salvand vipera urisinii rakosiensis- plan de management

1

Planul de management al ariei protejate Dr. Ioan Ghira Cluj Napoca, 17 July 2010 1. Introducere si context 1.1 scopul categoriei de arie protejata si aspecte legale 2. Descriere 2.1 Descriere generala 2.1.1 Localizare si acces 2.1.2 proprietarii de terenuri 2.1.3 Limite / granite 2.2 Descrierea fizica a mediului 2.2.1 Prezentare generala 2.2.2 Geologie si geomorfologie 2.2.3 Hidrologie 2.2.4 Clima 2.2.5 Pedologie 2.3 Descrierea biologica a mediului 2.3.1 Flora si comunitatile de plante 2.3.2 Habitate 2.3.3 Fauna 2.3.3.1 Nevertebrate 2.3.3.2 Vertebrate 2.4 Aspecte culturale, utilizarea terenurilor in trecut 2.5 Aspecte socio-economice, utilizarea terenurilor in prezent 2.5.1 Comunitatile locale 2.5.2 Actorii interesati 3. Scopul rezervatiei stiintifice “Fanatele lui Suciu” 4. Management 4.1 Obiective 4.2 Amenintari / actiuni 4.3 Terenul 4.4 Pasunatul 4.5 Arderea fanatelor 4.6 Specii de plante invazive 4.7 Activitatea mistretilor

2

1. Introducere si context 1.1. Scopul categoriei de arie protejata si aspecte legale Suprafata proiectului, de 367,5 ha, este inclusa in situl Natura 2000 SCI “ROSCI0187 Pajistile lui Suciu conform Ordinul 1964/2007 publicat in Monitorul Oficial, partea I, 98 din 07.02.2008. Ulterior Societatea herpetologica Romana a inaintat Ministerului Mediului documentatia necesara declararii unei portiuni din aceasta zone (104 ha) rezervatia stiintifica. ( fig.1).

Fig. 1. situl Natura 2000 (galben) si limitele rezervatiei stiintifice propuse (rosu)

3

2. Descriere 2.1 Descriere generala 2.1.1 Localizare si acces Coordonate geografice: 46°16’ 29” si 23° 54’ 25”; 70 coordonate stereo ale centrului zonei: 415883.92 si 531154.49. Incadrarea in sistemul UTM (10x10km): GS22

Caile de acces: 1. Pe soeaua Blaj-Tarnaveni, in localitatea Sona, drumul vireaza la stanga, catre nord, spre localitatea Biia; din acest punct, pe un drum de tara, se merge pe valea Valea Panade pana la capat, la Cicard. Distanta aproximativa de la punctual de iesire de pe soseauan Blaj-Tarnaveni pana la Cicard : 11,5 km. 2. Din satul Ciuguzel, drumul de tara urca si apoi coboara dealul pana la Cicard. Distanta aproximativa este de 4,6 km. acest drum nu poate fi folosit in perioadele ploioase si imediat dupa, din cauza terenului argilos.

2.1.2 Proprietarii de teren

Lista proprietarilor de teren transmisa pentru propunerea de rezervatie stiintifica in prmavara lui 2009.

FIELD NAME

Number of parcel (in

our cadastral

map)

Land owners (having Propriety Title for that piece of land)

ID of the Propriety Title

(P.T.)

Nr. Of parcel in

the Propriety

Title

Surface mp

Land use ARA: arable HAY:hayfield or pasture

CICARD 01 Romanian Herpetological Society Sale Precontract

5295_1_30 5800 ARA

CICARD 02 Florea I Vasile 19595_1732 5295_1_2 7500 ARA

CICARD 03 Florea T. Gheorghe, Florea T. Emanoil, Alexa T. Eugenia

14126_2144 5295_1_6 1500 HAY

CICARD 07 Florea V. Victor 14070_1859 2209_5 14778 HAY

CICARD 08 Florea V. Victor 14070_1859 5295_23 19500 ARA


2209_3 12000 HAY


2242_3 6000 HAY

CICARD 11 Olar E. Vasile 1332 5295_1_5 11800 ARA


5295_21_2 4329 HAY

CICARD 13 Oarga Gligor 14086_1936 5295_21_1 4271 ARA

CICARD 14 TOWN HALL RESERVE 14086_2002 2242_3 1400 HAY

CICARD 15 TOWN HALL RESERVE 14086_2002 2209_2 3000 HAY

CICARD 16 TOWN HALL RESERVE 14086_2002 5259_21_3 4200 ARA


2242_2 2800 HAY


2209_2 6100 HAY


5295_21_2 9100 ARA

CICARD 20 Barbat Gh. Ioan 11502_1336 2209_6 31805 HAY

CICARD 21 Barbat Gh. Ioan 11502_1336 5295_1_8 24100 ARA

CICARD 22 Barbat Gh. Ioan 11502_1336 2245_1 7400 ARA


2209_7 8400 HAY


5245 6000 HAY

CICARD 25 Olar E. Vasile 1332 5295_1_9 14600 ARA

CICARD 26 Radu Emanoil, Radu I. Ioan, Barbat I. Susana

14105_2017 2209_8 26146 HAY

CICARD 27 Radu Emanoil, Radu I. Ioan, Barbat I. Susana

14105_2017 5295_5_10 28000 ARA

CICARD 28 Radu Emanoil, Radu I. Ioan, Barbat 14105_2017 2245_3 8000 ARA

4

I. Susana CICARD TOWN HALL RESERVE 16660 HAY


2209_11 23000 HAY


2255_3 3300 HAY

CICARD 31 Alexa Elena 14105_2024 2595_5_4 20400 ARA

CICARD 32 TOWN HALL RESERVE 2355 HAY

CICARD 33 TOWN HALL RESERVE 7842 ARA

CICARD 34 Radu Ioan (Natanaila) No P.T. – 22082 ARA

CICARD 35 Radu Ioan (Natanaila) No P.T. – 27538 HAY

CICARD 36 Toma Iosif, Olar V. Maria, Olar Vasile, Olar Ioan, Oarga I. Susana

19595_1714 5295_1_14 3000 HAY


No P.T. - 11800 HAY


No P.T. - 5800 ARA


19595_1714 2209_13 6000 ARA


5199_2 4700 HAY


2203_2 43900 HAY


5295_5_15 26800 ARA


2203_2_1 4000 HAY


2209_2_1 6500 HAY


5295_5_15_1

7500 ARA

CICARD 46 Lodroman Gratian No P.T. – 24555 ARA CICARD 47 Lodroman Gratian No P.T. – 31745 HAY

CICARD 48 Oarga Emil, Oarga Viorel, Oarga Cornel

14126_2160 2209_17 24600 HAY


14126_2160 5295_5_17 31900 ARA


14126_2160 2203_4 4000 ARA

CICARD 51 Vasut Horea 19595_1736 2209_16 8000 HAY

CICARD 52 Vasut Horea 19595_1736 5295_1_16 16500 ARA

CICARD 53 Moldovan V. Vasile, Vãsut Horea, Alex H. Minodora, Vãsut I. Traian

11524_1432 2209_16_1 22500 HAY

CICARD 54 Moldovan V. Vasile, Vãsut Horea, Alex H. Minodora, Vãsut I. Traian

11524_1432 5295_1_17_1

25200 ARA

CICARD 55 Moldovan Vasile 14105_2033 2209_4 26000 HAY

CICARD 56 Moldovan Vasile 14105_2033 2595_5_19 22000 ARA

CICARD 57 Moldovan Vasile 14105_2033 2206_4 2000 ARA

CICARD 58 Pojar Vasile; Pojar Gheorghe; Pojar Iosif; Ciortea Armeana; Domsa Eugenia

19561_1681 5295_9_1 7140 ARA

CICARD 59 Pojar Vasile; Pojar Gheorghe; Pojar Iosif; Ciortea Armeana; Domsa Eugenia

19561_1681 5295_9_2 22000 ARA

CICARD 60 Calin Ioan 14070_1890 2455_3 10000 HAY

CICARD 61 Calin Ioan 14070_1890 5295_8_2 5000 HAY CICARD 62 Toma Ioan, Calin Carolina 14070_1822 5295_8_2 12000 ARA

CICARD 63 Toma Ioan, Calin Carolina 14070_1822 5295_8_1 12000 ARA

CICARD 64 Balau Ioan; Balau Sorica PT in process – 18000 HAY

CICARD 65 Parohia Ortodoxa No P.T. – 112520

ARA


5295_4 3000 HAY


2160_4 7660 HAY


5295_5_3 11000 HAY


5155_3 6900 HAY


5222_3 800 HAY


2160_3 6800 HAY

5

CICARD 76 Suciu Aurel, Suciu Gheorghe, Suciu Ioan, Tiutiu Silvia

14105_2063 2160_3 9100 ARA


5222_2 1500 HAY


2160_2 15300 HAY

CICARD 81 Balau Ioan; Balau Sorica PT in process 2155_6 8207 HAY


2155_5 6000 HAY


2155_1 3000 HAY

CICARD 87 Balau Victor Sancel PT in process 2155_7 7800 HAY


2155_3 3500 HAY


2140_3 17800 HAY

CICARD 92 Sabau V Ioan, Vasile, Balau Valentina

14126_2157 2140_2 25000 HAY

CICARD 93 Sabau V Ioan, Vasile, Balau Valentina

14126_2157 2134_5 10000 HAY

TAU BABII 01 Balau Valeria 5300/1 10000 HAY

TAU BABII 02 Suciu Maria No P.T. 6000 HAY

TAU BABII 03 Suciu Gheorghe No P.T. 5302/2/1; 5302/2/2

6000 HAY

TAU BABII 04 Olar Onisie No P.T. 5303/1/1 6000 HAY

TAU BABII 05 Olar Teodor No P.T. 5295/3/2 6000 HAY

TAU BABII 06 TOWN HALL RESERVE 4376 HAY

TAU BABII 07 OargaTanase No P.T. 3000 HAY

TAU BABII 08 Pojar Todorel No P.T. 6000 HAY


TAU BABII 10 Romanian Herpetological Society Sale Contract 1928/23.10.2008

5302/9 6100 HAY


5303/4/2 2000 HAY


5295/4/2 4000 HAY


5125/4 3000 HAY


5303/8 3000 HAY


TAU BABII 16 Olar Loghin PT................... 5302/8 3000 HAY

TAU BABII 17 Vasut Ion PT.................. 3000 HAY


TAU BABII 19 Olar Vasile PT in process 5800 HAY


TAU BABII 21 Savu Valeria P.T.............. 5302/7 3200 HAY

TAU BABII 22

Radu Manaila, Radu Romul, Lenghea Susana, Baltat Maria, Radu Iosif, Radu Ioan, Radu Adriana, Radu Iosif

PT............. 5295/1/30 5800 HAY

TAU BABII 23 Romanian Herpetological Society Sale Precontract

5295/10 3000 HAY


5295/12/2 2000 HAY

TAU BABII 25 Florea I Vasile PT................. 5295/15/3 2000 HAY

TAU BABII 28 Marina Pavel, Toma Onita, Sokadi Rafila, Gruita Anica, Necsu Susana

No P.T. 5295/10 12000 HAY

TAU BABII 29 Sabau V Ioan, Vasile, Balau Valentina

14126_2157 5325/3 6000 HAY


TAU BABII 31 Florea Craciun No P.T. 5125/7 6000 HAY

TAU BABII 32 Pojar Laurean PT in process 3000 HAY

6

TAU BABII 33 Romanian Herpetological Society Sale Precontract

5125/6 3000 HAY

TAU BABII 34 Popa Ion PT................. 2124/5 1500 HAY

TAU BABII 35 Popa Teodor PT................. 5125/5/2 1500 HAY

TAU BABII 36 Alexe Ioan, Gheorghe si Rafila PT................. 5295/19/1 3000 HAY

TAU BABII 37 Alexe Ioan, Gheorghe si Rafila PT................. 5125/3 3000 HAY

TAU BABII 38 Ocnean Ion No P.T. 6000 HAY

CALEA MORII 01 Florea Ioan 14126_2196 2421_1 6000 ARA

CALEA MORII 02 Florea Ioan 14126_2196 5300_1 2300 HAY

CALEA MORII 03 TOWN HALL RESERVE 7689 HAY

CALEA MORII 04 Toma Constantin siToma Maria 19561_1687 2124_17 8000 HAY

CALEA MORII 05 Toma Constantin siToma Maria 19561_1687 2127_17 1000 ARA


CALEA MORII 07 Romanian Herpetological Society Sale Precontract 2124/17 7500 HAY

CALEA MORII 08 Romanian Herpetological Society Sale Precontract

2127/15 4400 ARA

CALEA MORII 09 Vasut Horea 19595_1736 2421_5 5000 ARA

CALEA MORII 10 Vasut Horea 19595_1736 5300_5 3700 HAY

CALEA MORII 11 Pojar Nicolae No P.T. 3000 ARA

CALEA MORII 12 Vaida Maria No P.T. 3000 ARA

CALEA MORII 13 Bogdan E Aurel 19595_1707 2421_7 2000 ARA

CALEA MORII 14 Bogdan E Aurel 19595_1707 5300_7 1000 HAY

CALEA MORII 15 Oarga Anica 14086_2002 2121_9 6000 ARA

CALEA MORII 16 Oarga Anica 14086_2002 2124/9 1000 HAY

CALEA MORII 17 TOWN HALL RESERVE 6000 ARA


CALEA MORII 19 Florea Victor No P.T. 3000 ARA

CALEA MORII 20 Gherman Maria No P.T. 3000 HAY

CALEA MORII 21 Florea Andron No P.T. 3000 ARA

CALEA MORII 22 Romanian Herpetological Society Sale Precontract

2127/7 3000 ARA

CALEA MORII 23 Macarie Pavel No P.T. 3900 ARA

CALEA MORII 24 AlexandruTeodor No P.T. 10000 ARA

Situatia actuala a proprietarilor:

Nr. Numele fostului

proprietar Numele actualului

proprietar locatia

Nr de parcele

Supraf totala (Ha.)

Nr din Cartea funciara

data

1 Macarie Viorica Rom. Herp. Society Lopadea Noua

/ Ciuguzel 1 0.6 1737 7/5/2008

2 Oarga Victor Rom. Herp. Society Lopadea Noua

/ Ciuguzel 1 0.3 1736 7/5/2008

3 Toma Iosif Rom. Herp. Society Lopadea Noua

/ Ciuguzel 1 0.9 1748 9/6/2008

4 Pojar Victor Rom. Herp. Society Lopadea Noua

/ Ciuguzel 1 0.6 1743

10/23/2008

5 Rusu Maria Rom. Herp. Society Lopadea Noua

/ Ciuguzel 1 0.6093 1730

10/23/2008

6 Turceanu Ioan Rom. Herp. Society Lopadea Noua

/ Ciuguzel 1 1.13 1742

11/14/2008

7 Turceanu Ion Rom. Herp. Society Lopadea Noua

/ Ciuguzel 1 1.01 1735

12/16/2008

8 Pojar Ioan si Pojar Iuliana

Rom. Herp. Society Lopadea Noua

/ Ciuguzel 1 0.2 1741

2/18/2009

9 Alexa Elena Rom. Herp. Society Lopadea Noua

/ Ciuguzel 3 2.9295

70152; 70136; 70170

9/12/2009

7

10 Suciu Gheorghe Rom. Herp. Society Lopadea Noua

/ Ciuguzel 4 2.55

70144; 70145;

70148; 70151

9/12/2009

11 Olar Vasile Rom. Herp. Society Lopadea Noua

/ Ciuguzel 3 4.2555

70138; 70139; 70149

9/12/2009

12 Balau Aurel Rom. Herp. Society Lopadea Noua

/ Ciuguzel 2 2.99 70140; 70142

9/12/2009

13 Vasile Petru Rom. Herp. Society Lopadea Noua

/ Ciuguzel 3 4.1

70182; 70176; 70183

11/3/2009

14 Oarga Gligor Rom. Herp. Society Lopadea Noua

/ Ciuguzel 4 2.0544

70153; 70155;

70164; 70165

3/16/2010

15 Balau Gheorghe

Calan Rom. Herp. Society

Lopadea Noua / Ciuguzel

2 2.38 70135; 70162 3/16/201

0

16 Radu Manaila Rom. Herp. Society Lopadea Noua

/ Ciuguzel 3 1.8

70137; 70158; 70167

3/16/2010

17 Radu Manaila Rom. Herp. Society Lopadea Noua

/ Ciuguzel 4 8.12

70141; 70150;

70157; 70166

3/16/2010

18 Indreiu Marian

Catalin Rom. Herp. Society


3 1.8 70172;

70181; 70185 3/9/2010

19 Alexa Domnica Rom. Herp. Society Lopadea Noua

/ Ciuguzel 4 3.42

70143; 70159;

70161; 70256 3/9/2010

20 Alexa Ioan Rom. Herp. Society Lopadea Noua

/ Ciuguzel 2 1.2 70175; 70259

3/11/2010

21 Balau Ioan si

Balau Gheorghe Rom. Herp. Society


7 3.69

70207; 70211; 70184; 70171; 70177;

70178; 70280

3/30/2010

22 Bagaian Ion Rom. Herp. Society

Lopadea Noua / Ciuguzel 1

0.3 5295/10 9/4/2008

TOTAL 46.9387

8

2.1.3 Limitele / granitele Pentru desemnarea rezervatiei stiintifice am incercat pe cat posibil sa pastram limite naturale, dar am fost nevoiti sa eliminam terenul arat, in consecinta limitele cuprind acum cel mai important teren pentru vipere si valea cu expunere sudica a dealului Cicard (fig 1 si 2)

Fig 2. zonele proiectului: galben = sit Natura 2000; albastru inchis = parcele cumparate de SRH

9

2.2 Descrierea fizica a mediului

2.2.1 Prezentare generala

Platoul Tarnavelor include dealurile dintre Valea Muresului la nord si la vest, depresiunea Fagaras, Sibiu – Apold la sud, Subcarpatii Transilvaneni la est. Aceasta unitate de relief este formata de cele doua vai ale raului Tarnava, fiind diviyate in 3 subunitati: Dealurile Tarnavei Mici in nord, Podisul Secaselor in sud-vest si Podisul Hartibaciului in est. Relieful podisului este format prin asocierea crestelor lungi taiate de cele doua niveluri de eroziune si de vaile adanci. Pantele vailor, sculptate in roci usoare si sfaramicioase, sunt puternic modificate de alunecarile de teren si de alti factori de mediu, care formeaza a micromorfologie extrem de diversa (cel mai spectaculoase forme de relief fiind cele de la Rapa Rosie, aproape de orasul Sebes). Aici eroziunea a dezvaluit microconglomerate din Oligocen. Mai mult decat atat, Altitudinile scad de la est la vest: la contactul cu Subcarpatii cele mai inalte dealuri depasind 800 m, in timp ce in extremitatea vestica, altitudinea culmilor scade pana la 250 – 300 m. Vaile sunt largi, in general lipsite de terase sau cu terase foarte fragmentate, cu lunca larga si neteda, favorabola culturilor agricole.

2.2.2 Geologie si Geomorfologie Zona rezervatiei stiintifice este parte din dealurile Bucerdea si Panade. Aceste dealuri sunt situate in partea de nord-vest a raului Tarnava Mica, raurile Tarnava Mare and Mures si la vest de Valea Dumbrava. Dealurile Bucerdea si Panade au fost sapate in formatiuni mio-pliocene (Ocnisoara-Blaj, Panade-Balcaciu). Cu toate acestea, relieful structural este slab reprezentat, cu exceptia partii de sud-vest.

2.2.3 Hidrologia Bazinele raurilor Panade si Bucerdea sunt foarte bine dezvoltate, cu cursuri tributare foarte bine organizate care conduc la o fragmentare pronuntata a regiunii (fig.3 and 4). Vaile adanci arata uneori ca depresiuni asimetrice din cauza inclinarii straturilor. Fundul vailor, dezvoltat pe marna argiloasa, este adanc dar mlastinos si umed (Bucerdea, Panade), usor inundabil in timpul ploilor sau topirii zapezilor. La Ocnisoara (Fig.5.), din intersectia cu stratul sarat a rezultat o mica mlastina sarata care accentueaza impresia ariditatii din zona (Josan, 1979).

10

Fig. 3. vedere din satelit (Google Earth 4.0) a vaii Tarnavei Mici, cu zona proiectului cu rosu.

2.2.4 Clima Larga deschidere spre sud-vest (Mures, Tarnave) favorizeaza patrunerea maselor de aer cald, ceea ce se reflecta in valoarea temperaturii medii anuale: 9ºC in Podisul Secaselor, acestea scazand apoi progresiv spre est, ajungand la 7 - 8ºC la contactul cu unitatea montana din est (Muntii Persani). In Inauraie temperaturile oscileaza intre –2 si -4ºC, valorile cele mai scazute inregistrandu-se pe fundul vailor datorita inversiunilor termice care afecteaza unitatea in sezonul rece. Luna iulie este cea mai calda, valorile medii crescand de la est (17ºC) la vest (20ºC). Precipitatiile prezinta o regionare evidenta, departarea de Culoarul Muresului (unde se resimte influenta foehn-ului) si apropierea de zona montana din est determinand o crestere a cantitatii medii anuale de la 515 mm/an in Podisul Secaselor (Geografia Romaniei, 1987), la peste 900 mm in extremitatea estica.

11

Fig. 4. Aspect of the valleys in tributary streams of Tarnava Mica river

2.2.5 Pedologia

Cele mai comune soluri sunt cele de argila si lut, apartinand clasei cambisolurilor, pe versantii cu substrat marnos formandu-se pseudorendzine, in timp ce luncile sunt domeniul solurilor aluviale si al celor hidromorfe. Pe terasele mai mari, cu conditii pedogenetice favorabile s-au format diferite tipuri de cernoziom (Raboca, 1995).

Fig.5. The small salty swamp at Ocnişoara

2.3 Descrierea biologica a mediului

2.3.1 Flora si comunitatile de plante Pe Tarnava Mica si in Podisul Secaselor vegetatia de padure cuprinde stejar (Quercus robur) amestecat cu carpen (Carpinus betulus), gorun (Quercus petraea), ulm, tei, artar de camp, cires salbatic (Pop, 2000). Podisul Hartibaciului apartine centurii de gorun, jumatatea sa estica, mai mare, fiind populata cu fag (Fagus silvatica). In partea sudica a zonei cel mai raspandit este stejarul comun (Quercus robur).

12

Fanetele sunt dominate de xerofite si mezofite, constituite din Stipa lessingiana, S. pulcherrima, Festuca valesiaca, Brachypodium pinnatum, si Carex humilis. Aceste comunitati adapostesc specii endemice, rare, pe cale de disparitie sau vulnerabile (Scutellaria supina, Globularia punctata, Salvia trassilvanica, Serratula radiata, Haplophyllum suaveolens, Echium russicum, Crambe tataria etc). Cercetarile botanice a dezvaluit o mare biodiversitate floristica (plante vasculare) care se datoreaza conditiilor pedoclimatice si deb asemenea modificarilor care au aparut ca rezultat al utilizarii pamantului. Relieful si microrelieful au facilitat instalarea unor specii de plante apartinand unor bioregiuni mai mult sau mai putin indepartate. In aceste fanete au fost inventariate 341 de grupe, in care exista 12 subspecii si un hibrid (Prunella laciniata x P. vulgaris); ele sunt cuprinse in 48 de familii botanice. Plantele graminee domina cantitativ, avand 36 de specii. Calitativ cele mai importante specii sunt cele din Asteraceae family, urmate de Apiaceae, Scrofulariaceae si Liliaceae (fiecare dintre ele cu mai mult de 10 specii).

Din punct de vedere floristic speciile Eurasiatice sunt dominante, urmate de cele Europene si Central-Europene. Expunerea si inclinarea ofera conditii de microhabitat pentru numeroase specii termofile: Mediteraneene, submediteranene, pontice, pannonice, sau ponto-pannonice. Unele dintre ele au populatii importante in zona (Ajuga laxmannii, Astragalus monspessulanus, Astragalus vesicarius, Cephalaria uralensis, Inula ensifolia, Inula germanica, Jurinea ledebourii, Scutellaria supina, Thymus glabrescens etc.) iar unele apar doar sporadic (Allium albidum subsp. albidum, Aristolochia pallida, Carduus hamulosus, Echium russicum etc.). O alta categorie este cea formata din speciile protejate in conformitate cu legislatia din Romania (listele rosii). Dintre acestea 13 au fost identificate in zona cercetata:

1 Allium albidum subsp. albidum (A. flavescens) Pont R Alliac

2 Aristolochia pallida Med R Aristol

3 Cephalaria uralensis Pont-Balc A,R Dipsac

4 Crambe tataria Pont-Pan V/R Brassic

5 Dictamnus albus Eua (Med; cont) V/R Rutac

6 Genista januensis Alp-Carp-Balc R Fabac

7 Onosma arenaria Eur (cont) b, E Borag

8 Peucedanum tauricum Pont R Apiac

9 Prunus tenella Eua (cont) V Rosac

10 Salvia transsilvanica Dac (End) A, R Lamiac

11 Scutellaria supina Eua (cont) R Lamiac

12 Serratula radiata Pont-Pan R Asterac

13 Veratrum nigrum Eua (cont) R Liliac

Abrevieri: R – Rare; E – Pe cale de disparitie; V – Vulnerabile; A – areal restrictionat la o singura zona; b – grupe subendemice cu arealul mai mare decat teritoriul national, dar extinse numai in vecinatatea lui.

Au fost gasite 2 specii de importanta comunitara: Echium russicum si Crambe tataria. Padurile din vecinatatea rezervatiei stiintifice au o importanta compozitie floristica: au fost inventariate 107 specii. Au fost gasite aici doar doua specii protejate:

1 Neottia nidus-avis Eua (Med) R Orhidac

2 Veratrum nigrum Eua (cont) R Liliac

13

Haplophyllum suaveolens Haplophyllum suaveolens

Prunus tenella Prunus tenella

Astragalus monspessulanum Astragalus vesicarius

14

Crambe tataria Genista januensis

Echium maculatum Jurinea simonkaiana

Globularia bisnagarica Globularia bisnagarica

15

Iris pumila Iris pumila

Linum tenuifolium Onosma arenaria

16

Orchis laxiflora Orchis ustulata

Prunela hybrids Salvia transsilvanica

Scutellaria supina Scutellaria supina

17

Stipa lessingiana Stipa pulcherima

Veratrum nigrum Veratrum nigrum

Trinia glauca Lilium martagon

18

1. R1531: Pajisti ponto-panonice de Festuca pseudovina si Achillea collina. Corespondente: NATURA 2000: 1530* Pannonic salt steppes and salt marshes EMERALD: 15.A. Continental salt steppes and salt marshes CORINE: – PAL.HAB: 15.A2111 Western Pontic Achillea-Festuca steppes EUNIS: E6.2211 Western Pontic Achillea - Festuca steppes Asociatii vegetale: Achilleo – Festucetum pseudovinae Soó (1933) corr. Borhidi 1996.

NotA: (Probabil) datorita concentratiei scazute in saruri, tabloul floristic al acestei zone nu contine toate speciile citate de autorii listei de habitate din Romania. Acest habitat se intinde de-a lungul canalului catre Ocnisoara. Ocupa suprafete orizontale cu latimi variabile, distribuite intre partea de jos a dealului si canal. Cea mai insemnata asociatie vegetala din habitat este Achilleo- Festucetum pseudovinae. Specia dominanta este Festuca pseudovina, si cateodata apare specia co-dominante Artemisia pontica. Aceasta are valoare conservativa ridicata.

R1531: Ponto-panonian meadows of Festuca pseudovina and Achillea collina

R1531: Ponto-panonian meadows of Festuca pseudovina and Achillea collina

19

2.R3122: Tufarisuri ponto-panonice de porumbar (Prunus spinosa) si paducel (Crataegus monogyna). Corespondente: NATURA 2000: 40A0* Subcontinental peri-Pannonic scrub EMERALD: 31.8B1 Pannonic and sub-Pannonic thickets CORINE: 31.8B3 South-eastern sub- Mediterranean PAL.HAB: 31.8B131 Peri-Pannonic hawthorn-blackthorn scrub EUNIS: F3.241 Central European subcontinental thickets Asociatii vegetale: Pruno spinosae –Crataegetum Soó (1927) 1931 (Syn.: Prunetum moldavicae Dihoru (1969) 1970, Rubo caesii – Prunetum spinosae Raþiu et Gergely 1979).

Acesti arbusti sunt localizati in perimetrul cercetat sub forma unor tufisuri cu intinderi relativ mici, de-a lungul unor drumuri, garduri sau in unele fanete neincluse. Sunt constituite din asociatii vegetale Pruno spinosae-Crataegetum, in care predomina Prunus spinosa. Acest habitat are valoare conservativa moderata, dar cuprinde zone favorabile vietii si refugiului in conditii de siguranta pentru numeroase specii de vertebrate si nevertebrate.

R3122: Ponto-paonian blackthorn shrubs (Prunus spinosa) and hawthorn (Crataegus monogyna).

3. R3131: Tufarisuri ponto-panonice de migdal pitic (Amygdalus nana) Corespondente: NATURA 2000: 40A0* Subcontinental peri-Pannonic scrub EMERALD: !31.8B1 Pannonic and sub-Pannonic thickets CORINE: 31.8B1 Central European sub-Mediterranean deciduous thickets PAL.HAB: 31.8B122 Peri-Pannonic dwarf almond scrub EUNIS: F3.241 Central European subcontinental thickets Asociatii vegetale: Prunetum tenellae Soó 1946 (Syn.: Prunetum nanae Borza 1931, Amygdaletum nanae Soó (1927) 1959).

Are o suprafata relativ restransa, din cauza presiunilor antropice din trecut. Se intinde cu precadere pe varfurile deal, unde specia dominanta Amygdalus nana este organizata in populatii bine-definite. Pe unele dintre pante, populatiile sunt rare dar cu mare potential de recuperare, in cazul in care presiunea antropica asupra lor se opreste. Are o valoare conservativa ridicata.

20

R3131: Ponto-panonic shrubs of dwarf almond (Amygdalus nana)

4. R3409: Pajisti pontice de Stipa lessingiana, S. pulcherrima si S. joannis Corespondente: NATURA 2000: 62C0* Ponto-Sarmatic steppes EMERALD: 34.9 Continental steppes CORINE: – PAL.HAB: 34.9213 Western Pontic feathergrass steppes EUNIS: – Asociaþii vegetale: Stipetum lessingianae Soó (1927 n.n.) 1947, Stipetum pulcherrimae Soó 1942.

Stepele sunt unele dintre pajistile cele mai atractive, din cauza habitusului speciilor dominante. Asociatiile vegetale dominante sunt Stipetum lessingiane, Stipetum pulcherrimae. In habitatul cercetat, specia Stipetum lessingiane deseori predomina, fiind aparent mai rezistenta la impactul antropo-zoogenic. Populatiile de Joannis Stipa sunt mai restranse in acest teritoriu. Valoarea conservativa este una moderata.

R3409: Pontic meadows of Stipa lessingiana, S. pulcherrima and S. joannis

21

R3409: Pontic meadows of Stipa lessingiana, S. pulcherrima and S. joannis

5. R3414: Pajisti ponto-panonice de Festuca valesiaca Corespondente: NATURA 2000: 6240 *Subpannonic steppic grasslands EMERALD: 34.9 Continental steppic CORINE: 34.312 Central European steppes grasslands PAL.HAB: 34.911 Pannonic loess steppes; 34.9211 Western Pontic thyme steppes EUNIS: – Asociatii vegetale: Medicagini minimae – Festucetum valesiacae Wagner 1941.

Habitatul cel mai raspandit in zona studiata. Frecvent intalnit pe pantele insorite avand diferite inclinari. Asociatia vegetala este Medicagini minimae - Festucetum valesiacae, care uneori gazduieste specii vegetale rare, pe cale de disparitie sau endemice pentru flora din Transilvania sau Romania (Allium albidum subsp. albidum (A. flavescens), Pont – R, Cephalaria uralensis, Pont-Balc - A, R, Dictamnus albus, Eua (Med; cont) - V/R, Genista januensis, Alp Carp-Balc - R Globularia punctata, Med-Euc – R, Haplophyllum suaveolens, Pont-Med ).

22

R3414: Ponto-panonic meadows of Festuca valesiaca

6.R4138: Paduri dacice de gorum (Quercus petraea) si stejar pedunculat (Q. robur) cu Acer tataricum. Corespondente: NATURA 2000: 9160 Sub-Atlantic and medio-European oak or oak-hornbeam forests of the Carpinium betuli EMERALD: – CORINE: – PAL.HAB: 41.2C13 Dacian tatar Maple oak-hornbeam forest EUNIS: – Asociatii vegetale: Aceri tatarico-Quercetum petraeae-roboris (Soó 1951) em. Zolyomi 1957 Tipuri de ecosisteme: 6716 Gorunetostejãret cu Asperula-Asarum-Stellaria.

Aproape singurele paduri ramase pe etajul fanetei sunt cele de stejar si gorun, parte a asociatiei vegetale Aceri tatarico-Querdetum petraeae-roboris. Spread raspandite pe suprafete relativ mmici dar cu o notabila compozitie floristica si o valoare conservativa ridicata.

23

R4138: Dacian forest of durmast (Quercus petraea) and oak (Q. robur) with Acer tataricum

R4138: Dacian forest of durmast (Quercus petraea) and oak (Q. robur) with Acer tataricum

24

2.3.3 Fauna

2.3.3.1 Nevertebrate Au fost efectuate putine studii insa in urma lor a rezultat ca speciile de lepidoptere colectate sunt din 338 de specii care apartin unui numar de 27 de familii. Dintre acestea:

CATEGORY Nr. of

species

very common 15

common/ very common 6

common 59

rare/common 104

rare 141

very rare 13

TOTAL SPECIES 338

Se poate observa cu usurinta ca aproape jumatate sunt specii rare (45%) si alte 30.7% sunt rare/common. Zona necesita un studio mult mai aprofundat. Cele 13 specii foarte rare sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Specia Autorul Observatii

Ethmia terminella T. Fletcher, 1938

Depressaria marcella Rebel, 1901

Episcythris triangulella (Ragonot, 1874) Foarte rara. Traieste adesea in Europa de Sud si Africa de Nord

Metalampra cinnamomea (Zeller, 1839)

Batia lambdella (Donovan, 1793)

Aristotelia subericinella (Duponchel, 1843)

Metzneria ehikeella Gozmâny, 1954 Traieste pe Centaurea scabiosa

Syncopacma incognitana Gozmâny, 1957

Nothris lemniscella (Zeller, 1839)

Cochylimorpha fucatana (Snellen, 1883) Specii asiatice

Cochylidia heydeniana (Herrich-Schăffer, 1851)

Dioryctria abietella (Denis & Schiffermuller, 1775)

Crambus perlella (Scopoli, 1763)

25

Depressaria marcella Metzneria ehikeella

Cochylidia heydeniana Cochylimorpha fucatana

Metalampra cinnamomea Metalampra cinnamomea

Crambus perlella Dioryctria abietella

26

Ethmia terminella Nothris lemniscella

Alte specii de fluturi si nevertebrate observate:

Iphiclides podalirius Inachis io

Colias sp. Argynnis paphia

27

Zygaena carniolica Brenthis hecate

Melanargia galathea Zygaena carniolica

Hyles euphorbiae Hyphoraia sp.

28

Plebejus argus Melitaea phoebe

Eudia pavonia Erynnis tages

Plebejus argus Everes argiades

29

Polyommatus icarus Inachis io larvae

Leptidea sinapis Aspecte de la colectarile nocturne

Aspecte de la colectarile nocturne

30

Alte specii de nevertebrate

Mantis religiosa Miltotrogus aequinoctialis

Eucera sp. Gymnopleurus sp

.

Carabus violaceus Dorcadion fulvum

31

Dorcadion aethiops Formica sp.

Meloe ovata Melolontha melolontha

2.3.3.2 Vertebrate

Amfibieni si reptile (Herpetofauna) In zona studiata au fost observate 14 specii:

Nr. Specia Directiva Habitate Legislatie romaneasca (OG

57/2007)

AMFIBIENI

1 Triturus cristatus cristatus Laur., 1768 Anexa II si IV Anexa III si IV A

2 Triturus vulgaris ampelensis Fuhn, 1950 Anexa III si IV A

3 Bombina bombina (L.) 1761 Anexa II si IV Anexa III si IV A

4 Bombina variegata variegata (L.) 1758 Anexa II si IV Anexa III si IV A

5 Bufo viridis viridis Laur., 1768 Anexa IV Anexa III si IV A

6 Pelobates fuscus fuscus (Laur.) 1768 Anexa IV Anexa III si IV A

7 Hyla arborea arborea (L.) 1758 Anexa IV Anexa IV A

8 Rana ridibunda ridibunda Pall., 1771

9 Rana dalmatina Bonaparte, 1840 Anexa IV Anexa IV A

32

REPTILE

1 Lacerta viridis (Laur.) 1768 Anexa IV Anexa IV A

2 Lacerta agilis L., 1758 Anexa IV Anexa IV A

3 Natrix natrix natrix (L.) 1758

4 Coronella austriaca austriaca Laur., 1768 Anexa IV Anexa IV A

5 Vipera ursinii rakosiensis (Bonaparte) 1835 * Anexa II si IV Anexa III si IV A

Dintre acestea aproape 80% sunt strict protejate la nivel

European si aproape 30% neceista arii speciale de

protectie.

Dintre toate speciile doar 2 nu sunt protejate.

Triturus vulgaris ampelensis Triturus cristatus

Bombina bombina Bombina variegata

Legislatie Nr specii

procentaj

Total species 14 100%

HD Anexa II 4 28.57%

HD Anexa IV 11 78.57%

HD Anexa II and IV 4 28.57%

Ord.57 Anexa III 7 50%

Ord. 57 Anexa IV A 12 85.71%

Ord. 57 Anexa III and IV A 7 50%

33

Hybrid Bombina bombina x B. Variegata Bombina bombina in tipical habitat

Rana dalmatina Rana dalmatina clutch of eggs

Pelophyllax ridibundus Pelophyllax ridibundus

34

Hyla arborea mating Hyla arborea singing male

Bufo viridis Bufo viridis

Pelobates fuscus Pelobates fuscus clutch of eggs

35

Lacerta viridis male Lacerta viridis female

Lacerta viridis male Lacerta agilis male, variety erythronothus

Vipera ursinii male Vipera ursinii female

36

Coronella austriaca Coronella austriaca

Ornitofauna In zona studiata a fost observata o bogata ornitofana, in ciuda aparentei saracii a habitatului. Au fost observate 69 de specii de pasari, dintre care 58 cuibaresc iar 6 este posibil sa cuibareasca. Doar 4 specii vin pentru hrana in aceasta zona. Dintre toate acestea 11 specii sunt listate in anexele III iar 14 in Anexa IV a OUG 57 / 2007.

Nr. Specia Ordinul Tipul

1 Anthus campestris Passeriforme Cuibareste

2 Aquila chrysaetos Falconiforme Se hraneste

3 Buteo rufinus Falconiforme Probabil cuibareste

4 Ciconia ciconia Ciconiiforme Se hraneste

5 Circaetus gallicus Falconiforme Cuibareste

6 Circus aeruginosus Falconiforme Cuibareste

7 Dendrocopus syriacus Piciforme Cuibareste

8 Emberiza hortulana Passeriforme Cuibareste

9 Ixobrychus minutus Ciconiiforme Cuibareste

10 Lanius collurio Passeriforme Cuibareste

11 Lanius minor Passeriforme Cuibareste

Alte 14 specii sunt strict protejate, in concordanta cu prevederile OG 57 / 2007, Anexa IV B

Nr. Specia Ordinul Tipul

1 Aegithalos caudatus Paseriforme Cuibareste

2 Athene noctua Strigiforme Cuibareste

3 Coccothraustes coccothraustes Paseriforme Cuibareste

4 Corvus corax Paseriforme Cuibareste

5 Erithacus rubecula Paseriforme Cuibareste

6 Falco subbuteo Falconiforme Cuibareste

7 Falco tinunculus Falconiforme Cuibareste

8 Jynx torquilla Piciforme Cuibareste

9 Locustella luscinioides Paseriforme Cuibareste

10 Merops apiaster Paseriforme Cuibareste

11 Motacila alba Paseriforme Cuibareste

12 Oriolus oriolus Paseriforme Cuibareste

13 Pernis apivorus Falconiforme Probabil cuibareste

14 Upupa epops Coraciforme Cuibareste

37

Buteo buteo nest Buteo rufinus

Falco tinunculus female nesting Falco tinnunculus eggs

38

Falco tinnunculus juveniles Falco subbuteo juvenile

Upupa epops Anthus trivialis (?)

Corvus corax Emberiza calandra

Erithacus rubecula eggs Oenanthe oenanthe

39

Lannius minor Perdix perdix

Phasianus colchicus male and female Saxicola torquata eggs

Mamiferele Dintre cele 12 specii observate in zona studiata, doar una este listata in Anexa III din OUG 57 / 2007, ca necesitand instituirea de zone speciale de protectie. Alte 3 specii sunt strict protejate (Anexa IV A) iar una este protejata doar la nivel national (Anexa IV B):

(OG 57/2007) Nr. Specia Grup Anexa

III Anexa IV A Anexa IV B

1 Sus scrofa Artiodactyla

2 Capreolus capreolus Artiodactyla

3 Sorex sp. Insectivora

4 Erinaceus concolor Insectivora

5 Talpa europaea Insectivora

6 Lepus europaeus Lagomorpha

7 Muscardinus avellanarius Rodentia

x

8 Spalax leucodon Rodentia x

9 Cricetus cricetus Rodentia x

10 Meles meles Carnivora

11 Vulpes vulpes Carnivora

12 Canis lupus Carnivora x x

40

Canis lupus (foto Cosmin Manci P.N.Retezat)

Vulpes vulpes (foto Tudor Ghira)

Sus scrofa Capreolus capreolus female with young

41

Meles meles (foto Internet) Erinaceus concolor

Sorex sp. Talpa europaea

Lepus europaeus (foto Internet) Cricetus cricetus (foto Internet)

42

Muscardinus avellanarius Spalax graecus

2.4 Aspecte culturale, utilizarea terenurilor in trecut Au fost identificate 3 mari categorii de utilizari ale pamantului: arabil, faneata si pasune. Micul sat Cicard a fost stabilit acolo cu secole in urma, in 1963 satenii s-au mutat in Ciuguzel, la 4,5 km distanta, iar singura casa goala ramasa in Cicard pana in 2007 a fost distrusa de proprietar. Principalul motiv pentru mutarea satului a fost starea foarte proasta a drumurilor, care devin impracticabile atunci cand ploua. In zona nu s-a practicat niciodata agricultura intensiva chiar daca in toata zona au functionat CAPurile (Cooperativele Agricole de Productie = sistem de exploatare communist) si guvernul din perioada de dupa cel de-al doilea razboi mondial a luat toate pamanturile de la proprietari. Fiecarui satean i-a ramas doar o mica bucata de pamant, de obicei in preajma casei. Acesta a fost pentru ei inca un motiv pentru a se muta mai aproape de oras. Multi dintre barbati s-au angajat in industrie, in orasul Aiud. Dupa ceea ce s-a numit Revolutia din 1989 satenii si-au primit inapoi pamanturile dar numai o parte dintre ei au inceput sa le foloseasca. Cei mai multi dintre proprietari sunt persoane in varsta, fara sanse reale de a-si cultiva pamantul.

2.5 Aspecte socio-economice, utilizarea actuala a pamantului Dupa cum se poate vedea de pe hartile realizate din satelit in present foarte putine terenuri sunt utilizate pentru arat. Valea Cicard poate fi impartta in 2 parti: partea cu expunere norica, unde pamantul este inca utilizat pentru agricultura (40%) si partea cu expunere sudica, unde o foarte mica parte a pamantului este arat (mai putin de 10%). Terenul plan a fost utilizat drept faneata si pentru pasunat. Predomina cultura de porumb, dar se cultiva de asemenea si trifoiul.

2.5.1 Comunitatile locale Tot pamantul din zona proiectului apartine localnicilor din satul Ciuguzel. Parti ale acestuia apartin Primariei si Bisericii ortodoxe. Majoritatea localnicilor sunt de nationalitate romana. Fiul unui baron ungur, care pe timpuri a fost proprietar al terenurilor din zona, si care inca mai detine jumatate din padurea Ciuguzel, s-a reintors, temporar, in Ciuguzel. Satele din vecinatate pot influenta si ele zona proiectului: Asinip, situat in Nordul Cicardului, Ocnisoara la Sud-Vest si Biia la Sud-Est. Dintre toate acestea Ocnisoara pare ca va fi primul care va disparea, acolo existand doar 30 – 40 localnici in varsta.

43

2.5.2 Actorii interesati

Localnicii din Ciuguzel reprezinta cea mai importanta categorie de actori interesati insa multi dintre ei sunt batrani si foarte putini (15 – 20 de familii) inca lucreaza pamantul in Cicard. Un alt actor in zona este un cetatean italian care a cumparat suprafete largi de teren (aprox 200 – 300 ha) in vecinatatea zonei proiectului, in principal din teritoriile satelor Asinip si Ocnisoara. Consiliul local este un alt factor important, el are in proprietate suprafete mari de pasune, unele dintre ele de foarte mare importanta pentru scopul nostru. Parohia ortodoxa este si ea importanta, nu doar pentru bucatile de pamant pe care le detine dar mai ales din cauza influentei pe care o are asupra deciziilor localnicilor.

3. Scopul rezervatiei stiintifica “Fanatele lui Suciu” Conservarea pe termen lung a singurei populatii de Vipera ursinii rakosiensis din Romania.

4. Management 4.1 Obiective

Cresterea populatiei de Vipera ursinii rakosiensis Imbunatatirea calitatii habitatului natural in rezervatia stiintifica, acolo unde este necesar. Reconstructia habitatului natural in rezervatia stiintifica, acolo unde este cazul. Constientizarea si educarea comunitatilor locale in legatura cu protejarea / conservarea speciei Vipera ursinii rakosiensis.

4.2 Amenintari / Actiuni

nr amenintarea Ce s-a propus Ce s-a realizat pana acum

1 suprapasunatul Reducerea / controlul pasunatului

- arendarea pentru 2 ani a aprox 40 ha de pasuni - discutii cu pastorii despre importanta zonei (fara a se mentiona prezenta viperelor) - afisarea pe teren a unui indicator cu inscriptia “teren otravit” - solicitare adresata Politiei judetene Alba si locale, Agentiei pentru Protectia Mediului Alba si Garzii de Mediu

2 Arderea fanetelor Controlul / eliminarea arderilor - discutii cu pastorii despre importanta zonei - solicitare adresata Politiei locale

3 Foarte putine fanete potrivite pentru V.u.r

Largirea zonei de faneata prin achizitionarea restului fanetelor. Schimburi / bartere de pamant: SRH ofera terenuri situate pe latura cu expunere nordica a dealului in contrapartida pentru cele situate pe latura sudica.

47 ha de pamant au fost achizitionate de SRH Au fost initiate discutii preliminare cu localnicii in vederea schimburilor de pamant.

4 Solidago canadensis si Robinia pseudacacia 2 specii invazive care pot reduce calitatea habitatului si in consecinta a numarului populatiilor de V.u.r

Controlul speciilor invazive de Solidago canadensis si Robinia Pseudacacia si reconstructia habitatului, daca este cazul

Identificarea zonelor in care apar aceste specii

5 Pamantul achizitionat este Reconstructia habitatului Nimic

44

pamant arabil

6 O specie de vertebrate: mistretul

Controlul populatiei de mistreti Nimic

7 Localnicii sunt inca nestiutori in privinta existentei speciei Vipera ursinii rakosiensis

Constientizarea localnicilor in vederea cunoasterii si protejarii speciei Vipera ursinii rakosiensis

Discutii cu localnicii despre importanta zonei Cicard (o multime de specii de animale si plante). Nementionarea expresa a V.u.r.

8 Populatia de Vipera ursinii rakosiensis este in reducere datorita diferitilor factori (in special pasunatului)

Protejarea efectiva a populatiei V.u.r. prin angajarea cu norma intreaga de rangeri. Construirea casei rangerilor.

3 rangeri au fost instruiti in Mai 2008 insa din cauza lipsei fondurilor niciunul nu a putut fi angajat. A fost construita casa.

4.3 Pamantul In primul rand, este necesar sa se identifice pe teren toate limitele reale ale tuturor parcelelor cumparate si apoi trebuie marcate limitele cu repere. In functie de localizarea parcelei, se va stabili ulterior daca este necesar sa se comaseze unele dintre ele. Aceasta activitate este foarte necesara pentru a opri efectele distructive produse de oameni, oi si mistreti. O alta activitate importanta este extinderea zonelor de faneata prin cumparare / arendarea restului de teren din zona centrala a habitatului. Aceasta activitate este posibila prin realizarea de schimburi / bartere: SRH are deja cateva hectare de teren pe partea nordica a vaii si le va oferi pentru cele de pe partea sudica a vaii. Este vorba despre pamant arabil. Au fost deja purtate discutii cu unii dintre proprietari (familia Pojar) si acestia sunt de acord cu schimbul.

4.4 Pasunatul Alta activitate este controlul (reducerea / stoparea) pasunatului. Pajistile sunt expuse pasunatului ilegal. Ciobanii stiu ca majoritatea localnicilor sunt batrani si nu foarte interesati sa-si pastreze terenul in stare buna din moment ce nu cultiva nimic acolo. In consecinta, ei sunt obisnuiti sa profite si sa pasca pretutindeni. In 2005 si 2006 parti din zona centrala au fost luate in arenda de catre societatea noastra si pastorii au fost atentionatio sa opreasca pasunatul. Dar in ultimele doua primaveri, ei suprapasunasera aproape toate terenurile, din cauza sezonului foarte uscat. In primavara anului 2010, situatia s-a schimbat, in principal din cauza sezonului foate ploios: iarba este din abundenta pe toate dealurile, astfel incat oile nu au fost nevoite sa pasca ilegal. Pana in prezent, eforturile noastre de a-i face pe pastori sa inteleaga ca acolo este o rezervatie naturala acolo, a avut ca rezultate slabe. Am formulat o sesizare catre Politia Judeteana, Politia Locala, APM si Garda de Mediu. Am facut pliante cu harta a site-ului Natura 2000 si limitele rezervatiei stiintifice si le-am distribuit ciobanilor. Apoi, i-am convocat pe toti la sediul Politiei locale si i-am instiintat cu privire la pedepsele care se aplica pentru pasunatul in zonele protejate. De asemenea, am montat panouri de avertizare cu inscriptia "teren otravit" in zonele cele mai importante. Montarea de garduri la unele dintre parcelele cumparate va opri accesul oilor.

Aspecte ale impactului pasunatului in zona:

45

4.5 Arderea fanetelor Aceasta practica este interzisa de legislatia din Romania (OG 57/2007). Cu toate acesta ea este inca folosita pe scara larga de catre pastori, in vederea imbunatatirii calitatii pasunilor. Este foarte dificila lupta impotriva acestei practici. Nici imprejmuirea cu gard nu ar fi foarte folositoare. Numai un supraveghere permanenta ar putea sa o opreasca. In cadrul proiectului LIFE a fost prevazuta activitatea „construirea casei rangerilor”. In toamna anului 2008 (echipa de monitorizare) CRIM au decis construirea unei mici case pentru rangeri. De asemenea 3 rangeri au fost instruiti in Mai 2008, dar apoi SRH nu i-a putut plati. In decembrie 2009 casa rangerilor fost ridicata.

46

Imagini ale fanetelor arse:

Arderea paielor este o practica distructiva pentru multe dintre speciile de fluturi si alte nevertebrate care depun ouale toamna in stratul vegetal uscat. In primavara urmatoare larvele nu au nicio sansa sa iasa deoarece focurile se fac in Februarie si la inceputul lui Martie.

Speciile de plante invazive Exista 2 specii de plante invazive care pot influenta populatia de Vipera ursinii rakosiensis: Solidago Canadensis si Robinia pseudacacia. In acest moment ele nu reprezinta un pericol, avand populatii reduse, dara fara masuri ele se pot intinde si pot afecta pasunile. De asemenea Prunus spinosa poate sa influenteze negative microhabitatul vaii. Pana acum arderea pajistilor a avut un effect pozitiv in reducerea tufisurilor de Prunus spinosa Insa pentru viitor este necesara luarea de masuri serioase impotriva raspandirii acestor tufe.

47

Solidago canadensis: nimic nu creste sub stratul subtire din aceasta specie invaziva

Robinia pseudacacia: o posibila amenintare pentru fanete

Prunus spinosa: desi o specie native poate reduce suprafata fanetelor de calitate

4.7 Activitatea mistretilor Au existat doua primaveri (2007 si 2009) cand mistretii au distrus mici parti din zona centrala, cautand radacini comestibile. In 2007 activitatea observata a fost una slaba dar in 2009 au fost numarate efecte in aproximativ 15 zone arabile. Este cunoscut faptul ca acestia nu exita sa manance orice soparla sau sarpe pe care le intalnesc. Stabilirea unei familii de mistreti in imprejurimi poate fi un pericol serios pentru Vipera ursinii rakosiensis. O posibila masura care ar putea fi luata, este distrugerea unei largi zone de tufisuri de Prunus spinosa, unde aceste animale isi fac cuibul. Aceste tufisuri sunt situate pe partea nordica a dealului Cicard. Insa

48

aceasta masura nu este potrivita pentru celelalte specii de animale si pasari. Pentru moment este suficient sa aflam de unde provin acesti mistreti.

salvand vipera urisinii rakosiensis- plan de management

Education