Uniforme de epoc`, mar[uri [i instruc]ie defront de alt`dat`, mi[c`ri iu]i [i comenzi ferme,

doamne elegant îmbr`cate, rotindu-[iseduc`tor umbrelele dantelate, amintind deBelle Époque, acorduri sprin]are de fanfar`,

armament de toate felurile, lovituri de tunputernice, nea[teptate, colec]ionari împ`timi]i,

o delicioas` mâncare de fasole, aburind înbuc`t`riile de campanie. Într-un cuvânt, Zilele

Muzeului Militar Na]ional sau istoria vie dininima Cet`]ii.

ISTORIA VIEDIN INIMA CET~}II

ISTORIA VIEDIN INIMA CET~}II

Observatorul militarFONDAT LA 23 IULIE 1859FONDAT LA 23 IULIE 1859FONDAT LA 23 IULIE 1859FONDAT LA 23 IULIE 1859FONDAT LA 23 IULIE 1859 ANUL XXI Nr. 19 (1155) 16 - 22 mai 2012 24 PAGINI 1,20 LEI EDITOR:EDITOR:EDITOR:EDITOR:EDITOR:

MINISTERUL AP~R~RII NA}IONALEMINISTERUL AP~R~RII NA}IONALEMINISTERUL AP~R~RII NA}IONALEMINISTERUL AP~R~RII NA}IONALEMINISTERUL AP~R~RII NA}IONALE

Decorat cu Ordinul „Meritul Cultural” \n gradul de Cavaler

Fo

to:

plu

ton

ier-

adju

tan

t E

ug

en M

IHA

I

Uniforme de epoc`, mar[uri [i instruc]ie defront de alt`dat`, mi[c`ri iu]i [i comenzi ferme,

doamne elegant îmbr`cate, rotindu-[iseduc`tor umbrelele dantelate, amintind deBelle Époque, acorduri sprin]are de fanfar`,

armament de toate felurile, lovituri de tunputernice, nea[teptate, colec]ionari împ`timi]i,

o delicioas` mâncare de fasole, aburind înbuc`t`riile de campanie. Într-un cuvânt, Zilele

Muzeului Militar Na]ional sau istoria vie dininima Cet`]ii.

Paginile 12-13

Curajul dovedit de solda]ii români care particip` lamisiunile desf`[urate de NATO în Afganistan esteadmirabil, iar Statele Unite ale Americii sunt mândre c`România este unul dintre cei mai apropia]i alia]i.

Observatorul militarNr. 19 (16 - 22 mai 2012)www.presamil.ro

2 AGENDA SQPTQM~NII

PE SCURT PE SCURT PE SCURT PE SCURT

FOTOGRAFIA S~PT~M@NII

„DIXI !

Sebastian Huluban a preluat oficial func]ia de secretar de stat [i [ef alDepartamentului pentru politica de ap`rare [i planificare, în cadrul unei ceremoniicare a avut loc la sediul MApN, vineri, 11 mai, în prezen]a ministrului ap`r`riina]ionale, Corneliu Dobri]oiu.

Mul]umesc domnului ministru Dobri]oiu pentru sprijin [i pentru încredereainvestit` în mine. Cred c` este pentru prima dat` când, atât ministrul, cât [i secretarulde stat pentru politica de ap`rare [i planificare au lucrat în cadrul acestuiDepartament. În consecin]`, am deplin` încredere c` Departamentul va ac]iona pecoordonatele pe care le merit` [i le va merita întotdeauna. V` cunosc pe cei maimul]i dintre dumneavoastr`, [tim ce avem de f`cut, [tiu ce pute]i dumneavoastr`.Trecem la treab`, iar rezultatele vor fi, cu siguran]`, cele care sunt a[teptate de lanoi, a declarat secretarul de stat Huluban în cadrul ceremoniei de învestire.

Doctor în istorie al Universit`]ii Bucure[ti, Sebastian Huluban este licen]iatîn {tiin]e Politice al Universit`]ii Babe[-Bolyai din Cluj-Napoca.

SEBASTIAN HULUBAN, |NVESTITSECRETAR DE STAT {I {EF AL DEPARTAMENTULUI

PENTRU POLITICA DE AP~RARE {I PLANIFICARE

Miercuri, 9 mai, la Batalionul184 Ap`rare Antiaerian` Timi[din Timi[oara, s-a desf`[uratceremonia militar ̀de înmânarea Drapelului de lupt`.

Evenimentul a avut loc în pre-zen]a comandantului Diviziei 4Infanterie Gemina, general de brigad`Dumitru Scarlat, a comandantuluiBrig`zii 18 Infanterie Banat, generalde brigad` Gheorghe Simina, acomandan]ilor unit`]ilor subordonatebrig`zii b`n`]ene [i a celor dingarnizoana Timi[oara, a preo]ilor dela Mitropolia Banatului, precum [i aveteranilor de r`zboi.

În cadrul ceremoniei, generalulde brigad` Dumitru Scarlat a înmânat

CEREMONIE LA TIMI{OARA

Activitatea s-a încheiat cu defilarea militarilordin Batalionul 184 Ap`rare Antiaerian` Timi[ înacordurile Muzicii Militare a Brig`zii 18 InfanterieBanat.

Ansamblul Artistic al Armatei afost înfiin]at la 9 mai 1947, dat` la carea sus]inut [i primul spectacol, pescena Ateneului Român, cu ocaziaZilei Independen]ei de Stat [i a ZileiVictoriei Europene în Al DoileaR`zboi Mondial.

S`rb`torirea a 65 de ani de exis-ten]` a avut loc, s`pt`mâna trecut`,la Cercul Militar Na]ional. Al`turi depersonalul actual al ansamblului, auluat parte la eveniment fo[ti colegi [icolaboratori, reprezentan]i ai condu-cerii MApN. Cu acest prilej, coman-dantul Comandamentului Logistic|ntrunit, general-locotenent C`t`linZisu, le-a urat mult` putere de munc`[i, prin rezultate la fel sau mai bunedecât înainta[ii, s` contribuie laridicarea, în continuare, a prestigiuluiculturii române.

În primii 20 de ani de activitate,Ansamblul Artistic al Armatei asus]inut peste 3.000 de spectacole, în]ar` [i în str`in`tate, a inclus peste600 de piese în repertoriul muzical, [ipeste 16 dansuri, în cel coregrafic. Afost un adev`rat ambasador al arteiinterpretative române[ti. A întreprinsturnee artistice în Rusia, China,Spania, Germania, Ungaria, Fran]a,Anglia, Coreea, Polonia, fosta Iugo-slavie [i fosta Cehoslovacie. Despreanii de munc`, dar [i de satisfac]iiprofesionale, mul]i dintre aceia ac`ror carier` s-a identificat cu via]aansamblului î[i amintesc cu drag [i

65 DE ANI DE LA ÎNFIIN}AREAANSAMBLULUI ARTISTIC AL ARMATEI

cu nostalgie. A fost familia mea, adeclarat Gheorghe Popescu. Amvenit în ansamblu, la 20 de ani, cânds-a înfiin]at. Aici mi-am f`cutucenicia, stagiul militar, studiilesuperioare [i am ajuns dirijorulcorului armatei. Pe atunci, în corulb`rb`tesc al ansamblului erau 100de persoane, iar în orchestrasimfonic` 60. Exista un corp de balet[i o sec]ie de estrad`, care, în timp, înurma restructur`rilor succesive,s-au restrâns ca num`r ori s-audesfiin]at. Dumitru Cucu, fost regizorartistic, le dore[te celor care ast`ziactiveaz` în cadrul institu]iei s`ajung` m`car la nivelul avut odat`:Am dus cu noi cultura [i spiritulromânesc în multe col]uri ale lumii.

La rândul s`u, colonelul (r) CezarLungu î[i aminte[te c`, indiferent depublicul spectator sau de scena pecare evoluau, arti[tii au demonstratnu numai valoare, dar [i c` iubescinstitu]ia militar`. La ceas aniversar,le dore[te s` aib` puterea de a dep`[igreut`]ile, pentru c` în art` nu suntnumai momentele frumoase care sev`d.

În timp, multe nume sonore [ipersonalit`]i ale culturii române[ti[i-au legat activitatea profesional` devia]a ansamblului, care, a[a cum asubliniat [i directorul Stelian Ungu-reanu, a fost totdeauna lâng` armataromân`. Arti[tii au adus bucurie însufletele multor militari [i au fostr`spl`ti]i cu aplauze [i zâmbete.

Irina-Mihaela NEDELCU

BRUXELLES. Dup` o a[teptare de patru ani, sâmb`t`, 12 mai,echipa de gimnastic` a României, din care au f`cut parte SandraIzba[a (prima din st#nga, legitimat` la Clubul Sportiv al ArmateiSteaua Bucure[ti), C`t`lina Ponor, Larisa Iordache, Diana Bulimar[i Raluca Haidu, a cucerit medalia de aur la Campionatul Europeande la Bruxelles, cu un total excep]ional - 176,288 puncte. Fetelenoastre, preg`tite de antrenorii Octavian Bellu [i Mariana Bitang,ajuta]i de Lucian Sandu, au devansat în clasamentul final echipaRusiei (175,536 puncte) [i cea a Italiei (171,430 puncte). O zimai târziu, în finalele pe aparate, tricolorele au reu[it s` ob]in`,prin evolu]iile lor spectaculoase, alte trei medalii de aur (SandraIzba[a-s`rituri, C`t`lina Ponor-bârn`, Larisa Iordache-sol) [i dou`de argint (C`t`lina Ponor-sol, Larisa Iordache-bârn`).

Echipajul fregatei M`r`[e[ti a fost prezent vineri, 11 mai, la s`rb`torirea a 80de ani de la înfiin]area {colii cu clasele I-VIII Jean Bart, din Constan]a. În semn depre]uire pentru omul [i scriitorul Jean Bart (28 noiembrie 1874 - 12 mai 1933), zilelede 10-12 mai au fost declarate Zilele {colii Jean Bart. Institu]ia din Constan]a poart`numele scriitorului Jean Bart din luna iunie 1996.

În perioada 4-11 mai, la Câmpia Turzii, s-a desf`[urat exerci]iul LUNA 2012în vederea evalu`rii for]elor [i a certific`rii na]ionale a deta[amentului de opt elicopterede transport [i MEDEVAC.

Joi, 10 mai, a avut loc în Timi[oara, la cimitirul eroilor, ceremonialul prilejuitde comemorarea eroilor francezi din Primul R`zboi Mondial.

La activitate au participat ambasadorul Fran]ei la Bucure[ti, Philippe Gustin,ata[atul militar al Fran]ei, colonel Jean - Marc Lavalle [i comandantul garnizoaneiTimi[oara, generalul de brigad` Gheorghe Simina.

Dup` alocu]iunea ambasadorului Fran]ei la Bucure[ti, s-au depus coroane [ijerbe de flori la mormintele eroilor francezi, activitatea încheindu-se cu defilareag`rzii de onoare constituit` din militari apar]inând Brig`zii 18 Infanterie Banat [iGrup`rii Mobile de Jandarmi Glad Voievod din Timi[oara.

În zilele de 9 [i 10 mai, o echip` a Comandamentului Logistic |ntrunit aexecutat evaluarea na]ional` a Forma]iunii medicale ROL 2 (facilit`]i extinse)/BazaSprijin Logistic Muntenia, în scopul stabilirii stadiului men]inerii nivelului deopera]ionalizare [i identific`rii m`surilor necesare pentru eliminarea limit`rilor decapabilitate opera]ional`.

Structura este destinat` s` asigure asisten]a medical` general` [i de urgen]` încondi]ii de dislocare, precum [i asisten]a chirurgical` primar` [i de anestezie-terapieintensiv`, conform standardelor NATO existente în domeniul sprijinului medical alFor]ei întrunite multina]ionale NATO, pentru tot spectrul de misiuni. Forma]iuneamedical` ROL (facilit`]i extinse) 2 are o mobilitate sc`zut` [i este desemnat`, înprimul rând, pentru sprijin la nivelurile brigad` [i divizie.

Orchestra [i Corul Armatei Statelor Unite în Europa, cea de-a treia organiza]iemuzical`, ca m`rime, a Armatei Americane a sus]inut, în perioada 9-11 mai, un turneude excep]ie în România.

Spectacolul oferit de arti[tii americani a putut fi aplaudat la scen` deschis` înCaracal, Bra[ov [i Bucure[ti.

În sala de festivit̀ ]i a Statului Major al For]elor Terestre, orchestra a fost întâmpinat̀de generalul-maior Ariton Ioni] ,̀ [eful acestei categorii de for]e. El le-a urat interpre]iloramericani bun venit în România, remarcând rolul excep]ional al limbajului muzical îngenerarea [i dezvoltarea unor rela]ii foarte strânse între armatele aliate.

Fondat` în 1940, orchestra sta]ionat` în Cazarma Tompkins din Germania esteprincipalul ambasador muzical al Armatei SUA în Europa. Aflat sub comandalocotenent-colonelului Beth Steele, ansamblul artistic este format din peste 200 demembri, organiza]i într-un grup ceremonial, un ansamblu de jazz, un grup Pop/Rock, unul R&B, un cvintet de instrumente de alam` [i unul de sufl`tori. Arti[tiiamericani au avut spectacole în peste 20 de ]`ri europene [i din Orientul mijlociu, dinRusia pân` în Irak.

Drapelul de lupt` comandantului unit`]ii, locotenent-colonelDaniel Stir, iar dup` depunerea jur`mântului de c`tre militariidin batalion în fa]a pre]iosului simbol, comandantul Diviziei 4Infanterie Gemina a sus]inut o alocu]iune în care a subliniatimportan]a acestei zile, cu multipl̀ semnifica]ie, pentru militariitimi[oreni [i pentru poporul român.

Mark GITENSTEINAmbasadorul SUA la Bucure[ti

Text [i foto: c`pitan Adrian JIANU

Fo

to: P

etri

c` M

IHA

LA

CH

E

Observatorul militar19 (16 - 22 mai 2012)

www.presamil.ro3EVENIMENT

În Bucure[ti au avut loc ceremonii de depuneri de coroane[i jerbe de flori la Mormântul Osta[ului Necunoscut din ParculCarol, la Monumentul Eroilor militari români c`zu]i la datoriedin Parcul Tineretului [i la Monumentul Eroilor din al DoileaR`zboi Mondial din fa]a Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare Carol I.La evenimente au participat [eful Statului Major General,general-locotenent {tefan D`nil`, [efii categoriilor de for]e dinArmata României, conducerile structurilor centrale din minister,comandan]i de unit`]i, mari unit`]i [i institu]ii militare deînv`]`mânt superior, veterani de r`zboi, generali [i ofi]eri înrezerv` [i retragere, cadre militare [i personal civil.

9 Mai, zi cu o tripl` semnifica]ie, s-a s`rb`torit [i la Timi[oara.Dup` intonarea Imnului na]ional al României [i slujba de

pomenire a eroilor s-au depus coroane [i jerbe de flori laMonumentul osta[ului român din Parcul Central. Festivitatea s-aîncheiat cu cel mai a[teptat moment de timi[oreni - defilareag`rzii de onoare, constituit` din militari ai Brig`zii 18 InfanterieBanat, acompaniat` de Muzica militar` din garnizoana Timi[oara.

În garnizoana Bistri]a, militarii au omagiat eroii militariromâni pe platoul Batalionului 812 Infanterie Bistri]a. Activitateaa fost condus` de comandantul Brig`zii 81 Mecanizat` GeneralGrigore B`lan, general de brigad` Dan-Florin Grecu, care arostit o scurt` alocu]iune referitoare la însemn`tatea acestuieveniment.

Militarii bistri]eni au defilat în acordurile Forma]iunii muziciide garnizoan`. Dup` ceremonie au fost organizate dou`simpozioane dedicate evenimentului, la Cercul Militar Bistri]a[i la comandamentul Batalionului 812 Infanterie Bistri]a.

Militarii garnizoanei Foc[ani, în colaborare cu autorit`]ileadministra]iei publice locale, au s`rb`torit ziua de 9 Mai prindesf`[urarea unei ceremonii militare de depunere de jerbe [icoroane de flori la Monumentul Independen]ei din Foc[ani.

La finalul activit`]ii, în Gr`dina Public` din centrulmunicipiului, Muzica militar` a garnizoanei Foc[ani a încântatauditoriul cu un scurt concert de muzic` de fanfar`.

EROII MILITARI ROMÂNI,OMAGIA}I ÎN BUCURE{TI {I ÎN }AR~

Miercuri, 9 Mai, în Bucure[ti [i în garnizoanele din ]ar` s-au desf`[urat activit`]ievocatoare cu prilejul s`rb`toririi Zilei Independen]ei de Stat a României, Zilei Europei[i a Victoriei Coali]iei Na]iunilor Unite în cel de-Al Doilea R`zboi Mondial.

La Ia[i, locuitorii municipiului s-au adunat la monumentulIndependen]ei, din pia]a cu acela[i nume. La activitate auspus prezent militari din garnizoan`, în rezerv` [i retragere,veterani de r`zboi, reprezentan]i ai autorit`]ilor publice locale[i locuitori ai urbei.

Un moment inedit în cadrul ceremonialului militar [i religiosa fost prezen]a militarilor americani din Corpul Infanteriei Marineal SUA, afla]i la Ia[i cu ocazia unui exerci]iu de preg`tire încomun cu militarii Brig`zii 15 Mecanizat` Podu Înalt. Ace[tia audepus o coroan` de flori la monument al`turi de ceilal]iparticipan]i [i au r`spuns presei locale la întreb`ri referitoare lasemnifica]ia acestei zile. Este pentru prima dat` dup` terminareacelui de-Al Doilea R`zboi Mondial, când militari din SUA suntal`turi de ie[eni la s`rb`torirea acestei zile.

În Buz`u, la Comandamentul Diviziei 2 Infanterie Getica, afost evocat` tripla semnifica]ie a zilei de 9 Mai, iar garnizoana aorganizat la Monumentul Eroilor Neamului o ceremonie militar`[i religioas` cu depuneri de coroane de flori.

Unit`]ile Brig`zii 9 Mecanizat` M`r`[e[ti au desf`[uratceremonii militare la monumentele eroilor din localit`]ileCump`na [i Techirghiol, iar comandamentul brig`zii a participatla manifestarea de la Monumentul Independen]ei de Stat dinConstan]a.

Militarii Regimentului 52 Artilerie Mixt` General AlexandruTell au organizat o ceremonie militar` în garnizoana Bârlad, laMonumentul Eroilor din Cimitirul Eternitatea, iar personalulBazei 3 Logistic` Zargidava [i structuri din subordinea acesteiaau participat, în garnizoana Roman, la o ceremonie militar` [ireligioas`, la Cimitirul Eternitatea.

Manifest`ri similare, de omagiere a eroilor militari români,au avut loc [i în garnizoanele Cluj-Napoca, Piatra Neam], Br`ila,Bra[ov, Dej, Turda, Prundu-Bârg`ului, precum [i în alte localit`]idin ]ar`.

Locotenent-colonel George-Cosmin LUM|N~ROIUIA{I

FOC{ANI

BUCURE{TI

Îns`, la numai 25 de ani, Lucian s-a al`turat eroilorneamului, l`sând în urm` familia îndurerat`. Vesteamor]ii sale a îndurerat o comunitate întreag`. În satulPruni[or, în ziua de 12 mai, parc` timpul s-a oprit înloc. Era ziua când to]i s`tenii î[i luau adio de la eroul

gradul de sublocotenent post-mortem pe plutonierulIon-Lucian Leu[tean, care [i-a sacrificat via]a subculorile Drapelului na]ional, s`vâr[ind acte dedevotament excep]ional în timpul execut`rii misiuniiîn teatrul de opera]ii din Afganistan. De asemenea,la propunerea ministrului ap`r`rii na]ionale, prindecret preziden]ial, sublocotenentul post-mortemIon-Lucian Leu[tean a fost decorat cu OrdinulNa]ional Steaua României în grad de Cavaler, pentrumilitari, cu însemn de r`zboi.

ULTIMUL ONOR LA CATAFALCULEROULUI ION-LUCIAN LEU{TEAN

ZBORUMANITAR

LAORADEAVineri, 11 mai, o

aeronav` C-27J Spar-tan, apar]inând For]e-lor Aeriene, a efectuatun zbor umanitar, dela Oradea la Bucure[ti,pentru salvarea vie]ii adou` persoane.

Pacien]ii, un b`r-bat [i o femeie care ausuferit arsuri grave înurma unei explozii pro-duse în Zal`u, au fostasista]i pe timpul zbo-rului de o echip` me-dical` SMURD.

Misiunea a fostaprobat` de ministrulap`r`rii na]ionale,Corneliu Dobri]oiu, înurma solicit`rii sub-secretarului de stat înMinisterul S`n`t`]ii,dr. Raed Arafat.

Echipajul aero-navei militare a Flotilei90 Transport Aerian afost condus de c`pitan-comandorul Ion St`i-culescu. Misiunea detransport a durat treiore, aeronava a aterizatla ora 2.30, la Otopeni,iar pacien]ii au fosttransfera]i la un spitaldin Capital`.

Plutonierul Ion-Lucian Leu[tean, r`nitgrav anul trecut înAfganistan, a decedat îndiminea]a zilei de 9 mai,la Spitalul Universitarde Urgen]` MilitarCentral (SUUMC) dinBucure[ti. Acesta se aflainternat, în stare decom`, la sec]ia terapieintensiv` [i, în pofidaeforturilor de lung`durat` ale medicilor,

via]a sa nu a mai putut fi salvat`. Militarul, în vârst` de25 de ani, era nec`s`torit [i intrase în rândurile Armateidin anul 2009.

Ion-Lucian Leu[tean, care era încadrat înBatalionul 2 Manevr`, a fost r`nit grav la 7 septembrie2011, în urma deflagra]iei unui dispozitiv explozivimprovizat, în timp ce executa cercetarea terestr` aunui obiectiv în provincia Zabul.

Militarului i s-a acordat pe loc primul ajutor, dup`care a fost transportat de urgen]` cu un elicopter deevacuare medical` la spitalul militar din BazaLagman.

La 8 septembrie 2011, subofi]erul a fost dus înGermania, la Spitalul militar american din Landstuhl,pentru tratament de specialitate [i, ulterior, la 30octombrie, a fost transferat în România, la SpitalulUniversitar de Urgen]` Militar Central, în starevegetativ`, fiind diagnosticat cu multiple traumatismeinterne [i cranio-cerebrale. Din nefericire, cu toateeforturile echipei medicale, via]a subofi]erului nu amai putut fi salvat`, militarul decedând în urma unuistop cardio-respirator. Miercuri, 9 mai, în toateunit`]ile din ]ar` [i din teatrele de opera]ii au fostorganizate ceremonii militare [i religioase în semnde recuno[tin]` [i respect pentru sublocotenentulpost-mortem Ion-Lucian Leu[tean.

Ion-Lucian Leu[tean s-a n`scut în satul Pruni[or,jude]ul Mehedin]i. Provenea dintr-o familie simpl`.Nou` luni s-a zb`tut între via]` [i moarte, nou` luniîn care camarazii [i familia au sperat s`-[i revin`.

Ambasadorul SUA la Bucure[ti, Mark Gitenstein,a transmis condolean]e, în numele s`u [i al Guvernuluiamerican. Sublocotenentul Leu[tean [i-a dat via]apentru o cauz` nobil`, lupta împotriva extremismuluidin Afganistan [i asigurarea unui viitor mai bun pentruto]i cet`]enii acelui stat. Curajul dovedit de solda]iiromâni care particip` la misiunile desf`[urate de NATOîn Afganistan este admirabil, iar Statele Unite aleAmericii sunt mândre c` România este unul dintre ceimai apropia]i alia]i, a declarat Mark Gitenstein.

Sacrificiul sublocotenentului post-mortem Ion-Lucian Leu[tean nu va fi uitat niciodat`. Dumnezeus`-l odihneasc` în pace!

Maior M`d`lina ILINCA

lor.Cumnatul s`u, Constantin

Halagiu, de abia î[i st`pâne[telacrimile: Ne mândrim c` avem unerou în familie, durerea este îns`mare. Dar [tim c` nu suntemsinguri. Camarazii s`i, de la soldatpân` la general sunt al`turi de noi.

Camarazii s`i de arme nu l-aup`r`sit nicio clip`. Durereapierderii unui prieten drag se citeape chipurile lor. Nu-mi vine niciacum s` cred ce s-a întâmplat. Amsperat s` fie bine. Era un lupt`tor.Dar Dumnezeu a avut alte planuricu el, spune, cu triste]e în glas,plutonierul-major Emil Cenu[e.Când î[i aduce aminte de Lucian,fa]a i se lumineaz`: Nu [i-ar fi dorits` ne vad` tri[ti. El tot timpul nespunea glume [i ne asigura c` totulva fi bine. De acolo de sus, sper s` nevegheze [i s` [tie c` noi îi vomcontinua misiunea. El nu mai este printre noi, daramintirea lui va r`mâne ve[nic`, spune caporalulGheorghe Podeanu.

În fa]a casei eroului Ion-Lucian Leu[tean s-auadunat, laolalt`, militari [i s`teni: îi une[te durereapierderii unui camarad, a unui prieten. Cu fe]eleîmpietrite de durere, cei dragi l-au condus pe ultimuldrum pe eroul Ion-Lucian Leu[tean. Al`turi de familiaîndurerat` s-au aflat secretarul de stat [i [ef alDepartamentului pentru Politica de Ap`rare [iPlanificare, Sebastian Huluban, [eful Statului MajorGeneral, general-locotenent {tefan D`nil`, [efulStatului Major al For]elor Terestre, general-maiorAriton Ioni]`, cadre militare, camarazi de arme [i to]icei care l-au cunoscut [i iubit pe Lucian. Ministrulap`r`rii na]ionale, Corneliu Dobri]oiu, l-a avansat la

Generalul-locotenent {tefan D`nil`, [eful Statului Major General,i-a \nm#nat mamei sublocotenentului

post-mortem Ion-Lucian Leu[tean portretul eroului[i Drapelul Rom#niei care l-a \nso]it pe ultimul drum.

4 LINIA |NT~IObservatorul militarNr. 19 (16 - 22 mai 2012)www.presamil.ro

Ca o consecin]` fireasc` a excelentelorrela]ii construite de militarii români cu par-tenerii de coali]ie, la eveniment au participatreprezentan]i ai na]iunilor contributoare cutrupe din baza KAF: comandantul BazeiKAF, general de brigad` (US Army) ScottDennis, loc]iitorul comandantului RC South,general de brigad` (AUS. Army) Chris Field,loc]iitorul comandantului Joint Sustain Co-mmand, colonel (US Army) Kenneth De-mers, precum [i comandatul The 655th Re-gional Support Group, colonel (US Army)Ernest Erlandson, comandan]ii deta[amen-

telor na]ionale ale Belgiei, Bulgariei [iSlovaciei [i reprezentantul for]elor armateromâne[ti dislocate în Afganistan, colonelMircea Mîndrescu.

În cadrul ceremoniei, reprezentantulCentrului de Conducere Opera]ional`,colonel Nelu Motea, a dat citire Ordinuluide misiune [i le-a mul]umit militarilor rota]ieia IV-a pentru profesionalismul dovedit,îndemnându-i pe colegii lor care i-au înlocuits`-[i asume r`spunderile complexe alemandatului, s` contribuie prin ac]iuniledesf`[urate la îndeplinirea cu succes a misiunii

Am sentimentul c` fac cevaimportant, îmi spune colega mea,locotenent Alina V`tavu, în timp cene ajust`m echipamentul în drumspre vehiculele cu care vom pleca înmisiune. M` întorc [i îi zâmbesc...parc` mi-a citit gândurile. Trebuies` recunosc c` am emo]ii, de[i m-ampreg`tit temeinic. Am rev`zut toatedetaliile, am discutat scenariileposibile. Îns` o întâlnire cu femeileafgane este plin` de surprize [icutremur`toare în acela[i timp.Pentru c`, orice probleme am aveanoi, orice gânduri, p`lesc în fa]as`r`ciei [i a durerii pe care le g`simîn satele afgane.

De data aceasta, este vorbadespre un alt sat din aria de respon-sabilitate a Batalionului 300 InfanterieMecanizat` Sf. Andrei. Ca de obicei,echipa este nevoit` s` ob]in` acceptulliderului satului pentru a vorbi cufemeile din localitate.

În pofida peisajului ostil [i de-zolant, a caselor s`r`c`cioase, a co-piilor sumar îmbr`ca]i, am fost pl`cutimpresionate de ospitalitatea cu caream fost primite. De[i nu au foartemulte, afganii sunt dispu[i s` împart`totul cu cei care le trec pragul [i îitrateaz` cu c`ldur` [i aten]iedeosebit`, chiar dac` asta înseamn`un simplu ceai [i câteva migdale pe o

de asigurare a sprijinului logistic pentrucontingentele române[ti dislocate în Teatrulde opera]ii Afganistan.

Au urmat momente înc`rcate desemnifica]ie, în care militarilor români afla]ila finalul misiunii li s-au acordat medaliileNATO Non Article 5. La preluarea man-datului, locotenent-colonelul Liviu St`nic` aafirmat: Pot spune c` ne a[teapt` o misiunecare va solicita din partea fiec`ruia dintre noiresponsabilitate [i profesionalism. O misiunede care va depinde direct performan]a în lupt`[i condi]iile de via]` ale camarazilor no[tri,care îndeplinesc în acest teatru de opera]iiangajamentele asumate de România în planulsecurit`]ii interna]ionale.

În alocu]iunea sa, comandantul Elemen-tului Na]ional de Sprijin, colonel Ioan Iacob,a men]ionat: Îndeplinind o misiune de sprijinlogistic extrem de important` [i complex`, a]iasigurat for]elor române[ti dislocate înprovincia Zabul cele necesare traiului [i luptei[i a]i sus]inut printr-un efort remarcabil, ziua

[i noaptea, rotirea trupelor române[ti în dru-mul spre ]ar` sau spre aria de responsabilitatedin Afganistan.

Le doresc militarilor din noul deta[aments` fie puternici, s`n`to[i [i motiva]i. Pe umeriivo[tri apas` o mare responsabilitate înmen]inerea [i dezvoltarea excelentelor rela]iide cooperare cu partenerii de coali]ie.

La finalul ceremoniei, generalul de bri-gad` Scott Dennis s-a adresat audien]ei: Esteo mare pl`cere pentru mine s` v`d modul deac]iune al Elementului Na]ional de Sprijin.Parteneriatul nostru este foarte puternic, iarcolaborarea dumneavoastr` cu for]ele StatelorUnite ale Americii este excep]ional`. În calitatede comandant al COMKAF, apreciez în moddeosebit sprijinul pe care ni-l oferi]i aici, înBaza KAF. Lucrând al`turi unii de ceilal]i,am construit o rela]ie deosebit` care va durapeste ani.

Locotenent-colonelCristian PETREA

ROTIRE DE TRUPE ROMÂNE{TI ÎN AFGANISTANLa sfâr[itul lunii aprilie, în campul românesc din Baza KAF/

Afganistan, s-a desf`[urat ceremonia de predare-primire a mandatuluiîntre deta[amentele Elementului de Sprijin nr. 1, rota]ia a IV-a,comandat de locotenent-colonelul Dan Corbu, [i, respectiv, rota]ia aV-a, care, în urm`toarele [ase luni, va ac]iona sub comanda locotenent-colonelului Liviu St`nic`.

vorbit ca de la femeie la femeie,preocupate de acelea[i problemecotidiene legate de siguran]ac`minului [i a copiilor, de neajun-suri [i griji pentru ziua de mâine.Poate este pentru prima dat` cândfemeile afgane din acest sat î[idezv`luie nelini[tile [i fr`mânt`rile:lipsa de educa]ie a copiilor lor, dincauz` c` nu exist` un înv`]`tor înlocalitate, probleme în acordareaasisten]ei medicale, de[i, dinfericire, în Jarullah exist` o clinic`cu doi medici, din care unul femeie.Se tem, de asemenea, c` nu le potasigura îmbr`c`minte [i hran`celor mici. Am încercat s` le ajut`mcu sfaturi, cu vorbe bune [i le-amoferit haine, înc`l]`minte, rechizite,pe care probabil le vor p`stra însperan]a c`, într-un viitor nu foarteîndep`rtat, [coala lor se va redes-chide. Poate p`rea pu]in, dar pen-tru unii dintre ei e mai mult decâtau avut vreodat`. Dup` plecareanoastr`, vor reintra probabil înrutina cotidian`. Dar, în acestmoment, zâmbesc, sunt ferici]i. Ca[i noi, care nu avem nevoie de maimult. Vedem în aceste zâmbeteni[te pa[i mari pe care i-am f`cutspre inimile localnicilor, vedemsperan]a într-un viitor mai bun lacare am participat [i noi.

LocotenentAna-Maria GRANDEL

cealalt`, [i num`rul mare de copiidin localitate. Pân` la urm`, nimicdin toate acestea nu a contat. Am

DRUMUL SPRE INIMA AFGANILORfarfurioar`. Pe timpul întâlnirii ne-amconfruntat cu dou` probleme:bariera lingvistic`, deoarece am avut

la dispozi]ie un singur interpret carepractic se afla între dou` taberedornice s` afle informa]ii una despre

5INSTRUC}IEObservatorul militar

Nr. 19 (16 - 22 mai 2012)www.presamil.ro

LIMBAJUL COMUNAL PROFESIONI{TILOR

Plutonier-major Lucian IRIMIA

Instruc]ia –Instruc]ia –Instruc]ia –Instruc]ia –Instruc]ia –cuvânt de ordinecuvânt de ordinecuvânt de ordinecuvânt de ordinecuvânt de ordine

Exerci]iul a avut ca scop instrui-rea militarilor într-un mediu apro-piat celui dintr-un teatru de ope-ra]ii. Participarea militarilor ro-mâni la acest tip de activitate s-aînscris în procesul de cre[tere ainteroperabilit`]ii între armata ro-mân` [i armatele partenere NATO.

Modulele de instruire au cu-prins exerci]ii [i proceduri deconducere a trupelor, lucru de statmajor [i patrulare, proceduri delucru radio, sprijin cu foc, condu-cerea autovehiculelor HMMWV(High Mobility MultipurposeWheeled Vehicle), precum [i contra-cararea dispozitivelor exploziveimprovizate. De asemenea, s-aumai executat antrenamente speci-fice misiunilor de men]inere a p`cii[i acordare a primului ajutor pecâmpul de lupt`.

Poligoanele de instruc]ie aleBatalionului 151 Infanterie R`zbo-ieni au fost, pentru zece zile, locu-rile în care militarii din Brigada 15Mecanizat` s-au instruit în comuncu infanteri[tii marini din cadrulCorpului de Infanterie Marin` alSUA dislocat în Europa. Cuno[tin-]ele de limb` englez` ale românilorau fost apreciate de camaraziiamericani.

M-am al`turat militarilor încâteva zile de preg`tire pe dealulGarofeanu, locul unde munca [iefortul depuse de militari s-autransformat în experien]` util`pentru misiunile viitoare.

BeneficiileBeneficiileBeneficiileBeneficiileBeneficiilecooper`riicooper`riicooper`riicooper`riicooper`rii

Dup` deschiderea oficial` aexerci]iului, poligoanele de in-struc]ie s-au umplut de militari,români [i americani, dar [i de teh-nica aferent`. Conform planifi-c`rilor, fiecare pluton a participat,pe rând, la câte un modul de pre-g`tire. Subunitatea comandat` delocotenentul Marius Butnariu, dincadrul Batalionului 151 Infanterie,era împ`r]it` pe ateliere de lucru.Militarii, unii cu experien]a tea-trelor de opera]ii [i a multor ore depreg`tire în poligoane, [i-au g`sitimediat limbajul comun cu cama-razii americani.

Acest tip de exerci]iu este beneficmilitarilor din plutonul meu carenu au mai fost într-un teatru de

În perioada 8-18 mai, în garnizoana Ia[i, s-a desf`[urat unexerci]iu de instruire în comun, condus de Corpul deInfanterie Marin` al SUA dislocat în Europa. Activitatea a fostparte component` a exerci]iului multina]ional Black SeaRotational Force 12, la care Brigada 15 Mecanizat` Podu Înalta participat cu militari din cadrul Batalionului 151 InfanterieR`zboieni [i Batalionului 634 Infanterie Petrodava.

opera]ii, a precizat locotenentulMarius Butnariu. Cooperarea cumilitarii americani este foarte bun`,folosim acela[i limbaj. Se simte c`avem încredere unii în al]ii. Facemun schimb util de informa]ii, maiales cei care au fost într-o zon` der`zboi.

Plutonierul -major RomeoGheorghe este un militar cu expe-rien]`. A fost în trei misiuni externe[i î[i dore[te s` mai participe [i laaltele. Este unul dintre cei maiaprecia]i subofi]eri din Batalionul151 Infanterie. Ne instruim într-unmediu apropiat cadrului opera-]ional dintr-un teatru de opera]ii, aspus plutonierul-major Romeo

Gheorghe. Oper`m cu proceduricomune, prin acestea contribuindla cre[terea nivelului de interopera-bilitate cu militarii parteneri.

Caporalul Costic` V`ideanu aparticipat la misiuni în Bosnia [iHer]egovina, Irak [i Afganistan.Experien]a acumulat` de-a lungulcarierei militare l-a determinat s`fie atent la tot ceea ce au prezentatpartenerii americani. Orice noutatete atrage. Orice repeti]ie este binevenit`, pentru c` te ]ine „în priz`”,a afirmat caporalul Costic` V`i-deanu. Avem proceduri comune,mai ales în domeniul nostru decomunica]ii [i asta s-a sim]it. A fostfoarte bine, mai ales c` ne-am veri-ficat [i cuno[tin]ele de limba englez`.

Locotenentul C`t`lin Sava, dinBatalionul 634 Infanterie, era îm-preun` cu plutonul s`u la un ate-lier de cunoa[tere a tehnicii dindotarea infanteri[tilor marini. Suntzile, aici, pe dealul Garofeanu, în carete sim]i cu adev`rat militar, asubliniat locotenentul C`t`lin Sava.Americanii apreciaz` interesul pecare îl ar`t`m procesului de pre-g`tire [i totul decurge foarte bine.

Profesioni[tiiProfesioni[tiiProfesioni[tiiProfesioni[tiiProfesioni[tiise recunoscse recunoscse recunoscse recunoscse recunosc

Indiferent din ce parte a lumiivin, infanteri[tii marini ai SUAatrag privirile. Reprezint` un corpmilitar de elit`, adev`ra]i profesio-ni[ti ai armelor. La un atelier, capo-ralii Paul Vinyard [i MathewFuentes, împreun` cu frunta[ulCoriey Hoff, explicau modul defunc]ionare a aparatelor de vederepe timp de noapte, la care seadaug` instrumente specifice deobservare. Suntem mul]umi]i demodul în care cooper`m cu ro-mânii. Sunt militari cu experien]ateatrelor de r`zboi [i g`sim cu u[u-rin]` un limbaj comun. Este unschimb util [i eficace de experien]`,am ajuns s` împ`rt`[im chiar [i unelemici secrete ale meseriei noastre, aum`rturisit cei trei infanteri[ti marini.

Sergentul Pablo Zepedamartinez[i frunta[ul Charles Ross explicaum`surile ce trebuie luate atuncicând se descoper` un dispozitiv ex-ploziv improvizat. Acest tip deexerci]iu este benefic ambelor p`r]i.

Câ[tig`m încredere unii în al]ii,facem schimb de informa]ii, înv`-]`m din experien]a lor [i ei din anoastr`, a spus sergentul PabloZepedamartinez, veteran al tea-trului de opera]ii din Irak. Româ-nii sunt interesa]i de ceea ce pre-

zent`m noi. Sincer, sunt încântatde modul în care am fost primi]i. Amg`sit oameni foarte ospitalieri,prieteno[i [i, în acela[i timp, profe-sioni[ti. Sunt convins c`, atunci cândo s` ne întâlnim într-un teatru deopera]ii, o s` colabor`m foarte bine.

C`pitanul Sam Monte este co-mandantul instructorilor geni[tispecializa]i în lupta contra dispozi-tivelor explozive improvizate. Eraal`turi de subordona]ii s`i [i inter-venea uneori, pentru a puncta ches-tiuni importante. Este o experien]`extraordinar` pentru mine. S-acomunicat foarte bine în limba englez`,ceea ce ne-a u[urat foarte mult munca.La început, eram curio[i ce o s`descoperim aici. Nu aveam multeinforma]ii despre România, trebuie s`recunosc, doar ceea ce am g`sit peinternet, a declarat c`pitanul SamMonte. Spre bucuria mea [i a colegilormei, am g`sit militari foarte binepreg`ti]i, cu experien]` de lupt`, al`turi

de care ne-am antrenat um`r la um`r.Am crescut în valoare împreun`,pentru c` [i noi avem militari afla]i laînceput de drum. De asemenea, putemvorbi despre coeziunea ap`rut` întrecele dou` armate, aspect benefic pentruac]iunile viitoare.

INSTRUC}IE6Observatorul militarNr. 19 (16 - 22 mai 2012)www.presamil.ro

Scopul activit`]ii de evaluare afost acela de a prezenta capabilit̀ ]ile[i de a analiza capacitatea ope-ra]ional` a structurilor române[tialocate SEEBRIG – Batalionul 341Infanterie, Compania Geniu, Plu-tonul Cercetare [i Plutonul Trans-port al Batalionului 168 Sprijin Lo-gistic. De asemenea, s-au avut învedere furnizarea de date refe-ritoare la preg`tirea militarilorromâni, particip`rile la misiuni înafara ]̀ rii [i experien]a dobândit̀ înteatrele de opera]ii, precum [iimplicarea în discu]iile referitoare laperspectiva SEEBRIG [i organi-zarea viitoarelor activit`]i de preg -̀tire în comun.

Delega]ia militar ̀român ̀a fostcondus ̀de comandantul Brig`zii 9Mecanizat` M`r`[e[ti, general debrigad ̀Vasile Hermeneanu.

Activitatea de evaluare a fostorganizat` pe dou` direc]ii:evaluarea static ̀[i ac]ional̀ . Astfel,au fost prezentate briefingul deinformare, baza material` deinstruc]ie a structurilor nominalizateîn cadrul SEEBRIG, principalelecategorii de tehnic ̀[i echipamentemilitare la dispozi]ie. Pe timpulevalu`rii ac]ionale, Batalionul 341Infanterie a executat un exerci]iutactic f`r` trageri de lupt`, fiindprezentate modul de organizare aunui FOB (baz` înaintat` deopera]ii), a unui punct de controltrafic [i a ap`r`rii unui pod.

Evaluarea structurilor din cadrulBrig`zii 9 Mecanizat` M`r`[e[ti afost f`cut ̀[i printr-un exerci]iu tac-tic cu trageri de lupt`, în care a fostverificat` reac]ia plutonului deinfanterie aflat în misiunea de es-cort -̀convoi la atacul cu armament

GATA DE MISIUNE, PENTRU SEEBRIG

u[or de infanterie, precum [i modulde ac]iune [i cooperare al acesteisubunit`]i pentru evacuarea unuir`nit cu un elicopter PUMA IAR-330, prin transmiterea solicit`riipentru MEDEVAC [i organizareaunei zone de aterizare necesareaparatului de zbor.

Sunt convins c` oricine simte oadev`rat` provocare atunci cândlucreaz` într-un mediu multina-]ional, pentru c` se reprezint` nunumai pe sine, dar [i na]iuneac`reia îi apar]ine, a precizat, lafinalul exerci]iului, maiorul Iulian}`ranu, loc]iitorul comandantuluiBatalionului 341 Infanterie. Îndefinitiv, principiile [i metodele deconducere sunt acelea[i, însu[ite

prin educa]ia, instruirea [iexperien]a pe care le-am dobândit.Exist` îns` o altfel de provocare,aceea a multiculturalit`]ii, care teîmbog`]e[te [i î]i ofer` noi perspec-tive.

Comandantul SEEBRIG, ge-neralul de brigad ̀Zdravko Popov-ski, a fost mul]umit de nivelul decoeziune [i preg`tire al militarilorromâni, pe baza evalu`rii finale arezultatelor ob]inute. Exerci]iul a

eviden]iat nu numai deprinderileîn lucrul de stat-major, potrivitstandardelor NATO, dar [i pre-g`tirea militarilor pentru a ac]ionaîn situa]ii precise, potrivit pro-cedurilor stabilite.

Sosirea MEDEVAC

SEEBRIG (Brigada din Sud-Estul Europei) a fost înfiin]at` înanul 1993 [i este organizat` lanivel regional, având în subordinestructuri militare din Albania, Bul-garia, Grecia, Italia, Macedonia,România [i Turcia. Militariiromâni provin din Brigada 9Mecanizat` M`r`[e[ti.

SEEBRIG a devenit un in-strument regional conving`torîn privin]a cooper`rii politice,exprimat` în plan militar, întrena]iunile participante la ini]ia-tiv`. Experien]a dobândit` esteuna important`, un exempluelocvent fiind misiunea înde-plinit` în teatrul de opera]ii dinAfganistan în anul 2006.

În primele dou` zile ale lunii mai, o delega]iecondus` de comandantul SEEBRIG, generalul debrigad` Zdravko Popovski, din Macedonia, aevaluat structurile apar]inând Brig`zii 9 Mecanizat`M`r`[e[ti, alocate for]ei multina]ionale demen]inere a p`cii din sud-estul Europei.

Aprecierile, oneste, i-au f`cutpe militarii români s` fie mândride performan]ele demonstratecu prilejul activit`]ii de evaluare.

Text [i foto:maior Sorin

CONSTANTINESCU

Speciali[tii în comunica]ii [i informatic` din întreaga armat` au participat, în perioada8-15 mai, la exerci]iul tehnic de comunica]ii [i informatic` Cetatea 2012. Exerci]iul, aflat dejala cea de-a 10-a edi]ie, a fost organizat de Direc]ia Comunica]ii [i Informatic` din Statul MajorGeneral [i a urm`rit testarea interoperabilit`]ii sistemului de comunica]ii [i informatic` dindotarea Armatei României cu cel al celorlalte structuri din Sistemul Na]ional de Ap`rare,Ordine Public` [i Siguran]` Na]ional`.

Nout`]ile din acest an, dup` cum am aflat de la directorul executiv al exerci]iului, colonelNicolae Pavelescu, au fost date de: configurarea re]elei de misiune specific` fiec`rei structuriîn parte din Sistemul Na]ional de Ap`rare, executarea unor teste cu echipamente de genera]ienou`, care vor intra în dotarea Armatei României, dar [i de lucrul secretizat atât în radio, cât[i în multicanal, radioreleu.

La Cetatea 2012, ca în toate edi]iile de pân` acum, Comandamentul Comunica]iilor [iInformaticii a avut un rol deosebit în asigurarea suportului infrastructurii de transport ainforma]iilor la nivel strategic, angajând toate unit`]ile sale, inclusiv cu dislocare în teren. Totaceast` edi]ie a mai bifat o reu[it` – 14 structuri noi cu re]ele mobile de calculatoare au fostintegrate în cadrul re]elei de misiune, fapt care demonstreaz` capabilitatea de mobilitate aunit`]ilor militare pentru asigurarea suportului tehnic al comenzii [i controlului, atât la niveltactic, cât [i operativ [i strategic.

C`pitan Cornelia MIH~IL~

Exerci]iu tehnic de comunica]ii [i informatic`

CETATEA 2012

7INSTRUC}IEObservatorul militar

Nr. 19 (16 - 22 mai 2012)www.presamil.ro

ÎN A{TEPTAREA PRIMEILANS~RI

NNNNNu particip` cu batalionul în teatrele de opera]ii [i nici nu suntu particip` cu batalionul în teatrele de opera]ii [i nici nu suntu particip` cu batalionul în teatrele de opera]ii [i nici nu suntu particip` cu batalionul în teatrele de opera]ii [i nici nu suntu particip` cu batalionul în teatrele de opera]ii [i nici nu suntintens meintens meintens meintens meintens mediadiadiadiadiatititititiza]i. Îi descoperi apleca]i sârguincios asupra unorza]i. Îi descoperi apleca]i sârguincios asupra unorza]i. Îi descoperi apleca]i sârguincios asupra unorza]i. Îi descoperi apleca]i sârguincios asupra unorza]i. Îi descoperi apleca]i sârguincios asupra unorscheme electronice de dimensiunea unui cearceaf de pat dublu,scheme electronice de dimensiunea unui cearceaf de pat dublu,scheme electronice de dimensiunea unui cearceaf de pat dublu,scheme electronice de dimensiunea unui cearceaf de pat dublu,scheme electronice de dimensiunea unui cearceaf de pat dublu,

realizând m`sur`tori cu osciloscopul, notând parametri ori discutând aprinsrealizând m`sur`tori cu osciloscopul, notând parametri ori discutând aprinsrealizând m`sur`tori cu osciloscopul, notând parametri ori discutând aprinsrealizând m`sur`tori cu osciloscopul, notând parametri ori discutând aprinsrealizând m`sur`tori cu osciloscopul, notând parametri ori discutând aprinsatunci când un defect nea[teptat î[i face apari]ia dup` legile lui Murphyatunci când un defect nea[teptat î[i face apari]ia dup` legile lui Murphyatunci când un defect nea[teptat î[i face apari]ia dup` legile lui Murphyatunci când un defect nea[teptat î[i face apari]ia dup` legile lui Murphyatunci când un defect nea[teptat î[i face apari]ia dup` legile lui Murphy.....Priceperea lor men]ine tehnica func]ional`, în parametri.Priceperea lor men]ine tehnica func]ional`, în parametri.Priceperea lor men]ine tehnica func]ional`, în parametri.Priceperea lor men]ine tehnica func]ional`, în parametri.Priceperea lor men]ine tehnica func]ional`, în parametri.

DarDarDarDarDar, cei mai mul]i dintre noi ne amintim de racheti[ti în lunile fierbin]i din, cei mai mul]i dintre noi ne amintim de racheti[ti în lunile fierbin]i din, cei mai mul]i dintre noi ne amintim de racheti[ti în lunile fierbin]i din, cei mai mul]i dintre noi ne amintim de racheti[ti în lunile fierbin]i din, cei mai mul]i dintre noi ne amintim de racheti[ti în lunile fierbin]i dinan, iulie-august, când ne ofer` spectacolul lans`rilor la Capu Midia. De fapt,an, iulie-august, când ne ofer` spectacolul lans`rilor la Capu Midia. De fapt,an, iulie-august, când ne ofer` spectacolul lans`rilor la Capu Midia. De fapt,an, iulie-august, când ne ofer` spectacolul lans`rilor la Capu Midia. De fapt,an, iulie-august, când ne ofer` spectacolul lans`rilor la Capu Midia. De fapt,acela este [i momentul lor de glorie. Care dureaz` câteva secunde. Urmat,acela este [i momentul lor de glorie. Care dureaz` câteva secunde. Urmat,acela este [i momentul lor de glorie. Care dureaz` câteva secunde. Urmat,acela este [i momentul lor de glorie. Care dureaz` câteva secunde. Urmat,acela este [i momentul lor de glorie. Care dureaz` câteva secunde. Urmat,fire[te, de un nou an de preg`tire, de scheme func]ionale, de osciloscoape,fire[te, de un nou an de preg`tire, de scheme func]ionale, de osciloscoape,fire[te, de un nou an de preg`tire, de scheme func]ionale, de osciloscoape,fire[te, de un nou an de preg`tire, de scheme func]ionale, de osciloscoape,fire[te, de un nou an de preg`tire, de scheme func]ionale, de osciloscoape,de discu]ii pe profil. de discu]ii pe profil. de discu]ii pe profil. de discu]ii pe profil. de discu]ii pe profil. {{{{{i, dac` stau bine s` m` gândesc, nici nu îmi doresci, dac` stau bine s` m` gândesc, nici nu îmi doresci, dac` stau bine s` m` gândesc, nici nu îmi doresci, dac` stau bine s` m` gândesc, nici nu îmi doresci, dac` stau bine s` m` gândesc, nici nu îmi dorescca racheti[tii no[tri s` aib` parte de altfel de ac]iune. Vreau doar s` [tiu c`ca racheti[tii no[tri s` aib` parte de altfel de ac]iune. Vreau doar s` [tiu c`ca racheti[tii no[tri s` aib` parte de altfel de ac]iune. Vreau doar s` [tiu c`ca racheti[tii no[tri s` aib` parte de altfel de ac]iune. Vreau doar s` [tiu c`ca racheti[tii no[tri s` aib` parte de altfel de ac]iune. Vreau doar s` [tiu c`sunt acolo [i c` lor li se datoreaz`, în mare parte, lini[tea cerului capitalei.sunt acolo [i c` lor li se datoreaz`, în mare parte, lini[tea cerului capitalei.sunt acolo [i c` lor li se datoreaz`, în mare parte, lini[tea cerului capitalei.sunt acolo [i c` lor li se datoreaz`, în mare parte, lini[tea cerului capitalei.sunt acolo [i c` lor li se datoreaz`, în mare parte, lini[tea cerului capitalei.

Cât mai aproapede realitateacâmpului de lupt`I-am reîntâlnit pe racheti[tii din Brigada

1 Rachete Sol-Aer General Nicolae D`sc`-lescu chiar la ei acas`, în perimetrul unit`]ii,dar într-o situa]ie u[or atipic`. Cu tehnicadispus` pentru lupt`, în plin` desf`[urare aexerci]iului Vl`sia 2012.

Preg`tirea personalului care încadreaz`sistemele de rachete sol-aer necesit` un efortconsistent intelectual, fizic [i bugetar, nespune comandantul Brig`zii 1 Rachete Sol-Aer, colonel Dan Cavaleru. Procesul de preg`-tire se desf`[oar` zilnic, pe tot parcursulanului de instruc]ie. Unele momente de pre-g`tire sunt îns` mai intense. De exemplu,Vl`sia 2012, exerci]iul care anul acesta sedesf`[oar` aici, în unitate, are menirea de aîntruni structuri militare din cadrul Brig`zii1 Rachete Sol-Aer de diferite arme, respectivsisteme Volhov, sisteme Hawk, comunica]ii,radioloca]ie, protec]ia for]ei etc.

În ceea ce prive[te importan]a acesteiarme, în contextul actual, colonelul DanCavaleru crede c` este suficient s` privimdesf`[urarea conflictelor recente pentru a rea-liza ce înseamn` cu adev`rat ap`rarea anti-aerian` [i modernizarea sistemelor de rachetesol-aer. Brigada 1 Rachete Sol-Aer este o mareunitate cu o misiune important` – ap`rareacapitalei României.

În pofida unui buget mic alocat acestuiexerci]iu, colonelul Cavaleru ne asigur` c`obiectivele propuse vor fi atinse. {i nu suntpu]ine, pentru c` Vl`sia 2012 [i-a propusantrenarea statelor majore în elaborareadocumentelor de planificare [i execu]ie amisiunii, potrivit standardelor NATO, antre-narea echipelor de lupt` pentru desf`[urareaîn deplin` siguran]` a mar[ului pe ro]i,precum [i pentru combaterea inamicului ae-rian în condi]ii complexe, cât mai apropiatede realit`]ile actuale ale câmpului de lupt`.

Vitez`, precizie,îndemânareForfota din cazarma brig`zii vorbe[te de

la sine. Comenzi rapide, r`spunsuri pem`sur`. Operatori bine antrena]i care nuezit` în descoperirea [i nimicirea ]intei.

C`pitan Constantin MIREANUFoto: plutonier-adjutant Eugen MIHAI

Tocmai a început un exerci]iu de combaterea unor ]inte aeriene cu cele dou` sisteme derachete care lucreaz` integrat. Pentruracheti[ti, viteza de ac]iune, concentrarea[i îndemânarea sunt esen]iale. Pentru c`]intele aeriene nu a[teapt`, iar timpul în carese afl` în zona de nimicire este limitat.C`pitanul Aurel Cobzaru, pe care l-am întâl-nit în cabina indicare-dirijare a sistemuluiVolhov, la pupitrul ofi]erului cu dirijarea, facecâteva preciz`ri: În urma comenzii de nimi-cire primite de comandantul de batalion dinpunctul de comand` al brig`zii, la mine ajungdate de indicare c`tre o ]int`, pe care trebuies-o prind într-un timp foarte scurt, s` o v`dpe ecrane, dup` care s` o dau la înso]ireoperatorilor. Misiunea noastr` este de a înso]iacea ]int` [i de a o combate. Viteza de reac]iea c`pitanului Cobzaru, precum [i dexteri-tatea cu care îi alunec` degetele pe tumblere[i comutatoare nu vin neap`rat dintr-un

de 640 m/s. Viteza de execu]ie a echipei delupt` trebuie s` fie adaptat` în a[a fel încâtmomentul alegerii lans`rii rachetei s` fie optimpentru lovirea inamicului aerian. Formareaunei echipe de lupt` necesit` un timp înde-lungat. Spun acest lucru în condi]iile în caremajoritatea membrilor sunt tineri absolven]i,foarte bine preg`ti]i teoretic. Problema se puneîns` la practic`, atunci când sunt pu[i în fa]aunor situa]ii inedite, momente în care trebuies`-[i st`pâneasc` emo]iile [i s` ia decizii întimp limit`. Comandantul de batalion î[iaduce aminte cu strângere de inim` devremurile când executa trageri la ru[i. Peatunci era locotenent [i tr`ia emo]iileabsolven]ilor de ast`zi.

Dac` sistemul Volhov este cunoscut defiecare fir de nisip din poligonul Capu Midia iartragerile, cele mai spectaculoase de altfel, numai reprezint` nimic nou, nu acela[i lucru sepoate spune despre Hawk, un sistem nou derachete sol-aer cu baza la sol, care nu se poatel`uda cu botezul focului. De aceea, momentula[teptat cu mare emo]ie de lupt`torii de peHawk este lansarea primei rachete. C`pitanulIrinel Mihai Ivorciuc, pe care l-am întâlnit lafiecare exerci]iu de ap`rare antiaerian` în mijlo-cul militarilor batalionului Hawk, este, dup`spusele colonelului Constantin R`ileanu,loc]iitorul comandantului brig`zii, omul de baz`la acest sistem. Pasionat de electronic` [i derachete înc` din academie, c`pitanul Ivorciuca v`zut în batalionul cu tehnic` nou`oportunitatea unei cariere frumoase derachetist, de aceea, cum a auzit de înfiin]areaacestui batalion, în 2006, [i-a dorit s` lucrezeaici. {i visul i s-a împlinit din acela[i an. A[teap-t`, al`turi de colegi, prima lansare.

Recunosc c` nu sunt suficiente câteva oreprintre racheti[ti pentru a surprinde pasiuneaacestor oameni pentru arm`, pentru electro-nic`, pentru lucrul bine f`cut. Am promis îns`c` le vom fi al`turi în Poligonul Capu Midia,atunci când prima rachet` Hawk va distrugef`r` urm` de eroare ]inta mult a[teptat`. Câtdespre colegii de la Volhov, îi asigur`m c` avemobiectivele preg`tite pentru celebrul spectacolal lans`rilor.

talent înn`scut. Este nevoiede multe ore de antrenament,împreun` cu echipa de lupt`.Numai a[a se poate ajunge laperforman]`, precizeaz`Cobzaru. Pentru a fi un bunofi]er cu dirijarea este nevoiede câ]iva ani de antre-nament. Aurel Cobzaru atr`it emo]ia lans`rii primeirachete la doar doi ani de laluarea în primire a func]iei.Important este s` starteze ra-cheta. Dup` ce se aude zgomo-tul exploziei, sim]im to]i omare u[urare. Atunci ai sen-timentul lucrului bine f`cut,al muncii în echip`.

În aceea[i cabin`, coman-dantul Batalionului 2 RacheteSol-Aer, colonel Iulian Nicolae,completeaz` imaginea exerci-]iului la care tocmai fuseser`mmartori, cu câteva detalii dinculise. A]i participat la unantrenament al echipei delupt` în condi]iile respingeriiunui inamic aerian care sedeplaseaz` cu viteze mai mari

8 INSTRUC}IEObservatorul militarNr. 19 (16 - 22 mai 2012)www.presamil.ro

Locotenent Iuliana VLADFoto: plutonier-adjutant Eugen MIHAI

UN COMANDO DE ELIT~

O prob` de m`iestrieO prob` de m`iestrieO prob` de m`iestrieO prob` de m`iestrieO prob` de m`iestrie

Centrul 39 Scafandri din Constan]a [i-acâ[tigat reputa]ia în urma multiplelor misiuniinterna]ionale executate în cooperare custructuri similare din flotele statelor mem-bre NATO, fiind capabili s` execute toat`gama de misiuni specifice în zona de respon-sabilitate a For]elor Navale. Atât la Constan]a,cât [i la Cartagena-Spania, Varna-Bulgaria,Odesa-Ucraina, Poti [i Batumi-Georgia, Split-Croa]ia, Eregli-Turcia, Cape Verde ori petimpul schimburilor de experien]` [i al cursu-

Oameni-broasc`Oameni-broasc`Oameni-broasc`Oameni-broasc`Oameni-broasc`, a[a au fost supranumi]i scafandrii de, a[a au fost supranumi]i scafandrii de, a[a au fost supranumi]i scafandrii de, a[a au fost supranumi]i scafandrii de, a[a au fost supranumi]i scafandrii delupt` în timpul celui de lupt` în timpul celui de lupt` în timpul celui de lupt` în timpul celui de lupt` în timpul celui de Al Doilea R`zboi Mondial. Pu]iniAl Doilea R`zboi Mondial. Pu]iniAl Doilea R`zboi Mondial. Pu]iniAl Doilea R`zboi Mondial. Pu]iniAl Doilea R`zboi Mondial. Pu]inidintre noi [tiu cu adev`rat ce înseamn` s` fii scafandru,dintre noi [tiu cu adev`rat ce înseamn` s` fii scafandru,dintre noi [tiu cu adev`rat ce înseamn` s` fii scafandru,dintre noi [tiu cu adev`rat ce înseamn` s` fii scafandru,dintre noi [tiu cu adev`rat ce înseamn` s` fii scafandru,cu atât mai pu]in scafandru EOD sau scafandru de lupt`.cu atât mai pu]in scafandru EOD sau scafandru de lupt`.cu atât mai pu]in scafandru EOD sau scafandru de lupt`.cu atât mai pu]in scafandru EOD sau scafandru de lupt`.cu atât mai pu]in scafandru EOD sau scafandru de lupt`.

rilor realizate în Marea Britanie, SUA, Italiasau Fran]a, acvanau]ii militari români audemonstrat aptitudini, capabilit`]i [i mai alesabilit`]i demne de invidiat de confra]ii debreasl` din orice flot` modern`.

În anul 1998, Centrul 39 Scafandri a fostacceptat ca membru în Grupul de Lucru pen-tru Standardizarea Problemelor de Scufun-dare (UDWG), structur` coordonat` deAgen]ia Naval` de Standardizare a NATO,iar un an mai târziu a fost inclus în ATP 67 B– Manual NATO de Salvare de pe Submarine.

Unii dintre militarii Centrului au devenitscafandrii deminori sau EOD, fiind specializa]iîn detectarea [i neutralizarea minelor marinesau a dispozitivelor explozive improvizate.

Nu po]i s` scrii sau s` vorbe[ti despre eif`r` s` îi vezi în timpul exerci]iilor sau al misiu-nilor pe care le execut`. Am avut un astfel deprivilegiu s`pt`mâna trecut`, la Constan]a,când au desf`[urat un exerci]iu de interven]iepentru distrugerea unui mijloc explozivimprovizat. Profesionalismul, rezisten]a fizic`[i psihic`, anii de antrenamente, camara-deria, dar [i experien]a ce o au în domeniu

s-au reflectat din fiecare ac]iune, din fiecaremi[care executat`. Au încântat nu doar princuraj, precizie, t`rie de caracter [i disciplin`,ci [i prin acurate]ea întregului exerci]iudesf`[urat. A fost o prob` de m`iestriespecific` unui comando de scafandri de lupt`de elit`, care poate tran[a o confruntare peap`, fiind preg`tit s` produc` daune consi-derabile inamicului, poate scufunda naveleprin plasarea de mine cu explozie întârziat`,f`când posibile opera]iile de desanturi marineprin recunoa[teri [i minarea obstacolelor dincalea navelor militare.

În c`utarea perfec]iuniiÎn c`utarea perfec]iuniiÎn c`utarea perfec]iuniiÎn c`utarea perfec]iuniiÎn c`utarea perfec]iunii

Lupt`torii Centrului 39 Scafandri sunt,de asemenea, foarte buni speciali[ti înac]iuni de cercetare prin para[utare, opera]iiclandestine de recunoa[tere, recuper`ri detorpile ori cabluri de comunica]ii militare,protec]ia flotei militare, plasarea de sonare[i mine. Pentru strategii militari, scafandriide lupt` sunt extrem de utili, fiindc` ac]io-neaz` discret, sunt imposibil de reperat dela suprafa]` [i, astfel, asigur` efectul desurpriz` în opera]ii, ei mai fiind numi]i [iinsesizabile umbre ale apelor. Deminorii potduce la bun sfâr[it [i alte tipuri de misiuni,unele dintre ele pe timp de pace. Ei asigur`ap`rarea porturilor [i a platformelor marine,repereaz` [i dezamorseaz` minele sau

înc`rc`turile explozive amplasate pe nave,cheiuri sau por]ile ecluzelor, ac]ioneaz`pentru interven]ia în situa]ii de urgen]` însprijinul societ`]ii civile. Din rândul lor suntselec]iona]i [i preg`ti]i scafandrii salvatori,care [i-au dovedit profesionalismul în timpulinunda]iilor catastrofale din anul 2008,salvând oamenii de pe acoperi[uri în raionulCostine[ti-Tuzla sau anul acesta când navaGrozavul a îndeplinit misiuni de spargere ablocurilor de ghea]` pentru eliberarea Cana-lului Sulina, timp de 20 de zile.

Profesioni[ti prin excelen]`, scafandriiEOD au obliga]ia de a-[i îndeplini misiunilecu succes. Oricând [i în orice condi]ii ale vre-mii. Ei [tiu c` prima gre[eal` poate fi [i ultima,fapt ce-i determin` [i mai mult s` seinstruiasc` continuu, în c`utarea perfec]iunii.

Plutonierul C`t`linGhiuzelea, cercetân-

du-[i gruparea din ]intapiept nr.6: Tot nu ebine, c` trebuia s`

corectez abaterea întimpul tragerii.

9SUBOFI}ERIObservatorul militar

Nr. 19 (16 - 22 mai 2012)www.presamil.ro

Jum`tatedin via]`\n armat`

Plutonierul Nicolae Matescu afost încorporat la 16 octombrie1989. Nici nu avea 18 ani când aîmbr`cat pentru prima dat` hainamilitar`, iar ast`zi, când se apropiede vârsta de 42 de ani, se afl` lacomanda unui pluton de asalt TAB.Un calcul simplu: mai mult dejum`tate din via]`, plutonierulMatescu s-a aflat în armat`, ca mili-tar în termen la un depozit de arti-lerie, ca militar angajat, la undepozit din Babadag, [i, în final(din 2001), subofi]er la Batalionul307 Infanterie Marin`.

Cum vede un astfel de om ar-mata? Altfel decât unul care ajungepe prima func]ie dup` numai patruluni de [coal`, spune plutonierulMatescu. Ani peste ani, vocii sale is-a ata[at un filtru. Vorbe[te serios,dar nu încrâncenat. Zâmbe[tecând e cazul [i devine brusc medi-tativ, ca în urma unui ordin primitdin interior. Are obrazul dur [i pri-virea cald`, semne ale r`bd`riiexersate. Cel mai greu lucru deabordat de un comandant de plutoneste diferen]a dintre genera]ii,apreciaz` subofi]erul. Pe tineri nu-iîmpiedic` nimic s`-[i fac` treaba.Sunt dornici s` înve]e, dar perioadascurt` de timp în care sunt forma]inu le d` voie s` deprind` toate

PasionatPasionatPasionatPasionatPasionatde mecanic`de mecanic`de mecanic`de mecanic`de mecanic`

Maistrul militar principal }u]uianua ajuns la Divizionul 146 în urm` cumai bine de 27 de ani. A ocupat maimulte func]ii, dar niciodat` nu [i-atr`dat pasiunea pentru mecanic`. Afost comandantul grupului vitalitate(pentru c` e cea mai mic` func]ieatunci când vii din promo]ie),

EXPERIEN}A, LA COMANDA PLUTOANELORDE INFANTERIE MARIN~

Pagin` realizat` de c`pitanul Constantin PI{TEAconstantin.pistea@presamil.ro

La Batalionul 307 Infanterie Marin`, comandan]ii de plutoane sunt, în principal,subofi]eri cu experien]`. Mul]i dintre ei au fost nu doar militari angaja]i, ci [i militari întermen. În plus, au avansat în corpul subofi]erilor în urm` cu mai bine de 10 ani.

cuno[tin]ele a[a cum ar trebui. Suntvorbele unuia care a petrecut înarmat` exact atâ]ia ani câ]i are celmai tân`r militar din plutonul s`u:24. Totu[i, continu` plutonierulMatescu, milit`ria este o chestiunecare depinde de caracter. Iar lacapitolul acesta, tinerii de la noichiar stau bine.

Cum impunerespectun cerceta[

Via]a de cerceta[ este frumoas`pentru mine, dar grea pentru so]ie,spune plutonierul C`t`lin Ghiuze-lea, comandantul unui pluton decercetare. Au doi b`ie]i [i, cumC`t`lin e mai mereu prins de via]acazon`, so]ia duce greul acas`. Plu-tonierul Ghiuzelea a fost, la rândul

DIPLOMA}IA,„ARMA” CONSILIERULUI

Maistrul militarprincipal Petric` }u]uianueste unul dintre cei maivechi angaja]i aiDivizionului 146 NaveMinare-Deminare. Ajunsconsilier alcomandantului unit`]ii înurm` cu mai bine de treiani, el spune c` niciofunc]ie nu e grea dac`-]ivezi de treab`.

Printre amintirile dragimaistrului militar principalPetric` }u]uianu, ie[irile pemare ocup` un loc important.{i nu la toate ie[irile marea afost ca oglinda. Prima a fostîn 1983, cu un vân`tor demine. Eram elev în practic` [ipot s` spun c` a r`mas ceamai dur` experien]` de acestgen din via]a mea. O marefoarte agitat`, groaznic`...Chiar m` gândeam cum o s`m` descurc dac` toateie[irile vor fi la fel. Cele trei-patru zile nu se mai terminau[i nu [tiu dac` am mâncatcinci felii de pâine în totmar[ul acela. Cu timpul, r`ulde mare a disp`rut, iarmaistrul militar crede c`,atunci când ai oameni înr`spundere, ui]i de orice [i tegânde[ti numai la cum s`-]iduci misiunea la bun-sfâr[it.

comandantul grupului motoare,ajutorul mecanicului [ef, specialistelectromecanic în statul major alunit`]ii, dar [i administrator lapuitorul de mine 274. S-au scurs aniipe nesim]ite, iar amintirile maistruluimilitar s-au strâns u[or în firele salealbe de p`r [i în sprâncenele arcuite.

Când, în 2008, a fost numit con-silier al comandantului unit`]ii, [i-a datseama c` a trecut \ntr-o alt` etap` avie]ii. Una în care conteaz` dialogul,fiind nevoit s` stea departe de mo-toare. Totu[i, dup` cum recunoa[te,din când în când, mai ales în timpulie[irilor pe mare, experien]a sa le estede ajutor colegilor. Altfel, [tie c`, dac`nu ar fi fost un unchi de-al s`u,mecanic la un atelier plutitor, n-ar fiajuns în armat`. De la el are pasiuneaaceasta, care l-a convins [i s` aleag`{coala de Mai[tri în detrimentulInstitutului de Marin`, unde în anulabsolvirii liceului, nu se organizasesec]ie de mecanici.

dar maistrul militar principal}u]uianu pare a se descurca maibine decât Pristanda. Apreciaz` c`func]ia aceasta l-a schimbat, darnu foarte mult. Dintotdeauna mi-apl`cut s`-mi v`d de treaba mea [ide atribu]ii, zice consilierul, n`scut[i crescut în Constan]a.

Odat`, ora[ul era plin de uni-forme, î[i aminte[te maistrul mili-tar. La fel, în alte vremuri, prindeamanual 40-50 de zile de ie[ire pe mare.Înv`]ai meserie. Cu ie[iri mai pu-]ine, e mai greu... Nostalgia dinvorbele sale este evident`, dar unlucru se desprinde u[or: faptul c`maistrul militar [tie cum a fost [ivede cum este. Compara]ia îl ajut`s`-[i trateze cu maturitate prezen-tul, în care are datoria de a-i con-silia pe al]ii. În fiecare zi de mar]i,merg la câte o nav` pentru discu]iicu militarii, î[i explic` „ritualul”.Ca [i al]i consilieri, apreciaz` c`lucrul cel mai dificil de realizat estes`-i mul]umeasc` pe to]i. Ai nevoiede mult` diploma]ie pentru a rezis-ta. Dar, când reu[e[ti, tr`ie[ti clipefoarte pl`cute.

Cum l-a schimbatCum l-a schimbatCum l-a schimbatCum l-a schimbatCum l-a schimbatfunc]iafunc]iafunc]iafunc]iafunc]ia

Î[i aminte[te c`, în 2008, au fostmai mul]i colegi care au dorit s`ocupe func]ia de consilier. A fostdesemnat el, poate [i datorit` expe-

rien]ei. Îns`, cum au trecut câ]ivaani de atunci, poate s` analizezeacel moment [i s` spun` c` func]iade consilier este grea, foarte grea. Air`spundere mare [i obliga]ii multe.E adev`rat, sun` ca în Caragiale,famelie mare, renumera]ie mic`,

s`u, militar în termen, la marin`,dar [i militar angajat. Este sub-ofi]er de 10 ani. Mi-am dorit mereus` urc o treapt`, s` nu stagnez, îmiexplic` ascensiunea în carier`. Cudeta[area celui trecut prin via]`,poveste[te cum a ajuns s` lucrezechiar [i în Turcia, în intervaluldintre stagiul militar [i angajareaca militar profesionist. Aveam oslujb` în confec]ii metalice... Amstrâns bani, m-am întors [i, cumeram tân`r, am zis s` stau pu]in, s`m` distrez. Din vorb`-n vorb`,cineva mi-a spus c` se fac angaj`rila unitate. A dorit s` încerce, a tre-cut examene peste examene [i, în

Vorbind despre formarea saca subofi]er, plutonierulNicolae Matescu este dep`rere c` a contat foartemult perioada în care s-ainstruit, la Pite[ti, al`turi demilitari americani. Dup` aceaperioad`, au urmat [ase lunide stagiu la un regiment deinfanterie din Piatra Neam].Când am ajuns la infanteriemarin`, eram obi[nuit curitmul, apreciaz`plutonierul Matescu.

final, iat`-l subofi]er. {i nu unuloarecare, ci unul în care, chiardac`-l observi doar un sfert de or`dintr-o margine de poligon, în]ele-ge]i c` [efii s`i î[i pun toat`încrederea. Plutonierul Ghiuzeleaeste genul de militar bun de puspe „rana” unui pluton: [tie s` spun`glume de bun gust, e relaxat, darprins a[a cum trebuie de rigorilearmatei, [i, nu în cele din urm`,profesionist. La o [edin]` de tra-gere, a avut grupare în cercul de9. Zece cartu[e pe o suprafa]` dem`rimea unui pachet de ]ig`ri.Este modul s`u de a impunerespect.

10 ALMA MATERObservatorul militarNr. 19 (16 - 22 mai 2012)www.presamil.ro

Academia For]elor Terestre Nicolae B`lcescu, Sibiu

ROBO}I PENTRU TINERII CERCET~TORI C`pitan Bogdan OPROIU

Tehnologiirobotizate

Evenimentul a fost organizat încadrul Facult`]ii de ManagementMilitar sub patronajul MinisteruluiAp`r`rii Na]ionale, MinisteruluiEduca]iei, Cercet`rii, Tineretului[i Sportului [i a Unit`]ii Executivepentru Finan]area Înv`]`mântuluiSuperior, a Cercet`rii, Dezvolt`rii[i Inov`rii [i se înscrie în obiectivelevizate de Proiectul de cercetarepentru stimularea constituirii detinere echipe de cercetare, cu te-ma Cercet`ri privind optimizareacapabilit`]ilor sistemului logisticmilitar prin implementarea unorsolu]ii specifice tehnologiilor robo-tizate (ROBMILCAP), derulat [ifinan]at de la bugetul de stat înperioada 2010-2013. Workshop-ulde anul acesta are scopul de a pro-mova tinerii cercet`tori [i activi-t`]ile lor, spune directorul proiec-tului, lect. univ. dr. ing. SilviuPetri[or.

Tematica dezbaterilor a inclusparticularit`]i ale cercet`rii-dezvol-t`rii [tiin]ifice în domeniul sisteme-lor logistice, interdisciplinaritate [itransdisciplinaritate privind imple-mentarea tehnologiilor robotizateîn vederea optimiz`rii performan-]elor sistemelor logistice [i interde-penden]e civil-militare în transfe-rul metodologiilor [i tehnologiilorlogistice.

Studen]ii prezen]i la seminar[i-au prezentat lucr`rile [i audezb`tut solu]ii [i probleme legatede temele propuse. Student ser-gent Diana Ioan a prezentat pro-iectul pe care are de gând s`-l reali-zeze pentru lucrarea de licen]`, unminirobot mobil care s` ajute tru-pele în teatrele de opera]ii în vede-rea cercet`rii muni]iilor. În cazulmuni]iilor neexplodate exist` posibi-litatea declan[`rii accidentale [iprin folosirea unui asemenea robotse reduce riscul pierderii de vie]iomene[ti, spune ea. Activitatea decercetare este o provocare pentrumine, mai ales c` profilul academieinu este ingineresc [i, cu atât maipu]in, nu aveam o specializare înrobotic`.

În perioada 10-12 maiÎn perioada 10-12 maiÎn perioada 10-12 maiÎn perioada 10-12 maiÎn perioada 10-12 mai2012, la 2012, la 2012, la 2012, la 2012, la AcademiaAcademiaAcademiaAcademiaAcademiaFor]elor For]elor For]elor For]elor For]elor TTTTTerestreerestreerestreerestreerestreNicolae B`lcescuNicolae B`lcescuNicolae B`lcescuNicolae B`lcescuNicolae B`lcescu (AFT) (AFT) (AFT) (AFT) (AFT)din Sibiu s-a desf`[uratdin Sibiu s-a desf`[uratdin Sibiu s-a desf`[uratdin Sibiu s-a desf`[uratdin Sibiu s-a desf`[uratworkshopworkshopworkshopworkshopworkshop-ul dedicat-ul dedicat-ul dedicat-ul dedicat-ul dedicattinerilor cercet`tori, cutinerilor cercet`tori, cutinerilor cercet`tori, cutinerilor cercet`tori, cutinerilor cercet`tori, cuparticipare na]ional` [iparticipare na]ional` [iparticipare na]ional` [iparticipare na]ional` [iparticipare na]ional` [iinterna]ional`, ca parteinterna]ional`, ca parteinterna]ional`, ca parteinterna]ional`, ca parteinterna]ional`, ca partea Sesiunii de Comunic`ria Sesiunii de Comunic`ria Sesiunii de Comunic`ria Sesiunii de Comunic`ria Sesiunii de Comunic`ria Cercurilor {tiin]ificea Cercurilor {tiin]ificea Cercurilor {tiin]ificea Cercurilor {tiin]ificea Cercurilor {tiin]ificeStuden]e[ti, SECOSAFTStuden]e[ti, SECOSAFTStuden]e[ti, SECOSAFTStuden]e[ti, SECOSAFTStuden]e[ti, SECOSAFT2012. 2012. 2012. 2012. 2012. TTTTTema atelieruluiema atelieruluiema atelieruluiema atelieruluiema atelieruluia fost a fost a fost a fost a fost Posibilit`]i dePosibilit`]i dePosibilit`]i dePosibilit`]i dePosibilit`]i deîmbun`t`]ire aîmbun`t`]ire aîmbun`t`]ire aîmbun`t`]ire aîmbun`t`]ire aperforman]elorperforman]elorperforman]elorperforman]elorperforman]elorsistemelor logisticesistemelor logisticesistemelor logisticesistemelor logisticesistemelor logisticecivile [i militare princivile [i militare princivile [i militare princivile [i militare princivile [i militare prinimplementarea unorimplementarea unorimplementarea unorimplementarea unorimplementarea unortehnologii moderne.tehnologii moderne.tehnologii moderne.tehnologii moderne.tehnologii moderne.Abord`ri în viziuneaAbord`ri în viziuneaAbord`ri în viziuneaAbord`ri în viziuneaAbord`ri în viziuneatinerilor cercet`tori.tinerilor cercet`tori.tinerilor cercet`tori.tinerilor cercet`tori.tinerilor cercet`tori.

Programde cercetareavansat

Clasificat` de Agen]ia Român`pentru Asigurarea Calit`]ii în Înv`-]`mântul Superior în categoriauniversit`]ilor de educa]ie [i cer-cetare [tiin]ific`, AFT î[i ia în seriosprogramul de cercetare, cu cele38 de laboratoare din care [ase noi[i altele reproiectate [i moder-nizate (de exemplu, dou` amfitea-

tre noi cu dot`ri optime de comu-nicare). În acest an universitar,vom acredita masteratele pe do-menii de studii, spune rectorulAFT, colonel prof. univ. dr. ing.Ghi]` Bârsan, [i totul se face înfunc]ie de finalit`]i, orice activitatede cercetare are o materializarepractic`. Obligativitatea de a aveaproiecte de cercetare [i de a publi-ca articole în reviste de specialitate[i, pe de alt` parte, în]elegereafaptului c` nu se poate face cerce-tare f`r` bani [i banii se ob]in dinproiectele de cercetare au dus laimplementarea, în cadrul AFT, amai multor granturi, care ridic`nivelul academiei la standardeeuropene. L`s`m cadrul didactic s`se dezvolte, explic` colonelulBârsan, dar dezvoltarea trebuie s`fie în direc]ia îndeplinirii misiuniiinstitu]iei. Nu facem doar înv`]`-mânt [i cercetare academic`, pentru

c` nu ne uit`m misiunea – preg`-tirea ofi]erilor de comand` – [i tre-buie s` g`sim un echilibru înprocesul educa]ional.

Ideea utilit`]ii proiectelor [i amuncii s-a transmis [i la studen]i.Student plutonier Bianca Nacu[i-a prezentat proiectul (pe care ur-

meaz` s`-l finalizeze pentru licen]`)la atelierul dedicat tinerilor cerce-t`tori [i dore[te s` revolu]ionezelogistica militar`. Am avut un pro-iect despre un nou concept ce poatefi implementat în armat`, conceptdenumit Sense and ResponseLogistic Capabilities. Am vrea s`revolu]ion`m sistemul logistic dinArmata României. Aceast` teoriepus` în practic` ar fi foarte util`,

pentru c` ar reduce foarte mult con-sumul anumitor resurse, în specialtimpul, important pe câmpul delupt`. Se lucreaz` în re]ea, fiecaremicrostructur` având posibilitatea

s` acceseze direct ComandamentulLogistic Întrunit pentru asigurareaunor necesit`]i în momentul respec-tiv, este explica]ia în câteva cuvintea cercet`rii propuse.

Utilizarea tehnologiilor mo-derne este indispensabil` puneriiîn practic` a proiectelor tinerilorcercet`tori militari care au parti-cipat la atelierul dedicat lor [i, deaceea, crearea laboratorului detehnologii logistice avansate esteesen]ial`. În 2013, spune specia-listul în logistic` al grupului de cer-cet`tori implica]i în ROBMILCAP,c`pitan asist. univ. dr. ing. Dorel

Badea, vom avea un laborator com-plet în care studen]ii vor aveaposibilitatea s` se preg`teasc`.Preg`tirea [i cuno[tin]ele pe care levor ob]ine aici sunt de nivel inter-

disciplinar. Logistica presupuneastfel de solu]ii, toate având cafinalitate sporirea spectrului decapabilit`]i, a performan]elor supor-tului logistic.

Robotul NAOprinde via]`

Aflat în cea de-a treia etap` a con-tractului de cercetare, ROBMILCAPa evoluat fa]` de anul trecut substan-]ial [i planurile, pân` la sfâr[it, în 2013,sunt [i mai mari. Fa]` de anul trecut,am utilat complet laboratorul (soft,licen]e, calculatoare, robot industrial)

[i anul acesta urmeaz` s` achizi]ion`mun robot umanoid, spune SilviuPetri[or. Am început din semestrultrecut utilizarea robotului industrialîn activit`]ile de seminar [i curs, par-tea de structur` [i de cercetare. Cândcelula flexibil` va func]iona, se va vedea[i practic interac]iunea om-robot [imasteranzii, în special, î[i vor concre-tiza cuno[tin]ele de robotizare cu parteade aplicabilitate.

Robotul ce urmeaz` a fi achizi]io-nat în cadrul grantului, a fost pre-zentat de directorul firmei importa-toare în România. Denumit NAO,robotul are aspect umanoid, esteprogramabil [i autonom [i, deocam-dat`, nu este comercializat decâtinstitu]iilor de educa]ie [i cercetare.Robotul, spune Silviu Petri[or, este oprovocare pentru AFT, poate fi utilizatpentru stabilirea interac]iunii om-robot în cadrul activit`]ilor de semi-nar, existând un antropomorfismstructural între ma[in` [i om.

Robo]elul inteligent a impresio-nat audien]a, student sergent AnaMaria Husti fiind printre aceia careau privit interesa]i evolu]ia acestuia.Pân` acum, nu am v`zut tehnic` laacest nivel [i este o experien]` pentruto]i cei prezen]i aici, a spus ea. Pentrulucrarea de licen]` vreau s` dezvolt unmic proiect tehnic, un robot care s`reu[easc` s` se deplaseze pe câmpul delupt`, coordonat de la o sta]ie de lucru,dep`[ind obstacole [i putând s`înregistreze convorbiri [i filtrând, întimp real, o frecven]`.

Achizi]ionarea robotului [i dez-voltarea de aplica]ii pentru acesta,precum [i diseminarea rezultatelorcercet`rii sunt planurile directoruluiprogramului pentru actuala etap` deevolu]ie.

Lucr`rile relevante ale workshop-ului au fost incluse în volumul intitulatConexiuni Logistice între Inginerie [iManagement.

Atelierul tinerilor cercet`tori af`cut parte din activitatea [tiin]ific ̀maiampl̀ a AFT, denumit ̀SECOSAFT.La edi]ia de anul acesta a sesiunii decomunic`ri au existat 10 subsec]iuni,la care au participat 254 de autori din20 de centre universitare [i 13 studen]idin str`in`tate.

C`pitan asist. univ.dr. ing. Dorel Badea

Lector univ. dr. ing.Silviu Petri[or

Robotul cu aspectumanoid, NAO

bogdan.oproiu@presamil.ro

11ALMA MATERObservatorul militar

Nr. 19 (16 - 22 mai 2012)www.presamil.ro

O meserieîn care înve]i permanent

Cel care îi are în grij` pe cursan]i,maistrul militar principal Petre Contanu,se afl` la a treia serie de viitori mai[tribuc`tari. I-a preluat în septembrie 2011,dup` anul de preg`tire militar` general`

ÎN „POLIGONUL” LORMIROASE A S~RM~LU}E

Pentru elevul caporal CosminBuruian` conteaz` prea pu]inunitatea militar` la care va primireparti]ie. {ti]i cum se spune:garnizoana România. Unde sunttrimis, acolo m` duc, spune ca unmilitar cu experien]`.

Dou` fete [i 11 b`ie]i sunt la Cursul de formare a mai[trilor militaribuc`tari, de la {coala de Aplica]ie pentru Logistic` GeneralConstantin Zaharia.

Elevul caporal L`cr`mioaraComan (dreapta) a înv`]at înarmat` nu numai s` g`teasc`, ci[i ce e acela un „sector”. Are înr`spundere sala de clas`.

Spre deosebire de alte meserii, la noi, rezultatul muncii se vede demai multe ori pe zi, dup` fiecare mas`, spune maistrul militar principalPetre Contanu. Dac` abona]ii pleac` ferici]i, atunci totul e bine.Dumneavoastr` cum pleca]i acas`? îl întreb. Obosit, zice zâmbind [iadaug`: Seria aceasta de cursan]i e bun .̀ Mi se par serio[i, nu întotdeaunacu picioarele pe p`mânt, pentru c` a[a sunt tinerii, dar au caracter [i auîn]eles c`, în meseria asta, trebuie s` pui suflet.

pe care ace[tia l-au urmat la {coala deMai[tri Militari [i Subofi]eri a For]elorTerestre Basarab I, [i o s`-i „predea” îniulie.

Maistrul militar principal Contanum`rturise[te c` unii dintre cursan]i nu [i-audorit neap`rat o carier` în buc`t`rie, dreptpentru care au nevoie de ceva mai multtimp pentru acomodare. Unii optaser`pentru alte specializ`ri, dar cred c`, pân`la urm`, o s` le plac` [i aici, spuneinstructorul. Oricum, continu` maistrulmilitar principal Contanu, dintre cei 13,m`car doi-trei ar putea s`-mi ia locul pesteun an. Instructorul are nu mai pu]in de 20de ani de vechime ca buc`tar, astfel c`afirma]ia sa trebuie în]eleas` ca uncompliment. Nici eu, dup` atâ]ia ani înmeserie, nu pot s` spun c` [tiu tot.Permanent înve]i câte ceva.

Anul de preg`tire practic` pe careviitorii mai[tri buc`tari sunt aproape s`-lîncheie la {coala de Aplica]ie pentruLogistic` a cuprins discipline diferite,legate de meseriile de buc`tar, cofetar,

brutar, precum [i de specialist înprelucrarea pastelor f`inoase. În cadrul[edin]elor practice, pe care le facem înlaboratorul de tehnologie culinar` sau încel de cofet`rie [i patiserie, ei prepar`diferite feluri de mâncare, prev`zute îndocumentele noastre. Unele feluri nu suntreu[ite, dar asta nu înseamn` c` ne

sup`r`m pe elevi, zice instructorul. Înafara cursurilor, câte un elev face zilnic deserviciu la buc`t`rie, pentru a-i ajuta pebuc`tari [i a le observa modul de lucru.

Le plac improviza]iile

Una dintre cele dou` fete care se afl` laacest curs este elevul caporal L`cr`mioaraComan, fiica unui subofi]er de la {coala deMai[tri Militari [i Subofi]eri a For]elorTerestre, de la care, de altfel, a [i mo[tenitpasiunea pentru haina militar`. Nu m-amgândit c` o s` ajung la cursul de buc`tari,spune L`cr`mioara. Dar am vrut mult s`fiu în armat`. S-a obi[nuit [i cu stricte]ea,care, dup` cum spune, nu o inhib`, ci omobilizeaz`. Nimeni nu e perfect, afirm`elevul caporal Coman. Lucr`m totul dup`re]etar, dar, de cele mai multe ori, îmi places` improvizez. L`cr`mioara a g`tit de toate,de la felul I la felul III, ciorbe, deserturi, orice,

dar cel mai bine îi ies s`rm`lu]ele. Cu carnesau f`r`.

În schimb, lui Cosmin Buruian ̀îi reu[escpr`jiturile. Alba ca Z`pada sau cl`titele suntprintre preferatele sale. El este unul dintrecei care nu s-au gândit c` ar putea ajungebuc`tari. Prima op]iune a fost tehnica decalcul, dar nu \i pare deloc r`u c`, pân` laurm`, a ajuns aici. Chiar mi-am dorit s` vinîn armat`, zice Cosmin. Eram în clasa aVIII-a, când ni s-a spus c` armata nu mai eobligatorie. Nu mi-a pl`cut deloc vestea!Cosmin crede c`, în orice domeniu ai lucra,dac` e[ti serios, nu ai cum s` nu reu[e[ti. {i,chiar dac` buc`t`ria nu a fost prima luiop]iune, a ajuns s`-i plac`. N-am mâncatniciodat` dou` zile la rând acela[i fel. {icând eram acas`, în vacan]e, încercamsingur s` g`tesc. Când nu [tiam, sunam pecineva... P`rin]ilor le-a spus c` alege armataabia când trebuia s ̀mearg ̀la testare. Acum,când ajunge acas`, este cel care preg`te[tedesertul, testat de familie, nu de maistrulmilitar principal Contanu. Vreau s` r`mânîn aceast` meserie, sus]ine Cosmin. Domnulmaistru ne spune, chiar [i atunci cândgre[im, c`, în buc`t`rie, se înva]` înpermanen]`. Nici dânsul, dup` atâ]ia ani,nu le [tie pe toate.

{i elevul caporal Georgian Munteanuvoia s` ajung` tot la tehnic` de calcul. Chiarîncepuse cursurile unei facult`]i dematematic -̀informatic ,̀ numai c ,̀ discutândcu prietenii, a ajuns la concluzia c` merit` s`încerce o carier ̀în armat .̀ Când îmi stabilesco idee, merg pân` la cap`t, chiar dac` setermin` prost, afirm ̀Georgian. În buc`t`rie,dac` respec]i re]etarul, n-are cum s` nu ias`bine. Totul este s` pui [i suflet. Astaînseamn` s` fii atent la fiecare detaliu,pentru c`, dac` nu ai chef, pierzi pa[ii [in-ai cum s` reu[e[ti. Lui Georgian îi placeordinea din armat` [i programul fix, dreptpentru care a urma etapele preg`tirii unuifel de mâncare nu este un proces care s`-ipun` probleme. Totu[i, îi place s`improvizeze. Am mai [i stricat câteva feluri,dar numai din neaten]ie, recunoa[teGeorgian. Dar, din moment ce preparatelemele au fost bune de cele mai multe ori, potspune c` am talent în buc`t`rie.

C`pitan Constantin PI{TEAconstantin.pistea@presamil.ro

Observatorul militarNr. 19 (16 - 22 mai 2012)

www.presamil.ro

13FOTOREPORTAJ12Observatorul militarNr. 19 (16 - 22 mai 2012)www.presamil.ro

FOTOREPORTAJ

ISTORIA VIE DIN INIMA CET~}II

Muzica Militar` a Diviziei 1 Infanterie, condus` demaiorul Daniel-Romeo Florea, a încântat publicul. Bagheta

dirijoral` a fost încredin]at`, pentru câteva momente, [icelor mai mici vizitatori, Luca fiind unul dintre ei.

ISTORIA VIE DIN INIMA CET~}II Tineri, pasiona]i de istorie, afl`de tradi]ia Eroului Necunoscut.

Pavilionul dedicat istoriei avia]ieiromâne s-a dovedit neînc`p`tor.

Uniforme [i ceremonialmilitar de epoc`.

Parcul cu tehnic` militar` almuzeului a fost principalul

punct de atrac]ie.

Muzeograful Horia {erb`nescuprezin` serviciul de triaj al unui

spital de campanie.

Inginerul CristianDumitru, pasionat detrench art (a[anumita art` atran[eelor), de]inepeste 200 de tuburide proiectile de tunsau obuz,transformate învaze, veioze, râ[ni]esau scrumiere,adunate din Fran]a,Belgia, Germania [iRomânia.

Locotenent-colonel Florin {PERLEA Foto: Eugen MIHAI

Uniforme de epoc`, mar[uri [i instruc]ie de front de alt`dat`,mi[c`ri iu]i [i comenzi ferme, doamne elegant îmbr`cate, rotindu-[iseduc`tor umbrelele dantelate, amintind de Belle Époque,acorduri sprin]are de fanfar`, armament de toate felurile, lovituride tun puternice, nea[teptate, colec]ionari împ`timi]i, o delicioas`mâncare de fasole, aburind în buc`t`riile de campanie. Într-uncuvânt, Zilele Muzeului Militar Na]ional sau istoria vie din inimaCet`]ii.

Pentru dou` zile, în fiecare an, în prima decad` a lunii mai, istoria prinde via]` la MuzeulMilitar Na]ional, unde este recompus ̀atmosfera unor epoci mai mult sau mai pu]in îndep`rtate.În acest an, organizatorii s-au oprit la anul 1917 al „R`zboiului cel Mare” (previziunile anali[tilorvremii nu ar fi b`nuit atunci c` un alt r`zboi, mai mare ca acela care se desf`[ura sub ochii lor,va cuprinde lumea curând), cel care aminte[te de victoriile armatei române din „triunghiul defoc” al Moldovei, de acum 95 de ani. Vizitatorii au putut admira uniforme militare române[tisau str`ine din anii Primului R`zboi Mondial, armament din aceea[i perioad`, un spital decampanie improvizat, cu t`rgi, mas` de opera]ie [i ustensile autentice, excelent conservate,care amintesc de felul în care slujitorii lui Hipocrat se dedicau r`ni]ilor [i mutila]ilor de r`zboi,dup` cum spectacolul colec]ionarilor de arme, insigne, medalii, berete, c`[ti de metal folositesau reproduceri fidele se dovede[te fascinant.

Copiii, înso]i]i de p`rin]i [i bunici, au luat cu asalt, înc` de la primele ore, parcul cu tehnic`militar ̀al muzeului [i au participat, con[tiincio[i, la atelierele propuse [i organizate de speciali[tiiinstitu]iei militare de cultur` din centrul Capitalei. Atât expozi]ia permanent` a muzeului, cât [ipavilioanele dedicate istoriei avia]iei militare [i tr`surilor [i pieselor de harna[ament s-audovedit neînc`p`toare. În acordurile de fanfar` ale Muzicii Militare a Diviziei 1 InfanterieDacica, publicul vizitator a putut degusta celebra mâncare de fasole, g`tit` la buc`t`rii decampanie.

Zilele Muzeului Militar Na]ional reprezint` una din cele mai frumoase m`rturii aleinteresului manifestat pentru istoria militar` a românilor, expus` într-o manier` atractiv`,cuceritoare, prin implicarea vizitatorilor care devin parte integrant ̀a istoriei care se desf`[oar`sub ochii lor.

Cunoa[tereaarmamentului de

epoc`.

Demonstra]ie amembrilor unuiclub de scrim`.

Instrumentar medical dinanii Primului R`zboi Mondial.

14Observatorul militarNr. 19 (16 - 22 mai 2012)www.presamil.ro

LUMEA DE AZI

Marilena GEORGESCU

General-locotenent (r) dr. Alexandru GRUMAZ

REUNIUNE PE TEMALOCURILOR DE MUNC~

Potrivit anun]ului f`cut de pre[edintele Uniunii Europene, Herman vanRompuy, un summit informal pe tema cre[terii economice [i a locurilor demunc` va fi organizat la sfâr[itul lunii mai sau începutul lunii iunie. Conformdatelor publicate de Eurostat (Biroul oficial de statistic` al UE), în ]`rile dinUniunea European` s-a atins în februarie cel mai înalt nivel al [omajului dinultimii 25 de ani, ajungându-se la 10,8 procente din popula]ia activ`.

În aceast` lun`, 17,13milioane de persoaneerau în c`utarea unuiloc de munc` stabil, cu162.000 mai multe de-cât în luna precedent`.A fost a zecea lun` con-secutiv` în care nivelul[omajului a dep`[itpragul de zece procen-te. Zona Euro are înprezent cu 1.476 mili-oane mai mul]i [omeriîn compara]ie cu un anîn urm`.

În acest context, Comisia European` a prezentat o serie de m`suriconcrete. Astfel, a fost lansat` campania „We Mean Business”, al c`rei scopeste încurajarea societ`]ilor s` creeze mai multe locuri de munc` pentrustagiari pentru a spori competen]ele tinerilor [i capacitatea de inser]ieprofesional` a acestora. Stagiile ajut` tinerii s` aib` o tranzi]ie u[oar` de laeduca]ie [i formare profesional` la un prim loc de munc` bun. Plasamentelede for]` de munc` pot aduce beneficii societ`]ilor, permi]ându-le s` identificepoten]iali angaja]icare ar putea, cu idei-le lor inovatoare, s` fieesen]iali pentru pro-ductivitatea [ic o m p e t i t i v i t a t e aacestora. În perioada2012-2013, Comisia vaoferi sprijin financiarpentru 280.000 deplasamente prin inter-mediul programelorLeonardo da Vinci [iErasmus pentru stu-den]ii din UniuneaEuropean`.

RAPORT ASUPRATERORISMULUI

La distan]` de un an de la moartealiderului Al-Qaeda, Osama bin Laden,baza organiza]iei teroriste a fost multdiminuat`, dar ea î[i men]ine influen]a,r`mânând nodul unei vaste re]ele deorganiza]ii islamice teroriste. De[i înprezent Al-Qaeda nu mai este decât oumbr` a ceea ce a fost în trecut, multedin grupurile sale afiliate [i din partizaniis`i continu` s` duc` mai departe cauzacu o violen]` extrem`, a ar`tat la 30aprilie consilierul Casei Albe peprobleme de contraterorism, JohnBrennan, într-o conferin]` de pres`.Consor]iul Na]ional pentru StudiulTerorismului [i R`spunsuri la Terorism(START), având sediul la Universitateadin Maryland, a identificat 33 de

grupuri teroriste cu leg`turi directe [ialian]e cu Al-Qaeda. Unele dintre elese afiliaz` în mod oficial cu aceast`organiza]ie prin depunerea unuijur`mânt de credin]`. Printre cele mainotorii se afl` Al-Shabab din Somalia,Al-Qaeda din Maghrebul islamic(AQIM) [i Al-Qaeda din PeninsulaArab` (AQAP). Alte grupuri au oideologie comun` cu Al-Qaeda, dar nusunt alia]i oficiali ai grup`rii, cum ar fire]eaua Jemaah Islamiyah din Asia deSud-Est. Exist`, de asemenea, [iterori[ti aspiran]i, a[a-numi]ii „lupisinguratici”, care sunt inspira]i deideologia Al-Qaeda, dar nu au o asociereformal` cu grupul. Cu baza în Yemen,AQAP este privit ca un grup ce poate

inspira musulmaniidin Occident, cum af`cut cu Umar FaroukAbdulmutallab, care aîncercat s` arunce înaer un avion ce se în-drepta spre Detroit, înziua de Cr`ciun, în2009, cu Nidal MalikHasan, soldatul care aucis 13 persoane labaza Fort Hood, tot în2009, sau cu FaisalShahzad, suspectulprincipal în încerca-rea de bombardare aTimes Square, în 2010.

François Hollande încearc` s` transmit` un mesajde speran]` c`tre ]`rile care sufer` din cauza crizei [ia politicii de austeritate, dar [i europenilor care [i-auv`zut în ultimii ani calitatea vie]ii grav afectat`. Ceeace încearc` el s` spun` este c` re]etele ultraliberalenu sunt înscrise în mod imuabil în codul genetic alumanit`]ii [i, mai ales, al civiliza]iei umane. Crizele nusunt nici ele o fatalitate. Exist` solu]ii, pare s` spun`François Hollande, iar social-democra]ia european`are un rol de jucat în g`sirea acestora.

De ce se recunoa[te Fran]a în François Hollande?Scriitorul Richard Millet are un excelent r`spuns laaceast` întrebare: Pentru c` François Hollande repre-zint` imaginea „provincialului care reu[e[te”. În fa]aunui Nicolas Sarkozy, care voia s` introduc` o dimen-siune american` în imaginea func]iei preziden]iale,François Hollande s-a înf`]i[at ca un bonom calm, atent[i jovial. Pân` la urm`, Nicolas Sarkozy le-a devenitantipatic francezilor nu atât din cauza politicii sale, câtfreneziei sale. Iar François Hollande le-a devenit simpaticpentru c` s-a dorit un „candidat normal” [i un „pre[edin-te normal”. Cum spunea generalul de Gaulle, alegerile

preziden]iale sunt o întâlnire între un om [i un popor.Totul se joac` la nivelul imaginii, al identific`rii între omajoritate [i un lider.

Care va fi agenda noului pre[edinte în urm`toareles`pt`mâni?

Hollande este decis s` se impun` pe plan europeanca un interlocutor credibil [i constructiv. Cancelarulgerman Angela Merkel va fi primul om politic europeanpe care îl va întâlni. Urmeaz` un summit al grupului G8[i o reuniune la vârf a Alian]ei Nord-Atlantice, chiar încursul lunii mai, iar în iunie o reuniune G20, în Mexic.Cum reuniunea G8 are loc în Statele Unite, la CampDavid, la jum`tatea lunii mai, probabil c` aceasta va fi[i prima c l̀̀ torie a lui Hollande, în calitate de pre[edinte,în afara Europei. Acolo se va întâlni cu liderii lumii, maipu]in pre[edintele rus Vladimir Putin, care a declinatparticiparea în favoarea lui Medvedev, devenit premier,dup` ceea ce este deja numit rocada mare.

Cu ocazia summitului NATO de la Chicago, înzilele de 20 [i 21 mai, noul pre[edinte al Fran]ei vaanun]a, în virtutea promisiunilor f`cute în campaniaelectoral`, retragerea solda]ilor francezi din Afganis-tan pân` la sfâr[itul acestui an. De altfel, [i NicolasSarkozy prevedea o solu]ie similar`, dar în cursulanului viitor.

La 28 [i 29 iunie, François Hollande îi va întâlni, ca[ef al statului francez, pe omologii s`i din cadrul UniuniiEuropene, cu ocazia unui summit consacrat relans`riicre[terii economice. Va fi momentul în care FrançoisHollande î[i va putea lansa argumentele în vederea aceea ce el a numit „renegocierea pactului bugetar”.

Pe plan intern, François Hollande va supervizaformarea guvernului, dar va fi cu siguran]` solicitatîn contextul noii campanii electorale care începe, învederea legislativelor din 10 [i 17 iunie.

Iat` doar câteva puncte pe agenda de lucru anoului pre[edinte francez, ca s` nu mai vorbim denumeroasele dosare care vor trebui abordate, legatede [omaj, datoria public`, delocaliz`ri sau spectrulunor reac]ii negative la alegerea sa din partea burselorsau a pie]elor financiare. El se va afla în situa]ia de aîncerca s` lini[teasc` pe toat` lumea. Va trebui s`-iconving` pe cei boga]i s` nu-[i scoat` capitalurile dinFran]a [i s` accepte, din patriotism, o rat` de impozitaremai mare. Fa]` de pie]ele financiare, el va trebui s`demonstreze, cum a declarat deja, în cursul unei vizitela Londra, c` nu este „periculos”.

Pân` la 17 iunie, atunci când urnele vor deciderezultatul pentru Legislativ, este o perioad` deîncordare, la care se adaug`, firesc, criticile dreptei.Abia dup` aceast` dat`, dac` va beneficia demajoritate parlamentar`, François Hollande î[i vaputea e[alona planul de reforme. Îns` unele sectoareeconomice ori profesionale sau categorii sociale s-arputea s` se arate extrem de ner`bd`toare, de exempluînv`]`mântul, pentru care pre[edintele a promis

Î n mod tradi]ional, stânga î[i s`rb`tore[te victoriile politice [i sindicale în Pia]a Bastiliei. A[a s-a întâmplat [i acum, odat` cu alegerea noului pre[edinte al celei de-a cincea Republici, François Hollande. Cu ocazia mitingului care a urmat victoriei, François Hollande a ]inut din nou s`

spun ̀c ̀nimeni nu va fi marginalizat sau discriminat în Fran]a, în noua Fran] ̀pe care vor s ̀o modelezesociali[tii. Nu [tiu dac ̀m ̀auzi]i, dar eu v-am auzit. Am auzit dorin]a voastr ̀de schimbare, a spusHollande, victorios în alegerile preziden]iale cu sloganul Schimbarea, acum. Iar schimbarea din Fran]a,i-a asigurat el pe francezi, este de natur ̀s ̀dea tonul pentru o schimbare mai larg ,̀ în Europa [i în lume.

60.000 de posturi noi. Ner`bd`tori sunt [i [omerii,pentru c` [omajul este \n cre[tere continu` în Fran]ade 11 luni. Pre[edintele Hollande va fi confruntat cu oavalan[` de probleme în contextul actualei crize, lacare se adaug` suficiente incertitudini, înc` din primazi a mandatului s`u.

Hollande s-a instalat la Palatul Élysée în aceast`s`pt`mân`. În acela[i timp, el a început dejaconsult`rile cu liderii de la Bruxelles pe tema, devenit`extrem de urgent`, a relans`rii cre[terii economice.Mai r`mâne întrebarea dac` m`surile în acest sensnecesit` o renegociere a pactului de stabilitate.

Tot mai multe voci în Europa sus]in c` logicaausterit`]ii duce la impas, dac` nu sunt implementateconcomitent [i alte solu]ii. Grecia este un exemplunereu[it, pe undeva tragic, al acestei experien]e bazatenumai pe austeritate [i reduceri.

Angela Merkel se afl` sub presiunea unor liderieuropeni, pentru c` sunt tot mai multe voci care cer oschimbare de strategie. Pentru Berlin, dar [i pentrualte capitale europene, prelugirea politicii de auste-ritate risc` s` modifice, în primul rând, peisajul politic

european. Milioane de aleg`tori opteaz`, în acestcontext, pentru partide populiste, de extrem` dreaptasau de extrem` stânga, numai pentru a-[i manifestadezaprobarea fa]` de linia impus` de Bruxelles sau decea adoptat` de propriii lideri politici.

Care va fi rela]ia Paris-Berlin, aceea care a repre-zentat cândva motorul Europei? Orice efort al Fran]eide a izola Germania în cadrul Uniunii Europene ar fio schimbare istoric` în politica extern` postbelic` aParisului. O scindare între Fran]a [i Germania ar pro-voca probleme la nivelul întregii Europe, deschizândo falie seismic` în funda]ia Uniunii Europene [i a zoneieuro. O alian]` a Fran]ei cu statele din sudul Europeiar afecta imaginea ]`rii [i ar schimba balan]a puteriide decizie la nivelul UE. În acest context, FrançoisHollande va recurge la gesturi care s` îi îmbun`-t`]easc` imaginea în rela]ia cu Berlinul, ceea ce i-arpermite s` afirme c` a schimbat direc]ia dezbaterii lanivelul UE în favoarea „cre[terii economice”. Chiar [iînaintea scrutinului preziden]ial din Fran]a, exper]iide la Berlin [i Paris trasau liniile principale ale unuiposibil acord.

Cum va ar`t` posibila în]elegere Angela Merkel– François Hollande? A[a cum a sugerat deja pre[edin-tele francez, acesta va modifica solicitarea de rene-gociere a Pactului fiscal european – acord care preve-de obligativitatea echilibrelor bugetare. În schimb,Germania va accepta un nou acord, elaborat în ter-meni mai mult ca sigur vagi, în sensul cre[terii econo-mice, document care ar fi anexat Pactului fiscal.

Revendicarea lui François Hollande privind euro-bondurile – emiterea unor certificate de trezoreriecomune pentru datoria european` va fi refuzat`, iarcei doi lideri se vor în]elege, probabil, asupra emiteriiunor certificate europene destinate proiectelor, însensul finan]`rii investi]iilor în infrastructur`. Deasemenea, s-ar putea în]elege [i în privin]a cre[teriinivelului creditelor acordate de Banca European`pentru Investi]ii. Acesta ar fi un compromis tipic pentruUE, Fran]a [i Germania, care le-ar permite tuturorp`r]ilor s` se retrag` onorabil, iar restul lumii nu ar fiprea afectat`, de[i ar fi u[or intrigat`.

O campanie electoral`, precum cea din Fran]a,se câ[tig` mai pu]in pe terenul ideilor, cât mai alesprin capacitatea de a nu s`vâr[i erori grave. Iat` cuma câ[tigat, de fapt, François Hollande alegerile prezi-den]iale. El s-a impus printr-o tactic` a pa[ilor mici,a[a cum o va fi f`cut alt`dat`, în planul rela]iilorinterna]ionale, Henry Kissinger, modest, dar tenace.A avut o campanie electoral` de peste 400 de zile, încare a str`b`tut mii de kilometri. A vorbit în fa]a asute de mii de oameni. François Hollande le-a dattuturor celor care l-au votat certitudinea c` putereanu este pentru el o ambi]ie personal`, ci doar un mijlocde a fi util Republicii Franceze.

SCHIMBAREA FRANCEZ~

Observatorul militarNr. 19 (16 - 22 mai 2012)

www.presamil.ro15LUMEA DE AZI

Silvia MIRCEA

Paginile „Lumea de azi” utilizeaz` informa]ii preluate de la agen]ii de pres`[i din publica]ii de specialitate care apar \n \ntreaga lume. Silvia MIRCEA

BARACK OBAMAÎN AN ELECTORAL

Cu ocazia prezent`rii unui clip electoral, echipa de campanie a pre[edinteluiCu ocazia prezent`rii unui clip electoral, echipa de campanie a pre[edinteluiCu ocazia prezent`rii unui clip electoral, echipa de campanie a pre[edinteluiCu ocazia prezent`rii unui clip electoral, echipa de campanie a pre[edinteluiCu ocazia prezent`rii unui clip electoral, echipa de campanie a pre[edinteluiamerican Barack Obama a dezv`luit noul slogan ales pentru preziden]ialele dinamerican Barack Obama a dezv`luit noul slogan ales pentru preziden]ialele dinamerican Barack Obama a dezv`luit noul slogan ales pentru preziden]ialele dinamerican Barack Obama a dezv`luit noul slogan ales pentru preziden]ialele dinamerican Barack Obama a dezv`luit noul slogan ales pentru preziden]ialele din6 noiembrie: acesta este 6 noiembrie: acesta este 6 noiembrie: acesta este 6 noiembrie: acesta este 6 noiembrie: acesta este FFFFForward (orward (orward (orward (orward (|||||nainte)nainte)nainte)nainte)nainte). În clipul respectiv sunt men]ionate. În clipul respectiv sunt men]ionate. În clipul respectiv sunt men]ionate. În clipul respectiv sunt men]ionate. În clipul respectiv sunt men]ionateelogios realiz`rile din primul mandat al lui Obama, în dorin]a de a-i convinge peelogios realiz`rile din primul mandat al lui Obama, în dorin]a de a-i convinge peelogios realiz`rile din primul mandat al lui Obama, în dorin]a de a-i convinge peelogios realiz`rile din primul mandat al lui Obama, în dorin]a de a-i convinge peelogios realiz`rile din primul mandat al lui Obama, în dorin]a de a-i convinge pecet`]enii americani s`-i acorde un al doilea mandat actualului pre[edinte.cet`]enii americani s`-i acorde un al doilea mandat actualului pre[edinte.cet`]enii americani s`-i acorde un al doilea mandat actualului pre[edinte.cet`]enii americani s`-i acorde un al doilea mandat actualului pre[edinte.cet`]enii americani s`-i acorde un al doilea mandat actualului pre[edinte.

OPERA}II MULTINA}IONALE ÎN SPA}IUStatele Unite ale Americii exami-

neaz` în prezent posibilitatea desf`-[ur`rii unor opera]ii militare spa]ialeîmpreun` cu ]`ri aliate, într-un modsimilar opera]iilor aeriene sau navalecomune, potrivit declara]iilor coman-dantului Comandamentului Strate-gic al armatei americane citat deReuters la finele lunii aprilie. Gene-ralul Robert Kehler a ad`ugat c`, întimp, armata ar putea extinde opera-]iile comune, inclusiv în spa]iul ciber-netic. Ceea ce am înv`]at din experien-]ele trecute este c` opera]iile militare multina]ionale sunt valoroase [i utile. Cred c` este timpuls` extindem aceste concepte [i în spa]iul cosmic, a spus Kehler.

Acest gen de cooperare ar putea economisi [i bani în condi]iile reducerilor operateasupra bugetelor de ap`rare atât în Europa, cât [i în SUA. Ideea central` ar fi aceea c` astfelde activit`]i comune în spa]iu ar putea constitui un factor credibil de descurajare pentrupoten]ialii inamici [i ar oferi Statelor Unite, totodat`, o cale rapid` de informare asupraactivit`]ilor desf`[urate în acest mediu.

Modul în care sunt privite lucrurile în prezent nu presupune înfiin]area vreunui centrufizic pentru coordonarea unor astfel de opera]ii, pentru c` aceast` întreprindere ar fi unadestul de costisitoare.

SISTEM UAV TACTIC ÎN AFGANISTANTrupele australiene dislocate în Afganistan au fost dotate, începând din luna mai, cu noul

sistem TUAS (Tactical Unmanned Aerial System) Shadow 200, care va îmbun`t`]i calitateaopera]iilor ISR (Intelligence, Search and Rescue) din teren.

Acest sistem colecteaz` date video atât pentru opera]iile desf`[urate pe timp de zi, cât [ipentru cele derulate pe timp de noapte, imaginile [i metadatele sunt apoi trimise la un centrude comand` [i control care poate fi amplasat la o distan]` de pân` la 125 de kilometri. TUAS

poate recunoa[te ]intele din teren în timp cesurvoleaz` zona la o altitudine de pân` laaproximativ 3.000 de metri.

Fiecare sistem Shadow 200 cuprinde cinciaeronave, sta]ii de comand` [i control terestre,un element de lansare-recuperare [iechipamente logistice conexe. Fiecare aeronav`a sistemului are capacitatea de a transporta ocamer` electro-optic`, o camer` în infraro[u [itrei sisteme laser.

CONCEPT AL UNUI NOU VEHICUL DE LUPT~La finele lunii aprilie, trupele de uscat americane

[i-au prezentat public cel mai nou tip de vehicul delupt ̀blindat care nu numai c ̀reduce semnificativconsumul de combustibil, dar are [i capacitatea de agenera energie electric ̀pentru militarii pe care îitransport ,̀ potrivit unei [tiri recente a serviciului decomunicare al armatei americane.

Versiunea Bravo a vehiculului denumit FED(Fuel Efficient ground vehicle Demonstrator) a fostprezentat publicului cu ocazia CongresuluiInterna]ional al SAE (Society of Automotive Engineers), care a avut loc la Detroit în a douadecad` a lunii aprilie. Un grup de 18 studen]i de la College for Creative Studies din Detroit auproiectat vehiculul FED, încercând s` îndeplineasc` cerin]ele trupelor de uscat americanecare vizau consumul de combustibil, performan]ele, protec]ia personalului, designul interioretc. Proiectul a fost finan]at de Departamentul american al Ap`r`rii.

PRIMELE EXERCI}II NAVALE COMUNECHINA-RUSIA

În ultima decad` a lunii trecute, for]ele militare ale Chinei [i Rusiei au luat parte la unexerci]iu naval comun de [ase zile în zona M`rii Galbene, potrivit AFP. Este prima activitate depreg`tire de acest gen la care particip` for]ele navale ale celor dou` state. De[i China adeclarat c` exerci]iile au avut drept scop sporirea stabilit`]ii regionale, ele s-au desf`[uratîntr-o perioad` de cre[tere a tensiunilor în zon` privind unele dispute teritoriale.

Potrivit sursei citate, marina chinez` a angrenat în acest exerci]iu 16 vase [i dou` submarine,iar Rusia a participat cu patru vase.Antrenamentele s-au concentrat peactivit`]i de ap`rare antiaerian` [iantisubmarin, c`utare-salvare,precum [i simularea recuper`riiunor vase capturate de terori[ti. Din2005, cele dou` state au mai des-f`[urat patru exerci]ii militarecomune, unele dintre ele [i cu par-ticiparea militarilor din alte ]`ri.

PREOCUP~RI PRIVINDSECURITATEA CIBERNETIC~

Internetul a cunoscut o schimbare istoric` în ultima decad`, evoluând de laInternetul a cunoscut o schimbare istoric` în ultima decad`, evoluând de laInternetul a cunoscut o schimbare istoric` în ultima decad`, evoluând de laInternetul a cunoscut o schimbare istoric` în ultima decad`, evoluând de laInternetul a cunoscut o schimbare istoric` în ultima decad`, evoluând de lastadiul de infrastructur` emergent` la cel de sistem nervos al economiilor [istadiul de infrastructur` emergent` la cel de sistem nervos al economiilor [istadiul de infrastructur` emergent` la cel de sistem nervos al economiilor [istadiul de infrastructur` emergent` la cel de sistem nervos al economiilor [istadiul de infrastructur` emergent` la cel de sistem nervos al economiilor [isociet`]ilor mondiale, devenind una dintre cele mai ample [i de succes platformesociet`]ilor mondiale, devenind una dintre cele mai ample [i de succes platformesociet`]ilor mondiale, devenind una dintre cele mai ample [i de succes platformesociet`]ilor mondiale, devenind una dintre cele mai ample [i de succes platformesociet`]ilor mondiale, devenind una dintre cele mai ample [i de succes platformede exprimare cultural` [i de acces la cuno[tin]e, dar [i un instrument puternic dede exprimare cultural` [i de acces la cuno[tin]e, dar [i un instrument puternic dede exprimare cultural` [i de acces la cuno[tin]e, dar [i un instrument puternic dede exprimare cultural` [i de acces la cuno[tin]e, dar [i un instrument puternic dede exprimare cultural` [i de acces la cuno[tin]e, dar [i un instrument puternic dedemocratizare [i exersare a libert`]ilor fundamentale. În acela[i timp îns` asist`mdemocratizare [i exersare a libert`]ilor fundamentale. În acela[i timp îns` asist`mdemocratizare [i exersare a libert`]ilor fundamentale. În acela[i timp îns` asist`mdemocratizare [i exersare a libert`]ilor fundamentale. În acela[i timp îns` asist`mdemocratizare [i exersare a libert`]ilor fundamentale. În acela[i timp îns` asist`m[i la o extindere a peisajului amenin]`rilor[i la o extindere a peisajului amenin]`rilor[i la o extindere a peisajului amenin]`rilor[i la o extindere a peisajului amenin]`rilor[i la o extindere a peisajului amenin]`rilor,,,,, iar num`rul mereu în cre[tere al iar num`rul mereu în cre[tere al iar num`rul mereu în cre[tere al iar num`rul mereu în cre[tere al iar num`rul mereu în cre[tere alatacurilor cibernetice subliniaz` vulnerabilit`]ile Internetului.atacurilor cibernetice subliniaz` vulnerabilit`]ile Internetului.atacurilor cibernetice subliniaz` vulnerabilit`]ile Internetului.atacurilor cibernetice subliniaz` vulnerabilit`]ile Internetului.atacurilor cibernetice subliniaz` vulnerabilit`]ile Internetului.

Într-un sondaj de opinie realizat recent,Obama este considerat mai competent decâtcel mai probabil adversar al s`u la alegerilepreziden]iale, Mitt Romney, pentru cele maimulte teme ale campaniei electorale. Cu unminus la chestiunile economice, sondajul îlcrediteaz` pe Barack Obama cu 51 de procentedin inten]iile de vot, fa]` de doar 44 de procentepentru republicanul Mitt Romney, dac`alegerile ar avea loc acum.

Actualul pre[edinte este considerat maiprietenos [i mai simpatic de c`tre 64 la sut`dintre persoanele interogate, fa]` de doar 26 lasut` pentru candidatul republican, unmultimilionar care a f`cut avere cump`rând [irevânzând întreprinderi. El este, de asemenea,considerat mai competent în chestiuni precumdrepturile femeilor, afaceri interna]ionale,protec]ia clasei medii [i este considerat cel maibun candidat pentru în]elegerea problemeloreconomice ale americanilor. Mitt Romney îldevanseaz` îns` pe pre[edintele în exerci]iu înceea ce prive[te gestiunea economiei [i este

favorit net atunci când se pune problema dereducere a deficitului public.

În ce prive[te politica extern`, în cazulcâ[tig`rii alegerilor din acest an, Obama s-arputea concentra în special asupra conflictuluidin Orientul Mijlociu, dar [i asupra Chinei [iRusiei. Se consider` c` un al doilea mandat allui Obama ar include probabil mai multe pro-bleme decât primul, succesul putând fi asigu-rat îns` cu o politic` extern` bazat` mai degra-b` pe diploma]ie [i pe multilateralism, decâtpe unilateralismul din anii administra]iei Bush.

Generalul Keith Alexander, [eful agen]ieide securitate na]ional` din SUA (NationalSecurity Agency – NSA) [i comandant alComandamentului Cibernetic insist` pentruadoptarea unui cadru legislativ care va solicitatuturor companiilor s` î[i protejeze sistemelede calculatoare împotriva atacurilor lansate prinInternet, conform unei [tiri publicate la în-ceputul lunii mai în cotidianul Washington Post.

În ciuda divergen]elor [i controverselor,Camera Reprezentan]ilor din Congresulamerican a aprobat un document denumit CyberIntelligence Sharing and Protection Act (CISPA)ce ar r`spunde acestor solicit`ri [i care a fosttrimis pentru aprobare Senatului. Acest actlegislativ ar fi sus]inut, conform unei [tiri AFP,inclusiv de Facebook, Microsoft [i de companiimajore din domeniul comunica]iilor cum ar fiVerizon [i AT&T.

Alte institu]ii americane sus]in c` în formaactual̀ legea nu con]ine suficiente limit`ri privindmanipularea informa]iilor personale de c`treentit`]i private. Generalul Alexander a maiad`ugat c` Departamentul american al Ap`r`riise bazeaz` pe implicarea domeniilor-cheie înaplicarea acestor m`suri, cum ar fi industriaenergetic`, de transport [i de telecomunica]ii.

Aceea[i publica]ie relateaz` despre inten]iade înfiin]are a unui hotline între SUA [i Rusiapentru clarificarea neîn]elegerilor privindatacurile în spa]iul cibernetic. O propunere careeste în prezent negociat` cu Rusia vizeaz`includerea sferei digitale între subiectele

acoperite de actuala hotline existent` întreWashington [i Moscova. Numele oficial al acesteilinii telefonice este Nuclear Risk Reduction Center(NRRC), înfiin]at` în 1988, cu scopul de a permitecelor dou` state s` se informeze reciproc înleg`tur` cu testele sau lans`rile de rachete carear putea fi interpretate ca acte ostile.

Conform sursei citate, un acord în acest sensar putea fi semnat în câteva s`pt`mâni [i ar fipentru prima dat` când SUA [i un alt stat caut`s` reduc` formal riscul de conflict cibernetic.

La rândul ei, Comisia European` apreciaz`într-o comunicare c`tre Consiliul European,publicat` pe site-ul comisiei la finele lunii trecute,c` aproximativ 388 de miliarde de dolari suntescroca]i prin criminalitate cibernetic`, f`cândacest gen de infrac]iune mai rentabil chiar decâttraficul de stupefiante. Ca r`spuns la asemeneaamenin]`ri Comisia European` are inten]ia de aînfiin]a un centru pentru criminalitate cibernetic`,European Cybercrime Center ca prioritate aStrategiei de Securitate Intern` a Uniunii. Dealtfel, Comisia European` urmeaz` s` prezintepân` la finele anului în curs Strategia European`pentru Securitatea pe Internet (European Strategyfor Internet Security), conform celor declarate înmartie de comisarul european Neelie Kroes.

Strategia va cuprinde [i un set de reguliprivind notificarea penetr`rii bazelor de date alesectoarelor de infrastructur` critice cum ar fienergia, apa, finan]ele sau transporturile. Notifi-carea presupune schimbul de informa]ii utile întreautorit`]ile competente ale statelor membre, înscopul gener`rii unei reac]ii rapide la atacuri [i aminimiz`rii impactului acestora. La începutul luniimai, exper]i guvernamentali din SUA [i din Uni-unea European` au analizat modalit`]i de înt`rirea securit`]ii cibernetice transatlantice în cadrulunei conferin]e organizate de Centrul pentruStudii Strategice Interna]ionale din Washington.

Marilena GEORGESCU

DREPTUL LA ZÂMBET

OPINII16 Observatorul militarNr. 19 (16 - 22 mai 2012)www.presamil.ro

General de brigad` dr.Maricel POPA

PE LOC,REPAUS!

• Pacea este o parte esen]ial` a fericirii, a bucuriei. Altfel spus, ofericire care nu include pacea nu este ceea ce se pretinde. • Nu exist`copii care s` nu încerce s`-[i înve]e p`rin]ii despre unele lucruri pe careei le-au înv`]at, ce-i drept cu mult` vreme în urm`, de la p`rin]ii lor. •Adev`r, bun`tate, dreptate, cinste, onoare, altruism, generozitate,omenie... Doamne, te rug`m s` faci astfel încât aceste cuvinte s` nu fiepe cale de dispari]ie... • Omul trebuie s` aib` grij` de sine. Pentru c`atunci când el r`mâne f`r` nimic, r`mâne doar cu sine însu[i. • În ciudaaparen]elor, dragostea este cea de la care [i-a luat modelul de func]ionarecuptorul cu microunde... • Un dicton latin spune: fapte, nu vorbe.Aceasta ar putea fi considerat` [i esen]a oric`rei credin]e: mai pu]inevorbe, mai multe fapte. • Cea mai mare pedeaps` care i se poate da unuiinvidios este aceea de a fi repartizat în... Rai. Pentru c` acolo ar vedea înjurul s`u numai oameni ferici]i... • Existen]a uman` cuprinde [i problemeîntre]inute în mod artificial. De exemplu, cea a b`t`liei dintre sexe.Pentru c` nimeni nu vrea s-o câ[tige. • ...L-am întâlnit pe cel care,cândva, avea un dinte împotriva mea. Nu [tiu dac` ar trebui s` fiu saunu mul]umit: acum e [tirb. • Se [tie c` haina îl face pe om. Iar dac` estecroitor, cu atât mai mult... • Terori[tii sunt printre noi, pro[tii suntprintre noi, uciga[ii sunt printre noi, extratere[trii sunt printre noi... Defapt, ce Apocalips` mai a[tept`m?! • Cu cât dragostea te face mai orb, cuatât c`s`toria î]i deschide ochii mai larg. • Iat` un sfat al SfântuluiAugustin: „S` nu iube[ti pe dumnezeul pe care l-ai creat, ci pe Dumnezeulcare te-a creat pe tine.” • În acela[i butoi cu vin coexist` dulcele [iamarul, adev`rul [i minciuna, bucuria [i triste]ea, în]elepciunea [iprostia... Ele se manifest` ca atare, dup` ie[irea de acolo, în func]ie deanumite conjuncturi... • Pentru a face dovada unei vie]i tr`ite, nu estesuficient, uneori, s` se fac` apel numai la num`rul de ani ai vârstei... •Puterea încrederii este dat` [i de puterea [i calitatea a[tept`rii. Deexemplu: în gr`dina ta ai s`dit un m`r. Cât timp îi trebuie a[tept`rii tale,pân` va mânca primele mere din acel copac? • Dac` ai timp ca s`prive[ti multe filme la televizor, vei sfâr[i prin a în]elege [i a te convingecât de grozav` este c`snicia ta, în compara]ie cu altele. • Exist` cinevacare s` cunoasc` dac` s-a întâmplat, vreodat`, ca la umbra unui pitic s`se fi odihnit cel pu]in un om mare?! • Poate s` par` paradoxal, darmemoria sufletului, a inimii este mult mai solid` [i mai profund` decâtmemoria min]ii. • Sunt unii oameni pentru care fericirea este doar unlucru c`utat; [i sunt al]i oameni pentru care fericirea este un lucru g`sit.• Exist` destule persoane la care t`cerea lor poate s` doar` mai multdecât un potop de vorbe. • Orice Vale a Fericirii unora este o Vale aPlângerii altora. • Vorbind despre cele ale vie]ii [i ale mor]ii, prefer s`-miplec urechea [i s`-i cred pe poe]i, decât pe filosofi... • Mai bine fluturenegru, decât molie! • Doamne, de câte ori m-am gândit la Paris, Londra,Roma, Atena, Moscova, Viena, Vene]ia... {i ce n-a[ fi dat ca [i ele s` se figândit m`car o dat` la mine...

Surplusul de comunicareconduce, invariabil, la re-versul s`u: noncomuni-carea sau comunicareadeficitar`”.

„

Am crezut cu t`rie, de multeori în ultimii doi ani, c` voi scrieaceste rânduri în s`pt`mânalularmatei. Am crezut c`, dup` celeo mie de lac`te care ni s-au pus pegur`, stilou, con[tiin]` [i, nu înultimul rând, pe inim`, va veniziua când vom reintra înnormalitate, când vom fi iar înrândul lumii, când ne vomrec`p`ta demnitatea, f`r` de careun militar este ca un preot f`r`credin]`.

Sigur, nu voi putea scrie totuldintr-o dat`. Un ilustru înainta[din radio, colonelul Vasile Preda,redactor-[ef al redac]iei Oraarmatei, undeva la r`scruce demilenii, avea o expresie hâtr` –„nu po]i b`ga toat` carnea într-uncârnat”, spunea el – iar aceast`zicere se aplica foarte bine înradio, acolo unde totul este foartecomprimat. A fost un ofi]er carenu a mai apucat pensia, pl`tind,probabil, pentru muncaîndelungat` în condi]ii de stres,cu emisiuni în direct ori subpresiuni de tot felul. Era un om pecât de blând, pe atât de exigentatunci când venea vorba despreregulile de aur ale radioului oridespre limba român` vorbit` sauscris`... Poet [i romancier, a fostpublicat înc` din vremea cândera locotenent, fost coleg degenera]ie cu Paul Grigoriu, numede legend` al radioului românesc,de la care am înv`]at to]i meserie,[i care nu l`sa niciocoresponden]` sau reportaj maimare de dou` minute în vestituls`u „Matinal”! De unde [i celebraexpresie de mai târziu a unui altjurnalist militar, conferen]iaruniversitar [i subit disp`rut dinfunc]ia de director al Trustului dePres`, care zicea, în glum`, c` pepost, la radio, un interviu poatedep`[i dou` minute doar dac` celcare vorbe[te este însu[i IisusHristos!

Am început cu aceste exemplepentru a ar`ta c` jurnalismul –mai cu seam` cel din sistemulpublic –, sus]inut financiar decontribuabili, cet`]eni pl`titori detaxe [i impozite, înseamn`deontologie, dasc`li adev`ra]i,pilde, [tiin]`, experien]`, micisecrete care ]in de meserie [i, maiales, cinste. Adic`, dincolo detoate interesele [i regulile decosmetizare, specifice PR-ului,jurnalistul este un fotograf alrealit`]ii, un transportator alinforma]iei corecte c`tre oameni,cu garan]ia propriei con[tiin]e.Fie c` acest jurnalist este f`c`torde publica]ii ori emisiuni radio-tv,el trebuie s` urmeze proceduri

VISUL UNEINOP}I ABSURDE

MaiorCristian DUMITRA{CU

care s` îl apere, dar, în primulrând, s` îi apere „comoara” ceamai de pre] – [tirea corect`, f`r`denatur`ri! Beneficiarul estecititorul, ascult`torul sautelespectatorul, iar singura saleg`tur` cu realitatea, astfelmijlocit`, este asigurat` de acest„curier” sui-generis. Acurate]ea[tirilor este cartea de vizit` aprofesionistului care nu î[ipermite s` vând` „gogo[i”, fiindc`un asemenea comportament l-ardescalifica în fa]a publicului, dar[i în fa]a propriei bresle.

Ei bine, spuneam c` am visat.Am visat c`, într-o zi, au disp`ruttoate regulile. {i toat` morala. C`erau prea pu]ini care în]elegeau,dincolo de gardul caz`rmii, c`ziari[tii militari erau într-un soi delinie întâi absurd`, c` oameniicare scriau pân` mai ieri, ghida]ide regulile meseriei [i de credin]aîn adev`r, au fost redu[i lacondi]ia de executan]i, iar pe zi ce

militarului, conducându-i mereuac]iunile c`tre direc]iidiscutabile. {i îmi aminteam, învis, c` am comparat aceast`situa]ie cu drama ofi]erilor dindecembrie ’89, pu[i probabil mul]iîn fa]a unui ordin direct alsuperiorilor, acoperitregulamentar, dar tic`los, de atrage în propriul popor...

Am visat c` un redactor-[ef [iun director au fost muta]i pestenoapte. C` unui alt redactor-[ef,de[i i s-au confiscat prerogativele[i decizia, i-a fost atribuit` f`r`ru[ine tocmai lui obedien]aziarului, semnalat` de presacivil`! Am visat c` era o atmosfer`din ce în ce mai ap`s`toare, c`toat` lumea vorbea în [oapt`, c`nimeni nu mai era sigur [ideschis la telefon, tr`ind unsentiment de ocupa]ie, aidomaperioadei de rusificare din anii’50... Degeaba [tiam cu to]ii c`cenzura este inadmisibil`, c`

Jurnalistul este un fotograf al rea-lit`]ii, un transportator al informa-]iei corecte c`tre oameni, cu garan]iapropriei con[tiin]e. ”

„

trecea, la]ul se strângea din ce înce mai mult în jurul gâtului.

Am visat toate acestea... {i-miera ru[ine, în vis, de cei careciteau ziarul [i se uitau laemisiuni... {i nu eram convins, defiecare dat`, c` ei în]eleg careeste realitatea. C` erau presiuni,de[i era absurd s` accept`m astade la dispari]ia lui Ceau[escuîncoace... {i c`, într-un sistemmilitar fiind, presiunile erau cutotul altele decât cele care arputea s` apar` în presa civil`. C`,dac` vroiai s` r`mâi în sistem, nuaveai nicio alternativ` la ordinelecare veneau de sus [i care, defapt, nu era normal c` veneau [ic` vizau direct politica editorial`,ba chiar regulile de scriere, decele mai multe ori gre[ite. Amvisat c` am luptat din r`sputeris`-mi p`strez mintea întreag`,dincolo de regulamentarul „amîn]eles”, [i s` lupt cu putereadialogului [i a argumentelor cucei care ne d`deau ordineabsurde [i imorale, de a nu treceinforma]ia prin filtrul normal aloric`rei [coli de jurnalism, prinverificarea surselor [i prinacoperirea lor de pozi]ia tuturorp`r]ilor implicate. Ordine care necereau s` propag`m în eterinforma]ii trunchiate, la o or` încare radioul public este ascultatde peste dou` sute de mii deascult`tori... Eram obliga]i,împotriva propriei con[tiin]e, s`valid`m [tiri, de multe ori de-adreptul inexistente.

De fapt, în]elegeam din ce înce mai clar altceva: c` se profitade statutul cu libert`]i pu]ine al

manipularea prin pres`, îninteresul unui om sau al unuigrup restrâns de oameni, este [iea interzis`, când, de fapt,oamenii erau paraliza]i de fric` [ide convingerea c` România este]ara unde niciodat` nu se va facedreptate pân` la cap`t!

Am visat... ce urât am visat!M-am trezit de câteva ori,sec`tuit, în noaptea asta deco[mar. {i, crede]i-m`, c` de abiaatunci, în scurtele episoade deluciditate, de trezire între toateaceste vise, am tr`it cele maiinteresante revela]ii din noapteaaceasta ciudat`... Ei bine, da,avea dreptate Vasile Preda cândspunea c` „nu po]i b`ga toat`carnea într-un cârnat”. M` înclinîns` în fa]a militarilor c`rora le-afost m`car o dat` ru[ine, citindpagini care nu mai aveau nicionoim`, care nici m`car nu maierau semnate. Decizia, dinp`cate, nu mai era de mult`vreme a lor, a ziari[tilor militari,redu[i la t`cere de ordine severe,f`r` ap`rare în fa]a furtunii.Evoluând, adesea, la trapez, f`r`plas` de siguran]`...

Câteodat` e bine s` privim cusperan]` dincolo de orizont... {i s`avem îndr`zneala s` amintim, defiecare dat`, celor care uit`, c`nimeni nu e ve[nic pe acestP`mânt. Va mai urma cel pu]in unepisod din visul unei nop]i ciudate.

Un vis ca toate visele, învinsde lumina dimine]ii!

Maiorul Cristian Dumitra[cueste redactor-[ef adjunct

în redac]ia radio Ora armatei.

17VQ INTERESEAZQ!Observatorul militar

Nr. 19 (16 - 22 mai 2012)www.presamil.ro

Pagin` realizat` de Irina-Mihaela NEDELCU

Pre[edintele funda]iei, general-locote-nent (r) Neculai B`hn`reanu, a precizat c`,de la înfiin]are pân` în prezent, organiza]iaa derulat nou` programe: Speran]` pentrufiecare, Mereu împreun`, Eroi au fost, eroisunt înc`, Cel mai bun dintre cei mai buni,Zâmbet de copil, Sfânta Elena, Tradi]iimilitare, 2% este al t`u, Împreun` suntem maiputernici. În anul 2011, au fost elaboratedocumentele pentru implementarea a înc`

NOI DECIZII ALECONSILIULUI DIRECTOR

FUNDA}IASFÂNTUL MARE MUCENIC GHEORGHE,

PURT~TORUL DE BIRUIN}~ – PATRU ANI DE ACTIVITATE

dou` programe: Implic`-te! [i Mediul trebuieprotejat. Un proiect important al funda]ieieste realizarea, împreun` cu alte organiza]iinonguvernamentale, a unui c`min spital cuo capacitate de 150-200 locuri, modern ame-najat [i specializat în îngrijirea persoanelorvârstnice. În acest scop, din 2008 pân` acum,s-a constituit un fond de 207.900 lei.

În cei patru ani de activitate, Funda]iaSfântul Mare Mucenic Gheorghe,Purt`torul de Biruin]` a avut venituri învaloare de 877.360 lei, din care a cheltuit645.190 lei. Cele mai multe fonduri, în valoarede aproximativ 326.600 lei, s-au alocatprogramului Speran]` pentru fiecare.Încadrul acestuia, au fost rezolvate sau ame-liorate unele din cele 150 de cazuri sociale [imedicale aflate în eviden]a funda]iei, prin:decontarea cheltuielilor pentru interven]iimedicale/efectuarea de analize, sus]inereabeneficiarilor pentru participarea la [edin]ede terapie, decontarea re]etelor avizate demedicii de familie [i achizi]ionarea de diversemateriale specifice pentru tratamente. Înprogramul Sfânta Elena, funda]ia are ca par-tener Statul Major al For]elor Terestre [isprijin` 52 de copii din casele tip familial dinCorabia, prin organizarea, \n fiecare an, ataberelor de var` de la Târgovi[te, Sibiu [iRâmnicu Vâlcea, a activit`]ilor specifices`rb`torilor pascale [i de iarn` [i prinsprijinirea studen]ilor proveni]i din acestea[ez`minte. Programele Eroi au fost, eroisunt înc` [i Mereu împreun` au fost ini]iatepentru a sprijini, material sau prin consiliere

de specialitate, familiile militarilor r`ni]i saudeceda]i în teatrele de opera]ii.

Cu prilejul întâlnirii de s`pt`mâna tre-cut`, au fost subliniate [i o serie de disfunc-]ionalit`]i care au ap`rut, în timp, în desf`-[urarea activit`]ilor organizate de funda]ie.Astfel, comunicarea [i colaborarea cu orga-niza]ii nonguvernamentale, institu]ii publice[i grupuri ]int` din cadrul programelorderulate nu a fost întotdeauna corespunz`-toare. S-au întâmpinat dificult`]i [i în activi-tatea de atragere de noi membri [i de colec-tare a contribu]iilor membrilor [i simpa-tizan]ilor funda]iei. Mai mult, s-a constatat[i o concuren]a neloial` din partea altor orga-niza]ii nonguvernamentale din sfera decompeten]` a MApN. Pentru c` nu s-a doritmediatizarea excesiv` a activit`]ilor – nu neintereseaz` cu orice pre] imaginea –, uneleac]iuni au r`mas necunoscute, ceea ce nu afost în avantajul organiza]iei. Modestiareprezint`, într-adev`r, o calitate tot mai rarîntâlnit`, dar, în cele mai multe cazuri, nuduce la cre[terea încrederii în oameni sauîn structuri. De aceea, pentru eliminareaoric`ror suspiciuni, este nevoie ca activit`]ilederulate s` fie cunoscute. În acest sens, pre-[edintele de onoare al funda]iei, general-locotenent Teodor Frunzeti, a propus câtevamodalit`]i de promovare a imaginii organi-za]iei, pentru ca, despre existen]a, scopul [ifunc]ionarea acesteia s` afle un num`r c#tmai mare de persoane.

L`sând deoparte micile neajunsuri, sepoate spune c`, ast`zi, funda]ia este o orga-

niza]ie matur`, cunoscut` [i respectat` lanivelul MApN, în mod deosebit la nivelulFor]elor Terestre. |n acest an, peste 9.000de persoane au optat s` vireze 2% din impozit\n contul funda]iei. Structurile de con-ducere, control [i execu]ie au în componen]`profesioni[ti cu experien]` în domeniulmilitar, în domeniul calit`]ii vie]ii persona-lului din armat`, precum [i în domeniuleconomico-financiar. Pentru c` la 30 iuniese încheie mandatul Consiliului director,pre[edintele funda]iei [i-a exprimat speran]ac` membrii noului for de conducere vorutiliza experien]a acumulat` pân` acum [ivor face fa]` noilor provoc`ri. Dintre obiec-tivele stabilite pentru acest an, generalul-locotenent (r) B`hn`reanu a men]ionat:ob]inerea statutului de organiza]ie de utili-tate public`; continuarea programelorderulate pân` în prezent [i elaborarea altoranoi, viabile; dezvoltarea activit`]ii de volun-tariat [i optimizarea colabor`rii cu alteorganiza]ii [i institu]ii (guvernamentale [inonguvernamentale) pentru eficientizareaactivit`]ii; atragerea unui num`r cât maimare de membri aderen]i [i perfec]ionareacadrului normativ intern.

Pentru membrii fondatori [i conducereaFunda]iei Sfântul Mare Mucenic Gheorghe,Purt`torul de Biruin]` un obiectiv major îlconstituie men]inerea, \n continuare, aidentit`]ii organiza]iei, care nu face concuren]`altor structuri similare, ci este comple-mentar` acestora.

Joi, 10 mai, la sediul MApN, a avut loc [edin]aConsiliului director al Asocia]iei de Caritate dinAsocia]iei de Caritate dinAsocia]iei de Caritate dinAsocia]iei de Caritate dinAsocia]iei de Caritate dinArmata României –Armata României –Armata României –Armata României –Armata României – CAMARAZIICAMARAZIICAMARAZIICAMARAZIICAMARAZII, la care aparticipat [i pre[edintele de onoare, general-locotenent{tefan D`nil`, [eful Statului Major General.

Dup` o scurt` informare cu privire la desf`[urareaAdun`rii Generale din 26 aprilie a.c., pre[edintele executiv,colonel Nicolae Anghelescu, a prezentat situa]ia viramen-telor de 2%, a supus aten]iei analizarea [i solu]ionarea unorcazuri medicale urgente, stabilirea m`surilor de sprijindedicate copiilor celor deceda]i în ac]iuni militare, precum[i a detaliilor privind organizarea Zilei Copilului.

Pentru Asocia]ia de Caritate din Armata României –CAMARAZII, cea mai important` realizare din acest an oconstituie recunoa[terea, prin H.G. nr. 287/2012, caorganiza]ie de utilitate public`. Acest statut îi confer`drepturile de a primi, în folosin]` gratuit`, bunuri proprietatepublic` [i de a avea o rela]ie special` cu autorit`]ile publice,în vederea derul`rii unor programe sau activit`]i comune.Totodat` îns`, legea îi impune obliga]iile de a men]ine celpu]in acela[i nivel de performan]` [i de a-[i face publicerapoartele de activitate [i situa]iile financiare.

În prezent, CAMARAZII are în cont aproximativ 90.000de euro [i se afl` în plin proces de dezvoltare teritorial` [i deoptimizare a vie]ii interne. În scopul descentraliz`rii,

graduale, a activit`]ilor specifice, vor fi înfiin]ate opt filiale.Principalele surse de finan]are vor r`mâne, în continuare,viramentul de 2% din impozitul pe venitul salarial anual [icotiza]iile membrilor. Asocia]ia are deja 22 de sucursaleteritoriale [i peste 10.500 membri din toate structurile [icategoriile de personal ale armatei. În primul trimestru alanului în curs, a finan]at 22 de cazuri medico-sociale, învaloare de 142.110 lei, [i a acordat ajutoare financiare de4.950 lei pentru trei mame [i [apte copii ai militarilor deceda]iîn ac]iuni militare.

Referitor la viramentele de 2%, pre[edintele executiv asubliniat c` estim`rile sunt mult peste cele de anul trecut,dar c` mai exist` un poten]ial semnificativ, având în vederedimensiunea armatei. Pentru c` termenul de depunere este25 mai, s-a subliniat c` este nevoie ca fiecare membru alConsiliului director s` se implice [i s` conving` personalul,prin mijloace care nu aduc atingere libert`]ii de op]iune, c`prin completarea fi[ei de virament a 2% din impozit c`treasocia]ie, nu va face decât s`-[i ajute camarazii afla]i, la unmoment dat, în situa]ii dificile.

În [edin]a de s`pt`mâna trecut`, au fost discutate treicazuri urgente pentru care s-au alocat opt mii de lei.Un ajutor în valoare de 3.500 lei s-a acordat familiei

sublocotenentului p.m. Leu[tean Ion Lucian, decedat la 8mai a.c.

Un punct important pe ordinea de zi a Consiliul directorl-au constituit discu]iile referitoare la sumele ce se acord`copiilor personalului decedat în ac]iuni militare. Ei primesc,în afar` de pensia/indemniza]ia lunar` de urma[ care sestabile[te în func]ie de ultima sold` a p`rintelui decedat, oburs` de studii în valoare de 2.224 lei/lun`. De aceast` burs`nu beneficiaz` [i pre[colarii. Membrii Consiliului directorau stabilit ca lor s` li se acorde, din fondurile asocia]iei,ajutoare lunare, în cuantum de maxim 1000 lei/copil, darf`r` ca împreun` cu pensia sau indemniza]ia s` sedep`[easc` valoarea bursei de studii. De asemenea, totreferitor la copiii personalului decedat în ac]iuni militare,: s-a stabilit s` li se acorde cadouri, cu ocazia zilelor dena[tere, pân` la împlinirea vârstei de 14 ani. În acest an, vorbeneficia de astfel de daruri, în limita a 300 lei/fiecare, 37de copii.

Referitor la Ziua Copilului, s-a stabilit ca la acesteveniment s` fie invita]i atât copiii de cel mult 14 ani ai celordeceda]i în ac]iuni militare, cât [i cei ai r`ni]ilor, precum [iînso]itorii acestora.

În urm` cu patru ani, la nivelulStatului Major al For]elor Terestre, sepuneau bazele unei organiza]iinonguvernamentale, care î[i propuneas` sprijine conducerea MApN înrezolvarea problemelor sociale [i s`contribuie la cre[terea calit`]ii vie]iipersonalului din armat`. Astfel, Funda]iaSfântul Mare Mucenic Gheorghe,Sfântul Mare Mucenic Gheorghe,Sfântul Mare Mucenic Gheorghe,Sfântul Mare Mucenic Gheorghe,Sfântul Mare Mucenic Gheorghe,Purt`torul de Biruin]`Purt`torul de Biruin]`Purt`torul de Biruin]`Purt`torul de Biruin]`Purt`torul de Biruin]` constituia oadev`rat` provocare pentru membriifondatori [i cei ai Consiliului director.Câ]iva dintre ace[tia s-au întâlnit,s`pt`mâna trecut`, pentru a marca ceipatru ani de existen]`, dar [i pentru aface o scurt` analiz` a activit`]iifunda]iei. Al`turi de ei, au participat [efulSMFT, general-maior Ariton Ioni]`, [efuldoctrinei [i instruc]iei din SMFT, generalde brigad` Mihai Ciungu, [efi de servicii[i compartimente care au sus]inutactivitatea funda]iei.

Dup` ce parcurgi biografiile strânse de Paul Johnson într-o carte destinat`, în cele din urm`, s` slujeasc` unei singure concluzii, altminteri discutabil`, cas` folosesc un eufemism, singurul gând care pune st`pânire pe tine este s` te

fere[ti de intelectuali ca dracul de t`mâie sau, dac` iube[ti natura [i via]a la ]ar`, s`-]icumperi vreo parcel` de p`mânt [i s` treci, f`r` vreun regret dac` ai apucat cumva s`a[ezi o brum` de lecturi printre întortocheatele circumvolu]iuni ale creierului, la arat [isem`nat, la îmbog`]irea [eptelului, departe de c`r]i [i, evident, de intelectuali.

{tim [i noi c` intelectualii sunt de mai multe feluri [i nu vom risca aici o clasificare cear putea s` par` unora insuficient`, iar altora prea ampl`. Dar intelectualii despre carevorbe[te Paul Johnson au, to]i, câte ceva în comun: una spun [i alta fac, una scriu [i altagândesc, iar moralitatea lor ar scandaliza chiar [i pe or`[enii mai emancipa]i, dar`mite pesfioasele c`lug`ri]e ale vreunei m`n`stiri uitate de lume. Altfel spus, sunt duplicitari sau,dac` v` d` frisoane acest termen, pur [i simplu f`]arnici. În plus, sunt cam stângi[ti, ca s`nu spun marxi[ti de-a dreptul, [i viseaz` sau cred în tot soiul de utopii, în variate forme, iarsecolul trecut ne-a înv`]at c` [i cele mai cumplite utopii pot fi puse în practic`, cu rezultatecontabilizate în num`rul de cadavre.

CULTURQObservatorul militarNr. 19 (16 - 22 mai 2012)www.presamil.ro

18

Limba român` este patria mea. Nichita St`nescu

LEXICON MILITAR

LA PRIMA LECTUR~

Aurelia N~STASEaurelianastase@yahoo.fr

Comandor (r)Neculai P~DURARIU

AD-HOC

Locotenent-colonel Florin {PERLEA

FORMASCRISORILOR

Colonel V.MITREAC`l`uza

practic` pentrutinerii ofi]eri

activi [i derezerv` din toate

armeleTimi[oara,

Tipografia {coaleipreg`titoare deofi]eri activi deartilerie, 1931,

p. 135.

AEROSTAT (fr. aérostat, it. aerostato).Aeronav` constând în esen]` dintr-un balon etan[de diferite forme [i dimensiuni, umplut cu aer caldsau cu un gaz mai u[or decât aerul.

AEROSTA}IE (fr. aérostation, it. aerosta-zione). Ramur` a avia]iei militare, înzestrat` cubaloane captive sau libere [i/sau cu dirijabile(zepeline). Pân` în primii ani de dup` cel de AlDoilea R`zboi Mondial, aerosta]ia executa misiunide observare, conducerea focului artileriei,

bombardament, lans`ri de para[uti[ti etc. Uneledirijabile au fost folosite [i în lupta împotrivasubmarinelor.

AEROSTIER (fr. aérostier, it. aerostiere).Membru al echipajului unui aerostat.

AFET. Structur` de lemn sau metalic` pe carese fixeaz` o gur` de foc, un arunc`tor de grenadeantisubmarine, un tub lanstorpile etc. [i care asi-gur` func]ionarea instala]iei respective potrivitspecificului fiec`reia. Cuvântul are la baz` vecheadenumire fran]uzeasc` a trunchiului de lemn pe

care se fixa ]eava bombardei, denumire care, înfinal, a c`p`tat forma affût (sau affusto în italian`).Termenul românesc reflect` varianta german` aacestui cuvânt (Laffette), ajuns` la noi, eventual,[i prin filier` ruseasc` (lafet).

}eav` de tun pe afetdin secolul al XVII-lea.

Locu]iunea latin` „ad hoc” se refer` la calitatea uneipersoane de a fi fost desemnat` special pentru o activitateanume sau la calitatea unui lucru cu o func]ie precis`,adaptat perfect la aceasta. Ea înseamn` „în scopul…”,„pentru ca …”.

În]elesul adjectivului/adverbului „ad-hoc” provenit dinlocu]iunea latin` „ad hoc” este redat limpede printr-unpleonasm comis sub o semn`tur` ilustr`: „s` înceap`a-nt`ri cet`]i [-a strânge oameni ad-hoc pentru acest scop”(Mihai Eminescu, „Visul din noaptea de 11/12 februarie1876”, în „Opere”, vol. XV, p. 228).

În contexte diverse, „ad-hoc” înseamn` „tocmai dinacest motiv”, „anume în acest scop”, „într-o manier`potrivit`”, „adecvat”, „apt”, „convenabil”, „potrivit”,

„adaptat unei utiliz`ri precise”, „instituit special [i numai cuun scop precis”, „într-un scop sau într-un caz special, f`r` ase avea în vedere o întrebuin]are extins`”: „constituireacelor dou` adun`ri ad-hoc a creat un nou cadru desf`[ur`riilucr`rilor” (Dan Berindei, „Politic` extern` [i diploma]i la

începuturile României moderne”, Editura Mica Valahie,Bucure[ti, 2011, p.85); „un comitet la nivel înalt al UniuniiEuropene” (romanialibera.ro); „minorii care se prezint` lafrontiere sunt întotdeauna lua]i în grij` de un administratorad hoc” (avocatura.com); „instan]a de tutel` nume[te uncurator ad-hoc” (cdep.ro); „s` creeze instrumente ad-hoc cares` permit` constituirea la nivel mondial a unor stocurisuficient de mari” (europarl.europa.eu); „au fost ruga]i s`

realizeze un studiu ad-hoc pe teme de comportamentfinanciar printre adolescen]ii de vârsta lor” (observator.ro).

Acest adjectiv/adverb este folosit [i cu în]elesul „f`cutsau întreprins f`r` preg`tire sau inten]ie anterioar`”, ca [icum „ad hoc” ar fi sinonim cu „ad libitum” (dup` dorin]`,dup` pl`cere, f`r` restrângere, f`r` limit`): „sper s` nugre[esc, e un r`spuns ad-hoc, nu am reu[it s` aprofundezproblema” (avocatnet.ro); „nu este adev`rat, suntargumente ad hoc construite de func]ionarii abuzivi”(avocatnet.ro); „festivitate ad-hoc organizat` la finalulpartidei” (ziaruldeiasi.ro); „întreaga scen` pare o izbucniread-hoc” (sistersmagazine.ro); „amatorii sporturilor de iarn`[…] s-au relaxat pe pârtiile încropite ad-hoc” (mesagerul.ro);„în cazul unui interviu ad-hoc, este important s` fi]ipreg`tit s` r`spunde]i la întreb`rile referitoare la puncteledumneavoastr` slabe” (jobs.ro.hudson.com).

Forma exterioar` a coresponden]ei are oimportan]` tot a[a de mare ca [i fondul.

Dispunerea scrisului pe hârtie u[ureaz`foarte mult cititul. Impresioneaz` pl`cut ochiul[i provoac` pân` la un punct buna dispozi]ie acititorului. Scrisul trebuie s` fie de mân`,niciodat` de ma[in`.

El trebuie s` fie atât de frumos pe cât poatemai bine cel ce scrie [i foarte îngrijit; f`r` ad`u-giri, r`s`turi, [ters`turi, pete de cerneal`, gr`-sime etc., de m`rime convenabil` [i uniform`,în tot cuprinsul scrisorii.

Se va scrie întotdeauna cu cerneal` nea-gr`, nu colorat`; se va scrie cite] f`r` a alternaforma caracteristic` a literelor, nici a prescurtacuvintele; denumirea gradelor, unit`]ilor,armelor se va scrie întotdeauna cu litere mari[i neprescurtate: general, colonel, c`pitan,divizie, regiment, infanterie, artilerie etc.; nici-odat` nu se fac prescurt`ri, nici la titlu, deexemplu: D-le C`pit. sau Stimate D-le colonel

etc., nici în cuprinsul scrisorii (decât cele obi[-nuite ca: a.c. anul curent); nu se scriu în cifredecât datele [i efectivele.

F`r` a îndoi hârtia, se las` la o margine unsfert sau o treime nescris`, necesar` pentruadnot`ri, observa]ii etc. Hârtia trebuie s` fieîntotdeauna alb`, suficient de groas`, de bun`calitate, de form` p`trat` [i de m`rimea unuisfert sau jum`tate de coal` îndoit` exact îndou`.

Plicul, tot alb [i de aceea[i calitate ca hârtia.Este bine a folosi plicuri cu c`ptu[eal` de foi]`pe din`untru, care p`streaz` mai u[or secretulscrisorii.

Paul JOHNSONIntelectualii

EdituraHumanitas,

2012

MANUALDE FOLOSIN}~ A

INTELECTUALILOR

Cartea debuteaz`, nu întâmpl`tor, cred, cu portretul lui Jean-Jacques Rousseau,„nebunul interesant”, considerat un p`rinte al totalitarismului, se continu` apoi cu Marx– „sistematizatorul” imoral al totalitarismului, stipendiat de un Engels docil, admiratorperpetuu al Maestrului, iar Brecht, Hemingway [i Sartre, cu simpatiile lor comuniste,considerate mai degrab` ni[te devia]ii interesate, î[i revendic` [i ei locul în aceea[idescenden]`, aducând mai degrab` suferin]` celor din jur, decât lumin` [i alinare.Pentru culoare, Lev Tolstoi, un sus]in`tor al autorit`]ii statale [i al violen]ei institu]ionalizate,î[i distruge propria familie prin comportamentul s`u, iar el, cel care predica iubirea dintreso]i, are grij` ca aceasta s` r`mân` doar… o predic`, una din multele predici ale sale.A[adar, se pare c` e mai u[or s` scrii cum s` tr`ie[ti, decât s` tr`ie[ti a[a cum scrii…

Concluzia lui Johnson? Intelectualii „nu numai c` ar trebui ]inu]i departe de structurileputerii, dar ar trebui s` fac` obiectul unei suspiciuni speciale atunci când încearc` s`ofere colectivit`]ii un sfat. Feri]i-v` de comitetele, conferin]ele [i ligile intelectualilor. Nuave]i încredere în afirma]iile publice provenite din rândurile lor strânse. Ignora]i-leverdictele depreciatoare la adresa liderilor politici [i a evenimentelor importante c`ci,departe de a fi oameni extrem de individuali[ti [i nonconformi[ti, intelectualii urmeaz`anumite modele de comportament”.

Ce ar urma? Poate îndemnul „Arde]i-le c`r]ile!” ([i îmi amintesc de dialogul inocentdintre Clarisse [i „pompierul” Montag din „Fahrenheit 451”, celebra carte a lui RayBradbury: „Cite[ti vreodat` c`r]ile pe care le arzi?”, întreab` Clarisse. „E interzis prinLege”, îi r`spunde Montag) sau, pur [i simplu, „Stârpi]i-i pe intelectuali!” Fiindc`, urmândînv`]`turile johnsoniene, am putea arde, pe un rug uria[, mai multe Biblioteci din Alexandriala un loc. {i poate c ̀unii ar fi mai lini[ti]i, obliga]i fiind, prin lege, la ne[tiin] .̀ Nu cred s ̀fievinova]i intelectualii pentru faptul c` au îndr`znit s` gândeasc`, expunându-[i ideile.De altfel, secolul trecut, „al extremelor”, dup ̀formula lui Eric Hobsbawm, ne demonstreaz`c` ideile intelectualilor nu au fost decât pretextul totalitarismelor de toate tipurile. În fond,cât de vinovat e Marx de tipul de autoritate [i de evolu]ia URSS sub Lenin [i Stalin? Câtde vinova]i sunt Arthur de Gobineau [i Friederich Nietzsche pentru „solu]ia final`” sauelitismul na]ional-socialist ale celui de Al Treilea Reich, întruchipat de Hitler?

Intelectualul folose[te for]a cuvântului [i, doar uneori, a argumentelor. Nici sabia,nici rugul [i nici izolarea de lume nu sunt [i nici nu pot fi solu]iile potrivite. Intelectualulpoate fi comb`tut doar cu propriile sale arme: cuvântul [i argumentele, ceea ce înseamn`dezbatere, confruntare de idei, adversari pe m`sur`. Poate c` [i de aceea au sucombat,în cele din urm`, mai toate dictaturile.

TIMP LIBER 19Observatorul militarNr. 19 (16 - 22 mai 2012)

www.presamil.ro

V~ RECOMAND~M

Marilena GEORGESCU

CERCULMILITARNA}IONAL

S`pt`mâna14 - 20 mai

INTERFEREN}E CULTURALEJoi, 17 mai,ora 17.15, Sala Cinema.

A cademicianul Solomon Marcus va sus]ine dumi-nic`, 20 mai, ora 11.00, la Sala Atelier a Teatrului

Na]ional din Bucure[ti o conferin]` cu tema Nevoia despectacol. „Tot ceea ce atrage aten]ia, surprinde sau încânt`este spectacol. Uneori îl c`ut`m, alteori vine el peste noi. Deîndat` ce scap` degriji, foarte mul]ioameni alunec` înplictiseal`. Salvarea?În spectacol. Poten-]ial, el se afl` pestetot. Dar câ]i sunt înstare s`-l vad`? Preamul]i sunt cei care-lcaut` în partea deri-zorie, chiar trivial` avie]ii. Exist` o alternativ`? O incursiune în istorie [i oradiografie a prezentului ne pot ajuta”, afirm` SolomonMarcus.

Expozi]ia de pic- tur` naiv` având

ca autor pe GheorgheCiobanu, totodat` sculp-tor, iconograf [i poet, in-titulat` De prim`var`,poate fi vizitat` pân` la31 mai la Teatrul Na]io-nal „I.L.Caragiale” dincapital`. Gheorghe Cio-

banu este un nume deja consacrat în galeria de azi a pictorilornaivi, cu un palmares bogat de expozi]ii în ]ar` [i înstr`in`tate. Potrivit lui Gheorghe Ciobanu, „…ne trebuieatât de pu]in ca s` fim ferici]i! Eu, când stau în genunchi [ipictez, m` rog la Dumnezeu s`-mi dea [i mie pu]in` frumuse]es` pun în tablourile mele, din cea mult` pe care el a pus-o încrea]ia Sa. Iar când începe s` se lege tabloul, s` apar` de subpensul`, atunci simt o bucurie [i o plin`tate care m` vindec`de toate relele [i m` face fericit...”

Un important festivaldedicat muzicii ac-

tuale intitulat „S`pt`mânaInterna]ional` a Muzicii Noi”(SIMN) va avea loc în maimulte institu]ii de cultur`din capital`, în perioada 19-27 mai. Tema edi]iei din acestan va fi suprarealismul. Sepune accent pe imagina]ia [icreativitatea arti[tilor carepropun proiecte originale:spectacol în vitrin`, cata-strofe dup` Caragiale, operascience fiction, concert cup`s`ri, show-uri multimedia,crea]ie colectiv` dada, filme etc. Opera Na]ional` Bucure[tig`zduie[te dou` dintre spectacolele S`pt`m#niiInterna]ionale a Muzicii Noi: Kaoss Birds in NowHere’sVille[i Momâi [i Mumii.

Cabinetul de Desene [i Gravuri al Muzeului Na-]ional de Art` al României prezint` expozi]ia tempo-

rar` I.D. Berindei (1871-1928) Proiecte de arhi-tectur`: palatele urbane,deschis` publicului pân`pe 30 septembrie încadrul Galeriei de Art`Româneasc` Modern`,în s`lile dedicate expu-nerii de arte grafice.Organizatoarea expo-zi]iei este Elena Olariu,specialist al Muzeului Na-]ional de Art` al Ro-mâniei. Expozi]ia cu-prinde 51 de proiecte dearhitectur` originale,expuse în premier` abso-

lut` într-un muzeu. O mare parte dintre aceste desene (treizeci[i cinci) sunt concepute [i semnate chiar de I.D. Berindei,restul fiind realizate de angaja]ii din biroul s`u.

SPECTACOL -ANSAMBLULARTISTIC AL ARMATEI

Miercuri, 16 mai,ora 17.30, Sala Spectacole.

Spectacol muzical - coregrafic sus]inut de AnsamblulArtistic al Armatei. Pute]i asculta pe unii dintre cei maicunoscu]i [i aprecia]i interpre]i de muzic` folcloric` :Elisabeta Turcu, Ilie Ro[u, Norica Enache, Ioan Cornea,Lorena Istrate, Reveca S`lcianu, al`turi de interpre]ii demuzic` u[oar`: Gabriel Manea, Alina N`nescu, ValentinVoinea, Diana Matei, Violeta Ciobanu.

Conducerea muzical` : Stelian Ungureanu.

Expunere cu tema Kosovo (1999), o criz` anun]at`din ciclul Crize interna]ionale ale secolului al XX-lea. Dela Beijing la Kosovo, sus]inut` de colonel(r) dr. Petre Otu,istoric militar.

LUNA BUCURE{TILOR: 9 mai - 9 iunie 2012

Joi, 17 mai,ora 19.00, Sala Cinema.

În cadrul proiectului cultural Luna Bucure[tilor, derulatde Cercul Militar Na]ional [i Funda]ia Calea Victoriei, areloc prezentarea filmului Doi vecini de Geo Saizescu, produs

în anul 1958. Este o comedie de moravuri, cu ac]iunea înperioada interbelic`, realizat` dup` schi]a lui Tudor Arghezi,având o distribu]ie de zile mari: Grigore Vasiliu Birlic, IonLucian, Nineta Gusti, Carmen St`nescu, Dumitru Furdui,Aurel Cioranu, Mitzura Arghezi. Un film delicios despremicile conflicte dintre bucure[tenii apar]inând clasei demijloc, despre capriciile cucoanelor casnice, via]a tragico-comic` a slugilor, despre orgoliile fiec`rei profesii [i desprecum se pot g`si solu]ii într-o lume frivol`, a mofturilor demoment, dar finalmente uman` [i a[ezat`.

Evenimentul va fi deschis cu un dialog despre film [iactori, dintre regizorul Geo Saizescu [i actorul Eusebiu{tef`nescu.

EXPOZI}II

Galeria Artelor. Expozi]ia de pictur` a artistului plasticMarian Condruz, membru al Uniunii Arti[tilor Plastici dinRomânia. Expozi]ia este deschis` în perioada 14-31 mai.

Sala Rond`. Expozi]ia de pictur` pe sticl` a artisteiplastice Teofilia Juravle, deschis` în perioada 14-27 mai.

Sala Foaier. Expozi]ia de pictur` a artistei plasticeViorica Botezatu, deschis` în perioada 14-27 mai.

Expozi]iile sunt deschise zilnic, între orele 11.00-19.00.Intrarea este liber` la toate activit`]ile.

În noaptea de 19 mai 2012, muzeele bucure[tene î[ia[teapt` vizitatorii la expozi]ii, spectacole de muzic`, dans,teatru [i film, proiec]ii [i evenimente speciale interactive.Pentru a-[i stabili mai u[or propriul traseu, vizitatorii suntinvita]i s` foloseasc`, \ntocmai ca [i la edi]ia anterioar`,harta cu programul Nop]ii Muzeelor în Bucure[ti, tip`rit`de Re]eaua Na]ional` a Muzeelor din România cu sprijinulAdministra]iei Fondului Cultural Na]ional. Vizitatorii potalege s`-[i petreac` noaptea de 19 spre 20 mai 2012parcurgând atât muzee care [i-au f`cut o tradi]ie dins`rb`torirea acestui eveniment, cât [i muzee sau organiza]iiculturale care s-au al`turat în 2011 sau chiar în acest an.

Printre participan]ii tradi]ionali, amintim ArhiveleNa]ionale ale României, Centrul Cultural ArtSociety, MuzeulNa]ional al Avia]iei Române, Biblioteca Central`Universitar` Carol I, Muzeul Na]ional Cotroceni, Funda]ia

NOAPTEA MUZEELORLowendal, Muzeul Na]ional al }`ranului Român. Vor mai fideschise publicului, printre altele, Muzeul de Art` alRomâniei, Muzeul Na]ional al H`r]ilor [i C`r]ii Vechi, MuzeulNa]ional de Istorie Natural` Grigore Antipa, Muzeul Na]ionalde Istorie a României, Muzeul Municipiului Bucure[ti,Muzeul Na]ional de Art` Contemporan`.

{i muzeele din ]ar` s`rb`toresc Noaptea Muzeelor,propunând publicului expozi]ii diversificate, spectacole,proiec]ii [i evenimente speciale. La 19 mai, vizitatoriiMuzeului Na]ional Brukenthal, în Sibiu, sunt a[tepta]i laprogramul Costumul Baroc, iar la Muzeul de Istorie Natural`[i Muzeul de Istorie – Spectacolul Naturii. La PalatulBrukenthal, gazde vor fi… însu[i Samuel von Brukenthal [iso]ia sa Sofia, seconda]i de un valet [i o servant`. ProgramulCostumul Baroc propune o abordare interactiv` întransmiterea informa]iei cu privire la perioada baroc` [i lastructura palatului prin intermediul costumelor de epoc`,realizate în urma unei cercet`ri a colec]iei de pictur` [icolec]iei de textile a muzeului. La Ia[i, publicul se va bucurade acces gratuit, printre altele, la Muzeul Unirii, unde vaputea vizita: expozi]ia de pictur` Niccolo Livaditti [i epoca sa,va putea asculta Concertul de fanfar` în parcul muzeului [iva putea urm`ri proiec]ia Ia[ul în imagini. La muzeulmemorial Mihail Kog`lniceanu va avea loc Festival Boieresc,unde atmosfera de epoc` a secolului al XIX-lea va firememorat` printr-o scenografie complex`. La Sinaia, la 19mai, va putea fi vizitat gratuit Castelul Peli[or. Vizita include[i noua expozi]ie inaugurat` cu ocazia Nop]ii Muzeelor,Tinerimea Artistic` a Principesei Maria, care celebreaz`împlinirea a 110 ani de la debutul oficial al mecenatului artistical Principesei Maria. Prin prestigiul personal, ca [i prinimplicarea sa activ`, Maria [i-a adus aportul la „prop`[ireaartelor plastice în România”, scopul declarat al Societ`]ii. Eaîns`[i pictori]` talentat`, autoare de design de gr`din`, fin`cunosc`toare a fenomenului Arta 1900, creatoarea unor pieseoriginale de mobilier [i inspirat decorator de interior, reginaMaria contribuie la recunoa[terea interna]ional` afenomenului cultural românesc.

PROMO}II

IMPACT20Observatorul militarNr. 19 (16 - 22 mai 2012)www.presamil.ro

Un copil de cinci ani, C`lin, [i p`rin]ii lui aunevoie urgent` de ajutor. Totul a început în urm`cu un an [i jum`tate când, în urma unui consult laSpitalul de Recuperare Ia[i, prof. dr. CristianPopescu, neurolog de specialitate, analizând RMN-ul cerebral al lui C`lin l-a diagnosticat cu hidro-cefalie [i mici forma]iuni cerebrale care p`reau a fimetastaze pornite din alt` parte a corpului. Plecatcu p`rin]ii, de urgen]`, la Bucure[ti a fost diag-nosticat cu tumor` medular` T6-T8, hidrocefalietetraventicular` [i disemin`ri cerebrale leptome-ningeale. Se instalase [i parapareza. Au urmatmulte [edin]e de chimioterapie [i kinetoterapie. Aefectuat tratamente la Institutul Oncologic dinBucure[ti, Spitalul Bagdasar [i Spitalul dinRavensburg, Germania. Aici, cu ajutorul dr. IoanaKnoeller, a opera]iilor [i a tratamentului, starea luiC`lin s-a îmbun`t`]it. La nici dou` luni boala arevenit. În urma biopsiei efectuate în Germania s-a stabilit c` sufer` de tumor` glioneuronal`leptomeningeal` difuz`. E un tip nou de tumor`cerebral`, înc` neclasificat` de Organiza]iaMondial` a S`n`t`]ii. Se mai cunosc doar patrucazuri, descoperite în Italia. C`lin face chimiote-rapie de 10 luni. Dup` ce va termina [i ultimeledou` cure de citostatice va trebui s` mearg` la oclinic` în afara ]`rii pentru radioterapie.

În scopul de a strânge fondurile necesare trata-mentului, precum [i a interven]iilor viitoare, tat`llui C`lin, plutonierul (r) Bogdan Graur, a înfiin]atîn octombrie 2011 o asocia]ie umanitar`, cu numeleC`lin lupt` pentru via]`.

Datele de contact ale asocia]iei sunt: WWW.CALINGRAUR.INFO CIF 29266400,Banca BCR, Cont RO81RNCB0175124567850001,IA{I, TEL 0735657423, FAX 0378106574,E-mail: calin_lupta_pentru_viata@yahoo.com Colectivul U.M. 01079 Miercurea Ciuc solicit`

ajutor umanitar pentru sprijinul camaradului nostru,plutonier-major Stancu Partene Gheorghe, unic

între]in`tor al familiei, diagnosticat cu neoplasm alcolonului transvers operat [i paraparez` spastic`,cheltuielile pentru efectuarea interven]iilor chirur-gicale [i pentru tratamentele post-operatoriidep`[ind cu mult posibilit`]ilor financiare proprii.

Dona]iile se pot efectua în contul: StancuPartene Rodica, RO16RZBR0000060011044234,deschis la filiala RAIFFEISEN BANK, filialaMiercurea Ciuc, pe numele Stancu Partene Rodica. Colectivele Comandamentului comunica-

]iilor [i informaticii [i Centrului de instruire pentrucomunica]ii [i informatic` Decebal v` solicit`ajutor financiar pentru so]ia camaradului nostru,maiorul Lauren]iu Irimia. So]ia acestuia a fostdiagnosticat` cu leucemie acut` monoblastic`în luna ianuarie a acestui an. Tratamentul acesteiboli const` în Transplant alogen de la donator HLAcompatibil neînrudit, care se poate face în Israelsau în Spania. Cheltuielile pentru efectuareatratamentului sunt evaluate la 150.000 euro, sum`care dep`[e[te cu mult posibilit`]ile financiareale familiei. Cei care doresc s` sprijine familiapot depune o sum` în contul în RON deschispe numele Lauren]iu Irimia la BRD SibiuRO86BRDE330SV-08589853300. Pentru maimulte detalii pute]i s`-l contacta]i pe maiorulLauren]iu Irimia la telefonul 0766731364 sau înre]eaua RMNC 2103/125. Adrian Ionu] Brujan, în vârst` de 20 de ani,

singurul copil al maiorului (r) Ion Brujan, a fostdiagnosticat în urma concluziilor RMN efectuate lacentrul medical ELIM cu malforma]ie vascular`frontal` paramedian` stânga, care în profunzimeajunge p#n ̀la nivelul cornului frontal al ventricululuilateral stâng asociat ̀cu leziune schelar ̀hemoragic`intraparenchimatoas` frontal` stâng`. Oricine îlpoate ajuta, cu orice sum`, oricât de mic` ar fi ea. Tel.0350 404 186, 0724 557 224. Conturi la banca Carpatica:cont lei RO66CARP039000808628RO01, cont euroRO23CARP039000808628EU01.

DECESE

ANIVERS~RI

În aceste momente de triste]e, întregul personalal {colii de Aplica]ie pentru Unit`]i de Sprijin de Lupt`General Eremia Grigorescu este al`turi de colonelul Ioan-Ovidiu Foamete la trecerea în nefiin]` a tat`lui s`u.

Sincere condolean]e familiei îndurerate! Dumne-zeu s`-l odihneasc` în pace! Camarazii din filiala ANCMRR General Gheorghe

Avramescu Boto[ani, aduc un ultim omagiu pluto-nierilor-adjutan]i în rezerv` SOFA DUMITRU [i{TEFANACHI VASILE, pleca]i dintre noi în lunaaprilie 2012 [i transmit sincere condolean]e familiilorîndoliate. Cu profund regret, colectivul Comandamentului

comunica]iilor [i informaticii anun]` c` a încetat dinvia]` generalul de brigad` (rtr) dr. DRAGU NICULAE,pe data de 9.05.2012, dup` o lung` [i grea suferin]`.

În ultimele dou` decenii ale carierei militare aîndeplinit func]ii de mare responsabilitate, aducân-du-[i o contribu]ie deosebit` la dezvoltarea armeitransmisiuni la nivel strategic, în plan conceptual [iopera]ional. A fost un ofi]er cu o preg`tire militar` [iprofesional` remarcabile, cu experien]` în exercitareaactului de conducere la e[aloanele operativ-strategice,constituind, din acest punct de vedere, un modelpentru ofi]erii mai tineri. În egal` m`sur` a fost [i unformator al ofi]erilor de comand` [i stat major dincomandament [i unit`]ile subordonate.

Excep]ionalele sale calit`]i morale [i profesionale,frumoasele sale tr`s`turi de personalitate, precum [icaracterul s`u sociabil [i colegial, jovial, bonom [irespectuos vor face s` r`mân` o amintire luminoas`în memoria genera]iilor mai tinere [i un gol imens însufletele celor care l-au cunoscut.

Filiala Boto[ani General Gheorghe Avramescu a ANCMRR ureaz` mult` s`n`tate, fericire [i prosperitatepersonal`, c#t [i membrilor de familie, urm`torilor camarazi care-[i aniverseaz` ziua de na[tere în luna mai,astfel: coloneii Lucian Cilinschi, Gheorghe Timofti; locotenen]i-coloneii Vasile Cucu, Constantin Cuzub,Constantin Lupa[cu, Petru Radu, Constantin Stiuj; maiorii Constantin Alexuc, Valeriu Caliniuc, ConstantinZadorojniac; c`pitanii Ioan Costiniuc, Ioan Ilisei, Costache Gurici, Aurel Hreapca; sublocotenentul Gheorghe-Constantin Turcu; mai[trii militari Gheorghe Lipan, Constantin Turcoman, Sorin Cobaschi, Constantin Alexa,Remus Posteuc`; plutonierii-adjutan]i Mihai Danalache, Pavel B`lan, Constantin Filip [i doamnele ElenaAiroae, Eugenia Cilinschi, Petrica Cical, Aspazia Bârsan, Daniela Sauca. Adresez cele mai calde [i sincere mul]umiri, al`turi de toat` recuno[tin]a mea, colonelului doctor

Aurelian Ranetti, comandantul Spitalului Universitar de Urgen]` Militar Central Dr. Carol Davila, coloneluluidoctor Sorin Mititelu, colonelului doctor Gigi Teodoru, sec]ia recuperare neurologic`, maiorului doctorC`t`lin Andrei, sec]ia neurologie, precum [i întregului corp medical din cele dou` sec]ii, pentru profesionalismul[i d`ruirea manifestate în încercarea de salvare a vie]ii mamei mele, pe care cu regret o spun, bunul Dumnezeua dorit-o mai mult lâng` el, în Ceruri.

General de brigad` dr. Silviu POPESCU, [eful Resurselor SMFT Infanteri[tii marini ureaz` comandantului Batalionului 307 Infanterie Marin`, locotenent-colonel Daniel

Frumosu, s`n`tate, fericire [i multe împliniri. La mul]i ani!

Suntem al`turi de familia greu încercat` [itransmitem sincere condolean]e.

Dumnezeu s`-l odihneasc` în pace! Colectivul Centrului de Instruire pentru Lupt`

Getica Cincu este al`turi de locotenent-colonelulOvidiu Pricop în momentele grele pricinuite dedecesul tat`lui s`u, profesorul VASILE PRICOP.

Dumnezeu sa îl odihneasc` în pace!Sincere condolean]e familiei îndoliate! Cu mare durere [i triste]e am primit vestea

stingerii din via]`, la 5 mai 2012, la doar 52 de ani,dup` o lung` [i grea suferin]`, a ing. FLOREAROMULUS, fiul colegului [i prietenului nostru, colonel(ret) Ioan Florea, prim-vicepre[edinte de onoare alANCE Regina Maria. Ceremonia de înhumare a avutloc la 8 mai, la Cimitirul Ghencea Militar. În]elegemdurerea [i zbuciumul p`rin]ilor, care au f`cut tot ceeste omene[te posibil pentru salvarea fiului lor.

Membrii Biroului Executiv Central al Asocia]ieiNa]ionale Cultul Eroilor Regina Maria transmitp`rin]ilor îndurera]i sincere condolean]e [i întreagalor compasiune. Dumnezeu s`-l odihneasc` în pace! Personalul Brig`zii 8 LAROM Alexandru Ioan

Cuza Foc[ani este al`turi de membrii familiei B`e]elu,în momentele grele de profund` suferin]` pricinuitede trecerea în nefiin]` a celui care a fost colegul nostruB~E}ELU DUMITRU. Adres`m, pe aceast` cale,sincere condolean]e [i întreaga noastr` compasiunefamiliei îndurerate. Dumnezeu s`-l odihneasc` în pace! Familia Alexe Câl]an este al`turi de familia

îndurerat` la pierderea celui care a fost coman-dantul, colegul, prietenul [i profesionistul des`vâr-[it, colonel (r) COMAN DUMITRU. Dumnezeus`-l odihneasc` în pace!

ANUN}URI UMANITAREÎ n perioada 16-18 mai 2012, Complexul expozi]ional ROMAERO va

g`zdui cea de-a 4-a edi]ie a Expozi]iei interna]ionale dedicate industrieiaeronautice, ap`r`rii, securit`]ii na]ionale [i securit`]ii private BSDA 2012.

Acest eveniment va reuni firme de prestigiu din ]ar` [i str`in`tate, care vorprezenta stadiul actual de dezvoltare a echipamentelor [i capabilit`]ilor militare,precum [i ultimele tendin]e [isolu]ii tehnice ob]inute decercetarea [tiin]ific` în dome-niul securit`]ii [i ap`r`rii.

Expozi]ia poate fi vizitat` despeciali[ti, cadre militare [iangaja]i ai institu]iilor partenereîn zilele de miercuri, între orele12.00-17.00; joi, între orele 10.00-17.00 [i vineri, între orele 10.00-15.00;

Accesul va fi liber pentru pu-blicul larg în ziua de 18 mai2012, cu începere de la ora 12.00pân` la ora 15.00, inclusivpersoanelor sub 16 ani, numaipe platforma exterioar` acomplexului expozi]ional.

Accesul personaluluiMinisterului Ap`r`rii Na]ionalese face pe baza legitima]iei saua ]inutei militare.

Î n perioada 21-24.05.2021, va avea loc la Cercul Militar Na]ional,Sala Alba Iulia, în organizarea Direc]iei Topografice Militare, reuniunea

grupului de lucru NATO – Interservice Geospatial Working Group-TehnicalManagement Panel Meeting - responsabil cu standardizarea informa]iilorgeografice în cadrul Alian]ei NATO.

Persoane de contact: colonel ing. Marin Alni]ei tel: 0788 566 230, emailgeospatial@cliknet.ro [i maior ing. Daniel {tefan tel: 0749 995 213.

Promo]ia 1977 (Promo]ia Independen]ei) a Liceului Militar Dimitrie Cantemir,Breaza, organizeaz` revederea de 35 de ani de la absolvire, la Breaza, în perioada20-22 iulie 2012. Rela]ii la: Nicu Cristian 0722 188 676; Dumitru L`udatu, tel. 0722669 337; Petru Dr`ghicescu, tel. 0736 601 045. Promo]ia 1987 a {colii Militare de Ofi]eri activi-femei Nicolae B`lcescu Sibiu,

organizeaz` întâlnirea de 25 de ani de la absolvire, în perioada 21 - 23 septembrie2012, în garnizoana Sibiu. Detalii suplimentare pute]i afla de la organizator, colonelAngela-Maria Beldiman (Vladu), STAR 1002/450 [i mobil 0722 22 37 15, 0733 55 7817, adresa email angela_beldiman@yahoo.com, sau Viorica Popovici (Gatlan) tel.0722 59 79 46. Promo]ia 1967 a Liceului Militar {tefan cel Mare Câmpulung Moldovenesc

anun]` organizarea întâlnirii dup` 45 de ani de la absolvire, la 4 august 2012,începând cu ora 9.00, la sediul liceului. Pentru to]i colegii care doresc s` participela aceast` festivitate, comitetul de organizare adreseaz` rug`mintea de a confirmaparticiparea prin depunerea sumei de 360 RON/persoan` în contul COD IBAN:RO78RNCB0726004510030008 la BCR, Sucursala Ghencea, Agen]ia Stadion 1,deschis pe numele Mihai Dorel. Participan]ii sunt ruga]i s` achite integral sumanecesar` desf`[ur`rii acestei activit`]i pân` la 1.07.2012. Prin suma depus`,participan]ilor li se asigur` cazarea în nop]ile de 3/4 [i 4/5 august 2012, masafestiv` [i alte cheluieli specifice pentru aceast` activitate. Rela]ii suplimentare sepot ob]ine de la urm`torii colegi: Viorel Bu]a – tel.: 0722.380.151 sau 021/319.59.70;Nicu Apostu – tel.: 0722.345.934; . Marius Hanganu – tel.: 0724.525.046 sau 021/319.48.84; Costic` }enu – tel.: 0722.561.388; Gheorghe Boaru – tel.: 0744.359.483sau 021/319.57.74; Dorel Mihai/tel.: 0721.949.845 sau 0744.53.06.21; Ioan Sab`u –tel. 0721.160.509. Promo]ia 23 august 1987 a {colii Militare de Ofi]eri de Avia]ie Aurel Vlaicu,

nenavigan]i [i meteorologi, organizeaz` revederea de 25 de ani, în perioada 22-24iunie 2012, la Boboc, Buz`u.

În situa]ia în care exist` disponibilitate sufleteasc` ([i bugetar`), v-am fi profundrecunosc`tori pentru un r`spuns favorabil.

Participarea se confirm` prin depunerea sumei de 200 de lei, pentru o persoan`,în contul RO30BTRL01001201409921XX.

Detalii suplimentare se pot solicita la: Marius Nicoar` – nicoarama-@yahoo.com,Ion Vasile – vasileion1962@yahoo.ro sau tel: 0729164485, Carmen M`csinescu –0741165254, Costic` Panciu – 0724380733. Promo]ia 1982 de ofi]eri activi de artilerie [i topografi a {colii Militare de

Artilerie Ioan Vod` se reune[te în Sibiu, la sediul {colii de Aplica]ie pentru Unit`]iSprijin Lupt`, în perioada 24-26 august 2012, pentru a s`rb`tori 30 de ani de laabsolvire. Costul estimativ este de 350 lei/familie, bani care vor fi depu[i în contulRO15BITRSBRON35056CC1, titular Popescu Marin, Banca Italo-Romena Sibiu.Persoane de contact: colonel Adrian Stroea, telefon 0723320612; colonel RizescuAlexandru – telefon 0745365008; colonel Popovici Liviu, telefon 0721330622;colonel Zanfir Gheorghe, 0722640282; Popescu Marin, telefon 0743088170,marin.popescu81@yahoo.com.

21CALEIDOSCOP Observatorul militarNr. 19 (16 - 22 mai 2012)

www.presamil.ro

Rubric` realizat` demaistrul militar principal

Cristian GHIZDEANUPRODUSE DE SERIE

Dezlegarela careul

AI CARTE,N-AI PARTE

dinObservatorul

militarnr. 18/2012

Elena-Irina SPILC~

ÎN LUMINA ASTRELOR

{TIA}I C~...

SFIN}I MILITARI

CogitoCogitoCogitoCogitoCogitoOamenii se cred nemuritori dac` mor cu un grad mai mare [i cu o decora]iemai mult. Tudor ARGHEZI

Foto: Eugen MIHAI

Civiliz

a]ia o

chiulu

i

Isidor din Chios, osta[, † 14 mai 251Acest sfânt a tr`it în zilele

împ`ratului Deciu, tr`gându-sede neam din cetatea Alexandriei.{i mergând cu oastea, avearangul ce se numea option, [ipogorându-se în insula Chios cuflota oastei, peste care era c`pete-nie Numerie, a fost pârât desuta[ul Iulie, c`ci crede în Hristos[i nu d` cinste zeilor. Iar sfântulIsidor a m`rturisit pe fa]` peHristos, [i v`zând Numerieneîntoarcerea gândului lui, aporuncit de i s-a t`iat capul, [i a[a a luat cununa muceniciei.

Andrei din Mesopotamia, osta[, † 18 mai 250Sfântul Petru era din ora[ul ce se cheam` Lampsac.

Adunându-se la Dacno, domnul cet`]ii evridinilor, a silit pesfântul Petru ca s` jertfeasc` Afroditei, [i nevrând acesta s`se supun`, ci m`rturisind pe Hristos Dumnezeu, i-au zdrobittot trupul cu leg`turi, cu lemne [i cu roata. Pentru aceasta,în timpul chinurilor [i-a dat duhul [i a luat de la Dumnezeucununa nevoin]ei. Iar Pavel [i Andrei se tr`geau cu neamuldin Mesopotamia, [i fiind osta[i sub zisul Dacno, s-au dus laAtena cu el. Acolo se aflau al]i doi credincio[i, Dionisie [iHristina, iar Pavel [i Andrei i-au luat asupra lor s`-i p`zeasc`.Dar mai apoi ei au poftit pe sfânta Hristina, care era fecioar`[i frumoas` [i în vârst` de nunt`, ca s` se împreune cudân[ii spre p`cat. Iar ea neînduplecându-se nicidecum, înloc s` o sileasc` ei [i-au schimbat gândul datorit`înv`]`turilor ei, [i au crezut în Hristos. Pentru aceasta Pavel,Andrei [i Dionisie au fost uci[i [i îngropa]i de mul]imeapietrelor azvârlite asupra lor; iar sfânta Hristina aruncându-se peste ei, i s-a t`iat capul.

... La 4 mai 1904 a început construc]ia Canalului Panama?

... Tot la 4 mai, dar în 1953, Ernest Hemingway a câ[tigatPremiul Pulitzer pentru B`trânul [i marea?... În zilele noastre, jum`tate din apa râurilor [i fluviilor estefolosit` pentru iriga]ii?... Între anii 1897-1899 exploratorul român Emil Racovi]` aparticipat, ca naturalist, la expedi]ia antarctic` belgian` labordul navei Belgica, având drept comandant pe Adrien deGerlache?... Românul Bazil Assan a întreprins în 1897 o c`l`torie înregiunile polare nordice, în Insula Ur[ilor [i Insula Spitzbergen,unde a f`cut cercet`ri geologice [i asupra florei [i faunei?... Teodor Negoi]` în anul 1995 a devenit primul român care aatins Polul Nord, a condus prima sta]ie româneasc` permanent`de cercetare [i explorare din Antarctica – sta]ia Law-Racovi]`,fondat` [i inaugurat` în anul 2006?... Grigore Antipa s-a consacrat studierii Dun`rii [i M`rii Negre,participând în 1893 la o expedi]ie în jurul acestei m`ri, expedi]ieorganizat` de ]`rile riverane care a durat nou` luni, fiind,totodat`, [i întemeietorul Muzeului Na]ional de Istorie Natural`din Bucure[ti ce-i poat` numele?

Ilarion BARBU

Z, S, IOV, C,I, TARANI,ESARFA,

BICE, SATRA,L, DO,

RADACINILE,VIU, EL, MIDII,FIR, GROTA,U, OCEANE,SUSOTI, ZA,SIC, AVAR.

Berbec (21 martie-20 aprilie): V` impresioneaz` situa]iaprecar` a unei rude [i încerca]i s` o ajuta]i a[a cum v` price-

pe]i mai bine. Întâmpina]i unele dificult`]i în relatarea unor faptemai vechi, pe care trebuie s` le explica]i unei autorit`]i.

Taur (21 aprilie-20 mai): V` incomodeaz` faptul c` v`trezi]i invadat de rude, iar libertatea dumneavoastr` de mi[-

care are de suferit. Va trebui s` v` schimba]i planurile de weekend[i s` înso]i]i musafirii prin diverse loca]ii.

Gemeni (21 mai-21 iunie): Da]i iama la mâncare [i esteposibil s` suferi]i o intoxica]ie care s` v` strice buna dispozi]ie.

Face]i excese [i în privin]a nop]ilor nedormite, iar oboseala acumu-lat` î[i spune cuvântul la serviciu.

Rac (22 iunie-22 iulie): Încrederea v` este tr`dat` decineva la care nu v` a[tepta]i, prin scoaterea la suprafa]` a

unor secrete pe care le-a]i ]inut bine ascunse. V` emo]ioneaz`examenul pe care trebuie s`-l dea o rud` apropiat`.

Leu (23 iulie-22 august): Schimb`ri majore v` a[teapt`în urm`toarele s`pt`mâni, dar care nu v` iau prin sur-

prindere. C`uta]i solu]ii profesionale care s` v` ajute s` avansa]isau s` schimba]i un mediu care nu v` mai este prielnic.

Fecioar` (23 august-22 septembrie): Ave]i nevoie detoate resursele pentru a pune pe picioare o afacere care se

anun]` a fi profitabil`. Rela]ia cu persoana iubit` se deterioreaz` [isim]i]i nevoia s` pune]i cap`t unor neîn]elegeri.

Via]a sentimental` la nativulVia]a sentimental` la nativulVia]a sentimental` la nativulVia]a sentimental` la nativulVia]a sentimental` la nativulbalan]`: Nativul din balan]` punebalan]`: Nativul din balan]` punebalan]`: Nativul din balan]` punebalan]`: Nativul din balan]` punebalan]`: Nativul din balan]` puneaccent pe aspectul fizic mai multaccent pe aspectul fizic mai multaccent pe aspectul fizic mai multaccent pe aspectul fizic mai multaccent pe aspectul fizic mai mult

decât pe caracterul persoaneidecât pe caracterul persoaneidecât pe caracterul persoaneidecât pe caracterul persoaneidecât pe caracterul persoaneiiubite. Îi place s` poarte persoanaiubite. Îi place s` poarte persoanaiubite. Îi place s` poarte persoanaiubite. Îi place s` poarte persoanaiubite. Îi place s` poarte persoanaaleas` asemenea unui trofeu saualeas` asemenea unui trofeu saualeas` asemenea unui trofeu saualeas` asemenea unui trofeu saualeas` asemenea unui trofeu sauaccesoriu [i s-o prezinte tuturoraccesoriu [i s-o prezinte tuturoraccesoriu [i s-o prezinte tuturoraccesoriu [i s-o prezinte tuturoraccesoriu [i s-o prezinte tuturorprietenilorprietenilorprietenilorprietenilorprietenilor. Este u[or influen]abil. Este u[or influen]abil. Este u[or influen]abil. Este u[or influen]abil. Este u[or influen]abil

[i superficial, iar o rela]ie[i superficial, iar o rela]ie[i superficial, iar o rela]ie[i superficial, iar o rela]ie[i superficial, iar o rela]iesentimental` de durat` se poatesentimental` de durat` se poatesentimental` de durat` se poatesentimental` de durat` se poatesentimental` de durat` se poate

cl`di doar dac` aceasta secl`di doar dac` aceasta secl`di doar dac` aceasta secl`di doar dac` aceasta secl`di doar dac` aceasta seconsum` în termenii [i condi]iileconsum` în termenii [i condi]iileconsum` în termenii [i condi]iileconsum` în termenii [i condi]iileconsum` în termenii [i condi]iile

impuse de el. impuse de el. impuse de el. impuse de el. impuse de el. Are nevoie deAre nevoie deAre nevoie deAre nevoie deAre nevoie delibertate maxim`, nu suport` s`-[ilibertate maxim`, nu suport` s`-[ilibertate maxim`, nu suport` s`-[ilibertate maxim`, nu suport` s`-[ilibertate maxim`, nu suport` s`-[i

asume responsabilit`]i, s` deaasume responsabilit`]i, s` deaasume responsabilit`]i, s` deaasume responsabilit`]i, s` deaasume responsabilit`]i, s` deaexplica]ii sau s` i se pretind`explica]ii sau s` i se pretind`explica]ii sau s` i se pretind`explica]ii sau s` i se pretind`explica]ii sau s` i se pretind`

gesturi afective. Se c`s`tore[tegesturi afective. Se c`s`tore[tegesturi afective. Se c`s`tore[tegesturi afective. Se c`s`tore[tegesturi afective. Se c`s`tore[tetârziu ori deloc.târziu ori deloc.târziu ori deloc.târziu ori deloc.târziu ori deloc.

Balan]` (23 septembrie-22 octombrie): Trebuie s`participa]i la multe activit`]i profesionale într-un timp scurt

[i sunte]i mai mereu plecat. Neglija]i atribu]iile gospod`re[ti [idin acest motiv ave]i mici neîn]elegeri cu persoana iubit`.

Scorpion (23 octombrie-21 noiembrie): V` înc`-p`]âna]i s` duce]i pân` la cap`t o treab` care v` dep`[e[te.

Trece]i printr-o perioad` în care sunte]i mai sensibil din punct devedere al s`n`t`]ii [i v` îngrijoreaz` acest aspect.

S`get`tor (22 noiembrie-20 decembrie): V` str`dui]is` face]i fa]` cheltuielilor [i accepta]i chiar [i proiecte scurte

din care a]i putea scoate un câ[tig material. G`si]i o solu]ie de com-promis în privin]a unei situa]ii delicate dintre dou` persoane dragi.

Capricorn (21 decembrie-19 ianuarie): V`aglomera]i cu rezolvarea mai multor acte juridice, deoarece

încerca]i s` v` surprinde]i adversarii. Primi]i vizita unor prietenivechi spre sfâr[itul s`pt`mânii.

V`rs`tor (20 ianuarie-18 februarie): Trecerea dum-neavoastr` de la o stare la alta are loc destul de u[or din

cauza schimb`rii de situa]ii. V` informa]i asupra unui personajcare v-a atras aten]ia într-un mod nepl`cut.

Pe[ti (19 februarie-20 martie): {ti]i s` îndep`rta]i cuu[urin]` oamenii din via]a dumneavoastr` prin vorbe grele

sau atitudine sfid`toare. Este posibil s` constata]i c` trebuie s`înfrunta]i de unul singur o problem` grav`.

Observatorul militarNr. 19 (16 - 22 mai 2012)www.presamil.ro

22 FINANCIAR

Pagin` realizat` de locotenent-colonelul Gheorghe VI{AN

Radar economic Bugetarii î[i vor recupera salariile t`iate

pân` la sfâr[itul anului. De la 1 iunie, salariilebugetarilor vor cre[te cu 8%, urmând ca restul sumelornecesare pentru revenirea la nivelul salariilor din iunie2010 s` fie acordate în luna decembrie, a anun]atpremierul Victor Ponta. Potrivit ministrul finan]elorpublice, Florin Georgescu, a doua tran[ ̀de recuper`risalariale, din decembrie, va fi de 7,5%, primii bani cuaceast` nou` majorare fiind încasa]i de bugetariîncepând din ianuarie 2013. Tot de la 1 iunie, întran[e lunare egale cu ceea ce guvernele trecute auîncasat gre[it, se va începe restituirea sumelor c`trepensionarii cu pensii de peste 740 lei. AngajamentulGuvernului României, condus de primul-ministruVictor Ponta, se bazeaz` pe negocierile purtate cureprezentan]ii Fondului Monetar Interna]ional, aiComisiei Europene [i ai B`ncii Mondiale. Consumul a crescut în primul trimestru.

În luna martie 2012, volumul cifrei de afaceri dincomer]ul cu am`nuntul (cu excep]ia comer]ului cuautovehicule [i motociclete) a crescut fa]` de luna

precedent` atât ca serie brut`, cu 18,8%, cât [i ca serieajustat`, în func]ie de num`rul de zile lucr`toare [i desezonalitate, cu 1,2%, arat` datele Institutului Na]ionalde Statistic` (INS). În primul trimestru al acestui an,comparativ cu perioada similar` din 2011, comer]ulcu am`nuntul (cu excep]ia comer]ului cu autovehicule[i motociclete), serie brut`, a avansat cu 3,7%, iar caserie ajustat ,̀ în func]ie de num`rul de zile lucr`toare[i de sezonalitate, a urcat cu 4,5%, pe fondul vânz`rilorde carburan]i pentru autovehicule în magazinespecializate (+9,2%), de produse alimentare, b`uturi[i tutun (+5,1%), dar [i a vânz`rilor de produsenealimentare (+1,4%).

Prima investi]iechinez` semnifi-cativ` în sistemulenergetic na-]ional, la Ro-vinari. Companiachinez` ChinaHuadian Enginee-ring Co. Ltd. a fostselectat` s` realizezenoul grup energetic, de 500MW, de la Termocentrala Rovinari. Valoareaini]ial` a proiectului este de circa un miliard deeuro. Societatea de]inut` de stat urmeaz` s`negocieze [i s` semneze, pân` la sfâr[itul luniiviitoare, un memorandum de în]elegere cucompania chinez`. O alt` etap` const` în întoc-mirea unui nou studiu de fezabilitate [i evaluareaaporturilor în natur`, cu termen de finalizare înluna septembrie, apoi, pân` în martie 2013,urmeaz` înregistrarea societ`]ii mixte de tip IPP,ob]inerea autoriza]iilor, avizelor [i certificatelornecesare pentru începerea efectiv` a construc]iei.

Punerea în func]iune a noului grup energeticeste estimat` pentru sf#r[itul anului 2015. Profit trimestrial record pentru OMV

Petrom. Dup` profitul istoric înregistrat în 2011,de 3,759 miliarde de lei (887 milioane de euro),OMV Petrom a ob]inut în primele trei luni aleacestui an noi rezultate remarcabile. Astfel, fa]`de aceea[i perioad` a anului anterior, vânz`rile auurcat în primul trimestru cu 21%, la 6 miliarde lei(1,3 miliarde euro), iar profitul a fost unul record,de 1,38 miliarde lei (381 milioane euro), încre[tere cu 65%, potrivit unui comunicat alcompaniei. În plin` criz`, turismului interna]ional

i-a mers bine. Organiza]ia Mondial̀ a Turismuluia anun]at, s`pt`mâna trecut`, c` veniturile dinturismul interna]ional au crescut cu 3,8%, în 2011,[i au atins nivelul record de 1.030 miliarde dedolari (740 miliarde de euro). La nivel regional,cele mai mari cre[teri ale veniturilor din turisms-au înregistrat în cele dou` Americi (+5,7%),urmate de Europa (+5,2%), Asia-Pacific (+4,3%) [iAfrica (+2,2%). Singura regiune unde încas`riledin turism au sc`zut (- 14%) a fost Orientul Mijlociu.De cea mai mare parte a banilor ob]inu]i dinturismul interna]ional a beneficiat Europa (45%sau 463 de miliarde de dolari), urmat` de Asia-Pacific (28% sau 289 de miliarde de dolari) [i celedou` Americi (19% sau 199 de miliarde de dolari).

Dup` ce, în iulie anul trecut, reglement`rileeuropene au impus o sc`dere a pre]urilorapelurilor efectuate/primite [i a SMS-urilor înroaming în spa]iul UE (0,35 euro/minut, în cazulapelurilor efectuate, 0,11 euro/minut, în cazulapelurilor primite [i 0,11 euro pentru un SMS),utilizatorii unor astfel de servicii vor beneficia,pân` în 2014, [i de alte ieftiniri. Potrivit raportuluiRoaming 3, adoptat s`pt`mâna trecut` deParlamentul European, pentru serviciileadresate popula]iei, de la 1 iulie 2012, tarifelemaximale stabilite se reduc la 0,29 euro/minutpentru efectuarea unui apel, 0,08 euro/minutpentru recep]ionarea unui apel [i 0,09 euro

pentru transmiterea unui SMS. Pentru primadat` se introduc tarife maximale la serviciile deinternet, utilizatorii fiind taxa]i cu maximum 70de eurocen]i/megabyte (MB) pentrudesc`rcarea de date sau navigarea pe internetîn timpul c`l`toriilor peste grani]` (cu facturareper kilobyte utilizat). Raportul prevede înc`dou` etape de reducere a costurilor, începândcu 1 iulie 2013, respectiv cu 1 iulie 2014. Astfel,din a doua jum`tate a anului viitor, apelurileefectuate ar urma s` fie taxate cu maximum0,24 de euro/minut, cele primite cu 0,07 euro/

minut, transmiterea unui SMS cu 0,08 euro,iar internetul cu 0,45 euro/MB. Pre]ul prev`zutde Roaming 3, începând cu 1 iulie 2014, nupoate dep`[i 19 eurocen]i/minut pentruefectuarea unui apel, 5 eurocen]i/minut pentrurecep]ionarea unui apel, 6 eurocen]i pentrutransmiterea unui SMS [i 20 de eurocen]i/MBpentru desc`rcarea de date sau navigarea peinternet. Toate pre]urile sunt f`r` TVA. Maimult, tot de la aceast` dat`, operatorii detelefonie mobil` din ]`rile în care cet`]eniieuropeni se afl` în vizit` vor avea posibilitateade a oferi direct servicii în roaming, iarconsumatorii vor avea posibilitatea de a selecta

operatorul cu cele mai bune servicii, înainte dea pleca în c`l`torie sau chiar în timpul acesteia.Altfel spus, un client va putea alege un furnizorde apeluri na]ionale [i altul pentru serviciile deroaming, f`r` s` renun]e la num`rul de telefon,cartela SIM sau aparat [i f`r` s` pl`teasc` taxesuplimentare. Noile reglement`ri valabile în UEau rolul de a cre[te concuren]a între marilecompanii europene de telecomunica]ii, creândo nou` pia]` pentru serviciile de roaming [ipermi]ându-le consumatorilor s` fac` economiisubstan]iale în acest sens.

TARIFELE DE ROAMINGSE VOR IEFTINI DIN NOUParlamentul European a adoptat joi, 10 mai, un raport ce prevede

o reducere substan]ial` a tarifelor de roaming pentru serviciile devoce, text [i internet mobil, începând cu 1 iulie 2012.

Programul, ajuns la a-XIX-aedi]ie, ofer` tuturor categoriilorde turi[ti oportunitatea de adescoperi via]a satului, tradi]iilelocurilor respective, ospitalitateaspecific` acestui tip de turism [i,nu în ultimul rând, posibilitateade a servi o mas` tradi]ional` cubucate specifice fiec`rei zonepentru care vor opta. Pachetulde cazare aferent Programuluispecial Vacan]e la ]ar` includesejururi de cinci nop]i/[ase zilela pensiuni de dou` margaretela pre]ul de 150 de lei/persoan`.Pentru pensiunile de trei [i patrumargarete, tariful pentru un sejur cre[te la195 de lei/persoan`. Pachetul de serviciiinclude cinci nop]i cazare în camer` dubl`,cu mic dejun din partea casei. Prima noaptede cazare corespunde zilei de duminic`, iar

Pân` pe 15 iunie, turi[tii au posibilitatea petrecerii unei vacan]eîn satele române[ti la pre]uri promo]ionale, prin Programul specialVacan]e la ]ar` derulat de Asocia]ia Na]ional` de Turism Rural,Ecologic [i Cultural (ANTREC).

VACAN}E LA }AR~LA PRE}URI PROMO}IONALE

sejurul se va încheia în ziua de vineri. FilialeleANTREC participante la acest program sunt:Arge[, Alba, Bra[ov, Buz`u, Cluj, Constan]a,Covasna, Gorj, Maramure[, Neam], Prahova,Sibiu, Suceava [i Vâlcea.

Moneda na]ional` a înregistrat, în perioada 7-14 mai, dou` noiminime istorice în raport cu euro [i s-a depreciat cu aproape 2%în fa]a dolarului american.

Deprecierea leu-lui vine pe fondul te-merilor investitorilorcu privire la evolu]iaeconomic` intern`,dar [i ca urmarea atensiunilor de pepie]ele externe, încondi]iile în care exist`un risc ridicat defaliment al Greciei înurm`toarele [ase luni.Oricum, în perioadaurm`toare, este pu]inprobabil s` asist`m ladeprecieri bru[te aleleului, fiind de a[teptatnoi interven]ii ale B`n-cii Na]ionale Româneîn pia]̀ pentru a asigurao stabilitate a cursului.De la începutul anului,moneda local̀ a sc`zutcu aproape 2,7% com-parativ cu euro [i cupeste 3% în raport cudolarul.

Pe pie]ele valutareinterna]ionale, mone-da unic` european` acontinuat s` piard`teren în fa]a dolaruluiamerican, în ultimas`pt`mâna, paritateaeuro/dolar tranzac-]ionându-se sub pragulde 1,29.

LEUL, ÎN DIFICULTATE

23SPORTObservatorul militar

Nr. 19 (16 - 22 mai 2012)www.presamil.ro

LEC}IA ECHIPEI C`pitan Bogdan OPROIU

Foto: c`pitan Constantin MIREANU

Cele [apte echipe au fost alc`tuite din peste200 de elevi [i studen]i la care s-au ad`ugat 50de persoane din conducerea loturilor, an-trenori [i medici. Comitetul de organizare afost format din 20 de membri, ace[tia asigu-rând [i arbitrajul probelor. Arbitri au oexperien]` destul de mare, mul]i dintre ei fiind[i participan]i la astfel de concursuri, spune loco-tenent-colonelul R`zvan Bichir, [eful comisieitehnice. {i pentru c`, la un moment dat s-apus [i problema cerin]elor prea dure dearbitraj, Bichir a explicat: Noi trebuie s`dovedim aceea[i exigen]` la toate concursurile.

La nata]ie masculin, probele au fost 100 mliber, 100 m bras [i [tafet` combinat`, Acade-mia For]elor Terestre Nicolae B`lcescu (AFT)impunându-se în fa]a loturilor AcademieiNavale Mircea cel B`trân (ANMB) [i AcademieiFor]elor Aeriene Henri Coand` (AFA). Com-peti]ia a fost foarte dur` [i, la final, a fost oadev`rat` lupt`, a declarat câ[tig`torul probeide 100 m bras, student caporal Corneliu Mihai(AFA). Le-am ar`tat tuturor c` avia]ia se pri-cepe [i la înot, a spus Mihai, cu satisfac]ie.Performan]a sa este remarcabil`, ]inândseama de faptul c` AFA nu dispune de o piscin`proprie. Ne antren`m la piscin` în ora[, pentruc` nu avem bazin în academie [i facem antre-namente cu dou` s`pt`mâni înainte de concurs,a mai spus Mihai. La feminin, în urma celordou` probe, 50 m liber [i 50 m bras, compo-nentele echipei ANMB au ie[it pe primul loc,urmate de studentele de la AFA [i AFT.

AFA s-a descurcat mai bine la cele optprobe de atletism – masculin, echipele clasatepe locurile urm`toare fiind cele de la AFT [iANMB. Am participat la atletism [i pot s` v`spun c` probele au fost disputate atât cele indi-viduale, cât [i la [tafet`, dar cea mai important`este echipa, pentru c`, pân` la urm`, noi acu-mul`m puncte pentru echip`, a spus studentulsergent Nicu[or Anghelescu, înving`tor laproba de 4x400m cu echipa AFA.

La atletism-feminin, echipa ANMB a reu[its`-[i devanseze competitoarele, podiumul fiindcompletat, în ordine, de AFT [i AFA. EchipaAFT a reu[it locul II, o contribu]ie important`având-o studenta sergent Antonia Mari[,multipl` campioan` na]ional` [i mondial` încadrul campionatelor militare de atletism.Participant` [i la proba duelului de foc, Mari[a apreciat sportul de echip`, de[i probele lacare ea particip` în mod obi[nuit presupunefort individual. Iat` ce declara la jum`tateaprobei duelului de foc: Eu sunt atlet` [i jocul deechip` este o provocare pentru mine. Amcooperat foarte bine, ne-am în]eles [i am merspeste a[tept`ri. Cum cei de la Academia Naval`cred c` ar trebui s` fie cei mai buni la înot, noiar trebui [i cred c` suntem cei mai buni la tra-gere. Antonia a avut dreptate [i cele dou`echipe ale AFT (feminin [i masculin) au reu[its` se impun` la aceast` prob`.

ÎÎÎÎÎn perioada 7-12 mai a avut loc, la Pite[ti, etapa final` a Competi]iein perioada 7-12 mai a avut loc, la Pite[ti, etapa final` a Competi]iein perioada 7-12 mai a avut loc, la Pite[ti, etapa final` a Competi]iein perioada 7-12 mai a avut loc, la Pite[ti, etapa final` a Competi]iein perioada 7-12 mai a avut loc, la Pite[ti, etapa final` a Competi]ieiaplicativ-militare [i sportive de var` pentru institu]ii militare deaplicativ-militare [i sportive de var` pentru institu]ii militare deaplicativ-militare [i sportive de var` pentru institu]ii militare deaplicativ-militare [i sportive de var` pentru institu]ii militare deaplicativ-militare [i sportive de var` pentru institu]ii militare de

înv`]`mânt. Studen]i de la academiile categoriilor de for]e [i înv`]`mânt. Studen]i de la academiile categoriilor de for]e [i înv`]`mânt. Studen]i de la academiile categoriilor de for]e [i înv`]`mânt. Studen]i de la academiile categoriilor de for]e [i înv`]`mânt. Studen]i de la academiile categoriilor de for]e [i AcademiaAcademiaAcademiaAcademiaAcademiaTTTTTehnic` Militar` [i elevi de la [colile de mai[tri [i subofi]eri s-auehnic` Militar` [i elevi de la [colile de mai[tri [i subofi]eri s-auehnic` Militar` [i elevi de la [colile de mai[tri [i subofi]eri s-auehnic` Militar` [i elevi de la [colile de mai[tri [i subofi]eri s-auehnic` Militar` [i elevi de la [colile de mai[tri [i subofi]eri s-auîntrecut câteva zile la alergare, înot, patrul` [i duel de foc, în spiritulîntrecut câteva zile la alergare, înot, patrul` [i duel de foc, în spiritulîntrecut câteva zile la alergare, înot, patrul` [i duel de foc, în spiritulîntrecut câteva zile la alergare, înot, patrul` [i duel de foc, în spiritulîntrecut câteva zile la alergare, înot, patrul` [i duel de foc, în spiritulsportivit`]ii [i camaraderiei.sportivit`]ii [i camaraderiei.sportivit`]ii [i camaraderiei.sportivit`]ii [i camaraderiei.sportivit`]ii [i camaraderiei.

Duelul de foc este considerat` cea maispectaculoas` prob` a competi]iilor militarede var` [i a[a a [i p`rut, v`zut` de pe margine,frenezia suporterilor nefiind întrecut` decâtde d`ruirea competitorilor. Pentru cei carenu [tiu, echipele de la aceast` prob` sunt for-mate din cinci competitori, fiec`ruia corespun-zându-i câte o ]int`; în poligon sunt dou` ]intenr. 6, dou` nr. 7 [i una nr. 10. Dup` distribuireamuni]iei pe aliniamentul de a[teptare celordou` echipe intrate în competi]ie, se d` startul[i competitorii se deplaseaz` în fug` pealiniamentul de tragere, î[i scot înc`rc`toruldin port-înc`rc`tor [i trag de voie. Dup` ce[i-a doborât ]inta destinat`, sco]ându-[i astfel

din joc oponentul direct, fiecare tr`g`tor poateviza ]intele coechipierilor. Dup` doborâreatuturor ]intelor, c`pitanul echipei – care estecel mai bun tr`g`tor [i c`ruia îi revine ]intanum`rul 10 – ridic` mâna [i, astfel, duelul sesfâr[e[te. Nicio înfruntare la duelul de foc nu sepoate termina la egalitate, explic` plutonierul-major Adriana Toac` din comitetul deorganizare, instructor în sec]ia sport a SMG.Dac` echipele r`mân cu acelea[i ]inte înpicioare, atunci se ia în considerare muni]iasau prima ]int` care a fost doborât`, ]inta nr.10 având valoarea cea mai mare. Dac` aidoborât decarul, atunci stai f`r` griji, pentruc` celelalte ]inte sunt mai aproape [i ai mari[anse s` câ[tigi, spune Toac`. Cel mai buntimp de desf`[urare a unui meci la acest duelde foc a fost de 23 de secunde [i 32 de miimi,realizat de echipa Academiei For]elorTerestre Nicolae B`lcescu.

Fiecare competitor are un arbitru desem-nat, care se afl` pe aliniamentul de tragere[i-l supravegheaz`. Urm`rim ca pe timpuldeplas`rii în fug` s` nu piard` materiale pecare le au asupra lor, iar la tragere trebuie s`[tim în permanen]` situa]ia lor, dac` mai suntîn lupt` sau sunt sco[i din joc. Trebuie s` fiifoarte atent la ]inte [i, dac` oponentul direct alcelui pe care-l supraveghezi [i-a doborât ]inta,trebuie s`-l anun]`m pe cel pe care-l urm`rimc` a fost scos din joc, explic` o alt` regul` plu-tonierul-major Marinel Purcea, de la Sec]iasport a SMFT, arbitru în competi]ie.

Dac` un competitor î[i pierde echipa-mentul, arbitrul îl întoarce înapoi s`-[i recu-pereze materialele. În momentul în care c`pi-tanul echipei ridic` mâna, înseamn` c` toate]intele sunt doborâte [i acest lucru înseamn`Stop joc! Echipa lui nu mai are voie s` trag`.Dac` mai trage vreunul din coechipieri, echipaeste descalificat`. Dac` unul dintre competitoritrage mai întâi în alt` ]int` decât în a sa, echipaeste din nou descalificat`.

Este o prob` de îndemânare, vitez` [i preciziela ]int`, apreciaz` plutonierul-adjutantFrancisc Saro[i, participant la aceste competi]iidin postura de [ef al patrulei AFT [i spectatorla proba duelului de foc. Competi]ia este viudisputat` [i cred c` ANMB are [anse de câ[tig,

spunea el la jum`tateaîntrecerii sportive. Stu-den]ii [i elevii nu au atâtapreg`tire precum cei de launit`]i operative, dar orgo-liile sunt mari [i vor to]ivictoria. De aceea [i specta-torii î[i încurajeaz` freneticechipa.

Concurent` la 1.500 m,s`ritura în lungime, duelde foc [i proba de patrul`,student frunta[ GeorgianaV`duva particip` pentru adoua oar` la aceast` com-peti]ie, de data aceasta cuechipa AFT, dup` ce, anultrecut, a f`cut parte dinlotul {colii Militare deMai[tri Militari [i Sub-ofi]eri a For]elor Terestre

Basarab I (SMMMSFT). Cea mai dificil` mis-a p`rut s`ritura în lungime, pentru c` nueste proba mea. La 1.500 m am alergat maidegrab` [chioap`. Ne-am obi[nuit s` nu nerepro[`m una alteia nimic, dar s` [tii c`-]itragi echipa în jos e groaznic, explic` eadinamica întrecerilor pe echipe.

La duelul de foc, dup` echipele AFT, pepodium s-au clasat în ordine, la masculin,AFA [i SMMMSFT, iar la feminin, {coalaMilitar` de Mai[tri Militari [i Subofi]eri aFor]elor Aeriene Traian Vuia (SMMMSFA)[i ANMB.

Patrula militar` a fost câ[tigat` tot deechipele AFT, urmate, la masculin, deSMMMSFA [i, pe locul III, de SMMMSFT,în vreme ce, la feminin, pe locul II s-a clasatSMMMSFA, iar pe locul III, echipa ANMB.

© Ministerul Ap`r`rii Na]ionale„Reproducerea de scurte extra-se este permis` \n condi]iileprev`zute de art. 33 din Legeanr. 8/1996 privind dreptul deautor [i drepturile conexe.”

|nchidereaedi]iei – luni,

ora 10.00

REDACTOR-{EF: locotenent-colonel Florin {perlea, tel. 021/322.66.34 REDACTORI-{EFI ADJUNC}I: locotenent-colonel Gheorghe Vi[an, tel. 021/322.82.87 int. 120 [i locotenent-colonel George Cosmin Lum\n`roiu, tel. 021/322.82.87 int. 108. SECRETAR DE REDAC}IE: maior Viorel Amz`rescu, tel. 021/322.82.87 int. 124. REDACTORI: c`pitan Constantin Pi[tea, c`pitan Bogdan Oproiu,locotenent Andreea Cristian, plutonier-major Lucian Irimia,Irina-Mihaela Nedelcu, Marilena Georgescu, Silvia Mircea, Elena David.

ISSN1223-3641.145

C.1219/2012Taxele po[tale – achitate conform

aprob`rii D.G.P.T.C nr.137/8598-1980.Tiparul executat la GRUPUL DE PRES~ ROM@N

www.presamil.rotpa@presamil.roTrustul de Pres` al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale

Redactor de serviciu: 021/322.82.87

TEHNOREDACTARE COMPUTERIZAT~:Corneliu Popa, Maria-Ioana Gal, Roxana Matei.CORECTUR~: Oprina Melcioiu, Elena Potoroac .̀FOTOREPORTAJ: plutonier-adjutant Eugen Mihai, plutonier-major C`t`lin Ovreiu, Petric` Mihalache .DIFUZARE: plutonier-adjutant Rodica Dinc`, Ionel Tudor,Costel B l̀an, tel. 021/322.82.87 int. 160.

ABONAMENTE la tel.: 021.322.82.87 int. 160Cont: RO56TREZ70320360150XXXXX

ADRESA REDAC}IEI:Bucure[ti, Bulevardul Unirii nr. 57, bloc E4, sector 3,

O.P. 4, C.P. 4-159, Cod 741382. Tel./fax 021/322.83.88

24Observatorul militarNr. 19 (16 - 22 mai 2012)www.presamil.ro

PERSONALITQ}I

Interviu cu turcologul Emil SUCIU

INFLUEN}A TURC~ASUPRA LIMBII ROMÂNE A FOST CONSISTENT~

Interviu realizat de locotenent-colonelul Florin {PERLEA

– De unde provine pasiuneadumneavoastr` pentru limba [i civiliza]iaturc`? Când a]i descoperit aceast` lume [ice anume v-a fascinat?

– Este vorba de o întâmplare din ultimulan de liceu, care mi-a marcat destinul: m`hot`râsem s` dau admitere la limbi orientale,la Universitatea din Bucure[ti, atras fiind derezonan]a exotic` pe care lumea Orientului oputea produce în mintea unui adolescentardelean; în acest context, am acceptat pe locpropunerea nea[teptat` a unui ofi]er care f`cearecrut`ri pentru armata român` de a intra înrândurile acesteia în cazul în care voi reu[i laadmitere. În acest fel, dup` reu[ita la Sec]ialimba turc`, secundar român`, am avutposibilitatea s` urmez cursurile facult`]ii [i s`descop`r limba [i civiliza]ia turcilor osmanlii [ia altor popoare turcice, precum [i alte domeniiale culturii umaniste, dar [i s` devin, con-comitent, student (pe vremea aceea, elev)militar [i, apoi – dup` examenul de licen]` –,locotenent, urmând o carier` militar` care s-aîntins pe parcursul a 36 de ani. Am avut, a[adar,dou` vie]i profesionale paralele: una – ca ofi]eral armatei, iar alta – ca lingvist, turcolog,cercet`tor îndeosebi al influen]ei turce[tiasupra limbii române. Desigur c`, de-a lungulacestor dou` cariere distincte, trebuie c` amfost o prezen]` insolit`, ca unic turcolog cugrade pe um`r [i ca ofi]er preocupat nu numaide îndatoririle militare, ci, în timpul liber, [i deinfluen]a limbii turce. Numai so]ia mea [i fiulmeu [tiu cum am reu[it s` împac cele dou`preocup`ri, dar important este c` am reu[it peambele planuri: în lingvistic` sunt apreciat îndomeniul foarte strâmt pe care mi l-am ales,iar cariera mea militar` a culminat cu func]iade ata[at român al ap`r`rii în dou` ]`riimportante pentru rela]iile noastre militare:Ungaria [i apoi Turcia. Cele dou` „vie]iparalele” mi-au pus îns`, de la bun început,anumite bariere în ambele direc]ii: pe de oparte, cu specializarea pe care o aveam, nu a[fi avut cum s` ajung la gradul de general [i, pede alt` parte, nu mi-am putut extindecercet`rile lingvistice dincolo de limitelesubiectului meu decât în câteva ramuricolaterale: toponimie [i antroponimieromâneasc` [i turceasc`, formarea cuvinteloretc.; de asemenea, cât am fost ofi]er activ, nuam reu[it decât s` adun o cantitateconsiderabil` de date [i materialedocumentare, s` activez în calitate decolaborator extern al Institutului de Lingvistic`din Bucure[ti, s` particip cu comunic`ri launele congrese [tiin]ifice na]ionale [iinterna]ionale [i s` public câteva zeci de articoleîn reviste de specialitate, dar nu am avut timps`-mi redactez [i s`-mi public c`r]ile decât dup`trecerea în rezerv`, în 2005 (cu excep]ia unuivoluma[ despre conflictul iugoslav).

– Românii intr` în contact cu turcii înzorii istoriei lor statale [i, dincolo deconflictul militar care i-a opus, observ`m[i ast`zi numeroase influen]e, mai aleslingvistice, pe care le-a]i inventariat înlucr`rile publicate pân` în prezent. Ceanume vi se pare caracteristic în analizareaacestor influen]e [i împrumuri? Cât demulte am preluat noi de la turci, ce anumeau preluat ei de la noi?

– A[a cum se întâmpl` de obicei încontactele dintre dou` limbi folosite una dec`tre un popor de cuceritori, iar alta de c`tre opopula]ie subjugat`, turcii nu au preluat de la

Emil Suciu este turcolog [i colonel înrezerv` al armatei române (din 2005). S-an`scut la 26 noiembrie 1950, la Târgu-Mure[, a absolvit Liceul „Avram Iancu” dinAiud (1969) [i Facultatea de LimbiRomanice, Clasice [i Orientale (sec]ia turc`– secundar român`) a Universit`]iiBucure[ti (1973). Este doctor în filologie, laaceea[i universitate, din 1984. În perioada1973-2005 a fost ofi]er activ în MinisterulAp`r`rii Na]ionale, în func]ii de docu-mentare [i informare a cadrelor, analiz`politico-militar`, rela]ii externe [i diploma]iemilitar` (Comandamentul Marinei Militare– 1973-1983; Comandamentul Ap`r`riiAntiaeriene a Teritoriului – 1983-1987;Oficiul de Informare [i Documentare al M. Ap. N. – 1987-1991; Direc]ia Informa]ii Militare– 1991-1995; adjunct al ata[atului, respectiv ata[at al ap`r`rii, militar, aero [i naval înUngaria [i Turcia – 1995-2005). Din 1973 este colaborator extern la Institutul de Lingvistic`„Iorgu Iordan” din Bucure[ti. A publicat mai multe volume, articole [i studii de specialitatereferitoare la influen]a turc` asupra limbii române.

noi decât câ]iva termeni dispara]i, azi învechi]isau dialectali. În schimb, influen]a turc` asupralimbii române a fost relativ consistent`, dar înmic` m`sur` viabil`: circa 2.750 de cuvinteîmprumutate, dintre care numai în jur de 1.000au supravie]uit pân` ast`zi (la care se adaug`vreo 250 de derivate române[ti), peste jum`tatedintre împrumuturile men]inute aflându-se îns`la periferia vocabularului, ca termeni regionali,argotici sau arhaici (cum ar fi buzdugan sauienicer). Restul de aproximativ 1.750 de cuvintes-au pierdut, au ie[it din uz, în principaldeoarece denumeau realit`]i care ele însele audevenit desuete. R`mân importante, a[adar,numai vreo cinci sute de cuvinte de origineturc` [i mai ales cei aproape o sut` de termeniapar]inând vocabularului esen]ial al limbiiromâne actuale (pe primele locuri, din punctulde vedere al valorii de întrebuin]are, se situeaz`cafea, hai(de), geam, chef, murdar, du[man,musafir, cutie, habar, odaie, dulap, perdea etc.).Caracteristicile influen]ei turce[ti au depins,desigur, de condi]iile istorice în care aceasta s-aexercitat; în leg`tur` cu conflictele militaredintre cele dou` popoare, se poate spune c` eleau fost mult mai rare decât perioadele de pace,de acalmie, de respectare a raporturilor de

vasalitate a ]`rilor române fa]` de puterniculimperiu, ceea ce a [i facilitat preluarea unuinum`r atât de mare de cuvinte turce[ti. Maimult, este evident c` instalarea otomanilor laDun`re în zorii istoriei statale a românilor –cum foarte bine spune]i – a avut [i un efectpozitiv, punând stavil` expansiunii RegatuluiUngar în direc]ia }`rii Române[ti [i Moldovei;altfel – cine [tie? – am fi avut mult mai pu]ineîmprumuturi din turc` [i mult mai multe dinmaghiar`, a[a cum s-a întâmplat înTransilvania.

– Care crede]i c` este cea maiimportant` caracteristic` a civiliza]ieiturce[ti, în totalitatea ei geografic` [icultural`, pe care noi, ceilal]i, ar trebui s`o în]elegem [i pre]uim?

– Situându-se, geografic [i cultural, laîntâlnirea dintre Asia [i Europa, poporul turc[i-a construit o civiliza]ie specific`, par]ial diferit`de aceea a vecinilor s`i arabi, per[i sau europeni,dar [i de aceea a altor popoare turcice. Fiindpar]ial diferit`, ea este [i par]ial asem`n`toare,adic` are [i elemente comune cu to]i ace[tia.

Impregnat` de numeroase tradi]ii culturaleasiatice [i religioase musulmane, civiliza]ia turc`[i, implicit, mentalitatea turcilor din Turciareprezint`, a[adar, o sintez` a tuturormo[tenirilor [i împrumuturilor culturale de careau beneficiat. Europenismul turcilor este relativ,întrucât este o achizi]ie suprastructural` târzie,început`, vag, abia din secolul al XIX-lea [iaccentuat` în cel urm`tor, dar nicicândîncheiat`. {i nu ar fi p`cat ca acest proces s` seîncheie? S-ar pierde numeroase virtu]i [i valoripe care specificul tradi]ional turcesc le adaug`atât Europei, cât [i Asiei; le-ar pierde turcii în[i[i,care ar deveni mai asem`n`tori cu noi, europenii„puri”, dar mai pu]in identificabili ca poporabsolut distinct în zona noastr` geografic`. Eitrebuie în]ele[i [i pre]ui]i, într-adev`r, a[a cumsunt, cu cinstea [i h`rnicia lor, cu spiritul lormilitarist, cu credin]a lor musulman`, cuna]ionalismul lor integrator, cu gândirea lor –din punctul nostru de vedere – „îngust`”, adic`diferit` de a noastr`, specific`.

– Scriitorii de limb` turc` nu suntfoarte prezen]i în editurile noastre, cuexcep]ia lui Orhan Pamuk, dar care esteun laureat al Premiului Nobel, ceea ce îi

confer` un statut distinct. Este limba obarier` sau sunt diferen]e culturale majorecare ne determin` s` nu recept`m corectopera lor literar`?

– Nu, limba nu este o barier` (avem destuispeciali[ti care ar putea traduce cu succes dinturc`), cum nu sunt nici diferen]ele culturale(dimpotriv`, pe lâng` multe cuvinte, noi ampreluat [i multe elemente de mentalitate de laturci, mai ales în sudul [i estul ]`rii). Nu m-ampreocupat prea mult de literatur`, ca obiect decercetare, a[a încât v` pot oferi un r`spuns denespecialist. Cred c` avem de a face, dac`vorbim despre literatura modern`, cu oproduc]ie literar` turceasc` foarte întârziat` [idestul de s`rac` din perspectiv` european`(excep]iile nu lipsesc), în timp ce literatura turc`clasic` este într-adev`r greu de receptat, devreme ce ea, scris` într-o limb` „mixt`”, turco-arabo-persan`, era rupt` chiar de în]elegereaturcilor obi[nui]i; nici aici nu ducem lips` decazuri de excep]ie, cum este minunatul YunusEmre. Cât despre Orhan Pamuk – extrem decontestat în Turcia –, el este, ca gândire [i ca

stil, prea occidental ca s` mai fie reprezentativpentru literatura turc`, chiar dac` subiectelesale se învârt în jurul iubitului s`u Istanbul –ora[, de altfel, extrem de cosmopolit.

– Care ar fi scriitorul de limb` turc` pecare l-a]i traduce în limba român` ast`zi?

– Cred c` a[ traduce dintr-un poetcontemporan de mare for]` – un fel de NichitaSt`nescu al nostru – din care am mai tradus [ipublicat, prin reviste, pe când eram tân`r: FazilHüsnü Daglarca. Ca [i din Orhan Veli Kanik,un alt poet de valoare din secolul XX.

– Care este cea mai frumoas` experien]`personal` legat` de limba [i civiliza]iaturc`?

– Mai întâi, anii de studen]ie, în care amdescoperit aceast` limb` [i, în parte, aceast`cultur`, inclusiv printr-o [edere de cercetareîn Dobrogea, în cadrul practicii studen]e[ti;apoi, participarea, în tinere]e, la un Congres deturcologie organizat la Istanbul – un primcontact direct cu Turcia; [i, desigur, cei patruani petrecu]i în aceast` ]ar`, ca ata[at al ap`r`rii– perioad` în care am putut cunoa[te înprofunzime [i multilateral civiliza]ia [imentalitatea poporului turc.

– A]i primit, recent, Premiul AcademieiRomâne, o frumoas` recunoa[tere ameritelor dumneavoastr` într-un domeniuîn care se avânt` pu]ini lingvi[ti – originea[i istoria cuvintelor. Ce reprezint` acestpremiu pentru dumneavoastr`?

– Premiul Academiei Române mi-a fostacordat pentru „opera de-o via]`” pe care amelaborat-o timp de peste 35 de ani, „Influen]aturc` asupra limbii române”, în dou` volumemasive, având în total 1.639 de pagini, „Studiumonografic” [i „Dic]ionarul cuvintelorromâne[ti de origine turc`”, ap`rute în 2009,respectiv 2010, la Editura Academiei Române.Ea înlocuie[te singura sintez` a subiectuluipublicat` anterior, în 1900, de marele lingvistLaz`r {`ineanu, „Influen]a oriental` asupralimbei [i culturei române”. Onorantul premiupe care l-am primit reprezint` o recunoa[tere aacestui merit, dar [i o împlinire personal`pentru care am muncit mul]i ani, în condi]ii nutocmai prielnice.

– Într-o frumoas` dedica]ie pe carteape care a]i oferit-o Bibliotecii Trustului dePres` al MApN scrie]i: „Din partea unuicolonel în rezerv` care apreciaz` armataromân`”. Ce a însemnat pentru dumnea-voastr`, daca a]i fi nevoit s` sintetiza]i încâteva cuvinte, cariera de diplomat militarîn slujba Armatei României?

– Func]ia diplomatic` militar` pe care amîndeplinit-o timp de aproape zece ani a constituitîncununarea carierei mele militare, dându-miprilejul nu numai s` reprezint [i s` prezintarmata român` [i, implicit, ]ara [i popula]ia ei –atât în fa]a statelor de acreditare, cât [i în fa]aaltor ata[a]i militari din diferite col]uri ale lumii– [i s` contribui la dezvoltarea rela]iilor militareale României, dar, pe plan personal, [i s` cunoscculturi diferite, meleaguri noi, oameni deosebi]i,s`-mi fac prieteni str`ini, din zeci de ]`ri, cucare ]in [i acum leg`tura. Pe scurt, a fost oexperien]` de via]` fascinant`.

v