te le gr ame - wikimedia · and incurcate cele-l'alte cestiuni, läsând farà réspuns...
TRANSCRIPT
ANUL 111 No. £47 A DOUA EDITIUNE ¡GUI 24 SEPTEMBRE (il OOTOMBft) !B8
UMERUL 13 MM NUMERUL
ABONA11ENTELENCEP LA I SI 18 A FIE -CAREI LUNI SI SE PLATESC
TOT- D'A-UNA INAINTE
In Ruenrevci: La casa AdministratiuneI.la Tara : Pria mandate postale.
Pentru t an 40 lei, 6 lunt 20 let, 3 luna 10 lei.In Steeinetate: La toate ol'tìciele postale dinUniune, prin mandate postale.
Pentru i an 50 lei, 6 luna 25 leI.
ANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
REDACTIUNEANo. 3,Platza Epi9copiiei!,No. S
CAPARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
NUMERUL 15 BAI NUMERUL
ANUNCIU1ilLEDIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINIY-
TRATIA ZIARULUILa Paris : Agence HaVas, Place de la Bourse, 8
Anunciurl pe pag. iV, linia 30 banl; anunciurlsi reclame pe pag. Ill, 2 leT inia.
LA PARIS : se gaseste jurnalul cu I G cent.numerul, la Kioscul din Bulevardul St. Ger-
main, No. 84.
50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI
ADMINI STRATI UNEA
No. 8.Piatza Episcopiel.No. 8
CASNiCl.1 COLECTIVISTA._..-.---
CESTIUNE DE EDUCATIUNE
LIBERTATEA ALEGERILOR
UN ADEVER DE RESTABILIT
BRATIANU LA BEIZADEAUA
IMIORIUNTAREA DREI B. P. IIASDEU
LOGODITII
CASVICi. COLECTIVISTA
Pupiitura Stanian-Grigorescu dela Ploesti va fi negresit urmata dealte pupäturi, si pesté curând toatasuflarea liberalá disidantä din tarava fi preocupat& cu sirutarea fra-tilor vitregi de care fusese despár-tita pentru o afacere de onoare.
Sé luám dar impircäciunea ca unfapt implinit, sè o scuzäm putin prinfilosofia mahometaná : «Era suis !»sii sé ne intrebäm cum are sé fie
cásnicia intre colectivisti si disi-denti de toate nuantele?
Sé'í luam In fata alegétorilor, sipresupuind ca isbutesc la alegeri,sé'i insotim in parlament.
Liberali-disidenti devenind acumzeslre coleclivislä, se vor duce cufrati lor in intruniri publice, !si vorsustine candidaturele dimpreunä cuacele coleetiviste, vor tua cuvintulsi vor spune.... Vor spune, ce? lataintreba rea.
Vor lauda oare meritele politice,integritatea , capacitatea celor pecarel aü criticat Cu asprime an!intregi ?
Vor reinoi representatia datade grupurile Stanian-Grigorescu laPloesti ?
Egoismul si interesul nostru near impinge se dorim o asemeneaImpaciuire, cec! spectacolul intru-nirelor colectiviste ar avea negresitde resultat dispretul alegêtorilor pen-tru noua imperechere, si dispretuls'ar traduce prin voturi perdute.
Din Intrunirile publice vor scápae! cum vor scapa, vorbind despregeneralitáti, despre reactiune, ico-narii, vinderea têrei stréirlilor, si la-And incurcate cele-l'alte cestiuni,läsând farà réspuns Intrebérile in-discrete ce Ii s'ar putea face.
Dar sé ajungem In parlament sise vedem acolo zestrea colectivista.
Nimeni nu a ridicat glasul maitare de cât liberali disidenti in con-tra abusurilor regimului trecut. Eis'ail arétat dusmanii ne impacati alguvernul ui actual pentru cä nu dain judecata ministerul Rallia nu,pen-tru ce nu umplea grabnic puseáriileCu functionarii colertivisti.
Apoi In Camerile viitoare nu a-vem sé ne apucám sé vorbim ear de48, avem sé ne ocupäm de istoriacontimporana, de acesti doi-spre-zeceani pe care 'i atí criticat.
Sé pre3upunem cä s'ar ridicachestiunea darei in judecatä a fos-tului guverncerere pe care o fa-coati neîntrerupt si voi.ei ! In a-cest cas, ce purtare puttti oare se&veti ? Sé le luati apèrarea ? Sé véabtineti de la vot ? Sé votati poatepentru darea In judecat& a fratilorCu care v'ali infétisat la alegeri ?
Apol nu vedeti cá or cum vé vetisuci, or cum vé veti invêrti, ati dasa ti un spectacol caraghios votând
contra tor, sail un spectacol cinicvotând pentru ei; cäci publicnl poateintelege sè faceti la un moment databnegatiune de principiile voastre,dar nu poste admite cu nisi unchip se plecati la bratul drept eu uncandidat colectivist si sub bratulstâng eu procedura penale, cacide, e si vorb-t d -lui D. Brâtianu :«Hotu la puscärie !»
TE LE GR AMEAGENTIA HAVAS
Paris, 2 Octombrie.Un decret impune de acum'Mainte stai -
nilor cari residenza in Francia o declara-tiune care sé arate numele, nationalitateasi mijloacele for de existence ; dar nu li seimpune nidi -o taxa.
Berlin, 2 Octombrie.E probabil cä d. Gefl'ken va fi dus la tn-
chisoarea malte Curti din Lipsca.Cair, 2 Octombrie.
Sudanezil mentin positiunile for tnain-tate $i continue a ameninta Suakimul.
Londra, 2 Octombrie.Subscriptiuni voluntare se fac la Londra
pentru a ajunge la descoperirea autorilorasasinatelor recente.
Munich, 2 Octombrie.La prenzul de gala ce s'a dat asta searA,
principele regent a rdhat un toast In o-noarea Imperatului si a Im9eretesei Ger-manie!, multumin 1 ;tntr'un mod foartecordial Imperatulul pentru amabila savisite.
Imperatul, to respunsul set" s'a expri-mat ast-fel : Precum to 1870, casa regala sipoporul Bavariel an dat tntr'un mod nobilimpulsiunea unirei Germaniet, tot ast -felprincipele regent este primul a cervi no-bile amicitie a venit, In timpul urc&rilmele pe tron, sé aduc& otre -care arenarepreocuparilor mele. In Lita mari!or sartinece avem de todeplinit, poporul nostru aretrebuint4 de concursul credincios al prin -cipilor germani. Cu fidelitatea Hohenzo-lernilor, Eü tnchin Altetel Voastre Regalesi Case' Regale a Bavariel aliante si ami-ci tie,
Impératul a terminat toastul sen prinaceste cuvinte : «Traiasc& principele-regent !»
Munich, 2 Octombrie.Dupe ce a luat to chipul eel mal cordial
congedinde la principele regent si de la totsprincipil regali, tmpératul a plecat la 10ore la Viena to mijlocul salvelor de arti-lerie si al ovatiunilor intusiaste ale popu-latiuni1.
Viena, 2 Octombrie.Wiener Abendpost consacra sosirel tm-
paratului Wilhelm II un articol simpatieIn care zice :
Primirea facuta Imaératului va probaça unirea intima a Austro - Ungariel si Ger-manie' a intrat pe deplintn spiritul popu-latiunil. Nimene nu mal contesta sem-nificarea si caracterul inofensiv al acestelaliante care tinteste numal la mentinereapatii.
Aceasta allant& a dat probele sale ça eallant& central& pacinica careia Europa,In timpul unel serai de ani, cu toate ça anfost cale -va momente amenint &toar, a da-torat mentinerea linistei. Aceast& allant&nu este ofensiva in privinta aceluia carenu voeste de cat propria sa aparare.
Iat& semnificarea acestel aliante a Aus-tro-Ungariei, Germanie' si Italici, acestcordon de am>citie stabilii de la nord lasud ça o intarire In contra ori - carel fur -tuni politice.
Acestet aliante care a dal pan'acum pro-be de puterea sa se va datora pacea si tnviitor o speram, caci presenta ilustruluioaspete al case! imperiale este un non ga-gin al acestel pic'.
Budapesta, 2 Octombre.Principele de Galles a plecat dupé dejun
la Bucuresti.Belgrad, 2 Octombre.
Fostul regent si presedinte al consiliululStevca Mihailovici a murit. El va ti tnmor-mantat mAine cu mare pompa si eu chel-tuelile Statulul.
CESTIUNE DE EDIJCATIUNE
E foarte grec lucru se te apucl se dal lec-
tiunt unor persoane tn virst8 de la care est!In drept se astept' povete si.pe care crezi ca
at putea së't iei drept model de buns cres-
tere.
De cAnd s'a desfacut coalitia, ziarul Na-fiunea a gasit ca nu poate avea arma maibuns spre a spulbera tot ce zicem, tot cesuslinem, tot ce aparam, de cat risipind osuma de calificative injurioase la adresanoastra.
Cestiunea daca a fost sac nu inteleaptadesfacerea coalitiei, dacs sunt sac nu suntsanatoase ideile emise de noi, toate acesteaac remas la o parte si Natiunea nu mai stie
de cat un lucru : «Ciocoiasit de la Epoca,cioclovinele de la Episcopie» si asa mal na-inte I
Daca acestea se numesc argumente, ar fibine se fim'ncunostiintatl printr'o nota spe-ciala, cAci discutiunea In acest chip nu e deloc grec de sustinut.
Ne ar fi poste grozav de usor se gssim sinoT calificative displacute cu care se insotimvenerabila vérsta a directorulut Naliunel sitenera pricepere a primulu: sen redactor.
Nu vedem inse ce foloase ar reesi deacolo. Am imbogati limba cu ceva cuvintenoi sac am reaminti altele culese in dialectulgrecesc si turcesc, dar n'am castiga absolutnimic.
Lasa-ne dar, venerabile domnule D. Bra-tiene, se te numim tot venerabil si pune ca-lus acelora care ne Taiping pe povArnisul cu-vintelor de mahala.
Citim In Romdnia :Mai multe ziare au respân-
dit stirea ca d. Lascar Catar-giu, unul din leaderii parti-dului liberal-conservator, 'siar fi dat demisiunea. Aceastastire nu era cu totul lipsita defundament. Dar, in urma ex-plicatiunilor leale ce au avutloc, si conform dorintei una-nime a comitetului executiv,d. L. Catargiu a primit a re-mânea, ca si pâma acum, Incapulpartidululuiliberal con-servator, împreuna cu d. G.Vernescu.
ALIANTACOLECTIVISTALIBERALA -SOCIALISTA
«Liberalii independenfi, ar primiconcursul colectivistilur, dar in ace -la,sï timp el nu voesc ca sa se aratein faja opinieï publice, cd s'ad apro -plat ,si aü legaturi formale cu ni,steoamen! pe care 'i aü combätut pdnämai deunäzl ».
«Se caute mai cu seamd o formula,în puterea cäreia liberalii se poatäprimi concursul colectivirtilor, fardca aceaslä lucrare se indriluiascä peczne -va a zice ca acestia pregatescdin non venirea la putere a colec-tivistilor» .
(Lupta)
Ziarul «Lupta» vorbelte de stareain care se afte azi tratärile între di /e-ritele grupuri liberale in stop de a seójunge la o apropiere.
Nu voim Sd discutant a firma jiunile,si apreciarile «Lupteï », de oare cetratari sunt nu prin insinua jiuni
aprecidri mai mult saü mai pu(inred voitoare ale ziarelor liberale deori -ce nuanjä, cestiunea uneiapropieripoate in-ainta ,ci isbuti ; nu escitdndse ponte ajunge la împäciuire. Necredem dar datori a pastra o marereserva In aceasta importanta afa -cere si a nu vorbi de cat atuncicând timpul de a vorbi va fi venit.
(Vointa Nationala)
Este ideia ca Coate elementele libe-rale, împreuna cu cele radicale, sepublice UN PROGRAM COMUN, incare pentru elementele moderate se fieinscrise maximum de re forme, earpentru cele inaintate minimum.
(Lupta)
LIßERTaTEA ALEGEIiILOR
Se vde ca d. Dim. Bratianu a In-trunit la dinsul atase, pe membri!comitetului ski si pe redactorií zia -relor devotate si le a predat un mieeurs despre necesitatea ingerinjelor,pentru un partid ce prevede cd va cä-dea la alegeri.
Apol bétrânulliberala pus pe dis-cipolii sP! sé faca date -va exercitiiin scris pe tema aceia, eu exempleculese di i evenimentele de la 48.
Examenul a constat indoué probescrise :
0 corespondentä catre Nafiuneaasupra teroarel intr'un oras in careopositiunea nidi nu a presintat can -didat!.
Un manifest cetre cetätenii dinFálticani, prin care sé multumestecelor 5 alegátori care si -aü dat vo-turile listel liberale si prin care séretrag candidaturile la colegiul alII -lea.
Se zice cä d Eliad Cârciumärescua esit primul la clasificare pentrucorespondenta sa ciare Najiztnea,care contineao descriere admirabaa unui oras scáldat in sânge,fiind -cadin causa caldure' cursese singe dinnasul unuialegétor din colegiul Lift.
Toate manus risele s'aü depus insärtarele Najiunei si s'ail pestrat camaterie de reserve pentru campaniaelectoralä.
0 alta gazetá irisé a luat pe Na-jiunea tnainte, si a publicat eri unarticol intitulat: serra prevestiloare,despra ingerintele probabile in ale-geri.
Ce e mai nostim e cà gazeta incestiune e tocmai Lupia, adicä ateacare povátiise peguvernul actual séaibä candidati oficiali la alegeri.
Aceasta dà o ideie despre seriosi -tatea invinuirei ce sé aduce de mainainte guyernului, ca alegerile nuvor fi libere, si despre scopul inte-resat al acestor acuzatiuni.
Nimic nu autoriza pe vräjmasiinostri d'a bánui cá alegerile nu vorfi perfect libere.
Nu sunt el cire aü recunoscut caalegerile comunale ce s'ail fácut subguvernul actual, s'ail fácut In de-plina libertate ?
Nu e d. P. Grädisteanu acela careIntr'un diseurs la Orf,u a spus casub niel un guvern n'aü fost alegerimai libere de cât sub guvernul ac-tual ?
Aceste marturisiri ale liberalilornu impiedicaserá pe colectivistii sésuutie ca s'aü facut ingerinte nemai-pomenite In alegerile comunale.
Sé vede cà liberalii vézând ca e asade lesne sé sustii ca alegerile celemai libere aü fost cele mai siluite,vi-or fi insusit si el acest procedeüde la colectivist!, mai ales azi cândIn toate privintele el fac o singuràape, si când perspectiva unel In-frângeri il tndeamna sé caute scuzepentru cedere.
Dar nu 'si daü el seama ca ori -cinepricepe ca din partea guvernuluiactual ingerintele si violentale In a-leger! ar fi nu pumal o infamie, darpe lângá aceasta si o prostie.
In adevér, ar trebui ca cine -vasè aibk monomania ingerintii, si sèvrea sé faca violente de florile méru-lui, pentru ca sé päteze niste alegericare tí vor da In mod netndoelnico majoritete favorabilá.
Poate fi tndoialá cz victoria e aigu-rä, când vc&m cà in o multime dejudete opos'tia nidi nu va presintacandidati ? Ava, vici macar luptánu va fi din causa lipsel de candi -daturi ostile, niel la Teleorman, niella Botosani, nidi la Pite$ti, la Turnu-
Severin or la Tecuciü, la Vesluiüor la Dorohoiü, la Fálticani or lalalomita, la Neamt, la Vàlcea or laRoman.
i aceasta o spunem numai pen-tru Camera. Caci cât pentru Senat,dupé cât stim, cpositiunea va fi instare sá pue candidati tibia In 4, 5centruri.
Daca cred liberalii ca e un sistemde lupta d'a bánui sinceritatea ad-versarilor lor si daca el nu vor séadmite ca guvernul va lasa agerilelibere fiind cá ele trebue se fie libere,cel putin sé admite ca guvernul nue asa de dobitoe In cât sé faca inge-rinte de care el singuri ar profita.
Morala din toste acestea este, cáguvernul nu va face ingerinte, fiind-ca pe lângii, anele, niel nu are ne-vos sé ingereze. Liberali+ scornese demai nainte ing rinte, fiind ca le tre -bue ingerinte eu ori -ce pret.
UN AMER DE RESTABILITLa infamiile publicate de Voinla Naliona-
la 'n contra generalulul Manu Romania pu-blica urmetorul respuns:
Vointa Nalionala de la 23 August si 4Septembre, sub titlul «Drapelul Boerilor »,denaturand faptele, vorbeste de incidentultrecerel Dunarel de catre divizia 4 -a roma-na ln resbelul din 1877, si calomniazA ped -nul general Manu, comandantul atunetal acestel divizii,tntr'unmod odios. Aceastaeste eu atat mat necuvitncios, cA autorulacelor articole trebue se stie, ce d. generalManu nu poate interveni personal In des -bstere si nu poate publica vre unul dinactele ce poseda, spre a desfasura cu do-vezi cele petrecute.
Faptele unut om public, cum este gene -ralul comandant al unes divizii, sunt nea-parat supuse discutiutre1 publice.
Acel tuse care vor se le judece trebue seaibA si cunostiintele cerute si lealitateIn discutiune. Alt -fel discutiunea degene-reazA In calomnie si insulta.
Calomnie este, când Vointa Nationalazice ca generalul Manu remase pe malulslang al Dunarei, când este s1iut de toatitlumea, ca general Manu a trecut Dunareao data cu armata romana, ca a luat partela luptele dia jurul Plevaelsi de la Vidin,si ca nu s'a relators ta Romania de caldupe predarea acestel cetacei de catreTur'c' In mAinele comandantulul superiorroman, pe care atunci chiar d. generalManu '1 tnlocuia.
Calomnie este saü necunostiirtA a drep-turilor sl datoriilor ce incumb& unul gene-ral comandant,caud Vointa Nationalz zice,cA d. general Manu a discutat ordinul, ceprimise de la Vodit Carol pentru trecereaDunAret,si'l -a esprimat temereaca nu cumva sé ne ramina oasele prin Bu lgaria.Ordi-nul de trecere s'a esecutat imediat. Aceastanu Inlatura insé datori& generalului co-mandant, care avea respunnerea trupelorce comanda, cum se face tn ori -ce Consiliude Resbel,se puri& In cunostintA pe coman -dantul superior al armatel romane de toa -te im ;rejurarile si despre positiunea pe-nibilA a oficerilor romani tn relatiune euoficeril rusa, pe care el le cunostea malbine, fiind -cA era actor la fata loculul, decAt atei ce eran asezatl tmprejurul mese!verde a unel statu telegrafice. Si rémAne-rea oaselor ostenilor romani prin Bulgariaprecum si reputatia armatel romane laprimul el angajament eu inamicul cadeat"asupra generalulul, care comanda acestetrupe si care avea respunderea.
Neadevér tn fine este, and se contestade Vointa Nationala, cA d. general Manu aprimit mal tntal ordin de la cuartierul ge-neral rus prin d. general Krudner *), de atramite trupe romane la Nicopoli si c&d -sa atrebuit se 'I declare, cA are ordin senu treacA trupe romane la Nicopoli cAndputea se citeascA No. 401 din 23 Julie.
Dac& am tntarziat se zicem si noi un cu-vant asupra incidentulul tratat cu atAtaperfidie, (se vede ca o manoperA electoral&In extremis) de catre Vointa Nationala estecA aveam nevoe se adunAm inlormatiunlesatte asupra acestel pagine din istoriaresbelulul din 1877. A3tAzi posedAndu -le,lai& faptele esatte cum s'ail petrecut :
La 3 Julie, Rusi aü luat Nicopoli. La am
tl AceastAcerere!a generalulul Krudner se anatn dosarul cuartierulni general, caruia i s'a tri.mis In original pe basa ordinulul No. 698,
EPOCA -- 22 SEPTEMBRE
ceastá lupta a participat divizia 4 -a desub ordinele generalul Manu cu trupele ceavea pe malul sting a Duneril.
Le 4 Zulle dimineata, d. general Manu,mergand la Nicopoli pe campul unde avu-sese loe lupta, a felicitat' pe generalulKrudner pentru succesul ce avusese.
Acolo d -sa, din convorbire, a aflat caRuell ali primit ordine do la marele ducese intra trupe romane la Nicopoli din Ma-gurele el se se pue sub ordinele guverna-torulul general Stolipin.
Acest zvon, d. general Manu 'I -a rapor-tat imediat prin telegrama la cuartierulgeneral, cerand instructiunl, pe care le -aprimit la 6 Iulie ora 3 seara, ca la cazde ase cera trecerea trupelor romane pesteDurare sé se cear& mal tntéite autorisa-rea cuartierulul general.
Tot la 6 iulie dimineata, aceasta cerereoflciala se face de generalul Krudner, caun ordin venit de la cuartierul generalrus.
Generalul Manu, raportand comandan -tulul armatel romane ca acum cererea o-flcial& este acuta, primeete ordin la 6 Iu-lie 10 ore seara sé nu treaca trupe la Ni-copoli, ci sé le evacueze sp ^e Jiu.
Ordinul atesta a Post esecutat la 71 ulie.
La 8 Iulie, Rueilaü prima lar tafrengereat&t de neaeteptata de la Plevna.
Atunci, la li Iulie, 11 ore, d. generalManu primeete ordir se treaca trupe ro-mane din divizia sa la Nicopoli, el imediatgeneral Manu tn persoana comunica a-ceasta permisiune ce avea guvernoruluiStolipin trecand la Nicopoli. Noua disposi -tiune a comandamentului roman se rapor-teaz& de general Stolipin superiorilor sal.
Toate comunicatiunile tntre Magurele elNicopoli se faceaü cu o barca eu lopeti. Iarmijloacele ile trecere de trupe el hranapentru trupele Romane urmaü a se lua deaci tnainte de Ruel. Abiala 16 Iulie el suntIn stare sé tnceapa trecerea trupelor Ro-mane la Nicopoli el primul detaeamenteste condus de comandantul Diviziei, ge-neral Manu. Detaeamentul sub ordinile co-lonelulul Roznovanu ocupa Nicopoli el in-tr& sub ordinile comandantulul Rus. Tre -cerea este terminata In noaptea aceleia$tzile, ceea ce se raporteaz& de general Manucuartierulul general roman.
La 18 Julie, Rueil sunt batutt pentru adoua oars la Plevna el este cunoscute.spaima armatel ruseeti.
In Nicopoli, guvernorul luase disposi -tiunt pentru apérarea lui, temendu-se dela un moment la altul ca Osman -Paga vaveni asupra lui. Colonel Roznovanu, co-mandantul detaeamentului roman, primiinstructiunl de la general Manu sé se a-socieze la miecerile Rueilor el lua dispo-sitiuni pentru apérarea teritoriului ro-man, la caz and Turcii, venind asupraNicopolulut el garnisoana ar evacua ce-tatea spre a se retrage sere *ietov, sé nunevaleasca el asupra Romaniet.
La 19 Julie, cuartierul general a avut oconversatiune telegrafica cu d. generalManu (pe care credem, d -sa o posed()) elprimeete ordinul se treaca el restul divi-zio la Nicopoll, ordin, care se esecuta pedata.
Conversatia aceasta este sfatuirea tntrecomandantul superior al armatel el coman-dantul trupelor tn actiune, In care In za-dar ar cauta Vointa Nationala vre-un eu-vtnt de nesupunere sad vre -o dovada, cacomandantul nu'g1 da seama de datoriasa militara.
Aceasta conversatiune s'a terminat eudemnul respuns al d -lut general Manu,pe care credem cA autorul articolulultrebue se'! cunoascae
lar generalul Manu a luat parte la totrestul campaniel In Bulgaria.
Iata istoricul esact al incidentulul tre-Cecil Diviziel 4-a peste Durare.
Dac& se doregte de Vointa Nationala pu-blicarea actelor, n'are de cat se ia irtitia-tiva, ei presupunem ca gi generalul Manuva publica cele ce'l privesc.
Toal& lumea se va convinge credem, caei In aceasta ocasiune, generalul Manu afost militarul serios, disciplinat, conetiin-cios, precum '1 cunoagte, ei ca ei-a tnde-plinit datoria f8ra fanfaronade, neprevc-dert sae nechibzuinte.
CRONICABRATIANU LA BEIZADEAUA
(Scena se petrece la Sinai », tn gradina uneT ville)
Bratianu. -Am pierdut puterea Me-ria ta 1
Beizadeaua.- Natural, la bëtrânete.Bratianu. -Ce me Inveii se fac ?Beizadeaua.- Intrebarea mi se pare
ciudate de tot. Mi -o fact poate in consi-deratia ea sunt mat mare peste dottori.Chiar un medic ar fl Incurcatln privintaremediulul.
Bratianu. -D -ta eett medicul cet maibun. Spune, vorbeete; nu e vreme depierdut.
Beizadeaua.- Etdrage, dace ae vti eoceva ae face pentru mine.
Bratianu. -Tot d'a -una at fost mo-dest. Tot d'a -e na te -ai dat in Iaturl, te -alpus In planul al doilea. Dar acum mo-mentele sunt prea difcile. Arata -te ho-taret, vorbeete 1
Beizadeaua. -Ca se nu am aeru çati refuz or ce ajutt,r, fata Ici spul ceetili ei ed. Dar de ce toemat eli sé tlüconsultat in afaceri de felul asta ? Suntatatia barbati de valoare la care te potiduce....
Brati tnu.- Vorbeete, vorbeete tBeiz ,deaua. -E vorba de rece.etiga-
rea puterii pierdute ?..Bratianu. -Da 1Beizadeaua. -Din auzite etili ça sunt
bune pilulele de fer...Bratianu. (a parte) -Face aluzie la
gloantele trase la Mitropolie...Beizadeaua. -Dar ferul poti se'l ei ei
sub alta forma, dupe cum Ici primeeteei stomahu....
Bratianu. -Lasa gluma, te rog. Nue time acuma de glume. Daca me iu-beetn ! Astea nu sunt vorbe de om po-litic,-ce D -zad l Ce facem eu partidanoastra ?
Beizadeaua. Partida de pichet ?Br ti,nu. -Ce pichet ?Beizede u1. -E vorba de vr'o par-
tida de piacere ? Te -al apucat de petre-ceri,-te ved ea 1
Brati ,nu.- Pentru numele lut D -zeli,nu mat giumt I E t arz in foc, ei d ta....
Beizadeaua. -(a parte). E prins defrigurl...
Bratianu. PronuntA -te IBeiz,deaua. -(a parte) Së'i vorbesc
de alte lucruri ça se 'I distrag. (cetreBratiauu)Ce mal e prin Bucureeti? Aicelatorit bine ? Nu s'a intâmplat niel unaccident pe drum ?
Bratianu. -Ce facem Cu partida ?Beizadeaua.- Temperatura a scäz'it
simtitor In Capitale.Bratianu. (superat). Ce fact: m cu
partida
Beizadeaua. -Lumea trebue set se fiIntors mal toata de pe la bal. E el timpu.
Bratianu (furios). -Ce facem cu par-tida ?
Beizadeaua. -Ce mal e pe la Florica,pe la Magura ? Vinul e bun anu asta,hat ?
Bratianu (exasperat). -Ce facem cupartida ?
Beizadeaua.- Iarna o petrecI la Bu-cureeti or la Nizza ? Ce frumos e laNizza. Ah 1 Ah 1
Bratianu. -en culmea dieperörit, tip&din toateputerile,ridica bratele, loveetemasa eu pumnir, holbeaze (Achit, facespume). -Ce facem cu partida ?
Beizadeaua (speriata). -Care partidaomule ?
Brati nu (eu glas de tunet).- Partidanationals liberala! Partida colectivista?
Beizadeaua. (facèndu -se ca se dezme-ticeete) E , bata -te se te bate 1 Zedniel nu Liam cá exist& partida colecti-vista I
Carril
INFORMATIUNI0 delegatiune a comitetului par -
tidului liberal- conservator a mersdimpreuna cu d. general Manu laGolàeei spre a ruga pe d-nu LessarCatargiu sê'ei reca locul to capulpartiduluialeturi de d. G. Vernescu.
In urina acestui demers d -sa a re-venit asupra hotarirei sale ei cititorii nostri pot vede() in prima pa-gina o notitk pe care Romdnia afost autorisatá a o publica de erichier.
sl4-Colectivieti care ad eters'o de la
«Nationala» find cä n'ali platit chi -ria ce datoraü antreprenorului, aúinehiriat precum aflern sala mare aotelului de France, pentru a faceaci intrunirile for intime.
Precum ni se afirmó antrepreno-rul acestui otel ne voind a o peti cacolegul sea de la «Nationala» a ce-rut plata anticipate a tntregei sumede bani pentru chiria salei.
- tt-Aseará la tntrunirea colectivieti-
lor s'a inceput dis lupta asupra can -didatilor ce vor trebui se p'opue laviitoarele alegeri pentru capitala.
Neintelegerea este mare, caci peste30 dores3 sie fie propuei candidati.Uni ail sustinut chiar ca ar fi malnemerit se nu se presinte de loeliste, ei cá din contra se se sustieacea ceo va presenta d. D. Brilliant:.aa
Pe tot parcursul cortegiului Regalde ez7, stradale vor fi pavoesateeCu steagurileAngliei ei ale Româniel.
titß-Aflam cá printre candidati ce va
propune d. Dim. Brâtivnu la Bu-cureeti se aflâ ei d. Frederic Damé.
-m-D. T. Mliorescu, ministrul culte-
lor §i instructiei publice, s'a rein -tors in capitale.
16-Dam tea mai formal& desmintire
etirei publicatii de o foae colecti-visti, cum cá autori tâlhiiriei dinvalea Tanganului ar fi fost print,ei cá s'ar fi luat decisiunea de a nuse aresta de cat dupe terminareaprocesului d -lor Dimanc -a ei Davila.
Mevteetigul Intrebuintat de foaeacolectivista este din cele mai max-gave respândirtd asemenea etirf min -cinoase in preztua pronunterel ver -dictului.
D. GeorgeGeorge Vernescu a sosit eri toCapital &, venind din streinátate.
-ss-D. Petre Carp, ministru de ex-
terne, la intoarcerea sa din Boto -vani a trecut prin Braila unde astat ziva de eri pentru a lua cunoe-tintá de lucrérile ce se execute labasinurile el doc !rile din Port, pre -cum el de diferitele alte cestitrni in-teresAnd comerciul el portul oraeu-lui Braila. -t-
0 altercatie foarte vie a avut loemai alaltá-eri la creditul funciar In-tre Principele D. Chica ei d. GoguCnntacuzino Rifoveanu, directorele«Vointei Natknale».
Beizadeaoa s'a plans In termenifoarte aspri de atitudinea «Vointei»care '1 feetelise In doué informatii.
lntr'una se trata de pornografieclàdirea Spitalului Coltii,ear intr'altase acuza Beizadeaoa d'a fi fácut dinEforie o agentie electoralá.
La amenintarea Beizadelei cií vamerge in intruniri ei va arata teriitoate faptele necinstite ale colecti-vietilor, directorele «Vointel» 'í-a ripostat spuindu-i ca n'aeteaptà de citaceasta, spre a pune $i el In luminàtoate necorectitudinele Beizadelei.
Beizadeaoa informat, a trintit uea,ei a plecat i:njurand.
Naete intrebarea : Tot Beizadeaoae prezidentul comitetului de redactieal «Vointei »?
Fostul inspector politienese Epu-reanu s'a apucat së faca politice.
Eri seara a fast vezut mergênd laNita Sterie,faimosul colectivist, undea stat de sigur pentru a sorbi despre mejloacele ce trebuesc luate pen-tru a face propaganda electoralri,mai mutt de doué ore, el dupe aceaa ceit clâtinându -se foarte tare.
Bietul fast inspector era beat.-ssE vorba ea o sesiune extraordi-
narà acurtii cu juran se judece toateprotesele de rèseo .1â.
M. S. Regele soseets In Bucureetiazi la arete 5 §i t5 minute.
A. S. R. Principele de Wailes, vasosi mâine Jo: la orele 9 el 25 Dimi-neata,ei va pieca la Sinaia,dinpreunácu M. S. Regele la orele 2 §i 30 mi-nute.
Ziva de Duminicá va fi bogaba inspettatole. Cetatenii Capitales: carenu sunt inca setui de vorbe late . gide palavre de tot soiü, se vor distrade sigur daca vor merge la intruni-rele ce sa vor tine una la Dacia, or-gánisata de colectivitate, el alta laAtene pusà la cale de catre maimulti liberall disidenti el socialisti.
Daca sunt exacte informatiunilece avem in aceasta privinta, se vor-beete de o impáciuire entre coleeti-vieti el lis +ralii disidenti in ziva in-trunirilor. Ceremonia impeciuirei a-cestea se va face ast -fel :
Colectivietì.i vor pieca de la Dacia,avênd in cap pe d. Ion Bratianu, elvor veni la Ateneü unde la sfêreitulIntrunirei ce se va tine aci, '1 vor
arunca In bratele fratelui WI d. Di-mitrie Bratianu.
Aceasta este versiunea colecti-vista.
D. Aristid Pascal, iar dill semnede viatn. La o intrunire particularit,-amintindu'ei se vede cá e avocat-a inceput sé face protesul liberalilor-conservatori pe care a fácut cu owl'ei cu otet.
E dar interesant lucru sé se etiecá cu cäte va zile mai nainte prinniete prieteni, d-sa ceruse sé facaparte din comitetul central al partidu-luï liberal conservator.
Cererea a fast rêspinsií cu o maremajoritate, ca sé nu zicem eu aproa-pe unanimitate.
De acea inteleptul Aristid gìisindstrugurii prea sus atârnat,i, sa plan-ge sunt acrii.
Sé vede cà i s'a fácut dor de cro-nicele Epocel.
BAILE DE LA SLANIC
(Urinare')
Cu privire la obeervetiunile mele fa-cute relativ laisvoarele feruginoase muttcriticate de d -nu Dr. Codrescu, sustingi voi sustine Inaintea ori carul juriü§tiintiflc, ca dintre doue ape feruginoa-se de egale mineralisatiune de preferatpentru usul intern este secca, care vaconfine o cantitate mat mare de acidcarbonic liber.
Daca aceasta nu se potrive,te cu tra -ditiunea sustinuta de dr. Codrescu gidace In privinta isvoarelor feruginoasede la Slavic Inca nu a picat traditiunea,- ei aceasta prin insistentile d- sale,-apot polite se fie sigur d -lui, cA aceastastare de lucruri nu va putea dura multtimp.
A fi mult de regretat, dace onor. Epi-tropic a easel S -t Spiridon, la noua or-ganisare a bailor, ar lua de bass numaltra diti ile representate prin d. dr. Co-drescu ei ar ignora cu totul rezultateleobtinute prin cerceteri etiintiflceesatte.
Cu multa buna vo nta d. dr. Codrescu'mi recunoaete calit ()tile etiintiflce,pentru care ti aunt recunoscator.
Nn pune In banutala aceste cualitatidar ces ce e mat gray, pune in banuia-la sentimentul meli eel mai sim+itor,me loveete unde mA doare mai tare, Insentimentul de buna credinta.
I D -sa spune ca, «inca de la anul 1877onor. Epitropia generala recunoscu ne-cesitatea unor studia geologice, hidro-logice gi chimice ei numele barbattlornostri eminenti ea : Poni, Cobalcescu,Stefanescu gi attic ali fost puse Inaintepentru as- -menea studtt» ei se mire ca
! prin neettind ce Impregiurare, «eruditi!nostri[ profesori ad fast lesati la o par-te ei Inlocuiti prin alte persoane din sta -tul vecin Austro Ungar.» Ast fel zice«un inginer al societatii idraulice aus-tro ungare (pe care nu'l cunosc) a PostInsércinat eu captarea isvoarelor. D 1
Tsch,rmak afost adus de la Viena pen-tru studiile geologece a terenurilor S A-niculuiei d. doctor In chimie Konya ")aPost Insercinat cu analisa chimica aapelor.»
Se cunoagte de departe ca d. dr. Co-drescu a crezut. cA numirea pe fata aeminentilor nostri barbati de etiintsdin localitate, II va servi va un fel denoli me tanpre.
De parte de mine obiceiul de a melauda cu faptele ispravite de mine Ingeneral si In privinta bailor de la SiánicIn special, dar in cazul de fata me vedsilit, provocat find la aceasta de d. dr.Codrescu, se dad pe fat& adeveratul
*) VezT Epocan No. 8;0 Publicarea a fost in-treruptá din cauza abondeniei de materie.') MC trimete de unde am venit.
FOITA ZIARULUI «EPOCA»
(i3)
WALTER SCOT if
LOGODITISA
CONETAB1LUL DE CHESTER
IV.
((Irmare)
Calul 88 radic& mat IntBt In dou8 pi-cioar, apol cazu, vi sdrobi sub greuta-tatea sa pe Bretonul care'l ranise, eir8sturna pe cal()retul sed. Legiiturelede I t coiful cavalerulul s8 fárimara Ineaderea lut ; coiful s8 rustu goli la catt-va peel de dtnsul, ei lasa mândrelesale trasurl desvalite, precum ei p8rulaeü csrunt. Raymond Berenger s8 in-cerca de mat multe ori s8 se ridice ;dar inainte de a putea isbuti, primilovitura de moarte de mana lui Gwen-wyn, care nu s8 feri de a ucide din olovitur& de buzdugan pe duemanul sedcazul la pamtnt.
De la tnceputul acestel intampl&ri,calul lui Denis Morolt nu se tasase de
un pas de eel al cavalerulul Normand,scutierul nu da mal putine lovituri
de cat staptnu. Parcs o singura vointetpunea to miecare amândouê trupurile.
Denis Morolt cend let cruta cend foidesftteura puterile dupa pilda ce't dasir Raymond, ei se afla tangs el cand l'avezut fecend ultima sfortare ce avec s8'1coste viata. In nenorocita clip& in careBerenger se arunca asupra eefulul ga-lei, Morolt Ii fâcu drum pana la stemaBalaurului -Alb, ei, apucând'o cu pu-tere, se lupta pentru ea ca un Bretonda o faptura uriaea. Dar, de ei In luptade moarte, Morolt nu elebea din ochlpe stâpenu -seü, ei cand s'a vezut cA-zut la pamint, un fel de simpatieIt tua §i lut puterile, ei resboinicu galezil putu trimite fare nice -o greutate Innumerul celor morti.
lsbanda lui Gwanwyn fa atunci de-savareitA. Dupe ce'gi perdura eeful, ceIce remaneed din cavalerie lut Berengerbucuros ar fi Iuat'o la fug), sad ar fi de-pus armele. Dar fuga le era Cu nepu-tinta, Incunjuratt cum eraü din tostepàrtile, $i eareet In resboaele selbaticece galezi facesü la hotare, nu etieaúel ce vra se zice. se. lavi viata duema-nuluT. Cati -va din so!dett avure In-destul noroc pentru a scapa, ei far&macar a mat Incerta 88 se Intoareâ lncastel, se ImprAetier& In diferite p &rte.Duserá cu et printre COI de pe la hotaregroaza ce aveaü to anima tor, vestin-du-le perderea but &liei ei moartea fal-niculus Raymond Beringer,
Arcaeit cavalerulul mort nu intrasetot sea de Invereunat in lupta ce sus -tinuse cavaleria ei se aflaü Inca peInàltimea und3'1 avezase de la Inceput.Atunci asupra for tes Intoarsere due-mania toste loviturile. Dar et Gand ve-zura multimea biruitoare nepustindu-se asupre -le cu niste strigr.te ce se a-semenad cu mugetele valurilor rescu-late, perasirâ postul ce aparase eu ta-rie pana atunci, ei incepurá a se ru-trage spre castel In orândueala pecat putura, singur chip ce era de anape eu via[&. CO mat iuti din du §-mani Incercare sé le tae calea apucandun drum táiat antre doue maturi ce du-cea la castel ; sangele rece anse al ar-caeilor inglezi, Invëtatí a Infrunta pri-mejdiile cele mat vajnice, nu'l lesa inaceasta imprejurere ; unit cu spede Inmint, alungará pe galezi din dru -mu In care se pusese ; alti!, alcatuit!in mat multe cote, Gaud se Intorceaüfall§ spre a respinge pe duemanii ce'!urmareaü, Gand urmaü a se retrage ;intr'un cuvint tinure cu galezil agade vit, jeete, c& pe nesimtite inainteraspre castel, preschimband cu duple-nu stgeti care respandeaü sangs ei deo parte ei de alta.
In sfareit, dupé ce lesera In urmafor mai bine de doue treimi d n voi-nicit for tovarAgi, ajunsera la unpunct aparat de puterea masinelorde resboi aeezate pe zidurile caste -lului Paza- Dureroasa, undo prin ur-mare, se aflaü mal putin In primejdie.0 groaza de pietre marl ei de drug!
de fer cu capatul in patru muchi de omesure ei de o greutate cumplite, oprisimtitor goana, §i ve tit galezi lei Ina -poiara , puterile amate pe campul delupta, undo din al tor, cu strigate deveselie ei de isbânda despoiaü pe eelinvineI. Ba unii chiar din pornire de oraei de resbunare, sehilodeaü trupurileNormanzilor morti ssü care'ei dadeaüsufletu. Urletele ingrozitoare ce Into -verAead cruda fapta cutremurare slabagarnizoana din Paza- Dureroasa, ei ohotarira In acelaei timp se apere ceta-tea pana la eel din urma soldat matlbinede cat sa se lese la Indurarea unorduemani atilt de sëlbatect.
V.
Nenorocitas oarta a bAtAliei fu Ingrabcunoscut& de cet ce priviaü plini- detugrijire de pe platforms turnulul celuimai nalt din Paza-DureroasA, numece cu aea mare drept se cuvinea a daacelut castel In ziva Cu. maregred parintele Aldrovand tei stApanidurerea pentru a mal aline pe aceea aEveliaei, §i a mai opri bocitele femei-lor, copii,or ei batrinilor a c&ror rudecazuse in nefer.eita lupta. Bietil oamenlvenise cu toni s8 se adaposteasc:+ Incastel, vi s8 urcase unii pe turn alti!pe ziduri, de unde anevoe parinteleAldrovand it facu s8 se coboare, eacietiea el bine c& vederea acelor ser-mani desnad&jduitt pe niete lntariturlce nu trebuiaü se Infatieeze de cetluptatori aprigi, ImbArbata indoit peduemani. FAcu tied tnteleasa Evelines
nevoea de a da pilda acelor fapturi des-nadejduite, retragandu-se chiar ea deacolo.
Pastrand, sad eel putin silindu-se apastra chiar In cumplita et durere, sara-gele rece cerut de timpurile de atunci,c&ci cavalerismut lei avea stoicismulsett ea ei fllosofla, Evelina respunse Cuun glas c&rui ar fl vrut see dea tarie,dar c re f&r& de voea ei, tremura :
- Da, pArir.te, al dreptate ; o fe-meie nu mai are nimic de privit aice.Fala armelor ei onocul a murit In mo-mentul and acel penagiü alb a c&zutpe pamtntul sangeros. Veniti, femei-lor, venitï ; noi nu mal avem ce vedeaalce. Aidem la biserics, turnirul s'aispr&vit.
Ochil set eraü ca r täcitl ; and sesculA, ca unu ce s'ar ti pus in frunteauneI procesiunt, eovai, ei ar fi c&zut denu ar fi raziziat'o capelanul. InvB,in-du'eI capul cu mantia, ca §i c&nd s'arfi rueinat d a adancimea und dureri cen'o putea stapani, ei pe care prea muttchiar o vtdNaü gemetele ei lacrimile,ea zise parintelui Aldrovand se o duc5unde crede el de cuviinta.
- Aurul nostru s'a schimbat In ars-ine, II zise ea, argintul nostru In praf,cumentia noastr& In nebunie.
(Va urina)
istoric al studiPor ei publicatiuniloracute relativ la baile de la Sanac, ca sese convinge ori cine, Cu Ce ueurantetrece d -sa peste meritale altora, lovindchiar In sentimental for de buna tre- i
danta, prin complecta denaturare a ade -vèrului.
De când am perasit bancile ecoalei,neConrenit m'am ocupat ei me voi ocu-pa One cand puterile tali vor permite,In mod desinterrsat eu cerci -tier, chimi -ce de diferite naturi ei tre diferite direc-tiunr.
Ast fel, in anul 1879 am simtit nevoede un sujet asupra coral se lucrez si'mi am ales ca atare «Analisa cliimicácantitativa a apelor minerale de la Sia-vico In dorinta de aduce cu aceasta lu-crare un serviciü nu numat eta nteI darei térií. In consecinte m'am adresat deatuncea In mod verbal onor. E;iitropilgenerale a easel Sf. Spiridon aratandu-iimportanta unor starlit serioase relativla baile de la Siena! ei aceasta in intere -sul prestigiulur, .proaperaiii ei propa-gAriì bailor. D nil Epitropi recunoscaudIn urma recomandatiunilor mele, nece-sitatea unor asemenea studit, maid in-sercinat prin adresa No. 2805 din 27 Ju-lie 1879 cu analisa chimica de o camdata asupra a 5 isvoare din cole maiimportante ale Sianiculuí, oferindu -mitot o data pentru aceasta opera sumade tate Ln. 500 pentru rie -care isvor.In rispunsul meat la aceasta adresa,aflata ei astazi In archiva casei, ammultumit onor: Epitropii pentru onoa-rea ce mi -a fácut pria o asemenea In-sercinare, aducêndu -1 tot o data la cu-no gtinta ca renunt In beneficial easelSt. Spiridon la ora ce plate pentru a-ceasta lucrare etiintiflce, pe care o volexecute cu cea mai mare placere.
Ast -fel traneató partea materia a, amInc- put lucrarile. In timpul acestor lu-crare, m'am Bandit ei la modul publi-catiuneí rezultatelor ei am simtit [ipseunui studiü geologic, care se complec-teze studiile chimice. Ne find compe-tent In studiile geologico, m'am adresatdin noi onor: Epit opil eu rugamintede a Insercina cu aceasta parte pe unspecialist. Onor: Epitropie s'a adresatIntel distinsulut nostru geo'og d. Prof.*t,fanescu din Bucureetí, Invitandu'I dea primi aceasta Insercinare, anse d -safind pe atone' prea ocupat a cerut pen-tru executarea acestui studiü un limpatat d- Indeiungat, In cat onor: Epitro-p:a a foit nevoita se renunta la serviciile sale. Atunci am fost consultat decatre onor: Epitropie, dope care amrecomendat pe d. Prof. G. Tschermakde laUniversitatea din Viena invedereaca d -sa stud.ase cu un an mai Ina -inte terenurile Transilvaniel si am cre-zut ca 'f va fi lesne efectuarea unuistudiu geologic asupra terenului bailorde la Slanic, care sunt situate chiar lahotarul Transilvaniel.
D. profesor Tschermak a primit cumulta buna- vointa insercinarea, pr -zentand rezultatile investigaVunilor sa-le la fata lo °uluì: onor. Epitropii prin -tr'un report Inscris, care aooi fu tipírit.Sosind d. Tschermak la Viena a publi-cat rezultatele obtinute la S.anie ei Inrevista redigiata de d s i : Mineralu-gische Mitlheilungen sub titlu : «Der3oden un i die Quellen von Slanik »
Dupe terminarea studiului geologicei a analiselor aeuora a 4 isvoare prin-cipale, la anal 1881, am pub':icat toateaceste resultate Intro brosura intitu-lata: «Cercetarl ei analise chimice asu-pra apelor minerale de la Slanic», pre-cum ei tot In acel an la Viena In limbsgermant sub titlu : Chemische Unter-surhung der Mineralquellen zu Slanikin Rumoenien ».
Toate aceate lucrar[ ei publicatiunr ailtrebuit se fie grabite, find ca In primA-vara anulul 1882 s'a tinut la Frankfurtpe Main o expositiune internationals deBalneologie, unde era se fie expuse eiapele noastre de la SlInio. In dorintade a le face cunoscute ei In alte partiafara de tara noastra, am solicitat dela onor. Epitropie permisiunea de a leexpune la Frankfurt, cea ce mi agi fostIncuviintat. Resultatul acester exeosi-tiuni a fost destul favorabil, caci pelanga ca apele noastre prin aceasta ailfost facute cuaoeeute In streinitate,ano' juriul exroiitiunei aconferitonor.Epitropi[ a case; St Spiridon eiMedaliade argint, o recompensa care nu a fostacordatA vechilor ei cunoscutelor stAbi-limente balneare ca : Marienbad, Franzensbad, Hall, etc. In urma aceste[ ex-positiuni, unde am avut ocisiune a de-monstra calitatile excelente ale apelorde la Slanic ei unde Cu deosebire a inte-resat toata Ranee. analogia aflata demine Intre apa din isvarul No. 1 de laSlanic ei vestita apa minerale de la Sel-ters In Germania, am gasit lucrarilemele reproduse to o suma de jurnalemedicale si balneare streine, ca : Wie-ner medizinische B! otter, Der cursalon,Badezeitung, etc., In cat asta -zI bailede la Slanic sunt bine cunoscute ei Instrèinètate, ei le gasim trecute in toatecalendarele medicale In lista statiunilorbalneare europene.
Dr. S. Konya.Chimist.
(Va urma).
A2A E
PROCESULFUNCTiONARILOR DF LA POLiTIE
PENTRU BaTAIA TIGINILOR
edinfa de la 21 Septembre f 888Curtea intra In eedinta la ora unu ei
5 minute.Pledoaria d -lui Blaramberg;D. N. Blaramberg. Incepe prin a a-
rata ça cea mat mare aberatiune a ima-
ginatiuneI omenestl este tortura. D -sa1nsl declare ca data se afta azi la tiarajustittet, este nu euniat pentru a pro-testa contra torturer dar Inca per -t,u aImpedica pe justi fie de a comit:, e-roare regrftabile, croare care are descop résturnarea roluri;or.
Door. aparator intra apol in materieIncepênd ca istorisirea modu u cums'a inveratat aceasta nenorooita afaceresi a modular cum s'a petrecut omoruldin valea Tanganului.
D-sa vorbind rolnl d -tor D m incea ei Davila in aceasta afacere, spurieca acest other incompatibil, otiter Curenume In armata rio astra, este arétatazi dinaintea epinici publice, c i un orncare Insceneaza o afacere, ce este mullmal odioasa, de cat acelea ale muntilorChauffeurs din timpul revolutiei fran-cese et acele ale inchizitiel.
Pentru a arata moralitatea acestorpretineí s hiogivati, d. Blaramberg dacitire mat multor procese- verbale dre-sete la instructie ei din cara reese Inmodul eel mat védit ca pretineií schin-giuitori sunt schimbati In asasint, tarasasini In schinguiti.
D -sa apol arata cum pentru acestscop; s'a adus In scena chi it un jur-nalist care s'a aretat cs un torturatorpar plaisie, ear pentru a arata pe Da-vila ua un orn de o réutate extraordi-nara, s'a mers pane acolo In cat se sespue cä el a vrut sé suga singele unuiadin tigani.
D ss, se Intreabe apoi unde este mo-bilul aceste[ presupuse procedere dinpartea acuzatilor de azi ?
In a spune frase par excès de zèle,va se zit i a nu spune nimic.
Cercetê d in urma actul medico -le-gal, d. Blaramberg arate cate erori sepot face.
D. Biaramberg, arati cá ranile a-ceetor tigani se pot justifica prin urmatoarele ipoteze :
1. E: ad putut avea ranile care s'aiconstatat to lupta ce ail avut cu turciiei oltenii ce ail atacat In valea Tanga-nului.
2) Eí s'ai putut bate Intre dêneil.3). Unit ail avut lesiuni vechacum de
exempla este hernia 'eche, constatata.4). E ail putut justifica ranila for de
asemenea pentru a scapa de acuzatiade talharie ei omor ce sta de asupracapulut lore
Ocupandu se de martori, onor. apa -rator constati[ cat in greutate nu suritde eat doui oamen't, care ad putut afir-ma sub prestare de juramênt ca ei ailvezut pe d. Davila ei Dimancea tortu-rand pe tigani.
Aceetia sunt dd. Epureanu ei Grigo-riu, ambii moeteniti de la vechia poli-tie a d -tor Radu Matti ei Moruzi.
«Ei bine, zice d. Blaramberg, aceetidom agenti of po itiel necurate a d forMoruzi ei Radu Mihaiü ail vroit se serésbune de politia curate ei cinstita ad lut Voinescu !»
D. Presedinte, ve rog se lesati la oparte aceste aiuziuni politice I
D. N. Blaramberg, roaga pe d. Pre -sed:nte a'l lasa se vorbeasca,ei Ii faga-deeete ca nu va eei din cadrul bune;cuviinte.
Apoi adaog't dd. Blaramberg,ce bazaputeti pune pe marturia unui om caacest Eoureanu care mie cu tre; zileinainte'mi af:mase sub juramênt cánu ad Post torturi la politie ei ca acestaeste o pure infamie, ei care In urmaati vécut cum s'a schimbat.
Cat despre Gligoriu, toate. lumea Ilcinoiete cine e.
Fusese dat afara, ei mat mull de catatât, avea asupra 'i o sentiritá de con -damnare la 3 ani de inch;soare.
Asa dar pe aceste doué marturit nu sepoate pane baza;mai rimaneinsi o mar-turie : aceasta e a lut d. Horia Rosetti.
Se vedem dir ce a d,claret d. HoriaRosetti.
D -sa n'a spas cä a aren't torturand.Cat despre (rasa «C'est mou système»
toti stili ce d sa a Inteles red.Cetind In urma un pasai iü din pro
cesul- verbal ce d. Ros etti a adresatprucuroruluf general. D. B arembergse Intreaba d ice atilt d. Davila cat eid. Dimancea s'nt atet de proett incat atunci cand d. Rosetti a venitla politie pentru a constata tortu-rile, ei se continue, ei si se dea sin -gura in mâinele acestui d. procuror.
Exp icand Iii urma tipeteie ce s'aziz ca ail fort auzite de d. Rosetta, d.N. Blaremberg, arata ca ele as fostdate de o nebuna anime Stanca Dinca.D -sa probeaza existenta aceste; ne-bone in arestul poiitiei cu o adresa aeforiei spitale.lor si alte acte ce se ariaIn dosar.
Trecand la declaratiele pacientilor,d. Blaremberg zice cá trece peste elede oare -ce nu se poate pune baza pc' e'e.
Vorbind de moralitatea acestor ti-gant on. uperator arati; !otre altele eiurmatoarele : 1). Arislotel Assan a su-ferit o sententa condemnatoare la 8ant de muncá silnica, 2). Chiar azi treld n el ail Post condamnatt de sectia ve-cina la cate 2 3 Lunt de inchisoare pen-tru furturt.
Trrcand la martorit In descercnre,d. Blaremberg arata cá chiar d. Rsdu-lescu care avw'a tot interests' ca se Ine-greasea pe acuzati, a venit to sinceri -tate de a spus adevêrul ca nu s'a batutniel-un tigan.
Dupe analiza marturielor d for Savopolu ei lanoieseu se opreste patin laacea a ingrijiro ilor arestu'ui politiciunde constata o multime de contrazi'erf.
D. Blaremberg termina prin aceastafrase, prin care cere curtel a nu facerispmnzetori pe acusati: cari i calai po-porulul se plimba liberi pe ulite ; candMiieanii cal Cu obuzele tor, ce as ucislumen la Plevna ne defd, ace[ of-ter ce'l a demascat si tiul aceluia carea pansat ranile celor ce cadeaü pe tim-pul de lupta, unii chiar din cauza a-cestor obuze, se aria la bara justitie, dunde apoi se mearga se is locurile ce-
EPOCA Alg SEPTEMBRE
for ce sunt liberi pe nedrept I... sii eel Ice au montat aceasta afacere, ail comp -tat pe verdictul[d- voast!Al... (Aplause).
S (ante. este suspendata la orale 2si 20 minute.
Pledoaria d -lui 111. C. PopescuIncepe prin a spune ca in urma splen-
dide; pledoarii acuta de d. N. Bla-ramberg, II ramane foarte putin dezis.
D. Popescu, arata cat de mult sgo-mot s'a facut In tira despre aceastanenorocita afacere, ei ca cauza acestulsgomot nu se d itoreete de cat starei deirit.atie ei de pasiune politica, ce dinnenorocire se amestecó In tonte afa-cerile la noi.
Examine nd depozitia d -lui Epureanu,d. Popescu arata anta baza se poatepune pe marturia acestui down, carea lust parte la toate constatarile ces'ai f +cut la politic, precum ei care, aiscalit toate actele, ei care nu vorbeetede cat atunci când este dot afara atrislujba.
Examinand depozitia d -lui H. Ro-setti, d. D. C. Popescu arata ca eadaca nu e alt -ceva, nu este de cat efec-tul unel starei de surexcitatiune ; Incare se gaseaü atilt d sa cat si d. Davilacare a crezut, ca are a face eu o ruda,eu un prieten; afara de acestea adaogad. avocat, d. Rosetti a lost crescut subimperial unor Wet prea mult liberaleca aceasta de exempla :
Betranul C. A. Rosetti, zicea :
«cand o luptâ exista Intra un ceta-teen ei geandarm, g eandarmul nu areniet odnta dreptate ».
Trecènd apoi la modal cum d. HoriaRosetti si -a Indeplinit datoria, atuncicând a fist tnsercinat s3 constate asapretinsele torturi de li politie, d. D.C. Popescu zice, ca d. Rosetti In lot semearga jos ei se constate, daca tipe-tele ce auzea eraü datorite torturelor,sail ele eraü pur ei simplu efectel ne-buniet une! feme! sail al altor cauze,s'a apucat se se is la cearta cu d -nuDavila.
Examinand In urma textul leger, apa-rarea arata+, ce a Inteles legiuitorul cloda prevèzut articolul ce se invoca de d.prornror. D. C. Popescu declara, cari. Horia Rosetti este un aea de marefilantrop, In cat, când a eeit de la ul-tima audienta, unde denuntase tortu-rile pretinse ca savereite s'a dus aces;unde 'si a batut crunt bucatarul(Rtsete).
D. Procuror general, intrerupand zi-ce, ca aceasta cestie nu e In discutiti;curtea nu judeca pe d. Horia Rosetti.
D. D. C. Popescu, continuand zice canu se probeaza intr'un nimic, ca dacabstái ail existat la politic, ele ail lostsêvareite de d. Davila ei Dimancea.
In cea ce priveete ape' cercetareafacet& de dd. Paraschivescu la valeaTanganuluï, onor. aparator zice, ca a-cele cercetari trebuiaü se rie continuate.
D. Popescu termina cerand achitareaprevenitilor.
Pledoaria d -lui P. Grad`steanu.D. P. Gradieteanu printr'o scurtó eu-
ventare arata ca d. Procuror generals'a prea grabit acuzand pe d. Paras-chivescu.
D -sa constata In acelaei timp eu pia-cere có d sa Iei a retras plangerea.
D. Gradieteanu face apol un scurt e-xamen al dosarului ei al ordonantel dedare In judecata. D. Gradieteanu ter-mina zicand ca multumeete cu toate a-cestea d -lui procuror general care a fó-cut ca de azi mainte se nu se mai poatazice, dupe cum zicea un avocat al per-tat civaie, ca pe poarta politici sta scris«Lasciate ogni speranza» niel macar«Lasciate g/i pantaloni.»
La 3 ore 1/2 curtea intra In deliberare.
s ENTINTACurtea dupe o discutiune de
aproape cloue ore condamna pedd. I)iniinncea si ,*ilex. Davila la2000 lei amenda Ge -care, pluscafe 100 de lei despagubire pen-turn tie -care reclamant, isara cale50 lei pentru eel clout reclamantiabsents.
Auaenda se da eu aplicareaart.138 in craz de insolvabilitate.
Cat pentru eel de al 3 -lea a-cuzat ne Bind probe suticieute,il achita.
TORN :1LOL DE ILFOV SECTIA 11A
AFACE EAANDRONICGHEREY & Gm'
.>'edinfa de la 21 Septembrie.
Sedinta se deschids la ora 12.Se face apelul acusatilor, martorilor
ei a pArtel civile.D. Usurel declara ca a dat lui Andro-
nic 3000 lei, apor a matdat 2000 lei pen-tru ca se compere apa de aur.
Nicolae Iliescu, spune ca a venit ladênsu Boranescu care ia anuntat ca ocncoana are vinuri de vênzare foarteeftine.
13oranescu la condus l'a sotia lui An -
dronic unde dupi mat matte concilia-bule, aceasta a reueit se '1 smulga caarvuna suma de lei 1700.
Vinul nu i s'a dat, iar banal ea stat Inbuzunarul d-nulul Andronic.
M G. Penopolu, à dat lut Andronic3000 let. Nu vrea si spue pentru ce. SalneurcÁ. Ba la-a dat c'a imprumut, baea sé camper,: ceva de la Andronic.Nidi el nu po rtFi precisa, cad nu I$i e-duce aminte bine.
Faptul e, saune acest pacalit de ca-tre Andronic, có ea am pierdut 3000 lei.
Ganciu Stoiau incepe eu povestireaaventurilor cari I'aü costat vre o 35,000lei. Povestirea lui Gan au St.oian pro-duce o mare hilaritate In public.
A fost escrocat ei Ineelat de vre -oSante ori consecutiv de catre SionGheret autorul escrocheriilor acestea.
Ba, o data istori seete Gancio Stollen,escrocul de Sion Gheret Im' spunea cás'a spart sticla cu apa de aur, ba altadata ca aceasta apa a Post confiscata simulte alte nazdravanii pe care ea lecredeam pe toate. Ajungênd la faptulfabricarei monedel cu aria de sur In ca-sele lui Sion Ghereta povesteete cumin momentul sand era sèmeeape lucra-rea cine va a batut la nee, cc rend case deschaza. Voc la c ire era afara strigi:«Deschideti, in numele legi-I'.
Atunci In culmea teroarel, ei neetünd ce fac 'mi a spus ca e mijloc descopare dica m'as bsga in private (rt-sete) Am stat aco o cate -va minute nu-mat,cand ne mai putênd suferi am in-trat sub un pat unde am rêmas maimult de o ore.
S mtind ca ace! care vanise a plecatam exit de sub pat ei am volt sé platcard Sion Gh-reitmi spuse se) mai ga-sesc vr'o 3000 lei Imprvmutandu me dela carciumarii prieteni.
Sion Gherei. In ce luna se Intamplasetoate acestea?
Ganciu Stoian. La Februarie, hotulei pungaguie care m'ai mancat friptrisele).Sion Gherei, fí mat cuviincios cand
vorbeeti Cu mine, (rtsete).GanciüStoianurmond povesteete cum
a cunoscut pe Aodronic ei cum a simtitca acesta era tovarae Cu Sion Gherei.
Pacâlitul tot -d'a -una cand vorbeete deacesta din urma spune ca ragreta ca nuì dat eu parul ca sa'ei résbune.
C. Mile, aperator a Titel Gherei:Cunoeti d -ta cine e acela care v'a sur-
prins cand erati la Gheret ?Ganciü Stoian. Era mascat, aveainsa
precum am observat mal multe stele deoli ter.
D. Mille facendu -1 mai multe Intre-bar+, Ganciü rêspunde superat.
Sion Gherei. Ea sustin cl Ganciü adat parale luí Andronic iar nu mie.Le a dat aceste parale cand se afta laVacaresti eu dAnsu.
Ganciü Stoian. Lw Andronic n'amdat niel apa race, tot tie t'am dat pungasu -le, (rtsete).
Se sfareeete eu ascultarea parcel ci-vile.
Ascultarea martorilorVasile Toti. N'a auzit nimic despre
apa de aur.Gheorghe lori. Povesteete ca Gherei
a venit la bacania la dansu ca sé cum -
pere diferite márfuri si apoi a vrutsa '1 pacaleasca Impreuná cu PopaGeorgescu.
Sion GhereI tsgadueste.Christodul, spine ca Gherei troia foar-
te bine. Mereja cumpéra de la dan-uSimpanie, Midera, etc., (rtsete).
Capitan Moroiü anti -semit el franc-mason zice ca a facut parte din loja ma-sonica a lui Ar dronic.
Nu etie nimic despre culpabilitatea elparticiparea la hotiile lui Andronic ad -lui major Theodorescu, care 'I credeom corea.
Maximilian Lôyendecker. Stie de ohotie a lui Androne de 27,000 lei, pecare a facut'o in detrimental unui co-merciant.
Stefan Asador, ex -pion al politier. Erain sectie unde se alla comisar d. Theodorin. *tie. ca acesta se ducea de maimulte ori la Andronic atas.; dar stateaprea putin.
A fost dat afara din politie dar nu eliode cine.
Procurorul 'I dogeneete aspru, find-ca nu declaró acea ce a spus la ins-tructie.
Zoifa Pdrvu, era servitosre la SionGherei.
Spune ca era fata cand Tita Gheretplongea, find ea gksise sticla de apa deaur sparta in lada eu macaroan e.
N'a vézut ca Ganciü Stoian a dat benilui Sion Gherei, Intr'o zi a venit namaiservitorul lui Ganciü la Gherei aducêndbani.
Recunoaete ca primise ordin de lastapana sa ca se dea atará din casa, deo vf ni, pe nevasta lui fienciü.
Ganciü a mers la densa s'o cauteacum o sa tl -mana.
]anca Manolescu, a vézut pe unu Bo-rani'scu Intrând in case la Andronic.
Dumitru Niculache. Nu etie de ce afost chemat.
Ion Penopolu. Nu stie nimio.S ' mal asculta vr'o dos martori de pu-
tina importanta el apoi,renuntand toatepartile la martori ce mai sunt se sus-pends eedinta pentru ca dupe aceastase se dea cuvintul d -lui procuror Voi -nescu Bo'dur.
La orale 4 sedinta se amânape mâne.
ULTIME INF011MITIO:I
Citirn in Nafiunea de az ":D. G. Vernescu eel -l'alt leader al parti
dulul liberal conserv+tor a sosit astanoapte cu Fu+gerul venind din Park.
Suntem curiosi se etim cum i se pared -sale hotararea luata In lipsa -i de amicilset.
Lberalü, precum se vede, nu maisú speranti de cat In intrigale tor.
PutPm însé së -i asigurem cä n'arese li sé fieli dupe plae.
D sei d. Verneseu erea absent, to-tue: eel de la Nafiunea î31 puteaú in-chipui, cii amici; d -lui Verneseu nuaú luat hotgrîrí importante fare atine seam& de pàrerea leaderululpartidului- liberal conservator.
XCdfl -va membri din partidul libe-
ral ai cerut prin o petifie d hrl pri-i mar al Capilalei se li se dea salile de
scoald, pentru Intrunirl.
D. Pache Protopopescu a pus pe pe-tifie urmdloarea resolufie:
Resola' ie. Cu regret nu pot acorda salace se cere pentru Intrunirl pentru motiv çascoalele treburod a fi aeresite si curattitedupe e$irea elevilor, nu mai este timp ma-terial a se aerisi si curati din noi dupé In-trunirl.
Pache
Negresit, cd eel d'inteüt ne am re-volta daca prin un mijloc oare cares'ar impiedica întrunirile unid par-tid, in folosul allul partid.
Iah ïnsë, dupe cdt am aftat, cumstd cestiunea :
1. Flind-cd prin Intrunirl consecu-tive a lululor partidelor in limp de olund, s'ar aduce piedici cursurilor cese predai In acele scoli, s'a hotdrït ase refuzct tutulor de o potriva loca-lurile de scoulä pentru intruniri politice.
2. S'a dat gratis pentru ïntruniri,partiarrtlul d lui Dim. Brdlianu, salaAlerteulul care depinde de Comitelulpermanent.
Chi rr Duminecd d. Dim. Brdtianufine o întrunzre la Ateneu.
Prin urmare fipetele «Nafiunel»cum cd se împedicd intrunirile pu-blice, sunt simple pretexte cdutate invederea cdderii la alegeri.
xLa Craiova s'a constituit comite-
tul electoral al partidului liberal -conservator, comitet compas dinpeste 150 alegdtori din colegiul 1.
Din sênul acestui comitet ea* vaalege un comitet de initiativii mairestrâns.
Azi la 9 ore se intrunesc la clu-bul conservator, membril comitetu-lui executiv al partidului liberal-conservator, sub preeedentia d-luiG. VernPscu, tutors de astä noaptedin strainàtate.
Nafiunea de azi zica cii sé miri deatitudinea noastr i in procesal a-gentilor de la. politie.
Am crezut da datoria noasträ de acere ea lumina el justifie sé sa fac&In aceasä afacere el nimio mai Inuit.N'a fost lash in intentia noasträ d'aexerfite o presiune moral& asuprajustitiei cum c'lutálvafiunea se faca.In aceasta ne ftlim ce ne deus ,bimde eel de la Nafiunea.
sM. S. Regele a sosit azi la ora 5
el 45 din Sinaia.M. S. a fest primita la garb. de
autoritátile civile el militare, precumel de un numeros public.
xC. Alex. Mimi a fost numit eri
judecàtor pe lângá sectia de nota-riat din Capitala.
D sa a prestat eri juriÁmênt.
Socielatea de dare la cemn «Bucu-restii,» va tine serbarea concursuluisail anual Sâmb-ata 24 ei Duminee&25 a le curentei de la 9 ore dimineat&pane la 4 ore d. a. la stabillrnentulsell de pe strada Davila, In lzvor.
Se vor împàrti premii in argintä-rie ei alte obiecte. Toatä ziva va cân-ta muzica ei serbarea se va sfâr,i cuun banehet.
Intrarea liberà pentru toti.Presidiul face un càlduros apel bu-
cureqtenilor, a se împàrtAsi la serbâ-rile soci'-tgtei, spre a 'i incuraja exis-tanta, dupé pilda marilor ¢apitale ale Europei ei a la tg.rilor civilizate.
ULTIMA ORA.AGE.. TIA HAVAS
[l oudra, 3 03tombre. Standard re-cunoaete ca decretul privitor la strainilcare locuesc In Franca este perfect le
--
gitim, dar il considere[ca suparator maicu seamó In ajunul Expozitiei.
Paris 3Oetombre. Dupé niste de-pest englezesta, Osman -Digma desapro-ba asediul Suakimulut si refusa de atrimite ajutoare impresuratorilor.
Viena, 3 Pctombre. Tonte ziarilesaluta prin niste articole calduroase so-sirea imperatulut Wilhelm, accentuandca visita sa Insemneaza adancirea ali-antei celor doua imperil pentru a men -tine paceatntre popoarele lori Europa.
CSIAMALE Ii1PEBMEABILEpentru tnvelit producte ei vagoanede tran-sport prima qualitate la d -nu M LitmanStrada Li ascent 10. (944)
HOTEL HUGUESDIN BUCUKESTI
Cu cea mat frumoasa positiune din Ca-pitala situat land In fata Teatrulul natio-nal ei care a lost trecut sub o noun admi-nistratiune, din rioü arangiat; a stabilitpreturile Cam rilor ast -fel, ca, prin posi -tiunea, rangul si promptitudioea sa poateconcura cu uri -ce Hotel din Capi ala.
Camere cu zioa se poate avea de la 3 leiin sus.
RESTAURANTULavand eel mal placut local de vara, buca-tarie romana el lranceza. Preturile foartered use.
(869) A dministratiunea
EPOCA 22 SEPTEMBRE
CASA DE SCHIMB 613
I. M. FERMOStrada Lipscanl, No. 27
Cu:apera si vinde efecte publice si faceor-ce sr,himh de monezi
Cursul ï3ucuresti21 Septembre 1888
5 0,' Renta amortisabila5 0/0 Renta perpetua6 0/0 Oblig. de Etat6 0/0 Oblig de st. drum de fer7 0,0 Scris. fune. rurale5 0/0 Scris. fune. rurale7 010 Scris. fune. urbane6 0/0 Scris func urbane5 010 Serie. func. urbaneUrbane 5 0/0 lasi5 O/0 Imprumutul comunalOblig. Casei pens. (leii0 dob.)Imprumutul ou premieActiuni bancei nation.Actiuni Dacca - Romania
NationaleConstructiuni
Argint contra aurBilete de banca contra aurFiorini austriaciTendinta foarte ferma
Cump. Vend.96 7,8 97 1/493 i 97981/2 99 i/2
i
105 3/4 10696 3 4 97105 11< i06100 10t9S 3,4 94 tl483 831/2851/2 86
130 23550 55
1040 I1( 50
240 250230 240
80 I0H/2 124i 4/ 11111209
2t8
N. 20 STRADA DREAPTA N. 20
SEVASTIA CONSTANTINESCi1MOA E
CU DIPLOMA DIN BUCURESTI
PRACTICA \TA DIN PARIS
CONSULTATIi IN TOTE ZILELEDE LA ORA 1 PANA LA ORA 3.
SUBURBIA PITAR MOSU-2lFá.^^_-i:.,`. =`Y è7
CASE DE 'EMRECASFl,1
din Sa seta N, icuJrj din causa
trad Rostramutare
t o. t8la tara.
Sub. StaPre-
tut moderat.
C tSELE CU I,OCI L LOR te1T 3s`;i local dinStr. Biserica Amzel No. to.
A se adresa Strada Polona No. 8.
IOAN A. RHETOREDYAVOCAT
a infiintat un biuro0 de avocatura ;i notariat Str.Academiel 29.
Ore dc consultatiunt de la 8io }i seara dela 6-9. 939
CASA DOBRICEANUai n
maresinpomigrodi-tort, asemenea $i un toc cu doue fatade cu o pra-valie.
Doritorii ce vor adresa la unica fiica ;i mol:teni-toare, Elena Burelly Ploe {t", Piala Unirei r. 712
TILA LUTHER SINAISsmi
ru
mobilste, cu luna ,i cu ziva. Doritorii de a in-chiria se se adreseze la d. Stefan Balles, Hotelde Londra, Bucuresti.
de clstigat intro singura zi.500,000 FRANGI Adresati -ve pentru atassia¡ara intarziere grin scrisoate la Comptuarul Corner-rial, 557 Grande Rue de Tare, Constantinople, Turcia.
Vr
=Vct -zai,etiaiaC
U Ci__ a .R.±.7.1
. ;.c.mo
CASE DE INCIIIRIITDe üuchiriat si vtnzare chiar de acum doue
perecht
CASE DIN CALES VICTORIEI Illcompuse fie -care din 7 camere de stapanT, buca-tarie, camera de servitor" $i pivnile; asemeneatunele de sub ambule case se inchiriaza aparte,precum }i apartamentele din curte.
De venzas eCASELE DIN STRIIDA COMETO 13
MOSII DE AREIDAT
DE VENZARE 1NOSIA STANESTI iBuá °situata la o ore. de viitoarea gara ívlotnesti.Avand puturl de pe.cure., pädurede brad si defag, t'anete, locnrï de arat pe sept Tazleulmoare.. Case de locuit, han-cârctumâ po so-seaua Bace.u-Moinestï, lange. l'abricile de gaz.
Doritorii se vor adresa la d-na Catinca Cru-penski, in Roman pentru or-ce lamurirl. 776
compnse sin tr camere de sta pani, bucatarie. 1/ 1 noue hectare vie si °brade si-
spalatorie, camere de servitori, grajd, Sopron de DE VEIZ:IRL tuate pe dealul Oltului alaturltrasurt, pivnita, doue gradin", curte spalioasa. cu via Golescu de la Draga ;aut.
UNLOCSITUAT PL SOSEA GROZAVESTIin apropiere de gara de Nord In marime de t7pogoane se vinde In total saO partiial.
Doritorii de a tua cu chine ;i cumpera mobilede mai sus se vor adresa strada Cometut 3. sau Voleur' 75. (912)
DE INCHIRIATcasadinStrada Peton&No. 04, composa din
a camere peutru Sut .,an 3camere pentru slugIo cuhnie, o spitlatorie, 2 pivnite, grajd de 6cal, sopron pentru tresurI. 723
CAMERE
mohilate si nemobilato de tn-cltiriat Cu luna in Galea Vieto
rie" No. Si.
DE INCHIRIATStrada Berzi" No. 122,Apartamentul de jos cu
8 camere, bucatai ie, pivnita, grajd 3i sopron.
A se adresa Doctor Christescu, Tergovi,Ite.
DE A R E N D ATde la S1'. Gheorghe1890 Ynainte, mosla
Pietrisu din distr. Vlasca, plasa Marglnea.Amatorii së se adreseze Strada Diacone-
selor, 4. I. N. Alexandrescu.
DEde la 23 Aprllie 1889 mosisDL ARENDAT Lalosul -i Dobriceni dinjudetul Vaicea pe cinti sali mal multtani.
MOSIA PARAUBOIAdin judetul Gorjiu,proprietatea d-I Va-
site Mistesat, se vinde de veci cu condiliunt foarteavantagioase. Intinderea 1225 pogoane. Primantbun, acarete si gara pe mosie.
A se adresa pentru condiltunT la d-nul avocatdin T&rgu-Jiului: t:heorghe Sto.ccsca. (8i9)
CASA DE SCHIMB 805
MOSCU NACHMIASNo. 8, lit palatal Principele Dim Uric Ghika
Sir. Lipscani, in facia noei cladir Bancei Nationale(Dacia-Rerndnial13uouresti
CumpiSra si vinde efecte publico si face ori-ceachimb de u,onezi
Cursul pe zitia de 21 Septembre 1888e
Cump. Vied6 % Rents amortisabila 97y5 % romana perpetua
96%9S 94
6 % Obllgatiumide stat [Conv.rnr.J6% C. F. it.5 % Municipale10 fr. Casei pens. 1300 L.]
7 % Sc'risurl funciare rurale
7,,
urbane65 ,,6 % e last3 % Obl. Serbes'ti cu primelm. cu prime Buc. [20 lei]Losuri crucea rosie Banane
(Romane cu primeLosurl Basilica tlombauAct. Dacia - Romania
Soc. NaiionalaSoc. de Construellant
Aur contra argini sau bilete 1 3/4 2%Florini Wal. Anstrluc 2u8 410Marci germano 144 126Bancnote francese 99y fooÇ
tlaliane 99 t00Ruble hurtle 265 475
Ní3. Cursul este sucotit in aur
842251u63;96%
B25499yY
82%746Y95015
852301127
9710t60
93 i/483%au60325542
M ARE DEPOSITI)1-.
LEMNARIE PENTRU COISTRUCTUSI GRINZI DE F.ù 7i
No. 153
LEMNE PENTRU FOC ===M. L. MANOACHGalea Grivitei -- No. 153IBN
Statiunea Tramvaiului 796
Y 'çrA--.-Cp.^A íacDCOo
.o9p' O W
.
Ae P*^7=nK..o
7w_AG G,...,3 G
ti ß. ñ .= tD,-, Pi V, . ^CD.G i . G
O }S
CD Q 6> V, U
.- g-.=' y cl:°-{.1` e. R J
co t: r M N.z7
n t Pr¢1GE. p.A 9
PT a. a.(D cD
CrG
APROAPE Di BISERIC4 SFr. CONSTAN
MD.InIE LALRETAESPLICA $I VISUBILE
celebra c&rturàreasa. din Italia, carea voiajat In mal multe orase princi-pale ale Europei, nude a obtinut unsucces admirabil. vade in StradaPlevnel No. 84, la fluche Bulevar -dulut. RoagA pe onor. clienti $i pu-blic a o viztta spre a le arata trecu-tul, presentul $i viitorul. Orale devizlt& de la 9 dimineata p &nA la 9seara. (91119,
Peniru o visita numai 1 leuAPR.O:PE DE BISERICA SFf.CONSTaN'IN
. áa jcLuva'j1 <1 t c:u eï4raiirà:<'..4 . asifal t3í'.t ,+t 1i +3f:O-
BANDAGE ANAT011t1ICEPENTRU
HERNIE RURALE, CRURALE SI UMBLICALE,.Dup6 constructiunele cele mal bane $i mai prac-
tice cu deplina asiguranta a ratinerai tuturor her-nielor repunente, chiar la casuri lnvechite $i pó-rr site.
APARATE DE ORTHOPEDIEPICIOARE SI BRATZE ARTIFICIALE
CIORAPI ELASTICE
CENTURE HYPOGASTRICE Si VENTRIERE
precum tot felul bandage si aparate pentru ser-viciul sanitar se confectionaz& prompt cu cea malmare esactitate si cu preturi moderate la atelierulspecial.
F. NalfillEANUBANDAGIST- ORTHOPEDIST
Calea Grivita, 90 Bucuresti9.}>
Vingalnag.E:i2/Z' "91''
t4wZ-a±.4tÁi ZZil : n. ¡..ii -:.-i2,+i71ÉZiia-Y L' ifiLiliilZiL+J ', 7G5Y^E :Al :; : .it aErZAIZEN
Pensionat de Domni$oare cu opt clase. Studil superioare. Certificatele re-i.' cunoscute de Statu, tnainte Grünaugergasse I, se afl&acum:
Viena I., Weihburg; gasse 18, seara 1, elagiul 2Durata anului scolar de la I Octombre pân& la i Iulie.Orele de consultatiunl in toate zilele de la 10 pan& la 4 ore, afara de Du-
mineci $i sërbelorl.Deschiderea noulul an scolar, la 1 Octombre.Programe la Dirctia sari la librAria Meyer I. Singerstrasse 7.
INSTITUTUL FROHLICH
PIAN EPIANINE
PIANINE
PIANINE
P IAN E
PIANINE
MAX FISCHERGalati, Strada Mare.Bucuresti, la d. A. L. Patin, Ma
gasin de Instrumente ai de Note mu-sicale, Calea Victoriei No. 6 (PalatulDacia - Romania).
Mare deposite de renumite fabri-cate. Constructiune american& in-crucisate.1 Preturile convenabile. Inlesnire laatà. Inchiriere de pianine. 786.
REGIMUL DE LANAAL PROFESORULUI DOCTOR JAEGER
recunoscut ca eel mai excelentM dalial acure in urina, de juriul medical
din Londra cu .MedaliedeAur.
? ` iJ
fÉ4c1'41-
AUX QUATRE SAISONS72, Calea Victorici, vis-d -ris de Palatul Regal
PROU. OR. G. JIEGER, W. BERGER StEHNE, STU 1 GART
Preturile de venzare originale ale Fa-bricei dupe marime.
_ r,.,,,:.,;:t:,,,.rr-...°7:4:Y1._lM.:-....e;,.v. ......,.-.._ .v.,..
DOCTORLL SALTERMEDIC CHIRURG
De la Facuitatea de medicina dinViena
Specialist in boalele Syphiliticepe care le trateaza intr'utt mod spe-cial $i fara a opri pe bolnav de la o-cupatiunile sale.
Vindecare sfigura a blenorragiei,poala alba, ulcere, impotenta etc.
Consultatiuui de la7 i/2 -8 /2 dim.$i de la i -4 p m. Strada FortuniNo. 4, lange. Spiteria de la Bisericacu Stinti.
Se primesc bolnavi in pensione.
-y:
FABRICA
,COMET G G
DE SOBE IY1EIDINGER SI mDSINE DE BUCATARIE
ADOLF SALOMONCea mai practicó $i economica sistema de incälzire. Cal -
dura $i arderea pot fi regulate In mod perfect. Focul se poateIntretine In permanents zi!e si sbptemânt Intregi. Ca com-bustibil se poate Intrebuinta cok, lemne, lignitó, carbuni depiatr& si coceni de porumb.
LCERETI
P t
BROSUftI ILUSTftATh, CARI SE TRIMIT GRATIS.
:l.mVt'r 2aLA.JbiL . üv'ai.'ffl .
VENTILATIA ODAILOIIMasinele de bucate sent de sistema tea mai per fric ionató.
Durabile, practice $j cu o economie mare In combustibil. Se¡poste arde cok, lemme, carbunl de piatra, etc.
Erezii L. LEMAITRE, SuccesoriTURNATORIA DE FER SI ALAMA ATELIER MECANIC
Bucuresti. Calea Vacaresti No. 1 92Bucuresti.e/.,e.Se irisarcineaza cu constructiuni
de turbine $i mori cu preturl matreduse de c &t acele din Viena $i Pesta. i A
Preoiul t ^;;,`UneI mort eu i piatra de 36 lei 1900 y
» » » i » » 46 « 2100 i >» » » 2 pietre » 36 » 3600» » » 2 pietre » 42 » 3800EsecuteazA repede or-ce lucru de I,j
turn&torie satl mecanic&; precum :olane simple $i ornate. -,:...4g...2.--...._ ,
Mare asortiment de moblilepentru --,gradinA, armamente pentru graj-duri si teascuri de viln, etc.Mare asortimerit de tzeve de tuei, fer, raiuri pentru vagoane, Deacau-vile, greeine Madpaizsrut de pietre de moara, ta Ferte-sous-jours.
XRECOM uiNDAI\/I
LEGA TORIA DE CA RTI
STRADA BISrRICA IENE! No. 10, CASA BISERICEI DINTP'0 ZI X
In acest atelier se esecuta ori -ce lucrara de Le-gatorie, Papeterie, Galanterie si Cartonage, ase -manea efectueaza Registre de Comptabtlitate ,Carti de Biblioteca, Paspaturi si Rame pentru Ca-dre de ori -ce marime si liniatura mecanica cu pre-ciurile cele mai moderate.
BUCURESTI
X
®X Xfat'C X
i i
XCASA DE SANATATE XBucuresti -41, Strada Teilor, 41 Bucuresti
Din non reorganioatesi arangiate. In modul cet mai com-plect, avend angagiati pe eel mal distinsi medici din Ca-pitala, casa este puse. In p!acuta positiune de s. ça bolna-vilor, cea mai deos,bila îngrijire.
Prime$te In cautare bolnavi afectati de ori ce maladie;Se plate esecuta ori -c i operaticSe fac consultatiuni medicale atet pentru bolnavil din
capitale., cet si pentru cet din provincie.Se dau conselt+ttnni In toate zilele Intre orele 12- 6 p. m.
de cA re d -nul Dr Drugtscu, care se allá in permanente lninst tut.
0 mossa tosta interna lainstautul Maternitatea, este In-sercinate eu cautarea boalelor de temei, precum si a ingrijipe acelea care voesc a nate In institut.
Aici se mal alla un aparat de tratament special al sifili-sului, precum si o instalare complecta pentru hydoterapie.
Xq (9o8) Director, V. LcTntescu XXOX
......,--__-...
APA DE DINTIALC1
KOTE-3Ede un renume universal, dep &rteazAimediat ori-ce durere de dints pre-cum si mirosul urfit ai guret $i esteremediul cel mal eficace pentru conservarea dintilor.
Singurul deposit pentru Romania.
AUX QUATRE SAISONS
CALEA VICTORIEI 72
PROPRIETAR: MAX BEIiRENDT
Furnisor al Curtzi Regale.904
PE MALULMARE! -tNEGRE OE N S ' A NÌW 4
PE MALLA,MAREI - NEGRE
HOTEL CAROL ISTAGIUNEA BAILOR DE MARE
SCHIMl3AREA DIRECTIUNEI
Directiunea si Instalarea acestui Hotel este cu totul schimbata din
nou in mod ENGLEZ. Visitatorii gasesc toate inlesnirile.
BAI CALDE SE GASESC IN HOTELPentru mai mulle deslusiri a se adresa catre
Clirantul hotelului 13. JERIS.(830) llotel Carol 1, Constantza.
CASA DE SCIIIMi3
I ON ESCU & M A RCUStrada Lipscani NO. 15 bis
DUCimESTICers pe ziva de 21 Septembre
VALORI
Fondait' de stat roman(tenta rom. perpe. 1875 5}tenta rom. amortisab. 5Renia rom. rur. cune. 6Oblig. de stat C. F. R.6
idem idem 5Imprumut Stern 1864 7%Imprrum.Openheim 1866 8%Agio
Luprumut. de oraseImpr. oras. 'lueur. 5%
idem din 1884 5%Im.or.Buc.cu prime lozfr. 20
Valori diverseCredilul fonciar rural 7
idem idem 6Cred. fune. ur. din Bue- 7
idem idem 6idem idem
Cred. fune. er. din las'55
Obl.cas. pension. fr.300 10
Scadentacupoanelor
Ta rg lib.curs med.
t Ap. t Oct. 96'1 Ap. 1 Oct. J.+/,1 Mai 1 Noem. 99t tan. 1 lulie
Idemt Mar. t Sept.1 tan. 1 lutte
2 ±,
1 Ian. t lulle e61 Mai t Noem. 96
48
1 lan. 1 lulie 106%idem 96%,idem 106idem 99idem 92%Idem 82%
1 Matit Noem. 218
7.1=11111'
LA ORASUL VIENA
paDA LA V I L L E DEVIEN11111111111MMEMEN®
Recomandam onorabilei noastre clienteletoarele noutatl :Rufarie pentru Doamne si Domni.Fete de masa, servete si prosoape de panza.Olanda veritab. de Bolgia si Rumburg.Madapolam frantzuzesc de toate calitatile
si lä4imile.Batiste de olanda si de lino albe si colo-
rate.CiorapideDamesiDomnide Fil d'Ecosse,
de bumbac, de lena si de matase.
..................vis -d -vis de
Lib. Socco
pentrn leftinatate al soliditate urma-
Flanele, camasi si ismene de Iena dupasistemul profesorulul Dr. G. Jaeger.
Oulere si mansete de Olanda ultimu fason.Mare asortitnent de cravate ultimo Eason.Corsete frantzuzesti Cu balene veritabile.Trousouri eompleete pentru lidantat,.Layettes sf Tronsoori peutru eopil.Trousonri pentru pensionate, otelarl
sl restauranturl.
Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a aparttt CATALOGU NOSTRUILUSTRAT SI VA El TRiMiS ORI-CUI VA FACE t'ERERE.
LA ORASUL VIENACALEA VICTORiEi, PALATUL DACIA- ROMANIA
vis -à -vis de libraria Soceo535
Tipografia Ziarului $pooa" Ttpt;rlt au cernants Ch. Lortlleux-Cle Parts Qirsint rolapratutttiitbil V. 1'. Gheorghlu.