cu stuh sintfacute, cu pared cu tot, din paie asezate insnopi. Inaintea for ca §i pe culmi, frumo§i cai

297

cu capul fin, cari arata decadenta for arabd.Cei cari past pe cimp singuri sint impiedecatica la noi.

Apoi dealul de granit se ridica, purtindu-siin frunte mdslinii si migdalii infloriti. LaOsuna castelul-biserica apare in virf cu fata-da-i brun5, pe cind dedesupt si alte bisericiacopdr cu crucea for casele albe. Vechi orasroman, °data centru universitar, in al cdruiideas se odihnesc ducil de Osuna. Biserica e oputernicd fortareatd, de origine maura; in dos,o resedintd ducald inalta la colturi turnurirotunde, ascutite ea niste minarete.

La Aguadulce pletele negre ale femeilor sintpline de confetti aruncate din vreun tren descutieri ai carnavalului.

Desi e duminica, lumea lucreazd pretutin-deni. Caldreti cutreiera ogoarele, sapa batein grunzuri, femeile in genunchi intind albi-turi pe larbd.

La Roda de Andalusia sintem seara ca infamilie. Trenul std aproape un teas In mijlo-cul natiei care supt soarele foarte cald umbraincoace si incolo, suie si coboaed, ride si cintd,In sfirsit plecdm pe platoul unde masliniitineri-plantati se ridicd din mijlocul gedmd-gioarel de pietre care-i asigued de dusmaniin cresterea lor.

Nume de ciobani: Fuente Piedra, Fintinadin Plated": florile de migdal dau sa intre invagoane. De pe bra7de, unde se sapd pentrupomi noi, de la fondele, hanurile de drumulmare ni se transmite cu miscari de paTariesalutarea unui popor vesel si bun.

298

Asa ne apropiem de ultimul sir sudic alSpaniei, Sierra Nevada, a zApezilor" care co-respunde ungurescului Havas pentru Carpatiinostri.

La Boabdilla ne paraseste jandarmulM.A. a fi schimbat o vorba cu noi, zice gentilla plecare: Adios. In gard, un alt grup in uni-forme, beret verde, camasd roza in jurul unuisteag. Chita in cor, suns castagnetele, Si petobe cu ciucuri se culeg ofrandele. Copii neofera pe fereastra ultimul" bilet de loterie: laSevilla o femeie le vinde pe Serpientes la zececeasuri noaptea.

De aici o luam pe calea Guadalhorcei suptSierra de Torcales. Din munte yin turmede capre rosii pe brazdele rosii. Catiriiinsirati spinteca din nou cu plug delemn brazda °data taiat5. Chilometri lntregi,tot drumul e m'Argenit de migdalii cu suavafloare. Larga vale, circul de munte, e imprej-muita din toate p'artile de munti girbovi isprA-vind in conuri.

Antiquera e o veche cetate romans, prefAcu-ta in destul de insemnat centru industrialmodern, ceea ce-i da din toate partile bunevile noi $i ingrijite gradini. Inaintea unei fru-moase cladiri acoperita cu olane verzi stralu-citoare, copii cu m'asti improvizate se fuga'rescca pentru ziva carnavalului, domnul elegantcare s-a ivit imita cu degetele pe pachetul de

299

si,

$i

hirtie de tigara sunetul castanetelor. La intra-rea proprietatilor porti libere, fara ziduri, aco-perite cu olane, se sprijina pe u§ori de zid.

La Pena, a amorezatilor", formidabile blo-curi de granit se ridica pe locul impodobit delegenda tragica; jos, apa se tira§te inceata, ver-zuie, murdara.

Dar dincolo de trecatoare, supt dihania uria-§a de munte, reincep maslinii §i lanurile deroads, pa§unile turmelor. Muntele Sudului numai creaza pustietati; el a servit numai unorosebiri istorice, imposibile fara fiinta sierelor.Grupari de case albe sint risipite in munte.

La Archidona, acela§i spectacol popular desombreruri, de confetti in capetele cu par bo-gat ale femeilor care-§i fac la gars plimbareain fata unor tineri masculini de o superba indi-ferenta supt palariile cu fundul inalt.

Suim un platou de aproape opt sute de me-tri. Pins §1 in haltele izolate carnavalul §i-ascuturat pulberea de hirtie pe capete, §i ochiirid. La coborire o stralucita imbujorare a ce-rului deasupra liniilor mu§cate ale muntiloradinc alba§tri, ale caror virfuri se aprind decel mai delicat roz, pentru o viziune rapede-trecatoare. La un moment, tot circul muntosse infa§oara in neasamanate curcubee.

Seara se lass incet; vite, cai, catiri, asini seintorc, supt muntele gola§, la ferma alba cuziduri inalte; Si mai departe urmam pe pla-

300

touri, unde o singura apa $i -a sapat albia inadinc. Ca niste licurici se aprind cele dint&lumini, la ferme si in catunurile risipite alesierrei. Sintem la Rio Frio, Riul Rece".

Sus, s-a ridicat luceafarul, si atita multimede greieri it saluta de se aude si peste zgo-motul trenului corul rasuflarii cintatoare. Pemunte sus, o cruce se aprinde ciudat de lu-mina electrica. La o statie perduta, copli cugramada ofera apa proaspata.

Granada.

Dormim in paturi ascunse supt perdele, inf ata cu un salona§ de primire pe Via Colon,care, impreuna cu Calle de los Reyes, a luiFerdinand §i Isabelei, regii" fara calificatie,tale In cele cloud directii orasul. Pentru ca saajungem la cel dint& otel unde ne va pindiun ghid, altfel bdiat de treabd, dar care lu-creazd cu bietii nostri lei cu o dezinvoltura pecare o pot suporta numai cele mai autenticepesetas, trebuie o solidd scuturdturd pe unlung drum margenit de Ina lte si frumoase con-structii. Nici unul din orasele ce am vazutpand acum, de la Madrid, nu infatiseazd o ast-fel de serie de palate, demne de o Genova. Laferestile aprinse pind tarziu, figuri curioasede a vedea pindesc ultimele manifestatii aleprimei zile de carnaval, si la lumina electricastralucesc benditele de hirtie multicolora care

301

s-au aruncat din balcoane altor balcoanecare atirna deasupra capului trecatorilor. Ca-fasurile ca vechile sacnasii bucurestene raminpind noaptea tarziu luminate de dragul car-navalului.

A doua zi it vom vedea, pans la ploaia carecurma totul cu valurile ei rapezite, trimetindpe strazi inguste, pind la ultimele cararusiintortochiate murdare care se urea in jurulmuntelui, grupe de masti, dintre care unelefoarte gratioase altele foarte hazlii. Muzi-canti defileaza in costume tarcate, caruti cucatiri cars un tineret bun de glume, copiii detoate virstele $i din toate clasele incep a simtiplacerea de a aparea macar in haine altcev adecit ceea ce sint. Te poti intreba uneori datae adevcirat on ba de pilda caratorul de apa acarui infatisare e cam rustic& arhaica,mi s-a spus ca pentru multi blanile noastre

barba mea au putut fi socotite ca una dindeghizarile cele mai bine reusite (am platitin schimb dublu trasura, cum se face in car-naval $i la Corpus Domini, plus 3 pesetaspentru ca drumul era fara voia mea).

Dar ce ma opresc eu asupra amanuntelortrecatoare ale zilei de astazi cind orasul tra-ieste, cu toti cei 120 000 de locuitori, inaintede toate printr-un maret $i neobisnuit trecut!

Acest trecut, al regatului maur care s-a pra-busit cu sunet, in aplauzele intregii Europecrestine, acum patru sute vreo patruzeci deani, se vadeste de la inceput, nu numai prinfatadele decorurile caselor de pe marileartere, prin painjenisul drumurilor mai mici,

302

si

si

si

si si

si

si

si

dar si prin atitea din tipurile femeiesti care siacum, supt puternica lumina electricd a cai-lor" de lux, pastreazd in haina neagra lungs,fdra nici o podoabd, in hobotul ca o glugd defranciscan care be incunjued si be incunundcapul, via amintire a unei stdpiniri care a du-rat aproape de cloud on timpul de cind armeleCastiliei si Aragonului, initialele catolicilor"sint placate pe zidurile marilor cladiri. i azifemeile nu merg in fabrici si unele doamnenu se prezinta in teatre. i, dacd, intr-o fana-tics pornire de a stirpi tot ce nu se inchinglui Isus Mintuitorul, Filip al II-lea n-ar fipindit, urmarit, pedepsit, ucis sau zvirlit pestegranite acea comoard umand, de altfel impa-cata si in slujba exterioard cu crestinismulbiruitor, Moriscii, striviti ping si in ultimulfor refugiu din Alpujarras, si alte tipuri decitcele de amestec, stiut si nestiut, care rasar dela feresti si din umbra portilor ar chema inminte vremea cind domnia aici masura, linis-tea, tacerea solemn a Islamului.

Cetatea de azi e de altfel un lucru nou, ocrescaturd, de aspect vesel si fericit, a rega-HOW rdsdrite din osul lui Ferdinand si al Isa-belei on o prelungire, vasta si luminoasa, aacesteia, in vremile moderne. Cele citeva bise-rici care, afard de catedrald, servesc cultulcel victorios, nu se deosebesc decit prin ener-gica tisnire a unor turnuri-minarete. Odini-card grupele de case erau supt muntele domi-natorilor mauri, acolo unde astazi vegeteaza inpesteri sapate-n stincd tiganii, can in zbur-daciuni copildresti si in zabdvi de ambe-sexe,

303

destul de cunoscute noud, a§teapta pe strainiidoritori de a vedea femei urite dantind jocuride o salbaticie voita §i de o silita caldura, laAlbaycin. Ori sus, la Sfintul Nicolae, undefamilii sarace cu copii multi umplu de zgomotcarAru§ele care le pun in legatura.

Dimineata, ne indreptam spre ceea ce face,§i va face totdeauna, vestita Granada in isto-ria artei omene§ti, pretiosul dar, platit, edrept, cu multe suferinti, pe care Africa, gal-vanizafa de farmecul fanatic al Islamului, 1-afacut Europei noastre, de buns socoteala ro-mano-elenicg, armonioasa, dar zgircith §i pu-tintel cam rece in rationalismul ei.

Alhambra nu e numai un palat, despoiat demoscheia lui, care ea n-a dominat niciodanCurtea; e un complex de zidiri fdra plan, adau-git §i schimbat necontenit, ca Vaticanul, iavind ca singura unitate incunjurul de inalteziduri galbene flancate cu turnuri masive deaparare §i de pinda. Fiecare rege din aceiaai refugiului de cloud sute §i mai bine de ania cautat sa aduca partea lui pand in vremeacind saracia, primejdia de fiecare clips, neli-ni§tea unei agonii prelungite impiedicard miceref acere fiindca zdrobiserd orice avint. Con-siderindu-se ca mo§tenitor al regilor grena-dieni, precum facuse fata de vechii califi unPetru-cel-Crud din Toledo, Carol Quintul in-su§i §i-a adaus partea. El a locuit aceste Inca-peri, a pus sa se lucreze, dupd exemplul buni-cilor cuceritori, la tinerea lor, de arhitectimauri, in cea mai buns stare, a facut sa seinscrie pe ziduri initialele lui ambitioase P. U.,

304

plus ultra, Inca mai departe", a ridicat deasu-pra ripei care doming orawl, ca §i intinsavega zimbitoare la razele soarelui, muntii deNord, un pavilion cu delicate picturi pentrufrumoasa lui imparateasd oache0, Isabela dePortugalia ce triste par oddile unde a fostmacar o clips farmecul acestei femei! §i aavut chiar mindria de a domina Alhambra,lumea fermecata a vechilor fantasme albe, cumaiestatea lini§tita a unui palat de marmurdalba, pe sculpturile cdruia se joacd figurilegoale o, profanare! §i Ingerii cu obrajiiplini ai Rena§terii favorizate §i pldtite de din-sul. Dar din chiliutele vrajite ale mortilor dealt neam §i de altd lege, a ie§it ca o puteredistrugatoare, capabild de a amorti ordineletrufa§e §i de a opri lucrul me§terilor supu0.Catastrofa visului de unitate a Europei ere--tine supt o singurd coroand sau macar o sin-gurd casd s-a produs §i azi gramezi de pietreacopar orbitele deschise ale ferqtrilor §i vin-tul Sierrei plinge in ruina cea noud, atuncicind el se opre§te, induplecat, in ziddria pri-milor stapini.

Intram pe Poarta dreptatii", plind de ma-runte izvoade maure. Un mare porumbel gras,lens pirote§te in firidd.

Supt amabila conducere a omului care cuun nesfirOt simt §i cu tot atita iubire conducelucrdrile Alhambrei, unde a§teapta atitea sd-paturi Inca, dupd alt sistem decit acela alrenovarilor vapsite §i lustruite dupd normelelui Viollet-le-Duc, cercetam complexul de cid-diH, care pentru un necunoscator formeazd un

20 Peisagii 305-

labirint. De jos, am suit o maiestruoasa aleiede formidabili ulmi negri" amestecati cuarbori din %erile calde: de-o parte $i de alta,apele Nevadei curg cu zgomot, cum ele sarmai jos in santul care se varsa apoi departein Genii. 0 necontenita fosnire de izvoare iuticare da acestei apropieri a unei resedinti re-gale de o subtila complicatie ceva din infaiti-sarea unei hatrine paduri nelocuite. Aceststrat puternic de copaci constituie izolarea ne-cesard pentru a intra in lumea maririlor moar-te $i a legendei vii totdeauna. N-ai crede cala doi pasi asteapta clientela for de engleziamericani romantici sau numai curiosi cloudmari otele, dintre care unul poarta numele luiWashington Irving, nuvelistul nord-americancare prin Povestile Alhambrei" (Tales of theAlhambra") a atras atrage aici mu de cala-tori. Numele francesului care cel dintai a cln-tat povestea de jale a ultimului Abencer-rage", Chateaubriand, n-a avut acelasi noroc.

Un palat arab e totdeauna acelasi lucru, laCordova ca la Sevilla, la Sevilla ca laGrenada, $i ca In apropiatul Maroc, undeastazi se mut& termini de comparatie pentruaceeasi arta. Totdeauna acelasi lucru, $i tot-deauna altul, prin admiratia necontenit noudpe care o desteaptd fiecare lucru vazut. Aicinu mai e desigur nimic din vechiul CastelRosu" acesta e sensul Alhambrei", cla-dit, pentru a asigura o cucerire pentru aImpiedica o revolta, pe vremea Intlilor guver-natori califi, nici apele care tisnesc pretu-tindeni, hranind la aceasta Ingltime de 700 de

306

si

si

si sisi

si

si

metri gradinile de portocali $i facind sa cintefintinile de marmura cintecul unei odihne decare vremea noastra e strains, nu se suiseraprin gaurile de stifled. Dupd retragerea aici adominatiei maure, vinata acum in acest coltal peninsulei, dincolo de care muntele de 3000de metri cade drept pe margenea insorita aMarl, a inceput lucrul cel mare, si turnurileVela $i al Omagiului, zidurile incunjuratoare,cea mai mare parte din lucrarile interioare sintdatorite regilor din cele doua dinastii ce s-ausuccedat.

Din marmura uneori, mai adesea din stuc,intarit cu piatra §i colorat cu albastru §i aur,dintre care in partile nerefacute se pastreazaadesea urme palide, dulci, din portelane care1 ormeaza mozaice de o extrema delicateta, s-afacut, carnara de camara, patio (curte) de pa-tio, purtind nume care in parte vin de laArabi, in parte sint creatiuni populare onarata destina %ia salelor $i saloanelor: dormi-toriu, sala regala, sala a ambasadorilor, salaa barcilor, Mirador al Reginei, patio al muti-lor si patio al chiparo§ilor, dantele de piatra,cu liniile impleticite, cu simburii de frunze sti-lisate, cu scoicile usoarelor stalactite, acoperitede tavanurile in care cadrul se supune docilsculptorului totdeauna anonim. Multe din usis-au pastrat cu maiestrita for alcatuire de mar-chetarie. E aid tehnica de tipare, foarte ade-sea, lucru cinstit de sapator, migaleala de mo-zaist. Pins la ultima creatiune, acea vestitaCurte a leilor, a leilor bizantini, schematic sirigid inchipuiti ca aceia cart sint la picioarele

307

jeturilor domne§ti §i episcopale din bisericilenoastre. Aici distrugerea, pind la a soldatilornapoleonieni, a lucrat mai putin, §i a fost maiputin ispititd sá adauge §i sa prefaca, repara-tia vremurilor noastre. Ansamblul se pastreazaintreg, §i in marea lini§te dimprejur, alintatain glas de ape, inchipuirea magulita de acestededaluri saltarete poate aluneca spre viziuneade and viata pe care o cauta aici putinii cer-cetatori a caror poezie se improspateaza necon-tenit la fintina artei §i la ecourile pierduteale trecutului.

Trebuie ca aceastd inchipuire sa creeze insani§te regi arabi de un alt caracter decit alregilor cre§tini dimprejur, vecini, prieteni nu()data, mai adesea rivali §i la urmal cuceri-tori, fara a fi §i destructori §i varsatori desinge?

N-are decit sä priveasca oricine la basorelie-furile capelei regale din Catedrala pentru ca säse incredinteze, din spectacolul lui Boabdil, elrey Chico, regele copil, usurpatorul, care vineumil, cu ochii plin§i ca ai ultimului rege van-dal in fats lui Iustinian, inaintea parechii bi-ruitoare, pentru a-§i da sama ca ace§ti regierau mai regi" in sensul nostru decit in acelaal califilor secolului al IX-lea. Inriurind, §ipentru veacuri, lumea cre§tind dimprejur, eiin§ii au fost inriuriti, de dinsa. Rand §i inacest sanctuariu al artei lor, deosebita, dartransmisibila §i absolut imitabild, anumitescene de razboi §i seria regilor cu turbane pefond de our dovedesc cit de mult se indepar-

308

tasera acei cari chemau pentru un astfel delucru pe oamenii altei traditii, de invataturileprimitive ale Coranului.

Despartirea de aceste locuri e ca o rupere defarmec, o reintrare in atmosfera realitatilor pecare toate cele vazute pind aici o contrazic.Dar in drumul spre Genera life, sus pe stinca,locuinta de petrecere a aceloraqi regi in ceasu-rile de vara calde, aceea§i influents misterioasAstrabate pe vizitator. Mari chiparo§i marge-nesc, dupd iesirea din cararile de supt ziduri,un drum de pace inflorita, in acela§i susur deape saltarete. Abia se vad in fund zidurilegalbene pe care se mai pastreaza citeva imbed.-caminti de stuc scociorit. De sus, vedereaprinde din nou vega intreaga catre ora§, pecind de cealalta parte ochii se opresc la argin-tul zApezilor fulgerate de scare.

In josul atitor amintiri, in care s-a simtitbine Imparatul" avind numai vointa de atrona cu legea si arta lui in mijlocul acesteipaginatati supuse, era °data' moscheia regilor.Pe locul ei se ridica astAzi un sagrario dinveacul al XVIII-lea. Nu pe dinsa, ci alaturis-a lucrat indelung la maiestoasa biserica dinsecolul al XVI-lea, pe care Carol Quintul amostenit-o Si a facut-o ce este astazi, cu celecinci formidabile navi de o clard lumina, custilpii cari sint ca un turn patrat de cetate

309

tare, cu capelele impodobite de picturile luiGreco, lui Ribera, lui Boccanegra, cu capelesi salile capitulare in care Alonso Cano a taiato delicioasa Madond de autentic tip popularspaniol. In Cape la cea mare", capilla mayor,cei doi regi fundatori ai puterii spaniole stauin genunchi, rugatori. In Cape la regard, ca-pilla real, a lui Carol Imparatul, cu frumoa-sele sculpturi istorice din fund, cloud marimorminte de marmura, cu chipuri adormite siintovarasite de alegorii, de italianul Fancellisi de spaniolul Ordonez, amintesc, de o parte,pe Ferdinand si Isabela, cuceritori, spune in-scriptia contemporand, asupra necredinciosilorsi potolitori de rascoale, si, de alta, pe ne-norocita for flied Ioana cea nebuna de dra-goste, si pe acela de al carui dor a inebunitfiica de rege, regind in intunecimea mintii:frumosul Filip de Austria. Daca in aceste chi-puri e conceptia unui cretinism luminat delimpezile raze ale Renasterii, e ceva din sim-plicitatea musulmana a mortii, cu cit mai im-presionanta, In sicriile din cripta, simple cutiide plumb vechi, pecetluite cu initiale aspre,la care se adauge raclita lui Mihail, don Mi-guel, fratele, mort in copilarie, al lui Carol.Coroneta de aur a reginiei iubite peste secolede un intreg popor se pastreaza in sacristieca si, la canonici, vesmintele de aur daruitede dinsa, oglinda zilnicei sale impodobiri. Pri-viti", spune copilul de cor care da explica-tiile", facute limpede cu glasciorul lui de cris-tal, capul reginei e mai sus ca al regelui",

310

esto porque era nuls intelligente, O asta pen-tru ca ea era mai inteligenta". Si poporul, carein zidirile maure cauta tot sacnasiul regi-nei", $i baia Sultanei" vedea In aceasta femeiedomnitoare ca o intrupare a Precistei insesi,regind a Cerurilor, aceea de la care, spuneinscrip %ia noud de pe zidurile moscheii dinCordova, oricine are o suferinta gaseste omingliere". Regina-madond se intercala de lasine in sirul madonelor-regine.

Pentru a Intelege frumuseta Alhambrei nutrebuie sä to uiti numai, cu ochi de turist, cuochi de poet, cu ochi de artist sau cu ochi desavant la amanuntimile, de un gust atit derafinat, ale zgirieturilor imaginatiei unui po-por genial. 0 astfel de clgdire se compune dintrei elemente; celelalte doug sint gr5dina siincunjurimea insasi: natura din prejur. Iat-oaparind aici cu verdele ei clar, vioi, insorit,cu coltul de albastru inchis intre cadrele destuc sculptat si taiat drept in mijloc de colo-nete delicate. Doi pasi mai departe, alts ve-denie rezultata din aceasta Intreit'a colabora-tie: opera omului, rodul pamintului, fondul debinecuvintare al cerului.

Ar fi asa ca in dimineata glorioasa, acumspre sears, cind ploaia cade furioasa $i valu-rile ei se amesteca in girle tulburi cu prisosulapelor muntelui, tisnind din urloaie?7

(1927)

311

Spre Coimbra

De la Entroncamento inainte linia se des-parte de valea Tagelui si apuca in sus, printreaceia§i stejari-pluta cari acopar o sierra trans-versals. Cai§i $i persici infloriti linga ver-deata proaspata a salciilor. Colturi de vie §istraturi de legume: aceeasi buns ingrijire apamintului de hrana.

La Payalvo, intre pini se desface drumulpe care din nenorocire nu 1-am putut facecatre Thomar.

Aici in secolul al XIII-lea Cavalerii Temp lu-lui isi aveau comanderia. Peste un secol Or-dinul era desfiintat §i rugul se ridica in Pa-risul lui Filip-cel-Frumos pentru Mare le Maes-tru, care muria afirmindu-si nevinovatia. Re-gele dom Diniz crea indata Ordinul lui Hris-tos, pe care-1 aseza aici. Noi cladiri se ridi-cara pe linga manastirea Maicii Domnului, $i,Mare Maestru al noilor cavaleri, printul Hen-ric, descoperitorul, se inscrie intre ctitori. Sem-nul regelui Emanuel, sfera stapinirilor mari-time, e insemnat pe superba cladire a bisericii,§i un sir intreg de claustre continua manas-tirea Ordinului §i biserica mai veche a Tem-plierilor, dincolo de care se pastreaza un simai vechi laca§ calugaresc.

Dar aceste ispititoare amintiri sint ascunsepentru mine de perdeaua dealurilor cu ternarosie care sprijina grupele de pini adinc verzi

312

lingd palidul albastru al stejarilor-pluta. Cevamai departe barbati si femei in haine multi-colore taie piatra de singe. Vagoanele aducciment de la Leiria, pe unde se merge lamindria goticd si ea neaccesibild mie dela Batalha, Razboienii Portugalului, claditapentru lupta care i-a sigilat independanta fatsde pretentiile castilane.

Dupd Chao de Macaz, tunelul strabate mun-tele. Aspre case sarace sint samanate in pa-durile rare. Ca mai peste tot locul, umilabiserica nu se vede: Dumnezeu este mai alesal calugarilor $i al regilor, cari s-au dus deo-potriva. Cutare veche casa cu cerdac negru Infats, la Caxarias, are intru toate infatisareacasutelor boieresti de la noi. Gara e plind descindurile de brad, foarte sus cladite, ale sier-rei. Terance asezate pe magari lass sa le atirnepicioarele ingrijit incalate.

Mergem mai departe prin valea seaca mar-genita de inaltimile imbricate cu pini. Ocea-nul a trimes nori grei cari stau sa crape peculmi.

Regiunea e bine locuita, si din casute rasarcopile cu cirpele negre, galbene, rosii privindcu limpezii ochi negri si suri la trecerea tre-nului.

Sintem pe muntele cu pini si feregi: susse ridica in virful ramurilor verzi lumindre-lele albe ale mugurilor. Pe margene enormemanunche de flori roze $i galbene. Dar panssus terani izolati lucrau $i la culesul finuluisau la ingrijitul straturilor de bob. Oi sure,porci negri ratacesc printre arbori.

313

Un grup de case brune, cinchite in gracialor: Albergaria. Pe cimp fete-si Infasur5 capu-nbroboade portocalii care se desfac luminos peverdele intunecat al dealului. Cu un cinteccurios lelita cu cirpa neagra vinde ap5 si nistepinite a caror fatti e ornamentat5 cu liniuteIntortochiate si cu flori.

Mai departe, spre margenile padurii inflo-rite cu case noun, roze si albe. Coroane in-tregi de flori violete acopAr cimpul, care setot largeste. Apar roate de stropit ca la not 5i,lark fintinile cu colacul de piatra. Reintramapoi in regiuni inalte de stinci si pini. Invale, livezi In parte larg inundate.

Incep sä apara pe ridieaturi rotunjite, din-colo de care se deschid alte orizonturi, centreorAsenesti. Supt pinii din vIrf, intr-o haotic5rostogolire, Alferelos, cu largile-i depozite. Ingar5, petroleu englez, Vacuum-oil Company Invagonul-cisterns negru, tivit cu rosu.

Si aid harnicg viata de terani cari sent or-ganizati in cooperative si-si au un fel de stan-dardizare a produselor, cum se vede din ouglecu pecetie in vitrinele oraselor. Boi crunti stauopriti pe brazdg.

In sesul bogat asezgrile mai mari apar, In-tre livezi de portocali. lardsi recunosc cerdaculnostru incepsator.

Cimpul asupra caruia trece un vint nebun demarte e acum tot numai o Hoare. Din sesulacesta ins5 rasare Inc a o colin5 deasupra apeilargi a riului Mondego, si miile de case albecare o acopar constituie ormul universitar alCoimbrei.8

314

Coimbra

Coimbra care se rasfata pe ambele maluri. ale Mondegului va fi fost °data $i centru alvietii politice. Vor fi fost pe vremea acestordintii regi straditele inguste unde fiecaretraieste cum vrea, care $i acuma se intorto-chiaza asa de strinse incit e o problem& !nal-nirea unui car cu boi $i a unei carute trasede cat'iri. Sus, era catedrala, acea Se Velha(velho = vieil, vechi), care $i astazi Isi des-fasura larg zidurile crenelate asupra caror autrecut atitea reparatii care au deformat-o. Por-talul principal, la vest, prezinta Inca frumoa-sele linii rotunzite ale stilului romanic dinveacul al XII-lea, agrementate de coloane Incare s-a cheltuit fantasia artistilor portughezi.Cel din stinga e o find lucrare a Renasterii.Si interiorul pastreaza ceva din cea dintai alui Impodobire, de la fintina de marmurd deling& intrare pin& la altarul principal, de omigaloasa lucrare, trecind prin capelele carecuprind monumente funerare $i al unei con-tese de Vintimiglia, ajunsa pans aici, ba chiara infantei de Grecia", aduna pentru regeleAlfons al IV-lea. Un claustru cu stilpii sup%irateci $i rosatele de forme felurite s-a adusla lacasul Insusi in vremea cind in jurul arhi-episcopului era o lume Intreaga de canonici$i all& calugarime. Aici sus, §i numai pentruslujba lui Dumnezeu, se aduna atunci toataviata orasului.

315

Partea de jos nu era lipsita nici ea deedificii ale cultului. Au ramas numai doudportale, un fund de altar $i citeva coloaneal cdror caracter de la inceput a fost arbitrarschimbat, din ceea ce a fost biserica SfintuluiIacob, sau Thiago", de care istoria $i legendaleaga atItea amintiri, incepind cu acel veac alXII-lea, de aprige lupte pentru constituireaterii, and i s-au riclicat zidurile.

Eroii acestei descalecari" portugheze, domAlfonso Henriques, fiul Burgundului lntemeie-tor $i al frumoasei, iubeatei" dona Theresa,$i Sancho I-iu, sint aiurea, mai in fund, lam'andstirea (mosteiro) Santa Cruz. Frumoaselemauzolee poarta insa insemnele epocei lui Ma-nuel Imparatul": crucea Ordinului lui Christ$i globul stdpinirilor mondiale linga meda-lioane cu chipuri imperiale romane. Puternicul,bogatul rege a facut, astfel, la inceputul se-colului al XVI-lea ceea ce tefan-cel-Mare, inMoldova secolului al XV-lea, a indeplinit pen-tru in mare parte palizii sai Inaintasi. Se In-fratesc de altfel, aid, In lespedea de pe pare-tele din dreapta, prin grija aceluiasi suveran,doi alcaizi, doi guvernatori ai Coimbrei, unsenior de Chaves mort In 1374 $i unul dintreajutatorii lui Manuel insusi. Sobrd, fatada ter-minate cu pinacule suptiri prezintd, multamitamuncii mesterilor acestui rege, Intre cari unfrancez $i un mester Nicolae", poate portu-ghez, citeva statui de cea mai fericita execu-tie in materialul de piatfa galbena care sedesface asa de neted din negrul si albul in-cunjurimii. In margene, la Santa Clara, care

316

§i-a pierdut tot caracterul primitiv, in aceastazidire a Sfintei regine Isabela, nascuta in Ara-gon, odihne§te princesa Isabela, nepoata ei, §ialti membri ai dinastiei de Avis.

Spiritul lui Manuel stapine§te aici Intreagamare opera mai noua de constructii. Acestuispirit i se datore§te §i colosalul, profund im-presionantul complex de cladiri care, cu fun-datii religioase anterioare sau pe ruinele lor,incununa stinca pe care e cladit ora§ul.

In veacul al XIV-lea Inca, se dadea lupta in-tre Coimbra §i Lisabona pentru pastrarea §co-lii de studii inalte. Cum capitala a ci§tigat pro-cesul §i a stapinit Universitatea un timp nu-mai, in 1537 Ioan al III-lea, urma§ul lui Ma-nuel, a putut sa inceapa marea opera a vred-nicii adapostiri.

Ma strecor in ne§tire, urmarind descoperirea,pe linga claustrul vechii catedrale, pe lingapalatul episcopal, unde acum vuiesc ma§inileTipografiei universitare. Cale pe pietrele tadale vechiului drum, margenit tot cu dependentebiserice§oti daruite §colii celei mad. Studentiin lungile lor talare, prezintate adesea ca toge,se primbla solemn in aceasta cetate a lor.Cealalta lume care umbra pe aici pare a re-cunoa§te aceasta netagaduita stapinire. Deodatape substructiile de cetate se 'idled zidurile careadapostesc o lume de profesori §i de studenti.

Poarta din veacul al XVI-lea da intrarea,linga un delicat monument al lui Camoens,in aceasta curte interioara Imbalsamata de mi-

317

rosul florilor ce nu se ve§tejesc. De jur im-prejur inaltele cladiri vechi prezintd frontoanesculptate, scarf monumentale: capela de o ex-traordinary bogatie a decoratiei interioare elinga edificiul, din veacul al XVIII-lea, dar re-novat de curind dupd toate nevoile vremiinoastre, al bibliotecii. Un puternic turn flan-cheaza acest impunator ansamblu. Din coltulpatratului vederea se intinde larg asupra cim-piei de un verde tinar, asupra dealurilor aco-perite de o vegetatie Imbiel§ugata, asupra albe-lor cladiri risipite in toate partile.

Nici o Universitate din lume n-are, intr-oasemenea natura, un asemenea laca§. Trebuiaun puternic respect pentru §tiinta, pentru omulInvatat, pentru savio, un fel de credinta reli-gioasa in cuno§tintile omene§ti, §i trebuia, ia-ra§i, Mindria stapinului multor teri din toatedepart:Arne, pentru ca, faro a rupe cu Biserica,adusa chiar sa ajute la aceasta inlocuire, sase 1nalte o astfel de cetate sufletului omenescaplecat asupra naturii §i a lui insu§i.

$i ma gindesc ca aici, in acest ultim coltvestic al latinitatii europene, ar fi o faptacomuna latina de indeplinit: sa se creeze detoti mo§tenitorii Romei, mai marl §i mai mici,la Coimbra un InvatamInt filologic §i istorico-literar prin care sa se afirme unitatea de dez-voltare din tarA in tarA §i din ramura in ra-mutt a spiritului latin.

Azi, intr-o luni, studentii cu capul gol §imantaua neagrA peste Imbracamintea de acela§i

318

caracter solemn si arhaic, cei de al cincilea an,quintanigii, infatisind panglici late de o co-loare deosebita, pentru fiecare Facultate, nusint singurii stapini ai invalmasitelor strazi dinorasul de jos. Un puternic val de teranime iiincunjura si-i napusteste.

In mijlocul drumului merg femei in fusteinvoalte, de toate colorile, cu talia strimta suptsin, cu picioarele goale, sprijinind pe capele singure, nu $i barbatii greutati de ne-crezut. Una are o povara de zarzavat, altasustine scinduri; cutare fetita poarta vreo zecescaune prinse impreund, linga vecina ei careduce acasa un dulap. Fete de o extraordinaryenergie, ochi patrunzatori $i focosi, gesturi deo anted armonie in sprijinirea sarcinilor. isint vesele: cum ride aceea careia vintul tur-bat era sa-i rastoarne cosul din crestet!

Toata negustorimea, care se tine din aceasta,e napadita de clienti $i cliente, care, acesteadin urma, nelucrind in casa, iau totul de latirg. In fata gramofoanelor se fac intregi gru-purl uimite. Barbati mai putini, in haina deserbatoare, cu palarii inguste pe cap; toti in-caltati. Fete de la micile industrii isi acoparcapul cu cirpe de matasa neagra si au pi-ciorul incaltat cu ingrijire. Indata se deosebescdin exemplarele de o rusted splendoare pecare le trimite cimpia incunjuratoare. Am ga-sit printre acestea din urma $i cite una cupalarioara rotunda neagra care se purta prin1850 in lumea eleganta. In total, nu se poateinchipui o mai vioaie si mai pitoreasca" pri-

319

veliste decjt a acestei multimi care acopere $iInvioreaza totul.

Se lass seara: studentii s-au retras la meselelor; lumea terAneasca a pornit cu cumparatu-rile acasa. Noile avenide", care se croiesc cuatita activitate si zel in margenea orasului,sint mai mult goale. Trec spre dinsele, de-alungul gradinii botanice, desemnata de un ita-lian, apoi de un urmas portughez, poate ceamai bine orinduita din lume , urmez liniauriasului apeduct al regelui Sebastian, operade mindrie $i de tehnicd romans; in cartierelede jos linistea se instapineste si singurul carealearga fara preget e vintul de Apus pe care -1trimete Oceanul.

Pe dinduntru, Palatul stiintei e plin de aura-riile bogate ale secolului al XVIII-lea. Vechilecard splendid legate se gasesc $i astfel acasala ele. Partea mai noud a bibliotecii ni s-apArut a cere sa fie adaugita.

Palatul arhiepiscopal e o curte araba dincele mai gingase, cu colonetele si scat-He lui.Un Hurezi, mai putin ornat $i oarecum maisprinten. In el, s-a asezat muzeul Machado,care Intrece cu mult valoarea unei colectii deprovincie. Pe linga fragmente de sculpturiluate din vechea catedrala, lucrarile de tera-cota sint de un interes uman dureros, al caruirealism izbeste $i zguduie. Plingeri" ale luiIsus mort, in care ochii invinetiti cufundati inorbitele adinci striga suprema suferinta umand.Intre tablouri, unul de Christovano Figueiredo

320

care reprezinta pe imparatul Heracliu readu-cind crucea la Ierusalim. Sfortarea cdtre ade-vdrul istoric e evidentd. Vulturul negru al Bi-zantului e de cloud on pe steaguri. Imparatule copiat, in figura lui terminate cu barba in-furcatd, in palaria lui tuguiatd cu margenilemari, in vesmintul ce poarta, dupd portretecontemporane ale lui loan al VIII-lea, basileus-ul tabloului lui Benozzi Gozzoli, care-1 prezintaca un Craiu de la Rasdrit". E acela al meda-liei contemporane sau un alt izvor? Problemamerits discutata cu tot dinadinsul.

Partea ceramicei cuprinde si frumoase pro-duse ale acestei arte in veacul al XVIII-leaportughez.

A doua zi, ce sumbru cade ploaia in ropote,cu tunete si fulgere! In ceasurile, Inca lirn-pezi, de dimineatd, pe podul de fier care leagdcu malul unde se desfasurd alba fatadd, ciu-ruita cu cloud rinduri de feresti, de la S. Clara,din nou incepe strecurarea lumii de la tars.Toate produsele cimpului se aduc pe acestecapete de femei, adesea deosebit de frumoase.Supt jugul greu, boii rosii cu coarnele mariinlaturi, card numai poverile cele mai grele.Nu se vede decit rar mdgdrusul care domingaiurea. De prin sate yin si automobile hirbuitetransportind tot felul de oameni si de lucruriin amestec. Nu e minut cind aceasta defilarerustics sd nu ofere momente de interes. In apdincepe spdlarea harnica a rufelor care se in-tind pe inalta iarbd matasoasa. Lungi barci

21 Peisagii 321

negre inguste, cu virful corogit, carora depu-nerea greufatilor la mijloc le da infati§area degondole venetiene, fac trecerea de la un malla celalt pe calmul Mondego fara valuri.9

(1928)

Terrassa

Peste virful de la Tibidabo, ale carui cloudcuvinte latine par sa fie rasunetul unui versetliturgic de aici vederea imbratiseaza totorizontul, ora§ul desfacut la picioare, largamare pierduta in zari albastre, muntii din fatacan intind perdeaua for in fata imen§ilor Pi-rinei , peste aceasta culme stincoasa pre-facutd in loc de plecare al unui funicular, interen de distractii, cu elevatoare care duc incusca de fier Inca vreo suta de metri mai sus,se merge, pe o grea §osea taiatA in piatra, spreTerrassa, vechea Terrassa vizigotica.

°data era aid, unde azi harnici muncitorifac postav de ling §i ciorapi (metges in cata-land) §i vreo cincizeci de mii de locuitori sestring pe un spatiu strimt pe povirni§ul mun-telui acoperit de pini, Inca una din statiunileromane ridicate pe satul iberic primitiv, Egara.Pietrele ei au ramas, cu inscriptiile for drepte,severe, dar un nou popor le-a Intrebuintatpentru cladirea noun a unei not religii, aw-

322

zat5. pe ruinele scurtei stdpiniri bizantine dinvremea lui Iustinian.

Vizigotii au lucrat aici cum voia sä lucrezevestitul abate Sugier la Saint Denis, cum aulucrat ai nostri cei vechi la Dansus, luind depretutindeni cu inceputuri de arcaturi oarbe,prezinta intr-o stilizare ingrijitd, din veacul alXII-lea, scene religioase, legende, istorii", ani-male, monstri, flori si frunze din toate climele,pauni din Persia si vulturi din Bizant.

Aldturi, biserica episcopald rdsfatd razeleimense ale rosatei sale deasupra portalului go-tic cu atitea ramuri. ,si, pe cind vechi podoabemedievale se catara pe paretii surf, barocula pus in cutare capeld toata imbielsugata-i in-florire de ingeri si de flori, toata stralucireapoleielilor lui.1°

St. Cugat de Valles

Pe un drum de Cara, spre biserica $i claus-trul minunat de la Sf. Cugat de Valles.

Opera maestrului Amalt, care declard inplse-a lui comemorativd ca a facut pentruvecie" acest castel, e astazi parasita de calu-gari; ciocanul profanatorilor de la 1835, caripedepsiau arta pentru pdcatele monahismului alovit pe alocurea in piatra solids, decapitindun episcop, §tirbind virfuri de coloand. Goa lese suie scarile zidirii secularizate care coperi-surile de lemn sapat care putrezesc. Laurii de

323

atitea on seculari cu groasele trunchiuri suflala cint ti§neste apa din bazinul facut deucenicii gradinarilor mauri fard sa poata min-glia pe altcineva decit pe un pictor singuratec.S-a oprit §i procesiunea pelerinilor impii cariau batjocurit paretii cu insemndri in care cre-zul catalan se lupta cu cel castillan.

Ce-ar zice de acest pustiu bunii abati aievului mediu, vechiul Blascarius, infatisat depiatra sepulcrald, cadelnitat de un Inger, aba-tele Buire, cel asasinat la 1351 in noaptea deCraciun, abatele Estruch, din al XV-lea, cuminile purtind in palms stigmatele Domnului§i cirja tinutd ca un sceptru princiar?

Capitelele frumoaselor coloane svelte, tivitesus cu materiale diverse pentru 15.casul Dom-nului. Episcopii crestini mosteniserd templulzeilor, prin grija unuia dintre dinsii, pro-babil dupd plecarea ostasilor basileului, in adoua jurnatate a veacului al VI-lea, cind sefiiacestei mid biserici poarta nume grecesti:Sofronie, Ilergiu, se facu catedrala, bisericaSfintului Petru, a Sfintei Marii din bucati §ibaptisteriul Sfintului Mihail.

Acesta din urma, peste o bisericuta subte-rand, e aspru gol, dar prezinta o interesantacolectie de colonete culese la intimplare 'intr-unvechi material cu capitelele foarte simple. Peuna din partite boltii, supt un sever chip deporunca, figuri tipice se insird, zugravite inrosu negru, toate in vesminte romane, cumina sprijinita in e un conventus naivde sfinti curat latini. Intr-o absidd se prezintaomorul Sfintului englez Thomas Becket.

324

timpla:

1i

Mostenind o parte din materialele basilicei,al carii mozaic negru pe alb se desfasura inpiata din fata ei, biserica Maicii Domnului,cu forma ei de truce, turnuletul cucuiat pecupola joasa, cu paretii ei impodobiti cu arca-turi oarbe, ca la noi, in cladirile religioase aleepocei lui Stefan-cel-Mare, cuprinde mai aleso foarte frumoasa fresca. Mari le figuri calmeau o seninatate simpla, far% coloare local& $ifara elemente de maruntis luate din lumea in-cunjuratoare. E un stil abstract, de carturardin evul mediu mai tirziu, fara nimic dinsasgalnica spontaneitate a inspiratiei populare.

De toata frumuseta in ce priveste adevarulscenelor ca si stralucirea proaspata a coloriisint cele trei mari picturi pe lemn (retables),dintre care una e a maestrului Huguet (1460),alta a lui Borrassa (+ 1474). in scenele de mar-tiriu se oglindeste toata viata contemporand,pind la hirurgia picioarelor de negru transplan-tate la martini si la opera de infirmieri a in-gerilor. Rasaritenii apar cu turbanele $i tuni-cele for strimte, cu pantalonii for umfiati, dela judecatorul din scaun pins la calaul sprin-ten in laibarul lui galben, scos din mantiaverde, in femuralii lui rosii, suflecindu-se pen-tru indeplinirea pagInestii crime contra sfin-tului. Suveranul care priveste calm, cu scep-trul in mina, indeplinirea crimei, e un sudanegiptean, cu inalta lui palarie, cu bogata hainade brocard, cu Ingrijire zugravita. Acestea sIntlucruri smulse cu un gest viguros din viatapentru a imbraca vechea legends hagiografica.Se simt aproape de noi.

325

Tot asa cind, in cladirea adaugita cu o navadin secolul al XI-lea, a Sfintului Petru, magasesc inaintea celor trei abside ale bisericiiprimite linga fresce palide in care un osta§cu trei coarne la palarie sau un rege incoro-nat intinde sabia peste un intreg grup carese apara sau se roaga; deasupra pe o grindsde lemn trei colonete intr-un registru, douain altul cuprind citeva figuri de sfinti si deingeri, slab incondeiate; un iconostas de ziddin bisericile noastre, dar fara nimic la spa-tele lui.11

Taragona

Drumul la Miazazi de-a lungul coastei, cuunele patrunderi in interiorul terii, prezinta,pe aceeasi stinca galbena, rosie, inchizind abiain crapaturile ei putin pamint vegetal, o vege-tatie mai bogata decit coasta pirineiana pinsdeasupra Barcelonei. Pe copacii cu frunzelelucioase incep a se coace portocalele, smochi-nii isi sucesc trunchiul chinuit, dar mai alescarubierii, garofalii, fac ciudate contorsiunidramatice cu puternicile for ramuri: intre foileascutite incepe a se forma rodul abia vizibilacum, din care, in multe luni de zile, se vorface roscovele, coarnele de mare, cu carneadulce, cu semintele taxi. Dintre lespezi rasarplatanii pitici cari samana cu niste tufisuripletoase. Albastre floricele se Invecineaza cu

326

cimbrul parfumat, thymus al antichitatii ro-mano-grecesti, pe care-1 cauta cu patima ca-prele negre cu ochii galbeni de drat si cuugerul atirnind greu de lapte. La stinga Marease desface din nesigurantele timide ale dimi-netei si nesfirsirea ei albastra freamata suptrazele asa de calde, Inca, intr-un sfirsit denovembre, din Cara uncle abia in zilele cele maiaspre temperatura pare a se rasa catre zero,pe care nu-1 atinge niciodata.

E dunga vechii colonizari romane pe pamln-tul Iberilor supusi si tinuti supt jug. SemneleRomei apar Indata: un arc de triumf fare po-doabe acopere drumul, un mormint cu grelelespezi e inca supt straja figurilor ostasesticare se dejghioaca, muntele e taiat pentru ada pietre de constructie unui oral intreg.

Acel oral iata-1: Taragona, Taraco de odi-nioara, capitala provinciei taraconense".

Este aici o catedrala ale carii Inceputuri sintInca din veacul al XIII-lea. Fatada, la capatulascensiunii largilor scarf, are Intre doua tur-nulete cu zgrabunte gotice un singur portallarg incordat In care -$i fac veghea de secolesfinti cu figuri mart umflate, cu pletele lungiin juvul Dumnezeului mintuitor prin credintasi iubire. Dar la Barcelona pilastrii robusti tinpe umeri boltile larg croite. Pe IMO citevamorminte vechi, s-au adus de la Poblet, ma-nastirea pradata de revolutionarii din 1835, incadrul for Insusi, de o mai tirzie sculpture, ra-masitele regelui Jaime Cuceritorul". In corullarg plantat In mijlocul cladirii, canonicii Inrow Isi fac rugaciunile de dupe amiazi; din

327

sacristie in curind vor rasuna cintarile Inge-resti ale copiilor de cor, ale cdror glasuriargintii se intovardsesc cu plingerea orgei.

In claustrul vecin, inchizind o gradinitd in-grijitd, coloanele insird capitele biblice si al-tele de o lumeascd glumd, in care se vad sipisici Infigindu-si dintii in spinarea soarecilorfugariti.

Muzeul de aldturi cuprinde frumoase operede picturd si sculpture, cu fete dureroase deCristi, figuri de tdieturd si vesmInt medievalein jurul sicriului divin; aldturi se pastreazdlargile tapiterii din secolul al XVI-lea.

Dar ceea ce fixeazd caracterul localitatii eRoma, care de atitea veacuri trdieste aici.

Deasupra formidabilei rostogoliri de bolo-vani ciclopici, stramutati si cldditi aice cu voi-nicele brave sdlbatece ale Iberilor, cetatea Sci-pionilor si-a asezat metodic puternicele blocurisure, cu disciplind tdiate in forme egale. Atiteadin case, muzeul catedralei Insusi, sint alca-tuite din aceasta nemuritoare mostenire, care,descoperita sau Inchisd, se Intllneste pretutin-deni. Un turn al lui August cdrula traditia-ialipeste numele de prigonire al lui Pilat, sta.Inca drept. Din acest puternic Incunjur, Inmare parte intact, privirea cuprinde cel maiInc Intator orizont, pogorirea de pe dealurileuscate a caselor albe, vesele, cu largi terase,crestele galbene-sure, bAtute in fata de razelepornite spre Apus si, ca fond, albastrul paretemuscat al muntilor depgrtati. Ici colo, pe strazi

328

abia pietruite, femei cu nobila fata prelunga,batrini cu fata aspra, copii in dezordine dauun trecator amestec de uman ve§niciei depiatra.

Ce e nou, cu toata larga alee centrals, ote-lele curate, tramvaiele rare, cumintea multime,cuviincios gatita, care se primb15, pare numaicontinuarea acestui trecut de un mileniu §ijumatate. In strada Cavalerilor, a vechii aris-tocratii, intre casele inalte negre, cu scarf com-plicate in curtile acum pustii, e ca un aer deantichitate imutabila.

i iata ca linga superbele cladiri patrate, deo ingrijire incomparabila, ale fabricei de tutun,mortii vremilor au aruncat de pe umeri multafarina ingramadita §i au ajuns din nou la su-prafata.

Intimplator, un intreg mare cimitir a rasaritin margenea ora§ului de vreo 30 000 de oamenicu oarecare industrie §i export de uleiuri §ialte marfuri upare. Morminte de oameni bo-gati, sicrie de piatra i de plumb, inscriptiidedicate Imparatilor, 'Dana la Diocletian Si Ma-ximin, lespezi votive ale legiunilor, intre carei aceea care poarta numele lui Traian. Pe alei

bine taiate, intre brazdele de verdeata defileulInsemnarilor latine se urmeaza. In micul mu-zeu trei mozaice f unebre stau alaturi: unulpomenete un personagiu important, infatiptin toata splendoarea lui oficia15, pe altul, Intreramuri de vita in legatura cu numele mortu-lui, se striga: Ampeli, requiescas in pace", pe

329

o placa se pomene§te Nectarista preoteasa luiIupiter Amon". E in grece§te, §i nu odatanumele apartin vocabulariului elenic tirziu. Deciteva on salutarea preliminary e in aceastalimbs: =Cps bucura-te". Unele inscriptii sintcu litere strimbe, m5runte, plecate; un Intregfolclor funerar.

S-a lasat noaptea, pe cind simplul portar,devenit arheolog prin deprindere, I§i sfir§e§teexplicarile. Cerul senin nu-§i arata Inca stelele.Fe §oseaua de deasupra, urmind pe cea romansdin vremuri, copacii Intunecati i§i rinduiescstraja. Un adinc Intunerec cuprinde pomi,pietre §i oameni. Vocile scad ca supt o taind§i o clips ni se pare ca nimic nu s-a schimbatin vremuri §i ca sintem aici pentru ca sa aprin-dem candele, noi, Romani, la sarcofagiile fra-tilor no§tri Ampeliu, Nectarista, cei adormitiIntru Hristos Mintuitoru1.12

Drum francez de intors

Asupra aceluia§i farmec al naturii: stincaro§a §i mare albastra, cer care le serve§te Si leimbraca. Sudul francez a adaus grija omuluide a realiza pietutindeni forma tipica, u§oara,coma,' atragatoare pentru din§ii. Este o feeriecu bucate §i cu pret fix. Casa alba pariziana aInlocuit pans linga Toulon, unde, pe muntesus, mai dainuie§te turnul feudal, uneori In-locuit prin vreun post militar, §i ingr5clirea

330

,

caselor brune injghebate din bolovani. Se vindnecontenit locuri, $i vesela zidire proaspatasupt coperisul de tigld rosu inchis se fasfatala soare. Dar trecutul a fost ras pentru mo-tive de convenienta $i igienk el nu place steal-nilor veniti sa inchirieze soare pentru bolile$i oboselile lor, reprezintantilor acestei ome-niri dureroase, pretentioase si ridicule. Nu enimic datorit hazardului, capriciului, improvi-zatiei naive. Dunga elenica de la Antibes pansla Minorca, tighelul foceian n-a lasat nici. ourmk evul mediu doar ceva, si acela confec-tionat dupd putintk

Flori se vad, dar ele nu acopgr terenul. Dinpiatra acestuia rasar alti copaci cleat ficusiiotelelor: putin tei, multi platani prin gradini.La tars palidul mAslin nu se lass deslocuit.

Si pretutindeni se simte prezenta ocupatieiangloamericane. Mari afise albastre reco-mand'a Egiptul in englezeste: pentru sun (sca-re), health (sanatate) $i romance (romantics).Reclame maxi pentru Timesul de dumineckpared nu-1 §tie tine trebuie sag stie. Numeleromanesc al lui Negresco le plus somp-tueux des palaces' sta in anuntarea otelelorcu faima.

Ni§te americani i§i anuntA de departe nustiu ce triptrap clubs sau asa ceva. Armoniaintre tars $i locuitori, care face farmecul uneiregiuni, lipseste aici. Ar fi greu de altfel sase creeze pentru asemenea oameni o natufacorespunzatoare aiurea decit in Africa de con-trafacere a palace"-lor.

331

Florile sint pentru Villa des Fleurs", pen-tru cite un imens Bedford Hotel" in recentlansatul Beaulieu-sur-Mer.

De altfel vara eterna $i aerul pur sint oiluzie. Un intreg cartier de muncitori, stupide celule negre, se doseste dupd monumenteleluxului, fumul fabricilor ineaca, $i lumeapoarta in novembre, contra curentului rece dela Alpii acoperiti cu zapada, pardesiul.

Micile localitAti, Eze, Cap d'Ail, pot face oconcurenta puternica vechii regine maquil-late" a Rivierei franceze. Aici macar poate fiomul singur, cu cerul si cu lumina. Sus pestincA, intr-o impunatoare situatie, Monaco,principat din mila vecinilor, capitals si Oralaolalta, e mai curat si mai adevcirat. Vechiulcastel al Grimalzilor e plin de caracter.13

(1930)

V. NORVEGIA - SUEDIA

Peisagii scandinave. Spre Norvegia

La Trelleborg, dimineata, dupa o linistitastrdbatere in ferry-boat a Marii Baltice, aBa ltii" scandinavo-rusesti. Iarasi privelistea,in aerul ozonat al diminetii, a simpaticului portcu casele rosii, biserica rosie, numai zidurirosii, in jurul carora se roteste praful zbura-tor al rindunelelor. Indata Incepe cimpul: griucu bronzatul spit greu, ovas Inca verde pecare-1 past splendide vite cu parul alb si negruca de cafea, trifoi in floare, dughie chiar. Pesosea tree caruti trase de cai dintr-o vecherasa scurta, voinica. In fund supt pomi grupede casute cu Inaltul coperis, In doua ape, detigla, dar adesea de sindila, de scinduri, chiarde stuh. Mori de vint isi inalta nehotarirea ari-pilor largi rasfirate.

Malmo prezinta de-a lungul canalului, $i infata Marii de un albastru siniliu, inverosimil,pe care spuma apare ca o scams raspindita,catedrala-i rosie, sirul de case in aceeasi co-loare $i plata la care yin carutele teranilor dinimprejurimi cu caii scurti in picioare $i vacu-tele invariabil negre cu alb. La citiva kilo-

335

metri, cu acelasi puternic turn rosu, cu acelasigrup de case si desperarea agitata a morii devint in fund, acelasi spectacol. Pe alocuri, ala-turi de frumoasa recolta, pepiniere, gradini deflori. Cea mai stricta si, adaug, mai elegantaimpartire a pamintului.

Toate acestea sint scoase din padure, dinvechea padure gotica. Indata ea apare, cu de-sisurile ei nestrabatute. [ ... ] In mijlocul pa-mintului invalurat pe neasteptate, se deschidlacuri a caror oglinda de un adinc albastruse desface dur din verdeata intunecata a pa-purisului.

Mergem pe margenea Marii, caci la Graviedunga apelor nelinistite tiveste din nou ori-zontul. Dar din viata istorica nimic: nici vechebiserica, nici castel in ruins, nici ziduri deaparare. Parc-ar fi un colt de colonizare ca-nadiand.

La Falkenberg sintem in regiunea brazilor sia molizilor, cari cresc ca padure pe coastelerotunjite. Spre Goteborg un muschi roz-violetimbraca piatra goals si totusi, alAturea, sintcele mai frumoase samanaturi, dese si pline.Nici un colt utilizabil nu e pierdut; gramezilede gunoi sint gatite linga aratura proaspata,lin& lespezile sure pe care te-ai astepta sacetesti rune. La Warberg sintem iarasi pe ma-lul Math si firmele pescarilor si afumatorilorde peste inconjura statia plind de trenuri. Cevamai incolo maruntaiele de piatra ale dealuluise taie. Vom trece intre apele verzii care secoboarA din lacul Venner si aceasta aspracoasts de granit fumuriu, imbracat pe alocu-

336

rea cu aceea§i iarba violets: pentru intlia oarsvad citeva of pascind o margene de lan. Pealocurea spectacolul e ca in sierrele pustii aleCastiliei, dar indata veselul lan gata de seceri§ride la soare. i in curind padurea, tot maideasa, imbraca piatra.

Goteborg implinta in aceasta natura piing deantinomli puternicele-i case de piatra, lipsite§i ele de orice element istoric. Un singur cas-tel rotund, fara acoperi§, pe o culme, in mij-locul acestei teranii, §i apoi ne reia padureacu bolovanii ei suri §i brazii largi, in brate.i, totu§i, §1 pe aid vezi teranii la lucru: taind

cu picioarele pind la genunchi in balta papura,on arind un ogor cit o naframa cu singurulfor calut rotungior, voinic §i mindru. La cd-suta de lemn row nu lipsesc florile. Vitele nutesalate, ci pieptanate cu cea mai mare ingri-jire, pasc in luminiwri.

Trollhattan. Coada lacului Venner stapine§teprin ochiuri de mla§tini toate imprejurimile.Dar pe piatra goals apele nu poarta mil §i nudesfac miasme. Un ascutit albastru de mareprinde de la soarele cald rasfringeri de otel.La Oxpered e punctul prin care el, prefacutin riu, se coboarA spre Mare. Lacul e incunju-rat de la Mellerud. De pe dealul care, la schim-barea de directie, doming un splendid peisagiucald, aproape italian, el se vede supt dealuriledin fund, dominind toata zarea. Apoi reintramin padurea de brazi.

Tingvalla: nume ca in Edde §i in Sagalui Frithjof", Zeii scandinavi trebuie sa maiumble cindva prin pustiul acestor nesfir§ite

22 Peisagii 337

paduri. Ei isi vor fi aparind brazii sacri dea deveni hirtie de export. La Ed abia citevavile se adund in punctul unde e mai vastapinza de ape a celui mai sprinten din lacu-rile Suediei. Miscari de mare-i incetesc Insluciul de un albastru metalic. Si aici zeii Wal-hallei s-ar regasi in ciuda Tehnicei care si-arezervat in vremea noastra dreptul de a faceminunile.

Si iata ca in virful pietros al bradetuluicasutele de lemn din rosii incep a fi cenusii.0 splendidd sosea margeneste culmea. Miroas'aa hotar. Si in adevar la gara cu cdfamida apa-renta vapsita rosu, Kornsjo, firma de tollkon-tor" arata ca in adevar aici e despartirea celorcloud teri. [ ...11

Oslo

Vintul a adus nori. Tot spectacolul feeric adisparut. In fundul zarii se chinuie aprig uncolt de Mare murdard. Cu doua ceasuri inainteseara a venit. Agonia lenesa a zilei luride emai trista decit la caderea subita de perdea alocurilor noastre.

Dar lumea se intoarce de acolo, de la Mare,in valuri necontenite. Femeile sint sprintenesi cochete. Cautd colorile cele mai vazatoare.E un pitoresc amestec de rosu, de violet, dealbastru, de verde care se cuprinde intre celeciteva sute de metri ai pietei centrale. Nimeni

338

Imbracat rau sau neglijent, nimeni parind trist.Sfir0tul de serbatoare cu trup inviorat §i sufletrefacut al unei societati absolut sanatoase. Sebucura §i bietele batrine in negru, cu nein-chipuite pene la palariutele pescuite in fundullazilor tree vorbarete strada, facind ascutitesemne de umbrela tramvaielor in plina tine-reta care duc un adevarat roi de lume multi-colora §i zimbitoare. Copiii cu peri§orul de inse zbat in hainute ro§ii ca ni§te flori de cimpin bataia vintului. Linga chio§cul cu tigari,singura pravalie deschisa, trei soldati cu larglampas la pantalonii largi 10 gidila nasul cumotul negru al caciulitelor scotiene.

Dar, cu seara, vine ploaia. Ca o perdea s-atras pe tot cerul, §i ploua. Pind tirziu in apacare cade, lumea a§teapta tramvaiul salvator.Pentru bucuria zilei de lumina §i frumuseta,cu toate costumele acestea de fluturi liber ex-hibate, natura, cruda, iii is vama.

A doua zi, pe trotuarele ude miwarea e ex-traordinara. Ea continua toata ziva sub cerulamenintator. Fara nervozitate §i amaraciune.Incet, aproape comod, cu o vadita placere. Eceva meridional in ace§ti oameni ai inaltelorlatitudini. Ei gusts vara, dumnezeie§te de lungsin lumina, gindindu-se la intunecoasele ingus-tari ale zilelor de lama. Ansamblul e foartesimpatic.

339

$i

Nici un gust de brutalitate (§tiu oameniiace§tia sa injure?). Sergentul de stradd carese ive§te cu ciacoul lui, dirige mi§carea auto-mobilelor cu un u§or joc de degete ca al unuipianist expert. Omul cu sacaua Primariei toa§teapta sa treci. Sentinela de la palatul regal,In marea uniforms cu pene de vinator §i cupu§ca la umar, sta sa discute cu d-ta asupraposibilitatii de Inscriere in registrele Curtii.Comertul se face cu cele mai alese preve-niente. Doar necunotinta limbilor straine punepiedici la intelegere. Dar aceasta intelegere fie-care o vrea intreaga, chiar dacd s-ar pierdevremea, oriclt de multd.2

Tara

Ochiul nostru nu poate urmari indeajunsfiordul, care se umple dumineca §i serbatoa-rea de o nesfir§ire de luntri cu pinze sauabur. Fiecare, dacd prinde ceva bani, este bucu-ros sa cumpere vasul lui mic de primblare, apcum, la noi, ar lua cineva un carucior cu unminzoc, ca sa iasa la primblare afard. Fiordu-rile, pline de o lume nestir§ita, Iti fac impresiaunui zbor de pasdri multicolore, care s-au aba-tut asupra acestor stinci goale. Strainul poatesä rataceascd un ceas prin fiord, pentru ca,rara sa §tie, sa se pomeneasca la urma acasa.

In Norvegia nu este decit aceasta coasts,afard de bucata de la Sud, unde se deschide

340

golful de Cristiania, golf in care intra degetulridicat in sus al peninsulei daneze. Numaicind trece cineva in Suedia, aspectul este deo-sebit. Sufletul iubitor de pitoresc aprig, cd-ruia-i plac emotiile puternice, sufletul zbuciu-mat, de care este plina epoca noastra, se simtefoarte bine in tam fiordurilor Acolo el aflalucrurile extraordinare facute pentru capriciulZeului MArii, nu pentru placerea usoara a oa-menilor.

In Suedia, decorul interior este acelasi. insacine are sufletul indreptat c5tre reverie, aeelacAruia Ii place natura Inf5surat5 In neguri, arface mai bine sa mearg5 In locurile acestea,unde Marea este insasi numai un mare golf.Ape le sint relativ linistite, aid $i coasta e deobicei prelins5 de ape cu o atingere netezindliniile pe care le adauga incet milurile fine.

Marea Ba Rica n-are nimic dramatic, tragic.Coasta se ridic5 astfel, usor deasupra mgrii,f5r5 t5ieturile fiordurilor. Un tinut de lentgpierdere dulce, ling5 cellalt tinut de ruperepr5p5stioas5.

Deosebirea, Ins5, nu stg numai in ceea cepriveste aspectul M5rii: ea se continua $i Ininterior. In Norvegia, platoul este str5batut deVal, unde casele sint rar sam5nate. Pot spuneinc 5 de acum Ca oricine alearg5 dup5 marelesat norvegian nu-1 va gasi. Exist5 centre ur-bane, care reprezing aglomeratii de citeva miide oameni, dar nu satele mariCC. C5sutele delemn se insira pe firi$oarele de vai capricioase,create de primele cataclisme cosmice. Sint icisi colo lacuri de intindere foarte mica: o ap5

341

Incremenita, care n-a luptat sa ajunga pin& lafiorduri, bucati de scurgere parAsite. Pe cind,in Suedia, Infatisarea e cu totul alta. LacurileVenner, Vetter si Malar sint din cele mai maricare exist& In Europa. Cineva se incurca ingeografia terii ca mine, care, in caietul mieude note, insemnam necontenit aparitia mAriisi erau numai lacurile acestea imense, rasa-rind pe neprevestite in peisagiu. Riuri far&mare important& alimenteaza aceste oglinzi deapa. Pe cind, deci, Norvegia este un Tinut Incare Marea a intrat, Suedia este aparata deMare: aici rolul Marii este tinut in loc. Dareste Mame" interioara a vastelor lacuri, depretutindenea. Cuvintul german See" aratamai bine infatisarea general& a acestui cuprinsde apa, $i lacurile sint poate elementul esen-tial din natura suedeza.

Cum Ins& apa creeaza atmosfera, rezulta aiciun aspect general deosebit de al Norvegiei,supt un aer care nu este totdeauna clar.

Ajungem la atmosfera Insasi, acest elementesential al viziunii. Unele teri nu sint legateprea mult de atmosfera lor, fiindca tralescprea mult prin ele insesi. Roma este asa defrumoasa in ea [Insasi], incit atmosfera parti-cular& $i foarte interesanta a vechiului oras ouitd cineva: este acolo atita lucru omenesc,Incit ce da natura poate fi lasat la o parte.In regiuni cu casele samanate, opera omuluio vezi, o pretuiesti, to induiosezi de dinsa; darceea ce stapineste inainte de toate este peisa-giul. Dar acest peisagiu nu rezerva omuluisurprize ca in Elvetia: ceea ce intereseaza nu

342

este el, peisagiul, nici opera omului, ci aspectultmosferei, aspect determinat si el de caracte-

rul cu totul deosebit al anotimpurilor.

S-ar putea crede ca nu exists in regiuneaaceasta septentrionala decit o vesnica iarna, pecare trebuie sa ni-o inchipuim de o admirabilazapada, care nu se poate compara insa cu za-pada noastra, menita a disparea in citeva zile,

ca sa nu mai vorbim de orasele noastre,unde ea se transforms in noroi cum atingepamintul. S-ar putea crede ca, in tam aceasta,primavara si vara nu exists. Ele exists, darcu un caracter cu totul particular, purtind caun mister, si avind ca o fried de moarte, carele da un farmec deosebit. 0 fiinta plapinda,care se trece repede: toti ochii se opresc In-lacrimati asupra ei. Gindul ca totul este pen-tru citeva zile, pentru citeva sapta.mini, im-pune o atitudine deosebita de Induiosare. Noinu ne uitam destul la primaverile si verilenoastre: mai tine Inca, o poti vedea si mine,

iata, Iti pare eau cind trece fara s-o fi vazutdestul. Dar in aceste anotimpuri care se gra-madesc unul peste altul primavara si varatin cam de la 15 mai ping pe la 10 august ,In tam unde pentru a avea persici coapte seIntrebuinteaza raze ultra-violete, la aspectulacesta fraged al putinelor zile luminoase seadauga din partea oamenilor o sete de a gustaceea ce sta sa treaca. Sint, astfel, dumineci sisarbatori cu soare, in care toti par beti deaceasta vara, [de] surprinzatoare lumina, care

343

si,

cade pe albastrul lin si clar al Marii si peverdele adinc si tragic al muntilor.

Mai este o parere. Isi inchipuie cineva cazilele In acest Nord sint de regula foarte scurte.Vara, ele sint nemasurat de lungi. In augustpoti ceti la ora noua si jumatate in luminaaceea tamisata, trecuta ca prin sits, care epentru arta suedeza un Intreg capitol, cu de-gradarile acelea de lumina, pe care le-a redatasa de bine un print din familia domnitoare.care e unul din cei mai distinsi pictori aiterii.

Dar isi mai Inchiouie cineva foarte usor caIn iarna aceea lungs, cu zilele de citeva cea-suri, trebuie sa fie o tristeta nesfirsita. Tris-teta aceasta exists In Anglia. unde zilele delama sP cufunda In neguri. Aid Insa e cu to-tul altfel: $1 In zilele cu ceata rarnIne stapi-nitoare zapada neatinsa, imaculata, care inseni-nPaza sufletele.

Nu voi uita niciodata zilele de soare recedintr-o calatorie pe care am facut-o, acumcitiva ani, la Uosala, unde fusesem invitat satin citeva conferinte. Cind mi s-au deschisochii dimineata, tot pamIntul era acoperit degiulgiul adinc si moale de zapada, albastra dealba ce era. Cerul de deasupra, sever desenin, parea ca Pazeste aspru caracterul ne-prihanit al ornatului alb. Prin scinteietoareacoaia Inghetata, drumuri deschise id $i colo,oameni mergInd pe ski, $i in peisagiul acesta,cu casutele de lemn rosu. acoperite ele Inselede un al doilea acoperis alb. se ridicau ca nistefaclii funerare brazii uscati si negri.

344

Nu, cine se teme de iarna Nordului gre-seste. Nu numai atit, dar in noaptea insasi eraatita lumina venita de jos, lumina care, in-torcindu-se apoi din cer asupra pamintului, dao impresie de religioasa solemnitate.3

(19291

VI. STATELE UNITE ALE AMERICII

IN CALE

1. Pe coastele Italiei

Roma" taie ritmice valuri potolite supt unclar cer de ianuar in margenea coastei italiene.Indata dupa ie§irea din imbrati§area larguluiport genovez incununat de cel mai impunatorfront de palate, coasta se prezinta inalta,aspra, stincoasa, in sin doar cu citeva grupealbe de sate. Zapada in ceata. Rar cite o pa-sare alba se aure§te in raze.

Inuntrul maretului vas de 33 000 de tone,clasa I, luxul expune pretentioase figuri ba-nale: un cinematograf viu. Jos numai, la po-por", calatorii pentru Neapole au vioiciune,coloare, interes. Aceia nu figureaza, ci traiesc.Pe cind copila§ul bogatilor, sus, mina suptsupravegherea nursei cu lung val alb jucariide o mecanica scumpa §i complicata, dincolope scinduri sar mingile §i in colturi ferite fru-moasele fete cu tartamuri la §alurile lungi la-sate in triunghi fac dragoste cu baietii oache§i,cari se catara pe funii pentru putin exercitiu.

Un formidabil zbirniit de pasare maiastrane vine din fats, trecind ca fulgerul: e oaeronava.

349

Apoi plutim pe vasta mare libera, acum im-pacata aproape.

Apusul se imbraca in singe $i aur. El nuface loc noptii, ci unei difuze lumini care multtime lass transparent albastrul palid.

Acuma sintem iarasi linga termul italian:Toscana luneca blind spre apa. Deodata sintemprinsi intre lumini pe ambele laturi, undeclipesc farurile de instiintare. Un colan, aldoilea de puncte luminoase tivesc maxi umbrenegre care se deosebesc in pete navalitoare.

Elba. Acolo unde scinteie termul e PortoLongone, Portul Lungoiu. La celalt capat pecare nt).. vedem, Porto Ferrajo.

Acolo a fost adapostul silit al lui Napoleon.Acolo biruitorii prin numar i-au inchis Impa-ratia". el a privit-o ca atare. Din casutapalatului" sau a orinduit porturi drumuri,si le-a facut. Apoi, intr-o noapte, vasul usor

luat pe furls spre Franta departata. Peaceste vaste ape o astel de jucarie spre un asade indepartat term de primejdie, unde pindiapoate moartea. Niciodata n-a fost o atit detenace vointa in omul genial. Norocul luiCesar ...".

vasul se departeaza incet de apele epiceiaventuri, pe care o rechiama ultimele tremu-rani de lumina ale farului care se pierde.

Acuma sus, nesfirsit de sus, stau numai,poruncitoare, limpezile, ochioasele stele pe carele uitam. Ele singure deasupra adincului.

350

Si

1-a

si

La Ostia cu gura Tibrului, la usile" Romei,vintul scuturd masa imensd a vaporului, careluptd cu ndvala valurilor. Tocmai Roma sd fieasa de rea fats de vasul care-i poarta numelesi asupra cdruia veghiazd icoana ei incunu-natd cu coiful si cu lanta in mind?!

Ne trezim la Neapole. Cetatea minunata seprezinta in alba risipire a miilor ei de casesupt soarele care loveste in ascutisul de tur-nuri si in faianta vesnic tinard a cupolelor.Trist, in ruina lui surd, castelul Sant'Elmo numai pdzeste o viatd care ascultd de alte po-runci, iar de cealalta parte, in virful muscatal paretilor de granit cdptusit cu lava, Vezu-viul toarce din caierul lui vesnic, nori albidesi, cari se intind in culmi crenelate; in fat.dse tirdste fumul largindu-se tot mai mult, cu-prinzind munti si mare in rdspindirea-i de-stramata.

Un moment in strAzile de atita timp cu-noscute. Cu zborul neinfrinat al automobilelorse mai amestecd Inca sprintena trasuricaneagrd, on caruta de la Ord, oscilind intreimensele roti rotunde. Pe margenea trotoare-lor vinzdtoare de toate cele si-au insirat liar-dughiile: e acolo tot ce vrei si nu vrei, de lafrumoasa claddrie de grading a lamillor si por-tocalelor proaspete, la sirurile de carti siuna de Gustave Droz a cdror lecturd e for-mal interzisd fetelor, poate pentru a be inte-resa mai mult, pind la pieptenii de falsd bagaIncrustatA, la sirurile coralului de fabricd, la

351

toate zdrentele saracimii. Tipuri care nu seafld aiurea se amestecd aici: largi fete oache§e,cu ceva grec §i arab, adesea, in ele, in tempode mers incet, capricios on de o nervoasdpripd, in care nu e admirabila euritmie ita-liana; ceva care aminte§te Asia, ale &aril in-fluente, in atitea domenii, s-au intins pindaici. Dar e, incontestabil, un ritm de viata ac-tivd, care dovede§te ca §i pind aici s-a intinsputernica zguduire nervoasd a omului". Aldoilea oral al Italiei e din ce in ce o foartemare capitald §i indrAznetele largi strade notabia incap necontenita revarsare umand care sestrecoard vuind.

Drepturile aventurii §i ale petrecerii n-audispdrut. Pretutindeni se in§ird numerele c4ti-gatoare ale lotdriei, cifre profetice se prezintdin tot felul de grafice misterioase. In mijloculma§inelor care se intrec far& nici o crutarepentru bietul om numai cu picioarele, trececdrucioara de reclamd a dramei de cinemato-graf pe care o trage caraghiosul cu cilindrucenuiu §i fata ochioasd cu infoiatd fusta multi-colora de hirtie.

Mare tulbure, frdmintatd, de un albastruafrican, cu indignate §fichiuri de spumd. Darseara impacd. Noaptea trecem in dreptul Sar-diniei pietroase. Iar in ziud spre Spania suptcerul palid abia stropit cu noun albi. Mareaare suprafata unui lac care tremurd u§or suptraze.

Ziva se mintuie in u§oare degradatii de vio-riu. In fund, pe linia zarii, incet, incet un vasse pierde.

352

2. Coasta spaniord

Coasta Spaniei apare a doua zi abia sarutatape virfurile de stinca inzapezite de o u§oararaza ro§ietica, ce se pierde. Cer de plumb §i,in fats inaltimilor imbricate in ceata, de undeyin lacome zboruri de pasari albe, marea bi-ciuita paid la spume.

La 11 stinca Gibraltarului se ridica. Unimens deget de comanda asupra celor douaMari pe care-1 ridica, inexorabila, Anglia. Caodinioard Helgoland, piatra intreaga e scobita,potrivita, incleiata cu piaci de ciment, pentrua fi prefacuta intr-o imensa cazarma de paza;ochiuri marunte se in§ira cu sutele pe mal,adapostind, pe linga citi indigeni §i din cenobila rasa, a Spaniei! sint de nevoie, opopula %ie militara de provizorie transplantare.Incolo nu e nimic alta decit rugina feruginoasape care o asuda piatra §i mu§chiul de negrepaduri pitice care-i umple adinciturile. De cea-lalta parte, spre Atlantic, movila uria§a sementine rotunda, bosurnflata, ca un cap de leutaiat de mina puternica §i stingace a unui ca-pricios uria§. In fats, inchizind golful, malul sedesfa§ura inalt, gol, intr-un lung §ir de ghe-buri tip§ite. Grupe de case albe 11 tivesc jos sause catara pe culmi. Castelul rotund care a ra-mas pe virfuri arata ce lungs, ce grea luptas-a dat cu celalt mal, al Marocului, unde seretrasesera, gata insa oricind de intors, aceiacari in zilele lui Taric, pe care-1 pomene§te nu-mele strimtorii, invadasera pans la muntele de

23 Peisagii 353-

sus, catre Franta, toatd peninsula. Acuma, acelmal odinioard vrajmas std pitit in neguri, dardin sfinta Ord a Magrebului, a misteriosuluiApus" musulman, nu mai vine nici o primej-die. Spania a trecut canalul $i mai ales pu-ternica mind a Franciei apasd pe umdrul Sul-tanului credintii neprihdnite, devenit, in sacrainfofolire a burnuzului sau imperial, un sclaval Europei crestine.

In strimtoare, zece vase stau sd-si is avin-tul sere America. 0 puternica navy de rdzboicu adincile maruntaie negre face, supt pavi-ilionul virstat cu rosu al Marii Britanii, servi-ciul de pazd. Si zeci de luntri cu pesti proas-peti, cu brate lungi de sepii, cu portocale silamii se imbie calatorilor populari din pinte-cele corabiei noastre. 0 invalmaseald haoticase produce imediat la vederea acestei gustoaseispite. Toata lumea se amestecd pentru a co-bori, cu banii ceruti, pe can cei de jos iianunta in exclamatii hispano-italiene, firulcare va aduce sus, in mijlocul strigdtelor detriumf, prada. Sint acolo terance din muntecu fustele multicolore, femei sarace din subur-biile Neapolei, coconite cu paldrii de modd simantii de bland. Si mai ales copii, cari seingramadesc, se cotesc, se iau de git, se rosto-golesc, aleargd si tipd. Fete de ingeri cu boti-soarele negre de murddria de ieri zimbesc detardboiul pe care-1 fac, de dezordinea pe careo provoacd, de tot ce, pe urma lor, coji denaramze, bobite grele de struguri orientali, sestriveste supt asaltul for necontenit reluat. Unmare vuiet confuz se desface din toate aceste

354

chemari interpelatii, din strigdtele de nerdb-dare $i de izbinda. E aici un intreg cartier dinItalia meridionald, care s-a regasit indatacare trdieste ca acasd, pind si la rufele pusepe sfoara, pe care una dupd alta gospodinelele cautd, le cerceteazd, le verified.

Apoi, la dreapta cu aceasta coasts stropitade case albe, punctata de turnuri dirze, vasuliii is drumul spre lumea cea noud, taind scurt,in cutremur, inddratnice creste de unde.

3. Agorae

Imensitatea Oceanului fard margeni apa-rente, de trei on cit Mediterana apuseand, nuse impune. Prea sus se inaltd cetatea in careesti cuprins, prea multi sint oamenii din pre-jur. Dar mai ales un lucru hotdraste pentru anu-ti pierde mindria omeneasca. Atotputerni-cia valurilor se desfasoard intre zari, daraceasta zilnica violent& n-are scop si ea e tot-deauna aceeasi. Puterile pe care le stdpinimnot tind la ceva ceea ce se poarta aici pescindurile noastre e in vesnica schimbare; aicise face lucrul voit §i lucrul nou. Cu aceastadomindm lumea.

i ochiul se lasd furat de la urmarirea vine-telor ziduri care cad la cutare biata luntre cuaburi care la sute de chilometri de la termstrabate cu aceeasi quasi-sigurantd a lucruluicalculat acesti monstri Inhamati la zadarnicul

355

§i

§i

§i

avint repetat de milioane de ori. 0 vede a§ade mica, batindu-se piepti§ cu vedeniile tre-catoare ale adincului, coborindu-se, a§ zice,supt linia de plutire, pentru ca dintr-un saltcochet sä fie iara§i deasupra apei, sfidind cuo scinteiere a catargului alb care s-ar pareaun zimbet. i te la§i sedus intre atita maretiede goana dupd pradd a stolului de pasari albe,ratu§te grasulii cu botul drept ca o sulita, cuochii blinzi §i pro§ti, care, pirati ai laturilor,uniti in bandA strins comandata, urmaresc dirade un neverosimil albastru, ca de sticla topita,pe care monstrul nostru, despretuitor, o lassIn urma.

La aceasth latitudine, aerul are aburiri grele,africane, prelungiri de yard inecacioasa pestecare au trecut valurile de ianuar, curatindu-le.

0 zi de lupta. Valul urea, valul coboara.Inaltdri care te umfld in sus, coboriri care teafunda in mari adincuri, cutremurate. Da, aestriplex, intreita aramd", i-a trebuit celui careintai s-a avintat pe apele Vara zari. Un singurvas trece in preajma noastra, vas de trans-port cu puntea para. De unde o fi venindgabianul, pasarea de mare, ce se tine de notstatornic, lacoma, neobositd? ...

A doua zi, Agorele.pierduta in negurk oschimb, San Micheleteas inaintea noastra.

356

Santa Maria e cu totulmogildeata fumurie. Inse in§ira aproape unAlt Gibraltar. Aceea§i

stinca africand capricios smdltuita, cu modilcide vulcan stins. In dreapta a cazut perdeauasurd a unei ploi care ne arunca stropi in fe-reasta. Pe povirnisurile galbui ici si colo direde verdeata palida, obosita. Soarele le bate Infats smulgindu-le tonuri calde. Mici proprie-tati. Copaci in largi pete negre maninca pia-tra. Dar jos deasupra apelor casele albe seingramadesc in turme, pins la aceea, probabilcapitala insulei, care cuprinde pins departetermul. Zarea arata cupole $i turnuri intr-oordine armonioasa. In fund o mandstire isidesfasoara lunga linie. Tot mai departe, malulse lungeste in sus, cu acelasi alb praf de casemarunte. Drept in mijloc un larg curcubeu,jumatate pe coasts, jumatate pe bolta nou-roasa, apoi suit drept in cer, apare ca unsemn de izbavire; de aid e numai Marea goa-ld, pustiul Ocean si vintul nemilos care-i biciu-ieste.

SP vede foarte bine termul. Case le rosii,casele albe, fatadele luminoase, respirind bundIngriiire, gospodaria. Aceasta Portugalie fru-moasa, Intinsa, samdnata de-a lungul marilornu e inferioard celeilalte.

Partea de sus, larg teritoriu, care parea des-partita printr-un canal, cu multe vlrfuri demunti, in cloud, trei siruri, prezinta un oras deacelasi mdrime; se deosebesc cele doua bise-rici gratioase. Apoi Inca unul. Mai incolo, inpeisagiul intepat, prin ceata groasa, de atiteaconuri paduroase, grupele de case se intind inadevarate salbe, prelungindu-se ca umpluturi

357

de zapada in Val. i aici acela§i joc de largicurcubeie.

Trecem drept In fats principalului port alinsulei. S.Michele, cu cladirile mari ale por-tului, cu depozitele de petrol american, cu bi-serica masiva, cu turnurile inalte de fabrics.0 viziune italiana.

LAsam un adevarat rai, de lini§te, de mun-cA, in izolare. Felice de tam care-1 are!

Agorele, insulele Acerelor, ale Acvilelor(cf. Canarele, ale canarilor), nu s-au infAti§atdeclt prin aripa for rasariteand. Un maregrup, cu capitala Funchal, formeaza centrulpe care nu-1 vedem. Adinc noaptea trecem pelinga fulgul apusean din aripa acerei".

Opera vechilor portughezi, §i statuia luiHenric Navigatorul ar trebui sd domine apeleispravii lui...

Odata pe acest de§ert umed, golul imensdedesupt, in voia vintului, rizindu-§i de pin-zele fragile, caravanele lui Columb orbecaiaucatre necunoscutul gicit, catre misteriosulprevAzut.

Ne despartim IndatA de imparatia ternei ia pietrei, a coajei tali care ne sprijina, nehrane§te §i ne inghite. E o tristetA, §i la lu-mea de jos care a rasarit in ciorchine pe bord§i face haz de cite on vintul largului aruncao §apca urmarita indelung §i regretata. Urma-rim cu duio§ie corabioarele brune ie§ite decuriozitate sal ne vada pe adincul albastru in-cretit in unde ascutite al Atlanticului. Cite un

358

corn de pinza albs Inflore§te mai departe lu-ciul Imblinzit de apropierea pdmIntului, devecindtatea nepretuita a omului.

4. Pe Oceanul singur

Apoi nimic. Marea singurd, rebeld, plinade urA, de furia distrugerii, a zvIrlirii in susmacar, dacd nu se poate distrugerea jucarieicare pentru not e un monstru. 0 ridica, o co-board, o pleacd pe coasts, ii azvirle in caleneprevdzute valuri care se sparg cu zgomotde tunet, on cedeaza treptat in scuturdriritmate. Uneori, cind vijelia se infurie maiturbat, stropi lovesc pind deasupra poduluicelui mai malt. Citeva raze apar in zori, tre-mura nesigur, par sd se inghita in sfir§it siele-n adincuri.

Dar grupul nostru torturat manincd, dan-teazd, prive§te la cinematograf §i a#eapta iz-lidvirea, care se prelunge§te din zi in zi...

Vasul cuprinde in cea mai mare parte so-cietate americana. Caracterele clasei de susa ei apar limpede in felul for de a fi. In fie-care sears, dupd o traditie luatd de la englezi,se schimbd toaletele femeilor: tot ce gustulParisului a putut da marilor averi de pesteOcean se intllneste aici. Fantastice costumein care se invedereazd nestirqita imaginatie a

359

marilor cusgtorese ale Franciei. La Inceputfiecare e pentru dinsul, conversatiile se evita.Intr -o societate amestecata, haina, banul nusint omul. Nu stii cu cine ai a face. Pe urm5,dar dupa mai multe zile, limba se dezleaga; injurul femeilor frumoase si elegante se facecerc.

Pentru a intrebuinta vremea, se organizeazapetreceri dup5 gustul publicului. Races, aler-gari", cu cai de lemn pe cari-i misca marina-rii. Se expune premiul Societatii de navigatiepentru jocul de bridge. Spectacole de cinema-tograf.

Acestea au un caracter special. Prin ele setrezeste inchipuirea, se gidila pracerea de aride a unui popor bun, adesea cu suflet decopil. In subiect, viata americana in trasaturibizare si exagerate, units prin tari leg5turide farsa. Alergari de cai, cutezante de aero-plan, petreceri luxoase. Dr5cii care par a venide-a dreptul de la Edgar Poe, alaturi de unhumour zgomotos si putin cam vulgar. Doibieti b5rbieri amorezati pe cari patima-1 pre-face in zburAtori; un soldat din armata tri-meas5 in Franta, care amesteca prostia cuIndemnul de a face tot felul de boate si debuclucuri. Nici o necuviinfa. Adesea o bungmorals practica.

Pentru aceasta societate se d'a prinzul degala in ajunul zilei ultime, a duminecii, caree, pentru aceeasi societate, p5strat5 exclusivpentru Dumnezeu. Pe insulita noastr5 compa-nia a pus amintiri cochete, carnete, caietele

360

cu vederi, $i mai ales coifuri de hirtie detoate colorile, cu toate penajele $i tartamurile,evantalii de acelasi material care se pot pre-face pentru femei in coroane indiene. Indathse vor imparti trimbiti de carton threat.

Daca ne-am cunoaste toti, ar avea mai multhaz. Asa insa, cum cantul* englez ne desparte,mid grupuri isi fac singure placerea cu aceas-IA mascaradd in extremis. Acolo, da, serioaselefiguri se mindresc copia'reste cu acest nevi-novat decor de carnaval si Intre bucatile cin-tate de muzicd se ciocnesc stridentele suneteale surlelor colorate.

A doua zi, peste aceasta petrecere, Oceanulcinta el, in ciuda zilei bune" ce ni s-a pro-mis. Cintd tare $i invalmasit, din valurile carefard sens ca viata lumii in haoticul ei Intregneinteligibil bietei noastre minti, se fac $idesfac in spume furioase, biciuite de vintulcare urla".

Toafa marea e numai praf marunt ca pedrumurile mari, cind le rascoleste vintul. Dinfund, peste valurile care se urmeaza docil aizice mii de turme care stirnesc pamintul si-1easpindesc in aer.

Si, cdtre seat* de foarte departe, un ga-bian, unul singur, bate linictit din aripi deasu-pra furioasei imensitati.

argou, jargon [N.ed.I

361

Alta* zi. Supt cer acoperit se clatina greuvaluri verzi-sure. Coasta e Inca departe. Fur-tuna ni-a mincat cam doua ceasuri pe zi.

Sintem in plin Nord. Pe apele plumburii, cugreoaie lunecari, plutesc roate de gheata camaxi frunze de apa deasupra unui trist lacvinat. In stoluri yin lacome pasarile termuluiapropiat, intre gabianii cu aripile sure cite ofregatA" alba cu suptirele git lacom intinsspre prada din adincuri. Vase trec in toate di-rectiile, ocolind locurile moarte, vastele petelaptoase pe care le margenesc marile semnale.De sus ninge, o inceata ninsoare blinds pecare vintul o trimete sa moard pe bordulumed.

Apoi ceata se lash', grea, laptoasa. Printr-insa nu se zaresc decit fantasme uriase carese tin ascunse ca pentru o neasteptata §i unicasurprindere.1

Washington

Iat-o asa cum au voit-o seninii, binecuvin-tatii ideologi. Nu un campament de horde ye-nite pentru cistig, ci un calm lucru de bungsocoteala, in necontenita comuniune cu natura.Opera chibzuita, facuta cu plan, executata cumulti rabdare, aparata de invazii, tinuta lao parte de fluctuatii. Mai mult decit atita:oaza de liniste in mijlocul luptelor politice sisociale. Caci locuitorii nu voteaza. Nu voteaza,

362

dar au pentru o jumatate de milion de oamenidoua Universitati. Ora simbolic de credinta$i de unitate, Intrupare eterna a ideii gene-ratoare, pastrator vrednic al numelui veneratal ctitorului, sanctuariu al sfintului invizibilal carui spirit purificator $i conciliator sesimte insa in toate.

0 clara minte franceza a dat, acum o sufade ani, planul armonios, complect, deschis ini-tiativelor intelepte, cresterilor normale. Ca tipal casei, nici casuta burgheza a olandezului,nici wigwamul fermierului improvizat, nici cu-tiuta in ruins a doua zi dupd ispravire amuncitorului adus cu hurta ca sclav europeanal masinii americane. Vechea Elada im-prumutat templul, cu senine frontoane si co-loane albe. Luminoase zidiri se inspira numaide la preocupatii de zimbitoare convenienta.E un bun lacas pentru inteleptii citiva cariajung in fruntea zecilor de milioane. Aici gin-direa are orizont inspiratie.

Ca pentru a indeplini impresia, a nins. Cain Suedia zapada se pastreaza larga, alba. Dea-supra un car albastru ca acela care domingcugetarea. cu copiii de mina, lumease primbla dimineata.

Aceasta e adevar, dar adevar de duminicadimineata; in parte si iluzie.

Adev5r prin ceea ce orasul de 600 000 delocuitori risipit pe o intindere de patru oncit a Bucurestilor arata in cartierele centrale,in piata impodobita cu statuia calare a luiSherman, in jurul careia sint elegantele sala-suri ale citorva din legatii, pe strazile care sint

363

si-a

ai

Linittit,

margenite de marile oteluri, de principalelepravalii, de marile birouri si mai ales In nu-cleul format de Casa Alba, resedinta prese-dintelui, de cladirea Parlamentului, Capitoliul,de unele Ministere, de monumentele comemo-rative ale luptelor si gloriilor de odinioara.

Nimic mai interesant decit comparatia Intrealbul Palat si imensa cladire a Camerelor. Celdintai, de o absoluta si inentatoare simplici-tate, are pecetea vremilor cind lucrurile maxiIn domeniul ideii se faceau in conditii mate-riale modeste. Un clar fronton de vila englezadin secolul al XVIII-lea, ceva mai mult decitcasuta de Ora a lui Washington; citeva birourialaturi, de jur imprejur un modest pare, nimicpe linga uriasele rezerve de verdeata care Inalte parti ale orasului formeaza ca niste col-turi de padure necalcata, din care rasar saltIndsi privind cu ochii for mari luminosi priete-noasele veverite. Abia un pazitor civil la poar-ta: nici o uniforms militara, nici o pusca peumar. Lacasul corpurilor reprezentative, do-minat de o cupola care imita si intrece pe acelepe care, la Institut, la Invalizi, la Panteon,Soufflot le-a dat Parisului, Insira un Intreitglorios fronton clasic. Inlauntru, unde cel maiingriiit confort modern domneste, cu culoarelungi legind sala Senatului de aceea a Con-gresului, se prezinta pe Pinza si in statui etaistorie a putut face, In anii anteriori epopeiiindustriale care azi doming si Inlocuieste to-tul, aceasta societate noua. Mu lt razboi: cuenglezii, cu mexicanii; multi generali, frene-7ie de lupta din cele dintai timpuri, cind acesti

364

oameni traiti la o parte in grele imprejurariau vazut ca pot desfasura steaguri $i biruivechi societati militariste. Foarte multa glori-ficare a cetateanului, a legislatorului, a refor-matorului, a simplului orator ajuns la repu-tatie in Statul sau, in mijlocul oamenilor sai.0 intreaga odaie ii cuprinde pe cei mai re-marcabili dintre frunta.ii fiecaruia din acesteState; mari si mici de statura §i de impor-tanta, in cele mai deosebite atitudini, dindicoana complecta a gioriilor de o singura gene-ratie, iute formate, iute uitate, i-ai putea luape unii drept altii; acelasi tip ar putea fichiar intrebuintat pentru oricare dintre dinsii;felul de a purta parul, mustatile §i barbajeneaza putin; in orice caz, el nu e o necesi-tate.

Aceleasi glorii, alaturi de monumente ale-gorice, si pentru scandinavul care a calcatintai pamintul american, ocupa pietele preamari pentru proportiile acestor monumente.Poate ca obeliscul lui Washington e o mai bunsforma de amintire decit aceste obiecte de gra-dini si de muzeu in jurul carora se zbate oviata care le astupd si le copleseste.

Senin, avind ca fond albastrul cerului, vastca idealul caruia i-a fost consacrata aceastaviata, templul grec al lui Abraham Lincoln.Pentru ca a sfarimat sclavia, desigur, mergindpins la cel mai cumplit razboi civil, cu sutelede mii de americans jertfiti, dar si azi inSud negrul nu se suie in tren cu albii si e

365

silit a merge in mijlocul strazii; pentru inal-tul invatamint al rasei lui Cain sint Universi-tali separate, trei la numar. Dar omagiul carese indreapta care pre§edintele intre pre§e-dinti prive§te inainte de toate, oricare i-ar fifapta, nu numai pe martirul asasinat pentrufapta lui, dar omul de credinta §i de vointd,pe acela care a umblat in caile Domnului",pe acela care §i impotriva tuturora §i-a izbin-dit gindul fiindcd 1-a crezut drept. Ca zeulin templul sau, uria*a statuie impresionantaapare in virful scarilor dupd colonadd. N-afost oare spiritul lui Lincoln acela care a mi-nat America, orice ar fi, pind la capat, In celmai mare din rdzboaiele lumii?

Aproape, §i muzeele. Iard§i initiativa pri-vata. Iard§i negustorul mecenate. La Corco-ron", Clarke a ddruit cea mai complectd §imai aleasa colectie de arta modernd francezd,de la Chardin pind la Cezanne §i la Van Gogh(frumos tablou de flori, foarte decorativ). Sintacolo toti: Corot (§i o Tiganca imbrdcata roma-ne§te), Rousseau, Diaz, cu impresionante pin-ze, Troyon, Jules Breton, Rosa Bonheur. Toatdadincimea pAdurilor Europei, toata taina lacu-rilor, toate ro§iile prelingeri ale amurgului,toata truda pentru pinze a vechii Francii aufost mutate aici. englezi, americani urmeazdlinia: Bruce Crane, De Forest Brush, Hawth-orne, Dougherty, Grayson, Lockwood, cintd-retii in colori ai acesteilalte idile. Dar niciunuia dintre ei nu i s-a revelat specificul ame-rican, aerul, de aici, taina zdrilor deosebite,

366

Si

magia intinderilor pe care arti§tii ru§i §tiu a§ade bine s-o prinda. Nu e nici corespondentullui Walt Whitman, poetul in ritmul grandiosal muncii, in descoperirea marilor simboluri,nici, cu exceptia cutarii colorate pinze de pito-resc a lui Walter Ufer, cu cei trei indieni ali-piti supt apararea covorului ca al nostru,lingd oala ca ie§ita din sapaturile preistoricedin stepa munteand, vedenia tragicilor invin§i,de o atit de pasionanta noutate. Parcd n-ar fiacest pdmint 0 cei mai vechi, a§a de nenoro-citi fii ai sal. Aici viitorului ii e pastratd des-coperirea §i inaltarea maestrului.

Pe o inaltime, biserica episcopald, a ale§i-lor, aceia care se intituleazd cu mindrie, infata multor catolici, a fanaticilor metodi§ti §ipuritani, a sectelor lacome de adeziuni, bise-rica nationals ", 10 inaltd oatedrala, de un pu-ternic gotic, francez mai mult decit britanic.Capelele sint gata, in mijlocul a§ezaminteloradministrative §i §colare, de mult organizate.Intr-una se face slujba dupa vechiul ritualcatolic. Carte de rugaciuni, Ingenunchereafemeilor, lungi tinguiri de orga In care seamestecd limpezi glasuri omene§ti. Un grupde comunianti in lungi rochii albe a§teaptaimparta§irea. In margene, trei steaguri deasu-pra unui mormint de piatra surd: acolo zaceWilson. Putem sd ne inchinam spiritului maredin care a ie§it ideea generatrice a teriinoastre.

367

Dar, alaturi de aceasta fat.ada voita, $i aici ecampamentul, casa de settler, provizoratul wig -wamului. btracuwie laterale ae pe care nu securdta zapuua, pentru ca Longresul n-a votatsuma extraorcunara rrandria nu poate iva

sent pone ae maiaane, de vagoaneoprite in toe, de injgheban trecatoare. Ye trodpe arterele principale biocul new-yorkez tinaea se impune, pe trod noua iegatie a Angnei evechea casa engieLa rode, vmata, cu fatadeantice, aici primul tip de locuinta nu suiererum o concurenta. De aittel si in cartierelebogate casa e o adunatura de scinduri pusaintr-un teren vag tars ingradituri: un hall,camarute pe doua trei rinauri, totul mic, co-chet, bine rinduit, cu electricitate, cu lumina,ca pentru gospodarie fara servitori (o ne-groaica pentru citeva ceasuri se plateste 60 dedolari pe Si presedintii de ieri sau dean, Wilson, Hoover, loculau in case de acesttip.

automobilele, spre sears, se tin lant. Sintnu mai puffin ca trei sute de mil. Fiecare-si arepe al sau, in unele familii tata, mama, fiecaredin copii cu al lui. Nu e om care sa nu poataconduce si conducerea se face cu o deosebitadibacie, frinele oprind la un decimetru. Lumi-nile rosii albastre permit publicului sa-siafle calea fara primejdie. Aproape neconte-nit, pe doua, pe trei siruri circulatia urmeazasigura, fara grija, legind cartierele asa de in-departate unul de altul, permitind ritmul actival vietii. Ea se intinde, peste locuri goale,

368

§iinitiative,

§i

luna).

uneori cu firme aratind destinatia for viitoare,biserica; institutie, peste imensele parcuri-pa-duri, peste regiuni de subreda improvizatie,pins la satele vecine, unde locuiesc fruntasi aivietii economice, sociale.

Cercetam Smithsonian Institute. Doua imen-se cladiri in centrul clasic al orasului. E aici ogalerie de pictura care se pregateste; citevatablouri de maestri, multe pinze americane.Impartirea e pe odai, si ce odai largi si dare,ce bogatie in materialele de prima ordine caresint intrebuintate! De o parte strain, de altaamericanii. Mindria acestui mare popor pa-trunde acum si in arta, care Incepe a fi vazutasi ea national. Realizarile sint bune, dar, Incaodata, ce lipseste cu totul, e sensul inspira-tiei locale, nota dominants vents de aici.

Dar Institutul reprezinta mai ales altceva.Cu mijloacele lui uriase, el face colectii farapareche pentru stiintile naturale. Cu miile seastern in saltare scheletele, trupusoarele impa-late.

Cine se indoieste de inaltul idealism fra-mintat cu un puternic sentiment religios, mer-gind pans la misticism, al acestui popor, samearga o clips la cimitirul de onoare al eroi-lor!

0 mare Intindere de teren acoperit cu arboride padure, armonioasa impartire a acestuiaprin carari serpuitoare printre grupe si pa-

Monumentele comemorative, de la sar-cofagul sculptat al generalului pins la pietri-

24 - Peisagii 369

jisti.

celele albe infinit repetate ale soldatilor, sintsamanate larg pe vasta intindere. 0 sentinelsin sprentara uniforms a cestei militii strabatecu pas grabit aleile. Sus, un vast amfiteatrude marmura, de o senind forma clasicd. Acolose rostesc la zile mari cuvintarile comemora-tive. Caracterul for 11 pot arata severele §iimpunatoarele inscriptii in care cuvintele la-tine sint amestecate cu versete biblice. Sufle-tele soldatilor cetateni" pot pluti multAmitein aceasta nobila atmosf era' de recunWinta.nationald.2

Impre jurimile Capita lei

Pe o vreme de ploaie mare, cu boabele gre-le, de-a lungul cimpului Ix-II/Murat pe a cdruibogatie in copaci casutele de Ora par o juca-rie, un tort de lemn, aproape o ofensa innimicnicia for fats de largimea orizonturilorspre Mount Vernon, casa §i mormintul ctito-rului libertatii americane.

Admirabile paji§ti cu arbori batrini ca injurul unui manoir de baron normand in An-glia stramwasc5. Aici bate prin ramuri unvint de trecut plin de amintiri. Spirite fami-hare se strecoara cu un zimbet trist prin bos-chete. Gradina se desfa§ura larg ve§nicind dingeneratie in generatie florile simple care i-auplacut lui. In fund larga apa a Potomacului §ipeste dinsa dealurile din ascunzi§urile carora

370

fiinta colonului setos de viata proprie a trasin sclavii cumparati ai orgoliului britanic.

Casa e de lemn, dar asupra injghebarii su-brede gustul aristocratului din secolul alXVIII-lea, emul al nobililor englezi si al inva-tatorilor francezi de la cari acestia iii impru-mutau gustul ales, a asternut pe plafoanele,in jurul caminelor de marmurd, toate sprinte-nele ghirlande de stuc in care era maestruacest veac de o asa de zimbitoare usuratate.

Restul, alcatuit din mostenirea stapinuluidin ce a mai adaus necontenit cultul pentruerou, e de o simplicitate c'areia nu-i lipsestefarmecul. Mesute, care au apartinut vechiicase, elegante scaunase, paturi cu polog. Susin cele mai marunte si mai umile din camd-rute, ping la pleoapa strimba a coperisului,sint adaposturile agoniei pentru cei doi stapini.Aici, in fosnetul vechilor copaci iubiti, cari lefaceau la fereasta semnul de ramas bun si-auincheiat zilele George si Martha Washington.3

De-a curmezipl Americei

Spre San Francisco. Ziva ne prinde in fataunor cimpii invAlurate, pe care sint uitateogoare de porumb, cu stiuletii uscati si mu-cezi. Frig; chiciura e prinsa de copacii razleti,negri. Putine case, mai trecatoare decit aiu-rea, injghebari de lemnarie putreda. Pe alo-curi ferma cu metodica ei alcatuire. Totusi

371

si

aici, cu oameni de azi pind mine, in cea maimare parte strain (cetesc: Ibsen Dairy") seface una din cele mai uria§e productii de pelume. In margene, a§teaptd puternicul ora§cladit pe rdmd§itele unui wigwam indian,Omaha. Mari depozite care primesc productiafiecdruia, o curdta, o uniformizeazd, dind inschimb teranului un warrant. Firmele inscriselarg chiama pretutindeni pe plugar la valori-ficarea rezultatului muncii lui. Sintem in valeariului Missouri, cu argintia largd revarsarede lac.

Cite un sanitary dairy" fumegind in mar-genea boschetului de copaci frumo§i. Cdrutecu cai frumo§i pleaca de la dinsa. Pareti

cu var rup monotonia inseildrilor de lemntarcate. Teranii de aici au amintiri din lumeanoastra statornica, a vechilor datini. Turi§ti-lor li se inseamnd locul unde-§i pot intindecorturile, free camping", on li se fac ca-bine". Pe alocurea imprejmuirea opre§te zbu-ratacirea gdinilor durdulii, on inchide vitelede rasa. Dar casa in serie, lucrata grabnic detimplar, se infige §i aici. In schimb pe cutarehardughie in ruing e data de 1865 §i numelefundatorului".

Acuma, tot acest teren al Statului Nebraskae numai cimp de miri§ti aurii. Pe el se lassfinul, in capiti, din care scormonesc cu botulvitele, numero§ii cai marunti; §tiuletii de po-rumb sint a§ezati linga casa in cladarii, onintr-o imprejmuire de vergi, mai rar in co§arecu sau fard parete in feta. Nici urma de Id-pada sau de bruma. Un aer, o lumina de pri-

372

inal-biti

mavara sint pretutindeni. Negrele drumuletevicinale aburesc ultima umezeala a iernii;unele din ele sint numai de pamint fard piatra.Nicairi, in aceasta climd relativ blinds, n-ainceput lucrul de ogor. Pentru a-1 pregati,pgdurea de stiuleti e arse.

Deodata la North Bend, cu casele galbene,cooperativele si morile ei, o mare biserica pur-tind pe cele cloud cupole rotunde ale turnu-rilor crucea cu doug ramuri transversale aRusiei.

In margene pe supt arbori curge riul-lac,placid, domol ca toate cursurile de apd ame-ricane.

Aceeasi cimpie surd supt aceiasi copaci des-poiati. Rani burguri" sarace. Cind unul pre-zinta o bisericutd gated, rosata ei pare ca ilu-mineazd de trecut tot acest harnic pre7ent fardcoloare, in care si natura pare fabricate inserie.

Grand-Island. Alt centru agricol. Compa-nie pentru gaini", depozit de ghiata, depozitde petrol, depozit de ser contra holerei porci-lor. Micutele case se string timide; velocipedestrdbat strazile abia pavate. Loc de hrand, depraf, de linistita munca. De ce afisurile decinematograf si de distractie pe scindurile dinmargenea drumului? Ace lea nu sint pentruoamenii de azi, ci pentru fili lor, eari nu vormai munci.

Karbiss, cu ziduri de bisericd in stil modernenglez, Odessa, in legdturd cu cine stie ce

373

germani din Sudul Rusiei mutati aici. Pe alo-curi vitele, caii, oile sint crescuti in adevaratevaste ceaire. Masinile preseaza finul, care seincarca In automobile. Pe drumuri, totdeaunain masini, sint ei, rascolitorii plugari ai Ves-tului roditor.

De la un loc, in gad, pe brazde pare ca arfi cazut zapada. Sint silicatele pentru imbu-natatirea pamintului. Din ele va iesi hrana demine, care se pregateste.

Vreun sfert de ceas mai tirziu, pamintulinvalurat e acoperit de nisipuri inalte, delisamanaturile de porumb, fecunde, urmeazaInca; undeva, e o mare turma de of negre,care par merinoase. Drumul de Ora tot aleargala dreapta, parind nou. Cel mai fin prund tre-cut ca prin sits asteapta sa fie prins intr-insulpentru pavagii de acestea de-aici, care tinzece ani nereparate. Si astfel trecem o largaapa, Northern Platt, revarsata pe intregi in-tinderi la sfirsitul zapezii si ploilor de iarna.

Apoi un lung desert, roditor uneori, pealocurea intrebuintat numai ca pasune, se cu-funda incet in apele tulburi ale unui tristamurg.

Pina in dimineata am strabatut atita pa-mint cit ar face o Cara mare in Europa. Avemde jur imprejur muntele stropit, acoperit cuzapada proaspata, un munte de piatra bruna,

374

pe care cresc copaci saraci, ingramaditi ca pe-ria. Din loc in loc, adincituri largi rasfataaceeasi mizerd vegetatie. Intregul e ca o vechemantie de cersitor spaniol din zilele lui Le-sage. In toata aceasta pietrarie prost captusitanu e nimic din ceea ce face maiestatea mun-telui. De jur imprejur zarile sint Inchise. Uso-rul albastru al cerului, tintat cu o palida lunitaincepatoare, priveste ca speriat atita dezolatie.

Intr-un loc o injghebare de casute parasite;alaturi gardul american, din scinduri brutalimponcisate, Inchide o proprietate de nimic.Cine s-o fi lacomit la dinsa? Dedesupt ghiataunui pirau increment.

Lostopanele de argils galbena, crestata deape care nu curg, urmeaza in scadere, stro-pite cu foarte rani casute pierdute. Se in-cearca totusi o folosire a pamintului care s-aformat din dumicarea inceata a inaltimilor; caipasc iarba ascunsa supt zapada, capite de finsupt fulgi. Boschete de inalti copaci se adunadirz.

Subit, muntele stincos" s-a dat in laturipentru a face loc unei vaste intinderi locuite.Lingd stivele de lemne taiate, fabrici isi profi-leaza fumul invalmasit. E Inca industria deferme, cu elevatoarele ei pentru grine. Un ora-sel abia Injghebat.

Reincepe cimpul de pietre si de maracini.Vai adinci, Intortochiate se taie intre coasteleabsolut sterpe. Un singur popas, Castle Rock,Castelul de stinca, fara cartel. Dar piatra seaduna sus in ziduri de cetate. De acolo, desus, incet, marunt, sec, fulguieste.

375

Acuma muntele rosu se clade§te in trepte degiganti, goale, aspre, scrijelate ca de pe urmaunei cumplite rostogoliri. 0 formidabild ispravda puterilor imense, incremenite. Pare o uriasaflacara impietrita. Si mai departe, dupa cemodilca surd si-a reluat stdpinirea, piatra ro§ietisne§te in negi uria§i, ca in grupul celorSapte castele". La Devils Slade cloud imensejghiaburi taie coasta prdpastioasd a muntelui.

Si totusi §i aici cdsutele se grdmadesc undepot. Grupe de caluti cu capetele marl pascprin zapada. La Morgan, unde scad inaltimile,e chiar un intreg ora§ cochet. Statul Utah ainceput $i amintirea vechilor saturnale conju-gale, profund religioase insa, fie si numai deforma, ale Mormonilor, rasare.

Acuma, supt poalele muntelui, ne gasim inmijlocul unei paduri, pe care o continua largispatii de zapada groasd. Dar muntele revine, §izapada se intete§te. Prin deasa fulguire trecempe la localitati cu vechi nume indiene, ca Utah,Okden, unde sint oarecare industrii.

Trecem Lacul &drat, nesfirsit, cu pete deghiata pe dinsul. Norii surf 11 fac sumbru,plumburiu. Valurile se !nisch' incete, grele. 0trista ploaie deasa 11 bate. In fond fantomaticaviziune a inaltului munte alb. Il strabatem in-delung pe o ridicaturd de pietre inlocuindpodul.

Si apoi intram in bataia viscolului pe stincasterila samanata cu maracini. Dar e numai unpromontoriu, la picioarele caruia rasufla bal-toacele negre. Din nou incepe vasta Intindere

376

a lacului; acuma verde ca o mare, agitat, cuvaluri spumeginde. VInata furtuna in dreapta,argintiu luminis in stinga. La capat geana deargint a cuprins intreaga zare. Muntele nechiama iarasi in prapastiile lui inzapezite, carerasfring in straluciri orbitoare saracele raze alezilei acoperite. Am intrebuintat un ceas pentrua strabate pe aceasta minune a unei genialetehnice o lungime de peste o suta douazeci demile.

Acuma, la malul alb e o glorie de lumina.Soarele a spart pinza de nori si imbratiseazaIntr -o calda lumina reparatoare piscurile ninse.La termul pietros virful valurilor se aprindede luciri de otel. Nazariri dulci de albastru,topind cer $i munti, se deschid in fund.

Sarea e Inca inghetata, supt zapada, multavreme. Petece de Vinat o arata pe pravalisulmuntilor. Uneori apele se aduna iar in largiintinderi, slobode, Incremenite. Un haos demunti, de formele cele mai ciudate, de supra-fete sarate, cu sarace grupe de maracini pringropile carora se aduna zapada. Una din celemai frumoase haotice privelisti din lume. Unmunte pare o risipa de moluz si de caramida,aruncata de lopetile monstruoase ale unoruriasi. Altii Imbraca forma a vagi dune. VII.-furi ies amenintatoare din scheletul altora. Cu-tare se sfirseste cu un ciudat tumburuc de vul-can Inca nedestupat. La capat in stinga e unimens front de Inaintare muntoasa, taiat brusc.Un Gibraltar in Nevada.

377

Si apoi, fara" sfirsit, desertul. Aceiasi munti,aceleasi aspre, dese tufisuri, aceeasi zapadasupt soare. Sintem sus, foarte sus: virful ciu-datelor dihgnii de piatra, aspre, samanate cutepi, se insoteste cu nourii. La enorme distanteun grup de case, cai ratacind in margenea pa-durii pitice.

Ca prin minune un intreg oral curatel fa-sare in margenea pustiului, Elko. Pare maimult un popas de automobile; un altul maideparte, cu ceva fum peste casele de care spri-jind turturi.

Apoi iarasi sintem in inima de piatra amuntilor celor mai inalii, abrupti, scorburosi,si in umbra for casele oamenilor cari mun-cesc. Pentru prima oars un cuvint spaniol: lapravalia italianului Martinelli, pentru mexica-nii not ai muncilor celor mai grele, vechile cu-vinte iberice: Se Labia (sic) espanol". Prinaceste adunaturi firmele par o glumA: Gene-ral merchandise", Mercantile Co."; pentrucloud baraci, si pentru o chichineata de scin-duri: big hotel".

Trecem printr-un viscol. In citeva momenteel s-a imprastiat. Muntele singur mai pastreazazapada pe corogita-i piele ca de elefant Va.-trin. Apoi, pe cind soarele cazind strapungenourii surf, pustiul de mdracini famine neted.De-o parte muntii sint albi de zapezile adincidin faldurii lor, de alta ei apar clar-albastri,

378

cu valuri lungi de neguri care samand a seridica spre dinsii, pe cind de sus un vastzdbranic vine sd-i intunece.4

Capitalele gradinilor

Trecem noaptea prin Valle reci ale SierreiNevada. Ne oprim indelung la capitala Cali-forniei, Colorado. Ziva ne prinde cu aceeasipriveliste inaintea ochilor: greoii munti pititiin fund, sesul vag, acuma curd-tit de zdpada.

Dar peste putind vreme tot aspectul seschimba. Stinca e asternuta cu o catifea verdeproaspdtd. Din ce in ce, supt influents curen-telor calde ale Pacificului, vegetatia se inte-teste. Boschete frumoase de arbori sudici, tu-fise de foi lucitoare, muscate inflorite; cite unplatan, mai mult de reclamd decit ca produsal acestui pamint pietros. Golful albastru mi-jeste in fund, mingiietor. Dar nelipsita colibdde lemn a settlerului se ingramddeste rdpd-noasa. E o strigdtoare dizarmonie fats deaceastd cald5, generoasa naturd, cum si fatade amintirile spaniole, nu atit de cuceritori,sari nimicesc, ci de umili calug&ri, cari aducintre indieni vestea bund a Dumnezeului blindsi indurator, amintiri care rasar din toate par-tile, intrupate in urme care nu vor peri.

379

San-Francisco

Strabatem un ochi al golfului cu ferry-boa-tul, ca sä ajungem la Berkeley, iar de aicidin nou in tren 'Ana la Oakland, Tara Ste-jarului". Aceea§i suprapunere de civilizatienordica pe o natura de Miazazi, peste o cul-tura populara §i istorica, inlaturata ca nef olo-sitoare. Trecind Inca odata apa albastra linga sinului de ocean, avem in fata insula carecuprinde Scoala Nava ld intre vechii ei copacisumbri §i fatada oravlui ref acut dupa ca-tastrofa cutremurului §i incendiului de acumvreo douazeci de ani.

E o parada de skyscrapere*, mindre, trufw,ca o garda de onoare a bogatiilor ingramadite,a freamatului necontenit pentru a le adaugi.Cind patrunzi Inlauntru pe strazile relativ in-guste, pe care le umbresc cladirile de obiceiInane, to love#e disproportia creatiunilor in-dividuale care stau alaturi fara a crea unansamblu. Case le cu zece, cu douazeci de rin-duri alaturi de altele ca in bietele noastreora§e europene, a§a de pline de caracter; risipade marmure colorate, de coloane aurite, Incer-cari de arta care pun cupola deasupra teraseimonstrului arhitectonic; ici §i colo, la cite obiserica, amintirea stilului iezuit spaniol, cufatada sprijinita de cele cloud turnuri laterale.Pe pietele verzi, monumente In genere preamici pentru strivitoarea for Incunjurime. E si-

* engl. Skyscraper = zgirie nori [N. ed.]

380

gur ca in asemenea cetati comemorarea oa-menilor $i a evenimentelor trebuie facuta alt-fel decit in copiile noastre de cetate elenica.

Citeva mari cladiri in centru arata nu numaiambitie, ci $i gust. Astf el Primaria cu o fru-moasa fatada armonioasa si o cupola de tipulSoufflot $i alaturi casa de conferinti cu prelun-girile ei in stil de manastire franciscana facutadin caramizi in secolul al XIV-lea italian.

Vazut in amanunte, orasul Sf. Francisc, careasa de putin raspunde azi smereniei patronuluisau, e deosebit de simpatic. Strazile lui, de operfecta ordonanta, suie dealurile inconjura-toare; flori de Sud sint samanate in brazdade-naintea caselor de formele cele mai deose-bite, in care se vede insa adesea un tip potri-vit, ale carui elemente sint luate din vecheatraditie spaniola.

Populatia din aceste case cochete si sanatoasee de multe feluri, cea mai mare parte imi-granti, mai vechi sau mai noi. Pe cutare terasao mama japoneza, frumusica, rumens in obrajiisi alinta copilul; mai departe, la iesirea dinscoli, in grupul fetelor voioase, indraznete, ci-teva chinezoaice cu asprul par negru ratezatscurt pe ceafa; mexicani a caror fats repro-duce numai uneori curatul tip spaniol, cei maimulti prezintind umerii obrazului, rosii, iesitiin relief, ai indienilor din sari se coboara inmare parte, se vad in cafenele cu inscriptii nu-mai in frumoasa limbs a lui Fernando Cortez:o librarie vinde romane spaniole cu coperti

381

violent colorate, un Anuario hispano-ameri-cano", revistele din Madrid §1 cele din Mexic;un cinematograf anunta in italieneste repre-zentatiile viitoare.

Intram in cartierul chinez, care cuprinde ointreaga strada $i se revarsa si asupra altoravecine. Totul apartine galbenilor: librarie, ti-pografie magazine, de aprovizionare, in carelinga pasari $i iepuri de casa sint expusebroaste si tot felul de dobitoace, comestibilede acasa, uscate cu un antic sistem special,sint puse in fereasta; muschi de broasca, so-pirle, pesti de toate felurile, cirnati, sunci,limbi, totul redus la niste foite dezgustatoare;nu lipseste undeva un pui pus in spirt,care poate fi prefacut in friptura pentru cinenu se dezgusta. Un mare restaurant cu cloudrinduri, cu scara de piatra", serveste in boxelelui supe de vegetale Si cu ou, in care plutescbizare paste §i din care se desface un miros devase spalate si de spital, orez admirabil fierta carui sare e luata din sosul negru special,cu apa de mare §i mirodenii, feluri de verde-turi la care se adauga bucati de came de port$i de pui sarmanate intr-un chip special,brinza chineza, pine numai dupa dorinta;cu o piesa de cinci centi aruncata in gauradin parete poti capata cinci minute de muzicaneagra.

Sint pravalii stralucitoare, cu vitrinele foarteingrijite de discretul negustor care nu iese in

382

$i

1i

prag §i nu pofteste niciodata; ele vind cutiutede lacy de toate colorile, bibelouri de os, inelede sidef cu pietre false, bronzuri lucrate gro-solan, dar mai ales cele mai stralucitoare pija-male in toate colorile curcubeului, samanatecu flori delicat raspindite din plin. In cutaremagazin paretii sint impodobiti intregi cu acelbielsug de sculpture aurita in care sint incren-gate toate dobitoacele naturii si toti monstriiinchipuirii, acoperiti bogat cu aur. Sint casein stilul national, milenar, cu galerii sprintenesi acoperisuri cirligate la mijloc, cu toate co-lorile vii imbinate pe fatadele lor. E undevasi vreo pagoda, linga care o mare biserica cres-tind isi chiama din acest neam de vechi pagininoii credinciosi. i e teatrul, MandarinTheatre.

Il cercetam seara. E complect gol cu zeceminute inainte de oara sapte, cind incepe nustiu ce piesa. Doi baieti dueleaza pe scene, cusabii de mods veche si bastoane, evitind cumaiestrie loviturile. Intr-o lojy la stinga muzi-canti incearca vioara, fluierul si gongul. Direc-torul cu ochelari cerceteaza ceasornicul. Citivacopii se joaca in fata cortinei, foarte frumoasa,cu reclama unui negustor din Canton. Atita.

Totusi se incepe. Splendid decor de palat,la care, prin simpla coborire a pinzelor, sevor adaugi apoi altele. Stralucite costume isto-rice: rochii largi aurite, coifuri tarcate, cizmecu talpile late de pisla. Popi poarta barbi albe

383

ca fuiorul pe care la minie le agita cu mina.Dulci femeiuste cu ochii cirpiti, vapsiti im-prejur cu rosu $i cu obrajii albiti de pudrd sedau in vint pentru dureri mie nestiute, lune-cind pe scinduri cu piciorusele de papusd; una,eroina, si-a tdiat parul cu cutitul, biata fatsmicuta, $i de aici bataliile intre eroi si preoti,cari intra, ies, cad, se dau de-a tumba, seridica $i mai ales vorbesc. Recitativul e con-tinuu intovarasit de asurzitoarea subliniere agongului. Lumea se adund dupa opt ceasuri;afard fac coadd. °data in said, cei de modanoud, bdtrinele cu largi rochii negre, copiiivorbesc, manincd, pdfind ca nu-i priveste ceeace este pe scena, unde zgomotul ritual urmeazdlung $i solemn.

Un colt Care Pacific, catre poarta de our ",a fost consacrat frumusetelor nature $i artei.Toate infatisarile variate ale abundentei vege-tatii sudice sint adunate in grddinile intinsecare incunjurd clddirile. 0 grading japonezaprezinta flora departatelor insule ai cdror vechilocuitori pot sd-si mingiie astfel nostalgia, dacdo au. Obisnuita casutd goald, cu paravane mis-catoare, copacii pitici cu monstruoasele rada-cini umflate, poduri peste ape care se stre-coara prin bolovani. Acvariul e unul din celemai bogate, cu pestii ca o foita de sidef, caniste fluturi multicolori, ca niste sageti in carese misca vioi ochi de aur.5

384

LUMEA 1NVIN.FILOR

Tinut indian. Mari le Cafwane

Pe linia Mari lor Canyoane" (Cai =Jones) tre-cem intai pe la Claremont. Apoi desertul seintercaleaza. Pe alocurea bolovanos, salbatec,aiurea acoperit de o padurice netrebnica, ori,pe lungi intinderi, nisip, valuri de nisip faramargeni. In unele locuri masinile it culeg, itaduna, sapind prapastii necontenit marite; obucata de vreme butucii de vita se ridica dinalba masa nestatornica. Gradina de portocalise face rara, tot mai rara. Deasupra muntelealbastru scrijelat inchide zarea.

Oprire lungd inaintea marii, frumoasei garide la S. Bernardino, intreaga invelita cu ie-dera. De aici incolo desert de piatra si nisipde maracini si de copaci salbateci M.A. stapin,de ierburi seci. Deasupra plutesc nume vagi:Devore. Intre stinci soarele e cald ca intr-obuns zi de vara. Via puss pe alocurea incepesa miste. Cite un fermier incearca mid plan-tatii de portocale. Copacii cu frunze cazatoareprind sa se imbrace. Muntele prinde mai strins.Totusi pe o culme brazda de plug e trasa deun baietan. E intrebarea puss desertului daca-ivrednic a primi munca omului.

La Cajon linia muntelui e intreita, impa-trita. Stinca rosie a inlocuit pravalirea de pa-mint $i de pietris. Enormi bolovani, ca unschelet de chit monstruos, ameninta calea, carese intortochiaza prin darimaturile de piatra,

25 - Peisagii 385

prin suprafetele rotunjite, spalate de vechimad, care au capatat infatisarea de oase lucii.Pe alocurea asezarea for paralela pregatestecanyoanele", aiurea piatra is Inchipuirea unorimense dobitoace la pinda on la odihna.

Dar mai Incolo caracterul aspru al munteluise Imblinzeste; tocmai sus pe virf o indraz-neata cale pentru trasuri a fost taiata in coastagalbena. Un alt drum suie, cu stilpi de tele-graf, tocmai in virful escaladarii, la Summit.Zapada se tine Inca tare de ultimul pisc.

La coborire ciudate trunchiuri nodoroase in-tind pe craci sucite ace de brad care parenorme stele verzi raschirate. La Hesperia, Mednimic din gradina Hesperidelor, tot sirul mun-tilor stropiti de zapada isi rasfata frontul. Uniidin ei par a purta o larga floare alba. Ceitineri rasar, drepti, zburliti la virf, cu apa-renta de platani. Atita rasare din nisip. 0ferma pierduta a strins apa Intr -un lac arti-ficial.

Cele mai formidabile cladirii de stinca sintinsa alaturi, unde o fabrics desface in bucatiautomobile uzate. E Victorville, saraca Injghe-bare de citeva casulii razlete. 0 exploataremica de petrol pare a fi alaturi. 0 fabrics deciment. Drumul de tars duce alaturi de caleaferata. Trasurile se urmeaza rapede.

Incep arborii in floare si cite un ogor verde.Un riu confuz isi fringe apele dedesupt. Ceveche lacomie spaniola de our o fi pomenindOro Grande? De aid pins la Bristow, e, suptdealuri, un teren de samanaturi si de crestere

386

a vitelor, invristat cu de o suta de on atitapustiu. Apoi acesta singur cuprinde tot suptsirul departat al muntilor albastri.

La Barstow, asezare luxoasa, otel cu colo-nete de chiosstre, purtind pe marmura albao fatadd, Casa del Desierto". Public ca inlocalitatile de b.& scumpe. De aici se pleacaspre Est.

Ace lasi desert de granit roz, pe care-1aprind, 11 invinetesc razele soarelui care sepleaca spre apus. Pe alocurea si sarea iese lasuprafata prin maracinisul rar si galbena bu-ruiand, uscata, ca la Newberry.

Seara se lass. Deasupra pamintului ros sd-manat cu petele de aur ale pachetelor de ier-buri uscate, albastrul pur al cerului se sprijindpe Vinatul Incunjur al muntilor Nevadei. Infats for indltimi ciudate, cu totul negre, mu-cede pe margeni, de un negru de arAturaadinca, se Intind ca o amenintare. Uneori po-virnisul for alb, cu pete Inchise, e ca o imensapiele de pantera. Liniile for incalecate sintrupte, Incoltite in felul cel mai neasteptat.Nu se poate un munte mai sfarimat, mai farl-mitat. Dinco lo de creasta for neted profilata,pared n-ar mai exista nimic. Fulgerari de aurincheie apusul.

Neted, cu ultima stifled vinata, straja demunte inceteaza. Sintem in cimpul deschis,vesnic asemenea cu sine. Aceasta Insa numaio clips, caci un alt sir, de acelasi caracter, necuprinde. Pe soseaua de supt ele ca niste licu-rici alearga automobilele. Alte siruri ajung ase ndzari mai in fund.

387

O noapte rece. Pe munte a fost furtuna.Apriga furtund cu zapadd. Cind ne oprim la ElGran Capone aerul e glacial. Dar asa de pur,de sanatos, de patrunzator pand in adinculpldmihilor ca intineriti la o indltime de 7496!

E un platou inalt. Pinii D. imbracd. 0 coamddeasa de padure bateind, pe alocuri neatinsd,copdcelul tinar, sfios, lingd cel care dominglarg cu cradle rosietice, lIngd strdmosul cazut,rasturnat peste crengile vii, prins in mreajalor, uscat ca un os de peste, de chit, in fundulOceanului.

Deodata lingd otelul de birne, rosii-negre,pregatit pind in cele din urma amanunte teh-nice ale standardizarii americane, parnIntul s-ascufundat pang la aproape cloua mii de metri,pe o intindere de cincisprezece on atita. E ouriasd groapa, un imens cuptor: pare ca f or-tele nestapinite din mijlocul paniintului ar fiizbucnit deschizind o astfel de rand.

Deodata ti se pare ca ochiul care o cuprindea $i margenit-o in hotare cu care imaginatianoastra e deprinsd. Trebuie sa intrebuintezioare Intregi prin padure ca sa-ti dai samd deuimitoarea vastitate a genunii unice. Trebuieca, sprijinit de parapetele apardtoare, sa pri-vesti cu ochiana ca sa deosebesti ca inauntru,cu toate ca totul pare pustiu, necalcat In veciivecilor, trdieste o lume omeneasca, un grup decasute, un otel cu largd fatadd, un pod de fier,incalecind una din miile de prapdstii care seintretaie, se confunda intre dinsele.

Dar aici nu e un haos, care inspaiminta siraspinge. Cei cari-si adund supt aceasta for-

388

multi impresiile, gresesc. Cu sau Med exploziacare a rupt paturile granitului, natura, ser-vindu-se de alte ape decit tarcatul" riu Colo-rado care se tiraste glodos in profunzimi, ie-sind la iveala numai ca pete de lac tulbure, aorinduit, a potrivit, a cladit. Sint lunecgri in-tinse, sint virfuri dirze, sint stalactite mon-struoase, negei uriasi ai pietrei, dar ceea cemultameste, impacg, bucura ochiul, e asezareadreapta a rindurilor granitului, alinierea lui pemii de metri, ca $i cum un olar divin ar fifiert in cuptoarele lui vase de o forma desa-virsita.

Ceea ce inlatura inca speculata impresie degroaza, e zimbetul de coloare palida albastra,verde, care incunjura si terming triumfatoarelesunete de trimbita ale pietrei de zori $i pietreide singe, amestecate in toate nuantele glorio-sului rosu. Id Si colo o pata de zapada punc-teazg spatiul on creste vegetatii marunte, co-paci razleti pe cari-i scade departarea dau caun rar par sglbatec fibrelor de os sur $i alb.Ce instrument deschis tuturor focurilor lumi-nii de zori si luminii de amurg, pacilor argin-tii ale noptilor de yard!

Albii cunosc minunea de daunazi abia. Ex-ploratorul care a recunoscut-o intreaga e din1869, votul care a creat parcul national, deieri; stapinul de veacuri, stiutorul tuturor card-rilor, cutreieratorul tuturor cotloanelor e in-dianul.

389

Reclama-ti spune unde-1 poti gasi departe,drum de catiri printre pietre. Aici el apareasa de scazut $i de umil! In fats chiar cu ote-lul e cladirea de piatra rosie cu trei rinduri,terase si scarf, oale pe colturi, a indienilorHapi, monstruoasa injghebare cu ferestile ma-runte, neregulat samanate. Alaturi musuroaiede loabde acoperite cu pamint, cele mai simpleforme de locuinta omeneasca. Linga obiectelede vinzare, intre care splendidele covoare cutotul ca ale noastre, familia traieste, chincitala pamint: femeia tese batind firele de lingin beteala, barbatul se invirte In jurul ei, copiiise tirasc in brinci. Uriti oameni, neavind ni-mic din talia inalta, din proportia membrelor,din aspra figura sculptata cu nasul de vultura razboinicului. Mari fete bosumflate, strivindtrupul greoi, coloarea lutului si a cenusii,asprul par rar, deosebesc un trib de alt singedecit oamenii Vestului. Cind le ceri lucreaza,cind le ceri joaca. Se feresc de stapini cind lepretind sa fie expusi in fotografie ca bestiirare. Legenda lor e prea mare pentru dinsii.SA ajunga asa o dihanie de aratat in Cara stra-mosilor lor, a limbii lor care se duce si a zei-lor lor cari au murit ...

Iata-i platindu-si datoria zilnica de a dantala cinci ceasuri si jumatate exact, cu discursuriexplicative facute in cea mai buns engleza deunul dintre dantuitori. Din gangul casei lor,amenajata asa ca sa dea impresia salbataciei",se aude toba, intovarasita de chiote. Spectatoriisurid. Sase actori apar: patru barbati si dou5femei.

390

Acestea din urma sint imbricate foarte sim-plu: polcute $i fuste; numai parul adlnc negru,gros, lucios, in jurul fetei umflate, palide, leidentified. In scliimb, tovarAsii for sint mareti.Si ce figuri, afara de mosneagul a cgrui fatade pgmint e aca de scrijelata incit m-am in-trebat dacg nu purta, dupd obiceiul alor sal,masca diving a dantului! Dar mai ales sintmgreti ca echipament: inaltul coif, lunga comade pene de papagal li se lass pe spate, suptflanelele in colori vii se intind largii pantalonide piele; de la briu spinzurA podoabele de me-tal $i de margele colorate, cu aceleaci figurigeometrice. Au in mina, pe rind, buzduganescurte si suliti ascutite.

Sint trei danturi. Primul e numai o paradd,bArbatii trecind prin mijlocul femeilor. In aldoilea ei au la umeri aripi de vultur, care becuprind toatd spinarea, blAnuri be atirnA. Dan-tul, un mers traganat, e ca un zbor planat alpasarii care -$i pindeste prada. In al treilea, custriate, armele se ciocnesc ca in luptele careniciodata nu vor mai da neamului pasnic"(hapi inseamnd aceasta) cinste si glorie.

Adel/grata viata indiang e aiurea, prinpueblos, la Oldaraib si Oraibi, la Tewa, laSichoumouvi $i Wallpi, apoi la vecinii indieniNavajo $i Zuni, la Apasid razboinici cAlareti.Acolo danturile, al serpelui, cu sarpele la gurd,al zimbrului, al cocurilor, tinute in fata cascuturi, sint sacre; ele se fac solemn, cu zecici sute de oameni la anume serbgtori marl,

391

cind semnul mistic al scutului soarelui" seinalta cu evlavie, cind se fac menirile pentruca soarele sa nu se piarda in Sud", pentru carodul cimpului sa fie bogat si imbielsugata pra-sila animalelor si pasarilor. Acolo, in casele depiatrd stau gospodarii capabili de a smulgepentru ogorul for mic apa care se pravale innisipuri si se aduna in smircuri, acolo se lu-creaza porumbul alb, galben, rosu si negru,acolo se lucreaza covoarele, Impletiturile depaie in care se pastreaza datini milenare legatede ale noastre; acolo se aduc Inca rugaciunizeilor de la cari pornesc marile puteri ale lu-mii. Acolo prizonierii civilizatiei nu stau invitrina pentru ca oameni fara ocupatie sa ledea aplauze pentru spectacole si sa le aruncepiesele de zece cents.6

(1930]

VII. GRECIA

Tesalia

De aici inainte maslinul populeaza cimpia;l'amille atIrna din pomii fermelor §i floarearo§ie a oleandrului Impodobe§te cantoanele; pemuntii incununati cu neguri mai dese decitoriunde o adevarata provocare catre imagi-natia creatoare de zei! se aciuiaza sate maxi,cu biserica In frunte, lungs, cu absida altaru-lui umflata, Card turn.

Deasupra muntelui patura de nouri albi sta-rule: e o locuinta cu zidurile sigure, cu crene-lele inflorate; o lume diving intreagal poate saincapa acolo. De departe albastrul ccrului etaiat de dunga palatelor lui Zeus §i ale familieisale. Venind de jos, gestul de adorare catreputerile nevazute nu e decit firesc. 0 astfelde catapeteasma presupune neaparat un tern-plu. i tot cuprinsul dintre munti se inchideintr-o singura biserica imensa. Extraordinaralimpeziciune a aerului, perfecta lini§te a luicontribuie la caracterul ei solemn, sacru §i to-tu§i adinc uman. Cu adevarat aici sta Zeus,care n-a murit §i de aceea nu are nevoie s'a'invie.

395

Dar alaturi femei in cirpe negre tin copiigrasuti in brate. Cuptorul de lut, alaturi decasuta, chiamd focul descoperit de Prometeu;pe cind gainile motate scurmd de zor in praf,iepurasul alb isi cautd intrarea la galeriile luide f amilie.

S-a tras perdeaua. Nu mai e acum decitvulgard buruiand, araturd prafoasd mestecatacu praf, oile ciobanului $i severul mdslin casingur locuitor al spatiilor nemargenite. Iarmovila razleata pomeneste de zeii pustiuluiasiatic.

Larg se rdsfird casele cafenii, abia, pe alocu-rea, atinse de var, ale unui tirg clddit la in-timplare. Muscate, oleandri lingd fatadele tris-te, cojite. Amestec de poesie si de lipsd a gos-poddriei. Vechi olane si noud tigla de un rosustrigdtor. In margene, un turn bizantin culungi profiluri la feresti. Virfuri de minarete,strapungind gramada de case $i casute. E La-risa, Larsa ciobanilor nostri, capitala Tesalieicrescatoare de cai".

Acuma incepe cimpia de hrand, intindereaimensa de pasune a Tesaliei. Araturile sintdese, dar necontenit pdstorul e lingd plugar.Copacii nu apar decit in oaze. Riulete de ni-mic se strecoard prin lut.

De la o vreme din nou inaltimile apar, urn-Rate, scobite. Asezdrile omenesti ramIn insaextrem de rare ci drumurile, nepietruite, sint

396

goale. Curios e un automobil care se trudestepe pamintul gol al unei astfel de carari.

La Orphana un puternic turn franc rasaredin mijlocul umilelor coperisuri de olane.

Palaiopharsaloi. Aici e cimpia mai larga. Peacest loc s-au intilnit ostasii razbunatorilor luiCesar cu inchinatorii statornici ai republiceiimposibile. Singe le stoicilor indaratnici, Cassius$i Brutus, a curs aici $i astfel de aici, prinaceasta victorie, s-a inceput epoca de impa-ciuire $i creatiune a Imperiului lui August.Larg pamInt negru supt muntii galbeni-al-bastri de plated saraca. De jur imprejurul vas-tului cimitir ascuns supt terns nu e tipenie deom. Traieste numai, sus, soarele, care ardecumplit.

Mai departe trec turd mizerabili, cu capulgol sau infasurat in cirpe, pe jos on chinuindsupt dinsii magarusul docil.

Ceva mai departe unul din cele mai mari $imai solide sate de colonist. Cladiri de zid,varuite, acoperite cu tigla. Vechiul sat de ala-turi pare ail ascunde rusinea. Fireste Insa caacest sir de constructii in serie nu dd nici osurprindere $i oboseste prin monotonie.

Alta batalie la Domokos, locul panicei arma-telor grecesti din 1896. Azi numele popular enumai in paranteze; deasupra clasicul, mire-culosul" Thaumakos. Orasul" e compus doardin citeva sute de case razlete, dintre care

397

unele au numai in jurul ferestilor un chenarvaruit. Deasupra insk pe o modilck iarasi zi-durile medievale, cu feresti goale prin care pri-veste un senin ochi de albastru.

Drumul taie prin ltimile pietroase si suiespre virfurile goale. Nici o picatura de apa nutisneste din piatra polihroma, care se pravalein bolovani. Jos obisnuite case si alba bise-ricuta- cu clopot»1 vizibil in turnuletul deschis.Smochini, maslini ce catArd pind in virf, underamIn izolati. Stinca taiata scinteie ca sticla.De sus privirea prinde toata aceasta largadezolatie. Ti-i asa de dor de coltul nostru depadure

Pare eh" invii cu serpuirea iute a izvoruluicare se grabeste spre vale, binecuvintare animfelor care nu se mai vadesc altfel. Iti vines'a le sacrifici un ied alb din turma vecink

Sintem tocmai sus pe munte, si rare on s-afacut o cale ferata de aceasta extraordinaryIndraznealk In zece, douazeci de locuri easparge muntele. In dreapta si in stinga, soseleperfecte it Infasurk

In margene e spintecatura rosie a strimto-rii" (statia zice Angeiai); mai departe Valle seadIncesc, total deserte, doar in fund cu fumulfocurilor de pastori. Cea mai austera pustietate.Iar in dreapta cei mai inalti munti Inalta si-luete albastre si vinete, de o preciziune decontururi, de o claritate de colori fara pareche.

Un ceas tine aceasta fantasticd alergAtura peculmile umede. 0 clips se pare a inceta. Dupa

398

popasurile de pastori ca Nucile" (Karya), seating asezari mai vechi, cu ingrijite coperisuripeste pareti albi. Dar la Lianokladi, undea.steapta automobile de excursii, se incepe iarasistrabaterea drumurilor inalte.

Gorgopotamos, riu captat cu ingrijire, spu-mega jos pe piatra neagra. Asupra muntilordin stinga apasa aceeasi groasa bands de nodcan par indistructibili. Un moment supt liniapalida a muntilor din stinga a aparut vagapima albastra a lacului Nezero. Coborim spresesul in care a fost Teba".

0 oars intreaga sintem in mijlocul acestormareti indescifrabili munti. Pe alocurea eipar imense movile de cenusa impietrita princare se taie striaturi de singe. Sau mormanulde bolovani se rostogoleste ca intr-o catastrofaa lumii. America singura prezinta o astfel deframintare a scoartei pamintului. Iar oamenii,pe tot acest drum, nicairi. Cu aceasta forma

cu acest caracter al solului se intelege dece istoria Grecilor e atit de strict cantonata,de ce, puterea neputindu-se intinde In larg,gindul s-a razbunat inaltindu-se asa de sus.

Totusi valea din mijloc e, cum o arata taie-tura plugului, de cel mai caracteristic negru.Plantatiile de bumbac se vad pretutindenifemei in haine fara linii Med coloare, in-doite de sale supt soarele arzator, culeg insorturi albe zapada fugara.

399

si

si

siai

Teba ... Nimic din ce a fost ()data. Cenusalui Pelopida si a lui Epaminanda nu e acope-rita de terna de astazi. De§i s-au facut sapa-turi in acest loc, ceea ce se vede e un vesel§i banal ora§ de tars calda, cu casute rareon tencuite, dar inlocuind adesea piatra sfari-mata prin frumoasa caramida aparenta, rozacu despartiri albe. 0 inalta basilica, cu cloudrinduri, e incununata cu o cupola de tip bizan-tin, totul nou si cochet, de ieri. Trenuriasteapta in gars. Prin locuri ca acestea vecheaGrecie e numai in cartile noastre. Dace o adu-cem acolo unde a fost, ea se sperie si fuge sidin inchipuirea noastra. De altfel si in Tebaantics trebuie sa fi fost ceva din tirgul marepentru lumea de sate beotiene, din tam cire-zilor de boi", care era de jur imprejur.

La plecare trecem in fata unui sarac cartierde refugiati, un simplu sat asiatic unde femeilese trudesc sa cirpeasca o zidarie primitive, pecind copii zburda in strada. Ca pretutindeniaiurea, imprejmuirea curtii nu exists.

Jur imprejur man inaltimi terminate uneoricu virfuri ascutite. In terna galbena se fac sa-manaturi bune. Marea intindere a lacului Ko-pais, o podoabal a peisagiului, este de multuscata, pentru noua agriculture. Se face tabac,si un baiat taie cu cutitul struguri din vie. Dinmuntele subit spintecat se hraneste o fabricsde ciment. Nemiscatii nori albi, grosi, fac siaici fondul orizontului.

400

Pe cind oile zburda prin maracinis, pe drumtree carutele antice, acelea care se intilnescpind la malul portughez al Oceanului Atlan-tic, cu cele cloud roti inalte.

Amintirea francezilor, a catalanilor din acestducat latin are cel putin o urma in turnulsinguratec din fats tirgusorului alb de caseingramadite, ceva mai departe. Un altul seva ivi peste putin. Si, totusi, cind cetesti nu-mele de Tanagra, alte impresii ti se des teaptilin minte, a cochetelor statuete arhaice, cu ochiiprelungi, zimbetul asiatic si stingacele miniintepenite, care s-au gasit aici. Alaturi demaslinii cu frunza albicioasa, citiva pini desfa-surd linii de o alts amploare si de un verdeviu si vesel. Partea Inca pastrata" a laculuiKopais desfasura un albastru tot asa de adincca al lacurilor din Nordul italian.

Pinii, brazil, chiparosii se fac apoi padure sicuprind toat5. zarea. Cu totul alta lume. Aicipot locui Nimfele, Driadele se pot zbegui siPan are unde sä se ascund'a ca sä trezeascaecourile secrete. Acest verde pe albastru ispi-teste catre cugetare. La picioarele for parnin-tul caramiziu e ca acela al Lombardiei. 0 ast-fel de legaturd de colori e unica. Si pe muntese ridica arborele cu frunza nemuritoare si-iinvesminta coastele.

26 Peisagii 401

Focuri rosii isi ridica limbile in dumbravi,hranite de terani cu frun7ele cazute, cuvreascurile moarte.

La Aulon esti acuma aproape de limba depamint, taiata, a Corintului.

Aceeasi vegetatie, chircita, amestecata cu tufevesnic verzi, care la urma tin tot terenul, secontinua si mai departe, tot mai sus pe stincarosie. Pina ce iar frumoasa padure reincepe.1

Atena

Atena rasare deodata, fara nici o pregatire,fara un cartier de vile ale bogatilor, fara fa-brici, fara tot ce anunta un mare oral.

Tata, ni se spune, Acropolea.In fats sta un lung sir de stinci bolova-

noase, ca uriase spinari de animale antidelu-viane. Mai aproape inaltimi mai domoale facun al doilea sir. La picioarele for o bogatarevarsare de case in toate colorile, albul pre-dominind. Iar, dincolo de terasele si virfurilelor, tocmai in capat, o stinca patrata, care nuface impresie a fi un capriciu al naturii, cipiedestalul maret ridicat de minile unor oa-meni mai tari decit noi, si viziunea templuluiperfect al zeilor cari in noi n-au murit Inca.Mai de aproape insesi coloanele suptiri se pro-

402

fileaza pe cerul care -$i prinde rotocoalele no-rilor de virfurile muntelui din fund.

A vedea intai de aici Cetatuia, Acropolea sitemplul zeitei Fecioare, e mai bine decit a-1descoperi la un colt de strada moderns, invuietul automobilelor si in zvonul conversatii-lor de la cafenele on a-1 avea in fata la ultimastatie a tramvaiului cu aceasta destinatie, caorioare alta. Caracterul sacru, de sacra eterni-tate se impune asa, cind, deasupra a tot ce auadaus vremile, Partenonul sta acolo sus, ne-stramutat, si umbrele zeilor prigoniti privescdintre coloanele de marmura la rosul apus alzilei care, mine, va invia.

IDealul albei minuni eterne se poate vedea

de aproape, intre evzonii cari fac de paid, yin-zatorul de papusi cari-i infatiseaza (caraghios-evzonii"), negustorii de piuliti de alama mi-nuscule si de produse de arta populard gre-ceased. Mu lt timp insa e mai bine s-o privestidin departare peste invalmaseala cladirilor mo-derne, ridicata deasupra lor, aproape imateria-lizata, asezata, cum se cuvine casei zeitei, peun alt plan decit viala de astazi, decit tot ces-a petrecut dupd ce religia de simplicitate, defolclor aproape, a crestinismului, a luat in sta-pinire vaile.

Uneori Partenonul pare a se pierde in at-mosfera \raga a mijirilor de zi, a scapatarilorspre noapte. Aripi nevazute ai zice ca-1 acopar,ca-1 ocrotesc de orice profanare a nestiintei sia neintelegerii, care cuteaza a avea si in acestdomeniu o curiozitate. Chivotul frumusetei se

403

1

apard de jignirile fara voie. Alta data insaZeus ii trimite fulgerari de raze care-1 lovescin fata, ii imbraca in our frontoanele. El areatunci ca un zimbet al seninatatii sale fata detot ce incercam si framintam noi, cu atitatrufie, jos. E vecernia paging a zeilor.

Inaintez spre Partenon printr-o adevaratavia triumphalis de ruine. Razlete, imensele co-loane ale templului lui Jupiter cuprind un largspatiu pustiu. Mai departe la stinga, fara per-spectivele de munte si fondul de etern albastrual templului suprem, Theseionul, inchinateroului creator, se prezinta intreg, crutat deinjuriile timpului si de bombele crestine caretintiau culmea Cetatuii. Arcul de triumf al luiHadrian se intercaleaza cu sprintena lui co-lonada alergind deasupra. Rotunda jucarie demarmura a Casei Vinturilor rasare in dreapta.Putina viata moderns saraca se amesteca, asade umila incit e invizibila, in acest cartier alamintirilor celor mai scumpe. Mari le ramasitiale Templului lui Bacchus urmeaza. Apoi, pestinca lui torturata, umflata pe alocuri ca dinchinurile unei lumi in fierbere, Templul.

Propileele cu cariatidele for uriase it pre-ceda de o parte, de alta fermecatoarea fantomaalba a salasului biruintii, Nike. Erechteion,care a rapit pentru dinsul un sfert din virfulcolinei, se da inlaturi. Fatada solemna si gra-tioasa sta libera inainte-ti, cu evanghelia fru-musetei celor mai pure proportii. 0 liturghiefara cuvinte pare ca rasuna din mijlocul co-

404

loanelor pe care soarele de poste cloud mileniiscris indelebila rugina.

Acuma, lasd la o parte tot ce nu se potri-veste: ghereta, grild de fier si, mai mult decitatita, ramdsitile de ziduri medievale care auprins in forme nestiute de ritmul elenic pie-trele cazute din incinta antica. Sd rdmiie pen-tru ochi numai stinca surd si cerul albastru!

[Ceramicul. Dezgropdtorii apuseni au scos la

iveald o sums de morminte. Mici cutiute demarmurd fard inscriptii. 0 statuie asezatd alcdrii cap 1-au sfarimat barbarii. Pe inaltu-ipiedestal, superbul taur cu coapsele rotunjite.

el insd e impacat. Nu e prins in elanulatacului. De ce? Aici totul e euprepie, cumtotul a fost euritmie. rabdatorul animalasculta. El are un loc in teoria defildrilor sa-cre. E ceva divin si intr-insul, si ce este divinimpune tinuta frumusetii.

Asa, impacati, si morlii. Mici figuri carezimbesc, pe unele din sarcofage. Cite o scendgingas scrijelata. Clare inscriptii care reco-manda pe raposat zice un gentil xcape,mergi sandtos si vesel", de drum bun.

Nimic din fantasmele care ne persecuta penoi, cranii, schelete, ororile care intovardsescdesfacerea, nu a noastra, ci a trecatoarelorelemente. pe care ne-am sprijinit pentru a fimiscarea, lumina care la inchiderea ochilors-au pierdut in lumea miscarilor si luminilorcare nu cugetd. De ce suparare, rind e vorbamai mult, pentru citd bucurie a avut pelume si cel mai nenorocit dintre oameni,

405

si-a

1

$i

si-ti

de recunostinta, de recunostinta fata de zeiipe care-i ignoram?

In mijloc cresc de la sine oleandrii, si flo-rile rosii zbucnesc ca o flacara vesnica pentrumortii cari n-au plins.

Antichitatea a murit aici? In aparent5.. Nuatit de usor dezbraca un sol si pierde o rasaceea ce a fost suprema for creatiune o mie deani.

Crestinismul bizantin a venit cu bisericilesale. Forma de cruce, cupola, sprijinita pe celepatru triunghiuri, pilastri, coperisuri de tigla,o sculptura stingace si linii neclare, intorto-chiate, cruci, simbole sacre venind din fundulAsiei. Asa la Kapnikarea, asa la Manastiraki,asa la Sf. Elefterie.

Dar uita-te mai bine. Proportia, aceasta vinede aici; acea sigura proportie care se coboar5de sus de la zeita al carii templu Insusi a foststropit cu aghiasma si a primit, ca si jos lamanastire", frescele sfinte ale evului mediu.Si decit stilul Insusi e mai mare lucru propor-tia. Nota unei rase se scrie in aceasta: for-mele, acelea umbla din tars in Cara. Marmu-rele, coloanele Incrustate, coloanele prefacute,cazute, yin de la vechile monumente care siin frinturile for par a cere o anumita orindu-ia15. E umbra, pacea de mormint orientala inaceste capisti ale durerosului zeu singur, ca-ruia spiritul grecesc 1-a dat totusi o mamacare iubeste si plinge si o lume de sfinti carei se Inching: o intreaga Curte sacra In Olim-

406

pul cel nou. Dar ce se poate, pentru a rupevraja iudaica, se face de aaest neadormit spi-rit de senina si linistitd bucurie a vietii.

[. .1Spre amiazi. Sintem, trecind prin poarta dis-

cret restaurata la 1853 de Scoala franceza suptdirectia lui Beule, In Acropole insasi. Calcampe lespezile roase si rupte, piciorul sfarma as-chii de marmurd si fragmente de olarie, prim-dul arheologic care acopera totul. Formidabi-lele coloane ale Propileelor desparechiate ne-aucuprins. Sintem pe via sacra, calcata de pieta-tea fata de zei a marilor atenieni si de pele-rinii, admiratori, ai celor cloud lumi.

Intdia impresie e ca to afli dincolo de rea-litatea noastra, stirbd, neintreagd, chinuita desfortari care nu-si ating tinta. Tragedia noas-tra seculars se ispraveste aid. In suprauma-nul perfectului albastru, al covIrsitoarelorrevarsari de albe locuinti ca turme pe pripo-rul muntelui, in viziunea calmei !Tali caremargeneste zarea luminii celei mai dare sin-tern aiurea, in definitivul pe care 1-am uitatpentru a ne chinui an de an, veac de veac.

Ceea ce loveste In-tali, contra pgrerilor pecare fireste ni le facem, e enormitatea tern-plului zeitei. Coloanele rosite de sarutarea soa-relui de cloud on milenar, coloane care seapropie si se departeazd unele de altele dupaun ritm de discreta gratie, sint de fapt enor-me. Fara a Intrece asa de mult fdptura umandca ale capistllor egiptene de la care a pornitseverul tip cloric, fArd a strivi ca acelea, eledepdsesc masurile noastre. Se vede bine ca

407

largul spatiu al peristilului nu e facut pen-tru accesul individual la cella Palladei, ci pen-tru ca grupe intregi, alaiuri festive sa incun-jure in procesiune aceasta sfinta a sfintelor.

Spart si spircuit de bombe, pe alocuri Mfgstilpi, pradat, prin lacomia artistica." a lor-dului Elgin, de friza si de cea mai mare partea metopelor lui, din care n-au ramas decitchinuite frinturi, avinturi rupte, Partenonuln-are in el nimic din aerul unui mutilat, cisenina, frageda, tinara noutate a inceputurilor.

Solid si armonios, sfidind orice schimbare,de stapinire, de religie, de gust, primind pen-tru un timp pe o zeita" noua, a unei legistraine, suferindu-se inchinat Fecioarei celei-lalte urme de colori, de inscriptii din aceastavreme se mai pastreaza Inca, Partenonularata Inca de-a lungul secolelor ca sintem demult aceiasi oameni, cit de mult in sufletelenoastre striga nevoia aceleasi credinti.

Porumbei albi, surf se zbat prin colturi. Nuzboara aiurea, nu se lass in jos. Si pe dinsiipare ca-i tine vraja acolo sus pe marmura ne-teda, cu reflexe de aur.2

In jurui Atenei. Sunion

Spre Sunion. Parasim drumul Kephisiei cuapa buna si strabatem o regiune de maslini side vii. Femeile culeg ca jucindu-se roada co-pacilor cu frunza argintie: au rochii de obicei

408

negre cirpe negre pe cap; unele Iii Inva-lesc gura ca turcoaicele. Barbatii nu mai auport popular. Lingd trasura cu doud roate,circuld omnibusuri prafoase, pline de o lumemai ales sdracd.

In drum cumpardm frumosi struguri raza-chii. Pentru dougzeci de drahme ni se dd ogramada, abia rupti, omul se crede datorsd tot adauge. Totul facut si deosebit de prie-teneste, dar fard zimbet. E o euritmie Si pindazi in poporul acesta. Marea Incepe a se zariin stinga; necrezut de albastrd. Drumul, carese reface acum, suie printre pietrisul rostogo-lit. Asa ajungem la capul care privigheazd unadin cele mai frumoase mdri din lume.

Negropontele, Eubeia, Evbia, Intinde in fatsInalta dungy stincoasa. In dos e Andros, nudeparte Geos, Insula Magarilor", Gaidaronisi,

umfld spinarea. Vechiul port care primiatrireme Isi infige in terna pietroasd ascutisul.

Din anticele Propilee se cunosc numai partidezgropate. Un rotocol de pietre aratd undenavigatorii se inchinau la Atena Sunias. Darpe podisul de deasupra, de unde se privestedulcea mare lingind Incet malurile sterpe, po-disul cuprinde Inca puternicele coloane demarmurd ale templului lui Poseidon. Clare,ele rdsar de departe, strajd sacra deasupraundelor pe care tridentul zeului le orinduieste.

Rar cresc din pdmintul frdmintat cu tanduride marmurd mdrunte flori de o coloare deametist, pe end delicata, frageda foaie roza aciclamenului zbucneste ca un ghiocel de pri-mavard. Si toate rid la soarele care din phn

409

gi

si

ride el mai intai la toate. 0, Poseidon Sou-nios, ce dulce ar fi sa ispravesti, eremit al legiitale, acolo sus, intre facliile albe ale coloa-nelor sprintene ...

Eleusis

Daca ar fi sa se caute inceputul cel ade-varat al sintezei bizantine", ar trebui sa plececineva de aici, de la Atena. Caci, de fapt, aiciera poarta Orientului, de unde au venit pri-mele indemnuri, §i aici, gratie admiratiei Ro-manilor pentru gloriosul 'trecut spiritual ate-nian, s-a facut mai intai amestecul gratieielene cu puterea romans. Atena, iubita §i aco-perita cu daruri de imparati ca Neron §i Adrian,aratd acest amestec de gratie acum ve§tejita §ide poruncitoare putere. Arcuri de triumf, maricoloane corintice se indreapta spre elinicul Ca-pitol in numele Romei, ca un ,sir de legionariporniti la atac. Pietre din Acropole poarta de-dicatii romane, in care Quintus devine KouE-Tog.

Asa e $i la Eleusis, unde ajungem dupd unscurt parcurs de la Daphne Inainte.

Vechile ziduri pe care le reclama legendasint aproape complect cople§ite de marmura luiPericle. Dar peste aceasta, sau imbrati§indu-ocu cerc mai larg, marmura 'Tanana' a puterni-cului Imperiu doming. Antonin, care a dedicatdoug altara§e fiicelor lui, a pus sa inalte puter-

410

nice propilee care strivesc cu dimensiunile fortot ce a mai ramas din trecut. Ce sint pe lingddinsele micile temple ale vremii de libertateateniand, templul lui Pluton asezat in fata stin-cii scobite, neagra-galbena, cu infatisare de in-fern pentru aceste minti ascutite, dar cu spaimede copii?

Numai in muzeul de aldturi spiritul elenice intreg si curat. Din aceste netede fragmentede marmura, din aceste figuri de o netulburatdsenindtate, din vioiciunea scenelor de pe vasese desface o altd atmosferd decit aceea pecare a creat-o Roma.

De jur imprejur case navdlitoare, not cid.-diri iesite din vioaia grabs a unui popor steinsin sfirsit laolaltd si bucuros de singura viatain orase, dupa obiceiul stramosilor. Fabrici cufurnale inalte fumega si indcresc aerul.

Dar drept in fata stinca aceea goals e aSalaminei. Virfurile ei sure nu pot strica al-bastra oglinda a unei marl joase, prietenoase.Si tousi in acest peisagiu de idild s-a dat luptalui Temistocle cu Xerxe si apele de acum treimii de ani s-au inrosit de singele asiaticilorimpiedecati de a reuni acest leagdn al viito-rului omenirii cu splendidele morminte alemileniilor lor.3

Daphne

Sfintii acestia de la Daphne apartin altuicalendar decit celui obisnuit. Nume latine capentru Rufin, Silvestru, rani nume elenice si

411

orientale, Akindynos, Anempodistos, Elpidios.Ortodoxia pare Inca in formatiune. Ca stil eisint frumosi, cu trupuri voinice, linii rotunde,gesturile for sint pline de elegantd; figura forrespird o senina multdmire. Isus care-si aratardnile pare a nu le fi simtit niciodata durerea.La spdlarea picioarelor, ce pulpe rotunde! Ala-iurile samand a procesii de panatenee.

Un realism hotarit, o vioaie pornire spreglumd deosebesc epoca aceasta. In zidul luiTemistocle se vad tineri privind la lupta din-tre un ogar si o pisicd.4

Spre Corint. Micena i Tirintul

De la Eleusis inainte, pe acelasi term demare, de un adinc albastru. Pesti se zbengu-iesc pe luciu si spindrile negre salty in scite-ieri de argint. In fata spinarea surd a Sala-minei sty subrd, fard un copac, fard o pica:turaalba de cask grea de amintiri glorioase.

Soseaua e paraleld cu calea ferata care seduce si ea la Corint; amindoud, sapate pecoasta stincii, se mladie dupd indoiturile ei.Drum lung si pustiu. Rare on un automobil,un omnibus; deloc card si numai ici si colocite un trecator nacajit supt sapca-i vulgard.Femei nu se vad. Cu totul altceva decit dru-

412

mul nostru plin de sateni, de carute $i cars,de lungs reverie ratacitoare.

Pe piatra aspra crest flori cu totul straine:surguciuri incovoiate ca un iatagan, batute cunasturasi albi, ghiocei galbeni mari, mici clo-potei rosii, tufe mirositoare terminate cu bu-chete de un vinat-ametist. Maslinii zorescspre coacere mgruntele fructe verzi; pe lingapefca" verde-duke si ascutitele ace de pin,facliile funerare ale chiparosilor solemni $itristi. Dar toate aceste triumfuri ale colorii dis-par inaintea farmecului marii in toate nuan-tele albastrului, care se prinde de linia vinata,inzabfanitg intr-o ceata usoard. Peisagii para-disiace, care nu-si afla parechea nicairi.5

Delphi

De la Atena luam drumul spre Beotia, infaiprin regiuni indiferente, Krio-Kuki, Dobrena,in care inaltimile, mijlocii, nu ofera decit pri-velistile obisnuite. Apoi iarasi pe coasta mun-tilor rosii, Samanati rar cu chiparosi si ma's-lini. De aici ne coborim in vasta cimpie beo-tiand.

Se lucreaza harnic, la cimp, taiat in ogoaremici din aceeasi terns crusita ca de singe, incare numai rare on se desface un petec depamint negru. Pe locul unde pind mai ieri afost lacul Kopais e acum una din cele mairoditoare din regiunile Greciei. Supt piatra

413

rosie, viorie, galbena, sura se desfasoara sama-naturile de bumbac, care a inceput a se cu-lege. Catiri rani tree cu aceasta incarcaturaa pufului alb. Lumi credincioase depun unmanunchi ca ofranda inaintea capelelor dinmargenea drumului, uncle citeodata arde can-dela in fata icoanei sfintului. Alaturi, plugu-rile de fier taie brazda noua si, indata cepamintul a fost crapat asta noapte a fosto cumplita ploaie cu fulgere si traznete,mina harnica si depune saminta.

Ale acestor oameni, barbati cu capu-nfasu-rat intr-o cirpa ce se lass pe spate ca in Spa-nia, femei cu fata infasurata in val, sint tari-nile. Ale for caprele negre cu ochii galbenide drac, care se intind sa apuce frunzele fra-gede ale salcimilor, ale for rarile vite albe.Drumul e insa al altora, al schenitilor", oa-menii din corturi, Vlahii.

Turmele for au si pornit la vale. Ei insiitree in grupe on in lungi siruri spre locuin-tile de iarna. Aspre fete de oameni crescutiin mijlocul tuturor primejdiilor, dar, lingaacesti barbati, adesea femei albe, cu trasaturialese, de o adevarata frumuseta; copii voinicialearga linga dinsele. Catirii poarta in spi-nare o intreaga gospodarie, din care iese maiales la ivealA cerga alba cu smocuri rosii.

Vlahi, dar romaneste, de mult, nu mai§tiu.

Teba, capitala acestei Beotii roditoare, seprezinta altfel decit prin simpla fatada a ga-

414

rii. Strada de comert e plind de o lume carevuieste. Teranii din imprejurimi fac tirguie-lile for in pravalii.

Mai departe, in cimpia de la Cheroneia, undeideologii atenieni, condusi de pasiunea reto-rica a lui Demostene, au dus la o moarte eroi-ca, impotriva lui Filip al Macedoniei, pe ulti-mli luptatori atenieni si tebani si ce gro-zava a fost rasbunarea barbarului", care aras cetatea lui Epaminonda si Pelopida!maiestosul leu, asezat din nou la locul lui,pilzeste spatiul ingust unde s-au coborit oaseleostasilor fara noroc.

Apoi, de la locul unde Andrutsos a infrun-tat pe Turcii cari-1 incunjurau, intram inmunte. Un munte tot asa de aspru ca ai Pe lo-ponesului, infasurat de aceeasi indrazneatapanglica a soselei moderne. Necontenit incru-cisam automobile, grupe de pastori, terani sin-gurateci abia putindu-si stapini catirii spe-riati, grupe de capre care indata se catara pecoasta ripoasa.

Privelistea e mareata. Toate nuantele colo-rilor care fac farmecul peisagiului grecesc seamesteca in felul cel mai capricios. Ansam-blul e sever si misterios: vadit locuiesc si as-tazi zei crunti in ascunzisurile acestor stincigoale. Se deschid perspective aproape asa delargi ca ale canioanelor americane. Nori grei,plini de ploaie, calatoresc asupra lor, si vintulcare-i aduce goneste are suieraturi ame-nintatoare. Elinii de mai tarziu au putut boteza

415

ai-i

cu numele eufonice ale frumosilor for zei peaceste divinitati ale desertului pietros; elepastreaza in lacasul for abia accesibil cutezan-tei umane caracterul for fioros de la Inceput,solie a altei lumi, de aici sau de aiurea.

De coaja dura a acestor monstri sint prinseuneori sate, cu bisericuta bizantina in mijloc.Drumul care incunjura muntele le atinge innesfirsitele lui invirtituri. Linga citeva petecede paminturi doua-trei case sint prinse deprapastiosul povlrnis. Nu se poate mai multasaracie in mai multa singuratate.

Dar iata ca intre Amphissa cu numele cla-sic $i Salona, deasupra careia stau Inca zidu-rile vechiului castel franc, o livada, o adeva-rata padure de maslini incepe, intinzindu-sezeci de chilometri. Aceasta splendida planta-tie arata ce poate da praful de rugina care arparea asa de sterp. E o opera veche, caci ingenere trunchiurile scorburoase, sucite, darmai aruncind si de jos ramuri noua, arata ofoarte lunga virsta.

Cum ne suim din aceasta vale, Marea Corin-tului se iveste linga Ithea, un unghi de albas-tru adinc, patrunzind in piatra rosie a mun-telui.

Am ajuns, de cealalta parte a lui, la Chrys-sa. Curata asezare de oameni cari-si gasescdesigur clstigul in apele vecine. Ne-am credela tints. Dar pins la casa zeului care tace dedoua mii de ani mai sint cincisprezece chilo-

416

metri, $i iarasi panglica se deapana, dreptdeasupra genunilor tot mai adinci.

Pe neprevazute, ne gasim intr-o noua a§e-zare rurala. Delphi.

De la singurul otel, bine ingrijit in toateprivintile, care primeste zilnic pelerini din toa-te partile lumii, privesti in fata cinci-§asestinci sure ca ardezia, de o cruda pustietate,fard un copac pe dinsele, fara o capra care sase catare pe fata for scrijelata. Intunecateporti de Iad pentru zeul care nu e aici alluminii si al tamaduirilor, ci al adincului pro-fetic, al neguroaselor hotariri, al amenintari-lor $i spaimelor.

Paretele opus e acoperit tot cu pravalisuride bolovani, ale ca..ror linii nu se deslusesc lainceput. Totusi acolo pe munte e o intreagalume sacra, rasturnata de cutremure, pradatade stapini, profanata de barbari, inchinata, lasfirsit, crucii cuceritoare, cum o arata sem-nul ei pe marmure, intru slava sfintuluitraznetelor, Ilie, a carui bisericuta vie sta dea-supra maiestatii daiapanate a lucrurilor moar-te. Arheologii francezi, cari, cu Homo lle infrunte, au dezgropat-o, i-au mutat la Muzeulvecin frumoasele frize cu scene de lupta, sta-tuia de arama, admirabila, a conducatoruluide car, trei altele, apartinind celei mai buneepoce, §i ce alte sfarimaturi au fost gasitesupt sapa invatatilor rascolitori.

Ne suim pe calea sacra, ale carii lespezimaxi sint intregi. Urme de zidiri, dintre care

27 - Peisagii 417

unele cuprindeau comori de arta, inchinateprezicatorului divin, orinduitorului ursitelor,se 1n§ira de ambele parti. Nu e popor" gre-cesc care sa nu fi tinut sa-§i alba aici, undearta a fost de dar, de import, Tezaurul, §i,cum obiceiul darurilor e foarte vechi, tipurilearhaice sint cele mai bine reprezintate. Atenaa Inaltat casa albA, acum restauratA, §i a adausla prinosul pentru Marathon acela pentru Sa-lamina.

Pentru cult apa Castaliei ti§ne§te din stincamai departe, limpede, iute. Pelerinii se puri-ficau din undele ei.

Atita multime cerea 1nsa ceremonii §i dis-tractii. Pentru aceasta li s-a facut teatrul depiatra cenu§ie, stadiul din virf, gimnasiul.

Peste toate aceste creatiuni ale fricei §i re-cuno§tintii, semne ale rascumpararii de catreacela care dupd voie imparte oamenilor §i bi-nele §i raul, Roma §i-a intins autoritatea orin-duitoare. Pe un linens stilp, biruitorul lui Per-seu Macedoneanul, al ultimului urma§ al luiAlexandru acasa la el, a pus sA se scrie a§ain limba lui, in literele lui drepte §i dare caun text de lege: L. Aimilius, L. f. Inperatorde rege Perse /0/ Macedonibusque cepet". (sic).Iar, vreo cloud veacuri mai tirziu, cel dintaiIrnparat care o pornit razboi contra Dacilor,calomniatul fiu mai mic al lui Vespasian, Do-mitian, a ve§nicit amintirea unei refaceri to-tale a sanctuarului elenic, de la care nu cereaoracole, prin aceasta colosala inscriptie: Imp.Caesar divi Vespasiani f. Domitianus Augus-tus germanicus pont. maxim. trib. potest. III

418

pp. inp. VII, cos. X, des. XI, templum Apol-linius sua impens a ref ecit". Bai le lui decaramida slat alipite de lespedea scoasadin haosul muntilor de aici. Si intrepietrele inchinate puternicilor in chiar in-cinta sacra, una cuprinde omagiul careTraian Dacicul": Akorpcitopcc Mpf lay Tpodocv 6v,xocIaapoc crei3aas-6v ripp.cotx6v, scoax6v, `AptarcvccKc'ccraLoc, Afpxou 1A6c, ne-cpapoc, ix To 5v istwv.

i la Delphi, Roma. Nu se vede indeajunscit de mutt a pretuit ea civilizatia maica aEladei, cit i-a stat in ajutor, cita iubire §i inte-legere i-a aratat. Dar, in acela§i timp, §i mare-tie a adausurilor, fara gratie, dar inspirind celmai inalt respect, pe care s-a crezut datoaresa i le daruiasca. ne putem intreba: faraRoma ce s-ar fi pastrat din aceasta arta care,nesustinuta de urma§ii slabiti ai acelor cari ocreasers, ameninta sa cads in complecta ruing.

Astfel, din Acropolea divinitatii teribile,adusa in corabii de cuceritori ca aceia de laMicena, de la Tirint, de la Pyrgos, la centrulde adunare in aceea§i praznuire a Greciei in-tregi, care a§eza aici, in curioasa piatra rotun-da, cu neintelese sculpturi, buricul pamintu-lui", omphalos, mai departe la pastratoareainstapinire romans, daruind omenirii intregitaina lui Apollon a toate §tiutorul, §i ping lacrucea de pe marmurile rupte §i la turnuletulde la Sfintul Ilie e acela§i strigat al omeniriilegate de ne§tiinta ceasurilor care o a§teapta§i cerind izbavirea ei de zeul care-i tine inmina amenintatoarea soarta.6

419

Si

Drum de intors

La intors, indata dupa intrarea in Beotia,trecem printre cimpurile de bumbac, a caruimaciulie pleznita e ca o mare floare alba:pins in adincul muntelui e raspindita aceastazapada. ,Si mai sus se vor mentinea numaicostelive lanuri de porumb.

E drumul pe care 1-am facut venind spreAtena, dar in Cara unde totul e un dar al lumi-nii, alta lumina, aceea dupa strasnicele ploicare se urmeaza, dupa zapezile cazute in mun-te, lumina apusului, da cu totul alte prive-listi, de o fantastica frumuseta.

La Delevia, Parnasul spare adinc albastru,incununat cu argintul omatului proaspat. Pecoastele lui sint samanate ca niste flori negre

galbene turmele Vlahilor" cari merg spreiernatec; catirii pasc in margenea drumului $icorturile ascutite se pregatesc de noapte. Cindajungem la Tithoria, la Amphikleia, jocul colo-rilor amurgului intrece orice inchipuire: mun-tele se rupe din stincile sure cu dungi rugi-nii, cu pete de verdeata intunecata; albastrullui are un luciu de piatra scumpa. In acelasitimp, la stinga, cerul e de un galben de vecheaureola sacra, pe care-1 strabat usoare nafra-mi rosii. S-ar parea ca, pe cind aici iadul esupt picioarele noastre, dincolo se incearcaluciri de olimpica aurora. Si peste aceste ful-gerari ale luminii ce agonizeaza, norii se prim-

Nori cum nici o alta Cara nu-i poate avea:largi aripi negre drept deasupra noastra, albe

420

gi

bld.

vedenii fugare dedesupt, on lungi linii scor-buroase; in fund, ca o Acropole roza, deasu-pra unui deal de our palid.

Se intelege cum zeii s-au ndscut aid, cumaici li s-a injghebat povestea transmisd poe-tilor pentru a o armoniza. In aceasta pace amuntelui vechiul cioban, privind aceste mi-nuni schimbatoare, care i se impuneau ca nisterealitati superioare, a plecat genunchii in fatadivinelor puteri stdpine pe soarta lui. El $i -adaruit creatiunea simply din care era sd iasdo mareatd literature, dar cuibul zeilor adoratiin cetati aldturi de vechii dominatori ai adin-curilor, confundati adesea cu dinsii, aici a ra-mas, in munte.

Apoi, in drumul spre Asopos, sintem, innoaptea care cade, deasupra cufundaturilor depiatra care inspaimIntd. Prin tainitele tune]elor, pe ingustul tablier de fier al podurilor,ne indreptam spre celalt pamint de hrankal Tesaliei.7

(19311

VIII. ADDENDA

Marea -- cum am cunoscut-o

Intr-unul din ciclurile alcatuite pentru lu-minarea publicului asupra unor anumite pro-bleme bine definite, mi se cere sa vorbescdespre mare, subiect care va fi tratat §i dealti vorbitori, fiecare din punctul de vedereal cunostintilor, al experientei si al dispozitii-lor sale.

Marea In sine o cunosc in multe, in foartemulte locuri, si din vremuri foarte Indepar-tate, din cei dintii ani de tinereta, cind, farda cunoaste marea care uda coastele noastre §ila cuno0inta careia am ajuns mai tirziu nu-mai, a trebuit sA fac alte drumuri, in Apusuldepartat, unde, in locul apelor albastre aleAdriaticei $i Mediteranei, pe care am ajuns ale cunoaste mai tirziu, si in locul marii deotel asupra careia se coboard umbra Intune-catA a vechiului Pont, care uda Dobrogea noas-tra, am putut cunoaste bucata de ocean care,despartind Anglia de Franta, 10 poarta apelenelinistite intre cele doua strimtori care o in-chid. 0 mare care i-a pierdut caracterul deintindere, cu tot ceea ce poate da acest orizontcelei mai largi Inchipuiri omene§ti, §1 a ajuns

425

sä he un fel de §uvita comerciala in care ca-lAtorii, obositi de zbuciumul des al valurilor,nu fac decit sa caute cu nerabdare mijireacoastei innegurate a Angliei.

Dar cea dintdi calatorie italiand §i altelecare au urmat dupa dinsa m-au facut sa cu-nosc o alts mare amindoua marile a§a dedeosebite in ce prive§te caracterul §i rostullor, care margenesc tarmurile Italiei.

Am vazut intii marea venetiana, a§a de de-osebita in fundul ei adinc de partile apropiatedin larga Mediterand pe care voi ajunge s5le cunosc mai tirziu. La Lido, care pe vremeaaceea era o insula pustie, cu cite o baracade soldati §i citeva umile locuinte de pescari,se putea vedea in voie, fara m5rgenirea uri-telor comegi de astazi, cladite pentru strainiidin toate colturile lumii, larga Adriatic& pecare o biciuie adesea un rece vint iute, veninddin fundurile Istriei sau de pe malul, marge-nit §i el cu colturate virfuri, al Dalmatiei. Din-coace de Lido, In regiunea lagunelor, era cutotul altceva! o mare ca un lac, pierzindu-sepin5 in mla§tinoasele intinderi ale laguneimoarte, dar un lac de un alt caracter decitacela care rgsfringe lntr -un luciu de cele maimulte on neclintit frumuseta cerurilor albas-tre: un lac viu, in necontenita mi§care, innoin-du-se, Improspatindu-se, curatindu-se, hind capilplirea unei flacari sau ca palpitatiile trupu-lui omenesc. Pina In portul Venetiei veneaude la Lido cortibii, care fusesera precedateodinioara de cu totul all& putere maritim5, aliberei republici venetiene, stgpind pe conti-

426

nentul din fats si pe departate insule rasa-ritene.

Aici, la Venetia, marea era in aerul insusial cetatii: prin canalele lagunei, ea aluneca pelinga palatele acoperite cu verdele, a§ zice,cristalin, ca de piatra scumpa, al muschiuluilipit de marmora. Marea era §i in aspectulcerului, asa de schimbator de la o zi la alta,de la claritatea de cobalt a orizonturilor rasa-ritene pins la turburea mijire a negurilor cese ridica din mica dumbrava artificiala a gra-dinilor. Marea era in atmosfera sarata, era,cum se simte necontenit la Paris, contribuindla vioiciunea nervoasa, la indemnul catre crea-tie, la impingerea catre fapta a locuitorilor, ininsasi electricitatea acestui aer cu totul deose-bit, care a facut din venetieni, italieni, faraindoiala, dar si urmasi ai vechilor veneti ili-rici, altceva decit tipul fizic chiar, dar, maiales, moral, al italianului.

Alta mare de partea cealalta: larga Medi-terana, care uda in acela§i timp coastele bine-cuvintate ale Liguriei §i ale Franciei occiden-tale, care face cea mai mare frumuseta a Ca-taloniei, care se coboara pe urma ping la stin-cile aspre §i goale ale pustiului african, carese continua dincolo de strimtoarea Gibralta-rului prin sierrele deserte ale Spaniei.

De la inaltimea Genovei, cladita ca o imensacetate, iesita pare cal din stinca de la temelie,aceasta mare se vede plina de painjenisul va-selor - venite la harnicul oras, care este unuldin centrele de munca $i din marile depozite

427

de productie ale Italiei. Tarmul acesta, Ins*i§i schimbd in fiecare moment caracterul.

Dupa frumuseta primitoare a Liguriei, seajunge la linceda regiune lenesd, nesandtoasadin fata Toscanei, pentru ca intr-un golf derai, acela de la Neapole, natura sa adune toatefarmecele ei, supt un cer deosebit de zimbitor,care revarsd asupra tuturor sufletelor farme-cul eu totul particular al unei naturi idilice,in ciuda ingramddirli asa de dese a unei popu-latii de caracter grecesc, arab si oriental, alcarei pitoresc este neasamuit.

Mi-a fost dat mult mai tirziu sä ajung acunoaste si tdrmul Dalmatiei. L-am luat desus, acolo unde porneste cu atita putere vin-tul de miazanoapte, zguduind corabille pe lu-ciu si dind brinci trecdtorilor, cari se prinduneori de copaci si de colturi de stincd. Iesinddin acel Quarnero, se strecoara apoi vaseleprintre multele insule de piatrd, acoperite cuo vegetatie meridionala, care formeazd vechiuladapost al piratilor de odinioara, temuti deVenetia, la can s-a adaos, intr-un moment,contributia acelor uscoci, morlad, cari facparte din Insasi rasa noastra.

In fata, splendorile civilizatiei venetiene ra-sareau in bisericile, In palatele de odinioara,pina la acel imens addpost de retragere voitaa lui Diocletian, care, purtind numele palatu-lui de odinioard, Spalato, Split pentru slavi,este un oras intreg.

Aici, coasta pastreaza incd asprimea si amin-teste luptele, praddciunile, dusmAniile de odi-nioara.

428

Mai departe, ca $i pentru coasta tireniana aItaliei, deodata capriciul bucuros al naturiideschide pe neasteptate un colt de frumusetasenina, supt un cer de o stralueire albastraaproape africana, tarmul insusi fiind acoperitcu ierburi aspre $i aruncind In sus copaci cufructele dulci ale tarilor toride. Ragusa, incun-jurata de inaltele ei ziduri sure, cu porti in alcaror nume suns Inca, pe vechea baza ilirica,armonioasele silabe grecesti, pare mai mult oinsula de sine statatoare decit o prelungire aacelui farm balcanic, care se ridica pe urma,printr-un parete de stifled cenusie, goals, catrecuibul de razboinici al Muntenegrului, $i, inpreajma stincilor albaneze in care se cuprindeaceeasi viata de pinda, de lupta $i de jaf, de-alungul veacurilor, Cattaro, o gramadire de casede piatra, sta In margenea unui golf, care, inmult mai mic $i fara nimic din ceea ce came-nii au putut sa adauge, ca frumuseta de arta,poate sa se asemene cu mindreta golf ului deNeap ole.

Mai tirziu, iata-ma pe valurile, totdeaunaamenintatoare, de o severa stralucire meta-lled, de un albastru care pare neinsufletit, almarilor nordice.

Trec prin insulele arhipelagului danez, maopresc la adinciturile sapate in acest farmIngust, care -$i Intinde teapa catre nord, stra-bat pins in regiunile bogate in lacuri, pe caretrei sferturi de an le incunjura albul neatinsal zapezii, ce cuprinde vedenia de piatra ma-siva, severa civilizatie politica luptatoare a ca-pitalei Suediei.

429

Pe cind, cu alt prilej, cu totul alts mare,tEsirmul apusean al aceleiasi Peninsule Scan-dinavice, coasta aceea care este apa uscat,care este plutire viata taraneasca prin ne-sfirsitele fiorduri ce intrd in uscat oarecumse incorporeaza intr-insul, cad marea, carele-a strabatut, ajunge oarecum sd fie astfelroaba acelora in casa de piatra a carora avoit sa intre. Abia se simte in departare intin-derea nemargenita, Wind de surprinderile fu-rioase, a oceanului, acoperind cu imensele luivolumuri de apa ceea ce a fost odinioara unintreg continent, bogatiile, care vor ramineatotdeauna nestiute, ale Atlantidei, inecata inadincul veacurilor preistorice.

Oceanul acesta am ajuns a-1 cunoaste nuprin contactul direct cu dinsul, ci dupd aceaneindestulatoare initiere in caracterul lui careeste strimtoarea Minecei, cu totul dominata decele cloud maluri intre care este inchisasugrumata, printr-o inceata trecere catre apus,catre apusul unei lumi noi, de-a lungul coas-telor cunoscute ale Ita liei, cu stralucirea innoapte a farurilor razlete ale insulei Elba, cuamintirea lui Napoleon, cu vedenia, in luminazilei urmatoare, a stincii strabatute de pesterimilitare umplute cu tunuri a Gibraltarului,cu departata intrezarire a unei Africe golase

triste, apoi cu aparitia acelor razlete insuleale Azorelor, care par intr-adevar, cum lespune numele in limba stapinilor portughezi,un stol de pasari, de acvile, care s-ar fi opritdin zborul for ar fi incremenit pe supra-fata valurilor.

430

si

si

gi

Iar de acolo, zile intregi, cu izbucniri defurtuna, cu prelingeri de spuma furioasa, cutremuraturi §i gemete necontenite ale imensu-lui vas, care, fara sa-§i piarda linia, este totu§ila discretia puterii ve§nic nelini§tite a valu-rilor, pind la acea coasts de iarna a Americeide Nord, unde, intre vastul ocean §i intreavintul nebun de cutezator al caselor, care,cu §ase-zeci de caturi, tintesc catre nori, seintinde haosul in continua mi§care al unuiadin porturile cele mai cercetate din lume,toata acea framintare de corabii care aducprosperitate Noului York, vechii cetati olan-deze, care a ajuns sa fie centru al rasei anglo-saxone, atragind inlauntrul ei pe veneticii tu-turor neamurilor.

Dar, o data ce ai debarcat, marea nu maiexists, atit de mutt piatra cladita, zvonuluman zvicnirea luminii §i puterii electrice do-mina totu§i.

Si, in sfir§it, o alta vedenie, cu a cariisenina amintire inchei, mi-a aparut inainte inacela§i drum american, pe acea coasts a Peel-ficului pe care am urmarit-o, fara alta mar-genire omeneasca decit a unor razlete locuinteavind in fats insulele cumparate de bogata§i,cari, vinzind gums de mestecat, doresc saapard §i ei ca un fel de Napoleoni in Elba foramericana. Am ajuns pins la deschiderea me-ridionala de orizonturi albastre la San Fran-cisco, pins la acea Italie californiand, a§a dedeosebita de viata aspra pe care o margene§tela sud i care poarta in toate amanuntele cla-dirilor, in toate amintirile ei pitore§ti urma

431

acelei dominatii latine, care si astazi, cuprin-zind si acoperind, ascunzind puternica baza arasei rosii, sthpineste Mexicul.

i tocmai tirziu de tot, pe viziunea aceluifarm al Dobrogii pe care-1 cunoastem asa deputin si care nu se cuprinde numai in iluziade argint a Balcicului si in pitorescul tataro-turcesc al unei biete rase pe care astazi o isvintul, am ajuns sa pretuiesc, fireste, nu navalade trivialitate si de dezmat a statiunilor bal-neare, urita icoana a lipsei de pudoare in tim-purile noastre, ci, in singuratatea de la Man-galia, frumuseta serilor care ispravesc in bru-ma usoaxa, farmecul luminilor fugare de laluntrile pescarilor, cari-si vrajesc prin lied-rirea tortelor prada din adincuri, si, mai alesacel lucru de neuitat care este chemarea dedimineata In faptul chiar al zilei Inca raco-roase, a luceafarului, care se ridica deodatain fundul cerului vioriu, si este ca o trezirela viata cea noua, ce trebuie sa inceapa pen-tru locuitorii adincului de apa, ca si pentruacei cari, astazi, pe ruinele cetatilor elenice,duc numai ramasita trista si vulgard a uneicivili atii pe care not pina astazi n-am stiut-oinvia.1

(1940)

Cum sa calatorint

A calatori e o nevoie sufleteasca a oricui:doar vieata noastra se mintuie cu o calatoriepe care ne pare asa de rau ca trebuie s-o

432

facem in negru si fard tovarasi, lasind aceltrup de care a fost asa de mult legat sufletulcare el este not insine. Ne place a schimbalocurile, a cunoaste alti oameni, pentru ca, laintoarcere, cu atit mai mult sa iubim locurileobisnuite si oamenii cu can avem a ne ducevieata.

E si o dorinta de extraordinar care nemina, tendinta de a iesi din ceea ce se repetazi de zi; e o patima de a descoperi, si fiintanoastra se inmulteste doar prin descoperirilepe care le facem.

Omul din vremile ratacirilor traieste si inburghezul cel mai asezat, mai inradacinat, maigreu de deslocuit si de pornit din timpurilenoastre. Un mare scriitor francez pe care nu-1mai ceteste generatia noastra, pornita pe altedrumuri, Alphonse Daudet, si-a ris de aceastapasiune, pe care multi o ascund, dar toti o au,creind tipul, nemuritor, al lui Tartarin, pas-nicul spiter din frumosul oral medieval Taras-con, in Sudul Franciei, care viseaza asa demult de ceruri rasaritene si de fapte eroiceInca ajunge a crede ca le-a savirsit si poves-teste altora, can &Mese tot acelasi vis, cums-a luat la trinta cu leii si le-a infipt pum-nalul in coasts, asa cum face el, strabatindcu un modest cutit de bucatarie maruntaielede cilti ale oanapelei din pravalie.

Din aceasta pornire spre ceva nou, chiardaca este sä-1 cistigi cu osteneli si cu tot ceiese neplacut din parasirea vietii de acasa, asade bine rinduita, vin si privelistile ratacirilorde yard pe care nu le mai pot satisface tre-

28 Peisagii 433

nurile de placere; si cea sau cel mai in virstadin membrii familiei tine sa nu fie lasat ladomiciliu, ceea ce ar fi o mare insults. Pre-tinsa ingrijire a sanatatii e adesea un pretext,in aceste migratiuni, aceste pasnice bejenii asade zgomotoase, din care nu lipseste o nota deridicul. Vorbim de popoare migratorii si neinchipuim ca in adevar au fost neamuri intregicare nu puteau sa stea intr-un loc. De fapt,s-a dovedit de mult cit de gresite erau pare-rile mai vechi despre migratii si navalirile ceiese dintr-insele. Nici Germanii, nici Slavii,nici Hunii n-au fost niste necontenit agitaticad sa nu-si poata afla locul nicaieri; doerprintr-o asezare s-au mintuit tulburarile formomentane. Dintre asa-numitii nomazi, uniierau numai ciobani transhumanti, cad, caMocanii, de aid, ca Romanii din Pind, aucloud patrii, din cauza nevoilor de hrand a tur-melor; ei urmeaza la momente din an care sepazesc, de nevoie, cu cea mai mare sfintenie,totdeauna acelasi drum, stiind unde sint finti-nile; cum e pentru aceasta Baraganul nostru,cu crucile de directie, asa e pentru pastoruldin Iran calea cisternelor, unde se pastreazain adinc, pentru oameni si pentru dobitoace,pretioasa apa a ploilor. Alti nomazi" sintpusi in miscare de vajnice nevoi economics,cum e cautarea de ogor, odata ce s-au deprinscu plugaria. Pe multi li misca impingeri rezul-tate din razboaie care s-au purtat in vecina-tatea lor, asa incit se pornesc de nevoie.

Si in ce priveste pe Tiganii nostri si cei deaiurea, pins in Norvegia si America-de-Nord,

434

ei nu stau in acela§i loc vary §i lama §i, ob-servati de aproape, se vede bine cum cauta, laanumite date, unele izvoare de ci§tig, faracare n-ar putea trai.

Dar tinarul german care, in primavara sa-cra" indatinata, pleca minat de setea ispra-vilor, ca Fat-frumosul pove§tilor noastre, nuse bucura numai de biruinta asupra du§manu-lui §i de culegerea prazii pe cimpul de ispravaa lui, ci §i de tot ce zeii desfa§urau ca minu-nate sau ciudate lucruri noua inaintea ochilorlui rivnitori de tot altceva.

Din adincul istoriei, ca in multe alte pri-vinti, fara a ne da sama, vine indemnul nos-tru catre calatorie. El e firesc, sanatos §i folo-sitar. Nu trebuie sa-1 oprim, dar e pacat sanu-1 cultivam, sa nu -1 disciplinam, sa nu -1facem de folos, privind anumite tinte inaintearatacirilor noastre periodice.

Sa incercam a fixa citeva puncte.0 observatie la inceput. Multi cred ca o

calatorie inseamna neaparat un drum lung.Daca e vorba de a-ti face recolta pe cale, nue de nevoie sa iei in piept lumea, sa strabatimarile §i sa-ti insemni pa§ii pe multe, felurite§i necunoscute locuri. i in aproprierea ime-diata e ceva de adunat care nu merits des-pretul.

Un delicat scriitor francez de la inceputulveacului trecut, Xavier de Maistre, a scris doaro placuta §1 foarte spirituals Calatorie injurul odaii sale". Cite n-avem not de desco-perit intre chiar cei patru pareti ai locuintiinoastre: lucruri pe care nu le-am bagat de

435

seams niciodatd, lucruri la care am tinut cind-va, dar pe care ne-am deprins a nu le maivedea, fdra a mai vorbi de marea privelisteomeneascd, totdeauna foarte interesantd, stir-nind bucurie, haz $i mild, care trece inainteaferestilor noastre, $i cea mai mica din colibefiind servita astfel $i cu trecerea celor maistrdlucite alaiuri! Si, cu citeva zeci de aniinaintea acestui parizian, un englez din Lon-dra, Sterne, ce n-a izbutit sa Led, prin talen.-tul lui de psiholog si umorist, dintr-un scurtdrum, dincoace de Canal, printr-a sa Cala-toile sentimentald in Franta"!

Chiar din ce s-a spus pind acuma se inte-lege un lucru: ca pentru calatoria cea lungd,care poate fi goald, ca si pentru cea scurtd,care poate fi asa de bogata in daruri $i deimbogatitoare a sufletului. se cere inainte deorice: atentie.

0 atentie de fiecare c/ipZi qi pentru fiecarelucru, pentru fiecare om, pentru fiecare impre-jurare. Ea nu trebuie sa slAbeasca niciodata. Eadevarat ca aceasta cere o incordare ce poateobosi prin atita cheltuiald de putere, dar ras-plata e asa de mare, incit prin ea insdsi intre-meazd.

Ochii in patru!" Niciodata aceasta recoman-datie nu e mai folositoare decit atunci cindalatoresti. Si cel mai mic lucru care nu e caacasd la tine-ti poate folosi. Si anume, in afarade valoarea ce o poate avea el insusi, si pen-tru alt motiv.

Intr-un loc, oricare ar fi el, toate sint legateimpreuna, alcdtuind o singura unitate. Pe

436

aceasta n-o poti intelege cum se cade decituitmndu -te in multe parti, care, la prima ve-dere, ti s-ar parea ca n-au legaturd intre ele.Esti, de exemplu, la Venetia, §i marea scoaldde picturd venetiand, a lui Tiziano, Tintorettosi Veronese, are un deosebit interes pentrudumneata. Dar iatd, ca s-o gust deplin, trebuiesa studiezi realitatea venetiand de astazi.

Vezi elemente ale tablourilor admirate, careau ie§it din aceeasi priveliste si din atingereacu oameni asemdnatori, privind minunateleapusuri pe lagune, urmarind jocul usor al ne-gurilor pe canale, oprindu-te o clipd asupraumbrelor largi care cad de pe fatadele palate-lor. ySi tot a§a ce plin de interes este, nu nu-mai acel functionar sau negustor sau mesterde azi, In fata, in privirea, in mersul caruiaeste ceva din ale patricienilor de odinioard,al cdror urmas, stiut sau nestiut, este el in-su§i, dar si eel din urma cersitor bdtrin carelustruieste cu Incaltdmintea lui sparta piatrape care au trecut atitea triumfuri ale dogilor.

Vedeti ce poate aduce in ce este astazi legd-tura cu trecutul. Deci, cind calatoresti, nu-tiajunge sa to uiti la ce-ti rasare sau iti treceinainte astazi. Nu e nevoie sa fii istoric ca sastii si sa iubesti acest lucru neaparat care eistoria; ba poate urita speta de savant care eistoricul de catedra de pus linga filosofulde catedra, de care ridea Schopenhauer, eacela care tie de fapt mai putin esenta unorlucruri pe care nu le-a iubit niciodata. Darcum crezi ca Parisul, asa cum e azi, acest mag-netic Paris, spre care merge pofta atitora,

437

domni §1 doamne, cari cred ca e un mare localde petreceri, facut anume pentru strain, iarpentru fratii romani §i gratis, o fericita §ifoarte primitoare adunatura de teatre Si decabarete, cu oameni fara alts treaba decit azice, surizind, pardon §i merci, cum crezi eaacest imens, misterios §i tragic Paris se poatepricepe macar o particica din tot ce patrunde,gra sa §tii de unde a venit §i ce inseamna infiecare loc pecetea pe care au pus-o veacurilede vieata politica §i de culture!

Cetiti inainte de a pleca! Doar de aceea amdat eu, cu cheltuiala §i truda, carti ca aceleCinci conferinte despre Venetia", ca InFranta", ca atitea altele despre Grecia deastazi", despre Serbia, despre drumul prinBulgaria la Constantinopol", despre Tari lescandinave, despre Spania §i Portugalia, des-pre America. Toate carti absolut necetite, §iindraznesc sa cred ca meritau o privire.

Dar nu uitati, la drum, un lucru: cea maistricta disciplind si cea mai perfecta observarede sine. E un tip de calator roman care tre-buie sa dispara. Ace la care cauta otelul, restau-rantul §i spectacolul, care face zgomot pestrada, care se sfade§te pentru pret, care lassdatorii In urma §i necuratenie, care, in trufialui, nu Intreaba cind nu tie de cite on laVenetia treceau fudui prin Muzee pe lingamine, facindu-se ca nu ma cunosc! §i carifac ca numele unui vrednic popor sa nu fiepretuit cum se cuvine, nicaieri.1

(1936)

438

NOTE

Siglele volumelor §i lucrarilor din periodice dupacare s-au reprodus textele antologiei de fata sint,in ordinea organizarii capitolelor, urmartoarele:

S M R. = Sate 0 manastiri din RomaniaD 0 R. = Drumuri 0 orate din RomaniaROM., = Romania, mama a unitatii nationaleA D I = Amintiri din ItaliaC C V = Cinci conferinte despre VenetiaV D I = Visiuni de ItalieI V = Instantanee venetianeP B C = Prin Bulgaria la ConstantinopolN D = Note de drumI F = In Franta. Drumuri ale unui istoricC S = Citeva zile prin SpaniaP = Tara latina cea mai departata in Europa:

PortugaliaC = 0 mica tarn latind: CataloniaT S = Teri scandinaveA = America $i romanii din AmericaVGA = Vederi din Grecia de aziS I = Sfaturi pe intunerec, I, II

441

DIN TARA

1. SMR, p. 30-332. DOR, p. 151-1563. DOR, p. 1604. DOR, p. 169-1755. DOR, p. 185-2026. SMR, p. 33-427. SMR, p. 43-458. SMR, p. 77-849. SMR, p. 122-124

10. DOR, p. 284-28511. ROM, p. 13-1412. ROM, p. 23-2513. ROM, p. 30-3614. ROM, p. 92-9615. ROM, p. 105-10616. ROM, p. 107-11117. ROM, p. 136-13718. ROM, p. 340-34319. ROM, p. 346-34820. SMR, p. 176-18221. DOR, p. 1212-12322. DOR, p. 238-241

DIN STRAINATATE

I. ITALIA

1. ADI, p. 78-882. ADI, p. 111-1173. ADI, p. 1412-1444. ADI, p. 158-1665. ADI, p. 196-202

442

6. ADI, p. 233-2557. CCV, p. 214-2158. VDI, p. 4-99. IV, p. 492-493

II. ORIENTUL

1. PBC, p. 135-1432. PBC, p. 183-1853. PBC, p. 215-2204. PBC, p. 272-2785. PBC, p. 278-282

III. GERMANIA - FRANTA - ANGLIA

1. ND, p. 9-182. ND, p. 19-223. ND, p. 33-364. ND, p. 44-545. ND, p. 59-646. ND, p. 88-967. IF, p. 62-668. IF, p. 139-142

IV. SPANIA - PORTUGALIA - CATALONIA

1. CS, p. 14-162. CS, p. 17-193. CS, p. 22-244. CS, p. 255. CS, p. 29-326. CS, p. 47-497. CS, p. 63-748. P, p. 53-55

443

9. P, p. 56-6210. C, p. 29-3011. C, p. 31-3312. C, p. 34-3713. C, p. 46-47

V. NORVEGIA - SUEDIA

1. IS, p. 18-212. TS, p. 31-323. Is, P. 70-74

VI. STATELE UNITE ALE AMERICII

1. A, p. 3-132. A, p. 38-433. A, p. 43-454. A, p. 102-1075. A, p. 108-1126. A, p. 130-136

VII. GRECIA

1. VGA. p. 6-122. VGA, p. 13-243. VGA, p. 27-294. VGA, P. 345. VGA, P. 426. VGA, p. 66-717. VGA, P. 79-80

VIII. ADDENDA

1. SI (II) p. 70-772. SI (I), P. 329-334

444

GLOSAR

bageag (reg.; var.: bageaca, bageci) == mica deschizatura in podulunei case, prin care patrundelumina; uneori tine locul cosului.

boats pozna, nazbitie (din boroboata").cacom hermina, blana acestui animal.cealma turban (arhaism).chilug tuns pin& la piele (var.: pilug");

chiluge = (capete) tunse.chit balena.ciacou chipiu !Ilan si tare; chivara (var.:

ceacau").cordovanti piele fin& pentru incAltarninte,

marochin (din it. cordovano").corozi variant& reg. pentru scoroji", a

se deteriora, a se strica (la su-prafata), a se coscovi; desprevopsele, tencuieli si obiectele pecare sint aplicate.

comegi pl. de la cosmaga, cosmagi",reg., coliba de scinduri, baraca.

crocmolit variant& reg. pentru crohmolit",crohmalit", din crohmala =

445

scrobeala; scrobit; fig.: rigid,batos.

crucit argasit, tabacit (reg.).(a) dezbirna a scoate, a desprinde, a rupe

ceva de la locul lui, a disloca.drobitii arbust mic cu flori galbene (lat.

gentisa tinctoria).faro joc de carti.gabian pasare marina; specie de goeland.goldane varietate de prune (bot. prunus

institia).hobot basma pentru cap, val.horbotat dantelat (de la horbota" = dan-

tela).hurta gramada; expr.: adus cu hurta"

cu gramada, cu toptanul,fara alegere.

(a) Imponcisa a veni In conflict cu cineva; ase contrazioe; tranz.: a Infige unobiect ascu %it.

inhobotat Invaluit, imbrobodit.lampas fisie lata de postav cusuta pe

latura exterioara a pantalonilorde uniformi.

Lang lance.lipos slinos, unsuros, mardar./oabda minge, sfera.lurid livid, palid, galben (lat. luridus,

-a,-um").minavet flasneta mica (comp. palonez

menwt" din fr. menuet).mitoc locuinta pe Iings o manastire, In

afara incintei.

446

=

=

modilcd umflatura, gilca, ridicatura depAmint.

ndramzd portocala.nurse dadaca (din engl. nurse").pache$ti bretele pentru pantaloni (reg.).

palanchin un fel de lectica (din fr. pa-lanquin").

pasmanterie ceaprazarie (din fr. passemen-terie").

privaz pervaz, cadru.radiu padurice (var. rediu; reg.).sacnasiu incapere mica la catul de sus al

caselor domnesti sau boieresti dealtadata, tesita In afara din fa-tads cladirii si Inchisa cu geam-lic sau cu obloane (turc. $i arh.).

suialgiu flnenar (arh.; var. suiulgiu",suingiu").

talar haina lunge, purtata In trecut cauniforms de unele unitati mill-tare sau membrii unor asociatiiprofesionale, aci, studenti (dingerm. Talar, lat. lit. talaria").

(a) taming a minji, murdari (reg.).(a) timi a batiitori (var. tapsi").treucd albie, copaie, vas din care ma-

/Ikea sau beau vitele (reg.; var.:troaca").

partam ciucure, franj (reg.).virca dunga (reg.).

447

SUMAR

Prefata 7

Nota asupra editiei 37

DIN TARA 41

DIN STRAINATATE

ITALIA 137ORIENTUL 195GERMANIA FRANTA ANGLIA 219SPANIA PORTUGALIA CATALONIA 275NORVEGIA SUEDIA 333STATELE UNITE ALE AMERICII 347GRECIA 393

NOTE 439

GLOSAR 445

Redactor:Tehnoredactor:

VASILE IGNAHLAVATHY LAJOS

Aparut: 1972. Comanda nr. 639. Colt de tipar: 14.Hirtia: tip. inatt A 80 g/m2. Format: 70X90/32.

C. Z. pentru bibliotect: 859-992.

Tiparulp

executat sub comanda nr. 197, la Intre-rinderea Poligrafica Cluj, str. Brassai nr. 5-7

Republica Socialist9. Romania.

.

P

Lei 9,75

Cetitorule sau cetitoare, care vei ceti saureceti aceste rinduri pe drumuri de taro,apropiindu-te cu eviavie de monumente 1cu iubire de oameni, trimite un gind buni celui care a scris aice. El n-a vrut mai

mult decit atita."

N. IORGA

EDITTJRA

laffOiDACIA

ti

= 1:c".

4.

-

.14

ti