`

IANUL III No. 821. A DOUA EDITIUNE

NUMERUL 15 BAN NUMERUL

ABONAMENTELEINCEP LAI SI le A FIE -CAREI LUNI SI SE PLATESC

TOT -D'A -UNA INAINTE

in Rucurosci : La casa Administratiunel.bi Tara : Prin mandate postale.

Pentru t an 40 lel, 6 lunI 20 lei, 3 fun! l0 lel.In ytreinetate: La toate offlcicle postale dinUniune, prin mandate postale.

Pentru i an 50 lel, 6 lunI 25 lei.

MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA

REDACTIUNEANo. 3,Piatza Episcopiei,No. 3

MERCURI, 24 AUGUST (5 SEPTEMBRE) 1888

CAPARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU

NUMERUL 15 BAN NUMERUL

ANUNCIURILEDIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINIS-

TRATIA ZIARULUI

La Parie : Agence Havas, Place de la Bourse, 8Anunciuri pe pag. IV, linia 30 haft; anunciuri

si reclame pe pag. IiI, 2 lel linia.LA PARIS: aegäseatelurnalul cu la cent.

numerul, la Kioscul din Bulevardul St. Ger-main, No. 84.

50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI

ADMINISTRATI UNEA

No. 3.Piatza Episcopiei.No. :3

COLECTIVISTILA

ALEGERICAL011YIE CARAGNIOASA

STATISTICA ELECTORALA

O REPUDIERE

INTÊMPINARE PERSONALA

F' L A S N E T A

ORAMELE PADEBI

COLECTIVISTII LA ALEGERI'--Sé zice ca mai multi leaderi: ai

majoritàtiì colectiviste din Parla-ment ar fi fägäduit guverriului, in

schimbul nedisolvàril parlamentului, cà nu numal vor vota toate

proiectele de lege ale guvernului ac-

tual, dar Inca, cà deputati, si sena-

tori, lor vor scutura surtucurile mi-nistrilor, le vor vàesui ghetele, cà sé

vor tine In tot timpul sedintelor peburtà inaintea etc.

Nu stim dacà aceasta stire este

exacta. Ea este insé foarte verisimilàdin momentul ce colectivistii nu aü

avut rusinead'a seri in parte acestelucruri In gazeta lor. Democratia,

Intre altele, a làsat lámurit sé se In-

teleagà c& camerile attuale vor vota

toate legale propuse de guvern, pre-cum at acordat bugetele guvernu-

lui actual.In urma slugarnicelor propuneri

ale colectivistilor, si In urma respingerii propunerilor lor, prin ho-tarîrea d'a se disolva Camerile, neIntrebàm care va fi situatia colec-tivistilor ia alegerile viitoare ?

Cu ce obraz vor veni candidatiï co-

lectivisti sé combata pe guvern ?

Cum vor putea ei së combat& pro -ectele de lege pe care tot eï aü fá-ghduit cà le vor vota ?

Nu va fi oare in drept ori -cine sé

le spue : combateti guvernul find -

cbt nu v'a dat voe sé -I sustineti ; sun-

teti opozanti neputând fi guverna-

mentali ; pozati In oameni indepen-denti neputând fi slugarnici; sun-teti o opozitie de paraponisiti.

In adevér, colectivisti neputând

fi guvernamentali, neputându -se da

drept sinceri opozanti, in urma a-vansurilor fäcute do ziarele lor, nu

le mai remane de càt situatia de pa-

raponisiti.Frumoasà plat - forata electoral& vor

avea colectivistii IMal Intêiü, ei vor presinta admi-

ratiunei corpului electoral tot trecu-tul lor de turpitudini, de ilegalittitisi de hotii.

Cât pentru viitor, ei sa vt r da dreptparaponisiti, hotàrïti a combate gu-vernul dack `Zu -i vrea pe ei si a spri-jini guvernul, dacà ar primi con -cursul lor.

Coleetivistii gäsesc mijlocul de a

a remane colectivisti chiar In opo-

zitie; ei parvin a fi chiar departe de

putere o asociatiune de interes.S'ar parea cà este imposibil, chiar

cu buna-vointá, a fi necinstit In o-pozitie. Colectivistii vor gáási mijlo-

cul de a fi necinstiti chiar In aceasituatiune, unde de voe de nevoe,

esti silit sé fii cir,stit.In asemenea conditiuni si vor pre-

sinta colectivistii la alegeri.Nu mai incape indoialà cà eu un

asemenea program eí vor birui.

TE LE GR AM EAGENTIA HAVAS

Londra, 3 Septembre.Corespondentul ziarulu! « Daily News»

la Petersburg asigura ça 'farina s'ar silise Impace pe ducele de Cumberland cuGermania.

Paris, 3 Septembre.Stirile din Alexandria anunta ca guver-

nul egiptean negociaza actualminte cuItalia, pentru crearea unul noü serviciüseptamânal entre Egiptul $i Europa, prinPiren $i Brindisi.

Pisek, 3 Septembre.Un prânz a avut loe azi la Impératul.

Ata$atii militari strain! ail asistat.Praga, 3 Septembre.

Din cauza ploilor continue, ail avut loeinundatiuni la Budweis, Kaplitz, Strako-nitz. Asemenea e primejdie de inundarela Pisek, unde se fac actualminte mane -vre In fata Impératulul.

Westerland (Sylt), 3 Septembre.Erl a avut loe punerea prime! pietre a

monumentulul comemorativ ridicat de re-gina Elisabeta tn cimitirul unde sunt In-mormântate cadavrele aruncate de mare.

CALO11`IE CAR.IGIIIOASA

Câte -va ziare din Capital& par ada oare insemnátate unui neliisem-nat si co1'iláresc li ism, publicat Inziarul antidinastic cu care de curânds'a imbogàtit colectia de curiositátipolitice a térei noastre, si In carebasm se povesteste cum conserva-torii, bätrâni si tineri, ad conspiratcontra regelui Carol.

Ne pare rèü ea dorinta de a neprindepe noi eel de la Epoca In con -tradictie si de a pune la pasivulnostru un antecedent ref, a ademe-nit intr'atâta pe unii din confratiinostril reputati seriosi, In cât s'aüfacut ecoul unor aiurari atilt de co-

pilàresti.La urma urmelor întelegem ca

gazetele colectiviste sè faci, mare cazdintr'o prostie care n'are nisi cea maimica aparentà de seriositate; nu In-telegem de loe cum o gazeta de opo-sitie a putut comite o asa gre-salá.

Pasiunea a fost Insé tot -d'a -una ofoarte stàngace povätuitoare si nu o-data a orbit chiar si pe eel mai a-bili.

0 dovadà e& confratii nostril s'aüprea gräbit dând important& cara -ghioslî.cului spus deAdevërul estesi a-cest aménunt care pare cá le a sea-pat din vedere : Gazeta plebiscitar&spune ca stie despre uneltirile anti -dinastice ale conservatorilor, feind-ca

a facet ,'i ea parte din Oposifia-Unitd.

Va sé zich In Opositia Unità se $tiaatilt de bine c& se organiseazà corn -ploturi nocturne si conspiratii mili-tare, In tilt era destul sé fad partedin aceasta coalitie, cu cal mai ne-insemnat titlu si cu eel mai modestrol, pentru ca asemenea gray lucrusé nu mai fie un secret pentru tine.Aceasta este o acuzare in regulà decomplicitste si de participare la a-

ceste uneltirl antidinastice, a Intro-

gei Opositil- Unite, si totusi organede ale sale nu s'aü sfiitde a o repro-duce, din dorinta de a ne face nouéo neplácere cât de mica.

Acesti confrati s'äü inselat In so-cotelile lor. Spusele «Adevérului»ne las& cu totul indiferenti, caci nucu o afirmare ridicul& si neräzimatápe ceva putem fi pupi noi in contradic-tie. In toatà aceasta comedia, nu ne -asupérat de cât usurinta unora dinconfratii nostri, care de bine deréü, par a dirige unele din curen -tele opinií publice, si a caror pre-tentie la seriositate trebuia sé -i Im-piedice de a lua In bitgare de seam&nàsdràväniile Adevëruluï. 0 acusatieor care ar fi ea, are nevoe de a fiprobatä, si simpla afirmare, chiarcând ar fi mai serios presentata sica forma si ea oameni, de cât cumo presintà gazeta plebiscitara, tre -bue push la tarantina si judecatà cao incercare de calomnie, mai eusean& când este atât de grao& sivenitá asa ca din senin. Ce -ar ziced. Panu dacie am spune cá find inopositie cu domnia -sa, stim c& in-toemai ca Tropman a asasinat seaptecopii si pe párinti lor ? ce -ar zicecolectivisti daca intr'o bun& dimi-neata am spune ca stim c& pusesedinamitó sub sala Orhü pentru aarunca in aer pe sefii opositii si pu-blicul bucurestean ? Ar râde negre -sit de noi si s'ar indigna când alti,ar da crezare afirmárilor noastre.Tot asa facem si noi.

Cât pentru Adevërul, daca am credetrebuincios sé -i réspundem sad séne apéràm, apoi n'am avea de catsé insarcinam cu aceste lucruri, peinsusi directorul stil, pe d. Beldi-man, care acum câte -va lune, de-nuntênd conspiratiile colectivistilorsi ale d -lui Sturdza, spunea cate -goric in «Rësboiu », ca conservatoriin'aei conspirat nid odatei in contraRegelu .

Când spunead eel de la Adevëruladevérul, acum patru lune sad as-tàzi?

I. N. 1.

STATIST1Ci ELECTORALA

Ne propunem a face aci o micastatistic& a alegerilor comunale, ju-detene si legislative, ce s'aü fácutde cind venind actualul guvern laputere, am intrat In era alegerilorlibere.

Apreciatiunea nuantel càreia apar-tin diferitele liste o luâm dupe or-ganul oficios Ronadnia libera, si nu-mai in rarele casuri unde nu am g&-sit nicï o apreciatiune, complecti$mnoi lista cu adaogirea epitetului cecomport fie -care alegere.

Ploesti. alegere legislativa. N. lone scuLi heral -an t i- toted i visi.

T.- Severin. al. legislativg. Al. Lahovari.Conservator.

Huse. al legisl. G. Roiu.T.- Magurele. al legis.Gr. P6ucescu. con-

serva tor.Gnrj. al. legis. T. Maiorescu Junimist.Praliova. al. legis. Th. Vacärescu. Ju-

nimist.Mebedinti. al legis. Mih. Isvoranu. lib.

conservator.Daimbovita. al. legis. En. Vácärescu. lib.

conservator.lalomita. al. legis.Gr. Chrisenghi.-- liberal

conservator.lalomita. al. legis.Pache- Protopopescu.

lib.- conservator.Duroboi. al, legis. Th. Rosetti. Junimist.Giurgiu. al. iegis. C. Badulescu. anti -co-

lectivist.Tecuei.al. legis.Anton Cincu. Independent.

lineament' -- al.legis. - -gen. Manu conservator.

Doruboi. al. coin. lista favorabila guvernului.Calaratii. al. com. lista vrajmafe fostulur

consiliu.Iasi. al. legis.AI. Holban. conservator.Muecel.al. legis. -N. Cretulescu. conser-

pator.

Tutova. al. legis.G. Petrescu. conservator.Fálclu. al. legis. Al. Negruzzi favorabilgu-

vernulut.Pitesti. al. com. lista anti - colectivista.Tecuci. al. com. lista favorabila guvernulur.Bucurerti. al. com. lista opositiunir- unite.Buzeu. al. com. col. I. Lista favorabila ga-

vernulut. col. Ii. lista disidente.T.-llagurele.al, com. lista liberal-conserra-

toare.

Cralova. al. com . lista anti- colectivista.Ma-joritatea conservatoare.

Piatra.al. com. lista favorabila guvernulul.Botosaui. al. com. lista liberal - conservatoare.Foe rani. al. com. lista liberal- conservatoare.Tirgu- Jiului. al. com. lista liberal conserva-

toare.Braila. al. com. lista liberal - conservatoare.Falciu. al. com. lista liberal- conservatoare.Calaratii. al. com. lista partisanilor guvernu-

lui.Putea. al. jud. lista liberal - conservatoare.Husi. al. com. lista liberal - conservatoare.Iasi. al. com. lista liberal - conservatoare.Ialomitza. al. jud. lista liberal-conscrvatoare.Zinu.ieea. al. com . lista liberal- conservatoare.R- Valcea. al. com. lista liberal conservatoare.Ploiesti. al. coin. col. i, lista colectivtsta.

col. II, lista opositiì- unita.Bacau. al. com. lista local& impestrilata.Faltieeni. at. com. lista liberal-conservatoare.Tairgoviste. al. com. lista liberal- conserva-

toare.Giurgiu. al. com. lista liberal conservatoare.Galatzi. al. com. lista liberal conservatoare.Rimnicu-Saratal. com. col, I, lista liberal -

conservatoare. col. 11, lista disidente.

O REPUDIERENe mira persistenta cu care ceI de la

Adevèrul vor sé stabileasca Cu or -cepret puncte de atingere entre el si con-servator! si pentru cs,re sib sit or -ce pre -tecst le este bun. Asa confratií tree sipeste traditia pe care a lasat'o par ti-dului conservator neuitatul Barbu Ca-targiu, si peste directia pe care fadat'o si i'o dä d. L. Catargiu pentru ase prevala de faptul ca unii din fostiiministriï al lui Cuza -Vodá sunt acureIn rándurile conservatorilor. Confratiluita ca atunci and cine -va intr& lntr'unpartid adopta pur si simplu ideile gitraditiile partidului, $i ca nu partiduladopta parerile individualitstilor carese raliaza la dánsul,or cat de insemnatesi de respectabile ar f acele individua-

Am spus'o si o repet &m, atat pentrunoì: eel de la Epoca cat si pentru mareamajoritate a conservatorilor serios!,idealul partidulul nostru este desvol-tarea normal& si legala a poporuluI ro-mánesc pe bazele Constitutil de la 1866,in care s'air intrupat toate aspiratiilerománimei regenerate prin miscariledin veacul acesta. Fericitl de a fi gasitin sfêr$it o baza de desvoltare regu-lata si un Inceput legal pentru deep-tul nostru public, no! nu vedem inte-resele románismului de cât in pâstra-rea institutiunilor dobândite si or cats'ar parea de defectuoase la Inceput a-ceste institutiuni, tot mal bine si malusor ni se pare a cauta sé le tndreptamde cat sé le schimb &m si sé facemflout incercari. Un popor care'sf petrecevremea facênd si reflcënd la consti-tutii, este un popor pierdut. Acolo nuvrem sè ajungem. Tot criticênd purta-rea Regelul, Epoca a spus destul delamurit ca vinovati pentru starea de lu-cruri anus& de colectivitate, era pelângä Rege si tara si masele electorate.Si am zis aceasta, find -ca un popor a-tâta vreme cat are o Constitutie foarteliberal& si un regim parlamentar, nu Ieste ertat sé se nemultumeasca atát, incat sé caute a schimba forma de gu-vern.

De cât frigurile si primejdiile une!ri'ssturn&rl, e mult mal bine munennit& si persistent&, pentru a indreptaceea ce avem si a face ast- fel ca cu tim-pul sé ne bucur &m de toate foloaselepe care suntem In drept a le astepta dela constitutia noastr1..

Aceasta este menirea natural& a par -tidutul conservator intro tar& ca a noes -tra, care a avut nefericirea sé 'sI vazirupt& traditia sa istoric& in curs dedouë veacuri aproape. Neputand aveaceca ce de mutt a pent, misiunea con-servatorilor este de a consolida ceca ces'a treat din nod cu marl greutàtl,

eâtusi de putin de a face noui incer-

Cári.Inceteze dar Adevèrul de a cauta

puncte de atingere cu noi, cad f&cánd

aceasta, are aerul acelor aventurierldeclasati, care lipsiti de valoare si decalitAti personale, se dal' ca ruda cutoate persoanele marl din tara sail dinprovincia tor.

A fl in mod public repudiat, nu esteo situatie placuta. Deci sê Incetam.

0 iNTIhIPINARE PERSONALA

IN CESTIUNEA

TEATRULUI NATIONALD. I. L. Caragiali a trimes ziarelor urmätoarea

scrisoare:lenite confrate,

De doue luni de zile am tnalta onoarede a fi numit Director General al TeatrelorIn locul onor. d -lui C. I. Stancescu, demisio-nat In urma unes inspectiuni finantiare,care a gasit Casa Teatrulul intr'o starefoarte neregulata.

Numirea mea a facut obiectul multorcomentarie, unele simpatice, altele ostile,in deosebite cercuri. Nu ar fi nimio de zisIn aceasta privinta ; fie -care e liber se ju-dece un lucru a$a cum Il taie capu $i comil Indeamna inima. Dar se Intrebaü unii :cara sunt titlurile acestul out linar $ide nastere obscura, pentru a ocupa ualoe pe care Il ocupaser& ni$te barbati a$ade venerabili $i de nume ilustru, ca d -nelIon Ghica, Gr. C. Cantacuzino$i C.I. Stan -cescu ? La aceasta Intrebare, care Incadin când In and se mai face prin unelelocuri, réspund :

Inláiu : Avênd de mult pe and a fijunimist nu era a$a de neprimejdios lucruca acum fericirea sé fie admis In socie -

tate.t literare «Junimea », m'am fwcut eu-noscut In acest cera ca un scriitor con$ti-intios $i ca un foarte calduros amator deteatru $i de muzica. Daca mi -e permis a fiindiscret, In acest e re, de alminteribamdificil la gusturi,m'am bucurattot d'a -una,$i ca amator $i ca cunoscétor, de o oare-care deosebita stima. In sinul acestel co-lonil literare, perduta Intr'o vreme de ne-bulositate politica din atent,ia publicului,am avut cate -o-data, $i cu pronucerilemele $i tn schimbul de idel, mici succese,a caror scumpa amintire nu se va $tergeniel -o -data din inima mea; caci atele suc-cese, datorite, fire$te, mai mutt bunel vo-inte a fruntasilor cerculut de cat talentululmea care nu me Indur a zite ca nu erapentru ce -va $i el In aceasta, m'ae In-curajat a lupia multa vreme cu asprimeasoartii $i cu prigonirea oamenilor.

Al doilea : Eram un om care mai mulesaü mai putin treceam in fata publiculuide autor dramatic, $titi, iubite confrate,ca ea, actualul director al Teatrulul, suntautorul pieselor «O noapte furtunoasa »,«Leonida fata cu Reactiunea », «0 scrisoareperduta» $i « D'ale Carnavalulul », $i Incaun autor dramatic unie In tara... Nu vesperiate, iubite confrate, unie nu prin ta-lent, ci prin alt ce -va : eram $i sunt uni -cul autor dramatic fluerat... Si ce fluere f...Le auz Inca... De atunci ocolesc stradelecu lenii de tramways, de atunci am remascu un fel de antipatie de anarhist contrasergentilor de oras : semnalele lor mé a-rune& antro melancolie foarte neplacuta.

Suficiente sail nu aceste titluri ale mele,fata eu titlurile literare $i special teatraleale onor. mee predecesora, am Post numit.

Indata ce am venit la Teatru Director,am descoperit, afar& de cele gasite de d.inspector financiar Constantinescu, ni$tegre$eli de administrare, din care cea malslab& s'ar numi patenta incapacitate, farcele mal grave se numesc delapidare, abuzde incredere si furo.

and un om Insarcinat se mánuiascabani public! la din atei nani $i '1 Intre-buinteaza pentru nevoile sale particufare,se nume$te delapidator; and un om sub -tilizeaz& o valoare ce i s'a incredintat $icauta sé nu dea seama de ea, se n.umesteabuzator de incredere, si acela care tsi In-su$este dintr'o casa de fier o sum& a alt -cui-va anume se nume$te «hot. »Nu e a$a'l

Cum se nume$te acum acela ce, fiindmai mare peste necredinciosul depozitar,il ingadue indelungavreme, ant Intregi,séexercite aceste industril ? Acela, mai ma-rele, se numegte tn mal multe felurl,dupémotivele diverse ale tngaduelil sale: dacacu $tiint&, complice; daca din nebagaredeseem &,negligent; daca din incredere oarb &,prea din cale afar& naiv; daca din nepri-cepere, incapabil In toate cazurile $idénsul foarte vinovat.

Dar numal at &tea am gasit eü la Tea -tru ?

Dar risipele ? dar favorurile ? dar inca -pacitatea profesionala ? dar trandavia,disnretul datoritl, lipsa de disciplina, deordine si de autorilate, duse p &né la teamai comptecta anarhle ?... Agi pitea dainteresante aménunte publiculul friand dede -al de astea, dar i le rezerv pentru lavreme.

0 sé 'ml ziceti insé ca nu o frumos cefac eü acuma, c& nu e bine se mat acuzpe ni$te oameni deja osanditi $i executa-ti, ea e de pri,os se mai denunl, $i combato sistema deja résturnata. A$a ar II, dace.acea sistema n'ar gasi Inca interesad carese o regrete, $i daca atei execulatt s'ar as-tâmpéra $i m'ar Ingadui pe mine, carepAnê acuma n'am facut niel bine niel rea,se incep macar a face cava. Sé tncep a lu-cra $i apoi se me critice, fie chiar nevol-nicil si réïi facatoril; dar sé 'mi dea pace

)*POCA 24 AUGUST

sé incep. A critica si tnvinovrti rhiar pe sesc to anul acesta. La aceastä regretahilänedrept lucrarea cuiva, mal merge; dar Imprejurare, Directia a c&utat sé remedie-a'l sfâSia când d'abia se preg &teste a lu- ze Wand ait1 artisti de deosebite genurl,era, asta este culmea lipsei de spirit. Ne- dar tot ala de cunoscutl ca buns, pe cartdrept, bine I dar ~cupid... asta e réü I chiar publicul dorea de must sé 'I vaz& peCeci, is sé vedem ce este aceast& fur- scena Teatrulul National ; e destul sè po-tun& contra mea, aceasta goana al caret menim de d -mi1 Anestin si Hagiescu. Afar&scop se vede cat de colo a fl sé nu pot eïl de asta, D;rectiunea a c&utat se tntrebuin-niel tncepe lucrul. teze mal bine ca In trecut niste talenteDe la oamen1 din rindnl publiculul im- m+rcante, ce pan& acum stâteaü earn preapartial sé vie aceasta ? Nu e de crezut. i; ascunse to umbra rolelor de a doua mfln&.publiculul nu pot to deajuns sé -I multu- Ast -fel, In stagiunea aceacta,d. Petrescumesc de cat m'a tncurajat si de câte sim- care a jucat anil trecutl ala de bine pepatii, poate Area calde in raport cu meri- Macdu /fin «Macbeth,» pe Actorut in «Ham -tele mele reale, mi -a acordat ca autor dra- let,» pe Betránul Moor In «Briganzit» vamatie, ca om de teatru adic&. juca pe Regele Lear, pe Fabrrclu gi pe Pas -Goana aceasta aci is l'orma machinatii- cal Fargeau gi alte prime rolurl forti.for si sgomote:or surde, a b&rfelilor tri- Cunoscétoril de teatru $i in general pu-viale, a denunt&rilor maloneste, a serino- blicul amator vor tntelege cat e de avan-ritor anonime Aline detnjurAturl si de a- tajoass aceast& sistema de a da drumulmenint&ri de atacuri cu man& armata; aci tutulor talentelor sé 'sl fac& evolutia corn-se traduce apol In notice de gazet& bro- pieta.date cutmpuns&turinervoase,adesea pue- Asa dar, ne -am tnteles ? N'aibit nimenlrile, to informatif nttscocite si absurde, in grije, si mal cu seams cel ce nu o ali sin-injuril brutale chiar. De unde sé fl por- cera, ca Teatrul nu va merge .nind boat& aceasta campanie? Un contrate al d -v. mé inghimpa mal

Eü am cuvinte sé b &nuiesccá ea vine de deun&zi cu o informatie, to care spuneala aceia care s'au dus, al tit, poate, cu aceia cum c& s'at putea prea bine ca Teatrul niclcare ar fì vrut se vie. La acestia apol se sé nu mal tnceapa. Aceasta nu o stia d -samal aliaz& poate gi câte -va persoane (din din proprie cercetare, nu ; i -o spusese unfericire putine la numér) care, prin c&- amie al d- sale,care,zice d -sa, este«unbar-derea sistemel vechi de desordine si ghe- bat competinte;» cine o ti acel barbatseftarie,- scuzat' -ml acest termen, nu gA- competinte, nu putem niel macar b&nui,sesc altul mal propriü, -sunt puse In ne- de vreme ce, slav& Domnulul! care dintreputint& de a -sl mal realiza to Teatru noi toti, cetatenit regatulul, nu are «unc &Sta url nedrepte si arbitrare, saü a '$l amie» si nu este un «barbat competinte ?»mal face micile capritil personale. Aceste Aceast& informatie este cum sé zic malpersoane mé acnzf eel putin mat precis bine? o nerozie réutacioas& saü o réu-de cat eel d'intal : b&rbatii spun c& merg tate neroad&? fiind -c& cine inventeaz& ten-cu spiritul de strictet&la datorie si de or- den tios ala absurditatlnupoti sticee maldine pâné la asprime ; femeile cä nu sunt mutt, réü ori nerod. Ori cum ar fi ins&,destul de politicos si degalant. E natural nerod ori réü, putin importa, daca odat&sé li se par& ast -fel unora deprinsl prea amicul d sale afirms c& d -sa este un b &r-mult cu vechia sistema. Dupé desordine bat competinte Pe acesta la deosebi Il In-intrarea brusca pe talea ordinii, dupe In- vitam, cu tot respectulce se datoresteunuldelunga anarhie restabilirea autoritatii «barbat competinte» ca d -sa, a veni ma-normale fac efect aspru, elect ce de amin- car la deschiderea si inchiderea stagiunilterl tl face ori -ce reactiune In sensul bun noastre.al cuvêntului; de o cam dal& cam doare, Sf&rsesc.ce e drept, dar face pe urma bine. Asa se M'am crezut dator sé fac ast& tntdmpi-intampl& si cu copii prea mull resfittatl a- nare dintr'o singura dat& la tot ce s'a spuscas& caner daü de ordinea sever& a gcoalel si soptit pe socoteala Teatrulul si a mea.regulate. Nu am scapat din Wind pe niel unul din -Dar aceasta strictetä mi -o impun si mie tre réü- voitoril met ; fie -care, sper, Ili vatnsuml, tocmai pentru cast n'a'bs nimeni gasi aci sirul care 'I priveste; nu crez catncotro. Intru dim neata la opt ceasurl In vre -unul sé se poat& Indoi ea am facut ne-Teatru, lucrez In biuroü pan& la It; la !t politela de a 'I uita.precise tree In sala probalor, unde dirijez La ori si ce s'ar mal spune saü sopti decu regisorul, d. Gusty, repetitia pan& la aci tncolo, voiü réspunde tocmal la prima -3 d am. De la 3 pans la G Teatrul e tnchis, vara, dupé inchiderea stagiunil, caci acu-avem o pauz&. La G precise niel -un minut ma sunt prea ocupat cu afacerile Teatru-mai târziü, sunt to sala probelor, unde lui, nu am vreme de perdut cu ipolemieelucrez eu cea mai amanuntit& luare aminte ga cancanurl.la pregatierea spectacolelor. Vitt eel d'in- Dati- milvoe sé vémultumesc, iubite contain In Teatru si ies cel din urmti, când frate, de ospitalitatea gratioasa cu cares'a sfârsit repetitia de sear& la 10 ceasurl. mi -at1 acordat acest lotta coloanele dv. si

Oamenil de serviciü siartisil pot sé ates- sé vé string mina du toata stima.teze despre aceasta.tata ca munc& materiale.Acuma, de pricel.ut, ce sé zic ? Omul e

our, si nu'mI vine a zice tocmal c& nu mépricep la a alege, ba la nevoe chiar a faceo pies' de teatru, a o pune In scena, a con-duce personalul artistic

Dar In slam t, astea le va vedea publiculimpartial; se In;elege eA vorbesc aci depublicul care plateste, nu de publicul carevine gratis ia teatru. Acela va judeca latam a, dac& am stiut organiza aparatul,dupe cum acesta va functiona.

Cu multa emotiune, se tntelege, asteptjudecata nu lipsitìncredere.

Teatrul ori cat le ar parea de réü unorade aceasta se va deschide dar ca de obi -ceiü la I Octombrie. Nu suntem tnc& flaaticu care pies& vom tncepe; e probabil Ins&ca vomlincepe ori cu «Agaki Flutur», come -die In 3 acte de d. Alexandri, rolul princi-pal tinut de d. Anestin, saü cu «RegeleLear », tragedie in 5 acte de Schakespeare,rolul principal d. I. Petrescu.

Dupa acestea, vor urma pe rand : Ma-nevrele de toamna; Toli pentru unul si unulpentru lati; Politicalele; Adever, dar cu me-sum; Trei Palarii; Oaia ratacitá; Femeilenoastre, comedil; Macbeth; Pascal Fargeau;Bastardul ; Fiica d- lui Fabritiu, tragediasi drame; poate si Visulunei nopti de varacu muzica lui Mendelssohn, redus& se tn-telege Intr'un mod rational la proportiilemijloacelor noastre; inr mai tàrziu, pe tan-g& altele, si o comedie nous de subscrisul,la care acuma chiar lucrez. Stagiunea seva Inchide ca de regula intre 1 Aprilie sii Maiü.

Sé nu uit aspune un lucru. E adevérate& din cauze neatârnate de vointa Di- saü :

rectiunii, si chiar nie de vointa d -lor pro-prie vre -o dol trel artisti bunl ne lip- prin nemuritorul mars Boulanger :

L L. CAR,AGIALE,Directorul general al Teatrulut National.

Bucure$tt, 22 August 1888.

CRONICAFLASNETA

Este de netagad. lit c& generalul Bou-langer se bucura de o mare populari-tate in Francia; dar este tot atat de ne-tagaduit ça aceasta popularitate s'arëspandit vi In tara romaneascó.

Nu poti sé bei o bere la Oppler saüla Luther fara ça muzica respective sénu deschiza si sé nu Inchiza repertoriulel prin :

Je suis père d'une nombreuse familleEt j'avais formé le projetD'amener ma femme, ma mère, ma filleVoir la r'vue du quator -e Juillet.

Ceva mai mult; flaanetele care urladin preuná cu cainii pe stradele Capi-tales si oraaelor din judete, an Inlocuitoperile clasice :

Addio, del passato....Luna doarme gratioasäPeste dealurr, peste ver...Prends cette rose chérie,

Je suis père d'une nombreuse famille.Ast fel in cat, generalul Boulanger

este destul de popular, destul de cunos-cut asta zi In tara romaneascá spre a'stputea pune candidatura chear la Dorohoin aláturi de d. I. Bratianu.

Idea de a'tI Intocmi o popularitate e-lectoralä prin ajutorul flaanetelor, mise pare deci mult mat nemeritá de cataceea de a te face cunoscut prin cu-vêntar! tinute la Intruniri publice saüprin programe politice.

Colegiurile electorate vor fi convocatepeste curênd; de acea Irez momentulbine ales pentruapopularisa putin prinajutorul flasnetelor pe cutare saü eu-tare candidat colectivist.

Fiind spre exemplu lucru hotarât cad. Stolojan, fostul Ministru colectivistal Domenelor sé 'st pue candidaturala vre un colegiü din judetul Dolj, opo-sitia spre a'1 face bine cunoscut popu-latiunelor ar trebui imediat sé lmpartála toate tlaanetele din localitate roman -ta stolojeneascá :

Te iubesc, o NaftalinaCu al tea ttmbet ingeresc...

INFORMATIÜNIC. C. Stroicí, prefect de Dorohoi

find cam suferind si silit a mergepentrucitva timp In straáinätate sé

caute sänatatea, vi -a dat demisia.Fratele d sale, d. George Stroicí ,

va fì numit prefect de Dorohoi.D. Costicä Stroici ili va pune can-

didatura la col. 1. de deputati la Do-rohoi.

aß-D. N. Vttleu, va fi numit revisor

scolar pentru judetele Braila vi Ia-lomita.

D. Petre Carp va pleca In Moldovapentru doué zile.

D. Alexandru Vlädicescu, actualjudecätor de instructie,s'a numit topostul de avocat al statului cl. If tojudetul Putna to locul d -lui P. Ba-

Daca Paul Statescu ar solicita si din- rozzi, cara a fost numit prefect desul voturile vre unua colegiü, toateflas- Tecuci.netele din localitate, ar fi datoare sé In-varteasca aria :

Ea said pasa din DobrogeaSunt mal mare de cat hopeaEa am introdus censuraDe merg toate'alababura....

Pentru Radu Mihaiü, fostul ceasorni-car de la Interne, ar fi de ajuns vechiamelodie franceza :

Minuit chrétiensC'est l'heure solennelle...

saü poesia lui Vacârescu,Ceasornicul,spre a'siaminti contribuabilii care suntdrepturile acestua candidat.

Prin acest sistem de propaganda e-lectoralé si muzicaló, s'ar to multi pestemésurá repertoriul flaanetarilor.

Instrumentele In chestiune nu In-vârtesc In ziva de asta -zi de cat romantele lui Donizetti, Rossini, Mayerbeersi alti cali -va maestri ai scoalei ita-liane; maine vom avea pentru fie -careflaaneta un repertoriü special. Flaanetadin Vlaaca va frspecial& pentru Vlaaca,cantand frumusetele polecelor de acoloai nu va avea nice macar dreptul de aparodia saü simula cintecele lui Simu-lescu de la Vêlcea.

La aceasta reguló, nu s'ar face de cato singura esceptiune in favoarea d -luiBrétianu, omul universal, care a facutcerul, pamêntul, independenta, regali -tatea, Romania, cu tot ce se gáseste pedênsa, si care pentru aceste motive aravea dreptul la un cintec special bunpentru toate judetele.

Motivul ariel de ales se va pune laconcurs, si rémâne de deliberat dacaromanta nu ar trebui inlocuitó prin-tr'un dialog eu morti! si tremolo la or-chestri.

In or -ce caz, lâsand esceptiunel la oparte, cei- l'alti candidati colectivisttroman fie -care cu.... cântecul m&sel,dupé cum zice vorba romineasca.

Max.

ss-Colegiele electorale pentru consi-

liul judetean de Prahovasunt eonvo-cate pentru zilele de 18, 19, si 20Septembre pentru a alege fie-carecite 8 consilieri judeteni.

--ll. Lupu Costache directorul mi-

nisterului de interne, a plecat eri laSlänic unde va sta doué zile.

-asß-D. dr. Asaky se va intoarce in Ca-

pitatä la 1 Septembrie.-sis-

Agio a ajuns la 2 0'0.Napoleonul la Viena a ínchis eri

Cu 9 fl. 72 1/2 kr.-s-

M S. Regele a primit din parteaImpératului Germaniei stirea cä Im-pêräteasa a dat navtere unui prin-cipe.

Contele de Walwitz, insärcinatulde afaceri al Germanie'., a remisscrisoarea M. S. Regelui la CastelulPeles.

DIN CONSTANTA(CORESPONDENTA SPECIALA)

orasul e in fierbere ca si Marea.Am intrat In perioada strélucita a se-zonulua. Serbérile de tot felul pe uscatsi pe ap& se succed fáró Intrerupere.

Viorile resun& mai In toate serile,când la cazin, and la hotel Carol.

Ziva se fac escursiuni calare saü tntrasuri la insula lui Ovidiu unde le-genda zice ca e Ingropat marele poet.Pe mormêntul (un tumulus destul demáret vi care a Minas ne sapat) lui

Nasone, acum se dejuna servind foarteaproape de mas& si poetul, daca In a-devér zace sub acel inorman, multe aputut auzi si chiar simti din cele ce sepetrec; vinul curge si stropeste adeseapämantul. Sëptämâna trecut' mai multedame din cele mal frumoase si dincele mat elegante ali cantat vecinicapomenire vi ali vérsat mai multe sticlede sampanie pe mormântul acelut carea cantat amoral «Venerorum lusor a-mororum». Dupe acest parastas ele-gant s'a infìintat un bal campestru, s'alidansat valsurt, polo si cadriluri. Ptim-barile se Intocmesc si la lacul Mamaiaunde peisagiul este splendid.

Lacul Mamaiti, de o culoare albastráça ochit unel frumoase mauri, e sepa-rat de Mare printr'o limbä de pâmantfoarte Ingusté pe care o trasurá poated'abia sé mearga. Culorile albastrá siverde a Märet si a laculut fac un con -trast curios. Lacul lacrimilor aga numitde când cu résboiul Crimei frind -cä a-colo a murit o Intreagá divisie a ar-matei francese, e si el visitat. Apa esteinfectaté de niste ierburi pernicioase.Culoarea ansa e foarte frumoasá sidaca nu stii pericolul care este in balta,te Inseli, poti sé bei si andata capetifrigurf.

Lacul nu tontine niel -un peste. D'asu-pra lui chiar pasérile evita sé treacé.Täbácaria de pet, si fantanele de la Ana -delkov sunt plimbari foarte plAcute simal apropiate.

Seara marea Ili ia monopolul. Bareileiluminate ça niste stele cazute plutescpe valuri. Din uncle se aud glasuri ar-monioase, din alte sunete de viorl; sevédsi tate -va gondola misterioase care fugspre largul märel.

Séptémana care a trecut a lost foarteagitata. S'a dat un bal la canin pentrumusicele militare. Decorarea sälei debal toit& In trofee de arme era splen-dida. Afost atâta lume in cat nu s'a pu-tut danta de cat foarte târziü.

La Otel Carol ali avut toc doué seratecu viori. Lux, elegant& si lume aleasá.

Pe Bulevard s'a facut o serbare vene -

tiana, pe mare artificii si un simulacrude bataie naval&, la vit focuri bengalesi artificiï, bal de copia, etc.

Colectivistii ali umplut Constanta.Obrazul Por paraponisit II tradeazó. Caevreiirätacitorit, plangênd Ierusalimul(sfântul budget) ofteazä la luna si lamare avênd in cap pe marele rabin Mi-tita Sturza. Faloitarit sosesc meren; ca-valerulPorumbita Plosnitä, Nécescu, ca-re pare c& s'a mai lungit de dor, tiné-rul de vanilie Ramniceanu, Manolescu,Vulturescu supra -numit Fluturescu,doctorul Ramniceanu, medicul Canta-cuzino, cuconasu, Alexandru Bellu, Ge-neral Pilat si altil ali nAvalit in Con -stanta, cerênd bailor de mare puterf sicartilor noroc.

Se anuntá pentru frnele sesonululmat multe marl sérb &ri.

Valréas.

DIN DISTRICTECOVURLUI

Alegerea primarului si aju-toarelor

Noia nostri consilieri comunali convo-cati In vedintA pentru Sambata 20 curent

FOLTA ZIARULUI «EPOCA»

ALEXIS BOUVIER

D RA_l'IELE PAD U RI

PARTEA II

0 FEMEIE DE TREABAV.

iN'r'1(E LUP SI VULPE(Urmare)

Spun ultimul cuvint despre aceast& treabá... Pretu meli d -na contesad'Aumoy Il va vti... singura, and méva cherna...

Jean - Baptist Ill muses buzele ; tarelnse de temeiul ce avea contra mivelu-ul, se hotarl a face ca dtnsu, adec&a vorbi pe fall ; deci it zise :

Atunci dar testamental va f ca aidesftintat Indata ce voi eli eli da aice...

Ce ai de gând sé fact ?Mé vol lepida de drepturile mele

In folosu matusel mele...Martial rise Cu hohot ; Aumoy sé in-

rosi p &n& la ureclil.Ttnér est! d -le Jean-Baptist ; uitl

c& am o invoeala subscrisá de d -ta, sical pot cere despägubirl...

Dar ti le propun.Ba nu, vreaú ça tribunalul sé ho-

téreasca...Vrei numai de cat bat jocura...Precum zici ; tot saü batjocura.

Jean - Baptist era din tara lut, maniaii aprinse crierii ; pana atunci fusesedemol; citind In adtncu noroios al su-flaului acelut misel, nu mas putea sése sthpineasc& ; se seul. In picioare sicu glas tare'% zise :

lati adevéru, d -le Martial Culot...Martial, auzind acest nume, se sculá

si el, si stringènd iute testamentul, sépizi.

O 1 te cunosc, urma Aumoy, pu-nêndu -sein fata lut cu manele In po-suri &ri. Am fost la matusa -mea si i -amcerut ertare de réul ce era sé'f fac, sii -am spus cá'mt voi rescumpara gre-sala cu ori -ce pret. Domnute MartialCaulot, nu vrei sê'mi Inapoevti testamentu... ce at furat ?

Cu dintit inclestati, cu ochií plinl defulgere, Martial respunse:

Nu vreaü.Atunci dar când voi eli de alce

mé duc sé mA lepad inscris de dreptu-rile mele ; dupé acea mé duc la procuror si'i spun c& unchiu men, Jean -Michel d'Aumoy, a fost ucis de padu-raru lui Martial Caulot, pentru al furao ciorna de testament.

Martial sé f&cuse galben ; cat pe cesé se arunce asupra teranului ça séInabuseascá in gitleju lui, stringêndu'lde gtt, grozava Invinuire.

Dar Jean - Baptist trasese cu sin-ge rece din buzunar un revolver, ailscotea pedeca.

Mertial dadu inapoi, strigênd :Minti I nu ai dovezi... cea care

m'ar part s'ar perde ea Insági... per-duta e ca numai t'a vorbit.

Jean - Baptist dadu din umere.Crezi cá matusa mea mi -a spus

toate aceste, si zici có s'ar perde, santafemeie. la las I E mal pre sus de toatebarfirile d tale I... Pe cea care mi le -aspus at mat cercat o data s'o ucizi, siInca n'ai recunoscut in ea copila carecauta pe druuuu de la Neufmanil, laesirea din pâdurea de la Grandville,unde vézuse cum at omorit pe stápinuld tate, contele Michel.

Martial era strivit de cea ce auzea.Jean - Baptist urn& cu r&cealá :

Vezi cat de bine te cunosc, vi cá'miluasem mesurile ; nu am pus gand séte ucid... dar sunt hotarit a mé apara.

In sfarsit, ce vrei ?Mai Intét sé mé ascuiti... ,*iìí

c& ai cunoscut pe o biata fata ce't zicFratchota, stili c& tntr'o zi at vrut s'oucizi aruncênd'o de pe acoperemtntuuneI case ; stili c& eu tate -va luni demat inainte, te at cotorosit de femeiad -tale, ad lc& at scos vorbá c& a tauntla Nice, de indatá at vInd It averea sial venit sé te asezi aice sub hainele ceporti... Femeia d -tale nisi odinioarán'a lost la Nice si de atunci Incoacenici c'a mai zarit'o cine -va... Stiff cutoate amanuntele omoru unchiulut matt

d'Aumoy... si mai stili ca estt In frun-tea unei bande de ava zis! Contraban-dieri, In adevér Ipse de bota de drumumare...

Ascultand pe Ardened, miselu scris-nea din dintí, si'si plânta unghele Incarnea patmelor mânilor sale.

Dar ce vreiVreaü tnapoesti testamentu,

saü mat bine sé ti'1 cumpér.Si daca ti '1 voi inapoi, vea tacca...N'am zis asta... réspunse Jean

Baptist miscand revolveru.Ce ?

Cumpar pentru a'mi Indeplini eu-vtntul dat... pentru ca e ce va cuvtntumeli, itt datoresc... dar de iodata cevea fl plátit, suntem deslegati unu dealtu... si nu'tí vol ascunde... ¡leal cumaunt... c& nu voi sta o clip& la indoealade a te pérI pentru a isbavi pe matusamea d'Aumoy, si pe Fratchota ce oocrotesc.

A I mé ver part...Maine 1

Martial statu cate -va momente peganduri. Daca Jean - Baptist n'ar f1 lostlnarmat, nu s'ar fi gandit de lo .; preamulte stia pentru a mat trai, l'ar ti su-grumat, contesa nu'f vorba putea sé fíeperduta, dar perdut era ai el, si Mar -tial Inainte de toate linea la pielea lui.Nimica nu'l Incredinta ca daca nu Ina-poea testamentu, teranu n'ar fi tntre-buintat arma in contra sa. Atone! Hveni un zimbet rëutacios pe care Jean-

Baptist nu'l vézu, si radicând frunteatí zise :

Mé plec la ce'mi ceri... Inse fat&ccnditiunele mele.

Spune -le.Inainte de ziva de mane sé nu'tí

batí capu cu mine.Aaa va ft...

Pe Jean - Baptist nu'l costa nimic,treaba sé si facuse.

*i'mi vet da trel -zecl de mil defranca ?...

Preti mutt, nu pot... am asupramea tocmal pe jumatate... si cu omina voi da, cu o alta vol primi...

Daca n'ai mai mult, silit sunt saiprimesc... Dl l

Bun gând t'a wait, d -le Martial...Eram hotártt sé te Inipuve de nu te in-voi al.

Martial is simti sangele ca ghiaia...Jean Baptist to zise ducêndu -se.

Acum cuvintu cel de pe urma, cacisunt cinstit. Lupule t'am scos colti! ;pazaste -te bine, s'a dat drumu canilor...

Marttal radica cu iutalá capu sus,Jean Baptist elise.

Ce'a Inteles el prin asta, intrebael cu Ingrijire... cânii nu mil vor gasialce 1... si peste putin vet vedea ca potsé muse...

(Va urna).

la 4 ore p. m., pentru a proceda la con -stituirea consiliului, aü tinut prima foradunare la ziva si ora flxata.

La 4 1/4 ore sedinta se deschise subpresidencia d tut G. C. Robescu. Se fácuapelul nominal la care aü respuns totid -nil consilierl, afara de d. V. Macri,care nu s'a rotors inca. in oras de la ba-ile din strainatate, unde este dus de matmult timp.

Dupe aceasta se dadu pe rand cetirelucrarilor din dosarele alegerilor facuteIn zi'ele de 7 si 9 August curent, si, nefund nisi -o contestatiune asupra tor, adfost proclamati alesii colegiuluI intaiüsi al doilea.

D. presedinte vesti atunce pe d. pre-fect, care sosise cu cate -va minute Ina -inte, ca consilieril sunt gata a prestajuramêntul cerut de lege.

Aceasta formalitate se indeplini, siapoi representantul guvernulul centrallua cuvtntul si rosti un mic discurs,care fácu o adanca impresiune asupraascultatorilor. Ne pare red Ca nu putem,din lipsa unut stenograf, reproduce In-tocmai :cuvtntarea d- luilprefect; ne vomIncerca Inca a o resuma pe cat von pu-tea mat bine.

D. colonel Merisescu incepu prin aconstata cä consiliul actual este espre-siunea cea mai sincera al adeverata avointel orasului, caci libertatea cea maldesevarsita a domnit In tot timpul ale -gerelor de la 7 si 9 August. Dealtmin-trele, a adaos d -sa, guvernele moralminte tara si constiente de misiuneator, n'ad nevoe de a Intrehuinta nici -unmijloc ilegal pentru a vedea triumfandideele si credintele tor. Apol, adresan-du-se catre noii consilieri, le -a urat dea depune tot capitalul for intelectualpentru a face ca comuna noastraa atatde mult incercata se Ili recapete lo-cul ce i se cuvine printre cele Intai ora-se ale terel. Aceasta va face, a zis d.prefect, ca buruenile rele care ad na-busit viata acestui oras se posta fl cu-ratite pentru tot -de -auna din calea ce-lar bunt. Aceasta va face earls' ca eelce nu inteleg sad nu voesc se inte-leage se se covinnga c& sunt In eroare.

Cat pentru guvernul central, a terminat zicand d. prefect, ed sunt au-torisat a declara cal va da tot consur-sul sett pentru ca Galati', acest pla-man al teref, se respire din toata pu-terea lui si se isi recapete sanatatea sitosta prosperitatea pe care o merits.

Salve de aplause intoverasira acestebune si mangaitoare cuvinte ale re-presentantuluï guvernului.

Acestui discurs respunse presedin-tele adunarei d. Robescu, aducand mul-tumirt guvernului si d -lut prefect Inparte pentru atitudinea for In timpulalegerilor. Apol Incredinta pe d pre-fect despre siiintele ce va depune noulconsilig pentru a se face demn de man -datul ce i s'a Increditat de catre oras.

Dupe aceste cuvinte, d. prefect seretrase sì consiliul pasi indata la ale -gerea primarului.

Resultatul scrutinulut fu urmetorul :d. C. Ressu intruni 2i de voturi din22 votanti Hind si un buletin alb.

Se suspend& apoi sedinta pentru caconsilieril se se inteleaga asupra ale -gerel ajutoarelor de primar, si dupeun cuart de ora, consilieril reintrara insala sedintelor.

,Sedinta se deschise de asta data subpresidencia d -lui primar Ressu.

Se procede la alegerea celor tree a-jutoare de primar si resultatul fu ur-matorul : dd. Grigore Moisiu totruni22 voturt, Panaite Nice 21 voturi siGeorge I. Teodorescu 20 voturi.

Acestl tree donna furs proclamati.D. Ressu lua apoi cuvtntul si In nu-

mele sett si al colegilor sei din ad-ministratiunea comunala multumi d- orconsilieri pentru Increderea ce le adaratat. D sa spuse ca nu vor putea maibine respunde acestei Increderi, decatfacand ca ordinea si cinstea se dom-neasca In toste afacerile comunel. D.Ressu adauga ca crede a fl espresiu-unea cea mal adeverata a consiliului:spuind ca tot gandul si tosta activita-tea acestui consiliu va fi Indreptatacatre tinta de mutt dorit& de tots de aaduce orasului reale imbunatatirl, si cat.In ziva and consilieril se vor Incre-dinta c& acseata nu e en putinta, vorInapoi mandatele for alegetorilor. Daro asemenea perspectiva, a terminatzicand d -sa, nu se va realise de si-gur, pentru c& pe tanga hotarirea ne-stramutata ce avem de a lucra din toateputerile pentru realisarea aspiratiu-nelor noastre, apoi avem cea mat pu-ternica garantie ca vom isbuti In con -cursul bine- voctor pe care guvernulne 'I fagadueste si pe care ne 'I va da.

Dupe aceasta aedinta se ridica.In tot timpul cat a tinut adunares

un auditor numeros si pe care nu 'I malIncapea sala asista la aeeasta prima se-dinta. Pe fetale tuturor se zugravea bu-

EPOCA 24 AUGUST 3

curia ca orasul putu In sfirsit se 'sidea represenlativaea lui adeverata, sisperanta ca de data aceasta se vor rea-lise legitimile lut dorinte.

Aceeasi bucurie si aceeast sperantao inpartasim si noi si de aceia nu pu-tern de cat din adancul inimeI se uramnoului consilid a dovedi prin faptelelui ca a meritat increderea ce un oraIntreg a pus in el,

(Posta)

INTAMPLARI DIN TARALa 4 August a. c., Stefan j'incu, din

comuna Iireatca, judetul Dorohoiü, aflên-du-se in servicio la marina de treerat dinacea comuna, pe tend da un snop degrâü In val, avênd mânecele large la c &-

mase, le -a prins valul si tr &gêndu -I manadreapta, 'I -a distrus'o valul Cu desévêr-sire pan& la umér, asa ca prin malin& nus'a g &sit nimica din mana. Pacientul s'atrimis to cautarea spitalului din Dorohoia.

S'aü aprins si ars 78 dal de grâü alelocuitorilor Constantin Ion si Marin Va-sile, din comuna Ionesti, judetul Dâmbo-vita. Focul a provenit de la cosul masinelcare treera grâul d -lui Gheorghe Barul.

I. P. Pistol, din comuna Salcia, jude-tul Mehedinti, In ziva de 14 August cu-rent, pe când se gasea In carier& sapêndspre a scoate pietris pentru sosea, a ca-zut malul peste dânsul. Fiind scos de c &-tre locuitorl si transportat la domiciliulséü, a Incetat din viata.

In noaptea de 14 -15 August a. c., 4indivizi necunoscutt, intrênd in Carina deporumb a d -lui A. N. Popia, arendasulmosie! Balesci, judetul R. -S &rat, si gasind2 pandurl al acestuia, '1 -aü b &tut pan&and unul a si tncetat din viata.

Toma Budan, din comuna Suici, ju-detul Arges, ducêndu -se la lucru cu sociasa, In ziva de 16 August a. c., la Intoar-cere, aU g &sit pe copilul for Constantin,fn elate de 81/2 ant, mort cu capul in josWV() butie cade 20 vedre cu prune.

Locuitorul Ion I. Proci, din comunaMircesti, judetul Roman, ducêndu -se Inziva de 16 August a. c. cu carul la caratmazare de pe camp, insotit find de unIordache Cojocaru, pe and lega drugul,s'a rupt funia, si numitul Prom, care erain car, a fost aruncat de drug cu asa fort&ca dupe 3 sferturl de ora a tncetat dinviata. Casul s'a comunicat parchetululrespectiv.

Baiatul Ghita Ioan, In elate de 12ant, servitor la gradina Teiu, pendinte decomuna Colintina, judetul llfov, In searade 15 curent, pe când turna gaz Introlamp& ce era aü luat foc hainelede pe dânsul, ast -fel ca avénd mal multearsurl grave pe corp, b &iatul a fost trimisIn cautarea spitalului de copil din capi-tala, unde a Incetat din viata la 16 curent.

Gheorghe M. Caraus, In varsta ca de13 ant, din judetul Ilfov, fntorcêndu -se cucaruta incareat& de la camp, Impreunacu tatas sea, a cazut jos de pe un cal pecare era calare si frind c &lcat de roata, aIncetat din viata.

A 2" EDITIUNE

HITE iNFoNbATioNiD. Petra Carp, ministru nostru de

externe, se va stabili definitiv In ca-pital& la 31 August când se va in-toarce din Mo :dova unde a plecat.

34Locotenentul colonel Cremineanu,

maiorul Nicolau si cápitanul Tzu-paju, aft fost diti jttdeeàtiide câtréministrul de resbel pentru mai multeneregule comise in administratia re-gimentului de artilerie din Pitesti.

*area aceastä o d& ziarul Na¢iunea.it

D. Procuror Voinescu Boldur, acerut un supliment de instruetiepentru descoperirea complectà a es-crocheriilor fostului inspector de po-litie Musceleanu. Se crede cà pe la1 Septembrie d. Boldur Voinescucare a stabilit deja cu probe culpa-bilitatea escroculuí colectivist Mus-celeanu va p itea da si reclrisitoriuldefinitiv in aceastà afacere, ast-felch de aceia ce s'a temut stimabilulcolectivist nu va scäpa.

Citim in Ronfdnia Libera :

Dintre nenorocitil tërani muscatide lupi turbati (Pulna-Tecucì) vr'odoni ali început se presinte fenome-nele turf-Axel.

Directiunea institutului de becte-riologie, ne avênd instalatiune a-propiati pentru asemenea nenoro-citi bolnavi, a cerut spitalului BrAn-covenesc sé 'i primeascà In stabili-mentele sale.

Jumétate din paturile spitaluluiBrAncovenese acum suut vacante sicu toate astea d. dr. Patzelt, loco-tütor al directiunel acestor spitale,

a refuzat primirea in spital a aces-tor nenorociti, ast-fel ex acum acestibolnavi sunt instalati in hotel-garnide sub-institutul de bacteriologie.

La Lipia Bojdi, unde un tëranomorise pe un altu cu u z târnàcop,facêndu se ancheta de càtresub-pre-fectul de acolo, s'a constatat cà dincausa c& 'I prinsese cu sotia sa in-tr'un pod, a dat intr'ênsu cu furiesi'1 omori.

Omorâtorul o arestat.

Acum o lun& murise la spitalulFilantropia o t>3nérá f:Ait in ett.te de24 de ani anume Marita. Moartea aprovenit se zicea atunci , dintr'oboalà gravà dar care nu desteptasenici-o bänuialà.Tinëra femee a fost ingropatà fárà canimeni sé o fi reclamat ca ruda ei.

Ce sè intâmpl& acum ? Parchetula primit Duminecà visita unei femeicare locueste la Obor, care in pose-siune de o fotografie, veni a ceredesgroparea Maritei, zicênd ca aveabánueli cum ca tinéra fat& fusese o-moritk.

Parchetul îns&rein& pe un procu-ror ea se meargâ la locul unde alost Ingropat cadavrul fetel pentruca impreuu& cu doctorul Alexianuse constate intâiü identitatea femeisi asemènarea ei cu poza si al doi-lea causa realá a morti.

Ajunsi la locul unde eel de la spi-talul Màrcuta spuseser& cà tìnérafemee fusese ingropatà, si faícêndsäpéturile cc, venite, nu s'a gâsit niciun corp. Cadavrul tinerei Maritadispèruse.

Parchetul instrueste afacerea casé descopere misterul care acoperemoartea acelei femel.

S'aú trimis de catre prefectura j u-detului llfov doué escadroane de cà-làrasi. pentru a descoperi si a prindebanda inarmat& de Wharf, care seafla ascunsà in p&dureaCeornoleasadin plasa Oltenita.

$tDisearà se' va tine la Pitesti o in-

trunire public& provocat& de d. IonRñdulescu.

Azi la cabinetul I de instructies'aü ascultat in fata d-lui procurorgeneral Burada si a procurorilor deCurte Athynasoviei si Spiru Eftimiu,totï tiganii b&tuti de c&tre functio-narii politiei.

Tiganii ali repetat iarâsi acea ceaü declarat si d lui Horia Rosetti,cea ce probeaz& c& sgomotul cu orea intentie cum c.à se fac mari in-sistente pe lângà tigani ca së se de-siste n'are nicì:-o consistentà.

Procesul se va judeca irevocabilin ziva de 12 Septembrie.

ULTIMA ORAAGEVTiA NAVAS

Berlin 4 Septembre. PrincipesaSofia, sori Imparatulul, s'a logodit cuprincipele regal al Grecieï.

Paris 4 Septembrie. Ziarul LaPresse desminte ça generalul Boulan-ger s'ar fl dus in Germania.

Londra 4 Septembre. Se anuntadin Berlin ziarulul Standard ça In acestoras, nu se stie nimic In privin'a unesnoi calatorii oe d. Crispi ar avea degand se faces In Germania In cursul luIOctombre.

BULETIN COMERCIAL

S'a vêndut:Braila 22 August

Grâu : 21,495 hectolitri 55 3/4 lbr,1075 caic; 58 Ibr, 12 step; -59 lbr,12 20 caio 1 -59 lbr, 12 10 Magaz.

Secara : 900 hectolitri 53 1/2 lbr,0.50 Ma gaz.

Orz : 3000 hectolitri 51 1/2 lbr, 6.55Magz.

Secara : 1350 hectolitri 55 1/2 lbr.6.55 Magz.

PENSION ATE

PENSIONATUL BORCKCalea Mosilor Nr. 136.

Cursurile primare secundare si Li-cealice vor retncepe la i Septembrie.

Inscrierile se fac In toate zilele.ll)irectoare Charlotte Borck.

Ii11STITUTUL DE DOIINISOAREAL

PROFESORILOR ASOCIATIDirectiunea tace cunoscut parintilor cä

cursurile vor tncepe la 1 Septembre. In-scrierile se fac tntre 15 -30 August In lo-calul Institutulul. Se predali teeth de cla-sele primare, externat secundar precumsi cursul complect de liceli. Sper ca onor.p &rind vor avea si pe viitor ca east tncre-dere ce am avut $i pan& acum.

Personalul didactic din acest Institut secompune din profesoril cal mal buna dela scolale Statulul si sunt urmatori :

D. Nicolae Barbu, prof. la Sf. Sava vapreda limba latina.

Constantin Demetrescu prof. la Sf. Savava preda matemacile curs. sup.

Nicolae Cos &cescu, prof. la Sf. Sava vapreda stiintele. fisico - chimice mod.

D. L. Leveque, scoala normal& si Asilu,limba franceza, Curs. Super.

Dr. Paul Petrini, Uaiversitate, higiena.oavanescu, Metei- Basarab, filosofia si

limb. romana. Curs. Super.Nestorescu,S'coala .e:ttrala, desemn si

caligrafle.G. Teclu, I. germana si 1. romana. Curs.

Infer.I. Clinciu, libma eland.Ilse Georgescu, Sf. -Sava, stiintele natu-

rale.Necula Co;ceag, istoria.Preotul Enescu, Seminarul Nifon,religia.R. Dobrescu, geografia.M. Cohen, Azilu «Elena Doamna». Canto.D -na Bruzzesi, Externat, limba italiana.D. Walch, limbs engleza.D -ra Zoe Agapiadi , Scoala Centrala,

piano.D -ra Steriadi, piano.

Colmann, limba germana, c. infer.D -na Alex. Filionescu, scoala centrala,

tilosof. si pedag. limba franceza.Cursul primar se va face de douè din

absolventele cele mal bune ale Azilulul,iar pentru croitorie, gimnastica si dansaceasta se va regula la Septembre.

Se aduce tot -odata la cunostinta parin-tilor ca toate elevele care s'ali presentaidin acest institut la liceale Statulut pen-tru trecerea examenelor, ali Post promovate cu succes.

Directrice, Alexandrina Filionescuprofesoare de pedag. si filosof. la scoala centrala

strada Dionisie 56

Primesc cati -va copia In fa-milie care seurmeze la scoalade comert.

F. CRASAN.profesor la scoala comercial a.

Calea Calarasilor Nr. 93.

INSTITUTUL FRANÇOISCalea Plevnei, No. 104

Cursurile primare si secundare vorreincepe la i Septembre. (886 )

I1ISTITUTUL NOU DE DOIIVISOARE

26, BUCURESTI, STRADA PR,MAVAREI, 26

Cursurite se deschid la i Septembre 1888Invét &mintul coprinde: o clas& prepara -

toara, pentru clase primare, cince clase se-cundare, patru clase ginnasiale si trelclase liceale; limba franceza, germana, en-gleza si italiana; caligrafia, desenul, lucrulde mana ; pittura, piano, musica votala,gimnastica si dantul.

Se primesc eleve interne, semi - internesi esterne, de la vtrsta de cinti ani in sus.

Conditiunile de admitere se pot avea laInstitut, si se trimet prin posta, dupé ce-rere.

Pentru elevele care voesc a'sl face stu-diele secondare numai In limhl stréine, seface un curs separat de partea literar &,fa limba francez& si germana.

Profesoare :Interne. D- neleEmon si Gérard; d -rele

Reich, Moes,lOrghidan, Happach, Cienlescu,Legendre, Aritonovitz, Scammon, Andrei,Spiro, Grecescu, Boga, Marchand si Rumpf.

Externe. D -nele Drouin, Sihleanu siAverescu-Caligares ; d -rele Russel, Dambeanu, Maneel, Valeanu si Falciolla.

Pro fesori :P &rint. Musceleanu, d -nia Marinescu, St &-

nescu, Pradatianu, Vlahuta, Nanu, d -ritStetanescu, Georgean, St. Sihleanu, Gav &-nescu, Dumitrescu, Roland,Lacoix, Zamfr-rolu, Smidt, Moceanu, Kentia, Vachman,Frati. Ghebauer, Voreas, Carini (Canto)

818

INSTITUTUL PROFESORILOR ASOCIATI

Calea Victoriei, 162 Bucuresti

Se aduce la cunostinta p &rintilor de fa-milie c& din 96 elevi 84 ali fast promovattsi dintre acestia 16 premiati la gimnasielesi lyceele statului unde tot! elevi! institu-tului ali urmat regulat cursurile.

Inscrierile Incep la i -ili August.Director, R. Novlan.

No. 840.

INSTITUTUL SCHEYI EZSIR. SC4UNELE G1

CURSURILE PRIMARE SI SECUNDARE VOR REINCEPE LA

113 SEPTEMBRE.

CHO ISYLICEU DE DOMNISOARE

STRADACERNICHI VISAVIS DE BISERICA CU SFINiI

Directiunea acestul institut aduce la cu-nostinta p&rintiler de familie ca cu ince-perea anulut acestuia, organisand acestpensionat in conformitate cu programeleStatulul primeste eleve interae si externepeetru cursul primar si secundar.

Programul studiilor se trimite fle-c&ruiadupé cerere. Inscrierile se pot face de la 1August inclusiv.

Directiunea

LICEUL ALECSANDRI1. STRADA ARMENEASCA 1

Cursurile primare si secundare, prepa-ratiuni pentru scoala militar& si scoala decomercia vor reincepe la 1/13 Septembre.

Directiunea studiilor este incredintat&distinsulul profesor, domnul Sava *tef &-nescu.

Inscrierile si ori -ce informatiunl in toatezile de la orele 8 -12 dimineata si de la4 -8 seara.

893) Rirectluneit

PAR1:V'T1LOR DE COP11CARE CAUTA INGRIJIRE PARINTEASCA, INVETA-

TURA Si CRESTERE BUNA, SE R£COMANDA

PENSIONUL ENIU- BALT'EANUCatea Mosilor Nr. 13M.

Unde se afascolart pentru clasele primare, gin-nasiale si comerciale, interni si esterni. $colaritsunt condusT asa In cAt se devina oamenT seriosi,sanatosi si onesti, caci sunt supraveghialt de a-proape tn tot momentul si nu se cueca seara pananu-0 ¡ovala lecliile de a doua zi; de aceia pen-sionul acesta, iufiinlat numai de 4 anT, a ajuns a-bia peste 90 scolari, interni si esterni, care, anulacesta, ali trecut toll cessa, afara de cinti, bamulti din et ali luat premil chiar la scoalelc pu-blice, unir premiul I -ili. Afara de scolaril careurmeaza la scoalele StatuluT, se aria in pensionclase primare si secondare, unde, Pe lange stu-dlile din programa ministeriala, ali convorbirT,franceza si germana, musica, gimnastica, etc., cupreturl moderate. 896.

INSTITUTUL DE DOMNISOARE

ELENA D. PANKU40 CALEA VACARESTI 46

Directiunea are onoare a face cunoscutcursul primar se va tncepe la 16 August sicel secundar la 1 Septembre.

Invetemantul coprinde o clasa preparatoare, patru clase primare si doué clasesecundare.

Limbele francez& si german&, lucrul demana, desemnul si musica vocale, suritobligatoria.

Limbele italiana si engleza, pianul dan -tul si gimnastica, sunt facultative.

Se primesc eleve interne, semi- internesi externe de la etatea de 5 ant In sus.

Informati! pentru conditiunile de admi-tere se pot lua la institut, In toate zilelede la ora 8 -11 a. m. si de la 2 -6 p. m.

(891)

1NSTITUTUL C. TROTEANUStrada sfântul Ion Nou Arr. 35. si Momularie

Nr. 23. (in Jignita)Cursurile primare si comerciale din

acest institut pentru noul an scolar1887/89 vor reincepe la Septembrieviitor. Cursul primar e de 4 ant, iar eelcomercial de 3 ant.

Se primesc elevi interni si pentruGimnasie, Licee si scoala comerciale aStatulut, avand meditatiele necesare 111institut. Inscrierile se fac in toate zilelede la orale 8 -11 a. m. si de la 2 -5p. m.(897) Directiunea.

BIBLIOGRAFIE

In vedere cu deschiderea cursurilor sco-lare, sub - semnatul are onoare a aduce lacunostinta d -sor Institutor! si Institutoaresi chiar d -lor profesor! de stintele natu-rale din Gimnasit, ca tabloul meli sinoptical clasificatiunef regnului animal (apro -bat de ohorabilul Ministeriü al Instruc-tiunel publice si Cultelor), atât de nece-sar al elevilor din clasele primare, pentrucare e aprobat, dar si celor din gimnasit,fat& cu metodul practic si intuitiv desfa-surat prin el; l'am revézut, corectat si re-tiparit.

Pretul unul exemplar este numai de 50ban!.

Drepturile acestui tabloü find reservatenumai mie, comenzele judetului Ilfov sevor face la d -ni! Gobl Fit, Tipografia Cur-tes Regale Pasagiul Român No. 12.Bucu-restI, iar pentru cele -l alte judete, directla sub - semnatul.

Cumparatorilor de mai multe exem-plare, le acord un rabat de 20 0/0 osebittransportul gratis.

Ori -ce comandó trebue se fie Intov &r &-sit& si de costui el prin alaturarea unu!mandat postal.

Achil PalladeInstitutore in T. -Ocna, jud. Bacaui AIIIIM11111111111r"

ALBERT BAUERINGINER SPECIAL

Strada Coltei, 49. Bucuresti

MORIFABRICI DE SPIRT

SI

TOT FELUL DE MASINI

Mare deposit de toate uneltele si ae-cesoriile pentru exploatarea

fabricelor

PIETRE DE MOARACurele, Cueiueuri

Gaze de matase, Lumina elect.(t39)

DOCTORUL BUICLIUS'a tutors in Capital&. Orele de consulta-

tiunt de la 6-7 seara.

APE MINERALEFRANCEZE, GERMANE SI INDIGENE

LA

ARGASINUL DE COLONIALE

IOAVID3, STRADA LIPSCANI 3, BUCURESTIComande se pot efectua in toata tare.Pentru Farmacisti se face rabat. 804

P L A C H I E D E T I R ICr

dé IG.Miliailescu, deposita ' general la loan Col-tescu, Calea Victoriel vis-à-vis de Palat.

LA MAGASINULDE

DROGUE, COLONIALE-DELICATESE

IONTEMP.? F; m1GERS.IBEK-OVESSA

LA CAINELE NEGRU STRADA LIPSCANI

ali sosit si sosesc din 15 in i5 zile

APE MINERALE NATURALEdin baule sursele indigene si so ciac

Asemenea baia producliunca Untului proa-spct din Pascani1 proprietatca D -nel Colane.Hlaramberg se alla de vanzare numai In suanumitul Magasin. 767

CASA DE SCHIMB

EPOCA 24 AUGUST

613

E. M. FERMOStrad**, Lipscani, No. 27

Cumpera sivinde efecte publico si faceor-ce schimb de monezi

Cur s u l B ucuresti23 August 1888

5 0/0 Renta amortisabila5 0/0 Renta perpetua6 0/0 Oblig. de stat6 0/0 Oblig. dest. drum de fer7 0/0 Seria. tune. rurale5 0/0 Scris. func. rurale7 0/0 Scris. fune. urbane5 010 Seris fune urbane5 010 Scris. fune. urbaneUrbane 5 0/0 Iasi5 0/0 imprumutul comunalOblig. Casei pens. (lei 10 dob.)Imprumutul eu premieActiuni bancei nation.Actiuni ].Dacia- Romania.

NationalsConstructiuni

Argint contra aurBilete de banca contra aurFiorini austriaciTendinta foarte ferma

Gump. Vend.55 3,4 95 t 4

95 95 3;498 99

107 1/2 108 1/457 1;4 97 3/4

107 f07112100 1/2 101 1/293 s/4' 93 3.48212 8384 1 2 85

235 24045 501005 1010230 240230 240

80 ',0

2 3/4 323/4 3

2+ 6 207

GASE DE VENZ4RE TASE DE IN([IUR1.4T

UN SALON MOBILATCASEZE

din Strada Rosetta No. t8, Sub. StaicuI din causa de stramutare la tara. Pre-

tul moderat.

IiOUE CASEsituate înStrada Frumoasa No. 12;i 12 bis

S.

avand fie -care 4 odalde stapan, 4 de servitori, curte mare si gradinaspatioasa cu point roditori.

Se vinde In total sail in parte.A sr adresa la d -na proprietary care locue ;te

la No. 12 Str. Frumoasa In casele din fundulcurtel 776

CASA DOBRICEANUdin Campina Cu gradi-na mare si pomi rodi-

tori, asemeneasi un foc cu doue façade cu o pra-valie.

Doritoril ce vor adresa la unica flicy ;i mo;teni-toare, Elena Burelly Ploe$tl, Piala Unirci r. i32

C 1SELE CU LOCUL LOTIdin Str. Clemen-let 31, si locul din

Str. Biserica Amzei No. to.A se adresa Strada Polona No. 8.

INSTITUTULHE LIADE-RADULESCUEste instalat in localitatea sea mai senatoasa din

Capitala, in vasta gradina Ileliade. Studiele se facdupe programele scoalelor pul lice. Aci sutil 4 claseprimare si 3 liceale, si 'n (le- care an se mai adaogaclase superioare liceale. Preparaliuni pentru scoalamilitara. Cursurile incep la 1 Septembre. 907.

In Strada Vy-care;tt No. 30

A se adresa la proprietar acolo.

VILA LUTHER SINAiAsituata tn cea mai frumoasaposiçie,camere

mobilate, cu luna si cu ziva. Doritoril de a in-china se se adreseze la d. Stefan Babes, Hotelde Londra, Bucuresti.

VILA NUMITA BEATRICEpe tim-pul de

vara este de inchiriat, situate la lilaret Str.Viilor No. 38. Doritoril a se adresa la d. Do-brovitz Calea CAle.rasilor No. 43.

cu ggNidine situata la Filaret, este0 VILA de ínchiriat. Pentru conditiune ase adresa la proprietarul I)r. J. Pa zeit Str.Diaconeselor No. 9, In toate zilele intre 4 si5 ore dupe amiazä 783

CAMERE

mobilato ni nemobilate de In-chiriat Cu luna tn Calea Victo-

rieI No. 81.

DE INCHIRIATCasa din strada Um-brit No. 4, lunga Clu-

bul Militar, No. 82 Cales Victoriel, 12 odái,parchet, sobe de portelan, gaz, 0.0, curte.

A se adresa chiar acolo la ingrijitor. (839)

DE INCHIRIATcase Polo e.No. 104, compuse. din

9 camere pentru Stapfn 3camere pentru sluglo cuhnie, o spalatorie, 2 pivnite, grajd de 6cal, sopron pentru trasuri. 723

MOSII DE AREID4T

DE VENARR niOSiA STAIESTijudetu

1 1 1 i i Bacau,situate la o ore de viitoarea gare Motnestï.AvAnd puturl de !Acura, pAdurede brad $i defag, fAnete, locura de arat pe t;esul Tazleul,moara. Case de locuit, han-cArciumA pe so-seaua BacAu-Moinesti, langa fabricile de gaz.

Doritorii se vor adresa la d-na Catinca Cru-penski, in Roman pentru or-ce IAmurirl. 776

DE VEN2aREnoue hectare vie si obratie si-tuate pe dealul Oltulul alaturt

cu via Golescu de la Dragysant.A se adresa Doctor Christescu, Tergoviste.

DE ARENDAT 1890 tnainte,emo aPietrisu din distr. Vlasca, plasa Marginea.

Amatorii sé se adreseze Strada Diacone-selor, 4. 1. N. Alexandrescu.

DE ARENDATdo la 23 Ai 1889 mosisLalosu2 st doe din

judelul Valcea pe cinti sail mal multi ani.

MOSiA PARATI BOIAdin judetul Gorjiu,proprietatea d-I Va-

site Mislescu, se vinde de veci cu conditiunl foarteavantagioase. Intinderea 1225 pogoane. Pamêntbun, acarete ;i gara pe mosie.

A se adresa pentru condttiunT la d-nul avocatdin Targu-Jiului: Gheor{;hé Stoicescu. (879)

CASA DE SCHIMB 805

MOSCU NACHM IASNo. 8, in palatul Principele Dimitrie Ckika

Sir. Lipscani, in facia noei cladir Bancei Nationale(Dacia- Bomdnia)Bucuresti

Cumpére. si vinde efecte publico si face on -ceschimb de monezi

Cursul pe ziva de 2.3 August 4888

6 Renta amortisabila5 romAna perpetua6 Obligatiuni de stat [Conv.rur.]6 % C.F.R.5 % Municipale10 fr. , Cassi pens. [300 L.]7 96 Scrisurifunciare rurale

7 % Urbane5 ,,

fasi3 % Obl. Serbes'ti en primeIm. cu prime Bue. [20 lei)Losuri crucea rosie italiane

Otomane ça primeLosurl Basilica DombauAct. Dacia - Romania

Soc. NationalaSoc. de Constructiuni

Aur contra arginisau bileteFiorini Wal. AnstrlucMarci germaneBancnote francese

italianoRuble hartie

NB. Cursul este socotit in aur

riiiiffirjasif".iMit.

ACADEMIA DE COMERCIU SI INDUSTRIE

DIN GRAZCu autorisatia tnaltulul c. r. decret ministerial din i Maiù

1879.Cu începere de la 15 Septembre a. c. Academia începe

al douzecl cincelea an scolar.Acel care nu pot fi admisl direct In academia pot urina

clasele preparatoare al caror curs e de trel ant.Absulventii aceslui institut au dreptul la serviciu vo-

luntar de un an, daca mainte d'a intra In Academie ae de-pus examen cu succes in vr'un gimnasiú sae scoala. Pentruscolaril carora lipsesc aceas!a condipune, aie pretia nneurs preparativ gratuit pentru examenul voluntar.

lnformatiuni se pot cere de la Directiunea Academiesdc comerciu si industrie, ill Graz.

A. E. V. SCHMIDDirector.

MARE DEPOSITlii'.

LtMNARIE PENTRU CONSTRUCTIESI GRINZI DE FER

161.4111MINIATOMI

No. 153

e=O1161,71121=

LEMNE PENTRU FOCM. L. MANOACH

Calea Grivitei -- No. 153Statiunea Tramvaiului

Ill,4191NrAIMIE

796

IiIII

X,ID STRADA BISERICA IENEI No. 10, CASA BISERICEI DINTR'0 ZI

ei BUCURESTI

ln acest atelier se esecuta ori -ce lucraci de Le-gatorie, Papetarie, Galanterie si Cartonage, ase-manea efectueaza Registre de Comptabtlitate,Carti de Biblioteca, Paspaturi si Rame pentru Ca-dre de ori -ce marime si liniatura mecanica cu pre-ciurile cele mai moderate.

F(ECOME3NDAM

Comp. Vinde95 90;95% 95 31498 90

84 85235 240107% 108%97% 97 <3 / i

107 107%400% 101%93', 93%82% 6378 7645 5028 3143 4617 20

2 3/4 3206 207124 126100 100%99 100

245 250

LEGATORIA DE CARTI

no !PEEL

x

A esit de sub Jipar si s'a depus spre venzarela Libraria Teod. Ionitiu, 27 Str. Selari, inIJucureset.

Cursnl de limba germana, de M. Beraripaofesor de limba si literatura germane laScoala Nors_al . Superioare. si la Liceul S -tuGheorghe.

Acest curs, aprobat de on. Ministeriu cacarte didattica pentru scoalele secundare, o-fera tinerimei studioaae din licee, gimnasiireale, scoli comerciale, scoli secuudare defete si din scolile militare, In 6 volume, totmaterialul didactic trebuincios pentru studiullimbel germane, conform cu programele Sta -tulul, amésurat anilor si orelor de studiu, sipotrivit cu nivelul intelectual al scolarilor se-cundarl.

Cartea se imparte pe volume ast -fel:I. matita 1; Etimologia 183 § § pe 120 pag.Il. Gramatica iI: Sintaxa 136 § § pe 120 pag.Iil. Chrestomatia 1. Frase etimologice si texto

usoare, germane si romene, 192 bucati pe 143pag.

IV. Chrestomatia IL Frass sintactice si textealose germane si romane, 155 bucati pe 164

ap Vol. 1 sta In legatura strinsit eu vol III, sieste destinat pentru clasele incepëtoare; earvol. Il cu vol. IV, pentru clasele mai inaintateIn limba germana.

Pretul unul volum este 1 leu '75 bani.Vol: V. Vocabular germano - roman, siVol. VI. Vocabular roman- german, cuprin-

zénd cuvintele din Chrestomatie, se alla subpresa, si vor apare odata cu inceputul anululscolar.

ViatialittlargiftfiltiP :.i1titImt: =r.r5tr;.#:áia4c.aYt

BICYCLES SI TRICYCLESTHE COVENTRY MACHINIST'S

O. I,T°

CAPITAL FRANCI 1,500,00091r.

AGENTURA GENERALA SI DEPOSIT

Furnisorii M. M. L.Imperatul RusieiImparatesei AustrieiSultanului din MarocRegelui din SiamPrintzului de Walles

L.

W . STA ADECKER,

PREMIU I

Paris, London,Wien, Liverpool,

Manchester,Sydney, Birnint;-ham, Chelbounne

etc. etc.

BUCURESTI, STRADA SMARDAN 8,

B IBLIOGRIAFIE

Curs prac'ic de Gramatica limbei romeneEditiunea If pentru usul scoalelor secun-dare de Pana profesor, precum si Aritme-tka de M. Leon pentru scoalele primare deambe sexele.

Se allá de vênzare la d -nu G. M. Barbu,precum $i la LibrAriile Socec'a et Comp. $iFrasil Ioni tiu.

A apärut de curênd $i se aflä de vên-zare la libräriele Socec et Comp. al Teo -dosiu Ionitiu in Bucuresti ,si la malmulte librärií din tara.

«Eugene Moret », femeile din 1893,roman istoric, traductiune de N. N.Bratianu 2 volume coprinzênd 620 pa-gine, pretul lei 4.

In curênd va apare de sub tipa]. :«Unicul Calendar bisericesc ortodoxperpetuú de preotul C. Balen autorisatde I. P. S. S. pArintele episcop al epar-hiel Argesului D. D. Ghinadie II, prinapostolia No. 126 din 10 Mai trecut. Pre-tul until exemplar care tontine 144 pa-gine 4 °, va fi numai de lei 2.

Librar- editor, 1. Raicoviceanu

px x x________XX

GIMNASIUL P1IRTICOLAR\

iVk-g i __ C: , ,

: Interuat, Cursuri preparatorii pentru scoalelesecnndnre

Autorisate prin malt decret al Ministerului Cultelor siInstructiuni, din 8 Aprilie 1885 No. 5103. a

r GIR=Z Iacot<ni><tiplatz Wo. 16. !li

PROGRAME GRATIS SI FRANCO

x,_... x =

'lä.y:ry. ...r y, r 3,í'Y.. ....ryi.

DOCTORLL SALTERMEDIC SI CHIRURG

De la Facultatea de medicina dinViena

Specialist In boalele Syphiliticepe care le trateaza tntr'uri mod spe-cial si fara a opri pe bolnav de la o-cupatiunile sale.

Vindecare sfigura a blenorragiei,poala alba, ulcere, impotente etc.

Consultatiuni de 1a71/2 -8' /2 dim.$i de la 1 -4 p. m. Strada FortuniNo. 4, Tanga Spiteria de la Bisericacu Sfinii

Se primesc bolnavi in pensione.814

®14*Ii3W9/4/16B911111114 9W SIBSW1i®

NATIONALA"

3 MILIOANE LEI AUR

1

SOCIETATE GENERALA DE ASIGUR.DIN BUCURESTI

CAPITAL DE ACTIUNI

DEPLiN VERSATE IAducem la cunostinta publica, ch am I

transferat biurourile noastre In palatulSocietatel din Strada Doamnel No. 12.

726 Directiunea generala.

t i6aFF+3Sèlée t+!

INCALZIRE DE CLADIRI NOUIPe gerurile deosebit de grole ale iernei trecute s'a putut constata, ef nu exista

ntcï o sistema de incalzire mat practica de cat aceea cu sobe Meidinger Comet». Nielsobele zidite, sobele de portelan, caloliferele n'au putu da caldura indestulatoare; asace. In mal multe casur citatele aparate de incalzire s'a Inlocuit prin sobe Meidinger«Comete. Regularea caldurel se l'ace in modul eel mai perfect, obi inandu -se cu una siaceiasi soba o diferenta de caldura de la 5 -30 R, dupe trebuinte. Coosumatiunea cornbustibilului este mica In report cu marea caldure ce de. suba, lar ca material se posteIntrebuintta cocs, carbuni de piatre, ltgnita, lemn si cocen1 de porumb Soba serventesi ca ventilator si se geseste in esecutiuuea cea mat simple, precum si in rea mal ele-ganta, ast -fel ca poate fi asezate. In saloanele cele mai luxoase precum ni Ici odal sim-ple. Sobele centrale Meidinger 'Comet., Incalzesc pane la 1200 m. c. si pot fi intrebu-intate ca calolifere pentru incalzire decladirï complet e. Toate scolile cele noi, precumsi palaturile administrative st alte multe cle.diri publice si particulare aunt prevézuteCu ateste sobe.

0 Incälzire igienica si economica fìind punctu capital al unes clädirl, ami permit aatrage atentiunea proprietaiilor asupra sobelor Meidinger ' Comet construite In fa-brica mea.

728 ADOLF SALOMON, Strada Doamnei, 14bis.

0.;

VINDECAREA

BOALELOR SECRETECAPSULE ANTIBLENCRHAGICE

preparate de I.Osvvald cu aprobarea consiliulul medical superior.

Sunt cele mai bune capsule in contraboalelor secrete, scurgeri vechi si noi,catar de vesica, etc.

Pretul unei cutii lei 4.Se alla de venzare in Bucuresti la far-

macia zurnrr vis-a-vis de Pasagiul Romansi la Drogueria OvPsa; la Craiova la far-macia Olvad, In Giurgiu la farmaciá Bin-der, in last la farmacia S. Engitel.

765

.....,..,.

PE MALULMAREI NEGRE

HOTEL CAROL ISTAGIUNEA BAILOR DE MARE

SCHIMRAREA DIRECTIUNEI

Directiunea si Instalarea acestui Hotel este cu totul schimbata dinnou in mod ENGLEZ. Visitatorii gasesc toate inlesnirile.

BAI CALDE SE GASESC IN HOTELPentru mai mulle deslusiri a se adresa catre

C i irantul hotelului B. JEF(IS.(830) Hotel Carol I, Constantza.

CASA. DE SCHIMB

IONESCU & MARCUStrada Lipscani No. 15 bis

BUCURESTICurs pe ziva de 23 August

VALORI Scadentacupoanelor

TArg lib.curs med.

Fundnri de stat romanRenta rom. perpe. 1875 5%Renta rum. amortisab. 5%Renia rom. rur. coite. 616Oblig de stat C. F. R.6'

Idem idem 6Imprumnt Stern 1864 7Imìrum, Openheim 1866 8%

imprnmut. de oraseIniiu-. oras. Bncur. 5

'dom din 1884 6Im.or.Buc.cu prime lozfr. 20

Valori diverseCreditul fonciar rural 7

idem idem 5Cred. func. ur. din Bue - 7

idom Idem 6ideal idem 5

Cred. fune. ur. din iasi 6Obl.cas. ponsiun. fr.300 f

1 Ap. 1 Oct.1 Ap. 1 Oct.I Mai i Noem.1 fan. 1 lulie

Idem1 Mar. 1 Sept.1 Ian. 1 lulie

I Ian. 1 lulle1 Mai 1 Noem.

1 fan. 1 lulieidemidem(domidemidem

1 Mai 1 Noom.

959798 3/4

3

50

10897 3/4

1071019485

530

_--_..--X X XX CASA DE SANATATEX Bucuresti -41, Strada Teilor, 41 Bucuresti

Din nou reorganisatASi arangiatA In modul celmai corn-plect, avand angagiati pe eel mal dtstinsl medici din Ca-pitale, casa este puse In plAcuta positiune de a da bolna-vilor, cea mal deosebita tngrijire.

Primeste in cAutare bolnavi afectati de ori ce maladie;Se paate esecuta ori-ce operatie;Se fac consultatiuni medicale atat pentru bolnavii din

capitala, cat si pentru cal din provincie.Se dau consultgttuni In toate zileleintre orele 12-6 p.m.

de cA re d-nul Dr Drugescu, care se aflá In permaneuta ininst,tut.

0 moasA foste. interne. lainstitutul Maternitatea, este In-sarcinata cu cautarea boalelor de femei, precum si a ingrijipe acelea care voesc a naste in institut.

Alci se mal atle un aparat de tratament special al sifili- V'sului, precum si o instalare complecta pentru hydoterapie. /

Director, V. Läntescu_ X X X

)C

I 1

X

X

x

e

DE L'+BiNILYE Di, (FRANCE)SSCE:LI?iTÁ, TONiCI, DIGESTIVI I3I AS'Lfi1TI:"

CRX MAi BUNT-. Dl:t T6TE LICOIiILB

I.10161t1$ BitaikoRmárYnames dbposdea en Fr:.nct et I I 4traut

.44t',,,.s.. a,e

A rococo todf una in joeulñf3ecitrei aticle, eticheta pä-tray" purtandfí temnituradirectorolui generale.

Adterata lioore .Henedictiná se alfa la tote perabnele urmiitareearl s'ai angajata Nr Lcrinñ a nu untie aid fila contraface;.

A- Fialkowsky G. si D. Tanasescu fratziConstantinescu D. Marinescu Bragadil -- N.loa-nid et Comp. Carol Gersallek.

r -...Nm "`awiPr teumneii_

.r -!äü2,7a. ___i-wY711C+--?g,lt 42-Mf7131IYr

LA ORASUL VIENA

Pal.DC ici ®A LA VILLE DEVIENNE vis -à -vis deLib. SoceoeiGlowiallinelemineen

Recomandam onoraLilei noastre clientele pentru lethinatatetoarele noutati :Rufarie pentru Doamne si Domni.Fete de masa, servote si prosoape de panza.Olanda veritab. de 13elgia si Rumburg.Madapolam frantzuzesc de toate calitatile

si latitnile.Batiste de olanda si de lino albe Si colo-

rate.Ciorapi fie Dame si Domni de Fil d'Ecosse,

de bumbac, de lana si de matase.

ai soliditate urma-

Flar.ele, carnasi si ismene de lana dupaaiNtemul protesorolui Dr. G. .iaeKer.

Gulere si mansote de olanda ultimu fason.Mare asortiment de cravate ultimu fason.Corsete frantzuzesti cu balene veritabile.Trousoari cumpleete pentru Bdantati.Layettes si Truuauuri pentru topil.Truusuarl pentru pensionate, otelurl

ai restanranturl.

Avem pe clientela noastra ça a apArutILUSTRAT SI VA FI TRIAIS ORI -CUI VA FACE l'ERERE.

LA ORASUL VIENACALEA ViCTORIEI, PALATUL .DACIA- ROMANIA

vis -à -vis de libraria Socec

onoare a informa CATALOGlU NOSTRU

535

Tipografia Ziarului EEpooa" Tipara on,cerneala Ch. Lorilleux -Cle Paris Girant reisponaabil V. P. Gheorghiu.