V. CONTA

TEORIA FATALISNLIIM

Editura librariei .17r414. *araga

IA5;1

Sooalelor,1

I=

I:

Teoria Fatalism!Ini.

Era un timp Mad In :genere se credea, ca toatelucrurile, fart% deosebir6, i toate mi cltrile for suntindreptate de catrit vointa, arbitrul, bunul plac, aluneY sau al vial multor fiinte supra-omeneM, ba cate.,odatd, ele sunt indreptate chiar de catra vointa, ar-bitrul, bunul plac al omuluY. intilihp/area asemencanu era cu total isgonita de la stltpttnirea lumel acestia.

Aceste credinte incepura a slabi indath ce apttrura-stiintele positive. Fie care pas Inainte recut de aces--te din urma constitue un pas Inapoi pentru celede'ntttY. In adev6r, fie care stiintd positivL, la rendul-seu, dupt ce a esplorat domeniul seu, Intr'un modmaY molt sau maY putin complect, ne-a lasat siguranta

toate fenomenele de care eh se ocupit sunt regu-late de ctitra legi inHexibile. Insd, fiind cd sunt Incacateva domeniY neesplorate sau macar putin cunos-cute de aceea le vine in indomana partizanilor ye-cshilor credint1 de a gitsi In ele be macar pentru

ea

4

liberal arbitru al omulta dach nu §i pentru zeitatea.«Intgmplare).,

Eu me vol sili prin aceastd scriere a doveditoate fenomenele din lume, fie ele fisice, morale sau.intelectuale, sunt regulate dupd legY fixe §1 naturale;cd prin urmare nu exist nimic din tot aceea cenumit vointa liberit omeneascit sau dumnedeeascd,'rid din aceea ce s'a numit intgmplare ; eh In lu-me nu exist, decdt Materie care se mi§cd, §i se me-tamorfozazd pUnti la infinit In spatiu §i In timp, as-cultand In toate mi§cdrile §i metamorfozele sale legfatale.

Pentru acest scop void trece In revista deosebitele-grupuri de fenomene.

CAPITOLUL I.

Fenomene1e fisice si fisiologice.

Comte a statornicit §irul In care §tiintele au tre-buit cu necesitate sit iee na§tere §i sa, se desvolteze.Astfel, astronomic sau mecanica cereascd, ajutatd de-matematicd, a fost cea IntAl care ne-a ardtat clt Zeiln'au nimica a face cu mi§carea corpurilor cere§ti.Veni apoY fisica, §i, dupd dCnsa, chimia, care formaritIntr'un mod definitiv convingerea noastrd eA lumeaneorganie este stdpitnitit de legY inflexibile fixe-*tiintele biologice stabilirtt la ritndul lor, c t legY fixeprezideazd la toate mi§cdrile fisiologice ale lutneY or-ganice, adieu, ale plAntelor §i anirnalelor. Put aicitoatd, lumea este de acord. Ins t indoeala incepe asu-

s'a.

§i

§i

efi

5

pra existentei fatalitatiY, in ceea ce prives,4e fenome-nele sociale fenomenele psicologice.

CAPITOLUL

Vonomonele social°.

Avem doue izvoare In care putem gdsi culege9u Imbelsugare fapte sociale spre a. le supune stu-zliuluY Aceste stint : statistica care ne aratamaY cu same, legttura dintre faptele ce exists In u-nitatea de timp ; §i istoria care pe thug, aceasta nesrath, a deosebi leghtura de cause si efect, sau legit -

tura de evolutiune on metamorfozare ce exists intrefaptele sociale ce se succedeazd in curgerea vremel.In acest Inteles larg istoria cuprinde In sine toate.acele stiinti care serves° pentru descoperirea cer-tificarea faptelor sociale Intemplate In timpurile tre-cute, precum sunt archeologia, filologia.Din acesteizvoare Is1 iau materialurile for stiintele sociale, pre--cum sunt economia politics, stiinta istorieY, stiintasocials propriu zish, etc. Fars a esamina In partepe fie care dintre stiintele sociale, ce sunt Inca Inmare parte tibia nasc6nd i r6u definite, void consi-dera deosebit Inv6tAmintele istorieY de aoele ale sta-tisticei la care se pot reduce toate faptele sociale.

1. Faptele istorice. Se stie c t sttinta sau filosofia isto-rieY nu dateaza, de mult. MaY inainte se credea cat is-toricul nu are alt rol, de cat povesteasct intempld-

isprdvile oamenilor insernnatY, pe care lumea-Ypresupunea ca lucrasera cu maY multd sau maY putind

nostru.

sdTile si

II.

gi

6

In telepciune si pdtrundere, dar totdeauna en o liberd-determinare. De aceea istoria era consideratit ca omare colectiune de exemple care pot sit servc.'scitmoralistilor, publicitilor, oamenilor de stat, si Insfirsit tuturor acelor care voesc sit se exerciteze in.arta de a ajunge cat maY sigur un stop in societataprin combinatiunT Tiber flicute.

Vico a fost eel de'ntitY, care a recunoscut, ch tritenatiunile, In desvolarea for istoricit, trebue sit treacd.prin aceleasf fase, cit aceste fase se succedeazd luacelal fir, si prin urmare omenirea in rnergereasa ascultd de o lege. De aceea putem zice cit el esteadevoratul creator al stiinteY istoriel. In zilele noastreComte si Buckle suut aceY ce an constituit aceastitstiintit. Din cercetitrile acestor dol marl cugetAtorirezultit :

1) On ce natiune este produsul mediului In careea trtteste. Se Intelege aicY prin medal toate obiec-tele ex terioare care yin In contact cu omul, precum :-natura configuratiunea solulul, aspectul NatureY,climatul, felul nutrimentului, etc. 1) Legittura de ca-

1) Printre causele determinate ale natiunelor se enumerarasa. Tilsit, dupil cum vol dovedi prin un articol ulterior,rasa nu e cleat o modificare a specie prin mediul fncare a trait maY mult sau maY putin limp. Daca toate na-tiunile s'ar fi nascut ¢i s'ar fi desvoltat in mediurY iden-tice, de sigur ca atuncY ¢i ele ar fi identice, cu alte cuvin-te ar fi de aceeasi rasa. Prin urmare cand &ma natiuniaunt de rasa deosebitti, asta dovedeste cif ele snot (loud-produsurY a cloud mediurY cu totul deosebite. data fm

cit

gt

ci

7

-usalitate Intre mediu si natiune este astfel de strinsd,luck toate manifestatiunile de viatd ale acesteia o-glindese pe eel de'nthl. Ast-fel mediul se reflectil, Intoate ideile si institutiile sociale, politice si religioaseale poporulul care este produsul sett. Asa dar, acestanu poate simti, nici gandi, nicl crede, nici voi, nicllucra altfel decItt cum II este poruncit de edtrd me-diu, care-Y trhnite impulsiuiil necesare.

2) Mergerea, uneT natiuni In decursul timpuluY a-semine aseultd de legi fixe. Faptele istorice si suc-cesiunea for nu sunt rezultatul intemplitrii. Ele con-stituesc o inlAntuire care a trebuit sd fie asa si nicldecum altfel. A ceasth conelusiune a fost seoasd maiCu samd din observatiunea faptulul acestuia : cd, adicasla doue sau mai m Lille natiuni, care se gtsesc In a-proape aceleasi conditii, aceleasi idel se nasc si disparInteacelas chip, dau nastere la aceleas idel fisice, laaceleasi actiuni si reactiun care toate se realizazdIn aceleasi institutii, astfel ed Inldntuirile de fapte atuturor acestor natcl se asamlind. 2)

II. Faptele statistice. In sfirsit statistica ne procurddovedile cele maY puternice despre existenta fatali-tatii In domeniul fenomenelor sociale.

acelas mediu giisim astilzY doug, natiunT de rash, deosebitit,asta duvede,te cg amendoug, sau macar una din ele, esteprodusul originar a unuY alt mediu si eh, numaY in urmaunel emigratiun1 int6rnplate candva a venit de s'a stator-nicit in mediul actual.

2) VedY pentru detailurile acestor intrebarn Comte, Philoso-phic positive ; Bukle' s History of. civilisation.

Este recunoscut astitclY cit toate faptele sociale cu-lese pana, acum de statistics., toate, pAna i cele maYcurioase, Wind cele mai indiferente, se gases° InraporturY fixe necesare.

Fara, a intra in detailurY care, de altmintrele, aufost tractate discutate pe larg de atilt altii, voidlua numaY cate-va exemple din miile ce s'ar puteaad uce.

Toate lucrurile fiind aceleasi, s'a constatat ea, nu-merul cltsittoriilor, a recunoasterilor de copil, a adop-tiunilor, este totdeauna acelas, fn aceeasi localitatei In aceeasi unitate de timp, de exempla Intr'un

an. Dacit se Intempllt ca numeral citsittoriilor dintr'unan, sit fie mai mare sau maY mic decitt acel dintr'unalt an, Maud sit fim sigurY cd situatiunile sau im-prejurltrile n'au fost aceleasY InteamendoY aniY ;Inteadever, decit facem nouit cercetaxi gilsim numaYdecit, cit numeral casatorillor a variat In raport custarea recolteY, cu suma cu repartitiunea bogittielpublice, asa maY departe.

Acelas lucru se Intempla cu falimentele, bancru-tele, si chiar cu crisele cele marl comerciale. S'adovedit cit crisele comerciale chiar, pentru acitrorexistentit lumea are obiceiu sit arunce vina asupracutitrel sau cutarei case com.erciale imprudente saudoloase, nu pot fi evitate. S'a dovedit cit ele sunt unrezultat necesar al ordineY actuale economice ; ca, Insuta de anY din urmit ele au sbucnit Intr'un modperiodic, dupit intervale de timp ce par a se succedesi a se repeta totdeauna Inteaceeasi ordine ; cs, in

si

1i

$i

1i

9

sfirsit ele revin §i trebue sit. revie poriodic, intocmaYca un efect ordinar al uneY cause permanente. 1)

Ast fel eatit ce se int6ropla. Un comerciant sauun industrial ts1 bate di noapte capul pentru casit tacit pentru interprinderile luY cele mai bune corn-binatiuni posibile, si nu pune fn lucrare un plandecitt numaY dupa o deliberare matura. cu toateaceste se gitsesce la urma urmeY ca, libera sa deter-minare n'a filcut cleat toemaY ceea ce trebuea pentruca sit se indeplineascit cutare fenomen periodic, pen-tru ca cifra anuala a falimentelor, i prin urmare aimprudentelor, sa fie aceettsl, pentru ca numerulbancrutelor, i prin urmare al frudelor, sii, pitstrezeraportul obicTnuit, pentru ca cutare eristt sit sbuc-neascit, etc.

Acelas lucru se intemplit cu delictele. Numeruldelictelor In genere, sau ael al fie- citreT speciY dedelicte, este totdeauna inteun raport constant cu totelucrurile care exerciteazit oare-care Inriurile asuprapopulatiunei.

Ba ce e mal molt, delictele ca catoate fenomenele sociale, sunt mat numeroase inteunaltul. Se pare ea ele sunt Influentate atilt de cittrit.starea atmosfericit, cat si de fa iele luneY si de posi--tiunile soareluY pe orbitil. Si trebue sit fie ast-fel ;cad cite-odattt domnesce epidemic mania de a secasatori sau de a face cutare delict, intoemaT pre-

1) Vedi Cl. Juglar : Des Crises commerciales et de leur re-tour periodique.

§i

Si

citsittoriile,si ai

10

cum doinneqte altd child mania de a se sinucide, saualtti, boald orY dispositie mentald. De altmintrele, a-cost fenomen nu ne va mai ptrea de loc extraordi-nar and ne vom aduce aminte despre marea inriu-Fire ce exerciteazit starea atmosfericit asupra mora-luluI fie cdruia, §i and vom gandi eit aceemi stareatmosferict, intinzendu-se asupra unuI mare nuinerde individe, va trebui, fire§te, infiuentezeInuit sau mai putin pe toti cam inteacela§ fel.

Astfel darn, cineva eomite un delict, sau se citsd-tore§te pentru a se supune unel impulsiunT care tre-bue sit aibit neaparat elect. Si cu toate aceste, cepoate fi oare maY liber pe lumea aceasta decilt ho-ttirirea de a se citsatori sau acea de a infringe le-gea ? Care alte actiuni ale omuluY sunt precedate demai multe deliberarl decat acestea ?

Ceea ce s'a zis despre citstitoriY, falimente §i delicte, se aplicit la toate faptele sociale culese de cd-trd statisticd.

Cu toate aceste poate cd se vor gasi de aceY caresit fact obiectiunY in ceea ce prive§te rezultatele demai sus, scoase din statisticd. Se vor gitsi poate caresit zicd, ct fenomenele sociale nu sunt inteun raportmatematice§te constant §i exact ; cit pretinsele legYcare reguleazd aceste fenomene n'au drept temeiu_dealt ni§te aproximatiT ; ett prin urmare remdne des-tul loc liber §i pentru actiunile libere ; §i ca, in toatecasurile, este o profundit deosebire intre aceste legYaproximative §i flexibile, §i Intre legile inflexibilefatale ale lumeY fisice propriu zise.

st -Y maY

si

11

Eu cred ch aceste obiectiuni nu ar putea fi fitcute.deck de ace care judecit aceste chestiunY dupit a-parentit fArd a le aprofunda. In sfirsit erect cLt nu e-xist, cea, maY mica deosebire intre legile fernmene-lor sociale si intre acele ale lumel fisiee, propriuzise : si unele si allele sunt exacte, inflecsibile§i prinurmare fatale. Pentru a demonstra aceasta voiu luaun exemplu. In cutare oral, la suta de locuitori, secontracteaztt x castitorii pe an, in mijlocie. LIM, seintimplit ca acolo se contracteze inteun an x+achsatorir si inteun alt an x--a. Pentru ce aceastitdeosebire ? Pentru tit situatiunea populatiunerPost identic aceeasY in amOndor Emir. Irish asu-pra populatiuner s'au exercitat fntr'un mod deosebitIn acesti doY anY, nu una, dar o multime de inriurirr_exterioare care au contribuit la modificarea num-rului cashtoriilor. .5i. In adevdr, dach observarnvedem ctt numerul chsatoriilor variazit Intr'un ra-port determinat si cu starea recolteY, si cu starea le-gislatiuneY. Duplt cum se vede de aicY, citsittoriile cusi onY ce alt fenomen social, sunt efectul ulna marenum8r de cause. Ele sunt resultanta unich a maimultor puterl.

De aceea dach cine-va examinea,za o singurit cau-sh generalti in leghtura sa cu un singur fenomen so-cial, nu trebue sit se astepte a gitsi intre acestr dortermenI un raport care sit fie exprimat totdeauna,prin acelas nume. De exemplu, se stie ct cantitatea.recoltei raport drept cu numerul

lush dacit cea de'nt6I a crescut cu 10°/0, nu.

sit

bine,

stit cltsato-riilor.

n'a

intr'un

12

trebue sit ne asteptam ca si eel de al doile sit crease,,cu 100/°. Cad daca inmulcirea recoltei a marit cu100/0 impulsiunea de a se casatori, acea impulsiunea putut fi micsuratit prin alte inriurirl exterioare ceau un efect contrar. Ins it toate aceste nu Impedicade Joe ca raportul particular Intre fie care fortit sauInriurirY de o parte, si Intro rezultatul sau efectul.s6u de alta parte, sit fie totdeauna matematicefte fix.

Cand Intr'un viitor Indepitrtat, statistica va ave in-formatii numeroase exacte asupra tuturor cause-lor exterioare care exerciteazit oare care Inriurireasupra atunci, dupit calcule tneerarirepetate, se va pute tine samit In rezultatele genera-le de efectele particulare a fie citrel IndurirY ; ast-fel atunci se va ave proba de-a dreptul ea nu existamid o deosebire Intre legile fisice propriu zise $i InIre acele sociaie.

Nol Insit nu avem trebuintit sit asteptitin acel vii-tor Indepitrtat, spre a ne Incredinta de adev6r.cred ea argumentaVile de maY sus vor fi de ajunsspre a forma convingerea cit, fatalitatea domnefte a--supra fenomenelor sociale intocmal ca asupra feno-menelor fisiologice.

CA PITOLUL IIIFenomenele psicologice.

Fitrit a intra In .cercetltrY esplicatiuni ulterioare,pute sit conchid numaY curat din cele zise mai

sus cit, toate facultittile sufletesti, cuprinse fiind In

societatii,

yi

COol

aq

$i

si

91

ci

13

ele vointa, sunt supuse la legI fatale. In adevdrdactt e constatat ct complexul actiunilor a unel mul-tinlY de indivizi constituiV In societate este supus.la necesittttI fatale, apol oare fie care aetiune indi-viduald, consideratit In parte, maY pute-va fi liberd?Fi-va cu putintd ca cine-va sd-sT inchipueascd ct a-ceea§I actiune individuald este supustt liberuluY ar-bitru sau fatalitAtiY, dupd cum ea este considerattt In.sine sau este privitd ca flteend parte din comp1,3xu-actiunilor societatiI ?

Pentru on tine nu este prevenit In aceasta ma-terie, eu cred ctt sunt de ajuns consideratiunile de,maY sus pentru a-I forma convictlunea ca, lumea in-treagti, .sub orY ce lard ar fi privitti, este guvernata de-legi fatale ysi naturale. Numal dupit admiterea acestuYadever fundamental se poate esplica arm onia per-manenttt care existit Intro lumea fisiett de-o parte silumea moraltt de and parte, si In genere Intre toate

Aeeastit armonie ar Iii imposibild dactt Inlume ar exista, duptt cum se crede, un comerciu in-tim si continuu Intre legi fixe de-o parte, si Introarbitriu capriciI de altd parte.

Dar ceea ce e curios este ca, sunt multY chiarprintre materialistY, care, de si admit existenta unorlegY fixe care sttipanesc actiunile exterioare :.11e o-muluY, totusI au credinta ctt acesta are o oare caresfertt, orY cat de mint ar fi ea, In care se poatenava liber. Acestia creel ctt omul este liber, macardupd expresiunea luY Lavater, ca paserea In cusca sa.

Indoelile chestiunea aceasta provin mat cu sa-

miscarile.

1:1

si

pi

14

and din aceea ea, filosofia materialistil ca §i cea spi-ritualistA n'a ajuns !nett la o esplicatiune mai satisftt-cetoare fenomenelor suflete§d. E adev6rat elt cu pro-gresul qtiintelor positive in genere §i al fisiologielIn special vom ajunge, intr'o zi, sit avem esplicati-unea naturalti, prin jocul legilor naturale, a tuturormanifestatiunilor sufletuluY. Dar pitnit atunci, spiri-tuali§tiT profittt de ignoranta comuntt pentru ca sittwit din ea argumente nutnaI contra materialismu-lut S'au scris o multime de citrtI contra materialis-muluY, §i in toate, autoril for ajung cam la conclu-siunea urmittoare :

«Materiali§til vor pute In viitor sit Inmultascit dince In ce maY mult dovezile despre Inriurirea lumeY

«materiale asupra celel morale. EY vor izbuti poate«sit convingit pe top cit nu existtt nicY o manifesta,-«tiune a sufletului care sit nu se resimttt calitativ §i«cantitativ de Inriurirea materiel. Dar putem asi-egura a priori cit nicl odatit nu vor fi In stare a es-«plica fa,culttttile sufletului omulul, prin jocul numaY«al fortelor fisice §i fisiologice. A 1)

Aceasttt asigurare din partea spirituali§tilor este

Chiar H. Spencer, reprezentantul actual al Esperimentalis-mulu1 stiintific In Anglia, dupe, ce face distinctiunea fun-damental#1, intro subject si object, apol zice cit nu e cuputinta a da fenomenelor sufletaluT o explicatiune mPte-rialistli, cad aceasta explicgiune ar insemna ea minteasau subiectul se poate interpreta cu termenf de materiesau object. VezT: Herbert Spencer's Principles of Psy-chology § 63.

15

o sfidare din partea materialistilor ; i pe aceastti sfi-dare Indrasnesc a o ridica.

Nu voiu cerca, i nici asY putea, sa esplic In deta-liu cum efectiv se produce fie-care fenomen psicolo-gic, prin functionarea cutarel fibre nervoase sau cu-tttrui grup de fibre nervoase. Aceastt explicatiuneeste rezervatit fisiologieY sistemulul nervos intr'unviitor Indepartat. Dar voiu cerca stt esplic nu-mal prin jocul fortelor mecanice, fisice i fisiologicetoate facultatile sufietesti, chiar coWiinta eului. Mevoiu servi si de ipotese. Lisa In toate cazurile spe-rez sa, dovedesc ett pe calea materialistit se pot ima-ging ipotese ysi explicatiunY mult mal plausibilemaT verosimlle clecat acele ale sistemelor spiritualiste.

Teoria i explicatiunile ce urmeaztt vor parea poatela multi bizare. Sperez Insa ca ele vor fi apretuite,dactt nu pentru alts -ceva, macar pentru noutatea lor.

SECTIUNEA I.Ce este sufletul si uncle sa el ?

In starea actuala a stiintelor positive se dovede-§te OM, la evident eh nu existit In univers alts,9ubstant4 dectit materia. De alts parte experienta nearata cit nu existtt lucru In lume care O. nu aiba In-susirY sau propriettitY. Proprietatile sau Insusirile ma-teriel iau denominatiunea genericti de puterl (forces).Astfel nu e materie ftrtt forta, nicT fortit Para ma-terie. In virtutea chiar a propiettitilor sale, materiaeste Inteo rniscare continua si vecinicii. Aceastacare nu este uniforma ; ea urmeaza Intre altele le-

miss -

16

gea ondulatiunet universale, despre care voiu vorbiaiure, §i de loc la metamorfoza materiel care im-bracn In spatiu §i In timp o infinitate de forme tre-2.eetoare Sub fie-care forma noun, materia are o noun4cnistituciune ; si prin urmare proprietitti noue. Cacimateria §i forta fiind inseparabile (pentru c 1 In de-finitiv ele nu constituesc dedtt unul §i acelas lucru:considerat sub douo puncte de vedere deosebite), ur-meaza ca una nu poate sa, se schimbe fara ceelaltn..La o noun forma a materiel corespunde totdeauna,o noun forma, adicn un nou mod de lucrare a for-tei, §1 vice-versa. Astfel, fortele curat mecanice, fi-sice §i chimice care mi§cit materia sub forma neor-ganica, se transformeaza. In forte fisiologice cand ma-teria Insa§Y a luat forma organica.

Fortele fisiologice la rendul for se diversifica Inaeela§ timp ca §i materiele a ctror proprietati elesunt. Astfel, forta de asimilatiune §i disimilaOuneeste proprietatea caracteristica a organilor de nutri-tiune in genere ; in timp ce, puterea, de a simti, dea gandi §i de a voi, caracterizazt crieril animalelor_

Sufletul decl nu e alta-ceva decat proprietatea cri-erilor : cu alto cuvinte, nu e decat o noun forma aforteY corespunzend la o nouii, forma, a materiel.precum jocul facultatilor sufletulul este foarte sub-til §i COmplicat, tot a§a, §i materia care-I serve§tede baz( aye o structure §i o organizatiune de cea.coal mare delicatpta §i perfectiune.

A§a dar, scaunul tuturor facultatilor sensitive, in-telectuale §i volitive este In crier §i fn dependentele

*i

17

sale. Anatomia Si fisiologia determineazA in parte,inteun viitor Indeptirtat, vor determina mai exact,

care este subdiviziunea organuluY corespunzatoarela cutare subdiviziune a facultAtilor sufletuluT. A-ceste sunt detailurY interesante, dar In care nu pu-tem si nicT nu avem nevoe sit intram. Pentru su-biectul nostru e destul sa dovedim deocamdatA cit

sufletul stA in creer cYpendentele sale. Pentrua sprijini aceastA asertiune nu voiu face alta decatsit reamintesc dovezile urnititoare : 1)

1°. Anatomia comparata ne arattt cA, pe toatit sca-m animalelor, de la punctul cel max de jos pAntt laom, energia inteligenteT este in raport statornicitascendent en dimensiunea si greutatea maxapoi cu constitutiunea si forma creerilor. Animalele°cup, cea mai inferioartt sehittt a scArii, n'au In ge-nere decat ganglioane sau rudimente de creerl. Su-ind s,caKa, gAsim ca animalele cele maT inteligentesunt toemai acele care an creeril eel maT desvoltatY,precum stint : elefantul, delfinul, momita, .canele etc.In sfarsit vine omul care absolut i relativ are celmax mare creer. Dacti, observam omul In timpul cur -suluT vietii sale, vedem, cA inteligenta creste cu des-voltarea succesivA ysi materialA a creerului ; pentrua slAbi si a descre§te pe urmA cu cat acest organse slifbeste si se deformeazti din causa betranetelor.

') Pentru detailuriie acestor dovezY, vezY: Biichner : Forceet Matiere ; Chapitre, Cerve. au et iime.

V. Conta, Teoria FatalismuluT 2.

§-Fin

sifntitT, §i

18

2°. Patologia ne invatn en, daen acele OM alecreeruluY care presideazn la functiunile intelectualesunt atitcate de o boat grea, atuncY din aceasta senasc perturbatiuni analoage in spirit. Nu existd boa-1J, mentaln, care sn, nu alb causes sa in o perturba-tiune a creerului. dacti, in cazuri esceptionale nus'au putut gnsi urmele boaleY pe creer, causes estecn mijloacele noastre diagnostice sunt Area imper-fecte in comparatie cu extrema delicatetit, compli-catie a pnrtilor din care se compune acest organ.De altit parte se tie cit slitbiciunea congenitalii,spiritulul, precum este imbecilitatea, idiotismul, cre-tinismul (care se observt la gusetii de la munte),este totdeauna unites, Cu o deformatiune congenitalita creerulta.

3° Vivisectiunile experimentele facute de Flou-rens sunt poate cele mai concludente din toate do-vezile. Flourens a supus experimentelor sale deo-sebite animale, de la care el a scos, de vii, creeril,insit paturY, pitturY suecesiv, incepend de la par-tile superioare. El a constatat en in timpul experi-mentitrilor, facultntile intelectuale scndeau treptatla fie-care ptiturn de creerY luatn, pand, (And Insfarsit dispitreau cu totul.

cu toate aceste se mai gnsesc Men invotaticare persistn a crede cii sufletul este o substantn,care are existenta sa proprie, si care a veldt numalsd locucascit pentru cat-va timp in corpul nostru in-tocmai ca un simplu chiriag de cash.

Am vi.1zut cii in raport cu materia, sufletul nu

si

§i

¢i

1i

§i

19

'este decat o proprietate, o fortA. St vedem acurn ceeste el In raport cu corpul animalulul. Vogt a zisct Intro cugetare §i creerY este acela§ raport ca In-tre here s,i maiu, sau lntre urine §i rdrunchT. Tot1materiali§tiY recunosc In unanimitate ct aceasta com-paratiune nu e de loc justd. Sufletul nu este o se-cretiune, ci este o funcfiune; §i tocmaT pentru aceeacl este material. Precum organele circuldtoare §i

respirritoare servesc pentru functiunile circulatiuneT§i respiraVunel, tot asa §i creerul cu dependenteleksale indepline§te functiunea de relatiune a animaluluT.

In adever, sistemul nervos In general n'are In de-finitiv functiune decat aceea de a pune In le-,gAturd animalul cu lumen exterioard. Prin interme-Kliarul acestul sistem nervos, agentif exterima4 nedetermind cutare sau cutare mi§care. last dacd In-friurirea agentilor exteriorT trebue st urmeze o calecomplicard pant ajunge ea sit ne determine a facecutare mi§care, aceastit din urmA nu e mai putinnecesard s,i fatalit deck aceea pe care o esecutd tuncorp neinsufletit sub Inriurirea directit a agentilorexteriorY. Asa de exempla agentif exteriorY exerci-teazd direct Inridrirea for asupra uneT petre §i o facsd-§i schimbe starea sau forma. Aceia§T agents( con-.string pe om en sa fact cutare mi§care, pe care el.ro esecutd, dupl. imprejurdri, Inteun mod instinctualsau vo;'/intar. lust/. In acest de pe urmlt ens agentiT<exteriorf tot au ajuns scopul for pe o cale indirechl-situ medic/M. Actiunea for a intrat in om prin nerviTsenzitivI, a mers in creeri; de acolo, prin nerviT

altit

20

care transmit ordinile acestuY organ, ea s'a dusIn muscha motorY care au esecutat miscarea necesarti.Dar fie asupra petrelor, fie asupra oamenilor, InrIu-ririle exterioare ajung totdeauna scopul lor ; dacl.chile prin care ele se exerciteaza, nu Bunt identice,acesta e un detail foarte secundar ppntru natura.consideratA dintr'un punct de vedere maY

SA studiem mai in detail mecanismul functiunilorde relatiune al animaluluY IndeosebY al omulul.

SECTIUNEA

intelectnale.

§ 1. Percep(iunea de tntaiul grad.

De la creerY pleacA, sau direct sau prin interme-diarul mAduvei spinAre, o sump nenumeratA de fi-bre nervoase care se sfirsesc sau pe la suprafata.corpului, sau prin mijlocul tesAturelor deosebitelor or-gane ; astfel Incitt, In fie-care pArticicli a corpuluY ani-mal, de la suprafatA pAnit In fundul organelor interne,se gAsesc fibre i capetele de fibre nervoase.Acumdacti.un corp material vine In contact cu un capdt de fibrdnervoaslt, atunci acest capk primeste o sguduiturdcare se transmits prin fibra nervoasA ca printr'untub conduckor plinit la creerl. CreeriT resinit si etsguduitura transmisa de fibra nervoasA, i ast-felsimtesc ceea ce se petrece in capkul aceleY fibre ce-

malt.

Facultitile

II.

le-a trimis impresiunea. Calitatea sguduitureY ner-voase nu este totdeauna aceeasT. Ea se deosebeltemaY lute dupit natura fibreI nervoase sguduite a-poT dupit natura contactuluY ce se stabileste Intre,obiectul material de o parte si intre cap6tul fibreYde alta parte. Astfel, acelas corp material poate sane procure sau s ne ocasioneze simtirea coloreY1uT, si acea a duritatiT lul, i acea a mirosuluY cene produce, dupA curs el se va pune In contact cuun nery sau cu un altul. De anti, parte, acela§ corpsonor poate sit ne ocasioneze i slintirea unuT son muzi-.cal ascutit sau gray simtirea unuT vuet displacut.

Facultatea ce au fibrele nervoase de a transmitela creeri sguduiturile primite se numeste shut saushutire. Fibre le nervoase sau nervil care pritnesctransmit sguduiturile se numesc organe ale simturi-lor. Eat o clasificatie a simturilor ce se poate facein raport cu organele lor.

In Inteiul ordin putem pune cele cincT simturT.admise de fil'.:sofia veche, adicit vederea, auzul,pipitirea, gustul mirosul. Aceste sunt caracterizateprin aceea ea, fibrele nervoase via de se sfirsesc la.suprafata corpuluY, ineat capetele for vin in contactdirect cu corpurile externe astfel, lumina cade de-.adreptul pe retina, adieu, pe capotul nervuluT optic;vibratiunile corpurilor materiale lovesc de-adreptul-capetul nervuluT auditiv ; papilele nervoase ale pi-pairel, Bunt apasate de catrit pele Indatit cc aceastitdin urrnit este apasate de un corp oare care ; asa,

anal departe cu mirosul cu gustul.

01

si

$i

si

si

si

¢i

9)

Prin aceste simturY elf-Oahu imaginele ysi ideile cel&mai clare despre lucrun.

In al doile ordin yin asa numitele simturi ale vie -teY Aceste sunt In serviciul functiunilor-organice si, prin urmare, In al conservatiunel cor-pului. Ele se subimpart In atAte grupuri Cate suntfunctiunile organice. Astfel intre simturile canalululalimentar se numertt : foarnert, greata desgustul,simtirett alimentelor si a digestiuneT for stina toase,acca a smintirel organulul digestiv etc. In privintarespiratiuneY avem : sinitirea aeruluT curat sau prows-pat, aceea a aerului necurat, §i In sifirsit aceea asufocatiunei. Setea inanitiunea sunt simtiri alefunctiilor de irculatie i nutritiune. Simtirile mus-culare sunt acele prin care cliptttAm cunostinttt de-spre repegiunea micttrilor ce facem cu membrele cor-puluT nostru, despre puterea Intrebuidtattt i desprelmpotrivirea Intimpinattt, prin urmare asemine despregreutatea corpurilor ex terioare, despre osteneala, etc..Simtirea frigulul si a ctildurei se rapoartit is corpul In-treg al animalulul si mai cu samtt la pttrtile exterioare..Durerile ce suferim in timpul boalelor sau al tortu-relor se rapoarttt asemine la organul vatamat in par-ticular si la corpul intreg In general. Curentele pu-ternice de electricitate trecend prin no lie fac sa.avem o simtire particular t. Asemine sistemul ner-vos, organele generatiuneY si In genera toate func-%iunile vietel animale organele for dau loc la star-tle particulare sau generale. De si simturile vietetorganice se deosebesc mult Itre d8nsele calitativ

organice.

si

si

si

si

23

cantitativ, cu toate acestea se poate zice In genereca : in totdeauna cand o functiune organicd este con-trariatd, Impedecata In actiunea sa, atuncI sim ;im oneliniste, o suferintd, o durere care ne Instiintaztt,despre starea anormald In care suntem ; eard dacd.suferintele, durerile inceteazd, sau dactt functiunileorganicc sunt favorizate In actiunea lor, atuncY sim-tim satisfactiune sau plltcere. Sirnturile vieteT orga-nice in genere ne procurd senzatil mutt maY con-fuze decat cele since simtirY. Cele d'intdY se mai de-osebesc apol de cele de al doile prin aceea ctt elesunt interne. Cu toate cd in rnulte cazurY se poatezice sunt provocate tot prin contactul direct alnervilor cu obiectele introduse In corpul nostru.Ast-fel,- aerul intrand in pltimitnY se pune In contactdirect cu fibrele nervoase ale organelor respirittoarepentru a da loc la simtirele respective ; asemine mita-carea consistlt din obiecte exterioare care trecendprin canalul alimentar apasa direct asupra teseture-lor, prin urmare asupra fibrelor nervoase ce segdsesc prin ele, si (Id astfel loc- la simtirile canaluluYdigestiv. *)

In al treile ordin putem pune emotiunile. Sub a-cest titlu se Inteleg toate plitcerile displacerilenoastre sufletestY. So stie ctt on ce contact al untilcorp material en un capa de fibrit nervoastt ddbe la o sguduiturd nervoasd. Aceastil sguduiturd pelangtt cd procurd siintirea particulard a contactulul

*) Pentru esplicarea pe larg a acestor sitnturY, vezl : The Sensesand The Intellect, by Bain.

c t-

si

24

material, apoi maY produce, ca sd zic asa, o sgudui-turd retlexit in tot sistemul nervos, care dit loc la omodificare a IntregeY stitrY organice a animaluluY.Aceastit modificare trebuind sit consiste In o adev6-ratit schimbare materialit a organismului, afecteazitIntr'un mod deosebit toate capetele fibrelor nervoasece se afil rOspAndite In corp ; cdci fie-care din aces -to capete de fibre se pune Intr'un nou contact cuun corp nou, adicit modificat. De aid urmeazit cittoate fibrele nervoase din corp primesc o sguduiturdde aceeasi naturit care, transmit6ndu-se la creerl, ditJoe la o simtire genera/It plitcutd sau nepldeutd, adicitla o emotiune. Cum cit. In timpul emotiunilor toatefunctiunile organice sunt modificate, aceasta nu poatefi posit in Indoialit de nimine ; citcY, toatit lumea stiecd frica, bucuria, uimirea, rusinarea, etc. fac ca sitse modifice coloarea obrazuluY, mentinerea corpulul,timbrul glasuluY, bataea inimel prin urmare circu-latia, respirarea, limpezimea sau confusia mintiT etc.Emotiunile nu sunt produse numai de simturile dinIntoiul si al doile ordin ; ci ele sunt produse asemineprin -redesteptarea senzatiunilor de cittrit imaginatie,dupit cum vom vedea mai departe. Este de obser-vat cit emotiunile ca §i simtirile de IntiAiul $i de aldoile ordin, se deosebesc foarte mult Intre ele inprivinta : de la ccl maY in alt grad de in-tensitate ele se pot cobori pitnd la un grad infinitde uric.

Despre constiinta eultti, Intru cat aceasta se asa-

intensitii iT

si

25

mtinn cu simtirea uneY emotiuni, voiu vorbi mai de-parte.

Am v6zut pAnn aicY cn Indatd ce un corp mate-rial vine In contact cu un nerv, atuncI se producela acesta o modificare pe care am numit-o sgudui-turn, i pe care el o comunica creerilor. Dar pen-tru ce oare este asa mare deosebire calitativn Introdiversele sguduituri ? Incat priveste deosebirea Intresimtirile castigate prin deosebite organe, de exem-plu, lutre vedere i auz, lucrul se poate esplica maYusor Oa se poato zice ca nervil deosebitY unul doAltul sunt sguduiti In deosebite chipurl dupttcum e probabil, constitutiunea materialn a acestorvervi e deosebitit una de alta. Mai greu se esplicitdeosebirea sitntirilor ce se efectueazn prin acelasnerv, de exemplu, simtirea sonulul gray ysi acea,sonului ascutit.

H. Spencer crede en In ultima analisn toate sim--turile se compun din ciocniturl sau sguduituri ner-voase simple §i identice Intre ele ; i cd deosebireafor calitativit rezulta numal din gruparea unuY nu-m6r mai mare sau mai mic de acele ciocniturI inunitatea de timp. Eata In felul acesta explicarea au-zului care ne poate servi de tip :

Sunetul muzical se consider, a fi o simtire sim-pin,. Cu toate aceste el se poate resolvi In alte

« simtiri maY simple. Experimente bine cunoscute« dovedesc clt data facem ca niste ciocnituri egale« de corpurY sn se succedeze la intervale egale, §1

Rind -clt,

a

;

a

26

sit nu excedeze 60 pe secundit, atunci efectul fiecdrei ciocniturY este simtit ca un vuet deose-bit. Dar dacit ciocniturile succedeazit cu o repegiu-

« ne mai mare cleat aceasta, atunci vuetele nu matconstituesc deosebite simturT, ci In locul loravem o singurit simth e continua nurnitit son. Dacdrepegiunea ciocniturilor se mdreste, atunci sonulsufere o schimbare de calitate care se numeste ri-

« dicare de ton ; astfel el continua a deveni dince In ce mai ascutit, dupit cum si repegiunea eioc-nitorului devine din ce In ce mai mare, pitnii, candajunge la o ascutime, dircolo de care el nu mat

a poate fi priceput ca son. Astfel !neat din unitatia de simtire de arelasi fel, rezultd, multe simtirY de-« osebite una, de alta In calitate, dupit cum unittttilesunt mai mult sau mai putin integrate. Mai mult,decat atat. Cercetitrile profesorulul Helmholtz au.probat cit, davit Impreunit cu o serie de acestevuete repetate ritpede se mai genereazit o altit

a serie In care vuetele nu sunt mai repezY dar matIncete, atunci sonul sufere o schimbare de call-

a tate care se numeste timbru. Dupit cum ne-o a-4( rata diversele. instrumente muzicale, sonurile care

sunt egale In ton si In for it sunt cu toate astedeosebite unele de altele prin duritatea sau dul-ceata lor, prin asprimea sau licuiditatea for ; i toa-te particularithtile for specifice se nasc numaY dincombinarea a una, doue, trey sau mai multe seriYsuplimentare de vuete repetate cu principala seriede vuete repetate , . i ast-fel un numer nemitr-

«

«

ante

«

«

«

«

«

«

.

<

.

¢t

.

t

27

ginit de felurl de simtirl, care se deosebesc prirkcalitatea for si care samttnn a fi elementare, nu,

4( strut In definitiv compuse deck din un singur felde sinititt combinat si recombinat cu sine Insust

e in diferite modurY. >, *)Dupit cum se vede perceptiunea sonuluY nu se fa-

ce decAt prin o disturbare intermitentn a nervuluTauditiv. Sunt de altii, parte dovezl en top nerviI ingenere nu sunt capabilI de o stimulatie continun,en nu pot Inrplini functiunea for deck numal Hind.disturbatY sau ciocnitY Intr'un mod intermitent. Ast-fel, de exernplu, dacit un nery care e In legitturnerr un muschiu oare-care este disecat sau thet Indone, atunci, dactt partea expusa a nervulul este-de odatn apttsatil, Cu degetul, muschiul de odatnse contracteazd. Dar data tinem degetul necontenitpe nerv, prin asta nu vom face ca muschiul stt, fie:

In stare de contractiune. Pentru a face ca muschiulset stee Intr'o contractiune persistenti%, trebue ca ner-vul sn fie apasat si lasat In liniste alternativ si cuo foarte mare repegiune.

Considerand acest fapt ImpreuiiLt cu explicarea per--ceptiunel sonulta ; considerAnd In sfIrsit natura corn-binatiilor chimice ale materiel, care cu crate -va ele-mente simple produce o infinitate de felurl de cor-purr, filosoful englez conchide prin analogic) ctt toa-te simtirile sunt compuse din ciocniturI nervoase-simple si identice maY mutt sau maY putin integrate.

Insti, din aceea c i nervil sunt disturbatY Intr'unVezi: The principles of ppsycology T. I. pag. 149.

«

«

*)

si

,

mod intermitent urm3aza cit, moleculele din carese compun corpurile materiale ce vin In contact cusimtirile noastre sunt Intr'o miscare ondulativA maYmult sau mai putin intensa,, dar continult. Sau, dacit-aceastd, miscare nu este absolut con tinuA, cel putincand existh, ea nu se poate manifesta In alt mod-si sub altA forma decht acea a valurilor uneY ape,sau aceea a vibratiuneY unor coarde. De aitmintrele,miscarea ondulativit, intermitentA a moleculelorse maY dovedeste prin alte fapte.

Originea tuturor cunostintelor noastre este In sim--tuff:Nu pot exista, idel i cugetttrY flirt siniturY. Sur-dr)--mutul n'are niel o idee despre son. Orbul dinnastere nu va sti nicY odatit ce este lumina si co-loarea. Dacit s'ar naste (ceea ce nu e cu neputinta)un om fitrit nicY un simt, el nu s'ar deosebi de locde un vegetal sub raportul inteligenteY. Dar dacii,-e adeverat cti toate ideile noastre au punctul forde plecare fn simturI, asta nu vra sh zicit cti gra-dul de perfectiune al acestora este In raport direct-cu forta §i intensitatea inteligenteY. SenzualistiI dinsecolul trecut credeau In realitatea acestul raport.Astfel erau de aceY care ziceau c ciao mAniledegetele noastre ar ave Incheeturi maY numeroase

maY dese, astfel Tricia stt se aplice maY bine pecorpurile ce atingem ysi sa simtim de odatIt toateinegalitittile de suprafatil ce s'ar pe acele cor-purl, atunci noT am ave maY multe ideY. Aceasta nu.este adeverat. Astfel vedem multe animale care auunul sau mai multe simturY cu mult maY fine si maT

gitsi

20

sigi

pi

pi

29

perfecte &cat nol, fart ca pentru aceasta ele stdfie may inteligente decat nol. E destul ca un simtstt existe sa transmita la creerY o impresiune sauo sguduiturtt ckrI cat de slabtt pentru ca prin aceas-ta stt se punt, In miscare cu eficacitate Intregul me-canism intelectual. Organul care formeaztt ideile, ca-re judecti, care gandeste, este creerul. El este careelaboreaza impresiunile simturilor. De aceea gradulde inteligentil este In raport direct cu desvoltarea

cu perfectiunea creeruluY, emit nici de cum en a--ceea a organelor tocmai de aceea omul este eel"

maY inteligent printre animale, vede unele lucrurY.'.cu inteligeuta sa maY bine cleat vulturul, de ex.,care are ochI de o putere o patrundere extraor-dinard.De alt parte se stie ca impresia obiectelorexterioare este perceputA de cAtrtt crierY eartt nude catrIt organele simturilor. Child m6 taiu la deget,perceptiunea durereY se face In creerY, ImI pareett o simtesc la deget. Pentru acest motiv acela cit-ruia i s'a Oita un picior, simteste durerile reuma-tismale provocate de vremea rea, la piciorul tlliatpe care nu-1 maY are, in loc de ale simti In capulseu.

Organele simturilor nu sunt decY decat simpli con -ductorl intermediary Intre creerY Intre lumea ex-ternit. Obiectele din lumea externtt venind In con-tact cu capetele nervilor, imprimtt acestora o sgu-duiturlt. Aceasta sguduitura, duptt cum am v6zut, esteo miscare vibrtttoare a moleculelor nervoase, o midcare compuslt din una sau may multe seriY de va-

§i

risi

si

si

esi.

30

ce se succedeazt cu o repegiune maY mare saumai mitt. AceastA mi§care ajungend la creer, pro-duce de sigur asupra uneY pArtY a acestuY organ omodificare maT mutt sau maY putin durabild. Acura,dacd aceastit modificare consists ifiteo umflAturd sauo depresiune de suprafattt, Intr'o contorsiune de fi-

bre, sau In orY ce altd schimbare, aceasta nu putemstt o precistim deocamdattt. Lisa. In orY-ee cas, trebuess admitem cs exists o modificare materiald in ma-sa creeriior. Aceastit modificare o voiu numi

pentru a o distinge de alte modificiirl ase-mantitoare ce vom vede maY departe, o voiu numiintipttrire de intaul grad.

Exister4a intiparird de intgial grad nu este o purdsupositie a mea. Ea este un adev6r ce decurge cunecesitate din o sump de fapte bine stabilite :

Iii adevr, creerul ca organ material, §i intocmalca celelalte organe ale anirnaluluf, nu poate functio-na fttrtt o mirare a materiel din care se compune.Dovadtt la aceasta este cd, in timpul activittitiT in-telectualc, sangele se duce la creed, In mai marecantitate, pentru cs metamorfoza substantelor se fa-ce acolo In acel timp maY rdpede. De aceea cugeta-rea multd genere, lucrul intelectual contlibuenu numal a atita pcIfta de mfincare, dar Inc it §i

Inmultl cttldura animald. Pe urmit, functiunea cree-rilor nu poate sustine activitatea sa decdt un oare-care timp : lipsa repaosuluT §i a somnului o face sa.slabeascit chiar stt se stingd. In privinta aceastareerif nerviT sat-nand cu mu§chiY. Toate aceste

si, ina

sisi

lurY,

intipd-rice. i i

31

organe au trebuintd de repaos spre a repara perde-rile ocasionate de miscare functionarea lor. Insitspre a fi nevoe de reparare trebue sit existe perderT.Prin urmare, In toate casurile este dovedit cat activita-tea intelectualn este strins 'egad, cu o miscare de mate-rie. ApoY miscarea in materie modificare ; ysi

mimic nu Impedicit ca aceastit modificare sit fie maimalt sau maY puffin profundit durabild. Din contra,rlin simplul fapt al miscArei resultit probabilitateacit ea va litsa urme despre existenta sa.Dar ceea,ce dovedete intr'un mod direct existenta intiptiritu--rilor de inteial grad este chiar existenta meinorieY,Trill care noY conservam mult timp impresiunea pri-with. inteun singur moment. In adev6r, ar fi absurd,de a admite cit In sufletul nostru se giiseste facul-tatea de a conserva prin en organ material (care esteinstrumental facultntiY) impresiile priinite chiarmai odatil de acest organ, fitrit ea sit existe sau sitremanit din aceste vre o urmit materiald. In timp cetotal se esplicit dud admitem intipaaririle materialepc creer. Astfel, totY stim cit, cu cat timpul trece, cu-.Mat aducerea aminte a lucrurilor se slitbeste si seintunecit putin sate putin, Orin ce dispare cu total.

aceasta se intamplit pentru ratiunea foarte sim-pit eit, materia orgiinicit modificata prin sguduituraprimitit, se restabilefte (se redresse) §i revine in sta-rea sa nortnalit, in virtutea puterif organise repara-torir : IntocmaY precut) o titeturn, o sfitsietura, o ra,-Init, se eicatrisazit dispare putin citte putin.Asemine se tie cit Yn toate boAlele de creerl, me-

nu-

pi

implicit si

si

si

32

moria este aceea dintre facultAtile intelectuale caresu fere maY mult ; §i adese ea este singura care e lo-vitd. A ceasta se Intampld din causd cd, on ce infla-matiune sau sgArcire a materiel sau a fibrelor ner-voase din creerl face sd dispard, in totul sau In par-te, intiparirile de pe acea materie. Si aceasta trebuesit se Intample orl-care ar fi natura intipdririlor, fiecd aceste ar consista din micl depresiuni de supra-fatit, fie cd ele ar fi ni§te inflamatiuni on ni§te con-torsiunl de fibre, fie cd ar consista din on ce altdmodificare.

DecY, intipdririle obiectelor exterioare existd.Care este lnsd natura acestor intiphrirT, Si pe care

OM ale creeruluT sunt ele gravate ? Starea actualda anatomiel fisiologiel creeruluT nu ne per mite aprecisa nimica In privinta aceasta.

Frenologil au crezut c t diversele facultatl §i dis-positiuni ale sufletuluT sunt localizate In diverseleprotuberante ce creerul are pe suprafata sa. ET chiarau stabilit anume care protuberantit corespunde lacutare sau cutare facultate. Insd experientele JulFlourens *) au dovefit pAnd la evident, cit acestelocalizatiunI nu erau =forme cu adeverul ; ftrd caprin aceasta principled pus de Gall sit fie atins,E probabil cd Frenologil sit se fi Intemeeat pe unfapt de foarte mare importantit, §i anume : cd cucat cine-va are maT multe anfractuozitatY pe supra-fata creeruluT, cu e inteligent. .De mult

Vezt Flourens : de la Phrenologie et des etudes vraies surle cerveau.

atAta mat

0)

33

timp, zice Rohner, anfractuositittile suprafqe1 ce-« rebrEtle au atras atenOunea lumei inveate, care a42 Mutat, in mai multe r6ndurY, sit descopere In ele« un raport cu ar.tivitatea creerului $i a sufletului.« Acest raport a fost demonstrat de curend i phnil0 la evidentd prin cercetdrile profesorului Huschke:« Huschke a atlat ell, o specie animald este cu atiltg mai superioard si maY inteligentd, eu cat anfractu-

ositMile creerului prezenteazd mai multe« maY multil adincime iii crilpdturi, mai multe

turf ramificatiuni, maY multit asimetrie nere-g gularitate >.*) Inslt aceasta nu vra slt ziclt cit facul-tatile intelectuale se gitsesc in totul sau In cea maYmare parte In protuberantele creerilor. EMI% cumcred eu c1. ar trebui sd se interpreteze faptul demai sus.

Se $tie clt, cu cdt masa creerului se pare mai o-mogend, cu atilt animalul este mai putin inteligent.Ast-fel substanO.cerebrald a copilului este mai fl uidttdecdt acea a omului adult ; consistenta ei samdndmaY mult cu acea a unei ferturl gelatinoase ; In eamai ctt nu se deosebesc $i nu se zdresc !Wile defibre care se disting a$a de bine la o vrestd maY Ina-intatd ; toate aceste coincideazd cu imprejurareaed anfractuositittile sunt mai pupn ridicate. In tim-pul prunciel $i a prime copildriY, organele deose-bitelor facultilV intelectuale sunt, ca sit zic a$a, In

**) Vezi Buchner: Force eatiet 211re, Chapitre, Cerveau alma.

V. Conta, Teoria 3.

«

sinuositatY,

Fatalismulul

.sapa-

ai 1i

pi

34

starea for embrionard, prin urmare ineapabile, intotul sau In parte, de a functiona. Care sunt lashacele organe ? Din deosebirea de consistenta $i deomogenitate a substanteY cerebrale la deosebitele

in sfirsit, din constitutiunea Insdsi a creeruluidecurge probabilitatea ca organele facultatilor intelec-tuale nu sunt protuberantele, dar sunt fibrele si fd-siile de fibre care cutrierd Si alcdtuesc intreaga masha creeruluY, si care singure prin incrucisarea, inCdl-circa si complicatiunea for coresputill cu meeanismulsufletului. Cu cat aceste fd§ii de fibre se desvolteazit,cu atilt ele se separeazd de masa cerebral t pentrua avea o existent h, §i o functionare organic deosebite;si cu tilt ele vor fi mai desvoltate in volum si maYseparate Litre d6nsele, cu atdta ele vor forma la su-prafata creerulul anfranctuosithti mai ridicate si si-nuosittiti mai adinci. Cad, de-o parte e natural cacresterea de volum a fasiilor sd se denoteze mai cu&unit la suprafata creerului, unde ele pot sit se des-volte mai liber fdra sit Impingd uncle in altele ; side altit parte fie care fitsie, avond o existent orga-nic deosebitd, se desvolteozd deosebit, child ghsestespatiu neocupat de celelalte ; si tocmai de aceea fiecare fitsie iii croeste ridiaturele eI proprii pe supra-fata creerului. De aid urmeazd cit, eu tilt sunt an-fractuosithti §i sinuositdti, cu aidt organele deosebite-lor faculthp ale sufletului sunt mai desvoltate si, prinurmare, mai proprii de a functiona. Neregularitateamai mare sau mai mica a suprafetei creerului nedovedeste deei perfectiunea mare sau mai mica

vins-te,

si

mt.!

E5

a organuluY, ear it nicY cum di, facultAile si disposi-tiunile sufletuluY au sederea for in protuberance. Cutote aceste, fiindcd gradul de desvoltare al uneYsiY de fibre corespuude cu gradul de desvoltare alprotuberanteY respective, urineazit de acolo cit fre-nologia este adeveratil In principiul s6u, si eh nu arfi absolut imposibil de a culloaste gradul de putereal fie-chrei facult4T a sufletuluY, priu simpla inspec-Ciune a suprafetei creeruluT. Ceea ce ne ImpedichIns Li, de a putea face aceasta In starea actualti, a sti-inteY este ctt, noY nu cunoastem inch nieI care suntftisiile de fibre care corespund la fie-care facultate saudispositiune a sufletuluY, nicT dacit o fXSie dat1t pro-duce una sau maY multe protuberance ; Mei o %sicde fibre, In urma maY multor circiunvolutiunY prinmasa creeruluT, poate foarte bine sA, aibit si maY multereaparitiunY pe suprafata acestul organ.

Din cele mai de sus rezulth probabilitatea, eh, acti-vitatea sufletuluY este rezultatul activiacii fibrelordin care se cornpune creerul. De altlt parte e foarteprobabil cti ilitiptiririle de dnteiul grad, a cdrora exis-tent nu mai poate fi pusd In Indoealit, consistit dinmodificatiunY temporarie produse la supzafaCil, sauIn constituciunea InsltsY a fibrelor conCinute In unasau maY multe fit OT determinate.

Intiptiririle de antaul grad constituesc ceea ce amnumit percep(iunea de intltial grad. Aceastlt percepti-une, dupA cum lesne se Intelege, este absolut nea-tttrnatd in existent;, si calitatea sa de on ce altltfacultate a sufletulul. Ea se face Intr'un mod fatal.

fit-

36

Cite, odatit ce un object exterior a fost pus, printr'omush oare-care, In contact cu un cap de nerv, a-tunci se produce neaphrat o sguduiturit nervoasit careproduce Intipitrirea de Lintel ul grad. Ins intensita tea a-ceste perceMiuni, adich gradul de profunditate a Mil-paririlor, poate 11 modificat prin alte faculthti ale stifle-tului. Voni vedea fnait mai departe cit aceste fa-cultitcY ian nastere si functioneazit tot clupit leg- fatale.

Intiphririle de itnteiul grad corespund acea cese numeste In limba filosofiei ordinare senzatiunI.

numal cit o Intipitrire de Anti- _dui grad repreziutlo formit materialit sapatit Inteun corp material; Intimp ce o senzatiune reprezinth ceva vag si imma-terial, care In limba materialisth s'ar putea numi : o

forma deter»zinatti a fortei care emaneazit de la o for-mit corespondeutit a materiel.

Intiphririle de Antnul grad sunt In sfirsit, imagi-nile lucrurilor din lumea externit sapate pe creer.

§ 2. Pereepfiunea de at doilea grad.

Intiparirile de antt,liul grad servesc la ritndul for deobiecte de perceput pentru organul perceptiunii de aldoilea grad ; Intocmai precum lucrurile din lumeaexterioarit an servit peutru organul perceptiunil deant6itil grad spre forma acele

Pentru ca esplicaiunea ce void da sit fie maY cla-ra, sic presupunem cit organul percepOunii de hnt6-iul grad prosenteazlt o suprafatit pe care sunt gravateimaginile obiectelor exterioare, si pe care le-am numitIntipariri de Anteiul grad. Sit presupunem apol cit

la

A

si

A-

tilt

intipatirT.

37

infata acesteT suprafete se gAseste organul percep-tiunif de al doile grad, intocmai precum ochiul se;AA In fata lucrurilor ce el priveste. Aceasta supo-sitiune nu poate s t micsureze valoarea cercetArilorsi a explicatiunilor ce urmeazd ; cAci, on cum s'arface perceptiunea intipAririlor de anteiul grad de cA-trd, organul inteligenteT, va trebui fu on-ce cas sitexiste intre ambele organe percepetoare o comuni-catiune oare-care, ale cAreia efecte nu pot de loc sitse deosebeascA de acele ale e omunicatiuniI inchipuitemai sus.

Aceasta fiind stabilit, sY Wain exemple :Imf inchipuesc cA Wind, acuma nu am absolut nie

o experienta, i ctt pentru Anteia oarA in viata meadeschid ochiT i prive,c un arbor. 11.18 uit in toatepArtile din care el se compune. Imaginea sa este reprodustt prin o intipdrire de ant6iul grad. Aceastaintipdrire este un complex de maY multe trtisOurYcare represintA pArtile din care se compune arbo-rul. TrAsetura a represintA mArimea A a arborului,trAsetura b inchipueste forma B a frunzelor, c In-chipueste tulpina lemnoasit C, d imprejurarea D cAtulpina este fixatA In pLtment, si in sfirsit e repre-sinteazd, imprejurarea E arborul este o flintA or-ganicA ca si mine. Sit se noteze eh toate aceste trA-seturf au o adincime egalA pe suprafata care le pri-meste, pentru cii toate pArtile arboruluf au exerci-tat fireste o egalA presiune asupra. organuluY. De altAparte toate ace ate trAseturi sunt atilt de still's lega-te Intre sine, incAt ele constituesc pe creerul meu

cit

38

o singurit imagine nedivisd inch,. In fata acestuYtablou se gaseste organul perceptiuna de al doilegrad, care este pus in miscare modificat de cittrdintipitrile de anteiul grad intoemai precuin organul per-ceptiunii de Antoiul grad este moclificat de catrti, primasguduiturit nervoasit, datil de obiectele exterioare. Ace-ste modificitri ale organului perceptiunii de al doile gradle voiu numi intipdrid de al doile grad. In exemplulluat mai sits, organul inteligentei mele simte saupercepe figura de intoiul grad care represintit arbo-rele ; insd flind-ed aceastit figurd este unicit i nedi-visit, de aceea ea nu dd be decitt la formarea unelsingure intipitriri de al doile grad, care reproduce in-tocmai figura de ant6iul grad. De acolo urrneazdteligenta mea nu percepe tiled trdseturile a, b, c,_d, e.Despre aceste nu volu ave constiintit deeat dupil cevoiu fi vdzut mai multi arborl. Aceasta se va lute-lege maY bine dupit ce voiu vorbi despre facultateaabstractivit a rnintii noastre.

Intipdririle de al doile grad nu se formeazii, nuexistd deck numai pentra timpul in care organulperceptiunii de al doile grad are, ca sit zic asa, obiec-tivul indreptat spre intiphririle respective de inteiulgrad. Indatd ce comuniceitiunea dintre una din acestediLi urmit intipitrirf organul perceptiunii de al do-ile grad inteteaet, tot in acel moment se stergeintipitrirea respectivit de al doile grad. Asa d. e.,dacit in acest moment eu gandesc la lucrul a, a-died, dacit organul inteligentei mele are obiecti-vul indreptat spre intipitrirea de anteiul grad a,

si

si

ea in-

fiti

39

apol nu pot tot Intr'acest moment sa gandesc§i sit an comtiin0 despre lucrul b care mi-a ocu-pat mintea Si maY adineoarea. Aceasta Insemneaza caorganul perceptiuniY de al doile grad nu poate simtide odafit un minter mare de imagini de anteiul grad,ci trebue sit le perceapit pe rand, pe rand. Vom ve-de mai jos ce Insemnittate are aceasta particularitatea perceptiunil de al doile grad. Cat despre intipltri-rile de inteiul grad, ystim ea ele sunt maY mult situmaY putin durabile. A§a, se §tie tit organul inteligen-teI percepe sae simtqte imaginea, until inert' chiarcard acel lucre nu se maY atilt la obiectivul organu-Int shutuluY respectiv.

I. Generctlizqiunea.

Dar sit continetm cu exemplul de maY sus. Veilun al doile arbore po care earit, privesc In toatepartile sale, §i at citrul imagine este asemene repro-dusa de o intipitrire de anteiul grad. Atilt numaY cittraseturile care compun aceastil nouit intipttrire, nusunt toate identice cu acele care compun intipitrireaanteiulul arbore. Marimea A' a arboruluY al doileeste representatit prin tritsetura cal, §i forma B' afrunzelor prin trilsetura Aceste doue parti ale ar-borulul fiind obiecte noue pentru mine, trebue ase-mene sit se afecteze Intr'un chip nou organui per-ceptiunii mele de Inteiul grad. De acolo urmeazit citacele done modificatiunY ale organulul trebue sit fier epresentate prin done traseturI none a', Cat des-pr e celelalte parti ale arborulnY al doile, ele sunt i-dentice cu acele ale arboruluT Inteiu, §i prin urmare

fl

b'.

b'.

si

40

vor fi representate prin aceleasi trttsOturI c, d, e.

Zic prin acelea0 trizsOu4 pentru ett, obiecte identice,lucrand ca niste cause identice, nu pot modifica or-ganul perceptiuniY de tIntOiul grad decht intr'un sin-gur chip, care nu va fi representat prin aceleasitrdsdtuTY. TrasOturile c, d, e, repetandu-se de-adoua oartt pe aeelas loe, se vor ingropa maimult si vor deveni maY marcate. 1416 nit la unal treile, un al suttile arbore. Marimile arborilor siformele frunzelor ne mai a,sem6nilndu-se intre

vor deveni sueeesiv representate pe creerulmeu prin a2, b2 ; a3, ; etc. Iii timp ce pane C,D, E, a tuturor arborilor vezutf, fiind id -ntiee, vorrepeta de o sutit de orl aceeast presiune asupraamului mat, si traseturile c, d, e, vor deveni de ob`suta de oil maY marcate deeat trastiturile a, 7) ;

a', b' ; etc.Lucrurile find astfel, organul pereeptiunit do al

doile grad functioneazit pentru a percepe, adiettreproduce figurile formate de tril,,titurile intiphririlorde tinttiiul grad. Si chiar de la fintda dattt i se int-pune perceptiuni1 sale un complex de trtisOturi c, d, ecare sunt, de-o parte, atat de nedeslipite intro sinesi de o forth atitt de egalh, incht ele formeaza o sin-gura figura ; si care, de alai, parte, stint atht de a-dincl si de bine marcate, meat elc formeaza lucrurYcu totul deosebite de traskurile abia perceptibile a,b; at, b2,. etc. Aceasta figuril distincta se repro-duce lute() intiparire de al dale grad ca pereeptiuneseparath. Cu alte cuvinte, eu, prin organul percep-tiuniT mole de al doile grad, simtesc aceasta figur4

den-tele,

1)1

or-

a

b',

41

ce se gitseste la obiectivul acestuY organ ; asttelam imaginea unui lucru care nu existit in naturd,si care cu toate aceste reproduce deodatd tots arbo-riY am vOzut. In adev6r, aceastd imagine cuprindein sine, o tulpind lemnoasit (c), Care este fixatit inpdment (d), care este o fiintd organict (e); nicimai mull, nicY final putin. Prin aceastit operatiuneam clistigat notiunea arborului, care nu e alt-cevadecttt o irl^e generald ce cuprinde in sine maY multiindivizY; 5i care, la urma urmeY, nu e al-ceva decito intip4rire de al doile grad, adictt o modificare cutotal materiald a unuY organ cerebral.

Se stie, Si vom vedea mai departe, ctt inteli-genta noastrd percepe separat nu numal ideile gene-rale, i imaginile individuale aettror acumulare afost calls% formdrii acelor ideY generate. Ceea ce in-semneazit ed, fie-care intiVirire de ftnteiul grad ur-meaztt a exista separat dupit formarea ideilor ge-nerale ; ast -fel inctit, ea nu se contopeste in nouelefigurI ce se formeazd pe organ in urmarea acumu-latiuneY. De aceea e probabil ell in realitate lucru-rile se vor fi petrecend ast-fel: Intiparirile de finteiulgrad, trds6turile identice ce am zis maY sus cd sesuperpun, vor fi consistAnd din modificatiuM materi-ale identice, care se vor fi insirtind de-a lungul uneiagi aceleiasY fibre nervoase; ast-fel incdt, fie-care trd-sitturd particulard ar fi urmAnd a exista ca atare,spre a putea fi perceputd in unire cu cele1alte trrt-s particulare de pe fibrele megiesite, cu careformeazd imaginea unui obiect individual din lumen.

gi

ce

gi

gi

gf

gi

§1

42

externit gi totodattt, ac umularea trdseturilor particu-lars ar fi constituind o trttseturd generalLl, care arfi devenind m aY adincd i maY mareatit prin aceeachiar elt ar fi ocupdnd un maY mare spatiu de-a km-gul uneY fibre, adecd, ar fi constituind un maT lungsirag de modificatiunY. E posibil ca lucrurile sit se fipetrecOnd si altfel. TOt ce am voit Insd, sd, probezprin aceastd observaVune este cit : Dacit inteligenta noastrd percepe imaginile obiectelor indivi-duals i ideile generale, aceasta se poate impacafoarte bine eu suposiciunea de maY sus cd, adiett in-tipdririle de Intiliul grad ar fi consistltnd din figurTgravate, acitror tritceturf s'ar fi adincind prin acu-mulatiune sau experiench. Odd, nu avem decltt sitne inchipuim cd privim in fatd sectiunea uneY fttsiide fibre nervoase : si in acest cas, fie-care trds6turila intipdririlor ce ar exista pe fata aceleT sectiunY ar.putea sa se adinceascd, on cut In fundul fibrel res-pective. Astfel incdt acumularea trdsttturilor este oadineire sau o insirare, dupd cum ne vom inchipuicu privim fibra, paralel, sau perpendicular. Aceastdobservatiune va ave valoare pentru ceea ce pri-veste ideile abstracte In genere despre care se vavotbi mai jos.

ileum, su continuum cu exemplul de maY sus :Dupd ce am cdstigat notiunea arborulul, vOd o bu-

ruiand, care este indata reprodusa de o intiparire deAntoiul grad. Pricipalele trdsaturi care compun a-ceasttt intipttrire, si care reproduce principalele Ca-

litttcY ale buruenef sunt : cl o tulpinw nelemnoasa, d

si

si

43

fixath In phment, e care constitue o fiintit organicd.Traskura cl, fiind formata pentru Inteia card pe cre-erul meu, va, fi foarte slaba, ; In timp ce trti,s6tureled, e, fiind inca maY adincite prin vederea burueneY,vor deveni marcate decal; Tnainte, vor for-ma ele singure o figural distinctit, care va fi perce-putit de orgauul perceptiunii de al doile grad. Inte-ligenta mea va simti astfel notiunea planter, care,dupd elernentele luate mai -sus, nu e altit ceva decato fiintit organicit (e) fixatit la, pdment (d).

Dupit aceea ved un animal care are drept carac-tere distinctive ca, el este o fiinta, organicit, cat nue fixat la p meat. Prin operatiunea generalisatiunilcAstig o Intipitrire deal doile grad compusit din osingurd trtisdturd e, §i care nu e altit ceva decat no-tiunea Minter organice In general.

Operatiunea descrisit pittitt aicY so numeste gene-ralisatiune; §i intipitririle de al doile grad care re-presinteazit maY multi indivizY prin o singura figura,se numesc idei generale. Ideile generale suit -de done-felurY : de lucrurr sau de calittiti. Se numesc ider ge-nerale de lucruri acele care resumeazit in sine un num6rmai mult sau maY putin mare de intipitriturl de fin-teiul grad in toatti intregimea for ; cu alte cuvinte,care resumeazit un numor maY mult sau malt putinmare de indivizi ce existit in realitate, In lumeaexterioarit. Astfel sunt : ideea generald a arborului,aceea a frunzeY, a tulpinei, a omulul etc. ; fiind-cdfie-care din indivizil arborY, frunze, tulpine, cameraa produs pe creeriT nostri eke o intipitrire de ante-

maYsi §i

si

44

iul grad, Intreaga, separatd proprie a sa ; ceea ceinsemneazd pentru con.$iinta noastrd, cat fie-eare areo existent, proprie in naturd. Se numesc icleY gene-rale de calling acele care resuma, nu imaginile In-tregi ale obiectelor exterioare, ci numai trdsdturileasetn6ndtoare Intro densele, care s'au deslipit din di-feritele imaginY In urmarea acumulatiuniY acestora.Aceast se va Intelege maY bine dupd ee Se va vor-bi despre abstractiune. In exemplele de mai sus amvozut iint6u1 arbore ce am privit avea mdri-mea A, al doile Al, al treile A2, si asa maT departe.Aceste calibitY au modificat ereerul meu In modulurmdtor : intoiul arbore a produs impresiunearimil represintate prin trasetura x, §i impresiuneacantitiltiY mdrimii representate prin trdsotura a; aldoile arbore a produs impresiunea mitriniii repre-sentate tot prin trOsittura x, §i impresiunea eantita-

represintate prin a' ; al treile arbore vaproduce asemene tras6turile x §i a2 ; mai de-parte. In acest mod trdsetura x devenind maY adin-ed deck celelalte, se impune cu o figurd, deosebittla perceptiunea organuluY inteligenteY noastre ;astfel avem ideea generald a natrimiY, care cuprindeIn sine toate mLtrimile particulare. Insit este de ob-servat c, nicY una din aceste mdrimI pnrtieulare n'a-re o existents proprie In natural: Toate sunt /Mg-

particulare deslipite numaY in mintea noastrddin figuri IntregY, i care prin urmare representeazdnumal calitdtile particulare ale luerurilor ; calitaticare sunt nedeslipibile de acele lucrurY. Pentru a-

cA:

me-

tit merimiisi asa

tuf

ssi

yi

ceste consideratiuni, ideile care resumit aceste call-tat]: le-am numit idei generale de calittiti.

II. Abstractiunea.

Imi inchipuesc c In toata, viata mea n'arn, vezutdecdt un singer object, §i ca acest object este un batros in forma si dimensiuni determinate, In acest casintiptirirea de anteiul grad si acea de al doile gradstint identice, Si una alta inchipuesc pe creerulmen o unitate indivisd. Din causa aceasta eu concepcit batui meu e un lucre indivisibil §i fisic i intelec-tual. Dar batul se rupe In doue. Astit data amen-doue bucittile vor fi reproduse ca doue lucrurY dis-tincte, atilt de intiparirea de anteiul grad cat ysi ceade al doile grad. De aceea concep cif batul Intregeste divisibil ant fisic cat intelectual. Cat despre

ele cunt pentru mine insPparabile de mt.Astfel, batul este ros. El bine, inal este imposibilconcepe rosul fart bat, sau 1)4111 fztrit ros ; pentruca amendoue formeaza in capul meu o intipitrirenedivisit vre- odatil, si de aceea le concep ca o uni-tate indivisibila. Dar presupun cit, dupa aceea vedun bet alb. care in toate celelalte privinte este egalcu cel de'nteiu, De asta data intiparirile de anteiulgrad ale amenduror betelor, acumulandu-se, fac catriisaura care representeazit forma betelor sit fie dedoue on mai profunda maY marcata, deck cele-lalte doue trasgturY care representeazit respectiv co-loarea rosa si albit. De aceea aceste trey tras"qttrise impun ca figurl distincte organulul perceptinnif

§i

si

tai

46

de al doile grad ; i aceasta face din ele trei intiptt-rirY de al doile grad, chiamate respectiv ideea ge-nerala a bhfuluY, ideea royuluY i a albulul. Cu modulacesta bittul, presupunend cif, are numaYde care am vorbit, este conceput de mine ca lucruindivisibil fisic (pc citt time n'am v6zut bete rupteIn bucitti) divisibil intelectual.

Presupun cit In toattt viata mea Warn v6zut cleatun singur om, care a fost si este totdeauna bun cumine. Pe eta time aceasta dureazit, nu pot sit con-cep omul fard, bunittate. Amendou6 lucrurile se con;fundit pentru mine Si nu fac deal, unul singur. Dardacit intalnesc un om r6u care mo face sit suf6r,atuncY Indatit se formeazd In sufietul meu ideea bu-nettntii, ideea rgutdtiY, §i ideea generalit a ont/uY.

In chipul acesta se formeazit toate ideile noastreabstracte, precutu frumuseta, adev6rul, coloareaond-rimea, intinderea etc. etc.. *i cu eat sunt mai nu-meroase obiectele care ne impresioneazit prin sim-turile noastre, cu alto cuvinte, cu cut avem mai multitexperientit, Cu atitta castigitm ideY mai multe, maYvariate mai clare. In adever, ditch percepem luc-ruri deosebite unele de altele, intipttririle for de An-teiul grad, acumulitndu-se, dau loc la triisgturY atatcomune cat particulare foarte deosebite Intre d6n-sele In privinta adIncirniT ; aceste la rendul for produe fie care eke o intipnrire de al doile grad, adicitcite o- idee abstracttt. Do altit parte; dacit numerullucrurilor despre care avem experientit este consi-derabil, toate trtts6turile intipitririlor de itnteiul grad,

caliattile

pi

pi

pi

pi

47

on cat de deosebite ar fi uncle de altele, de-vin maY adincY, maY marcnte, din causa unel repe-titiuni maY marl ; prin urmare ideile noastre de-vin mai clam. Ideile cele indubitabile maY solidesunt toemai acele care fac parte, sau sunt abstrase,dintr'un foarte mare num6r de lucrurl. Astfel suntideile de spatiu, limp, causalitate, materie, etc. Inimaginile mai a tuturor lucrurilor exterioare se ga,-seste trasetura dimensiunil, care s'a a dIncit pe ore-erul meu si se adinceste la fie-care perceptiune aacelor lucrurY. Astlt trasetura e perceputtt ca idceaspatiuluY. De alta parte Intreaga mea experientd mi -aarttat ca lucrurile din lumea externa schimbanecontenit forma si locul. Insa, Intre o schimbare sialta este o durattt de repaos, de fixitate, care nueste aceeasi pentru toate lucrurile i pentru toateformele lor. De aid resultd cit prin acumularea tuturorIntiparirilor de anteiul grad al lucrurilor, se desemnea-zt In chipul eel mai marcat trtiskura duratei i trti-setura Imprejurarii ca o forma nu Incepe dealt dupitextinctiunea unei alteia. Aceste tras6turi sunt ideilede timp i causalitate. Tot ast-fel se formeazd, ideea,de materie.

pupa, cum se vede, ideile de spatiu, timp, causa-litate i materie sunt deslipite din imaginile tuturorlucrurilor care cad sub shnturile noastre ; ceea ceInsernneazd ca, avem In privinta for cea maY mareexperienta. De aceea ele fac parte din ideile noastrecele maY Clare ; privintia for avem eel mai maregrad de certitudine. De aceea trebue un lung exer-

list

In

1i

1i

1i

48

citiu, o mare sfortare de inteligentd pentru a neputea inchipui, pentru un moment macar, cit nuexistd materie, causalitate i maY eu sarnd spatiu $itimp.

Operatiunea prin care se produc toate ideile decare am vorbit maY sus se nurne$te abstraqiune. Eardintipdririle de al doile grad care representeazd trd-sitturile singuratice sau grupurile de trdseturi ce sedesernneazd aparte pe organul perceptiunii de anteiulgrad In urma acumulatiunii irnaginilor de iinteiulgrad se numesc ideY abstracte. Prin urmare toate fi-gurile elite existit pe creerul nostru se Impart Indoue marl Blase ; 1) iniaginile care reprezinteazd lu-crurile externe individual $i In Intregul lor, cu altecuvinte; inirpdririle de tint6iul grad ce se formeaziliIn momental egad lucrurile exterioare se Oh la o-biectivul simturilor noastre ; 2) ideile abstracte. A-ceste nu corespund unor realitAtY individualizate innaturd.

Se Intelege cit ideile generale despre care am vorbitmaY sus stint asemene ideY abstracte. Prin urmaregeneralisatiunea nu este decat un mod particular alfunctiunn abstractive a creerilor no$tri.

Clasificatiunea ideilort Ideile abstracte se Impart ingenerale ysi particulare. Ideile generale le-am studiatmai SUS, §i am vezut cit sunt de dou6 feluri,ideY generale de lucrurY i ideY generale de calitittY.Ideile abstracte particulare se sub Impart la rdndulfor In ideY abstracte particulare propriu zise §i in legi.Idea abstractd particulard propriu zisit este aceea

§i

atilt*,

49

care representeazLt o calitate particular ce variazacantitate de la individ la, individ ; astfel este: bu-

natatea, frumuseta, lungimea, verdeata, etc. Legeaeste acea idee abstract care representea,za o calitatecare aparCme is un nun-16r minim-purr sau nesfarsitde indivizi, i care totodata se afla absoint ac-eiagcantitate la toCY aceY indivizY. Ea represinttt prin ur-mare o calitate care cantitativ este absolut

Aceasttt calitate face asemene parte integrantitsi constitutiva din ideile generale care representeazagrupurile de indivizY din care se abstrage ideea legit.Eattt un exemplu: Toate corpurile cad. Cttderea esteo calitate sau o proprietate. Insit experienta mo in-yap, ca aceasta calitate aparCine inteaceeasY surttsi Wit distinctiune la toate corpurile. Dactt unelecorpuri cad mat facet si altele mat repede, aceastava da loc la formarea ideilor abstracte a forta a ra,-pegiuneY etc.; dar faptul citclerii este until §i acelaspentru toate corpurile. Abstractiunea acesteinumitil lege, unit, cu Perceptiunea de raporturi, de-spre care voi vorbi mat departe, ne face sa putemcugeta ca : toate corpurile cad unele pe altele, adicti seateag. Tot astfel este cu concepciunea tuturor legilor.Se stie ca legile nu se pot descoperi nici concepedeck fn urma, unuY studiu lung, adica a unei expe-rience intinse. Aceasta provine tocmai din causa ealegea represintit o calitate ce nu variazit de la indi-vid la individ spre a putea fi usor semnalata si careface parte integrantit din ideile generale ; as-fel in-

V. Conte, Teoria Fealismuluf 4.

invaria-bil

co lititti

tit

50

cat, pentru a o putea deslipi din alte ideY §i a o con-cepe, trebuesc experiente foarte variate §i totodatltmultit perspicacitate, adicit, multL sensibilitate a or-ganuluT de perceptiune de al doile grad. In clasifi-catiunea stabilita aicY am zis ca legea este o ideeabstracts particularA. Am zis particulara pentru calegea nu resumeaza In sine o sums de indivizi dupa,cum fac ideile generale ; ci ea representeazil o call-tate unicli, simpla, care se gase§te la mai multY in-divizI ; ins, care e totdeauna identich cu sine Insa§Y.

Ideile abstracte se mai impart §i in alte doue cla-se : In absolute §i relative. Absolute propriu zise suntacele care nu admit gradatiune cantitativa. Intea-ceastit clash, intrt numaY legile. Relative sunt toatecelelalte. Ideile abstracte relative se subimpart insfiqite §i nestirfite. NesfirOte sunt acele care se corn-bina cu ideea nesfirsituluY despre acareia formarevoiu vorbi aici maY jos. Ideile nesffr§ite, dupit cumse vede, nu se pot forma decit din ideile relativesusceptibile de a varia In mai mult sau maY putin.CAM Ins aceste din 'Irma sunt concepute ca ne-

sfirfite, atuncY ele se asamanti, mult cu ideile abso-lute ; §ij chiar de aceea In filosofia ordinarit ele se§i numesc ideY absolute ; de exeniblu : binele abso-lut, frumosul absolut, adevdrul absolut, etc. Cu toateaceste este o mare deosebire Intro ideile absolutepropriu zise, §i !titre acele nestirOte. Ideea absoluta,adica legea este absolut indivisibila : nu se poateconcepe o parte dintr'ensa, adica, o cantitate maimare sau mica din ea. Cand zic : corpurile cad, a-

tuna nu pot sit mat concep deCat una din doue : sauca corpurile cad, sau ea ele nu cad. Gradatiune in-termediarii, nu se mat Incape. Cu totul altfel se pe-tree lucrurile cu ideile nesfirsite. Aceste, cat suntele de nestirsite, dar in esenta for reman tot relati-ve. Cand zic : frumosul nesfirfit-(sau absolut impro-priamente zis), atunci, pe de o parte, Imi Inchipu-esc clt acesta Intrece In grad sau In cantitate toatefru musetele imaginabile ; earn pe alt,1 parte, concepca fie-care frumusetit sfirsittt din lume este un gradsau o cantitate cuprinsd In frumuseta nesfirsitd. Vasit zic i Intr'un cas In altul e vorba de compa-ratiune, de gradatiune, de relativitate.

Despre asa numitele forme ale eugetarit. Filosofil aurecunoscut de mult timp ca este imposibil de a con-cepe un lucru accesibil simtirilOr noastre fard a fiunit cu ideile de spatiu i timp. Ori-ce object exte-rior, se zice, trebue sa aibit o dimensiune o du-ratit. De acolo unit au conchis ca aceste ideY nece-sare corespund unor realitatt objective, iaret, altitcea mat mare parte din filosofil timpurilor moderne,cu Kant In capul for au sustinut, ca aceste idetsunt pure forme subieetive Yn care noY Imbraclim,ca srt zic asa, lucrurile ce percepem. Aceasta, dupttcum vom vede, nu ne pare a fi adeverat.

Dupl. cum observit Spencer, viciile filosofieT intKant care au indus In eroare pe adeptit set sunt :I) ctl, ea de ordinar nu' is in consideratie decht nu-mat starea constiintel oamenilor adultY, VITA a tinesand de evolutiunea prin care trece copilul Ora

5L

si

si

:12

de v ine adult ; si al II) cit In exposiciunea ipoteselthrmelor cugetitriY, nu se citeazit exemple din toateordinele de intuitiuni ; ci numai din acele cu careconstiinta spatiuluY este maY direct legatit In timpulexperience. «Dar sit ne Inchipuim, zice Spencer, o

fiincA omeneasct absolut fitrit experient, si, prin« urmare, fitrti vre-o cunostinta nicf chiar despre cor-d pul seu. Este admis de Kant ca, spatiul find numaY

o forma de intuitiune, nu poate exista Inaintea in-« tuitiunenu poate fi cunoscut In sine InsusT, Ina-« intea experienteY, dar cit este descoperit in actulprimiriT experientelor. Doctrina sa este cli materiaperceptiunh find data de catrA non-ego, §i forma decAtrit ego, forma si materia Intrtt deodata, In con-

« stiintit. Cu toate aceste, in casul presuPus maY susA nu existit fncit nicY o notiune de spatiu. Sit presu-« punem cit cele Ante impresiunY primite sunt acele« ale sunctulul. Nimeni nu va pute zice sunetul,A ca afectiune a constiinteY, are vre-unul din atribu-R tele spatiului. chiar aceY care s'au ocupat putin« de astfel de chestiuni vor admite cx, cunostinta

noastrit despre sunet, ca venind din cutare sau« cutare punct al spatiuluY, este o cunostintit efts-« tigatit prin experientit, este o cunostintit nu data

odatd cu sunetul, ci dedusit din oare-care modifi-e catiunt ale sunetuluY. CAnd, find amdgitY de un

ventrilochi, stsuntem condusY atrage conclusiunY« false, sau and, In privinta loculul uncle bttzie un« tintar noaptea, nu putem trage nicY o conclusiune,« atunci castigitm convingerea cit In principiu sune-

«

cit

<

53

tul este cunoscut numal ca pure sensatiune. Pe« urmit sa, fie bine observat cry sensatiunea sunetu-« luY este din felul acelora care nu ne face sit avem« constiinta despre existenta organismuluT nostru caa find afectat inteun mod oare-care. Numai prin ex-« perienta afiam ca noY auzim cu urechile. Impnr

siunile auditoare sunt localisate inteun mod astfol« de instinct, Inca cu toate asociatiunile lor, mare« parte din oameniY adultY vor pute concepe ea, in« absenta unel cunostinti castigate, ei nu ar fi in sta-« re sit stie prin care parte a corpuluT au simtit.Prin urmare, in starea presupusa de o inteligen-

« tit ndsc(IndA, sensatiunile sunetuluY, neavend in-,« teensele vre o irnplicatiune de spatiu, i nedesco-« perind prin ele insele partea afectailt a organis-

muluY, nu pot fi nimic altit cleat simple afectiuni« ale constiinteY, care pot sa fie pAstrate In memo-« rie si comparate intre densele, fltra a amesteca« prin ele vre o notiune de extensiune. Duph ce vare fi contemplat cum se cade acest cas presentat alt-« fel inteun mod obiectiv, on ce om dotat cu ima-

ginatiune chiar ordinanit, va, putea, cred, dupli, ceva fi inchis ochiY si-sY va fi asezat trupul astfel ca sitprimeasca cat se poate maT . putine sensatiunY su-

« peratoare, si dup, ce va fi alungat cat se poatemaY departe orY-ce aducere aminte despre lucruri-

a le ce-1 incunjurd, va pute, zic, sa conceapa o sta-re in care o serie de sunete cunoscute separat ca

« egale sau inegale, o cugetare pri vitoare numal

«

«

4

«

4

t

«

¢i

54

« la relatiunile for mutuale, ar pute fi Intregul con-« tinut al constiinteYD *).

Aceea ce s'a zis despre simtul auzulul se aplicaIn mare parte si la simturile mirosuluY si gustuluT.

Pe langd aceste juste observatiunY ale luY Spencer,eu ImY voiu permite a mat addogi Inc: dou6 altele.

A.nt6Y. Dacti spatiul si timpul ar fi adev6rate formeale institutiuniI, atunci aceste forme ar Imbraca toateimaginile si ideile formate In capul nostru, din causacontactuluY ee se stabileste Intre lucrurile externesi Intre simturile noastre. Ins In fapt nu este asa :cdcl sunt simturY care ne procurit, si altele care nune procurli sensatiunY ce Implied ideea spatiuluY ;ear pe de altd, parte sunt idel care implied ideeatimpuluY si care sunt incompatibile cu aceea a spa-tiulut SA examindm pe rand aceste anomaliY.

Lucrurile din lumea externd nu Imbrael formaspatiului decat numaY sand intrd, In creerl prin a-nume cateva simtirY. In adever, afard de ceea ces'a zis maY sus despre auzire, miros si gust, se poateobserva ed maY sunt Inca doue ordine de simturY,dupd clasificatiunea admistt mat sus, care In generen'au nimica a face cu spatiul. Astfel simtirile vie-piorganice (foamea, setea, etc.) si acele ale emotiuni-lor ne fac sa concepem stall determinate a unor o-biecte materiale care s'au pus In comunicatie cunerviY nostri ; si cu toate aceste nu cuprind de locideea de spatiu. E adeverat cd prin experienta capatatd

*) VezT Spencer's of Principles Psychology, § 330.

55

In cursul vietiT la simtirile vederiY si pip1iriY, aflu cd.stomahul, gatul si In sfir.it toate pArtile corpuluYunde simtese foamea, setea, etc. sunt corpuri cu di-mensiuni ca toate corpurile. Dar e lesne de bate lescd un om care ar fi lipsit de simtirile vederiT si pi-pttirii nu ar pute asocia In mintea sa simtirile vie-tei organice cu un stop material. Tot astfel trebuesa se petreacd lucrurile si In mintea pruncilor careabia Incep experienta. Cat despre emotinnY, ele neprocurd niste sensatiunY ancd, si maY obscure ; enddeli sunt manifestatiuni a unor modificarY materiale,totusY ele nu ne reveleazd existenta corpurilor mo-dificate. NumaY dupd, o foarte lungd, experientd, a-deed, duple, uu lung studiu stiintific capdtam cevacunostintY despre natura emotiunilor si despre ra-portul In care stau ele en modificatiunile materialerespective.Nu mi se va, putea zice cd impresiunileprimite prin cele din urnitt, doue ordine de simturYnu provin din lumea exterioard; cad, corpul nostrulutreg, cu tot organismul seu animal, face parte dinlumea externd, din aceea ce Kant a numit non-ego.A sustine contrariul ar fi a nu Intelege de loc dis-tinctiunea Intre subiectul si obiectul cugetitriY.

Se tie cd, not nu la utem sa, ne inchipuim planta,omul, materia, fitra spaciu ; pe cand, pe de altti par-te, n'avem nevoe de el spre a concepe buntttatea,reutateA, culoarea, fbrta, etc. Aceasta este o anorna-lie din punctul de vedere al teoriel luY Kant. Suntsigur ca se vor gdsi de aceY care sd-mY zia, ca, nu

56

este anomalie ; OA in casul de'ntei e vorba de lu-cruri care existtt fn lumea exterioartt si care tre-ue stt imbrace formele necesare spre a ajunge laspiritul nostru ; in timp ce, in al doilea cas, e vorbade idel abstracte, care an luat nastere chiar in spi-ritul nostru. Prin urmare nu ar trebui confundateunele cu altele. Voiu respunde ma? AntOY ca, acest ra-tionament, dactt ar fi just, ar trebui sA, se aplice siin ceea ce priveste ideea timpuluY. Pe urrntt voiuface observatiunea cd, ideile de plant, om, materie,sunt tot atilt de abstracte ca si acele de bum:It:ate,coloare, fore.. Atilt cele de'nteY, ctt si cele de aldoilea corespund la elemente ce exista In lucruriledin lumea exterioara ; si de altlt parte, nicY cele de'n-toi nisi cele de al doile, nu existlt realizate, incor-porate si individualizate in naturA.

In sfirsit este de observat clt toate sensatiunile siideile care nu cuprind ideea spatiului, implicit cutoate aceste ideea timpului. Astfel, sunetul, foamea,setea, durerea, pliicerea, intristarea, buntitatea, co-loarea, forta, etc., n'au dimensiunY, dar cu toate a-

ces tea dureazd maY mult sau maY putin timp. Dupttcum vorn vedea maY jos, ideea timpuluY se naste dinexperienta schinibttriY ce se vede in naturit ; de aceeaea se uneste cu toate imaginile si ideile acele carerepresinttt luerurY sau calitAtY schimbabile.

Prin urmare, sunt idel si sensatiunY care se unescnumal cu timpul, flirt a se uni cu spatiul. Cum sepoate explica faptul unele lucrurY imbracA ohaintt pentru a intra In mintea omuluY, si alte lu-

cd

crurT altit hainit ? ApoI, dacA hainele variazil dupitlucrurT, aceasta probeazA cit ele fac parte din calf-tape acestor din unnit, ear nu din formele mintiT.CAcT variatiunea hainelor concordit cu natura varia-tit a lucrurilor din lumea extemA; in timp ce, cuunitatea constiintei noastre nu ar putea concordacleat o unitate de forme a cugetariT aplicabile in-distinct i inteacelas grad la tot ce intrA in minteanoastrA : ccea ce nu existit.

Al doilea. Dacit spatiul si timpul ar fi adeverateforme de intuitiune, atunci ele ar trebui sit fie nu nu-mai necesare, dar incA neeesare in acelas grad. One,cand e vorba de forme ale cugetAriT, atuncY ele tre-bue sit existe sau sit nu existe : una din doue.se pot face gradatiunT cantitative in lucrurY careprin natura for nu pot fi decat absolute. Ins6 in faptlucrurile se petrec altfel cu inchipuitele forme aleintuitiuniT. Sit luAm un exemplu

Presupunem cit nu am absolut nicY o experientitcit pentru prima oarit in viata mea, dupil ce am

fost asezat cu fata in sus pe o mare Initltime, des-chid ochiT i privesc lute° noapte seninA cerul plinde stele. Din causa positiunil In care stau, eu nuved dealt cerul ; cu toate aceste ideea spatiuluT s'aformat imediat In creeril Ind, din causa neegalitAtiTabsolute a boltel cerestI, adice din causit cit pe cerse gAsesc maT multe luerurT puncte deosebite, hi-ck acumularea intipitririlor for de Anteiul grad face

Nu

57

1i

58

ca sa se desemneze deosebit tragtura dimensiuniI *).Dar altmintrele pot sa m6 uit ceasurY IntregY la cer,fora nicY macar treacA prin minte existentatimpuluY. Pentru a concepe astit din urmit idee, tre-bue observez pe bolta cereascti o miscare oare-care, precum ar fi mutarea a uneY stele,resaritul soarelul, etc. Dupa cum se vede de aicT,

Inchipuitele forme de intuitiune nu sunt tot una denecesare, si nu se stabilesc intr'acelay moment In con-cepOunea unuY lucru. Imaginea unuY lucru intra Incapul nostru Inteun singur moment. De aceea artrebui ca In acelas moment ea sa Imbrace toateformele, care ar fi puse, ca sd zic asa, la usa min-til, si Mil de care nu ar putea intra In lituntru.Dar imaginile lucrurilor exterioare, cand intra IncreeriY nostri, nu se grtibesc cu aceeasY repegiune saImbrace haina cutlireI forme de intuitiune. S'ar 'A-rea cil ele au mai multi predilectiune pentru o for-ma cleat pentru alta. Apol causa relativitatil acestianu poate stt existe decat in InsusY lucrurile din lumeaexterioarli care sunt esential relative ; iar nicY decumin eul nostru care este absolut.

OrY ce sensatiune capatata prin simtul vederiY, este inso-tita de ideea spatiuluT, fiindcl de fapt in tot cursul expe-rientil noastre nu se intampin sa vedem tablouri de acelecan sa fie atat de uniforme §i egale, incat sa nu existepe densele macar doue puncte deosebite pentru acumula-rea intiparirilor for de anOiul grad, sa, nu dea loc la des-lipirea trasnturel spatinlul. Dar sn presupun en in exem-plul din text. deschizend ochil privesc un cer far. soare,Inrii nourY, Mali stele, fitrn vre un pima macar care ar a-

sit -mil

relativa

*)

sit

Sperez eh consideratiwiA4 de, rata sus vor fi deajuns a dovedi ca teoriaKantiand a formelor de in-tuitiune nu poate fi neadmisibila, §i c spatiul §i

timpul existit In realitate in lumea externa.Am vezut mal sus cd, din punctul de vedere al

teoriel luY Kant, ideile de spatiu §i timp presintd o-multime de contradictiunY §i de dificulttitY inexpli-cabile. El bine, toate aceste dificultAtT se explicft deminune dupn teoria desvoltattl, In acest studiu.

reluttm un exemplu al nostril de maY sus : vfidarbore. Intiptirirea sa de Ant6iul grad e compusti

din trAsAturile a, b, c, d, e, corespunzend la calla-tile enunciate maY sus, §i pe urml, din trasAtura f,care represintti dimensiunile, spatiul ocupat de in-divid. Dupti aceea \Ted, dot, tref, o suttl, de arborl

yea o nuantd deosebitd de restul ceruluT. In acest cas nuave decat sensatiunea luminet care coloreazd cerul ;

dar ideea dimensiunel luT mi-ar fi necunoscutd. Pentruda ciueva maT bine samft despre efectul tabloulul in-

chipuit de mine, n'are dectit sa inchidd °chit si sd in.toar-ed fata spre o lumind potrivit de intensd. In aceastd positiune el va vedea prin pleope o lumind vagd si cu to-tul omogend. Daelt el va reusi sit facd pentru un momentabstractiune de. ideile castigate prin lunga-T experientd.se va convinge ch nu e cu putinth a-st Inchipui spatiulcand priveste numaT prin. pleope. Tot astfel ar fi si cuprivirea until eer uniform §i omogen. Vederea este sim-tul prin excelentti a spatiuluT. De aceea KantistiT cu mul-td tragere de inimit citeazd, in sustinerea ipotesef lor, totexemple din acest simt. i cu toate aceste exemplul demat sus probeazit eft chiar acest simt, ne-ar putea procu-ra imaginr lipsite de spatiu.

SL1,

a'

a-¢d

60

Si prin operatiunea ce cunoastem deja, castig o In-tipItrire de al doile grad, compusit din trdsdturile

d, e, f care constitnesc notiunea arboruluT. ET

bine, nu pot sd-mi inchipuec arborul Dird spatiu,dupit cum nu pot sit -mi-1 Inchipuesc fdrd o tulpinitlemnoasd ; si aceasta pentru ratiunea foarte simpldca, trdsetura f face parte constitutivit din intipitrirearespectivit, Intocmal ca si trdsetura c. Dupit ce amvezut si alte vegetale, se formeazit In eapul meu no-tiunea planteY compusit din trasaturile d, e, f ; §i

dupit ce am vezut si animale, cdstig ideea generalita fiinteY organice compusit din trdseturile e, f. Dupitcum se vede tritsetura f a spatiuluT intrd, In consti-tutiunea tuturor acestor conceptiunY. Aceasta se re-peteazit cu conceptiunile tuturor lucrurilor externe.MuntiY, atmosfera, pitmentul, astrele, gOlul chiar carese gdseste Intre corpuri, au dimensiuni ; si intipitri-rile for de al doile grad trebue sit contind, trdseturagenericit f, unitit Intr'un chip indisolubil cu tritse,tu-rile specifice respective.

Am zis cit chiar golul are dimensiunY. Este de ob-servat cit, conceptiunea golulul existit la copiY cumult Inaintea conceptiuniY ideiT abstracte a spatiuluY.Eatit cum se naste acea conceptiune : In tot cursulexperienteY noastre, In urma miscdrilor executate decorpul nostru sau de corpurile exterioare, noT Intal-nim sau nu Intalnirn resistentit Inaintea noastrit.Cand lntalnim resistenta, atuncl zicem cit un corpmaterial s'a pus In contact cu unul din simturilenoastre. Cand organul vre -unul simt, dupit ce a sim-

c,

61

tit un corp material, continua a exectIta miparea in-ceputti, filra a mai Intalni vre o resistenta, atuncTnot simtim continuarea mi§carii organului nostrufarii, a simti resistenta unui corp ; §i aceasta ne daconceptiunea lipsei de corpuri sau a golului. De e-xemplu, dace eu pipaind, cu mama, o serie de obiec-te, incep mi§carea organului de la un capet al seri-eY continuez Inainte, atuncI se Intampla cs mamamea simteste diferite soiuri de resistente, uncle m ataspre, altele mai dulci; dar sunt intervale In carenu simte§te nimica; §i apoT cand seria este termi-nata, mi§carea manel continua fara a mai intalniresistenta. In acest cas lipsa de resistenta imi vada ideea goluluT ; eara, continuarea micarei orgauu-lul imi va da ideea dimensiuniY percurse in acel gol.Dar, din toate shuturile, vederea este aceea carecontribue mai mult, atilt la conceperea golului cati la acea a spatiuluY. Se §tie cu un corp ni se pa-

re ea este cu atilt maY mic, cu cat ne departarn dedensul. Daca, continuum a ne departa mereu, ajun-gem a nu mai zari corpul de loc. Aceasta Impreju-rare capitald, unit cu puterea ochilor de a Imbrt-t-toF,,a deodatti maT multe obiecte gi intervale goale,pe o foarte mare Intindere, contribue mai mult de-ck toate, ca golul sit fie conceput In spatiu, Intoc-mai precum se urmeazil cu corpurile. Prin urrnare,pentru a concepe ideea abstract a spatiului, trebues'o atragem din imaginile tuturor obiectelor din lu-mea exterioara, cuprinzendu-se Intre aceste din ur-ma §i golul.

s'o

62

In resumat, toate notiunile case cuprind in sineinclivizY sau complexuri de indivia existAnd In lumea,exterioarA, sunt indisolubil unite cu trasetura spatiu-lui ca cu o parte constitutivA ; pentru cit spatiuleste o idee generalA care cuprinde In sine toate di-mensiunile obiectelor exterioare.

AC111118, e usor de a intelege pentru ce trAseturaspatiuluY nu face parte din ideile abstracte particu-lare nici din ideile generale de calitAti. Nu potsit dic : o bunttate de trey metri, o culoare mare, oford, groasit, etc, pentru ci, bunntatea, culoarea, forta,sunt calitAtY particulare lasate de oparte in operatiu-nea generalizatiunA individilor, §i apol pe urmit per-cepute ca ideY abstracte. Astfel generalizitnd maimulti oamenT ce am vedut, din care unit suut buntear altii reT, grin procedarea ce cunoastem, se vorforma pe crieriT mei trel intipitrirY distincte. Una vafi perceputit de organul inteligenteY ca ideea generalla omuluY; ear celelalte doue vor representa respec-tiv bunittatea reutatea. Tritsetura spatiului se vagitsi In intipitrirea generalit a omului ; va continuaa se gitsi In toate ideile Inca si mai generale In carese va cuprinde omul, precum ideile de fiintA orga-nicit, de obiect material, etc.: dar ea nu se va gitsicuprinsA in intipitririle particulare ale bunAtAtiI siale reutAtiY.

Pentru acelas motiv trAsetura spatiulut nu faceparte din ideile generale de calitAti. Astfel ideea ge-neralA a culoriY tontine in sine ideile abstracte atuturor colorilor ; ideea caracteruluT moral a omulul

:

1i

yi

1i

G3

tontine In sine buntitatea, r6utatea, predispositiuneala veselie, etc. Dar spatittl negasindu-se In WV, nupoate sit se gitseasclt nicY In Intreg.

Voiu face o observatiune pentru eel nedeprinsi enabstrac ;iunile. Eu pot zice: o verdeath care se In-tinde trey poste ; sau : o albastrime care acopere totcerul. Ins In casurile aceste, si In altele de aseme-nea, nu se poate zice ca, ideea spatiului este impli-cata In acea a verdetli sau In acea a albAstrimiY.ClicY In expresiunile de mat sus se subintelege, si euam numaY decat In mintea mea, imaginea unul corpmaterial colorat verde sau albastru, si care se intindepe pil,m6nt sau pe bolta cerulul.

S vedem acum, cum se formeazA ideile tirnpululsi -Calls:114W.

Toafe Incrurile din lumea externit pe care le per-cepem I I schimba necontenit forma si locul. InsitIntre o schimbare si alta este totdeauna o durata derepaos, de fixitate, care nu este aceeasi pentru totelucrurile si pentru toate formele lor. Aceastit dife-rintA de duratti, este perceputtt de spiritul nostru, a-tuner and se presenteazil, la obiectivul simturilornoastre, dou6 sau maY multe obiecte din care unulne pare fix, In timp ce. celalalt ni se presenteazA submaY multe forme sau positiunT succesive ; asa ar ficlnd am privi schimbarile numeroase ce facgrupurl de noun imprejurul soareluY care ne parefix. Dna, toate duratele particulare ar fi egale,dacti, n'ar fi pe lume miscare si prin urmare schim-bare, atuncl de sigur ideile timpulul si ale cau-

ale`

cute-va,

ch

64

sglitzttiY n'ar exists nicY ele. InsA, fiind e 1 lucrurilese petrec din contra, de aceea prin acumulatiuneaintipttririlor de Antoiul grad, rernAn distincte trdsgturadurateY, i acea a frnprejuritriY cit o form it nout nuIncepe deck dupit extinctiunea uneY alte forme. A-ceste trits6turi sunt sinatite de organul perceptiuniTde al doile grad ca ideY generale numite timp si ca-usalitate.

Spatiul, timpul causalitatea nu sunt tot una denecesare fn conceptiunea unuT corp material. Eatcausa acesteT deosebirY : Dimensiunea este conceputttchiar din momentul In care imaging until corp ma-terial s'a format pe creeril nostri ; citcY e destul sitexiste dou6 puncte diferite pe acel corp spre a dabe indadt, dupa cum stim, la formarea idelY de di-mensiune. Ins fiind cti, de fapt simturile vederilpipilirii, prin care cApittam cea maY mare sumtt deexperientd, nu ne procureazit nicl odata imagini caresit representeze un singur object absolut uniform §ieyed ; de aceea noY nu putem sit ne inchipuim, nicYun singur moment, ctt cerul, de exenaplu, n'ar avea.dimensiunI; citcY, ideea, dimensiunil ceruluY s'a formatfn primul moment In care imaginea cerulul a Intratin capul nostru, si este, abstrasit prin acumulatiunedin chiar acea imagine. Citt despre ideea durateY u-nuY lucru, aceasta nu se formea,zit de Joe la primulmoment al perceptiunii acestul lucru. Trebue ca.macar o singurit schimbare de forma sau de spatiusit' se facit in lucru pentru ca acea idee sit is nastere.Ceea ce insemneazit cit de la perceptiunea dimensi-

1i

si

65

uniY lucruluT pitnit in acea a durateY lui trebue sittreach ciiteva momente, fie aceste macar nesfir§it demiei. Dar pentru ca ideea causalitittei sit is na§terenu e destul Git percepem o singurit schimbare In Ili-cru. 0 singurit schimbare ne-ar face cunoscute nu-mai doue forme succesive ale lucruluY; Si dach pen-tru forma de pe urmil percepem o caush, asta nune indeamnit numai decht ca sit concepem una §ipentru forma anterioarh. De aceea trebue sit perce-pem o sunt mare de schimbitri succesive pentrucapata prin inductiune ideea causalittitei. De aceeaaceastit idee e foarte slabit in copii. 5i dach in adultiea devine o idee a§a aceasta se intimplitdin causit oh, Intreaga expericntit a omului, adech,perceptiunea tuturor lucrurilor, a contribuit a adincidin ce in ce triisittura causalitittii. Vra sit zich, chiarduph, formarea Weft de cluratit, trebue sit treach chtvatimp la formarea ideiY de causalitate.

Despre ideile nesfirsite. Spatiul, timpul §i causalitateasunt flesfiqite. Eatit acum cum se na§te ideea ne-sfir§ituluY :

Pe chnd eram copila§ mic, cle§i aveam o idee camconfusil, despre spatiu, dar de sigur nisi nu -ml tre-cea prin minte cit exist un spatiu nesfir§it. Credeamcit satin In care me nitscusem era lumea intreagitbine Inchish de eittrit bolta cereascit, care se spriji-nea pe dealurile ce vedeam Imprejur. Dar foarte si-gur nu gtndeam, §i nicT nu puteam sit ghndesc, laceea ce ar fi mat putut sit se gitseascit dincolo de

Conta Teoria FatalismuluT 5.

do tiara,

pitnit

V.

66

marginile lumeY concepute de mine. TocmaY titrziu,§i inch, dui% o multime de stitruintY ale mamel, amputut sit -mY inchipuesc deasupra bolteY cere§tY o lo-cuinth mare, dar tot limitattt, pentru sfUntul Dumne-zeu. Dar pe zi e mergea, eu vedeam lucrurY noue§i kimea mea se lhrgea : Dupit ce m'am suit pe dea-lurile de'mprejur, am v6zut maY departe alte dealurY§i alte chmpiY, pe care asemenea se gaseau locuintY,oamenY, animale plante. Pe urmh oamenii care ye-neau de departe Imi spuneau lucrurY asemanatecu ale noastre sau deosebite de ele se g1sec inch §imaY departe. i cu cat inaintam in viatit, cu cat citu-tam §i studiam, cu cat insfAr§it experienta mea cre§-tea, cu cat cercul In care se ghseau lucrurile per-cepute de mine se mdrea necontenit, pitnil a ajunssit cuprinda in sine cele mai Indepartate stele fixevisibile numaY cu telescopul. Cu modul acesta ideeaspatiuluY se adincea §i se Intitrea din ce In ce maYmult.-- Cittrit Inceputul acestel experiente, minteamea percepe imprejurarea ch descoperirile yin uncledupd altele, §i clt ele nu inceteaztt de a se succeda §ia se inmulti pe citt timp eu urmez chuthrile. Cu altecuvinte, prin acumulatiunea intipitririlor de ant6iulgrad, se dislipe§te o trasgturtt representand legittarade aerie care une§te fie care intiparire atilt cu ante-cedenta cat §i cu subsequenta sa. Aceasth tritsoturadit loc la perceperea uneY ideY de urmitrire, a uneYideY pe care a§ pute-o compara cu un fir ce trecept;in un irag de mttrgele intins in linie dreapt4, gi lacare ne afteapt4 totdeauna stt adttogint o noutt ntitrgictt.

chyt

67

Acum, OrY cat de numeroase §i orY Mt de lndepartatear fi corpurile ceresti pe care le percep, nu as puti,niciodatit sit m6 conving cd am ajuns la marginilespatiuluT ; pentrucd, eel din urmit corp pe care itvoiu fi per@eput va grava pe crierul meu linia saulegittura care II uneste cu un corp subsecuent, adic6cfr o nou6 margica. Aceastd covinctiune absoluttidespre existenta succesiunil uneT nou6 card a u-nei nouite mArgele provine din aceea cd trasgtura sue-cesiunii In chestiune a fost si este adincitit pe or-ganul perceptiunii de ttnt6iul grad de cdtrd intreagamea experientit. Deaceea ideea spatiului nefirsit faceparte din adev6rurile cele maY solide. In adev6r,voiu vorbi despre inductiune, singura tale In principiuprin care cA,pdtam convinctiuni, vom vede cit o ideeare In capul nostru un grad de evidentit cu atilt maYmare, cu vitt acea idee este abstrasit din o mai maresumA de experientit. Asa dar, departe de a m6 face

gitsesc marginile spatiuluT, experienta nu face de-citt sit consolideze ideea spatiuluT ne sfirsit.

Ideile nesftrsite sunt croite de experientit i in-ductiune, dar mai titrziu ele sunt ebnsolidate si fi-

xate insfIrsit In fundul convictiunii noastre de a con-cepe nimicul. Tic cd aceastit consolidare se face maTtitrziu, fiindcit copilul maY Ant6T capdtd ideea uneTsuccesiunT ce se tot urmeazit, i apol tocmaY maftitrziu Incepe a gandi asupra posibilitittil lntreru-peril acelel succesiuni asupra posibilitdtiY existen-

. teT nimiculuT absolut.

att

pi

clod

pi

48

Am zis mai sus el spatiul nesfirsit cu Oorpurilece cuprinde este conceput de mine maY antol ca oidee de continuitate ce se poate compara cu tin firce trece prin un firag de maryele intins in linie dreap-th i hi care ne witeptain totdeauna sti addogini o nub--gica. Stt-mi Inchipuesc ca find In chestiune are olungime sfirsittt care contine In el atiite mttrgele cfk-te corpurI am perceput eu In viata mea de langilmine si pAnti la stelele telescopice. In supositiunea a-ceasta nu ar fi maY nimica dineolo de capetele a-cestur fir, nicY materia, uicY chiar spatiul. Voesc inset

figurez, adieu set concep supositiunea de maYsus. Pentru acest scop Incep a edletori pe siragulde intirgele concepend In imaginatiune pe fie caredin aceste. Dactt dupd ce am ajuns Ia capetulgului si al firului voese s pdsese. inainte, adice sitconcep ceea ce este maY inc Flo, atunci mintea mease perde Vii, negtisind o margiett sau un fir pe carest se sprijine, cade in neant. Deaceea, (And cant sitconcep uimicul absolut, sunt sprijinit de un senti-ment penibil de gol, care me oboseste cumplit si insfirsit mo face de ametesc. Fisiologica aceasta sepoate usor explica. In fidever presupun ctt pe cree-rul meu se atilt intipttrirea de anteiul grad at sira-gului de mdrgele sfirOt. Organul inteligentii metepercepe tot siragul OM la un cape. Eu it ifortezprin vointa mea s, urmeze drumul set perceaphceee ce este k;,irag. Insit dineolo de acesta nu maYeste nic5 o A-mI figura deci nimicul ar fia -mY figura lipsa de intipitrirY, ceea ce este imposi-

sira-

intipllrire.

ad -ml

1i

69

bil material. Prin persistenta puterea vointei euexcitez eumplit organul perceptiuniT de al doile grad.Acosta intrhnd intr'o activitate sau frAmentare ex-traordinard pe care n'o poate potoli perceptiunettcAutata si negitsittt, atrage in sine o cantitate extra-ordinarli de sange pentru serviciul asimilatiuniidisimilatiunii organic°. Cantitatea de sttnge apof, findArea mare, ea pricinueste congestiunea organultaprin urmare ameteala mintiT. Am zis cit este impo-sibil material a-mi figura nimicul absolut, adicO, apereepe lipsa absoluttt de intipitriri de ituteiul grad.In adever organul perceptiunii de al doile grad estemodificat, adico impresionat numai de cittrA intipa-ririle de ttnt6iul grad. Ciind aceste lipsesc, sau (Andcomunicatiunea dintre aceste si organul in chestiuneinceteazit, atuneY nu maY exisht nicT o conceptiunein capul meu.

Din causa imposibilitatei de a -mY figura neantul,mintea men, prin functiunea imaginatiunif, cre;tzltmArgele none pe care le tot adaoge in siragul pe carecttlAtoreste eatrA nestirsit. Cu modul acesta minteaare de ce se sprijini $i are pe ce p3i ftirit a cddein neant. Se intelege c, mintea poate ceasurlintregf tot adhogind ate o miirgica la fie-care pas,dar de fa un timp osteneste si se perde sau a-doarme.

Tot ce s'a ziq in privirca spatinluY se npliett latinip, la, call .alitate si in toate ideile ne-firsite. Dinacumulatiunea intipitririlor de itnteiul grad al a-cestora se desemneazil aparte trastitura nesfirsitului.

§i

citlittori

ci

9i

70

Nesfirsitul decY este o idee §i maY general decAtspatiul, timpul, etc.; .pentruett le tontine pe toate a-ceste idei.

Spatiul, timpul, causalitatea nesfirsitul sunt ideYuniversale concepute maY mult sau mai putin bineehiar de oameniY care n'au instructiune propriuDar cu cat experienta umanitAtei creste, adecA cucdt Itiintele positive fac progrese, cu atAt acele ideYdevin maY Clare, si totodatA cu atata ideile generalese inmultesc in capul nostru. De alta parte acestedin urmtt lArgesc din ce in ce cercul lor, astfel in-cat unele din ele ajung pand a tontine inteonseletoate lucrurile exterioare, Astfel, era un timp ciinclideea materiel nu era decAt o simplA idee generalltcare continea numaY o parte din lucrurile exterioare;pentruca pe atuncY se credea clt focul, lumina, au-rora boreallt, atmosfera etc.; nu aveau a face cu ma-teria ; §i peutru cA se admitea existenta a o multi-me de fiintY imateriale, precum itngerl, strigol, stafil,etc. Cu progresul stiintelor positive, ideea materiels'a ridicat la gradul de idei universale ca ysi timpulsi causalitatea. Tot astfel este si cu ideea fortel.

Dupit cum se vede, ideea spatiulul este cea maYnecesar't §i in acela§ timp cea diata pe care o cAsti-

ideea timpuluY vine in al doile rang In amAn-doue privintele pe urnitt vine causalitatea ; apoY ur-meaztt nesfirsitul ; chip, aceea yin ideile de materie§1 fortd ; etc. Ideea de materie este deja la un gradatb.t de jos, incAt pot cu oare-care usurinta sit -mi in-chipuesc un Anger de exemplu care ar trAi In spatiu

§i

;

;

xish.

gam

71

si timp, Mt% a fi material. Dupa ideile generale uni-versale yin ideile generale de la cele care contin eelnutY mic numer de lucrurY individuate. In sfirsit ur-meazn irnaginile lucrurilor considerate individual.Asa dar, de la imaginea individule pun la ideeaspatiuluY este o gradatiune neintrerupti.

De aici urmeazn en partisanii asa ziselor formede intuitiune n'au nici o ratiune plausibiln, nicY dea alege pentru teoria for numal cateva pintre pri-mele ideY universale, nici de a considera pe toateeke le-au ales ca avend aceeasi fortti, si valoare.

Mal este un alt ordin de ideY care, deli nu suntuniversale, in acest sens ca ele nu contin In sinetoate luerurile, sunt cu toate aceste unite cu ideeanesfIrsituluY. Aceste sunt ideile nesfirsite formate dinuncle ideT abstracte particulare care admit o grada-tiune cantitativt.

Astfel, prin procedura ce cunoastem, cap6t ideea rn-pegiuniY care representeazn calitntile particulare alelucrurilor. Dar in cursul experientei mele percepnenum6rate grade de rApegiune ; astfel !neat, dactiiau ca punct de plecare rapiditatea miscariY unui lu-cru determinat, voiu avea o gradatiune ascendentitentrd virful ctireia se vor gasi miscnrile cele maYrltpezT pe care le-am vezut vrodatd. Inse fiindca ore-erul meu s'a deprins a Intalni necontenit rttpegiunTnoue de toate gradele si prin urtuare asemene degrade tot maY superioare decat acele deja percepute;de aceea se va forma pe organul meu o intiparire deant6iul grad representand o linie de succesiune, de

72

care se insira, gradele Intocmat ea margelile, si careasteapta necontenit sit fie prelungittt. Organul per-ceptiuniY de al doile grad, prin functiunea

creatoare, va putea face sit se prelungeaseit acealinie cle succestune on eat pttna la obosealit i astfelva percepe ideea rapeginnif nesfIrsite. IdeY nesfirsitede felul acesta putem forma t?i concepe on cat demulte.

Dupli cum se stie toate perceptiunile pro luc mo-dificttri maf mutt sau mat putin mart iu statul mo-ral, adeeil In statul nervos. Aceste modifiearY suntpercepute sub numele de ernotiunf. Presupun aeumcit oare-care pereeptiuni produe in mine impresiuniplitcute. forta acestor impresiunt este de di-ferite grade, de aceea concep ideile nesfir site (sauabsolute impropriu zise) de trumos, de ferieire, etc.duptt nuante. Pentru aceleast ratiunl, calitAtile ceuncle lucrurt au de a favorisa eonservarea si des-voltarea flintei mete ciao nastere la ideea bineluf ab-solut sau nesfirsit: Calitittile contrare dab loc la i-

deea roului absolut.Cu cat creerul se desvolteaza, si cu cat cercetil-

rile stiintlfice, instructiunea si prin urmare experi-mita create, cu cat nol concepem ideY mal Clare, sicare In total au In parte, nu mai seamitna, cu eleensile astfel precum erau concepute mai inainte.Astfel, ideile de sutlet, de vigil,. de animal. etc. sunt

AAA ,se'iit de c..ti a aceca Y per -soanit, clupit cum ea se gaset7te In copilarie, in vristamantra, inainte sau dupn studio]. stiintelor. De ordi-

itnagina-tiunii

Fiindcit

lutal. ^

73

nar fiecare crede cit este adeveratit ideea conceputitactual si astfel precum ea este conceputit actual ;pentru cit creerul nu peatesit simteascit decat aceeace se gaseste intipitrit in InaSa sa. Dar fiincit pro-gresul- i experienta acumulatit a indiridului si a, u-manitittiY fac ca ideile sit se schimbe necontenit ; deaceea ajungem ca sit ne indoim despre adeverul i-

deilor chiar actuate, si sit compunem o gradacitmecaic incrTe de la coneptiunile cele mai vicioaseorganelor noastre si se stirseste cu conceptiunile Ce-le mai perfecte. Raportul acestor din urmit concep-tiuni cu organele respective se numeste adeverulabsolut.

Ideea justitiei se formeazit ca toate celelalte idolabsolute sau nesfirsite. Dar tiindcit aceastit idee estemai complicatit decAt celelalte, de aceea VOIR vorbidespre densa In detail maT departe.

Sit se noteze cit ideile nesfirsite universale desprecare vorbim, mai antes nu se baseazA de loc pe im-posibilitatea de a concepe neantul. De aceea ele nusunt conceptiunT necesare ea, ideile universale, cimai mult nite creatiuni facultative ale imaginatiunii:

Ideile nesfirsite neuniversale precum ideile ge-nerale universale,, presenteazit toate o calitate coma-nit, adecg, cit suet nesfirsite. In urma acumulatiunii

acestor idol, si prin trebuinta si propri-etatea ce are creerul nostru de a genera liza, 4e for-

:,1 ,neralit din toate. adecit ne-sfirsitul. Acest nesfirsit general a fort personificatsub numele de Dumnezeu.

a

si

intiOrirlIcr

in,.az:t ,:a ..,it n10 d

74

III. Perceptiunea raporturilor

Am vezut maY sus ea o Intiparire de anthiul gradeste In principiu indivisa ; si numal In urma aeu-mulatiunii a dou6 sau maY multe IntiparirY aseme-natoare, se stabileste o deosebire de adincime Intrediferitele traseturY care le compun si care dau locla perceptiunea ideilor abstracte. Dara, doue saumai multe trasdturi care intrit In spiritul nostru Im-preuna, ca facend parte din imaginea unuia si ace-luiasY lucru, adica atat de strins unite Intre danseleIncat constituesc o singurt figura indivisa, desi peurma, pot sa se deesebeascit Intre densele In privinta

desi prin urmare ele pot pe urma sa, fiepercepute separat, totusl acele trasaturY nu remanmaY putin unite Intre dansele prin legatura care aMout si face din ele imaginea, unuY singer lucru ex-terior. Aceasta legatura este sapata pe receptacululIntiparirilor de anteiul grad, si se impune la percep-tiunea organulul perceptiunei de al doilea grad. Eava aye cu atat mai multa adincime, si va fi cu a-tat maY evidenth, cu cat ea va fi fost maY des im-primata pe organul perceptiuniT de anteiul grad. DarIn general intiparirea legaturei este cu mult mai pu-tin profunda decat aceea a traseturilor ; pentruca a-ceste din urma sunt imprimate si percepute de unnum6r de orY cu mult maY mare. Astfel, data vatniste flori rose, atuncY se vor grava pe creerul mentrasatura tloarei (adica a formeI), aceea a rosului,precum si legatura care face din ele o unitate ; si

adincimiT,

15

adincimea tuturor acestora va fi egala. Dar dachdupd aceea v6d, pe de-o parte, flora albe, albastre,galbene, etc.; si pe de alte parte, iau cunostintn, deun baston ros, de un mineral ros, de un lichid ros,etc.; atuncY tresatura rosuluI si acea, a floareY vorcastiga o adIncime proportionala cu num6rul de ora impresiunilor si perceptiunilor lor ; In timp ce le-gttura dintre aceste dou6 trasaturi nefiind impri-math si perceputa cleat o singura data, va eve oadIncime relativ foarte mica. Dact pe ingx aceastamaT aditogim si fmprejurarea ca intiparinle In ge-nera se Intuneca si se sterg cu timpul, atuncY vomIntelege usor pentru ce perceptiunea legaturilor, a-dice judecata, este cu mult maY grea si maY putinsigurit dectt perceptiunea trasaturilor care constitu-esc ideile.

Operatiunea prin care organul perceptiuniT de aldoile grad percepe legaturile ce el gaseste pe recep-taculul intiparirilor de Ant6iul grad Intre diferiteletrasturY, se numeste Perceptiumea raporturilo'r dintreidel. Earn intiparirile de al doile grad care reproducacele legaturi se numesc judectiti sau combinatiu,,r,dupe nuante.

Vom vedea maY departe ca organul perceptiuniTde al doile grad este astfel constitait, !neat el nupoate percepe intr'im mod oIar maY mult cleat/ osingurd imagine s'au o singurit idee deodata. Din a-ceasta imposibilitate de a percepe deodata si separatmai multe lucrurY resulta ca, dacti, noT meditam, a-dice, data, organul inteligenteY noastre se pune s

76

i evadit, sit repereeapit, toate sau macar parte dinnenumeratele intiparint de Anteiul grad, atunci el estepas In absoluta necesitate de a usa de urnitttoareledone mijloaee : 1" de a percepe iinaginile ideile perAnd, una elite una ; 20 de a condensa, de a conto-pi, de a intruni intr'un singur manunchiu un numerde imagini sau idel §i apol a le percepe pe toate caconstituind o singurit unitate. Mijlocul Anteiu die Joela ceea cc se numeste asociafiunea Si succesinnea

Mijlocul al doile dtt natere geizeralisatiuniiperceptiuni1 raporturilor.

Am vezut prin calea generalisatiunif, organulpereepciuniT de al doile grad nu face alta fn difini-tiv cleat cit percepe toate intipitririle identice de fin-teiul grad ea pe o singtnit intipitrire Ingro§atti. Deexempla, dadt In viata mea am vezut o suat de ar-

§i cinch caracterele distinctive ale arborululstint tritseturile c, d, e-, despre care am vorbit malsus c, tulpina lemnoasA ; d, fixata In pAment ; e, con-stituind o tiintit organicA), atunel'. grupul acestorseturT, repetandu-se de o sutit de orY, formeazil o,nttt de intipitriri identice care sunt percepute in unloe ea o singurhi intipitrire ingrowth, numith ideeagenerald n arboruluT. In perceptiunea raporturilorlucrul se petrec-e Intr'un chip analog. Organul into-ligentei ncastre, neputend percepe deodatit §i sepa-rit done sctu mite iclei, el percepe legftura dintic densele, t astrel le ,Lre pe bate strinse Intr'unmanunchiu aettrai eentru simbol de unitate estetocmai legtttura. Apol fiindett miutea noastrli, dupl

*i

lor. §i

ce

bor!,

tre-

rottY

*i

77

cum am -Nrzut nu poate indrepte to tit activitatea sa decAt asupra unuY singur puntc deodatit,"deaceea in perceptiunile raporturilor toatA ateutiu-nett noa,:trit este fixatit la leyiturti in timp cc mem-bril lega0 sum numal intrevezuti. Prin urmare atiltgeneralisati Lulea, eta si perceptiunea raporturilor sunto necesitate a spiritulul nostru de a reduce la vnitateinlpresiunile si cuno.stintele noastre.

Perceptiunea raporturilor este desteptatit c'e cAtlitasociatiunea sau succesiunea ideilor si vice-versa.Eatit cum se face aceasta :

bleat timp creerul nostru este in stare de a func-Ilona si nu este cufundat Inteun somn complect, or-ganul perceptiunii noastre de al doile grad nu ince-teazit nici un moment de a percepe. In momentulin care simtim lucrurile exterioare si in care grinurmare se formeaztt intipAririle respective de ant&iul grad, atentiunca organuluf inteligentei este deordivar atrastt cu putere catrA aecle intiparirT. EaritMild nu simtim nimic sau aproape nimica din huneaexterioarli, atunci organul In cliestiune indrepteazitobiectivul seu catrA intipttririle de finteiul grad con-servate de memorie ; si fiindcA aceste intipArirT suntnenumerate, de aceea, si inteligenta noastrA perce-p6ndu-le pe rand se poate cufunda Trite° meditatiu-ne Amite prelungitA. Vra sit zicit, atilt in mo men-tele in care simtim lucrurile exterioare, cat si in a-cele ce nu le simtim, minted noastrtt lucreazit ne-contenit. sa vedem aeuma cum luereazA. Presu-pun cti, Intr'un moment dat organul perceptiunii de

sa -sY

78

al doile grad are obiectivul Indreptat spre trusaura-sau ideea a. Insh trAsetura a nu a intrat singurA Incapul meu. Ea a intrat cu alte trdsauff cu care estelegatA prin aceea ca au facut ImpreunA parte inte-grant, dintr'o singurti imagine, sau prin aceea cAs'au succedat unele dupA altele In aceeasY ocasiune.SA presupun ed b este ideea, care e In maY strinsAlegtiturA cu a. Pe cand obiectivul organulul meueste Indreptat spre ideea a, eu am, dupl cum stim,In aceastA idee punctul cel mai clar al perceptiuniYmele ; cu toate aceste, nu e maY patio adevOrat cAeu Intrev6d maY mult sau maY putin ideile ce stauImprejurul ideei a si care sunt legate cu densa. Fi-indcd mintea se oboseste a fixa o singurA idee (va-riatiunea fiind o lege universala a materiel), deaceeaea lunecA pe legAtura care le uneste de la a la b.AceastA din urnA idee la randul seu va fi fu legh-turd maY strinsA cu c. Pentru acelas motiv organulperceptiuni1 de al doile grad ts1 va purta obiectivulseu de la c la d, de la d la e, de la e la f, asamai departe. Dar In acelas timp In care inteligen-a trece de la o ides la alta, ea percepe si

legAtura dintre aceste idel; cAcY numaT legAtura siperceptiunea legaturei este acea care rechiamA ideeasubsequent, la care trece atentiunea noastrA. Asadara, pe cat timp creeriY nostri vor fi trejY si In sta-re de a functiona, pe At timp asimilatiunea si disi-milatiunea vor continua In eY, pe cat timp prin ur-mare va exista o miscare materiallt InteensiY, peatilt timp si mintea nonstrd nu poste sta fixatA asu

si

noastra

79

pra uneY ideY. In casul nostru fixarea mintiY este o

imposibilitate materialn absolutn. Aceasta este causapentru care nu putem gandim necontenit numaYla un singur lucru, ci suntem ImpinsY voeanoastrt de la o idee la alta, dupit cum si moleculelemateriale din creeriY nostri sunt impinse si inloeu-ite uncle prin altele. Se Ince lege clt In timpul som-nuluT complect de exemplu, nu este asa. Dar atuncYorganul perceptiunil de al doile grad este lipsit cutotul de simtire si nu functioneazn de loc. Prin sue-eesiiinea ideilor si a eugetttrilor in modul si cu for-mele mai sus expuse este o necesitate care dec urgede-o parte din neputinta noastra de a cugeta sepa-rat si. deodatn la maY multe lucrurT, si de alt it partedin necontenita metamorfozare a materiel care con-stitue corpul nostru.

Raporturile Intre ideY sunt de diferite specii. Malant6Y ele se Impart In raporturY de compatibilitate siIn acele de incompatibilitate. De exemplu, dacti, ina-intea obiectivuluY organuluY inteligenteY mele se pre-seateazit ideea lumineT si acea a obscurititteY, ce con-cep en aceste doue lueruri nu pot sit coexiste In a-celas timp si In acela§ spatiu; prin urmare concepen In unitatea de timp si de spatiu ele sunt Intr'unraport de incompatibilitate. Pentru ce? Pentruca lu-mina si obscuritatea nicl-odatn n'au intrat in minteamea In conditiunile de unitate de maY sus; si dea-ceea nici nu existit pe creeril meT intipttrirea vre-uneY legnturT Intro trastiturile respective. Asa darperceptiunea raportulul de incompatibilitate nu e

sit

fttrd

80

alttt ceva decitt perceperea ell nu exist nicl o lega-turit materialtt Intro ideile ce stau la obiectivul or-ganulta inteligenteY. Tot pentru aceastlt cause, con-cepem judeentile urmAtoare: existenta i neexistentase exclud ; cercul nu poate fi patrat ; douo cu do-u6 nu pot face cincY sau sese aau on ce alt num6rafarl de patru ; etc... Emit dactt Intre done sau maimulte idel exists o legAturit materialit oare care sa-

_ pate, pe creerY, atunci concepem ett acele idel stinteompatibile.

Raporturile de compatibilitate se subdivid In di-recte gi indirecte. De exemplu eitnd zic animaluleste o fiin t organicd; atuncI percepem o legitturildirectit Intre ideea de animal si acea de fiintti orga-pica ; cttcY traskurele ce zugritvesc aceste ideY s'ausapat impreuna i deodaa pe ereerii tneY ca fActindparte din una i aceeasY imagine nedivisA; i numalpe urm t, tdrziu s'tt putut stabili o deosebire intreditnsele prin efectul acumulatiuniY intipAririlor deftnt6iul grad, fail InsO ca acea deosebire sft poatasterge legtttura primitive. Asemene pot zice: omuleste elite -odatA bun si citte-odatit rOu ; rttndunicasboartt repede; calul este animal etc. In toate acesteexemple si In alta de asemene, raportul de compa-tibilitate Intre idel este direct. Raporturile directese maY pot subdivide In strinse slabe. Ele suntstrInse In exemplele de maY sus. In genere ele sunt

.strInse Intre imaginele particulars ideile generalede luerurY de-o parte, §i Intre calit 14ile for de alaiparte. Raporturile directe sunt slabe Intre calith4ile

gi

gi

si

Si

particulare care s'au abstras din aceeasY imagine, deexemplu : intre curaj Yi magnanimitate, intre buna-tate si duleeatti, intre severitate vnaiestate, intrefrumusettt yi malignitate, etc. Aceste ideY dou6 atedoue stint intr'un raport direct slab, fiincicit in ope-ratiunea generalisatiunil, ele stint lasate la o parteTula (Ate una, Ord ea dupA, inlitturarea for st se u-neaseit intre dOnsele spre a jorma unitittY none. Peeand raporturile dintre imaginile particulare ide-ile generale de lucrurT de-o parte, Si calitittile for dealtti parte, sunt strinse, fiindcit toate calittttile facparte integrant, din itnaginile primitive $i din ideilegenerale la care se raporteazit, prin urmare constituesc Impreunit

Raporturile de compatibilitate indirecte se subdi-vid asemene in strinse si slabe. Sit lutim exemple :

Presupun eit in capul meu percep ideea caluluY.Aceastit idee imi desteaptit pe acea a animaluluT, sipercep totodattt legittura dintre dOnsele care este unraport direct strins. Ideett animaluluI itra desteaptitpe acea, a ornuluY, percep totodattt leglitura dintreaceste din urmtt idei care stint asemene un raportdiref.t strins. Findcit inteligenta mea parte sit intre-vadtt deodatil eftteva lucrurY, ea, nu perde din ve-dere anteia idce de la care a plecat, concepe ett

calul este in legAturit indireettt cu omul prin inter-mediarul ideeY de animal. Prin. urmare zic : omuleste rdlimal ca i calul ; sau, omul calul sunt ani-male. In acest exemplu raportul indirect este strins

V. Coma, Teoria Fatalisrnalui

i

i

G. ".

si

gl

gi

gi

Astfel raport existA intre speciile aceluias gen si ingenere intre totY membril colaterall care se scoboarLdin aceiasY idee generaltt, cu alte cuvinte, Intre toategradele de subdivisiune a aceleiasi ideY generale.Astfel este in exemplele urmittoare : mainiferelecoleopterele sunt animale ; vertebratele sunt animal°ca gandacul ce in pe palmA, etc. Prin urmarepereeptiunea raporturilor indirecte strInse nu estealts, ceva decAt analisa ideilor generale.

Raporturile indirecte slabe se maY numese i a-porturI de analogie. Eattt cAteva exemple din felulacesta V/Ad un bloc de marmurit acoperit In partecu oink, si zic : aceastit marmortt este albs, ca ome-tul. In acest cas ideea albului este In legitturtt di-recta de-o parte cu marmura si de altit parte cunAtul ; si aceste din lama, dou6 ideY sunt legate in-direct prin intermediarul ideeY abstracte particularea albuluT. Pentru acela. tnotiv concep soareleproduce lumina, ca focal; dar soarele lumineazit/ma tare deck focul ; viata noastrA este ea gi o lu-minare aprinsit care maY tArziu sau maY cur6nd tre-bue sA se stinga. etc. Dupa, cum se vede raportul deanalogie exista numal intre imaginf particulare sauIntre ideY generale care au In comun una sau maYmulte calitittl particulare, dar care de altmintrelesunt stritine unele do altele, adicd nu sunt conside-rate ca fttcend parte din acelas gen.

Analogia este eel mai important raport din cAtecance-pern nol. Prin dCtnsa spiritul nostru setos deunitate gAseste legtituri, maY molt sau mat putin

84

el;

si

yt

yi

K3

slabe, Intre lucrurile cele maY deosebite si maf di-verse din luinea asta. Prin ajutorul eY Insfirsit min-tea noastrit descopere Intro diterite lucrurldin cc in ce mai strinse, Omit ajunge a concepetoate acele lucruri ca pe o singura unitate perfectA.In a,devor, stim ca raportul indirect strins exista In-tre membril colateralY ce se scoboarit din aeeettsYidee generald, aceastti, din urind idee tontinepe totY membril sel Intr'o legaturtt atilt de strin,A,Inctit Cu totir constituesc o universitate perfectlt. Laaceasta tinde spiritul nostru sat reducit toate cuuos-tintele sale. Deaceea In timpul meditatiuneY sale else sileste sit geueraliseze tot, sit coneeapit ideY dince In ce maY generale ptind sat ajunp,I1, la una singu-rt care sa Imbrittiseze Intregul cunostintelor. Punctulde plecare si calea ajar piinti, la ajungerea acestorscopurl se face prin mijlocul analogieY. Ike exemplucol vechl au descoperit cit planetele se invertese frn-prejurul soareluf, In timpurile moderne s'a descope-rit ca si painentul nostril face tot asemeue. La acestmoment s'a conceput o asemOnare adiee o analogieintro pilmentul nostril si Intro planete. Mat tilrziu sevede tit planetele ca si puicntul sunt corpurf stinse,lira lumina proprie. 11aT pe urmit se descopere cacele de'nt6i ca cele de al doilo au atmosferit, pollturtitY si Inghetati etc. Prin urmare, pe cand la In-ceput cunosteatn di Intro planet° si ptimOut este osingurli calitate comund,:pe urmit am descoperit caeste Inca o a doua, o a treia, o a patra si a4a, maTdeparte. Cu modal acest a raportul slab devine din

legaturi

i cit

si

84

ce in ce mai strins. Si la urrnd, funded, spiritul esteiresistibil irnpins spre unitate si fiindcd, nicY o per-ceptinne contrard nu vine sit opreased aceastA ten-dintd, deaceea concep cii planetele sunt pitmenturYca al nosh u, care trebue it aibit pe densele chiar fi-intcY organice, fiindeit la temperature in care se git-

sesc ele, materia trece prin faza de metamorfozarenumitd, viata organied. Vra sl zicit pitmentul este oplanets, si acum in loc de a avea In mintea mea do-ne felurY de corpurY deosebite, le-am intrunit pe a-miindotto intro singurit idee generalit numitit pla-netit.

Perceptiu»ea raporturilor de analogie si inlitntui-rea sau asociatiunea ideilor si a judecittilor pot daloc la cugetdri si mai complicate. De exemplu :

Cuget la, scare si simtesc trebuinta de a sti ce W-ert' poate li el. Caut sit percep raporturile sale §igitsese mai AntoT cit el produce cdldurd si luminit cafocul. Intro aceste done lucruri exist, deol un ma-port de analogie. Fiindcit descoperirea ori- citreY le-Other de analogie este o Indrumare cAtrd percepe-rea until raport indirect strins, §i fiindcit nicl o per-ceptiune contrard nu opreste Inca, tendinta spiritu-lul nieu cittrit unitate, deaceea conchid cd : soareleeste un corp in combustiune ca si focul d'n vatra.Anse, mai tiirziu, cdnd starea stiintelor iml permite,gAsese prin calcul cit cantitatea de caldurit produsitde cittrit soare este cu Inuit mai mare decat aeeeape care masa sa fn combustiune ar pute-o produce._Eatit dar o perceptiune contrar care impedecit ten

85

dinta spiritului meu de a asimila soarele cu foculdin vatrA. Aceste done lucrurl n'au poate In comuncleat lumina si citldura. Speranta de a gitsi o iden-titate de naturit Intre aceste lucrurl dispitrend, lasfocul de-o parte, dau curs liber meditatiunei adicedisfitsurAriT ideilor, si m6 pun sit caut sit ziirescpe receptaculul Intipitririlor de iliateiul grad cu carecansd ar pute sit fie In legitturit o productiune asade mare de caldurit. tiu, in urrna altor experiente,ca un corp in miscare gitsind resistentit sau find o-prit brusc, se incillzes;te ; si ca caldura produsit esteproportionalit cu cantitatea mischrit dispiirute saumai bine, transformate In cAldurit. Deci, fiindcit productiunea de citldurd luminit este un caracter co-mun atilt corpului din casul presupus coat i soare-lui fiindch at at in until cat si In altul cantitatea delumina i cAlciurit poate sit Intreacil sau Intrece peacea produsit de simpla combustiune, consideratiunecare stringe mai mult legatura de analogic; flincicdnu percep nimica contrar care sit poatit opri ten-dinta spiritului meu cittrit unitate, deaceea concepcit : soarele este un corp a citrui cantitate enormilde luminit nu este alai ceva o can-titate enormit de fort mecanicd transformatd prin ocausd oare-care. Cu modal acesta, din corpul obser-vat de mine, acitrui mirare se preface prin resistentitin caldurit, si din soare am fitcut o singurd unitate,adice am conceput o singurit idee generald care estearea a corpurilor ce-0 ti.ansformeazd fortele mecanicein forte fisice.

si

si

cilldurit si dealt

be,

Pang acum am luat exemple de acele in care a-nalogia reuseste ca sit se transformeze in raport in-direct stilt's, adiett sit conduct la conceperea uneiunit ,ti perfecte. Dar de fapt aceasta nu se intamplittotdeatma. In cele maf multe crtsuri (And percepemo calitate comung intro douo lucruri, apol percepem

calitati opuse care oprese tendinta spirituluI nos-tru de-a ajunge la coneeperea unittttii perfecte. Deexemplu cunoscend caracterul leulul pe acel alamiculul melt, zic : amicul meu este bray, curajosea un lett. Aid am perceput un raport de analogic;dar eunostinta deosebirii de confortnatiune si consti-tutiune corporalg, de calitati intelectuale si moraleetc., ce exista intre leu si amicul meu, me opres,tede a conchide cit eY sunt egali (afartt numal dacitnu i-asi considers din punetul de vedere al anima-litittii, in care cat amendoi sunt animale). Cu toateaceste, tendinta spiritulur meu de a face din toate ounitate cat se poate maY strinsg, me face sit concepcomparatiunY ea aceste amicul meu este un leu ;el este leul resboaelor. Astfel se intamplti cu toatejedecatile ce cuprind termini intrebuintati in sensfigurat, precum : el arde de o flacarit secretit ; ammers strung ; etc. In toate aceste casurt si in altelede asemene, spiritul nostru reuseste sit facit din maimulte lacrurY numaY o unitate imperActii. Unitatileimperfecte se numesc si comparatiani propria zise.

In regulele expose pang aicY intrit toate judecittilenoastre posibile, fie ele onY eat de complicate. Prinurmare nu lac exeeptiune judeciltile prin care eu

§i

si

87

decid ed actiunea, cutitrui om este on nu Iowa saumoralit sau imorald, prudentA sau imprudentA

etc.; pentru cd in toate aceste casurt eu nu fac de-cat stt percep raporturile cc exista nitre actiunea sichestiune de-o parte si intre textul legiT, maximilede purtare, onY maximile de prudenta, de aid. parte.Cat despre formarea acestor maxime in capul nostruvoiu vorbl pe larg aiure. Aid atilt voiu anticipa cttele se formeazn prin abstl'actiune intoemai ea ideilegenerale.

IV. Iniaginc;irinea.

neend abstractiune de resultatul acumulati unitintiparirilor de ant6iul grad, apoi eel mai mare gradde adincime al acestora se ghseste in hnaginile lu-crurilor inclividuale din lumen, externit, in momentulednd aceste luerurY se MIA, in obiectivul shnturilornoastre. CAM In momentul in care sguduitura ner-voasit Imprimatit, de afard urnieazit, alternatiunea ee-lebrara numitlt intipitrire de ant6iul grad se gdsestein maximul seu de adincime, fiindcd reactiunea for-tei reparatrice organice n'a avut inca timpul si pu-tinta de-a o micsura. Deaceen in noel moment inti-pttrirea de anteiul grad este perceputii, mai usor simai adinc de cal-1'A organul inteligentei noastre. Daractualitatea perceptiunii exterioare mai are si un altefect. Formatiunea actuald, a, intipAririT de ant6iulgrad, mai Cu seamiI sand se face cu oare care vio-lentA, atrage in sine obiectivuL organulul perceptiu-nil de. al doile grad, chiar crud acesta se gilsea ocu-

ilegalit,

88

pat Cu perceperea altor IntiparirT. inse dash obiec-tul exterior a incetat de a fi in contact cu simturilenoastre, atunci alteratiunea cerebralit produsit dedensul Incepe a se titinitdui ca sit zic asa, de cittritputerea reparatrice organist ; i ast-fel ea se micsu-reazit inset, meet, Oita dispare cu totul, dacA nu e-ste reinviatit de catrx perceptiuni none sau de Writimaginatiune. In tot timpul acestei inti-pitririle do ant6iul grad au fireste o adttneime si oevidentit cu mult mai mien decilt in momentul per-ceptiuniT exterioare.

Citnd intipitririle de antoiul grad sunt slabe, i pcde altit parte organul perceptiuniT de at doile gradeste lipsit de orT-ce energie, atunci putem zice citmintea se atilt Trite() stare asa qieend pasivit. Astase Intamplit atunci citnd nu giindim la nimica adicitchild gandim cu totul rece indiferent. In acest casideile Si judecittile tot continuit Ineetisor a se formasi a se succeda ; dart noT abia le zitrim, ,i cute o(lath, maT n'avem constiintit de densele. Aceastit stareparte sit meargit Omit la adormirea complectit a or-ganelor cerebrale si la lipsa compleetA de consti-intit.

Dar organele cerebrale pot sit tie excitate de di-versele cause determinate si astfel sit fie puse Trite()stare activit. Causele determinante. deli iau diferiteforme si diferite numirY, dupit cum vom Y e d ea aiure,nu sunt In definiv decAt emotiunile. Determinatiuneacare resultA din aceste se numeste vointa, sau instinct,dupit cum avem sau nu avem constiintit de densa.

tAmitduirf.

si

89

Dar in regula generala 4vointa este acea care desteapta,mintea si o determine, sit lucreze.

Starea active propriu cis a organelor cerebralese arata sub trey forme:

1°. Organql perceptiunii de al doile grad find ex-citat, primeste o mai mare cantitate de singe sprea servi la repararea unei desorganisari mai repezi ;prin asta eapetit mai multa putere ; devine maT sim-titer, maY plastic, si prin urmare mai potrivit sprea primi intipariri de gradul al doile la cea mai sla-be a intiparirilor de gradul antes. Aceastastare a organulul se numeste atelqiune. Aeeleasi i-

magini decY stint percepute mai bine Mild organuleste atentiv.

2° In acelas timp in care organul inteligentel esteatent, organul perceptiunii de anteiul grad este ase-niene in stare de tensiune pentru aceleasi motive siacelea.si efeete ca mai sus. De aceea, cu colleen-tram mai mult atentiunea noastra, asupra unlit objectce se afla actual in contact cu simturile noastre, cuatilt intiparirea de anteiul grad a acelul object se a-ditnee§te mai tare, devine mai claret pentru inteli-genta, si se conserve, maT Inuit timp in memorie. Deacea earasi rand atentiunea este indreptata, asupraimaginiY until lucru ce nu se mai atia la obiectivulshuturilor, area sl atunei asta, imagine se zugravectemai viu si devine mai dare.. 11IaY mult decItt atata:Dacit la un lucru, pe care I 'am vezut numaY odatitpoate in viata noastrA. gandim de mate ors, si inintervale care se urineazii Trite° lunga curgere de

influenttt

cat

timp, atuncl imaginea respectivA se adince§te din ceSn ce Sn memorie, Intocmai ca imaginea until lucru cese pune de multe on in contact cu simturile noastre.

Eatit cum se poate explica acest fenomen00 ce lucru exterior punOndu-se itt contact cu

simturile noastre produce o intiparire do gradul ian-

ti;Y aceasta din Limit la ro'ndul seu produce o e-motiune mai mult sau mai putin puternica. Dar ti-ind cit, dupit cum vorn vedea mai departe, contaetullucrulul exterior cu cape tele fibrelor nervoase arenumai decialde scop fi de efect producerea unei ac-tiuni retiexe, care In esenta sa este una si nedes-parOta; de aceea, In realitate, intiparirea de gradulAntC.1 i emotiunea determinatoare care resultit, suntunai aceeasi modificatiune a sistemulul nervos, caremodificatiune Ins6 iii variaza forma dupa deosebiteleregiunY sau forme ale pitrtif afectate a sistemulufnervos. De aicf urmeaM cii ociat ce imaginea a aproclus emotiunea A, apoi maY arziu reaprinderez .acestei emotiuni va rezugravi totdeauna In memorieimaginea a, Intocmai dupit cum si aceasta imagineva desteptrt totdeauna emotiunea A. De MO, parteeste de observat ca num6rul emotiunnor este Cu InuitmaY restrIns decal; acel al lucrurilor externe si prinurmare al sensatiunilor. De acolo urmeaza cit aceeasiemotiune poate fi produsit de mai multe felurf de i-magini. Sit presupunem eA, fie-care din imaginele a,b, c, produce emotiunea A. In acest cas e natural caaceastit emotiune find odatit desteptata de citric a,stt destepte §i ea la raudul s6u pe celelalte corela-

90

1i

tive ale sale adice pe irnaginea b sau c. Cu chipulacesta imaginele b si c, se reintipArese pe organulperceptiunii de Ant6iul grad, fArA ca obiectele exte.rioare corespunzetoare for Fitt se fi pis din nou incontact cu organele simturilor. Imaginele b §i c potastfel sit fie adincite din ce fn ce maY Inuit prin unfel de experientA internit, care are, Inteun grad maimic, aceleas1 resultate ca 5i experienta externA.

Puterea de-a reinvia astfel intipiririle de gradulftrit6I fora, ajutorul experientei externe se numesteiniaginatinne inrigoritoare. Acest fel de imaginatiuneeste necontenit fn activitate ; cnci, in puterea legeYsuccesiunii si asociatiunei ideilor, imaginile si emo-tiunile necontenit se redesteaptit unele pe altele.

Se intele,ge ct imaginile redesteptate si invigoritede cAtrA imaginatiunea Invigoritoare vor fi cu atiltmaY adiuci, maY vii si maY dare, cu cat emotiuniledeterminAtoare vor fi mai violente, si prin urinarecu eft organele cerebrale vor fi intr'un mai mare gradde tensiune sau atentiune.

3. Trecem la a treia formit de starea activa, a or-ganelor cerebrale.

Pe laugh puterea de a invigori intipAririle de An-tehil grad In intinderea for actualA, eu maY pot stringesau Intinde acele intipAriri Inteun mod indefinit.Astfel sub irnpulsiunea vointei eu pot sA-m1 inchipu-esc un om mic eat un loarece, cat un purice ; saumare c&t un turn, Ott un munte ; yi ac 2% maY dep ar te

panit nesfif sit. Asemene o serie sfirsitA de lucruripot stt mi-o inchipuesc nesfirsitA. De altit parte, dupA

la

92

cum vom vedea eitrid vom vorbi despre arta de-aajunge un stop, aceste imaginY strinse sau intinse sepot corubina cu alte, imaginY spre a da be la totfelul de figurY create ce nu corespund cu realitatealucrurilor externe. Eatil cum se poate explica acestfenomen :

Am vezut cX mai multe felurY de imaginY de alelucrurilor exterioare pot sit dea be la una si aceeasfemotiune : astfel Meat reaprinderea uneY singure e-motiunT poate sit dee loc la redesteptarea maY multorimaginY. De altA parte se stie, ea, o emoi.iune poatesa fie scat miesurata, fratdusittt ; sau aprinstt, exage-ratii, exaltata, de dttrit o multime de cause. Intreaceste cause putem num6ra : Imprejuritrile externe incare cine-va se afl,, temperamentul, si In generetoate starile fisiologice si maY cu cele patologlee. Dintr'aceste urineaztt emotiunea A ntiscutala Inceput din imaginea a, poate fi maY pe nrmit mic-suratit, marita sau complicatA de catrA, diferite cau-se, astfel ell devine A+X. Si fiind-cii ea este In le-gaturA de dependenttt cu imaginea a, apol o face sipe aceasta devinit

Puterea de a croi astfel imaginY ce nu corespundcu lucrurile externe se numeste intaginatiune creative.

Ear atentiunea, imaginatiunea in-iigoritoEtre si ceacreative,, la un loc se numesc imaginatiune In Inteleslarg.

Arta de-a ajunge un scop, sau intaginatiunea inrentiva.Sub acest titlu nu voiu trata de o facultate deose-bitit a sufletulul, ci de facultatea perceptiunil rapor

tit

sit

samit

a-f-a.

93

ta,rilor ajutatit de imaginatiune §i aplicatA la aju»ge-rea curd scop.

Instinctul, interesul sau pasiunile me deterrninit sitfile tot ce este Cu putintit spre a ajunge la un scopoare-care. Din causa aceasta mintea mea se ineor-deazd si eautd gitseascit mijloacele. Cu ajutorulatentiunil si a imaginatiuniY invigoritoare, me uit ne-clintit si cu putere la ideea care imI slujeste de scoppentru a vede in ce legItturi e al% cu celelalte ne-numerate ideY. i fiind-cit acest scop imi slujeste ne-contenit ca pullet de plecare si de compariqiune ; deaceea. diferitele imaginY nu maY sunt comparate cloudate douC pentru a perecepe raporturile for particu-fare ; ci toate find comparate cu scopul, ele se gru-peazit imprejurul unui centru. De aceea totdeaunacited doue sau maY multe imagini sunt egale sub unpunct de vedere oare-care In raport cu scopul, elese grupeaz11 spre a constitui o singurit imagine corn-pusit, spiritul sit conceapti astfel un singur. raportintre astit din urmit imagine §i intrc scop, cu altecuvinte sit flied o singurit judeeatit. Aceasta se in-amplit tot din causa necesitAtei de a generaliza, ca-re se amtit fn toate fenomenele intelectuale. luAm

cate-va exemple :Insstinetul conservator intlemnfindu-me sit fac ce

voig face ca sit me imbogittese, cant cu atentiunepe receptaculul intipitririlor de ilnteiul grad pentrua vedea cu ce mijloace sacs cause este in legAturadirectit productiunea bogaVeY. Combina#unile sau

sit

si

Sit

.4

,;rupitrile de imagini (mijloace) si raporturile for cuscopul flind percepute, cunose calea ce trebueurmez.

Fiind ont de stiintn, imi propun sit descop6r onecunoseutn Odin acum, care sit produch un electdat ; precum ar fi o masinit noun, o noun prepara-tiune chimica, etc. Pentru aceasta n'am dectit szt pri-vesc cu atentiune in mintea Inca imaginile efectuluipentru a vedea cu ce alte imagini, cause, este ea inlegitturn. i pentru a usura totodatn formarea si per-ceperea raporturilor none pe care le taut, n'am de-ck sn Inmultesc si sit adincesc in creerii mei imagi-nile lucrurilor respective prin oxperienta internfi simai cu samn prin cea externn. .

Dupn. cum se stie, in literaturn i In artele fru-moase se numeste imaginatiune, faculatea de a in-yenta, do a concepe, unitii cu talentul de a zugritviconceptiunile sale foarte viu. Aceasta star putea nu-mi inventiyit propriu zis& Ea se deo-sebeste de celelalte arte de a ajunge un scop prinaeeea en ea opereazn mai mutt en sentimentele. Deexemplu :

Fiind orator, imi propun fac sit plAngit de corn-pntitmire auditoriul men, fticendu-i descrierea uneinenorociri. Pentru a ajunge acest scop, privese Inmine en toata puterea Intipnrirea sentimentului decompitthmire, pentru a vedea Cu ce alte imagini esteel In legliturn. °data co imaginile ctutate sunt git-

site, le reinviez, le reaprind, le exagerez (liar prinputerea imaginatinnii Invigoritoare, pentru a be fa-

sit

causa

sit

imaginatitine

ce sin, reproducit In mine compatimirea. In calduraaoestut sentiment artificial, fiind toate Intipitririlestint mitrite, ved mai bine deosebirile intre legittu-rile care unesc diferitele cause Cu efectul, adic6, di-feritele imagini cu sentimentul produs. Aleg imagi-nile care sunt causele cele mai directe si le repro-due Inaintea auditoriului men. Efectul ce ele an pro-dus asupra mea 11 vor produce si asupra auditoru-iui.

Fiind poet, 1mi propun sit incorporez i sit perso-nitic ideea mortiT ; pe urnia sit-1 fac o descric're ast-fel. Inc ht eetitorii situ auditorli inchipuindu-sY-o, sxsinytit aceeasi groazit, desi Intr'un grad maY slab, pecare ctlnd s'ar afla in adever amenintacYde o moarte violentit, precum ar fi decapitarea de e-lot,7N

xempla. Pentru/a-rni ajunge scopul, taut sit percepraporturile directe i indirecte care exista Intro ideeamor01 celelalte idol. Wises° cit imaginile care suntlegate mai string en moartea sunt acele a unui giul-gin, a mini sicriu,"]a unui schelet, a unui instrumentcare sit poatit ucicle deodatit o mulcime mare de Mute,precurn ar 11 o coasti ; etc. Toate aste stintde-o potrivit fn raport cu moartea, pentru fle-caredin ele luni desteapth en aceeasi tune ideea i sea-timentul toate egale in aceastil

.

eu le concep un lot. ca p3 o singurit figuritcare so ghseste astfel intr 'un singur raport cuideea mortii. Prin urmare voiu avea In mintea meao fiiutti, Inchipuitit pe care o presupun ctt an fi a§a:Un schelet ruginit care ese filet sit se mai sfleascl

cit

at'

i

cit

privin-'la

as

imagini

ja,

9G

din un sicriu deschis, care poartd un giulgiu peumere In loe de mantic, si o coasa lungd cu caretrage brazda printr'un fanat de tot felul de vietiti.Pe lAngit aceste pot FA mai adaog si alte imaginicare se afid, inteun raport Indepartat cu ideea mortiisi care nu sunt prin urmare tot asa de necesare caimaginile de mai sus. Astfel pot sti-ml inchipuese ctischeletul de mai sus ese fttrit sLl se mai sfirseasedclintr'un sicriu ce se afltt In fundul unei pesteri a-

dInel, negre ca smoala, si prin erlipdturile cdreiaurltt crivdtul si picurt umezeala. Odatd ce am ajunsla acest punct, am Inaintea mea numaY doT termeni:de-o parte ideea mortii, si de altd, parte figura ere-atd. Percepend legdtura care le uneste, voiu avea ojudecatg generala. In adever, raportul general ce con-cep, confine In sine toate raporturile particulare careleagtt ideea mortii en acea a scheletului, cu a sicriulul cu a frigului, etc.; si pe urmd, el este maT strins,mai direct s1 maT tare dealt ile-care din raporturileparticulare. In adever, aceeasi emotiune fiind destep-tatA de x imagini desteptdtoare, ea Insitsi va fi de xorY mai puternied. De aid resultd, cd dacd voiu facedescriptiunea figurel create mai sus Inaintea unuiauditoriu, aceastli, figurd va destepta ideea mortii sisentimentul relativ de groazd, mai bine, mai rapedesi cu maijmultd putere decal figura orY cdrui lucruexistiind. In realitate In lumea exterioard: Odatd, des-eriptiun ea fdeutli, figura mortii va, fi sapatd, si carecum fixatd de imaginaOune pe creerul auditoruluT,Iutocmai precum a fost fixatd, pe creerul meu. Ea

97

se va Ponserva de meruorie ea ort ce, aft& imagine.Dar nu se va confunda nicIodata cu realitatea, eelmin in mintea oamenilor moderni i adu1T, pentrumotivele pe care :le your vide, aicI mai jos.

Astfel se Intitmpla cu toate combinatiunile crea-tiunile literare, artistite.§i chiar rnitoiogice.

pespre gradele de intensitate despre calitatea pu-terit imaginative. Puterea imaginativa nu se zttla totIntr'un grad la "totT oameniI. Ea varieaza Cu etatea,cu sexul, cu constitutiunea sau temperamentul per-soanei, en punctul geografic al locuintel, Cu natio-nalitatea, cu gradul de civilisatiane, etc. Eata cumse pot explica macar In parte aceste deosebirY:

Am Y6zut cis puterea imaginativa aternii, de pute-rea causelor determinants In genere: si de puterea,vointeT in specie. Inso..,gradul de titrie al accstia a-tOrna de gradul de tarie al motivelor care o deter-

Motivele se Impart In dCain Blase ; antOI emo-tiunile propriu zise, antic:6 seutimentele pasiunile;§i al doile motivele intelectuale, adic6, makimile gi

considPratiunile de prudenta, de utilitate sau de in-teres bine Inteles, etc. Aceste motive, dupit cum vomvedea, nu tied decat la procurarea unor emotiuradeosebite si plhcitte, Inteun viitor Indepartat'; prinurmare, ele insele nu sunt la urma time' decat ni§teeinotiuni rafinate, reduse oare cum In state lateniJi,dar care an In perspectiva, emoviuni maY info-cate. i apoY este cunoscut de toata lumea care §tie

judeezt ett, In actiunile celo recY ei maY calculateV. Coats, `Peoria atalismului 7.

i

i

mind.i

a

niqte

98

ale noastre, nol nu lucram decat numal spre a neasigura o satistactiune mai mult sau mai putin departata durabillt, si pe care o avem In perspecti-vit In momentul (And lucritm. Motive le intelectualesunt capatate abstrase din experientA. Cu cat ex-perienta va fi mai mare, cu atata motivele into-lectuale vor avea maY multa stliptInire asupra voin-teT. De aceea aceste motive sunt maY puternice laceY culti deck la ceT ignorantY, la ceY barani decatla ceY tinerl, la oamenil ce fac parte din popoarelecivilisate deck la eel din popoarele barbare sau sal-batice. Omul ce face parte dintr'un popor civilisat,maY c'u samA Baca e si cult, apol profita atat de ex-perienta sa proprie, cat si de ace: a umanitatii. Dincontra, la copiY, la ignoranti si la popoarele selbatice,emotiunile domnesc exclusiv, sau aproape exclusivasupra vointel. Este de observat ap')I ca, la acqtYoamenT emotiunele neilind niciodata domolite, elesunt de o putere i o violentlt necunoscute la oame-nil judiciosi. Deaceea la dansil determinarea poateWI, fie atat de bruscit si de violenta, trick sa facaca slt zic asa, iruptiune In organele intelectualeadinceascit niste imaginl redestepttite sau create dinInchipuire, tot asa de tare, si poate maY mult decatimaginile lucrurilor reale, In momentul cand acestese afla la obiectivul simturilor. Nu este tot asa laoameniY culti, la MOJA*, si la eel care fac parte dinpopoarele civilisate. 7.a acestia einotiunele sunt Inluptckt cu ele intelectuale. Fortele acestor douEgrupurY rivale neutralizandu-se In mare parte, resulttt

si eli

mod

ti

ti1i

99

cti, vointa se determintt de o mica cantitate de pu-tere ce maY remine motivuluY triumfittor. Dealtti, parte, la acestY oamenY, emotiunile nici nu suntde felul for plea tart si violente ; ettcY in tot cursulexperientei trecute ele au Post imblanzite, fnfranate,paralizate incittva, si oprite in desvoltarea for de ca-tra motivele intelectuale. Cu alte cuvinte, partea res-pective a sistemulul nervos, nefiind desvoltata prinexercitiu, prin gimnastictt, s'a tocit si a devenit maYputin simtitoare. Aceste coiisideratiunY explicit, credeu, pentru ce copiiY, ignorantiT si selbaticiY au ima-ginatiune mai vie cleat ceilaltY oamenY. Dar se ln-telege ca si printre ceilaltY oamenY poate sa, se 0,-sensed de aceY eu imaginatiune foarte vie. Aceastapoate fi datorittt vre uneY stall patologice. Dar inacest eas, tenomenul nu mill are nevoe de expli-care.

Se stie ctt ima inile desteptate de imaginatiuneainvigoritoare precum si acele create de ituaginatiu-nea creativa nu sunt confundate de nol cu imaginileformate actual de lucrurile ce se pun in contact cusirnturile. Aceasta provine de acolo ca cele de peurmit stint inult mai adinc sapate pe creer decatcele de'raY. Asa este regula generala. Dar am v6-zut maY sus ca, la unele naturY omenestY, imaginzAti-unea poate sit fie atilt de aprinsa din causa emotiu-nitor violente si puternice, IncAt stt zugraveasca pecreer figurY tot atilt de viT §i de adinci ca si cele zu-gravite de experienta externa: In acest cas omulnu null poate deosebi realitatea, de fictiune sail

Ebert

pft-

100

rere. Eattt cote -va exemple la care:se aplied ameastit.regula :

Un copil fiind singur, vede In obscuritate un camenecunoscut care-I trece pe dinainte cu fuga. Imagi-nea chneluY este atAt de r6u definittt In capul copi-luluY, si de altit parte, groaza i spaima care-1 apucttsunt at(t de puternice, !neat desteaptd, exagereazAi rombinit In mintea luY toate imaginile cele maY

Infiortttoare ; i totodattt figura compusil care resulttteste sapatit pe creel' cu atata violen fi, !neat se adin-ceste intocmaY ca o imagine a unul lucru real. Inacest cas copilul Nra, erode Va spline de buntt ere-dinctt cit to vOzut un bivol mare, negru, cu ochi defoe, cu aripi, en ghiare ce erau stt-1 apuce, etc.

mustrat cumplit de constiinVL, adice,schinjuit de o emociune posibild si puternich, vede,sau mai bine, i se pare ctt vede In realitate, fantomavictimel sale.

Un pustnic care arde de dorinVt de a fi onorat cuvre-o ar6tare cereaseti, de a vedea, de exempla, facaMaiceT DoinnuluY, vede in realitate o Maicit Precistitmezend en copilul In brate pe un trop IntoemaYprecum o vede pe icoane.

In evul media toatit lumea vedea, pe dracul subtoate tufele i In toate ungherile, Indath ce era cevaintuneree. AsttlzY chiar, acel care arc credin'a nestrit-mutatit cit fn cutare pivnitil se primbla noaptea ostafie, va vedea area stafie negre.it indattl, cc ya in-tra noaptea, in loca5u1 ef; care credint6 nu este MOceva, deal un sentiment ajuns in stare cronictt

si

Un

Malt,

asasin,

101

fixil; &lice care consistil Intr'o Intipitrire perrnanentitasupra sistemuluY nervos, si care desteapttt pe ereerimaginile relative la densa, on de cute orY Impreju-ritrile sunt favorabile.

Toate aceste fenomene si altele de asemene se ex-plied. mi se pare, destul de bine duptt teoria imagi-natiuniI stabilitit de- mine. Nan acum, pentru a ex-plica aceste fenomene, se admitea, pe cat stiu, enpersoanele visionare, in genere, aveau halucinatiune,.,diets, aveau smintite chiar organele sirn'urilor. Ansenu se poate admite en toti oameniY din evul mediuaveau halucinatiune, fiindcit vedeau pe dracul. Kuse poate admite asemene cit toll copiil au halucina-tiune, fiinded prin Intuneric ved de Men tot felul dearetitri. Este de observat apoI en adevera,ta haluci-natiune (In Ioe la perceptiunl false In oriee Impreju-ritri s'ar gnsi bolnavul ; pe cand arethrile de mai susse produc de ordinar la Intuneric, adice atuncY cftndnicY un lucru din lumea exterioarn nu produce IncreerI actualminte o imagine bine definitit, care sitocupe mintea sit o scoattt de sub stltpPsnirea ima-ginii desteptate de imaginatiune.

Tot dupa principiile stabilite maY sus, se poate ex-plica cum, in toate timpurile, si mai cu MITA pe tim-pul copilnriei umanititte si a popoarelor, s'au ivitpoeti In adever inspiratI, care au crezut el InsiT debunit credintit In realitatea inchipuirilor for fantastice.In regulit generaln, totY fundatoril de religiunT, tootrevelatoril lucrurilor dumnezeesti sau profetii, aufort de bunn credintit, cu foarte pu %ine excel-44mi.

si

102

Dar se bite lege cit, en cat lumen 1mbetrAneste, cuatAta capAttt maY multA experientit, en atata putereasi rolul imaginatiuniY scade, Yi numerul visittorilorde bunit credinttt se imputineaztt.

Din natura chiar a imaginatiunei, dupit cum amexplicat-o maY sus, resultit cit aceasta este o facul-tate sufleteascit care foarte usor poate sit inducti, ineroare pe om. Eatit citteva exemplo de fapte care sepetrec in toate zilele.

Presupun cit In tineretele mete am fost jitfuit in-teo pAdure de doi hop. Ins6, pentru a da o maYbunt idee de voiniciea men, spun in toatit lumen citam fost nevoit sit cedez la o bandit de sese hop.Spunend respunOnd aceasta in toatit viata men, seIntAmp ltt imaginea bandel reale de doY hop sesterge de la o vreme din memorie, din causa lipsexde reamintire sau readIncire ; pe cAnd imaginea cro-itlt care representeazA. baada de sese hop este de a-thte on readIncitd, luck de la o vreme, o iau euInsumY drept expresiunea realitAtiY. Davit la botra-uete da peste o veche constatare autenticit, cit

am fost jitfuit numal de doY hop, putea atuncY saprotestez din toate puterile, six sustin de foarte bu-nit credinttt cit, aceY care an fitcut constatarea anraintit. In ehfpul acesta top minciunosil ajung sit

creadii, de la, ) vreme eY insiY totul, sau parte dinminciunile

Al doile exempla de Inselaciune a imaginatiuniY 11iau din Introductiunea Mena de Darwin la carteasa ,Expresion of the emotions.), Dupit ce spune cat

cit

i

1i

ag

m

tor,

ros

e de greu studiul expresiunil, flindcd miscitrile feteisunt de ordinar foarte usoare si fugitive ; apoiDar-win zice cd, imaginatiunea no poate foarte usor in-duce In eroare In asemenea studiurY ; cdcY, davit dupanatura finprejurdrilor, noY ne asteptitm vedem oexpresiune oare care, apoY imagindm in realitate pre-septa eY. Mal departe spune cit, vezend pentru n-thia oarlt fotografiile luY Duchene, care exprimard di-ferite emotiuni, acitror denominatiune era scrisd, itriosul fotogra,fillor, a remas uhnit de admiratiunezind at adev6r fn executiunea lor. Mai pe urnata ardtat acele fotogrofiT la maY multi amid, acoperindinsd cu mitna ceea ce era scris de desuptul fotogra-Hon Mirarea luY fu mare, cand vezu atunel cit a-micii luT nu Ocean de multe onY nisi macar numeleemotiunilor exprimate, mecum admirau asemdna-rea lor.

Precum la intuneric, itnaginatiunile aprinse creaztistafiT, draci i alte arittdri, din causd cd ob scuritateaimpedecd simtml vederiY de a trimite ereerului ima-gini bine definite si statornicite care sit fixeze Si socupe atentiunea mintii ; tot asa imaginatiunea neface sit vedem aceea ce ne asteptitm sli vedem, Intoate oeasiunile i locurile unde lucrurile de perce-put sunt confuse, fine, delicate $i err greu de prins.Astfel, de exempla, davit ni s'a spus cit cutare per-soanit este atht de bolnavit sIabit, !neat trebue sitmoard, peste cateva zile ; apoY ducendu-ne la aceapersoanit, ni se pare cit vedem in adever in expre-siunea qi atitudinea sa pecetea neinduratit si nere-

sit

vti-

§i

101

vocabila a mortil. Causa este cit inch de e;lnd amfost informatT despre boala persoanei in chestiune,s'a format in capul nostru imaginea omulaY murind.Aceastit imagine a desteptat o emotiune corespon-dent.. Aceastit emotiune s'a aprins, s'a nmtiat, s'aexagerat din causa a o multime de Imprejurtirf, si

In specie din causa combinttril sale cu alte emotiuni,precum : cu dragostea ce avem pentru persoana bol-navit, cu teama de a nu auzi eh a murit, cu neritb-darea de a o vedea, cu lndoeala, etc. emotiunea des-teptatit in intoia Instiintare de chtrit imaginea omu-lui murind, fiind astfel Imputernicith. adinceste si eain rAndul seu mai mull imaginea corelativii. Pe Lir-mit, (And ne affilm in fata bolnavulul, imaginea stit-ref luT e deja formath in capul nostru ; i percepti-unea directii, prin simtul vederiI, nu face dectit sitcorecteze imaginea eu care am venit de acash. InsOtiindcit Si emotiunea cu care am venit de acash, areo parte activit in formarea IntipaririY de ilnteiul grad,de acolo urmeazit cX, cu eat aeeasth emotiune va fimai adinch, cu atAt ea va contraria perc'eperea justitprin simtul vederiT ; cu atilt ea, cu alte cuvinte, vafalsifica perceperea astit din urrnit.

In genere se poate zice totdeauna cand cinevae prevenit In privinta unul lueru, are deja sapathSn capul seu o imagine situ o idee, pc care niciodatitsau foarte greu, o poate desritditcina sau modifica Intotul perceperea efectivh §i directit a aceluf lueru.Pentru acest motiv, preventiunea e una din princi-palele cauze care fac ea teoriile ideile noue, fie

c.it,

a

1i

105

ele cht de idevarate, sI nu fie admire` de cat% oa-menii crescutY si nutriti deja cu credintele vechi.Deaceea ideile none nu vor putea fi judecate si pri-cepute deck de o generatiune viitoare, care in-trarea sa in lume, va gasi ca hranl1 a:!. inteligentersale, atht ideile admise, cdt cele expuse nead-mise In timpul generatiunilor anterioare. Amendotteaceste ordine de ideY oferindu-se cu aceiasI autorita-te la spiritele neprevenite, vor putea fi apreciate mat(bine. Este adeverat. eh chiar fu generatiunea in carese propun ideile none, suet oarneni care pot sa le a-precieze ci sit faeli, abstractiune de credintele vechi.Dar acesti oamem stint tot aca de rani $i de su-periorY ca si insiT propuitorlY $i coneepatori1 ideilornone.

Mentoria.

Memoria este proprietatea ce are organul percep-tiuna de anteiul grad de a conserva mat mutt saumaY putin timp intiparirile de Anteiul grad. AcesteIntiparirY, dupil cum $tim, pot A sau imaginY de aleobiectelor externe, sau actiunY, adied, traseturi eefac parte din acele imaginY, sau legaturY dintre donesau mai 'plate trdseturI. Toade aceste IntiparirI, con-sistAnd In adeverate alteratiun1 organice, se tama-duese, adice se sterg din memorie eu tirnpul. thirdele pot 11 nu nuinal mentionate pentru un timp ne-sfir§it, ci Inca si Invigorite prin done naijloaee : 1)

prin repetirea experientelor externe care le-au datnastere ; 2 prin adincirea Intiparirilor cu ajutorul

la

qi

106

imaginatiunii invigoritoare, ceea ce constitue expe-rienta interna.

Prin imaginatiunea creativit marlin sau micsuramex tensi unea imaginilor ; prin meditati u ne descoperimraporturY noue intre lucruri i idei ; prin arta de aajunge un stop, grupam o surnit de icleY si de ima-gini din care facem un manunchiu, o figure. corn-plexit , dar unictt. Toate aceste creatiuni sau descoperirY sunt fixate In memorie si incorporate, casLt zic asa, de cittra imaginatiunea invigoritoare. Cuchipul acesta, regitsim in memorie resultatul medi-tatiunilor experientelor noastre din trecut.

S'a facut o obiectiune copiltireasca la teoria mate-rialistit a memorieY. S'a zis cit dacit formatiunea giconservatiunea ideilor ar avea de baza, niste modifi-catiunT materiale In creer, atuncY ar fl cu neputintaca ideile sit fie pastrate de memorie mai mult deckun scurt moment ; din caustt cit moleculele materialeaye creerulul, ca acele ale or1 citrui alt organ seschimbit necontenit In urmarea funetiunii de asimi-latiune disimilatiune. Farb, a intra in alte desvol-taxi, voY respunde numal ca, tntiparirile din memo-rie nu dispar sub intluenta schimbariT moleculilordecat putin cite putin ; intocmal precum desvoltareaunui muschiu exercitat sau o rant dispare Meet Incet, numal dacit causa care le-a produs a incetatsi nu se mai repeteaza.

NumaY dupit teoria materialista a memoriel se potexplica diversele fenomene ale boalelor riintale. Inadevor, organul perceptiunii de anteiul grad poa-

gi

$i

fi

107

to sd, se bolndveasett ca on ce alt organ. Sd, presu-punem eit el se Inflameazd. In acest cas Intipttririlede itnt6iul grad se vor dilata. dacd, organul esteInflamat uniform In toate phrtile sale, . atuncY fntipX-ririle vor fi asemene uniform dilatate, adice numaYexagerate ; dar dacd inflamatiunea afecteazit Intr'unmod deosebit diversele pttrtT ale organuluT, atuncl1ntipttririle vor suferi o dilatatiune neregulatit, nettni-forma, ; cu alte cuvinte, ptirticelele din care se compunimaginile, adice tritseturile, se vor gitsi deslocuite,si prin urmare In legitturY noud la fie ce moment_Din aceastd, caustt, organul perceptiunii de al doilegrad, ehiar sitntttos fiind, nu poate percepe decat ra-porturY false, schimbittoare si fugitive. Aceasta starea organelor dit loc la judecittile false, la combinatiu-nile ysi creatiunile nelogice i bizare ale oatnenilornebuni sau cu delir. Se Intelege cd, aceastit falsitatede pereeptiune de care vorbim nu trebue a fi confundatit cu acea care provine din halucinatiune. Citehalucinatiune este atuncl cAnd organele Simtirilorfind bolnave, trimit impresiuni false la celelalte or-g.ane ale sufletulul.

Perceptiunile din timpul boalelor mentale disparIn genere cu otu' din memorie, Indatit ce organelerespeet1%' s'au insandtosat. Daed cu toate aceste suntde/ sone, care dupd, ce s'au titmitduit, I 1 aduc 1ncitaminte de ceea ce an v6zut si fiteut In timpul ne-bunieT sau al delirulul, aceasta lnsemneazd cit boalaa ldsat urme, cicatrice pe creer. i odatit ce acesteurme au Post, dupd. Incetarea boaleT, repercepute si

Si

108

prin urmare readincite prin imaginatiunea Invigori-toarc, ele se conservA In memorie ca on ce althperceptiune_normalh. Inse nu trebue a credo ch a-

ceste perceptiunT false sunt confundate cu realitatea.Perceptiunea actualh a lucrurilor si comparatiuneaImpedech'orT ce confusiune In privin0 aceasta.

E foarte probabil ct organul memoriei ocuph ceamaT mare parte a crceruluT cugetAtor. CACI Intipari-rile conservate, fiind modificaVunT materiale, an ne-voe de spatitt, i aceste IntipArirT se gasesc Intr'unnumer imens, tufa cu samA In capul oamenilor eru-ditY. E probabil apol cit fie care fel de cunostinci,si maY departe fie care cunostinth, sent pAstrate InsubdivisiunY corespunzetoare de ale organulul me-inorieT. Ceea ce ne face sh admitem asth probabilitateeste ch, memoria nu e tot Intr'un fel de lovitA dechtrA toate lesiunile cerebrate. Astfel, sunt lesiunTcare ne fac sh, perdem numaY aducerea aminte a lu-crurilor' concrete. S'au vezut chiar bolnavY care auuitat din limba sa toate substantivele, si numaT peaceste.

Nu e imposibil ca lucrurile sh se fi petrecend du-pA cum am presupus Intr'un loc mai sue, ch adicefie care imagine primitivA s'ar Intipitri deodatlt pemai multe fibre nervoase, si eh In fie care din ace-ste fibre s'ar Intiphri chte o trAseturA sau phrticichde imagine,:primitivh, si care ar representa o call-tate particularA, adice o idee abstractA. Cu chipulaceeta, fie care calitate, feta sau Oradea a lucruri-lor externe, s'ar percepe de un organ special. Fie

.!.are fibril ar acumula de-a lungul sett impresiuni i-dentice cu atat mai numeroase, cu cat si experienta,noastra, este maY mare. In chipul acesta, ideile ge-nerale si functiunea generalisatiunii ar castiga cuatat mai mult, cu cat am poseda un deposit maYmare de cknostintY. CLIO cand pe o fibra, s'aro mare cantitate de tras6turY identice, atuncY ideeaabstract sapath in area fibs ar tinea in leghturhtoate imaginile particulare din care sunt abstrasede care se in tiled traseturile identice ; cu altevinte, toate imaginile particulare in chestiune pot ficuprinse de o singurit idee, adice pot fi considerate subun singur punct de vedere. i cand depositul cunos-tintelor noastre ar fi latat de mare, !neat fie care ca-litate particularh din lumea:exterioartt sit fie de partemulte repetath pe fihra respectivit, atuneT am fiin stare ca, din or ee punet de vedere, sit putemconsidera un nutOr 'din cc- in ce mai mare de lu-cruri. Astfel s'ar explicit pentru ce omul, cu cat chs-tigh culiostinti, cu atat ideile luY generale se Inmul-tesc si se largesc. Dar on care ar fi dispositiuneai natura suborganelor inemoriei, e destul sit con-

statAm probabilitatea existenteT acesior suborgane.llach In adev6r la, fie care calitate a lucrurilor

corespunde un suborgan special, care IT prime5te In-tipitrirea, atuuct numOrul fetelor, sub care nol pu-tem considers luci urile, este limitat prin num6rulsuborganelor. NoY putem sit consideriim un lueru sub

fete, pentru eit avem ar suborgane care sunt

inaira

a.

Ito

Qi

ea-

on

a-

110

fectate Intr'un mod deosebit de acela§lueru ; in timpce un animal inforior nu poate concepe decitt xacalitliti, pentru ct n'are cleat xa suborgane deperceptiune de gradul anteiu. In aceastti ipotestt seesplia, pentru ce, suind scara animalli, Inteligentacre§te in raport direct cu masa cerebralti. Eat% dealai parte se poate presupune ca, daca omul conti-nutt progresul vieteY organice pe pttm6nt, el va efts-tiga, Intr'un viitor indeptirtat, un creer§i mai mare,ell el va avert xa suborgane de antoia perceptiune§1 01 va putea, grin urmare, concepe luertirile subxa fete. Gimnastica intelectualtt a indivizilor §i

transmiterea, prin ereditate, vor indeplini acest pro-gres organic.

VI. Cofqtiiinta despre sine. *)

Ant *MB la chestiunea cea mai dificilit. NicT unsistem filosofic, pe cat §tiu, n'a putut, pAnti acuna,sit se laude ctt ar fi putut da o esplicatie plausibilita con§tiinteY de sine. Deaceea, toata, lumen s'a In-

volt, sit creadtt §i sl sustie ett con§tiinta se simte§te,dar nu se explicit. Neaparat eh noY nu avem alit"pretentiune dealt acea a uneT modeste incercirri.

Inainte de a ultra in aceastit chestiune, volt' con-stata uncut odattt o proprietate caracteristioti a orga-nului perceptiunti de al doile grad.

Am zis et" organul perceptiunii de itntbitil grad

*) Ain( nn e vorba de conF,4tiinta morala despre care vomtrata me. departe

111

trebue ocupe c to mai mare parte din creerul cu-get.tor, pentru ca. el confine In acelaq timp un nu-na6r imens de modificafiuni materials, care trebuesit se Intindil In spafiu. Nu este tot asa cu orga-nul percepfiunil de al doile grad. Acesta nu con-servd Intiptrir1. Si apol chiar rand percepe, el nupoate cuprinde, adico nu poate reproduce mai maltde o Intiphrire_de Ant6iul grad. Stint persoane carese laudh eh pot sh ghndeasch deodatit la treY, patrulucruri. Dar chiar acele persoane mhrturisesc cit u-nul din acele lucrurl este totdeauna vezut maiclan decat celelalte. Si apoY este de observat eh succe-siunea ideilor curgo, cilte-odath, atilt de rApede, fncittun reu observator ar putea sit iee o perceptiunesuccesivh, drept una simultanl. Dacti, organul per-cepfiunn do al doile grad nu poate percepe mai multde un lucru sau foarte pufine lucrurY deodatit, e pro-babil ch organul Insusl este simplu, fhrit subdivisi-uni st de un volum mic. Din Imposibilitatea de aconcepe mai multe lucrurl deodatit decurg doue ur-nahri : 1) Trebuinfa de a generalize pentru a con-cope mai multe lucrurY sub o singurit figurtt, de un-de resultit functiunea generalizatiei i acea a per-ceptiei raporturilor ; si 2) Trebuinta de a percepeideile unele duph altele, de uncle resultit asociafiu-nea, sau mai bine, succesiunea ideilor. Dar tot dinaceastil unitate simply, nedivisit a organului si afuncfiunii percep %ieI de al done grad poate cit re-sultti unitatea indivisibilitatea euluT nostru.

SA revenim acum la chestiunea constiintei despre

sit

si

112

sine. Acertstit constlinta se subdivide dotte, partYbine distincte, adica, concepcia eitlid distills de cc-lelalte lucrurY ; al doile, constiinta, functionariidiferitelor faulttitY ale sutletuliff.

Dupa cum V0111 vedea aiure, orY ce impresinne,nal! departe, or)* cc stare a organelor perceptixe, pro-duce o impresie generala In tntregul sistem nervos, adi-eh in in tregul stat moral; si aceasta impresiune care isuumele generic de emotiune,se traduce apol prin o inti-parire de anteiul grad. Organul perceptitiat de al doilegrad nu face esceptie la regnla. De acolo urineaza

ce grad de intensitate, on ce modalitate, orY ce call-tate a funetiunii intelectuale, trebue sit ae oglindesca pereceptaculul intiparirilor ae antiqul grad. Tot de a-colo iireaza ca, on ce imagine a lucrurilor cite-rioare, este In principiu 'mita en imagina ernotiuniiactuale care provine din fuctionarea actuala a mintil.Cu alto cuvinte, perceptitinea fie cartlY object exte-rior no dit In principin o imagine de autOiul grad,compusa din o multime de elemente 55au traseturi,

printre aceste clemente, se gitsesc acele carerepresente,aza moda:itatile perceptiei lucrulul. Acestetiind stabilite, sit vedem cc se in tampla atuncY citndavern o experienta maY Intinsa. adic6 atunel citndnumorul imaginilor lucrurilor exterioare s'a inmul-tit. .`7:?"tiin de maY sus cit acumularea Intiparirilor deaQt6iul grad dit toe la abstractittnea traskurilor dincare se compun acele Intipariri ; i ca, astfel caph-tam ideile abstracte. Time modalitatile pereeptieinu sunt, in principiu, decat niste elemente din him-

in

cit,

si

si

gi

on

pi si

113

ginile lucrurilor percepute ; prin urmare ele sevor abstrage. Se ir4elege cdt, odatit find abstrase,aceste elemente se supun la operacia generalis4unii.Toate cele identice sau asemOntttoare, constituesc osingurit trtisaurti, cu o singurit denominatiune. Cuchipul acesta, toate modalitittile activitNii sufletuluTse reduc la un numer oare care de grupuri, de fe-We, pe care not le numim faculatti sufletestt. Acuteeste uor de IrOles cd, dacit noT avem constiintti defacultAile sufletesti $i de jocul lor, asta se intim-plt pentrucit pe creerul nostru se afltt nenurnerate In_tipitrirY de gradul anteiu, generale si par ticulare,care zugrttvesc in detail fazele acelui joc. St fie Inseobservat cit In privinca percepciel nu este lid odeosebire esentialtt Intre imaginile lucrurilor exteri-oare Intre acele ale modalitt4ilor perceptiuniY.Deaceea, duptt cum avem cunostinta de lucrurileexterioare, care vin in contact cu simturile noastre,tot pentru acelas rnotiv avem si de facul-tittile noastre sufletestY. Poate Ins sit fie o deosebireIntre aceste dou6 feluri de constiintI, luck privestegradul de intensitate si claritate. Astfel jocul facul-t4lor intelectuale producend niste emotiun( foarteslabe si fine, nu poate da loc la, niste intipAriri res-pective de gradul MAW, decat intr'un creer foartedesvoltat, plastic, sensibil. Deaceea constiir4a facul-tittilor sufletestY nu poate sit se aritte deck la ani-malele superioare, ysi In urma constiintel lucrurilorpercepute.

V. Conta, Teoria FatalismuluT 8.

si

constiinVI

1i

114

Szt trecem acum la, constiinta «eulutoAm vozut mai sus cu cat °mill are mai multtt

experienttl, cu cat el se Mitt pe un grad mai marede progres, cu cat creerul seu a *ins prin exerci-tiu a fi maY simtitor, Cu atilt el capiitit din ce In cemaY multe idel generale care tied necontenit ctitrho singura imitate. Tot acesta este motivul pentrucare un crcer foarte simtitor ajunge a abstrage dintoate faculttttile intelectuale ideea generalit care letontine pe toate, si care nu este altit ceva deckideea personalittip proprie sau a, eultd. Eattl, proce-darn prin care se ajunge in acest resultat : Fie carefacilitate intelectuala imprinitt pc receptaculul inti-pitririlor de gradul antLiu, o tresttturit comuntt re-presentand faptul simplu al funceionttrii organuluiperceptici de al doile grad, si apoY o multime dealte trttseturi, representand diferitele modalitttti alefunctiontiriY si care variazit Cu diferitele facultitti. Si

cu Imprejurarile In care aceste se MIL Trti,s0turacomunti, de care este vorba, find mult mai subtilitdecat acele care represententt faculttitile Indeosebit,rltr poate fi formatit deck pe rni. creer mai plasticdecal acel care a ajuns mai in gradul de-a ave eon-stiinta de facultittile intelectuale. Deaceea comitiintaettird nu se poate forma deck In urma tuturor ce-lorlalte constiinti. Dovadit despre aceasta este ell co-pilul mic vorbeste de sine la a treia persoanti, chiaratuncl cand el are o constiintti despre ceea ce sim-teste.

cd,

1/5

Ideea eulta are citteva propriettitY caracteristice.are se Into leg de minune cand se tine samit de ceeace am zis asupra formatiunhl ideilor.

Pentru a explica abstractiunea, am luat maY sus unexemplu, In care am presupus cit tona, viata meanu percepusem alt object deck un bac ros, en for-mit si dimensiunl determinate. Am v6zut acolo cda trebuit sit ved i alte bastoane de coloare deose-hitil, pentru a pute separa intelectual bastonul mende coloarea sa Asemenea a trebuit sa taiutul men In maY multe buciitl, si sit percep acestebucittY, pentru a putea concepe Insfirtit cit bittulmeu este divisibil nu numal intelectuat dar fisic. Inscurt, pentru ca noY sit concepem cit un lucru estedivisibil, trebue ntunal deck sit fi perceput In viatanoastrit macar itncit un alt lucru care sit aibil, ()are

care caracter comun cu cel de'ntei. Apol ideea eultaeste indivisibilti pentrucit Intipitrirea sa de fint6iulgrad este singur .!1, de specia sa, si nu are nicY o ca-litate comunit cu celelalte lucrurY. Si ea este sin-gurii, de specia sa, pentru cit creerul nostru n'are

un singur organ al perceptiei de al doile grad,cu o singurti. fanctionare, intoernal dupit cum are osingurit functionare pentru simtul vederil, una pen-tru simtul auzuluY, si maY departe. Dar ceea coface ca eul sa se deosebiascit esential de lacultittilesutletulta considerate Indeosebi, este cit aceste dinurmit sunt susceptibile de a Norio In mai mult saumaY putin ; cu alte cuvinte, aceste sunt divisiblle Incantitatea puteriT desfitsurtttoare la funciionaro. Eul

rosa.

cle-

at

bg-

asa

116

din contra este invariabil, pentruce: Pe camdfunctioneaztt orgAnul perceptieY de al doile grad,toate emotiunile, faeultittile intelectuale, si ehiarinca, variaza In gradul for de intensitate ; astfel in-cat ele pot trece de la maxim ul activitittiY pii.nA laun grad ncsfirsit de 111le, §i in sfirsit ptintt la ince-tarea complecta a functionttriY lor. In tot timpul a-costa o facultate, o modalitate a activitAtiY in-telectuale, poate inceta sau a se stinge, in timp cealtti modalitate poate lua nastere si a se intitri. Toateaceste varietatf sunt zugrAvite prin tot atitterirY de antkiul grad. Dar in tot timpul acestor mu-rirY si Inv ierY, slabir1 si intitrirY ale diferitelor mo-dalitatY de activitate, functionarea insa,0 a organuluiperceptiuniT de al dolle grad nu ince.teaztt un sin-gur moment ; ea continua a produce o intiptirire de-itnt6iul grad totdeauna identicti, cu sine Instisl, careeste perccputtt drept eul invariabil. Prin urtuaredestul ca o singura modalitate a activittitti intelec-tuale sit subsiste inch cu un oare care grad de pu-tore, pentru ca ideea culla sit urmeze a se forma totcu aceeasY putere. Dar dacti, toate modaliattile deactivitate sliibesc la un loc si tind a se stinge ; cualte cuvinte, dactt functionarea instisY a inteligenteIeste sldbitti, de tot, atuncY se Intelege cit aceastti, func-tionare nu poate sgudui destul de tare conduc6toritnervosY, Inctlt sa formeze o Intiptirire de anti iul grad..Asa thud, organul inteligenteY functioneaa, cu puteresau nu. In casul AnteI el dit loc la formarea imaginitinvariabile a functionitriY sale ; In al doile loc el nu

§i raid

YO-

aclictt,

e

intipth

117

pit loc la nici o imagine ; astfel cit eul este totdea-una identic cu sine insusY.

Eul maY este imaterial §i flirt dimensiune, pentrucitel nu este decilt o functionare, o fortit In activitate.In aceste punete el se asambnit cu toate facultittilesufletulul.

Insfirsit, noY concepem eul nu numal ca distinct,dar ca opositiune cu lumea externit. Aceasta se in--telege foarte bine cilnd ne aducem aminte, de-o parte

intipitrirea de antOiul grad a euluY n'are nimicacomun cu celelalte intiparia ; i cit, de alt.:1 parte,utat cea de'nt6I cat celelalte de al doile se gitsescpe acelas receptacul. Lipsa de legitturit material, In-tre aceste done feluri de intipttrirY se numeste raportde incapabilitate, dupit cum stim.

In scurt, eul este absolut indivisibil, fart dimen-siuni, imaterial, si deosebit de toate lucrurile din lu-mea externit, cu care se gitseste in opositiune.

Este bine Inteles cit noY nu avem con,tiinta clarit,nici de jocul facultAtilor intelectuale, nisi de perso-nalitatea non.strA, deck atuncY Cand consideritm cuatentiune numaY numal Intipdririle de itntoiul gradformate de cats it functionarea organelor intelectuale.Dar dacit mintea noastrit este ocupatli, de exemplu,eu imaginea until object exterior, atuncY faeultittilenoastre functioneazit fitrii, sit avem constiintit de den-sele; Intocmal dupit cum nu avers constiintit de acest-obIect cand gandim la facultAtile sufletuluY.

AicY cred cb, este oportun sit amintesc sa, coin -bat o celebrit opiniune a luI . August Comte, asupra

ett

si

si

si

lib

metodel dupa care sent studiate faeultatile sufletuluYde entra metafisicT.

Duptt ce stabilesce cit studiul facultiltilor intelectuale nu se poate face cu succes cleat pe calea obiee-tivti, care este calea filosofieY positive, apoT A. Comtecontinua, precum urmeazit:

4Filosotia positivit, incepend de la Bacon, a devenit4( din ce In ce maY preponderentit; ea a eapdtat a s-

indirect, un ascendent asa de mare ajar asu-pra spiritelor celor care au remas maT streine deimensa sa desvoltare, Meat metafisiciY deda%( la, studiul inteligenteT noastre n'au putut spera sit mai

a opreaseil deeadenta pretinsel for decfLt luau-« dull de samli sit presenteze teoriile for ca find si

ele fondate pe observatiunea faptelor. Pentru acestscop, eY §i-au inchipuit, in tirnpurile din urmit, cit

4( trebue a deosebi prin o subtilitate foarte curioasitdour felurY de observatiT de o potrivit importante,una exterioara, alto interloarit, si din care cea depe urniA este destinatil, numaY pentru studiul feno-menelor intelectuale. Nu este locul aicY de a intra

((In discutiunea specialit a acesteT sofisine fundamen-4( tale. Trebue sit nre marginesc a ar6ta consideratiu-< nea principala care dovedeste litmurit clt aceastli

pretinsit conternplatiune directit a spirituluT de M-c tra el insusT este curat o ilusiune.

.Nu e mult timp de citnd unit eredeau cit au ex-< plicat visiunea zicend cit actiunea lunoasit a cor-cpurilor determineazd, pe retina tablouri care repre-4sinta forme Si colon exterioare. La aceasta fisiolo-

« the,«

«

«

«

«

«

stiint1

119

gi§tii au respuns eu drept cuvent cit, dace, impre-«siunile luminoase §i-ar exercita actiunea for ca i-

«maginY, atuncY ar trebui un alt ochiu ca sa le pri-«veasch. Nu s'ar putea zice tot asa Inch, cu maY«multit dreptate 7i despre casul present ?

«In adever, e usor de Inteles a t, prin o necesitateinvincibiltt, spiritul omenesc poate observa direct

«fenomenele, afarit de ale sale propriY. CacT de cittritcine s'ar putea face astit observatiune ? Intelegem

«ea, url privinta fenomenelor morale, omul sit se poatitobserva pe sine insusY treat priveste pasiunile ca-

< re-I animeazh, pentru ratiunea anatornicit, cit orga-«nele care sunt locasul pasiunilor sunt deosebite de<acele destinate la functiunile observatrice. Cu toate«aceste, deli fie care a putut sit filed asupritsY NA.-

< gitrY de stand de felul acesta, totusI ele nu ar pu-f tea de sigur sit aibit vre °data mare importantit«intificit, din causii cit mijiocul eel maY bun de a en-( nott,te pasiunile va fi totdeauna acela de a le ob-«serva pe din afarit ; citcY on ce stare de pasiune«foarte apritfsit, adico tocmal acea stare care ar fi

fl-tai de trebuintit ca sa fie examinata, este necesar«incomptabilit cu starea de observatie. Dar, cat pri-«veste fenomenele intelectuale, este evident cit nu e«cu putintit sit le observitm tot astfel, In time ce ele<se esecuta. Individul ce gandeste nu ar putea sa«se despartit In done, din care o parte sit rationeze,(in timp ce cealaltit parte ar privi cunt cea de 'ntel(rationeazit. Organul observat i organul observator

120

< find, in acest cas, identice, cum ar putea sit aibitdoe observatiunea ?

«Aceastit pretinsit metocIA psicologica este deci ra-dical nultt in principiul sett. Deaceea sit vedem

«ce proceditri cu totul contradictorii conduce indatit !«De-o parte, ti se recomandit sit te isolezY, pe cat va«fi cu putintit, de orY ce sensatiune exterioarit,«mai cu samA trebue sit te LINA de la on ce lucrare<intelectualit ; caci, dacit al fi ocupac sit fact macar«calculul eel mast simple, ce ar deveni observatiunea,4nterioartt? De altit parte, dupit ce, cu fel de fel deopreocupatiunT, aT ajuns in sfirsit la aceastit stareperfectit de somn intelectUal, trebue acum sit te pia

«sit contemplezi operatiunile care se von executa in»spiritul tee, atunci cited In el nu se va mai petrece«nimica ! Descendentil nostri vor vedea fifth ludo-«ealit intr'o zi aceste pretentiuni transportate pe-(scena teatrulul.

,Resultatele uneY asa de stranie manierY de a Pro-«cede sunt in total conform cu principiul. De done«mil de anY decand metafisicii cultivh astfel psico-«logia, eY nu s'au putut Aiwa intelege ca sit admitit.«cu totii macar o singurit propositiune«stabilittt cu solictitate. Chiar astitzi ei stint Impitr-<titY lute() muliime de scoli care se disputa, fitrit in-«cetare pentru cele de 'ntei elemente ale doctrine-41or lor. Observafiunea interioarti dit nastere mat litcatate opiniuni divergente cati sunt indivizii care«cred cit se dedau la area aservatiune. > i)

1) Ye/A: Cours de Phlosop!ile positive par A. Comte, troisi6tro.edition, tonne, i p. S7.

la

inteligibilit

si

si

121

A. Comte are dreptate (And zice c t stiinta sufle-tuluY nu poate sit mai facit un progres ulterior deefttpe calea obiectivd. Anatomia fisiologia comparatd

creerilor de-o parte, de a1t1 parte studiul compa-rativ a tuturor teoriilor stiintifice, considerate findca atate fapte logice ale sufletuluY, pot sit deschiditpentru psicologie un camp nesfirsit, cu o perspec-tivil de progres nesfirsit. Aug. Comte ar avea ase-mene dreptate citnd ar zice cit observatiunea internIteste nesuficientit ; fiindcit ca ridicit numaY un mieeoltusor al vOlului ce acopere. misterele sufletuluT ;

astfel ne face sit vedem In toate timpurile si intoate locurile aceleas1 i eard aceleasI faptenum6r limitat, fitrit a ne litsa speranta vom trecevre-odatit dincolo de aceste limite. Dar marele filosoffrances nu are dreptate sit zied cit observatiunea in-ternit este curat o ilusiune, i ca in realitate nuexistit do loc. pacit aceasta ar fi adeverat, atuncTnicr nu am avea idee despre ceea ce Insemneazitmemorie, judecatit, constiintii, mai cu samit ima-ginaliune. MetafisiciY decY, spun un adev6r citnd a-firmit ell se petrec lucrurl in sufletul nostru pe carele simtim, dacd, nu tot atilt de litmurit, dar Iii pri-vinta existenteI for cu tot acelas grad de certitudine-cu care simtim lucrurile exterioare. Dar si A. Comtespune nit adevdr citnd zice cit spiritul nu poate sitse observe pe sine in momentul ciind el functionea-

en atat mai putin nu poate sit so observe Ininomentul citnd el nu functioneazit de loc. Cum seImpacit aceste dotte adevOrurY expuse de doT adver-

si

si

ci,

si

zil,

as

Inteun

si

122

sari ? Eu imi permit a crede cit, teoria expusd demine mai sus poate sit ne dee cheea aceSteY contra-dictiuni aparente si sit ne dee explicatiunea obser-vatiuniY interne.

In adorer, in momentul c tnd eu percep lucruriledin lumen exterioard, sau speculez asupra lor, aten-titmea mea este de ordinar toatit indreptatd asupraacelor lucruri ; cu alte cuvinte, eu am atunci con-§tiintn despre lucrurile percepute, dar nu si desprejonul facultdtilor mele intelectuale. Anse este de ob-servat eit lucrurile percepute se oglindesc in inti-pitririle de Anteiul grad, nu numai ele singure, ciinsotite de toate Imprejurdrile perceptiunii. Asa, deexemplu : lucrul a poate fi maY perceput decat lucrulb ; asupra unuia atentiunea a putut fi mai concen-tratd decat asupra celuilalt ; pentru a intelege pe u-ntil am putut face mai mita sfortttre intelectualitdecAt a intelege pe celalalt ; acela§ lucru poate fi

perceput de maY multe orY, si totieauna in legitturideosebite cu diferite alte lucruri cu care se presen-teazd impreunil la obiectivul simturilor mole ; §i asamai departe. Ce stint aceste imprejurdri ale percep-tiuni1 care se oglindesc si ele cu lucrurile perceputepe receptaculul intipdririlor de Anteiul grad ? Sunttocmai sensatiunile ernotiunilor produce de catrdrunctionarea organelor mintii ; stint prin urmaremaginile sau intipitririle de Anteiul grad care reprezen-teazd diferitele forme, grade si 3alitAti, ale activitatiYintelectuale. Fiindcit sensatiunile lucrurilor exteri-oare se produc odatd cu activitatea intelectuald, si

i-

123

prin urmare eu sensatiuniie acestei activittitY, de a-ceea e natural ea lucrurile percepute sit se oglin-deasett In mintea noastrA deodattt cu ImprejurtirileperceptiuniY. Anse, In urma uneY lungi experiente,prin efectul acumulatiunif intiptiririlor de anteiulgrad, Imprejurttrile perceptiuniI se abstrag din ima-ginile ce le cuprind ; formeazit tr/tRaturi aparte,astfel, pot fi percepute si considerate in sine de cii-tra organul perceptiunil de al doile grad. Cu chipulacesta se aflit In memoria noostrit atilt Intipttririleobiectelor exterioare si a legitturilor lor, ertt si a-

cele. ale faculthtilor intelectuale.Presupunem acumcit, find isolat maY mult situ maY putin de on resensatiune exterioarit, m6 dedau cu total la experi-enta internit, adice la meditatiune. Ce faC eu cilndmeditez ? Reinviez ate una imaginile Intrate dejaIn memoria mea, si le repercep mai in liniste $i

poate mai bine. Dactt meditez la unul sau mai mulieluerurY exterioare, desigur cit atentiunea mea va fi

Indreptattt numal spre imaginile acelor lueruri, si

numal de densele vol avea constiinta In acel moment. Dar tot asa de bine pot sit meditez la facia-tittile mete intelectuale; adict sit repercep si sit considerez In lini to i cu atentiune Intipitririle de lin-teiul grad In care se oglindesc acele facultittI. Incasul acesta eartt% ateqinnea §i conin`iinfa mea Yorfi numal pentru facultntile mete intelectuale. Darputea-va zice cineva cit in casul acesta spiritulpriveste pe sine functionand? Nu. Spiritul vedeapreciazEt imaginile functionitrii luT trecute, fie it ea

gi

ii

124

functionare trecut it numal de un moment. .5i aceleimagini sunt pentru activitatea sa obiecte tot atittde streine ca ysi imaginile lucrurilor externe. Dea-ceea atentiunea constiinta luY este tot una de ex-dusty ocupata si de edtra imaginile cele de'nt6I-de cittrit cele de al doile. Aceasta, cred eu, este de-+Deamdafit singura explicatiune satisfitc6toare a obser-,va fiunii interne.

Din chiar natura constiintei despre functionareafacultittilor sufletului result% ca ea trebue sit se git--seascit la animalele superioare Inteun grad, nine In-Oles, corespunc,lotor cu gradul inteligentei lor.

E curios de a vedea cum mai toti filosofil i na-turalistii s 'au silit sit probeze cit numai omul areconstiinta de ceea ce se petrece In sufletul sett. Faraa vorbi de Descartes si de discipuliY sel care refusiton cc cugetare animatelor, sustin6nd eit aceste suntnumaY piste automati ; vedem cit Buffon, Reaumur,Cuvier, Zocke, etc. deli acorda ceva cugetare ani-mitlelor, le refusit fuse cu totul constiinta propriuzisit. Eatit cum conchide Insusi Flourens dupit ce atrecut In revistit tots oamenii mart care s'au ocupatde aceastit chestiune maY remane de cat sit-stabilim limitea care separd inteligenta ornului deeacea a animalelor. Animalele primesc prin situ-0<Tile for impresiunY asernenittoare cu acele pe care«noi Ic primim prin simturile noastre; ele conservacca si noi urma acestor impresiuni ; aceste impre-<siunf conservate formeazit, pentru animate ca<pentru noY, asociatiuni numeroase variate ; aceste

: »Nu

1i

si

sigi

125

ose combind, si din etc se scot raporturi si judecdtt«anirnalele, decT, au Inteligentd. Dar toatti, inteligenta.41or se reduce numal la atilt% Aceastit Inteligentd,t au se considerd pe ea InstisT, nu se vede, nu se.cunoaste. Animalele n'au reflexiunea, aceasti facul-.tate supremd ce are spiritul omului de a se res-«frAnge asupra, luY InsusI si de a studia spiritul. Re-.flexiunea, astfel definitd, este decY limitea, care separd..inteligenta omuluY de acea a animalelor. Exist decloo line adinca de despArtire, Aceasat cugetare care.se considerd pe ea InsesY, aceastd inteligentd caree se vede si se studiazd, aceastd cunostintd care se.eunoaste pe sine, formeazd desigur un ordin de fe-«nomene determinate, de o naturit deosebitti, si la«care nici un animal nu ar putea slt ajungd. Aceasta«este, dact se poate zice astfel, lurnea curat intelec-etuald, si aceasta lume nu apartine decilt omuluY. Cu.Aun cuvent, animalele simtese, cunosc, cugetd ; darcomul este singur dintre fiintele create cdruia__Ls!.a.dat puterea de a simti, de a cunoaste cd el cunoa-aste, si de-a cugeta clt cugetd,.» 1)

foarte curios de a vedea pe acestY marl Tuve-taci afirmand, cx animaleic-n'au constiinta, cu o asssigurantd ca si cum el ar fi fost in creerul acestora.Dupd densi1, un cane, de exemplu, care e ciomdgit,tipd, genie, fiinded simteste durerea, dar nu tie cd,

o simteste. Bach el este invetat de itapanul seri a.

1) Vezi Florens .De r instinct et de l'inteligence des animaux. emuquieme edition p. 55,

"E

126

face sdrituri peste un bat, atund el sare farti sti tieca sare. Dar data este asa, atunci canele este unautomat, si cu aceasta revenim lea teoria luY Descar-tes. AutomatY, da, suntem noY oamenir, dar nu inintelesul lui Descartes, ci in intelesul ce resulta, dinteoria fatedismulu1; ca adic6 toate miscarile din noTsunt tot asa de necesare si de fatale ca acele&mei masini; din nol aTem constiintit de-o parte dinmiscarile noastre, pe arid marina sau automatulpropriu zis nu are de ale sale.

Vom vedea mat departe ea toate mi§carile anima-lelor si ale omuluY se subdivid in doug categoriY :In consciente sau intelectuale, inconsciente sauinstinctuale. Vom vedea, apol ca, cu cat ne suim pescant animalelor, cu atftt miscarile de categoria antefse inmulcesC Si cele de categoria a doua se imputi-neaza. Astfel, polipiY, de exemplu, stint de sigur nisteautomacY; pestiY trebue sit aiba constiinta despre exis-tenta lucrurilor exterioare, dar nu si despre existentafacultacilor intelectuale ; aceasta din urmit constiintade sigur trebue stt fie posedata Intr'un grad foartemic do rnamiferele cele maY inteligente, precum sunt

elefantul, etc. Dar e probabil cfi constiintapersonalitatiY proprie, adic6 a euluY, nu se gaseste de-cAt lea om, anca la omul care a trecut peste An-t6ia copilarie. i) third CUM so vede in aceastit pro-

') A. Comte In eartea sa : Philosophic positive, tome III, p.545, troisieme edition, zice sit ; eul este sentimental armouidorganice a corpalun pentru acest motiv el trebue sit existe

ale

si

¢i

¢i

canele,

pi

127

gresiune, omul chiar n'a ajuns decat la constiintaunel singure piti-ti din functionarea sistemului ner-vos. Dar e probabil cl inteun viitor Indepartat, elsau specia animale la care va da nastere, va ajungela constiinta, adica la cunoasterea subiectiva a tutu-ror functiunilor organise.

Trebue observat clt suind scara animalelor gtsimo graclatiune suitoare nesimtitl a sufletulul. Prin ur-mare e usor de inteles ctt chiar la animale o mis-care care nu e carat instinctive trebue sit, fie luso-tita de un grad oare care de constiinta a facultitti-lor intelectuale, fie acel grad cat de mic. Cu uncuve,nt, de la animalul eel mai _inferior piing la, omeste o transitiune nelntreruptit si nesimtita In pri-vinta ea si in toate celelalte privintl. A-cest adev8r find odattt emis, dispare si cea din ur-ma radical ti dintre animale si om clip cutea inventat org-oliul accstui din urma.

Resumatul perceptiunilor de (Waal gi al dttile grad.

In resumat, ipotesa ce urn imaginat pentru a es-plica materialiceste faculitttile intelectuale consisttiIa aceasta:

nu numal la om, ci tii la animale, maY cu sama la cele superioarc. CltcY (pee el, o inittd sau orY ce alt animal vertebrat,de:1i mi poate sit zied eu, dar de sigur clt nu face gre,ala sltse ice drept un altul cleat el instu}i La aceasta se poaterespunde cd, animalul ce n'are congtiintd de personalitatea sa,nu se poats lua drept un altul ; chci, faptul chiar de a so lintdrept un altul cotWiinta deosebiriY dintre sine gi altif.

constiintei

deosebire

implica

12S

1) Toate obiectele din lumen exterioarit care yinIn contact cu simtirile noastre, se reproduc in atilt&imaginY care se intipitresc pe cea maY mare parte a.creerului nostru. Aceste imagini acumulandu-se dautoe la un numt.i.r nesfirsit de inegaliattY privitoc,re laadinciniea diferitelor trtts6turI sau elemente din carese eompun imaginile primitive. Toate aceste intipit-riri constituesc, ca sit zic asa, un tablou de nenumO-rate figurY zugrftvite pe aceea ce am numit organulpereeptiuniY de ant6iul grad.

2) In fata acestuY tablou se alit organul unuT simtintern care simteste sau percepe figurile de pe aceltablou, intocmaY precum ochiul percepe obiectele cevede. Nici mai mult, nicY maY putin. PerceptiuneaacestuY sirnt intern se numeste, dupit imprejurile, ab-stractiune, perceptiune de raporturY sau constiintlde sine, dupit cum ea consistit in simtirea until felsau altul fel de figurY de pe tabloul ce slit inainte.Cat despre imaginatiune, ea nu este decat supraex-citarea creerului, resultatul acesteY supraexcittErYasupra intipAririlor de pe creer. Acest simt internnu este h.% urma urmeY altit ceva dealt conftiin(a insens. larg. Eata organul perceptiuniT de al doile grad,care a lost panii acum denumit de mine in mai mul-te felurT, it voiu numi deacum inainte organul con-ftiintet.

La sfirsitul esplicitrii perceptiunii de ant6iul grad,am aretat cum acaastlt perceptiune se face In modfatal. Tot pentru aceleasY motive este fatald §i perceptiunea de gradul al doile. Aid ca acolo, odatit.

ysi

pi

11.9

cc un object se gilsel,te la obiectivul simtului in ac-tivitate, trebue numat decat s t causeze o sgiuduiturttnervoasit. Cat despre activitatea sau neactivitatea,sau dormirea nervilor simtitorY, aceasta at6rnA, deexeitaren, i emotiunea nervilor, de oboseala lor, deImprejurtirY in sfir;it care se produc asemene In modfatal.

Ipotesa celor dou categoric de organe de mai sus,n'are nimic t improbbil. In tot casul falsitatea sauadevOrul ei se va pute odattE dovedi cu fapte positive.Ea are, prin urmare, cel putin meritul de a nu faceparte din acele ipotezo neeeri fieabile inventate despiritualiffa.

Devre p(retp(iunilor si despre Ce,rfitu(Ine.

Clad intipAririle de iintt'iut grad sent bine adin-c in, bine desemnate, prin urmare litmurite, atuncYele snot perc,*ute cu usurinta, i in ppimul moment,de cqtrtt or,anul con§tiinteY. Aceastti, u.wrinttt deperceptiune produce in 5 tatul nervos o emotiune plat

cut care se nume,--;:te sentimentul certitudihil. Cuind

Anse o intiparire oare care este putin adincith, §i

rtlu desemnattt, §i prin urmare obscurit, atunci or-;,anul con;tiinei nu o poate prinde. Aceasttl, netu-tintit cic at o prinde, 4.i anaaY cu samtl, sfortttrile za-darnice sere acest scop, produc in noT o emotiunenepillcutit care se nuinqte sentimentul indoeld. Seintelege c l indoeala sau incertitudinea nu exisdt nu-maY atunci c led itnaginea until intreg object exte-

Conta, Teoria Fatalismului 9.

3. ec r

§i

130

rior este obscurit ; ci mat cu samit ea exista atunci,cited sunt rOu desemnate numal una sau cAteva ta-sauri subdivisionare ale aceleY imagi113, on numaYuna sau cetteva traseturi din acele care zugraveseraporturile dintre imagini. Indoiala, ca on ce emo-tiune ueplcutlt, no determineazit sit facem tot cestit in puterea noastrit spre a o face sit inceteze. De-aceea clind avem o incertitudine asupra unuf lucru,simtim cry este in not o trebuinti-t, un stimul, carene impinge ca sit ne procurrim certitudinea respec-tiva. Aceasta se poate citpitta pe douo ciiY : pe caleaconvictiunil gl pe acea a credintei. 1 .

1°. Calera convictiunii. Eath, cum se procede pr, a-ceastit cale. Cand zwem o Indocalit asupra continu-tuluY uneY ideY, sau asupra uneY relit-0mq dintre douosau mai ulit° icleY, asta insemneazx cit trlistAturilerespective intipitrite pe creer sunt : sau pritincite din causa lipseT de experientit repetata ; sau rr?tidefinite, adice incomplcct abstrase uncle de litingb,altele, din causa lipseT de experientit variata ; sttu§i una i alto. Pentru a litmuri LICLIM aceste tso-turY obscure avem recurs in urmatoarele mijloace

a La experienta interact Aceasta onsistit, dupitCUM stim, in readincirea intipitririlor incerte numafde attriI imaginatiunea invigoritoare, si apoY in per-eeptiunea acelor devenite cu chipul a-

1) Este adeOtat ci in vorbiren ordinara, Cu'. intei Lertitudinc, ere-dinti Si convicciune, inscinneaz:t cam acelas lucru. Ansi:, in interesul

expunerii (dare a ideilor mele. voin face o deo,ebi re technic:i intte a-ceste trei eel resiunt

actin-

itttipitriri

131

cesta mai dare. Experienta interd se nume0e §imeditatinne.

b La experienta externs. Aceasta se Intampld a-tuna citnd obiectele exterioare aedror imagine per -cepem se pun efectiv in contact en organele simtu-rilor; cdnd adiee vedem, pipitim, simtim acele obiecte.

Experienta internA serveste numal a invigori in-tipdririle existente de.ja, fh,rd a schimba configurati-unile si raporturile for ; pe eAnd experienta externd,prin aducerea de materialurY not-16, adie6 prin acu-mulatiunea intipttririlor de anteinl grad, (Id loe laabstractiune. adie6 In o schimbare in adincimea re-Tat' rti a, Intiparirilor. Cu cat astA experientd va fi

maY repetattt, cu atilt IntipAririle vor fi mai Clare.Be altd parte, en cAt aceastd experientit va fi maivariant cu atilt abstractinnea va fi mai complectA,i cu atilt, prin urmare, ideile vor fi maY bine de-

osebite uncle de altele.C alert credintd. Credinta este atunci OM not

primim ca adeverat aceea ce huaginatiunea noastrda treat, sau aceea ce o altd persoand ne-a spus, prinvorbA sau prin scris, despre un lucru, fdrA ca acestlucru sit se fi pus In contact efectiv en shnturilenoastre, §i prin acest contact sit ne fi procurat aceladev6r.

Credinta este-de cloud feluri : rationata §i nerationata.Credinta rationata este aceea, pe care o acoreldm

oamenilor sau cdrtilor care ne spun lucrurf ce sepot verifica prin propria noastrd experientil extern,si acAror verisimilitate se bazeazd pe cunoltintele

2°.

I:30

citstigate deja de nol prin experienta trecutti. Astfelde credinttt se acordtt, d. e., profesorilorde stiinte. Credinta nerationatit sau oarbtt este aceea,care nu intruneste conditianile de maY sus ; si inspecie este aceca care se referti, la lucrurl neveriii-cabile prin experientA. Astfel este, de exempla, ere-dinta cc se aeordd cosmogoniilor roligioase.

Am vezut maY sus elt imaginatinnea are iltiteialrol in activitatea intelectualti la copiT, la otimeniIignorantf, si la aceY care file parte din popoarele pri_mitive si inculte. Tot cam pentru aceeasY ratiunecredinta nerationath are ituteiul rol in forma 'ea cer-titudiniY la acesti oamenY. in adev6r, Cu coat o-

mul va fi maY primitiv, en atrtt el va avea o maimicit provisiune de cunostintt. De altit parte', c-

motiun;le find lzt densul ma l puternice deck la altil,la va 11 turmentat maT mult decat altli de ctitril seh-timentul Acest sentiment it va .sili cu Oilce pret sti, cape,te certitudinea. Anse fiindcti, calea con-victiunif este, mult maT lungA §i mai obositoare,prin urmare, cot de o sunlit de sentiments ccderivtt din instinctul conservator, intre care si lenea ,deaceea, omul primitiv alege calea credinteT, si pen-tru =plea rttpe,le gotta eel mare din capul :-Outprime§te en toatti, inima on cc explicare i se ofe-

reste de alttt persoantt sat chiar de propria sat ima-ginatiune.

Am zis cit omul primitiv este turmentat de sen-timentul incertitudinil maY mult decilt omul cult. A-ceast% s'ar pitrea inexat din causa cutiostintei

ettrtilor

*i

ri

a-s1

gi

indoelei.

ce

133

,tvem ctt, 1)opottele primitive i oamenit incultf fugenere, sunt maY.nepttsittori peutru cercetitriletitice decat oamenil civilisati. Sit se observe ans6 cYornul primitiv este nepiistltor pentru cercetdrile sti-intifice din 0111in el gdseste explicarea orf earn(1ucru In religiune sau in superstitiunile sale. CutareItteru este asa, zice el, hindeit Durnnezeu a avutgustul sau vointa sd-1 facn asa. Cu chipul acesta elest' plin de sentimentul plitcut al certitudiniY, si nuare de tine fi impins la cercetitri ulterioare. Dardacit el nu ar avea o credintd oare care, fie supersti-tioasit, fia religioasit propriu zisil, de sigur cti. PI aravea mai mutat curiositate gtiintificti. 1)ov-win la a-cesta este 1 copif midi care nu stint anti, indoc-trinatT, cear0, cerceteazit yi cer esplicatiuni pentruort ce lucru, cu mai multA insister tii deck oitinenifadultf. Dar teen ce dovedeste setea cunostinteloreste miff mare la omul primitiv decitt la eel civili-sat, este afaril de ceea ce am zis despre copit- neindoctrinat1, faptul popoarele primitive conservitcu mai multit tenacitatc cu mai mult tanatism cre-dintele for religioase s,i superstitioase, din causit titaceste credinte satisfac unor trebuinte mai taresimti te.

On chic are o convitittne sau o credinta care-idtt cheea unui fenomen, devine neptistitor sau despretuitor pentru on ce atitii esplicare si orf cc cer-cetare. Acest adevOr ar pute lAmuri o multime dechestiunT roll explicate pilnd acum. Asa, Intre altele,s'a sustinut fitrzi aid o reservb, un popor neptisd-

cA

cif

cil,

i

ca

131

for in materie religioasd este superior, din punct devedere intelectual, sau eel putin este mai apt pen-tru civilisatiune, decft un popor bigot si fanatic.Eu creel cii in privinta asta ar trebui sil se fact odistinctiune. CiteT, dacti astitzY, de exemplu, popoa-rele crestine se fac din ce In cc mai nepasittoare inmaterie religioasa, aceasta provine din caustt cd sti-intele positive cilstiga, din ce In ce mai mult terenin formarea certitudinii ; in timp ce popoarele bar-bare de la Inceputul evuluT mediu admiteau si lepa-dau cu mare indiferentit si usurintd religiunea ems-find si practicarile ef, din causit ett mintea for eraplinit de nentunOrate superstitiuni grosolane. S'a zisctt pe la Inceputul timpurilor moderne, pe and Eu-ropa intreagu era cufundatit in fanatismul religion,poporul roman din Dacia era atilt de neptisator in-cat nu respecta nisi posturile, nici popiY. Dar estechestiunea acum de a se sti dactt el nu credea maYmult in povestile mitologice si cosmogonice si indescantece, dacti, el nu respectA maY mult pe vrAji-toare, si dacti, prin urmare, el nu era pe un gradde culturtt maY jos deck acel representat de fana-tiQmul carat crestinesc.

Pdntt aid ant volt sit doveclese cit acelas individ,sau acelas popor, este mai setos de cunc,sidiiv In co-pilitrie deck la o vrestii maY inaintatit. Dar se lute-lege cd in privinta asta nu poke fi o egalitate corn-plectd intre toil indiviziY si toate popoarele, chiarclind ar ave aceeasi verstti. Toate lucrurile fiind

, un,t1 sit aibil maY multa setee-a

135

decilt altul, intoemal dupA, cum poate stt aiblt intr'ungrad mai desvoltat on ce altit pasiune sau predis-positiune.

Am vozut ea, la oamenii primitivl credinta joad.principalul rol, din causa lipseY, Fall a micel provi-siont a cunostintelor. De aid' urmeaztt cA la oame-nil civilisati convictiunea este calea principalit pecare se capota, certitudinea. Pe calea couvic;:uniicuriositatea este satisaicutii, putin elite putin, si nicY°data deplin. Deacea pe aceasai, cale se cere matmultA stitruintA. Prin urmare setea cunostintelor estemai durabilit in oamenit civilisati. Cum se Impacit a-ceasta cu faptul probat maY sus ctt emotiunile sunt maitail la oamenii priniitivi ? Ea,ta cum : Omul civilisatare atilt de multe cunostinti, care satisfac ill detailatilt de multe curiositittI, fncIit s'au disrliddcinat dinmintea l ii, in totul sau In parte, acele credintY uni-versale care dedeau eheea tuturor fenomenelor, si a-morteau cu totul stimulul stiinteT. i cu cat cunos-tintele luI particulare se inmultesc, cu atilt i se des-chid orizonturi noue, necunoseute. Cu alto cuvinte,setea cunostintelor, deli mat slabit cleat la omulprimitiv, dar nu este nicioclatil pe deplin satisfacutitastfel fuck stimulul siiinteT continua totdeauna a e-xista, a sdtrui.

Auguste Comte a observat cut on ce individ, oilce popor, oil cc stiinO, 5i umanitatea insosY, In de-ezir,^r timpala; tree° 1 rin trei prin fr,za te-ologiett, apol prin acea metafisieA, *Ingela acea positivit. Mi se pare ett aceastil minunatit

raze :inhtfr,;it

m

=;i

136

teorie a ltu Comte gases to raciunea, explicattuneasa, i fn cele ce am spus aicY mai suq.

Despre relutiritatea adev i rclui. On ce cuno§tintaare de origine o impresiune produsil In not de etttrAlumen exterioartt pi in mijlocirea simturilor. Nu existilideY, nicY sentimente, Wit astit impresiunc. Deaeeeasurdo-mu0 si orbit din nastere nu pot sit conceapitideY care se rapoartit la simturile ce le lipses.-.. Totde aceea copiI, incepOnd de la cea mai deplintt ig-noranttl, eitstigtt din cc In cc maY matte ideY, cu eatcrest, i cu cat creerul for se perfetioneaztt. In fa-t' acestor fapte, ar fi copiltiresc lucre de a inai ere-de ca avem idel i»riscute. Cu toate aeestenascute au partisa :ui lor, care In sprijinirea teem(Ion, aduc faptul sent cateva idol metafisie, es-tetie si morale, care sent coneepute de cAtitt tot(indivizil din toate pttrtile, si chiar de c:.c`r:t

Astfel, zie cf, copiI se revolteaztt la vederea unelnedreptittY, si se bacurtt la vederea until Myra fra-mes, la epoca in care nu este capabil de a face el

comparatiunI. Se 'petite face fins0_, observaciu-nea copilul care se revolteazit In vederea uneYnedreptilfi are deja InultA experientit ; fiindc t el esteajuns la o vN.stit and poate vorbi, si cud, prin.urmare, el cunoaste cel putin atate idea eke sl ea-vinte. Cat desprP plAcerea ce smite copilul in v ,de-ma a tot cc c frumos, chestitin,a est" ii rm,1

CttcY plttcerea poate fi sinitita In on ce vrestti,die causit ctt on ce lueru produce In not o hnpre-slum,, mai mutt sae maY putin pit utti. dispil-

id-.ile i-

copit,

Insusl

siia-pla.

snu

ed

c?,

137

cutA. toemai ateasid hupresiune este baza ideilorde frumos urit, a cnior mod de formatiune it en--noastem deja. Insfir5it, davit ideile estetice, morale situmetatIsiee ar ti indscute, ar trcbui ca ele sit fie con-cepute identic de toatA lumen, 0 sit aibit o valoareabsolutn. Vedemn ans0, din contra, cit ele variazd cuindivizif, cu .popoarele, en locurile, cu timpurile, etc.i aceasta este lesne de inteles ; diversitatea impre-

siunilot venite din uthrit trebue sat se traducit intr'odiversitate de idef. Din causa accasta multe luerurlcare sunt pentru not frumoase, stint grozav de unitepentru popoarele din Africa. din Asia, etc ; multetapte care h not sunt eriu inale. la dOnsele sunt lau-dabile : si vice-versa. De acolo provide diversitateade costume, de ornamente, de gntele, de legislatiul.',de moravurf, de rell .ciunf, etc. 1) Este adeverat cittots oamenif pot mill mult sau mat putin concepein frumos absolut, un bun absolut, etc. Ans6 amvezut, card am orbir despre formarea acestor idol,cit ele au drept pullet de plecare capte e,ential re-lative, si cit absolutul nu existA in realitate in pri-\Inca acestor ideY deent ca o tendintit a spiritulul.

Cum se face Anse cit ideile, del diferindde la popor la popor. totusf, fn trits&urile for prin-ciplle, stint aecIeasT la toff oamenii ? cum seexplicit aceaJta. In constitutiunea si in forma cor-puiu oment.,,e suut dsAturf comune taturor oame-

) V : /' r r' ,Inhere` Ch tp, Id innees (traductiuselin nem:e,,te), uncle se g'Asesc citate an numer de fapte foist picci

p-m. t d ivi1;11 i

Si

Ineitt-va

in

v.s ):-

si

Euti

138

nilor. De alts parte, in toate mediurile in care trzt-esc oainenii, se allit elemente comune, care nu lip-sesc niciodatit de a influinta omul orl uncle ar locuiel. Apoi, dacit in formarea ideilor in toti creeril o-

menestl conluoreazit ImprejuritrY care au crate -va e-lemente comune ; desigur cit §i ideile ce resultit tre-bite sit aibit citteva tritseturI comune. Cita efectultrebue sit samene causei. Stint idei care, deli In pitr-tile for accesorie au primit de multe or1 schimbilrY,totusY In esenta, for n'au Incetat de a ti acelea§T dein Inceputul timpurilor istorice §i pitnit acum. Aceas-ta din causA cit deatund §i pitnit acum omul §i me-diurile In care el triieste maY cit n'au primit schim-bitrI. Dar dacit s'ar compara ideile ornulul de acumcu acele ale raseY animate din care a esit el, §i caretritea cu un milion de ani maY Inainte, sau cu aceleale raseY animale la care el va da na§tere, si careva triti deacum peste un milion de ani, desigur citdeosebirea ar fi enormil ; fiindcit ar corespunde Linddeosebirl tot atilt de mart intre factoriT

Dar dupit cum totY oameniT §i toate mediurile auparti comune, tot astfel au si pitrtY care variazit dein individ la individ. Nu existit in lume doT oamenicare sit fie absolut identict i chiar cilnd astfel deminune s'ar pdre vr'odatit verificatit In privinta con-stituirit trupului, totuF,I et nu ar pate sit se alie Inmediuri absolut identice ; fiindeit este absolut impo-U1 ea In nesiln,:ail unf vers sit se gdoue puncte identice sub toate privirile. De aidurmeazit cit nu pot fi pe lume dot oamenl care sn

ideilor.

139

aibtt intoenua aceleasY idet. Este adeve'rat ett aceeat;tidee poate fi nominal admisit de un popor intreg,dar in realitate fie care individ o inteiege tot altfel.Mat mutt dectit atata. Aceeasf idee este inteleastisub oare care privirl tot altfel de cittril acelas indi-vid, duptt cum acesta se atlit in tinerete sau b6trit-nete, in betie sau trezie, infuriat sau cu min-tea 'impede sau IngrerreatA, etc.

Prin urmare in noY se atIA ntunaT dispositiuntntiscute, dar nu si idet inilseute. Idet de acest felnu pot exista. Chiar cunostinta despre existenta in-meT noastre interne provine din contactul simturi-lor cu lumea extern.. Si in adev6r, ideile §i afacultatilor intelectuale nu se formeaztt decitt prin ah-stractiunea modalitAtilor perceptiunit ; prin urmare,din sensatiunile produse in not de cAtrtt obiecteleexterne.

Din cele de mat sus resullit cit aclere'pal este ea to-tal Peitz/ iv:- Fie care &git capul seu credo cA aredreptate, ceilaltY sunt gresitt. Cu toate acestenot concepem o gradatiune in veracitatea cunostin-telor noastre, i concepem chiar cit aces gradatiuneeste suseeptibilit de a se intinde paint lit nesfirsit,adic6 panit la adevOrul absolut. Insit stim cit adeve-

absolut nu existA deelt ea o a spiritu-lui Dar not credem cit no apropiem din cein ce de acest adev6r. Astit credinta ne e:,te

Ant6Y, de faptul cit not gitsim fals astitzt ceeace credeam ert adevOrat ; si at doile, de progresul

c o cre.rul pe seam aninaath. ci pe cdre e pro-

i-

cull

rul tenti.Lty:rostra.

insu-flatA,

(

linistit.

cit

I JO

habit cd in viitorimc, it va continua in om. Nof ere-dem dec`i cif, insusirea perceptiunilor face progresDar nu trebue sii. se uite c t eliiar adevOrul acestelcredinte este relativ, si Ware nimic absolut sigur.

Este bine infeles e l nicY en nu pot ave,pretenti-unea cit teoria apdratd si in parte propustt de mineprin aceastd seriere, ar fi absolut adeveratd. Sustinnumai cit ea ar fi singura conceptiune posibild pen-tru uu creer din timpurile noastre pus pe trenptala care a -ajuns experienta noastrli cea mai intinsd,voiu sd zie stiintele positive. Deaceea cred cd a-

teasta teorie va trehui mai curend sau mai tdrziuSi. fie primittt ca o idee in care sd se resumeze oepoch, lie eat de mica, a umanittitif ; en reservit,tine inteles, ca ea stt fie inteleasit de fie care indi-vid dupd felul seu, sl ca sit fie inlocuitd, In timpulsea cu alte teoriT potrivite la alte epoce.

In fesumat, s'ar putea zice ell, nu existd pe lumezidever propriu zis, ci numai certitudine. tii numafpentru a clistiga sail a respandi pe aceastit din ur-md, nol studiutm, cercetdm, diseutdm si propagamprin grain sau pain scris.

Pe.spre metodet. Se admite Cu drept cuvfmt In filo-sotto, spiritualistd cd adeverurile mediate se captititprin inductiune. Se sustine insd ca con de'ntei ar fimai pretioasd, ca una ce este supusit la mai putineerori. Insfirsit se crede cit ar exista in capul nostruill inscute, din care prin metoda infailibilit a de-kluct,lunii am rite trzige adeverurf universale.

Citnozwein acuin valoarea acestor aseqiunT.

111

Ciind am vorbit despre pereeptiunea raporturilor,am v6zut metoda prin care spiritul nostru ajungein cunoaterea adeverurilor mediate. Am vezut cdtoate cunostincele trebue sit piece de in special sprea ajunge In general si in universal. Deaceen nici ntkexistd pe lame un adever deductiv care sit nu bebazeze pe un adevt.'r tras din experienta. externit.De exemplu dacil rationtim astfel:

"loci oameniT cunt muritori;Inqd eu stint om ;

Asa di ril cu sent muritor.Aici adevorul conclusiunii se bazeazd peaccl

premissllor_Insfi, aceste din urmd se fundeazd paexperienta. Propositiunea: <<Totf OM-1101)ff suet mu-r4torl' > expritud un adever cdpatat prin inductiuuP ;cdci not nu am asistat 1tl moartea tuturor oameni-lor ce ar pute exista de in inceput pand in sfir,;itulluinef ; ci conchidem numai de la special in general.

Chiar matemateca, stiintd curat deductivd, yliintitrationald per excelentiant, in ciuda spiritualistilor, se.bitzeazil tot pe experientit. Atit numaf eft ea pleacddo In adevOruri pe care experienta le-a cepriiN Ic,`oata tinderea for ; pe care ea le-a arittat tot intr'urfcl necontrazictidu-le niciodatd: si care prin urma-re produc in capul nostru o certitudinc absolutd..De exPmplu, (And zic: <dinia dreaptd este drumuleel mai seurt de la un punct in altul.* Aid este unadever de care un copil filrd experientit, nu poatefi sigur a priori. Si chiar dupd ce capatit ornul ex-perientil nu poate dea samit bine despre acest

al

situ

14

adever, decat dupit ce-sf in iig1L lined odatit o fi-gurd geometricit, in care sit compareze o linie dreaptitcu una strimbit intre aceleasY done puncte. Dar In-sfirsit cdplititm asupra acestul adever o certitudineabsolutd ; i eatit ratinnea pentru ce Intr'un exem-pin practic dacti me pun sit mesor cu o sloarit dis-tantty dintre done puncte ce am Insemnat pe masain care stun, atund en capet o experientit care cu-prinde in intregul seu atilt eele done puncte, cut sidistanta cea maY scurtit mesuratit cu capetul eel maYscurt al sferel. Aceasta cliff loc maY anteiu la forma-rea uneY Intl pitrirT de gradul antein cu totul inde-pendentd de alto intipdrirY ; fiindctt ea. cuprinde tinintreg care n'are nevoe sit se complecteze cu MO.ceva. De altit parte astit experientit repettindu-se subdiferite forme de non umerate on In toatit viata mea,fits it ca sit fie vre-odatit contrazisit, rezultit c inti-pArirea respectivit capittit o evidentit complectit. Sit

luitm nn alt exemplu. Citnd zic : < TreY i cu unulfac mai mult de cat trey, i anume patru.. AicY a-semenea toate elernentele adevOului suet cuprinse inexperienta men, si stint representate prin IntipdrirYrespective in capul meu. In acest cas asemene voiucapata o certitudine absoluta.

In stiintele naturale, dincontra, nu avem decat con -titudinl relative, De exemplu, cred prin inductiune,cit soarele va resitri si mane poimitne ; cit chldu-ra dilateazd toate corpurile, etc. Dar eu nu am cu-prins cu experienc-i in intregul seu, nici tot timpul

§i

Lil

1 -13

In care existA soare1e, nici tot spatiul in care seatilt corpurY.

Toate axiomele din care se deduc adeverurile ma-tematicei sunt ea acele done explicate mai sus. Afarde aceste axiome, mai stint idei evident° pe carele-am citpittat prin o experientit lungit si niciodatacontrazisit, direct sau indirect. Astfeliu sunt ideilede spatiu, timp, etc, Dar de la Inaltimea evideuteYacestor axiome si ideY, putem sit ne scoborim trepiatla adeveruri din ce iu ce mai indofoase, pitnit ce a..jungem la absenta a,deverului. Acura se Intelegepremisele rationamentelor deductive putOnd fi luatede pe toattt Intinderea acestel gradatiunT, nu pot sitconducA deciit la conclusiunI de o valoare

In genere putem zice cit, afitril de matemated,in toate celelalte cercettirl, deductiunea nu poate sitformeze deplin convictiunea. Ea nu poate fi decia obunit metodit didacticit prin care noI expunem cuusurintit si de-a gata ideile noastre altora.

In resumal, experienta este nu numai originea Cunostintelor noastre, dar si mijlocul eel mai sigurpentru a inmulti, a intitri, si a lilmuri acele cunos-tintY. Deaceea, Iii regulit generalii, inductiunea estemai pretioastt decat deductiunea.

Toatit lumen, stie ce deosebire este intre un om-care cunoaste numaY teoria unel stiinti de la scoala,si acela care are si practica el. In adever, eatit cose intampltt citnd cineva primeste ideile numai dela, cursurY sau din ciirti : Fie care cuvOnt auzit saucetit face ca imaginatiunea sa sit-I detepte o ima-

eit

inegalit.

144

gin' situ o idee cenoscutd. 0 combinatiene de c uvintc da loc In capul seu in o combinatiune nounde Wei sau imaginY teeki. Cu chipul acesta el pri-meste iclel noutt. Dar este de observat: ell In-tiparirile clesteptate namat de cAtrti imaginatienestint mult mal slabe si mai confuse decat acele carese produc In moutentul &End obiectele exterioarecunt in contact cu simturile ; al doile, clt acelas cu-vent nu are absolut acelas inceles pentru toata lu-men; si de alta parte, nimeni nu poate st exprimeprim cuvinte intocmai aceea ce simte si cugeta. De-aieY urmeazlt ett o idee, cu toatit perteeVunea defi-nithmilor, nu trece nealterata din capul profesorululpan scriitorulul intr'acela al auditot uluY sau cetito-rulai. Din astti causit studentii e§iti din §coale, etr

capul plin de teorii, cand yin sit practice cuno0in-tele lor, gitcese surprindere ct iucrurile nu sentIn realitate iutocinai dupa cum le concepuseii et,si cat trebue oare-cum sit-si refach stediile.

Pentru aceste cousideratiuni cred en ett, toate con-ditiertile hind eple, progresul intelectual cel mattreal §i ideile cele mat solide se ,;itsese la indivizif0 la popoareto care se dedau In con mai mare su-mut de experientit externa. Astfel indivizi huntnaturalitpii experimentatorY. Ast11,1 de popoare stintacele indusi Hale.

Des,re talc.nt geniu. Calitatea perceptienilor aa-

t6rnu Inainte de toate de calitatea creeruluY. Cu etacreerul vaa fi mai plastic, maY simtitor, cu atitt sevor ,grava pe densul Intip rirY mai melte si mai as

lintel

en

de

ii

145

clancY. De alth parte, cu cat creeru] va fi may com-plex, adic6, cu cat va fi coinpus din un numer maYmare de suborgane, de fitscii fibroase distincte, cuatat fntiparirile ce va primi vor fi may variate, §i

cu atat, prin urmare, numerul ideilor abstracte vacreste. DeaicY se trite lege ca gradele puteriY intelec-tuale sunt nenum6rate, ca i gradele de' perfectiuneale creerilor. Intre aceste grade ans6 se deosebescde ordinar talentul ysi genial.

Din fie care adev6r stabilit, tragem prin inducti-une sau deductiune alt adev6r. Cdstigarea uneY cu-uostintI face, decl, cu putintit cdstigarea alteia.Deaceea In progresul civilisatiuniT, fieicare ideejunge la, timpul seu ca sit fie Inteleott de toatit lu.mea. Dart creeriI maY perjectY decat a oamenilorordinary pot sit anticipeze maY molt sau maY putirsi sit conceapii, o idee inainte de a-Y fi venitsit fie inteleasLt de tool.

Omul cu talent este acela care In piivinta inteli-genteY este, ca sit zic asa, numaY cu un ptss .maY

decat oamenii ordinarY. De aceea el §tie ina-intea acestora sit descopere adeverurile acele carederivit nemijlocit din cele admise deja. Fiinda de-rivatiunea este nemijlocitd, deaceea ea poate fi pro-bath cu o logicit puternict pentru inteligentile ordi-nare, care fiteend astfel numai un pas inainte, bite-leg si apreciazit adeverurile descoperite. Pentru a-cest motiv omul de talent este admirat s6rbAtoritde cittrii contimpuranci seY.

V. Coma, Teoria FatalisumluT 10.

.t,tneY

a

tinitrul

naintati-

146

Omul de geniu este acela care in privinta inteli-gentel este cu multY past inaintea coutimpuranilorsei. El este acela care are creerul atilt de simtitor,Incilt cu o foarte micil experientsl, despre dou8 saumaY multe lucrurl poate stt conceapti ideY abstracte,privitoare fa acele lueruri i raporturl, care nu vordeveni inteligibile pentru oameniT ordinary, decatcand stiintele positive vor fi acumulat o may maresumil de experientii dupti trecerea sau a maYmultor generatiunT. Cu alto cuvinte, creerul omululde geniu este atat de plastic, fuck, numaY dup., oinictt acumulare de intipitrirT de gradul ant8iu, seabstrage si se graveaztt pe d8nsul trtts8turile celemay fine, care nu s'ar putea grava pe un creer or-dinar cleat duptt un foarte mare numor de tipitrirYsi restiptirirT. Deacea descoperirile geniale nu suntIntelese nicT apreciate decat mult timp dup6. conce-perea tor.

Dar ceea ce este interesant de a sti este ett omulde geniu, obicinuit, nu descoperit adevorurile nouo-prin deductiuni i inductiuni logice. EL le concepeprin un fel de intuitiune, de inspiratiune, i tocmaYpe urma el se Incearcit, cu mai mult sau mai putinsucces, a gasi explicatiuni logice pentru conceptiu-nile sale ; i aceasta maY mult In interesul de a con-verti pe altii. Conceptiunile -sale vor samana cu atatmay mult cu inspiratiunile propiu zise, cu cat elevor anticipa may mult asupra viitoruluY. Cnci cu a-tata vor fi maY slabe legdfurile logice diutre aceleconceptiuni 7i adev8rurile deja admise.

trleY

147

SECTIUNEA III.Despre facultafile determinative.

On co miscare in corpul nostru sau a corpululnostru, este un efect necesar al uneY cause impulsi-ve. Citnd avem constiintil maY mult sau maY putindespre causa impulsivit, atunci misearea este volun-tarit, i determinatiunea se elliaind vointd. In cazulcontrar, miscarea este instinctivd, si determinatiunease chiarnt instinct. Ear cat In privinta forsi a esentei lor, vointa instinctul nu se deosebescde loc una de altul.

§ 1. Despre

I. Despre niobilele determinative ale voinfeY.

OrY ce sensatiune, ori ce activitate inteleetuald,cu un euvCmt, orY ce sguduiturd nervoasit, produceo incordare maY mult sau mai putin generalit in sis-temul nervos ; care incordare are de scop; ca sit z:cRiga, sit injecteze fluidul nervos in muschI, pentruca acestia executeze misedrile necesare conser-vatiuniY organismuluT. Aceasta incordare, care e sim-titd de organul perceptiuniT de anteiul grad, se nu-meste in genere emotiune. Am zis, intre altele, cx orice sensatiune dit loc la o emotiune. Aceasta s'ar }A-rea inexact gandind la nenumeratele sensatiuni asazise indiferente. Sit se observe ans6 cit orY ce sensa-tiune Mild intrd pentru antoia oarit in cazul nostruproduce o emotiune vie ; ans6 cu cat ea se rope -taezit identic, cu atata nerviY respectivl se tocesc,

s

latalitqasi

voinfa.

148

risa zicend, Si devin din ce In ce mal nesimtitorl ; thinPn,i6 ca sit ajungti. la nc'sirntire complectit, pe cattemp, bine Inteles, creerul este treaz. Asa, de exemplu, dacit pentru antOia oarit In viata mea vedeavcum petre, desigur ci la vederea lor a simti multitsurprindere, curiositate, admiratie, cu un cuvent e-motiune. Dar fiindcit de aceste am v6zut de milioa-re de orY, deaceea cnnd Inthlnesc astitzT pe stradno peatrit, vederea el hill produce o impresiune asade mien, incat o confund cu absenta impresiuniY.An s6 atat din observatiunea internit a sufletuluT nos-tru fncritit cu atentiune, cat si din Imprejurareare-vif devin din ce In ce maY nesimtitori la contac-tut repetat al aceluias lucru, resultit c o sensatiunepoke sa ajungn a produce o emotiune nesfiit de

dar nicY odattt nu poate sit fie absolut indiferenta.Am zis c t emotiunea este o incordare nervoasit

care are de stop sit imprime o miscare a muschilor,.In adevO, on ce emotiune plitcutit, fluid provoeatacte o Imprejurare care favorizeazit organismul, im-priinn corpuluT nostru miscitrT care fat sa durezeIrtl!)rejurarea plitcutit. Pe cand emotiunile nepincute-ne imping ca sit facem sit Inceteze Imprejurnrile vit-tii:Intoare organismulul nostru neplitcerile carere,fflItti, din ele. DeaicY se vede tit perceptiunea, emo-tiunea §i activitatea nu sunt decat manifestitrile uneia

acelerasY miscnr1 nervoase, care Incepe de la con-tactul unui object exterior cu simturile noastre si sesliv§te cu o activitate voluntarit a noastrit. Aceastnnu care unicti, dupit cum vom vedea mai departe,

as

xlabd,

si

ca

gi

I t

-se numeste, in termini de fisiologie, actiume reflextiFiinclett percepciunea, emotiunea si activitatea Sint

nianifesarY ale aceleias mis,tettri ; dearteea ele sunttotdeauna corelative. Asa, animalile inferioare anumai cateva emotiuni simple si grosolane, pre-cum.: durerea fisicn, bucuria voluptoastt, fricatele de somn, exercitiu, odilmtt, foatne, sete u-nire sexuald. Aceste emotiunl simple se manifesteazala rdndul for prin cateva misettrY simple si nemij-locite. Dar cu cat ne suim maY mult pe scara ani-malelor, cu at ,t complicatiunea devine mal mare istoate manifesthrile corelative de mai sus. Astfelcftt, in ultimul grad al acestei settri, vedem

1°. C. omul are toate sensatiunile ideile pe ca-re le au anitnalele inferioare ; pe deasupra areInca un num6r nemttrginit de ale sale propriT. EsteAns6 de observat ctt sensaciunile ideile cele maiClare stint acele mai betrane in viata regnuluT ani-mal; acele, adic6, care au inceput a se forma, incapul animalelor celor maY inferioare, si care panti.In starea actual, a creerilor onienesti au avut timesit fie elaborate prin ajutorul celel mai marl suinede experienttt; astfel ar fi sensatiunile de ctildurtt,.frig, durere fisic t, coloare, I rn eusiune, etc. In tinipce ideile (tele maY -obscure sunt acele mai de curledformate. Astfel se stie cd ideile cele mai subtile simaY nesi,gure sunt tocmal acele care sunt fructulspeculapunilor oamenilor inv6tati, si care nu suntsprijinite nicI macar de experienta unel Intregi rasetomenesti. Dar cu cat umanitatea inainteaztt, cu atilt

po f-

la-

s

sigi

sigi

gi

150

ea caphat, idel mill noun mai subtile, care apoTdevin din ce in ce mai Clare, pe cat a trecut marmult timp de la nasterea lor.

2 °. Clt la un astfel de tablou al perceptiunilor,corespunde unul intocmal al emotiunilor. Astfel e-motiunile cele maY puternice i mai neindoioase aleomuluY sunt tocmaY acele mostenite de la animaleleinferioare, precum Erica, durerea fisicd, poftele de-

somn, de foame, de unire sexualEt, etc. Pe cInd e-motiunile cele care se gdsesc numaY la oameniI su-periorY sunt atilt de fine, incest multe nu se pot Inc&deosebi litmurit unele de allele ; astfel sunt, senti-mentele de onoare, demnitate, amor propriu ; astfelsunt rusinea, pudoarea, timiditatea ; astfel sunt, In-tro motivele intelectuale, binele, dreptatea morald; etc.

3 °. Cd la cele de mai sus corespunde un intocmattablou de activiattY. Astfel, miscarile ce facem candmergem, cand mancdm, cAnd ne batem, etc. sunt(Tie maY expresive cele maY energice din cate a.vem noY ; aceasta din cause cd, le mosteniria de-

celelalte animale. Pe cdnd sentimentele fine suntexprimate In corpul, maY cu samit in figura noas-trA, prin contractiuni musculare atilt de fine si de-licate, incest cu greu se pot observa i maY nu se potdistinge unele de altele. i cu cat un om va fi maisuperior, cu atilt el va avea o figura en expresivi--tate maY variatit, maY adinclt maY tainicd (voiu11, zic maY greu de a fi cetitd in intregime de unobservator). Cat despre faptul cd orY ce enaotiun&este exprimatd prin contractiuni musculare, aceasta

I.t

si

si

gi

$i

1i

151

nu mai poate fi astite pusit in IndoealA, mai cu sa-mit in urma cereetttrilor lui Gratiollet, DuchenneDarwin (Expresion of emotions).

Prin urmare toate trele fetele activitntii sufietestipresenteaztt resultate on atilt maY consistente si maisolide, cu cat aceste din urrnit sunt elaborate de maYmult time ; pe citncl subtilitatea, nesiguranta, stinji-nirea, sunt cu atilt mai marY, .cu cat activitatea su-fleteascii, Intrit pe cArhrl mai nebittute. Aceasta seexplicit usor pentrucit este conform cu natura lu-crurilor.

Slt venim acum la mobilele vointei astfel precumsunt ele in em.

Fie care emotiune in desvoltarea sa trece printrey faze. In itnt6itt faztt se gitscste la nastereaadice atuncY and ea se manifesttt numal ca zgudui-turit nervoasil simplit, fitrA a fi luat anclf nicY o di-rectiune. Dupit aceasta vine a doua fazit, in care e-motiupea is o directiune, catrit care TO inclren,pttttoate puterile ce la inceput se perdeau oare cum im-pritstiind raze In toate pttrtile. Deaceea in astit fazitemotiunea este mai intinslt, si capita numele de do-rintd. A treia fazit este aceea in care dorinta ajunstt,la maximal eY de intensitate, se disolve, ca sit zicasa, in impulsiunea ce dtt muschilor. Toate acestetrey faze pot fi observate cu usurintit in emotiunilecronice, si In acele pe care maY jos le voiu numimotive intelectuale ; dar in celelalte emotiuni, fazelese urmeazit, obicinuit, asa de ritpide, Inc ,t nu pot fisimtite.

si

el,

152

Emotiunile privite ca mobile ale vointel se Impltr-tese in dou6 categoriY : in emotiunI propriu zise sauordinare ; emotiunY rafinate sau motive intelectuale.

Emotiunile ordinare, clind Bunt maY delicate, senumesc sentimente. Eara dacit sentimentele ajungIn stare cronictt, atuncY iau numirea de pasiunY. Du-pti, cum emotiunea tteckoare dit loc la o determi-nare trecetoare ; tot asa pasiunea dlt Joe la o deter-minare cronicii, care se numeste stitruintd sau per-severantd. Este de observat clt, cu cat omul se affitpe un grad mai malt de perfeetiune, cu atat emoti-unile determinttrile sale devin cronice, deli perdmult din intensitatea lor. Astfel ambitiunea, vanita-tea, iubirea de bogatiY, gustul de arte stiintY, rub-darea, stdruinta, sunt proprii maY cu samtt oameni-lor din societatile civilisate.

Emotiunile rafinate, sau motivate intelectuale, suntacele impulsiunY care provin din influenza uneY expe-riente maY mult sau maY putin intinse, si care suntcu at at mai Clare $i mai puternice, cu cat omul aremaY multtt experienttt. Astfel sunt motivele care sebazeazn pe maximele de purtare ale moraleY, alereligiuniY, ale Interesului bine Inteles, adic6 ale pru-dentei, ale utilitittiY. In toate faptele noastre care se ba-zeazii, pe astfel de maxime nol avem In vedere pro-curarea unel plticerY durabile, fie aceasta, o impaca-re de constiinta, adice o multtintire suileteasca, fieea o plitcere trupeascit. De faptele bune religioaseniei vorbn nu mai remane ; cad, ele au de stopturisit capatarea de pliteeri veci nice. Acesta este

mttr-

1i

si

si

153

motivul pentru care toate imp ulsiunile de in II susle-am numit emociuni rafinate ; c/ci deli prin mij-loace mai ghibace §i mai sigure, totu§i ele tind s/ajung/ la acela§ scop ca si emotiunile ordinare, a-dic6 la desvoltarea §i conservarea organismulul.

Motivele intelectuale sunt, dui)/ cum se. vede, e-rnotiuni care au in serviciul for o mare sum/ deactivitate intelectuald. In realitate oil ce mobil avointeY este intovhrti§it de oare care activitate lute'lectualt.t. luso aceasta activitate va avea o parte cuatat mai insemnatii, cu cat mobilele ce o st/panesevor fi propriY unei fiinti mai inaintate pe scara pro-p/§irii organice ; c/ci dui)/ cum am v6zut, percep-liunea entotittnilor §i determinarea sunt corelative. De-aceea deosebirea dintre emotiunile ordinare si mo-tivele intelectuale nu este de cat o deosebire de gra-datiune.

Motivele rafinate, IntocmaY ca §i tole ordinare, §ipentru acele§i motive, vor fi cu atat maY persistentei vor da be la o st/ruinta cu atat mai mare, cu catomul va fi mai civilisat. Printre popoare asemenea.acel& are prioritatea care persevereaza maY malt Inajungerea scopurilor odatil, concepute. Astfel estepoporul englez. Se intelcge ell nu trebue a se con-funda perseveranta In lucrare spre a merge tot Ina-inte pan/ la ajungerea scopulul, cu perseveranta Innelacrare si In conservarea bunurilor cd§tigate, careau servit odatit de scop. Prin urmare nu trebue ase confunda staruinta progresivd a rasel anglosaxo-ne, cu staruinta stationarit a rasel chineze.

154

II. Nu exist lz'bertatea vointer.)

S'a zis cit vointa trebue sit fie liberit de vreme cetoatit lumea crede asa. MaY antoI nu este adev6ratcit toatit lumea crede in liberul arbitru ; si al dolle,chiar cited majoritatea oamenilor a avut in decur-gerea, timpurilor de mite orY constiintA, despre exis-tenta unor lucrurY, care s'au dovedit pe decatt-tt stiintile positive cif, nu existit, Alai mult de catatitta. Nu este om pe lume care sit nu bazeze pe fa-talitate, atilt aprecierile sale asupra vointeI oameni-lor, cat si actiunile sale. 5i daca sunt pe lume oa-menY carora li se pare a crede in liberul arbitruraceia nu fac decitt sit se punt!, in contradictiune cueY

«TotY, ctitY suntem, zice d. Herzen, child e vorbasit ne apreciem o faptit oare-care, eel auteiu lucru

«ce facem este sit Intrebilin : care motive au pu_«tut sit determine pc cutare sit fitptueasclt asa(nu altfel? Pe urma nol aproblim sau condemnitmfapta, dupa cum ea este sau nu conforma cu pur-

«tareit pe care sentimentul nostru moral ne-ar fi die-«tat-o, sub influenta acelorasY motive.

«Nu este nici un partizan al liberulul arbitru, care«Rind pus In necesitate sit aprecieze fapta uneY per-«scene pe care credea cit o cunoaste bine, sit nu fieZiS : cInai pare imposibil ca un om, care a primit

1) Pentru tratarea pe larg a acestel chestiunY vezT A. Her-zen, Fisiologia de la Volonta unde se ghsesc un mare num6rde fapte si de cugetArr de cea mat( mare Insemnittate.

urmit

§i

155

«o astfel de educatie, care are un astfel de caracter,«u.n astfel de temperament, o astfel de inteligentit,aetc., sit facit o faptit ca asta. A trebuit sit fie el de-«terminat la asta de un motiv oare care puternie ;«cnci, la din contra, nu mi-as putea explica faptul.RDesigur cit nicl odatit n'a trecut prin rnintea unul«orn, care rationeazn astfel, sit zicn, dlind din umere ;«dacit el a comis o faptit asa de lleasteptattt, aceasta'«trance ski s' atribueascit liberului sea arbitra>. Desi-«gur el ar g tsi, si cu multd dreptate, en o explica-atiune ca, aceasta ar fi ridicuilt ; ba ce e mai mult,«individul chiar, care ar fi obiectul explicatiunii, s'aroofensa, chiar ettnd ar crede ctc crede In libertatea sa«personalii, si ar respunde «Ce Credeti oare sit«am fttptuit fitrit nici un motiv ? 1116 luotY poate drept«un nebun ?),

In genere, ennd e vorba sit apreciem o faptit oare«care, nu ne sirntim multitmiti Orin citncl nu ajun-«gem sit descoperim motivele, pe care nol le credemcdestul de puternice sere a o fi determinat ; ceea ce«Insemneazit sit nu suntem multdmitY Ineat timp re-«ninne o lipsn in siragul determinatiunilor, conse-«quentiler prin antecedentele lor, si cu toate aecste arfi asa de usor de a umplea aceastit lipsit cu ajuto-

«rul liberului arbitru I Pentru ce n'o umplem ? Pen-, trucit in fundul eel mai adinc al constiintii noastre,esimtim repulsiune neinvincibilit de a considera

arbitru ca ceva real, ca altit ceva deck un«subterfugiu destinat sd marchese ignoranta noastrd

a

li-.1yerul

156

.rneventualit privitoare la o verigA oare-care din lan-wtul causalithtil

Dar apoY oare nu presupunem nol to Inlantuirealrointei and judeettm pe criminal, and le acordlim,circumstante usuratoare orX impovitrittoare, dupti, ca-usele care au putut stt-Y determineze :2 Dar legile pe-nile, care nu fac decat sa creeze motive de vointlt,ar mal avea ele oare vre o utilitate sau vre un In-toles ctind ar fi adev6rat ctt omul poate sti infrtingLi,legea Mitt. motiv ? Dar educatiunea ar maY fi ea oare,cu putintti, and ar exista liberul arbitru ? Pentru cetin om bine crescut nu este capabil s t facit cutaresau cutare faptit necuviincioastt sau rusinoasti ? Toc-mal pentrucil vointa lul este Initintuitit de motive,nobile, care prin o lungtt deprindere S'au fixat insistemul lul nervos astfel, Meat au ajuns sti, fie maYputernice decitt orY ce alte motive. MT, se stieorY ce exercitiu Indelungat al uneY aptitudini ner-voase formeazit deprinderea, care nu este decAt unfel de instinct ce lucreaztE ate odatti, fitrtt ca noY sitavem constiinttt de lucrarea el. Dacti, nu ar fi asa,stand n'ar maY fi pe lume niel siguranttt, Ilia In-,credere, nicl moralitate, nicY civilisatiune.

Dar lasti,nd la o paste mttrturisirea explicit, sauimplicith, a oamenilor despre credinta for in fnlan-tuirea vointeY ; a,ceasta Initintuire se poate dovediprin statistics faptelor sociale, apoY chiar prin ar-gumente curat rationale. i In adever, dupti cum ob-i3ervit Priestley (The Doctrine of Philosophical Neces-4sity), .a zice clt vointa se terminti, prin sine InsttsT,

en

ci

157

«insemneazd a nu spune nicY o idee ; ba Ailed insem-«neaztt a spune o absurditate, adic6, o determi-onatiune, care este un efect, are Joe fdrd causa &WIscotind afard din chestiune motivele, nu mat remit-

cne in adevor nimica care sd product, determi-naidunea.,E curios §i totodatd milos lucru de a auzi pe unit

apdratort at liberuluT arbitru spunend cd, omul binecrescut, cu adevorat inv6tat §i cu adeverat liber, nuse mat conduce dada de datoria sa astfel precumi-o dicteaza ratiunea. Dar dacd omul cult nu-0 pa-zecte datoriile, voiu intreba de ce se conduce el ?Desigur cd de motivele de care se conduc §imuritorY. Vra slt zied; in casul itntOiu, vointa este in-litntuitit de motive mai nobile, dictate de ratiune ;in casul al doile, do motive mat grosalane ; dar li-berit nu o gdsim.

Nu mai remane indoialx, decY, ctl determinarea,este un erect necesar al motivelor. Anse §1 acestesunt la randul for un efect necesar al organisatiunitcorporale a omulut, §i a influentelor obiectelor ex-terioare. Se §tie apoT eLI atilt organisatiunea corpu-lut cat §i celelalte lucrurY din lumea exterioard stintsupuse la legT fatale. Prin urmare fie care determi-nare este o simply veriga dintr'un lane nesfir,,:it decause §i efecte ce se intinde in lumea rnateriald.Prin urm are Yointa este fatald.

Despre ilusiunea liberuluT arbitru. Nu maY este nicTo indoeallt c t acel care cred in liberul arbitru suntvictimele uneY ilusiunT de care nu se pot desface. De

ca

ceilaltt

§i,

158

-altmintrele, toate ilusiunile sunt luate drept realitntYpiinit la un iimp. Dar ceea ce e curios, deli foarteexplicabil, este eit liber-arbitristiT nu stitruese ca in-ditrittnicie in credinta for decitt cand e vorba de faptemaY mull sau mai putin indiferente.

a Clad un barbat, zice d. Herzen, giiseste litngitfemeea sa pe un tumult si ucide, atunci nimine

a nu maY contestit cit acest barbat a lucrat Pub stit-pitnit ea, uneY patimY predomnitoare care a exelus

-a onY ce deliberatiune. Dacit un om se sin ucide pen-tru vmor situ dcsperare, nimene nu pretinde ed a-cest om se bucura de liberal seu arbitru.ried, apucand cu mitna IndreptAnd contra piep-tuluY seu sulitele vriljmasilor, era, nimene nu con-

« testit, stitpitnit de un patriotism atilt de arzetor,« fuck el jertfca viata sa pentru compatriotiI« on ce &tit consideratiune period in fata patriotis-

muluT ... Dar indatit ce este vorba de fapte maYputin importante, atuncY par 'a. se simte o repul-

« siune de a admite ideea determinttriY necesare, re-« sultdnd din conflictul motivelor. Presupunem ct

discutlim asupra liberuluY arbitru ; adversarul meu,dorind sit 1'16 infunde cu un argument fttrd replied,

« degeaba maY fact sofisme, &Id e sigur cd« eu sunt liber in momentul acesta sit inchid sau sit

desehid maim, stau loculaY sau sd merg, sit moarunc de pe fereastra sau sa stau in diseutiunecu d-ta.a Nu este adevOrat.-- Cum, zicY cit nu este adeverat ?

'1

Winkel-

seT,

«

A

«

Imi dice:

sitA

.

.

s

.5i

.

s

159

« Da. Dti,-mY o dovadit despre libertatea d-tale.Ce dovadit vrei ?

Executarea imediat a uneia din faptele care zicled stau in puterea d-tale.

Bucuros. Ce trebue sit fac ?» Stt te arunci de pe fereastd.

Ah ! nu ! asta nu !Si pentru ce nu ?Da crezi d-ta, adicti, cit dorinta de a te repune

4in aceasta discutie ar fi un motiv in de-ajuns pen_4tru ea un om, en femee §i copiY, sau chiar i fitrit4asta, sti, se arunce de pe fereastit jos cu riscul de«a-V rupe capul ?

a Nu amicul meu, asta nu -ml pare un motiv dea-ljuns ; §i toemal pentrucd acest motiv nu este in dea-»juns, chiar duptt ideea d-tale, deaceea nu te arund»de pe fereastit. Recunoac,te decY eh a te arunca4de pe fereastd nu std in puterea d-tale ; dar aterndqde motive care se presenteaztt inteligentei d-tale.«Nu e, ti prin urmare liber de a face aceastd faptd,sau maY bine de a o voi; cad dacti odattt itY voi-o,

4atunci implinirea eY ar aterna de imprejurttrY exte-_4rioare, de exemplu, de existenta sau neexistenta4uneY grile, de consimtirea sau opositiunea mea, de«atate altele. In scurt, nu este aid liberarbitru. Ce4respune la asta

Respund, cit am ales reu exemplul, a nu tre4bue a considera fapte de a stfel de importantil.

cFoarte bine. D-ta revindecY dard liberul arbitra4numa1 pentru lucrurY fttrd importantd. ApoT o facul-

160

«tate care se stinge In orY ce faptii importantd«care se aplicit numal la bagatelurl, maY merita oare(ca fi aparattt cu attita zel? Si apol esti d-ta sigur«ea, macar In casurY do bagatele, veT putea sLi. lucrezY«sau nu, farti motive ?

Asta e ma de evident, di nici se maY«Pot in acest moment, un motiv, sit merg«la dreapta sau la stinga.

«*i in care parte vreY sit mergi acum ?La clreapta.

(EY bine, me pried eil dacit d-ta vreY cu adeveratKnit mergi la dreapta, atunci nu poti stt mergi la stinga.

Vorbh sii fie ! eaca merg la stinga.asta prevedeam eu ; vezl prin urmar.e

«di nu atornii de la d-ta Ca sä mergi la dreapta, §,iach verbele au fost deajuns ca sit to faclt sit mergT«la stinga. De ascii datit se vede ctt motivul eraesuficient.

Protestez, strigit adversarul meu cam ofensat ;asta nu Insem-neazii a rationa, asta Insemneazd,

«glumi sau a-sY bate joc de oamenY.RInceti§or, Incetisor, nu to Infuria, Mei prin asta

rimy veT da o noun dovadit. Deja faptul de a fi !nal-«tat putin giasul, de a fi gesticulat cu mai Inuit&evivacitate, este din partea d tale Ora Indoealit oereactiune curatti, provocatit de o glum t. Acum, dacit«vrei sit me asculti, lti voiu spune cum ImY esplieoneintelegerea care YtT d ilusiunea libertittit Din«neIncetata lucrare a creeruluY nostru resulta un pu-«hoiu neintrerupt de imagini si de tendinte active,

discuttt.MIA Mei

«Toemai

a

pi

pi

161

< ea sit zic asa, care toate ar putea sit se tealizeze,rzsit se transformeze In actiuni, sau sit nu se reali-«zeze si sit fie lnlocuite de altele. La tot momentul< simtim directiunea ce is tendenta rnotrice, dar nu«siintim care va fi directiunea definitivit. ProUabilita-«tea in favoarea cutitreY sau cutarei purtitri a noas_< tre poate sit fie evidentit ; dar cu toate aceste, pe«cat toate posibilitittile n'au fort eliminate, adice«pe cat timp conditiunile producetoare de actinne«nu suet ancit realizate, not credem cit alegerea.este liberit. Dart cercul posibilitatilor se restringeocit cat tendinta de-a fitptui inteun chip determinat,< elaborandu-se in reprs,sentatiunile creeruluf, depri-< meaztt, ysi, ca zic asa, §terge pe toate ceielalte.«A tubici simtim cit toate reflexiunile noastre iau di-«rectiune maY decisit, zicem : «Incep a voi sit lu-«crez in chipul cola mai degrabit decat in celalalt.<Insfirsit, causele determinate se complecteazit,Rceea ce era In inceput o posibilitate, pe urmit o pro-«babilitate, devine o realitate. In aceste diverse stadiY,osimtim cum actul se formeazit, i simtind ceea ceR se petrece In noY, zicem : evoesci>, atuncY miscarea«se intamplA. Tot astfcl o cumpitnit, Incarcatit in aman-«dou6 talgerele sale cu greutatY egale, poate sit se«piece, sau de-o parte sau de alta ; ea e liGerti sit se< piece in dreapta sau in stinga, dar nu o face pen-«trucit amandoue greutittile se echilibreazd. Dar sit«se adaoge de-o parte greutatea cea maY mica, un«atom de pulbere, asta va fi deajuns ca sit hotitreascit

Conta, Teoria fatalismulut 11

sit

si

si

si

162

«miscarea. Pe cat timp aceastd aditogire lipseste,cumpitna remitne liberit sit execute cutare sau cu-

«tare miscare ; Indatd ce aditogirea s'a fitcut, ea perde«libertatea i devine sclavd imprejurdrilor. AceastAedibertate consistit deeY fn posibilitatea cutarui sau Cu-«titrui eveniment ; dacd cumpitna ar avea cunos-otintit de sine, ea s'ar crede liberd, ca noi ; dacdea n'ar vedea ea, un atom de pulbere o face sit

«cadit trite° parte, ea ar crede cit are un liber arbitru..D. H. Spencer prin vestita sa carte : Principles of

Psychology, explicit ilusiunea liberului arbitru tot cad. Herzen.

Pe langd causa aretatit de acesti dol marl cuge-tittorY, s'ar mai putea arica addogi doue cause, carevor complecta explicaOunea. Tn consecuentit voiuzice ca, ilusiunea liberului arbitru is nastere :

1 ° Din concursul complicatiunea unui mare nu-mer de 'notire, care face cit resultatul luptel dintreaceste devine incalculabil neprevezut. Aceasta du-pif d-lor Herzen si H. Spencer.

2 °. Din imprejurarea cti organza con0iinteY nu poatesit perceapn In acelaf moment, si cu cel mai mare gradde ltimurire, dealt nn singur lucru. Am arOtat mai sustit aceastd Imprejurare este poate cea maY impor-tantd, lege a spiritulul nostru; eh, din ea decurge ne-cesitatea facultittilor numite, sgeneralisatiunea, per-ceptiunea raporturilor, asociatiunea si succesiuneaideilor. Acura vom vedea ell tot din ea decurge giilusiunea liberuluY arbitru. Si eatit cum : Se stie titorY ce Intipitrire de antgiul grad este o urmit a uneY

opiniunea

gi

gi

gi

gi

163

impresinni venite din lumea exterioarit, si care im-presiune este destinatit numal decat sit treacit prinsistemul nostru nervos, easit din el afarit subforma, de impulsiune (lath, muschilor. Se stie apol citIntipitririle de anthill]. grad, Rind multe si diverse,dan Joe la combinatiunea din care ese joeul facul-tAtilor intelectuale, si la contrabalantarea din careese determinarea vieteY. Organul constiintei avend apercepe ceea ce se petrece pe organul perceptiuniTde ant6lul grad, simteste, intre altele, intipdririleemotiunilor, prin urmare a motivelor. fiindcd fiecare emotiune trace, dupit cum stim, prin mai multegrade de desvoltare, pantt ce ajunge sa determineactiunea, care grad se oglindeste in Mate intipAriride anteiul grad ; deaceea, constiinta asistit, la toatitdesfitsurarea unuT mobil ; deaceea insfirsit avem con-stiintA, maY mult sau maY putin, atat de motive, cat§1 de cfectele lor. Dar fiindcit pe de-o parte, in ca-put nostru se gAsesc In luptd mai multe motive de-odatit, si fiindcit pe de altit parte, organul constiinteinu poate percepe deodatit si separat mai multe luc-ruri ; deacolo urmeazit cit, noY nu putem simti mo-tivele litmurit decf,t pe rand. SA presupun cit, aflan-dum6 In curentul succesiunil ideilor, privesc In con -tiinta mea motivul b. In acest moment, desi eu fn

trcvM poate motivele a §i c care precedeazd suc-cedeazit pe b, totusi acest din urmil motiv este eelmaT clay, eel care ocupd mai mult atentiunea, mea.Apol cited sunt oetipat a simti existents, desfasura-rea si directiunea, pot a zice, numal a motivulul b,

sit

$i

5i

si

§i

1G4

de sigur ett eu nicT nu pot vedea In acel momentaltit determinare posibila decat acea causatil de b.

In consequent cred ca am stt luerez dupit eum m6sfiltueste acest motiv. Dar ideile urmandu-se, eu lu-nec de la motivul b la c. De astd datA r este acelcare ample mintea ysi atentiunea mea, pe child tibia,thresc poate pe b §i d. Deaceea acum nu ved si nucred In alto determinare posibiltt decat in acea cau-satit de c. asa maY departe cu toate motivele elitele tree In revistil in timpul deliberatiuniY mele. Ceface un orn care este frtimilntat de gandurl si nustie cum stt se hotitreasett ? El gandeste posomorlt,.i deodattt venindii -Y o idee, se loveste cu mina pe

frunte zicendu-sT cam gttsit.> Dar ideile se urmeaztt,motivul giisit se perde si el, In intunericul celor tre-cute, §i venindu-Y o altit idee, omul nostru din noutresare zimbind i zicendu-sT cam gitsit.. asa maYdeparte. Pen tru ce in momentul veniriT ideeY zicecam gttsit ?» Pentrucit in acel moment el nu crede capoate fi posibi/tt altit determinare dectlt aceea pe carea gtsit -o.

Din perceperea uneT sume succesive de astfel deneceqtAtl de determinare, naste In capul unuY reuobservator ; ideea Si credinta unei posibilitati de a-legere. Zic In capul unni reit observator, cttcY onT cebun observator va vedeik ch. el InsusT nu se simteliber chiar In mom entul ctfnd zice cam gitsit.» IdeeaacesteY libertAT vine pe urmtt duptt ce a trecut deli-beratiunea ; chiar atuncT aceasttt idee se presenteazttnumaT cti, ideea uneT simple posibilittttY in abstracto. Sein%elege ett lupta de motive pe care am presupus-o maT

Si

qi

el

165

sus se Intamp lit atunci cAnd aceste sunt mai mult saumai putin egale in putere. Dar davit In mintea nostrd sepresintd numal un singur motiv, atunci niel existit de-liberatiune ; sau daett se presintd numaY un motivputernic, pe child celelalte sunt de tot slabe, atuncideliberatiunea maY ell nu are &mutt. Aceasta esteuna din causele pentru care sustiitorii liberulut ar-bitru sunt, pe de-o parte foarte Iuddratnici In ere-dinta for cdnd e voia de aetiuni indiferente deter-minabile de nenum6rate motive tot indiferente ;de alto parte admit dincontra meat -va inlantuireavointei, and e vorba de fapte groase, determinatede un sentiment sau o pasiune puternicti (duptt cumam vezut maY sus In citatiunea din Herzen).

3 °. Ilusiunea liberului arbitru odatd foramtd estesustinutd §i fixattt in cat-va de cdtrd sentimentele dedelimitate i de italndrie. Aceste sentiment°, care sunt4iste forme ale egoismuluY, ne procurd dorinta de astdpil ni§i a poronci. Aceasta anen nu se Impactt cuideea ca suntem sclavi pilnit §i a influentelor colormaY putin nobile. Deaceea ne place a isgoni aceastddin urns idee din capul nostru. Si apoi chiar neconvingem de-a binete ctt suntem liberY.

Cate idel fal§e, care ne lingu§esc, nu capatd oaredrept de cetatenie In fundul eel maY adinc al con -victiuniY ! Fie care individ, fie care grup,be care natiune atribue§te de bunit credintft ca-litittl care altii i le tagaduesc. Si aceastd bunscredintd, §i aceastd convictiune, se Intdre§te cu atat

pe

yi

let

166

maY mult, cu cat se IntLilnesc mai multi cointeresatY,care atunci se lasti a se convinge unul pe altul.

De finitiunea vointd. In orY ce determinare volun-constiinta vede intipttrirea de gradul ant6iti a

ernotiunil motivate. Anse aceastit emotiune ajunsil.In gradul de dorintti, de§teaptit prin efectul asocia-liuiliY i imaginile obiectelor i actiunilorcittrtl, care tirade dorinta. De exemplu ettnd in6 ho-tilresc 01 beau un pahar cu apit, eu am In acel mo-ment con§tiintli de sete, §i totodata ved fn mint?...qa

mea imaginea paliarulul cu apa $i aceea a actiuniTboutultiI. In inomentul In care m hotiiresc sit filevisith, la un prieten, ved in mintea mea actiuneamergerii mole, casa §i figura prietenului, etc. Inconsequentil; Vointa este con.,ctiinta motivalui determinhlor, unit's cu coWiinta imaginilor lucrurilor fi a ac-ianii catrti care ne impinge acel m9tiv.

§. 2. .13c.cpre Instinct.

0 lucrare instinctive este acea despre ct cdrd moth"-determin6tor ysi despre a card executare nu avem con-ictiinta in I aomentul ciliar al determinatiunii i al exe-,

culard de§i maY pe U1'11111 putem stt, avem sau sxnu avem con§tiinttt despre d nsele, Aca de exemplu,(And cineva rapede mana Cu amenintare inspre o-chiY eu inchid ochil, intorc capul ridic ma-nile spre apttrare, fdrA sA-mY dau samzt despre ceeace am filcut deck mat tarziu.

are,

ideilor

meY, ci

167

Care este adeverata deosebire intro instinct sivointit ?

Filosofir si Naturalistil au crezut pand maY deundzisi uniT cred sj astAzi, oh este o deosebire radicaldintro aceste done feliurl de determindri. Instinctulapol a servit in stiinte ca un fel de panaceu al ig-norantei noastre pvivitoare la actiunile neexplicateale animalelor. On de ca.te orY nu se intelegea o ac-tiune a animalelor se respundea cii instinctul o pro-duce ; ea si cum acest cuvent ar fi representat oputere magicd care ne scutea de orY ce cercetaremaY departe. IIaY ttirziu s'a recunoscut tit miscareainstinctive, este o actiune curat reflexit, care se im-plineste en aceiasi regularitate sj fatalitate cu careo masind se miscd cdnd intoarcem un anume surub.De exemplu, pruncul incepe a sage firm sit stie, in-

ce nerviY buzelor sale suet gadilitii de tint saude orY ce alt object ce se Introduce in gum lui.Anse am vezut ca sj actiunea voluntary este fatald.Prin u7mare intre actiunile instinctive si acele vo-luntare nu este altit deosebire deck aeeea care pro-vine din constiinta determinatiunii. Dar Did in pri-vinta constiintei nu este o deosebire radicald intreinstinct si voltittt. Si in adever, daca considerdmtoate iniscarile cdte se intitmpld In corpurile organi-zate, vedem ca, ele formeazit o gradatiune nesinititd,incepend de in cea maT necunoscutit si mergendpttnd la cea cunoscutit de cittrIt constiintd. Ma, func-tiunile cele maY elementare ale vietil organise, pre-cum endosmosa sj exosmosa, sunt si cele maY ig-

data

168

norate de not ; si nit putem sit le unoastem cleatpe o cale obiectivtt foarte indeptirtatit, si dupzt foarteInultit experienttt. Mischrile mai complicate, precumrespiratiunea, bataea inimel, aj ung la cunostinta noas-trt maY usor, deli tot pe cale obiectivit indirectit,si duptl oare care experienttt ; dar sunt si ele nea_

ternate 'u total de vointa noastrit. Dupti aceste yinmisettrile instinctive propriu zise, despre care ctt-

pilttim c unosti nth imediatti, dar numaY dup, executareafor si tot pe cale obiectivA ; astfel stint, clipirea dinochY citind vedem Milt de veste o razit de lumintttire, trestirirea la auzirea until mare vuet neastep-tat, etc ; deja aceste r-n*ArY se pot influents Iiicilty ade cIttrti vointtt. Urmeaztt apol misettrile semi-instinc-tive care stint maY Inuit sau maT putin intrev6zutesubiectiv de cittrti, eunostinO, si care pot fi moclifi-

cate de cittrit vointti, fn mornentul execuOuniY for ;astfel sunt, miscarea ce face o mamit cand vede pecopilul seu In pritnejdie si se ripede sit -1 scope ;imbrttcosarea a doY =anti care filet de veste se in-tillnesc dupti o lungit despartire ; plztnsul, risul etc.Dupti, aceste via miscarile curat voluntare desprecare ettptItItm cunostintit pe cale directtt subiectivttehiar inainte de executarea lor. In sfirsit, in capul gra-datiuniT stau acele miscitrY voluntare care sunt de-terminate duptt o foarte lungit deliberare a motive-lor intelectuale, despre care avem cea maY claritconstiinttt en timpul eel maY lung inainte de execu-tare, si care pentru aceasta caracteriseazN, pe oame-

169

nii eel mai superiori si mai emancipati de patirneleordinare.

Prin urmare cu cat suim scara vietis organice, cuatat vedem cat constiinta 1§I ldrgqte orizontul. Deairs urmeazd cdt intre instinct 0 voinfd nu este decat o deosebire de grad. Acest adever este coroboratsi de observatiunile urmatoare :

Omul nu poate Imbrgisa cu atentiunea lut toateactiunile cute e capabil sit faett. Deaceea In intere-sul orizontuIui contiintei MY, e de neapara-tit trebuintil ca lucrarea voluntard de astazi s'o pre-facd In lucrare instinctivd, numitti deprindere, pentruca mane, suindu-se pe aceastd, noud, treaptd, sil poa-tit vede maY departe cu ochil con§tiintei ; adic6, sitpoata, intrebuinta atentiunea sa la alte actiuni maYsuperioare si mai complicate. Asa, vedem cd vorbi-rea, cetirea, inv6tarea unel limbi streine, manuireaWilli instrument de musica, etc, care la inceput o-eupd toatit mintea celul care invatd, aceste toate seoxecut1 la urmt maF,sinal sub influenta altor actiuni5 al superioare care ocupd atuncY atentiunea, precumar fi, combinarea ideilor, expresiunea until sentimentprin note musicale, etc. Deci deprinderea este uninstinct care odinioard era o vointd. Este un instinctchstigat, ce -I dreptul, dar care nu se deosebeste prinaltd, ceva de instinctul indscut.

In copildrie concepem o idee si o aplicam in prac-tied In deplind constiintdi, credem not atunci. Insecu cut inaintam in vrestd, cu cut eft§tigam mai mul-td experientil in privirea acelel idef si a aplicariy

Ilirgiril

170

el, cu atata vedein maY lamurit Intr'Onsa, cuprin urmare, avem maY multi con§tiintit de ea. A_

jungend la bOtranete §i aduc'endu-ne aminte de ye-chile noastre cugetttrY, pe care punendu-le in corn-paratiune cu cele actuale, gitsim ci deosebirea estea,sa de Mare in privinta constiintei, Inca zicem :.dacil in copilitria mea, in cutare cas, am aplicat binecutare maxima de purtare, de sigur cti am ficut -oprin un fel de instinct.» Tot astfel zicem cit, cutarepopor in stare primitiva a fitcut cutare resboiu saucutare tractat on alianta prin instinct de conserva-ti Line.

Sociabilitatek este un instinct .propriu zis, §i inits-cut la multe specil de animale. Tot acest instincta silit pe oamenY ca in cea maY primitivit stare s61-batica sit trtietvcit in grupuri. Dar instinctul

adicit legaturile sociale, se specialiseazit §ise complicit en cat umanitatea face progres.Ajungeun timp cand oameniY sunt constituitY in state pri-mitive, precum erau, de exemplu, vechile monarhilale AsirieY, PersieY, etc. In aceastit stare exista oare-care con§tiinta despre sociabilitatea omului ; cadcarmuitoriT statelor fac acum leggy deliberate, adic6voluntare, prin care dovedesc credinta for c11, soci-

etatea ar pute /7 organizatetincatva astfel deck cum.este. Alai tarziu cand vine timpul automatilor dinstate, numerul, fill% sit dispara, se mic§ureazit : candyadic6 un numer mai mare de oamenY, capatand ocon§tiinta ceva mai clarit de societate, is parte 1aconducerea statelor : aceasta este epoca oligarchiilor

atilt,

socia-bilitittir,

1i

171

si a monarehillor maY laminate, bazate pe dreptul di-vin. Vine insit thnpul cand toti indiviziT dintr'o ta-ra au constiinta de societatea i sociabilitatea, forfie-care crede cit el face parte din societate numaIfiindca voeste, cit societatea nu existit deck numalfiindea totI membrii el s'au invoit tacit sit se supu-nit la °are care obligatiunY pentru a ca,tiga prin a-ceasta foloase mai marl, cit tots ocarmuitorii Cu dreptdivin sau cu dreptul celul mai tare sunt niste usur-patorY, cit cetatenii prin vointa for pot sit tact sitdisfaca, sit dreagit §i stt strive dupit cum vor ave.gust si plitcere. Aceasta este epoca monarchiilorconstitutionals democratice si a republieelor democratice din tiinpurile noastre ; epoca tiintelor so-elate si de stat bazate pe liberul arbitru si pe ghi-bacia cArmuitorilor. Dupa aceasta va veni, eredem,un timp cl,nd membrii societatilor omenesti vor ayeconstiinta nu numat de toate suruburile i misettrile-mashie omenestI numitit societate (fie ca stat, co-munit, provinta sau on ce altit asociatiune privattt ;ci si de absenta libertuttei vointer aceasta va fi epo-ca stiintelor sociale si de stat bazate pe legile fataleale NatureI. ET bine, eand astazI vedem cut cetate-nil dintr'o tart eivilisatA iau parte direct sau indi-rect la organizarea i conducerea statuluY, sfatuin-du-se, disputandu-se, chibzuind hotarind, cea de'n-t6Y idee cc ne vine este ea, ata crearea oat ci or-ganizarea i earmuirea statelot este o lucrare volun-taa §i o artit. Dar aceasta arta In zilele noastre sebazeazit cAte- odatil pe descoperirl stiintifice, si In

i

si

172

genere pe regule nascocite de tea mai rafinatd pru-denfti, capatatti prin o experientd asa de laugh caa noastrh. Cu toate aceste vedem tit aceste regulein esenca for sunt "'plicate si de popoare semi-sal-batice, care de sigur nu sunt in positie sit filosofezeca not asupra stiintelor de stat. Pentru a explica a-cest fapt zicem indatii cd acele popoare lucreazdastfel prin instinct. Dar si oamenii selbaticY se sat-tuesc asupra intereselor for commie si au care careconstiinfd de ceea ce flu.% De sigur cht si el, la. randul 1 ), se mind de regularitatea 3i uniformitatea cucare stint organizate yi conduse societtitile de furnicY,de albine, de castor', fard ea membrif acestor soci-etal' S1i aibd experienta i usurinVt de cousfdtuirea oamenilor.

Ceea ce s'a zis despre sociabilitate, se aplich latoate dispositiile, lucrarile i ideile omuluf. De aieise vede cd lucrarea precedeazil conceperca ideel carese realizeazd in acea lucrare. Intr'uu alt ordin deidel s'ar ziee : arta, preeedeazii stiinta. Prin urmarein,tinctul este o vointd maY intuuecatd ; pe cand vo-inta este un Instinct mai luminat.

Dud considerdm toate micdrile din lumea areas-ta, am put& face o .gradatiune nesii4td, incepCMdde la misedrile corpurilor brute produse de forcelemecanice fisice, contiaufind cu miscdrile chimice,apoi cu cele fisiologice din Plante, pe urmit cu celedin animale, ajungOnd insfirsit la actele instinctivei apoi la cele voluntare ale ornuluY. Cu cat ne suim

pe aceastd start' gradatd, cu atiita materia se cu-

gi

173

noaste mai bine pe sine. Aceasta gradatiune se des-volteazd si in decursul timpurilor. Asa, in istoria pit-m8ntului nostru vedem la inceput numal misottrilemateriel neorganice. Mai tarziu apare viata, organi-cd care incepe de la formele cele maY simple si a-junge gradat pAnii, la, starea actualtt a omuluY. Dare probabil e t progresul nu se va opri aidY. Ornul,sau spEcia de animale la care va da el nastere, vacontinua In viitor a deveni din ce in ce mai con-stiut, ysi pe o cale din ce In ce maY directA, atilt delucritrile trupulul seu, cat si de acele ale naturesce-1 IncunjurA.

Nota. Pe cdnd. se credea c i animalele sunt absolut statio-nare, fiindcti ar fi couduse de o facultate stationard nu-mitti instinct, se aducen, ca exempla laptul cii, albineletot astfel ar fi luerfind acum f aguriY ca si cu dou6 mildeanY In urmil; pe cand oameniY at fi asa de liberY si deprogresistl inclit lucrAtile lot s'ar fi deosehind. Acum,and stiinta a dovedit cd si animalele schimbi lucrarilefor dupti loc, tirnp si impreiurarl, voirt fare o singurd ob-servatiune fn privinta aceasta: dac;t o fiintd inteligentitsi neprevenith at observa societhtile ornenestl mime indecurgerea unuY time relativ scurt, oare n'ar gilsi ea ctinol stimdnitin cu albinele in privirea statorniciel si a u-niformitiltiY? exempla, a Post o epoch preistoried incaretimpurile

toot oamenil aveau acelas fel de arme de silice. Inistorice, in Limp de mat multe mil de ant, tot(

oamenil s'au servit de arcurY si Toate popoareleselbatice sau barbare dintr'aceeasY climb au intocmal ace-las fel de bordee. fii aceastd. architectura dureazd multemil de ant, inainte de a se preface in architectura mo-dernd, care eardsl incat-va este aceeasi pretutindene. Bor-deele selbaticilor si a barbarilor totdeauna au forma de

1)e

51,1110.

174

si casele noastre totdeauna rectangular°, in ce sedeosebesc ele oare de celulele din faguril albinelor ? Decigur cat se deosebesc numat prin aceea cif stint locuinteleunor albino mat perfectionate in care specialisarea orga-nelor si a functiunilor este maT mare din care causdlucrarile acestora trebue sit se diversifice maT tare si inmaT scurf timp. Dar deosebire esentialli intre lucrhrile a-cestor dou6 speciI de animale nu existA.

SECTIUNEA IV.adeva date qtaroyfice care con/Irma teoria fatalismului.

Centrurile nervoase ale functiuniY de relatiunesunt creerul si mnduva spinttriY. Din aceste centrurYpleacn un mare numer de nervY care se ramifictt sise respandesc In toate organele trupuluY. Anstt fie

care new este compus din done felurY de fibre ner-voase : unele numite fibre sensitive care sunt desti-nate sn transmita la centrurile nervoase impresiunileproduse la periferia trupuluY de entra obiectele ex-terioare ; altele numite fibre mot rice care sunt Insttr-

transmitn muschilor impulsiunile motricice pleaci% de la centrurY. S'ar pute .zice cn nervuleste compus din done linil telegrafice, din care tunaaduce noutntile din afartt, si alta duce inapoi res-punsul, ordinul de milcare a muschilor ; earnstatiunea uncle se primesc noutntile si redacteazitrespunsurile este centrul nervos. Deosebirea Intreaceste done felurY de fibre se face cu usurintn lanerviY care pleactt din mitduva spindriY. CticY fie caredintre acesti nervY are done rAditcinI, adictt done

vizunit,

gi

civate sit,

adiett

175

ce es separat de mitduva spinarff, care apoi seintrunesc spre a forma un singur cordon. Ritditcinaanterioarit este compusit din fibre motrici ; emit ceaposterioarit din fibre sensitive. Asa meat, dacd taempe cea de'ntOT, organul In care merge nervul astfelciuntit, simteste contactul obiectelor exterioare, darnu poate sit execute nicI o n i§care earl dacii, tit-

em radacina posterioarit, §i lasitm pe cea anteri-atunci organul In care merge nervul poate sit

execute orY ce mi§care, dar nu simte§te nimica, chiarcand ar fi ars cu foc. .A§a dar, prin acela nerytree doue curente In sens contrar : impresiunea dedin afarit merge spre centru, §i de acolo, dupit ces'a transformat In impulsiune motrice, se Intoarceearitsi Inapol. Se Intelege cit pentru a fi cu putintitprefacerea curentulul sensaOuniI In ciirent motoriutrellue ca fibrele sensitive sit se uneascit In centru-rile nervoase cu fibrele motrice ; astfel facet acestesit fie oare cum continuarea celor de'nt6T. Eata cumse face unirea for In mAduva spinaril :

Fibrele care constituesc ritdaeina sensitivet a ner-vului incep a se Imprit§tia Indatit ce Intrit In ma;duva spindriY. i anume, unele se Indreaptit In sus

continuit drumul pantt la creer ; earit altele se a-cufundit In substanta care constitue central mitdu-.veY. Aceastit substantit este compusit din un num6rnesfIr§it de celule maT molt sau maY putin neregu-late si prelungite. (Math ce fibrele ritditcinil sensi-tive ajung In mijlocul aceste mase cenu§ie, ele In-ceteazit din ce In ce a fi fibre ; ele se sfir-

ft iY

;

oarit,

si

adic6,

176

sesc cu o continuare de celule din ce In ce maIputin lungY, pAnd ajunge la o gramadd de celulemaY mult sau mai putin ovulare. Dar tot din b aTa-

mada acelor celule scurte, Incepe a se destinge Inpartea opusd, sirurY de celule din ce In ce maYlungY, care de la un punct devin fibre nervoasemotrici, care es din mnduva spindrii, Impreund cucateva fibre venind de la creer, spre a constituicealaltd raddcind a nervului, cu alte cuvinte amun-douo felurile de fibre nervoase se Intillnesc si suntpuse in comunicare prin mijlocirea unuY numer decelule din masa cenusie a meduvei spindriY. Acestnumor de celule care se interpune intre nerviY sen-sitivY si Intre nerviT motorY, are un rol si o functi_une analoagd cu aceea a uneY bobine de inattatiounecare se gitseste In mijlocul uneY sirme ce so Intre-rupe, si prin care trePe un curent electro-galvanic.Acest numer de celule este acela care preface en-rentul sensatiuniT In curent motoriu.

Fenomenul transformttriY impresiuniY venite de a-fard In impulsiune motrice se numeste acciune re-flex& Aceastd, actiune reflex d, constitue in esente toatafunctiunea de relatiune a fiintelor organice.

Pentru a Intelege bine functiunea de relatiune, sltIneepem prin a o stadia In formele ei cele maY sim-ple. Eatd pentru acest scop o experientd citatil ded. Herzeu (Fisilogia dela volunta,) In care actiunearefiexii se face numaY prin mijlocirea meduveY spi-ndriY, si fildrit amestecul creerilor

<(-) broascd siindtoasii este spanzuratd de extre-

177

«mittitile sue de dinainte. Sit punem degetele uneia«din extremitAtile de dinapoT in contact cu o leach«de acid. Animalul retrage cu putere piciorul, itgfreacil de celalalt ca sti-1 steargit, resistA din toate«puterile, si aratl intentiunea hotttrittt de a scapa<si de acid si de experimentatiune. Silindu-se ca stt«ajungA acest stop, el inchide ochiT ; ceea ce in lirn-«ha broastelor insemneazA ctt el sufere o durere cum-

DacA traction tot asa o broascti, acareia ma-«duvA a spinArii este sectionatA, vedem ctt piciorul«de dinapoT se retrage numai decAt indattit ce dege-«tele lui au avut cel maT mic contact cu acidul; ba«Arica, acest picior se retrage cu mai multi prompti-«tudine ci energie, decitt dacti brotisca ar fi sttntt-f tot-NA, particularitate asupra cAreia von) reveni. Ju-mdtatea de dinapoT a trupuluT broasteT operate re-

»actioneazA deck in contra iritatiuniT, intocmaT ca«cum broasca ar fi sAnAtotistt ; darA janzetatea de di-<nainte a trupuluY nu reaccioneaul ; extremitAtile de di-«KnaiutP nu fac nici o sfortare ca stt scape ; ochii nua se inchid ; tot ce se petrece in jumOtatea de dina-4poi a trupului este si remAne necunoscut pentru«jurnetatea de dinainte ; animalul nu simte nimic din,teen ce se face. Pentru a dovedi ca, aceste miscArl«sunt In adevkr si cu totul neat6rnate de constiinta«animalului, putem sA ucidem broasca i stt sfara-«rnttm sau sit them toatit jumetatea de dinainte a«trupulul, lltsand lima/ picioarele de dinapoT ci ju«mkatea de dinapoT a mkluvei. MAcit reincepem a-

Conta, Teoria Fatalismului 12.

«plitA.

si

178

ctunci experienta acidulul, efectul produs este acelas ;laba excitatit se retrage cu rtipegiune cealaltit a-

<semene se agiteaztt, si cate odattt ele se freacti una»de alta, intocmaY cum se freactt ettnd broasca esteesttnAtoastt.,,

In aceastti, experimentatiune, fiindett la meduvaspit-1AM se transmite numaY o singurlt sensatiuneprintr'un singur nerv, este usor de constatat : itntku01, miscarea muschilor este efectul necesar al exci-tatiunil nervoase : al doile, ctt intensitatea efectuluYeste proportionalit cu intensittea cause. Aceste sepot constata may cu aceeasi usurinta si htcarat instinctive, care se intitmplit la animalultos si prin ajutorul nervilor care merg de-a dreptulIn creer. De exemplu, clipirea de ochY la vedereauneY lumine neasteptate este o actiune reflexit destulde simplit, In care nervii opticl contin fibrele sensi-tive, eartt nerviY faciall fibrele motrice.

Actiunea refluxit, fitrA schimba natura, devinemult may complicattt child se face prin mijlocireamasel celeY marl a creerilor. in adever, creeruleste o mast considerabillt de substanttt albil la mij-loc, compustt din fibrele conduckoare ale nervilor,si de substantli, cenusie prin prejur, compustt dincelule maY mult sau may putin prelungite care unesccele cloud categoril de fibre conduckoare. In el vinfibre sensitive din totY nervii respAnditi in trup, chiardin eel care se acufundti, in m6duva spinttriY ; si din

.ei plead, fibre motrice pentru totl acel nervy. Intreaceste done telurl de fibre apol se interpune o mash

mischrileOmit-

i

;

a-;Y

179

de materie centiOe untie se elaboreaztt transforma-rea curentulaY nervos. Dar fiindett aceasttt mast esteo mare aglomerare de celule intermediare a tuturornervilor din trup ; deaceea In ea nu soseste numaYo singurtt impresiune ca fn experienta de maY suscu broasca ttlettt; ci tut numOr ciltoodattt foarte marede impresiuni ettptltate atilt prin nervil r6spiluditYprin tot trupul, §i prin simturile vederil, auzu-luY, mirosuluY, gustului, etc. Pe 111,1'0 aceste se meadaog impresiunile permanente, adie intipitririle deilnteiul grad de§teptate prin asociatittnea succe-siunea Fiecare din aceste impresiuni, ve-nind prin o fttOe specialit de fibre sensitive, cautttstt se continueze in fd§ia, corespondenttt de fibreniotricT. Fiecare sensatitme decY, cautit sit se trans-formeze In o mi.rare a sa proprie. Anso fiindctt laun concurs de sensaOunT corespunde un concurs de

deaceea fortele impulsive se contrabalan-seaztt uua pe alta, astfel mi§earea efectivit amu§chilor nu mai este efectul singular al cutitrilsaucuttlriY excitatiuni nervoase ; dar este resultanta co-munit a tuturor impresiunilor. DeaicY se Incelegedin causa neutralizItriY parciale a mobilelor, un ani-

9 Si in adev6r, intipdririle de Ant6iul grad nu suet dealtniste efeete ce continul mull timp in urma uneY excitaiduntnervoase ce a durat putin amp. S'ar putea zice el sunt nitelesuinl organice ajunse in stare crouicl latenta, si care suntiritate, degteptate impedecate de a se tlmadui de earl, omaltime de itnpresiunt actuale, care via poate priu fibre ner-voase ce se afil in leglturii en aeele prin care s'au stabilitlesiunile sau impresiunile cronice.

ctlt

siideilor. 11.

mivArY,incur,

ca,

pi

ri

180

mal poate sa execute o miscare foarte mica In urinaunor excitatiunY foarte mart. Dar in casul aeestalupta ssufieteasea dinteensul va fi proportionald cunum6rul i in.tensitatea excitatiunilor.

«Sit presupunem, zise d. Herzen, clt un cane sti«inchis lute() camera ; el se ureste stand singur, ge-one, se intoarce, adulmeett pe icY pe colea. Deodata< descopere o bucatlt de carne pe masa ; pofca i se<aprinde. Mirosul, veclerea carnii, desteapta In el o<multime de imaginf, care If representeaza desfatit-<rile gastronomice continute in aceastit came: el<<intinde botul ca s'o apuce ; deschide deja gum ;«dar eatlt clt deodata i se arata imagina ciothagitu-<rilor pe care le-a primit alto data din causa ce-«dase la o ispitL ca aceasta. Indati actiunile reflexe<pe tale de a se produce isf sehimba directiunea;a allele se departeaza, clemasa, se resigneaza la sorta

numai din clind In cand trece sate -o ochire<tristit si dragostoasa la aceasta came atilt de g use<teasa pentru tine va putea-o mestecad,

Ara v6zut cum resultatul final al actiunif rPflexeaterna de-o multime de impresiuni care se contrabalanseaza. Dar apof actiunea reflexa mai este mo-dificatlt cantitativ si calitativ si de urm6toarele douacategoril de influente

1°. &area sistemuha nervos in momental excitailunanervoase. *i in adev6r, nutritiunea nervilor si a cen-trurilor nervoase poate sit se faca, mai inset saumai repede, mai regulat sau mai neregulat ; $i dinceasta causa organele pot fi Mai malt sau mai pu-

czt

.sa, si

:

181

in simtiteare si energise. Toate aceste start ale s s-temultrt nervos sunt causate de influentele diverseale cliferitelor mAnclri, beuturi, start atmosferice etc.

2 O. 0ganisatilinea inclioiduala, adie6 constitutiuneafisica, inascutd. Nenumdrate fapte puce afard din in-doeallt dovedesc ptnit In evidenta c t fie care organsau forma de organ stit in corelatitine, nu numat cualte organe sau forme de organe, dar chiar en a-nume dispositiunt morale si intelectuale, care influ-enteazit asupra actiunii retiexe- Astfel puiY de rata,avend organele anume adaptate vor avea si apleca-rea inascuta de a Inota chiar and vor fi crescuyde o gdind ; si eY se vor arunca in apt in sea de'n-tot balta ce vor cu Loate protestarile ce faceelosica de pe mal. Rasele de citni, care in privintaconstitutiunii anatomise se deosebesc Intre denseleprin eitteva particularitity accesorie, se deosebeseasemene In privinta caracterului si a inteligenteY :catit deosebire de forme si totodatil de aptitudinteste, de exemplu, Intre canele de stand si canele deterre-neuve ! D. Herzen zice cif profesorul Schiffdin Florenta a sectionat nervul olfactiv in patru cel-

tei de curend nitscutf. Acesti eget nu mat puteaugitsi tita mamet lor. tdrziu fiind invOtati a bealapte dintr'un vas alb, nu mai Oscan lapte dacit erapus intr'un vas celorat. Apo unul din acei eilteY

care a fost conservat mai mutt timp, se lua chip,on ce om, aril, sit arate nicl o preferinta pentrustiipfLnul seu care ii hritnea. Insfirsit toate calitittilelul intelectuale 0 morale (intre care 0 fidelitatea

Inti,lni,

31a1

182

cdtrti, stdpiin) erau schimbate. S'a observat cit mti-

tele care sunt cu totul albe si cu ochiY albastri, suntasemene cu totul surde. Acest din urma. fapt dove-deste cd, cea mai mied modificare Intr'un organ mo-dified pe toate celelalte. Este adev6rat cti, nut putemnclt preciza ce anume schimbare moralit sau inte-

lectuald corespunde la cutare deosebire organicd: a-ceasta se va putea face mai titrziu duplt ce se va studiamaY bine chestiunea. Dar din faptele deja cunoscute,si din natura lucrurilor, resulat trebue sit fie o co-relatiune complectd intre fie care parte din orga-nism si Intre functionarea aceluY organism. CAMde o parte, fie care causit trebue sit aibd un efeet ;si de altd parte, organisniul este toemai acea masi-na complexd, In care fie care parte aternd de Intreg,si Intregul de fie care din pdrtile sale. Deaici ur-meazti, cd, arta de a cunoaste caracterul si aptitudi-nile tuna om numai duplt inspectiunea figurei si aconform-Vilna trupuluT, nu este imposibild.

Restmatul fenomenelor pichologice

Din cele expuse maY sus resultd In toate fe-

nomenele functiuni1 de relatiune, stiinta nu postesx descopere altd ceva decat actiuni reflexe, care Inprincipiu, sunt simple ea si curenturile electrice. A-ceste actiunT reflexe sunt de done feluri In privintaconstiintei ce avem despre dOnsele.

1 °. Actiuni reflexe coiltiente. In acele noY avemconstiinta mai mult sau mai putin despre contraba-lantarea complicate de forte simple care se Intiilnesc

cit

ca.:

1S3

In substanta cenusie a creerulaY, unde curenturilesensitive aferente se prefac In curenturY impulsiveaferente. Aceasth contrabalantare constientil, se nu-meste In privinta intelectualit, perceptiune de anteitayi de al doile grad,; earit In privinta determinatiunilse numeste, stare moralti (motivele determinative)yi vointd.

2 0. Activn" reflexe neconytiente. Aceste sunt actiu-nile instinctive despre care nu avem constiinta dela inceputul pAnit la sfirsitul lor. Dar In realitateaceste pot sA consiste dintr'o contrabalantare or1 catde complicatn de un mare nuritr de impresiunT. Do-yacht la aceasta sunt lucrurile incoustiente si com-plicate ale somnambulilor, jocul mecanic al artisti-lor de music6 instfurnentailt, etc.

Dar orT ce actiune reflexlt, find un tenon-len cu-rat flsiologic, aternit cu total de cause rnateriale, a-dice de fortele naturale ale materiel. flindcA a-ceste forte sunt stilpitnite de legY fatale, urmeaztt ctti actiunile reflexe iau nastere si se exeeuteazA fa-

tr'un mod fatal. Acesta este motivul pentru care. amzis la inceputul arestuT studiu cat nu este deosebireesentiald intre misearea fitcutlt de-o piatra sub in-fluenta unel impulsiuni, hare m4carea thcatti, deun om sub influenta aceleiasI impulsiunl. De exem-pla, o peatet Impinstt de uragan se va, rostogoli depe dealurY si de pe locurile expuse, pant se va a-seza intr'o vale sau Intr'un loc Indosit de unde u-raganul nu o maY poate misca. Asemene un om

surprins de un asemene uragan, dupti ce poate

Si

fl-

ind

1i

si

1st

va chikui in deplinet cowtiinta, va fugi §i se va as-cunde pentru un moment dupit o stilted ; eat* pen-tru a preveni alte IntfunplitrY do aceste, iii va'cons-trui un bordeiu.

Din natures fatalismului resultit cit dacit nol ameunoaste cu amtinuntul gi cu precisiune toate eau -sele care au it influenceze asupra cutitrei persoane,la cutare moment in viitor, not am ',uteri preziceasemene cu precisiune tot ce acea persoanit are sit

simtit, sit gandeascd si sit fucit in ace' moment : In-

tocmaT precum imam prezice apropierea uneT co-

mete sau momentul fazelor on eclipselorde soave i lunit.

Atilt posibilitatea prezicerilor, cat si realitatea fa-talismului, mai suet dovedite si de faptul, neexpli-cat pitnit acum, cit uncle persoane nervoase au pre-sentimente visuri profetice despre ceea ce are sitse intample cu densele :;au Cu alte persoane.

CAPITOLUL IV.

Valoaroa praoi:ia a teorie:, fatali4mu1tl.

Findeit teoria fatalismului baseazit pe faptelecele maY ntuneroase i cele maY sigure din cite \ inla cunostinta omulaf ; de aceia nu mo ladoesc cit eava fi admisit, maY eur'end sau mai tarziu, de toatii,lumen cultd a timpurilor noastre. Chestiunea itns6este de a se sti, dacit .aceasttt admisiune nu ar aveaenr.equente rele pentru viata practid a oamenilor.

lune. al

si

re

185

Spiritualistif s'au cercat in totdeauna sit dovededschcd, admiterea filosofici materialists conduce la, ni ini-circa moralitAtif publice, la stingerea on citrei acti-vitAtT intelectuale, la disolutiunea societittiT si la in-dobitocirea oamenilor. Dacd of au invocat astfel deargumente contra filosofilor materialiti care admiteauo oare-care sferd, mai mu1L sau maf putin rPstrmsd,in care s'ar invOrti liberul arbitru ; apoi cu atat matmuit of s'ar crede in drept sit le invoace contra te-orief fatalismului, care nu admite de loe existentaliberului arbitru. Dar sa vedem dacit stint funds totemerile spirituzdistilor.

Din punctul de vedere spiritualist s'ar in trevededow?, consequence rele prinipale ale admiterii tee-rief fatalismului.

-tnteia consequenta. Dacit nu existit vointit Tibet t'atunci nu mai este merit si demerit in faptele nots-tre, prin urmare Ind responsabilitate. Prin urn a-re nime nu trebue sit mai fie pedepsit, nici resplatit.

De acolo urmeazd cl, religiunea, morala legiA-

latiunea, care au de seep sit imbundtitteased oamenif,distribuindu-le peclepsei resplittY dupd faptele Tor,nu mai au nicf un inteles, nicf un scop, si trebue sitdisparit. Cit odatit aceste flind dispitrute, nu mat estepooibila societatea, i oamenif trebue sit U.:leased, cadobitoacele prin pAdure ; poate mai r6u tined ; cdei,ne mai find fn lumea aceasta, nicf dreptate. nicfautoritate, eT s'ar distruge unul pe altul.

La aceste exageratittni i croele ale imaginatiunefse poate re.Tunde uraidtoarele

'i

:

qi

186

Afar' de fortele fisice §i fisiologice propriu zise,ceea ce sustine Viatt1 animalelor este instinctul con-servator, care se manifesta sub o multitne de formesau instincte particulare. Aceste instincte sunt ase-mene baza conservarii individului §i a societatiYomene§tf. Cliiar in starea actuala a desvoltariI ome-netl, cited actiunile con§tiente sunt atilt de nume-roase ; chiar astazY de sigur ca actiunile instinctivecare asigura conservarea noastre, formeaza noun -zed

Douo la sttit din totalul activitata noastre. Astfelfind lucrurile, se intelege chiar disparitiunea to-talit a motivelor con§tiente procurate de religiRne,moralit §i legislatiune, nu ar putea sit nimiceascti so-

cietatea ci da numai o mica, modificare egalitcu until in sutit din totalitatea activitatiI noastre ;dovadit in aceasta este istori t, care de-o parte nerata, ca de multe onY popoare intregY. tau suferit schim-bitrY violente orl chiar voluntare, de religiune, moralit §i legislatiune, farA ea societatea sitfi incetat de a exista ; §i de altit parte ea ne arata,cit, societatea de multe on a cazut inteun fel de di-solutiune, fitrit ca credintele el sa se fi schimbat dinceea ce fusesera pe timpul prosperitatii. De aicY sevede eftt de micit importanta au motivele con§tientechiar citnd sunt sanctionate.

Dar religiunea, morala §i legislatiunea, onT cat demicit parte ar ave ele in existenta noastra, pot nu-maY sit fie modificate dupit cerintele timpuluT, adic6,dupit starea de cultura, a oamenilor ; dar nu pot sitdispirit deodatit din societate ; ca,c1 ele sunt ni§te

i

cit

i-ar

a-

:

187

manifestatiunf ale instinctuluY conservator, care aajuns in parte sit fie coiqtient, farit de a Inceta prinaeeea sit remitnit tot fatal. Astfel nol sunternsit, facem tot aceea ce favoriseazit desvoltarea indi-vidului si a societittiT, nu numaf prin impulsiani in-stinctive, ci si prin motive constiente iinputernicitede pedepsele si resplittile fitgitduite de Dumnezeu,de constiinta moralit st de justitia socials. i apoT

aceste pedepse si resplitti au utilitatea si ratiuneafor de a fi tocmaT din causit cit vointa noastrit nueste liberit si se determinit de motivul eel maY pu-ternic ; citcY, dacit ar exista liberul arbitru, atuneYnu s'ar influenta de amenintitrile pedepselor, si arpute in tot momentul sit calve datoriile ; atunci nuar maT fi nicT o sigurantit pentru societate, din cau-sit cd orY ce legi s'ar face, orY ce provedimente, once eombina,tiunT pentru siguranta publicit s'ar In-

cerca, efectul for ar fi tot nul asupra vointelor, siprin urmare probabilitatea infractiunilor ar lit-nameaceeasi. De aid urineazit cit, army pe care spiritua-listiT ar voi s'o Intrebuinteze contra noastrit, o pu-tern noT Intoarce contra for cu maY multit dreptate.Citci, religiunea, morala, legile penale, regulele po-litete1 si a convenienteT, educatiunea, tocmai atuncinu ar ave nici Inteles, nici utilitate, chnd ar existacu adev6rat liberul arbitru.

Dar ce este meritul si demeritul? meritul estecon.; iinta conformitriT, si derneritul congiinfa necon-formitriT faptelor noastre cu preceptele stabilite dereligiune, moralit, legislatiune, eta. Este, cu alte cu-

silica

188

vinte constiinta implinirii sau nelmpliniril datoriei.i datoria nu este altit ceva deciit conformarea fap-

telor noastrc Cu aceea ce societatea In care trimcrede cit este bine. Se incelege cit e eu totul relativaceLa ce societatea crede ea este bine.

Insit acel care a fitptuit cu constiir4it este respon-Habil, Vii, prin urmare, meritit pedeapsit sau respla-tire. Ce insemneaza acum in sistemul nostru cuven-tul responsabilitate Eatit ce:

Toate faptele voluntare sau constiente se hotarasede cittrit motive constiente. Tnsit, instinctul nostru con-servator, sau cu alte cuvinte, interesul onservaci-unit iudividuale sociale, cere ca motivele cele bu-ne triumfeze in toate faptele noastre. Dar pentruasta se cere ca aceste motive sit fie mai puternicedeciit toate celelalte; deaceea si sunt imputerni-cite prin pedepse si respliitirY. Astfel, dacit en co-mit o rimit in deplinit colWiinttt, asta insemneazacit rele, coWiente, sunt mai tart in minedeeat cele tune; i cit aceste din urmit nu sunt des-tul de imputernicite pentru mine si numai prin a-

menintarea legit, de exempla. Dezteeea se cere cas ant se aplice efectiv o pedeapsil, pentru casnit IntipAreasca mat bine memoria meal. o fricit pecure n'a putut-o intipitri amenintarea, i astfel sit

me opreascit de la recidive; si al cloile, sit Impro-peteze In memoria calorlalti oameni siguranta cit a-menincarea legit nu este o vor'oit goalit, i astfel sa-iImpiedIce de a me imitaa pe mine. Vra sit zicit pen-tru faptele con Viente, pedepsele si resplAtirile procu

4i

sit

$i

motivelQ

ante',

189

rt motive puternice asemene conftiPnte. Acum, ne-cesitatea care resulta, din interesul conservaril omu-luY ca aceste motive WI fie cele mai imputerniciteSn delibera,tiunile vointa se numeste responsabilitatein inteles obiectiv; ear constiinta mal mutt sau mayputin intunecath, despre aceasta necesitate se nu-mete responsabilitate, in inteles subiectiv. Instinctul,tuaY cu samit experienta, ne face sit stun sau sit ga-Qim, care sunt faptele bune dupit trebuintele socie-tittil in care tritim; earn pe de altit parte, experien-ta ne-a deprins a vede o fapta rea totdeauna urmata,de-o pedeapsit, sau cel putin de o dojenire, de o re-probare puternicit. De aceea cand facem o fapta reasau bund ne simtim responsabili ; adieu, situtim, prindeprindere sau instinct, o fried secretit de pedeapsace pentru faptele rele ; sau simtim o mul-tumire ascunsit cit, pentru faptele bune ce am Mout,nu numar cit nu ne poate, astepta o pedeapsit, daypaste din contra, o resplatit, o o aprobatiune.Acest, este efectul in ordinea moralit.

.Acum se intelege uor pentru ce noY nu putem firesponsabilY, adice pedepsiti sau resplatitY, pentru ofaptit fitcutit fitrit constiinta; cad pedepsele si recom-pensele sunt motive con.ytiente, §i nu pot avea nicio influenta, asupra faptuirilor neconftiente. De exem-plu, dacit eu asY 11 pedepsit pentru o crimp fitcuticinteun acces de nebunie, aceastit podeapsit nu ar fitrebuincioasit pentru mine, din causit ea. eu nu amdovedit ea, !rite° deliberare voluntard, motivele bunear fi maY slabe In mine decat cele rele. Dar aceasta.

a*Pptitrn

Janda,inducfiuniW

pi

190

pedeapsti, nu ar folosi nimica nict celorlaltt membriat societhtit ; cad prin pedepsirea mea nu li se *pa-ne eh, o fapta voluntard este urmath, de pedeapsd ;prin urmare et nu vor avea prin aceasta motivelebune mat imputernicite decht alth dath pentru fdp-tuirile for voluneare. Cttt pentru momentele in careet ar lucra ftirtt constiinth, se intelege clt exemplulpedepsiril mele nu le-ar folosi de loc; de vreme cein acele momente niel nu se mat incap motive. Asadar pedepsirea mea nu ar fi utiltt, cu alte cuvinte,nu ar fi dreaptil. CttdY utilitatea in limba responsa-bilitatit se traduce prin vorba dreptate, si neutilitateaprin. nedreptate.

Tot dupli, teoria noastrd se justified si se explicit,pentru ce pedepsele si resplittirile stint in practicden athta mat mart, cu edt, de-o parte, este mita mareresponsabilitatea, adico, mat ,clard constiinta desprefaptele flicute ; si cu cat, de alth parte, aceste fapteaduc mat multd vdttimare societtitiY. Cite, putereace trebue sti. se dee motivelor bune trebue set se me-soare duptt puterea motivelor rele ce trebuesc invin-se. 1 'Pe cand in hipotesa spiritualistd a liberulul ar-bitru, toate aceste mesurY si gradatiunt ar fi nistecopildrit ; de vreme ce, tot cu aceeasi usuritstd, s'arcomite faptele : fie ele crime mart, fie fapte aproapeinofensive ; fie ele pedepsite aspru, upr, sau de loc.

Au fost multi filosoft materialistt care, dupe ce

1) Vezi, Rornagnosi: Genesi del dirrileo petiole; care carte n'a PostnicTodata Indeajuns InteleasX apreciata de lumea invOcatg.It

191

constataserti clt libertatea vointeY este, sau foartemica, sau nultt, apoY inteun acces de filantropie, s'aupus sit jaleasca, pe criminali, zicend ctt el stint ne-vinovati ; ett el au comis fapte rele din cauza mise-rieT sau din cauza ideeT false si a relei educatiunice primisertt de la societate ; ea, el stint victimelesocietlttil, clt eY meritli maY bine milli decat dispret;clt eY merittl, mai bine stt fie tratati omeneste in spi-taluri de nebunT; sau in case de educatiune in care

refaclt icleile ; cli in toate casurile societatea nuar avea alt drept asupra for deciit sit-Y departeze delume spre a-Y pune in imposibilitate set factt reu, darf irk a-i pedepsi.

Aid se afllt o multime de contradietiuni si de e-rori

ant6T, acesti filosofi se pun in contradiPtiune.CacT, daclt ()data, au constatat cli toatti, lumea, si Oita5i vointele oamenilor sunt staptinite de legi necesare;apoY trebueau sit vadit cti, tot sub stlipanirea acelorlegY se afla atilt societatea care pedepseste cat si eYcare filosofeaza asupra el. Prin urmare eY nu pot sttse considere ca niste liberi arbitri pusi afarit din le-gile natures, care duptl, ce an esaminat acele legY,apoY sit se punit a le guvernq si a le schimba, cursulduplt un alt plan inchipuit de ansii. Nu. Pedepselesocialc nu pot fi astltzi altfel decat cum ele sunt ;cad, si ele in starea in care se nfla, sunt resultatulitecesar al legilor fatale sub care trltim. tot astfela fost in toate timpurile. Era un timp cltnd oameniTfiind maY primitivT, erau determinati mai malt de

MaY

:

sffisY

Si

192

emotiuni grosolane foarte puternice. Pentru a luptacontra acestor emotiunY, societatea Imputernicea mo-tivele bane, foarte slabe pe atuncY, cu pedepse in-grozitoare, precum erau torturile. MaY titrziu, cand .

motivele intelectuale luase incatva local emotiunilor8

grosolane, c itnd dcprinderect (lactase o forta, mat maremotivelor bune, s'a gasit ce pedeapsa mortil simplesi a inchisorii sunt indestulatoare spre a complectaputerea motivelor bane. Va veni timpul citnd mora-litatea publicit va fi asa de mare incat legile penalevor fi de tot blande. Dar in toate timpurile a fostya fi trebuinVI de pedepse atht de aspre, inc ,t sitvire frica Oitit trebuie spre a invinge orY ce motivreu ce l'ar Impinge la fapte rele. Pentru aceste con-sideratiunt trebuie ca nu numai sa pedepsim pe cri-mirtlit nostri, clar anctt sit -i alungh,in din relatiunilenoastre sa-I urim, despretuitn. Cu aceasta your Im-puternici motivele bune. Chiar pedeapsa cu nroarf?,nu trebuie .a ti desfiintara intr'o Ora elect atunc'cand se dovideste, ca frica tine pedepse maY mideste de ajuns spre a opri pe oameniT cei mai putintcultY, i maY abjectY, de la cele mai marl crime.in adever. la stabilirea unel pedepse nu trebue;Inca samit de oamenil onorabilY; cad, acestia sun,impedicatl de la fapte rele numai prin simpla desa-probare a constiinteY lor, si a societateY In care traesc.Dar pe cat timp se gasese In societatY destuY indivieInat sit punit In primejdie existenta siguranta soeietateY, Si care totodata sit nu se simta opritI priiamenintarea inchisoriY pe viata, trebuie sa se men-

,d

sd-I

Sri

gi

pi

193

tint pedeapsa cu moarte. §i chiar torturile ar fi ne-vs.:Are cdnd pedeapsa cu moarte s'ar dovedi insufi-

,ienth. Irni dau voe a crede cd acel care fac cu animo-itate requisitorul timpurilor trecute pentru pedeap-

sa torturilor ace care se Incearca, a dovedi int' unchip carat rational, flicand abstractiune de locurTde timpurY, ctt pedeapsa cu moarte este totdeaunanefolositoare nedreaptd, aceia, zic, nu v&.1 lirn-pede In materia despre care vorbesc, din causti eao privesc numal dintr'o lature.

S'a zis, Intre altele, cd experienta a dovedit ca, a-colo uncle s'a desfiintat pedeapsa cu moarte, se co-mit maT putine crime de cAt pe timpul acelel pe-depse. AicT ans6 se is efectul drept causit. Cad pe-deapsa cu moarte s'a desfiintat awl() unde se rtirisecrimele, prin urmare se Imputerniciserd motiveiemorale. Astfel, in noi, pedeapsa cu moarte chiar pe(And exista In lege, nu se aplicase de fap., de multdvreme i tocmaT deaceea s'a desfiintat ; Anstt, o re-pet, desfiintarea a fost o consequentd a imblanziriTmoravurilor, si nu o caustt. Considerand apoT bitin-deta moravurilor Romithilor In comparatiune custrttinilor, maY cft ar fi drept ca pentru acestY dinurna sd se prevadA in legile noastre pedepse maiaspre, chiar pedeapsa mortiT.

A doua consequent& Daca toatti, lumea s'ar lucre -dinta cd nu mai este vointa ; cd omul nupoate face decat aceea ce-T poruncesc legile fataleale natureT ; atuncl nu ar maT fi nicl un stimul care,

V. Conta, Teoria Fatalismulul 13.

yi

liberd

si

svi

a

191

sit ne indemne a luera sau a a gandi ; cad am ayecertitudinea pe care o au orientaliY din Asia ca ,cceace este scris sit fie, tot are sti, se Intample, ort ce amface nolo>

Voiu observa maY antes cit fatalismul meu nu area face cu fatalismul oriental.

Attit eredinta In Destin a celor vechi, cat i fatalis-mul orientalilor, eat i predestinatiunea divina a cres-tinilor, nu sunt decal; aceea ce s'ar putO numi, In ge-nere, fatalisruul teologic. Ansit acest fatalism presu-pune urmatoarele : lot suutem liberi sit cugetitmsit facem aceea ce voim ; dar maY pe sus de noTeste o putere sau o maY puternica decat noT,si tot Ziberd ca lid, care strica toate planurile noas-tre Intru cat nu sunt conforme cu planurile ci. Prinurmare, not suutem liberY sit incepem a luera la pla-nurt, chiar contrare destinuluY ; dar nu ajungem sitle stirsim din causa, pot zice, a uuuY stitpan rtiuta-cios care e maY tare decitt noY. Deaceia, avand con-stiinta slabiciuniY noastre, nu ne maY dam ostenealasit lucram ; cu atat mat mutt ca si munca noas-tra, ceea ce e scris sit fie, tot are sit seIntample.

Cu totul altfel este fatalismul apttrat de mine. Inacest sistem nu exists done puterY libere si rivale,care ar lupta una contra alteia, si din care una arft mai tare si ar birui totdeauna pe celalttt. Aid sedovedeste ca, In lume nu sunt deck cause necesarecare dau na,stere la efecte tot necesare. OrY ce inig-care din lumen asta este nitscuttt dintr'o causit ante-rioarti, si la ritndul sett va causa nnmaY decitt un

fiintit

filch.

195

efect. De iticY cdplittian convictiunea : ttnt6Y, tit orY-celucrare vom face sau vom Intreprinde noY, va tre-bui sit aibit un resultat, eAci nu existtl destin caresit -I opreasca; al doile, cti on -ce efect am dori noi,nu poate sit se producit fitrtt o caustt ; prin urmaretrebuie sit dttrn din mitnit ea stt se produca aceacausti. Asa dap, tocmal teoria fatalismuluY poate sitalunge acea caustt de indobitocire si de nepitsare carese numeste fatalismul teologic, i astfel sit lese maimilk, putere i vigoare causele acelora care Impingpe oamenY la necontenitit lucrare i cugetare.

NOTA. Stint de ace{ care spun ca cre lima in fatalistnulteologic ar li causa apatiei si stationaritatif popoarelor orieutale ingeneue,Romanii

si a '1 urcilor si aCa si

Arabilor in specie. Ga si turn Gre sidin anticitte, cum popoarele crestine, nu at li 1N ut

ace:3.1e credinte ca si cum insfirsit chiar Turcit si Arabii nu ar timut tot acele credinte si pe cand et au in floate. Intr un at s udiuvom valea cri stmt cu totul altele causele, prosperitatii si a deca-dentei popoarelor dec,it credintele religioase, politico, sociale si matstiu eu cafe. Acolo me voi incerca sa

ma dedovedesc c i nu pe-; e mul,ii

vreme, Europa insasi va ajunge stationara, de neiisafoare,de apaiicil, de neproducetoare, ca si popoarele aria ice de zeta71.

CONCLUSIUNE

Din tot acest studio se vede ci,, teoriTt fatalismu-luY, departe de a cade In contradictiunY cu sine In-sttsY, sau cu faptele dovedite de stiintile positive saucu practica veteY, este poate singurul sistem filosoliccare explicit totul. Acest sistem este singurul carene face sit Intelegem pentru ce armonia este perfectilintre lumen fisicit, lumen intlectualtt gi lumen mo-raltt. El este singurul care ne (lit expicatiunea, cheia

justificarea viete noastre practice din societate.SFIRL5T.

it

si

TABLA MATER11

Teoria Iatalismului pug. 3CAPITOLUL 1

Irenowenele iisice fisio-logice pag. 4

CAPITOL L IIFenwnenele sociale pug. 5

CXPITOLUL IIIFenornende psicologice pag. 12

Sectiunea ICe este sulletul §i unde stA el

pag. 15Sectiunea II

Faculttitile intelectuale pug. 201. Perceptiunea de antCul grad

pag. 202. Perceptiunea de al doile grad

pag. 361. Generalizatiunea (t 3711. Abstractiunea A 45

Perceptranea raporturelorpag. 74

IV. butyinatiunea w 87

j V. Meworia A 105VI. Contitnta despt e sine p. 1103. Den.,' calitatea p-rceptiune-

lor si despre ceriitudinepag. 129

Sectitmea III.Despre facultittite de,,artuina'he

pag. 147§ 1. Despre vointa

1. Despre mobilele deter'aina-tive ale vointel. pad. 147

2. Despre Instinct pag. 166Sect iu»ea IV.

Cateva date t.iitatifice cute confir-ms teoria fatalistouldt pag. 174

Itesutuaiall fenotnenelor psicno-logiee pug. 182

G ANT 0 L1.1 IV.Valoarea practical a teorte, ta-

talismului pag, 184I on cl ustune 11)5

DE

III.

§

§