salvand vipera ursinii rakosiensis in transilvania

Salvand Vipera ursinii rakosiensis in Transilvania

LIFE05 NAT/RO/000158

Proiect co-finantat de Comisia Europeana prin instrumental financiar LIFE III, Nature

Romania, Ianuarie 2005 – Ianuarie 2010

DE CE ACEST PROIECT

Vipera ursinii rakosienis sau vipera de faneata, este probabil una dintre cele mai rare subspecii de serpi din lume si cu siguranta una dintre subspeciile pe cale de disparitie in Europa. Singurele locuri in afara de Romania unde mai poate fi gasita sunt in Ungaria si Franta.

Istoria evolutiei ei ne arata ca aceasta specie a fost semnalata pentru prima data in Romania de catre herpetologul maghiar Mehely in secolul al XIX-lea. Pana in anii 1950, in Romania, se cunostea o singura populatie. Aceasta se gasea in rezervatia "Fanatele Clujului", din apropierea orasului Cluj-Napoca. Ulterior, aceasta populatie a disparut. Cercetari ingelungate efectuate de marii herpetologi ai vremii (Bogdan Stugren, Ion Fuhn) au esuat in a gasi macar un individ de vipera de faneata in rezervatia de la Cluj dupa anii '50. Ultimul specimen a fost observat in Bontida, in apropiere de Cluj-Napoca, in anul 1962. Nici cercetarile specialistilor de la Universitatea Babes-Bolyai din perioada 1999 – 2001 nu au fost mai fructuoase Timp de aproape 50 de ani, vipera de faneata a fost considerata disparuta din Romania. Cu toate acestea, in anul 2002, membrii Societatii Romane de Herpetologie au reusit sa descopere o noua populatie de vipera de faneata in Transilvania, de data aceasta in judetul Alba. Aceasta este, de departe, cea mai importanta descoperire herpetofaunistica din Romania din ultimii 60 de ani. La acea data vipera de faneata deja se afla intre speciile pe cale de disparitie in Europa, de altfel ea fiind mentionata in Directiva “Habitate si Specii” referitoare la conservarea habitatelor naturale si a florei si faunei salbatice precum si in Conventia de la Berna, ca

LIFE05 NAT/RO/000158 “Saving Vipera ursinii rakosiensis in Transylvania” Layman Report

2

specie de fauna strict protejata. De asemenea se afla pe lista rosie a speciilor amenintate, realizata de I.U.C.N. (Uniunea Internationala pentru Conservarea Naturii). Este deci evident ca scopul proiectului “Saving Vipera ursinii rakosiensis in Transylvania” a fost acela de a preveni o noua disparitie a speciei, prin trecerea proprietatii asupra habitatului de la localnici (cel mai adesea fermieri) la Societatea Romana de Herpetologie, prin reconstructia ecologica a habitatului si prin asigurarea protectiei legale a zonei, desemnand-o sit Natura 2000 si de asemenea, rezervatie stiintifica. CALEA ALEASA SI REZULTATELE Prin clasificarea prioritatii activitatilor, in functie de amenintarile existente si resursele disponibile, mai intai a fost decisa oprirea activitatilor agricole prin activitatile de arendare (prioritate pe termen scurt), apoi s-a continuat cu prioritatile pe termen mediu respective actiunile de achizitie a pamantului si conservare si monitorizare, in timp ce s-au pus premisele actiunilor pe termen lung, respective asigurarea protectiei legale a zonei (habitatului si speciei). Amenintarile asupra recentei redescoperite specii pot fi grupate in 3 mari categorii: activitati agricole, activitati umane si actiunea pradatorilor naturali.

Desi zona se afla intr-o regiune deluroasa, ale carei pante nu sunt prea favorabile lucrarilor agricole, totusi localnicii practica unele dintre acestea: - aratul de toamna si primavara in vederea cultivarii porumbului si lucernei; momentele efectuarii acestor lucrari coincideau cu inceputul si sfarsitul perioadei de hibernare producand atat distrugerea habitatului cat si vatamarea, chiar uciderea, viperelor; - cositul fanului de 2 ori pe an, din nou o activitate agricola cu potential distructiv asupra viperelor, recunoscuta ca amenintare generala in “Planul de actiune pentru conservarea Viperei de faneata”, elaborat de grupul de lucru constituit in acest scop de Consiliul Europei; - pasunatul – zona fiind plasata intr-un context geografic si climateric nu foarte favorabile agriculturii a capatat destinatia de pasune, existand aproximativ 400 de oi si 50 de vaci care sa o foloseasca in acest scop; din nou o amenintare cat se poate de serioasa la adresa vietii si habitatului viperelor, inclusa si in planul de actiune la nivel european.


3

Este deja cunoscut faptul ca populatia de vipere de faneata din Austria a disparut din cauza unui ordin regal, deci a interventiei omului. Si in zona proiectului exista amenintarea interventiei umane:

- uciderea viperelor, datorita nestiintei si informatiilor eronate despre potentialul efect al muscaturii acestora, in niciun caz mortal;

- braconajul, fiind binecunoscut faptul ca afacerile cu venin de vipera sunt extrem de profitabile, existand retele intregi de braconieri si comercianti care le vand producatorilor de medicamente.

Cea de-a treia categorie de amenintari se refera la intersectia habitatului viperei de faneata cu cel al fazanului, care este un pradator natural pentru serpi. Din analiza tuturor acestor amenintari a rezultat si planul de actiune si in consecinta activitatile proiectului. Eforturile s-au concentrate cu prioritate asupra opririi lucrarilor agricole si acordarii timpului necesar recuperarii naturale a habitatului. Aceasta s-a realizat prin arendarea pamantului, astfel incat anual au fost incheiate contracte de arenda cu proprietarii, majoritatea locuitori ai comunei Lopadea Noua, pentru aproximativ 40 de ha in zona centrala a habitatului viperelor. Timp de 2 ani consecutivi aceasta zona a fost scoasa din circuitul agricol iar aceasta a fost actiunea pe termen scurt desfasurata. In timpul perioadei de arendare au fost incepute discutiile si consultarile cu proprietarii de pamant in vederea achizitionarii acestuia, in scopul asigurarii protectiei pe termen mediu a viperelor de faneata existente acolo. Simultan cu activitatea de achizitie, care s-a dovedit a fi una foarte lunga si complicata, au mai fost desfasurae cateva activitati cu impact pe termen mediu, si anume monitorizarea evolutiei viperelor si mentinerea contactului cu comunitatea locala. Din datele rezultate in urma monitorizarii de teren anuale rezulta concluzia conform careia oprirea activitatilor agricole intr-adevar a fost o decizie favorabila viperelor din moment ce acestea au inceput sa aiba o activitate normala in acea zona. De-a lungul celor 170 de zile de monitorizare pe parcursul perioadei 2006 – 2009, au fost capturate si studiate 131 de vipere, astfel baza de date a Societatii Herpetologice Romane contine acum informatii complete despre 160 de vipere (56 masculi si 104 femele). Numarul mic de recapturari (13, insemnand 8,1%) din cele 4 sezoane de monitorizare indica faptul ca ele se afla in numar mare in zona studiata. Numarul mare de female gestante (aproape 90% dintre femelele adulte) si de exemplare juvenile indica o stare de sanatate buna si o populatie viabila. Datele despre dimensiunile lor precum si rezultatele testelor ADN, efectiate de colegii de la MME BirdLife Ungaria) furnizeaza dovezi ca populatia de Vipera ursinii rakosienis din zona proiectului este intr-o stare de sanatate buna, fara vreun semn extern de boala. Testele de bacterii si paraziti au arata lipsa vreunui agent patogen din aceste categorii.


4

Din datele colectate se poate estima ca populatia de vipere din zona proiectului este acum de peste 1.600 de exemplare, ceea ce reprezinta o crestere semnificativa fata de inceputul proiectului. From the collected data it could be estimated that more than 1,600 vipers represent now the population in the project area. Dar se pare ca nu doar vipera de faneata pare sa fi gasit un loc propice pentru a trai acolo, ci si alte cateva specii protejate apartinand atat florei cat si faunei.

Crambe tataria Melanargia galathea

Pana la finele proiectului au fost achizitionate de catre Societatea Romana de Herpetologie aproximativ 50 de ha de pamant, in scopul infiintarii unei rezervatii stiintifice. Acest fapt, cumulate cu datele rezultate in urma monitorizarilor de teren anuale, ne-au indreptatit sa incepem activitatile de asigurare a protectiei zonei pe termen lung. In acest sens au fost pregatite si transmie Ministerului Mediului dosare de aplicatie iar rezultatul a fost “ROSCI 0187 – Pajistile lui Suciu”. In ceea ce priveste habitatul viperelor, a fost transmisa autoritatilor solicitarea de desemnare a zonei drept “rezervatie stiintifica”, ceea ce reprezinta cel mai inalt nivel de protectie care poate fi oferita unei zone / specii.

LIFE05 NAT/RO/000158 “Saving Vipera ursinii rakosiensis in Transylvania”

Layman Report

5

Project area / scientific reserve within Natura 2000 site ROSCI 0187 “Pajistile lui Suciu” Toate aceste actiuni au fost sustinute de activitati de informare si diseminare, care au pus la dispozitia celor interesati cantitati relevante de date si informatii, in functie de apartenenta la diferitele categorii de grupuri tinta si de stadiul activitatilor de protectie. Pentru experti si oameni de stiinta a fost oferita constant informatie detaliata, de asemenea a fost organizat un atelier de lucru la Cluj la care au participat atat experti romani cat si ai altor state europene. Dintr-un total de 36 de participanti, 17 au adus la cunostinta restului comunitatii stiintifice date actuale si noutati despre herpetofauna din Romania. Lumea internationala a expertilor a fost de asemena informata despre proiect si despre situatia din Romania a Viperei ursinii rakosiensis in timpul lucrarilor Congresului International de Herpetologie din Portugalia. Acelasi ritm constant de informare si diseminare a fost mentinut pentru autoritatile centrale si locale, incluszand intre acestea si Agentiile de Protectie a Mediului Alba si cea regionala din Sibiu, pentru a se asigura sprijinul adecvat al acestora in ceea ce priveste protejarea zonei proiectului. Autoritatile locale au sprijinit proiectul in ceea ce priveste actiunile de achizitie a pamantului si de informare a comunitatii locale. In ceea ce priveste comunitatea locala, constand din locuitori adulti si copii, strategia de comunicare a fost ca initial orice informatie despre existenta viperelor sa fie tinuta secreta pana cand poate fi asigurat un oarecare nivel de protectie legala (nominalizarea sitului Natura 2000), apoi a fost furnizata informatie adaptata fiecarui grup tinta. Educatia de mediu s-a desfasurat in 8 scoli din zona proiectului, cu un numar de aproximativ 200 de copii si profesorii lor. Informatia furnizata in cadrul acestor activitati a fost impartita in pachete grupate pe “protectia mediului” si “arii si specii protejate locale”, continand si informatii specifice despre Vipera ursinii rakosiensis, subiectul principal al proiectului. Adultii si ceilalti actori interesati au fost invitati sa participe la un seminar, la finele proiectului, care a avut drept scop informarea lor despre statutul ariei protejate infiintate in Lopadea Noua / Ciuguzel. Prezentarile care au fost facute au urmarit aspecte precum:

− informatii despre proiect; − zestrea naturala a zonei si in consecinta nevoia instituirii protectiei ei; − avantajele si dezavantajele traiului intr-o zona protejata: − oportunitatile de finantare pentru autoritatile locale, fermieri, micii intreprinzatori

din zona rurala si platile compensatorii acordate datorita ariei geografic dezavantajata, localizarii intr-un sit Natura 2000 si localizarii pe teritoriul habitatului unei specii protejate.


6

In proiectarea si punerea in practica a strategiei de comunicare a fost acordata importanta dreptului si necesitatii informarii comunitatii locale in legatura cu restrictiile pe care traiul lor le poate resimti de pe urma localizarii intr-o zona protejata, dar in acelasi timp si despre avantajele pe care acest lucru le poate aduce / induce. Gandindu-ne si la perioada de dupa incheierea proiectului, am instruit 3 rangeri care in viitor vor fi capabili sa supravegheze zona, si a fost instalat un punct de supraveghere care va fi utilizat de rangeri. Au fost obtinute acorduri ale autoritatii locale si ale Agentiei de Protectie a Mediului in vederea sustinerii (tehnice si financiare) a Societatii Romane de Herpetologie in activitatea sa stiintifica viitoare in ceea ce priveste conservarea Viperei ursinii rakosiensis. BENEFICII PENTRU SITUL NATURA 2000 SI SPECIILE PROTEJATE DIN ZONA Monitorizarea anuala pe teren a V.u.r. a scos la iveala faptul ca zona proiectului reprezinta de fapt o zestre naturala incredibil de bogata, in ceea ce priveste numarul si tipul speciilor protejate localizate acolo. Astfel, au fost observate si culese date despre urmatoarele:

I. FAUNA A. Nevertebrate Lepidoptere Au fost efectuate putine studii insa in urma lor a rezultat ca speciile de lepidoptere colectate sunt din 338 de specii care apartin unui numar de 27 de familii. Dintre acestea 45% sunt rare iar 30.7% sunt rare /comune.


7

Polyommatus icarus Inachis io larvae

Aspects of night collectings

Zona necesita cercetari mai profunde deoarece ar putea adaposti si alte elemente stepice. Amfibieni si reptile cercetarile au aratat ca zona gazduieste 14 specii de serpi, dintre care doar 2 nu sunt specii protejate. Dintre cele mentionate mai sus 80% sunt strict protejate in conformitate cu prevederile Directivei Habitate iar 30% necesita desemnarea de zone speciale de protectie. Intre acestea se afla desigur Vipera ursinii rakosiensis.


8

Triturus cristatus Bombina bombina

Lacerta viridis male

Vipera ursinii female Coronella austriaca


9

B. Vertebrate Ornitofauna in ciuda aparentei saracii a habitatului au fost observate aici 69 de specii de pasari dintre care 58 cuibaresc iar 6 este posibil sa cuibareasca. 11 dintre specii sunt listate in anexele III iar 14 in Anexa IV a OUG 57 / 2007. Pentru una dintre aceste specii exista plati compenatorii speciale care pot fi solicitate din bugetul PNDR / FEADR.

Falco subbuteo juvenile Lanius minor Mamifere Dintre cele 11 specii observate in zona proiectului, una este listata in Anexa III din OUG 57 / 2007, ca necesitand instituirea de zone speciale de protectie, iar alte 3 specii sunt strict protejate la nivel national.

Canis lupus (photo by Cosmin Manci Retezat National Park) LIFE05 NAT/RO/000158 “Saving Vipera ursinii rakosiensis in Transylvania”

Layman Report

10

II. FLORA

Vegetatia de padure cuprinde stejar (Quercus robur) amestecat cu carpen (Carpinus betulus), gorun (Quercus petraea), ulm, tei, artar de camp, cires salbatic (Pop, 2000). Cercetarile botanice a dezvaluit o mare biodiversitate floristica (plante vasculare) care se datoreaza conditiilor pedoclimatice si deb asemenea modificarilor care au aparut ca rezultat al utilizarii pamantului. Relieful si microrelieful au facilitat instalarea unor specii de plante apartinand unor boregiuni mai mult sau mai putin indepartate. In aceste fanete au fost inventariate 341 de grupe intre care exista 12 subspecii si un hibrid (Prunella laciniata x P. vulgaris); ele sunt cuprinse in 48 de familii botanice. Plantele graminee domina cantitativ, avand 36 de specii. Calitativ cele mai importante specii sunt cele din Asteraceae family, urmate de Apiaceae, Scrofulariaceae si Liliaceae (fiecare dintre ele cu mai mult de 10 specii). Din punct de vedere floristic speciile Eurasiatice sunt dominante, urmate de cele Europene si Central-Europene. Expunerea si inclinarea ofera conditii de microhabitat pentru numeroase specii termofile: Mediteraneene, submediteranene, pontice, pannonice, sau ponto-pannonice. Unele dintre ele au populatii importante in zona (Ajuga laxmannii, Astragalus monspessulanus, Astragalus vesicarius, Cephalaria uralensis, Inula ensifolia, Inula germanica, Jurinea ledebourii, Scutellaria supina, Thymus glabrescens etc.) iar unele apar doar sporadic (Allium albidum subsp. albidum, Aristolochia pallida, Carduus hamulosus, Echium russicum etc.). 13 dintre speciile descoperite sunt protejate in conformitate cu legislatia din Romania.

Iris pumila Salvia transsilvanica


11

Scutellaria supina Stipa lessingiana

III. HABITATE

1. R1531: Pajisti ponto-panonice de Festuca pseudovina si Achillea collina. Natura 2000: 1530 saraturi si semisaraturi panonice

2.R3122: Tufarisuri ponto-panonice de porumbar (Prunus spinosa)si paducel (Crataegus monogyna). Natura 2000: 40A0* Subcontinental peri-Pannonic shrub


12

3. R3131: Tufarisuri ponto-panonice de migdal pitic (Amygdalus nana) Natura 2000: 40A0* Subcontinental peri-Pannonic shrub

4. R3409: Pajisti pontice cu Stipa lessingiana, S. pulcherrima and S. Joannis (colilie) Natura 2000: 62CO* Ponto-Sarmatic steppes

LIFE05 NAT/RO/000158 “Saving Vipera ursinii rakosiensis in Transylvania”

Layman Report

13

5. R3414: Pajisti ponto-panonice cu paius de stepa (Festuca valesiaca) Natura 2000: 6240 Subpannonic steppic grasslands

6.R4138: Paduri dacice de gorun (Quercus petraea) si stejar (Q. robur) cu Acer tataricum. Natura 2000: 9160 Sub-Atlantic and medio-European oak or oak-hornbeam forests of the Carpinium betuli.

Pe termen lung autoritatile locale din Lopadea Noua ar putea dezvolta un plan strategic pentru dezvoltarea durabila a zonei, considerand avantajele de marketing pe care o zona naturala protejata le poate adduce pentru turismul local. Este de asemenea ceea ce pot flosi si intreprinzatorii locali care vizeaza desfasurarea de mici afaceri in turism, atunci cand intocmesc planurile de afaceri care sustin cererile lor de finantare pentru dezvoltarea / imbunatatirea serviciilor de turism in zonele (PNDR / FEADR, M 313). Primul efect al acestor investitii ar urma sa fie crearea de noi locuri de munca in aceasta zona, si implicit cresterea sumelor colectate la bugetul local in urma dezvoltarii afacerilor. Agricultura de subzistenta si fermierii pot avea si ei beneficii care sa duca la cresterea


14

veniturilor familale, prin utilizarea platilor compensatorii sau prin infiintarea de afaceri non-agricole, din moment ce conditiile geografice ale zonei oricum nu sunt prea favorabile agriculturii. Efectele stimulatorii la nivel national se refera la: a. execeptarea de la plata impozitului pe teren, datorata localizarii terenului intr-un sit Natura 2000 (Art. 26 (3) & (4) din OUG 57 / 2007) sau intr-o zona naturala protejata (Art. 50 din OUG 195 / 2005); b. plati compensatorii datorate localizarii intrun sit Natura 2000 sau intr-o zona naturala protejata, in zone dezavantajate, in zone care cuprind habitatul unei specii protejate (PNDR, M212; M 213, M 214 plati de agro-mediu – localizarea pe teritoriul unor pasuni de inalta valoare SI / SAU localizarea pe teritoriul habitatului pasarii Lanius minor). Lectiile invatate, pe care oricine care deruleaza proiecte de conservarea a speciilor / habitatelor protejate le poate aplica, sunt pe scurt:

• Planificarea cu atentie a actiunilor, pe niveluri de prioritati, in functie de impactul pe care ele (sau amenintarile existente) le pot genera asupra speciilor in pericol;

• Lucrul in retea cu expertii din celelalte state membre ale Uniunii Europene, in vederea fundamentarii deciziilor privind studierea si conservarea speciilor;

• Asigurarea sprijinului institutiilor statului atat in asigurarea protectiei legale cat si in distribuirea costurilor si asigurarea sustinerii ulterioare a proiectelor;

• Co-interesarea comunitatii locale pentru a preveni pagubele pe care le pot provoca lipsa de cunostinte si ideile preconcepute.


15

Acest raport a fost realizat in cadrul proiectului LIFE Natura LIFE05 NAT/RO/000158 “Saving Vipera ursinii rakosiensis in Transylvania” Parteneriatul proiectului Centrul de Initiativa pentru Mediu – C.R.I.M.

Societatea Herpetologica Romana – S.R.H.

Calea Floresti 51, ap 255, RO, 400509, Cluj-Napoca

Str. Clinicilor 5 – 7, RO, 400006, Cluj-Napoca

Continut stiintific (fotografii si text) furnizat de Dr. Ioan GHIRA, Societatea Herpetologica Romana


16

salvand vipera ursinii rakosiensis in transilvania

Documents