Upload File

apare in toate zilele - wikimedia...intr'adevér, legea din 12 aprilia 1880 prevedea vênzarea...

  • Home
  • Documents
  • APARE IN TOATE ZILELE - Wikimedia...Intr'adevér, legea din 12 Aprilia 1880 prevedea vênzarea mosiilor statului pentru plata ipotecarelor. Mosüle s'ali vêndut, banii s'ali ri-sipit
4
NUL I No. 35. 10 BANI NUMERUL GRIGORE G. PEUCESCU Director politic ABONAMENTE: irr& I an 40 lei, 6 luvt 2010,3 luvt 10 lei strainatate t an 50 let, 6 tunt 25 lei REDACTIA o. 3. Piata Episcopiei. No. 3. APARE IN TOATE ZILELE D l' V1 N l' ( :.1 29 DECEMBRE 1885. BARBU STEF. DE LA VRANCEA Prim- redactor A N U N C I U R I: anunciuri pe pagina palra huit 3i1 hati, anunciuri reclame pe pa:. HI `_' loi linfa. ADJtINISTRATIA No. 3.--Piát:i Episcopiei.No. 3. CONVENTIUNEA ANCA NATIONALA DISCl1tl L DLll IIEIT I\I ¡OTITE FINANCIARE TRAVIATA FANTAZIE >IN DURERILE MIII 01 E\TIl1E:1 Cl It 111; 1:ITIOhALA ie stie có urmeazit a se i:ncheia o îr,oialà ¡ntre guvern si Banca Natio- nth pentru plata biletelor ipotecare elise conform legei din 12 Iunie 117, si cari se gasesc î n làzile acesteia. Bil.ncä actioriarii Bancei, dacá nu ndnseläm, sunt convocati pentru 8 inuariü viitor spre a se pronunta aspra acestei conventiuni. eputtlndu-ne procura proiectul formt cu aceastä ocasiune 1), ne mi7ginimaschita, dupe notitele pu- blittte de gazeta oficioasä, conditiu- nil principale ale actului ce esto a se letreco lata ipotecarelor strânse la Banca se a face in termer' de 27 ani, dart- du-e Bancei eilte un minor' pe fie- cari an. tii, In schimbul aceste; In- lesrri acordate Statului, se va pläti Bänei pe fie-caro an o dobilndá de 1 lasutá, prelungindu-se Inc& du- ratavi cu 30 an¡ de la data espirärei privlegiului recunoscut prin legea sa cousitutiva. Petra o mai bunà intelegere a disatiunei ce avem de recut, credem có ete folositor si expunem pe scurt staea leyccici a cestiunei. Iotecarele create prin legea de la 187, pe basa unor bunuri ale Sta tulti a nume afectate pentru plata tor, s'ali emis In public ca o adevé- ratamoneda. Guvernul însá, simtiud inceavenientele ce -i puteali aduce u chârtie- monedä de Stat cu curs for tat, a instituit la 1880 Banca Natio- nal:, in acärei lege prevedea, in mod formal (art. 30), obligatiunea acestui ins,itut de credit de a scoate din cir- cuhtiune, eel mult In termen de pa- tru ani, biletele ipotecare, cari avert(' a sr achita de casele publice al pari, proportional cu vên4a "ea proprieta- tilor afectate spre garantarea tor. Se adäoga, In acela -si timp, c' Banca avea facultatea se emits, pe inêsura ipotecarelor strinse, nouibilete equi- valente, afar& de biletele fixate a nurneprin lege, potrivit cu incasul metalic. (art. 12). Ca compliment al acestor dispo- sitiuni, se presentó in urmä o noua lege, votata tot In 1880, care intro ducea urmàtoarele modificatiuni la legea din 1877 : guvernul sé ins&rci- nézá a scoate din circulatiune aceste bilete, facênd un imprumut i.ntr'un termen de patru ani ; dacá insà nu 1) Am cerut, zilele trecute, la Banc;r a- cest proiect, ni s'a réspuns ins& c& nu era gata. Cu toate aceste abia zece zile no mat despart de Adunarea general& a actio- narilor ! va putea contracta un asemenea im- prumut, atunci, eel mai târziü In opt ani de la promulgarea legei din 124Iuniü 1877,toate biletele vor trebui retrase, plätindu -se valoarea for din vênzarea succesivä a bunurilor sta- Mira. Plata mesa a ipotecarelor are a se face «pe valoarea for nominala, adaogate eu 10 la sutá mai mult peste atea valoare.» Va sè zie& starea cestiunei dupé legile existente este cea urmátoare: 1. Banca a fest lnshrcinat& prin lege sé stringa ipotecarele intr'un termer de patru ani. De fapt, ea si -a indeplinit complect aceasta lndatorire, de ocre -ce de mult are adunate In lác)ile sale aproape tota- litatea ipotecarelor emise; situatiu- nea din arm& arata ca In casa Banco" sé aflá 25,902,230 lei in aceste e- fecte. 2. Statul s'a obligat prin legea de la 12 Aprilie 18R0 a scoate din cir- culatiune ipotecarele si a le plati ori un adaos de 10 la sutä, fie In virtu tea unui imprumut, fie din Irani" prinsi Cu vênzarea bunurilor Sta tului. Prin urmare , modal liquidärei este de la sine desemnat, si lntr'o tara undo lucrurile merg eu reguli nu mai era nevoie de nisi o altar tocmealit. Ce vrea sé facá ins& gu- vernul? A vêndut mosiile Statulul si a mîtncat banii, distragêndu -i de la destinatiunea for si intrebuin- tându-i in chieltueli zilnice f &rá a réscumpitra ipotecarele; imprumut ii este gréü sé mai fac&, pentru -cä s'air skit toate puterile Statuluï Ro- tiân, si atunci, ca sé scape de difi- cultatea ce intâmpiriá, crede frumos sé calce lega votate chiar de dunä- rile sale, se infringe, îndatoriri anu- me luate si sé traiasca din expedi- ente ! In loo sé pläteasc& de o data 25 26 milioane, iscusitul nostru guvern liberal vrea sé giseasct mijlocul comod de a plati nurnai côte un milion pe an, ungênd ochii lumei eu un procent derisoria de 1 la stall! Cinstit este? Bine e sé se proee- deze in acest mod? Banca, dacá ar fi sé se urmeze dupe legea din 12 Apriliu 1880. an aves dreptul sè priimeascá de la Stat : 25 -26 milioane, valoarea ipo- tecarelor aflate ¡n läzile sale, mai mult aproape trei milioane plus va- luta de 10 0/0 stabilità de legiuitor. Cu acest Incas noli ea si -ar Indoi o- peratiunile, resultâud pentru actio- narii siri beneficia insemnate. Acésta chiar ar fi o despägubire dreaptá eu- venita Bäncei, care a fost silitä sc tina imobilizate, In piimnitele sale, inuit timp peste 25 milioane, caci presupuneni cá sunt exacte situa - tiunile pe cari ni le presenta dênsa. In adevér, In situatiunea din urma, ni se arata cà pentru un incas me- talic de 31 milioane si 25 milioane ipotecare, s'ali emis bilete numai pentru 99 milioane, neglijêndu -se, si Cu drept cuvnnt, a se scoate bi- lete si pentru valoarea ipotecarelor. De si beneficiile ce ar resulta dintr'o asemenea liquidatiune sunt insemnate , totu -si statul nu este tocmai napastuit, pentru -ca el este accionar eu 1/3 din capital si, pe pe lêngä dividendele ce i se dà ca la or -ce accionar, mai are si 20 0/0 din ceea -ce mai remâne dupe plata unui prim dividend de 6 0 0. An eït si din acest punct de vedere guver- nul ar trebui sé esiteze de a tua o misura nedreaptá. Foloasele ce reserva conventiu- nea stint de nimio si nu se pot com- para eu avantagiele reale ce ar do- bêndi Banca printr'o plata regulatit conform eu legea : de o parte pro centul de 10¡0 esto ridicul pe pinta noastra, si de alta prelungirea de 30 ani, peste coi 20 ani acordati eel prin lege, este o adevératir gluma, pentru -cá mai ales peste doué -zeei ani lumen va auca necesitate de o Banc& National& ! La anul 1900 , and espiró privilegiul Báncei, se va Intêmpla una din aceste lucruri: saú vom persista in modal organi - särei actuate a acestui institut de credit, si in asemenea cas mánti- nerea Bancei se va impune, pentru ca afacerile vor creste si se va simti nevoie de densa mai mutt de tilt asta -zi ; saü vorn *rige la ideia unor banei libere si farà amestecul statului, si atunci la ce bun sii an- gagem viitorul ? Un singur argument s'ar putea invoca In favoarea Invoelei propuse, si anume situatiunea dificilá in care se gaseste guvernul, strirntorat Ivi urma faimoaseï sale administratiuni financiare. ln neputintà de a face fata plätilor, d. Brátignu, ea negus - torul mofluz, olerá U ncei un con - cordat, niel mai mutt niel mai pu- tii ! Nu stira care va ft settiruentul actionarilor eu ocasiunea cercetil- rei proiectnlui : In definitiv ii pri- veste, fiind averea lor angugiata. Nu interesul lor material ne con- duce, In combaterea acestei conven- tiuni, ci însá -si interesal Statuluï isbit de doué parti : si In partea materialá si in cea morali. Intr'adevér, legea din 12 Aprilia 1880 prevedea vênzarea mosiilor statului pentru plata ipotecarelor. Mosüle s'ali vêndut, banii s'ali ri- sipit si datoria exista Inch ! Va sé zicä, o roan sarcinà asupra tesau- rulul public si noui divi de creat pentru acoperirea lor. Tot aceastá lege stabilia Indato- riri esprese In sartina statului, pe cari guvernul urea sé le steargir Cu desávêrsire. Un om onest însá nu procedeaza niel o data ast -fel : pláteste dupe iscilitura lui; cum ar fi eu putintá sé concepem In alt mod indeplinireaobligatiunilor din partea statului, care trebue sé fie frinta morali prin escelenta ? Ideia de a se revoca lega existente si a se isbi acte petrecute in vir- tutea lor, este cea mai nenorocitä, atrâgênd con secintele cele mai grave atât in privinta organisarei statu- lui cât si a moralitatei publice. Mai ales in statele democratice, ceea -ce se cere cu deosebire este respectul legilor, farà de care nu se poate intelege existenta lor; ceci alt -fel totul s'ar conduce dupé vuinta po- liticianilor fari scrupule, far ones- titatea si caracterul ar rémânea niste cuvinte zadarnice ! De aceia, mant.inêndu -ne pentru asta -zi In aceste geileralit&ti, nu credem posibila conventiunea ce se propane Bäncei, cerènd din contra lichidarea cestiunei cu respectul le- gilor in vigoare. Atât mai rêü pen- tru guvernul d -lui Bratianu daca a inselat tara, distrigénd, dela destina tiunea tor, bunuri hotarììte anume pentru plata ipotecarelor, si (Inca se gaseste In încurcatura pentru acope- rireit deficitelor carï, din vina lui, ne ameninta din tonte pártile ! I). C. i opeieu. DEI'E1ELE AGEVTIEI BAVAS" Paris, 5 Ianuarie. Circulara d. 1)elyaius este considerata ca Inceputul une: campanil diplomatice ce voeste se tnireprinza Grecia, ale curo" con'secinte preocupa de "äcum sTeréle politice. Belgrad, 5 Ianuarie. Inclata dupa serbutorï generalul IIorvatovici va tre- ce In inspectie trupele din tot intenio- ru 1 torii. Belgrad, 5 Ianuarie. -- Guvernele serf, si bulgar nu s'aú Iuteles Inca ca se arate In ce oras vor Incepe nego- cierile de pace. Viena, 5 Ianuarie. «Noua presa li- bera» inentioneaza o depesa ce spline ca guvernul rus a primit o nota din partea Portii, Intrebfind'o daca priveste ocupatiunea Rumelieí cu trupe turcesti ca oportuna. Madrid,5 Ianuarie. Un decret sem- ant de Regina regenta pronunta anlil- narea l!orlesilor. Paris, (3 Ianuarie. Este probabil ca noul cabinet, va fi constituit mâine. Sofia, 6lanuarie. Un decret prin ciar hotareste ca legile bulgare privi- trare la justite se vor aplica si In Ru- melia. Informatiuní culese din diverse parti ne autoriza se credem ca negocierile privitoare la unirea color 2provincii,ln- t3lneste oare -cari grcutatï, far mal toll sunt de acord se considere aceste greu- tatï ca nefiind neinlaturabile. Nu s'a luat Inca niel o holartre In pri- vilila reunirii Sobranieï, nicí In privill- 1,i oriel calatorií a printului la Filipopol. h'ilipopol, 6 Ianuarie. Deputaf ii ru- ineliolí manifesta dorinta de a se Iu- truni la Sofia. Rangoon, 6 Ianuarie. Bandele de iusurgenti Dacoit( se maresc .n Bir- mania. Rectificare. Depesa ce am primit'o din Londra la 5 Ianuarie si care se vede in foula a II -aa aceleasí ziafost trunchia- ta In transmiterea telegrafica; o parte a textuluí nu ne a sosit de loe. Aceasta de- pesa trebue ast -fel rectificata: Parlamentul enfilez se va deschide la 12Iaiivarie. Memliri c ilneri'í Var. alege pe presidintele for si vor presta juril- tnâritul. Mesagiul Regieei se va citi la 21 Ia- nuarie. Paris 7 Ianuarie. Noul cabinet s'a rompus ast -fel: D. de Freycinet presediulele consiliu- luí, miuistrul afacerilor streite. I). Demole, justifie; Sarrien, interne; Sadi- Carnot, tirante ; generalul Bou- langer, resbel; Contra Amiralul Aube, marina ; Goblet, insirucliuní publico ; 13uïhaut, lucrar" publice ; Lockroy co- merla"; Develle, agricultura ; Granet poste si telegraf. 'I'erile puse sub protectora'ul Fran- cieí, vor depinde de acum mainte de mi- risterul afacerilor streito. Paris, 7 Ianuarie, Comitele de Fa- loux a murit. I.ondra, 7 Ianuarie. Se telegrafïaz,i din Cain ziaruluí «Times', ca divergiu- tile de opiniuní, cari se ridicasera ni- tre Muctar -pasa si sir Drummond Wolf sunt acum aplanate. Belgrad, 7 Ianuarie. Represen tantfí Puterilor ait facut nouldemersurí pe lânga guvernul Serbiei, spre a gríbi negocierile destinate a asigura pacea. Se crede ca aceste negocien .vor In cepo dupa serbatorile anuluí noú. Pâna una alta se vor Intelege asupra locului de Iritrunire al negociatorilor. Paris, 8 Ianuarie. Ziarele primesc tntr'un mod favorabil noul cabinet. Paris, 8 Ianuarie. 0 depesa d;n Londra relateaza o conversatie tinuta de un diplomat grec, care spune ca Grecia ar fi hotarIta sé lucreze, daca u- nivea Bulgariei cu Rumelia va li sus Iinuta. Belgrad, 8 ¡anuario. Sgomotul circula prin cercurile politice ca Con stantinopol ar fi local ales pentru In- trunirea negociatorilor destinati a asi- gura pacea Intro Serbia si Bulgaria. St. Petersburg, 8 lanuarie. Se zite ca Tarul a primit o scrisoare de la Printul Alexandra. Paris, 8 Ianuarie. Guvernul rus a adresat Puterilor o circulara pentru a le propane se lucreze pe lénga cabi- netele din Belgrad, Sofia si Atena, spre a obtiue liberaren trupelor de curénd mobilizate. Se crede ca puterile vor adera la a- ceasta propunere. Madrid, 8 Ianuarie. S'a semnalat ieri la Algeciras 22 cazuri de cholera, dintre cari 11 urinate de moarte. fari~. O ¡anuario. Stiri primito din Atena spun ca Grecia o hotûrtt( se lu- creze daca Puterilo nu pot obliga pe Torcia sa'í cedeze grattilii ce coro. DISCI It,'I L D-LI i 11E1T:1\1 D. 11leitani a rostit, Intro tntruuire publica, un,discurs politic din care re- producem partea finaltí. Iatri cam a sférsit d. Moitani : «Ve conjur, domnilor,in tumelo sau telor li.bertüf í consacrate 1863, pier- date asta-zí. Ve cotjur tn numele slîn- tuluí patriotizm, de care toti santefi animati ; Vé copjur In numele religiu- nil noastre crestine-ortodoxo-rasarittt- ne-romane uitatu asta-zi de tiranul ce ne guverna. Ve conjur In numele siguL ranfii pungií domniilor voastre, caci a- cest sistem de a percepe impozite ne- drepte, dé care v'am vorbit, ce este alt-ceva, de cat a se ataca fura drept punga contribuabiluluí? Vr5 conjur dar In numele sigurantii pungií domuiilor voastre, caci totí inunCÍm... zi Cu zi, ca se cßstigam ban cu ban, cu sudoa- rea fruntil noastre, pe calea corectitu- dini si a onestitati, lasilnd milioanele in punga adversarilor nostri precum si rusinea pe fruntea lor ofllita, ce sé pleaca sub greutatea pacatelor ce'í a- pasa. V8 conjur In numele onoari familiilor noastre, ce satrapiì: tiranului se incérca se o mânjeasca..,. stití ce s'a petrecut cu o juna institutrice corecta si onesta.. ea, nevoind se sesupue dorintelor unui satrap al tiranului, fu persecutata si isgonita. Ve conjur pe toni sa lucräm cu tarie pentru a ne scapa de acost mi- taster curuplit pentru tara, minister, numit: cabinetul Ioan Bretianu. A re- mane In legalitate, nu -va se zica a fi lipsiti de energie. VC consiliam lega- Mate, dar ve cerem energie. Se resis- tam tiranului. Numaï resistentele asi- gura uuuí popor liberal exerciliú drrepturilor salc...Prittre remediilE' cele Mai efrcace ce se po,t aduce uncí ase- menea stan de lucruri, este interesul ce fie-care cetatian e dator poarte a- facerilor publice, este initiativa ce in- cumba fie-carui cetátean, este energia ce trebue el se arate atát In hotáririle saleicât,si In mijlocul concetatenilorséi. Se lucram dar cu toticetatenií din ca- pitala si de prin judete, presentí asta-zi in adunarea aceasta, spre it dava um caliinetul loitn lirutianu. NOTITE FINANCIARE Casa de depuneri si de economie. Gain totianü ,administratiaCaseide de- punerl si de economia a procedat, In ziva de 16 Decembre, la verificarea sol - duluí in valori si ïn numerar, aflat, dupe scripte, In boltile sale. Aceasta inspectiuue, condusu sub priveghiarea a trei din membri" clin consiliul de administratie, a probat conformitatea Intre scripte si resulta- tele din casa. Ast -fel s'a constatat ca, pentru ser- viciul depunerilor la 16 Decembre 1885, soldul In casa crea de : lei 2.364.642, blini 21 in numerar s i de lei 135.830.716, 54 in valori ; iar pentru serviciul eco nomielor, acelas sold se compunea

Upload: others

Post on 06-Sep-2020

5 views

Category:

Documents


0 download

Report

TRANSCRIPT

Page 1: APARE IN TOATE ZILELE - Wikimedia...Intr'adevér, legea din 12 Aprilia 1880 prevedea vênzarea mosiilor statului pentru plata ipotecarelor. Mosüle s'ali vêndut, banii s'ali ri-sipit

NUL I No. 35. 10 BANI NUMERUL

GRIGORE G. PEUCESCUDirector politic

ABONAMENTE:irr& I an 40 lei, 6 luvt 2010,3 luvt 10 lei

strainatate t an 50 let, 6 tunt 25 lei

REDACTIAo. 3. Piata Episcopiei. No. 3.

APARE IN TOATE ZILELE

D l' V1 N l' ( :.1 29 DECEMBRE 1885.

BARBU STEF. DE LA VRANCEAPrim- redactor

A N U N C I U R I:anunciuri pe pagina palra huit 3i1 hati,anunciuri reclame pe pa:. HI `_' loi linfa.

ADJtINISTRATIANo. 3.--Piát:i Episcopiei.No. 3.

CONVENTIUNEA

ANCA NATIONALA

DISCl1tl L DLll IIEIT I\I

¡OTITE FINANCIARE

TRAVIATAFANTAZIE

>IN DURERILE MIII

01 E\TIl1E:1 Cl It 111; 1:ITIOhALA

ie stie có urmeazit a se i:ncheia oîr,oialà ¡ntre guvern si Banca Natio-nth pentru plata biletelor ipotecareelise conform legei din 12 Iunie117, si cari se gasesc î n làzile acesteia.Bil.ncä actioriarii Bancei, dacá nundnseläm, sunt convocati pentru8 inuariü viitor spre a se pronuntaaspra acestei conventiuni.

eputtlndu-ne procura proiectulformt cu aceastä ocasiune 1), nemi7ginimaschita, dupe notitele pu-blittte de gazeta oficioasä, conditiu-nil principale ale actului ce esto ase letreco

lata ipotecarelor strânse la Bancase a face in termer' de 27 ani, dart-du-e Bancei eilte un minor' pe fie-cari an. tii, In schimbul aceste; In-lesrri acordate Statului, se va plätiBänei pe fie-caro an o dobilndá de1 lasutá, prelungindu-se Inc& du-ratavi cu 30 an¡ de la data espiräreiprivlegiului recunoscut prin legea sacousitutiva.

Petra o mai bunà intelegere adisatiunei ce avem de recut, credemcó ete folositor si expunem pe scurtstaea leyccici a cestiunei.

Iotecarele create prin legea de la187, pe basa unor bunuri ale Statulti a nume afectate pentru platator, s'ali emis In public ca o adevé-ratamoneda. Guvernul însá, simtiudinceavenientele ce -i puteali aduce uchârtie- monedä de Stat cu curs fortat, a instituit la 1880 Banca Natio-nal:, in acärei lege prevedea, in modformal (art. 30), obligatiunea acestuiins,itut de credit de a scoate din cir-cuhtiune, eel mult In termen de pa-tru ani, biletele ipotecare, cari avert('a sr achita de casele publice al pari,proportional cu vên4a "ea proprieta-tilor afectate spre garantarea tor. Seadäoga, In acela -si timp, c' Bancaavea facultatea se emits, pe inêsuraipotecarelor strinse, nouibilete equi-valente, afar& de biletele fixate anurneprin lege, potrivit cu incasulmetalic. (art. 12).

Ca compliment al acestor dispo-sitiuni, se presentó in urmä o noualege, votata tot In 1880, care introducea urmàtoarele modificatiuni lalegea din 1877 : guvernul sé ins&rci-nézá a scoate din circulatiune acestebilete, facênd un imprumut i.ntr'untermen de patru ani ; dacá insà nu

1) Am cerut, zilele trecute, la Banc;r a-cest proiect, ni s'a réspuns ins& c& nu eragata. Cu toate aceste abia zece zile no matdespart de Adunarea general& a actio-narilor !

va putea contracta un asemenea im-prumut, atunci, eel mai târziü Inopt ani de la promulgarea legei din124Iuniü 1877,toate biletele vor trebuiretrase, plätindu -se valoarea for dinvênzarea succesivä a bunurilor sta-Mira. Plata mesa a ipotecarelor area se face «pe valoarea for nominala,adaogate eu 10 la sutá mai multpeste atea valoare.»

Va sè zie& starea cestiunei dupélegile existente este cea urmátoare:

1. Banca a fest lnshrcinat& prinlege sé stringa ipotecarele intr'untermer de patru ani. De fapt, easi -a indeplinit complect aceastalndatorire, de ocre -ce de mult areadunate In lác)ile sale aproape tota-litatea ipotecarelor emise; situatiu-nea din arm& arata ca In casa Banco"sé aflá 25,902,230 lei in aceste e-fecte.

2. Statul s'a obligat prin legea dela 12 Aprilie 18R0 a scoate din cir-culatiune ipotecarele si a le plati oriun adaos de 10 la sutä, fie In virtutea unui imprumut, fie din Irani"prinsi Cu vênzarea bunurilor Statului.

Prin urmare , modal liquidäreieste de la sine desemnat, si lntr'otara undo lucrurile merg eu regulinu mai era nevoie de nisi o altar

tocmealit. Ce vrea sé facá ins& gu-vernul? A vêndut mosiile Statululsi a mîtncat banii, distragêndu -i dela destinatiunea for si intrebuin-tându-i in chieltueli zilnice f &rá aréscumpitra ipotecarele; imprumutii este gréü sé mai fac&, pentru -cäs'air skit toate puterile Statuluï Ro-tiân, si atunci, ca sé scape de difi-cultatea ce intâmpiriá, crede frumossé calce lega votate chiar de dunä-rile sale, se infringe, îndatoriri anu-me luate si sé traiasca din expedi-ente ! In loo sé pläteasc& de o data25 26 milioane, iscusitul nostruguvern liberal vrea sé giseasctmijlocul comod de a plati nurnaicôte un milion pe an, ungênd ochiilumei eu un procent derisoria de1 la stall!

Cinstit este? Bine e sé se proee-deze in acest mod?

Banca, dacá ar fi sé se urmezedupe legea din 12 Apriliu 1880. anaves dreptul sè priimeascá de laStat : 25 -26 milioane, valoarea ipo-tecarelor aflate ¡n läzile sale, maimult aproape trei milioane plus va-luta de 10 0/0 stabilità de legiuitor.Cu acest Incas noli ea si -ar Indoi o-peratiunile, resultâud pentru actio-narii siri beneficia insemnate. Acéstachiar ar fi o despägubire dreaptá eu-venita Bäncei, care a fost silitä sctina imobilizate, In piimnitele sale,inuit timp peste 25 milioane, cacipresupuneni cá sunt exacte situa -tiunile pe cari ni le presenta dênsa.In adevér, In situatiunea din urma,ni se arata cà pentru un incas me-talic de 31 milioane si 25 milioaneipotecare, s'ali emis bilete numaipentru 99 milioane, neglijêndu -se,si Cu drept cuvnnt, a se scoate bi-lete si pentru valoarea ipotecarelor.

De si beneficiile ce ar resultadintr'o asemenea liquidatiune suntinsemnate , totu -si statul nu estetocmai napastuit, pentru -ca el esteaccionar eu 1/3 din capital si, pepe lêngä dividendele ce i se dà cala or -ce accionar, mai are si 20 0/0din ceea -ce mai remâne dupe plata

unui prim dividend de 6 0 0. An eïtsi din acest punct de vedere guver-nul ar trebui sé esiteze de a tua omisura nedreaptá.

Foloasele ce reserva conventiu-nea stint de nimio si nu se pot com-para eu avantagiele reale ce ar do-bêndi Banca printr'o plata regulatitconform eu legea : de o parte procentul de 10¡0 esto ridicul pe pintanoastra, si de alta prelungirea de30 ani, peste coi 20 ani acordatieel prin lege, este o adevératir gluma,pentru -cá mai ales peste doué -zeeiani lumen va auca necesitate de oBanc& National& ! La anul 1900 ,and espiró privilegiul Báncei, seva Intêmpla una din aceste lucruri:saú vom persista in modal organi -särei actuate a acestui institut decredit, si in asemenea cas mánti-nerea Bancei se va impune, pentruca afacerile vor creste si se va simtinevoie de densa mai mutt de tiltasta -zi ; saü vorn *rige la ideiaunor banei libere si farà amesteculstatului, si atunci la ce bun sii an-gagem viitorul ?

Un singur argument s'ar puteainvoca In favoarea Invoelei propuse,si anume situatiunea dificilá in carese gaseste guvernul, strirntorat Iviurma faimoaseï sale administratiunifinanciare. ln neputintà de a facefata plätilor, d. Brátignu, ea negus -torul mofluz, olerá U ncei un con -cordat, niel mai mutt niel mai pu-tii !

Nu stira care va ft settiruentulactionarilor eu ocasiunea cercetil-rei proiectnlui : In definitiv ii pri-veste, fiind averea lor angugiata.Nu interesul lor material ne con-duce, In combaterea acestei conven-tiuni, ci însá -si interesal Statuluïisbit de doué parti : si In parteamaterialá si in cea morali.

Intr'adevér, legea din 12 Aprilia1880 prevedea vênzarea mosiilorstatului pentru plata ipotecarelor.Mosüle s'ali vêndut, banii s'ali ri-sipit si datoria exista Inch ! Va sézicä, o roan sarcinà asupra tesau-rulul public si noui divi de creatpentru acoperirea lor.

Tot aceastá lege stabilia Indato-riri esprese In sartina statului, pecari guvernul urea sé le steargirCu desávêrsire. Un om onest însánu procedeaza niel o data ast -fel :pláteste dupe iscilitura lui; cum arfi eu putintá sé concepem In alt modindeplinireaobligatiunilor din parteastatului, care trebue sé fie frintamorali prin escelenta ?

Ideia de a se revoca lega existentesi a se isbi acte petrecute in vir-tutea lor, este cea mai nenorocitä,atrâgênd con secintele cele mai graveatât in privinta organisarei statu-lui cât si a moralitatei publice. Maiales in statele democratice, ceea -cese cere cu deosebire este respectullegilor, farà de care nu se poateintelege existenta lor; ceci alt -feltotul s'ar conduce dupé vuinta po-liticianilor fari scrupule, far ones-titatea si caracterul ar rémânea nistecuvinte zadarnice !

De aceia, mant.inêndu -ne pentruasta -zi In aceste geileralit&ti, nucredem posibila conventiunea ce sepropane Bäncei, cerènd din contralichidarea cestiunei cu respectul le-gilor in vigoare. Atât mai rêü pen-tru guvernul d -lui Bratianu daca ainselat tara, distrigénd, dela destina

tiunea tor, bunuri hotarììte anumepentru plata ipotecarelor, si (Inca segaseste In încurcatura pentru acope-rireit deficitelor carï, din vina lui, neameninta din tonte pártile !

I). C. i opeieu.

DEI'E1ELE AGEVTIEI BAVAS"

Paris, 5 Ianuarie. Circulara d.1)elyaius este considerata ca Inceputulune: campanil diplomatice ce voeste setnireprinza Grecia, ale curo" con'secintepreocupa de "äcum sTeréle politice.

Belgrad, 5 Ianuarie. Inclata dupaserbutorï generalul IIorvatovici va tre-ce In inspectie trupele din tot intenio-ru 1 torii.

Belgrad, 5 Ianuarie. -- Guverneleserf, si bulgar nu s'aú Iuteles Incaca se arate In ce oras vor Incepe nego-cierile de pace.

Viena, 5 Ianuarie. «Noua presa li-bera» inentioneaza o depesa ce splineca guvernul rus a primit o nota dinpartea Portii, Intrebfind'o daca privesteocupatiunea Rumelieí cu trupe turcestica oportuna.

Madrid,5 Ianuarie. Un decret sem-ant de Regina regenta pronunta anlil-narea l!orlesilor.

Paris, (3 Ianuarie. Este probabilca noul cabinet, va fi constituit mâine.

Sofia, 6lanuarie. Un decret princiar hotareste ca legile bulgare privi-trare la justite se vor aplica si In Ru-melia.

Informatiuní culese din diverse partine autoriza se credem ca negocierileprivitoare la unirea color 2provincii,ln-t3lneste oare -cari grcutatï, far mal tollsunt de acord se considere aceste greu-tatï ca nefiind neinlaturabile.

Nu s'a luat Inca niel o holartre In pri-vilila reunirii Sobranieï, nicí In privill-1,i oriel calatorií a printului la Filipopol.

h'ilipopol, 6 Ianuarie. Deputaf ii ru-ineliolí manifesta dorinta de a se Iu-truni la Sofia.

Rangoon, 6 Ianuarie. Bandele deiusurgenti Dacoit( se maresc .n Bir-mania.

Rectificare. Depesa ce am primit'odin Londra la 5 Ianuarie si care se vedein foula a II -aa aceleasí ziafost trunchia-ta In transmiterea telegrafica; o parte atextuluí nu ne a sosit de loe. Aceasta de-pesa trebue ast -fel rectificata:

Parlamentul enfilez se va deschide la12Iaiivarie. Memliri c ilneri'í Var. alegepe presidintele for si vor presta juril-tnâritul.

Mesagiul Regieei se va citi la 21 Ia-nuarie.

Paris 7 Ianuarie. Noul cabinet s'arompus ast -fel:

D. de Freycinet presediulele consiliu-luí, miuistrul afacerilor streite.

I). Demole, justifie; Sarrien, interne;Sadi- Carnot, tirante ; generalul Bou-langer, resbel; Contra Amiralul Aube,marina ; Goblet, insirucliuní publico ;13uïhaut, lucrar" publice ; Lockroy co-merla"; Develle, agricultura ; Granetposte si telegraf.

'I'erile puse sub protectora'ul Fran-cieí, vor depinde de acum mainte de mi-risterul afacerilor streito.

Paris, 7 Ianuarie, Comitele de Fa-loux a murit.

I.ondra, 7 Ianuarie. Se telegrafïaz,idin Cain ziaruluí «Times', ca divergiu-tile de opiniuní, cari se ridicasera ni-tre Muctar -pasa si sir Drummond Wolfsunt acum aplanate.

Belgrad, 7 Ianuarie. Representantfí Puterilor ait facut nouldemersurípe lânga guvernul Serbiei, spre a gríbinegocierile destinate a asigura pacea.

Se crede ca aceste negocien .vor Incepo dupa serbatorile anuluí noú.

Pâna una alta se vor Intelege asupralocului de Iritrunire al negociatorilor.

Paris, 8 Ianuarie. Ziarele primesctntr'un mod favorabil noul cabinet.

Paris, 8 Ianuarie. 0 depesa d;nLondra relateaza o conversatie tinutade un diplomat grec, care spune caGrecia ar fi hotarIta sé lucreze, daca u-

nivea Bulgariei cu Rumelia va li susIinuta.

Belgrad, 8 ¡anuario. Sgomotulcircula prin cercurile politice ca Constantinopol ar fi local ales pentru In-trunirea negociatorilor destinati a asi-gura pacea Intro Serbia si Bulgaria.

St. Petersburg, 8 lanuarie. Sezite ca Tarul a primit o scrisoare de laPrintul Alexandra.

Paris, 8 Ianuarie. Guvernul rusa adresat Puterilor o circulara pentrua le propane se lucreze pe lénga cabi-netele din Belgrad, Sofia si Atena, sprea obtiue liberaren trupelor de curéndmobilizate.

Se crede ca puterile vor adera la a-ceasta propunere.

Madrid, 8 Ianuarie. S'a semnalatieri la Algeciras 22 cazuri de cholera,dintre cari 11 urinate de moarte.

fari~. O ¡anuario. Stiri primito dinAtena spun ca Grecia o hotûrtt( se lu-creze daca Puterilo nu pot obliga peTorcia sa'í cedeze grattilii ce coro.

DISCI It,'I L D-LI i 11E1T:1\1

D. 11leitani a rostit, Intro tntruuirepublica, un,discurs politic din care re-producem partea finaltí.

Iatri cam a sférsit d. Moitani :«Ve conjur, domnilor,in tumelo sau

telor li.bertüf í consacrate 1863, pier-date asta-zí. Ve cotjur tn numele slîn-tuluí patriotizm, de care toti santefianimati ; Vé copjur In numele religiu-nil noastre crestine-ortodoxo-rasarittt-ne-romane uitatu asta-zi de tiranul cene guverna. Ve conjur In numele siguLranfii pungií domniilor voastre, caci a-cest sistem de a percepe impozite ne-drepte, dé care v'am vorbit, ce estealt-ceva, de cat a se ataca fura dreptpunga contribuabiluluí? Vr5 conjur darIn numele sigurantii pungií domuiilorvoastre, caci totí inunCÍm... zi Cu zi,ca se cßstigam ban cu ban, cu sudoa-rea fruntil noastre, pe calea corectitu-dini si a onestitati, lasilnd milioanelein punga adversarilor nostri precum sirusinea pe fruntea lor ofllita, ce sépleaca sub greutatea pacatelor ce'í a-pasa.

V8 conjur In numele onoari familiilornoastre, ce satrapiì: tiranului se incércase o mânjeasca..,. stití ce s'a petrecutcu o juna institutrice corecta si onesta..ea, nevoind se sesupue dorintelor unuisatrap al tiranului, fu persecutata siisgonita. Ve conjur pe toni sa lucrämcu tarie pentru a ne scapa de acost mi-taster curuplit pentru tara, minister,numit: cabinetul Ioan Bretianu. A re-mane In legalitate, nu -va se zica a filipsiti de energie. VC consiliam lega-Mate, dar ve cerem energie. Se resis-tam tiranului. Numaï resistentele asi-gura uuuí popor liberal exerciliúdrrepturilor salc...Prittre remediilE' celeMai efrcace ce se po,t aduce uncí ase-menea stan de lucruri, este interesulce fie-care cetatian e dator poarte a-facerilor publice, este initiativa ce in-cumba fie-carui cetátean, este energiace trebue el se arate atát In hotáririlesaleicât,si In mijlocul concetatenilorséi.

Se lucram dar cu toticetatenií din ca-pitala si de prin judete, presentí asta-ziin adunarea aceasta, spre it dava umcaliinetul loitn lirutianu.

NOTITE FINANCIARECasa de depuneri si de economie.

Gain totianü ,administratiaCaseide de-punerl si de economia a procedat, Inziva de 16 Decembre, la verificarea sol -duluí in valori si ïn numerar, aflat,dupe scripte, In boltile sale.

Aceasta inspectiuue, condusu subpriveghiarea a trei din membri" clinconsiliul de administratie, a probatconformitatea Intre scripte si resulta-tele din casa.

Ast -fel s'a constatat ca, pentru ser-viciul depunerilor la 16 Decembre 1885,soldul In casa crea de : lei 2.364.642,blini 21 in numerar s i de lei 135.830.716,54 in valori ; iar pentru serviciul economielor, acelas sold se compunea

Page 2: APARE IN TOATE ZILELE - Wikimedia...Intr'adevér, legea din 12 Aprilia 1880 prevedea vênzarea mosiilor statului pentru plata ipotecarelor. Mosüle s'ali vêndut, banii s'ali ri-sipit

8

EPOCA '29 DECEMBRE

de: lei 42,164.64 In nrrn(erar si de let6.260.O00 In rnlor7.

Compar,ìnd aceste resnitate cu celede la 31 Martie 1885, crnlstatam :

1. O descre.aere In soldul nume-rar de :

lei 6.- :162.537,1 l2. 0 rrestere ìr1 soldul de valori de :

lei: 0.100.8-17.17Descreaterea foarte insemnata In sol-

dul numearulul ne da o nous dovadade temerea ce am formulat In No.trecut, asupra tmprumuturilor exage-rate ee 'cottttineleaaS jfititrte1f 3ttYttlItt=0torizate a contracta la Casa de depu-neri, eu risicul de a se vedea, ìntr'un mo-ment de crisù mai accentuala, ineti-tutiunea aceasta, In neputinta -de asatisface cererile de restituire ce i

s'ar adresa.1)in acesl punt de vedere, urcarea

la fi 1:2 la stall a taxeí pentu avan-suri, deeisCt de administratiune, e In-teleapta pe cat se poate. :Aceasta ma-aura anuutata de noi (le mat multezilese gaseste conflrrnata printr'o publi-catiuue aparuta In No. "Monitoruluioficial de la 2a Decembre.

lo privinta serviciului economielor,constatam

1. Numerar In Casa la 1(iDeeembre. . . . lei 42.161,64

2. Foudurile de Slat si decredit lei 6.200.000

Tólal leí. . 11.302.164,01Precum se vede, Casa de Economie,

sing-urti usupra eareia puterea centralanu s'a amestecat pana rcunl, ai a Iatsat'ose l'unctioueze asa precum a organisa-t'o adeveratul ei fondator d. Pencovicí,da resnllate favor:ll,ilr+ din o zi In alla.

Itiliinlul llau(il Nationale a lto-nitìnii, presinta la :et Deeembre 9185,sivatiutnea u rim( to:are:

:!I 1)ecenrhre di1'erint,aIn(asul metalic

arginl) . . lei a4.400.,t25m. ti56.1)31ÿ Portofoliu . » 1(1.187.872 p1.103.301t :(A:(vranupstuurri

!

.

cu -28.871. 834p1. 543.766rente

» 16.368. 4:3i m.371 .349

Circulatiunea lei t)8.tttr,.5.0 ni. 92.290Compturicu-

ó rentea Renettcit pe

trim. H. » 852.62p p1. 33.467O prima ocliire asupra variatiuuilor

acestu bilant ne demonstra o serie deanumu/ii 1rHerlale ai de rail augur :

Fata eu o descreatere de 4,li 931 itliucasul de arhiut, avena o nlicsorartnunlat de lei 9r2.2!N) in circulat.iuuea bi-letelor; precum se vede disprolortia eenorma. Pe ltn;;a a,ceastrl, constatriin odescrealure In aclivul monetar al Bauci!tactual In epoca calud agiul atinge ra-portul de 17 la suta. Daca valutarioaslra se va depretia si mat mull, ar-gllltul va fi drenat de sigur calve altepieta, nude proportia intre aur si ar-gint \1 fl mat erica, si atunci lucasulmetalic al Banch va ti auienincat dea se vedea disparènd, fata Cu cererileinnleroase de schimb al biletelor con-tra argiut. Ni se va raspuude ca daca o-peratia acestul salami) ofera avantage,apot Banca va fi cea d'Intùiti care s'oe.secutr : sé vanda adica argintul sail In

Y2.380.O45 m.273.521

strainatate ai so",

n'ar t3 mat peprocedare diqdata ce se v

eumpere aur. Nimicns, C:+ n aser1Atldlt.ja et: iu adeva- +, peRanca tntr(tei8d

o asetnene . ' de arhitraju. dr'-tiitorii de s

ot: vor presinla Cumiile la gi rand argint, incat, falrà : * ;<,':, n pntea p iceca de a ar ta (ita sé s s-penda - ` , i , tezefortat: ,aj. :ca nuíngriji a se micsora cat mai malt circu-iatiuuea si a se retrage ipotecaréle, rlliconform couventiunet Incheiate, ci tìlBond+Ottol fa vorabile creditulu nostrilpublic.

0 noun convocnre de uclionnri.Socielatea rotniìnadeconstrt.ctiunt ai lu-crtti publice anunta priu Monitor con-vocarea extraaordinal'a a actionarilor eipentru Duminica 2tÌ tanuariit (71'evr.1881i:, la 2 ore dupé ameazi, la sediulsocietetii, strada 'Doamnei No. 8.

Ordinea zilet va fi :

t. Modiflcarea art. 11 clin statute Inscop de a se reduce capitalul social.

2. :11odiBcarea art .5i din statuteinscop de a se schinlha repartisarea be-Ileticiului ai a se mini fondul de reserva.

Cayrol.

IY

STIRILE ZILEIl :omitetul I t alma, it refusal s joace

pe scent( teatrului eel mare revista d -lorI. Ne; ruzzi al D. R. Itosetti, sub cuvintca confine alusiuni politice. Se zice ca(1. Strincescu care aspira la directiunottteatrului ar avert intentiunea de a inter -zice representatiunea aeestei revistechiar pe allá accuat

S'a interzis gradelor iuferioare sénlearga la patinaj In gradina Cime-

Pentru ce? Oare nunla! (;fiterii su-periori uii dreptul se dea pegheata ?

L'Independun(e. %(otu)anine, amautanlieaorarea fornlatului rliarulut !'Etoile'precum si a lPfurilor personalulullui ziar, suhverttiunca data de guvern,füud redusa la o Illie de lei pe luníi.

Priutul Stirbey a daruil arel nlil delei scoalet dill comuna l'alulelc, jude-cul \iehedinti.

\Zulle comuue din acest juilet stinthail( trite de nona' molipsitaaria carí so-lera capii lucuitorilor; ast -fea enpii diucuninna /h(d(( !'ri..sire)rü, ('o(r)inal siBereenii- Dobre)ti din placa Sahara stmtbolriavi de scarlatina.

(:ei din comuna I'uertarii din pia -sa Znagov de pojar. Col din comunaMafia. din plasa Mostiatea, (1e umtlaturala gât al cet din comuna (-'ol(ntina deangina.

Suntem informal,(, eh pe lâugauledicit de plani cart stau in perma-liaula ill col iuuele de niai sus, al nie-d+eul Primar provizoriti, AnastasescuStaur, a inspectat deja localitatile in-fectate, luâud masurí pentru cornba-terea boatel si dând medicamentelenecesare suferinailor.

Consiliul superior de pe lànkaa \1 ,

ul Agricultuf>fr äBlistCaului si dür(1o1', estei011toca .dinf a or--a prn'ru iiÖA. de 10 rie 188ri,bcod sptritie eh au In co-t Roan din gtasa Zr mat nu'-a. Când cfiira ar nenoro-sa aiba vtïao tre la acea

larie, de giM sa fìe..41ba n'are siaascä pe ninìten+ :Atòtikrtt.l In tot

pul segusestetnAtícnresci la familiesi nu voeste a se strannita tn comuna:primartll se ocupa cu masurile ctlrciU-marilor ai altele. Caraule nú esista,furtisaeluríi sa fa.c §i nu se urmàreàc:in noaptea de 15-11i coreut s'a spartstabilimentul de eârciuma al d-lui Ni-colae Ilie, din catunul Crângaaii, fu-randu-i-se haut ai obiecte. In pravaliea foal prinlarul si altit care a haut pinala junlatate noaptea.

Pintul Ourossotf, trimisul estra-ordiiar ai ministru al Itusiei plecûndlit concediit: d. de \Villamor, primalseeretar va dirige legatiunea in calitatcde insarcinat de afaceri.

l)in tabloul statistic Intocrnit de pre-sedintelc Curter eu jurat.i dinllfov,reeseca In cursul anulut judicial. 1884-1883,curtea cu jurati a judecat 120 de pro-ease.

u,,,-d-lut 11exa

Prin de.. : . 31 co 3.000 dinIh enahr,. : , ma , ,,,,,nerei t;a-a unii rap i I,, relaa ,! >I :,istr'b. d.

u, actual pre!, : al judetuluttransferal tn aceill0tl calil:ttec$il, In locul d-lui Giril tie-

., uff lenti- ionat'ea

In ajunul craciunulu!, elevii acoaleinormale, saïs dus la palat si fite eu M.S. Regele si Regina air cfurtat cânte-cele craciunulur.

NI. S. Regele a asistat Vinera dimi-ueata la servicialWarta Stefan.

divin ele la hiserie:

M'ara de cele trei representatiuni a-nuntate priu programe, d -asa A. Pattiva da o represenlatie Ira beneficiul saula 3 ianuarie.

Se va jucal'rariala.

Consiliul comunal al Capitalci a lu-sareinat o comisiune compusa din d -nil1. I)obrovici, I. Procopiu Diulitreseu si. \I. Buicoianu, cu facerea ulna proiectde Iege asupra m odului ai inijloacelorcum sal se Iaca pe viitor es propri eri le.

Se ()tie ea regentul anulul 1881) osteplaneta Mercur. Ar urna, daca and tineSamna de legale astronotnice ca banalai cu dtqusul dificitole bugeta re - -'de ladeficit pilla la furl nu e de câl un pas'

constitue focarul cat re care are aconverge tosta aclivitatea planate( noas-tre ill decursul lui 1ß81i.

Al' alai tatua, tivand campt de apli-ludiuelc ilustratiilor noastre guverna-rnentale, sei vedenl pc d -1 Câmpineanupreaediute ale consiliú Intro insula rii-tacita unde Carada ar juca rolul aut Ka-Iakao al XIII -lea.

DECRETE1hiu decretul regal cu No. 2.990 din 22

aerlmbre 1885, tn orma propuneret föculaPriu raporl de d. Ministru secretar de Statla dt +partainlentul de interne, d. loan Cr-laIt'anu, fusi prefect, este irumit in fuuc-I,iuura de prefect al judetulut Buzcrl, tra

la judtasti

ret regal1)e , tn armprit de acelaConsl. I. Placa, fost politaiil, este uumiltn fpnctiunYat de politaiìl al ora,ulut Bo-totrñ, din judetul Botlsaut. in locul d-lut'l'. Popescu, care renl;ine a se enema in altafuiutiune.

Prin decrelul real cu Ni). 2.199 din _'a1)ecembre 1R3.,, in urma propuner.t Meritaprin raporl de acelasl it. Minislru suntuumitr :

1). Bauich Zisu, actual pL,litaiú al orasu-lu1 Itanuticu-`:lrat, tu t'uncliuuca de suh-prIfect la plasa Marginea de jos Urasul,din judel,ul ltarnnicu-hitrat, In local d-luiN. Parcalahu, care rènuìae a se cbenut iaalta l'unetiuue.b. George Teodorescu, capitan In dispo-tribililate, inlLnetiunea de politaiiial ora-

tri locul d-Iiii Bítnicá7-isu.

Priu decïsiunea d-lut \tinistru de fi-nance cu No. 40.752 din 19 I)eemhre 1ür+.5.d. tlonstrtrilin Georgescu, fosl elev de ad-uliuislral,ie, este uulnit tu functiunea deimpiegal sil servicial laxei de 1/2 la 0r0 peI:ìngir hiuroul vamal \',trciorova, tr locul(l-Iitl P. Nirnleacu, inainl,tl.

CRONICAI r :1 I'll it -1' :into aia` I

Si) lilt \ :I l , lI, i It i :iliii 11e matsus caci n'arn de galnd si' va fac o cro-nicft muzicala, si daca its voi sty va vor-bese de milrgaritarele D -net Patti, assari mat lesne asupra celor ce poarta laghat de cat despre cele ce senate dingi

Nitta. minis, marturisesc fará rusiueca nit prea in Inteleg eu'diallectul cro-utIe rrilor muzicali: nu atilt st descoperducat o cahntatreatttl:a dot pe si sail l'a pas -

trat pentru alta ocasie, daca a luat pe/ra sail l'a oliai acasa, daca a tughicitCeva lriliuli ce unume vibratiuní alntrebuint:tt la pizzicato din scena au-tare.

Ett, atilt sr spur: °mt -a placet, saltnu eli -il i aigr(ait ca o asemlenea dare de scarna arli caul scurta pentru o cronica n':,rcorespunde tocmat dorintelor dirada-,rului rtcestui ziar.

De accia, datimi vae sc vi povestesesubicctul Travia lei, rida drill lair s'a ¡sto-risit ai mie de un prieteu care a lostMiercuri scora 1:1 teatru.

I)e ai tonte persoanele dirt operacântù rornrineate, afar() de d -na Patticare câutii italieneste, totusi actiuneanu se petrece. la noi Uff tara, i aceastao poule giiici lesuc or clue priviud ria-mai sculele ce poarta Violetta, eroica°parka. In Bucuretí, bau'bacii stint preamuflangii ca s' foca fenleilor asemencada rari.

heap:1.1 actul tuta 'o, e un rasare haueitel,

cum and zite un chief In cabinetele par-

ti la llagues: o nla da lnl,e

jt(rticulare

i sde

i dP reptthlirane beasu

finca

jurându'si amor nesfârsit pe limp de*)1 de ore. irltr'e drrlsif St' girsesc ceta-teanca Violetta care vorbeste nunlaiitalieneste si tlrnirul Alfredo care grù-eate. nunaï româneste... eu toate aces-tea ei s,: Inteleg atât de bine It CAI selogodesc la moment, ceca ce dovrdeatcinca odata dreptatea proverbului Iran-cez: ,amorul n'are idiom-, adicaamorultntelege toate limhele:

Abia a aptrcat sïrmanul Alfredo sase logodeasca cu Violettt Maud (le laa...vow,,,¡maii Qi-+tZrYÜefI, ssisisisiihsead-luí, un oare care Gheorghe Germontse duce la Violetta Fi'! spune- Cpmâ-neste verde lu actul al -a. cü nueste ierlat unu! fecior de boer sI ia denevasta Pe ó femee care a s:irit prea,multe -t;ardríri tnairite de r.aisaünrie,cest exercititl gimnastic tiind reserv,ttpentru dupé nunta.

Violetta ar fi putut sc'1 rrspunza.cade vrenie cc riti'at a scrântit piciorul eliberù sI' utai saraai pe':te tln gard boe-resc: iund ìusa ca""+ bùtraulul Gheor-ghe It tot vnrhesie ronûaneate óu.tédtaca dinsat it respunde pe italieneste,sâ apelpisrstl. s aseza la mash si serielut Alfredo : Adio,,stìmabilet»; !'

La actul al treilea, ca-se le treaca detirât la aman(lol, Alfredo pe de o partesi Violetta pe de altaaraaca la bal undese Intahlesc din prcuna eu o gralmadade tigarnr' si Or-mice care eânta din toh3De(nehl(ll'l;i-Jxrhi(ts)ua(t(la» de ai n'aii a-dus uicr un urs cu ei.

:Alfredo juca pichet la masa Intr'uncolt al s,ilonului ai era tocmai sa fact,rapot pe march'rsul d'Obigny, când ztt-reste pe Violetta. Atuner iss aduce a-!Mute cal a ri;mas dator un rest decati-va galheni s;aurici, se scoala de lamasal, scoate o punga de piele (tin ho-zunar si o aluncal la picioarele foster'sale annuity.

\'ioletta g()seate acest chip de a'siplali datoriile :Alt de nlitocänesc,ular a-les din parted unu! fecior de hoer,cat lncepe sé iuseascal, O da la oftica siplcaca acaslt sé se mice.

La actul al patrulea se scoala tot tu-sind. Doctoral :í spusese pe româneatesa n'aiba grije iài sa se caute ducal vreasIZ trdeasca-. Violetta care In trei acten'a avut vrenle se Invete rornâueste.Ilrtelcge ca trebue sa einte, crede ca rvre-un nog Sisteill ))it(3i(atOpatir de cu-rarisire dibuit dc 1)-rul Mattei si lutinlp de douï+-crecí minute Waage tr'e.cutul seat til versua'i, Cu musica la or-chestra. Pe la sfârait ajuuge dc cautatau de tare In cat o aude Alfredo,audc batranul Glieorghe Germont, eretoli ell s'a aprins cosul la casa ai vitu:ru sc'I stinga.

l.:auo colo, dair peste Violetta cars'a tnecat cântand ai moare eu guucascata si Cu octal deschial.

Alfredo, In loe si'í tnchrza gura is( trimita dupe popa de la biseriorespeetivä, s apuca:t si dènsul detat dindin preun cu tata-sea.

(:uinitltul tcatral , gaseste accasttIerocedare atilt de nepotrivit() fata cirap(asata, In cat lasa cortina ai nu o maridica.

Jlti x.

FOl'l':A ZIARULUI ,,EPOCA»

7)

iII \111111IIII1I.l11II

Acest cuv, ut de aflicus, pe care el ailzisese de twit de ori In gând, i se pareaacure, can(' 'aí 'I auzia din gura altulutca cea mai teribila si mat netndoelnicahotartre a peirel lut.

Nu mat era un acolar desmaítat al o-brasnic acola, care 1'1 spusese, pentruel ira glasul hatjocoritor al fumet In-tregl, al cuvintul crud al decisiv al tu-turor doctorilor, caret striga nlereilnetutreupt : «Da, e ti un ofticos al súmini )urine puirmin.e»....

Si multa vreme l'a prigonit amiutireaacole! Imprejurari.

In sfaársit :ta't la Gaiceni. Esteatiut coi vremea tea mai fericitaí ai matpeina de;visurl, In viata unui ()colar bun,sunt cele doué luei de varai, dupai ce 'aIa ispritvit liceul.

Atunci i se pare lui, ça tot ce -a fostgrec, ca tot ce -a fost suferinta, s'a dus,si, de -ace 'ncolo, drumul e latins si ne-ted ça 'n palma, n'are de cali uiérga.Ia... un mie hop mai e de trecut, lahaicalaureat, si 'neolo... pataria pe scafa,ai uicf de Voda sa nuit pese !

De ce dar mal sta Radu ana de fard

chef si 'necat tn gânduri triste ?... Astanu putea sa 'nteleaga anicul luí, ai,trei sferturi din zi, atesta n'avea altavor1ia, de cât rnâhnirea luí Ruda. Vatrehui sil dea la brandal, sal faca ve-se! : pentru aceasta aveu rievoie side ajutorul celor -1 -alti.

Familia luí Gheorghe, toata, se in-cheia tu mama lui ai 'n cele doua su-tori. Total sea marise de vr'o cintialli. I.e rimasese moaioara de laGaiceni, niste pravlilit In oran, cevaparale strinse, peste tot se facea unvenit de vr'o opt ma de franti pe an.Nirnení nu i -a auzit plriugâudu -se vr'odata de ceva.

Cucoana Catinca era o femee buna,harrlica ai cumpanita la ¡unte. Aveao figura simpatica, un ztmbet lrlajin, ainiste °chi mari ai dolos!, çart te desmerdaii când te priviad, ai era de -oLire liniatitú ai vésela.

Aceasta o facea mai ttnéra Cu weearii de cat vèrsta e! : puteai sa jura can'are mai inuIt de tre! -zeci de ant.

Lina era o fatal cuminte ai serioasa.Avea opt- spre -zece ani. Era ualta, pa-lida ai cam trasa la fata, sprincenata,cuochilcapruisi plini de 'ntelepciulte.Margareta era sprintare, aagalnica silteastamparata. Avea aeapte- sere-zeceani. Era plitid, ai rumena la fatal, cuocluí negri, ce'i sclipiau In cap umezí,alteri ai iscoditori... Nu semanaú, a-mandoué surorile. Fie -care era fru -moasa In fetal ei.

Radu era din tarea lui staingaciú. Lamasa, mat ales , unde mánele lui nu

prea crian se se aia .'i st" se miste Intoata regula, 11 treceaú uádu §eli pe bie-tul baiat, ai vederile i se Intunecaú. Latonta níiacarea i se pärea c'a vérsat unpanar, ori c'a rasturnat vr'o solnita.Aceasta nenorocire i se Intampla camdes, ai en cât se vedea mai netnde-mâuatic, cu atât se necajia mai rail pesine'.1., ai cu cât se necajia mar tare,cu atât devenia mai netndemanatic.Zinganitul uric! lurculiti, cea scalpa dinmana, li renlânea In urechi ai'I indis-pulled pentru tonta ziva.

Totuai piacu mamei ai eurorilor luiGheorghe, acest haiat tihnit a'atât degâuditor, care anea ceva de artist, eufigura luí palada, Cu zimbctul lui trist,cu ochií luí adânc! ai 'ntunecaci, eu ta-cerea lui, cu stangácia ai timialita.tealui de copil nepurtat prin lume, si drat-gostea cea arétau toti ai easel. facu peRadu sa nu se mat simta Intre stréinl.

Gheorghe, care nu atiia ce sal tuaifaca pentru a'sr multami prietenul,rugape mama ai pe surorile lut, sa nu'i maizita Donlnule si Duinneala, ca unui stra-in, ci star zita pe nume...

Caci Radu uu'i strain, maná, el efratele rocía, eel dragut.... Si ratei nuavesl idee cc bun e Radu al meri...

Si 'I lud de gât, se aceza pe genuncttiilui ai '1 saruta, aliutâudu'at vorbele aineteziudu'i parul....

Si tu, baiatu - neichi, mames salzita millo`(, ai fclelor sé le zie! tu, ai penume, ca la surorile tale. M'at auzit?Se' stii cat ma supar ai niel nu mal vor-bese cu tine. d'acari fl urIcios ai n'et

i

face asa.... ]laide mamíi, zit !kaIulr, in-cepo mata, zi'l mania, zeta, ca eaca atrecut o saptamâna de cîlnd ani venirai.... Radu e b()iatii malate rea ru-ulinte, nu'! acri mama?...

Si Gheorghe se pornia pe vorba, lailauda prietenul si se aprindea de-o ve-selle copillreascâ si dragalaae care In-sutletea casa a'aducea latrami Iu ocharInni -se!, carea sorbed pe amlridol caprivirea ei calda ai peina de iubire.

De aci'n colo Gheorghe le pazca vor-hele ai se necajia ai'! mustra când tiprindea, ca nu'si zic cum lrebue si canu's °ameni de Inteles. Incetul cu Ince-tul, spie marea lui satisfacere ai prilrueadornlitai staruinta, se obiciuuiraCu totií Radu mat auevoe a'ai vorbaca si cune arti din aceiaaifamilie.E ocreuevoe sa trai spunem pentru cari animiera mai dulce ai mat plana de farrnecaceasta.fantiliaritate? Ea s'a stato)nicilmai eu greú tetre Radu si Margare-ta.... Curios lucru. Aceasta era o fataiwad de sglobie ai de sloboda la gura sila miacalri, In cat, când o vedenl pentruprima ocra, itt venia sa crezi ca, dacapeste -un teas nu'tt va sdri'n gat, darpentru a doua- zi.... te putear aatepta laasa -ceva.

Radu se schimba cu total si In scut'tuvreme. Fata i se luminaaaiochi! li ume-ziati de multumire. Deveni vorbaret, ex-pansiv, copilaros si nebunatic,cum nu'!vazuse amicul Itil Maio data.Toata zivaalcrga Cu Gheorghe ai cu fatele pringradina,ort o porneaú deviale, peste pa-rail, In tunca si se jucaú de-a ascunscle

pria tuffa. Seara se Iutorccaú obositimauicaú eu poftl . ipctrect't) paru tit rzil-.Radi canta din gura, recita frumcspoesiï frumoase, spunea anecdote, faciaça actorii, mural ca Rossi si ca Sil -\lui.... era ()tâta farinec lu nebuuieelui a'atlt de dragutti 1'hcea aceasta ves+slie caltl;r ai nestilpânita. in chi mauralui Gheorghe, uitându -se cu drag lael ai ascultandu -1 eu nesat, sinitia ìntr'adevar o adinca parere de r1'111 ça Radirut e copilul ei. lai Gheorghe se alla Itculmea fericirii: izbanda lut t! Intrecusetoate aateptarile.

Pa l:+ mezul uopti se despartiaú radragoste ai eu voe buna. Ari tindot

+

duceaú ferititi In odaia bar. Luaii vr'ocarte si mai citean, frira sta le viesome. Ori lai puuearr visurile tovarasieai Incepeaú sC'al cladeasca 1-iitoru/. A-tuner, se stia ça nul alai tura somriulpâna'u reversai ,Ie ri. .\ Ilona zi l'e-tele li bateau cu punlnii In usar, ça sa'!scoate.

.4. 1 l(th ((t ('i

\':1 urina

Page 3: APARE IN TOATE ZILELE - Wikimedia...Intr'adevér, legea din 12 Aprilia 1880 prevedea vênzarea mosiilor statului pentru plata ipotecarelor. Mosüle s'ali vêndut, banii s'ali ri-sipit

EPOCA 29 DECEMBRE C'

PARTEA ESTERIOARA.\ustro-l'n_nrift. ('nrecpnde7rradin

Bud(r jt(sl(r comunica urnlaloarelc : Mi-nistrul presedinte Tissa a avut asta-zítnl;ìlnirc cu nlinistrul de esterne Kal-nokv, si ministrul comerciulur Sechenyi'Cu seful de sectiune Szogyenyi. Pe laamiazi ministrii ungurt aú tinut unconsiliil la care ari asistat si ministrilOrczy si Bedecovici. De In 1 pina la :a avut loe o confcrentaa la primul mi-nistru al Austrief, contele Taaffe. Laaccasta conferenti an luat parte mi-nistrit Dunaievski. Pino, Tisza. Sza-pary , Szechenyi seful de sectiuneBaumgarten, consilierul de sectiuneKalchberg, secretarul de stat Matleko-vict si consiliarul ministerial Ludvigh.S'a vorbit despre re\'isuirea tarifulurvamal, despre darea pentru consuma-tie si despre pri\,i]egiul bancet, In cepriveste 's'a stahi-lit un acord deplir ; numaí tre! punctean renias de n canidata In suspensie.Din partea guvernului unguresc nu s'afacut niet o propunere pentru urcareataxelor vamale asupra ferului brut sinu s'a cerut nict urcarea taxelor asupracerealelor. In ce priv'este petroleul,taxele ail ramas aceleasl, dar s'a facuto noua clasiticatie. Si In privinta ban-no nu ma! esista de eat o uiica alifc-rcnta formala. Mall(' vor continua a-ceste conferente, probabil sub condu-cerca contelui Kalnoky, (find dc fata sieei l'altí ministrii comuni. Sc crede eamine negoticrilc vor li terminale.

Spania. Decretul pcntru stispcnda-rea sedintelor Cortesilor mai naiuted'a se ti luat In ctiscutiuue afacerea Ca-rolinelo)', a lasat u rea Itupresiuuc.Alege'ile pc'utru Cortesi vor avea loepe la sfcvrsilul lui \lartie si con \oca-rea lor se va face peutru Aprilie.

Castelar, Intrehat ìn privilita iuteu-tiunilor sale, a zis ca dìarsul nu zo-reste cu republica, caci nu'i dc niciun fOlos a avea o repubtiea, cata vremesocietatea au are scttimeute repuóli-cane.

MI SCA REASTAREA ECONOMICA IN ROMANIA

de10AN M. COSTAKI EPUREANU

1). Epureanui a dat de uuä -zi lalumina tra(]uctia In limba romîtneas-cäa importantuluisiû studiit,asuprarelatiunilor nostre economice tlCtuat-le, pe care'I pul,licatse until trecutIn »Beetle Francais e,. ,. tii care a avutun resunet atit de mure in lumea e-conomistilor.

D. Epureanu apart,ine scoalei econou iute liberale si este un partisanho rit al liberului- schimb.In aceas-tit rivinta am putea poate face coteva reserve asupra operei excelentea icului nostru d. Epureanu.

u toate acestea d -sa impreunä culib r- schimbisti întelepti nue pentrupii cipiul liberului schimb färä res-trietiune si admite ca o tara nounca noastrit se aibä nevoe (le dreu-turï protectoare.

Däm sci conclusiunile insemnateiluerari a dlui Epureanu, iubitors deactlnoaste starea economica a tersinoastre va trebui si citeascä intre't-ga aceastâ carte tuenita ali gasi 1. ,cut in tua te bibliut.ecele.

Asa precuui ani arttot dc la tuceptitpruteclionisntul isbucueste la not' pe tou-ta linfa ; si 's1 trage In parte, cuvintulsnit d'a 1i In aplecarea fìreasca a cou-servfrei nationale. Adesea el purcedespre uorocire, dintr'un sinitiment pa-triotic.

Dar de tate ori nu se rataceste clDare, pe cui tntunecoase si prapastioasethud tot -d'o -data, rodul patriotismuluíca si al nestiintef? Iar nestiinta se ives-te mat cu seamaà child e vorba d'a selamuri si d'a se taírmui rolul Statulu!In ordinea economica.

Stiinta ne Invata, cu drept cuvent, capriucipiul'care trebue sé ne calauzeascainaí 'nitrate .de toute, este : ?1-eiaterre-uirea Stalului. Daca Intr'adevèr veclrialozinca ,Läsa(i sa se lac«, lâsa(i sO treaca. e Inca pentru cat -va limp gonnadupé càmpul practicer, trebue sa ne fe-rine d'a tie aruuca cu ochii ipchisi Iraóratele Statulul. Dar, din uenw'ocire,accasta nazuire este destul de obsteascala not.

In Romania, ca aiurea, socialismal(le Slat ¡Lila destul urmasi mai inuit saemai putin constiinciosf. Tendint.ele protectiuuiste la noi,.ln mozuenlul de -latastint tare pronuntate, dar trebue sé re-cunoastem, ca ele sunt eel putin de

er tat, caci, de ce tocmai tara noastre sefie aceea care s z dea pilda 1iber:dui-schiutb, clînd statele b;ltrine ale Euro-pet nu parasesc r, tatcirile trecutului ? Afi liber-ce/rintbist, [(Ira blare autirtte,dad esti Ineonjurat de tell J).° oferlio-rliste! A Il liber- sc/timbisl Vim) rnpei,cani( lipsa industriet cum si star. .a o arecum inapoiatä a until ten ail adusto t[ifceti(, la dnui, degete de praipasile. ti'Arti Dare a face treaha acclora cara cata ao sul..juga economiceste si a prefacepoate. (iintr'o zi In alta, cucerirea Ioreconomica, intro cucerire politica?

Meste temer., trebue se o maírturi-sim. nu sunt lipsite de temeie ; ori cumansa. ar trebui sa ne fesim.a ridicatectionismul In maxima dest\'ârsital deguvernalm.\nt si de a cere fara tncetarelira socoteala1, ajutorul Statului mai inCoate sfercle lueraref .private. Guyer-11411101 nostril si reprezentant.iinel, ]l'ali stiut set ocoleasca aceastft stan-ca si ail fost mai prejos de indatorirca!or, can(' a lost vorba de ocrotirea nea-talrnarei noastre economice si politise.

In genere, vederf coprindcv{oare siideile mari, col putin In cea din urmascsiune parlamentarti, le ail lipsit, cunesi un program lämurit si bine chibzuit:1)e unde, toate aceste pipaeli necuge-tate Coate aceste le acuri neputincioase,boato aceste ju metal i- de- mésurt nefoto-siloarc satt pripite cu cane au crezut aridico lucrul tiatioual. \wesc si", se facao niiscare industriala In tara si se terna cbcilia capitalul si beatele strainaitat-tei. Voesc se se liberezeli sedan cu ne-socotintal pe mttinele color done mariputeri: Germania si Austria. In loe d'adeschide portile de o potriva tutulor,politica noastra economica tiride.a scoit-te cu Ind iratnicire dupa taargul nostrunational, tart ca Francia si ca Anglia.Aci sta primejdia de capetenie, pe careaun aratalo in mai multe rânduri.

Cotivenlia noastrai comerciala din187" cat Austria, oste cuventul eel niaitnsemnat al thesei de fata. Spre ane da birre seams de ìnrlurirea hota-rltoare re acest tractat, a avut asupratergului nostril economic, este destula art-nca o ochire asupra tublouluiconlerciului nostru exterior.

Acest tablon ne arata, iiltit.itn chipmalentatic, însemnttatea econonticci sipbliticä a converltiurlef noastre cuAustro- Ungaria. Mai Intiiü reese cade la acest tractat tara noastra expor-lettzci malt mal putin de cdl intporleazù.Mira sl 11m, In principii[, partizaniai theoriet,balantei eomerciale, sun-tern de pärere- cä nu s'ar pui,ea faceaIstractinni de dânsa In cazol nostril.\liscarea coulerciala a Frantici si aA_lglieí cu Romania, nu ne uimesteintra nimic, In schifi(() :iosa, co pri-veliste ni se Infatiseaza din parteaAustriei si a Germanic"

lilainte de 180, Romania exporta.de niijlnciit, In Austria cat u !refineplat mildl de cal imparai; iat In Ger-mania de cilici ori rasai putin. Dupe1876, Germania import() la noi ile pai-spre -zece ori mai mull de cal exporta;iter e.rpu1.1al nostril d'abiaduca e cresoli.Celt despre Austria, na ninnai cd im-portai azi în Romania, de p.,tr ii ori hurlmull ca ',aline, dar balanfa contercialàse însentneazú, de ntijlociü, in pagubanoastril cat o lipsä de 50 0/0. Conventiacoatterciala.din 1875, este Intliul belciugal lautului ce ne leaga de politicaau.c-tro- angur(i si din neuorocire nu c unicul ! Respingerea leyei avcnd (le scopreinftintarea porto- francurilor la Galatisi la Braila; punerea în lucrare pripittta tari fului autonom; eel din urmci tractal din Londra. care facu parte Austrieide drepturí nemesurate, atât de izbi-toare suveranitateí torei noastre, studcele l'alte trei belciugeale aceluias lati ,

numai putiu vertoase si pe care, ne vafi greti de a le sfarlzna, data patriotis-mul nostru nu ne va lumina. D'almin-tei 1, politica austro germana In Ro.mania nu e de cat o manifestane Impu-uatoare si partiala a vestitei miscäri,ce poarttl numirca de : Drang nachOsten ; miscare, care a primit o pu-teruici Impiugere prin trattata( de laBerlin, care a Incredintat Austro -Un-garlci mâùá- lunga, to treburile BosnieìNi u Ilerzegovinei ; iar in coi din urinaalli, pomenita miscare, s'a sporit In-tr'uu chip insemnat.

Nepasarea si tinuta Ingaduitoare aFrantici si a Auglief, In afacerile Orien-tului, aú Inlesnit mutt politica austrogermana. Francia, Intru cat rte priveste,a facut trei greseli mari, greself cccredem, ca nu sunt strain° racelei ra-porturilor noastre eu dènsa, dar caredorim si noi se fie numai trecátoare.

1. gresala a Frautciei e ca a insarci-pat la Cattgresul de fa Berlin pe d. II'ucl-dingten, a se -face avoc ttul Evreilor dioRomania ; far d. Waddington, Intro

cauza pe care u'o cuno,tea de cat pedibuite. a depus ]Data puterea cuvC -n-tulu! sCu calduros si iuhitor de ndnicn.,ii dui- se;eur t mutai . resunetul pr'-n tliior, c .-i dante( iiraelint irttertta-

nationa /ñ. p(r\.sleste lit .\l,us asupriisoartel coreli_inuarilor s'a de la uni.Invinove'ttind ast -fel CI; ptisos aceastcatinutai vredniea de plans. pe care n lia-se Francia, consânsruina noastra , laCongres si de care Europa s'a folosit,spre a supine recunòasterea indepen-dintei noastre, la darea drepturilor ce-tatenetr E reilor : cestie care la noi eCu totul uepopulara si eu desC'v. rsirespinoasa.,r. D. Barrire, Post dclegat al Fran-

ciei In conlisia Dunareanaí, este atiiortilvestituluiprnieet, care, Impolriva tutu-lor prirecipi(lor iner'n(rtionale , dadoAustriei, mire alte foloase Insetnnatesi coplesitoare, dreptul d'a Il lnfatisataIn Comisia mixtó a Dunalrei pentru par -corsul de la Portile- de -fer palmi laBraila. eu toate ca Austria, pe acestpa reors, nu e trrvnttreanìr.

:`Francia, aratati atata de putinit grai-hire d'a tratta cu noi, In cat, daca noultarif 'i e vatamétor, apoi o mare piartedin r'spundere o priveste !

Dar, .t oprint sci dojanal... Din tontecele ce prenierg reese ca Iturnaíniu elleìntr'n mare atlrnare ecuuuuii(1 si pub-tea din panca auslriei si liertnanier.Francia si Anglia suul, .liti (Ti Iii ce ,scoase din t.argul nostro. Austria si Ger-mania azi maine poate T.ullt'ereinalaustru- german lind a le lua local.Deci. concluziunea se impune : Catânda mentine, pe cal cu putinta, raportu-ri le cele mai curtenitoare catre celedouëde pe urmal puteri, cea d'lntaia á noa-tra datorie este, d'a schimba tinutanoastra politica. In loe de a merge (raside furia Austriei, a Germ ;uliti, a ltusicisari de a ori carei mart puteri, Roma-nia trebue sir se Ingrijeasca, alai înain-le de tonte, d'a scalpa de sub art ce epi-tropfe superätoare ! Ea trebue se se s:-Ieasea, a atea politica 'r proprie li si-:

uauztiiusca catre ¡outralitate.Irte ttrttlralilatea pe 1(,'d,ìial economie

tr.l,ue si, depaseasca nettlralil(rtea ¡reloderai( lrulilic. De aceea, una din celed'Intaiu ale noastre datori este, de a rol laFr;uiciei si Angliei toeut de onoare, ce'Iocupan odinioaral. Si eel d'tntaîitl pas defair iit, spre a intra p'aceastit cate, este,,'r'itrf rozaren Irnr'/0- /i(iiietlrrl(rr.

Campaalm ce_ trebue se, sien ueclintita,iulre osebitele puteri, chemate a se In-trece pe tùrgul nostru, e rupta azi. Estevorba dar, de a o realeza : In at ureactiune puteruica si patiotica se Im-pune : Ce va ;dcvedi, lntr'adevt''r, taranoastra, In ziva In care puterilor apu-sene nu le va mai pasa de soarta noastra,In ziva In care 'sí vor tntoarce desaver-sit ociii de la aceasta Duuare, acestlluvia fruulos, care itilr'adev.'r nu emaret, de cat cûnd-devine ronlancsc laPol lote de fer, de la accasta. Ijuuare,tinta atâtor scopuri ascunse azi, date pefata mâine de catre un veeiu silitor,lndemanatic, atnbitios, de la aceastaDuftare, In sfârsit, pe care Austria !nl-pinsa de Germania, ar voi,In sean time,se) aseze puterea sa coversitoare, caredevenind un lapa Implinit, nu i se vaalai putea disputa?

Se luam bine amiate !',Gand comercial nu va filai avea in-

terese la gurile Dunareí, a zis mareleCarter, la 1859, Francia, Anglia si Italia,ver Inceta d'asf bate capul de soarta (a-rdor de lit Duncirea- de -jos ». Apof, In-trebanl cu sinceritate :

Daca din nenoricire accasta zi ar tre-bui s(: soseascü, cine ar Indrazni atunci,chiar prin gaud, sii Intrevaza idealul ceRotai aia ar dori s(' Indeplineasca: Den 11 in Orient sealluela neador-Juiia si inaiutula u propasirei,sub statu( nculralilulci solemnconstintita de %'ointa Europei ?

Romania, ai' trebui se aibe purureanelipsite din cugetul ei, inteleptele eu-vinte pe care d -I I. C. Bratianu, prese -diutele de azi al consiliului de ministri,le a rostit In sedinta Camerei deputati -lor de la 14 Iulie 1870: .Pe noi ne -a aja -tat, nu tutti eroisrrtul si Ìn(eiepciuneastrabunilor nostri, dar inca si ricalita-lea pulerilor eui opeene, de care ei altstint se profite. Ei bine, tot in acciasisiluatiune suntent si alt( -zi... Asa darsi noi, si pärin(ii nostri trebue se profi-lint ele aceste intprejuriiri, etici si ne a-rurtcüut arbeste in bra(ele Itrtsiet si V nefatene instruntentul ei, dar niel ser läsntu se infege ylti(uele Atistuiei in inultaIt..nminiei !

.\zi, mai mull, de cât ori catnd, putero.t,_:1 :

( 41% cast eonsoles !

PA,1 1lie tii ,nu dar I,t o his' ' L a-

nlitttinl despre prim:. ul,,i;a Iii rare aratt relelua all isl a 1';äl l i. I,e.i,re I 1, lisa aBlatt fari al,r.'riPtI. 'Pea re aleniaue ali crea -re nil r I -l'i rrtiil u rlr.ni sa lavare ., rural ¡.olunnie. I/Ilpia cti-Iiel musicali. vueilo u. Itanrdiunre ale alzi-zuut \ iai.l .(. Nil.s.. :i i Palli. e- eptândpe eel earl , aula -tins tu area -tit jurnú-tate a seaolului uu'tru.

\'iar.tul,eeelebr. p,ofesoate de c..nto dinParis, nu nlal ràul :a Nilsson e rivali A-dellinei Patti : ca volum si força Nilsson emal sup.rioara. ca interpretare i delica-tele Palti a izbulil sa lreacil ca cea il in-tr'iit c ;ì tit areata a lumet.

. spline cute, in sear[ .le ( :riniuu. laidito tirulecat sala lealrubll. r' ralilall are\'orca sa, si rum adesca art 'Ir lisa iiupre-sia a until instrument necutiusent pe lu-nge, ar li a mats mari numeral hnu;aliln-tilor.

Mal de grab veni rupr.a.tuce imeresin ve-lo( l'alli cu cari din tulìnlplar. , aim srbint-bat ca te -va caviale :

Patti d'acini 1-. ääi :i l.iu.a aildot enorm ca \ore, (tar a rrmas artistictat reaglt.

E cur¡otQlll se, pare rat Patti uu vreasit cattle. Odrniorira ail alzit'u rcpelàn,lTraviata. Mi sa páreaa ea pe scena uuast rafacet repliitia operci.

E crudat cum joaca de bine caìntindare covai din Pezzana tai din Rossi.

Calnd moare, morire ala (le bine tocal e desgustiltuare.

u Doamnä : Nu stie} zet5 daca vr'o co-coana de la not ar putea sé'i poarte pietrlu'ia scunipa cu aiuta dewnilate, cu ;dal-ta nepaísane .. far(t së;e ztipaeiltScA.

N'auu rrezul nici -u- .latta ca vucea ume-neasrt poule ajuuge lai elettele, v'ioarel siale piauiulUI, caìud leali u Dula de alla,,;iii rand desieti iepedf u serie de note se-parate ,i scorte.

Incheerea tutulor rmpresiilur e ca Pattia fost priutitä dc la primele nate hitaule\ erat I riunit.

trn.

INFORMATIUNI1;rí it lust u ìutruuire a cumitetu-

lui Central al partidulul liberal-con-servator. Sail [Iles G membri non.' incotnitctul execntiv (il partidului,ast-fel ca nnulirrnl membrilor sei s'aneed la15.

Ail lust alci dd. Gr. Pi'ucescu, M.libermani, Orbescu, Paciurea, Vericeanu u i Misail.

Cuulitetul partidului liberal-natio-nal cu care ad se lucreze mcmbri-comitetuluì exeeutiv liberal-conser-vator se VII coulpune asemertea de Ilamembri.

In urna acestor alegeri, nlenibrilcuulitctulni exectitis' s'ali dus la d.Dnmitru 13rälianu uude a lost o îlt-trunire a represitìtautilor afnbelurgrupuri din coalitie.

litatinte d'a sir ridica sedinta d.Vet'ttesC(1 a un(((ita tat ti's cull \uCaîn cnravnd cumitetUI central pentrual pilule in cuvent d.' re se va bu-Iinrì ìn cutuitettll cuulitiuurí

P. S. S. Mitlyìpulitul Primat sun-rind de udii de cìttaí -vat vrem(' 'i s'aheat u operattiu de d. doctor Manulescu, operatia cale sii zice cä are ti si t.. .

Lord la 23 cogent -a fost la Craio-va U Iutrunire publicit pruvucatlt ded. Petre Gernittescu, in care d -sa si -apus candidatura la culegiul I de Sc-nat.

Se crede lush tit In fata candida-tures a d -lui general Naralambie, c].Cernittescii se va retrage ca sii nu fiede cât un singur candidat uposa litin fata candidatulus guvernamentalcare se zice tit va ll d. llejdeu.

D. general Haralambie va nitwit nu-mai dupe 1 Ianuarie la Craiova ca s('si sustie candidatura.

Primaria C apitale' a adoptat tin.sistem de a curati zäpada nepome-nit inch. '(bate gramezile de zitpadade pe Galen Victories scut asvirlitepe stradele laterale.

Cine nu ne crede, nu are de catse se duca si si, priveasca rnorma-nele din strada Franklin, spateleEpiscopiei si Bulevardul Elisahethaspre podul de päment.

Asta -zi va ff tin mare prânz la pa-lai, la care vor lua parto tori ofiterisstremi affiati in capitala.

Conveutia cuu'ercialä eu Elvetia afost preluugitä pe 10 de zile dupäexpiraren es.

Pritniul stirea.cä, fata eu proce-darea putin cans cay.rlerisea a onor.Cousiliù de administratieal Societätiide Cunstructiuni. de a rescumperaä la Buntoux, u parte din actiunilesale in circulatiune, un flamer in-semuat de actionari ail luat hotarI-rea sit atctiuneze Inaintea tribunalelorpe nembrit zisului consiliü. In adevcr, a stavili precedente fie ele chiaravantagioase de astir -data societät.ii,farà asentimentul adunärii generalea actionarilor, a le scompta ca sezicem ast -fel vital e tot ce ponteli mai periculos si mai contrariacreditulut public al tinerii noastresocietäti industriale.

Aflit ca mat ultilti'tnenlbrii inn l.lentiai tuluniei Austro-Ungare- äii hotárïtsi snfiiuteze in capitalä un casin

Austro-German sub prutect,r:aluiprinci ìeluì nostcuitur , al Austrieì.Archidtleele Rudolf. Presedltite alacestuì casiu vnr ti alesi ministritplcnipotcutiarì ai Attstrici si Germa-nteì. Ca vice-laresedinte ni se asigaraCa ca fi ales si eI. prefect al prlif teï'.

Casele d-lui NPg.ri din strada Cle-mentei Nu. 15 ad lost cumpèrate deM. S. Regina pe ppretul de 180.000lei, p!àtibili peste doui ani.

Ni se spine cat dc;ctnrnl Marcoviciar fi greft bolnav de douè zi1e; it do-rim o repede insänittoFire.

Loteria Atllenéulili a vì'ndut pinäaeum hilete pentru o sumä de lei223,522; al citror pret s'a deltas laBanca Nationala. !11ati sunt hiletedistribuite si ïrieit neatchitate penlrno sunlit de 188,2811 lei. lar bilete ne-Online stint inch pcnlru o snmií de

.Valütrtea de atzì allit ch proectulde loge peutrn împrctluarea celurdoue districte ale Dubregei iutr'unulsingur, sé va presiuta Catnerelur in-datat dupe vatcalitle.

Ruulainia libeä» de azi afiit Cïl d.Dimitrie Sturdza a iutrunit la dtusnlacalsit, pe membriü consiliului per-manent, pe cei 2 re'ctori ai liniver-sitätilor, pe lnspectorii scuatlelur, casit discute proicettil de lege priviturla Invi'titnlentul public. Modtftcafriinsemnate s'ar ti ]ntrod0 in pro-iectnl ministerial.

Pûna in muuletllul de fait d. Au-relian nu si-a dat inca deuiisia dela a(lrninistrattia drurnurilor de lier.

In ultima scdintir a Consiliulni deadmiristratie, dupe ce (1. Duca ;slis-tinuse.lr;t nu trcbue ca cunsüiaildcmisiuncze, d. .Aurelian it vurbit cumulta vehementit in contra parerid-lui Duca zicî(nd cit nu e en putintäea, In tirma \otulni camerii si ati-tu(lineït,ruvert>.uIui, cille-va tu putinitdenlnittlte se nn si' r+tragit.

Daca pìna azi d. Aurelian n'a de-misiuna(t causa e ca (1-sit vroia sïailit o Intre\edere eu d. Brittiann.

Când însit privant tninistru si valti intors, ilU Inai e iltduialit tit, inurma cuvintclor sale, cf. Aurelian\'a dt'InlSllr[ta.

zite ca nitim(de experiente encupulcla, wait inni lost ittât ile 1'atva-ral,ile cupulei francese cìtt fnseseritpiala actin'.

't latitali tease pe cupola francesila u distantä pe 50 metri ii ati catlsattitle -vat stricñ(iiiuì destul dc simti-tuarc.

Mai dicati until tonrole aruanuuteIn privinta refusalui (uuiilcluluiteatral de u jaca Iteeislu d lit 1. Ne-gruzzi si D. Itusetti.

Afara de d -nu l'. A. t'urecide carea Post pentru adutitere, -fiara niei.scbimbare, coi -latti membri al' Co-nitetului, aü lndemnat pe Directors'e.,refuse autorisatia chiar pentru ase juta Revista pe alta scena dinBucuresti.

In acosa ens ni sc spnnc eia aul.,-rii aü iutcutiuucar Su. aditati ;i '1'1'0

înaintea Gurtei de Ape!. c.,i,l' irnprescriptiunelor legel

Acesta or fi 'inteâiul cuas d. aceslaanatura care s'ar jndeca de t:iurli.aide Apel.

ULTIMA ORAl'iris. tl lauuarir. Boriala :laie;, II-

nisleri;tt a cateti se va riti I : ;un. r Lu rat u,-sista amipra 3 pane: teurg.:nisarea ;olmi -ni,lraliuull: ecbilit.,rul bugetar, reductiu-uet siircinelor coloniale, pria mijluculorganisiuii diverselur protectorate.

.Aceastalsauciail fiiud considerala ça Sufitienivi pentru 186, ticclitraliune;. nliuis-teriatlal \a slftlui sia se unitoti l ;iati re l..Valle test funi care stint ulti natura a .lividepe rcpublicatii.

i('an. tilanuarie. -- Disent iuuiltcriatle vela(iv la reinuirea rampe 1:,: -n luitaire l'ugaria si Austria s'as. eordul este completi fil to;d,. 61,;I,l, .

'l'ariful vamal va ti nùtril fu - u,u, pri-iectelur presentate, dupa ultima se. ;t, :,,.

Cele duca guverne sait Irotltralt sa re-inoia,cä uegocierile ru ltnthttnia, cu scu-pul de a a,tuuge la tuchierea unit tractatde comercfu.

('oloniu. 9 lanuarie. "(iazeta de colo- ¡

allah relal;lnd noutatea datai de jurnal.0'Le Temps., dupa care Germania, Migliasi Fruita ar ti facut demerstirt la Constatetiuopule,pentru a °haine de, la Puarta oarecare cuncesiuui teritoriale tu favoarea,Grecict, spade, ca vici, (ìermania, nidi Anglia n'as fatui ast -fil de deniersuri, si a-ceiasr fouie adaug,t ça Jack Grecia, vcil uri re peri ru I'urta,oare cari tnriturir,ea va trebui sa lucreze pe riscul si'peri-colul san.

Ill LL f I\ I 1\.1\(rl:iItBucuresti, 28 llecenlbre.

Dupa urcarea din zilele de serbaturl,Bursa de ail a deschis o lasemnata sca-dere.--tirite cele mai conlradietorii cir-cula; a5tepttim comtìrmatiunea lur, Main-fe de a le Inregistra. .lgiul face 17. 05 lr,a-ciele 263 si conslructiunile 201. IttaticileNationale tara afac'ert.

Vieua iii rcactiune. Napoletutul.1u.ui5.Tendiula nrbutdrìlà.

lu\rol

Page 4: APARE IN TOATE ZILELE - Wikimedia...Intr'adevér, legea din 12 Aprilia 1880 prevedea vênzarea mosiilor statului pentru plata ipotecarelor. Mosüle s'ali vêndut, banii s'ali ri-sipit

.EPOCA - 29 DE(:E11131tE

CASA DE SC111\111

. M. FERMO27,---STRADA LIPtiCAN1, 27-

( l. Rtil I. Ilt (.'l ltl:ti('i28 Decembre 188.

5% Rente amortizabila . . . 95% senta perpetna . . . . 836% Oblig. de stat 856% Oblig. de et. drumu de fer7% Scia. fune. rurale . . . .

5% Scris. fune. rurale7% Scris Lunc. urbane6% Scrie fune. urbane596 Scris. fune. rurale . . .

5% Imprumutul comunal .

Oblig. Cases pens. lei 10 dob.lin rumttul eu pre mie . .

Actiuni bàncei nation . .

Actiuni .Dacia- Romania .

Nationals., Credit mobiliar .

Constructiuni. .

Fabrica de hartioArgint contra aurBilete de Bancé contra aurFlorin austriaci

CURSUI, Di\ \'í1:N.%NapoleonulDucatulLose otomaneHubla hartie

CURAUi. Di\ BER I.[Actiunile C F R0 nein.m.Obligathiui fout 696 C. F. R

u 5% » u

Rubia hartie

CURSUL DE PARISRenta RomaniLoge otomana

SchimhParis 3 luna

. la vedereLondra 3 Juni

b la vedereBerlin 31uniViena la vedere

tlí

.11

20ií116026822.5205

47 0/017 0/02.01

10.035.9317.124.15

109 70104.75101.50200.15

8835.50

100 15

2530124201

DE VEZNARE.Muria Rîea Noua din judetul Te-

leorman, plasa Teleorman, comunaRien. Mosia are 200 stj. masa saitaproape 400 pogoane. Este de aren -dat a 200 galbeni si se Intinde piínâln biitittura celes de a II -a statie achi ferate Costesti- Turnu- Mhgurele.

Doritoriï se pot adresa la D. Gr.G. Péucescu, str. Glementei No. 2,unde vor veden planul si vor luifor -ce alte lhmuriri.

DE VENZARE.Locul din strada Dionisie No. 20

si strada Crinuluï No. 5. Acest lueare lata pre strada Dionisie 37 metri,pre strada Crinului 40 metri si adân-cime de .4 metri. Se vinde in totalsaú lu loturi, de tâte o a gatra parte.

Doritori se pot adresa la proprie -tarul lui, D. Gr. G. Péucescu, str.Clementi No. 2.

1

Pu BLI CITATEAq-Y1qJ....__..JJ_EPOC A

Strada Episcopiei, No. 3.

ANUNCIURI SI RECLAMEanunciuri pe pagina a IV, linfa 30 bani, anunciuri si reclame

pe pagina III 2 lei linfa.

DE VENZARE.Proprietatea Sitiseasca din judetul

Teleorman-Gara la 5 minute depürtart'.A se adresa la d-na Elisa Chronidi, In-trarea Rosetti No. 5.

0 DOMNISOARA

Allsolvenirt a cursului secondar sittvPnd Diploma de maturitate, séoferïi a da lectiuui, In vre-o fami-lle, pentru cursul primar sail secon-dar.

In special pentru limba francezü,matematici si stiintele flisico-natu-rale.

A s6 adresa la redactiunc.

INSTITUTION BLARAMBERG

PE\S10\\:1T DE IIEIIOISELLESStrada Sf. l'uecodi

La Direction a l'honneur d'informer lesparents qu'elle a pris pour l'année scolaire1885 -86, des dispositions d'après lesquellesles examens auront lieu désormais dansles écoles publiques.

Rien ne sera négligé pour assurer lesprogrès et le bien -étre des élèves qu'onvoudra bien lui confier:

La rentrée a eu lieu le 1-' septembre1885.

CONTRAputuraiului,gripa,

bronti, .,Siropu.1ú i pasta pectatoraletc!

de Nafé de Delangrenier possedà ua effica-citate sigura si constatala de unti mare numeralde medici.

Fari sire de opium (Morfina eau codeina) seda tard temere la Copii bolnavi de Tosse, deRdgurtld.Paris, 53, rue Vivienne, (i in tóte farmaclele

DIN LUMIA IMT11t01

Rucureyli-Roman

STATIUNEAAratarea Trenurilor

REGINI`L DE L.I \1 CO \TRA R.ACELEi SI RIAlI.ITISIIII,ll

Sistemul prof. Dr. JAEGER

Recunoscut pretutindeni ('a eel ,ìuIÌ escelinte

CORONAT DE JUAIUL MEDICAL DIN LONDRA CU MEDALIA DE AUR'

a v i sSub-semnatii, având mimai noi singuri dreptul de a fabrica vest-

mintele de 1âr.a ce se poarta pe dedesupt, vestminte zise Normale, pre-cum si cuverturile de paturi in lima curata de Camila.

Cari pazetie de raceli si reunuttitimeDeclarara di am tncredintat In Romania unicul deposit al produselor

noastre Casei

AUX QUATRE SAISONS7.2, ('aloi Victoriei 72, (in Tala Palatulul Regal).

Declarara ca nu recunoascem ca VERITABILE de cat flanelele ce segasesc In aceasta casa. Comande din provincie se fac direct.

Preturi ccuente ±i biosuil se !rancit gratis ,vi franco dupcl cenere

W. BERGER'S SOHNE (StuttgartÍ

Of ICIUL DE PUBLICITATE ROMANIA"

18, STRADA ACADEMIEI, 18BUCURESCI

Primesee anunciurl, insertiI fi reclamepentru ORI -CARE ZIAR din capitala, iu-dete fi strdinetate.

DOCTUItCI, ENIL iN11Vechiu profesor de arta M0,51.17'-

116 medic primar al spitalelor Sf.Spiridon din Iasí, instalându-se In13ucures41 str. Clemerlteí, 25 de-a-supra Farmaciei, da consultat.iunide la 8-11 a. m. si 6-8 post-me-ridiane.

ALi?CU A. B LAVOCAT

66 Stracla Dio7cisie

consultatil de la 8-12 dimineata.

D. R. ROSETTIAVOCAT

Strada llatiste No. 4.

BU R S EBursa Parisului

Cursul de la 8 Ianflare 1885Renta francez& 4 jum. la suta, 110.05110,10 detto bulevard 10 ore. 110,05

Renta romana perpetua 5 la sut& 88,-109.40 detto C. F. R. 6 la sut &.-Actiu-nile b&ncei romane Greditul Mobiliarromân Imprumutul Elin din 1879 315,-325,- idem din 1881 252.50 , BancaOtomana, 481.24. 483 75 deto bulevard10 ore, 501,25, -,- Datoria turca 14,40

4 juin. la suta 11,50 Lose turessti, 36,-35.- ,Datoriauniflcat& egipttn& 6 la sut&32.324 , Schimbul Londrei la vedere25,22, 25.22, detto la Berlin 122,87 122.

Bursa de Berlin

Cursul de la 8 Iaicuare 1885.Napoleonul 16,15 Renta romana a-

mortisabil& 5 la suta, 92.25- 92.25. Obli-gatiunile C. F. R. 6 la sut& 104,20 -103,detto detto 5 la sut& 100,50 100,70. Im-prumutul danubian Openheim, 108 -5010. Rubia hârtie comptant,199,70-199,95Schimbul Londrei 3 luni 20,22- 20,22,detto Parisuluí 2 lunI 80,25- 80,25. dettoAmsterdam detto 168, 167,90 Impru-mutul municipal Bucuresti 1881 92, 30

Bursa LondreiConsolidatele engleze99 sfert. Schimbu

Parisuluí pe 3 luni, 25,43 detto la Berlin3 luna, 20,57, detto la Amsterdam 3 1.12,03. action de la banca rom. 5 1/2.

Bursa de Viena

Napoleonul 9,985 9,985 - Ducatul 5,97,Imperialul, 10,30,10,30, Lire tur-

cesti, 11,38 11 -38. Argint contra hartie,100.Rublahârtiecomptatii 123,25 - 123,25Actiunile Credit Anstalt 296,90- 297, -.Renta metalici't 5 la sut& , 83,50 -83,40. Renta hârtie 83,20,83,20. Rentaaur, -, - Lose turco 17,50 -17,50 --Schimbul Londrel la vedere 126,35 -12635 detto detto Paris 50,-- 49,97, dettoBerlin la vedere 62, - 02, detto Amsterdam la vedere 104,50 - 104,50.

Bourse de Francfort

Cursul de la 8 Ianuare 1885.

Renta Roumaniel amortizabil& 5 0/092. 50 92.1 /8

MERSUL TRENURILOR CAILOR FERATE ROMANEValabil de la Ziu 1885

Tr. ac.ITr. p. ITr. p. ITr. pl.i 'l'r.Inoapte

Bucurestl p. 11,00Chitila 11,13BulleaCriviui -PloestiValea-CalugAlbesl1MizilMonteoruBuzéöR.-SaratFocsaniMarasestlPufeltaAdjudSascutRacaci u nlValea-SeacaBacaaGalbiniRoman sos.

12,17

1,14

1,593,1r

d. 4,165,00

6,016,24

7,31

8,45dim.

a. m.8,308,/i68,599,20

10,0510,5911,0011,3012,1012,25

Tr. 7.2.002,26

12,551,201,482,202,403,324,10

dim. dim.745

8,308,199,04

9,35

p. ni.1,002,153,385,155,57(3,397,188,018,419,35

10,2911,15

p. rn. noap. I

615

8,19

5.005,175,310,096,09

6,368,:108,529,52

10,5711,204,236,718

11,00

Roman- Bucuresti

Roman plec.GalbinlBacat7Valea-SeacaItácaciunlSascutAd'udPUestlìiarasestiFocsanaR.-SaratBuzéaMonteoruMizilAlbeStiValea-Calug.PloestiCrivina

Bu ftea,hitila13ucur. sos.

uoap.8.25

9.20

10.2310.45

11.1811.5212.391.46

2.50

3.33

4.485.00

p. m.12.301,071,402,172,583,183,524,114,31

Tr. 6.11,3511,5312,391,051,18i,3:,9 99

2,593,153,30

p. m.

dim.6,408,26e9,55

11,00

seara8,058,35

9,129,269,40

seara

p. m.5,055,45

Tr. 22seara

9,57

11,1611,30

noapt

p. ni.5,/156,377.208,158,599,33

10,2911,0111,3012,49

2,1.13,334,285,336,066,256,45

10,41

11,1111,2211,35a' m.

itucuresli- \'C!rcioro.

STATIUNEA

Bucuresci p.ChitilaCiocänesclGherganlTituGaesclPit.esciCorbuPotcoavaSlatinaPiatraBalgPalestlCirceaCraisvaFiliaslBuloiestlStrehaiaTimneaPrunisoruPalota'l'.-SeverinVCI'cÍOr. SOS.

Arétaroa 'I'reuu ril orT. IuLiT. ac. STr. p,p.m. dim. p.m

4,115 9,00 4,309,14 4,47

5,079,47 5,27

5,07 10,03 5,5110,30 seara

6,24 11,3.5 7,559,06

8,08

seara9,30

10,17

11,3- 012,0:112,05

p. ni.12,48 9,231,18 10,031,40 10,321,57 10,542,19 11,23

11,352,51 12,013,;,0 1,04

1,254,24 1,47

2,102,26

5,3 2,465,52 2,310,15 4,00

Vèrcioro va-Bucuresli

Vèrciur. pl.T.-SeyeriuPalotaPrnisoruTimneaStrehaiaButoeltiFilialiCraiovaCiroeaPelestiBalsPiatraSlalivaPotcoavaCorbuPtteïtiGi:e,tlTituGherganlCiocirnestlChitilaBucurestf s.

seara7,458,098,44

10,0411,00

12,28

2 93

3,'íl

4,45

dim.11,0011,2511,59

p. in.12,40

1,11

1,58

2,182,402,583,`2`33,50

5,236,206,50

seara

7,55

noap.11,3512,1112,531,101,261,492,072,303,423,584,124,305,035,446,176,118 `'5, _.9,24

10,0 i10,2310,4111,0111,15

Itucuresci-Giurgiu

SI',\'l'IUNEAArétarea trenurilorT. ful.l T. ac.l Tr. p.

Bucurestl p.FilarotSirrtestíVitlraGrällisteGlrnauaBäril'asaFratestlGiurgiuSmitrda sos.

dim. a. m.5,40 7,10

7,407,588,068,16

6,24 8,2118,529,109,25

7,10 9,30

p. m.5,306,056,336.467,017,218,038,218,45

Giurgiu-Bucurest

Smarcta pl.GiurgiuFrail estlBitneasaComa naGraulisleVidtaSinlestiFilaretBucur. sos.

p. m.2,25

3,52

Galutl-Murusesti

STATiUNEA.rétarea trenurilor

Gala41 pl.l3arboglSerbestlIadepeadintIlanu-ConacIvesli'l'ecuciöMarasestl

Tr. f. ITr. a. Tr. p.a. m.

8,058,489,129,28

10,10dim. 10,34

5,04 11,235,30 11,54

111arasesti-Galati

a. m. p. rn. Märasesta pl8,00 5.40 Tecucift8,14 5,55 Ivesti8,27 6,10 I1.-Conaclti8,53 6,40 ludependint9,24 7,17 Serbegti9,31 7,26 Barbosi9,42 7,42 Galati9,51 7,53

10,31 8,2110,451 9,00

Galati- iluzeuaoap. a. m.

Galati pl. 7,00Barbosi 2.49 7,40Braila 9,27 8,23Muftiu - 9,00Jauca 3,21 9,33Faure! 3,48 0,08Cilibia - 0,43Buziú sos. 4,15 8,15

seara8,108,55

Buzeu- Galati

Buzi.lï pl.CilibiaFäurelJancaMu fl i itBrai laBarb.)siGalatl sos.

noap.11.53dim.12,862,18

2,213,06

p. m.12,451,152,462,212,49

3,314,114,/i5

dim.(3.457,30

Tèrgoiste--Titu

Tèrgoviste pVäc,tresliNucetu1'ttu sos.

a80p4,50

8,33 5,139.00 5,409,30 6,10

seara11,1311,47

P. m.4,'105,316,036,267,087,2/,7,558,30

Ploesti-Predeal

Ploes1.1 pl.BilicoiûCampinaComarnicSi naia

BustenlPredeal sos.

dim.10,0010,3505,2911,2712,09

p. m.12,2612,50

dim.8,499,289,51

10,1711,03

11,1811,40

l'loesli-.Irulic

STATIUN EI

Ploesci pl.BudaPoianeSlanicu sos.

Arétarea trenurilorTr. fl. ITr. ac.I'l'r. p.a. m.10,4511,1012,1212,40

Slanic-Ploesti

Slanic pl.PoianaBudaPloestl sos.

p. m.6,006,237,227,50

Tecuciu-BCrlad

Tecuciö pl.BercheclGhidiceniTutoyaBérlad sos.

a. m.6,156,487,167,328,00

a. m.11,4012,2112,581,201,50

p' m.5,306,196,547,167,45

lterlad=l'ecuciu

seara Bèrlad pl.7,01 Tutoya7,39 Ghidicenl8,02 Berhecl8,29 Tecucifi sos.9,08

9,239,45

Predeal-Ploesci

Predeal pl.BulteiliSivaia

ComarnicCampinaBäicoiùPloesti sos.

P.5406,016,19

6,527,167.388,10

p. m.5,50616,52

8,258,50

6,42

dim.7,307,508,09

8,429,059,279,55

Titu- 'l'ergoviste

Titu pl.NucetuVäcarestaTèrgoviste s

a. m. seara10,25 7,0011,07 7,4211,35 8,1011,55 8,30

a. m.8,409,149,41

10,1010,40

p. m.2,50:3,243,514,204,50

P. m.8,409,419,299,55

10,25

Iasi - Unghenip. m. a. m.

Iasi pl. 3,25 11,50Ungheni s. 3,39 1,21

Ungheni-Iasi

Ungheni pl.lall sos.

P. m.2,003,32

P. m.4,40(i,12

Veresci-Botosanip. m. p. . m.

Verescl pl. 2,08 9,49Botosaul s. 2,03 11,42Botosanl pl. 5.21 3,15Verescl s. 7,21 1,55

Campina-Doftana

Campina p.Doftana s.llol'lana p.Campina p.

a. m.11,2011,40 p. ni.

6,406,58

Roman -Iasi

STATIUNEIAral. Tren.

Tr.ac.I p. am.

Roman pl.PftgcanlT.-Frumoslasl. sos.

dim.9,51

10,511,531,50

p. nr.4,474,158,249,52

lavi- Itouaan

lasi pl.T.- FM[110.PascanaRoman sos.

P. m.4,08J,.57,177,53

dim.6,528,35

10,0111,06

Pascana- Suceava

Päscaul pl.VeresclSuceava

dim.10,4012,0812,23

sera7,159,17

10,09

Suecas a- Pascana

Suceava pl.VeresclPasctnl sos.

p. in.5,005,406,31

dim6,547,519,15

Ad juci-Tèrgul-Ocna

Adjud pl.T.-Ocna sos.T.-Ocna p.Adjud sos.

p. rn./i,156,10 a. m.

10,3512,15

Constanta-Cernavoda

Constanta pMurfat larMedjidieCerviayodä s

'p. m.2,503,374,185,02

dim.9,109,57

10,3811,22

Cernavoda-Consta u t tt

Cernavoda pMedgidieMurl'atlarConstanta

p. ni. p. m.5.50 2,007.45 2,258.29 3,399,10 4,21

4,33

Bucuresci. - Tipografia «Le Peuple Roumain,,, strada Episcopiei No. 3.


1880 · PDF fileRomânia • Grecia 130 de ani de relaţii diplomatice 1880 - 2010 Cuvânt introductiv, Georgios D. Poukamisas, Ambasadorul Republicii Elene la Bucureşti

Amintiri din copilărie - guiuoctavian.files.wordpress.com fileAmintiri din copilărie 1 Amintiri din copilărie Amintiri din copilărie de Ion Creangă 1880 - 1881 Dedicaţie d-şoarei

ESURSE SSPIRITUALE D - Enrichment Journalenrichmentjournal.ag.org/International_PDF/Romanian/2001_05... · prevedea obstacolele din calea împlinirii misiunii ºi viziunii lor. Aici

N. lorga SCRIERI ISTORICE - Wikimedia · priveste studiul istoriei, si doud curente aparent opuse, in ... Aceastd aplecare asupra izvoarelor istorice, mai ales a celor inedite, a

SADOVEANU altfel! ( 5 noiembrie 1880 – 19 0ctombrie 1961 )

CARTEA VIII. LÜIPA AUGUSTU. ANÜLU 1880. CĂRŢILEdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/63801/1/BCUCLUJ_FP... · 2016. 3. 25. · CARTEA VIII. LÜIPA AUGUSTU. ANÜLU 1880. CĂRŢILE

wosypetter.files.wordpress.com · Web viewLegea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială prevedea, în cuprinsul art. 3, că dreptul la pensia

în slujba patriei, nr. 1 IAªI - CIVILIZAÞIA SUFLETULUI · finalizatã în toamna anului 1880, dupã proiectul arhitectului român P.A.Tebai. Aceasta pãstreazã ca ele- Aceasta

NOTE DE CURS PROBLEME METODOLOGICE ALE EXPERTIZEI ... · „Legea celor 12 table", care,în partea referitoare la „tutela smintiţilor", prevedea obligaţia stabilirii gradului

 · La sistematizarea, proiectarea realizarea trotuarelor se vor prevedea lucrärile necesare pentru s. gurantä circulatiei pentru fluxurilor de pietoni, respectând STAS 10144/2-79

430.pdf · înaintea interviului, se cunostea faptul cä formularul nu prevedea semnätura candidatului. Conform Planului de Selectie a membrilor consiliului de administratie la

-tar, 20 beeembre 1888 1-` 1880 REGATUL ROMANIEI … · 2018. 1. 16. · No. 208 UN EXEMPLAR 25 BANI ,-tar, 20 beeembre 1888 "1-`" / 1 Tanuarie 1880 REGATUL ROMANIEI MONITORUL OFICIAL

Evenimente de Botosani nr.1880

ciornablog.files.wordpress.com · LĂMURIRI ASUPRA EDITĂRII PUBLICISTICII DIN 1880 1.Eminescu ia conducerea cotidianului bucureştean la jumătatea lui februarie 1880 în contextul

IDEEA DE NAbIUNE LA ROMANII DIN AUSTRO-UNGARIA (1880 …

primaria-tandarei.roprimaria-tandarei.ro/system/files/articole/2017-06-25/1369/proiect... · 3.2 Prin solutiile adoptate se va asigura protectia protectia mediului. 3.3 Se pot prevedea

Memoriu... · Pentru lucrärile care nu se regäsesc în indicatoarele de normele de deviz, se vor prevedea norme locale specifice lucrärilor de restaurare. La executia lucrärilor

PUD - Cluj-Napoca · prevedea rosturi de tasare, iar diferentele de adancime intre fundatiile alaturate nu vor depasi 0.5m. • Rigidizarea structurii prin centuri. • Evacuarea

a III-a/Limba... · Web viewFISA DE SCRIITOR-ANEXA 1 TUDOR ARGHEZI (1880 – 1967 ) Tudor Arghezi (1880-1967) este unul dintre cei mai mari poeţi din secolul nostru. A scris, de

Radu Mihai CRI - foaienationala.files.wordpress.com · Mihai Eminescu, După cum se poate prevedea…, Timpul, 2 octombrie 1879, în Opere, vol. X, Ediţie critică întemeiată de

2 Eminescu - Publicistica vol XI 17 02-31 12 1880

constitutii.files.wordpress.com · Web view2. Nimeni nu poate fi numit într-o funcție care nu este prevăzută de lege. Legi speciale pot prevedea recrutarea în mod excepțional

Credinţa poporului lui Dumnezeu - sufletortodox.ro · Credinţa poporului lui Dumnezeu 3 Despre autor Erudiţia Episcopului Nicolae Velimirovici (1880-1956), unul dintre cei mai

PROF.INV.PRIMAR:MARIANGINA MARIANA ŞCOALA … Gina_Proiect... · TUDOR ARGHEZI (1880 – 1967 ) Tudor Arghezi (1880-1967) este unul dintre cei mai mari poeţi d in secolul nostru

Scrisoare de punere în întârziere Încălcarea nr. …media.hotnews.ro/media_server1/document-2019-03-28...2 prin Ordonanța de urgență nr. 64/20163, prevedea, printre altele,

zalausj.ro · s. gurantä circulatiei pentru fluxurilor de pietoni, respectând STAS 10144/2-79. La proiectarea trotuarelor se vor prevedea zone de continuitate între acestea celelalte

Episcop NICOLAE VELIMIROVICIsfantulacoperamant.org/wp-content/uploads/2019/02/Sf... · 2019-02-01 · Despre autor Erudiţia Episcopului Nicolae Velimirovici (1880-1956), unul dintre

Revistă fondată în 1880 de Alexandru Macedonski Ediție ... · Revistă fondată în 1880 de Alexandru Macedonski Ediție nouă, Nr.4 / septembrie 2019 n Exemplar gratuitn pag

ftpmirror.your.orgftpmirror.your.org/pub/wikimedia/images/wikibooks/ro/0/...Misterele timpului Ion Tudor 7 CUPRINS Prefaţă .............................................................................................8

P.U.Z. DEZMEMBRARE TEREN IN VEDEREA LOTIZARII …cjmures.ro:1880/urbanism/documentatii/CORUNCA/2015...- P.U.Z. Miclea – locuinte, arh. Kovacs Angela. Lista studiilor de fundamentare

MÁRTON ROSKA (1880–1961) ŞI CERCETAREA …scivajournal.ro/pdf/sciva2010_3_4/SCIVA.2010.61.3-4.03.pdfMÁRTON ROSKA (1880–1961) ŞI CERCETAREA ARHEOLOGICĂ A SECOLELOR X–XI∗

· PDF fileconduc la solutionarea cu costuri recluse a tuturor ... prevedea centuri din beton armat la partea inferioara ... din sapaturile pentru fundatii,

I. Ionescu de la Brad - Pastorii Aromâni din Tessalia (Album Macedo-Român, 1880)

cachescan.bcub.rocachescan.bcub.ro/ghiduri/gb_litrom_partIII/GHID_BIBLIOGRAFIC-v3... · 4.2. PRÉVILLE. Cugetäri asupra artei comediantului. In: Literatorul, 1, nr.20, 6. 242 1880,

Misterele timpului BUN DE TIPAR - Wikimedia Commons · PDF filepsihologie, la suprafaţa conştiinţei răbufnesc tot felul de mistere pe care nu le putem decripta decât cercetând