revista teatrul, nr. 1, anul xvii, ianuarie 1972

8/3/2019 Revista Teatrul, nr. 1, anul XVII, ianuarie 1972

http://slidepdf.com/reader/full/revista-teatrul-nr-1-anul-xvii-ianuarie-1972 1/108

MOLIÈRE şi CARAGIALE

G E O B O G Z A

Şi eu m-am născut la Ploieşti

-k ~k -k

G.IONESCU-GION

pe scenă şi acasă

S t u d e n ţ i i l a t e a t r u

I A D U L Ş l P A S Ă R E Ap i e s ă î n t r e i a c t e

d e I O N O M E S C U

M A R I A N A M I H U T

Ş"

I O N C A R A M I T R U

ÎN . M I N C I N O S U L '

D E G O L D O N I

L A T E A T R U L „ B U L A N P R A "



R E V I S T A LUNARĂ EDITATĂ DE

C O N S I L I U L C U L T U R I I Şl EDUCAŢIEI S O C I A L I S T E

Şl DE U N I UN E A S C R I I T O R I L O R D IN R E P U B L I C A S O C I A L I S T A ROMÂNIA

Redactor şef RADU POPESCUD I N S U M A R :

120 de ani de la naşterea lui I. L CARAGIALE

G E O B O G Z A : Ş i e u m - a m n ă s c u t la P l o i e şt i

S I C Ă A L E X A N D R E S C U : I. L. C a r a g i a l e

I . I G I R O Ş I A N U : M o l i è r e ş i C a r a g i a l e

• • *

F L O R I N T O R N E A : L a 7 5 de a n i „ C a s a l ui A l e c s a n d r i "

I O R G U I O R D A N : I s t o r i c u l u n e i s t a g i u n i

I A D U L Ş l PASĂREA

piesâ în trei acte de ION OMESCU

1 0 N P A S C A D I : C o n c r e t i s t o r i c s a u g e n e r a l u m a n

D A N N A S T A : D i a l o g u l r e p e t i ţ i e i

M I R A I O S I F : M i r c e a A l b u l e s c u î n t r e t e a t r u şi f i l m

GH. IONESCU GION

Acasă şi pe scenă

ÎN LOC DE MASA ROTUNDĂ CU TEATRUL ION CREANGĂ

PĂREREA PUBLICULUI

STUDENŢII LA TEATRU

B R I G I T T E T H U R N : D r a m a t u r g i a în R. D. G.

C R O N I C A D R A M A T I C Ă : S e m n e a z ă : F lo ri n T o r n e a , M i ra losi f , I l e an a P o p o v i c i , V a l e r i a D u c e a ,

R a d u A l b a l a , V i r g i l M u n t e a n u , Ir i n a T o m a , C . P a r a s c h i v e s c u .

C R O N I C A M U Z I C A L Ă



-..Şi copila frumuşeaascultînd pe maicâ-sase şi duse•şi adusesită rarăde nâgarâpentru noi, plugari dafară...

Dar lelichii i-a părutcâ-i prea rară la cernut...i-a părut sita prea rarăşi s-a dus singură iarăşi-a intrat din casă-n casă

şi dădu de-o sită deasăsită deasă de mătasă...

Metafora „sitei rare" şi a „sitei dese de mătasă", cu care îmbie bătrînul vers al Pluguşorului, invită parcă, în pragulacestui Nou An, la o meditaţie deosebită, la o descifrare



bucurie a nădejdilor şi perspectivelor noi e ponderată aici de oraţiune critică, verificatoare a instrumentelor cu care ne anqajămsă facem din nădejdi, realitate şi din perspective ale viitorului,stimuli ai prezentului. Rezultatele acestei angajări sînt animatede o prealabilă grijă a eficientei maxime şi nu exclud, dimpotrivă, implică în ideea eficienţei, la calitatea de principiu a pregăt iri i şi a mijloacelor acţiunilor noastre, „mătasa" — simţul

şi climatul rafinamentului, al subtilului desfătător, al frumosului ;efortul împlinindu-se prin şi în încîntare...

A

m întîmpinat sărbătoarea Noului An conştienţi de mari

şi nu uşoare îndatoriri, mişcaţi într-un unanim elan alenergiilor creatoare ale ţârii. Niciodată construcţianoastră revoluţionară nu a legat, practic, atît de strîns valorile şiforţele şi roadele măreţei ei împliniri materiale de fondul şi calitatea ei spirituală, de rostul şi resorturile ei umane, uman fertilizatoare. Faţa socialismului multilateral dezvoltat — iniţiat deCongresele al IX-lea şi al X-lea ale Partidului — în tot ce este şiurmează a fi mai mare, mai divers, mai bogat, mai frumos în pro

ducţie, în zidire, în putere şi în prestigiu — în mersul înainte aîrevoluţiei — se proiectează, azi cu deosebire, dinspre conştiinţacreatoare şi larg deschisă orizonturilor noi ale omului; dinspreambianţa spirituală, corespunzător nouă, în care omul se creştepe sine nou, multilateral, conştient de sine şi, ca atare, conştientintegrat operei sociale, patriotic creatoare de nou.

Dinamica vieţii noastre actuale ţinteşte astfel parcă maipuţin insistent spre spectaculos. în schimb — prin tot ce pro

pune şi presupune ea : sondaje în afundurile conştiinţei ; procese de fructificare intime ; decantări, cerneri şi discerneri ; disponibilităţi şi propensiuni spre afirmarea omeniei din om (deopotrivă calde şi dîrze, ingenui şi ingenioase, mlădii şi viguroase),spre comuniunea omului cu propria lui lume şi creaţie —această dinamică a realităţilor actuale se mărturiseşte de untulburător şi covîrşitor dramatism.

Tezele din iulie, plenara din 3—5 noiembrie, conferinţa se



de formală recunoaştere a unor stări de lucruri, a unor principii,a unor necesităţi. A fost demonstrarea unor convingeri şi a unordecizii de confruntare cu propriul lui for şi foc creator. Traducerea imediată a acestor decizii în fapt concret de arta, apare,e drept, deocamd ată, înceată, dibui ndă, ret racti lă . O privirechiar fugară asupra evenimentului teatral, în primele luni alestagiunii, pînâ la încheierea anului, surprinde, nu fără un îndrep tăţit sentiment de insatisfacţie, un neaşteptat peisaj depaupertate şi tratare mecanică a repertoriului, ca şi de chircirea curajului creaţiei artistice. Să ne ferim însă a ne pripi cu judecăţile. Marile porniri spre marile salturi se încep cu reculuri,cu paşi de înceată, măsurată, dar încordată pregătire.

Sita „deasă, de mătasă" — actul artistic de o mai subtilăpătrundere în actualitate, de o mai diversă şi mai larga

îmbrăţişare a vieţii înconjurătoare, de o mai rafinată cernere a valorilor si semnificaţiilor ei majore, de o mai biruitoareeficienţă socială/deci şi de o mai înalţă, mai „mătăsoasă" expresivitate şi putere de pătrundere emoţională — nu poate întîrziasă se arate. în pragul noului an, aceasta este, fără a abandona

în noi datoria lucidităţii critice, credinţa şi nădejdea şi hotărîreacu care pornim la lucru.

„ T e a t r u l "



G E O

B O G Z A

Ş i e u

m - a m

n ă s c u t

l a P l o i e ş t i

Cindva, pe ţărmul mârii, poate ca şi în alte împrejurări — nucred că va fi şi scris-o — Câlinescu a rostit această sentinţă : „clasiciinu se citesc, clas'cii se citează".

Din contextul convorbirii reieşea că, o dată învăţaţi la şcoală,

nimeni nu se mai întoarce la marii autori ai trecutului, dar că fiecareştie două, trei fraze din opera lor, pe care le citează la momentulpotrivit, şi asta le perpetuează celebritatea.

Pe ici, pe colo, şi anume prin părţile esenţiale... este o frazăpe care mulţi vor fi rostit-o, de multe ori, dintre cei ce îl vor fi citito singură dată pe Caragiale, şi chiar dintre cei ce nu-l vor fi cititniciodată.

Şi totuşi, nu cred că autorul Scrisorii pierdute face parte dintreclasicii care sînt numai citaţi. Probabil că, alături de Eminescu, esteunul dintre cei mai citiţi A spune Mioriţa" a spune Luceafărul"



a spune „Scrisoarea pierdută" înseamnă a numi piscurile — pe carepururi le avem sub priviri — ale geniului nostru.

Pe Caragiale, eu unul l-am citit, şi cînd am vrut şi cînd n-amvrut. Vreau să spun că, în decursul unei întregi vieţi, rareori am pusmîna pe un volum al său, pentru a-l muta dintr-un loc în altul, fărăsă-l deschid la întîmplare şi, o dată deschis, fără să parcurg cîtevapagini, chiar dacă le ştiam aproape pe dinafară — mai ales pe ace

lea — de multe ori ducînd lectura pînă la sfîrşitul cârtii şi reluînd-oapoi de la pagina întîi.Pentru mine, Caragiale a însemnat întotdeauna ispita lecturii

şi autorul pe care l-am putut citi oricînd, în orice împrejurare, în oricestare de spirit m-aş fi aflat.

Pe Eminescu, la care mereu mă întorc, nu l-am putut citi totuşioricînd. Oricît de permanentă ar fi predispoziţia mea lirică, trecprin perioade cînd îmi dau seama că nu sînt în stare să-l citesc, că

sînt mai puţin receptiv la strălucirea de comoară a lui Moteczumaa versurilor sale. Şi atunci pun cartea deoparte, aşteptînd clipa cîndvoi fi apt să o reiau. Iar clipa nu întîrzie să vină, răsplătindu-mă cuprisosinţă, îmbogătindu-mă de neînchipuit.

De atîtea ori m-am întrebat, în mine însumi şi în fata celorlalţi, cum aş fi putut fi român, românul care sînt, pe pămînturile şisub cerul acestei tări, fără Mihai Eminescu.

jDar acum mă întreb cum aş fi putut fi român, românul care

sînt, atunci cînd mă aflu în cetate, printre atîtia oameni demni decea mai muşcătoare ironie, dacă în sufletul meu nu s-ar prelungi oundă din sufletul lui Caragiale ?

Poate că această undă ar fi devenit mult mai înaltă decît valulliric care mă poartă prin viată, şi m-ati f i numărat printre umorişti,dacă m-aş fi aplecat mai mult asupra tipologiei umane. Fiindcă şieu sînt de la Ploieşti.

Dar mi-a fost dat să abdic de la spiritul acestui oraş — despre

care, cu vorba lui Mateiu, s-ar putea spune că e „dat în Paşte" — şisă mă trag cu sufletul mai mult către Moldova. Joi, 13 ianuarie 1972. Minus 10°.

Y ^ Caragiale la Berlin, -j,n costum de arnăut



3 , £ . C a x a q i a t e

d e S I C Ă A L E X A N D R E S C U

I n zor i i zilei d e 30 ian ua r ie se î m p l i n e s c o s u t ă (două z e c i de ani de la n a ş t e r e alu i I o n L u c a Carag ia le . Se c u vin e să ne î n d r e p t ă m g indur i le sp re e l .D e s i g u r , n - a m i n t e n ţ i a s ă î n ş i r , în landur i le ce u r m e a z ă , date le unei b iograf i i

a r h i cunos cu t e sau să fac a n a l i z a opere i c a r a g i a l e ş t i , ş i n i c i să poves tesc une le a spec tei n t i me a le v i e ţ i i l u i , ş t i u t f i ind că de c î t e or i i se puneau î n t r e b ă r i provocatoare dec o n f i d e n ţ e , Caragia le refuza să r ă s p u n d ă .

T o t u ş i , n -a m im p re s i a c ă a ş c o n t r a r i a a c e a s t ă c u n o s c u t ă r e z e r v ă a M a e s t r u l u i ,d a c ă a ş c i ta , m ă c a r în pa r te , fe lu l m u ş c ă t o r î n c a r e î ş i -a făcut au topor t re tu l , în r ă s p u n s u ld a t u n o r a t a c u r i d in p r e s ă . Se r e c o m a n d ă ..fost sufler, fost au to r ş i d i rec to r de tea t ru" ,s e s o c o t e ş t e „ a u t o r a l mul to r opere de mare valoare pe care we să le scr ie" l(«iibl. n . ) ,d e c l a r ă c ă „ n u v a m a i l u c r a n i m i c serios î n t r - o ţ a r ă de anoftur i" (por tre tu l apare



, . p o s e d ă secretul de a-şi c î ş t i g a v r ă j m a ş i noi şi de a-şi pierde prieteni vechi. Dintrea c e ş t i a , p u ţ i n i i cu care nu s-a certat î n c ă , i i gă se sc oarecare merite ca prozator". (Nuspune ca d ramatu rg ) .

Scur tu l autopor t re t e bogat în n u a n ţ e . F ie d e p u r u m o r , c î n d sc r ia că „ n e a v î n dun unch i în Amer ica , a t r éhui i t să se ( m u l ţ u m e a s c ă c u o m ă t u ş ă î n E u r o p a " ; (aluziela o m o ş t e n i r e destu l de r o t u n d ă v e n i t ă de la o m ă t u ş ă ) . F i e d e z v ă l u i n d u - n e , î n t r - os ingur ă f r a z ă , m a r e a e x p e r i e n ţ ă d e v i a ţ ă pe care a turnat-o î n br on zu l capodoperelorsa le dramatice ş i nuvel is t ice , c î n d tse c o n f e s e a z ă c ă „şi-a fălcut s tudi i le la ş c o a l a l u m i i ,unde nu se cer examene" .

Ce a î n s e m n a t „ ş c o a l a lum ii" pen tru Caragia le ? Cred că , în p r imul r î n d , marea î n v ă ţ ă t u r ă pe care o t r ă g e a i n t e l i g e n ţ a s a d e o s e b i t ă d in r e l a ţ i i l e cu oamenii şi cu evenimente le . Aşa s-a pus în valoare , nu numai sp ir i tu l lu i de o b s e r v a ţ i e , de o acuit ate pecare n-au atins-o d e c î t u n n u m ă r res tr ins chiar d in tre mari i scr i i tor i a i lumii — darşi carac te ru l său , în f a ţ a î m p r e j u r ă r i l o r grave ale v ie ţ i i , a t u n c i c î n d c o n ş t i i n ţ a îş i afirmac u t ă r i e p o z i ţ i a i m p u s ă d e o b l i g a ţ i i l e mora le , ' n a ţ i o n a l e şi sociale. Or, Caragiale, de lapr i mu l lu i contact cu t iparul , de c î n d nu avea d e c î t 21 de ani, îşi alege colaborareal a pub l i c a ţ i a care r ă s p u n d e m a i bine sentim ent elor lu i civice. I l atrag e î n mod firesc,foaia s a t i r i c ă Ghimpele, a l c ă r u i director, cu no sc ut ul profesor şi folclorist G . D em .Teodorescu, l a n s e a z ă domnitorulu i Carol I i n v i t a ţ i a s ă - ş i ia „ l ă d i ţ a şi d o m n i ţ a " şi „săt r e a c ă iute 'D îm bov i ţ a " . I a t ă - 1 deci pe Caragiale, la o v î r s t ă a t î t d e f r a g e d ă , m a n i -

f e s t î n d u - s e pe linia unor convingeri pe care Ie-o. p ă s t r a t tot restul v ie ţ i i .I n a d e v ă r , p r in Ghimpele, t î n ă r u l Caragiale l a n s e a z ă pr imele s ă g e ţ i ant id inas l icpI n 1873, p u b l i c ă ace l Sonet în care c o n s t a t ă c ă :

Regi i - ş i pierd m ă r i r e a ,I n p iep tu r i a s t ă z i bateD o r i n ţ a cea s u b l i m ă de sacra l ibertate.U r ă ş t e lumea scep t ru l .A fi supus e trist.De c î t să servi un rege, durere nu-i mai mare.

în acelaşi an şi în a c e e a ş i r e v i s t ă , î ş i r e a f i r m ă repu b l ican ism ul p r in povestea

ve r s i f i c a t ă Şarla şi ciobanii. E l imp ede c ă , p r i n t i t lu — în care se d e s c o p e r ă u ş o rd e r i v a ţ i a numelu i Caro l , pe f r a n ţ u z e ş t e Charles — Caragiale v i z e a z ă ipe domnitorul Carol.Cu a t î t m a i evid en t c u cât versu rile, s cris e î n 1873, p r e c i z e a z ă că î n t â m p l a r e a p o v e s t i t ă6-a petrecut cu ş a p t e - o p t an i în u r m ă , de ci î n 1866, a n u l sos irii î n ţ a r ă a domni to ru lu i :

A c u m vre-o ş a p t e sau opt ani .N i ş t e c ioban iC ă u t a u să p r i p ă ş e a s c ăU n d u l ă u (...)U m b l a r ă cit u m b l a r ăŞi de te ră - n s f i r ş i t

De-o javră j igă r i tă ,De foame l e ş i n a t ă , cu p ă r u l n ă p î r l i t .Cu m î i v ă z u ,Pota ia a f u r i s i t ă îşi puse coada-ntre picioare, f ă c u trei tumbe şi-nceDiiSă se t ă v ă l e a s c ă .Să se l i n g u ş a s c ă ,S ă e he lă l ă i a sc ă ,Ca to ţ i câ in i i n em ţe ş t iC înd , l e ş ina ţ i de foame, doresc să-i m i l u i e ş t i .

C o n s e c v e n ţ a aceste i a t i tudin i d in pr imii ani a i t i ne r e ţ i i lui Caragiale. poale fiu r m ă r i t ă de c înd pub l i c ă , tot în Ghimpele ş i cunoscu ta e p i g r a m ă a d r e s a t ă „ u n u i a m i c înecat în dator i i" :

Eş t i m â nc a t d e c ă m ă t a r i .C u m e lemnul vechi de car iŞi ţara de p r i n ţ i c o ţ e a r i .

p î n ă î n a n i i m a t u r i t ă ţ i i literare, c î n d , î n t i m p u l r ă s c o a l e l o r ţ ă r ă n e ş t i , î n a i n t ede vigurosul pamflet 1907 din primăvară pînă-n toamnă. în care pune la zid î n t r e a g aoligarhic , p u b l i c ă in Convorbiri critice fabula Temelia, aspru aver t isment a l p r ă b u ş i r i iu n u i regim social care nu se s p r i j i n ă p e a d e v ă r a t a temelie a ţ ă r i i : poporul.

I n Convorbiri critice din iu l ie septembrie \ 907 lip sa de c u ra j a coiul u rm ii revistei



şi aşa a r ă m a s i n toate e d i ţ i i l e a p ă r u t e d e a t u n c i î n c o a c e , pe c î n d in textul aut ograf al lui Giragiale, pe caire-1 oferim c i t i tor i lor , spre a- l putea c om pa ra :

fié) 4

Jk / */ é*chi <?$M4i, «mtttm -Jmttjjjp ^mmi,

& rttâ tfyâfrwf (T ff*w* mi*fc# ? mfàfsjt,'

ti» <pq»k# rtMfcf* «fi* ****** kméf«fi'M « « ţ C *

*£ ' riàù& M ffti je ïêfee&jéton *m-~ *kmZ

rutiniere *&œ, *?/ >w*tp#<? r r/ m.~

fabula avea o a d r e s ă p r e c i s ă . I a t ă c u m a p a r e morala :

Ades, v i s î n d prea vesel , ai d e ş t e p t a r e t r i s t ă . .

, r Să nu te rezemi , Sire, d e c î t pe ce r e z i s t ă !"

I n orice c o l ţ a l l umi i , unde fierbe o v i a ţ ă l i t e r a r ă , s e - n t î m p l ă uneor i ca oamenide cea mai mare valoare să se atace şi să se conteste î n t r e e i . To t a şa un a t ac a llu i Caragiale î m p o t r i v a l u i Mac edon sk i — pr im ul avind a tun c i d o u ă z e c i ş i d o i de aniia r c e l ă l a l t d o u ă z e c i — , p r o v o a c ă m a i t î r z i u , d in par tea lu i Mace don ski , un r ă s p u n sla fel de nedrept ca şi atacul juvenil al lui Ion L u c a . Acesta publ icase în CalendarulGhimpelui pe 1875, ca t r enu l Un poetastru, prin care viza pe M ace do ns ki :

T î n ă r u l X . . . a r e d a r u lD -a scr ie-n poezie— D ar. . . car te ceva ş t i e ?...— A - n v ă ţ a t abecedaru l !

Macedonsk i nu u i t ă ş i, d u p ă a n i , i a t ă ce scr ie d esp re pies ele lu i Carasriale :. .T ipu r i l e d in toate piesele sale sunt a c e l e a ş i . C u n o ş t i pe unul , le c u n o ş t i pe toate.Şi aceste t ipur i nu sunt n i c i ele cel p u ţ i n reale, cu alte cuvinte , posib i le . L i m b i ceo vorbesc nu este n i c i ea al tceva d e c î t o c u r a t ă exagerare . N i c i iun mahalagiu d inB u c u r e ş t i , şi în n i c i u n t imp , n-a vorbi t-o. D om n u l Cara gial i sin gu r şi-a creat-o pent ruu z u l său personal , precum şi acele t ipur i nu r e p r e z i n t ă iar pe al tcineva de c î t tot ped-nu Caragiali — a d i c ă — să ne e x p l i c ă m : pe un domn Carageali de p o r u n c e a l ăce m a i m u ţ ă r e ş t e pe celai t d . Carag eali , pe ce l natu ral" . Şi ap oi , c onc hid e : „ R ă m î nnu vele le . E le sun t foarte genti le, î n s ă n i c i ele, n i c i d o m n u l Caramea l i au vor râminu"



f e n o m e n a l ă s -a pet recut în Carag eal i . Ig nora ntu l de at un ci es te a s t ă z i aproape erudi tşi aceasta şi-o datoreşte numai lui. (subi. n.) . Ca om, este ş i mai extraordinar : convorbirea sa este de o a v u ţ i e şi de o coloare r a r ă . Spir i tul său s -a a s c u ţ i t " . Şi apoi, înm od camu flat , (pentru că Maced onski nu s e m n e a z ă ar t icolul ) , î i aduce cel mai mareelogiu lu i Cara gia le : „ D - n u Mace don ski , cu care a m vorbi t ad esea despre Caragea l i , î l comipară pe drept cuvînl t cu Vol tai re" .

E c u n o s c u t ă marea seriozitate ş i scrupulozitate p r o f e s i o n a l ă a lu i Ion L u c a . Corecturi le de care s î n t pl ine manuscr isele lui , s t ă r u i t o a r e l e r e c o m a n d ă r i să i 6e respectep u n c t u a ţ i a şi ortografia, a po i tran scrierea pe cu ra t a textelor cu o caligra fie extre m de

î ng r i j i t ă , s î n t cea ma i b u n ă m ă r t u r i e î n a c e a s t ă p r i v i n ţ ă . I a t ă c u m a r ă t a m a n u s c r i s u lSavant, gata de trimis la tipografie.

woate ctirţrfe dî/ t lume^ àecanè lumea, Cafeaufast.

/ ?£ / hi/ / w/ u/ mèù fi rie tût ie cunoaşte pe-àer*stjG û / ce m / / î / e a omeneasat puia as/ ajf Qjjfat

JQPtnfa-i cap èe dajcâi, %ies#t«/ / .** a 'xafcid-:

Sibl/ ôieat peJf/ Yaf aua filtnâ, cà 'njQtar

Qm àôrî *%t mai / / / ( v p d & an iibtiô/ fcar.

Meticulozitatea lui Caragiale, n ă s c u t ă din marele respect ce-1 avea pentru sori-,

se manifesta ş i în textele lui part iculare, care nu erau în nici-un fel destinate publicăr i i . Am putea să ne î n c h i p u i m pr i n c î t e cio rn e treb uie s ă fi tre cu t rindurile d ina c e a s t ă i l u s t r a t ă , t r i mi s ă d in Berl in lu i P a u l Zarifopol, p î n ă s ă a j u n g ă la a c u r a t e ţ e ape care o dove de ş t e c l i ş e u l .

frqé Ûtlt4liMJr<&ï ftïttk, ceàiez û*ê^

fe/ y/ ^M pm*ej

^ûd, **** tf/ fa éfrfn

< 3



Şi ea să ne l ă m u r i m şi mai bine, i a t ă ciorna de r ă s p u n s la f e l i c i t ă r i l e ac t o r u l u iI on Anest in — marele interpret craiovean al C e t ă ţ e a n u l u i t u r m e n t a t

• V J / A* / * 3 > * 4 T * * * *

* t**uu. « t y ; , a , :

d o v a d ă a metamorfozei pr in care a t recut scr isoarea din punct de vedere st i l is t ic ş icaligrafic p â n ă s ă a j u n g ă aş a cum o r ep r oducem î n pag i na u r m ă t o a r e .

C î t p r i v e ş t e piesele de teatru, ele n-au suferi t n i c i c e a m a i m i c ă modif icare , dec î n d p ă r i n t e l e lor le-a socoti t ajunse în forma d e f i n i t i v ă şi p î n ă a z i . O scrisoare pierdută,d e p i l d ă , s-a t i p ă r i t ş i juca t , în t impul v i e ţ i i lu i Carag ia le , aşa cum a fost c i t i t ă p e n t r u

p r i m a o a r ă de autorul ei , la ş e d i n ţ a J u n i m e i , ţ i n u t ă la B u c u r e ş t i , în casa lu i Maiorescu .Actori i a u a d ă u g a t î n t r e t imp c â t e va repl ic i , sau m o d i f i c ă r i de replici , Caragiale le-aadmis să fie rostite pe s c e n ă , dar nu şi le-a î n s u ş i t , nu le-a integrat în textul piesei .Aceste replici, tolerate de autor , se spun ş i azi , ş i s î n t d o a r ş a p t e . l a t ă d e :

Q n d P r i s t a n d a « p u n e lu i T i p ă t e s c u , î n a ct u l I : , , .. .eu, la dat orie, coan e F ă n i c ă ,zi şi noap te I a dat orie" , Cara gia le a fost de acord să se adauge un c u v î n t : „zi ş i noaptesfeşnic la dator ie" . Tot lu i Pr is tanda i s -a admis să z i c ă „protofel" în loc de „ p o r t o f e l " , în a ct u l I I I . T r a h a n a c h e , c î n d a g i t ă c l o p o ţ e l u l spune — cu î n v o i r e a au t o r u l u i —. .St imabi le nu. . . nu urlaţi aşa", la care C a ţ a v e n c u r ă s p u n d e , tot cu î n v o i r e : „Lăsaţi-isă urle. d-le p r e ş e d i n t e " . I n t e r p r e t u l l u i D andanaehe , c î n d p o v e s t e ş t e cu m 1-a z dr un cin atbir ja : hodouonca-sdroiica ş t i i m -a zd run cina t ! Şi c l o p o ţ e i ! " aci a d a u g ă lica



jk+aMtC ter 3 & *

Singurele m o d i f i c ă r i a d e v ă r a t e în teatrul lui , le-a f ă c u t Caragiale î n s u ş i î n Conu Lconida faţă cu reacţiunca. Î n t o c m i n d un caiet de regie .pentru a c e a s t ă f a r s ă , cu nuş t i u ce ocazie, el a a d ă u g a t eiteva replici savuroase :

C î n d L e o n i d a p o v e s t e ş t e E f i m i ţ e i ce a citit în Aurora Democratică, în loc d e :„ U i t e . ţ in m in te ca acu m " , spu ne : „O desch iz . . . ş i ce c i t esc ? Punct cu punct". R e p l i c aIui L e o n i d a . vorb ind despre P a p ă : ,,cu ă s t a , cum văz eu , nu merge ca dé cu f i t ec ine" ,a fost m o d i f i c a t ă astfel : , . . . .nu merge să-l lucrez ca pe fitecine" — iar d u p ă cuvin te le :,,c-o fi t u n s ă , c-o fi r a s ă " , a a d ă u g a t : ,,neică-n sus şi puică-n jos". Iar repl ica lui

L c o n i d a ţ . .drep tu l e sfint : rep u blic a este g a r a n ţ i u n e a tu turor dreptur i lor" , a luat u r m ă torul a>pt tcF7 . .d rep tu l e sfint, domnule : republ ica es te g a r a n ţ i u n e a tu turor dreptur i lor .domnule''.

I n a f a r ă de aces te a d ă u g i r i , textul pieselor c a r a g i a l e ş t i a r ă m a s şi trebuie să•răni în ă nea t ins .

P e n t r u a î n c h e i a , credem că nu pu tem aduce un omagiu mai s t r ă l u c i t M aes t r u l u i ,d e c î t r ep r oduc i nd d o u ă extrase din e m o ţ i o n a n t e l e cuvinte pe care le-au rostit şi le-auscris la moar tea lui , Barbu Delavrancea ş i M i h a i l S a d o v e a n u .

Delavrancea a spus pe marginea n i o r m î n t u l u i lui :„ O r i u n d e a pus mina , a s ă p a t i n c r emene u r me n e ş t e r s e că pe-acolo a trecut el.

u r i a ş u l rasei noas t re î n v ă ţ ă t o r u l as pr u al nos t ru ş i al u r m a ş i l o r n o ş t r i N e a ridicat



I. IGIROŞIANU

M o l i èi e r e

Ş t

C a r a g i a l e

I

Acum doi sau trei ani. Comedia Franceză

a reluat cu o deosebi tă s t ră lucire , piesa DonJuan a lui Molière . Caracterul — unanim

recunoscut — de a d e v ă r a t eveniment alacestei r e l uă r i nu s-a datorat insă fastuluimontăr i i şi nici măcar intenţ ie i omagial comemorative (e drept, u n pic tardive) *) c ipunerii in scenă a lui Antoine Bourseiller.După studii şi cercetăr i îndelungate , înarmatcu cea mai scrupuloasă c i rcumspecţ ie şi cucea m ai severă fereală de orice ispită degratuitate şi improvizare, Bourseiller a ruptcurajos cu o în t reagă serie de false t rad i ţ i i

şi a procedat la o a d e v ă r a t ă restituire mora l ăfaţă de autor. î nd re p t ă ţ i nd pe temeinicii cunoscători ai acestu ia să exclame : ..tel qu' enlu i -même enfin !"'

Simplă în t impla re ? Sau impe rat iv firescal unei vremi ce pare a fi. prin excelenţă ,aceea a căutăr i i febrile a a d e v ă r u l u i în toatedomeniile ?

Cam în acelaşi timp, s-au manifestat şi lanoi — in legătură cu Caragiale — intenţ i iregizorale echivalente, interesante- şi meritoriiin sine chiar da c ă rezultatele au fost, in

parte, discutabile. Aceste in ten ţ i i au izvorî*din aceeaş i lăudabi lă năzuinţă de restituireestetică şi etică, de curajoasă şi lucidă confruntare a unei imagini, consfinţi tă de tradiţie, cu o alia, propus ă de textele cercetateintr-o lumină nouă şi. niai ales. de contexteleoriginare, privite în lumina lor ini ţ ia lă .

*) în 19G5 s-au î mp l i n i t trei veacuri de larevanşa obţ inută de Molière, cu această pie.să, în lupta acerbă dusă eu asociaţia jezuităCompagnie du Saint Sacrement şi cu preşe

Molière interpretind pe Sganarelle

Pentru în lă tura rea , din capul locului, a oricărei suspiciuni de iconoclaslie de l ibera tă , ţ ina preciza că socotesc orice t rad i ţ i e , prin definiţie, d e m n ă mai mult decî t de respect : denesfirşi tă gri jă. D ar s înt şi t radi ţ i i înşelătoareprin procesul lor de formare. Şi acest lucruse observă cu deosebire în domeniul artei

interpretative, in teatru şi în muzică , prinimplicarea unei continue re-oreări cu prilejulfrecventelor re luăr i . Procesul este a s e mă nă t o rcristalizării stalactitelor : ele cresc prin a d ă u giri, aproape invizibile, de pică tur i repedepietrificate care u r m e a z ă , desigur, sensul adică direcţia impusă de însăşi legea gravi ta ţ ie i .Dar dacă le cercetezi atent, observi o sericde excrescenţe şi di formi tă ţ i care fac iluzoriecontinuitatea puri tă ţ i i ini ţ ia le a liniei. La fel,in unele stinci se pot produce eroziuni, totnlit de neobservate pe parcurs. D u p ă trecere



Un proces asemănător s-a petrecut cu Molière şi — într-o oarecare măsură — şi cuCaragiale.

Coincidenţa de dale şi intenţii alăturin-du-mi in minte, în chip firesc, aceste marifiguri ale teatrului mondial, m-a îndemnat,la fel de firesc, să mă întreb dacă, dincolode tangenţe, nu există şi incidenţe şi dacă în unghiul acestora nu am putea afla semni

ficaţii ma i adinei.Asemănări directe şi substanţiale între celedouă opere nu mi se par susceptibile de a filuate temeinic în considerare, afară doar decele de meşteşug, inerente genului şi explicabil să fie cît de cit comune unor oamenide teatru de taba amîndurora. Nici nu puteafi altfel, chiar dacă ar fi fost să recunoaştemapropieri mai accentuate şi de temperamentşi de concepţie de viaţă. Aceeaşi viţă de vienu dă acelaşi vin sub orice cer şi sorbindu-şihrana din orice pămint . 0 operă, cu cît evtemai vie, mai mustitoare de sevă autentică,este în primul rind rodul ambianţei şi numai în al doilea rind al darului de observaţie şitalentului care fac doar oficiu de captare şide filtrare. De altfel, dacă concepţia lor despre teatru şi despre menirea lui a fost, înlinii mari, identică (ceea ce este, iarăşi, expli-cabU la două personalităţi atît de puternicecare, înainte de a fi oameni de teatru, aufost oameni de idei şi de atitudini, cumulrar pe vremea fiecăruia din ei) Molière şiCaragiale au urmat căi deosebite de manifestare, dovedindu-sc şi firi diferite.

Fără a neglija caracterele, infăţişindu-Ie cuo constantă şi vădită grijă de adevăr şi chiarde oarecare complexitate clar nu cu intenţiede studiu (cu excepţia, poate, a Năpastei) .Caragiale pune un preţ preponderent pe situaţie. Acrit de farsele italieneşti şi spaniole(acestea măcar cu o uşoară veleitate de poezie) cu care îşi pierduse t inereţea. Molièreambiţiona să eîimme elementul situaţie dinteatrul său şi suferea cumpbt că se vede:imereu silit să facă concesii publicului şi sămenţină cît de cit acest element.

Din punct de vedere al structurii sufleteşti,deosebirea este şi mai adîncă. într-adevăr.Caragiale a fost un caracter ferm. dirz, carenu a acceptat niciodată o încovoiere a spinării, nici o jumătate de măsură, nici uncompromis. Molière a fost — trebuie să avemcurajul s-o recunoaştem — un om mai curindslab, in viaţa intimă ca şi în cea publică.E drept că, să îndur i ceea ce a indurat e!de la Armanele Béjart. poate fi, uneori şi

într-un fel, şi o tărie. Dar faţă de puterniciizilei, chiar dacă a dus lupte (mai mult tenace decît dirze) şi a îndrăznit să-i înfăţi

şeze, pe scenă, în ipostaze şi intr-o luminădin cele mai puţin măgulitoare, el s-a arătatcît se poate de acomodant. ascunzindu-şi acceptarea sub o elegantă şi rară îademînarecare ar fi făcut clin el un desăvirşil diplomat.Nu trebuie să uităm insă că pe vremea luimai exista încă liastdia şi că Molière nu s-agîndit în nici o împrejurare numai la pîine.i

Caragiale şi lancn Brczcanii(Desen de Petrescu-Găină)

lui ci şi la aceea a actorilor din trupa sacare ar fi rămas pe drumuri dacă el ar ficăzut in dizgraţie. Şi apoi, dacă îndrăznealaagresivă din Don Juan s-a datorat unei ne-stăpiniie explozii de minie exasperată împotriva Cabalei care izbutise să obţină interzicerea primei versiuni a lui Tartuffe, acesiTartuffe fusese scris „la rece'", in chip — într-un anumit sens — gratuit. In plină ascensiune, bucurîndu-se de cea mai mare favoarela curte şi de un tot mai mare succes depublic, trăind şi el şi trupa lui clin larg.Molière şi-a virit mina piuă peste cot întreciocan şi nicovală, numai de dragul ideilorsale. Fără ca nimic şi nimeni să-l silească,dimpotrivă, nesocotind sfaturile de moderaţieale prietenilor care-i spuneau că i s-a urit

cu binele, s-a amestecat in gravul conflictizbucnit intre Vatican, Sorhonă şi Ludovical XIV-lea pentru dreptul de cenzură teologală, care despărţea, în acel moment, Franţaio trei tabere. Pe de altă parte, la fel dedrept este să mai reamintim că retragerealui Caragiale la Berlin nu a fost o capitulareci a avut un sens protestatar şi că însemna

13



De la dreapta : Molière (Orgon). Armande Béjart (Elmire), Du Croistj(Tartuffe) la premiera piesei „Tar tuf fe"

în 10G7

o aruncare în aventură şi precaritate. Jumătatea de retragere a lui Molière într-un fel

de asceză silită, a avut un sens de resemnatărenunţare .Caragiale iubea viaţa şi oamenii şi credea

în posibibtăţile lor virtuale. De aceea îşi şidădea osteneala să-i certe, să-i scuture, să-itrezească. Iniţial, şi Molière a iubit viaţa şipoate şi pe oameni. Dar, cotropit de amărăciuni, a devenit repede un sceptic. Din această deosebire de atitudmi decurge şi diferenţade caracter a manifestărilor lor de scriitori, îu ciuda aparenţelor, Molière a fost un moralist mai curind decît un moralizator deci unsatiric propriu zis. Satira lui a izvorît mai

mult din pricina exterioară a împrejurărilorexacerbante decît din înclinare teinperaanen-tală. Si atitudinea de moralist s-a datoratpoate tocmai faptului că poseda un deosebitde ascuţit simţ al umorului. Fiindcă adevăratul simţ al umorului te face să ridici filozofic din umeri. Interesul pentru oameni dar

şi exigenţa faţă de ei precum şi pasiuneade a le studia manifestările, l-au apropiat,astfel, mai mult de La Bruyère iar amărăciunea scepticizaiilă, de L a Bochefoucaxdd.Infăţişind caracterele cu o certitudine devenită amară, el nu mai r îde in piesele salemajore decît in măsura necesităţii tot maidescurajante de a trebui .camuflate sub aparenţa unor glume fără consecinţă, rechizitoriile lui care, altfel nu ar fi fost acceptatede nimeni. Dimpotrivă, in bună măsură şi elmoralist dar apropiindu-se mai curind de unChainfort şi, cu deosebire, de causticitateaunui Bivarol, Caragiale este un vehement satiric fiindcă, îielăsîndu-se dezarmat de dezamăgiri, el are nu simţul filozofic al umorului, ci, extrem de viu, s imţul caricatural alanumitor realităţi şi permanentul imboldpolemic.

Dar dincolo de toate aceste deosebiri, cîteizbitoare similitudini de destin, de momental apariţiei, de clar-viziune, de menire crea

toare şi de fluctuare postumă in considerareaşi interpretarea operei !La reîntoarcerea lu i Molière la Paris în

anul 1658. reîntoarcere care a reprezentatpentru teatrul francez un adevărat „descă-licat", despre acest teatru se putea spune,parafrazindu-se cu anticipaţie ilustrul erou allui Caragiale, că „era subhm dar nu exista".Xu este o glumă ci o incredibilă realitate.Provenind dintr-o pricină care şi ea poatepărea astăzi o glumă, la fel de incredibilă.Din cauza unui privilegiu regal dat cu treiveacuri înainte, numai o singură breaslă deamatori, înfeudată bisericii, avea autorizareaexclusivă de a apărea pe scenă, la Paris şi

într-o hună parte din teritoriul Franţei .Această situaţie a dăinuit pină la începutulsecolului al XVII-lea cînd, depăşiţi de cerinţele urnii spectacol „modem", înşişi beneficiarii privilegiului au renunţa t indirect Ia el,socotind că pot ciştiga mai mulţ i bani ne-gociindu-1 şi inchiriind sala lor de spectacoldecît jucînd nişte „mistere" care, chiar complet laicizate, JI U mai interesau pe nim eni.Şi atunci s-a produs, pe cale de consecinţă

logică o situaţie explicabilă dar jalnică. Actori s-au găsit relativ \ işor. Dar nu aveauce să joace. Încă din veacid precedent şi cudeosebire începind de la Pleiadă, cu Jodelle.Franţa avea autori dramatici, tragedieni maiales, cu incontestabile calităţi pentru vremeaaceea. Dar neputînd fi jucate deoarece nuexistau teatre, piesele erau tipărite sau, rar,interpretate de amatori în cerc închis. Dinlipsă de posibilitate de a se manifesta maideparte in acest domeniu şi mai ales de adobîndi experienţă, prin confruntare directăcu publicul, scriitorii au renunţa t la acest

gen de creaţie. De aceea, cînd prima t rupăse instalează la Paris, începe o adevăratăgoană după piese. Franţa a fost astfel inundată de imitaţii şi adaptăr i după italieni şispanioli. (Un alt lucru ce pare astăzi dc necrezut, este faptul că în acea vreme Franţanu cunoştea încă existenţa lui Shakespeare.

1 !



cunoscut şi chiar oarecum r ă s p î n d i t in Germania , E l v e ţ i a ş i nordul I t a l i e i ) . InfLr i reatragediei, în forma d e v e n i t ă cu r i nd clas ică , înF r a n ţ a a fost — în prima ei fază — o s c u r t ăv ă p a i e care, d u p ă vreo cincisprezece ani , a î nc e pu t să fie î n t u n e c a t ă apoi î n ă b u ş i t ă depropria ei z g u r ă : Pierre Corneille p ă r e a sleit,T h o m a s Corneil le optase pentru comedii pas-t i ş a tc sau pen t ru „ d r a m a t i z ă r i " , Rot rou î ş ipierduse suflul , Tr i s t an L 'Hermi te mur ise ,

Quinau l t se î n d r e p t a spre î n c e p u t u r i l e ..teat rului muzica l" şi Mairet spre pastorale. Abiad u p ă trecere de mai m u l ţ i ani, t ragedia cun o a ş t e o n o u ă şi s c u r t ă p e r i o a d ă de s t r ă l u cire cu a p a r i ţ i a lu i Rac ine şi cu r e î n t o a r c e r e ala teatru a lui Pierre Corneille î m b o l d i t m a ip u ţ i n de F ou qu et (cum s-a s us ţ i nu t ) cit dedragostea t o m n a t i c ă i n s p i r a t ă de a c t r i ţ a t rupei lu i Mo l i è r e , Th é rè s e de Gorla (aceeaşicare avea să m o a r ă o t r ă v i t ă în c o n d i ţ i i misterioase f ă c i n d să planeze t u l b u r ă t o a r e b ă n u i e l i

asupra lu i Rac ine cu care avea o f u r t u n o a s ălegă tură . )

A d e v ă r u l , a s t ă z i statistic stabilit pe b a z ăde documente autentice, este că tragedia nua avut succes în F r a n ţ a , în veacul al X V I I - l e ad e c î t î n t r - u n cerc destul de r e s t r î n s , da c ăr a p o r t ă m n u m ă r u l de r e p r e z e n t a ţ i i , chiar ş iale traged iilor de ma re succe s, la p o p u l a ţ i aPar i su lu i şi la n u m ă r u l de locuri al celordouă să l i de teatru existente — la care, laun moment dat , s*a mai a d ă u g a t o a treia.

(Londra poseda în a c e e a ş i vreme opt teatre).Ma i ales la n u m ă r u l de r e p r e z e n t a ţ i i ale comediilor, farselor şi feeriilor de cea maip r o a s t ă cali tate.

L i p s a de entuziasm a marelui publ ic pentru tragedie fusese i n t u i t ă prin proprie ş iuneor i d u r e r o a s ă e x p e r i e n ţ ă , î n c ă de la î nc e put ul veaculu i , de Alexand re H a rd y carepre s i mţ i s e nevoia unei formule mai complexeşi crease tiragi-oomedia î ne c i ndu- s e î n s ă în -tr*un noian de i m i t a ţ i i ş i î n t r - u n haos deneverosimil ş i plat i tudine.

Starea de î n a p o i e r e şi de precaritate a teat rului francez, Mo l i è r e o c unoş t e a î nc ă d i na intea î n t o a r c e r i i sale in Paris unde nu seh o t ă r ă ş t e să se reinstaleze dec î t in cl ipa încare este î n c r e d i n ţ a t că este în stare, d u p ăo v a s t ă e x p e r i e n ţ ă de s c e nă şi public ş i d u p ăstudii şi m e d i t a ţ i i de ani şi ani, să de s c h i dăşi să i m p u n ă un d r um nou . D a r o d a t ă a junsla Pari s , lucrurile i se î n f ă ţ i ş e a z ă m a i p u ţ i nsimple d e c î t i i p ă r u s e r ă de departe. Astfelse e xp l i c ă dibuiri le de la î nc e pu t u l t î r z i e i salea c t i v i t ă ţ i de autor inovator, care — considerate adesea drept c ă u t ă r i ale propr iului săudrum — erau, în realitate, c ă u t ă r i ale î n s uş id r u m u l u i teat rului vremilor noi .

M omen t u l în care se i ve ş t e Caragiale este,dur punct de vedere al nivelului teat ruluir o m â n e s c , o ogU ndă aproape f idelă a s i tuaţ iei din teatrul francez la ivirea lui M o b è r e .

Acelaş i noian de a d a p t ă r i şi de i m i t a ţ i i , pres ă r a t cu rare i n s u l i ţ e ce puteau î n g ă d u i unele

ţ l t ă i d i f i

asupra s i t ua ţ i e i teat rului r o m â n e s c ci şi dins tudiu l lui Caragiale „Cerce ta re c r i t i că as up r ateatrului r o m â n e s c " , a p ă r u t cu un an î n a i n t e

î n R omâ n i a L i be ră . Desigur , au fost foartemeritori i ş i , din punct de vedere a l i n t e n ţ i e iculturale, r ă m î n demne de tot respectul , s t r ă dania şi prodigioasa activitate t e a t r a l ă de s f ă ş u r a t ă de Vasile Alecsandri . Dar, cu p u ţ i n ee xc e p ţ i i , au ten t i cu l poet şi om de c u l t u r ă n ua de pă ş i t prea mult , in teatru, r î v n a ş i rezul

tatele o b ţ i n u t e de un Alexandre H ar d y de ş ibeneficia de e x p e r i e n ţ a a c u m u l a t ă , in t re t imp,de aproape trei veacuri, in F r a n ţ a , Angl ia ,Germania şi chiar I ta l ia . î m p r e j u r ă r i l e eraualtele ? M a i mu lt a pa ren t altele. D o v a d ă to tce a î n s e m n a t Caragiale şi ce a adus el înteatru. Şi acest lucru ne dă pri lejul să semn a l ă m o a l t ă s imi l i tud ine , p l i n ă de semnificaţ i i , intre M o l i è r e ş i Caragiale . Int re amin-doi şi con tem po ran ii lor resp ect ivi este od i s t a n ţ ă ca de la cer la p ă m î n t . N u n u m a i

prin gindirea, pr in c o n c e p ţ i a despre teatru ş imenirea lui , prin c o n s t r u c ţ i a pieselor şi conturarea personajelor ci ş i prin l imbajul folos i t . Dacă încerci s ă c i t eş t i u n text în p r o z ăal unui autor dramat ic contemporan cu Mol ière (chiar şi în versuri, cu e x c e p ţ i a lu iRacine şi a citorva din piesele f r a ţ i l o r Corneille), i ncep i nd cu P edan t u l p ă c ă l i t a l s t r ă luci torului de v e r v ă Cyrano de Bergerac, î ţ itrebuie o mare d o z ă de r ă b d a r e ca să poţ iu r m ă r i firul, intr-atit totul este înc î l c i t , stufosşi greoi, adesea im pro pr iu exprim at. L a felde deosebit este şi textul lui Caragiale deacela al con tem poran ilor să i . Cu e x c e p ţ i aunor vocabule el iminate din l imbajul curentde trecerea t impului , textul lui Caragiale nupre z i n t ă n i c i azi o u m b r ă de i m b ă t r i n i r e .fiind mai ac t ua l de c î t acela al multor dinu r m a ş i i lu i .

Am pomenit , mai sus, de camuflarea folos i t ă , adesea de M o b è r e pentru a-şi puteaexpr ima n e s t î n j e n i t tot gin du l, cam uflare de

cele mai multe ori chiar i m p u s ă pentru a seneutral iza v i r u l e n ţ a aces tu i g î n d . Şi din acestpunct de vedere, e x i s t ă o t u l b u r ă t o a r e s i m i l i tudine de destin, intre cei doi mari oamenide teatru.

Aş a cum unul din personajele sale, suba m e n i n ţ a r e a b ă ţ u l u i , devine doctor f ă r ă voie,Mo l i è r e , sub alte a m e n i n ţ ă r i , mult mai grave,a fost aproape t oa t ă v i a ţ a (ba chiar ş i d u p ămoarte) un comic cu de-a sila. Visul ş i ambi ţ i a lu i d intotdeauna fu s e s e r ă să fie un

mare tragedian, actor ş i autor. In lungilesale p e r e g r i n ă r i pr in î n t r e a g a F r a n ţ ă , el alternase mereu. în spectacolele sale, tragediaeu comedia. Scirbit de nivelul tot mai s c ă z u ta l comediei , a î n c e p u t să re facă textele apoisă scrie el î n s uş i comedi i . P ă s t r i n d a p a r e n ţ ade f a r s ă (pentru a nu n e m u l ţ u m i publ icul)p r e g ă t e a trecerea de la comedia de s i t ua ţ i i(şi ce s i t ua ţ i i !) la ceea ce avea să constituiemarele lui aport : comedia de caractere şi deidei Cînd se î n t o a r c e la Par i s debutul (ade



Al. Giugaru, Grîgore Vasiliu Birlic şi Marcel Anghelescu în „D-ale carnavalului" la Teatrul ..I. L. Caragiale" . regia Sică Alex an dresau

Corneille. Şi sufe ră o i n f r î nge re . Adversari ia u pretins eă fizicul si d i c ţ i u n e a lui eraufăcute pentru comedie nu pentru tragedie.E r a un dram de temei în a c e a s t ă a f i rma ţ i e .Reali tatea era î n s ă alta : chiar publicul cub î nc e pus e să fie s ă t u l de rigiditatea şi artificialul tragediei. C onş t i e n t de acest lucru şi î nc u ra j a t astfel. în n ă z u i n ţ a lui de a deschide un drum nou, M o b è r e a scris o prefi

gurare a ceea ce a s t ă z i francezii numescc o m é d i e : nu o p i e s ă ne a pă ra t c omi c ă ci una în care, ca şi în via ţă , găseş t i de toate, şiaspecte comice şi aspecte dram atice. D arpubl icul pe care, î n t o t d e a u n a , noutatea maimult îl sperie şi îl d e c o n c e r t e a z ă d e c î t î l inc i n t ă , nu era p r e g ă t i t pentru asemenea oglindire, prea d i r e c t ă , a vie ţ i i . Şi Don Garciede Navare a c ă z u t . D upă cileva comedii-farse la care a fost silit să se r e î n t o a r c ă şi

în care sat ira era u n fel al lui de a-şi d e«-

r ă r e a sufletul, Mo l i è r e a î n c e r c a t să reianoua sa f o r m u l ă . Dar cu mai multe pre-c a u ţ i u n i . I n b u n ă parte de prisos. F i i n d c ă ,s c h i ţ a t numai pe j u m ă t a t e c o n ş t i e n t in t impulr e pe t i ţ i i l o r şi accentuat d u p ă prima reprez e n t a ţ i e şi chiar în cursul ei. un proces deschimbare la fa ţă a piese lor se petrece aaproape de fiecare d a l ă . Cu t o a t ă autoritateas a ne c on t e s t a t ă şi cu t o a t ă stricta d i s c i p l i năa r t i s t i c ă i mpus ă t rupei . Mo l i è r e nu putea

lupta î n t o t d e a u n a , cu d eplin succes, c u cabo

şi ele s în t un soi de aplauze — constituieo i s p i t ă greu de infrinl. De aceea, se pareră M o l i è r e - a u t o r u l nu se î n ţ e l e ge a prea binecu Mo l i è r e - a c t o ru l . Mai era î n s ă şi Mo l i è r e -

curteanul, diplomatul şi directorul de t r u p ă .D a c ă s i mţ e a , cu flerul şi e x p e r i e n ţ a dobin-tlile. că dinspre sală venea o adiere de f u r t u n ăsa u chiar de s i m p l ă dezaprobare, piesa erat r a s ă d in toate puterile s]>re comedie. L u c r u l

se intimpla tot mai des. F i i n d c ă , tot maiaccentuat piese de idei, cu a s c u ţ i t caractersocial ş i n ă z u m ţ e de realism, operele lu iMo l i è r e nu puteau fi tolerate d a c ă nu li seatenua sau anihi la v i r u l e n ţ a . Şi a c e a s t ă dezarmare se efectua prin alunecarea spre burlesc şi c a r i c a t u r ă a jocului actorilor. î n t o c mai ca in piesele lui Caragiale, î n f ă ţ i ş a t e deunii contemporani ş i un i i u r m a ş i , ca n i ş t esimple nă s c oc i r i hazli i , personajele deveneaurupte de realitate, deci inofensive. Pr in in

t e n ţ i e ca şi prin s u b s t a n ţ ă , Tartuffe, D o iJ uan , Mizantropul, chiar ş i Avarul s î n t adev ă r a t e drame. D u p ă ce au a ş t e p t a t î n d e l u n ga u t o r i z a ţ i a să fie jucate sau reluate în public, nu vedeau sau revedeau lumina rampeidecî t reprezentate şi interpretate în stil comic,aproape burlesc.

P r i m u l pas în î nc e rc a re a de a restituipieselor e s e n ţ i a l e ale lui Mo l i è r e , a d e v ă r a t u llor caracter, a fost făcut cu m u l ţ i ani înu r m ă , la Comedia F r a n c e z ă de Yonnel .



S v o c à r i

î n „ C a m M A k m n d r i "

•

A. u şi edificiile — ca şi cărţile — povestea lor. A răm as pină azi în mister — şinu mai încape loc, de acum încolo, pentru risipirea lui — mina criminală care a pus

foc, înnoaptea acelui februarie 1888, în legendă intratului teatru din Copoul Iaşilor.Cronica îşi aminteşte că tocmai căzuse cortina peste repetiţia generală a unei piese dc

Zola, cînd vîlvătăile acoperise şi începuse să mistuie din patru colţuri clădirea — cutot ce făcea zestrea mai grea şi mai uşoară a Societăţii dramatice ieşene, de la mobilier

şi decoruri, la garderobă. Bute că a scăpat nevătăm ată arhiva societăţii...

•N u s-a purces la nici o anchetă serioasă pentru descoperirea făptaşilor. Inmărmu-rirea şi durerea faţă de pierderea respectabilului lăcaş de cultură, autorităţile au ştiut repede să le înlocuiască cu mîndria unui alt lăcaş de cultură ce avea să fie clădit pe

locul sinistrului şi să-şi cîştige la rindu-i un binemeritat prestigiu — Universitatea.Soarta teatrului însă, — a actorilor (a artei lor dar şi a vieţii lor de zi cu zi) — rămăsese de izbelişte. La Bucureşti era mai arzătoare, m ai ,.la ordinea zilei", problema succesiunii guvernamentale a lui I. C. Brătianu decît a nefericiţilor artişti dramatici ailaşilor. Si multă vreme, pasiunile politicianiste şi jocul puterii aveau să apese şi să

pună sub scutid hazardului vocaţia şi destinul artistic al marii şcoli ieşene de teatru.

Aceasta, cu atît mai mult cu cît — nevoită a sta, după pojarul de la Copou, la clieremulnegustoresc al unui proprietar de restaiuant, şi al unui projmetar de circ — trupaSocietăţii dramatice era într-o continuă mutare de sediu, cînd in sala improprie a luiSearlat Pastia. cînd în arena circului lui T eodor Sidoli, cînd — vara. în strada Bana —

pe estrada Grădinii Tivoli.



Şi, pentru ca nefericirea să atingă cuhnile, in chiar aceste grele împrejurări?teatrul se văzuse rind pe rind văduvit de prezenţa animatoare a lui Victor Boireaux

Delmary. apoi de a încercatului Costache Bălănescu. apoi şi de a neîntrecutului mim

Evolschi şi a ctitorului N eoidai Luchian. T recerile lui Grigore Manolescu şi ale Aristizzei Romancscu, prin aceşti Iaşi ai derutei artistice au fost de aceea cu atît mai preţioase,bogate nu doar în rezidtate artistice, dar bogate m ai ales in rezultate pedagogice de stru-nire şi de asrmonizare a unei echipe, individual bine dăruită dar ameninţată în ansamblulei cu fărimiţarea, intr-o epocă în care ansamblul începea să devină cheie de boltă a

spectacohdui. De altfel trecei'ile lui Grigore Manolescu n-au fost nici ele multe... Cum,

cu roade mai degrabă inhibitoare pentru actori, au fost turneele unor magiştri străini

de tipul Rossi, Coquelin, Mounet-Sully. Bîrseasca însăşi, pînă să se aşeze definitivin ţară, se demonstra pe sine m ai degrabă ca tragediană a burgului vienez. In acestecondiţii, cu toate că năşteau şi in asemenea vremi, pentru onoarea şi ca semn de vitali

tate nealterată a teatrului ieşean, un Petre Liciu, un Petre Sturdza, un State Dragomir,o Aglaie Pruteanu, curba repertorială a teatrului cobora de la Luise Miller, Don Carlos

şi Hamlet la un afiş de vodeviluri, de operete şi de melodrame mărunte ; iar pe planulorganizării artistice a scenei se împămîntenise sistemul Comediei franceze, deplîns de

Aristizza Ronmnescu şi pentru teatrul bucureştean, al „săptămînalilor", adică al succesiunii,din să})tămînă în săptăniînă, a cite unui fruntaş societar în funcţia de director de scenă...

• • • w £ fi avut vestiţii arhitecţi de teatre Helmer şi Felner, mînă bună pentru redresarea teatrului ? Să se datoreze oare această redresare prezenţei la conducerea primărieibălrînei urbe a lui Vasile Pogor şi a lui Nicu Gane ? Ori împrejurării că noua clădirea teatridui ieşean — incă neegalată ca frumuseţe arhitectonică, inaugurată acum 75 de

ani — a fost „plantată" alături de fostele case ale lui Talpan în care, la î n c e p i u t u r i ,

fraţii Fourreau slimidaseră cu zestrea lor istrionică, la „Teatrul de varietăţi", rapidanaştere şi creştere a teatrului ieşean ? Fapt e că, nu fără justificată mîndrie, dar nit

şi fără a căuta semnificativ învăţăminte pentru actualitate în tradiţia acestei noi (şi,

iată, venerabile) clădiri, a fost. la încheierea lui 1971, evocată sărbătoreşte ziua primeideschideri a porţilor ei. în adevăr, ne amintim că aici a răsunat în epoci de răscruce,vocea înţelept îndrumătoare a lui Mihail Sadoveanu ; că aici a fost cultivată, sub

bagheta poetică a lui Mihai Codreanu, marea artă a dicţiei ; că aici a fost experimentată,in cepinii cu direcţia, la vremea ei neînţeleasă, a lui Iorgu Iordan, îndrăzneala de a

imlhogăţi înnoi iwl tradiţia (prin V. I. Popa, prin A. 1. Maican, apoi prin I. Sava). Măcar pe făgaşul acestor amintiri, descoperim, parcă mai netezite, drumurile către

care, mărturisit, se străduie astăzi N aţionalul ieşean.

Florin Tornea



l O R G U

I O R D A N

I s t o r i c u l u n e i s t a g i u n i

I n s p e r a n ţ a că î n s e n i n ă r i l e care u r m e a z ă vor fi de oarecare folos, cel p u ţ i n d inp u n c t u l d e vedere a l a d e v ă r u l u i obiectiv, autori lor „ I s t o r i e i t e a t r u l u i r o m â n e s c " , m - a mh o l ă r i t să . .povestesc" evenimentele mai importante petrecute în v i a ţ a ce lu i mai vech iteatru al ţ ă r i i int re noie m br ie 1928 şi iu ni e 1930. D e ce a m ales to cm ai a c e a s t ă p e r i o a d ăsi n u a l t a ? F i i n d c ă , era să zic din p ă c a t e , i n s t i t u ţ i a i e ş e a n ă î n d i s c u ţ i e s-a aflat su bconducerea semnatarului aces tor r indur i , a jutat , potr ivi t normelor legale de atunci , deun . .consil iu de a d m i n i s t r a ţ i e " . ( P r e z i n t ă interes a c e a s t ă den um ire p r in fap tu l că am int e ş te d e o r g a n i z a ţ i a bi t repr inder i lor indus t r ia le , a b ă n c i l o r ş.a. Şi, în a d e v ă r , organulrespect iv se ocupa aproape exclus iv de par tea pur a d m i n i s t r a t i v ă a i n s t i t u ţ i e i ) .

F ă r ă a l i om de teatru, mi-am dat t o t u ş i s eama foarte repede de s i t u a ţ i a , a şs pune , i m p o s i b i l ă a scenei i e ş e n e . Actor i bun i ş i foarte buni ex i s tau , nu prea m u l ţ i ,

l o t u ş i des tu i (ş i pe nt ru diverse t ip ur i de spectacole) . Po t am in t i , pe nt ru i lus t rarea aces teia f i r m a ţ i i , pe c î ţ i va din tre ei : C. V e r n e s c u - V î l e e a (cel mai bun „ c e t ă ţ e a n t u r men t a i "cunoscu t de m i ne ) , C ons t an t in R a m ad an , deven i t , d u p ă 23 August, actor de frunte a l î n t reg i i ţ ă r i , G. Boldescu . cea mai h u n ă „ C o a n a C h i ri ţ a " d u p ă Mnllo, Aurel iVfunteanu, încă de pe a tunc i mai mul t d e c â t <o „ p r o m i s i u n e " , A u r e l G h i ţ e s c u , C. Moru za n , Ma rgare taB a r i u ş.a. Ceea ce lipsea eu d e s ă v â r ş i r e era conducerea t e h n i c o - a r t i s t i c ă . N u n u m a i l ip s e a ,d a r „ s u r o g a t u l " existent consti tuia, în ireali tate, negarea o r i c ă r e i idei de a r t ă . C a „ d i r e c t o r ide s c e n ă " (aces ta era termenul echivalent a l regizoralul de a s t ă z i ) . . . f u n c ţ i o n a u pa t r uactor i d int re cei c o n s i d e r a ţ i de [predecesor i i mei ca oameni capabi l i să î n v e ţ e pe a l ţ i icu m să „ j o a c e " . Am asistat la multe r e p e t i ţ i i conduse de ei ş i am î n ţ e l e s că era vorba,in reali tate, de o s i m p l ă spor i re cu d iu rn a de d i rector de s c e n ă a sa la r i i lo r unor buni

actor i . R e p e t i ţ i i l e d ur au ceva m a i m ul t ( cu 30'—45') d e c î t spectacolele c o r e s p u n z ă t o a r e .Şi aceas ta , d in c a u z ă că c o n d u c ă t o r i i lor in terveneau extrem de rar pentru a corectau n gest, o m i ş c a r e , o i n t o n a ţ i e etc. care li se p ă r e a u nepotr ivi te cu s i t u a ţ i a . T e a t r u lavea ş i un „ r e g i z o r " . D e ţ i n ă t o r u l pos tului denumit as t fel era un actor pens ionar carese ocupa ( a d i c ă t rebuia să se ocupe) de organizarea m a t e r i a l ă a spectacolului . De fapt,e l se l imita a da „ ş e f u l u i recuzi te i" i n d i c a ţ i i ca u r m ă t o a r e l e : in actul I . salonul galben,in ac t u l I I . b i r ou l mar o , î n ac t u l I I I , g r ă d i n a cu trandafir i etc. Ce î n s e n i n a u acestei n d i c a ţ i i ? C î nd s-a con stru it ( în u lt im ii an i ai seco lului trecut) loca lul tea tru lui care,d u p ă p ă r e r e a m e a , c o n t i n u ă să fie p i n ă a s t ă z i c e a m a i f r u m o a s ă s a l ă de spectacol aţ ă r i i , s-au com an da t ( la Viena ) şi . .decoruri le" (saloane, b iro u ri , case de ţ a r ă , g r ă d i n ietc.). Pentru vremea aceea (unele chiar ş i pentru epoca a c t u a l ă ) , aceste decoruri repre

zen tau r e a l i z ă r i aproape ar t i s t ice . Din p ă c a t e , a c e l a ş i salon sau a c e l a ş i b i r ou a p ă r e a înd o u ă . t rei sau mai multe spectacole, adesea la d i s t a n ţ e în t imp relat iv mic i unu l deal tul . ( C ă c i n u m ă r u l saloanelor, birourilor etc. nu era prea mare. . . ) .

S i t u a ţ i a era. deci , foarte grea. Pentru mine personal , ea se î n c ă r c a c u o greutatein plus , d in c a u z ă că , spre deosebire de pred ecesorii m ei ( in spec ial de c el pe care î l î n l o c u i s e m ) , nu aveam nici o l e g ă t u r ă ( a p a r e n t ă !) cu arta t e a t r a l ă .

Aş a se e x p l i c ă a p a r i ţ i a unor art icole in ziarele locale. în care se f ă c e a aluziel a aceas tă „ l ipsă" a no ulu i director ş i se cr i t i ca u spectacolele, care de al tfel n u e raum a i proaste d e c î t î n a i n t e . î n t r - u n r ă s p u n s a l meu am a r ă t a t că cri l ici le suit î n t e m e i a t e ,dar invocam s i t u a ţ i a de fapt. e x i s t e n t ă şi in trecut, ş i asiguram pe cei in c a u z ă că voic ă u t a s o sch imb p r in an gajarea un or oam eni de meser ie



ca director a l teat rului . î l î n c r e d i n ţ a m că s î n t î n stare s ă - i î n l e s n e s c a c e a s t ă „ t r a n s f e ra re " , ş i n u n u m a i p r i n d em i s i a m ea . R ă s p u n s u l lu i negat iv în ce p r i v e ş t e a c e a s t ăpropunere, a dus , de fapt, la s o l u ţ i a d o r i t ă . C on t ac t u l cu pub l i cu l d i n vechea R o m â n i e î n ţ e l e ge a s ă - l i a p r i n t r - un „ s c h i n i b de e x p e r i e n ţ ă " : ech ipa c o n d u s ă de el să dea 5—Gspectacole la I a ş i , i a r ac tor i i i e ş e n i s ă m e a r g ă , i n a c e l a ş i scop, la C e r n ă u ţ i . A m c ă z u tde acord, d e ş i ş t i a m că aces t „ s c h i n i b " care avea să f ie în reali tate o „ î n t r e c e r e " seva solda cu o i n f r î n g e r e a n o a s t r ă .

I n ianuarie 1929 cele d o u ă echipe s -au deplasat în vederea r e a l i z ă r i i p l a n u l u iami n t i t . R e z u l t a t u l a fost ce l s con ta i de mine . Dar nu as ta i n t e r e s e a z ă a i c i . I n t r - o s c a r ămi -a fost prezen ta t Aure l Ion M a i c a n . Aces t m ar e regizor vegeta la u n teat ru provinc i a l ( C h i ş i n ă u ) , u n d e n u a v e a n i c i ce, n i c i cu c ine luc r a . E r a p r i e t en c u u n i i din t recolaborator i i lu i Victor Ion Popa ş i venise să- i Aadă ( o d a t ă cu ei, să v a d ă şi spectacolele lor). I n t î l n i r e a aceas ta î n t â m p l ă t o a r e a fost d e c i s i v ă pen t r u e v o l u ţ i a u l t e r i o a r ăa scene i i e ş e n e . A acce pta t prop un erea m ea de a fi an ga jat c a regizor a l aces teia , cuc o n d i ţ i a ( p u s ă de el î n s u ş i ! ) să organizeze mai î n t i i d o u ă spectacole, ca un fel de p r o b ă(ş i pe nt ru ;c l, da r ş i p en tr u actor i , ca ş i pe nt ru p u b l i c ) . Şi- a ales el s in gu r piesele(eu am fost de acord cu ele) . Una, Ciufulici (in i n t e n ţ i a a u t o r u l u i , d e s t i n a t ă copi i lo r ) ,c e a l a l t ă dra m at iza rea Sonat e i Kreu tz er . Succe su l a fost e x c e p ţ i o n a l , la a m î n d o u ă . ( I np r i m a , robd t i tu la r a fost juca t de Margare ta B a c i u , a s t ă z i a r t i s t ă e m e r i t ă ) . Spectator i ise s i m ţ e a u ca î n t r - o z i de m are s ă r b ă t o a r e s p i r i t u a l ă , la fe l oameni i d in teat ru , în

frunte cu d i rec toru l .D u p ă aces t a d e v ă r a t e x a m e n , Au r e l I o n M a i c a n a fost angaja t r eg izor . Pen t ru î n ţ e l e g e r e a u n e i atmosfere care a î n c e p u t să se creeze cur ind d u p ă anga j a r ea l u i , s î n tnecesare unele a m ă n u n t e . F i i n d s igur (sau aproape) că lucrur i le se vor d e s f ă ş u r a altfeld e c î t ar fi fost de dorit, am ţ i n u t ca numi r ea l u i s ă a i b ă , ca t em ei ju r id ic , u n con t rac t ,in care să se p r e v a d ă , î n t r e al te le , salar iul lu i . D e s f i i n ţ i n d cele pat ru pos tur i de„ d i r e c t o r de s c e n ă " şi pe cel de „ r e g i z o r " , a m a v u t d i s p o n i b i l ă s u m a d e 23.000 de leipe l u n ă . L a a c e ş t i a a m a d ă u g a t , de la al t capitol , 2.000 de l e i , ş i am putu t s ă anga jezi>e A ur e l I on M a i c a n . cu u n sa la r iu de ap roape de d o u ă or i ma i mar e d e c î t a l u n u iactor „ s o c i e t a r c lasa i " .* ) Ş i cum uneor i , foarte rar e a d e v ă r a t , nu numa i o neno r oc i r enu vine s i n g u r ă , t ea t ru l i e ş e a n s -a ales ş i cu un pictor scenograf de pr ima cal i ta te .

E s t e vorba de T h . K ir i acof f, p r i e ten ş i co labora tor a l r eg izoru lu i n ou an ga ja t . T re bu iesă a r ă t a i c i că aceste s c h i m b ă r i , pr odus e i n d o u ă teatre d e o d a t ă (ambele oficiale) ,au fost pos ibi le g r a ţ i e ş i s p r i j i nu l u i da t de L i v i u R ebr eanu , pe a t unc i d i r ec t o r gene r a la l teatrelor ( in Min i s te ru l Ar te i ş i C u l t u r i i ) .

Astfel s-a putut î n c e p e , î n c ă d in ap ri l ie 1929, s ta giu ne a t e a t r a l ă , 1929—1930, care —trebuie s-o spun cu orice. . . risc — a î n s e m n a t o a d e v ă r a t ă r e n a ş t e r e a scene i i e ş e n e .N u mă opresc la n i c i u n caz con cret (cum ar I i 25 de spectacole cuu n a şi a c e e a ş i p i e s ă — o raritate e x t r a o i x i i n a r ă — sau r e p r e z e n t a ţ i i p e n t r ucare nu se mai g ă s e a u bilete etc.) . Vii tori is torici au la d i s p o z i ţ i e ( r ă m i n e numai s ă l ecaute ş i să le s tudieze atent , c u t o a t ă obiect ivi ta tea i m p u s ă d e ş t i i n ţ a i s t o r i c ă ) d o c u mente of iciale mai mul t d e c î t suf ic ien te . Ţ in să am in t esc (un i i dintre c i t i tor i i aces tui

ar t icol cunosc , des igu r , o carte a lu i P e t ru Com arn escu , un de a pa r as t fe l de fapte) căI on Sava ş i Mony Gheler te r s -au i n i ţ i a t î n a r t a r e g i z o r a l ă ş i ş i - a u dezvol ta t gus tu lpe nt ru teat ru , ca u n fel de ucen i c i a i l u i M a i c a n .

M u n c a aces tuia era i s tovi toare . R e p e t i ţ i i l e , foarte n u m e r o a s e p e n t r u u n a ş i a c e e a ş ip i e s ă , dur au , de ob i ce i , mu l t d u p ă m i e z u l n o p ţ i i . Şi aceas ta , pen t ru că e l p roceda cau n profesor, în s ensu l că î n v ă ţ a pe actor i (adesea chiar ş i pe cei buni ş i foarte b u n i )c u m s ă „ j o a c e " rolu r i le : cu m să v o r b e a s c ă , cum să se m i ş t e , cum ;să intre în s c e n ă ş ic u m s ă i a s ă etc. A c e a s t ă m e t o d ă pr e l ungea , p r i n f o r ţ a lucrur i lo r , r e p e t i ţ i i l e ş i , dreptu r m a r e , n e m u l ţ u m e a pe ac t o r i ( î n d e o s e b i pe cei care se socoteau, sau chiar erau, b u n i ) .U n i i , to ta l n e m ţ e l e g ă t o r i a i s i t u a ţ i e i , exp l oa t au con t r a r eg i zo r u l u i ( b i n e î n ţ e l e s ş i contra

directorului , care era „ c a p u l r ă u t ă ţ d o r " ) f ap t u l că pen t r u c o n f e c ţ i o n a r e a decorur i lor s -aufolosit ca mater ia l decorur i l e vech i . De a i c i , „ a c u z a ţ i a " că se dis t ruge „ z e s t r e a " t ea t ru lu i .Diver se i n o v a ţ i a (de p i l d ă pr e l ung i r ea s cene i î n s p r e sa la de spec taco l p r in t r -un proscen i u m ) e r au r i d i cu l iza t e . P a r t ea m a i i n t e r e s a n t ă sub aspec tu l ps iho log ic c o n s t ă î n f ap t u lcă fostul director (o a d e v ă r a t ă persona l i t a te c u l t u r a l ă ş i nu numa i pe p l an l oca l ) , pecare î l in form au ad versa r i i lu i M a ic a n ( în r ea li t a t e , ad versar i a i n o u t ă ţ i l o r ) , era el î nsuş i a t î t de porn i t con t ra aces tu ia , î n c î t s p u n e a c ă , a t u n c i c î n d va reveni la conduce r ea teatrului , î i va face, î n c ă de l a s t a tu ia lu i Mi ron Cos tu l ( d i s t a n ţ ă de cea. 100 m)s e m n să plece. Re ven ire a lui ca di rector n u s -a î n t î m p l a t , da r M a i ca n a p leca t ; estedrept că nu imedia t d u p ă mi ne , d i n c a u z ă că n-a putut rezis ta s ingur , f ă r ă s p r i j i n u lser ios al conducer i i , în a tmosfera c r e a t ă în ju ru l lu i ş i d e v e n i t ă î n c e t , î n c e t , i r e s p i r a b i l ă .



P S E U D O A N T I I V O M 1 1

I O N P A S C A D I

C o n c r e t - i s t o r i c•

s a u g e n e r a l - u m a n

E ciudata pendularea aceasta a spir i tului

î n t re extrem e : o vrem e s-a cons iderat căar ta î n s e a m n ă exclusiv a servi imperativelemomentulu i , a r ă s p u n d e prezent la comandamentele sociale, a fi în consens cu tezeledeja e n u n ţ a t e , i l u s t r î n d u - l e , d î n d u - l e o „ h a i nă f rumoasă" ' . 0 asemenea l e g ă t u r ă d i r e c t ăou realul era b o g a t ă în sugestii şi fer t i lă vir-tualmenle, dar considerentele de oportunitateduceau, n u o d a t ă , la prefabricate d u p ă r e ţ e t eaprioric stabilite, ceea ce î n ă b u ş e a orice suflu de spon tane itate. Piese le de teatru construite astfel pentru a servi momentul erau

a t î t de preocupate de a î n r e g i s t r a cu fidelitate ce s-a întiniplat în p lanul rea lu lu i , înc î tn u mai aveau t imp să v a d ă ce se î n t i m p l ă , şicu a t î t m a i p u ţ i n s ă î n t r e z ă r e a sc ă vii torul .F u n c ţ i a p r o s p e c t i v ă a artei era astfel practicn u l ă .

A venit apoi voga „ g e n e r a l u l u i - u m a n " .Pornindu-se de la fap tul că art a pen tru a f p e r e n ă , a tinde spre universalitate, trebuie săs u r p r i n d ă e s e n ţ a u m a n ă , istoria a fost izgon i t ă pentru a face loc unui s p a ţ i u eventual

mitic, eventual arhet ipal , eventual doar sugerat, dar în orice caz extrem de d e p ă r t a tde m u t a ţ i i l e realului. S-a teoretizat mult înl e g ă t u r ă cu v i r t u ţ i l e anistor icului , s-au c ă u tat semni f i ca ţ i i eterne acolo un de n u era in i c i m ă c a r cele de moment şi au înf lor i tmetafora, aluzia, ambiguitatea. M o d a l i t ă ţ i l ede expresie considerate în sine nu aveau nic io v i n ă , ba d i m p o t r i v ă , d a r p r e d i l e c ţ i a pentruincert i tudine, l ipsă de localizare şi vag nufăceau decî t s ă p r o d u c ă c e a ţ ă în jurul operei.

Ideea că opera e d e sc h i s ă tuturor interpret ă r i l o r s-a dovedit fe r t i l ă , a ră t ând că Shakespeare, Cehov sau Caragiale pot fi v ă z u ţ i îndiferite feluri, dar abuzul a făcu t ca , in m o lpa rado xal, desch iderea să se transforme ia..opacitate", p e r m i ţ i n d apoi arbitrariul total.Libertatea de a vedea in mod original lucrurile a fost c o n f u n d a t ă c i t e o d a t ă cu excentricul, ieş i rea cu orice p r e ţ d in comun , forţa rea voi tă a sensurilor, ceea ce p i u ă la u r m ănu putea să nu c o m p r o m i t ă î n să ş i i leeacreatoare a var i a ţ i e i viziunilor .

A l ă t u r i de aceste t e n d i n ţ e s-a aciuat şi

u n gen de „ p r e s e n t e i s m " , n u m a i p u ţ i n s implificator. Viziunea c o n t e m p o r a n ă asupra t re :

cutului istoric (real sau imaginar, realizat îno p e r ă ) , a fost î n ţ e l e a să ca o aducere cu oricep r e ţ a trecutului Ja schemele noastre actualede g î n d i r e . R ă s p u n s u r i l e la î n t r e b ă r i l e noastrede acum se g ă s e a u î n mod s u r p r i n z ă t o r a fifost date deja cu m ulte sute de ani î n a i n t e ,ceea ce se petrece acu m în lum e p ă r e acă n u e decât o reeditare a ceea ce a maifost o d a t ă , de mul t , d u p ă banala, dar se vedenu l ipsi tă de r e z i s t e n ţ ă p r e j u d e c a t ă c ă „ i s to r i ase r e p e t ă " . Să nu fin greş i t î n ţ e l e s : n imicm a i necesar d e c î t a c ă u t a î n o p e r ă semni ficaţ i i actuale, r ă s p u n s u r i la î n t r e b ă r i l e noastre prezente, cu c o n d i ţ i a î n să ca ele să fie.

General i tatea aceasta u m a n ă , viz iuneaaceasta asupra omului-tip suferea grav deo î n ţ e l ege re abs t rac t ă , pur i s t ă , când în real itate ea nu ex i s t ă dec î t î n t r -o t ex tu ră concret-i s to r i că . N u coneret-istoricul se poate extraged in genera l -uman, c i mai d e g r a b ă invers.Orice operă , născu tă în t r -am anumi t cad ru ,

cu o s u b s t a n ţ ă vie, poate deci implica viz iun i policromie, dar nu 6e pot fabrica ima-gini-tip," care apoi pot fi adecvate momentului(se omitea, de altfel, a ic i î nsuş i specificulartei care prin natura ei este concret-senzo-r ia lă şi pe -care nic i c reşterea ponderei elementului infelectiv, nu o s c h i m b ă ) .

Apelul documentelor de partid de a creaopere care să r ă sp u n d ă e x i g e n ţ e l o r a c t u a l i t ă ţ i ipresupune deci o implicare de s u b s t a n ţ ă î nrealitatea noas t ră soc ia l ă , nu o c o n f o r m i s t ă

adaptare la c e r i n ţ e exterioare artei. Sensuln o ţ i u n i i de actualitate artistică nu es te unulextraestetic ci, d i m p o t r i v ă , o t r ă s ă t u r ă a arteimar i din totdeauna şi a ne ancora în prezen t î n s e a m n ă n e a p ă r a t a vedea şi în viitor. Dimensiunea cu a d e v ă r a t u m a n i s t ă a artei noastre socialiste presupune nu c ă u t a r e a u n e iproblematici umane abstracte oi. d i m p o t r i v ă ,adresa că t re „omul concret" de care vorbeaMarx. Arta nu se construieşte în aţara vremurilor ei, dimpotrivă, este timp wlidijiCat înexpresie.



ACASĂ

IONESCUD eparte de mine gindul de a fi romantic. Dar , or icum, faptele se petrec în Iaş i ,o r a ş pe a c ă r u i efigie se află teiul luiE m i n e s c u , plopii fă ră de soţ, n o p ţ d e î n s t e l a t e ,lacul Ciricului . I n ora ş u l z ă b re l i t de ferestreleoarbe ale camuflajului în ani i r ă z b o i u l u i .Tea t ru l N a ţ i o n a l — i e r t a t ă - m i fie banalam e t a f o r ă — era un a d e v ă r a t far spre carene î n d r e p t a m şi noi elevii, care — d u p ă

d e T o r b ă e u

orele de r o m â n ă , de la L i c e u l N a ţ i o n a l — cuGeorge I v a ş m şi Al, P i r u , fugeam în dealulU n i v e r s i t ă ţ i i s ă a s c u l t ă m cursuri le lui Căli-nesou, ale c ă r u i cuvinte, pe j u m ă t a t e n e î n ţ e l e s e nouă , le sorbeam şi le î n v ă ţ a m pe derost. P e aceste s t răz i , în tâ lneam ades, unadolescent n u mu lt m ai mare î n an i ca noi , cuochi de f e b ră , s ingurat ic ş i mindru : Ionescu .Q» de obicei, ne f u r i ş a m la r e pe t i ţ i i l e T e a t r u -



Ş! LÀ TEATRU

GIONÂ l e c u P o p o v i c i

'lui Naţional . Repeta acolo Maican. Se auzea— citisem şi in „Moldova" (un articol deMir>eea Scripcă) despre acest I onesou . ..senzaţional debutant"... Ne-am dus ciotcă Ia premieră... A fost formidabil... Am văzut demulte ori Acolo departe... a lui Mireea Şte-lăne.scu. Dar niciodată ca atunci. Pe cuvint

'de onoare, spun asta nu sub lupa amintirilor. Jurau alătur i de (ï ion. Ramadan, o ad

mirabilă actri ţă — Petronela Popescu (desprecare de mul ţ i ani n-am mai auzit nimic) —,Reiniis Ionaşcu şi alte, azi umbre... Gion ne-avrăjit. . . E ra pentru n oi cel m ai mare actorpe care-1 văzusem. Mai mare ca Vraca, maimare ca toţi. . .

Aşa a intrat Ion escu -Gion in viaţa teatralăa liceenilor din Iaşi. a întregului oraş. Esteaproape incredibil că ne aflăm faţă în faţă.



- Teatral.

d u p ă .30 de ani, că hem cafea şi scriem, calmpe hîr t ie , cele intimplatc în trei decenii...Mai e nevoie de un prolog-portret la prezentarea lui Giou. Omul e premiantul nostru,al revistei ..Teatrul", l eapădă toga lui Creon.şi trece drumul de la Teatrul Mic, să ne

amintim...— Să fim pu ţ i n romantici, Gion... î ţ i mai

aminteş t i de Iaşi ?... De debutu l tă u ?— ...Debutul ? începuturi le act ivi tă ţ i i mele

teatrale sînt indisolubil legate de oraşul Iaşi ,tle Liceul Naţional. De altfel, spuneam versuri

încă din şcoala pr imară, stimulat de unuldintre profesorii plăcutelor amintiri. Rizescu.Poate e ciudat, dar din liceu visam să ajungşi eu profesor ! Pentru aceasta, năzuiani săfiu stăpin deplin al rosturilor vorbirii, să-mi

însuşesc Retorica. înt r-u n cu vînt , mă şi vedeam în ipostaza unui profesor care ţ ine..lecţii frumoase". El e v în clasa a V-a, m-amhotăr i t de aceea să dau examen la Conservator, la ..actorie", unde oficiau : Mi ba i Co-dreanu. Agatha Birsescu şi Aurel Gbiţescu.Taxa la Conservator era atunci mare, mamase împot r ivea la intrarea mea în lumea teatrului, î n complicitate cu tata, absen tindintr-o d i mi ne a ţ ă de la şcoală, transformat facial şi de un uriaş abces la o măsea, am luatdrumul străzii Tălpălari , sediul Conservatoru

lui. Vai, am ajuns tirziu, d u p ă examen ! Cuenergia uimitoare a unui adolescent furios(deşi examenul se terminase), am început săfac scandal cerînd înapoierea celor 1000 de leicare reprezentau taxa. Pe sală a a pă ru t MiliaiCodreanu. M-a invitat politicos şi calm în t r -uncabinet unde se afla şi Agatha Birsescu.Puteam începe ! Din fericire aveam o memorieformidabi lă . Şt iam foarte multe poezii. Ani

început să spun din Coşbuc, am terminat cuValéry. Recitalul meu a durat trei ore. Anifost admis ! Dar, p uneam eu o condi ţ ie :

,.să mi se dea bur s ă !" Legal nu era, pentrucă locuiam la Iaş i . S-a făcut o excepţ ie : Amfost admis ca bursier.

î n primul an ne era profesoară Agatlia. Nepovestea despre via ţa ei ş i desipre scenă, şi apoi

juca pentru noi. Ne făcea des tăinuir i . Se re-intî lnea cu trecutul, cu ea însăşi . Acestamai era modul ei de a face lecţiile de teatru.Agatha Birsescu a murit, iar noi am continuat ca elevi ai profesorului poet MihaiCodreanu. cu care făceam ..dicţie şi declamaţ ie" . Pentru Mibai Codreanu esenţ ia l era

ca noi, elevii, să înţelegem — ca in te rpre ţ i— in primul rind ceea ce spuneam, şi apoisă exprimăm artistic perfect ceea ce am înţeles. N u se amesteca direct in interpreta re.

— ...Restul e tăcere.

I



Faţă-n faţă cu tinăra generaţie : Dan Nuţu

ne dădea indicaţi i şi totuşi.. . Ani urmat apoilecţii de teatru şi cu Aurel Gliiţescu, unextraordinar meseriaş al scenei. Dimineaţaeram elev la Liceul Naţional ; la Conservatorau mutat cursurile special pentru mine, dupămasa. Cu Aurel Gliiţescu lucram cite 3—\ ore : teat rul clasic, tirade in mişcare, dina

mica scenei. Ani absolvit Conservatorul, sespune, cu im succes neobişnui t pentru şcoalaieşeană. Dar, totuşi, nu vroiam să fac teatru.Ani dat bacalaureatul, l-am luat cu o mediefoarte bună ; preşedinte era Alexandru Clau-dian. După ce m-a ascultat, m-a îndemnatsă urmez Facultatea de filozofie. De altfel,clin clasa a IV-a de liceu audiam cursurilefacultăţii de litere şi filozofie, unde doreamsă fiu student. In ziua in care s-au afişatrezultatele la bacalaureat, plimbindu-mă cuun amic prin preajma Teatrului Naţional(cu care se învecina casa noas tră) , mă po

menesc strigat de cineva din curtea ilustreiinstituţii. Era doamna Gina Sandri Bulandra.şi ea distinsă profesoară la Conservator. E raeu un necunoscut : I on Aurel Maican î Unom fascinant, cu o biografie interesantă,..tare", de curînd reîntors la Iaşi. Era înanul 1942. Monta la Teatrul Naţional piesele :Acolo departe... de Mircea Ştefănescu şiCalul năzdrăvan de («berardi. Maican m-aprovocat : „Poţi fi ut bun absolvent, aşa

cum eşti dum neata, dar iui prost actor".Aţiţat, am făcut cu el un angajament : ..Voilucra o stagiune la Teatrul Naţional, fărăinsă a fi angajatul teatrului' 1. Repetam inamindouă piesele simu ltan. P rem iera ! E u amvenit la teatru la 8 fără 5. Nu ştiam, nucunoşteam încă „legile" teatrului. Maican mă

aştepta de o oră. De atunci, din acea seară,am rămas cu obiceiul de a veni Ia teatrucu mult timp înainte de a se bate primulgong, obicei pe care azi unii actori îl uită.Deci, prem iera ! Mare succes. M-am ataşatde Maican şi am rămas în teatru... De altfel,stimate interlocutor Alecu Popovici, pe vremeaaceea erai un mic elev care mi-a dedicat opiesă istorică in versuri, însoţită de un buchet de flori şi un catren in franţuzeşte,pentru care îţi mulţumesc după 30 de ani.Sper că nu regreţi gestul. Jucam alătur i deMiluţă Gheorghiu. Costache Ramadan, Aurel

Gliiţescu, Tudor Călin, Margareta Baciu. Ştefan Ciubotăraşu, George Popovici, Any Rra-eski. N . Meicu şi atiţia «alţii. In acea perioadă a fost sărbătorit regretatul Miluţă cupiesa Napoleon. In primul act eu jucam unpersona j (Contele Valevski) de 80 de ani, inactul doi un ofiţer francez şi in actul trei unlord. Ani mai jucat in Cyrano, alătur i delancovescu — protagonistul spectacolului, euinlerpretindu-1 pe Cristian...



Cu Victor Rebengiuc i:> „Ricliard al Il-lea" de Shakespeare, la Tealrul-Mic



Mobilizat într-un rol de comedie de ..Ofiţerul recrutor



Alături de Leopoldina Bălănuţă in ..Oceanul" Al. Stein

•

Imediat după război am făcut citeva miciturnee sub egida Apărări i patriotice, am jucat

în piesa de debut a lui Aurel Barang a, Ba lla Făgădău. Activam în ecbipe artistice din

care făceau parte uneori şi echipe de căluşari. Maic an a deschis ,/ Teatrul modern" .Aici am jucat într-o nouă piesă a lui TudorMuşatescu, Al 8-lea păcat — în t r -un . rolpare-se scris de autor special pentru mine,alătur i de Ian covescu, Ion Man u, AI . Giu -garu, Ir ina Răchi ţeanu. Am trecut la „TeatrulNostru" care avea drept capete de afiş peDina Cocea şi Radu Beligan, iar ca regizoripe Ion Şahighian şi pe Ion Sava. Un rolde care îmi amintesc cu plăcere, rolul „tată

lui" din piesa lui Capek — Mama. A urmaiIon Anapoda, Vulpile. Uneori jucam rolulnumai la premieră , în primele spectacole,făceam turnee de cite 200 de zile pe an. incare eram proprii noştr i impresari, uneorişi cei care lipeau afişele. A fost o perioadăgrea, tulbure. Apoi am trecut cu toţii laTeatrul Naţional sub directoratul lui Za hăr iaSlancu. Teatrul mergea formidabil sub con-

de

ducerea cun oscu tu lui scriitor : avea t rei sălibine amenajate, cu un repertoriu bun. Am-

jucat mult, aici l-am interpretat şi pe Jago.Am trecut apoi la „Studioul actorului de

film"'. Mă interesa ideea unui nou teatru,ideea unui „studio" care pregătea interpreţi ide film. A fost o experienţă ratată. însăşiideea de la care se pornea în organizareastudioidui era confuză, neclară. De altfel, deTeatrul Naţional m ă despărţisem foarte greu.Făceam parte şi din Consiliul artistic şi îlstimam in mod deosebit ca om şi conducătorde teatru pe Zaharia Stâncii, care creasecondiţi i deosebit de prielnice pentru evoluţiaactorilor săi. Experienţa cinematografică la

studio s-a consumat cu cîteva filnvuleţe. Pescenă am jucat în Steaua Sevillei, Nora. unsucces frumos, mari actori gratul îndu-mă cuvorbe de necrezut. Printre amintirile melefrumoase am şi o scrisoare pe care Badu Beligan mi-a trimis-o cu acest prilej. Vă maiamint i ţ i ? Ani mai jucat in Montserrat, Vră

jitoarele din Salem. De altfel, pentru teatrulromânesc, Studioul, care purta numele lui



Cind autorul o cere. dinţi şi la chitară

IVottara, a jucat un rol destul de important :a impulsionat arta modernă a spectacolului.Am consumat apoi o nouă experienţă , ceade actor al Teatrului Municipal, de caremă leagă afişele cu : Azilul de noapte, Moartea unui comis voiajor. Dacă vei fi înt rebat .Sfînta Ioana etc., etc. Ia tă-mă la Teatrul Mir.unde ne aflăm acum, şi în care am trăitviaţa personajelor din : Oceanul, Richardal II-lea, Jocul ielelor, Vulpile. Ofiţerul re-crutor, Preţul . Paralel am avut o munc ădeosebit de interesantă la Radio, unde amparcurs un repertoriu foarte variat, foartebogat. Nu există aproape un singur autordram atic în care să nu fi jucat : autoriromâni, clasici, contemporani. Acolo am lucrat cu marii actori din vechea pleiadă. Amfost partenerul unui Ion Manolescu, V. Ma-ximilian, Vraca, Lucia Sturdza Bulandra.Slorin, Maria Filotti şi mulţi alţii, ilustrenume ale teatrului românesc. . .

— Personalitatea actoricească ţi-a fost marcată de debutul tău la un Teatru Naţional.Acest fapt a contribuit la cristalizarea stilulu i tău aotoricesc ?

— L a Naţionale am jucat trei ani din treizeci. Am jucat şi la teatre particulare, şi înmulte alte colective. De asemenea, am fost solicitat în spectacole al căror stil era divers,niciodată la fel. De altfel, eu înţeleg să abordez un rol mimai şi numai cu convingerea căplec la un drimi împovăra t de munc ă . Muncesc enorm la conturarea unui personaj. îmiplace să lucrez cu regizorii cu care poţi discuta, cu regizori bine informaţi, cultivaţi,

în faţa unui nou text, m ă aşez în ipostazaunui pasionat cititor de l i teratură dramatică,

îmi apropii textul, asimilez cuvîntul, şi apoidesigur urinează intuiţ ia. Se pomeneşte şidespre o anumi tă specificitate a vocii mele.N-am căutat-o, n-am urmăr i t să-i capăt efectespeciale, şi nu o consider esenţială.

— Ce părere ai despre reacţia marelui public faţă de valorile spirituale ridicate pescenă ?

— Aceasta este o problemă foarte gravă.Merită să fie discutată amplu. Pentru noi.actorii, adeziunea pu blicului este un faptesenţial de viaţă. Nu este totdeauna adevăratcă accesibilitatea sau facilitatea un ui text

29



este direct p r o p o r ţ i o n a l ă cu aplauzele publicului . N oi am juc at de m ulte ori tex le dificile, am fost în ţe leş i şi a p l a u d a ţ i . Aşa cums-a intim plat cu Joc u l ielelor : succes des t i mă şi de public. E x i s t ă public ş i public.E x i s t ă şi trepte în ascens iunea publ iculuispre teatru, trepte care se parcurg. A fi spectator se î n v a ţ ă , ca orice in bune. Atunci c înd

începem s tudiul matemat ici i , nu î n c e p e m cualgebra s u p e r i o a r ă .

— Ce re la ţ i i ai cu dramaturgia or i g i na l ă ?

M-am in l î ln i t cu ea î n t o t d e a u n a cup l ă c e re . Inti lnir i le noastre au avut bune rezul ta te . Dramaturgi i au avut î n ţ e l e ge re a m easi eu pe a lor. Acesta e ţ e h d nos tru comun :să avem o dramaturgie mare. Acum avemperspective.

— Ce g î nde ş t i despre t î nă r a ge ne ra ţ i e dinteatrul r o m â n e s c ?

— Au existat f l uc t ua ţ i i care au d ă u n a testeticii teatrului . Cred că o l ipsă import a n t ă este l ega tă de activitatea sau mai binezi s in activitatea Insti tutului de teatru. Lacatedrele importante nu au fost prezente întotdeauna şi p e r s o n a h t ă ţ i l e respective. Demulte ori s t u d e n ţ i i au fost d e r u t a ţ i . Teorii lepedagogice cu privire la teatru nu au fost

convergente. Din fericire, cei real î nz e s t r a ţ iau . . scăpat" cu bine şi au f ă c u t apoi cinsteteatrului . D in ceea ce cun osc, m ă tem că nutoate lipsurile au fost î n l ă t u r a t e . Ar fi foarteb i n e v e n i t ă o a na l i z ă t e me i n i c ă a acestei importante i n s t i t u ţ i i . Foarte rar am întâ lni t pasiunea de a u r m ă r i şi creş te talentul . Profesorul de teatru trebuie să r ă m i n ă un mentor.

— Care s în t re la ţ i i l e tale cu regizo rii ?

— N u pu t em t ră i fără regizor. Regizorular trebtn să fie primul şi cel mai de b a z ăspectator. Sînt gata î n t o t d e a u n a să fac ceearc^mi cere un regizor, d a c ă e documentat ş ic o n v i n g ă t o r pr in munca sa d e p u s ă î n a i n t e ,mai ales î n a i n t e , şi în t impul r e pe t i ţ i i l o r . D i npă c a t e , un i i dintre ei cred că pot monta d o u ă .trei piese d e o d a t ă . Acea sta n u se poate. 0simt şi actorii, p en tru că regizorii aleg în acestcaz. ]>entru propria lor comoditate, formulele.

Exa ge ră r i l e î nc ă prezente se c a ra c t e r i z e a z ă pr ini n t e n ţ i a unora dintre regizori de a m î n u ispectacolul ca o m a r i o n e t ă t r a s ă pe sfori,l ips i tă de e m o ţ i e , de libertatea crea ţ i e i , dearderea creatoare. Mai avem şi regizori carevă d în teatru numai ceea ce ţ ine de circ,de spectaculosul facil. Se nasc d i s c u ţ i i penibile in care se î nc u rc ă no ţ i un i l e . P en t r uc ă , î n t r - a de vă r , mu l ţ i î nc u rc ă no ţ i un i l e , m aiales n o ţ i u n e a de N ou , care sperie pe m u l ţ i ,f t d ă t i l i ţ i i t t l

Ar fi de dorit să se in i ţ i eze d i scuţ i i m ailargi la care să part icipe, in primul r ind,foarte m u l ţ i actori. Pentru că, de obicei,pa r t i c i pă actori cu alte func ţ i i : directori etc..n u actori in stare p u r ă . O r, me s e r i a ş i i sceneiar avea multe de spus. P ă c a t că obiceiul unorasemenea d i s c u ţ i i a sistat.

— Ce p ă r e r e ai despre teatrul în care

lucrezi ?— Teatrul Mic e un teatru cu o durere

spec ia lă . E un teatru foarte interesant. S-aspus cindva despre el că e teatrul cel maibun. Orice actor ar fi dorit să joace la T e a trul M ic. orice ab solvent , s ă fie repa rtizataici . E un teatru care cere gindire, precizie,i m a g i n a ţ i e şi cinste. T o t o d a t ă , e un colectivmic. din care c a u z ă ne putem duce viaţan u m a i pe a n u m i ţ i paramet r i . D in p ă c a t e , acest

teatru a trecut prin impas, deoarece nu afost în ţe les şi cunoscut. S-au f ă c u t exage ră r i . U n i i au trecut prin teatrul nostruasemeni unor e o m i ş i voiajori, nu s-au s i mţ i tlegaţ i de noi, de Te at ru l Mi c. N -am adu sactori tineri, noi actori, ca alte teatre. înacest fel nu am privit in viitor. Pe parcurss-a slăbit discipl ina i n t e rnă , a r t i s t i c ă , ceea ceper ic l i t ează ex i s ten ţa colectivului . Şi-au făcutloc şi prostul gust şi superficiabtatea. N u m a i

o parte din colectiv s-a definit. E greu acumsă r id icăm din nou ş t a c he t a . Dar t rebuie .

— Şi acum, despre perspective.

— D upă fiecare e t a p ă (din nefericire, acestteatru a trecut prin multe etape care depindeau mai ales de ..persoane"), nu s-a făcuto a na l i z ă a etapei respective, ceea ce a făcutca oameni i c ă n u ş t ie de ce lÎDsuri trebuiesă se ferească pe mai departe, de aceea au re

petat aceleaş i greşel i . Uneori am trecut pringreşe l i chiar cu fe l ic i tăr i . Am pierdut ş i m u l ţ iactori : R ebe ng iuc, I r i n a P e t r es cu . N u m a i joacă la noi George Constantin, Cotescu. C a uzele plecăr i i lor se cunosc, dar nu exi s tăscuze. Lucrurile ar trebui c u m p ă n i t e mai b i ne -Acum s intem din nou d u p ă o „ e t a p ă " . A rtrebui să se procedeze operativ ca intr-oa de vă ra t ă i n s t i t u ţ i e de c u l t u r ă .

— Ce-mi poţi spune despre rolul lui Creon ?— E unul din cele mai dificile roluri din

î n t r e a ga l i t e r a t u r ă d r a ma t i c ă . Am privit cun e p l ă c e r e distribuirea mea in acest rol. Dealtfel, orice rol nou îl primesc cu n e p l ă c e r e . I nceea ce-1 p r i v e ş t e pe Creon. datele cu pr ivirela erou erau foarte controversate. Cînd am intrat mai adine in rol. ini-am dat seama că şiacest rol. ca şi celelalte, nu se poate face fărămari sacrif ici i . L-am gindil mult ş i am munc i i



şi mai mult despre spectacol, căulind u apunct de vedere, căutând soluţii pentru mişcare (de altfel, un critic m-a aeuzat d f imobilism) dorind ou toţii ca sensurile textului

să ajungă nemijlocit în sală. Pentru că Anti-gona e o tragedie născută din idei. Numaişi numai din idei. Piesa are mai multe teze(posibile) decît personaje. Fiecare personaj

îşi poartă în scenă destinul său imuabil, innumele uneia dintre aceste teze. Nu ştiu dacănoi am reuşit să facem totul în spectacol.Pe mine, înt r-un anumit fel, fiecare spectacolmă ucide. De altfel, teatrul, scena, îmi aducmari suferinţe. Chinul marii răspunder i . Evi dent, nimeni nu se sacrifică cu uşur in ţă .

Aceasta, mai ales, când sînt destui oamenicare se cruţă mult. Dar po ţ i admite chinulnumai in numele principiilor înalte ale artei.Spun aceasta spre lauda multor colegi tineri,actori buni, cum n-am avut niciodată.

— Rolul visat ?

— N u, nu visez la nici un rol. La niciunul. Am ambiţ i i mari, să fac ceva în rolurimici. N u m-am plins de un rol, ci doarmi-am permis uneori să mă mir atunci cînd

regizorii şi-au luat răspunderea . In ace;tplan nu cred că există regizori nemul ţumi ţ ide mine. Teatrul îmi ia mult timp. Cind joc seara, înt reaga zi îmi este dărui tă rolului. Sînt paralizat. N-am abili tăţ i , nu pottruca ; dacă n-am starea de „graţie", sînt caşi mort. Iţi închipui ce îndeamnă asta, într-oartă care se face in colectiv !

— Da r poezia ?

— Are şi posteritate. N u ca teatrul.

— Se discută mult despre teatrul modern...

— A fi modern poate să însemne folosirea tuturor posibilităţilor pe care ţi le oferătimpul tău, de a cunoaşte şi de a înţelege.Lupta pentru cunoaştere, folosirea tuturormijloacelor de cunoaştere. Lupta pentru înţelegere, folosirea tuturor mijloacelor de înţelegere. A fi modern poate să însemne a ştică tot ce este viu este modern, şi că o modernă cunoaştere şi înţelegere redă viaţă, dă

\ iaţă si as igură permanenţă .

Din nou cu Leopoldina Bălănuţă, in„Jocul ielelor" de Camil Petrescu



• P ă r e r e a p u b l i c u l u i

S t u d e n ţ i i l a t e a t r u

Bucureştiul, cel mai mare centru universitar al ţării, găzduieşte 12 institute de invăţămint superior, care cuprind peste 50 de facultăţi şi numeroasesecţii in care învaţă peste 44.000 de studenţi. Elemente active ale societăţiinoastre, studenţii manifestă şi un interes neobosit pentru teatru, atît prin

participarea lor la spectacole cît şi prin realizarea unor interesante repre zentaţii teatrale de amatori.

In acest număr, am oferit cîtorva studenţi din diferite institute bucu-reşlene prilejul de a-şi exprima opiniile în legătură cu teatrul.

TU DOR IEXULESCU,

Institutul de Arhitectură, anul al VWeaiMerg la teatru, dar nu foarte des. Nu

numai din lipsă de timp. dar pentru că gă sesc greu nişte răspunsuri la o problematicăce mă interesează pe mine în mod deosebit.

Sînt dispus oricînd să renunţ la alte interesede o seară şi să mă duc la un spectacol.

In acest spectacol aş dori însă să găsescexprimate, cu sinceritate, idei ale timpuluinostru, probleme în stare să capteze interesul real al tineretului. Deşi paleta repertoriului actual al teatrului e foarte bogată,totuşi sub asipectul unei problematici speci-

32



fiée, a unor piese care să d e z b a t ă cu au tent i c ă î nd ră z ne a l ă şi î n t r - u n l imbaj modern ,de pe poz i ţ i i l e cele mai avansate ale cont e m p o r a n e i t ă ţ i i , noile r e l a ţ i i umane şi sociale,a t i tudini le î n a i n t a t e , angajarea t ineretuluinostru — repertoriul teatrelor mi se pare afi sărac. Am avut norocul să cunosc m u l ţ ioameni de teatru. Am discutat cu ei desprea r t ă , despre p r e f e r i n ţ e l e noastre, ale tineretului , în toate domeni i le . La teat ru mă duc

să văd de obicei acele r e p r e z e n t a ţ i i .care s î n trealizări de echipă, în care j oa c ă actorii cares - a u a l ă t u r a t n u d i n ne c e s i t ă ţ i adminis t rat ive,ci pe baza unui crez ar t i s t ic comun. AmV ă z u t la teatrid „ L u c i a Sturdza R u l â n d r a "citeva spectacole care mi s-au p ă r u t că seapropie de «ces t ideal al meu de teatru.

La Teatrul de Comedie acum vreo patru sau< iuci an i am v ă z u t r e a l i z ă r i a s e m ă n ă t o a r e . Produc ţ i a a r t i s t i c ă a T ea t r u l u i N a ţ i o n a l mi separe că a l t e r n e a z ă î n c ă spectacole de b u n ă

calitate, în care se poate u r m ă r i î n a l t a t radi ţ i e , b u n a ş c oa l ă a i n t e r p r e t ă r i i realister o m â n e ş t i de teatru, cu unele m o n t ă r i m a ivetuste.

Asemenea r e a l i z ă r i de e c h i p ă , de s incronizare, de comuniune de ginduri ş i de interpretare s î n t caracteristice ,şi unor teatre s tu d e n ţ e ş t i d in ţ ă r i l e vecine. Regret că noi nuavem încă un asemenea teatru, un teatrucu profil s t u d e n ţ e s c pentru t ineret . E x i s t ă laora a c t u a l ă multe spectacole care creează i m

presia că cri teriul economic se bate cap încap cu criteriul ideologic. S-ar cere ca presa*ă i n t e rv i nă mai activ ş i mai categoric îndezbaterea ş i combaterea acestui fenomen. Urm ă r i n d presa de specialitate observ însă c ăşi aici un eori lucru ri le se bat cap î n cap :critica de teatru n u m i se pare a porni în totdeau na de la p remise obiective : e x i s t ăinadmisibi le ş i s u r p r i n z ă t o a r e contraziceri îndomeniu l cri teri i lor fundamentale, de orientare, şi nu doa r in a ce la al crite riilor -subiective, de gust artistic.

MONICA BRIŢCHI,Ins t i tu tul de A r h i t e c t u r ă , anul a l V-lea, responsabil cultural pe an

Facul ta tea n o a s t r ă are contracte cu T ea tru lN a ţ i o n a l , cu Teatrul de Comedie, cu TeatrulC i u l e ş t i . S î n t e m o facultate n u m e r o a s ă (vreo1200 de s t u d e n ţ i ) din care vreo 200 de stud e n ţ i numai in anul nos t ru . N u m ă r u l de 25—

30 de bilete, care revine an u lu i nostru din cotaIns t i tu tu lu i , r ă n i ine de obicei un n u m ă rconstant . Atâ ţ ia s tudenţ i merg cu regularitatela teatru : s î n t de obicei ace iaş i . Cei ca icnu merg, nu merg n i c i oda t ă . Ce s-ar puteaface să s p o r e a s c ă n u m ă r u l iubitorilor deteat ru ? S-ar pu tea face m ulte şi d in pa rteateatru lui şi d in partea facul t ă ţ i i . Mai multeşi m a i tentante metode de popular izare . în-tilwiri cu creatorii, dezbateri pe toa tă facul

tatea etc. Care ac u m nu se p rea fac. Fenom e n u l teatral se c o m e n t e a z ă izolat, la ocafea, la bufet, la atelier, la c ă m i n , de aceip u ţ i n i s t u d e n ţ i de care v-am spus că seduc în mod regulat .

I n lumea s t u d e n ţ e a s c ă c i r c u l ă zvonul cănoi, cei de la A r h i t e c t u r ă , s î n t e m grozavi,mai .pretenţ ioş i ş i mai exigenţ i dec î t a l ţ i i .Cred că e o p r e j u d e c a t ă , ch i a r d a c ă colegiimei lasă impres ia că s î n t mai temeinic pre

gă t i ţ i , că au un gust art is t ic mai dezvoltat .Cel puţ in î n domen i u l muzici i — un domeniu mai familiar ân facultatea n o a s t r ăde c î t teatrul. Colegii mei s î n t foarte amator ide concerte. Aici n-am probleme cu biletele.Nic i la clas ici nici la moderni . ProgrameleAteneului , des t inate s t ude n ţ i l o r s â n t î n s ă c a mde m î n t u i a l ă şi de aceea ne batem (fără s ăş i reuş im însă) s ă o b ţ i n e m bilete la marileconcerte ale s tagiunii muzicale. Cred că ş i6 t u d e n ţ i i au dreptul la cele mai bune pro

grame şi la a u d i ţ i i d e a n v e r g u r ă . Şi aceastad a c ă nu î n c ond i ţ i i optime, nici î n c ond i ţ i ide... c e n u ş ă r e a s ă .

î n ceea ce p r i v e ş t e teatrul , mai avizi despectacole s â n t s t ude n ţ i i d in an i i mar i , î nc e p â n d de prin anul al I H - l e a . P r e f e r i n ţ e l e se

î n d r e a p t ă exclusiv spre piesele de actualitate.La cele istorice se duc foarte p u ţ i n i . G r e ică aci subiectele f i ind cunoscute, se duc săvada cum mai j oa c ă unul sau al tul d inactorii prefe ra ţ i . Dec i noile d i s t r i b u ţ i i . M ă

n u m ă r printre cei ce pre fe r ă spectacolul cupiese contemporane. M-au interesat în ult imavreme şi Omul care... ,şi Moarlea unui artist de floria Lovinescu şi Prăvălia cu scară alu i Eugen Barbu ş i Opinia publică a luiBaranga. şi Virginia Woolf şi Adio Charlie,şi Secunda 58 a lui Dorel Dorian. Ciulei m -aimpresionat ca actor in Plaţi Strindberg a ş acu m ân Prăvălia cu scară m-a impres ionatE u g e n i a Popovici sau în Yuginia Woolf R a d u Beligan sau T o m a Caragiu în Ziariştii.

Cred că noi avem actor i foarte buni ş i reuşita unei piese depinde foarte mult de interpretare. N u m ă duc la teat ru , pu r ş i s im plu ,pentru d i s t r a c ţ i e . Ca să m ă dist rez m ă du cla baschet. Personal nu agreez comediile. Maiales cele u ş o a r e . A doua oară n u m - a ş m a iduce, spre exemplu , s ă văd Floare de cactussau Adio Charlie ! De aceea nici nu pot. ş ie penibi l câ teoda tă , in calitatea mea de responsabi l cultural , să mili tez pentru vizionarea com ed iilor. De altfel, colegii m ei a u

gusturi ş i at i tudini foarte categorice, nu potsă le impun ş i nici s ă - i i n f l ue n ţ e z . N u vo rbilete nici la comedia muz i c a l ă , n i c i la circ .La „ T ă n a s e " n-ani ,putut sa plasez •decît douăbilele. A trebu it să le restitu i pe toate, i î bloc. In schimb, ult imul spectacol pe care1-ani văzut, recitalul lui Tudor Gheorghe, m-atulburat. Textele, -acele 7 balade, profundeşi triste, mi s-au p ă r u t pur ş i s implu cutrem u r ă t o a r e .



Alexandrina Paţe

Victor Oancea

MIHAELA ROT AMU,

Universi tatea B u c u r e ş t i , Facultatea de chimie,a n u l a l I I - l e a

P ă r i n ţ i i mei au avut gr i j ă s ă -mi formezegus tul pentru teatru. D e m ic cop il m-au du sla teatrul de p ă p u ş i şi apoi la teatrul „mare*'

d i n o r a ş u l meu nata l (Ploieş t i ) . Cînd am maicrescut mă luau cu ei şi la spectacole înB u c u r e ş t i . Mă duc la teatru pentru p i e s ă şiapoi pentru i n t e r p r e ţ i . Iubesc clasicii : şi peShakesp eare şi pe Ra cin e şi pe M o b è r e şipe Sh aw şi pe Caragia le şi pe D ela vran ce aşi pe Alecsa nd ri etc. D ar piesa contemp or a n ă , problematica c o n t e m p o r a n ă e susceptibi lă de un farmec deosebit prin fo r ţ a de şoca noului. Şi chiar d a c ă autori i n o ş t r i contemporani nu r e a l i z e a z ă î n t o t d e a u n a acest şoc,

i îl t t ă i ă b i ă d t t

e în l e g ă t u r ă cu el ne i n t e r e s e a z ă în moddeosebit. P ă c a t că avem a t î t de p u ţ i n e piese,a ş putea spune chiar că nu cunosc nici u n acare să d e z b a t ă în mod real, î n d r ă z n e ţ şi pasionat problemele specifice g e n e r a ţ i e i noastre. Desigur că piesele scrise de A. Baranga,P a u l iEverac, I I . Lovineseu , Al . Mirodan,Teodor Mazi lu , surprind fiecare în parte a s

pecte sau câte o p r o b l e m ă care ne interes e a z ă ; dar eu m ă refer la piese exclusiv cutineri, despre tineri. Să nu-mi p o m e n i ţ i dePrestigioasa Loredana. Oriticile pe care le-amauzit la adresa ei în facultatea n o a s t r ă u nm-au î n d e m n a t să m ă d uc s-o vă d . *)

*) Opţiuni pentru teatrul românesc contemporan, pentru o problematică specifică detineret, pentru o mai pasionată angajare ascriitorilor noştri de teatru în dezbaterea noil l ii i l d d d ă l



VICTOR OAXCEA,

Universi tatea B u c u r e ş t i , Facultatea de fizico-chimice, anul aii I l l d e a

îmi cere ţ i părerea despre teatru în moment u l cel mai potrivit. T o cmai ofeream colegilor mei bilete la Transplantarea inimii necunoscute, Mincinosul, Iubire pentru iubire,

Domnişoara de Belle Isle şi Play Strindberg.

D u p ă cu m v e d e ţ i , un repertoriu variat , darexclusiv la teatrul „ B u l a n d r a " . Aceasta pentru că teatru l . .Bu land ra" a r e u ş i t să s impl i fice r e l a ţ i i l e cu noi, s t u d e n ţ i i , să le transforme din b i r o c r a ţ i e î n a m i c i ţ i e . La celelalteteatre, ne i zbim de fel de lei de piedici organizatorice, de un sistem birocratic greoi, cuprea multe s e m n ă t u r i . , .Bu landra" a simplificat sistemul, ne oferă bilete bune cu p r e ţ u r iacceptabile, pe baza unei simple c h i t a n ţ e . Deaceea e şi c ă u t a t . Uneori, cum a fost la Ziariştii,

n e oferă chiar şi c î t ev a i n v i t a ţ i i . I n i ţ i a t i v ă f o r mid ab i l ă . F a p t care la alte teatrear p ă r e a utopie. Cînd interesul unui teatru ser id ică peste rigorile co n tab i l i ce ş t i şi c a u t ămetode adecvate pentru atragerea publicului,cîş t igul acelui teatru, cred eu, este imens.Se r ea l i zează şi planul financiar, dar efectule în co n ş t i i n ţ ă . Nu s e calcă n ic i o lege.Totul e să ai cu a d e v ă r a t dragoste şi î n ţ e l e gere f a ţă de publicul pe care ţâ-1 d o r eş t i , s ăfaci totul pentru a-1 atrage. Cred că în a r t ăn u p o ţ i aplica rigid şi absurd aceleaş i metodeşi calcule pe eaire le a p l i c ă m noi în retortelenoastre din laborator. Q t de dornici s î n t s tu den ţ i i noş t r i de teatru aţi v ă z u t cu ochii d v.I n 20 de minute, din 60 de bilete la Trans

plantarea itiimiim i - a u r ă m a s trei, pe care înu r m ă t o a r e l e minute le va solicita, precis, cineva. Deşi s în tem o facultate cu un n u m ă rm ic de s t u d e n ţ i , ceea ce ni se oferă (eoni 100de bilete pe s ă p t ă m â n ă ) n u satisface nici pe departe c e r i n ţ e l e . I n t e n ţ i o n ă m s ă r ea l i zăm în vii torul apropiat, contracte cu Teat ru l Mic, cu

Teat ru l de Comedie, cu Opereta, căci avemcereri c u d u iu m u l . Tare aş vrea să r e u ş i m ceeace a m r eu ş i t cu teatru l vecin , cu . .Bulandra " .D u p ă cc vedem la . .Bulandra" toate spectacolele stagiunii actuale, i n t e n ţ i o n ă m să organizam la facultat e o dez bat ere cu to ţ i s tu d e n ţ i i , î m p r e u n ă cu toa tă presa, vă i n v i t ă maut Lu pat fi pe dv.

MIHAI

T OC ILESCU,Ins t i tu tu l de M e d i c i n ă , anu l a l I I - lea

>Mă duc, în l imitele t impului l iber, la teatru.Stagiunea t r e c u t ă a m v ăzu t c î t ev a reprezent a ţ i i bu ne : la N a ţ i o n a l Chiriţa, Fanny ; la„ B u l a n d r a " , D-ale carnavalului, Play Strindberg, Transplantarea inimii necunoscute, Iubire pentru iubire : la „ N o t t a r a " , Şi eu am

fost în Arcadia, care mi-a p l ă c u t foarte m u l t ,şi Adio, Cliarlie ! ; la Comedie, Galy-Gay,Cher Antoine, şi altele, nu pot acum să vi le

înş i r chiar pe toate. Sîn t printre fer ici ţ i icare au putut vedea My Fair Lady la Oper e t ă , Traviata şi Lacul lebedelor la O p e r ă .Am fost un norocos. Colegii mei nu au r eu ş i tsă ob ţ ină bilete. Să explic cum s-a întîimjplataceasta ? Poate o fac a l ţ i i .

BOGDAN VELCIU,

Ins t i tu tu l de M e d i c i n ă , anu l a l I I - lea

I EU în sch imb , s î n t din cei care au profitatp u ţ i n — foarte p u ţ i n — de bilete pentruteatru, o b ţ i n u t e pr in in te rmed iu l f acu l t ă ţ i i .Am încerca t să-mi fac rost de bilete pe contpersonal, dar nu prea am r eu ş i t . De aceea amş i v ăzu t p u ţ i n e spectacole. N u a m beneficiat

nici d e a c ţ i u n i l e cu caracter teatral pe caream auzit că le o r g a n i z e a z ă L M . E . - u l nos t ru .D e obicei, aceste a c ţ i u n i s î n t cunoscute num ai de cei ce au fericirea ca în anul lor săa i b ă un responsabil cultural mai activ. Ceilalţi . . . N oi s î n t e m foarte r ă s p î n d i ţ i şi, în general, nu p rea ş t im uni i ce fac al ţ i i . Ar trebui să existe o colaborare î n t r e responsabi l i inoş t r i culturali , o popularizare pe î n t r e g institu tu l a spectacolelor şi a a c ţ i u n i l o r care seo r g an i zează . Am auzit , de exemplu, că recent

a fost la noi o în tâ ln i r e cu t ânăru l actor IonCaramit ru . N -am par t ic ipat pent ru că n-amş t i u t , nimeni nu m-a a n u n ţ a t . Şi probabil că în s i tua ţ ia mea au mai fost şi al ţ i i . Sînt preap u ţ i n e şi prea sporadice aceste a c ţ i u n i menitesă contribuie la stabilirea unor l e g ă t u r i m a is t r î n s e î n t r e teatru şi public.

ZEF1RA DUMITRIU,

Ins t i t u tu l d e M e d i c i n ă , anu l a l I I I - l e a

N u e, cred, nevoie de argumente şi de a m ă nunte pentru a s u s ţ i n e că mo d ic in i ş t i i a u o încl inaţ ie f i rească spre orice gen de a r t ă , in clusiv spre teatru. Pr in natura lor, s t u d e n ţ i ide la M ed ic in ă s î n t sensibili şi receptivi latot ce e legat de om, la ceea ce el f ău r eş t e ,

î n stagiunea aceasta am î m p ă r ţ i t colegilor bilete la aproape toate teatrele. Vreo 480 de

bilete. E foarte p u ţ i n în raport cu ce r in ţ e l e şic u n u m ă r u l mare de s tu d en ţ i . ( S în t vreo6.000). Sînt foarte multe cereri la O p e r ă şiO p er e t ă pe care aceste d o u ă i n s t i t u ţ i i nu lesatisfac n i c i o d a t ă . M ă refer la bilete cu reducere, aşa cum, de exemplu, ne oferă Ateneul la concertele pentru s t u d e n ţ i sau uneleteatre la spectacolele lor. Bilete de calitate şil a p re ţu r i acceptabile.



După cite am observat, preferinţele rae-dieiniştilor sint exclusive. Toţi preferă spectacolul modern. Ne-a plăcut în unanimitate şi Regele Lear (la Naţional) şi Léonce şi Lenaşi Ziariştii (la ..Biibandra" ). Anu l acesta comisia noas tră cul turală e mai activă decît înanii trecuţi , organizează, la club. cu regularitate, o seamă de acţ iuni . Aş dori să lansezprin dv. o invitaţie deschisă tuturor celorcare vor să viziteze clubul nostru, al Medi-cinistilor, unde echipa noas tră de teatru şibrigada de agitaţie reprezintă spectacole, unlde în fiecare sâmbătă , duminică sau luni existăeîte o manifestare artis t ică. Să vină la noi.să discutăm despre teatru, tineri creatori, tineri cronicari, dar nu să vină pen tru in le-plinirea unei cuirtoazii formale sau din obligaţie, ci prieteneşte, ca să afle ce gîndim noidespre teatru. Le garantăm o 6ală plină sisurprize în ceea ce priveşte participarea studenţilor noştri la dezbateri. Puncte de vedere în replică nu vor linşi... *)

*) O invitaţie similară a făcnt-o. pentruduhul Institutului Agronomic, studentul Duru Ancuta.

RODIC A J IREADĂ ,

Universitatea Bucureşti , Facultatea de filologie, Secţia română, anul al I I I - lea

T'nnez limba română . E firesc ca teatrulsă intre direct în preocupări le mele, să reprezinte pentru mine un domeniu familiar.Dar nu numai datori tă meseriei îndrăgescteatrul. îna in te de a intra la facultate am

jucat — amatoare — în echipa clubu lui sanitar, eram specializată în roluri de... secretară . Teatrul intră în r îndul pasiunilor meleintime. încerc să păstrez cu el un contactpur, originar, nu prin intermediu l formu lelorpreconcepute. Există în facultate un cerc decritică teatrală. Nu îl frecventez. încerc sămă menţin în sfera p erceperii fenomenului

teatral pe calea afectivă, a emoţiei imediate,nepreconcepute. Scriu versuri, am publicatcîteva poezii. încerc şi proză. Teatru, deocamdată , nu : e foarte greu. Totuş i , după mine.teatrul cule forma de artă ce corespunde celmai bine şi cel mai direct spiri tuali tăţi i actuale, pentru că realizează concret şi in moddirect comunicarea. Iar teatrul modern îmipsre că s,' apropie din ce în ce mai mult

36



de l imbajul poeziei . Deş i gust ş i un spectacol d e Ă l d c s a n d r i sau de Delavrancea, deCaragiale, teatrul lui Ionescu, Durrenmat t ,Peter Weiss, Mazi lu , e mai apropiat de mine.m ai conform cu structura mea, cu preferinţele şi gusturile mele. Desigur în sfera acestuiteatru „ m o d e r n " preferat i n t r ă şi Ibsen şiSbaw şi Lovinescu şi P a u l E v e r a c . Citesc însămai mult teat ru contemporan d e c î t v ă d .

A m v ă z u t p u ţ i n e spectacole cu piese r o m â

neş t i actuale : Opinia publică, Şeful sectoruluisuflete (o alegorie p u ţ i n f o r ţ a t ă , d a r R a d uBeligan, prin interpretarea sa p l i n ă de farm ec şi i n t e l i g e n ţ ă , a risipit a c e a s t ă impresie,a î n n o b i l a t textul , f ă c i ndu-1 c onv i ngă t o r ) , Moartea unui artist, care mi s-a p ă r u t că î l reprez in tă mai bine pe H o r i a Lovinescu dec ît Citadela sfărinwtă. Mă duc la teatru şipentru actori . Sînt c î ţ iva actori t ineri care îmis u g e r e a z ă prin jocul lor discret şi firesc, idealu l meu de interpretare, apropo, de teatrul

modern, care r e u ş e s c s ă p ă t r u n d ă în in t imi tatea unui text, s-o releve laconic şi sugestiv,c u n u a n ţ e fine. subtile.

Spectacolele care m-au e m o ţ i o n a t cel maimul t în ul t imul t imp au fost : Preţul de Arthur Mil ler ( la T eat rul Mi c) , Regele Lear (laN a ţ i ona l ) şi Play Strindberg.

MIHAELA DIMITRIU,

Universi tatea B u c u r e ş t i , Facultatea de f i lo

logie, Sec ţ ia f ranceză , anul a l V-lea

Spectacolele trupelor s t r ă i n e care vin la noiprin A . R . I . A . nu a j ung n i c i o d a t ă în masas t u d e n ţ i l o r . Sala Palatului e tabu pentru noi.

CLARA VEGH,

Universi tatea B u c u r e ş t i , Facul ta tea de l imbigermanice, S e c ţ i a ge rma nă , anu l a l V-lea

Merg la teatru câ teoda tă de trei ori pes ă p t ă m î n ă , alteori o d a t ă la ş a s e s ă p t ă mâ n i .Mă in te resează să merg la teatru, în primulr ind, ca s ă -n i i completez c u n o ş t i n ţ e l e de special i tate. Teatrul nu mai e azi o relaxare,ca pe vremur i , c î n d te duceai să- ţ i af işezi or o c h i e sau să pr i ve ş t i beau-monde-ul . T e a t rul a devenit azi o preocupare s e r i oa s ă , ocale de inform are şi de î n v ă ţ ă t u r ă . Citezetextele de teatru în original, in limba e ng l e z ăsau în g e r m a n ă , şi pe u r m ă mă duc să văd

c um s ună t raducerea r e s pe c t i vă pe s c e nă ,cu m s-a transfigurat scenic unul sau altuldin textele studiate. Cu serioase lacune (niciun Schiller, nici un Goethe, m ă c a r pr imaparte d in Faust să fi a p ă r u t pe undeva, puţ in Shakespeare — Lear. Măsură pentru măsură. Zadarnicele chinuri —) repertoriul teatrelor ar trebui să c u p r i n d ă in p e r m a n e n ţ ăoperele reprezentative ale marilor clasici.Clasici totuşi se mai găsesc pe ici pe colo. în

schimb dramaturg ia m o d e r n ă s t r ă i n ă e ş i maislab r e p r e z e n t a t ă ş i nu totdeauna pr in ceeace aTe ea mai. . . valoros . Dramaturgia mod e r n ă e n g l e z ă a r ă m a s , de exemplu, la furioşi , iar dintre a c e ş t i a , nuttnai la Osborne.Litera tura a c t u a l ă a m e r i c a n ă e r e p r e z e n t a t ă ,tardiv, cu Virginia Woolf. Tot ce am gă s i tm a i in teresant în ul t imi i ani a fost u n Miller, ş i u n Pin ter la T ea tru l Mic , u n Recket de Anouilh lia N a ţ i o n a l şi , mai recent, un

D ur r enma t t Play Strindberg la „ B u l a n d r a " ,Hoffmlanstahl la I.A.T.iC. (Jedermann) dar reprezentat î n t r - u n anonimat total . F ă c u t dotineri, acest spectacol, s-ar fi cuvenit să circule pr in f a c u l t ă ţ i sau, în orice caz, puteapr int r -o popular izare mai e v i d e n t ă să fie văzut de ma i m u l ţ i s t u d e n ţ i ai cursur i lor del imbi s t r ă i n e . Ar fi de dorit să existe o l egăt u r ă m a i s t r î n s ă , î n t r e noi s i s t u d e n ţ i i de laCassandra . Şi nu e x i s t ă . Tot ce e mai interesant pentru noi a f l ă m î n t â mpl ă t o r .

î n facultate, la noi nu e x i s t ă o preocupareefec t ivă pentru educarea culturi i teatrale. Artrebui să existe o coordonare î n t r e teatre şif a c u l t ă ţ i . C i nc i s t ude n ţ i de la g e r m a n ă ne-amales ca subiect de examen c onc e p ţ i a noa s t r ădespre Bucbner, cum îl vedem noi azi , înl umina c o n t e m p o r a n e i t ă ţ i i , pe acest autor. Ceinteresant ar fi fost d a c ă cineva ar fi avuti n i ţ i a t i va să organizeze o î n t â l n i r e cu Ciulei ,să fi analizat şi d e z b ă t u t î m p r e u n ă cu elc onc e p ţ i a sa şi a n o a s t r ă apropo de B u c h

ilor. Ademenea în tâ ln i r i s-ar putea l ă rg i şi î n l egă tură cu a l ţ i au tori de lim b i diferite —clasici sa u conte mp orani. *J

GABRIEL DRĂGUŢ,

Ins t i tu tu l de A r h i t e c t u r ă , anu l a l I l I - l e a

Cele m ai r e u ş i t e spectacole ale s tagiuniitrecute şi cele mai frecventate de noi au fost

N octurnelede la Ţ ă n d ă r i c ă , genul preferat de teatru al s t u d e n ţ i l o r n o ş t e i . E v o l u ţ i a

lu i Virgil O g ă ş a n u şi a lui Gh. C ă c i u l e a nu în aceste recitaluri a fost u r m ă r i t ă cu ră suflarea t ă i a t ă d e e m o ţ i e . Ar fi de dorit caacest gen de spectacole moderne şi nobile săa i b ă continuitate, să facă proze l i ţ i şi la alteteatre. D u p ă ce am v ă z u t aceste spectacolel-am invitat pe Virgil O g ă ş a n u la clubul nostru, unde ne-a prezentat programul aproape

în intre<rime. A fost o s e a r ă m e m o r a b i l ă .

* Puncte tle vedere asemănătoare legate denecesitatea introducerii in repertoriul teatrelor a mai multor piese reprezentative dc autoristrăini, clasici şi m oderni. de organizaream ai multor dezbateri creatoare pe margineaacestor spectacole, au fost susţinute şi dcstudentele Mihaela Dimitriu, anul al V-lea,

l:rancczu. Marin Sfetea. anul al 11-lea. Engleză, Munteanu Voica, anul al V-lea, Slave.



DORU AVRAM,Ins t i tu tu l Agronomic, a n u l a l I l I - l ea

A m vă z u t Ziariştii, spectacol urmat dedi scuţ i i . A fost impres ionant s ă vezi o salăp l i nă numai de s tudenţ i . De la noi au fostvreo 30. Teat rul , .Bulandra" şi Cent rul uni versitar ne-au oferit pri lejul de a cunoaş teun spectacol ş i „pe d inăunt ru" . L iv iu C iu le ia promis că o să ne invite de acum încolola fiecare montare, şi chiar la unele repe t i ţ i i .Ar fi o iniţ iat ivă care m e r i t ă toate m u l ţ u m i

rile noastre. Studenţ i i de la Agronomie 6Întfoarte receptivi la fenomenul artistic, dornicide spectacole d in orice domeniu , inclusivd in tea tru . Se distr ibuie pe s ă p t ă m î nă c a m500 de bilete dar, să şt i ţ i , cifra aceasta e departe de a satisface toate cererile. Sol ic i t ă r i l es î n t foarte mari şi nu reuşim să le facemfaţă. Am cerut teatrelor să ne cedeze o sală în t reagă sau măcar jumătă ţ i de sa lă , da rcererea a r ă m a s d e o c a m d a t ă f ă r ă r ă s p u n s .Piesa Ziariştii am văzut -o de trei ori. O d a t ă

spectacolul N a ţ i ona l u l u i mi - a p l ă c u t doarR a d u Beligan. Ca ansamblu actoricesc mi separe mai reuş i t acest ult im spectacol, deş iCerchez, interpretat de Virgi l Ogăşanu. nu mise pare împl in i t . Ce i l a l ţ i actori însă , TomaCaragiu. V. Rebengiuc, E . Schăf fe r , Gh. Oan-cea s înt excelenţ i .

Acum două s ă p t ă mî n i a m vă z u t Camera dealături la Teat rul Naţ iona l . M-a interesatfoarte mult . Mi-a p lăcut interpretarea actorilor : Ion Marinescu. Voleria Seciu, I o n L u cian, Valeria Gagealov etc. Mi-a plăcut şi

Primarul lunii, la Teat rul Mic. Mă in te reseazăpiesele de actualitate, care dezbat problemelezilelor noastre, oare iau at i tudine şi combatme nt a l i t ă ţ i l e retrograde. A m vă z u t foarte mul te spectacole puse în scenă de regizorii noş tri re p u ta ţi , în ce p în d de la ..clasicii" SicăAlexandrescu, M o n i Gbelerter, Al. Finţ i , con-tinuin'd cu genera ţ i a de mijloc : L ivi u Ciulei.Horea Popescu, R a d u Penciulescu, Sorana Co-roamă p înă l a Valeriu Moisescu, Dinu Cer-nesCit şi alţii. îi cunosc şi î i urmăresc şi pe



cel psihologic etc. Tot t impul l iber î l dedicv i z i o n ă r i i spectacolelor. Am v ă z u t Cele douăorfeline, a b i a a ş t e p t să văd şi realizarea luiAl . Bocăne ţ , Bună seara, dom nule Wilde !L a „ T ă n a s e " a m v ă z u t Bimbirică şi m i 6-ap ă r u t foarte slab, iar în r e p r e z e n t a ţ i a La grădina Cărăbuş, tot ce era bun, erau cupletelelui... T ă n a s e . T e a t r u l „ T ă n a s e " are i n t e r p r e ţ ie x c e l e n ţ i ca P u i u Căl inescu , Hor ia Şerbă-nescu, N i c u Gonstanjtin şi a l ţ i i , care nu s î n t

însă folos i ţ i cum t rebuie , n-au par t i tur i deumor ş i 6a t i r ă pe m ă s u r a lor.

DORU AN CU Ţ A,Ins t i tu tu l Agronomic , anu l a l IV-lea

î m p ă r t ă ş e s c î n t r u t o t u l p ă r e r e a coleguluimeu de facultate Doru Avram. Aş vrea î n s ăs ă ins is t ş i eu asupra nemaipomeni tei impres i ipe care mi-a l ă s a t -o seara, mai bine zis ,

noaptea, în care am discutat la „ B u l a n d r a " Ziariştii. Aş dori , n e a p ă r a t , aşa cum ni s -apromis , să putem avea posibil i tatea să u r m ă r im, în g rup , r e pe t i ţ i i l e la Revizorul şi laVicarul. Ar fi un cîş t ig ş i pentru s t u d e n ţ i şipentru teat ru .

M ie î m i p l ac foarte mul t Opera ş i Opereta, comedia în general . La O p e r ă şi Opere tă s în t însă foarte p u ţ i n e premiere, cump u ţ i n e s î n t de altfel, îşi nu-mi explic de ce,şi la Teatrul de Comedie. Am a ş t e p t a t c a m

mul t p î n ă s ă v i n ă î n sf î rş i t o p r e m i e r ă . . .general i n t e r e s a n t ă : Interesul general. Axav ă z u t m a i toate spectacolele reprezen tative aleOperei , daT cu foarte mare greutate şi nu cubilete de s tudent. Marea durere e că noi s tud e n ţ i i n u r e u ş i m să- i vedem pe so l i ş t i i noş t r imari , pe vedetele operei, care duc gloria ţ ă r i inoastre peste hotare. L a u n sp ectacol în caree v o l u e a z ă — rar, ce-i dr ep t — LudovicSpiess s a u E l e n a Cernei, N . Heailea, I o n Buzeano i , s t ude n ţ i i , nu avem bi lete . Propun organizarea unor spectacole cedate s t u d e n ţ i l o r , cusol iş t i d e p r i m ă m i n ă . Ar trebui ca Centruluniversitar 6ă i n t e r v i n ă în rezolvarea acesteid o l e a n ţ e care, cred eu, e g e n e r a l ă . P en t r uşcol i ex i s t ă concerte de i n i ţ i e r e ; pentru institutele d e î n v ă ţ ă m î n t super ior , nu. Ne-amduce şi noi cu bilete reduse să ne „ i n i ţ i e m " .Muzica n o a s t r ă s i m f o n i c ă e foarte p u ţ i n c u n o s c u t ă . Radioul face c î t e ceva în acest sens,dar o face în limitele lui specifice.

IONEL MANOLACHE,Ins t i tu tu l Agronomic, anul a l I l l - lea

Sînt difuzor de bilete pe institut. Noi avempeste 3500 d e s t u d e n ţ i . F a ţ ă de n u m ă r u lmare al cererilor, biletele pe care le ob ţ i nem de la teatre s î n t cu totul insuficiente, î n general teatrele a p l i c ă cu noi s is temul depe vremuri al cooperativelor agricole de cons u m : „ d a c ă nu cumper i ş i biscui ţ i , nu-ţ i

vindem g a l o ş i " . S ă p t ă m î n a t r e c u t ă am difuzatvreo m ie de bilete, dar n u m a i 10 (zece) aufost c u p r e ţ redus, la spectacolele de teatru,şi vreo 60 la O p e r e t ă . Teatrele spun că trebuie să i ş i realizeze planul ş i nu pot să nedea mai mul te bi le te cu reducere. Am renunţ a t atunci la . . . , favorur i" ş i am cerut să ni6e dea bilete de orice fel. La Interesul generala m ceru t de exe m p lu 100, n i s-au d at 16,la Gaiţele n i c i u m i l , la Adio, Charlie ! a m

ceru t 125 şi n u m i s-a da t nic i unul . Tea t re le îmi cer să c u m p ă r bilete la spectacole demu l t v ă z u t e . O r s t u d e n ţ i i nu vor să m e a r g ăde 2—3 ori la a c e l a ş i spect acol. E i vor, peb u n ă dreptate, să v a d ă mai ales ceea ce e noup e af i şu l stag iun ii . Da r, fie ş i spectacole m a ivechi. L a Galy Gay mi s-ar f i smuls , pur ş is implu , biletele, d a c ă aş fi r e u ş i t să c a p ă tvreunul . De asemenea la My Fair Lady,unde mi s-a spus că voi o b ţ i n e n u m a i d a c ăiau şi la Se mărită fetele. Dar pe acesta din

u r m ă s t u d e n ţ i i n o ş t r i l -au v ă z u t . Am cerutsă ni 6e cedeze j u m ă t a t e d e s a l ă la My Fair Lady. Am fost r e fuz a ţ i . Ar fi foarte interesant d a c ă s-ar putea organiza o î n t î l n i r e c udifuzorii biletelor din teatre, cu conducer i leorganizatorice ale acestora ş i cu responsabil i iculturali ai f a c u l t ă ţ i l o r d i n B uc ure ş t i . Te a trele ar avea multe de auzit cu acest pri lej .

ADRIAN ROMAN,

Ins t i tu tu l Pol i t ehn ic , Facu l ta tea de e n e r g e t i c ă ,s e c ţ i a „ E l e c t ro" , anu l a l I l l - l ea

S î n t un pas ionat a l teat rului . In „ b ă t ă l i a "pentru Regele Lear a m fost a l ă t u r i de P en -ciulescu, pentru că spectacolul lu i expr imat i ne r e ţ e a , inc lus iv maturitatea tinereţii. S î n t însă de luat în s e a m ă şi c î t e va dintre cons i d e r a ţ i i l e lu i P a u l E v e r a c , referitoare la acestspectacol. Paradoxal, tocmai aceste considera ţ i i m- au î n d e m n a t s ă î n c e r c s ă4 cunos c

m a i î n d e a p r o a p e pe Pau l Everac şi astfel amajuns să par t ic ip la cenaclul de dramaturgiecondus de el , unde am în tâ ln i t o a t m o s f e r ăfoarte e l e v a t ă ş i unde am ş i luat c u v î n t u lc î n d v a . E u cred că m ers u l is toriei e favorabilteat rului , dramaturgiei . T i m p u l ne obl igă s ăne c o m p r i m ă m p r e o c u p ă r i l e . D a c ă citesc unroman în d o u ă volume, la al doilea volumaproape că a m s e n z a ţ i a că-1 recitesc. T i n dc ă t r e eseu, poezie, dramaturgie, pentru că especific acestora să condenseze idei . Dintre

dramaturg i i n o ş t r i îmi place D. R. Popescu,apoi P a u l E v e r a c . M ă î n t r e b c î n d se vorocupa şi de r e l a ţ i a ing iner - t ehn ic ian-munci -tor, r e l a ţ i e foarte i m p o r t a n t ă şi spec i f i că alumii noas t re m oderne. N u mi-ar place î n s ă6ă fie t r a t a t ă a c e a s t ă r e l a ţ i e în registrul comic. Nu descons ider comedia. îmi place ş im ie să râd cu p o f t ă , dar unele subiecte credcă nu se pre t e a z ă r î s u l u i . R î s u l , de obicei, eprovocat de o s i t ua ţ i e r i d i c o l ă , ne a gă ceva



Bogdan VelciuO an aFloricaŞerban

nefiresc. Or, prea mul ţ i ne a gă în lumea asta,ca să te m u l ţ u m e ş t i numai cu a t î t . E , pa rc ă ,mai simplu să sat ir izezi . E mai greu săedifici... O p i e s ă ca Ştafeta nevăzută, cred căse apropie cel mai mult de timbrul dezbaterii pe care o a ş t e p t eu din partea dramaturgiei.

MIRCEA MAGDA,

Academ ia de Studii E con om ice. Fac ultatea dec iberne t i că , Sec ţ i a . . Informat ică" , anul alIV-lea

Cred că teatrul, dramaturgia noa s t r ă cont e m p o r a n ă în pr imul r î nd , ar trebui să invetocite ceva de la In fo rma t i c ă . Tea t ru l este şi elun sistem informa tic, care .,ia" o idee dinrealitate, o pre l uc re a z ă cu ajutorul unor mijloace şi metode proprii, apoi o transmite celor in te resa ţ i . Deosebirea e că sistemul informatic l uc r e a z ă cu i n fo rma ţ i i iar teatrul cu

reş lene. Sînt c î teva perioade ale istoriei teatrului pe care publicul le ştie din auzite. Şicî ţ iva mari dramaturgi . iN>ll se joacă Moliè re .

Racine. Schiller, Tolstoi, Cehov. Abia acum

a „ a p ă r u t " un antic... Dar nici dramaturgi ifoarte tineri nu s în t juca ţ i . Noi nu s î n t e mblaza ţ i , t inerii . s t u d e n ţ i i mai ales. s î n t e mfoarte recept ivi la ceea ce e nou. \ u trebuie,deci, să fim . .şocaţi", pentru a reac ţ iona , pentru a recepţ iona mesajul teatral. Apoi dramaturgii trebuie să nu uite că s î n t e m „ ma ide ş t e p ţ i " , JIU ne m ai m u l ţ u m i m cu scheme.

Cred că ar trebui să se în f i in ţeze chiar unteatru s t ude n ţ e s c , ale căru i evolu ţ i i şi exper i e n ţ e să fie discutate cu seriozitate. Peste tot,teatrul s t ude n ţ e s c este un catalizator al m i ş cării teatrale. F absolut necesar să ne g î nd i roşi noi la aşa ceva

PETRE POPA,Institutul Politehnic. Facultatea do energe t i că ,secţia de ..Centrale nucleare electrice", anul



marea majori tate a acestor spectacole, decît. în.. . lecturi . O pin ii le diferi te as up ra un u ispectacol m ă inc i t ă să verific eu î n s u m i , „ lafa ţa locului", care este realitatea faptului artistic. Aşa s-a î n t â m p l a t î n cazul , devenit clas ic în cali tate de „ c a z " , a l Regelui Lear. D i n tre cron ica rii dr am at ici, îi prefer p e cei m ai„ d u r i " , m a i a r ţ ă g o ş i . Altminteri , de obicei ,frecventez mai cu s e a m ă spectacolele care aufost verificate de p r e z e n ţ a n u m e r o a s ă a spectatorilor...

A m e moţ i e Ia piesele contemporane ale c ă r o rpersonaje s î n t d e v î r s t a mea . Aceşti îngeritrişti şi Moartea ultimului golan, d e ş i diferiteca fac tură şi greutate, s î n t t o t u ş i Piese deTeat ru . I n s ch i mb , am fost î n ş e l a t de t i t lulcomercial al piesei Tango la N isa, j u c a t ă peaceeaş i s cenă u n d e v ă z u s e m m a i î n a i n t e Îngerii... Cred că prob lemele noastre s î n t foartegrele şi foarte dur e , foarte teatrale, foarteo m e n e ş t i , nu trebuie să f ie schematizate pentru

a fi „ v î n d u t e " gata digerate. Vă d a ţ i s eamacî te probleme avem de rezolvat ? De v i a ţ ă —pentru că nu avem o v i a ţ ă u ş o a r ă ; sociale —pentru că trebuie să ne i n t e g r ă m î n t r - o societate e x i g e n t ă — ; culturale — pentru căavem mari lacune. . . Şi chiar probleme „ u n i versale", aş zice, s t imula t de un min un atspectacol de teatru, cum a fost Cazul Oppen-heimer. Caracterul m ili tant a l poli t ici i depace a ţ ă r i i noastre cred că ar trebui să iacumva şi forma u n ei exp resii teatrale

O AN A FLORICA ŞERBAN,

Ins t i t u tu l Politehnic, Facultatea de tehnologiac o n s t r u c ţ i i l o r de m aş in i , Sec ţ ia „Ma ş in iunel te" , anul a l I I - l e a

îmi pare rău că l ipsesc de pe af i şu l bucu -r e ş t e a n piesele sentimentale. U n i i combatsent imental ismul , î l c o n s i d e r ă desuet, d e p ă ş i t .I^a

m o d ă e „ d u r i t a t e a " . Dar succesul f i lmului Lave Story cred că trebuie să dea de g î n d i tşi teatrelor. Mie , acest film n u m i s-a p ă r u tm a i c u t r e m u r ă t o r d e c î t Suflete tari, de c î t Jocul de-a vacanţa, a l c ă r o r „ s e n t i m e n t a l i s m " ede e x t r a c ţ i e s upe r i oa ră . . .

P e d e a l t ă parte, cred că teatrele ne-arputea eîş t iga m ai u ş o r de partea lor m o n t â n da ş a - n u m i t e l e . . jurnale teatrale", cum am văzut, cînd eram în liceu, Ia Teatrul de Comedie, şi cum cred că este — in parte — spec

tacolul Teatrului Mic cuPrimarul lunii...

ILEAN A DINU,

Inst i tutul Pedagogic. Facultatea de l imbi germanice , Sec ţ ia engleză , anul a l I I - l ea

S î n t ades în c on t r a d i c ţ i e cu colegii meipentru că agreez ceea ce este mai cuprins de

teatrali tate în spectacole. Desigu r, excesul î m ic r e e a z ă n e m u l ţ u m i r i , dar am o sa t i s fac ţ i e m a imare atunci c înd anumite efecte teatrale s î n tsubliniate. „ D e mi t i z a Te a " e, î n t r - u n fel , anti-teatru, cred eu, pentru că personajul teatral e„ u r c a t " de s c e n ă . F o r m a ţ i a mea ca spectatoarede teatru a î n c e p u t la „ Ţ ă n d ă r i c ă " , a continua t l a Tea t ru l „ C r e a n g ă " şi, concomitent, lacelelalte teatre. Din p ă c a t e , chiar ş i a c e a s t ăf o r m a ţ i e e destul de.. . n e f o r m a t ă , pentru că eu

n-a m vă z u t foarte multe din mar i le spectacole ale repertoriului n a ţ i o n a l ş i universal .Cred că Tea t ru l N a ţ i o n a l t rebuie să a i b ă î nreper tor iul său vreo zece. d o u ă z e c i de spectacole ale un or m ari dra m atu rgi , spectacoleetalon. Mari i actori nu ne l ipsesc, în schimbne lipsesc, de p i l d ă , spectacole cu piesele luiSchiller. lu i H u g o . Aş dori să văd Fecba lu iRacine, N ora, Domnişoara N astasia. I i m u l ţ u mesc Leopold ine i B ă l ă n u ţ ă , mi - au p l ă c u t î n Antigona şi ea ş i lonescu-Gion. Cel mai

mul t , î n s ă , mi - a p l ă c u t modul în care regizorul a interpretat textul . Pentru că în cazu laltor autori clasici , de p i l dă în spectacolele cupiesele lui Shakespeare, î n t r e u n text d eShakespeare şi un regizor contemporan orksfttde inventiv, mi se pare mai de autori tatetextul .

Apropo de Antigona. La vremea ei , era opiesă de actualitate. Mi se pare că în dramaturgia n o a s t r ă c o n t e m p o r a n ă , rolul complexpe care-1 are femeia este ades eclipsat de o

s e a m ă de personaje feminine care e x p r i m ănumai pa r ţ i a l t r ă s ă t u r i „ s pe c i f i c e " . Ana As lan .Zoe D umi t Te s c u -B uş u l e nga , atitea a c t r i ţ e şidoc t o r i ţ e şi profesoare, dintre pe r s ona l i t ă ţ i l er o m â n e ş t i contemporane, dar ş i a t î t e a m a m e .femei s imple, care-ş i îngri jesc copiii, cred căm e r i t ă să fie reprezentate adecvat şi pe s c e n ă .

MIRCEA GHIŢĂ,Academia de Studii Economice , Facul ta tea

de contabil i tate, anul al I H - l e a

Ca să zic a şa , merg la teatru foarte des.Şi m ă p r e o c u p ă chiar să m e a r g ă şi colegiimei. F a c a t m o s f e r ă . P e s ă p t ă m i n ă , din facultatea n o a s t r ă merg la teatru, cu bileteluate prin A s oc i a ţ i e , 30—40 de s t u d e n ţ i . N umerg numai cei n e d e p r i n ş i , cei care, ca săzic aşa , nu s î n t c o n v i n ş i că teatrul î i î m b o gă ţ e ş t e şi le l ă rgeş te orizontul cultural , poatem ai m u l t d e c î t alte arte. A d e v ă r u l e. ca să

zic aşa. că au şi de unde alege, şi aleg cele e mai comod, nu ceea ce e mai bun.M ul ţ i , care n-au avut cum gusta „ a t mos fe r ade teatru", n-au prea mari ş a ns e s ă a i b ă u n d e*-o c u n o a s c ă . Spectacolele foarte bune deteatru s în t greu ac cesibile d in ca uz a cereriimari de bilete. Actorii nu p a r t i c i p ă in tensla propaganda j>entru teatru, rareori ajungemsă le vedem faţa mai din apropiere. Apoipre gă t i r e a unui spectacol e ţ i nu t ă î n t r -un fel



de anonimat. Afli doar eă are loc o p r e m i e r ă ,ş i cine j oa c ă . Ziaru l „ S p o r t u l " te a g i t ă învederea unui meci de fotbal cu trei-patms ă p t ă mâ n i î na i n t e , ş t i i pâ nă şi ce culoare au•şireturile ghetelor ce le vor purta fo tba l i ş t i i .Poate că vor apare mai des reportaje desprep r e g ă t i r e a spectacolelor , pentru că cronicile,ca să zic aşa, mersi , nu fac de c î t să î n c o r o neze un fapt consumat. . .

IU LIANA APIŢANU,Ins t i tu tu l Pol i tehnic , Facul tatea de e ne rge t i c ă .S e c ţ i a „ E l e c t ro" , anul I

îmi e vital necesar să văd m ă c a r un spectacol teatral la d o u ă s ă p t ă m î n i . Dar mi-egreu . Nu numai că n -am t imp, că o raru le î n c ă r c a t ş i am cursur i p î n ă seara, dar locuiesc şi la c ă m i n , şi trebuie să respect şinormele legate de aceasta. D u p ă ora 23,30

n u pot în tâ rz ia decâ t anunţând în prealabi lconducerea c ă m i n u l u i şi jus t i f icând cu biletede spectacol. E s t e î n a p a r e n ţ ă un lucru s impluş i neimpor tant , dar e î n c ă un a tu a l i ne r ţ i e ide care dau eu d o v a d ă uneor i .

iMarţ i seara, când e programul de teatru lateleviziune, colegele mele pre fe r ă să . . . î n v e ţ eşi televizorul — de altfel cu un ecran foartemic — e în t r -o sa lă de s tudiu. Teatru radiofonic ascu lt la cască , la t ranzis torul m eu .pentru că la difuzoarele din camere nu ni

6e transmit emisiunile de teatru, iar colegelemele nu a s c u l t ă de c î t muz i c ă u ş oa ră .

V i s u l meu era să f iu a c t r i ţ ă . D upă pat ruani de la absolvirea l iceulu i , t im p în ca rea m lucrat în p r o d u c ţ i e , la noi, la B u z ă u ,n -a m pă s t r a t din acest vis decât melancoliade s pă r ţ i r i i . P e s c e n ă urc acum. dar ca amatoare.

STELIANA CIOCAN,

Academia de Studi i Economice , Facul tatea decomer ţ , Sec ţ i a de „ M e r c e o l o g i e i n d u s t r i a l ă " ,a n u l a l I I T l e a

Mi-am format gustul pentru teatru u r m ă rind spectacolele trupei din B ră i l a , o r a ş u l m eunatal . Şi acum, când î i aplaud pe R a d uBeligan, pe Marcela R u s u , pe Ca rme n Stă-nescu, le s î n t r e c u nos c ă t oa re „ p ro fe s o r i lo r "m e i de teatru, actori ai teatrului „ M ă r i a

Filotti". F a p t u l că în o r a ş u l m eu e x i s t ă ot r u p ă de teatru a contat foarte mult, ş i aşa6C explică faptul că eu merg la teatru pentru actori. Mi se pare v i a ţ a lo r foarte inter e s a n t ă şi foarte dif ic i lă , cu a t î t m a i dif ic i lăcu cît fiecare rol îşi lasă pecetea asupra omului, şi nu poţ i l ă sa la vestiar t r ă i r i l e , a ş acum poţ i lăsa galoş i i . . . De aceea s î n t nesatisfăcută de modul în care s î n t p o p u l a r i z a ţ iactorii. D a c ă stai bine şi te î n t r e b i , vezi că

— de fapt — n u şti i m a i nimic despre ei ,nici chiar despre cei care s î n t aparen t mai în văzul z iar iş t i lor . E bine să- i c u n o a ş t e mm a i a m ă n u n ţ i t , deoarece m u l ţ i dintre ei —vor, nu vor — ne-au devenit modele de comportament, ne s u g e r e a z ă at i tudini , „ p o z e " .

ARGENTINA DRAGU,Academia de Studii Economice , Facul ta tea dec ome r ţ , S e c ţ i a de „ M e r c e o l o g i e a l i m e n t a r ă " ,

a n u l a l I l l - l ea

î n l e gă t u ră cu teatrul , s â n t p r e o c u p a t ă dede d o u ă ches t iuni . P r i m a : d e s f ă ş u r a r e a tur neelor teatrale. A do ua : d ram at u rgia desp res t u d e n ţ i ş i a b s o l v e n ţ i .

î n ceea ce p r i v e ş t e p r i m a p r o b l e m ă : sântd in Măcin , oraş în p l i nă î n f l o r i r e u rba nă şisocială ş i c u l t u r a l ă . Devine un mic centruindustr ial . în schimb, se află la periferia interesului celor ce orga n i z e a z ă turnee teatrale.N u ne viz i t ează decâ t t rupe improvizate, carep r e z i n t ă „ n u m e r e " muzicale ş i monoloage comice, rostite de „sol i ş t i ai radioteleviziuniir o m â n e " . Colegele mele din alte mici ora ş edin provincie îmi c o n f i r m ă c ă s i t ua ţ i a oraş u l u i m e u n u e u n i c ă .

I ja a dou a ch estiun e : an ua l, procen tajulcelor ce r e fuz ă să se prezinte la posturi, care6e e s c h i v e a z ă de la î n d e p l i n i r e a î n d a t o r i r i l o rlo r fa ţă de societate, scade, dar nu trebuieneglijat. Şi e necesar ca şi dramaturgia săabordeze mai direct , mai c onv i ngă t o r , a c e a s t ăs i t ua ţ i e — pentru un i i — cu a d e v ă r a t dram a t i c ă . D a r nici pe nt ru cei ce se du c sprenoile lor locuri de m u n c ă n u e u ş o r . Aş acă materialul faptic e suficient ş i important .Să ved em şi piesele !

Anchetă realizată deValeria Ducea şi D. Negreanu

* * #



S c r i s o r i p r o f e s i o n a l e

d e

D A N N A S T A

D i a l o g u l r e p e t i ţ i e i

Atunc i c î n d se î nc e p r e pe t i ţ i i l e c u o n o u ăp i e s ă , ac tu l inaugura l c o n s t ă în reunirea int e r p r e ţ i l o r d i s t r i b u i ţ i pentru a purcede lapr ima l e c t u r ă a piesei . Es t e a c e a s t ă î n t â l n i r eu n fel de „ v e d e r e " pent ru î n c h e i e r e a uneiafaceri de dragoste, unui contract matrimonial

de care va depinde n a ş t e r e a unor copii frum o ş i sau steri l i tatea u r m a t ă de d i v o r ţ . P r i m al e c t u r ă este o ceremonie pentru care se cuvine să ne î n f ă ţ i ş ă m ca î m p r i m ă v ă r a ţ i des p e r a n ţ e î n f a ţ a u n e i v i r g i n i t ă ţ i pline de promisiuni . Vom int ra î n t r -o nouă l ume , î n t r - u np ă r n î n t a l f ă gă du i n ţ e i , c a r e - ş i va î n c e r c a p u terile pâ nă ân seara p remiere i , ş i dincolo deea, în seara f i e c ă ru i spectacol, p î n ă la scoaterea piesei de pe af i ş , şi a actorului de pescena care o g ă z d u i a .

P r e ţ u l acestei prime lecturi este r e v e l a ţ i ac o n c r e t ă a une i „ l u m i " care se deschide s impatiei noastre, care ne c uc e re ş t e şi ne î m b a t ă ,p u r t â n d u - n e p a ş i i cu n e a s t â m p ă r spre viitoarele în tâ ln i r i , spor ind „ s e n t i m e n t u l " o d a t ă c u. . intimitatea". Sau, d i m p o t r i v ă , d e z a m ă g i n -du-ne d in p r ima c l i pă , ne pu tem l ă s a duş id e o s p e r a n ţ ă l a ş ă , la o c onv i e ţ u i r e s i l n i c ă .D u p ă cum o l e g ă t u r ă r a ţ i o n a l ă se poate dovedi pe parcurs c o n s o l i d a t ă de a f e c ţ i u n e şia l e a s ă p r e ţ u i r e .

î n t ruc â t de a c e a s t ă „ ve de re " depind atât de î n s e m n a t e lucruri , s-ar cuveni să-i dăm ocrotirea de drept. De obicei se c o n s i d e r ă a c e a s t ăr e p e t i ţ i e ca r e c u p e r a b i l ă ( „ d o a r vom cit i dea tâ tea ori textul"), ca o formalitate, î n t ruc â tn u „ se l u c r e a z ă " î n c ă , se c i t e ş t e d oa r ; s epoate asculta cu o ureche d i s t r a t ă (,jdoar ş t imdespre ce e vorba" sau ..o să tot a f l ă m " sau„ e u am citit-o a c a s ă " etc.) . M ă r t u r i s e s c că nuţ in minte să fi avut v r e o d a t ă fofi interpreţiia d u n a ţ i l a o l a l t ă , c o n c e n t r a ţ i , la pr ima l e c t u r ă .

şi actor i , pr imul contact imaginativ al lorcu textul , pr ima solidaritate a co-echipierilor.Acest contact de participare este un startde d i n a m i c ă s p i r i t u a l ă , î n ţ e l e g e r e , sentiment,ş i a c ţ i u n e c o m u n ă , de care cursa f ina lă nu poate fii n d i f e r e n t ă . Dar nu numai aces t

asp ect afectiv şi etic i n t r ă în joc.Lec tu ra , pe care trebuie s-o î n t r e p r i n d ă re

gizorul, poate fi de d o u ă feluri : a) logică, în sensul unei l impezi transmiteri a sensul u i p r o p o z i ţ i u n i l o r - r e p l i c i , c o m u n i c î n d u - n e înlimitele de s c h i ţ ă a unor i n t e n ţ i i caracterizate, nud dar explici t , textul autorului , b) artistică, ân sensul unei i n t e r p r e t ă r i n u a n ţ a t eşi expresive, t r a n s m i ţ â n d în imagini sonoreşi mimice viziunea regizorului asupra textului , dec i pre f i gu râ nd spectacolul , prin r i tm.

g r a d a ţ i i de accente, culmile conflictuale, plos-ticizare a caracterelor, desen al momentelor,diagrama tensiunilor etc.

Fiecare din aceste metode are l imitele unuipunct de vedere. Lectura ob i e c t i vă l a s ă audi toriului l ibertatea unei î n ţ e l e ge r i nemijlocite,oared p l a s e a z ă p e o p o z i ţ i e d e z i n t e r e s a t ă , depe care el se poate î n s c r i e pe o o r b i t ă pers ona l ă , da c ă are un spirit activ, creator. Stimulu l , în acest caz, este discret şi cere o compensare prin activitatea cr i t i că şi sensibilitatea

actorului . Randamentul unei asemenea lectur io p e r e a z ă doar pentru actorul cu personali tatevie, cu t e me i n i c ă fo rma ţ i e p ro fe s i ona l ă .

Lectura s u b i e c t i v ă , p e lângă faptul că estem a i a t r ă g ă t o a r e , d e s c o p e r ă actorului mai mul td in tezaurul piesei şi-I face să î n t r e v a d ă seduc ţ i i l e vii torului spectacol, î l a n g a j e a z ă ped r u m u l un ui m iraj , î i s t i m u l e a z ă imagin a ţ i a . Actorul nu e numai lansat dinpr imul moment , dar ş i direcţionat pr inc a ra c t e r i z ă r i l e expresive exprim ate în act ul

C O



personaj, oferindu-i-o „ m u r ă in g u r ă " , ceeaoc evident, c o n ţ i n e şi r iscul unei substi tuir i ain i ţ i a t ive i actorului şi o i n v i t a ţ i e la pasivitate, ce l p u ţ i n în sens originar.

I a t ă deci s c h i ţ a t şi aspectul de î n ţ e l e ge rea r t i s t i c ă a piesei de c ă t r e p a r t i c i p a n ţ i i la actullecturii .

D a c ă lectura log ică ac t ivează descoperirealumi i piesei de c ă t r e actor, cu r i scu l pent ruce l nedeplin format să se o p r e a s c ă î n a i n t e

de a deschide u şa . cea a r t i s t i c ă i m p u n e a c e a s t ădescoperire, cu r iscul de a nu l ă sa suf ic ien tămargine pentru o a l t ă descoperire. î n s i n g u r a t ă . Ambele metode îşi c o re c t e a z ă exceseleprin procesul ulterior de c u n o a ş t e r e a piesei.Pentru a în ţe lege mai bine „ t ă r î m u l " p ecare .piesa K-4 propune, se cere ca actorii săfie, în acest prim contact, e l i b e r a ţ i de preocuparea e goc e n t r i c ă a rolului pe care-1 vo rinterpreta in piesă . Ş t i ind ce personaj „î lp r i v e ş t e " , în chip fatal t oa t ă a t e n ţ i a actoru

lu i se c o n c e n t r e a z ă pe v i r t u ţ i l e rolului , lăsând î n p e n u m b r ă har ta p a n o r a m i c ă a a c ţ i u n i i , atemei, a stilului, de care ar trebui să se

pătrundă ca de un miros puternic, prezentfără voie. l ini apare la orizont o n o r m ă :actorii să nu ş t i e d e o c a m d a t ă , ce rol joacă,să ş t ie n u m a i in ce piesă joacă, s-o i u b e a s c ăpentru ea mai mult d e c î t pentru s ine, săpr i ve a s c ă toate personajele cu o simpatie dezi n t e r e s a t ă la î n c e p u t , a v î n d dreptul în chipfiresc să gh i c e a s c ă , apoi, pe cel pe care-1m e r i t ă , şi-1 poate cuceri (de fapt as ta îns e a m n ă a merita). Dar curiozitatea de a-1ghici n u i-ar obn ub ila ş i m ai put ernic interesul faţă dc restul planetei ? Cu deprinderi leprofesionale actuale, de a te uita pâ nă şi prinochiul cortinei ca să vezi cine e în s a l ă ,desigur că aş a ar f i. D ar cu dis cip lina în -fr îngeri i acestor pornir i , cu c î t eva bune deprinderi care ar î nc e pe î nc ă din Institut (sic)nu m i se pare că cerem imp osibilul , ci doa rnecesarul . (Ce naiba, c o s m o n a u ţ i i ş t i u săa d o a r m ă la comandă î n t r - u n m e d i u - s i t u a ţ i e

în care reac ţ i a f i rească ar fi cea de a l a r m ă !) .Ar fi un important prim pas în p r e g ă t i r e afaimoasei slujiri a piesei şi personajului, carec u l m i n e a z ă p r i n despersonalizarea actorului inpersonalizarea personajului . Deci , o p r i m ăidentificare cu planeta şi numai apoi cu rolul

t ă u pe a c e a s t ă p l a ne t ă . Î m i ve ţ i obiecta căcel mai bun mij loc de a c u n o a ş t e plane ta ,s ingurul de fapt, este de a te în tâ ln i cu ea,ori pentru asta trebuie să joci un rol pe ea.

Cît se poate de a d e v ă r a t , dar cine te împ i e d i c ă să joci un rol la î n t i m p l a r e ş i chiartoate pe r ind , l ă s î n d în mod deliberat lau r m ă rolul pe care-1 d o r e ş t i cel mai mul tşi care din această cauză ţi se pare că ţi se potriveşte şi ţi se cuvine cel mai mul t . Fă-

cind acest î n c o n j u r a l tut uror perso na jelor,vei experimenta deplin planeta, care de fapte f ă c u t ă din pe i sa ju l uman, m u n ţ i i şi v ă i l efiind tot curba pasiunilor lor, şi-ţ i vei experimenta ş i capacitatea de a te apropia, înm a i b u n ă c u n o ş t i n ţ ă de c a u z ă , de ceea ceproclami cu d o r i n ţ a ta. Am repetat cu actori,,care jucând rolul „ v i t a l u l u i " d in p i e s ă , p l î n -geau d u p ă cel al „ t u b e r c u l o s u l u i " . Un asemenea exerc i ţ iu cum este cel propus, i-ar fiscutit de o eroare i z vo r î t ă exclusiv din capca

nele orgoliului şi a p r e j u d e c ă ţ i l o r pe care le î n t r e ţ i ne pe c h e l t u i a l ă proprie. Am d e p ă ş i t , însă , cadrul primei lecturi , nevoit f i ind săa r ă t uti l itatea pent ru actor a un ei c u n o a ş t e r idezinteresate a planetei pe care-ş i va faceveacul .

E de cea mai mare i m p o r t a n ţ ă ca el săfacă totul pentru a şti ..pe ce lume se a f l ă " ,„ în ce piesă joacă" , „pe ce vas se î m b a r c ă " .

I n a c e a s t ă p r i mă r e pe t i ţ i e , in aces t uniccontact, î n c e p e dialogul cu piesa ca univers

distinct, din a c ă r u i s t ranie v r a j ă se va despr inde, t r e a p t ă cu t r e a p t ă , dialogul multiplexa l tuturor celorlalte r e pe t i ţ i i , care va avead a r u l să dea corp acelui „ u n i v e r s " adulmeca iin dialogul primei r e ve l a ţ i i .

'Aceas tă pr imă impresie, ciudat, este rareor i a l i enabi l ă . Ulterior e x i s t ă m u l a ţ i i , d a rele nu r ă s t o a r n ă temeiurile acelei î n f i e r b î n -lă r i imaginative, acelui elan posesiv. î n a i n t â n d

î n precizie în decursul e x p l o r ă r i i , rechemi cufervoare impresia acelui prim contact oared e ţ i n e etalonul-aur al i n t u i ţ i e i . De cele maimulte ori, la c e l ă l a l t c a pă t al tunelului pec»re-l sapi, o r e gă s e ş t i în lumina ce î n c e p ed in u l t i mu l t â rnă c op . V e ghe a ţ i să s o rb i ţ i i nghiocul primei lecturi destinul m ă r i i ce fream ă t ă in el.



D I A L O G U R I

D E

A T E L I E R

Prezent pe marile ecrane cu filmele Puteream a i des pe micu l

M i r c e a

A l b u l e s c u

î n t r e

t e a t r u

f i l m

i m î n e , pentru spec-tumultuosul Ahil le

şi Adevărul, prezent totcoran (emisiunea de A n u l N ou n i 1-a a r ă t a t

în ipostaza divert ismentului , c i u t â nd ş i dan-s înd) Mircea Albulescu rl

la lorii de iteatiru, masivuld in Troilus şi Cresida, fantas t icul ş i imper turbabi lu l orator Nicolas ţ ) ' E u d i n Victimeledatoriei, Scbmitz, incendiatorul cu in imi deuc i ga ş ş i ochi de copil , bruta cu farmec s i nistru d in Biedermann şi incendiatorii, robustu l , în ţe lep tu l şi spir i tual ui Basarab d in Croi

torii cei mari din Valahia. mă t ă hă l os u l , c i n i cul, i inpei tuibab ilul Urla d in GaUy-Gay şi . încur ind, B u c ă t a r u l d in Mutter Courage, viitoarea p r e m i e r ă a T ea t r u l u i de Comedie...

— Cui aparţii dumneata, teatrului sau fil

mului ? In ultimul timp eşti văzut pe pinzâm ai des decît in carne şi oase...

— Ca să fiu sincer, in cl ipa de f a ţ ă . m ăi n t e r e s e a z ă f i lmul m a i mul t de c î t teatrul ! C utoate c ă film fac n u m a i vie c inc i ani şi teatrude cincisprezece.. .

— T e interesează filmul fiindcă cinematograful satisface orgoliul nemăsurat al actorului, lansează ..vedeta" ?

— î m i place filmul pentru zilele şi n o p ţ i l ede pe iplatou, nu pentru seara de „ p r e m i e r ă "sau scrisorile .primite acasă . . . M ă pa s i one a z ăfilmul şi f i indcă aic i m u n c a mi se pare infin it m a i grea decî t la teatru ! I n p u ţ i n e l e melefilme a m lucrat intens, cu oameni extrem dei n t e r e s a n ţ i şi care mi-au deschis — ş t iu t

fiind c ă s î n t u n gurmand, apet i tul pentru„a 7-a a r t ă " . Poate c ă î n t r -o oarecare m ă s u r ă— zic eu — s u s p e c t â n d u - m ă , s î n t ş i pra dă . . .noului . Şi cum bă i e ţ i l o r le place aventura.. .

— ...filmul e noua ta aventură, să snerămcă nu trecătoare.

— Oricu m as tă z i sint gata s ă p ă r ă s eor ic înd teatrul pentru f i lm.

— Atît de tare te-a dezamăgit teatrul ? D^'obicei, actorii, fie din prudentă, fie cu sinceritate, cînd sint solicitaţi să opteze afirmăcontrariul ! Oricum, declară că ,,teatrul" ele.....respiraţia publicului" etc.. ,,contactul direct cu sala" ... ,,ii emoţionează" etc., etc.

— N u vreau să dau cu piat ra în teatru,to tuş i ul t imi i ani am lucrat p u ţ i n pe s c e n ă .Poale că dacă . . .

— Ani impresia că. in teatru, regizori ca

Pintilie. Esrig. GiurcherSCU, regretatul CrinTcodorescu, te-au dus numai la succese. Cum

se explică indirjirea ta imi>olriva locului de



...Nu vreau să par infatuat

— Să aie înţelegem : aş repeta oricînd experienţa lucrului, repeti ţ i i le, procesul dificil aldevenirii personajului în scenă. Munca înteatru, prin reveniri, reluări , retuşări te poateduce — cel puţ in ipotetic — la un rezultatce atinge perfecţiunea ! In film toate acestease cer făcute intr-o noapte ! Pe p latou secere o ma xi mă operativitate şi eficienţă artistică ! Şi cum s înt un om al secolului XX. . .

— Deci munca „cu încetinitorul"... ce alt

ceva reproşezi teatrului ?— Repertoriul ! Vreau să fiu bine î n

ţeles : nu cred că pot exista actori mari fărăun repertoriu mare ! Poate că sînt subiectivsau rău, dar cu pu ţ i ne şi fericite excepţii ,teatrul românesc atacă cu zgârcenie, arar, şi

...Doamna Bulandra mi-a spusblind !"

,Stai

cu (frică, capodoperele literaturii dramaticeuniversale. (Desigur, clasicii noşt ri in tr ă înaceste capod opere.)

— înţeleg obida ta, fiindcă e greu de cre zut că n-ai jucat niciodată in Caragiale, Sorbul, Camil Petrescu... — dacă luăm doar unraft din biblioteca românească. Ştiu totuşi cărecent ai ternmiat de înregistrat la radiomonumentalul Danton al lui Camil Petrescu,unde deţii rohd titular...

— Să nu discutăm acum despre teatrulradiofonic. Arta actorului este în primul rindvizuală. Deci, 6ă mă întorc la teatru. Jocpuţ in poate şi pentru că în teatrul din carefac parte, se prezintă destul de ipuţine premiere. E drept că în ultimii trei ani am şirefuzat o serie de solicitări, deoarece filmam,dar nu numai tentaţ ia filmului m-a făcut sărefuz rolurile, ci şi calitatea ofertelor !

— Ai vrea să defineşti drumul actorului — din generaţia ta — de la debut la consacrare ?

— E u cred că actorii — pe care-i considercreatori şi nu simpli interpreţi , traverseazăca şi pictorii sau compozitorii, niş te etapemai mult sau mai pu ţ i n precise. 0 pr imăperioadă aparţ ine debutantului : el caută să-şidobindeaScă firescul, verifică cu s pon t a nă ne încredere ceea ce i s-a spus de la catedră ,confruntând 'teoriile cu realitatea pract ică ascenei ; în acelaşi timip caută să se încadrezein echipă, în colectivul unde a fost trimis.Este o etapă în general uşoară , care pretindeobligatoriu câţiva ani. La şcoală eşti „vedeta*'

momentului artistic respectiv, ai uneori sentimentul impor tanţe i tale în ochii profesorului sau ai colegilor, fiindcă ai absolvit cu unrol 'principal... Apoi trebuie să surmontezi jocul, să te obişnuieşti cu ideea că în colectivul în care ai intrat, uneori exişti numaipe statul de pla tă ! De obicei, tinerii actoriconfundă Tea trul cu Institu tul. Nu-şi dauseama că înt r-un rol n u trebuie s ă dai .şi săară ţ i 'tot ce poţ i , tot ce ştii, că trebuie sămai păstrezi şi pentru... premiera urmă t oa re !

îmi amintesc de începuturi le mele : proas

păt absolvent, jucam foarte mult. cam trei,patru premiere pe an , la un mare teatrubiicureştean, şi totuşi nu scăpăm nici un prilej ca să nu fac un imens scandal, ţ ipîndcă nu joc ! Atunc i, doamna Bulan dra m-achemat la ea. Ca orice tânăr absolvent, ţjîn-deam obraznic despre ea. Totuş i , i-am făcut„hatârul" să-i ascult cuvintele, jucând ca laInstitut ..momentul atenţiei". . . Şi doamna Bulandra m i-a spu s : „Băiatule, primii 15 aniidin cariera unui actor nu contează ! Pentrucă : ori ajungi un foarte mare actor şi d u p ă

15 ani nimeni nu-şi va mai aminti de debut,de încercările tale ; ori nu ajungi nimic şinimeni nu- ţ i va recunoaş te debutul şi încercările. Stai blând". Astăzi, la vîrsta şi experienţa mea (în sfîrşit am acumulat cei 15 anî cu pricina) îi cer scuze, peste timp, doamneiBulandra. Dar de voi avea prilejul să repetaceste vorbe unui tânăr coleg, le-aş aduce ur»



mic corectiv : — î n t r - a d e v ă r 15 ani nu contează — dar j oacă ! Joacă bă ie t e , pe rupte !Pent ru că numai aşa , b ă t r â n a d o a m n ă , „ e x p e rienţa*', î ţ i va da b r a ţ u l în c a r i e r ă . Dar săreven im la etapele act oru lui : a do ua ar fic ă u t a r e a drumulu i p ropr iu , a d i c ă m o m e n t u la d e v ă r u l u i . E perioada în care actorul devineel sau ajunge doar o utilitate. De la T a l m ap î n ă la mine, o doamne (şt iu c ă s î n t retoric !) ,cite osem inte de a cto ri ! D a r d a c ă un i i s-au

dus, Ei a u r ă m a s ; ş t i m că n imic n u e m a iperisabi l ca arta act oru lui de tea tru ; ş t imdespre to ţ i îna intaşi i că au fost foarte m a r ila vremea lor, deş i fiecare g e n e r a ţ i e a fostvehement c o n t e s t a t ă de u r m ă t o a r e a . Şi astaeste, cred, t r ă s ă t u r a c a r a c t e r i s t i c ă şi t o t o d a t ădefinitorie a f i ecă re i gene ra ţ i i de actori' : anega g e n e r a ţ i a a n t e r i o a r ă , c ă u t â n d cu talentd r u m u l propriu c ă t r e a r t ă . . . Dar protestelese pierd şi r ă m â n doar aplauzele. Să fiusincer, ce bine că nu -i m a i pute m vedeape a c e ş t i î n a i n t a ş i şi credem cu religiozitatetot ce se spune despre ei. Altminteri...

— Ce ţi se părea vechi în teatru, în momentul în care a apărut generaţia ta ?

— Am a p ă r u t în teatru î n t r - u n momentcritic. P r o m o ţ i a m ea a ab solvit î n 1956. E r aun t imp ân care vechile capodopere 6 t ă t e a uundeva, î n t r - u n ser tar bine î n c h i s . Noile capodopere a ş t e p t a u în alt sertar, m e ş t e r i i n o ş tr i m e ş t e r e a u pe la l a c ă t e , în t imp ce noi ,bobocii, ne d ă d e a m palme pe sc e n ă , confun-

d î n d de-a valma real ismul, natural ismul. . .

Doamne, câte pa lme am da t şi a m luat . . . Şica s ă î n c h e i ou etapele, — nu sânt u n teoretician, şi nu-mi plac expunerile — cea de atreia este impunerea a ceea ce vrei tu săspui , a d i c ă m o m e n t u l a u t o e x p r i m ă r i i . Credcu fermitate că fiecare actor, re spec tând c us t r i c t e ţ e o rches t ra ţ i a regizorului, trebuie săi m p u n ă pro priu l să u pu nct de vedere, desp resine, des pre epoca sa ! I n felul acesta, u nactor face prin arta sa politică în sensul ma jor, superior al c u v â n t u l u i .

— Ce. înseamnă azi, a juca „vechi" înteatru ?

— î n s e a m n ă a rupe dialogul cu spectatorii. Î n s e a m n ă a vorbi neinteligibil... Şi neinteresant...

— Cum te porţi cu regizorii ? Mă refer lasensul propriu, dar şi figurat al atitudinii...

— Sînt un actor r ă u , dif ici l, foarte greuabdic de la punctul meu de vedere, dar mise pare limpede că regizorul r e p r e z i n t ă 75%din momentul care se c h e a m ă tea t ru . Regi

zorul poate î nc inge f l acă ra actorului , şi maiales să -l stim uleze spre tem perat urile m ax ime : nu e nimic nou ân ceea ce spun, e l impede că regizorul nu este acea p e r s o a n ă careI ţ i indică in t răr i le pe sc e n ă , ci Animatoruldisputei de idei î n t r e s c e n ă ş i sa l ă . Regizorultrebuie să incite publicul, apoi să-l obligeprin spectacol să-i accepte sau să-i contestepunc tu l de vedere, dar ân orice caz să ia act de spectacol. N u doresc altceva d e c î t să amdincolo de r a m p ă un om care să mă oblige

— N u ţi se pare că am intrat în momentulde faţă în tr-o criză a regizorului ?

— N ic i v o r b ă ! I n clipa d e fa ţ ă la noi,,vege tează un i i dintre cei mai mari regizoriai lumii ! Şi î n c ă ceva : cred că regiz oru l ecel care dă m ă s u r a actorului !

— Te consideri actor de comedie sau detragedie ? Sau aceasta depinde de regizorulcu oare lucrezi ?

— E u îm i p ropun să aduc t rag icu l ch ia r

şi în cel mai burlesc spectacol. Simt în s c e n ă î n t o t d e a u n a î n d ă r ă t u l celor mai comice si tuaţii — fundalul sau mobilul tragic. De aceeacred că Jules Cazaban a fost un mare tragedian : când el juca comedii , publicul î n ţ e p e nea în scaune. Fără ândo ia l ă ânsă că - ţ i trebuie o s c r i i t u r ă c o r e s p u n z ă t o a r e ca să creezio c o n d i ţ i e a tragicu lui ! îm i plac dram atu rgica Cehov, Mi ller , Durrenm at t . E i sân t o familie de scr i i tor i care si lesc p ub licu l să - ş imuş te mâ in i l e , că au r îs cu un minut prea

devreme... — Ce ţi-ai dori acum să joci ?— Aş do ri să fac regie. N u f i i ndcă ar fi

l a m o d ă , d a r m ă p a s i o n e a z ă munca de „ r i d i care" a unui text pe sc e n ă . Şi, desigur, d a c ăaş fi regizor, m- a ş dis trib ui pe min e în toaterolurile ! Dincolo de g l u m ă , repet că ceea ce îmi place la teatru este mo me nt ul d even iriipersonajului , repe t i ţ i i l e . Procesul de c r e a ţ i e ,dirijarea lui . . .

— Care mijloace actoriceşti ţi se par maiexpresive ?

— Tăcer i l e . Cred că nu e x i s t ă ceva maielocvent în jocul unui actor ca tăcer i le . M o mentul în care, aparent actorul „nu facenimic".. . D a c ă s-ar putea, mi-ar place să taccu publ icul o p i e să î n t r e a g ă ! E u , s î n t vic t i ma statu r i i , a glasu lui me u ! I n reali tate iu besc jocul „ K a m m e r s p i e l " , teatrul de c a m e r ă .D e aceea âmi şi place atâ t de mult teatrul lateleviziune, unde pr im-planul i ns i s t ă a s u p r aexpresiei , asupra pr ivir i i , obrazului . . . Un s in gur om, un singur actor, l-am v ă z u t s t â n d

n e m i ş c a t pe sc e n ă şi fasc inând sala. îmi doresc să- i s e m ă n lui : Şt e f a n C i u b o t ă r a şu .

— Din promoţia dumitale fac parte actorica Gheorghe Cozorici, Silvia Popovici, Victor Piebengiuc, Amza Pelea, Silviu Stănculescu, Rauţchi. 0 generaţie care are, mi se paremie, un foarte greu cuvînt, de spus, azi, înteatrul românesc. Eşti de acord ?

— , ,Să dea du mn ezeu " ! Vreau s ă su bl iniez că az i, în 1972, tea tru l n u ma i poatefi un loc unde se ofic iază , spa ţ iul unir i

cerem onial. E u cred c ă teatrul este o trib u n ă de dezbatere, şi o b l i g a ţ i a p r i m o r d i a l ăa scenei este să sesizeze spectatorilor ceea cee nou în v i a ţ ă şi să-l releve cu mijloaceartistice. Pe sc e n ă nu trebuie să vorbim cutonul zilei de ier i , ci cum să spun, să surprindem exact tonul zilei de azi. Să fim launison cu prezentul. Uneori pe sc e n ă se real izează acest ton, alteori nu. E u aş lupta dinr ă s p u t e r i pent ru o b ţ i n e r e a tonului şi spir itului contemporan .



C r o n i c a m u z i c a l ă

de Radu Stan

P r o d u c t i v i t a t e a u n e i o r c h e s t r e

Bergel şi orchestra Radioteleviziunii au re î nv i a t bunul obicei al ..integralelor"'. Cândva .'Georgescu, d in cinci întâ lni r i , termina elegantcu toate simfonii le lui Beethoven. Dar cama t î t I I î n s o ţ i m de doi ani pe •Erich Bergel în turul de fo r ţ ă după care, din n o u ă siinfonii-

f hi viu de Bruckner , n e c î n t a t e . a u m a i r ă m a sprimele d o u ă . Printr-un inspirat cuplaj a recapitulat în s tudioul Radioteleviziunii ş i toateSuitele (trei pentru orc he s t r ă ) d e E n e s c u .Kvenimentul a adunat m u l t ă lume şi la program şi la dirijor, şi a reuşit să reliefeze,fără echivoc, lucruri care se văd mai p u ţ i n

în concertele-mozaic. R ă m î n î n d la spusa altorcronici , m ă opresc la o stare din concertelenoastre ce mi se pare de mai a c u t ă actual i tate : ran da m en tu l orchestrei.

Care va s ă z i c ă unui di r i jor a c ă r u i valoareo mai presus de d i s c u ţ i e i-au trebuit 3 (trei)- ă p t ă m î n i să p o a t ă apropia orchestra de cur ă ţ e n i e î n t r -un anume s t i l , f i i ndc ă ab ia a ltreilea, cu Simfonia a YHI-a. a fost concertu l împl in i r i i . Să fie asta oare durata neces a r ă unei orchestre de la noi — şi Radio-televiziunea este una de frunte — pentru as u n a în m od on orab il ? Se p are că da, şid u p ă o p r o b ă a contrario. C u p u ţ i n t imp mai

î na i n t e Antonio Almeida. un f ă c ă t o r de mi

n u n i la o î r m a altor orchestre, la Radio adat un concert H a y d n , care a s t î r n i t nedu merire. Ceea ce pe u n i i i -a convins praap u ţ i n , mi-a p ă r u t mie de-a dreptul remarcabil, f i indu-mi dat să aud din numai trei repe t i ţ i i c î t eva pete cu H a y d n de zile mari.Sigur că. pentru s ubs t a n ţ a muz i c a l ă o f e r i t ă în a n s a m b l u , n e m u l ţ u m i ţ i i au avu t şi ei dreptatea lor. Şi atunci ce e de f ă c u t ? Să ner e z u m ă m a acorda r e pe t i ţ i i peste r e pe t i ţ i i ,ori să ne r i d i c ă m la t e n d i n ţ a g e n e r a l ă în

lume, care 6e u i t ă az i şi la prod uct ivitate.E lesne de î n ţ e l e s , că a fi p r o d u c t i v ă pent ruo o r c h e s t r ă î n s e a m n ă s ă i a să în concert cuminime r e pe t i ţ i i . Marile uzine simfonice alelumii , unde orice repeti ţ ie înseamnă o e n o r m ăgrevare a bugetului, au ajuns şi la perform a n ţ a c î t e unei s ingure î i i t î ln i r i prealabileconcertului. E drept că la asemenea niveln u se află mu lte an sam blu ri , d ar trei repet i ţ i i par a fi devenit deja o n o r m ă accept a b i l ă . De ce ? I n p rim u l rind pe nt ru că

i l i d i t t

cu arpegiile şi gamele. N u m a i că, în conservatoarele noastre, programa a na l i t i c ă a r a t ă c aşi cu m t o ţ i s t ude n ţ i i ar purta s teaua solis tulu i pe frunte. Pe c î n d ei, în m are ma joritate,merg să -ş i ocupe locul în diferi te ansambluri .Apoi, f i i ndc ă tot în decursul procesului şco

lar, teh nica inst rum en tu lui se dep rinde încontextul ci te unei culturi muzicale. La urmaurmelor, muzica e p o p u l a t ă de o lume deobiecte sonore, care, în general, p r e e x i s t ăpieselor individuale. D u p ă aceste obiecte, noi.europenii , ne r e c u n o a ş t e m şi stilurile. Sunetu l H a y d n se c u l t i vă in t r -un parc f r a n ţ u z e s c ,cu contururi rotunji te, unde toate impulsur i l evegetale s î n t aliniate suav din foar fecă . I nst i lul clasicism ului vienez apropierea a r c u ş u lu i de c o a r d ă e f ă c u t ă cu nes f î r ş i t e m e n a

jamente. Am v ă z u t , în u r m ă cu c î ţ iva an i .tot în s tudioul din s trada Nuferi lor , cumLor i n Maazel, care avea să a j u n g ă apoi cur ind directorul unei mari orchestre europene,a ratat Tablourile lui Musorgski, f i indcă , cua u z u l său absolut , nu a putut avansa în repe t i ţ i i , p ină ce nu repeta, de fiecare d a t ă laextenuare, formule de t e h n i c ă e l e m e n t a r ă ,pentru de f r i ş a r e a acordurilor imperfecte.

Ult imu l , dar nu cel m ai p u ţ i n impor tant ,rămârte faptul c ă inefabilul m uz ica l e destinat

a transp orta o cantitate i m e n s ă de i n f o r m a ţ i i .I n m u z i c ă , vidul spi r i tual p a r c ă e t o t u ş i m aigreu de acoperit d e c î t cu s imple vorbe. Talentul şi efortul dirijorului, singure, nu potpune for ţa pe care am dori-o în mesajulmuzic i i , mai ales c înd n ic i in ten ţ i i l e saleexplicate oral nu ajung să fie î n ţ e l e s e . Săfim sin cer i, asta e de m ulte ori rea litatea.Aşa s tând lucruri le, î n d r e p t a r e a n u poate venid e c î t dinitr-o s i ngură d i r e c ţ i e : chemarea şefilor de o r o h e s t r ă - p e d a g o g i . Comunicarea d intre dirijor şi orc he s t r ă nu se mai poate bizu ipe acele întâ lni r i ocazionale în care m u l ţ u mirea e să scape un i i de a l ţ i i cât m ai repede.Indiferent că p r i v e ş t e un titular sau p:>oaspete, r e l a ţ i a dintre cei doi factori ai interp r e t ă r i i trebuie să t i n d ă spre a d e v ă r a t a com u n i u n e . I a t ă dc ce trebuie s a l u t a t ă i n i ţ i a t i vadin an ul acesta a condu ceri i m uz icale aRadiote leviz iuni i de a acorda câte trei concerte unor oa s pe ţ i s t i ma ţ i de opo t r i vă de pu



C R O N I C A

D R A M A T I C Ă

Teatrul Naţional

J . L. Caragiale"

JOCUL

DE A VACANTA

de Mihail Sébastian

îmi am intesc că în 1963 (ce mult e dealunei !), ne „di s tan ţam" grav de Mihail Sébastian, priveam Jocul de-a vacanţa prin„perspect iva timpului" şi ridiculizam acelepersonaje care în vila Weber se ocupau cutot felul de fleacuri, sub privirile ironice aleinterpreţi lor înşişi . îm i amintesc că vilaWeber ară ta ca o căsuţă- jucărie de pe oi lustrată colorată, cum la fel de colorateerau costumele de o croială naivă, demodată ,comică, a acelor personaje de a l t ăda tă , animate o clipă pentru a cădea imediat înt r-unprăfui t album cu amintiri. Au trecut cîţivaani şi privim la Jocul de-a vacanţa cu altelentile : pe scena Teatrului Naţ iona l se desfăşoară azi un spectacol trist, grav, un spectacol am ar şi lucid în ciuda un or freneticepete de veselie şi culoare, un spectacol cao strângere de in imă , prin finalul suprapuspe melodia din Love-story... Jocul de-a vacanţa şi Love-story ? De ce n u ? Sociologiasuccesului acestui din u r m ă best-seller carea înduioşat planeta — prin carte şi film —coincide, spune toată lum ea, cu nevoiade poveş t i frumoase, triste, care să semene cu viaţa , poveş t i despre iubiri imposibile. Cu 'peste 30 de ani îna in tea lu i ErichSegal, Mihail Sébastian ne-a dat un asemenea „best-soller" şi timpul ne demons t reazăcă prima sa piesă se păs trează şi azi nealterată pentru gustul publicului.

Radu Beliaan (Stefan Valeriu)Valeria Seciu (Corina)

, . 0 g l umă in 3 acte — nota Sébastian în Jurnalul său — aşa cum scriu in fiecare an3 0 de oameni, la Paris, Londra şi Viena"...Gluma" asta e t ra ta tă cu multă fineţe inscenă de regizorul Mibai Berechet : imperceptibile schimbăr i de ton, cîteva accente, olumină , ne relevă d intr-o da t ă un altfel de..joc", neaş teptat . Nu prea ne vine să r îdem

49



de aceste f i in ţe care vo r c op i l ă r e ş t e s ă evadeze d in î n ă b u ş i t o r u l lo r cotidian, d in universul trivial, meschin a l anilor antebelici...Ci, m a i de gra bă , î n ţ e l e ge m, î n f a ţ a uneidulci d e m o n s t r a ţ i i , cât de i mpos i b i l ă e vac a n ţ a ! E un joc condus cu b ă r b ă t e a s c ă resemnare de un Ştefan Valeriu obosit, trist,sceptic, ironic, î n ţ e l e p t , luc id , c onş t i e n t căv a c a n ţ a e i m p o s i b i l ă , că iubirea e un lux pecare şi-1 poate permite doar p r i n ţ u l d e Galles,

Onassis sau Maria Callas. . . Radu Beligan esteacest Ştefan Valer iu , şi nici n u - m i pot î nc h i pui eroii lu i S é ba s t i a n altfel de c î t c u c h i p u llu i Beligan, c u un z â mbe t sfios şi a m ă r î t ,cu glasul sugrumat, cu umer i i uş o r a duş i ,ca acest Ştefan Valeriu. Veşnic i i bă rba ţ i a ilu i Sébas t i an , pe care î n t o t d e a u n a femeilei -au părăs i t , femei misterioase şi l a şe , frivole,

înfr icoşate de v i a ţ a c o t i d i a nă . F o r ţ a acestorbărba ţ i rez idă însă î n acceptarea vieţi i zi lnice şi silnice, c u m n e d e m o n s t r e a z ă şi de

as tă da tă BeJ igan-Ş te fan Valer iu . Nefăeând,practic, „nimic '" , Beligan conduce jocul p a r c ăde departe, p a r c ă absent şi t o t u ş i intens prezent, convins dinainte că par t ida e p i e r d u t ă .Scena „ K l e i n e Naohtmusik" devine un moment antologic : parteneri i , l u n g i ţ i î n chaise-longuri, stau nemişca ţ i fa ţă î n fa ţă şi abs e n ţ a gesturilor în a c e a s t ă l ungă s c e nă ec o m p e n s a t ă — d e o p o t r i v ă î n jocul lu i Beliganşi a l Corinei (Valeria Seciu) — de tensiuneavocilor, de dinamismul inter ior . Da r , precumspuneam, par t ida e p i e r d u t ă , v a c a n ţ a impos ibi lă , f i indcă Corinei î i e frică de v i a ţ ă ,de a d e v ă r , de ciorapi cârpi ţ i şi mersu l lapia ţă . . . Valeria Seciu a retras eroinei lui Sébast ian marea disponibi l i tate a bucuriei , generozitatea d ă r u i r i i exuberante celor din jur ,a c o r d î n d u - i î n m od s u b h n i a t o i n t e l i ge n ţ ăi ronică , t ă ioasă , al in tur i de in te lec tua lă c in ică ,c oc he t ă r i i pu ţ i n ..bas bleu", de fa tă care c it ează d in Baudela i re şi p o a r t ă o f rază d i n -t r -un andante mozart ian în valiza ei suflet ească . Corina Valeriei Seciu se apropie foarte

tare de Mona , desc inzând parcă şi ea dinlumea t a i n i c ă şi s n o a b ă a croazierelor pe Me-diterana şi a trenurilor de lux. Poate şi d ina c e a s t ă p r i c i nă , Beligan, care-1 p o a r t ă peMiroiu ou sine, ş t ie , odată cu Ştefan Valer iu ,că nici o stea nu se î n t oa rc e d in d r u m u lei şi că jocul de-a v a c a n ţ a n u poate cont inua .

î n acest jo c i n t r ă în s c e nă cu m u l t ă culoare,farmec şi m e ş t e ş u g , personajele care popul ează pen siun ea Webe r. Miliai Berechet scdove de ş t e i a r ă ş i u n regizor generos cu actorii, u n abil constructor de t ipuri , l ă s î ndu- i„ la vedere" pe to ţ i p ro tagoniş t i i , oferindu-lep â r l i t u r i sohstice ca şi posibilitatea de s fă ş u ră r i iv i r t uoz i t ă ţ i l o r interpretative. Matei Alexandruare în Bogoiu accentele de „sănă ta te obtuză* 'pe care le pret indea autorul , când adăugade asemenea î n Jurnal : . . . „nota lu i de melancolie trebuie s ă r ă s a r ă c î nd şi când din robus t e ţ e a şi simplici tatea lu i cam nec iopl i t ă" . . .Dacă melancolia lu i Bogoiu n-a fost destul

pentru Corina 6-a desenat în s c e nă cu delica te ţe . Un t ip exact d e s e n e a z ă ConstantinDinulescu (Maiorul) , d e m o n s t r â n d u - n e cât devariate s î n t apti tudini le lu i c o m p o z i ţ i o n a l e ,tactul în crearea rolurilor mici care se r e ţ i n .0 c ompoz i ţ i e - fu l ge r , trecere de o c l ipă pr ins c e nă e suf ic ien tă pentru a creiona u n personaj plin de culoare : Didona Popescu , oAgnes foc oa s ă , î nda t o r i t oa r e şi a u t o r i t a r ă , f ă r ăde care vila Weber nici n-a r putea exista.

P a t ă s t r i de n t ă de culoare, Simona Bondoc, oi n t e r p r e t e a z ă pe M a d a m V i n t i l ă î n s t i lu l unui, ,musical" : c ompoz i ţ i a ei s t u d i a t ă , de uncomic original, ne convinge de o l a t u r ă m a ip u ţ i n u z i t a t ă a registrului 6ău dramat ic , s inguru l r e p r o ş care i-1 putem aduce f i ind î n s ăaici excesul îu c ompoz i ţ i e . î n teatrul lu i Sébast ian n u a n ţ e l e s î n t m a i fine, semitonurilem ai transparente. Cu mare haz de s u p r a f a ţ ă

joacă şi Draga Olteanu — Mar ian H u d a c ,cuplu l i n t ru ş i l o r . Caricaturile lor au fost ex

celente, hazul copios, dar ş i a ic i se pierde în j u ru l lo r ceva d in s e mni f i c a ţ i a me t a fo r i c ă ,d in t r i s t e ţea ce o de ga j ă vulgaritatea. Precisă î n gest şi ton, silueta lu i M i h a i iNicu-lescu (Mecanicul ) .

I n sfârşit, Jeff ! Curajos, Mihai Berecliet a î nc r e d i n ţ a t acest f e r m e c ă t o r ro l unui interpret juvenil . Studentul G h . Visu a trecut cusucces u n mare ş i greu examen, şi probabi lcă aceas tă reuş i t ă ii va fi punc t d e r e f e r i n ţ ă în viitoarea c a r i e r ă .

Frumos , fă ră os ten ta ţ i e , poetic e decorul lu iIon P ope s ou-U dr i ş t e : d a c ă n e apr indem p u ţ i ni m a g i n a ţ i a , ne putem închipui aceas tă v i l ăWeber ca pun tea unu i vapor n e m i ş c a t intraunocean de t r i s t e ţe .

Mira losif

Teatrul „C . Tănase"

GROAPA

de Eugen Barbu

E x p h c î n d c â n d v a unui s tudent — n u dint recei f runtaş i — c ă vizionarea unui f i lm n u

poate substitui lectura, evident m a i crono-fagă, şi atât , î n mintea acelui student , acărţ i i ecranizate, regretatul T ud or Vian ua d ă u g a că valoarea unei e c r a n i z ă r i , d r a m a t izăr i etc., cons tă tocmai î n m ă s u r a în carepersonalitatea artis tu lui noii m o d a l i t ă ţ i sea f i rmă m ai puternic, eventual chiar î n d e p ă r -

Scena nunţii din spectacolul



l î ndu - s e , ope r î nd mut a ţ i i î n t r e viziunea autorului o p e r e i - m u m à şi a celei tnou-propuse.A m ră ma s de atunci cu impresia, or i de cî teori citeam cile o c ron i c ă la numeroasele şinu m a i p u ţ i n valoroasele transpuneri ale unorcapodopere ale literaturii universale, am rămas, zic, cu impresia că, o b s e r v î n d . b u n ă oa ră , că G é ra rd Phi l ippe a fost m a i ş terssau mai viguros de c î t respectivul Julien Sorelal lui Stendhal, cronicarul face un fel de

fas t id ioasă lucrare de d a s c ă l care. î n a r m a t cuun creion roşu , corec tează t raducerea unuielev.

Aş a st ind lucruri le, af i şu l ivit î n t r -o bunăzi pe pa nou rile Capita lei : -«Teatrul sat ir icmuzical „ C ons t a n t i n Tă na s e " p r e z i n t ă Groapa.tragicomedie m u z i c a l ă d u p ă romanul cu acelaşi t i t lu de E u g e n B a r b u » m^a ului t maipu ţ i n de c î t pe al ţ i i . J>acă, înt r-o epocă încare ..demitizarea" se află la un asemeneacurs înc î t personaje intrate î n c onş t i i n ţ a un i

versa lă , înoepînd de la Romulus Augustu lus ,t rec înd prin Marco Polo şi sfârşind c u sfâşietorul cuplu dramatic din Dajvsul morţilor ne s î n t î n f ă ţ i ş a t e î n t r -o l umi nă cu tot dinadinsul n o u ă , care de care mai c h i s nova t i c â ,un autor î n v i a ţ ă , ca E u g e n Barbu, e cu a t î tmai slobod să î nc e rc e — moz art ian vorbind —o „ g l umă muz i c a l ă " cu propriile-i p l ă s m u i r iartistice.

Uluirea de care vorbeam ne-a izbit, înschimb, c u a t î t mai putern ic , o d a t ă cu ridicarea cortinei şi cu d e s f ă ş u r a r e a spectacolulu i . Nepăsă tor fa ţă de „f i rma" s tabi l imentului, E u g e n Barbu ne-a prezentat o autent i că „Groapă" — m ă refer la carte — cu tottulb u ră torul ci tragism. C ul e g î nd . din bogataa l e s ă t u r ă a romanului , f i rul epic Bozoncea-starostele de ho ţ i în declin de vî rs tă ; Paras-chiv — u cen icul d u r care se r i d i c ă : Didina -iubita celui dintâi , râvnită ş i c uc e r i t ă de celde-al doilea, dramaturgul a f ă c u t , la pr imaimpresie, o o p e r a ţ i e de simplificare. Unde eg i n g a ş u l episod cu „Aia mică" , unde e epi

sodul cu l ă u t a r i i î nghe ţ a ţ i în c î m p , unde e„ P on i a n t . lui Miebi" şi atâtea altele, care a l c ă tuiau atmosfera de unicat a c ă r ţ i i ? Spectacolul î n s ă , a avut gr i j ă s ă o f a c ă p r e z e n t ă .I ar grupul de femei în negru, cu rol de corantic, p r i n i n c a n t a ţ i i premonitor i i , „ na c a z a n i i " ,reglarea r e c e p t i v i t ă ţ i i spectatorului pe tonalitatea vo i t ă de autor, şi-a adus o i m p o r t a n t ăc on t r i bu ţ i e .

Muzica lu i R a d u Ş e rba n a izbutit exactceea ce se cerea : d u p ă ce, la î n c e p u t u l pr i

mulu i act (spectacolul „ d e m a r e a z ă " greu) ,p ă r e a că nu va face decâ t obi ş nu i t a func ţ i ede cuplet operetistic, care, în general, opre ş t eş i în t î rz ie ac ţ iunea , ea c a p ă t ă acea stranieproprietate de a sugera, cu cuvinte mai multsau m a i p u ţ i n neutre, o ur i a ş ă , i me ns ă triste ţe . Lă s î nd deoparte „c i t a te le" muzicale (oîn-tecele autentice l ă u t ă r e ş t i , excelent se lec ţ ionate de autor ş i impecabi l interpretate deF ă r â m i ţ ă L a m b r u ) , toate cup letele (şi cre de mcă vor deveni „ ş l a gă re " piesele „Cârc iumare .

în ala iu l de n u n t ă — ş i cântecul Didine iaş teptându-d pe Paraschiv) că t re aceas tă ţ in tănă z u i e . P i nă şi acel „f renol i -cancan" (coregraf ia : Adriana Dumitrescu şi Sandu Feyer)orchestrat cu mijloacele autohtone ale instrumentelor buc ure ş t e ne s uge re a z ă , l a o l a l t ă cu

î ngh i ţ i t o ru l de s ă b i i sau cu f e me i a - s i r e nă ,inefabila t r i s t e ţe a „vese le lor petreceri" de laMoşii de a l t ă d a t ă .

Cu r iscul ide a fi noi î n ş i n e î n v i n u i ţ i de

folosirea maisuspomenitului creion ro ş u , n uputem să nu r e m a r c ă m (şi ân tot ce scriemdespre acest spectacol e anevoie de delimitatc o n t r i b u ţ i a autorului de cea a regizorului ,

înt r-a tâ ta par să facă corp comun) că, în vreme ce visul de degerat al lu i O a c ă , dedinain tea m o r ţ i i , cu sa rdanapa l i cu l os pă ţ d inra i din care e î m p i e d i c a t să se î n f r u p t e , eadmirabi l p o t e n ţ a t de mijloacele specifice ale6cenei, în schimb uciderea lui Treanţă , s ăvâr ş i tă , în carte, ânt r -o c i rc iumă, precum şi ră

pirea Didine i apar nu doar mai p u ţ i n d r a m a tice, dar de-a dreptul neverosimile : un „ k i d -naping" dintr-o t r ă s u r ă e. orice s-ar zice,altceva decâ t răp i rea unei mirese din toiuln u n ţ i i — şi oricine a asistat la o î n c ă i e r a r e în t r -un local ştie că pr ima pornire a maseicelor neutri e să-i î m p i e d i c e pe zurbagii săse î nc a i e r e , i mob i l i z î ndu- i , ş i n ic idecum să- ipr i ve a s c ă , precum pe doi cavaler i d i s pu t â n -du - ş i „en combat singulier" inima alesei lor.R e m a r c a b i l ă scena f inală , când cei patru ho ţ i .d u p ă ce ş i - a u p r i m i t r ă s p l a t a f ă g ă d u i t ă deParaschiv, sar b u c u r o ş i , u n u l d u p ă al tul ,peste h o ţ u l care acum se tăvăleş te s f îş ia t dec ă i n ţ ă .

Pol ic romia , exacti tatea p b n ă de spirit acostumelor atât a celor ale „golani lor" ' , c î tm ai ales ale „ fa n ţ i l o r de mahala" — vezicostumul lui T i t i A r i p ă şi chiar al lui Bozon-ce a — realizate de P u i u Ganea , m e r i t ă om e n ţ i u n e aparte. Dar de ce oare, în felulp ă u n i l o r , gri ja costumieri lor exclude picioarele ? Cl i ivuţe , ţ igănc i , f loră rese , încă l ţ a te î n

sandale cu tocuri î n a l t e — şi n i c i mă c a rtoate la un fel — s înt , or icât am accepta„ c onve n ţ i a " — s u p ă r ă t o a r e .

E pedagogic de remarcat câte resurse găsesc actorii spre a servi un spectacol care leplace. 0 l eacă de afectare în rostire, şi înp u r t ă r i , aşa cum î i ş a d e bine ibovnici i unuistaroste de hoţ i . în ţe legerea şi t r ă i r e a roluluifac din Olga B u c ă t a r u , o D i d i n ă poate m a ipuţ in „sexy" decâ t ne-am făur i t -o ci t ind cartea (ah ! i a răş i blestematul de creion r o ş u ) ,

în s c h i m b m a i c o m p l e x ă poate. T r u f a ş , galanton, tare pe poz i ţ i a lui de „ s t â p î n" , un a l tactor . N . D i n i c ă , de bu t e a z ă cu succes pe scen a h u c u r e ş t e a n ă . D in păca te însă , n ic i I onDicbiseanu, nici , cu atât m a i p u ţ i n Al . Arş i -nel, n-au izbuti t să ne dea un bun Paraschiv.D in duri tatea, n e î n d u p l e c a r e a , c i n i s m u l „ uc e nicului" n -a rămas decâ t u n ţ î n g ă u sent imental care^şi dă ochi i peste cap, de stai şi teminunez i de unde e m a n ă puterea de a-şiatrage hoţ i i de partea lui , de a uzurpa



f a p t ă c umpl i t ă din final. Cuceritor, ca deobicei, Miba i Ciucă, in rolul lui T i t i A r i p ă ;e m o ţ i o n a n t miles gloriosus T r e a n ţ ă (Al . Lu-loscu) şi , euni ani niai spus, o n o r î n d u - ş i copiosul rol servit, N i c u Constantin (O a c ă ) . I na pa r i ţ i i episodice : Ovid Teodorescu, CorneliaTeodosiu, Lui g i Ionescu (fără mierofon) şia l ţ i i , bine i n t e g r a ţ i î n ansamblu .

T r i n i i ţ î n d u - ş i la tipar cartea (s înt paispre

zece ani de la prima e d i ţ i e a Groapei ş i,da c ă nu mă înşel , vreo cincisprezece de laa p a r i ţ i a ei în , , Vi a ţ a româ n e a s c ă " ) E uge nBarbu era, s î n t sigur, pe deplin c onş t i e n t deriscu rile pe care îşi le as u m a. î n d r ă z n i s e— at un ci ! — să ab ordeze bolgiile cele m a i î n t une c a t e ale a b j e c ţ i e i şi de c ă de r i i sociale, îmi aduc chiar aminte că una din cronici leliterare — pe cit de numeroase, pe a t î t decontradictorii — a p ă r u t e da vremea aceea seintitula „Pe cele mai de jos trepte ale realis

mulu i " . P e m ă s u r a subiectu lu i tratat e şil imbajul — şi e direse să fie aşa, un altlimbaj ne-ar duce intr-o lume e t e r o g e n ă . Şiu n s t raniu resort face s ă -mi s a r ă acum, d inbib l io tecă , pe masa de lucru, un volum dec o r e s p o n d e n ţ ă a lui Marcel Proust. -«Adaug— îi scrie autorul ..Sodomei şi Gomorei" luiR e n é B l u m — că sint în pr ima parte paginifoarte indecente ; iar în a doua altele şi maiindecente. Dar caracterul operei este atît degrav (sbl. ns.) şi ţ i n u t a a t î t de l i t e ra ră , înc î t

aceasta nu poate const i tui un obstacol»-. Aş ase face că, a t î t atunci , c î n d tema şi l imbajulputeau b î r i i pe unele g î t l e j u r i prea exclusivn ă r ă v i t e cu maslu, cî t şi a s t ă z i , la spectacol,unde zadarnic mi -a ş fi strunit cine ştie ce î nc l i na r e pud i bondă . mi-am aminti t că, pr inaducerea la s u p r a f a ţ ă a acestui bas-fond bucii r e ş t e a n , prin sugerarea c o n d i ţ i i l o r care l-auzămis l i t şi l e gă na t , şi aşa mai departe, caracterul operei e atît de grav, înc î t , ca să c i t ă md in nou pe Marcel Proust, ea face c a d u c ă„ d u b l a şi inversa indignare a celor ce credcă opera m ea e u n pam flet, şi a celor ce-şii m a g i n e a z ă că e o î n c u r a j a r e " .

Şi nu pot înche ia , fă ră a m ă r t u r i s i cititoru lu i î n c ă u n „ p u r i c e care mi-a intrat inureche". Pr in ce se de os e be ş t e , m ă m u ş c ainsecta aceea, Groapa lu i Barbu, de Ponsond u Terrail , d e Misterele Parisului sau demulte altele, asemenea, r o m a n ţ i o a s e şi tenebroase istorii de b a n d i ţ i şi celetnice de care

e p l i n ă l i teratura u n i v e r s a l ă ? Şi atunci iarmi-au s ă r i t din rafturi vechii mei tirani siprieteni. Mi-a c ă z u t pe masa de lucru textullu i R a d u Po pe scu •(...cronicarul !), a ven it şiAnonimul b r î n o o v e n e s e . a venit şi Pi tarulHris tache cu a l să u T urn avi tu , ş i , m ai cuteniei, mi-a poposit pe m a s ă o p a g i n ă d in jurnalul lui Matei Ion Caragiale, pe care rogsă -mi fie î n g ă d u i t s-o transcriu aproape întocmai : „Le-am văzut ( s t răz i l e Bucureş t i lor— n.n.) luminate de s ă r b ă t o a r e , precum amvăzut f i l f î indu le la p o r ţ i steaguri albe sau

v ă l m ă ş a g nebun de iubiri, de uri, de u i t ă r i ,de î n ş e l ă c i un i , d e a m ă g i r i , u n a peste altatotdeauna mai m u l t ă jale d e c î t bucurie şipeste tot atita m i n c i u n ă , z a d a r n i c ă şi d e ş a r t ăt i că loş ie omenească , că uneori cîte un n imica d u c â n d u - m i aminte de unele, scap din vedere că ale lumii s î n t toate, îmi uit de alemele, şi cad pe gândur i ş i -mi vine să zic cue î n t e c u l : «arză-1 focul, B uc ure ş t i »" . Mirosulă s t a de gârlă bucureş i teană sau faptul că,

vorba Iui K o g ă l n i c e a n u — si licet parviscomponere magnis — „imi-s mai aproape Că-l ugă re n i i de c î t Temnopiile ori Salam ina " , con stituie caracterul de „unic ium" a l Groapei.I a r valoarea e d u c a t i v ă a spectacolului — căciş t i u t este d e t oa t ă lumea că cea din tâ i menire a artei e să educe — e tocmai t r i s t e ţeaaceea grea, copleş i toare , covârş i toare , de catran, care - ţ i încovoa ie umer i i a tunci cândpleci de la acest cu totul insolit spectacolal Tea t ru lu i „ C ons t a n t i n Tă na s e " ,

Radu Albala

Teatrul Giuleşti

MĂSURĂ PENTRU MĂSURĂ

de Shakespeare

N i m i c m a i firesc, pen tru u n clima t decrea ţ i e sănă tos , decâ t o p ă t i m a ş ă d i s c u ţ i e î ncontradictoriu ; d a t ă fiind acalmia acestui î nc e pu t de stagiune, ne putem considerachiar fericiţ i când spiritele se a prin d : m aiales d a c ă obiectul o m e r i t ă , şi nu se risipesc,pentru o b a g a t e l ă , energi i p r e ţ i o a s e . Din acestpunct de vedere, un spectacol Shakespearecare n a ş t e o p o l e m i c ă r e p r e z i n t ă î n t o t d e a u n acel puţ in o g a r a n ţ i e de vitalitate ar t i s t i că .

Disputa despre Măsură pentru măsură ânversiunea s c e n i c ă a teatrului Giuleş t i nu vaputea fi i n s ă t r a n ş a t ă printr-o j u d e c a t ă d cvaloare g l oba l ă şi de f i n i t i vă , pentru că aprecierile şi criticile se r a p o r t e a z ă mereu la cr i terii deosebite. Sint prea mu lte de sp u s.trebuie mai întâi să decidem din ce unghiprivim lucrurile. D a c ă a c c e p t ă m că ac tu lcritic nu se poate dezinteresa de ansamblulc ond i ţ i i l o r concrete ale trupei care p r e z i n t ăo î n s c e n a r e , r e c u n o a ş t e m implici t spectacolului niş te mari merite. î n t r - a d e v ă r , de p u ţ i n eori am v ă z u t la acest teatru o mo nta re a t î tde a m b i ţ i o a s ă , de interesantă — în sensul originar al acestui cuvânt prea uzat —, r e a l i z a t ăcu atita rigoare. Spectacolul are logica inter ioară şi s t r ingenţ i i unui manifest, ideile principale s î n t subliniate orice pretext de digre



este s t r ă i n de o i n t e n ţ i e d i d a c t i c ă vi z â ndpublicul , u n pu bl ic a l să u , pe ca red c u n o a ş t eşi , î n c u n o ş t i n ţ ă de c a uz ă , î nc e a rc ă astfel să-l„ d o m i n e " .

Şi în ce p r i v e ş t e traiectoria a r t i s t i c ă a creatorului , spectacolul c o m p o r t ă un elogiu. D i n uCernescu e consecvent tu p r e f e r i n ţ e l e şi cutemperamentu l s ă u , dar in a c e l a ş i t imp aresuf ic ien tă in te l igenţă c r i t i că pentru a se eli¬bera de sine î n s uş i , nu - ş i i ube ş t e cu exage

rare „vârs te le" pe care le-a d e p ă ş i t . N u d emult î l s i m ţ e a m â n c l i n a t s ă î n g ă d u i e fanteziei jocuri gratuite, să p r o p u n ă moi mul t decâtputea as im ila spect acolul ; at i tu dinea lu i înc re a ţ i e r ă mi ne la fel de p e r s o n a l ă — Măsură

pentru măsură e un spectacol categoric, r a dical —, dar o c e nz ură i n t e l e c t ua l ă func ţ i o n e a z ă vizibil , ş i s o l u ţ i i l e , inclus iv cele maidiscutabile, converg. C oe re n ţ a e e x e m p l a r ă .

D e î n d a t ă ce î n s c r i e m montarea în or izontul operei , d i s c u ţ i a devine in mod obligatorium a i n u a n ţ a t ă .

D i n u Cernescu a ş t i u t foarte precis ceu r m ă r e ş t e şi a î n s c e n a t textul cu tehnicaopt ic ianulu i oare s c h i m b ă lentile din ce în cem ai puternice pentru a expune clar o supra

faţă din ce în ce mai l i m i t a t ă , u n d e o b s e r v ăo m i c r o m i ş c a r e ce-1 f a s c i ne a z ă . D i n ţ e s u t u la t î t de bogat, el a decupat o fîş ie, cea aangrenajului poli t ic, ş i a examinat-o ins istent, p î nă c â nd piesa i-a a p ă r u t mai mul t cao piesă a politicii, a resorturilor ei ascunse,a manevrelor c ă r o r a le cade v i c t i m ă o m u lm ă r u n t , oarecare. Un poli t ician e în primulr ind du cele Vienei, care p l e a c ă din considerente de calcul : trebuie „ s t r â ns ş u rubu l " în oraş , ac ţ iune din care populari tatea sa ar

avea de suferi t ; e m u lt m ai î n ţ e l e p t , dec i ,ca ant ipat ia să c a d ă as up r a l oc ţ i i t o ru l u i ; i a t ăşi ocazia cea mai b u n ă de a-1 anula, printr-o

î ncercare ce-i d e p ă ş e ş t e puterile. O manifest a ţ i e „de s impat ie p o p u l a r ă " e p u s ă la calepentru a-i î n s o ţ i plecarea, aplauzele s î n t regizate. U r m e a z ă euforia e l i be r ă r i i de c ons t r â n gere, strada se i l u z i o n e a z ă pent ru o c l i pă ,a g i t â ndu- s e frenetic. î n g h e ţ u l e c u a t î t m a iizbitor : râsul e scrâşni t , si luete speriate trave r s e a z ă ân g o a n ă locul, ori se fu r i ş e a z ă pe

l ângă pere ţ i . N o u a î n f ă ţ i ş a r e a puteri i e mai î n s pă i mâ n t ă t oa re , pent ru că e mai a b s t r a c t ă ,m a i i m p e r s o n a l ă ; d e m n i t ă ţ i f ă r ă chip, î nă l ţ a t e pe coturni , anăş l i aliniate la un s imulacru de t r i b u n ă , u n î n t r e g „ a p a r a t " protocolar — toate acestea adâncesc rup tura d in t reom şi realitate, nasc un soi de teroare rece.Pentru că î n c e a r c ă s ă i n t e r v i n ă în mersu levenimentelor, să o p r e a s c ă b r a ţ u l n e c r u ţ ă t o ral legii î n a i n t e ca acesta să-i u c i d ă fratele,Isobela î n s ă ş i e t r a s ă în cercul de fier şi nu

i l î A l i d l

n u se s c h i m b ă deloc : e tot v i c t i m ă a arbi -trariului, tot s i l i t ă să se s u p u n ă , ba, ân cazulducelui , are ş i mai p u ţ i n dr ep t u l o p ţ i u n i i .Judeca ta f i na l ă e o cacialma, i e r t ă r i şi pedepse se â m p a r t d u p ă bunul-plac al t i ranului .„ P l e c a ţ i a c a s ă , s-a f ă c u t dreptate" e o batjoc u r ă a m a r ă ; r o t i ţ a abuzulu i s e va î nvâ r t i lainfinit..

I n registrul pe care şi 1-a ales, spectacolultransmite puternic sentimentul farsei tragice.

M i ş c a re a r i g i dă , punc t a t ă de hohotele sarcast ice ale bu fonulu i (personaj invent at d in neces i t ă ţ i de a r g u m e n t a ţ i e ) , n e l i n i ş t i t o a r e l e rev e r b e r a ţ i i sonore (muzica — Ştefan Zorzor),un fel de c in i s m lipsit de vesehe se î m b i n ă ,real izând o v i o l e n t ă parodie a puteri i al ienate, înt r-o l ume t i c ă l o ş i t ă .

U n a din problemele delicate ale m o n t ă r i i ,care m i z e a z ă în ce l mai î n a l t grad pe expresivitate, este raport ul din tre idee ş i ima gine .Momentu l î n a l t al acestui raport , c î n d seatinge t r a n s p a r e n ţ a i d e a l ă a cr is ta lului nobi l ,este î n c e p u t u l ; siluetele î n s c r i s e î n s p a ţ i u lgol al scene i vaste (ce m in u n e în sine e oasemenea s c e n ă !) d o b â n d e s c a u r ă p o e t i c ă ,c r e e a z ă o e m o ţ i e a teatralului pur, care sec o n s u m ă foarte repede, la propria sa f l a c ă ră ,şi n u i z b u t e ş t e să se mai repete. Apoi apares e nz a ţ i a de suprasaturare. Pentru a servi f iecare i n t e n ţ i e r e g i z o ra l ă , scenograful Sor in H a -ber a inventat foarte mult , ş i cu un realtalent al grotescului, al ş o c a n t u l u i — p î n ă

într-atât încât raportul firesc s-a r ă s t u r n a t şispectacolul e dominat de scenografie. Alfabetul vizual al m o n t ă r i i are ca d o m i n a n t ă„ u r î t u l " , — ins t rument cu d o u ă ş i ch ia r maimul te t ă i ş u r i , a c ă r u i m â n u i r e cere î n s ă m ă sura cea mai f ină ; altfel, d e ş i s emnu l e î n totdeauna descifrabil , uneori nu e validatartistic ( î m p H n i r e a p ă c a t u l u i lui Angelo ; oricaracterul voit eteroclit al costumelor.. .) .

L u a t ca atare, cu c a l i t ă ţ i l e şi cusururi le&ale, M ă s u r ă pentru măsură e un act teatraldemn, de sine s tă tă tor . iRămânc însă in picioare î n t r e b a r e a f u n d a m e n t a l ă : „ p r i n d e " spectacolul esenţa piesei ? D u p ă p ă r e r e a m e a , n u ,f i indcă regia săvârşeş te o eroare de p r i nc i p i u .(Dar nici nu e s igur că s tă în puter i le con

cretului scenic să realizeze eohivalentul a ceeace sugerează ş i s u b î n ţ e l e g e opera . N u ş t i m ,e x p e r i e n ţ a r e p r e z e n t ă r i i ei ne l i p s e ş t e . Spredeosebire, î n s ă , de autorul unui f rumos eseu,publ icat ca p r e f a ţ ă a spectacolului , cred căşansa , c î t ă ex i s t ă , nu stă în alegerea unei„Chei" de interpretare, c i toc m ai d i m p o t r i v ă . )E nevoie, pentru a intui v i a ţ a piesei, de oprivire în adincime, p ă t r u n z â n d simultan î ntoate s t ratur i le ce se descind unul î n t r - a l t u l ,ca un lab i r in t a l na tur i i umane î n s ă ş i . Mă



Scena judecăţii din finalul spectacolului

fundamental diferite, nu suportă simplificarea, reducţiile, unilaterallizarea. Multiplelesensuri se reazemă ipe ambiguitate, pe echivoc, pe dilemă ; o indefinisobilă dialectică arealului pulsează în dramaticul echilibrudintre lege şi dreptate, dintre pasiune şi crimă,dintre subiectiv şi arbitrar. Problema există

întrucrt e problemă vie, întrucât motivaţie,omenească individuală, concretă, a faptei şi

proiecţia sa metafizică6int

indisolubil legate.Ce lei de balanţă poate cîntări persoana ducelui ? — pe un talger stau îngăduinţa, înţelepciunea, cunoaşterea firii omeneşti, pe celălalt, imprudenţa, uşurinţa, cinismul, lipsa descrupule ! Cînd e Angelo mai uman — cîndcondamnă fără a cunoaşte, puritan steril, oricînd se cufundă în mîrsăvie, suferinţă şi zbucium ? Cine este Jsabela — o fecioară insensibilă şi vanitoasă, sau un suflet neprihănit ,zăvorit într-un sistem de valori fără fisură,care nu comunică în niei un fel eu lumea

înconjurătoare ? Şi cum e această lume însăşi — haotică şi clocotitoare, mişunînd înunghere întunecoase, nesăţioasă, senzuală,ameninţată de preaplinul propriei vitalităţi,nezăgăzuită de vreo frînă morală, o lume încare „totul e permis" ?! Dinu Cernescu atranşat ceea ce nu poate fi tranşat, a spartcoaja tare a adevărului şi 1-a despărţit îndouă jumătăţi, ca pe un miez de nucă, a

înnăbuşit în embrion orice întrebare, punînd în loc cîte un răspuns explicit. De vreme ceconflictul se desenează acum strict ca unconflict de dominaţie şi represiune, nu semai pune nici chestiunea răspunderii, nicicea a fanatismului etic fulgerat de pasiune,cu atît mai puţin a libertăţii naturale şi anecesarei ei limite în planul existenţei sociale. Eroii aflaţi la răscrucea tuturor ispitelor, torturaţi de neputinţa de a introduceordine în propria lor conştiinţă, devin astfel

pioni într-un joc cu reguli fixe. Regia nucrede o clipă în buna credinţă iniţială a celorimplicaţi într-o criză existenţială. Tiranii sedelimitează de la început de victime, vinovăţia şi inocenţa 6e polarizează, tabloul selimpezeşte. Ceea ce refuză să încapă, ceea cerămîne cu încăpăţînare contradictoriu, se elimină l(| şi se elimină mult, prea mult). Cîtevalicenţe de exactitate — intervertiri, chiar

adaosuri la text — conduc demonstraţia larezultatul dinainte stabilit (rolul ducelui, allui [Lucio, finalul). Fără fundalul pestriţ, de„comedie umană", fără amoralismul jovial allui Poimpey, fără poliţaiul căruia îi scapăsensul cuvintelor, făiră amestecul de obrăznicie sfruntată şi depravare veselă a lui Lucio,mai ales fără zvîonetul de irepresibilă forţăanimalică oe-1 leagă de viaţă pe Barnardin,tâlharul ingenuu cu instincte sănătoase, Măsură pentru măsură îşi pierde nu numai impactul emoţional, dar şi radiaţia de poemfilozofic umanist. Dorinţa de claritate fărăumbre, căutarea puterii de işoc maxime şiprecizia de proiectil trimis în ţintă au trasspectacolul în capcana didacticismului. Deobicei, reprezentaţia de teatru trăieşte cafloarea de păpădie, răspândind de cîteva orimai multă „sămînţă" decât speră să rodească

în public ; paradoxul acestei montări este cădestinatarul „absoarbe" întregul mesaj, fărăsă piardă vreo picătură, totuşi rămîne cu unfel de insatisfacţie, cu senzaţia că i s-a oferitprea puţin. Dacă nu cunoaşte opera, o vaconsidera percutantă, dar săracă — în vremece ea e, dimpotrivă, difuză şi copleşitoare.

•Probabil că actorilor nu li s-a cerut unefort de interpretare, o ipoteză creatoare proprie asupra personajului — altfel nu se explică jocul aton, mecanic, neutru ; actoriceşte,spectacolul este uimitor de schematic. Pefundalul de desen liniar, numai Peter Paul-

55



hofer si Gomei D u m i t r a ş o b ţ i n un oarecareefect de p e r s p e c t i v ă . Ce l d i n ţ i i , printr-o compoz i ţ i e in tonuri de c e n u ş i u •— u n Ang elosobru , ş te rs , rezervat, m a s c ă i m p e n e t r a b i l ăde „ f u n c ţ i o n a r intelectual", ros de complexeşi cbinui t de d o r i n ţ i : cel de-al doilea, printr-o exploziie de energie n e r v o a s ă — u n Luc i ocontestatar. teribilist, bon enfant, c u u n gră unte de al truism în plus. Ion Vilcu (ducele \ incentio) şi-a dem asca t penson ajul de la în

ceput şi a r ă m a s tot t impul dubios ş i antipatic. Iu l i an Necşulescu (Esca lus j a debitatalb şi sec. I lea na Cerna t (Isal>ela) şi D a n T u -faru (Qa ud io) n-au r e uş i t să se elibereze dctonalitate;! teatrului de salon; chiar la marginea d e z n ă d e j d i i , a m o r ţ i i , personajele lorr ă m i n min ore, fragile, lipsi te de adî inc imed r a m a t i c ă . Prin contrast, p r e z e n ţ a lu i MibaiStan a dat Temnicerului ţ i n u t ă , greutate î na c ţ i u n e . Despre restul d i s t r i b u ţ i e i , nu e marelucru de spus .

Ileana Popovici

Teatrul

„Lucia Sturdza Bulandra"

MINCINOSUL

de Goldoni

Cu Mincinosul îşi deschide stagiunea şi ceadc-a doua s c e nă a Tea t ru lu i „ L u c i a SturdzaBulandra" , t î rz iu , e drept, dar din î n t e m e i a tele motive ale r e pa ra ţ i i l o r . Presupun că p r in tre schele ii va fi venit greu trupei conduse de regizoarea Sanida Manu să repete,lucru sesizabil în spectacolul prezentat publicului la un stadiu în care. o d a t ă puse lapunct ultimele detalii, ar fi fost cazul să ses t ă r u i e asupra o m o g e n i z ă r i i .

M

incinosul e o alegere foarte p o t r i v i t ăpentru repertoriul dintotdeauna p r e t e n ţ i o s a lacestui teatru ; prin însc r ie rea acestei piese, se

î ncearcă să se î n c h i d ă oarecum unghiul înstagiun ile ant erioare, a desea pre a de schis : dela Danton la Comedie pe întuneric, de la Léonce şi Lena la Puricelc în ureche. N u n u m ai pentru prestigiul clasicului v e n e ţ i a n , d a rpentru meritele înseş i ale comediei sale, opţ i une a teatrului e r e z o n a b i l ă , cu a t î t mai rez ona b i l ă cu cît , în ciuda tuturor a p a r e n ţ e l o r ,Goldoni s a reprezentat pe scenele noastre în

Şi totuşi , ce izvor bogat, dramaturgia celuicure, numai în anu l c î nd scrisese Mincinosuld ă d u s e scenei încă alte cincisp rezece piese !Ce nesecate pos i b i l i t ă ţ i de a transpune stenic, î n spir i tul ş i t r a d i ţ i a teatrului nostru, comedi i cu un a t î t de evident caracter popularşi at î t de violent critice !

I n sfârşit, Mincinosid, în care t r a d i ţ i i l e comediei cu m ă ş t i se î m p l e t e s c cu noile concepte despre teatru, m ă ş t i l e devin caractere,

iar imaginea, în ansamblul ei , este imagineaV e ne ţ i e i aflate la r ă s c ruc e a epocilor. Mincinosul, în care viciile c o rup ţ i e i , mercanti l ismulu i , aventur ismului , par să î n ă b u ş e virtuţ i le dragostei şi a s p i r a ţ i e i spre puritate, înfă ţ i ş ează o lume p r i v i t ă critic, dar şi cu îng ă d u i n ţ ă , h o t ă r î n d pedepse blinde pentru marile pă c a t e î n f ă ţ i ş a t e . în mod n e î n d o i o s , nuLelio, n u M incin osu l, e luat în r ă s p ă r şibatjocorit, ci lumea din jurul acestui t â nă rsimpatic, inteligent şi n e a s t â m p ă r a t . Sanda

M a n u a î n ţ e l e s acest lucru şi a î nc e rc a t să- lfocă viz ib il în spe cta col ; şi, în b u n ă m ă s u r ă , a r e uş i t . N u de Lelio vom r î d e noi ,n u pe el il batjocorim, ci lumea de aventurieri p u ş i pe c ă p ă t u i a l ă , de d o m n i ş o a r e ner ă b d ă t o a r e să se m ă r i t e ca 6ă scape de cicăleala t a ţ i lor , de bă t râni zg î rc i ţ i în c ă u t a r e dem e z a l i a n ţ e care să le r o t u n j e a s c ă avutu l .N u - m i d a u sea m a cât de exac t „I I bugiardo*'se spune pe r o m â n e ş t e . .Mincinosul", cât dec u p r i n z ă t o r e î n ţ e l e s u l titlului pe limba noas

t ră , sau ce alt c uvâ n t ar fi putut reda maicu fidelitate dimens iuni le aces tui a m ă g i t o r ,spontan f ă c ă t o r de „flori de spir i t", cum îş in u m e ş t e s ingur născoc i r i l e . Un lucru e l impede : scop ul, unic ul scop a l min ciu nilor luiLelio e u n scop nob il, cu cerirea dragosteiRosaure i ; iar minciuni le , oricât ar fi de sfruntate, n u urmă re s c de c â t 6ă o p u n ă unei real i tă ţ i meschine o lume i m a g i n a r ă . în caregroz ă v i i greu de î n c h i p u i t se î m p l e t e s c cugesturi gra ţ i oa s e , de î n d r ă g o s t i t . Rolul t i n ă -

ru lu i Lelio a fost î n c r e d i n ţ a t lui Ion Caramit ru . actor cu farmec şi candoare, cuceritorş i . dezinvolt. Caramitru a izbutit să fie şiimpertinent, dar cu m ă s u r ă , şi tandru, darcu i ronie. Actorul a izbuti t în primul r ind6ă ne c o n v i n g ă cât de a dâ nc crede el, celd i n t î i , în nă s c oc i r i l e sale, s tabil ind cu noio ş i r e a t ă complicitate, c o m e n t î n d u - s e pr insemne discrete adresate s ă l i i , c e r î ndu-ne uneori, cu o privire, ronsinrţământul, înainte dea pune la cale o nouă ş o t i e : şi totul îi

iese bine. Caramitru a dus greul, cum sezice, m a i făc înd pe deasupra şi o a d e v ă r a t ăd e m o n s t r a ţ i e de echi l ibr i s t i că pe p u n ţ i l e boltite, pantele, treptele, din care e a l c ă t u i tdecorul Sandei M u ş a t e s e u , cu trimitere laurban i smul alb-mer idional a l a ş e z ă r i i lacustre.Petre Gheorghiu ş i Dumitru Onofrei r e a l i z e a z ădouă me ş t e ş ug i t e c ompoz i ţ i i în rolurile celordoi bă t r în i , Pan talone ş i Balan zon i, roluriingrate, î nc ă t r ibutare „ m ă ş t i l o r " . Schematice,a ş a d a r . Le-a ca m lipsit ha zu l, da r nu e ne



nici obişnuinţa unor astfel dc roluri. In Ar-lecbino, Florian Pittiiş s-a s t rădui t eu mijloacele — de care cam abuzează — ale pan-tomimei, să 6e îndrepte spre Moretti, darn-a putut să ajungă pînă acolo ; e departeMoretti, e sus... In ralurile tinerilor Ottavioşi Florindo, Mircea Diaconu şi Ştefan Vel-niciuc par să fi intrat prea devreme într-unteatru de nivelul şi exigenţele celui condusde Liviu Ciulei ; uneltele lor sînt încă rudimentare. Mariana Mibuţ , interpret;! Rosaurei,

fermecătoare cum o ştim, nu adaugă nimiccreaţiilor ei anterioare, mărginindu-se la celecîteva cochete şi şăgalnice alinturi cu carede eiţiva ani mă tem că ne cam păcăleşte.Cătălina Pin tilie, în rolul Beatricei, e, frum uşică şi ştearsă. Valy Voiculescu joacă o Co-lombină năbădăioasă şi plină de haz, darcam ofilită. In rest, la limtelc corectitudinii,dar nu peste aceste limite, Mihai Mereuţă.Jean Reder, Simian Heţea.

Plăcută şi discretă, ilustraţia muzicală realizată de Lucian Ianescu ; iar serenada, inter

pretată bine de Dona Cotrubaş, a fost inspirat aleasă.Şi totuşi, spectacolul Sandei iManu nu re

prezintă măsura întreagă a regizoarei şi nici împlinirea promisiunilor teatrului. Poate pentru că îi lipseşte armonizarea, omogenizarea,impresia de lucru finit. Poate că pripa şi-apus prea apăsat pecetea. Poate pentru că, însfîrşit. cu o excepţie — Caramitru —, interpreţii nu s-au ridicat la nivelul pe care-1 doream. In orice caz, reprezentaţ ia rămîne omodestă gustare, înaintea marelui ospăţ promis, pe 'care, încrezători încă, îl aş teptăm.

Virgil Munteanu

Teatrul „Ion Vasilescu"

ÎNTR-UN CEAS BUN!de V. Rozov

Aşa cum, indiferent de menu, pîinea nupoate lipsi de pe masă, comedia lirică deactualitate nu lipseşte din repertoriul niciunui teatru. Teatrul „Ion Vasilescu" a ales

într-un ceas bun ! de V. Rozov şi, înt r-un6ens, a făcut bine, fiindcă piesa are trainicepunţ i de legătură cu preocupările spectatorilor noştri tineri : este vorba despre momentulalegerii drumului în viaţă şi despre neputinţa de a alege, despre pregătirea pentru

Petre Ghcorghiu / Pantalone) şi IanCaramitru ! I^elio) in ..Mincinosul'''' de

Goldoni la Teatrul .,Bulan;lra"

profesie, despre perseverenţă şi ratare, desprerezonanţa gestului prietenesc în clipele greleşi devotamentul, răbdarea , modestia senti

mentului autentic. Eroi i sint adolescenţi, aubucuriile, grijile şi suferinţele acestei vîrste.nu întotdeauna atî t de senină precum sespune, cunosc chinuirile îndoielii, sînt câteodatăuşuratici, altădată egoişti ; ceea ce e interesant şi face ..puterea de adevăr" a pieseieste faptul că aceşti eroi tineri nu sînt altceva decît oglindirea lumii adulte ce-i înconjoară : cu părerile, prejudecăţi le, aspiraţi i lepreluate de la aceasta, fixîndu-şi cu aceeaşirepeziciune punctele cardinale şi automatis-mele.

Spuneam , , într-un sens, a făcut bine", pentru că piesa, peste care au trecut două decenii,s-a cam demodat. Nicidecum în fondul ei —realitatea continuă să nască aceleaşi probleme, parcă mai acut încă, şi intenţia edu-dueativă corespunde perfect momentului actual al pu blicu lui ; dar în tonalitatea scriiturii, deliberat naivă, înflorită cu digresiunisentimentale, insistent patetică — ceea ce nupoate să nu provoace un recul, de vreme cegustul s-a soliimbat. Pentru o operă care seadresează tineretului, a prinde exact tonulcomunicării este esenţial ; în caz de dezacord,cele mai generoase intenţi i 6e vor irosi îngol, auditoriul „fugind" pe tăcute din faţaa ceea ce i se va părea indiscret ori desuet.

•Regizorul Călin Florian (aflat, se pare, într-o perioadă do remake-uri) n-a ţ inu t seamade această mutaţie de gus t ; ea atare, n-a

r.7



, ,filat" lungimile textului şi n-a c ă u t a t s ă<lea m o n t ă r i i subtilitatea şi f ineţea necesare :ci, oda t ă s t a b i l i t ă d i s t r i bu ţ i a , i- a lăsalt peactori să se descurce cu zestrea proprie. Ceeace n-ar fi fost o pre t e n ţ i e e xc e s i vă , dat fiindcă piesele din categoria realismului cotidiann u pun probleme complicate de sti l de interpretare ; ş i , la urma urmei , se presupune căorice act or profesion ist e p r e g ă t i t pent ruorice . pa r t i t u r ă . D a r i a t ă legea de fier a tea

trului din zilele noastre : da c ă - i atr ibuim regizorulu i meritele s o l u ţ i i l o r or iginale , nu putem să nu-1 facem r ă s p u n z ă t o r pentru nivelultuturor compartimentelor spectacolului .

Cu aceasta, venim la eterna dif icultate aspectacolelor teatrului ,don Vasi lescu", despre care m ă î n t r e b , c u j e n ă , d a c ă mai a rerost să scriu : calitatea jocului actorilor. Pent ru că fenomenul î n g r i j o r ă t o r a l d e g r a d ă r i iunel telor „de meser ie" , semnalat cu m u l ţ ia n i î n u r m ă , n-a fost f râna t , c i d i m p o t r i v ă .

In t r e t imp , teat rul ş i -a sch imb at de c î t e vao r i de nu m irea ş i directorul ; ş i e d e m irarecum nic i unu l d i n t r e a c e ş t i c o n d u c ă t o r i sp i r i tuali nu s-a s i m ţ i t dator să se ocupe dea c e a s t ă cauză vitală şi să facă s inguru l lucrud e f ă c u t — s ă a d u c ă în teatru un regizor î n stare 6ă i re facă „metabol i smul" t rupei .Destui actori , c o n ş t i e n ţ i poate de per icoluld e p r o f e s i o n a l i z ă r i i , au migrat spre alte teatre.D i n provincie (unii dintre ei erau acolo veri tabile „ c a p e t e de afiş") au veni t a l ţ i i , dor

n i c i s ă p u n ă piciorul pe o s c e n ă bucu -r e ş t e a n ă ; repede, prea (repede, m u l ţ i dintreei ş i-au pierdu t p r o s p e ţ i m e a jocului , claritatea, au fost a b s o r b i ţ i în mecani smul ru t ine ide fabricare a unor spectacole s i m p l u ţ e şis ă l t ă r e ţ e , a u î n c e p u t să joace gros şi monocord , la s u p r a f a ţ ă . D i s t r i b u ţ i a de Ia într-unceas bun ! are în acest sens valoare de test.„ T e m a " era u ş o a r ă : a t m o s f e r ă de interiorcon t empor an , r e l a ţ i i colegiale şi de familie,persona je cu o psihologie l imped e şi cu

r e a c ţ i i din tre cele m a i norm ale ; da r , p rinc i n e ş t i e ce efect paradoxal, poate t ocma if i indcă era a tâ t de u ş o a r ă , amator i smul in t e r p r e t ă r i i a devenit ş i mai evident. Ince-p î n d cu cei doi actori maturi , TeJly Barbuş i George Cos t in. con t in uâ nd cu nu demul ttinerele vedete Mar ie ta L u c a , M i hae l a D u m b r a v ă , D i n u Cezar, Stelian Cremenciuc, SorinGheorghiu . George B ă n i c ă şi t e r m i n â n d c umezina , absolventa I r i n a B i r l ă d e a n u , t o a t ăl umea s-a fixat pe o s i n g u r ă „ n o t ă " , î m b r ă când personajul ca pe un cos tum, sau scli im-bându-1, când era obligatoriu, o d a t ă cu costu¬mul , fă ră treceri, f ă r ă n u a n ţ e , f ă r ă acea•simpatie s p o n t a n ă , c a l d ă , din care se n a ş t epe s c e nă a de vă ru l v i e ţ i i . Placate pe acest jocexterior , nesince r, an um ite rebefuri ( talentulm a i pu ternic al Mihae lei D u m b r a v ă , farmecul impertinent al lui George B ă n i c ă )nasc d i s c o r d a n ţ e pr imejdioase.

Şi pent ru că am pomeni t c u v â n t u l cos tume— nu neg că atât acestea, cât şi decorul, vor

nean u Dam asol i in , n u poate nega Că urâ ţ e n i alor i-a s c ă p a t de sub control , n ă c l ă i n d spectacolul â n t r - o a m b i a n ţ ă de prost-gust şi strid e n ţ ă .

Teatrul Evreiesc de Stat ADAM Şl EUA

de Aurel Baranga

Cronicari i spectacolelor Secunda 58, Ziariştii şi ale altora, reluate d u p ă o b u n ă b u c a t ă de vreme, în actuala s tagiune, au beneficiat, în general, de o u n e a l t ă de lucru decare, din p ă c a t e , cel ce s e m n e a z ă aceste rândur i e lips it : me tod a c o m p a r a t i s t - i s t o r i c ă .Vreau să spun că nu am v ă z u t Adam şi Evanici în p remiera N a ţ i o n a l u l u i , din 1963, nic i

în vreunul din numeroasele spectacole cei-au urmat . Am v ă z u t - o recent, ân decembr ie 1971, ca pe o lu cr a re d r a m a t i c ă reprez e n t a t ă , pent ru mine in p r e m i e r ă a b s o l u t ă ,fapt de n a t u r ă să î m p i e d i c e , c u m s p u n e a m ,unele c ons i de ra ţ i i de istorie l i t e r a r ă , d a r tot

o d a t ă purificator al j u d e c ă ţ i i critice de oricebalast . E i bine, scr isă as tăzi , Adam şi Eva,n-ar fi putut fi scrisă altfel. „ G h e a r a l eu lu i " ,pecetea acestui m e ş t e r al teatrului care eAurel B ar anga , s t r ă l u c e ş t e la fel de fascinantca şi ân celelalte l u c r ă r i ale sale. In fond,

î n ce c o n s t ă arta lui Aur el Bar an ga ? D a c ăs-a vorbit despre arpegiul c u t ă r e i b u c ă ţ i deproz ă , da c ă s-a vorbit de cum r i m e a z ă culo-lorile la cutare pictor, da c ă , a d i c ă , s-a î nc e t ă ţ e n i t obiceiul de a opera. î n t r -o a r t ă , cu

n o ţ i u n i l e altei arte, să ne fie î n g ă d u i t a propune aici o c o m p a r a ţ i e î n t r e ar ta dramaturgiei şi o a l t ă a r t ă , c u nimic mai prejos d u p ăa noa s t r ă pă re r e , de cele î n d r ă g i t e de muze ,şi anume de ar ta lui Comus, a r t ă de care,de al tminter i , după câ te ş t im, nu- i e silănici dramaturgu lu i nos t ru . I a t ă : se iau câteva ciuperci , u n p um n de f ă i n ă ş i un pieptd e p a s ă r e , la care se a d a u g ă un sos . Dinaceste elemente, un marmiton oarecare scoateo oarecare ciulama de pui : un „ m a î t r e - q u e u x "

va cons t rui , î n s ă , d in ace leaş i materiale deb a z ă , un subt i l ş i admirabi l vol-au-vent à la financière, în stare s ă sa t i s facă cele mai pret e n ţ i o a s e gus tur i . Un c e t ă ţ e a n naiv care insuf lă groază unui grup de rechini ai escrocheriilor, c o n v i n ş i c ă ş t ie lucruri pe care înrealitate abia de la ei le află ; rechini i înş i ş i ,care se mă nâ nc ă â n t r e ei, o treime de licheleMeicu-Tacu-Nacu •— o i n g e n u ă r ă t ă c i t ă pr i n tre t â lhar i , s a lva tă de La nc elot d u L a c , fieşi o b ă t a i e cu scaune, la s c e nă de s c h i s ă , —fie toate acestea şi î nc ă multe altele d a c ă



i a t ă că arta dramaturgului se pricepe să le î n n o a d e şi să le deznoade în aşa fel î nc î tprodusul finit este mi lucru pe cî t de ineditpe a t î t de f e r m e c ă t o r . D a c ă a d ă u g ă m la toate•acestea poanta soc ia lă , verva i n e p u i z a b i l ă şio u n d ă de poezie (căci, să nu u i t ă m , AurelBaranga a î n c e p u t prin a fi poet şi asta e om a g i s t r a t u r ă oare, ca şi pre o ţ i a , se e xe rc i t ăin aeternum) a m o b ţ i n u t „ r e ţ e t a succesului" .

D a c ă avem ceva de r e p r o ş a t spectacolului

de la T . E . S . , (regia George Teodorescu) apoi•e acela că prea m â n ă „à tombeau ouvert" :n u că ş os e a ua n-ar fi b u n ă , nu că m a ş i n an-ar rezista, dar goana asta n e b u n ă ne împ i e d i c ă s ă g u s t ă m mai pe î nde l e t e du l c e a ţ au n u i popas liric, ba chiar apriga a m e ţ e a l ă aunei culmi : oricât ar p ă r e a de ciudat, burlescul e, c â t e oda t ă , v r ă j ma ş u l comicului . PeManolaehe (Mano Rippel) , l-am fi vrut ol ichea m a i pu ţ i n l i n i a r ă , pe Victor (AlbertKitzl ) , m a i p u ţ i n „ n e g r u " , t re imea mai p u ţ i nz g o m o t o a s ă (nu e desigur, vina n i m ă n u i , d a rla un moment dat vocile de pe s c e n ă eraua tâ t de puternice încât îmi acopereau a u d i ţ i ala cască) ; ân schimb, la B é a t r i c e Abramo-vici ( E v a ) , o mai a u t e n t i c ă t r ă i r e s c e n i c ă(al tminteri decât prin acute) n-ar fi f ă c u tdecât să s po re a s c ă buna impres ie p r o d u s ă defarmecu-i personal. In n o t ă Carol Marcovici(Adam Vint i l ă ) şi mult peste medie (o, cinen-are bătrâni să-ş i cumpere !) Benno Popliker. în complexul rol al Actorului şi N u ş a G r upp-Stoian în rolul inimoasei şi gafeuzei proprie-

t ă rese .Agreabile panou rile desenate d e Sorin H a -

ber şi ingenios acel „dec l i c" al fotografuluip u n c t â n d unele replici cheie. Şi mai alessavuros textul (era să sp un em „ t r a duc e re a "^difuzat la cască. .-

R. A.

Teatrul Dramatic din Braşov

• FÎNTÎNA BLANDUZIEI

de Vasile Alecsandri

• ZIARIŞTII

de Al. MirodanM i se pare de o vă d i t ă s e mni f i c a ţ i e pro

g r a m a t i c ă , pentru Teatrul de Stat d in B ra şov, faptul că şi-a deschis stagiunea cu d o u ăl uc ră r i extreme. Una, clas ică , a „veşnic t ânărului" Vasile Alecsandri (Fîntîna Blanduziei) ;alta, de o vie şi — d u p ă cincisprezece anide la marea ei p r e m i e r ă b u c u r e ş t e a n ă — î nc ăp l i nă de izbitoare actualitate (Ziariştii lu i

şi de senectute a ba rdu lui ; alta, o p e r ă dedebut şi de dlocotitoare t i n e r e ţ e a unui gazetar prin voc a ţ i e , în pofida sau, d i m p o t r i v ă ,a c c e n t u a t ă de recunoscutele lui daruri de artist al replicii. Una, evocând în s t a n ţ e s uavpatinate de vreme , personalitatea un ui poetcalm şi senin al vie ţ i i , luminat de generozitatea c a l d ă cu care î n t â m p i n ă şi ş t ie să deasa t i s fac ţ i e asp i ra ţ i i lo r spre puritate şi omenie ; cea la l t ă , în fă ţ i ş înd în p l i n ă şi d u r ă rea

litate a zilelor noastre, un exponent al conş t i in ţe i noastre sociale şi al climatului nostrude v i a ţ ă , dominate de a c e a s t ă a s p i r a ţ i e sprea d e v ă r , spre dreptate, spre o e t i că a cinsteişi a omeniei . Una. î n t o a r s ă spre un trecutf ă r ă î n t oa rc e re , o ..comedie me l a nc o l i c ă " (cumo socotea George Căl inescu) ; c e a l a l t ă , o comedie trepidant m i l i t a n t ă , ch iar d a c ă — sautocmai de aceea — î n f i o r a t ă de nostalgiaviitorului. . .

F i r e ş t e , apropierea pe care o facem î n t r e

Fîntîna Blanduziei şi Ziariştii, p o a r t ă pecetea î nc ume t ă r i i . Dar ea e m e n i t ă să sublinieze, în programul art is t ic al teatrului din B ra ş ov ,preocuparea de a lega, î n t r - u n act organic dec u l t u r ă , marea m o ş t e n i r e a trecutului cu verificatele va lori ale pre ze n tu lui nos tru : preocuparea de a realiza acest act de unificare.de opo t r i vă f a ţ ă cu publ icu l c ă r u i a se adres e a z ă şi f a ţ ă cu echipa de i n t e r p r e ţ i pe careconducerea teataului o a n i m ă , d e p r i n z â n d - o a6e manifesta cât m ai divers pe p lan ul stilistic şi cât m ai solidar pe p lan u l o r i e n t ă r i l o rşi convingerilor.

P e a c e a s t ă linie de p r e o c u p ă r i se cuvine sal u t a t ă chemarea Mariettei Sadorva de a giradi rec ţ i a de s c e n ă a spectaculosului poem dramat ic Fintîna Blanduziei. P e o î m b i e t o a r e şipa s t e l a t ă s u i t ă de „ i ma ge s d 'Ep i na l " cu carescenograful Mihai Tofan a încerca t , în fă ţ i ş înd vremea şi locurile Romei antice, 6ă sugereze, plastic şi cromatic, şi versul candid

a l lui Alecsandri . Marietta Sadova, m e ş t e r ă î nve t e r a t ă a s ub t i l i t ă ţ i i şi n u a n ţ e i , a construitu n spectacol de g r a ţ i e , nu l ipsi t î n s ă def r e a m ă t şi chiar f o r ţ ă d r a m a t i c ă , sudimd î n t r uarta dic ţ i e i şi a gestului, o e c h i pă nu preaf a mi l i a r ă cu c a d e n ţ e l e şi ritmul alecsandri-nulu i . (U n p ă c a t ce nu i se poate, de altfel,r e p r o ş a doar echipei b r a ş o v e n e , e c h i p ă cared o v e d e ş t e , în schimb, o f rumoa s ă d i s c i p l i năp ro fe s i ona l ă ) . Am notat ou deosebire, pentruvergurala g i ngă ş i e cu care a î n t r u p a t - o peGeta, pe artista C ons t a n ţ a C omă no i u : pentrudemnitatea ţ i nu t e i , pe Victoria On icean u, înc â n t ă r e a ţ a Neera. I -am r e ţ i n u t , pent ru sucu-l e n ţ a c ompoz i ţ i e i , pe Mircea Andreesou înPretoru l P ostu mu s, ş i pe N icolae C. N icolae,pentru t r ă s ă t u r i l e ba rba r şi dezord onat violente, cu care 1-a creionat pe Scaur. A ş t e p t a m

însă, în Ion Jugureanu, un H o r a ţ i u mai convins de nimbul ascendentului său uman ş ispi r i tua l asupra lumii sale ambiante. Intr-unspectacol de dis t incţ ie s t i l i s t ică , momentul as pru a l i n s u re c ţ i e i sclavilor lui Scaur ca şi



notă d i scordan tă . E calitatea regiei că, punând accente clare şi ferme pe laturile socialoale poemului, lăsând estompate oarecum, darnu negl i jând, datele de subtil suhtext confesional care au f ăcu t a l t ăd a t ă savoarea Fin-tiu ci Blanduziei, ne-a restituit, printr-un spectacol de e l ev a ţ i e necontestat clas ică, unAlecsandri de r esp i r a ţ ie ac tua lă .

Gestul larg şi armonios, atmosfera de evocare, trec, cu spectacolul Ziariştilor, în zoneleunei nervoase şi adesea patetice combustiicetă ţenesc combative. E u g e n Mercus, regizorul, a eludat cu b u n ă ş t i i n ţ ă din textul atît.de bogat în argumente de v i a ţ ă şi s t ă r i afective, mai tot ce ar fi putut s tân jen i , prin

aspecte sau date parentetice, actul de dem o n s t r a ţ i e şi de ag i t a ţ i e cu care a dorit 6ă-şi învestească spectacolul. Se i n t r ă , de aceea,repede — am zice abrupt — în p r o b l e m ă , înlupta pentru afirmarea şi a p ă r a r e a a d e v ă rului, pentru cucerirea dreptului la dreptate,la echitate. S î n t e m de-a dreptul i n t r o d u ş i înr i tmul de d iv e r s ă f r emă ta r e a unei r edacţ i itinere, tinere prin elanul ei generos, tinereprin cei ee-o p o p u l e a z ă , tinere prin destinaţia menirii sale. Sisteni.nl de planuri mobile

conceput de Vlad im ir Pop ov pen tru decor, a uşi ele — cu unele excep ţ i i — darul de ast imula, d a c ă nu şi de a sugera, acest ritm).Acţiunea creş te, scenă de scenă , p înă la culm i n a ţ i a din tipografie, în care u r m e a z ă săse s t a to r n i ceas că victoria omului şi a a d e v ă rului , împ o t r i v a i n e r ţ i e i conservatoare, împotriva intereselor carieriste şi a v io l en ţ e i cucare ele încearcă a lucra din u m b r ă , î m p o triva scepticismului şi a pozi ţ i i lo r retractilede tot felul. Mirc ea Andre ese u, talenta tu l cap

de afiş al teatrului b r a ş o v e a n , face, în acestclimat, un Cerchez puternic, de o n eo s t en i t ăşi virulent d e t e r min an t ă f o r ţ ă de solidarizarecetă ţenească , comunis tă . ÎI s eco n d ează în cîteva tipuri bine creionate Costache Babi i , înrolul secretarului de r ed ac ţ i e ; N icolae C. N icolae, în r olu l un u i şef de cadre biro crat ;Paul Lavele pur tând tarele unui adminis t ra torfără in i ţ iat ivă ; George G r i d ă n u ş u , în ..puternicul" d in u m b r ă . Pa m fil, m as iv şi agresiv ;mai p u ţ i n D a n S ă n d u l e s c u , în nesigurul pesine şi conformistul Tomovici , şi , mai p u ţ i n ,cuplul de ad o les cen ţ i , d es en a ţ i de Ştefan D e d u -Farca fBr înduş) şi Mihaela Nestorescu (Marcela) ş i , şar j înd f ără deoseb i tă e f ic ien ţă , M ihai Bălaş , în aparent u ş u r a t i c u l dar ân fonderoicul reporter Romeo. Toţi laolal tă au avut ,dincoace de unele n e împ l in i r i de ansamblu ,daru l de a transmite cu p r o s p e ţ i m e , bucurosr ecep t a t ă de spectatori, textul bogat î n că deacut actuale trimiteri şi r e z o n a n ţ e , al luiMirodan.

Teatrul de Stat din Ploieşti

cuza i / o d a

de Mircea Ştefănescu

D c la prem iera, d in 1959, la T ea tr ul N a ţ ional d in Bu cu r eş t i , p în ă la data actualeireprezentaţii ploieştene s-au scurs nu maip u ţ i n de 12 ani. Lucrarea lui Mircea Ş t e fănescu , înscr i să ân repertoriul stagiuniiactuale a t e a t r u l u i p lo i e ş t ean — la a c ă r u i conducere s a l u t ă m p r e z e n ţ a artistului poporuluiM a n e i Aughelescu — este î n c r e d i n ţ a t ă , a fip u s ă î n s c e n ă , acele iaş i baghete regizorale,respectiv maestrului Sică Alexandresou.

Portre tu l dramatic Cuza Vodă t ranspunescenic, e s t o m p î n d rigiditatea documentelor,

eonferindu-ie, în sclnmb, c ă l d u r a şi vibraţ ia u n e i emo ţ io n an t e ev o că r i , evenimenteledomnie i ş i d imensiunea u m a n ă , n u n u m a iis tor ică, a lui Cuza. Sarcină de loc u ş o a r ăd acă ţ i n em s e a m a de di f icu l tă ţ i l e ce î n t âmp in ă o asemenea transpunere cînd ea aredrept obiect evenimente foarte cunoscute. Cunt î t m a i r e l ev ab i l ă este r eu ş i t a spectacoluluip lo i e ş t ean , caracterizat prin tonul firesc ald es f ăş u r ă r i i sale. prin gestica s implă , l ips i tăde emf ază , a i n t e r p r e ţ i l o r . I n t en ţ i a regizo

rului de a reliefa portretul, d e o p o t r i v ă m ora l şi politic, al domnitorului, este t r a d u s ă î n fapt de i n t e r p r e ţ i i celor trei roluri centrale ale spectacolului : Cuza, Moş Ion R o a t ăş i K o g ă ln i cean u .

Actor deosebit de î n zes t r a t , Constantin Băr-bulescu (de la Teatrul N a ţ i o n a l d in B u c u reş t i ) , a desenat cu s i g u r a n ţ ă portretul luiCuza, punând accent pe t r ă s ă tu r i l e patriotice,pe convingerile progresiste ca şi pe s l ăb i ciunile o m e n e ş t i ale eroului, d e m o n s t r â n d o

r emar cab i l ă ş t i i n ţ ă a g r ad ă r i i , şi p a r c u r g î n d .astfel, cu a p a r e n t ă facili tate, drumul de lafrumosul june, o b i ş n u i t a cuceri f ără eforturigra ţ i i l e feminine, la m on arh ul cop Ieşit d emisiunea sa pol i t i că şi sa t i s f ăcu t că vede împ l in in d u - s e visul său patriotic, apoi drum u l de la glorie la abdicare. Actorul ştie s ăne facă în acest final martori c u t r e m u r a ţ i a izbuciumului interior, dar nu lipsit de luci ditate al eroului

P e K ogà ln i c e a nu , îl i n t e r p r e t e a z ă cu vădi tă convingere Corneliu Revent, mar cân d , cunote edificatoare, de co mp o z i ţ i e , pe omul destat ale c ă r u i idei î n a i n t a t e a u însuf le ţ i t actele patriotice ale lui Cuza Vodă. Deşi în tr -unro l de fugare ap a r i ţ i i , Marcel Anghele-cu şi-ainvestit eroul, pe M oş I on R o a t ă , cu t r ă s ă t u rile s imp l i t ă ţ i i şi ale că ld u r i i um an e ; interpret ul a valorificat scen ic aceste t r ă s ă tu r i , închip exemplar, creind un personaj memorabil ,plin de pitoresc.

Soţ ia lu i Cuza, doamna E l e n a , s-a bucurat,in interpretarea act r i ţ e i Margareta Pogonat

http://sisteni.nl/

http://sisteni.nl/



$iei şi dragostei de marnă, a spiritului desacrificiu, expresie a unui ne ţă rmur i t devotament faţă de cauza patriei. Opusă Elenei, Didiţa Retzeanu din tabăra antiunio-niştilor — chintesenţă a ambiţiei şi a pătimaşei aspiraţii către putere a avut, prin.Silvia Năstase, din păcate , doar o apari ţ ievaporoasă, fără adâncime. Din aceeaşi tabără se reţin figurile boierilor Alecu Balş(I . Moreni), şi a uneltelor lor, Vlădescu şiArghiropol ; interpreţ i i acestora (Lupu Buz

nea şi Silviu Lambrino) ar fi fost la un pasde reuşită dacă nu şi-ar fi construit rolurilepe muchia caricaturii. Pur şi simplu, prezenţe scenice, fără prea mult contur, Colonelul Haralambie şi Maiorul Leoca în interpretarea actorilor Dumitru Palade şi ŞtefanChivu. Print re personajele feminine •— înansamblu, învesti te cu mul tă culoare — seremarcă, prin no ta . de umor adusă, CatiiicaPi nise t ti. schiţată cu succes de Maria Lăză-rescu. Sobră, Vera Varzopov în rolul Codiţe i Vogoride, soţia Caimacamului Yogoride.acesta „rezolvat" cu recunoscuta-i experienţăscenică de Zephy Alşec.

Plastica scenografică a spectacolului, semnată de Floriea Măiureanu, se sincronizeazăperfect — prin simplitate şi sobrietate —-cu atmosfera generală a spectacolului.

Ir ina Toma-Constantinescu

Teatrul Tineretului

din Piatra NeamJ• ŞEFUL SECTORULUI

SUFLETE

de Al. Mirodan

• ŞTAFETA NEVĂZUTAde Paul Everac

Două premiere româneşti , la început destagiune, două piese a căror actualitate severifică prin caracterul polemic, direct anga

jat in dezbaterea unor probleme specifici1

procesului de construire a societăţii socialiste :Şeful sectorului suflete de Al. Mirodan (regia : Gab riel Negri, scenografia Mih ai Mă -descu) şi Ştafeta nevăzută de Paul Everac(regia Emi l Mândrie, scenografia Miha i Mă-

descu). De spectacolul cu prima piesă seleagă şi o iniţ iat ivă pe care o consemnămcu plăcere : faptul că patru din cei maitineri actori ai colectivului, proaspeţ i absolvenţi şi colegi dc clasă, debutează împreunăşi susţin partitu rile principale. Să-i num im :

<Golu Niţu (Şeful — Gore), Nina Zăinescu

Sandu Lazăr. C<ornelvu Dan Boreia şi

Nina Zăinesou în „Ştafeta nevăzută"

Nina Zăinescu (Magdalena) şi Gelu N iţu (Şeful-Gore)

(Magdalena), Marius Ionescu (I loraţ iu) , Mir

cea Bibac (Costică). De spectacolul cu adoua piesă 6e leagă o colaborare pe care osocotim fructuoasă pentru ambele părţ i :aceea cu regizorul Emi l Mândrie , care nuţine să-işi arate de loc strălucirea gesturilor,ci caută echilibrul şi puterea emotivă autentică a ansamblului. Şi pentru că am asistat

61



şi la un spectacol care a adus lauri n a ţ i o nal i şi i n t e r n a ţ i o n a l i colectivului acesta entuziast, cu Harap Alb, — a d ă u g ă m că defiecare r e p r e z e n t a ţ i e se l eagă o bucur ie s inceră de a juca şi de a comunica o e m o ţ i e .Ex i s t ă de la un spectacol la altul deosebiride valori, s c ă de r i , ne î mp l i n i r i ; n u exi s tă

însă blazare, nu se s imt u rme de i nd i f e r e n ţ ăşi plafonare pe care le mai î n t î l n i m , d i n pă cate, î n mul te alte teatre, cu state de 6ervici

— şi de prestigiu — mai vechi.

Şeful sectorului suflete este, a ş a d a r , u nspectacol jucat de cei mai t ineri actori . N ueste î n s ă , şi un spectacol tineresc — şi vom

explica î n d a t ă de ce. Problema care se pune , î n l egă tură c u acest text poetic, n u este neap ă r a t aceea de a-1 t r anspune î n t r - u n l imbajmetaforic ostentativ. Problema care se pune ,d u p ă p ă r e r e a n o a s t r ă , este aceea de a da justificare şi relief unor a l t e r n a n ţ e foarte fine,foarte discrete, î n t r e planul r ea l şi p l a n u l imaginar a l a c ţ i un i i . Problema n u este de a lede s pă r ţ i , n i c i de a le l ă sa s ă t r e a c ă insesizabile, ci de a le completa , în aşa fel înc î timaginea de a n s a m b l u să -ş i capete în spectacol justificarea. Or, din aces t punct de

vedere, spectacolul e deficitar. Regia n u aintervenit, a l ă sa t c a cele d o u ă planur i săt reacă insesizabile, ia r tinerii actori a u r ă mas să evolueze pe dimensiuni 6tr îmte. GeluN i ţ u are farmec şi spontaneitate în s c e nă , esigur şi entuzias t în ceea ce face, a s i gu rătrecerile de la ficţiune (Şeful) la realitate(Gore) c u corecti tudine şi ch i a r cu savoare

— dar nu are încă for ţa de a s u s ţ i n e şi dea ne i m p u n e n o u ă toate a d e v ă r u r i l e pe carele are de rostit. E u n personaj p l ă c u t şi

naiv. Nina Ză inescu încearcă , pa rcă , să compenseze ceva d in naivitatea partenerului print r -un t imbru m a i matur , grav, care-i s t ăbine î n partea a doua a spectacolului , d a ro d e z a v a n t a j e a z ă v ă d i t în pr ima par te , d î n -du-i m a i d e g r a b ă un aer de u s c ă c i u n e şi rigiditate. Parteneri i reuşesc c î t eva scene lirice,cu sensibil i tate şi poezie. Şi , lieşi, în par teaa doua s î n t m a i aproape de relief, acordul— e moţ i ona l şi total — nu se produce, şin o u ă ne r ă m î n e o u r m ă de regret fa ţă de

u n cuplu care, vir tual , de ţ i ne a pos i b i l i t ă ţ i l ede a d perfecta. I n H o r a ţ i u , Marius Ionescu aavut un s ingur moment concludent : ul t imascenă . P înă acolo, ni s-a p ă r u t s t î n g a e i şifals. Gostică a fost c a m t imorat ; interpretul ,Mircea Bibac, n-a vrut 6ă şa r jeze , probabi l ;nici n-ar fi fost cazul atâta vreme câ t d e ţ i n ereale resurse de comedie, confirmate aici î nunele momente. Singurul compartiment care

î mp l i ne ş t e ingenios acordul celor d o u ă pla

Ştafeta nevăzută d ă , î n t r - u n fel, m ă s u r a 'ansamblulu i . E s t e u n spectacol riguros, g î n -dit pe l inii clare, care pune în valoare deop o t r i v ă textul şi i n t e rp re ţ i i . F a ţ ă de vers iu nea cunoscută , au exis tat i n t e r v e n ţ i i , supr i m ă r i necesare, modi f i c ă r i care n u al terează»spir i tul textului , c i , d i m p o t r i v ă , î l s u b l i n i a z ăm ai bine . Regia a i m p r i m a t o b u n ă grada ţ i e , punc t â nd c u accen te discret e fina -lurâle de tablou, s uge râ nd o acumulare l e n t ă

şi pr in as ta cu atât m a i revelatoare a probelor, a argumentelor cared vo r face pe n o u ldirector să-ş i dea seama de meritele celui)de dinaintea lu i , să realizeze e x i s t e n ţ a aceluil a n ţ n e v ă z u t care u n e ş t e eforturile u n u i acu eforturile altuia intr-o ş ta fe tă oomună , .a n o n i m ă , a constructori lor noii soc ie tă ţ i . F i rele spectacolului d u c s i mp l u şi logic la d e s coperirea de c ă t r e Angliei Dobrian a acestui!elementar şi t u l b u r ă t o r a d e v ă r , c u r epe r cu s iun i asupra lu i î n s u ş i ş i as up r a celorla l ţ i .Comeliu D a n Borcia, interpretul rolului , e-concentrat şi decis ân joc, are vigoarea şîii n t e l i ge n ţ a cerute de fizionomia acestui n o utip de activis t social , complex şi super ior d i nmulte puncte de vedere. A l ă t u r i de el, semai profi lează câteva desene, care c a p t e a z ăş i rămân în memoria spectatorului : Valent inUritescu (Constantin Boboc), f i gu ră de activist zelos şi de b u n ă c r e d i n ţ ă , pr ins însă

î n t r -un pă i e n j e n i ş de au tomat i sme ; Boris-Petroff (Vasile S ă v o i u ) . excelent portret de-c o n d u c ă t o r care ş t ie s ă asculte şi să gân

de a s c ă , cu o i m p r e s i o n a n t ă combustie inter i o a r ă ; Cornel N i ooa ră ( Ieronim Orzea) , im presionant î n t r - u n rol pasager, d ar plin d edramat i sm ; Constantin Cojocaru, Mircea B i bac, I on M u s c ă , trei siluete nostime de rep r e z e n t a n ţ i a i unei echipe de l uc r u .

I n rest, text ş te rs , conturur i oarecar i . s a ucel mult corecte. Ce să s p u n e m , de p i l d ă r .despre Alexandru L a z ă r , in terpretul l u i Sp i -r idon Sturzu, secretarul d e par t id şi u m b r alu i Ang hel Dob r ian , impos ib i l d e definit..Singurul lu i gest â mpl i n i t , î n spectacol, pare-a fi acela de a-i apr inde di rectorului o ţiga ră , ân final. E ceva. Şi apreciem i n s p i r a ţ i aregizorului de a incheia piesa aici ; Dobrian;6-a p r o n u n ţ a t , Sturzu 1-a a j uns d in u r m ă şise va p r o n u n ţ a .

D in nou, de remarcat decorul lu i Mihai-M ă d e s c u . Acest pictor a izbut i t foarte bine săisugereze a ic i esenţ i a lu l une i a m b i a n ţ e , d u p ăcu m a gă s i t î n pr i ma p i e s ă o f o r m u l ă s i m

p lă pentru trecerile d in planul real în p l a n u lf ic ţ iuni i . Ochiul lu i ses izează elementul d inamic î n plastica spectacolului , şi dă aceler e z o l vă r i care e x p r i m ă şi s us ţ i n stairea d espirit a personajelor. Cu m n u 6e poate descrieceea ce am remarcat mai sus , î nc he i e m a i c isumarele noastre note despre u n colectiv t i neresc, de la care a ş t e p t ă m , dincolo de aces tmoment b u n , pas u l î n d r ă z n e ţ , ş i relevantpentru a m b i ţ i i l e sale profesionale.



Dodnăr Erika, Bulla Elma, Sulyok Măria în „Joc de pisici" deOrkeny Istvăn

„ C o m e d i a "

b u d a p e s t a n ă

l a B u c u r e ş t iPubl i cu lu i r o m â n e s c i s-a oferit î n ma i

mul te rânduri prilejul de a u r m ă r i r e a l i z ă r i l eartei scenice budapestane. D u p ă turneul teatrelor „ M a d â c h " şi „Jiozsef Atti la", ne-a vizitat recent Teatrul de Comedie. Colectiv cus o l i dă şi s e r i oa s ă t r a d i ţ i e , s ă rbă t o r i nd ch iar

în zilele turneului la B u c u r e ş t i 75 de ani dee x i s t e n ţ ă , colectivul Teatrului de Comedie din

Budapes ta are ca t r ă s ă t u r ă m a i e v i d e n t ă aa c t i v i t ă ţ i i sale grija de a da glas c re a ţ i i l o rcontemporane, de a „ j u c a prezentul pentruprezent". în repertoriul teatrului, colorat deoperele un or a utori u n iversa li : Ma iak ovski.Miller. Durrenmat t , Wil l iams, ponderea ode ţ i n l uc r ă r i l e scri i tori lor maghiari contemporan i. Stu diou l său , .cunoscut su b nu me lede P e ş t i S z i n h â z (Teatrul Pes tan) p r o m o v e a z ăl u c r ă r i dintre cele mai originale ale dramaturgiei autohtone. Pe a c e a s t ă s c e nă au fostl t i l d ă i D f ţi t h

omulu i de v i a ţ ă , de realitate, a fugii salede orice r ă s p u n d e r e u m a n ă sa u soc ia lă . Grup a ţ i în jurul televizorului ş i contemplind lane s f î r ş i t , c up r i n ş i de un a d e v ă r a t delir , m i ş căr i l e de orice fel de pe m i c u l ecran , membr i ifamiliei Bodog devin ţ i n t a d e m a s c ă r i i nec r u ţ ă t o a r e a spir i tului mic burghez, a indol e n ţ e i şi a i ne r ţ i e i , a i nd i f e r e n ţ e i f a ţ ă d e

orice prob l e mă r e a l ă . i N i mi c n u r e u ş e ş t e săm i ş t e sau să tulbure n e p ă s a r e a acestei famil i i . Ni c i dramele reale ale membrilor ei ,nici chiar „ m i n u n i l e " s ă v î n ş i t e ch iar 6ub och iilor, de o m e t a f o r i c ă (e drept c a m c onfuz ă )a p a r i ţ i e a u n u i I s us Christos, deghizat î n t r - u nciudat s u b e h i r i a ş , n u r e uş e s c să zguduie conş t i i n ţ e l e adormite ale acestor oameni, s t r ă i n ide orice s i m ţ i r e a d e v ă r a t ă , de orice c r e d i n ţ ă .A m ă n u n t e comice, sublinieri pl ine de a m a r ăi ronie (minunile t r a n s f o r m ă r i i ape i în v in .î ă ă t i i l i l i t i î l ă t



Scenă din ..Dejecliune tehnică" de

Szakonyi Karohj

Bodog (nipare.nl liniştii, aparent lipsit de grijii,eu universul gol şi limitat la preocupări nies-

cliinc, ale membrilor ei e subtil filtrată, fărăefecte spectaculaire, fără ciocniri violente.Aparent banală şi monotonă, acţiunea pieseiascunde un aimar apel In demnitatea umană ,la înţelegere si comuniune. Piesn retine atenţia prin veridicitatea tipurilor şi atmosferei,prin punctarea cu vervă a (ticurilor caracteristice celor contaminaţ i de morbul televizorului, pretextul înfăţişării unui tablou realistşi grotesc al vieţii unor indivizi cars traversează inconştienţi istoria.

In spectacolul, lucrat cu acuratele, de regizorul Vârkony Zoltân, dar fără o strălucire particulară. în limitele bunelor şi experimentatelor mijloace de comedie tradiţ ionale,motivul de a:lmiraţie 1-a constituit virtuţi leinterpretative ale actorilor, pregătirea lor profesională. Bulla Eilma şi Pâger Antal au înfăţişat cu naturaleţe şi vervă cuplul soţilorBodoc. Gsomos Maria a dovedit. într-un rolde cîteva replici, bogate şi expresive resurse.Kozak Laszlo s-a arătat o excelentă personalitate comică. I n registru mai grav. nu

însă distonant faţă de climatul general alspectacolului, Beres Ilona, Nagy Gabor şi

Ta'hi-Totb Laszlo. Joc de pisici ne-a prilejuit întîlnirea cuuna din cele mai puternice şi mai interesante personalităţi ale literaturii maghiarecontemporane. reputatul prozator OrkenyIstvan, autorul cunoscutei piese de faimă in ternaţională Familia Tolli. Unele slăbiciuni dcconstrucţie, provenind din Ira înscrie rea pentruteatru a unei lucrări concepută iniţial în

proză, nu umbresc valoarea acestei pateticeşi tulburătoare pledoarii pentru viaţă, pentru acţiune, pentru puterea omului de a înfrunta şi de a învinge ideea morţii . Autorulsupune dezbaterii, într-o viziune lucidă, (cuelemente de umor negru, diferite concepţiiasupra modului de a parcurge drumul în t recele două puncte cardinale ale existenţei :naşterea şi moartea. Viaţa, (realitatea sînturite, necruţătoare. Totul c să nu cedezi, sănu capitulezi, oricât de penibile, de dramaticeşi de potrivnice ar fi împrejurările. Spredeosebire de destinul surorii ei emigrate, căreia venitul şi bogăţia copiilor îi asigură oexistenţă senină şi liniştită daT falsă, destinulşi existenţa doamnei Orban — un şir deeşecuri şi dezamăgiri , un şir de bătălii pierdute. Conştiinţa inutilităţii şi a zădărniciei— spune autorul — evoluează paralel şi concomitent cu înţelegerea adevărului opus : în fruntând ideea morţii s întem capabili să ac

ţionăm şi să creăm. Acest imperativ d ă imaginii de grotescă zbatere a doamnei Orban.in jurul salvării unei tardive iubiri, un sens

înalt. în ciuda finalului, pă t runs de o greatristeţe, umbrit de o forţată înţelepciune aresemnării, se rehefeaiză ideea de înalte semnificaţii umane şi sociale că în lupta asprăcu realităţile înconjurătoare, omul oare nu seizolează de lumea sa, are totuşi conştiinţaunei integrităţi intime, de care e frustrat celce-şi caută realizarea într-un univers 6trăinde sine, chiar dacă aparent poleit.

Incorporat subtil în subs tanţa piesei acestmesaj a fost receptat cu reală emoţie datorită remarcabilei interpretări dată eroineipiesei de artista Sulyok Maria, creaţie plinăde forţă şi de subtilitate. Excelentă a fostSulyok Maria în realizarea contrastului dintre aparenţe şi esenţe, dintre imaginea adeseori sordidă a personajului şi arderea lui interioară, întreţinută de o stranie exaltare dea se agăţa de viaţă, de a-şi smulge, în faţnmorţii şi a bătrâneţii, măcar fărâma uneiclipe de fericire, a unui crâmpei de zâmbet;de vis. Talentul de a înfăţişa cu nuanţe tragi

comice o situaţie grobescă, de a explora sub-textul unui moment, cînd cu fineţe, cînd cuexplozii de violenţă, a fost demonstrat, cuvirtuozitate, de interpretă, în scena eşuateisinucideri, pendulare pe muchie de cuiţit întrerîs şi plâns. Bulla El ma a redat cu sobrietate şi multă discreţie chipul lucid şi măsurat al surorii înstrăinate, învăluindu-1 într-oconvingătoare aură de nobleţe şi distincţieintelectuală. 0 compoziţie remarcabilă, înstare să sublinieze, cu real fior dramatic,trista dar calda relaţie umană a convenţio

nalului şi simbolicului joc între şoricel şipisică, a realizat Papp E va . Conduşi cu mânăr.igură de regizorul Szekely Gabor, actorii :Greggus Zoltan, Simor Erzsi, Sandor Iza .Szatmari Istvan, Fôldi Teri s-au integrat armonios, cu expresive desenări de personaje, în ansamblul spectacolului.

Valeria Ducea

64

http://nipare.nl/

http://nipare.nl/

http://nipare.nl/



I n l o c d e

„ m a s a r o t u n d ă "

a r e v i s t e i n o a s t r e l a

t e a t r u l „ I o n C r e a n g ă "

Aceste pagini erau destinate obişnuitei „mese rotunde" a redacţiei. Intenţionam, dedata aceasta, să aducem în atenţia opiniei publiceviaţa artist ică a teatrului „Ion Creangă", plasat, prin menire şi prinîntreaga sa problematică specifică, în centrul preocupărilor educativeactuale. Porneam de la convingerea că, astăzi mai ales, şi nouţe maimult decît alte colective teatrale, T eatrul „Ion Creangă" e chemat să-şianalizeze într-un spirit profund, deci şi critic, realizările şi deopotrivărosturile şi perspectivele. Intîlnirea a avut loc. Din partea teatru

lui : Ion Lucian, director ; Barbu Dum itrescu şi N . Al. T oscani, regi zori ; N ataşa Gheorghiu, secretar literar ; Daniela Anencov, Alexandrina Halic, Anca Zamfirescu, Mihai Andreescu, Gh. Angheluţă,

I. Gh. Arcudeanu, N . Spudercă, Gh. Vrînceanu, actori ; Elena Simirail- Munteanu, pictor scenograf.

Pentru a lărgi orizontul schimbului de idei, am invitat in mod special pe criticul Marin Theodorescu, pe praf. Dumitru Popescu, şeful Comisiei cultural-artistice a Consiliului Organizaţiei Pionierilor din sectorul 2 al Mim icipiului Bucureşti, şi pe regizorul I. Cojar,autorul unor apreciate spectacole pentru capii.

Redacţia afost reprezentată de Ileana Popovici şi Virgil Munteanu.Spre regretul nostru, la capătul unor lungi ore de dezbateri,am fost nevoiţi să acceptăm evidenţa : nu s-a putut stabili undialog, în sensul major al cuvîntului. Au lipsit condiţiile fundamentale — sinceritatea, încrederea, stima reciprocă, obiectwitatea şi mai alesspiritul critic. Antrenîndu-se într-o ciudată reacţie psihologică de apărare, conducerea teatrului, urmată de o parte din trupă, şi-a confec

ţionat despre sine o imagine contrarie stării de fapt, şi primejdioasă pentru psihologia, activitatea şi interesele sale. Anume, imaginea unuiteatru-model. aureolat de succese internaţionale, dar victim ă, la el

acasă, a unei triple nedreptăţi : necunoaşterea de către marele public,

indiferenţa celor chem aţi să-l sprijine, şi conjuraţia răuvoitoare a criticii de specialitate, dispusă să distrugă, sistematic, creaţie după creaţie,tot ce apare pe afişul său. Încercarea de a apropia analiza de realitate,

pun ind în balanţă realizările certe, dar şi eşecurile, de a instauraatmosfera firească unei confruntări de păreri, de a examina, ou exigenţă, nivelul producţiei curente de spectacole, s-a izbit de o rezistenţăopacă, de hotărîrea nestrămutată a directorului de a eluda observaţiile

şi obiecţiile critice. A fost pusă, în mod absurd, la îndoială buna intenţie a redacţiei noastre — ba chiar şi etica profesiunii de ziarist —.ceea ce ne-a obligat să dăm acestei necuviinţe replica meritată.

In consecinţă renunţăm de astă dată la modul nostru obişnuit



Deschidem totuşi paginile revistei noastre celor interesaţi de biuiul mersal activităţii teatrului pentru copii şi tineret : artişti, critici, pedagogi,activişti, spectatori ; şi, bineînţeles, mem brilor trupei teatrului „IonCreangă". Sintem convinşi că un examen de conştiinţă artistică — fichiar un examen mai larg, de c onş t i i n ţ ă — poate fi salutar pentruviaţa acestui teatru. Prilejuindu-l, în termeni exacţi de seriozitate şiatitudine constructivă, sperăm să contribuim efectiv, şi într-altfel decît prin formale elogii şi declaraţii convenţionale de simpatie, la depăşireaacestei dureroase „crize de personalitate" , ce frînează evoluţia unui tea

tru pe care cu toţii vrem să-l stimăm şi să-l iubim.

Reproducem, pentru început, opiniile a doi dintre invitaţii noştrila „masa rotundă" care n-a putut fi dusă la bun sfirşit : Marin Theodo-rescu şi prof. Dumitru Popescu. À

I.P.

V.M.

C o p i i i ş i t e a t r u l•4

P a n i n d azi in d i s c u ţ i e problema teatruluipentru copii , r e d a c ţ i a revistei „ Te a t ru l " r ă s punde une i ne c e s i t ă ţ i ce îşi a ş t e a p t ă de m u l ţ ian i rezolvarea.

Consider că teatrul pentru copii , d a t o r i t ărolului deosebit pe care-1 are în stabilireacontactului vii torului c e t ă ţ e a n a l soc ie tă ţ i inoastre socialiste cu fenomenul artistic, trebuie să 6tea mai mult în a t e n ţ i a farurilor

culturale de resort, a şcobi , a orga n i z a ţ i i l o rde copii şi tineret. S î n t de asemenea convinscă, dacă scriitorii, oamenii de teatru, pedagogii, psihologii, filozofii etc., ar fi fost m aisol ic i ta ţ i , s<ir fi putut o b ţ i n e de la ei p ă r e r işi sugestii interesante.

I n realizarea e d u c a ţ i e i artistice a copiilor,teatrul are o c o n t r i b u ţ i e i m p o r t a n t ă , d a t o r i t ăfaptului că este larg r ă s p î n d i t şi accesibilputerii lor de î n ţ e l e ge re . Piesa de teatru, utili zî n d mijloace de expresie specifice diferite

lor arte, sol ic i tă mult i la teral a t e n ţ i a mi cu l u isi| >ectator. Spec tacolu l î n l e s ne ş t e copiilor descoperirea f r u m u s e ţ i l o r textului l i terar . Teatrulcontribuie la formarea s i m ţ u l u i estetic, la l ă r girea orizontului şi la î m b o g ă ţ i r e a volumulu ide c u n o ş t i n ţ e al copiilor, la edu carea lorm o r a l ă şi i n t e l e c t ua l ă . I a t ă de ce este necesaTca acest contact al elevilor cu teatrul să fie

î n d r u m a t î n d e a p r o a p e de că t re to ţ i factoriiresponsabil i .

Po ate că ar fi ut il — f i indcă încerc să

reprezint în cadrul acestei d i s c u ţ i i pe ceipeste un milion şi j u m ă t a t e de pionieri şim ai m ulte m ilioan e de ele vi d in claseleI— 'VI I I — să m ă refer şi la unele din p ă r e rile lor despre teatru, deoarece — trebuie săr e c u n o a ş t e m — de prea p u ţ i n e ori, ei s-aubucurat de privilegiul de a fi a s c u l t a ţ i .

Copiii şi a do l e s c e n ţ i i doresc să vizioneze, înpr imul rind, piese care să se refere la v i a ţ alor, la unele probleme specific şcola re , cu uncu vint — piese care să reflecte universul a t î t

0 a l t ă t e mă ar fi cea referitoare la eroism ul poporului nostru, la luptele duse de-alungul veacu rilor . F igu rile un or domn itori caŞtefan cel Mare. Vlaicu V o d ă . Pet ru R a r e ş ,Mihai Viteazul, Mircea Voievod şi a l ţ i i , evocate în stagiunile trecute pe scenele unorteatre b u c u r e ş t e n e , au umplut in imile copi i lorde bucurie ş i de m î n d r i e p a t r i o t i c ă . D ar , oareistoria s-a oprit aici/ ? P e c î n d ş i alte pieseinspirate din realitatea i s t o r i c ă c o n t e m p o r a n ă ?

P r e f e r i n ţ a pent ru basm, î n d e o s e b i a copiilor din clasele mici , pen t r u a v e n t u r ă şi opereş t i in ţ i f i co- fantas t i ce , a celor mai mari , ar putea fi s a t i s f ă c u t ă pr in dramat izarea unor povestiri sau basme care să fie incluse în repertor iul Teatrului „ I o n C r e a n g ă " .

Cu foarte m u l t ă i n s i s t e n ţ ă apare în solicităr i le copii lor ideea ca la Teatrul „ Ion Creangă" să fie montate mai multe piese din literatura noa s t r ă c l a s i c ă şi din cea u n i v e r s a l ă .

De aceea, cred că în viitor n^ar trebui săhps e a s c ă din repertoriul acestui teatru autorica :̂ Vasile Alec sa nd ri, I . L . Carag iale. Pet reIspirescu, Andersen, F r a ţ i i Grimni , LewisCarroll, un ele piese shak espea reene, repovestite de Charles şi Mary L a m b , Cervantes,Swift, Stevenson, T w a i n ; sau piese ca : Prin ţesa Turandot de Cairlo Gozzi, Pasărea albastră de Maeterl inck, Svanevit de Strindberg, TUI Ulenspiegel de P. H o m s k i , d u p ăCharles de Coster, Snegurocika de Ostrovskişi altele.

Sînt convins că ar putea fi mont ate ch iarpiese î n t r - u n act de Brecht, unele fanteziiteatrale ale lui Maiakovski, care ar aduce înrepertoriul teatrului spectacolul politic pentruadolescenţ i .

D in sondajele efectuate, se c o n s t a t ă că activitatea Teatrului „ Ion C re a ngă " nu este destulde bine c u n o s c u t ă în r î n d u l tu turor şcola r i lor .De aceea, se impune o mai l a r g ă popular i zare, în fiecare şcoa lă , a spectacolelor acestei



î n perioada idintre cele d o u ă r ă z b o a i e m o n diale şi m u l t ă vreme d u p ă aceea, o serie de

teatre d in ţ a r ă şi î n d e o s e b i T e a t r u l N a ţ i o n a ld i n R ue ure ş t i au acordat o mar e a t e n ţ i e form ă r i i u n e i bogate co l tu r i teatrale a t ineretului şcolar . N e aducem şi azi ami n t e de confer i n ţ e l e ţ i n u t e de Ion M ar i n S adoveanu , T udo rVianu, Ioan Massoff şi a l ţ i i , confe r in ţe ur ma t ede spectacole, care a t r ă g e a u magnet ic sutede elevi şi t ineri , ce u m p l e a u p î n ă la refuz

sala T ea t r u l u i N a ţ i o n a l , î n fiecare d u m i n i c ăd i m i n e a ţ ă . De ce T e a t r u l „ Ion C re a ngă " — şi

nici celelalte teatre d in Capi ta lă — mu m ai

o r g a n i z e a z ă asemenea m a n i f e s t ă r i ?

N u trebuie să ne g l i j ă m n i c i alt factorextrem de impor tan t : specif icul v î r s t e i . Datefiind d i f e r e n ţ e l e sensibile ce e x i s t ă î n t r e v î r -

ste, de la pre ş c o l a r i la p r e a d o l e s c e n ţ i , teat rulpentru copii nu va exercita o p u t e r n i c ăa t r a c ţ i e de c î t î n m ă s u r a î n care repertoriulva fi var iat ş i d i f e r e n ţ i a t . D a c ă elevii d in

primele clase merg î n spec ia l la t ea t ru l dep ă p u ş i , ce i mai mar i doresc s ă vizionezespectacolele teatrului pentru copii . D e cu r i nd ,o e l e v ă d in clasa a V I I I - a scria î n revista„Cuteză tor i i " că, pentru elevii claselor a V H - aş i a V I I I - a , n-ar t rebui să se mai difuzezebilete la Cocoşelul neascultător, Roatamorii etc. E i au v ă z u t aceste piese cu c î ţ ivaa n i î n u r m ă şi az i nu -i m a i i n t e r e s e a z ă . D e

aici , necesitatea c a piesele care se a d r e s e a z ăcelor mic i şi celor m a i m a r i să fie m a i bine

echil ibrate în reper tor iul teat rului „ I o nC r e a n g ă " .Ar nia i fi şi o a l t ă p r o b l e m ă , aceea a

at i tudini i şcol i i , a corpulu i d idac t i c , f a ţ ă de

teat ru . Cu ani în u r m ă , elevilor unei şcolib u c u r e ş t e n e li s-a in terzis 6ă v a d ă u n spectacol c u o p i e s ă a E m i l i e i C ă l d ă r a r u , pe mot ivcă t mer i i d in a c e a s t ă p i e s ă se iubesc ! Pot r i vit acestei curioase optici, n i c i unele pieseale lu i Shakespeare n-ar mai t rebui vizionate !...

£ k

D e mu l te ori, copiii merg la teatru pentru

că li se aduc bi le te la şcoa lă . Ar fi bine ca

t o t o d a t ă să se organizeze p r e z e n t ă r i ale spectacolelor ce u r m e a z ă a fi vizionate, pentru ca

mici i spectatori să afle c înd a fost sc r i să

piesa, care este valoarea ei l i t e r a r ă , ce luc r ă r i a mai scris autorul respectiv, d a c ă estevorba despre o piesă c las ică 6au m o d e r n ăş . a .m.d . Asemenea d i s c u ţ i i p r e g ă t i t o a r e ar trebu i i n i ţ i a t e şi de către şcol i şi r e p r e z e n t a n ţ i io r g a n i z a ţ i i l o r de copi i şi t ineret . Şi d u p ăvizionarea spectacolului , ar fi bine să se

poarte unele d i s c u ţ i i despre p i e s ă , despremontare, despre interpretare etc. Acest lucruse r e a l i z e a z ă a t unc i c î n d copii i merg la teatruc u pă r i n ţ i i . D e ce nu şi a t u n c i c î n d mer g cu

i i i i i l d i i i i

D a c ă s-ar realiza m ă c a r o parte d in acestepropuner i , a f l u e n ţ a elevilor î n să l i l e teat ruluipen t ru cop i i ar fi m a i mar e .

Problemele teoretice ale teat rului pentrucopii au preocupat m u l ţ i oameni d e teatrud i n ţ a r a noa s t r ă . I n ce m ă p r i v e ş t e , cons idercă teatrul pentru copii i t rebuie să fie mai

înt î i de toate o i n s t i t u ţ i e a r t i s t i c ă de pr imordin, care să reprezinte piese valoroase,

apropiate sufletului copiilor, astfel ca a c e ş t i asă le p o a t ă s i m ţ i şi î n ţ e l e g e . Ca u n astfel de

teatru să existe, colectivul s ă u t rebuie să cu

pr i ndă a r t i ş t i i cei mai t a l e n t a ţ i , cu o b o g a t ăe x p e r i e n ţ ă t e a t r a l ă . M-am î n t r e b a t deseori de

ce la T e a t r u l „ Ion C re a ngă " , î n afara regizori lor a nga j a ţ i , t a l e n t a ţ i , des igur , n u s î n t invit a ţ i s ă monteze spectacole şi Liviu Ciulei ,R a d u Penciu lescu , L u c i a n Pin t i l i e , D a v i d E s -r ig , Luc ian Giurehescu ş.a. Sînt s igur că ei

ar realiza spectacole pline de farmec ş i poezie, pe care publ icu l cel m a i t î n ă r le-ar gustac u p l ă c e re ş i î n c î n t a r e .

Copiii t rebuie s ă t r ă i a s c ă vraja teat rului .N u cred s ă existe o a l t ă activitate u m a n ăa t î t d e c a p a b i l ă să - i e m o ţ i o n e z e . Spectacolulconstituie o a d e v ă r a t ă s ă r b ă t o a r e , a i c i se r e gă seş te lumea viselor , p o v e ş t i l e devin reali tate.I a t ă de ce sub l in iez î n c ă o d a t ă nevoia unuirepertoriu d e cali tate. N u n u m a i c o n ţ i n u t u le impor tant pentru cei mici . Efectele exterioare, decorurile m ai ales. j oa c ă de asemeneaun mar e rol. E le contr ibuie I a formarea gustu lu i şi la dezvoltarea i m a g i n a ţ i e i . F ă r ă în

do i a l ă , cu ajutorul unor regizori ş i actoribuni . teat rul de copi i va avea o i n f l u e n ţ ăf a vo ra b i l ă asupra celor mi c i . Acesta este ş i

t rebuie s ă fie s copu l s ă u .

I n s ă , m a i î n a i n t e de orice, teatrul pentrucopii are dator ia de a p r e g ă t i u n vii tor p u

blic, dorn ic ş i iub i to r de teat ru .

Conducerea T e a t r u l u i „ Ion C re a ngă " , spr i j i n i t ă î n d e a p r o a p e de toate forurile interesate,

are datoria s ă lupte pentru î n f l o r i r e a teat rulu i pentru copi i şi a dramaturgiei originaledestinate acestora.

î n c h e i n d aceste r ă z l e ţ e şi sumare cons idera ţ i i , îm i permi t să fac d o u ă pr opune r i :

— Ar fi b i ne ca T e a t r u l „ Ion C re a ngă " , î m p r e u n ă cu M i n i s t e r u l î n v ă ţ ă u i î n t u l u i şi

Consibul N a ţ i o n a l a l O r g a n i z a ţ i e i Pionieri lor ,să organizeze, î n c e p i n d d in acest an, u n concurs de dramaturg ie o r i g i n a l ă d e s t i n a t ă copiilor, ur t mî nd ca cele m a i bune piese s ă fie

montate pe scena aces tui teat ru , cît şi a

altora d in ţ a r ă .— Su b auspicii le revistei „ C u t e z ă t o r i i " ,

Tea t ru l „ Ion C re a ngă " a r putea organiza o

serie de m a t i n é e î n C a p i t a l ă şi în ţ a r ă . cu

concursul celor m ai buni actori , regizori şi

scenografi d in teatreile b u c u r e ş t e n e la Care6ă fie i n v i t a ţ i pionier i şi şcola r i . S^ar reluaastfel o v a l o r o a s ă e x p e r i e n ţ ă a unor p u b l i c a ţ i ipentru copi i d in ţară.!



R E L A Ţ I I L E

T E A T R U L U I „ I O N C R E A N G Ă "

C U M I C I I

S Ă I S P E C T A T O R I

I n v i t a ţ i a revistei „ T e a t r u l " de a spune cî

teva p ă r e r i i n l e g ă t u r ă cu activitatea Tea t rulu i pentru copii şi tineret „ Ion C re a ngă " m ise pare b i n e v e n i t ă , mai ales în aceste momente eind se pune cu o intensitate s p o r i t ăproblema e d u c a ţ i e i politico-ideologice a tuturor oamenilor din ţ a r a n o a s t r ă , şi cu deosebire a t ineretului . Or, a l ă t u r i d e şcoa lă şi deorga n i z a ţ i i l e pentru copii ş i t ineret , teatrul ,ca şi alte i n s t i t u ţ i i cu activitate c u l t u r a l ă ,este chemat — şi el poate face eu depUnsucces acest lucru — să contribuie la for

marea pe r s ona l i t ă ţ i i copiilor şi tinerilor spectatori, la dezvoltarea t r ă s ă t u r i l o r de caracter :cinstea, curajul , demnitatea, dragostea ş i preţ u i r e a munci i , i n t r a ns i ge n ţ a f a ţ ă d e greşe l i l eproprii şi ale t o v a r ă ş i l o r de m u n c ă , sp i r i tu lcolectivist, ca şi a sentimentelor de dragostepen tru p atrie şi pop or, de iub ire fierbintepentru par t id .

.Mă gîndese deseori că, f a ţ ă de aceste sarc in i nobi le ş i ţ i n i n d s e a m ă de virs ta c r u d ăa spectator i lor săi , Teatrul „ Ion C re a ngă " are

o responsabil i tate de os e b i t ă , s po r i t ă f a ţ ă d ecelelalte teatre : greşe l i l e şi lipsurile teatruluipentru copii şi tineret pot fi fatale pentrueducarea ş i p r e g ă t i r e a pentru v i a ţ ă a t â nă ru lu i spectator .

D in acest punct de vedere, sper ea modestele mele opini i , izvorâte din munca ce ode s fă ş o r , dar ş i din dragostea ş i pasiuneamea pentru teatru, vor găs i în ţe legerea tovar ă ş i l o r care r ă s p u n d de destinele acestei institu ţ i i cul turale .

Aş vrea să mă refer la d o u ă probleme,care mi se par importante: cea a repertor iu lui perm an ent , ş i cea a r e l a ţ i i l o r din t reTeat rul „Ion Creangă" şi spectatorii săi (in-c l uz î nd o rga n i z a ţ i i l e pentru copii ş i t ineretş i şcoala) .

Cred că d i r e c ţ i a Teatrului . . Ion C re a ngă " ,consi l iul art is t ic ş i secretariatul l i terar ar trebu i să acorde o mai mare a t e n ţ i e repertoriului , să f ie mai exigente atunci c înd se lec ţ ion e a z ă piesele ce vor intra în r e pe t i ţ i e , s ă

creeze un anume echil ibru valoric ş i tematica l aces tui reper tor iu . N u doresc s ă - m i s p u np ă r e r e a despre piesele vizionate de pionieri işi şcolari i d i n m u n i c i p i u l B u c u r e ş t i pe scenaacestui teatru, despre valoarea l i t e r a r ă şi problemele pe care le r i d i c ă , aceasta f i ind treabacriticii de sp eciali tate : da r n u p ot ap reciaou u n cal if icat iv m a xim u n reper toriu d incare l i p s e ş t e piesa cu t e m a t i c ă p i o n i e r e a s c ă ,spectacolul teatral în care, din s tal , pionierulsă 6e v a d ă pe el însu ş i , v ia ţa şcola ră şi pio

o asemenea p i e s ă nu este u ş o r de scris, d a rteatrul are da toria să s t imp leze i n s p i r a ţ i aautor i lor dramat ici . D a c ă proza se poate l ă u da cu un roman ca „Seri albastre" de Costa-cbe Anto n , n u vă d . in u l t i m ă i n s t a n ţ ă , de cedramaturgia pentru copi i n-ar putea da ş i eao lucrare de valoare l i t e r a r ă şi a r t i s t i c ă , c uo p r o b l e m a t i c ă p i o n i e r e a s c ă de actuali tate.

Reper to r iu l T e a t r u l u i „ Ion C re a ngă " s u fe r ăde o anume „ c u m i n ţ e n i e " ; piesele s î n t bune ,

spectatori i-copii au ce î n v ă ţ a , se a m u z ă dei s p r ă v i l e l u i P ă c a l ă s a u iMateiaş Giscaru l .p a r t i c i p ă intens îşi s u f e r ă pentru poznele„ c oc oş e l u l u i ne a s c u l t ă t o r " sau ale p ă p u ş i i P i -nocehio, c ă l ă t o r e s c spre ţ ă r m u r i î n d e p ă r t a t eş i î n c h i p u i t e a l ă t u r i de mar inar i i de pe „ S pe r a n ţ a " , iau parte la dezlegarea mis terului dinI n s u l a P i r a ţ i l o r , fac haz de nă z bâ t i i l e lu i N i c ăd i n H u m u l e ş t i sau de personajele satir izatede Caragiale, î n v a ţ ă s ă p r e ţ u i a s c â c a l i t ă ţ i l eunei persoane.

L a pr ima vedere, toate-s bune ş i la locullor ! D a r oare cop i i i v in la teat ru nu m ai6ă se amuze de semenii lor . de-o s e a m ă s a um ai m a r i , să -ş i s a t i s facă setea de a v e n t u r ă ,s ă î n v e ţ e cum s ă s e poarte î n v i a ţ ă , cu colegii, cu profesorii, cu ce i l a l ţ i oameni ?

D a , vin p en tru aces te luc ru r i ; dar , re zu -m î n d u - s e l a asemenea t e m a t i c ă , se l a s ă , cred ,la o parte tocmai acele piese de i m p o r t a n ţ ăm a j o r ă pent ru educarea c o m u n i s t ă a t inereig e n e r a ţ i i .

Ci t (de n e c e s a r ă ar fi o p i e s ă care să vorbe a s c ă despre faptele de eroism şi curaj alecopi i lor de azi , sau din ani i î n t u n e c a ţ i a ii l ega l i t ă ţ i i par t idu lu i , s au ch ia r d in t r ecu tu l

î n d e p ă r t a t a l pa tr iei !L a p rim u l fest ival de teatru pionieresc,

elevii şcoli i generale nr. 39 din sectorul nostru au prezentat comedia ero ică Cînd voi fimare şi-oi ajunge domnitor, de Ion D a m i a n .Cu m a r e s a t i s f a c ţ i e a m observat par t ic ipareat o t a l ă a micilor spectatori la a c ţ i u n e , cucer i ţ i de curajul , fermitatea, h o t ă r i r e a , sp i r i tu lde dreptate şi dragostea de ţ a r ă a copi luluiŞ t e fa n .

D e ce o asemenea lucrare, sau altele asem ă n ă t o a r e , nu fac obiectul a t e n ţ i e i teat rului, . Ion Creangă" ?

— As mai propune includerea in repertor iu l permanent a unor m a t i n é e speciale pent ru ş c o l a r i , c up r i nz â nd etapele principale aled e z v o l t ă r i i teat rului r o m â n e s c , m a t i n é e e ş a l o nate pe o s tagiune sau mai mul te . Teatrul

„ Ion C re a ngă " ar veni astfel în spri j inul s tudiu lu i l i teratur i i r o m â n e , ceea ce nu î n s e a m n ăt ransformarea sa î n t r - o a n e x ă a işcolii, c i în depl ini rea unei dator i i impor tante l a ţ ă despectatori i săi .

I n domen i u l r e l a ţ i i l o r teat rului cu t iner i isă i spectatori , cu o r g a n i z a ţ i i l e de pionieri ş iU.T.C. , s î n t m ai mul te lucrur i de spus . I n -tr-un fel. cop ilul trebu ie ,^m pin s" spre teat ru, t rebuie atras ; pentru cele d o u ă sau t reiore petrecute în sala de spectacol, el r e n u n ţ ă



eh o d a t ă cu desenele animate ale lui WaltDisney prezentate la emisinniile T V pen t rucopii. l T n spectacol nepotrivit vârs tei lu i poates ă d î n d e p ă r t e z e pen t ru o l u n g ă p e r io ad ă de

t imp de cortina l u m i n a t ă a tea tru lu i .Acestea s î n t probleme care privesc deopo

t r i v ă teatrul şi pe p ă r i n ţ i , cadrele didactice,c o m a n d a n ţ i i instructori . Ar fi indicate n i ş t espectacole prezentate c o m a n d a n ţ i l o r ins tructori de u n i t ă ţ i , unor profesori şi pionieri d in

comandamentele u n i t ă ţ i l o r ş i d e t a ş a m e n t e l o r ,care se o c u p ă de m u n c a cu l t u r a l - a r t i s t i că ,spectacole prezentate î n a i n t e de premiera oficială şi înstoţite de d i s cu ţ i i p e marginea ac

ţ i u n i i , a ideilor cc se desprind . Poate şi af işeleteatrului a r t rebui s ă fie concepute şi t i p ă r i t ealtfel ; a c u m , nu se deosebesc de ale celorlalte teatre, la fel de sobre, r e z u m î n d u - s e la

titlul şi realizatorii spectacolului. N - a r stricao co lo r a ţ i e m a i vie, prezentarea unor citate,a unor dialoguri semnificative d in text . pre

cu m şi a unor impresii referitoare la p ies ăşi la spectacolul care-i d ă v ia ţ ă . T ip ă r i r ea , î n

preajma .premierei, a u n o r mici „f luturaşi"(25—30.000), c u datele es en ţ i a l e despre spectacol, şi difuzarea lor în şcolile d in o r a ş n-ar

costa prea mult.

D e asemenea, m ă î n t r e b de ce n u s î n t m a i

bine folosite pentru popularizarea spectacolelor Teatru lu i „Ion Creangă" revistele pionierilor şi cele ce se a d r e s e a z ă cadrelor didactice( „Cu teză to r i i " , „L u min i ţ a " , „E d u ca ţ i a pionie

r ească" ) .Organizator i i d e spectacole, precum ş i acto

rii, pot face o b u n ă p r o p a g a n d ă repertoriului.Toţ i membri i colec t ivului Teatru lu i . .Ion

Creangă" a r trebui să se considere ac t i v i ş t iai par t idu lu i p e t ă r î m u l artei , î n rind u rileo r g an i za ţ i i l o r pentru copi i şi tineret.

I n aceas t ă p r i v in ţ ă , conducerea teatrului,avind sp r i j inu l o r g an i za ţ i e i de pionieri , a fă

cu t un pr im şi important p as p r in î n f i i n ţ a r eaclubulu i „Ghiocei i teatrului" , deschis tuturor

copiilor iubitori de teatru. Me m brii acestuiclub a u avut sa t i s f ac ţ ia u n o r în tâ ln i r i c u pers o n a l i t ă ţ i ale teatrului d in ţ a r ă ş i s t r ă i n ă t a t e ,au asistat la r epet i ţ i i ale unor spectacole, au

vizitat studiouri d e televiziune şi film, infor-mîn d u - s c despre sonorizare, machiaj, decoruri ,sufleur, m a ş i n i ş l i etc. M a i e x i s t ă ş i alte posibil i tăţ i , pe care teatrul le foloseşte î n m a i

m i c ă m ă s u r ă : d i s cu ţ i i in şcoli asupra unorspectacole vizionate in colectiv, în tâ ln i r i a le

actorilor cu şcolar i i , în care s ă se v o r b e a s c ă

despre ideile, mesajulşi

t r ă s ă t u r i l ede

caracter ale personajelor interpretate ; mai m u l t esondaje d u p ă vizionarea spectacolelor. Astfels-ar aduce i n d i s cu ţ i e probleme ide interpretare şi de co n cep ţ i e r eg i zo r a l ă , m a i p u ţ i nb ă n u i t e că ar putea face obiectul a t e n ţ i e i m i

cilor spectatori , ca şi impresiile lor în legătu r ă c u spectacolul respectiv. D e cele m a i

multe ori , acestea s în t pozitive ; d a r 6e m a i

în tâmplă ca pionierii să nu fie m u l ţ u m i ţ i «le

ce şi cu m li se s e r v eş t e p e s cen ă . Cred că

teatrul trebuie s ă acorde o a t en ţ i e d eo s eb i t ă

se referă n u m a i la costume şi decorur i ! I a t ă ,spre exemplu, câteva observaţ i i f ăcu te de elevii şcolii generale n r . 31, î n u rm a u n u i s o n daj efectuat de profesoara Maria Nicolae,d u p ă vizionarea spectacolului Caragiale, o

soacră şi alţii :

— „ N u mi-a p l ă c u t prea mult . Ştiam schiţele, le citisem, d e Cîteva ori, şi p a r c ă a m

s imţ i t m ai m u l t ă p l ă c e r e c i t indude d e c î t vi -

zion înd aceas tă p iesă" . (Gîndu Flor ica . clasa

a I X - a ) .— „A ş tep t am u n spectacol educativ, u n

spectacol care s ă s co a t ă m a i b ine î n e v i d e n ţ ăideile pe care le-a u r m ă r i t Caragiale în schi

jele sale... tAcest spectacol a fost u n joc de

oameni anari" . ( B u t u r u g ă M ., clasa a IX-a) .— „...Pe viitor să n i se dea m ai m u l t ă

i m p o r t a n ţ ă , să nu se c r e a d ă c ă d a c ă s î n t e mcopii n u pu tem să-i j u d e c ă m pe actorii careau jucat fără nici u n p ic de dăru i re" . GLăbu-neac M . , Clasa a I X - a ) .

— „Decorul nu era bine ales, t r ă s u r aaceea... ! Personajele erau î m b r ă c a t e modern ,cu fuste panta lon, nu cu îm ib r ăcămin t e specifică acelui t imp". (Vî lceanu , clasa a IX-a) .

— „ N u mi-a p l ă c u t aproape nimic . E r a

totul c a u n fel de bilei . Au fost c î t ev a replicia m u z a n te şi î n co lo nimic. A fost ceva 6ec..."(Preda L i l i an a , clasa a V I I I - a ) .

— „Spectaco lu l nu mi-a fost de folos în

p r eg ă t i r ea pentru examen. I n acest spectacolnu l -am recunoscut pe Caragiale". (Brutaru

Ştefan , clasa a V I I I - a ) .— „M-aş fi a ş t e p t a t la s ch i ţ e caracteristiceautorulu i , m a i apropiate d e g î n d u l ş i sufletulnostru. N u p ot s p u n e că spectacolul nu mi-a

p l ă c u t d e loc" . (IMoraru Anca Clasa a VTT-a).— . . îna in te de î n c e p e r e a spectacolulu i m ă

g î n d e a m că tot t impid spectatorii vor r î d e .Dar..." (Alfou El isabe ta , clasa a V H - a A) .

— „ A fost u n spectacol pe care majoritateacopiilor nu l-au î n ţ e l e s " . (Petrescu Valentin,clasa a V H - a C) .

Impresii le notate a r t rebui să dea de ginditatunci c î n d se d i s c u t ă calitatea spectacolelor,conceperea ş i realizarea lor .

I a t ă c ă sânt o mul t i tud ine de c ăi pe careteatrul tTebuie să le urmeze pentru a veni în

î n t âmp in a r ea pub l icu lu i s ă u generos, a gustulu i şi d o r i n ţ e l o r acestu ia .

Toate aceste p o s ib i l i t ă ţ i ce ne s tau Ia dispozi ţ ie , m a i m u l t s a u m a i p u ţ i n folosite, ca

şi încă m u l t e altele la caTe s î n t s igur c ă

teatrul se g ân d eş t e , î n t r eb u in ţ a t e permanen tşi c u pricepere, vor duce la î m b u n ă t ă ţ i r e a

ac t i v i t ă ţ i i d es f ă ş u r a t e d e î n t r e g u l colectiv artistic ş i tehnic, ia r spectatorul d in s ta l sau

de la balcon, copil sa u t ânăr , poate va fi

cucerit m a i mul t de a c ţ i u n e a de pe s cen ă , g î mduri le şi pasiuni le lui se vor î m p l e t i p e n e

s imţ i t e pen t ru c î t ev a clipe cu ale eroilor preferaţ i , iar de p r a ş t i a cu ace din b u z u n a r nu-şiva aduce aminte decî t în s t r ad ă . . .

Prof. Dumitru I. Popescuşeful comisiei cultural-artistice

C ili l i O i i i Pi i il



D I N C A R N E T U L C E R C E T Ă T O R U L U I

10AN MASSOFF

c a n u s i n i -

L e g ă t u r i l e lui C. A. Rosetti cu teatrul s î n tmultiple — unele cunoscute, altele mai p u ţ i n .

E l e v la Sf în tu l Sava, Rosett i . r ă s p u n z â n dap elului lansa t de H eliad e şi Aristia , a frecventat (p rin 1832) cu rs u l de „exerc i ţ iu î nale teatrului" pe care-1 ţ i n e a Aristia în „sa lalu i Andronache de pe S ă r i nda r " ( a f l a t ă campe locul restaurantului Berl in) . A şi jucataci rolul lui Egis t , t i ranul din tragedia Orestea lui Vitt orio Alfieri — d a r „c u o ferocitatea t î t de na tura l l ă" , înc î t , se spune că „a î n s p ă i -m î n t a t pe public şi chiar pe Aristia, profesorul său". Trebuie să f i fost teribil elevulRosetti , în acest rol, d a c ă a speriat p î n ă şi

pe Aristia, ounoscut pentru „fe roc i t a tea" (astăzi spunem natural ismul) cu care -ş i juca rolurile.

Interesant este faptul că Rosetti a fost, ovreme, obsedat de faptul de a nu se fi f ă c u tactor. Revelatoare s î n t unele î n s e m n ă r i d in jurnalul s ă u , pu blica t, în 1902, de V i n t i l ăC A. Rosetti.

Astfel, la 1 feb ru ar ie 1848, C. A. Ro se tt i î n s e mna : „Ama fost la teatru a s t ă s e a r ă . D ecite ori m-am dus la teatru, totdeauna am su

ferit (...) de ce nu s î n t actor ?"L a 10 februa rie. Ros ett i scrie : „ S e a r a a m

fost la teatru, unde se juca o b u c a t ă ce amtradus , Bogatul şi săracul (?) . Parterul uneori s imţea, cei la l ţ i prin loje (desigur că evorba de „ v e c h i u l teatru" de pe s t rada E d gar Quinet — n.n.) , t ineri r î d e a u ş i spuneaubons mots de ale lor... Ni c i unu l nu s i m ţ e animic" .

I n t e r e s a n t ă , pr in i n f o r m a ţ i e , î n s e m n a r e a dela 7/ 19 m art ie 1848 : „ A s t ă 6eară, am fost

înt r-o maha l a unde n i ş t e t ineri f ă c u ră u n« T e a t r u R o m â n » . E r a f rumoa s ă p r i ve l i ş t e a .Ar fi putut î n v ă ţ a cei ce voiesc 6ă apere

a c t o r

E x i l a t d u p ă R e v o l u ţ i e , C. A. Ro se tt i frecventa teatrele pa rizie ne . L a 29 m a i 1850 el î n s e a m n ă : „De când a î n c e p u t a da pe Angelo (Angelo, tiranul Padovei de VictorH u g o — n.n.) doream să merg să văd pemademoiselle Rachel , căc i în acea p i e s ă careeste m o d e r n ă pot s tudia mai bine arta ş italentul d-rei Rache l (...) A s e a r ă , în sfîrşi t ,d u p ă mai multe lupte, am plecat z i c â ndu-mică t rebuie să s tudiez a c e a s t ă a r t ă , că poate, î n cur înd , voi fi 6ilit s ă m ă h r ă n e s c cu dinsa.Am fost dar ş i am f ă c u t c oa dă două ore şi

j u m ă t a t e , dar nu m-am că i t şi n-am s i m ţ i tosteneala, c ă c i am vorbit cu oamenii din

popor şi (mi) -am f ă c u t şi dat oria me a der o m â n , a d i c ă de propagandist. (. . .) Am intrat în sfîrşi t ş i am admirat d e c l a m a ţ i a , jocul şim ai cu s e a m ă unele gesturi ale d-rei Rachel ,m a i ou 6eamă în act ul I I , da r ac um , ca î n t o t d e a u n a , zic că are totul a f a r ă de i n i m ă(...) Simt cu toate personagii le, 6 U Î ă r c u d î nş i işi cu omenirea î n t r e a g ă ; s u f ă r că nu s î n tactor..."

C. A. Rosetti nu s-a f ă c u t actor, — dard in 1857, o d a t ă c u a p a r i ţ i a z ia ru lu i „ R o m â nu l " , a fost cr on ica r tea tral, ia r î n 1859 adevenit director-concesionar a l T ea tru lui celMare (vii torul Teatru N a ţ i o n a l ) , s t r ă d u i n d u - s e ,

şi n u fă ră succes să „ r e f o n d e z e " , cum s puneael, teat rul r o m â n e s c î n î n ţ e l e s u l de a-1 reformaşi reorganiza, mai ales în ceea ce privea repertoriul .

Referindu-se la t e n d i n ţ a unor tineri cultiva ţ i , din sfertul al doilea şi al treilea alsecolului trecut, de a î m b r ă ţ i ş a cariera teat rului , Cami l Petrescu observa că aceş t i aerau d e z a m ă g i ţ i , n e m u l ţ u m i ţ i de climatul încare se dezvolta v i a ţ a s oc i a l ă . î n t r - a de vă r ,exemplele s î n t numeroase : E m i n e s c u , Matei



I O N O M E S C U



P E R S O N A J E L E :

SI M I N A S T I C L A R I ) , sculptor, 53 de ani

D AM I A N S T I C L A R U , actor, 30 dc ani .

S E R G I U S T I C L A R U , « « " M * agronom, 23 de ani f

V L A D I M I R , ««edic

R O R I , absolventă a Institutului pedagogic, 21 de ani

C A R M E N L Ă Z A R O I U•

:



k t u l I

A c ţ i u n e a se petrece în B u c u r e ş t i în m ar tie '71, se c o n t i n u ă o l u n ămai t î rz iu şi se sf î rşeş tc în august. Decor unic, atelierul Siminei din apartamentul familiei Sticlarii . Mobilier ciudat, dezordine, aproape m u r d ă r i e .

U n modelaj de a r g d ă , c î t e v a tablouri cu s e m n ă t u r i i lustre şi mai multeopere de-ale artistei. Uş a d in dreapta d ă în cam era Simin ei, cea din fund,

în camera lui Sergiu. O s c a ră i n t e r i oa ră conduce spre micul apartamentde la etaj al lu i D am ian . 0 u l t i m ă uşă , în pr im-plan s t î nga , dă în vest ibul .

Aplecat asupra mesei, Vladimir a terminat de scris o r e ţ e t ă . E u nb ă r b a t c ă r u n t , firav, foarte î ng r i j i t şi încă frumos. L i n g ă el, în picioare,a ş t e a p t ă Simina. Pe obrazul ei voluntar, cu t r ă s ă t u r i aproape masculine, sec i t eş te o greu s t ă p î n i t ă nervozitate.

S I M I N A : M u l ţ u m e s c , Vladimir .V L A D I M I R ( î n t i nz î ndu- i r e ţ e t a ) : Vitamina Bo iei î n a i n t e de m a s ă . Ar fi trebuit să adaug :repaus complet d o u ă s ă p l ă m î n i . Dar spredeosebire de a l ţ i conf ra ţ i ai mei , am s i m ţ u lridicolului.S I M I N A (pr ivind r e ţ e t a cu o s t r î m b ă t u r ă ) :Cred că nu voi lua nimic din toate dră c i i l eastea, (îş i petrece m î n a pr in păr . ) Un moment de s l ă b i c i u n e . Gata. ( Incbide ochii , î ideschide.) Dar cel p u ţ i n a m profitat de elca să te văd. Tre c i rar pe la noi . C î nd t r ă i aPau l veneai aproape zilnic.

V L A D I M I R : îmi dai voie să fiu sinc er ?S I M I N A : Te oblig.

V L A D I M I R : De fiecare da t ă c î nd vin amimpresia că. . . hm .. .S l M l N A : Ce im pre sie ?V L A D I M I R : Că te stingheresc.S I M I N A ( s tupef ia tă ) : T u ? P e m ine ? Asta-idiagnosticul la care ai ajuns d u p ă treizecide an i ?V L A D I M I R : Te -a i schimbat mul t , S imina.S I M I N A : G ă s e ş t i ?

V L A D I M I R : Eş t i c a l c u l a t ă , p r e c i s ă . Ca om a ş i n ă .S I M I N A : Ca o femeie care a fost n e v o i t ăsă-ş i crească doi copii. S i n g u r ă .V L A D I M I R : Unde sint vremuri le c î n d nevorbeai despre arta n ă s c u t ă d in lene ?SDMINA : E r a m i n c o n ş t i e n t ă .V L A D I M I R (uşor desuet) : U n fluture, astaerai.S I M I N A : Am devenit o m i d ă .V L A D I M I R : O a l b i n ă , din stupii lui Sergiu.

(R î d a mî ndo i . ) Ori de cîte ori vin. d i m i n e a ţ a ,seara, te găsesc lucrind. Acum copiii sintoameni in ţ oa l ă firea. Cine te g r ă b e ş t e ?

S I M I N A : T i m p u l , Vlad imi r . î n c e p s ă - m b ă -trinesc. Şi mi-am cheltuit o g r o a z ă de vremefăc ind costume de m o d ă . Desen tehnic, reclame...V L A D I M I R (coborând vocea) : Stai r ă u cubani i ?S I M I N A : Aşa interpretezi tu eforturile melecreatoare ? H a i . n u te m a i f r ă m î n t a degeaba.V L A D I M I R : Şi to tuş i . . . h m . . . s i m ţ u l m e uclinic n u m ă - n ş e a l ă . D e ce m -ai chem at ?S I M I N A : M-am s i m ţ i t r ă u , n u ţ i«am spus ?Insomnie , a me ţ e l i . . .V L A D I M I R : Pretexte. P e mine m ă intere

sează motivul .S I M I N A : N u e x i s t ă .V L A D I M I R : Atunci ţi-1 spun eu. Ai vruts ă -mi ceri ceva şi te-ai r ă z g î n d i t .S I M I N A : Ce-aş fi putut să - ţ i ce r ? Am detoate.

V L A D I M I R (aruncindu-i o pr ivire p ă t r u n z ă toare) : Şt iu şi eu... poate un sfat. (Pauză . )Vreun necaz eu b ă i e ţ i i ? (Simina dă dinumeri . S u n ă telefonul.)S I M I N A ( r i d i c î nd receptorul) : B u n ă z iua ,

domnule director... da. sigur... i i spun să văsune.. . aha, nu s in te ţ i acasă . . . a t u n c i poate

î ncerca ţ i tot d u m n e a v o a s t r ă pe la ş a p t e . . .prea amabil , vă salut . (Lasă receptorul înfurcă. ) Par tenera l in Damian d in „ E c h i n o x "e s u p ă r a t ă pe teatru. Şi-a scos certificai medical . A c u m a l e a r g ă î n n e b u n i ţ i să găseascăuita.

V L A D I M I R : L-am v ă z u t juc ind s ă p t ă m i n aI r e c u t ă .

S I M I N A : Ma nie ra lu i de joc di n u ltim a

vreme, nu ţi se pare p u ţ i n e x c e n t r i c ă ?V L A D I M I R : P a r c ă .



S I M I N A : L-ai pr ins î n t r -o s e a r ă bună ?V L A D I M I R : Since r vorbin d, n u prea. I nul t imul ac t p ă r e a sleit. Ar trebui să se mena jeze . E . . . ac to ru l m eu preferat ; u n ma reactor.S I M L N A (cu un z î m b e t vag) : Pa u l ar fivrut să- l v a d ă jur ist .V L A D I M I R ( r î z înd) : Şi pe tine, c a s n i c ă .S I M I N A : E - a d e v ă r a t . Pas iu nea mea pen t rus c u l p t u r ă î l tulburase. Pret indea c ă - m i iubesc

ar ta mai mul t de c î t pe el. (Se privesc oc l i pă în t ăcere . ) Vladimir . . . (Ez i t ă , apoi ren u n ţ ă . ) Un con iac f r a n ţ u z e s c , d a ?V L A D I M I R : Ce -i cu tin e ?S I M L N A : N i m i c , anchetator incorigibil. (Cuf a l s ă e xube ra n ţ ă . ) Am o c a s ă f r u m o a s ă , doacopi i r e u ş i ţ i şi un pr ieten admirabil . 0 parted i n l uc r ă r i l e mele s î n t la muzeul de a r t ă .Cîş t ig mai b ine ca or i c î nd ş i s în t fe r i c i t ă ,

î n g r o z i t o r de fe r i c i t ă . (Iese precip itat, pr instânga.)

V L A D I M I R : Sun in a ! (Iese în u rm a ei, lă-s î n d u - ş i t rusa pe m a s ă . )

P r i n uşa d in dreapta in t ră Ror i , o fet i ş c a n ă cu ochi mari , t u n s ă b ă i e ţ e ş t e , t a n d r ăş i s p r i n t e n ă . I n ur m a ei , ing ine rul agronomSergiu Sticlaru, cu mutra lui de ş c o l a r în -t î rz ia t , ţ in înd î n m î n ă o sacoşă .

R O R I ( a runc â nd o privire c i r c u l a r ă ) : Parc-amTi l a Muzeu l Repub l i c i i .S E R G I U : S î n t sculp tur i le mamei . P r i v e ş t ec u a t e n ţ i e comorile de a r t ă , d ar fă - t e că nuvezi praful.R O R I : N - a v e ţ i femeie ?S E R G I U : S^a-ndrăgos t i t d e D a m i a n . (D î ndd in umeri .) I ţ i dai seama. ConsUiul de familie a ho t ă r â t să nu mai angajeze n i c i op e r s o a n ă de sex feniinin sub v î r s t a de optzeci de an i. (Râ d. Sergiu scoate u n borcandin sacoşă . ) Uite că n-am vă r s a t n i c i o pic ă t u r ă . Ce p ă r e r e a i ? (Ro ri nu -i r ă s p u n d e ,c u privirea a ţ i n t i t ă asupra unui tablou.) Un

P e t r a ş c u : a fost eleva lui. (Scoţ înd al doileaborcan.) Damian pret inde că singura lui doctorie pentru glas e mierea. (R îde uşor . ) Eter ib i l , Damian.R O R I : Pot să fum ez ?

S E R G I U : B i n e î n ţ e l e s . De ce m ă - n l r e b i ?R O R I : L a m uz eu nu se poate. ' P r iv indsculptura din fa ţa ei.) Parc-ar fi fost f ă c u t ăfără nici u n efort.

S E R G I U : Da ' de unde, l u c r e a z ă foarte greu ,t e - a p u c ă m d a . (Şopt i t . ) Şi mai ales noaptea.

Ca să nu-i suporte nimeni h a c h i ţ e l e , aşa zice.(Brusc, tăcerea e s p a r t ă de un urlet î n f i o r ă tor. R or i tresare s pe r i a t ă . ) îşi face î nc ă l z i r e a .^Se a u d lim pe de ultim ele fraze din . . E c h i nox".)

R O R I : N u ş t i e că venim ?

S E R G I U : E de-abia şapte fără c inci . (U nalt urlet.)

R O R I : Şi nu se-aude pe s t r a d ă ?S E R G I U (cu m î n d r i e ) : Cînd î ş i d ă d rum ul .

S E R G I U : I a r t ă - m ă . (îşi scoate bricheta dinbuzunar . I i oferă un foc. F a t a se o p r e ş t e

în drep tul al tui tablou.) U n L u c h i a n d inu l t ima p e r i o a d ă .R O R I : Ar tre b ui s ă p u n e ţ i t a x ă la intrare.S E R G I U : N u -i a ş a ? (Rori se o p r e ş t e , în t r e b ă t o r , în dreptul unei statui avariate.)Asta a spart-o tata, c î n d e ram mic .R O R I : De ce ?S E R G I U : I i p l ă c e a m a m e i foarte m u l t .

(Pauză . ) A fost un om ciudat .R O R I ( c on t i nu î nd i n s pe c ţ i a ) : Şi ca să p u t e ţ iajunge ba voi t r e c e ţ i p ri n atelier ?S E R G I U : A vrut să şi-1 mu te din colo,( a r a t ă spre u şa di n dreapta) în dormitor , darn-am lăsa t -o eu, asta- i singura c a m e r ă m a ica lumea. In fond nu ne i n c o m o d e a z ă . ( R î d eş me c he re ş t e . ) L a o a d i c ă avem intrarea dindos.R O R I : Ce r i s i p ă de flori !S E R G I U : Adm iratoarele lu i D am ia n . Şi să

vezi scrisorde... (Rori mângâie un buchet detrandafiri galbeni.) Alea s î n t de l a unch iu 'Vladimir , v ă r u l tatei, ţ i - a m vorbit despre el .Pen t ru mama. Or i de cîte ori vine îi aduceş a p t e t randafir i .R O R I ( a runc â nd o privire î n g r i j o r a t ă sprecam era de sus) : A s t ă s e a r ă n u j oa c ă ?S E R G I U : L u n e a s î n t l iber i .R O R I : Mă sunt nu ş t i u c u m .S E R G I U : De ce ?R O R I : Văd dinainte t o a t ă scena. Va vorbicu t ine şi cu coada ochiului o să -mi cântă r e a s c ă obrazu l , d i n ţ i i , picioarele. Ca ba t â rgulde sclavi . F a c e , nu face. (Urletul se auded in nou, R o r i se repede la Sergiu şi-1 iade m î n ă . ) Vreau să plec... te rog, Sergiule...n-are n i c i un rost. (Sergiu o s ă r u t ă . ) Aşa faci

î n t o t d e a u n a c î n d n-ai argumente. ( In t ră Vla dimir. Sergiu se repede la el.) Un ch iu le !( î ş i curmă e lanu l v ă z â n d u - i figura î n c r u n t a t ă . )Se simte r ă u ?V L A D I M I R : Fleacuri. (Sergiu vrea să intre

în odaia Siminei , Vladimir î l opreş te . )Las -o .S E R G I U : E ş t i s igur că nu-mi ascunzi n imic ?V L A D I M I R ( încearcă să z î m b e a s c ă şi-i dăo p a l m ă a m i c a l ă peste obraz) : M a i c ă - t a ne-n g r o a p ă pe to ţ i .S E R G I U : Asta e şi p ă r e r e a mea . Unch iu le ,d ă - m i voie să ţ i -o prezint pe R or i .V L A D I M I R ( s t r î ng î nd nedumer i t m î n a fetei) :P a r c ă spuneai că e p r o f e s o a r ă de r o m â n ă ?(Pauză . ) Am f ă c u t vreo ga fă ?S E R G I U (radios) : Zi-i că zici b ine .

R O R I : Sint a b s o l v e n t ă a inst i tutului de t reiani .

V L A D I M I R : Tot uş i . . .R O R I : Par â n t r - a d e v ă r a t î t de n a i v ă c u mpretinde Sergiu ?

V L A D I M I R : N a i v ă , n u , d o m n i ş o a r ă . D a rfoarte t ânără . Îmi venea s ă -n t r e b da c ă ţ i - a iterminat l iceul .

R O R I (glumind) : M a i a m p u ţ i n şi ies lapensie. (Sergiu îi î n t i n d e lu i Vladimir un



S E R G I U : Un borcan de miere din parteamea. P r i ma p r i mi s s i ma . El ix i ru l v ie ţ i i . Facemij locul s u b ţ i r e şi piciorul mic. Reduce colesterolul, a c t i v e a z ă i n t e l i g e n ţ a . C o n s u m a ţ i cu

î nc redere produsele fermei de stat M ă l i n e n i .V L A D I M I R : Mă bucur să te cunosc, domn i ş oa ră . A j uns e s e ş i o a d e v ă r a t ă obsesie pent ru mine. Or i de câte or i n e - n t î l n e a m , Sergiu

îmi vorbea nu m ai despre du mn eata .R O R I : Şi eu vorbesc despre el. Dar o să

ne t r e a c ă la a m â n d o i ou v î r s t a .V L A D I M I R : Crezi ?R O R I : D u m n e a v o a s t r ă , n u ?V L A D I M I R : Şi cum s e - m p a c ă dragostea cuatita luciditate, d o m n i ş o a r ă profesor ?R O R I : D e o c a m d a t ă s e - m p a c ă bine.S E R G I U : R o r i se s pe c i a l i z e a z ă în l i teraturam o d e r n ă . Şi pentru asta face eforturi disperate să-şi complice sentimentele. (Rîde. ) D a rnu r e uş e ş t e .V L A D I M I R : î m i î n c h i p u i ; altfel nu te-arfi ales pe tine. (L u i Rori.) E ş t i de mult laM ă l i n e n i ?R O R I : Din t o a m n ă .

. S E R G I U : De la r e p a r t i ţ i e . Ar e şcoa la chiar în faţa In s t i tu t ului de agronomie.R O R I ( a runc â nd o privire c a l dă lui Sergiu) :Asta expl ică . . . inexplicabilul . (Din nou ser ioasă. ) Fapt e că acolo toate lucruri le s intmul t mai s imple .V L A D I M I R : Şi mai a d e v ă r a t e . Aerul nepoluat, soarele, p ă d u r e a . . .R O R I : N-aş merge c hia r aş a departe. Poate

că pentru noi oameni i a d e v ă r u l se află tocm ai î n c o m p l i c a ţ i e . N u ş t i u . . . mă -n t r e b .V L A D I M D A : Atunci nu ne r ă mâ ne de c î t săfacem toate eforturde pentru a te transferal a Bucureş t i . O să te complici î n t r -o s ă p t ă mâ nă p î nă la s a t u r a ţ i e .S E R G I U (lui Vlad im ir) : Crezi că e pread e ş t e a p t ă pen tru min e ?V L A D I M I R : T reb ui a să m ă f i î n t r e b a t c î n dai cunoscut-o. Acum e tardiv.

( In t r ă Simina . D î n d cu r ch i i de Ror i , seopre ş t e o c l i pă . O măsoaW,. U n z î m b e t larg îi l um in ea ză fa ţ aJ

S I M I N A : R o r i ? (Rori d ă u ş o r din cap.)Lartă-mă că nu pot să- ţ i d a u m î n a , dar cuargila asta pă c ă t oa s ă . . . ( I i î n t i n d e obrazul .Ror i o s ă ru t ă . )S E R G I U ( s t îngac i , emoţ iona t ) : Perfect ! Amadus d o u ă borcane ou miere pentru D a m i a n .S I M L N A : L a s ă mierea. Acum ne o c u p ă m deHori. (Lu i Ror i .) N u b ă n u i a m că Sergiu areşi gust. Credeam că nâre de c î t suflet.S E R G I U : Vreau să i-o prezint lui Damianpentru rolul fetei... ş t i i aia din „ E c h i n o x " .Nu-i aş a că-i o idee ?

S I M I N A : P r o a s t ă . I a r t ă - m ă R o r i , e u n u m ăpricep la teatru, dar s în t s igură că nu-i pent ru dumneata .

S E R G I U : Cum p o ţ i fi s i gu ră , da c ă nu tepricepi ?

S I M I N A : T o c m a i deâceea. Acolo u nd e m ă

de p i l d ă . ( I i p r i v e ş t e o c l ipă pe a m î n d o i . )Aţ i venit de pe drum, b ă n u i e s c că. . .S E R G I U : N u te deranja , m a m ă . 0 să l u ă mmasa î n o r a ş .S I M L N A : F e m e i a pe care am avut-o... ş t i ipovestea. Dar î n c r o p i m noi ceva.R O R I : Vă m u l ţ u m e s c , nu mi-e foame.V L A D I M I R : Mie-mi este, dar nu m ă n â n cseara. (Rîsete.)S E R G I U : Un pahar de vin , unchiule . Din

crama ins t i tu tuiui . D o u ă sute de grame soarel ichid. (Conspirativ.) I I vom be a la Ma satăceri i . (0 sonerie, insistent.)S I M I N A : Trebuie să f ie pentru a n u n ţ .S E R G I U (copUăros) : D u p ă mi ne , î n a i n t em a r ş ! (Iese prin uşa din fund, urmat deRori.)

V L A D I M I R (Siminei) : Masa t ă c e r i i ?S I M I N A : M o b i l a lui în stil rustic. A data fa r ă toate vechituri le mele. Spune-i că-ţ iplace. O să se bucure. (Simina iese prin uşad in dreapta. Sergiu b a g ă capul pe uşa dinfund.)S E R G I U : N u vi i , un chiu le ?

(Vladimir iese, scena r ă m â n e o c l ipă goa lă .Apoi i n t r ă Carmen L ă z ă r o i u , o fe t i ş canăţ î fnoasă cu obrazul ciupit de v ă r s a t . D u p ăea, Simina.)

S I M I N A (c on t r a r i a t ă ) : Vâm spus că nu-ia c a s ă .C A R M E N (cu hotă râ re , luând loc în fotoliu) :Am să- l aş tep t a ic i . Vă e t e a m ă de scandal ?S I M I N A : N u , domni ş oa ră , s â n t ob i ş nu i t ă .C A R M E N : Carmen Lă z ă ro i u . ( I n t i nz î ndu- imî na . ) îm i pare b ine . Si n te ţ i m am a lu i ?S I M I N A : Se pare că da.C A R M E N ( izbucnind ) : Aţ i n ă s c u t u nmonstru , d o a m n ă . Un monstru cu chip deom . (Simina se apropie de f e r e a s t r ă , o deschide.) De ce d e s c h i d e ţ i fereastra ?S I M I N A : Văd că r idici glasul . D o r e ş t i probabi l să se a u d ă .

C A R M E N : P oftim ? (D e mnă . ) E u a m altemetode.S I M L N A : Cred că cel mai bine ar fi să-Ichemi la telefon.C A R M E N : E u tratez personal. ( I z buc ne ş t e -npl îns . ) Şi mi-a spus R a du . . .S I M L N A : Cine-i R a d u ?

C A R M E N : V ă r u - m i u . „ S t a i dracu lu i a c a s ăcă ţ i -am luat televizor". Dar d a c ă mie-miplace fibnu ' , ce s ă fac ?S I M L N A : Aco lo 1-ai cu no scu t ?C A R M E N : D u p ă ce s-a f ă c u t î n t u n e r i c . I - amdat a t e n ţ i e cu p ic io ru ' . F in , s u b ţ i r e . L - a ms i mţ i t că-i intelectual d u p ă cu m r e s p i r ă .(Pl înge. ) Ni c i m ă c a r n u ş t i u c î nd a murit

samura iu l ; t rebuie să m ă m a i du c o d a t ă .Că Marcela să raca . . .S I M L N A : Cine-i Marcela ?C A R M E N : Prietena mea din T i t a n . îmi totd ă d e a ou cotu „Ce-a i dragă , ce tot c h i ţ ă i .nu vezi că 1-a o m o r î t ?" P ot să p ling ?



C A R M E N : La Marcela nu se poate c-audcmecanici i ' . (Plinge.) Pe u r m ă dă- i cu pa-(>agaJu* până m -a z ă p ă c i t de cap. Mi-a scrisşi o poezie. De ce s ă - m i scrie poezii, d a c ănu m ă i u b e ş t e ?S I M I N A : De ce nu te i u b e ş t e , d o m n i ş o a r ă ?C A R M E N : P a r c ă eu ş t iu ? De prost ce 1-af ă c u t mă - s a .S L M I N A : M u l ţ u m e s c , d o m n i ş o a r ă .C A R M E N : N u face n imic . (P r i ve ş t e blocul

de arg i l ă . ) D a de ce ţ i n e ţ i p ă m i n t u ' in odaie ?S I M I N A : E u l*am adu s . Pe nt ru mod elaj.C A R M E N : Şi cei din casă vă l a să ?S I M I N A : M ă l a s ă , d o m n i ş o a r ă .C A R M E N : D-ale viratei. B u i u e ă - m i u f ă c e aca pis ica. (îşi face cruce.) Cine ş t ie cum osă mai ajung şi eu la b ă t r î n e ţ e . ( In capulscăr i i interioare s e - a r a t ă D a m i a n , î m b r ă c a t în t r -un halat chinezesc. Carmen r ă m î n e oc l ipă cu r ă s u f l a r e a t ă i a t ă . ) S pune a ţ i că nu-ia c a s ă ?

S I M I N A : Pentru dumneata nu era .C A R M E N m i r î i n d ) : Care-va-să -z ică m-a ţ im i n ţ i t .S I M L N A a p ă s a t , în vreme ce Damian coboa ră ) : Da, d o m n i ş o a r ă . Asta e rostul meuin ca sa asta : să min t. (Iese p rin s t înga . )C A R M E N (cu vocea s u g r u m a t ă de e moţ i e ) :Damian !D A M I A N (imp ertu rba bil, elegant, laconic) :De ce schim bi tonu l ? E r a mu lt m ai binead ineaur i .

C A R M E N (zăpăc i t ă ) : Cînd ?D A M I A N : Q n d ţ i pa i .C A R M E N ( r e ve n i ndu- ş i ) : E ş t i un mons t ru .DAMLAN (aspru) : Şterge-o !C A R M E N : Mă dai a f a r ă ? P e m ine ? Ne -norocitule ! (D am ian îi repede o p a l m ă .Carmen scânceş te . ) Spunei că mă i ube ş t i .D A M I A N : C î n d ?C A R M E N : Vineri .DAMLAN : Am să- ţ i spun un secret . Păs-t r e a z ă d pentru t ine ş i să-l ţ i i minte t oa t ă

v i a ţ a . D u p ă viner i u r m e a z ă s i m b ă t ă .C A R M E N : Toc ma i . S i mbă t ă s î n t l i be r ă .D A M I A N : E u n u .C A R M E N : Ce s-a-ntiniplat cu tine, pu iule ?M-ai făcut să te aş tept în ploaie.. . ţ i -am datzece telefoane cu f i s ă . Parcă nu mai eş t i tu .ă la fin. D e ce ? N u cores pu nd ?D A M I A N : Aşa s î n t monş t r i i , Carmen. Staul ingă tine, iţi vorbesc şi d e o d a t ă i ţ i daiscama că-n locul lor e altcineva.C A R M E N (mî ng î i ndu-1 pe păr) : La v a r ă m ăface şefă de unitate. Am să fiu o p e r s o a n ă .D A M I A N : Te felicit din t o a t ă i n i ma .C A R M E N (sum bru) : P e Sa m u ra i 1-a o m o r î to femeie. Adică mi l i ţ i a . . . da ' d in cauza ei .D A M I A N : N-am eu norocul ă s t a î C A R M E N (cu avin t) : D e ce n- ai noroc ?V o r b e ş t e - m i î DAMLAN : A fost pe vremuri un rege.Carmen. 11 ch em a Mida s. Cu m ating ea u nobiect, il pre fă c e a in aur .C A R M E N : Aşa eş t i tu ? Ca regele ?DAMLAN : E u sint in versul lui T ot ce ating

C A R M E N : N n pr icep.D A M I A N : N i c i eu, din p ă c a t e .C A R M E N : E ş t i un mons t r u .D A M I A N : Sint, d a c ă vrei tu.C A R M E N : F e re ş t e - t e de r ă z b u n a r e a mea. . .DAML AN : Ani s ă -nc e rc .C A R M E N : Va fi c u m p l i t ă . ( D u p ă o p a u z ă r

cu sfială.) N -am spus bm e ?DAML AN : Exce len t .C A R M E N : Te m ai vă d ?

D A M I A N : In fiecare s i mbă t ă s e a r ă : promitsolemn.C A R M E N : L a ce o ră ?D A M I A N : L a orele zece.C A R M E N : Unde ?D A M I A N : In camera ta. Ai să stingi lum i n a , a i să desch izi televizorul ş i ai să m ăvezi. Ceilal ţ i vor crede că le vorbesc lor.,da r eu am să m ă ui t nu m ai Ia t ine.C A R M E N : Damian . . . Şi m ai cu m ?DAML AN : Scrie pe uşă.

C A R M E N : N-am v ă z u t . E r a î n t u n e r i c .DAML AN : D am ia n Sticlaru. (Carmen face-ochi mar i. ) E h ? (P a uz ă . )C A R M E N : Ce che stie ! De -ast a m i se totp ă r e a mie că te cunosc. (II p r i v e ş t e ca pe-o-minune . ) î m i da i o fotografie ?DAML AN : Ce să faci c u ea ?C A R M E N : Amintire. . . să nu cred c-am visat.D A M I A N : Şi t o t u ş i ă s t a - i a de vă ru l : ai visat.(Carmen r ă m î n e cu privirea h o l b a t ă asupralu i , apoi i z b u c n e ş t e în hohote de rîs.)

C A R M E N (făcînd haz de necaz) : Care-va-să -zică am dat în b a r ă . ( n e d u m e r i t ă ) Credeamcă s in te ţ i intelectual . (O f t î nd . ) E ra m pus ăpe fapte mari , să ş t i i .

D A M I A N : Îmi dau seama. (Carmen scoated i n ge a n t ă un pa c he ţ e l . ) Ce-i ast a ? O st ic lu ţă de parfum ?( ' .•ARMEN : De la c o m e r ţ u l exterior. (Oftând.)R ă m â n e pent ru a l t ă da tă . (Fur ioasă . ) F i - r -a ia l dr... (Se a b ţ i n e , iese d e m n ă . ) Vă salut ,dom nu le î (Simina i n t r ă , p r i v e ş t e în t ă c e r e

la Damian ş i se a ş a z ă pe s c ă u n e l u l ei delucru. D a m i a n f lu ie ră înce t i şor , fă ră să deanici un semn c-ar fi vă z u t -o . )S I M I N A : A telefonat directorul. O să rev i n ă d u p ă ş a p t e .D A M I A N : Nu-1 mai s c h i m b ă o d a t ă !S I M I N A (neş t i ind cu m s ă ^ n c e a p ă vorba, îş ip r i v e ş t e ult im a lucrare) • Cu m ţi se pare ?D A M I A N : Frumos.. . ca tot ce faci tu. G â nd i tşi rece. A l t ă d a t ă ar fi pro vocat scan da J-Acum aduce premii . (U ş or declamat.) I a t ăc e - n s e a m n ă să mergi în pas cu vremea. (I is ă r u t ă m î n a tandru, protocolar.) Sint m â n d r ude mama mea .S I M I N A : Ce repede treci de la un sentimentla al tul .D A M I A N : N u t e -n ţe leg .S I M I N A ( d u p ă o s c u r t ă ezitare) : Cum mergepiesa ?

D AMIAN : Î n c ă n-am p a r t e n e r ă . ( P a u z ă . )Aş vrea ceva s implu de tot... omenesc. Şi.mă fură glasul. (Vrea să urce la el.)



S I M I N A : Vreau să- ţ i vorbesc.DAML AN : Crezi că e momentul cel maipotrivit ?S I M I N A : Aşa cred.D A M I A N : Ştii de ce n e - n ţ e l e g e m alit debin e, nod, in ca sa a sta ?S I M I N A : A ş t e p t să mi-o spui tu.DAML AN (mî ng î i nd -o ) : Pentru că ne o c u p ă mf iecare numai de v i a ţ a n o a s t r ă . N e c u n o a ş tem defectele, ni lc t o l e r ă m ş i nu c ă u t ă m c u

tot dinadinsul să facem din ce lă la l t un omperfect.S I M I N A : D a c ă e s ingura p r i c i n ă pentru carene î n ţ e l e g e m , se pare î n g r i j o r ă t o r de p u ţ i n .D A M I A N : Iar mie mi se pare î n g r i j o r ă t o rcă te f r ă m i n t ă asemenea probleme.S I M I N A : E ş t i copi lu l meu , D a m i a n .DxAMLAN : T o c m a i de-aceea. A s t ă z i te p o r ţ icu mine de p a r c ă aş fi u n a d in s tatude tale.S I M I N A : A di c ă ?DAML AN : î m i a r ă ţ i interes .

S I M I N A ( î nă buş i t ) : Aş fi preferat să n-o fac.D A M I A N (căr ţ i l e p e fa ţă ) : E punctu l meuslab, m a m ă . Şi p î n ă acum ai avut tactul săte prefaci că n u d observi .S I M I N A : Ai dreptate, D a m i a n . Ţ i - a m fostcomp bce ; p rin a ş a - z i s u l m eu tact . N u m aivreau să- ţ i fiu. (P a uz ă . ) Ta t ă l tău m-ar f iscut i t de momentul ă s t a pen i bU .D A M I A N : In s ch imb ţ i - a r fi creat altele.S I M L N A (repede) : N e - a m iubi t foarte mul t .D A M I A N : Aşa se spune. (Schimb de priviri.)

S P M I N A : E ş t i o celebritate. Cind treci pes t r a d ă , l umea î n t o a r c e capu l d u p ă tine. Asta-iD a m i a n Sticlaru. Te o b s e r v ă , te j u d e c ă . Aim i l ă de cariera ta.

D A M I A N : Scandaluri le m e n ţ i n interesul in ju ru l u n u i actor. I i sporesc populari tatea. Şiă s t a n-a fost n i c i m ă c a r un scandal .S I M I N A : O a b e r a ţ i e .D A M I A N (cu j u c a t ă uimire) : D a c ă -mi f ă c e ao b s e r v a ţ i e un ch iu l Vlad im i r , n u m -aş fimirat . Sau Sergiu, sau portarul teatrului . Dar

tocmai tu , m a m ă ? Cu divina ta n e p ă s a r efa ţă de p ă r e r e a altor a ! Să te fi ad m iratdegeaba a t i ţ i a an i ?S I M I N A (încet) : Ai dreptate ; n u trebu iasă m-amestec. (Sil indu-se să z i mbe a s c ă . ) I nfond, era o f a t ă d r ă g u ţ ă .D A M I A N : N u - i aş a ?S I M I N A ( c ă u t î n d u - ş i expres iile) : Avea u nfarmec al ei... o a n u m i t ă g r a ţ i e n a i v ă .D A M I A N (cu i m p e r c e p t i b i l ă iron ie) : Şim u l t ă , foarte m u l t ă feminitate.

S I M L N A (c u s p a i m ă , d u p ă o p a u z ă ) : Damian ! Nenorocita asta b u b o a s ă şi c r ă c ă n a t ă . . .D A M I A N : C e-i cu ea ?S I M I N A : Ţi se pare f r u m o a s ă ?D A M I A N : N u . A s t ă z i nu mi se mai pare.(P a uz ă . ) Vnam oprit o l o j ă pentru viner i la. .Play Str indberg".

S I M I N A : Cum crez i tu . (Pauză . ) Desfriulu s u c ă , D a m i a n . I ţ i v o r b e ş t e un artist. Şius c ă c i une a î n s e a mnă s f i r ş i t u l artei.

S I M I N A : Acolo vre i s^ ajung i ?D A M I A N : Şi desperarea e î n c e p u t u l artei .S I M I N A : E x i s t ă şi d e s p e r ă r i sterile.D A M I A N : î n s e a m n ă că nu s î n t autentice.S I M I N A : I a r t ă - m ă că ţ i^am vorbit. N-o săse mai repete.D A M I A N : Cred în egoismul fecund, m a m ă .O r i de c î t e ori m ă clat in în c r e d i n ţ a m e a ,

îmi e de-ajuns să te privesc şi c r e d i n ţ a m ease reface.

S I M I N A : E u . . . s în t egoi s tă , D am i an *D A M I A N ( izbu cnin d în r îs) : B i ne î n ţ e l e s .Ce l mai superb ş i mai tenace egoism pe carel -am în t i ln i t î n v i a ţ a mea nu ch i a r a t î t des c u r t ă . D a c ă m î i n e ar arde j u m ă t a t e deglob, tu ţ i -a i vedea n e s t i n g h e r i t ă de t r e a b ă .F i a t ars , pereat mundus. Asta-i deviza noast r ă , n u -i a şa ? (Cu u n gest larg.) Do vezilese î n ş i r ă de-a lungul pe re ţ i l o r . (F r î n t , din-t r -oda tă . ) Sint bolnav, m a m ă . Foar te bo lnavŞi încerc să m-ajut cu vorbele, asta-i tot.

S I M I N A : Damian . . . n u cum va. .. nu . . . n u sepoate...

(Se aude vocea lui Vladimir. Apoi mediculi n t r ă , urmat de R or i şi de Sergiu.)

V L A D I M I R : N u , d o m n i ş o a r ă . N u s int de iocde-aeord cu d i m i n e a ţ a . Trebuie să exper i m e n t ă m . Ţi-o spun e u n om d e ş t i i n ţ ă . Săn e - a r u n c ă m în a p ă . Şi vom constata, spresurpr inderea n o a s t r ă , că ne d e s c u r c ă m m ai

bine d e c î t credeam. Ui te , să- l î n t r e b ă m şi peD a m i a n . ( I i s t r î n g e m î n a . ) I a r t ă - m ă S i mi na ,nu te vă z us e m. (R î s e t e . )

S E R G I U (cu f o r ţ a t ă d e z i n v o l t u r ă ) : Să t r ă ieş t i frate-miu ! Ţigani adus -o . Da ' nu m ai euş t iu ce-ain p ă ţ i t cu ea p î n ă s-o conving. Dece le-o fi tuturor femedor frică de tine ?R O R I ( î n t i n z î n d m î n a lu i D am ian ) : Sergiue x a g e r e a z ă ca de obicei. E a d e v ă r a t că mi-efrică, dar nu de d u m n e a v o a s i t r ă ; de r idicul .S E R G I U (bătăios) : Ce rid ic u l ? Care r id ic u l ?

D A M I A N : D o m n i ş o a r ă , t rebuie să ş t i i căideea i n i i a p a r ţ i n e . Şi mi-a venit , v ă z î n d u - t e

în fotografia pe ca re i^ai dat-o lui Sergiu.R O R I : E r a n e r e t u ş a t ă .

D A M I A N : Tot de Ia el şitiu că ai luat unpremiu la concursul de amator i . (Lui Vladimir .) N u s tai . un chiu le ? (Din nou spreRori.) Ţ in să- ţ i r eamin tesc î n s ă că nu s inteu regizond spectacolului . Şi în teatru, mainies a s t ă z i , regizorul e suveran. Ta i e şi

s p î n z u r ă .S E R G I U (lui Vlad im ir, la ureche ) : Aiure a,

n u face un pas fă ră D a m i a n .

D A M I A N : Ai sp us ce va ?

S E R G I U : Nimic. te-ascult .

D A M I A N (spre Ro ri) : E u n u sint de c î tpar tenerul dumitale . R o l u l du mitale e săt e - n d r ă g o s t e ş t i de mine. R o l u l meu e să teseduc şi să te p ă r ă s e s c . Apoi rolul dumitalee să te s inucizi . N - a i text mul t . D o u ă scene



D A M I A N : Atunci poimiine. Miercur i dimin e a ţ ă , la pr ima oră t e - a ş t e p t în holul teat rului . (Damian pune m î n a pe un dosar.)R O R I : Ce-nţe lege ţ i pr in pr im a o ră ?D A M I A N : Să zicem n o u ă . ( li î n t i n d e dosarul.) T e x t u l e ăs ta . De-aici pîn-aici .S E R G I U : N u m a i a t î t ?D A M I A N : Vom face c î t e va r e pe t i ţ i i î na i n t e .E s e n ţ i a l u l e să fii cit mai n a t u r a l ă . N i c i u nefort : farmec şi candoare. Din punctul ă s t a

do vedere, faptul că nu eş t i ac t r i ţ ă poate fiu n avantaj . N u - ţ i garantez r e uş i t a . . .R O R I : Ni c i nu vi se poate cere asta.D A M I A N : Toc ma i . Tot ce pot să- ţ i garantezs în t ins i s t en ţe le mele în favoarea dumi ta le .Şi o fac din convingere, c r e d e - m ă . N u m i - a şpermite să recomand pe nimeni pentru cons i de ra ţ i i de prieten ie. Că d a e ă - n c e p e m cupile, se duc dracului ş i teatru ş i f i lm şitoate milioanele pe care le-nghit. (S ună telefonul. R i d i c î n d receptorul.) Alo, da... h u n ă

seara, m i s-a spus. . . da , cu m am a. . . n u vămai faceţ i griji. . . nu.. . cred c-am găs i t . . . nu . . .n u chiar de la I ns t i tu t . Cu m ? D a c ă e frum o a s ă ? (Acop erind recep toru l cu pa lma .)Eş t i f r umoa s ă , domni ş oa ră ?S E R G I U : Ce, tu n u vezi ?D A M I A N (în receptor) : E x a c t ce trebuie.. .nu. . . cred că nu exagerez. Pe zece putem dapremiera.S E R G I U (fără să vrea) : Cum o s-o dai pezece ? E cam piona tu l mon dia l . N u v ine nici

dracu ' .R O R I : Ce cam pion at ?S E R G I U : Clay cu Frazder .D A M I A N : Vă salut. (Lasă receptorul înfurcă , pune piedica.) Acum să sune p î n ăi -o veni rău.R O R I ( d u p ă ce şi-a dres u ş o r glasul) : D o m nule St ic laru, eu vin dint r -un univers anonim.S E R G I U : Do m nu le Sticlaru . . . de ce nu -ispu i pe n um e ?R O R I : Avem tot t impul.

DAML AN : Te-ascul t , d o m n i ş o a r ă .R O R I : Un univers anonim cu probleme mărunte : c î t e va ore de curs, o carte, studiilepe care vreau să le continui. . .S E R G I U ( c ompl e t î nd -o ) : Şi Sergiu. A di c ă eu .R O R I : Crezi dumneata că e bine să atac.fie şi pentru c î t e va luni , o e x i s t e n ţ ă pentrucare n-am fost p r e g ă t i t ă ? S ă - m i creez ambi ţ i i , dor in ţ i necunoscute carc-ar putea săm ă chin uie ? P en tru ce ?

DAMLAN : Las de-o parte problema b ă n e a s c ă .

Că avere n-o să faci dumneata cu rolul ă s t a .D a r e o lume cu totul n o u ă pen t r u dumneata. Vorbesc de teatrul profesionist, să ne-n ţ e l e g e m . Un aspect a l vie ţ i i de care eş t icompletamente s t r ă i n ă . Poate că m î i n e , poimâ i ne , pă r ă s e ş t i catedra ş i te-apuci de scris.N-ai voie să- ţ i refuzi o e x p e r i e n ţ ă cu toateprimejdiile pe care le i m p l i c ă . Aş spune chiarcă. din punct de vedere art is t ic, e x p e r i e n ţ ae cu a t î t m a i f e c u n d ă cu cî t pr imejdia ş ideci tens iunea e mai mare.R O R I M i i d l S i l Şi

D A M I A N : N-am nic i u n m erit ; erai co nv i ns ă dina in te .R O R I : Crezi ?D A M I A N : Dar ţ i n e a i să arunci asupra al tuiao parte d in r ă s p u n d e r e .S E R G I U : E u n u pr icep nimic din ce vorbi ţ i voi. Ce p rim ejd ie ? (lui Vlad im ir.) Po atem ă l ă m u r e ş t i dumneata ?D A M I A N : U n c h i u l Vladimi r e un d u ş m a na l e x h i b i ţ i o n i s m u l u i sub toate formele.

V L A D I M I R : De data asta n-a i nim erit-o.Află că s î n t pr imul din famil ia n o a s t r ă carea făcut teatru.S E R G I U : Du m nea ta ?V L A D I M I R : I n '36 cu T o n y B u l a n d r a . I Id ă d e a m un pahar cu rom.S E R G I U : Aveai şi vorbe ?V L A D I M I R - : J ocu l c o n t e a z ă .D A M I A N : N u te-au d e z m o ş t e n i t ?V L A D I M I R : Acum că-i mo rt . bietu l tata.D u m n e z e u să-l ierte, şi tot mi-e t e a m ă c-ar

putea s-audă. (Rîsete . )S E R G I U : N-a i nimic de spus. m a m ă , la senz a ţ i ona l e l e de s t ă i nu i r i a l e unch i u l u i V l a d i m i r ?V L A D I M I R (lui D a m i a n , în ş oa p t ă ) : Cedracu a i s lăb i t aşa ?DAML AN : Treaba . . .S I M L N A ( ineere înd să f ie la unison cu bunad i s poz i ţ i e a lui Sergiu) : Sint s t upe f i a t ă .V L A D I M I R (lui Damian) : E ş t i s i g u r ?R O R I (citind cu glas tare din text) : „ î n

loc de r ă s puns V a l i îş i s c u t u r ă p ă r u l ş i maiblond p a r c ă în lumina. . . "D A M I A N : Va trebui să ţi-1 v o p s e ş t i , e v i d e n t .Că peruc il e doamn ei Pop . . . Du mn ezeu cu mila .R O R I : Ş i ce-o* s ă zică elevii m ei ?D A M I A N : Au să r ă m î n ă m u ţ i de a d m i r a ţ i e ,R O R I (Siminei) : Ce p ă r e r e a v e ţ i ?S I M I N A : E u cred că omu l e în stare săgre ş e a s c ă şi fă ră sfatul altora.S E R G I U : Ce naiba, zău aşa, teatrul e t r e a b ăs e r i oa s ă . Parc-am duce-o să facă streaptease.

D A M I A N : E x i s t e n ţ a mamei se conduce d u p ăprincipi i le antedi luviene. N uma i mâ i n i l e e is î n t d in ?70.

S E R G I U : H a i m a m ă , z ă u a ş a . Uite, bea unpahar . Soare l ich id . Sînt a t î t de fericit a s t ă z i î V L A D I M I R ( încet lu i Damian) : Tre c i î n t r -ozi pe Ia mine.

D A M I A N (la fel lu i Vla d im ir ) : A r ă t c h i a ra şa de prost ?

S I M I N A (lui Sergiu) : Şi d o u ă d a c ă - ţ i facep l ă c e re . (Bea.)

S E R G I U : Aşa. . . vezi că se poate ? (Lui Vladimir.) N u be i , unc h iu le ? Ş t i a m o poezie

î n ne mţ e ş t e pentru asemenea ocazii. (Siminei.) De la dumneata. . . und glucklich sollen. . .S I M I N A : De la t a t ă l t ă u ; el t e - a - n v ă ţ a t .S E R G I U : Aş a e : tu n -aveai t imp pe nt rufleacuri . E r a de Goethe . . .und glu cklic h bi nich. . .

R O R I (fără să vrea) : Fleacu r i ?S E R G I U (aproape furios) : N u poezia îni F l ă îl î i i l i i



pe i n v i t a ţ i şi pe care o să le uite la virstacind , in sfîrşi t , ar putea să le guste frum u s e ţ e a .R O R I : Mie, t o t u ş i , nu mi se pare un fleac.S I M I N A : N i c i nu este, d o m n i ş o a r ă .R O R I : V-am s u p ă r a t ?S I M I N A : N u , deoarece bănuiesc . . . s în ts igură . . . că n-ai f ă c u t -o i n t e n ţ i ona l .S E R G I U (uşor cu chef) : E cea mai d e ş t e a p t ăm a m ă pe care am v ă z u t - o . D u p ă p r i m u l

copU... gata... toate femede se r a t e a z ă . T u a ifost tare. Ai ş t iu t s ă - ţ i aperi talentul. Î m p o triva tatii... a noa s t r ă . . .S I M I N A ( a l a rma t ă ) : De ce să-l a p ă r ?S E R G I U : Şi eu n^aş fi i e ş i t mai grozav,d a c ă te-ai fi ţ i n u t t o a t ă vremea de capulm e u .S I M I N A : T a t ă l t ău nu m-a î mp i e d i c a t n i c i o d a t ă să lucre z. yS E R G I U : Bine , cu m zici t u . (Lu i Rori c Uelan.) Chiar d o u ă z e c i de copii d a c ă vo m

avea...D A M I A N ( r î z înd) : O ho !S E R G I U : N -a m să te las să- ţ i neglijezi...R O R I : C e ?S E R G I U : Talentul !R O R I : Care ?S E R G I U : Ala pe care-1 a i .R O R I : P o ţ i să m id spu i şi mie ?S E R G I U : Pen t ru Dumnezeu , Ror i , n u m ăcontrazice. Avem tot timpul d u p ă ce nec ă s ă t o r i m . Mergem ?

V L A D L M I R : Unde ?S E R G I U : L a Amb asad or. (L u i Vladi m ir care încearcă să protesteze.) N i c i o v o r b ă . S-aho t ă r î t . A s t ă z i sint şe fu l famil iei . Vii , D a mian ? (T ră g î ndu-1 de mî nă . ) D ă -o -nc o l o dep i e s ă că nu s e -ng ra ş ă porcu^ntro-zi... (se-mple-t iceş te uşurel ) vreau să spun.. . (cedează. )Bine . Gata. (Siminei .) Dumneata, m a m ă ?V L A D I M U l : Sigur că vine.R O R I : Vă rog şi eu.

S I M I N A : Oricind. . . cu cea mai mare p l ă c e r e ,

vă da ţ i sea ma ; da r trebuie să teraiin o com a n d ă .

V L A D I M I R (cu imputare) : Cum ne-a fostvorba ?

S E R G I U ( f r ă mî n t a t ) : Aş fi vrut d in t o a t ăi n ima să fim î m p r e u n ă . T o t u ş i m ă bucur . . .cu m să vă spun. S î n t m î n d r u că a ve ţ i t ă r i as ă p u n e ţ i luc ru l vostru m ai presus de c î tbucur i a mea. E u n-a ş putea ; ză u că nu . Ş id in pricina asta n-am să fac n i c i o d a t ă cevamare .

S I M I N A : H a i că vin .

S E R G I U : N u , m a m ă . Vă ad mir şi m ă d oare.M ă doare şi vă admir . Dar am nevoie săvă adm ir . E sentim entu l pe care m i-amc lădi t toa tă v ia ţa . . . p înă acum. Ş i d a c ă a ţ iveni , v-aş admira mai p u ţ i n . (Iese.)R O R I : Spor la t r e a b ă , d o a m n ă . Şi eu văadmir. Spor la lucru, domnule Sticlaru. Veţ iavea o e l e vă a s c u l l ă t oa re . (lese.)

V L A D I M I R : C ons i de ra ţ i c am spus şi eu

(Simina se a ş a z ă în fa ţa blocului de ar-g d ă şi încearcă să -ş i a scundă tulburarea lu-c r î n d . Damian î i u r m ă r e ş t e m i ş c ă r i l e c ua tenţ i e . )

D A M I A N : O c o m a n d ă ?S I M I N A : P en tru litoral.D A M I A N : Va sta pe malul m ă r i i ?S I M I N A : Aşa se pare.D A M I A N : L i n g ă cea pe care ai făcut -o a n u l

trecut ?S I M I N A : N u .D A M I A N : 0 vedeam a s t ă va ră de la fereastra hot elului. îm i sp un eam : trece atit alume prin dreptul ei şi nu se g i n d e ş t e n i m e n is-o fure. Mie, d a c ă mi^ar p l ă c e a o s ta tu ie»a ş fura-o. Dar nu-mi plac de c î t ale tale.Cu m de-ai r e n u n ţ a t atita vreme la s c u l p t u r ă ?S I M I N A : N-am r e n u n ţ a t . Dar eram î nc ă on e c u n o s c u t ă . Aveam nevoie de-un venit sigur.D A M I A N : P en tr u no i ? (Simina nu r ă s

punde.) Ma i ai mu lt ?S I M I N A : P î n ă d i m i n e a ţ ă .D A M I A N : Atunci te las.

(Simina t u r t e ş t e formele argi lei cu palma î n t r -un gest de n e s t ă p î n i t ă nervozitate.)

S I M I N A : Am te nn ina t. (Îşi revine şi sea p u c ă d in nou să lucreze.) Ce m a i face fata-aceea care venea pe la noi... îi uit mereunumele. . . t i m i d ă şi foarte bine c re s c u t ă . J u c aDesdemona. . .D A M I A N : L i d i a L a z ă r . E în turneu cu T e a t ru l Mic .S I M L N A : Ma i ţ ii la ea ?D A M I A N : N-am ţ i n u t n i c i o d a t ă . I i t r imi team garoafe la fiecare spectacol, î i scriam...S I M I N A : Şi ?D A M I A N : Î n c e r c a m s ă - m i st imulez pr ingesturi sentbnentele. Aşa cum fac pe s c e nă .Dar fără să r e uş e s c . P î nă la u r m ă a trebuitsă m ă d a u b ă t u t .S I M I N A (ou t e a m ă ) : Îmi spuneai de-o boa lă . . .D A M I A N : Aş a sp un eam ? (Pauză . ) Sint in-capabd de iubire. Asta e.S I M L N A (incet) : 0, D a m ia n !D A M I A N : S e m ă n cu tine. (Pauză . ) Unde pem a l u l m ă r i i ?S I M L N A : Intre hoteluri.DAMLAN : O s-o vedem în c ă r ţ de poş t a l e .S I M I N A : Mai e p î nă -a t unc i . (P a uz ă . )D A M I A N : Asta-i tot, m a m ă ?S I M L N A : Ce-ai vre a să fac ?D A M I A N : T u trebuie să ş t i i . Aş vrea să

p l î ng i .S I M I N A : N -am plins n i c i o d a t ă .

D A M I A N : Sau s ă m ă ming ii . N oapte b u n ă .

S I M L N A : N u te pot lu a în s erios.

DAMLAN : Ş t i u . E mai comod.

S I M L N A : î n c e a r c ă să r e p e ţ i .

D A M I A N : Am r e n u n ţ a t . ( P a u z ă . ) In t i lnesepe s t r a d ă cite-o femeie. Sar din m a ş i n ă , alergd u p ă ea, Sint fericit. Şi peste c î t eva orc a

i F i d i i ă ă ă i



S I M I N A : T e-nt orei tirziu ?D A M I A N : Aş vrea să nu mă mai inlorcn i c i o d a t ă . Cu gindul ă s t a plec. Aş vrea dint o a t ă in ima. Dar mă voi î n t o a r c e cu sigur a n ţ ă m î i n e d i m i n e a ţ ă ca de obicei.

S I M I N A : Ai s a l a t ă verde şi o b u c a t ă def r i p t u r ă in frigider.D A M I A N : Cred că te u r ă s c , m a m ă . ( D amian iese. Simina îşi î ng roa pă f a ţ a î n m î i n i l em u r d a r e , i zbucnind în pl îns . )

M u l I I

0 l u n ă mai t i rz iu . Acelaş i decor. S u n ă telefonul. Sergiu g r ă b e ş t e spreel şi r i d i c ă receptorul. R or i ş i Damian au r ă m a s in dreptul uş i i d in s t î nga .S î n t cu paltoanele pe ei. se vede că de-abia au sosit.

S E R G I U : N u . . . fratele lui . (In ş o a p t ă , lu iDamian.) De la cinem atografie. (U n sem nde acceptare din partea lui Dam ian .) D a ,

vi d dau acum. ( I n ş oa p t ă . ) Expe d i a z ă -1 re pede că pierzi me ciu ' (L u i R or i . l u î ndu- ipaltonul.) I a r t ă n m ă .D A M I A N (la telefon) : Vă s alut do m nu leŢa ne a . . . I n iu lie ?. .. e lun a m ea de co ncediu... se p l ă t e ş t e . . . da, înţe leg. . . efortul. Dars ă n ă t a t e a cine mi-o p l ă t e ş t e ?S E R G I U (lui Rori) : U r c ă m ?R O R I : M a i stai p u ţ i n : de-abia am venit.D A M I A N (la telefon) : I n r e g u l ă . Vă daur ă s p u n s u l s i m b ă t ă .

S E R G I U ( ieş ind pentru o cl ipă) : Aveamd o u ă st icle de Cab em et. Da" le-am ascu ns.~ă D a m i a n c înd pune m î n a u s u c ă .R O R I ( lui Da m ian ) : F a c i u n film ?D A M I A N : Să vede m ; poate-1 facem împ r e u n ă ,S E R G I U : Ai um b lat tu la sticle ?D A M I A N : Ce să fac cu ele ?S E R G I U : C o n v e r s a ţ i e .R O R I (lui Dam ianJ : N u m ă face p rea ţ ea p ă n ă gulerul î na l t ?D A M I A N : Pen t ru u l t ima parte a roluluip u ţ i n ă rigiditate merge.S E R G I U : I ar teatru ? Voi n u m ai ş t i ţ i săvorb i ţ i desp re altc eva ?R O R I : Am premiera peste cinci zile. Cevre i să fac ?S E R G I U ( s ă ru t î nd -o ) : Zic şi eu aşa.R O R I : Măcar de*aş putea dormi. Or fi deschise farmaciile ?D A M I A N : I ţ i dau eu un ciclobarbital .

S E R G I U : Vrei s -o-nve ţ i cu somnifere ?

(S ună telefonul. Sergiu r i d i c ă din nou receptorul.)

S E R G I U (agresiv) : N u , fratele lui. Cine-1c a u t ă ? (Se-n-moaie.) Da, n u m a i d e c î t . ( I nşoaptă . ) Directorul . ( I i î n t i n d e receptorul luiDamian.)

D A M I A N : N u , dom nu le director. ..S E R G I U (lui Ro ri) : U n p ă h ă r e l cu Cabemetde la M ă l i n e n i şi dormi b u ş t e a n . (Rori îiface semn să tacă. )

D A M I A N : Să nic i nu vă g î n d i ţ i la s o l u ţ i aasta. Cum o s ă - m i schimb par tenera cu c î t e vazile î n a i n t e de p r e m i e r ă ? Da. . . ş t iu că n-arestudii . N i c i Costin n-are şi-i actor emerit.Are in schimb sensibil i tate. Vreau să am înfaţa mea un talent , nu o d i p l o m ă . . . da, ovizionare e x c e l e n t ă , îmi pare rău că n - a ţ ifost... nu, pe nimeni . . . n i c i de la Mic, nic ide la N a ţ i ona l , n i c i de la Comedia F r a n c e z ă .Vă salut .

S E R G I U : Vre a s-o sch im be ?

D A M I A N : Prost i i . Cu m apare u n a t î n ă r ăi n t r ă -n pa n i c ă toate b ă b ă t i i l e .

S E R G I U ( t r e s ă r i nd ) : Şi cinci . Mă duc să- ldeschid. N u l- am v ă z u t n i c i o d a t ă pe Clay.D A M I A N : Se tran sm ite în d irect ?S E R G I U : Pentru mine da.R O R I : Şi m oart ea ?S E R G I U : Ce mo arte ? Ah a !R O R I : N u ţi se pare p rea f ă c u t ă ?D A M I A N : 0 s-o r e p e t ă m p î n ă iese. ( S u n ătelefonul.)

S E R G I U : Nu . . . fratele lu i . ( In ş oa p t ă . ) D el a R omâ n i a L i be ră .



Da.. . sigur că da.. . s în t intrulolul de p ă r e r e ad u m n e a v o a s t r ă . ( L a s ă receptorul de la ureche.)S E R G I U : L a ora asta ? Ce-i n e b u n ă ?D A M I A N : Zi a r i s t ă .S E R G I U : Şi ce vrea ?D A M I A N : Să-i spun c î t eva cuvinte desprerol. (Pune receptorul la urecbe.) Da, sigurcă da . (Lasă receptorul.)S E R G I U : Atunci de ce nu te lasă să vorbeş t i ? (Se aude vorbind în aparat.)

D A M I A N : Vrea să m ă enerveze ca să amcursivitate. (R id ică receptorul.) D a , sigur căda. (I I lasă . )S E R G I U : E u m ă duc să-i dau dru mu l . Cînd începe , vă chem. (Urcă scările.)D A M I A N (lui Rori care a c ă z u t pe g î n d u r i ) :fi-am spus să n u - ţ i faci probleme. (Se audevorbind in aparat.)R O R I : N i c i nu-mi fac : mă gindeam Ia monologul din doi. Şi cît l-am rugat să nu-1plaseze în fun du l scenei !

D A M I A N ( r i z înd) : Ai î n c e p u t să v o r b e ş t i cao a de vă ra t ă a c t r i ţ ă . (R i d i c ă receptorul . ) Da,sigur că da. (L u i Rori . ) A-nc his .R O R I : Ce zici să fac cu monologul ?D A M I A N : E u ţ i - a m spus p ă r e r e a mea .R O R I : E concluzia piesei, D a m i a n , t rebuiesă fie limpede pentru to ţ i . Dar aşa cumvrei tu...

D A M I A N : Pe spectator trebuie. în primulr i nd , să-l sperii, să-l şochez î , să-l scuturi decomoditate, chiar d a c ă pr icepe mai p u ţ i n . Su

prema b i r u i n ţ ă ar fi să-i provoci un şoc a t î tde puternic î nc î t să te-admire f ă r ă să tep r i c e a p ă .R O R I : Cum ?

D A M I A N : F a s c i n î n d u - 1 ou virtuozitatea. Să-lfaci să-şi ddate privirea ş i-n ochii lui . gol i ţ ide g î ndur i , s ă - ţ i instalezi propria ta imagine.R O R I ' m i r a t ă ) : T u te u i ţ i in sală c înd joci ?D A M I A N : Citc-odală . (Rîde. ) M ă crezi ?R O R I : Cu dumneata nu ş t i u n i c i oda t ă ce

trebuie să cred. F a c e şi asta parte din virtuozitate ?

S E R G I U (din pragul uş i i de sus) : Ce naiba,tot nu v-a ţ i s ă t u r a t ? Mare o t r a v ă şi teatrulă s t a . (Oftind.) D a c ă ş t i a m aşa. tp l ă s a m laM ă l i n e n i .

R O R I (r îz ind) : Şi oum cred eai că e ?S E R G I U : N u ş t iu . . . m a i f ă r ă griji... altfel.D A M I A N : Aşa sint toate c înd le pr i ve ş t i dedépar t» ' . (Zgomot la televizor.)S E R G I U : H a i sus repede, c ă -nc e pe ! Şia d u c e ţ i pah arele. U f ! las ' că le-aduc eu.. .'C oboa ră după pahare. S u n ă telefonul.)DAMLAN : Pune- i b o t n i ţ a .S E R G I U ( r id ie înd receptorul) : L i d i a ? CareLi d i a ? N u , d o m n i ş o a r ă , nu- i a c a s ă . . . da c ăvă spun. . . l a s ă - m ă dracului că pierd meciul .(T r î n t e ş t e receptorul, pu ne p ied ica . U r c ă înfugă.)

R O R I : Cit ţ i ne ?

S E R G I U Ci i i i i

D A M I A N : Cincisp rezece ?S E R G I U : Aşa- i la mondiale. (Protector.)D a c ă ţi se face fr ică , închizi ochii . (Disparto ţ i trei prin uşa de sus.)

( I n t r ă Simina, pr in s l î nga . In urma ei ,Vladimir.)

S I M I N A : N i m e n i . Ia ora asta ?V L A D I M I R (ajutind-o să-ş i scoată pal tonul

de b l a n ă ) : T re b u ie să fie sus la televizor.(Se aude vacarmul de la Madison SquareGarden.)S I M I N A : Meciul ăla faimos : te i n t e r e s e a z ă ?(Vladimir z îmbeş te . ) Atunci stai să bena ocafea.V L A D I M I R : Poate vrei să lucrezi.S I M I N A : N u , Vlad im ir . A s t ă z i e s ingura zi .de nu ş t iu c î tă vreme, c î nd nu vreau să facn imic . N - a m obl igaţ i i . . . n-am program... şice z ă p a d ă s-a l ă s a t dintr-o d a t ă . ai v ă z u t ?

D i m i n e a ţ ă credeam că vine pr i mă va ra . (V l a d imi r a r u n c ă o privire spre vazele cu flori.iAdmiratoarele ! (Pauză . ) Spui că l-ai v ă z u t ?V L A D I M I R : Ne-am î n t î l n i t i n t i m p l ă t o r joi.Mergeam spre teatru.S I M I N A : Nu- i aşa c-a ra tă mai bine ?V L A D I M I R : V orbe ş t i de Da m ian ?S I M I N A : Da, de el vorbesc. P a r c ă - i altul .Şi asta pe n e a ş t e p t a t e . De la o zi la alta.(Vladimir m o r m ă i e . ) N u- i aşa ?V L A D I M I R : Mi s-a p ă r u t cuprins de-o fe

brilitatec i u d a t ă .

Pent ru mine ,care-1

cunosc.Poate premiera-i de v i n ă .S I M I N A : Ce s e a ră f rumoa s ă !V L A D I M I R : Mă bucur că te-ai s i mţ i t bine.S I M I N A : Şi mă simt în continuare cît timps î n t î m p r e u n ă cu tine.

V L A D I M I R : E s ingura mea dor i n ţ ă . (R ă s p u n z â n d unei p r ivi r i. ) D a . Simin a.S I M I N A : I n ce fel să ia u a c e a s t ă m ă r t u risire ?V L A D I M I R : Aşa cum trebuie. îmi dai voiesă fiu cara gh ios ?S I M I N A : Te rog.V L A D I M I R : Cred că s î n t î nd ră gos t i t de tine.Adică nu cred. S î n t sigur.S I M I N A : A ş t e p t de c i ţ iva ani fraza asta.Ş t i a m c-o să v i n ă . E r a firesc. Cu m de-a în t â rz ia t a t î t ?

V L A D I M I R (a ră tând spre statuile din înc ă pe re ) : Din pricina lor . Aveam impresia căte a p ă r ă de oricine ar fi î nc e rc a t să te s m u l g ăde l i ngă ele. Fie şi pentru o c l ipă .

S I M I N A : Şi a s t ă z i nu m-au m-a i a p ă r a t ?V L A D I M I R : Astăz i pent ru pr ima o a r ă n umi -a m ai fost frică de ele. (T rece prin drep tu l statuilor.) Ş t i u că a v e ţ i dreptur i asupraei. Că a semnat un pact cu piatra şi ou păm â n t u l . Dar nu mai mi-e t e a mă . O r i c e - a ţ iface, o să a i b ă t imp şi pentru mine. (Scu-zindu-se pa rc ă . ) P u ţ i n . Foar te p u ţ i n .S I M I N A : Ce s e a ră f rumoa s ă . (P a uz ă . ) E r aşi Sergiu ?

V L A D I M I R : Unde ?



V L A D I M I R : N u , pe Sergiu n u l-am v ă z u t .S I M I N A : Iubi tul meu Vladimir , vrei r ă s p u n s u l acum ?V L A D I M I R : D a c ă ţ i -c greu, nu.S I M I N A : N u mi-e g reu ; îl am p r e g ă t i t .V L A D I M I R : Atun ci ? Ţ i-e t e a m ă să r e n u n ţ il a s i ngu ră t a t e ?S I M I N A : î n t o t d e a u n a ne e t e a m ă să scăp ă m de bolile noastre. (Se aude vacarm latelevizor. Vocea lu i Rori.) E r a şi ea vese lă ?

V L A D I M I R : Cine ?S I M I N A : R o r i .V L A D I M I R : N-am b ă g a t de s e a m ă .S I M I N A : H a i să bem o cafeaV L A D I M I R : 0 c l ipă , s ă -mi incu i m a ş i n a .S I M I N A : A m a r ă ca de-ob icei, da ?

(Vladimir dă din cap şi iese prin dreapta.Simina p r i v e ş t e un t imp în urma lui , apoii n t r ă în camera ei . R o r i iese din apartamentul de sus si c o b o a r ă scara.)

D A M I A N (iese în urma ei) : Ce s - a -n t î mp l a t ?R O R I : N i m i c . Dar nu mai pot supor ta . Măr e v o l t ă .DAML AN : De ce ? E u n sim p lu joc. (Rori î l pr iveş te cu indignare.) Ca cel din Oedip.de p d d ă , în care îmi scot ochii. Cu singuradeosebire că se p l ă t e ş t e gras. La sfîrşi t îş ivor da mî na . Ş t i i cit ia fiecare d in ei ? (Roi in u r ă s p u n d e . ) Spune o cifră . (Pauză. ) Douămilioane şi j u m ă t a t e de dolari .

R O R I : N u -i vorba de m a m u ţ i i ăia doi . Facce-au î n v ă ţ a t şi fac bine. Cru zim ea n u stăin pumnii lor .D A M I A N : Atu n ci un de ?R O R I : I n ochii sutelor de m ilioane care-iprivesc, îi asmut.. . îi a doră . Te -a i uitat lace lă la l t . . . cum îi zice... Avea fa ţa fe r fen i ţ ă .Şi de fiecare da tă c înd d pocnea, delir.S E R G I U (apare sus, în capul scării) : Repede î V e ni ţ i repede ! A pus genunchiul la podea.D A M I A N : Frazier ?S E R G I U : Clay. (Iese.)R O R I ( lui Damian) : Du-te, da c ă - ţ i face p l ă cere.DAML AN : O d a t ă ce te supăTă pe tine, num a i îmi place. (Se aude un s t r i gă t de entuziasm la Sergiu.)R O R I : Uite. . . P i n ă şi pe el... meciul ă s t ablestemat 1-a transformat î n t r - o b r u t ă .D A M I A N : De ce vrei să-i găseş t i defecte ?R O R I : E u . . . vreau să-i găsesc defecte ?DAMLAN : D a c ă l-ai iubi cu a d e v ă r a t , micalu i pasiune pentru box ţi s-ar p ă r e a inofen

s i vă .R O R I : Vrei să m ă su gestionezi ?

D A M I A N : î n c e r c să te dispun.R O R I : N -aş putea spune că r e uş e ş t i .

DAML AN : Să şti i că s int mai p u ţ i n r ă u

decrt vreau să par.

R O R I : S î n t c onv i ns ă . D a r eş t i ispitit să-ţipă r ă s e ş t i mereu identitatea. Asta ţ i n e de meseria dumitale .

R O R I : G r o a z n i c ă . Mi se uscase g î t u l d ce moţ i e . D a c ă n u te-aş fi avut l i ngă mine ,cred că fugeam. ( Z î m b i n d , în semn că micaIOT contrazicere a luat sfîrşi t . ) Iţi datorez.mul t . D a m i a n .D A M I A N (plă t indu- i pol i ţ a ) : N u pen tru t ine.pen t ru p i e s ă a m f ă c u t -o ; ca să a i b ă succes.R O R I : N-ar f i t rebuit să mi-o spui. Dar

î n t r -un fel e preferabd. N u m ă obl igă lar e c u n o ş t i n ţ ă . (Se aude di n no u vaca rm

la televiziun e.) I ţi d ai seam a ? Aceste pa tru zeci şi cinci de minute fac i nu t i l ă e x i s t e n ţ anoas t ră . As tă sea ră teatrele s în t goale, săli lede concert î n c h i s e . Oedip moare degeaba.N i m e n i n u m a i m ă n i n c ă , n u m a i r e s p i r ă , n um a i face dragoste. T o ţ i privesc lupta dintregorde.D A M I A N : Cred că exagerezi.S E R G I U (din nou în uşă, t r e m u r î n d de emoţie) : Me ciu l secolului ! Schm eling pretindecă va ciş t iga Fraz ie r . Da ' ce vă spun eu

v o u ă că tot nu p r i c e p e ţ i . (Iese.)D A M I A N : H a i , să pu nem la punct f inalul .R O R I : Crezi că m a i pot ?DAML AN : î n c e a r c ă .R O R I : Şti i ce-mi displace mie la rolul ă s t a ?D A M I A N : Că te seduc.R O R I : N u , asta -i firesc p î n ă l a un punct .D a t fiind d i f e r e n ţ a de v î r s t ă .D A M I A N : Că te p ă r ă s e s c ?R O R I : Şi asta mi se pare posibd.D A M I A N : Atunci ?

R O R I : Că mă s inucid.D A M I A N : Ai vrea să t r ă i m a m î n do i fe r i c iţ ip i n ă la adinei b ă t r î n e ţ e ?R O R I : Aş vrea să te s inuciz i dumnea t a .D A M I A N : O să propun autorului a c e a s t ă va r i a n t ă .

R O R I : Cred că ă s t a a r treb ui să fie fin alu l.

D A M I A N : Ţii n e a p ă r a t să m o a r ă unu l d i n

n oi ?R O R I : E s ingurul sfîrşi t , pentru o mare pa

siune. Cel p u ţ i n în l i t e r a t u r ă .

DAMLAN : E i . . . t i m p u l ?R O R I : Am spus mare.D A M I A N : Mă mir că, ş t i i nd asta, te maipoţ i indigna în fa ţa unui meci de box. D r a gostea, i a t ă a d e v ă r a t a cruz ime. î r e m e d i a b d ă .secre tă . Pinda asta de-o v i a ţ ă , în care d o u ăanimale zimbitoare ş i tandre a ş t e a p t ă .R O R I : A ş t e a p t ă ?

D A M I A N : Să se î n g h i t ă . P i n ă la u r m ă b ă r batul sau femeia au un moment de n e a t e n ţ i e ,

de s l ă b i c i u n e , de î n c r e d e r e . Atunci ce lă la l t îşi face meseria. Dar pentru asta nic i u n u lnu ia d o u ă milioane de dolari .S E R G I U intr ind) : Fa nt ast ic ! Tre izec i delovituri la cap î n t r - o s m g u r ă r e p r i z ă . N - a mma i vă z u t aşa ceva. (Iese.)R O R I : Am glumit .

D A M I A N : E u n u . T o a t ă v i a ţ a n-am f ă c u tde c î t s ă -mi î ngh i t partenerele de dragoste. Săle consum n ă d e j d d e , s p e r a n ţ a , l i n i ş t e a . Şid fi d ă d ă l d ă i



R O R I : F a c e şi a c e a s t ă e moţ i ona n t ă mă r t u risire parte cl in încrederea pe care trebuie

să li-o insu fii ca să le po ţ i devora ?D A M I A N : Uneori , da.R O R I : Şi a s t ă z i ?S E R G I U ( in t r înd) : L a p odea ! Cla y c I apodea ! (Iese.)D A M I A N : N u vrei să r e pe t ă m t o t uş i ?R O R I : Şi d a c ă uit textu l ?D A M I A N : Am să te-ajut eu .

R O R I : Şi da c ă d u i ţ i dumneata ?D A M I A N : E u s în t profesionist . N u-1 u itn i c i o d a t ă . De ce m ă ch inu i ?R O R I ( surpr insă) : Cimi ? Da. I a r t ă - m ă . (Cuun ton confec ţ iona t , apăs ind pe ult imul cu-vînt . ) Dacă mi-ai fi indiferent nu te-aşch inu iD A M I A N : M a i sim plu , h a i ! Şi e v i t ă săa pe ş i pe cuvintele mari. E caraghios.. . nute mai crede nimeni.R O R I : D a c ă mi-ai fi indiferent, nu t e -aşchinui .D A M I A N : î nc ă . A mi n t e ş t e - ţ i o d e z a m ă g i r ed in trecut, o b o a l ă . (Rori ezi tă . ) N-ai suferitn i c i o d a t ă ?R O R I : E ne voie să fi sid erit ?D A M I A N : B i ne î n ţ e l e s . Pentru rol , amintireaunor du reri e m ai ut i l ă dec î t o l i cenţă .Ne-am d e s p ă r ţ i t ca doi oameni c i vd i z a ţ i . Cem a i vrei ?R O R I (abia s t ă p î n i n d u - ş i lacrimile) : N une-am de s pă r ţ i t . Am muri t .DAMLAN : Asta-i cu totul altceva. Vezi că

merge ? Şi fă ră multe lacrimi. O c hi i nu sintc i şmea . Orice expresie trebuie s t i l i za tă . Astadesparte scena de via ţă . Eş t i un joc pentrumine.R O R I : Şi dumneata o curiozitate.D A M I A N : Gab riela nu -i spu ne lu i E m i ldumneata .R O R I : Şt iu . Dar eu aşa i ţ i spun.D A M I A N : O s-o mai ţ i n e m mult pe tonulăs ta ?R O R I : Pină oboseş te cel mai slab.

D A M I A N : Şi ca re e cel ma i slab ?R O R I : Am impresia că a mî ndo i s î n t e m.Damian o ia în b r a ţ e şi o s ă r u t ă pe buze.)

S E R G I U (apare in prag, r ă m î n e o cl ipă surprins, apoi fa ţa i se um ple de b uc urie) :Perfect ! Foa rte bin e ! E xc ele n t ! (Rori şiDamian se desprind din î mbră ţ i ş a r e f ă r ă săr ă s p u n d ă . Sergiu, scuz îndu-se . ) N u ş t iu cezice D am ia n ; el e tartoru' . . . da r m ie caspectator mi s-a p ă r u t perfect. (Lu i Da mia n.)N u m a i să nu uite.

D A M I A N : Ce... să n u uite ?S E R G I U : Mişcare . . . in sfîrşit. . . cum se-apro-pie de tine... cum î n c h i d e ochii , mimica. . .vocea. D a c ă mî i ne . pe scenă , face altfel ?(Damian n u r ă s p u n d e . R o r i îş i m u ş c ă buzele.) Perfect ! Ascul tă -mă ce- ţ i spun ! P u -ţ i nă -nc re de re , ce na ib a ! ( Vrea să o s ă r u t e .Rori se fe reş te în tore înd capul.)D A M I A N : Cine-a b ă t u t ?

S E R G I U ' b o m b ă n i t ) : Frazier . L-a tr imisla podea in ultima r u n d ă

D A M I A N : Knock-out ?S E R G I U : Aproap e. î m i pare r ă u de Clay,b o x e a z ă d o m n e ş t e . Frazier e-un bivol. Dăcu cornu-nainte ş i -ncasează . Păca t că n-a ţ istat p î n ă la sfîrşi t . Vă deranjez ? (Lui Rori.)A fost perfect, z ă u aşa . 0 s-ajun gi m are !Ascul tă ce- ţ i spu n ! I n „ N o a p t e a Iguane i" ,Damian juca î m p r e u n ă cu Sidonia ; nu puteas-o sufere. Şi pe scenă se topeau de dragoste. (R îde de unul singur.) N^aTe nici o

l e gă t u ră ; aşa ca chestie. (Rori se î n d r e a p t ăspre uşă. Sergiu face cî ţ iva paş i spre ea.)R O R I : N u , te rog. Vrea u să fiu s i n g u r ă .S E R G I U : Cum ai să pleci s i n g u r ă la oraasta ?R O R I (oprindud) : Te rog. (Iese.)S E R G I U (derutat, lui Da m ian ) : Cc-i cu ea ?D A M I A N ( d u p ă o p a u z ă ) : 0 iubesc.S E R G I U : Z ău ? (Cu emoţ ie . ) N -a i idee citm ă bucur. (Se aude zgomotul uşi i . Scuzînd-o. )Oboseala ; încă nu- i ob i ş nu i t ă cu toate figu

rile voastre.D A M I A N : 0 iubesc, Sergiule.S E R G I U : Merită (Sfătos.) Una ca ea să găseşti . Să t e -n ţe leagă . . . să te p r e ţ u i a s c ă aşac um me r i ţ i . (Se opre ş t e , aruncind o priviret e m ă t o a r e spre Damian.) Sint m ă g a r , iart ă - m ă , îmi bag botu' peste tot. Am uitat căgeniile s în t bur laci . (F rec îndu-ş i nasul.) Cemeci . dom nu le ! Avem ceva de m î n c a r e ? I asă fac o mică inspec ţ i e în frigider.DAMLAN : O iubesc.

S E R G I U (duc î nd o farfurie ou f r i p t u r ă ) :Am impresia că ş i mama o i ube ş t e . Nu mi-aspus nimic , da' s imt eu. (Mănâncă. ) Camtare puiu ' . cam a ţ os . 0 fi fost g ă i n ă . (Mestecă. Apoi, concesiv.)Merge, (li oferă şi luiDamian , acesta re fuză c lă t in înd din cap.)E u m ă n i n c seara de rup : m ă c a r să mai pund o u ă kilograme pe m ine. (Cu gu ra pl ină. )F ac m i ş c a r e m u l t ă , asta e ! (Mănîneă . ) N - a iidee cit m-am temut că n-o să vă p l a c ă ; ţieşi mami i . (Cald, copilăros.) Aş vrea ca to ţ ioamenii care-mi s î n t dragi să fie prieteniintre ei.D A M I A N : 0 iub esc, prostule, n u price pi ?S E R G I U (cu imputare, d u p ă ce l-a m ă s u r a tcî teva clipe d in privire) : N -are rost. ză uaşa. . . Ştiu că se poate glumi cu orice, darpentru mine anumite lucruri devin sfinte.. .pentru că nu sint destul de inteligent... casă m ă de t a ş e z aşa cum faci tu.. . am impresia că rizind pe socoteala lor le m u r d ă r e s c .' P a uz ă . ) O l i ngu r i ţ ă de m iere ? (Da mia n nur ă s punde . ) Am adus-o as tăz i . E u . . . î n t o t d e a una. . . ( R ă m î n e eu gestul suspendat. Damiani z buc ne ş t e î n t r -un rîs cu hohote. Sergiu îlpr i ve ş t e o cl ipă stupefiat, apoi î nc e pe şi elsă rîdă.)

D A M I A N : M ă b ă i a t u l e , mă (ride cu lacrimi)n u n ţi-a t r ă z n i t aş a ceva p rin cap ? ( Sergiur îde jenat.) Ce c o m b i n a ţ i e la el , ce in tr ig * *pol i ţ i s t ă ! M-ai tras pe sfoară , a i ? (F a ţ a lo rSergiu e x p r i m ă cea mai a d î n c ă nedumerire.)M-ai dus ! (Rîde.) Cu aerele tale de liceanîndrăgos t i t î (Rîde ) Cu aşa zisa ta naivitate ?



(Ride.) Şi eu care m ă credeam d e ş t e p t u l familiei . (Îşi ş t e rge lacr imde. ) U i t ă - t e la elem u s-a ro ş i t ! Crezi că s int s u p ă r a t ? Cumo să fiu ?!S E R G I U : N u t e -n ţe leg .D A M I A N : Bine . bine. l a să . Mare pramat ie !^ a să zică toată dragostea ta r o m a n t i c ă pemalu l r iului . . . suspinele tale pentru frumoasapro fe s oa ră . . . n-au fost de c î t o cacialma.S E R G I U : 0 ca cia lm a ?

D A M I A N : U n pretext, poftim. Ca să mi-op r e z i n ţ i pe R or i . ( I n t i nz î nd mî na . ) H a i .da-mi şi mic o buca tă . (Mănîncă . ) C înd z ic ică are loc r e v a n ş a ? (Dă din cap şi se scut u r ă u ş u r e l de r îs . ) Mă b ă i a t u l e , m ă ! (Serios, pă r i n t e ş t e . ) Te -a i cam jucat cu focul,s ă ş t i i . D a c ă r ă n i i ne a î nd ră gos t i t ă de tine. cetc făceai ? Mai d ă - m i j u m ă t a t e . Da" să fiefă ră grăs ime . (Mănîncă . )S E R G I U : T u crezi... c-am adus-o pe Rori . . .pentru t ine ?

D A M I A N (r îz înd) : T u nu ?S E R G I U : De ce ?D A M I A N : Asta-i b u n ă î E l m ă - n t r e a b ă pemi ne de ce. (Serios, cald.) Vezi, de-asta-mi-eş t i drag : pen tru a vin tul t ă u . Ai suflet...generozitate. Uneori mă simt de-a dreptulumili t in fa ţa ta... p a r c ă n-ain fi f ra ţ i . (Sergiu îl p r i v e ş t e din ce în ce mai uluit.) Vreisă şt i i de ce, golane ? Pe nt ru că ţ i -a i datseama că s î n t nefericit. Că v i a ţ a pe care oduc mă dis t ruge, c ă - m i trebuie o femeie care

s ă p u n ă c a p ă t aces tui d e z m ă ţ . E u . cu toateifosele mele, n-am fost în stare s-o găsesc .I n s ch i mb , mi-a i găs i t -o tu . ( In ş o a p t ă , eue m o ţ i e în glas.) Iţi m u l ţ u m e s c Sergiule.S E R G I U : î m i m u l ţ u m e ş t i ?D A M I A N : H a i , l a să î Ţ i - a d u c i amin te c înderam la mare. c î nd mă luai de gî l ş i -mi spuneai : D a m i a n , aş vrea să m or p ei r ru t ine !Ai făcut mai mul t dec î t a t î t . M-ai făcut fericit .

S E R G I U : Fer ic i t ?

DAML VN : Şi n u n u m ai pe m ine : pe a m î n -doi.S E R G I U ( înt r-un seînoet) : Aşa crezi tu ?DAML AN (obs e rv î ndu-1 cu coada och iulu i; :N u spun că la M ă l i n e n i n-ar fi gă s i t p î nă lau r m ă un om de t r e a b ă . U n f u n c ţ i o n ă r a ş oarecare.. . un inginer de la cine ş t ie ce combinat . . . Mare scofală ! Ş c oa l ă , gos podă r i e şiseara, m o a r t ă de obos e a l ă , să m o ţ ă i e la televizor. Se p o t r i v e ş t e asta cu i m a g i n a ţ i a eine l i n i ş t i t ă ? C u i n t e l i g e n ţ a ei ? Spu ne şi t u.S E R G I U (gî tui t ) : E t o t u ş i frumos la M ă l i neni : mai ales vara.DAMLAN : Dar nu pentru en. Pentru ceip a s i o n a ţ i de s e mi n ţ e . . . de ierburi . Pe care-i

î m b o l n ă v e ş t e mi r os u l p ă m î n t u l u i . . . pentru unTolstoi. u n R us k i n . . .

S E R G I U : Cine- i Ruskin ?D A M I A N : . ..pentru t ine . N -ai observat cîts-a schimbat în ul t imele s ă p t ă m î n i ? E purşi s im plu de nerecunoscut !

S E R G I U (stins) : Am obs ervat.

S E R G I U ( izbucnind cu desperare) : Ciclobar-bi ta l ca să p o ţ i dor mi , e moţ i i , goa nă , telefoane... t e a m ă de insucces.D A M I A N : Atu n ci de ce-ai adus-o ?S E R G I U : Am gre ş i t .D A M I A N : Acum greşeş t i .S E R G I U : B i ne , dar asta nu e v i a ţ ă ! Chiartu ai spus-o !D A M I A N : N u e. U i t ă - t e la min e : m ă zbatca un an i ma l h ă i t u i t . Vreau să plec pentru

totdeauna, să iau contact cu mine, să respir .D a r î nc e a rc ă s ă mă scoţ i o zi din e x i s t e n ţ aasta, ş i s ingura mea d o r i n ţ ă va fi să m ă -n -lorc în ea. Pentru că s î n t e m s t ă p i n i ţ i de-opas iune n e v i n d e c a b i l ă , care a pus s t ă p î n i r epe noi şi ne d e s t r a m ă : pas iunea pentru iad.S E R G I U : Şi... ea te i u b e ş t e ?D A M I A N : N u pe m in e ca om . Ar fi pu tutla fel de bine să i u b e a s c ă pe altcineva.. . petine de p i l d ă , cum i se p ă r u s e la -nceput . E as - a -nd ră gos t i t de acest mic univers in care

a intrat . D e o c a m d a t ă , ca să -i reziste cu succes, are nevoie de mine. Mai t irziu nu vam a i avea. Atunci o să mă p ă r ă s e a s c ă .S E R G I U : Şi ?D A M I A N : Voi fi fericit, cum oşt i tu as tăz i ,c ă am putut să fac pe cineva fericit.S E R G I U : Chiar d a c ă fericirea asta te exclude ?D A M I A N : K proba de foc.S E R G I U : D e s p ă r ţ i r e a ?

D A M I A N : D a c ă dragostea nu rez i s t ă la ea

î n s e a m n ă că n-a fost de c î t foame... d o r i n ţ ăde posesiune. .. uis t inct . I n cl ipa în care R o r inu va mai avea nevoie de mine voi dispare ; d a c ă - n t r - a d e v ă r am iubit-o. Dar astan-o voi şti dec î t a t unc i . (Pauză . ) M ă u r ă ş t i ?S E R G I U : N u pot d i n t r - o d a t ă .D A M L A N : Atunci să bem.S E R G I U : Ne putem m i n ţ i ş i f ă r ă . (Desfacepiedica telefonului care î n c e p e să zbî rn i i e . )D A M I A N ( f ă c î n d un semn de enervare cum î n a ) : L a s ă !

S E R G I U ( p u n î n d din nou piedica) : Şi t o t u ş in u de tine are nevoie. (Ferm.) I i t rebuie u nom l iniş t i t ş i sbnplu. Seara, c î nd a u r ă m a s

în s f î r ş i t împreună , s-o vindece de t o a t ă neb u n i a zilei . Să- i v o r b e a s c ă despre n imicur i ,să ba tă un cui ş i să o-ntrebe d a c ă ochii b ă i a tu lu i lor vor fi verzi sau a l b a ş t r i . Iar ea săa d o a r m ă cu capul pe inima lui . N u m a i a şava pu tea s ă se chin iiie a do ua zi cu folos.Să intre din nou in iad.

D A M I A N : Şi omulăs ta . . .

S E R G I U : ...nu e ş t i tu .

D A M I A N : Te -nş e U ! Pas iunea pentru iad nuc u n o a ş t e v a c a n ţ ă . C î n d ai a juns a c a s ă , a ş acu m spui , f r î n t ş i bu imac , p r imul lucru pecare ţi-1 d o r e ş t i e să reiei in doi supl iciulzUeL ( I m i t î n d - o pe Rori.) „ C u m să rezolvmon ologul din doi ? D ar m oar tea ? N u m ăface prea ţ e a p ă n ă guleru-nalt ?" O a m e n i canoi n u t ră iesc în teat ru . Teatrul t r ă i e ş t e -nnoi. Şi nu ne d e s p ă r ţ i m de el nici c înd dor



S I M I N A (intrind) : Am mai auzit textul ă s t a ,D a m i a n . N -ai vrea să- l schim bi ? Cu m s i mţ ică vrei să faci vreo p o r c ă r i e , dai vina pea r t ă . Mi-a distrus identitatea... m ă - m b o l n ă -veş tc . . . am pierdut l e g ă t u r a cu mine.. . numai ş t iu să t ră iesc . . . o u l t i m ă e x p e r i e n ţ ă .Vorbe !D A M I A N : T u sp ui asta ?S I M I N A : Da, pentru că mi-e silă să tc-audr e pe t â nd pretextele contra c ă r o r a am luptat

in mine t oa t ă v i a ţ a . S-a i s p r ă v i t ! Gata !D A M I A N : N u trebu ia s ă faci copii. Şt ia i c-osă- ţ i semene.S I M I N A : T a t ă l t ă u m -a silit !S E R G I U ( îngrozi t ) : M a m ă . . .S I M I N A : Mi-a s ă r u t a t mhmle. . . mi-a c ă z u tin genunchi . Ca oamenii f ă r ă i ma g i na ţ i e şide t r e a bă . .DAML AN : N u- i o scuză !S I M I N A : O ş t iu mai bine ca tine.D A M I A N : Trebuia să mă iei in b r a ţ e , a ş a

cu m n-ai făcut -o n ic ioda tă . . .S E R G I U ( a m e n i n ţ ă t o r ) : B a g ă de s e a m ă D a m i a n !D A M I A N : S ă - m i astupi gura cu palma şi săm ă ţii la f e r e a s t r ă p î nă î nghe ţ a m.S I M I N A : Aşa trebuia.S E R G I U : M a m ă !S I M I N A : M ă u ita m la tine ma i t irziu : rece,calculat , u r m ă r i n d u - ţ i interesul cu tenacitate.N u mai aveam nic i o î n d o i a l ă : s e m ă n a i cumine.S E R G I U : T e r m i n a ţ i o d a t ă , nu vreau să văc e r t a ţ i din pricina mea, te rog... eu vă iubesc pc-amind oi . . . (L u i Da mian .) T e rog sătaci.S I M I N A : Cînd a mur i t Paul . . .D A M I A N : N -a m urit . A refuzat să m ai t r ă i ască .S I M I N A (re t r ă g i ndu- s e ) : Ce vrei să sp ui ?D A M I A N : N u te m a i preface...S I M I N A : Vrei să spui că eu...D A M I A N : I i adu ceam medicamen tele de lafarmacie, Miofilinul şi celelalte. H a i , t a t ă ca

să te faci s ă n ă t o s ! N i c i o d a t ă n-a vrut să leia î n p r e z e n ţ a mea .S I M I N A : N u - n ţ e l e g .D A M I A N : N i c i eu n u - n ţ e l e g e a m . Mi se părea o t o a n ă de bolnav. Abia d u p ă ce a murit am priceput.S I M I N A : Ce-ai priceput ?D A M IA N : Am intrat in camera lui să-i iauperna. Voiam să dorm pe ea. Să pling. Să-lm a i ţin în felul acesta l ingă m i n e .S E R G I U : Şi ?

D A M I A N : Mi-a c ă z u t stiloul sub pat.S I M I N A : Şi ?D A M I A N : M-am aplecat să-l iau. Sub pat.l i ngă perete, erau zeci de pastile.S I M I N A : S-a... de s fă c u t cutia şi au c ă z u t .I i t remu ra m ina in ul t im a vreme.D A M I A N : Poale.

S E R G I U : Crezi.. . că le-a ar u nc ai el ?

D A M I A N : Şi asta se poate.

S I M I N A : T a t ă l tău m-a iubit.

S E R G I U (ascunz îndu-ş i fa ţa în miini) : T a c i !D A M I A N : Cînd venea din d e p l a s ă r i obositş i f l ămînd, scirbit de-atita m u n c ă . . . de ş a n tiere.S E R G I U ( ţ î şn ind) : De ce sc î rb i t ? N-aveade ce să fie scî rbi t , or ic î t de greu ar fi fost.D A M I A N (fără să-i dea a t e n ţ i e ) : I l lăsai s ingur ca pe-un ciine. 0 î mbră ţ i ş a r e , c î t e vavorbe şi gat a. (Ba tjocoritor.) Ma est ra se ret r ă g e a in ateber. Avea de lucru. F i a t ars

pereat m u n d u s .S I M I N A : L u c r a m cu g î n d u l la el. E r a felulmeu de-a iubi . (Damian r i canează . ) Eş t i artist ; ar trebui să -n ţe leg i .D A M I A N : Ce ?S I M I N A : N-aveam voie s ă -mi pierd imagina ţ i a . . . m i n a .D A M I A N : I m a g i n a ţ i a nu se pierde.S I M I N A : Ba da. Toate te pă ră s e s c da c ă lepă ră s e ş t i .D A M I A N : Chiar şi oamenii.

S L M I N A : E r a m la î nc e pu t . . .D A M I A N : L a treizeci de an i ?S I M L N A (cu disperare) : Şi la o s u t ă !D A M I A N (inchizitorial) : Uite pretextele decare vorbeai !S I M I N A ( d u p ă o p a u z ă , ca pe nt ru ea) :Avem datorii şi fa ţă de noi.D A M I A N : Ţi-a i adus prea des aminte deele.S I M I N A (privindu-i pe rind) : Aveţ i . . . r ă s -punde-mi, Sergiule... Şi tu... Aveţ i s ă -mi re p r o ş a ţ i ceva ?S E R G I U : N u , m a m ă ; zău că nu. (Cu elan.)Ai fost per fec tă . ( Inoerc înd să g l ume a s c ă . )F ă r ă sentimental isme, a şa cu m e ş t i t u .D A M I A N (casant) : F ă r ă dragoste.S E R G I U (agresiv) : Ţi-a lipsit v r e o d a t ă ceva ?(Exasperat .) Ne-a i crescut s i n g u r ă , ce dracu !D A M I A N : N u despre n oi e vorba.S I M I N A : Atu n ci de spre cine ?D A M I A N : Desp re el. I I surp rinde am plin-gind : .,Ce-i tală ? — N i mi c . "S L M I N A : M i n ţ i !

D A M I A N : T r e s ă r e a ca un hoţ .S I M I N A : A fost fericit l i ngă min e : m i-aspus-o c înd a mur i t .

D A M I A N : A mi n ţ i t p i nă -n ul t ima c l ipă . E r asingurul lucru carc- i mai r ă m ă s e s e de f ă c u t .S I M I N A : De ce eş t i nedrept , Da mia n ?D A M I A N : S e m ă n cu tine.

S I M I N A : A fost fericit ....D A M I A N : F ă c e a şi el parte din cei carevor să d o a r m ă cu capul pe inima cuiva.

(Sardonic.) Mă gindesc ce s p a i m ă l-a cuprins in noaptea c înd şi-a dat scama că ţiearticolul ăs ta iţ i l ipseş te .S I M I N A : Damian !

S E R G I U : T a c i ! (R ugă t o r . ) Ta c i . taci . . . Damian , pentru Du mn eze u, nu pot s-aud aş aceva... nici n-am auzit... a fost u n c oş ma r . . .n-are rost să vă cer ta ţ i din pr icina mea.S I M I N A : De ce te laşi intimidat ?S E R G I U : Nu , m a m ă . . . acum e altceva... nufac dec î t s-o chinui . . . cum a spus Damian.



mine. (Lu î nd mî na Siminei.) Dar a fost frumos din p â r l e a ta . I n c h i p u i e - ţ i ce se-ntimplad a c ă ne-am fi dat seama peste zece ani...L a ea mă gîndesc. . . Rori (face efort să-şi legecuvintele.) Am s imţ i t demult, dar mă toim i n ţ e a m . O iubesc, ce v r e ţ i ?... Are nevoiede-un artist . Să-nve ţe . . . să discute... (Dîndd in umeri.) E u cu teatrul... d a c ă mi-aup l ă c u t m ai m ult altele, ce să fac ? E firescsă-l prefere t oa t ă lumea... Şi ea... şi tu... aşa

ciudat cum e el. (Aruncând Siminei o u l t i m ăprivire.i T o c m a i de aceea : a fost frumos.S I M L N A : Sergiule !

S E R G I U : L a M ă l i n e n i , în verile f i e rb in ţ i ,rămîne cî le-o bis t r i ţă pe n isip . I ni i îşi lingbuzele aruncind-o-n tigaie. Alţ i i se b u c u r ăde ca d indu- i drumul in apă .V L A D I M I R (intrind cu un imens buchet detran dafiri g alben ii : 0 n eb un ie. T o a t ă lumeacu ochii la televizor. N u voiau să m ă servească . P ină şi femeile ! Astă seară îşi visează fiecare din ele un boxer.S I M I N A (pierdut) : M u l ţ u m e s c . Vladimir .

V L A D I M I R : N u le de ran ja. (Desface floriledin hî r t ie . ) I n v i a ţ a m ea nic ioda tă . . . pa rc -aşfi un copil... (Fericit.) Ce s e a ră f rumoa s ă !

M u l I I I

T A B L O U L I

(August, ace laş i decor. Simina c iopleş te un bloc de p i a t r ă , a c ă ru i f o rmăa m i n t e ş t e modelajul de arg i l ă din pr imul ac t . L i n g ă ea, Vladimir.)

S I M I N A (in ş oa p t ă ) : D ă - m i , te rog. lă l i ţ a .V L A D I M I R ( idem, a r ă t î n d spre l ă d i ţ a d -l ingă ei) : Ast a ?S I M I N A : Cea mică . . . da... m u l ţ u m e s c .V L A D I M I R : Cînd soseş te rapidul ?S I M I N A : L a zece şi cinci . Cred c-a şi sosit.V L A D I M I R : Cum o mai fi a r ă t î n d Sergiu

d u p ă atitea luni de s t r ă i n ă t a t e ? Da de cevorbim in ş o a p t ă ?

S I M I N A : Doarme Ror i .V L A D I M I R : L a ora asta ?S I M I N A : A avut spectacol.V L A D I M I R : Şi D am ia n ?S I M I N A : E - n ora ş . F a c e c umpă ră t u r i . ( R i dică privirea.)V L A D I M I R : Vrei ceva ?S I M I N A : C i oc ă na ş u l de l ingă scaun . M u l ţ u mesc.V L A D I M I R (privind blocul de p i a t r ă ' : T >tn-ai terminat-o ?

S I M I N A (ciudos) : Asta e ; s e - n t i m p l ă , ce \ Tei !

V L A D I M I R : Credeam că lucrezi mai uş o r .

S I M I N A : Şi

V L A D I M I R :presia asta.

tu .'N u ştiu de ce-mi r ă m ă s e s e im -J u d e c î n d probabil d u p ă . . . (îşi

c a u t ă cuvintele caract erul avintat al luc ră rilor tale. (Pauză . ) Am spus vreo prostie ?S I M I N A : N u ma i mare decî t cele pe carele spun de obicei criticii. (Are un momentde relaxare ) E u c înd lucrez (Se î n t i nde uş o r

r i c i t ă . Chinul rămine a ic i . ( îşi c i oc ă ne ş t e u ş u re l fruntea.) F er ic ire a, in cite o zi b u n ă .trece colo. (Face un imperceptibi l semn spreblocul de p i a t r ă . Apoi, scuzindu-se parcă . ) Sepoate şi altfel, ş t i u .V L A D I M I R (n u fără oarecare ne l in i ş t e ) : îm id au seama că. . .S I M I N A ( lachi i i îndu-1) : î n c ă n u m ă c unoş t i .

V L A D I M I R : De altfel, am pierdut şi im

pariu din pr icina ta.S I M I N A : Cu cine ?

V L A D I M I R : Cu mine. Îmi spuneam : m î i n esoseş te Sergiu din F r a n ţ a . . . va fi e m o ţ i o n a t ă . . .a g i t a t ă . N-o să p o a t ă lucra.

S I M I N A : Ş t i i . . . î n t o t de a una survine cî te ceva— uneori ceva foarte p l ă c u t — care te-mpie-dică de la lucru . N orm al ar fi să n u lucrezn i c i o d a t ă .

V L A D I M I R : înţe leg. . . adică încerc . . .

S I M I N A : Piatra e rea. Vladimir... ge loasăD a c ă o p ă r ă s e ş t i o s i n g u r ă zi se r ă z b u n ă .V L A D I M I R (d î nd glas, fă ră voia lui pa rc ă ,unui g î nd int im i : Şi t o t u ş i sint a r t i ş t i m a r itare... mă gindesc la sculptorul Iacob. (îşic a u t ă cuvintele de t e a m ă să n-o j icnească. )... a crescut trei copii, conduce Uniunea dczece ani... (Ca o scuză. ) Prin voi l-am cunoscut... (Ezită.) De altfel şi tu... ( R e n u n ţ ă . )M ă rog, eu nu mă pricep. (Pauză . ) Să tragperdeaua ?



V L A D I M I R (contrariat) : N u ?S I M I N A : E o for ţă a natur i i . Luc re a z ă î n t r -oz i rit mine in trei. Asta nu î n s e a m n ă că luc r e a z ă î n t o t d e a u n a mai bine, dar ( în t r i s t a tăbrusc) găseş te t imp pentru toate. (P r i ve ş t e îngol, Vladimir o atinge cu m î n a , Simina în cearcă să zâmbească , dar ghidul ei a r ă m a sdeparte.) L a s f i r ş i t u l r ă z bo i u l u i pornisem spreJ i g ă u cu c ă r u ţ a . I n u r m a n o a s t r ă urcau do iostaş i . Cel mai t î n ă r — chiuia ca-n poezia lui

Alecsandri ; sfida noroiul... vremea : şi c ă u t atot timpul să ne remonteze. Celălal t , un dobrogean p irp iriu , era sleit de pu teri ; priveacrincen ş i -n j u r a printre d i n ţ i . D a r ţ i n e a pasu l . ( 0 aşchie sare din dal tă . ) Te-am lovit ?V L A D I M I R : E u s î n t de v i n ă . M-am apropiat prea mult .S I M I N A : A j u n g â n d sus, d u p ă d o u ă s p r e z e c eore. ne-am d e s p ă r ţ i t . Ori de cite ori îmiamintesc ziua aceea, m ă - n t r e b care din ei...(pun î nd c a pă t de s t ă i nu i r i l o r ) în sfirşi t .

V L A D I M I R : Aveau vreo m isiun e ? (Simin ad ă din cap.) Atunci e s e n ţ i a l u l e că au ajunssus. Res tu l nu mai c on t e a z ă .S I M I N A (pe g î n d u r i ) : N u m a i să nu fi fostdezertori . Mai şti i ? (Zgomot sus.) S-a sculat.D e obicei nu face ochi î n a i n t e de 12.V L A D I M I R : „ C o n t e m p o r a n u l " scrie foartefrumos despre ea.

S I M I N A : Şi celelalte reviste. A fost... m ărog... o r e ve l a ţ i e . I n s ă pă re r e a me a e că-1copiază pe D a m i a n .

V L A D I M I R : Fac şi un film î m p r e u n ă , n u ?S I M I N A : A ş a d vorba.

V L V D I M I R : S-a potolit şi el... a devenitgospodar, om de casă . Cred că eş t i l iniş t i tă .S IM IN A ( î nc run t î ndu- s e u ş o r ) : Ar trebui săf iu. (După un r ă s t i mp , a runc â nd dalta.) Gatape ziua de a zi ! (S t r i ng î nd sculele.) Văd căvrei s ă -mi furi meseria.

V L A D I M I R : Aş vrea să- ţ i fur sufletul, Simina . Şi -ncep cu ceea ce mi se pare mai

u ş o r .S I M I N A : Crezi că m a i e ne voie ? (L a telefon.) . Vă rog s ă -mi s pune ţ i da c ă rapidul deViena... Wien er -Walz eru l... a sosit ? ... D o u ă zeci şi cinci de minute în tâ rz ie re . . . mul ţumesc.

V L V D I M I R : Frumos din partea lui c-a ţ i n u tsă fie de fa ţă la c ă s ă t o r i a noa s t r ă .SIMLN A : Serg iu e u n sen tim ent al. (Sunătelefonul.) Domnul Ţ a n e a ? N u .. . trebuie săv i nă dintr -un moment î n t r - a l t u l . Cu m ? Mo-

n ica Vitt i ? A accep tat ?... D a .. . cu m se-n-toarce vă s u n ă el... nic i o gri jă . . . la revedere domnule Ţ a n e a .

V L A D I M I R (surp rins) : 0 să joace c u Mo-nica Vitti ?

' S I ML NA (agi ta tă) : Dar nu i-o spune î nc ă .Ş t iu eu de ce. (Se-ntrerupe privind spre uşade sus. Se aude din nou telefonul, apoi z b î r -n î i tu l înce tează , semn că a fost ridicat receptorul din camera de sus.) E pentru ea.( In t r ă Damian cu o p u n g ă ti]) Unic" ) Cit

D A M I A N : Un kdogram. Să f ie. Dar numaieu ştiu pe unde-am umblat . Roag-o pe ma-dam Cat i să le mi t oc os e a s c ă .S I M I N A : Madam Cati e foarte p r i c e p u t ă şinu ş t iu ce ne-am face f ă r ă . Dar icrele nus în t specialitatea ei, l e -neacă în untdelemn.V L A D I M I R : M-aş duce să-l iau cu m a ş i n a .S IM IN A ( i e ş i nd pr in s tânga, cu icrele) : Sănu-1 d e r a n j ă m . 0 fi a vâ nd o m u ' c o m b i n a ţ i i l elui . D a m i a n , c î nd venea din turneu, nu voia

s ă d a ş t e p t e nimeni din famil ie .D A M I A N (lui Vladimir) : S«a sculat ?V L A D I M I R : V o r b e ş t e la telefon.D A M I A N : Studioul, cu s i g u r a n ţ ă .V L A D I M I R : Cum zici că-i spune filmu lui ?D A M I A N : „ R i u l nebun". Vor să a d u c ă vedele... c oproduc ţ i e . . . n i c i ei nu ş t i u . Se răs-gindesc de la o zi ht alta. ( U r c ă j u m ă t a t ed in trepte. Se r ă s g î n d e ş t e . Apoi, u ş o r jenatde propria lui timiditate.) Să n-o deranjez,t o t u ş i .

V L A D I M I R (apropiindu-se de el) : Te -n ţ e l e g .D a m i a n . E o mare fericire să i ube ş t i .D A M I A N (recitind) : „ S i mţ i r e a - i totul. Vor-ba-i doar sunet ş i fum". I n t r o d u s e s e r ă„ F a u s t " ân repertoriu ; dar mu mai au banipentru montare . P ă c a t !

\ 7 L A D I M I R : Pot să - ţ i fac o m ă r t u r i s i r e ? I nt i ne r e ţ e n u m ă pr icepeam să iubesc. E r a mf l ă mâ nd , lacom, posesiv.DAML AN : Dumneata ?V L A D I M I R : D a. . . abia acu m ş t i u c e -ns e a mnăc uvâ n t u l ă s t a pe cared rostim ân fiecare zivorbind despre al tceva.D A M I A N : N -aş fi crezut-o pe m a m a în staresă inspire o pasiune a t î t de v i o l e n t ă . Cu felulei de-a fi ; distant, rece.V L A D I M I R : Voi n-o c u n o a ş t e ţ i ; e o femeiea d m i r a b i l ă . Se a p ă r ă , asta-i tot.D A M I A N : De cine ?V L A D I M I R : De propria ei s l ă b i c i une .DAMLAN : De propria ei cruzime. Dar c i t ăvreme n-ai observat, î n s e a m n ă că pentrudumnea t a a c e a s t ă cruzime nu exis tă . (Pauză. /

L a Schitul Maicilor ?V L A D I M I R : S i m b ă t ă seara. E mai intim —m a i potrivit cu virsta n o a s t r ă .D A M I A N : Atunci s i m b ă t ă d i m i n e a ţ a , pentruacomodare, roag-o să - ţ i poves tească moartealatei.V L A D I M I R (privindu-1 stupefiat) : S ă - m i poves tească . . . Ce-nseamnă as ta . Da nu an ?D A M I A N : Aşa, ca chestie ; numai d a c ă vrei.(Urcă sus, deschide uşa.) E ş t i gata ? Trebuiesă vină Sergiu.

R O R I (d in off) : Cit e ce as u l ?DAMLAN : Aproape zece. Ţi -a m p re gă t i t o

s u r p r i z ă .

R O R I (din off) : Vin imediat.

D A M I A N (Lui Vladimir , scuz îndu-se . ) : N u- iplace să intru când se -mbracă .

V L A D I M I R (p rivindu -1 fix) : Se spun e cădragostea te face mai bun.

D A M I A N : Dragostea c o t i d i a n ă . . . m ă r u n t ă .C e a l a l t ă d i mpo t r i vă : te d e z u m a n i z e a z ă



V L A D I M I R : E u aveam o a n u m i t ă p ă r e r e

despre tine.D A M I A N : Iar eu î n c e r c , de zece ani. să- ţ i

dovedesc cu fiece prilej, că p ă r e r e a dumi ta l ee g r e ş i t ă . D u m n e a t a r ă m i i stupefiat vremede cinci minute ş i pe u r m ă revii la ea. Caa c u m .V L A D I M I R : Acum i ncă n-am revenit .D A M I A N : Pentru că n-au trecut î n c ă celecinci m i n u t e .

V L A D I M I R : Mi-a p ă r u t î n t o t d e a u n a r ă u c ăn-am copi i . In d i m i n e a ţ a asta îmi pare bine.D A M I A N : T e g i n d e ş t i că ar putea s ă - m i

semene ?V L A D I M I R : M ă g î n d e sc că le -aş face v i a ţ a

prea u ş o a r ă . Şi poate i-aş o t r ă v i .

D A M I A N : A sc u l t ă unch iu le , c î n d aveam opts p r e z e c e — n o u ă s p r e z e c e ani , te credeam prost— n-aveam î n c ă e x p e r i e n ţ ă , ce vrei, l a s ă - m ă

să termin. Mai t i rziu mi-am zis că sub mascaprostiei bonome s-ascunde o mare ş i r e t e n i e .

Dar nic i asta nu m i se pare pla uz ibi l . I nfond ce-i cu du m ne at a ? Ce u r m ă r e ş t i ? D ece te-ai silit î n t o t d e a u n a să m ă convingi căai despre mine a l t ă p ă r e r e d e c î t cea de locm ă g u l i t o a r e pe care o ai în realitate ?V L A D I M I R : E r a poate o i n v i t a ţ i e .

D A M I A N : 0 i n v i t a ţ i e ?V L A D I M I R : ...la c r e ş t e r e .

DAMLAN : Atunci de ce-ntrerupi tratamentul ?V L A D I M I R : Ai vorbit despre m a i c ă - t a . . . carea muncit pe br inei să vă c rească ! Voiam să

te pedepsesc... Să fiu rău.D A M I A N : Să mă p e d e p s e ş t i ?V L A D I M I R : Da.. . Şi s i m ţ i n d u - m ă vinovatfa ţă de tine să te pot. la r î n d u l meu. ier ta,DAMLAN : Ce calcu le com plica te î

(Rori c o b o a r ă treptele. Şi-a oxigenat p ă r u l .

Şi-a sch imba t p i e p t ă n ă t u r a . Privirea ei . l impede şi t ă i o a s ă , a n u n ţ ă o femeie s i g u r ă desine. N u m a i s e a m ă n ă de loc cu provincialape care am cunoscut-o.)

V L A D I M I R ( î n t o r c î n d u - se spre ea) : Să spuncă eşti ca o floare ar î n s e m n a să spun o platitudine. Şi am spus destule a s t ă z i .

R O R I : T e a n u n ţ , d r a g ă unchiule, că nu sintde loc se n s i b i l ă la complimente.V L A D I M I R : Complimentele sint ca zgomotulmori i , f r u m o a s ă d o m n i ş o a r ă : nu le mai dămi m p o r t a n ţ ă d ar a b s e n ţ a lor ne t r ezeş te d insomn. f P r i v i n d u - ş i ceasul.) Mă duc t o t u ş i ,

m ai am cinci m i n u t e . (Iese.)R O R I fprivuid în urm a lui) : E cel m ai

simpatic din famil ia n o a s t r ă .D A M I A N : Deoarece nu face î n c ă parte d inea. (Sună telefonul.)R O R I ( d u p ă ce a ridicat receptorul) : Cine-1

c a u t ă ? Aha.. . nu duduie L i d i a de la T e a

t rul Mic . nu -i acasă . . . n ic i mî ine . Ce face ?Se o c u p ă de mine, aşa că-n c inr inalu l ă s t a

e ocupat. (Tr în teş t e receptorul şi-i a r u n c ă oprivire se m n i f i c a t i v ă lu i D a m i a n . care r îde . )

U m b l a i ca un hoţ az i d i m i n e a ţ ă . Credeamcă vrei să fugi d e - a c a să .

R O R I : Mi e s au lu i Sergiu ?D A M I A N ( s ă r u t i n d - o ) : Ţie , R o r i . N u m a i ş in u m a i ţ i e . I e ş i n d pe bulevard mi-am pus î n t r e b a r e a : d a c ă mi-ar cere cineva să ren u n ţ la c a r i e r ă pent ru ea , ce-aş face ? Amtraversat bulevardul ş i mi-am r ă s p u n s : a şr e n u n ţ a la c a r i e r ă . (Ror i se a m u z ă , apoi redevine se r i o a să s i m ţ m d u - 1 e m o ţ i o n a t . ) P eSpla iul U n i r i i mi-am pus a c e e a ş i î n t r e b a r e .

R O R I : Ai traversat podul . . .

D A M I A N : . . .ş i era să mă calce autobuzulr t2.

I n p i a ţ a K o g ă l n i c e a n u . . .

R O R I : Ţi -a i pus î n t r e b a r e a pentru a t reiao a r ă .

DAML AN : N u mi-am m ai pus-o. m i-am datseama că e inuti l . N-aveam d e c î t un s ingurr ă s p u n s .

R O R I : E ş t i prea atent cu mine.. . mă obligi .D A M I A N : F a c r ă u ?R O R I : R e c u n o ş t i n ţ a ucide dragostea, Dam i a n . E ca o t e m n i ţ ă în care-1 z id im pe ce

l ă l a l t . Şi noi nu ne iubun temniceri i . R ă m i naşa sau m ă - m b r a c ?D A M I A N : Cum vre i . Trebuie să a p a r ă . I Iducem d i se a r ă la spe cta col ; n e a p ă r a t . V e z i

cu m joci.R O R I : Mi-a trimis o d u s t r a t ă d in L y o n .

D A M I A N : Ş t i u .

R O R I : „ S i n t bine... vă să r u t " . . . Credeam căsufe ră mai mul t .D A M I A N : S-a r e f ă c u t ; e t î n ă r , ce vrei.R O R I : T r e b u i a să fi mers şi noi la g a r ă .

D A M I A N : Dorm ea i .R O R I : De ce n u in-ai scu lt ?D A M I A N : Pent ru că nu eram aic i .

R O R I : I ţi r i s ipeş t i t oa tă vremea pent rumine . banii . . . talentul .D A M I A N : 0 fac c u p l ă c e r e . (0 s ă r u t ă . S u n ă

telefonul.)R O R I (la a pa rat) : D a . eu .. ( e x p l o d î n d ) cu ma ţ i spus H a rd y ?. .. b i n e - n ţ e l e s . . . e o ideem o r t a l ă . . . t r ă z n e t . L a s f i r ş i tu l lunii . . . da, sigur că s în t l ibe ră . . . a ţ i şi t r imis-o ? D a . de

abia a ş t e p t . (Pune receptorul în furcă . Ar eochii s t r ă l u c i t o r i de emoţ ie . ) Asis tentu l lu iŢ a n e a . . .

D A M I A N : Şi ce vr ea ?

R O R I : Fac d in . ,R iu l n e b u n " o c o p r o d u c ţ i e .

D A M I A N : Ş t i a m . Nu- i de loc r ău .R O R I : E vorba să- l chem e pe H a rd y şim ă - n t r e b a ce p ă r e r e a m .D A M I A N : Pe H a rd y ? Pen tru ce rol ?R O R I ( suresc i t a t ă ) : Pent ru j u d e c ă t o r . G i n -d e ş t e - t e . D a m i a n , in pr imul meu f i lm.. . par

tenera lu i H ard y. . . ce l o v i t u r ă ! ( D u p ă osc u r t ă p a u z ă , v ă z î n d că D a m i a n tace.) N u tsb u c u r i ?

D A M I A N : Ba da... desigur.R O R I : Soseş te la sf i rş i tul lunii . . . i -au tr imiso fotografie de-a mea şi a fost î n c â n t a t . Ce-icu tine ?

D A M I A N : Nimic . . . Ce. să fie ?R O R I : Vor să t e r m i n ă m f i l m ă r i l e p î n ă înaugust . D in pr icin a valutei . 0 mie de do



D A M I A N (încerc ind să z î mbe a s c ă ) : Rolul j u d e c ă l o r u l u i trebuia să-l joc eu.R O R I : Ş t i u .D A M I A N : Acum îl joacă H a r d y .R O R I ( n e r ă b d ă t o a r e ) : Si ?D A M I A N : Atî t .R O R I : N u ma i î n ţ e l e g n i m i c .D A M I A N : Zău ?R O R I : Asta mi-e crucea. (Alt ton.) D a c ăte-ar fi l ă s a t pe tine să h o t ă r ă ş t i , ce ziceai ?

D A M I A N : Aş fi spu s : să joace H a rd y.R O R I : Atu n ci de ce te m ai su pe ri ?D A M I A N : Pentru că-n loc să r e n u n ţ deb u n ă voie s în t silit s-o fac. Şi...R O R I : Şi ?D A M I A N : Pentru că nu te-ai gindit nic io f r a c ţ i u n e de s e c u n d ă ce l o v i t u r ă - i asta pentru m ine , ca actor. P rice pi ?R O R I : Unu şi cu unu fac doi . I ţ i pare r ă usau te bucuri ? 'D A M I A N : Mă bucur . . . i n t r i s t i n d u - m ă .

R O R I : E u n moment ma re pentru min e,de ce mi-1 strici ?D A M I A N : Din egoism.R O R I : Ce î n s e m n a pent ru Damian St ic laru ,ca prestigiu, să joace a l ă t u r i de m in e ? Ţise va oferi alt rol peste o l u n ă . Dar pentru cariera mea... a l ă t u r i de H ard y. . . nu teg i nde ş t i ?D A M I A N : Ai dreptate.R O R I : Nic i mă c a r nu - ţ i p l ă c e a rolul . Chiartu a i s pu s-o ; ţi se p ă r e a sec.

D A M I A N : Şi aici a i dreptate.R O R I : Atu nc i ? (Da mia n nu -i r ă s p u n d e . )Altu-i a d e v ă r a t u l motiv, D am ian .. . da, da. . .a m î n c e p u t să stau pe picioarele m ele. N umai t ră iesc d in pomana pro t e c ţ i e i tale şi astate indispune.D A M I A N : I ţi da i seam a ce sp ui ?R O R I : E x i s t ă un fel de vultur in Americade Sud. Îşi a p ă r ă pu iu l cu furie, i i aduceşopî r l e . I a r c î n d puiul pr inde ar ipi , î i dăcu ciocid in cap. (Face u n n u m ă r de telefon.)D A M I A N : Ce vre i să fa ci ?R O R I : Să- i spun că n u joc cu H a rd y. (Lan pa rat.) Aş vrea să vorbes c cu dom n u l Ţ a n e a .152478... gre ş e a l ă ? S c u z a ţ i - m ă .DAMLAN : E ş t i copd ! Cum o să r e n u n ţ e el laH a r d y , care le-aduce nulioane, pentru line.T e - n t r e a b ă d in p o l i t e ţ e , nu vezi, ca să- ţ idea i m p o r t a n ţ ă . ( V ă z î n d că R o r i nu- i r ă s punde şi f o r m e a z ă din nou numă ru l . ) Te l e -fonează- i to tuş i , dacă ţ i i n e a p ă r a t . Să vedemce zice ; ca o cu riozita te.

R O R I ( t r î n t i nd telefonul in furcă) : N u . D a m i a n . N u - i telefonez !D A M I A N : E inutil .R O R I : S-ar putea să nu fie. Ţ a n e a ţ i n ela mine . Dacă-1 rog eu, ii propune luiH a r d y un alt film. Dar nu-i telefonez...D A M I A N : F a c i cum crezi .R O R I : T o c m a i pentru că te iubesc. Ar fid in partea mea o d o v a d ă de s l ă b i c i u n e şitu d i s p r e ţ u i e ş t i oamenii slabi. (Se î n t r e r u p e

brusc. P r i v e ş t e n e d u m e r i t ă în jur.)D A M I A N ( d u p ă o p a u z ă j : Ce -i ?R O R I : N u ş t iu . . . pa rcă visez. Dar n-amimpresia că visez frumos. ( I n t r ă Simina adu-c înd o farfurie cu s a n d v i ş u r i . )S I M I N A : Un de -i Vladi m ir ?R O R I : S-a dus la g a r ă .S I M I N A (lui R o r i , p u n î n d farfuria pe m a s ă ) :S e rve ş t e - t e ; ş t iu că- ţ i p lac .R O R I : Asta era surpriza ? M u l ţ u m e s c , m a m ă .S I M I N A : Damian a alergat d u p ă ele, e me

ritul lui.R O R I : Dar dumneata le-ai preparat .S I M I N A : Ţi-a povestit cum a m î n c a t u ncastron î n t r e g ? F ă ră p î i ne , f ă r ă n imic . (Lu iDamian.) Ţ i - a d u c i am inte ? (0 m a ş i n ă s-aoprit în dreptul casei.)D A M I A N (se repede să- i î n t î m p i n e , iese prins t ingă) : E i sint !R O R I : îm i pare r ă u . N - a m vrut să - l s u p ă r .( R ă s p u n z â n d privirii nedumerite a Siminei.)M - a a n u n ţ a t Ţ a n e a că joc a l ă t u r i d e H a r d y .

S I M I N A : Ar fi un noroc.R O R I ( î nc u ra j a t ă ) : Nu- i aşa , m a m ă ?S I M I N A : Dar pe cite ş t iu eu, H a rd y a ren u n ţ a t . I n locul lui vine M on ica Vitt i . Şiva fi par tenera lui D am ian .R O R I : Mo n ica Vitti ?... r olu l m eu ?S I M I N A : Aşa se pare.R O R I ( ţ î şn ind de pe scau n) : Bine . . . d arm-a a n u n ţ a t Ţ a n e a .S I M I N A : Chiar el personal ?R O R I : U n u l d in as i s t en ţ i i lu i .S I M I N A : N u era la curent . Avea , pe s em ne .ş t i r d e de ier i . E u am vorbit cu Ţ a n e a ded i m i n e a ţ ă .R O R I : Dumneata ?... Şi de ce nu mi-ai spus ?( P a u z ă . Simina z imbeş te . ) Eş t i rea. m a m ă .S I M L N A : Dar — spre deosebire de al ţ i i —n u m a i c î nd e nevoie. I n restul t im pu lui m ăa b ţ i n . E un rafinament care se c a p ă t ă c uv î r s t a .

(I n vestibul se aud r î s e te le bărba ţ i lor . )

T A B L O U L I I

în seara ace le iaş i zile, t irziu, d u p ă spectacol. Sergiu, in picioare, r ă s fo ieş te un a lbum. Damian apare în pragul uş i i de sus, c o b o a r ă treptele, se

o p r e ş t e la j umă t a t e a s c ă r i i .

D A M I A N : A-ncepul partida de dublu. D A M I A N (se apropie, p r i v e ş t e la r î n d u l s ă uS E R G I U (fără să-şi ridic e privirea ) : Ş t i u . albumul) : Aici e R or i in ul t imul act dinD A M I A N T i li ti it ? E hi "



D A M I A N : N u- i aşa ? (Răsfo iesc împreunăalbumul.) Cronici le . M ă r m u r e a n u pret inde că. . .S E R G I U : Leâm citit.D A MI A N (mirat ) : Acolo ? (Sergiu d ă d incap, sooţînd un sune t nedes luş i t . ) I n t e r v i u lpe nt ru revista . .Cinema" . . . m ica ei zestre p ubl ic i ta ră . . . proba de fibn.S E R G I U ( încb iz înd albu mu l) : Ab ia a ş t e p tsă-l văd. In or ice caz . mă bucur .D A M L A N (cald, c onv ingă to r ) : E o a l t ă

femeie, n u -i aşa ? Cu personalitate.. . cu dezi nvo l tu r ă . Cum ţ i -a plăcu t a s tă sea ră în spectacol ? Sincer.S E R G I U (evaziv) : Miâ p l ă c u t .D A M I A N : E ş t i primul care a crezut în talentul ei.

" S E R G I U : Intui t iv. . . eu nu mă pricep.D A M I A N : L os t r i ţ a ta de la M ă l i n e n i sez b ă t e a pe nisip. Acum înoa tă l ibe ră , pr inlume. Un coniac ?S E R G I U : N u . m u l ţ u m e s c .

D A M I A N : Pentru Praga. anul t recut , amluat cu mine patru sticle. Sint m o r ţ i d u p ăconiacul romanesc. (Sergiu revine la album, îl pipăie. î l întoarce .) Mi l-a dat un regizorbulgar. (Pauză.) Mă bucur că t e văd .S E R G I U (privindu -1. în sfîrşit) : L u n i de zileam t ră i t cu f r ică . Aş tep tam o scrisoare...D A M I A N : I n care s ă ţi se s p u n ă ce ?S E R G I U : Că v- a ţ i de spă r ţ i t . In cele dinu r m ă scrisoarea a veni t dar cuprindea alteveşt i : progresele ei... su cce su l... pe rsp ectivele.

R o d u l u n ei iub iri . . . creatoare... pe care eun-aş fi putut să i-o ofer. Asta î n s e m n a cănu greş isem. N i c i î n p r i v i n ţ a e i. nic i într -at a . Dar . . .

DAMLAN : Dar voiai să te convingi cu propr i i tă i ochi .S E R G I U : N u m ai e nevoie ; m-am convins.D A M I A N : S-a schimbat... o a l tă femeie, nu-ia şa ?S E R G I U : Cu totul alta. (încet.) E groaznic .D a m i a n .

(Intră Rori. coboară scările.J

R O R I !"pe trepte) : Ai luat bricheta.D A M L A N (apr inz îndu- i ţ iga ra ) : Poftim.R O R I : N ă s ta se e în t r -o form ă excep ţ ion a lă .Mul ţume sc . Me r i t ă să- l ve de ţ i .D A M I A N : Crezi c-o să -i ba tem ?R O R I : Deh. americani i s î n t la ei acasă . (Sunătelefonul.) D a , eu... Î m i pare foarte r ă u .d a r n u m ă pr ive ş t e . F igu r a ţ i a e treaba asis

tentului de regie. Afară de asta nu e de locsigu r că joc eu. ( L u i Sergiu. a r ă t înd spresticla de coniac.} Pune-mi şi mie un deget.' D i n nou în apara t .) N u , d o a m n ă , a m e n i n ţ ă r i de soiul ă s t a n u m ă impr e s ione a z ă .N-are dec î t să se s inuc idă . Ce pot să fac

eu ? ' T r în t e ş t e receptorul în furcă . Sergiuo pr ive ş t e consternat. Rori îi în t î lneş teprivirea şi r ă m î n e o c l ipă de z o r i e n t a t ă . OI r i s te ţe b ruscă i se î n t i pă r e ş t e pe fa ţă .Apoi br a v înd . ) T oa tă ziua pe capul omului .

era box nu vă scoteam de l i ngă televizornic i cu tractorul. (Urcă treptele, iese.)D A M I A N (incercind să facă haz) : Pe nt rucine-o c unoa ş t e bine , c i n i smul ăs ta copi lă rospe care-1 af işează . . . delicios.S E R G I U : N u d a f i şează .D A M I A N (surprins) : Cu m ?S E R G I U : Aşa e R o r i acu m : rea, cinică .egois tă .D A M L A N : D c ceâi ven it. Sergiu le ?

S E R G I U : Din prost ie .D A M L A N : Ca să te r ă z b u n i 'S E R G I U : N u m a i e nevoie.D A M I A N : Ai a p ă r u t abia de cî teva ore, şi...S E R G I U : Ajunge un minut ca să te sufoci.DAMLAN : Iţ i pare r ă u c ă sîntem fer ic i ţ i ?S E R G I U : N u s in te ţ i . De-as ta -mi pare r ă u .D A M I A N (ridicind tonul) : Că m ă i ube ş t e ?S E R G I U : Ţ i se pa re.D A M I A N (str igînd) : Că o iub esc ?S E R G I U : Degeaba. (Damian se apropie de el

agresiv. Sergiu r ă m î n e locului fă ră s ă clipească.) Asta nu r e z o lvă nim ic . Aş puteasă - ţ i r ă spund la fel . Dar nic i as ta , d in păcate nu r e z o lvă nimic. Trebuia s-o fi făcu ta tunc i .D A M I A N ( d u p ă o foarte l u n g ă şi f r ă m î n t a t ăpa uz ă ) : I a r t ă - m ă , te rog... ai dreptate, ş t iu . . .D a r nu pot să -n ţe leg . . . avea un suflet a t î tde generos... Cum s - a - n t împ la t ? D e ce. ?S E R G I U : N u şt i i de ce ?D A M I A N : N u , Sergiule .

S E R G I U : Pent ru că a î n c e p u t să semenecu tine. A luat toate defectele omului pe care-1a d m i r a .D A M I A N : Dar omul ace la nu mai e x i s t ă .E u m-am sch imba t .S E R G I U : De aceea nu te mai i ube ş t e . F a r m e c u l t ă u a d i spă r u t oda t ă c u defectele tale :cu vic iul t ă u fundam enta l . Ai deveni t u noarecare.D A M I A N (p rivind u-1 lung ) : Şi tu te-aischimbat . Sergiule .S E R G I U : Poate . N u te m ai privesc cu guracăsca tă , nu mai îmi fac idol i , nu mai î m b r a coamenii-n odă jd i i .D A M I A N (chinuit) : Am t r ă i t a l ă tu r i de eaşase luni . Au fost mo me nte d e m are fericire.. .de extaz.S E R G I U : E t impul să urmeze cbpa de luciditate.

D A M I A N : Si ce vre i să fac ?S E R G I U : R e n u n ţ ă la ea . Da m ian izbucneş te în t r -un rîs zgomotos.) Degeaba te bucuri

a t r i bu indu-mi i n t e n ţ i i meschine .D A M L A N (hohot ind) : Pricep. . . acum pricep.S E R G I U : E u n-am veni t s ă m ă r ă z b u n .(Damian c o n t i n u ă să r îdă .) Am r e n u n ţ a t laRor i ca s-o faci fer ic i tă . D i n n e p u t i n ţ ă . . . d inl i p să de î nc r e de r e în mine. . . drept s u p r e m ăd o v a d ă de dragoste. Acum tot ca o d o v a d ăde dragoste îţ i cer : r e n u n ţ ă la ea î Po atem a i e în stare să se r e gă se a sc ă .D A M L A N (se încind) : 0 iub esc... e sin gu rafiinţă pe care am iubit-o în v i a ţ a mea .



S E R G I U (citindu-1) : D a c ă dragostea nu rezis tă la ea î n s e a m n ă că n-a fost decit foame...d o r i n ţ ă de posesiune... instinct.D A M I A N : Bine dar...S E R G I U ( t ă i ndu- i vorba) : E x i s t e n ţ a a l ă t u r ide t ine nu-i pr i e ş t e . Cred că te-ai convins.E ş t i dm oamen i i făcuţ i să t r ă i a s c ă singuri .

D A M I A N ( g e m î n d : A fost o î n c e r c a r e de-ai?şi d in nune .S E R G I U : U n eşec.

D A M I A N : Am vrut să mă m î n t u i .S E R G I U : Degeaba.DAML AN ( d u p ă o p a u z ă ) : Şi ce-o să se în-1î m p l e cu Ror i ?

S E R G I U : De ea depinde. E î n c ă la î n c e p u tu l tuturor drumuri lor . Poate va porni s i n g u r ăpe unul din ele. Sau cu al tcineva. Iar d a c ăva socoti nec esa r că are n evoie d e m in e m ăgă s e ş t e la Astoria 353.D A M I A N : Dar n-ai spus tu că e rea. egoi s tă . . .S E R G I U : A d i c ă b o l n a v ă . Am s-o ajut să-ş i

recapete s ă n ă t a t e a .D A M I A N : Şi teatrul... noua ei car ie ră . . .S E R G I U : N-are de c î t s-o continue.DAMLAN : Cine-o va ajuta să r ă z b a t ă . . . S ă - n -v i ngă . . . ?S E R G I U : T ale nt ul ei ; da c ă -1 are,D A M I A N : Şi d a c ă nu-i de-ajuns ?S E R G I U : Atunci să r e n u n ţ e . ( P a u z ă . ) I nTond poate a m avut noroc. Tuturor ne trebuie o e x p e r i e n ţ ă d u r ă ca să ne t r e z e a s c ă : ol o v i t u r ă , un şoc. Cei dinaintea n o a s t r ă a u

avut r ă z boa i e . . .D A M I A N : Vrei să spui că eu...S E R G I U : Da . T u a i î n s e m n a t pent ru miner ă z bo i u l . D a r a c u m r ă z b o i u l s-a sfîrşi t .D A M I A N : E ş t i crud. Sergiule.S E R G I U : Cei care iubesc s î n t cruzi . Maicruzi ch ia r de c î t cei care nu ş t iu să i u b e a s c ă .Astoria 353.D A M I A N : 0 c l ipă . Şi dacă . . . nu vrea să sed e s p a r t ă de mine ?S E R G I U : O i u b e ş t i ?

DAML AN : Tot n u m ă crezi ?S E R G I U : D a c ă o i u b e ş t i destul, vei gă s imijlocul s-o î n d e p ă r t e z i .D A M I A N : Oh , frate. (Sergiu iese. Damianr ă m î n e singur . î n c e p e să r î d ă ; apoi se întrerupe brusc. U r c ă treptele g î n d i t o r şi i n t r ă

în camera de sus. Pr in dreapta, din vest ibuli n t r ă Simina şi Vladimir .)V L A D I M I R (vă z î nd l u m i n a a p r i s ă ) : Au ajuns

î na i n t e a noa s t r ă . Cu pa D avis , ce s ă-i faci ?S I M L N A : N u vrei s-o ved em şi n oi ?V L A D I M I R : Trebuie să plec m î i n e d i m i n e a ţ ă .

Î m i pare rău . Am o e x p e r t i z ă la C o n s t a n ţ a .S I M I N A : D e c i nu ne mai vedem p î n ă s imbă t ă ? ( î n t i nz î ndu- i mî na . ) Drum bun . (Pefaţa mediculu i se ci teş te ezitarea.) Vreisă -u i i spui ceva ?V L A D I M I R : Damian. . . m-a s u p ă r a t p u ţ i n ded i m i n e a ţ ă .

S I M L N A : Cu ce ?V L A D I M I R (d î nd să plece) : N u .. . n u acu m.S L M I N A : Insis t .V L A D I M I R A f C l d bi i

S I M I N A : T o c m a i deV L A D I M I R : Mi-a spus să te-ntreb... (Ezi tă . )S I M I N A : Ce să m ă - n t r e b i ?V L A D I M I R • O prostie.S I M I N A (autoritar) : Mă superi. Vladimir.V L A D I M I R : . . .de ce a murit Paul.S I M I N A : î n ţ e l e g .V L A D I M I R : E u n - a m în ţe les . (P r iveş te în jur, stingherit.)S I M I N A : Ce c a u ţ i ? Ah , florile. Le -a m pus

în camera lui Sergiu. Dar n-a vrut s ă d o a r m ăla noi . E explicabd p î n ă la un punct . ( In-l o r c î ndu- s e spre el.) Vladimir, vrei să ş t i ide ce a mu r i t P a u l ?V L A D I M I R : De infarct... am fost l i ngă elp i n ă în preziua. . .S I M L N A : N u - i a d e v ă r a t . N i m e n i n-a fostl ingă el... De-ar fi fost cineva, mai t r ă i a .Pa id a mur i t de t r i s t e ţ e .V L A D I M I R ( încet , ou s p a i m ă în glas) : N ut e -n ţ e l e g .

S L M I N A (făcînd eforturi să contin ue) : M-aiubi t foarte mul t .V L A D I M I R : L a s ă , Simina. E t i rz iu , a i s ă - m ispu i a l t ă d a t ă .

S I M I N A : U n z î m b e t de-al meu î l făcea fericit. D a r z â mbe t u l ă s t a venea din ce în cem a i rar . Ce vrei ? N -aveam t imp pen tru sent imente. Voiam să m ă afirm.. . S ă - m i fac oe xpoz i ţ i e pe r s ona l ă .V L A D I M I R : Nu- i a d e v ă r a t ; tu nu eş t i a m b i ţ i oa s ă .

S I M L N A : Ai dreptate... N - a m n i c i m ă c a r justificarea asta. Voiam pur şi simplu sălucrez... (Pauză . ) P e u r m ă au veni t necazu-rde... s-a de s f i i n ţ a t t rustul şi eu tot nu găseam vreme pentru el. O n o u ă c o m a n d ă . . .a l t ă e xpoz i ţ i e . Am făcut a tâ tea sculp tur i ,Vladimir , ş i f i ecăre ia din ele i -am acordatm a i m u l t ă vreme de c î t om ulu i care m ă iubeaşi âm i f ă c us e doi copii. Pe care îl iubeamşi eu, în felul me u. I n idt im a zi . . . îm i aducatât de bine aminte... era sus la el şi eu îmi

vedeam de cioplit . C î n d am catadicsi t să urc. în sfirşit, se r ă c i s e .

V L A D I M I R : N-aveai de unde să ş t i i că vamur i . Putea s-o mai d u c ă d o u ă z e c i de ani .S I M I N A : Dac-ar fi vrut ; dar nu mai voia.V L A D L M I R : Noapte b u n ă , Simina. Ne vedems i m b ă t ă .

S I M I N A : N u , Vladim ir , n u ne m ai vedem.N -a m dreptu l să am pe n ime ni l i n g ă m i n e .eu care n-am vrut să fiu lângă n i m e n i . A f a r ăde asta — pentru ce să n e - a m ă g i m ? Ştiufoarte bine ce-o să urme ze : m ă cunos c.Intr-o b u n ă zi ai să te t r e z e ş t i singur . (Pauză . )

îmi iubesc prea nn dt pietrele, a sta e ! U n e ori am imp resia c ă şi ele m ă iube sc pemine. Cum or fi r e u ş i n d a l ţ i i să le-mpaccpe toate, n u pricep ! E u n-am fost în stare.O ri de cite ori n u lucrez m ă simt în ex d .(Pauză . ) Chiar şi acum.V L A D I M I R : Pr in s implul fapt c-au muri t ,hai , l iniş teş te- te , oamenii nu-noep n e a p ă r a t săa i b ă dreptate



V L A D I M I R : Te iubea foarte mul t . ş t i u . D aro iubire b o l n a v ă care s u g r u m ă in loc să elibereze.SIMINA ( înce t ) : T a c i , Vladimi r .V L A D I M I R : Nu-1 interesa nic i talentul , nicipersonalitatea ta. Voia să tc a i b ă mereu l ingăel ; ca pe-un obiect. Orice oră p e t r e c u t ă inatelier i se p ă r e a u n furt din vremea cuve n i t ă lu i . Pentru că P a u l şi-a u r î t profesiunea. O făcea in s d ă ; ş i nu putea să pri

c e a pă ce m u l ţ u m i r e i ţ i dă indepUnirea ei .S I M I N A ( m u r m u r â n d ) : Despre m o r ţ i , n i mi cde c î t bine.V L A D I M I R : A d e v ă r u l ; şi despre m o r ţ i .S I M I N A (privindu-1 s u r p r i n s ă ) : Mi-a i vorbit î n t o t d e a u n a frumos despre el.V L A D I M I R : T e - a m m i n ţ i t î n t o t d e a u n a .S I M I N A ( d u p ă o pauza) : Trebuia să fi ren u n ţ a t la s c u l p t u r ă .V L A D I M I R : D e ce ? C a să fie doi r a t a ţ iin familie ? U n s in gu r lu cr u trebu ie ; *ă

n u - ţ i mai creezi complexe de culpabil i tate.Ai făcut tot ce era o m e n e ş t e posibil .S I M I N A (cu p rivirea dep arte, în trecut) :Poate ar fi trebuit să fac imposibilul.V L A D I M I R : Ne vedem s i m b ă t ă , Simina .S I M I N A : N u , Vladim ir , n u ne m ai vedem.V L A D I M I R : I au r iscul asupra mea .

(Simina iese prin dreapta. Vladimir, prins t î nga . Scena r ă m î n e o c l ipă goa lă . ApoiRor i şi Damian ies de sus, c o b o a r ă scara.)

R O R I (pe trepte) : Cu p u ţ i n noroc am fipu tu t cîş t iga. Şi cu alt arbitru, evident. O r i c u m , s-ajimgi pină-n f ina lă e o t r e a b ă ! (Seopreş te . ) D ar und e-i Sergiu ? N u mi-a i spusc-a plecat.D A M I A N : L a bot ei Ast or ia . (Me canic .) .153.R O R I : De ce nu doarme aici ?D A M I A N : Din d e l i c a t e ţ e . (Dă din umeri . )Şt iu eu ?R O R I (îşi aprinde a l t ă ţ iga ră , îş i t o a r n ă u n

deget de c onia c) : Sergi u e un b ă i a t grozav.N-are de c î t u n singu r cusu r : Mă i u b e ş t eprea mult .D A M I A N : Un cusur i remediabi l .R O R I : P e care-1 î m p a r t e cu tine. (Rîde. )C re z i î n t r - a de vă r că m-a m schim bat ? (Da mian o pr iveş te fă ră să-i r ă s p u n d ă . ) E l m i -aspus-o. (Rîde. ) Făcea o m u t r ă ! (Bea.) Amimpresia că l-am speriat. (Brus c ) E h . cu ma r ă m a s cu Mon ica Vitt i ?D A M I A N : Au r e n u n ţ a t .R O R I

(cu vioiciune) :Ţ i - a m

spus ? (Ti d ă<> p alm ă am ica lă peste u m ă r . ) T ot î m p r e u n ă ,b ă t r i n e .D A M I A N (c ă z n i ndu- s e să mi j i t ă cît mai credibil) : E u . . . le-am propus-o pe L i d i a .R O R I : L a z ă r ? Sis î i ta aia de la Mic, carete s u n ă î n t r - u n a la telefon ? (D am ia n n urăspunde . ) R ine . . . şi eu ? (Are u n î n c e p u tde p a n i c ă în glas .) Monica Vitt i aduce bani.e c ineva. Dar L i d i a ? Mă dai deoparte casă-i faci d ru m ei ?

R O R I : E ş t i n e b u n .D A M I A N : Va fi so ţ i a mea .R O R I : Soţ ia ta ? (0 p u f n e ş t e risul.) P i n ăc î nd ?D A M I A N ( r î n j i n d ) : L u n a asta in orice caz...R O R I : E ş t i un mons t ru . D a m i a n . (P a uz ă . ). . .Un mons t ru . (Pauză . ) Şi t oa t ă pur tarea tad in ult ima vreme. . . a t e n ţ i i l e tale... n-au fostdec î t teatru ?D A M I A N : Am î nc e rc a t s ă -mi s t imulez sent i

mentele prin gesturi .R O R I : T u vorbe ş t i serios ? (Pauză . ) T r e b u i as ă m-a ş t e p t .D A M I A N : N u pot spu ne.. . oricit a ş vre a.(Se-neacă. ) că tu.. . pentru mine.. . ar fi om i n c i u n ă . ( N u ma i poate să continue, o iai n b r a ţ e şi o s ă r u t ă cu p a t i m ă . )R O R I smulgindu-se din î m b r ă ţ i ş a r e a lui) :L a s ă - m ă !D A M IA N (b î l b î i ndu - s e ) : E u te.. . te iub esc .R O R I (îl p r i v e ş t e p e r p l e x ă ) : Cum se pot

deosebi sentimentele autentice de cele conf e c ţ i ona t e , domnule profesor ?D A M I A N ( d u p ă o p a u z ă , r e v e n i n d u - ş i lar indu l său ) : L a actorii bu n i n u se pot deosebi, iar cei foarte buni a jung e i înş i ş i s ăle confunde.R O R I : Act or ii ! Ar tre bu i ţ i n u ţ i în c u ş c ă .Să nu se-amestece cu civil i i . (Damian î istringe miinile convulsiv, i le s ă ru t ă . )D A M I A N : Cidcă- te . E aproape d o u ă s p r e z e c e .E u am să dorm jos, la Sergiu.

R O R I (îşi ia p o ş e t a , şi-o a g a ţ ă de u m ă r ) :Cînd eş t i mî ine la teatru ?DAML AN : Intre zece şi d o u ă .R O R I : Voi veni s ă - m i i au lucrurde .D A M I A N : 0 gă s e ş t i pe mama. (Cu e moţ i e . )Am fost fer ic i ţ i . . .

R O R I : Crezi ? (Tonu l ei aduce vag cu cela l lu i Carmen L ă z ă r o i u . ) S-au î n t â m p l a tati tea. . . In fond n-aş putea spune că sânt

în pierdere. Am intrat ân teatru , am a vut s uc ces . Pină la u r m ă — d a c ă m ă ţ i n de t r e a b ă

— am să fac şi film... Pentru toate astea,şase luni de a ş a -z i s ă fericire a l ă t u r i de t inen u mi se pare prea scump.D A M I A N : I ţ i dai seama că nu mai putemreveni d u p ă cuvintele astea ?R O R I : Şi î n a i n t e de ele aveai impresia căse putea ?

D A M I A N : N u ş t iu. . . î m i r ă m ă s e s e o s p e r a n ţ ăa b s u r d ă .

R O R I : Sergiu are dreptate : s - a - n t î m p l a t

ceva cu mine. ( încercând să -ş i descifreze pro-pr ide g î n d u r i . ) Ce prostie ! ( A r u n c ă o pr i vire f u g a r ă în ogl indă . ) Crez i că -mi s t ă team a i bine ş a t e n ă ? (Un z î m b e t vag î i lumin e a z ă faţa c h i nu i t ă . ) E r a u n t i n ă r care admira poeziile lui Verlaine. Ca să-i semenei-a furat rimele şi s-a apucat de be ţ i e . (R î de .

î i joacă lacrimi în ochi.) T i n ă r u l acela.. .igno ra u n luc ru : pe cît e de t u l b u r ă t o r s ăfii Verlain e, pe-a lit e de jalnic să -i sem en i.(Se p r i v e ş t e în ogl indă . încere înd să -ş i re

i A ă i Î



D A M I A N : N u ş t i a m . T c duc i la Sergiu ?R O R I : Aşa m - a ţ i programat ?D A M I A N : Sergiu te i u b e ş t e mul t .R O R I : Am să văd d a c ă pot trece peste in-couvenien lu l ă s t a .D A M I A N : Eş t i f r umoa s ă , R or i .R O R I (ca şi cind nu l-ar fi auzit) : Am înv ă ţ a t multe lucruri de la line.. . S i n g u r ă ,mi-ar fi trebuit ani de zile.D A M I A N (dureros) : D e ce m i-o sp ui ?

R O R I : Aşa. . . Să mă conving î nc ă o d a t ă cănu sint in pierdere.D A M I A N : F r u m o a s ă . . . b u n ă . . . cuminte . . .R O R I : 0 să t reacă .

D A M I A N : A fost o g l u m ă . (Rori dă din cap în semn că a priceput.) Atî t şi nimic m a im u lt : o g l u m ă p r o a s t ă .R O R I : Se poate. Dar a venit la timp.D A M I A N : Ce vre i să sp u i ?R O R I : Că tot ce-am s i m ţ i t eu in u l t imavreme.. . şi mai ales d i m i n e a ţ a c î n d ne-am

certat... t o a t ă r ă u t a t e a care a n ă v ă b t în mined i n t r - o d a t ă , f ă r ă să ş t iu de unde.. . asta n-am a i fost g l u m ă .

D A M I A N (cald) : E r a vorba de H ar d y. . . oş a n s ă u n i c ă ; m i se pa re firesc.

R O R I : Şi mie. T o c m a i de-aceea ini-e fr ică .D A M I A N : N u t e -n ţe leg .

R O R I : Cu bine. D a m i a n . Am î n v ă ţ a t mul telucrur i de la tine : cu m să stu diez un text,c u m să vorbesc pe s c e nă , cum să umblu . . .

c u m să ţ in degetul mic. S i n g u r ă , mi-ar fitrebuit ani de zile. (Se o p r e ş t e c u p r i n s ă denedumerire.) Dar in fond, de ce le-am înv ă ţ a t ? Pentru ce mi-am p ă r ă s i t catedra ?Pent ru ce fac eu tea tru ?

D A M L A N (cu convingere) : Pentru că-ţ i placeşi ai talent. Pentru că vei face o mare car i e r ă .

R O R I : N u m a i pen tru asta ?D A M I A N : N u ţi se pare de-a juns ?R O R I : N u D a m i a n , nu mi se pare. Cu r ă s

punsu l ă s t a aş putea să m-ajut î nc ă o l u n ă ,u n an . S ă - m i creez mereu spaime, susp iciunişi m a r i s a t i s f a c ţ u de-o c l ipă . D ar mi e î mitrebuie un r ă s p u n s cu care s ă - m i u m p l u v i a ţ a .P en t r u ce fac tea tru ? P en tr u cine ? E l ec ţ i a -u t î i şi tu nu mi-ai predat-o. Am să -ncercs -o -nvă ţ s i ngu ră . ( îş i î n g h i t e lacrimile.) 0doamne, cuan se t u l b u r ă toate cind n u - n v ă -ţăni lecţ ia-nt i i !

D A M I A N ( i m b r ă ţ i ş î n d - o cu disperare) : N u . . .

ar fi oc r i mă . . .

n u pot să m ă despa rt detine... orice s-ar i n t î m p l a . . . te iubesc preamult . . . f ă r ă tine sint un om pierdut. . . num ai am nic i un rost .R O R I ( d e s p r i n z î n d u - s e d in î m b r ă ţ i ş a r e a lui) :E v i t ă să a p e ş i pe cuvuitele mari . . . E caraghios ş i nu te mai crede nimeni. (Privindlacr imile care cad pe fa ţa lu i Damian.) P u n ed i s c r e ţ i a in lacrimi, domnule profesor. O c hi inu sint c i ş me a . Orice s u f e r i n ţ ă trebuie stiliz a t ă . Asta de os e be ş t e scena de v i a ţ ă . De con u vă u r m a ţ i proyriile d u m n e a v o a s t r ă sfa

D A M I A N (în t re tă ia t ) : Pen t ru că acum evorba despre via ţă . . . de v i a ţ a mea, pe carevreau să mi-o a pă r . . . contra tuturor. . . teiubesc Ror i .R O R I : Şi eu te iu bes c.. . sa u te-am iubit. . .na iba ştie lD A M I A N : Am să .. . am să te-ajut. . . c hia rf ă r ă voia ta. Arta n o a s t r ă e p l i n ă de primejdii .R O R I : Mai ales c î nd n e c o m p l ă c e m să le

s t i m u l ă m . (Damian dă să- i r ă s p u n d ă , fala î l opreşte cu u n gest.) D e altfel şi ven ire amea de atunci printre s tatuile . astea... şi plecarea de acum... fiecare act al nostru e prime jdios, (îşi petrece pa lma peste frunte.)Nu- i aş a ? Pe nt ru că ne c r e e a z ă r ă s p u n d e r işi n u s î n t e m p r e g ă t i ţ i î n t o t d e a u n a să le purt ă m . ( M u r m u r î n d . ) Parc-am ci t i t as ta , undeva.E i şi ? ( Inchiz ind ochii.) E atita z ă p ă c e a l ă în cap ul me u ! Va trebu i să p un ordine .DAML AN (in dirjil) : U n iad , asta e. .. te rupe

de via ţă . . . te fa ls i f ică .R O R I (cald şi dureros) : Toate, D a m i a n . ( îş if reacă t împle le . ) ...0, ce gr eu mi^e ca pu l...toate se p r e s e h i m b ă - n ia d c î nd le-ntoarcemde la rostul lor. (Iese, Damian r ă m î n e nemi ş c a t , apoi cade în fotoliu. Simina i n t r ă , îlpr i ve ş t e , se duce la fe reas t ră . )DAMLAN ( înăbuş i t ) : A plecat.S I M I N A : Da. a plecat .D A M I A N : Pe jos... noaptea... la ora asta...S I M I N A : S-a op rit în m ijlo cu l s t răzi i . . .

C h e a m ă im taxi .D A M I A N (ca pentru el) : Ă s t a să fie rezult â n d ?S I M I N A : I i d ă ş o fe ru l u i o a d re s ă . . .D A M I A N (cu o u l t i m ă s p e r a n ţ ă ) : Astor ia 353.S I M I N A : N u cred ; o ia î n s p r e R o m a n ă .D A M I A N : Şi pe-acolo se poate.S I M L N A : Stopul e pe verde... pe ro ş u . . . s-adus .DAML AN (cu ură în glas) : Te bucuri , nu-ia şa ? Eş t i fe r i c i t ă î S I M I N A (privind pe f e r e a s t r ă în continuare) :Şi eu am r ă m a s s i n g u r ă . (Damian are o tresăr i re . ) I-am spus lui Vladimir tot ce doreaisă ş t ie .D A M I A N (mocnit) : P ar c-a m fi t u b e r c u l o ş i ,ne pare rău cind ce lă la l t se v i n d e c ă .S I M I N A : N u se v i n d e c ă ; putem fi l in i ş t i ţ i .(P leacă de la f e r e a s t r ă , se a ş a z ă , î nc e pe sălucreze.)DAMLAN (privind forma i n c e r t ă a viitoarei

s tatui) : Tot pa malul m ă r i i ?S I M I N A : Aşa se pare.

D A M I A N : Ma i ai m ult ?

S I M I N A : P i n ă d i m i n e a ţ ă .

D A M I A N (cu d ispe rare in glas) : Cine neadoarme sufletul , m a m ă ?

S I M I N A : Comoditatea, D a m i a n . Şi pe u r m ăne bic iuim s i m ţ u r i l e ca săd trezim. Ai foslpr imul copd. a i avut de toate, e vina mea.D a r mi - a fost î n t o t d e a u n a o fr ică ter ibi lăă i t ţ i ă i lt



hm. . . poate că ăs ta - iAş vrea s ă - n v ă t de

D A M I A N : Comoditatea,i adul . ( D u p ă o pa uz ă . )la line ceva.S I M I N A : î n c h i d e uşa te rog.D A M IA N ( î nc h i z î nd -o ) : Am î nc h i s -o .S I M I N A : Ce^ai vrea s ă -nve ţ i ?D A M I A N : Secretul s i n g u r ă t ă ţ i i .S I M I N A (se o p r e ş t e din lucim şi r ă m î n e oc l i pă pe g î n d u r i ) : D a c ă m ă g î n d e s c bine ,n-am fost n i c i oda t ă s i ngu ră . C î t ă vreme pie

trele astea u m b l ă prin lume. ( î n c e p e din nousă lucreze.) Să nu s a r ă vreo a ş c h i e ; a i gr i j ă .(Luc re a z ă . ) E -a de vă ra t ; eu nu le spun oamenilor ce fac d u p ă m a s ă sau ce-am mincatla pr inz . N u s tau cu n im eni m î n ă - n m î n ăsau ochi în ochi. Dar tot ce-i mai adine,m a i rar, mai cumplit în mine se duce spreei. Iar bucuria lor vine spre mine. (Damian î n t oa rc e capul . Pe fa tă i se î n t i p ă r e ş t e pent ru c î t eva clipe o expresie de mirare, de interes, ca şi cum i s-ar fi d e z v ă l u i t o lume

n e c u n o s c u t ă . Apoi privirea actorului se umbre ş t e din nou. S imina c o n t i n u ă , c u t a n d r e ţ es t îngace . ) H a i , du-te ş i r e pe t ă . Te -a i negUjatin ult ima vreme. Cum poate fi s i n g u r ă of i in ţă care v o r b e ş t e în fiecare s e a r ă cu omie ?

D A M I A N (incere înd să -ş i s t ăp inească lacr imile) : Cu una s i ngură . . . s-o ai l i ngă t ine...a ta...S I M I N A : E tot o s i n g u r ă t a t e , Damiau . S in g u r ă t a t e a in doi.D A M I A N : D a. .. în doi... cu ş i cu ea... ea şicu mine .S I M I N A : S i n g u r ă t a t e a asta n-o vom avean i c i o d a t ă .

(Damian urcă scăr i l e , dispare în camera

de sus . Se au d o rame izb itu rile cio ca nu luic ă z î n d peste d a l t ă . Apoi, de sus, scurta t i r a d ăa lui Nero — din actul V al piesei . ,Bri -tai inicus" de Racine — u r m a t ă de s t r i gă t u lfinal. Apoi l i n i ş t e . Simina a r u n c ă o privirene l i n i ş t i t ă spre u ş a de sus, se ridică.)Damian . . . n-auzi , Da mia n ?D A M I A N ( a p ă r î n d d u p ă c î t e v a clipe) : M-aichemat m a m ă ?S I M I N A : Vecinii . . . a i gr i j ă . . . e cam t irziu.D A M I A N : Noapte b u n ă .

S I M I N A : Noapte b u n ă .(Damian iese. Simina se a ş a z ă din nou înfa ţa blocului de p i a t r ă . Se aud izbiturile ciocanului , t irada lui Nero şi urletul final. Sim i n a se scoa lă din nou, vocea îi t r e m u r ă .Damian . . . te rog, Damian.

CORTINA



T E A T R U L Ţ Ă R I L O R

S O C I A L I S T E

HeleneWeigelîn„FrauFlinz"de

Helmut Boieri,la

Berliner Ensemble

B R I G I T T E

TH U R N

d r a m a t u r g i a

Es t e ş t i u t că Germania a fost n e v o i t ă , in1945, să facă fa ţă şi să d e p ă ş e a s c ă o î m p o v ă r ă t o a r e m o ş t e n i r e . Fas c i s mul pus t i i se nun u m a i oraşe le , satele şi uzinele dar şi cugetele oamenilor. Jn a c e a s t ă î m p r e j u r a r e a trebuit, să se r e c l ă de a s c ă şi un teatru nou, progresis t . E drept, Germania avea î n c ă în ani i'20 şi î n c e p u t u l andor '30 un teatru de orientare p r o l e t a r ă - r e v o l u ţ i o n a r ă , care activa a l ă t u r ide cel dominant burghez. Dramaturgi i lu i ceim a i r e n u m i ţ i a u fost Friedr ich Wolf şi Bertolt Brech t ; regizorul s ă u cel m ai cunoscu ta fost E r w i n Piseator. Dar, d u p ă p r ă b u ş i r e afascismului, era peste p u t i n ţ ă să se reinnoadefirul de unde fusese rupt în 1933. D u p ă 12an i d e s tăpâni re fasc i s t ă , puiblieul privea cuv ă d i t ă h p s ă de î n ţ e l e g e r e l u c r ă r i l e de inspira ţ i e soc ia l i s t ă , m a i c u s e a m ă c î n d acestea se

în fă ţ i ş au în t r -o formă at î t de p r e t e n ţ i o a s ă şi

necesita din partea m a j o r i t ă ţ i i publ icului săfie î nc ă sau din nou î n v ă ţ a t . Altcum, în râur irea unei arte decadente, burgheze, ar fi î n g r e u n a t foarte mul t c o n s t r u c ţ i a î n R . D . G .D e aceea , in 1951, s^a pu rtat o l a rgă d i s c u ţ i ein jurul problemelor realismului. Discuţ iaapleca interesele creatoare ale scriitorilorş i a r t i ş t i lo r

de teatru spre metodele deî n t r u

chipare ale clasici lor , spre imaginile lor umaniste. Că orientarea aceasta a fost j u s t ă pent rupr ima j u m ă t a t e a an ilor '50, a dovedit-osuccesul enorm pe care l-a cunoscut lucrareaCercul diavolului de Heclda Zinner . Lucrarease apropie s tructural de marile opere clasice,m a i ales de dramele istorice sehilleriene. Cercul diavolului î n f ă ţ i ş e a z ă dedesubtur i le ş id e s f ă ş u r a r e a actului de incendiere a R e i c h stagului din Berlin, în 1933. Personajul principal este comunistul bulgar Gheorgli i D i m i -



..O zi din viaţa Reginei B." de Sieg fried I'faff. Stădtische Buline. Erfurt.

Regia : Jiirg IJljeberg

autentic. Dar sensul ruai adine al piesei erasă arate că nu e ou put inţă să mergi pe unal treilea drum, între socialism şi imperialism — opoziţie nespus de actuală în anii

'52—'53 cind se elaborase lucrarea.Republica Democrată Germană se afla Ioplin proces de trecere spre construirea socialismului. Fapt legat de nenumărate dificultăţişi conflicte, mai eu seamă ân confruntarea cucapitalismul apusean. In această situaţie, drama Cercul diav<Aului a fost jucată pe maitoate scenele cu un succes extraordinar, ba afost prelucrată şi pentru ecran şi pentruposturile de radiodifuziune.

In acelaşi am, 1053, poetul iErnst Stritt-machor, intare timp ajuns romancier de renume internaţional, a pus piatra de temelieunei forme noi, socialiste, a dramaturgiei,formă care păşeşte pe urmele lui Brecht.Loararea Ba, Katzgraben, priveşte restructurarea democratică a economiei agraire în epoca1047—48 ; a fost pusă în scenă de Brecht laBeriiner Ensemble. Breoht elogia piesa îndeosebi pentru limba ei elevată, poetică : „socotesc drept o reuşită semnificativă faptul căputem auzi de pe scenă pe muncitorii şiţăranii noştri vorbind ca eroii lui Shakespeareşi Schiller". Tocmai limbajul în versuri, spunea el, arată conţinutul nobil al ideilor lor.EI arată că oamenii care, pînă mai deunăzi,nu erau decît ohiecte ale istoriei au devenitacum subiecte ale ei. O notă importantă era. înainte de orice, construcţia lucrării, arhitectura ei. Strittimacher arăta dezvoltarea unuisat întreg, prin mijlocirea unor figuri selectate din păturile de jos. mijlocii şi superioareale ţărănimii , ca şi ale proletariatului, pë răstimpul a doi ani. Aşa fiind, el n-a plecat

de la un singur corafliot care să se desfăşoare încet pînă la culminare şi apoi să se dizolveori să se transforme într-o catastrofă, aşacum se iatiînnplă de obicei în dramaturgiatradiţ ională numită generic ,,aristotelică". Dimpotrivă, autorul arăta cum contradicţi i noise iscau din cerinţe sociale şi unmane noi,cu m dezlegarea acestor contradicţii iscă la

rîndu-i alte probleme, iar dezlegarea acestoraduce iarăşi la apariţia a noi probleme etc. ;era ceea ce filozofic se numeşte negaţie anegaţiei — o metodă care abia astăzi facecu adevărat şcoală în creaţia dramatică aRepublicii Democrate Germane. Strittmaioherlucra adesea prin eontracţiuni. E l n u înfăţişatoate treptele de evoluţie ale eroilor săi, şi nurezolva toate conflictele pe scenă ; el arăta înschimb direcţia rezolvării lor. Atare formădramatică pretindea publicului aptitudine dea gândi de sine stătător şi de a căuta rezolvarea conflictelor în acţiune, potrivit cu

posibilităţile Iui proprii. Lucrul acesta era peatunci ceva neobişnuit pentru mul ţ i spectatori ca şi pentru critici. E i s-au simţit , edrept, atraşi de înscenare dar mai puţ in depiesă. ' ca atare. Strittmacher anticipase înKatzgraben, o structură dramatică care. astăzi,

în cadrul socialismului dezvoltat, află unmare răsunet în pubbcul nostru.

In rîndul lucrărilor concepute pe urmelelui Brecht, se numă ră şi Frau Flinz, lucrarea tânărului scriitor Helmut Baierl, lucrarereprezentată în premieră absolută în 1901. IaBerliner Ensemble, apoi jucată pe foarte multealte scene, cu mare succes. Eroina principală este o muncitoare de la ţară care aizbutit să-şi salveze de la război cei cincifeciori ai ei şi eaTe de teamă de a nu-ipierde, îi apără şi acum, după război, ca ocloşcă, ţinîndu-i departe de orice, mai ales

de politică. Dar feciorii vor să trăiască, vorsă înveţe, să înainteze, să realizeze ceva, săse realizeze. Unul după celălalt îş i părăseştemama. Baierl a folosit, pentru piesa lui, modelul Mamei Courage de Brecht dar în sensinvers. Anna Fierling a lui Brecht îşi pierde,datorită războiului, pentru totdeauna, copiii.Frau Flinz îi recapătă, societatea i-i redă,după ce au crescut oameni de ispravă. N udoar feciorii, ci însăşi mama s-a schimbat înfinal.

Frau Flinz este o comedie. Comicul piesei

constă în faptul că eroina socoteşte dreptduşmani pe prietenii ei şi drept prieteni poduşmani . Ba nu pricepe că muncitorul FritzVVeiler. un comunist, vrea s-o ajute, şi se ataşează de un fabricant care o foloseşte pentruscopurile sale. Pînă către final, intenţia şirezuLtatul acţiunilor ei stau într-o Telaţie gro-tesc-contradictorie. Că totul se sfârşeşte cubine. se datoreşte faptului că Frau Jplinz.



să rmana muncitoare de la ţară, şi statui democrat, pe care îl ia dirept adversar, voracelaşi lucru : o viaţă imai 'bună, cu deosebirepentru „omul de rând". Piesa înfăţişează închip epic evoluţ ia personajelor ipe o perioadă întinsă — 1945—1952. Este cea din ţ i i lucraredramat ică reprezentat ivă a dramaturgiei de-moerat-germane, a cărei acţ iune se centrează,

în pr imul rând, în jurul unor conflicte me-antagonice.

î n jurul anilor i960 se desenează în dramaturgia germană democra tă un nou saltcalitativ. Deplina izbândă a re la ţ i i lor socialiste de produc ţ i e pretindea tuturor cetăţeni

lor un grad mai înal t de ronştiinţă socialistă,o atitudine creatoare faţă de realitatea genera lă înconjurătoare . Legătura creatoare aomului faţă de a r t ă şi cul tură , pe de oparte, şi fa ţă de m u n c ă , pe de al tă parte,sint doar d o u ă laturi ale aceleiaşi atitudinim faţa vieţii. Cum în acest moment se năs cură în în t repr inder i l e productive brigăzi şicolective socialiste, al . căror ţel primordialera nu numai să muncească în chip socialistdar să şi înve ţe şi să trăiască în acest chip,ele deveni ră celule de muncă cul tura lă şi

artis t ică. Concomitent ele deveni ră şi obiectartistic pentru scriitori, care începură a intracu ele în legături de prietenie şi, prin aceasta,putură să dobîndească subs tanţa unor noiexperienţe de via ţă necesare creaţ ie i lor.Tezele lu i Lenin privind unitatea dintre artistşi societate, dintre a r t ă şi' realitate, dintreclasa muncitoare şi ar tă , deveni ră acum, dince în ce mai mult, realitate. Muncitori caHorst Solomon şi Horst IUeinadam au ajunsdramaturgi cunoscuţ i . Fostul silvicultor Helmut Sakowski a p ă r u în acea per ioadă cu

primele sale scenarii pentru televiziune şi do-bîndi cu ele succes la public. Acestea au fost,curând după aceea, transpuse şi pentru scenă : Hotărîrea lui Lene Mattke şi Pietre în drum. î n ele, ca şi în alte lucrăr i , Sakowski a ra t ăcu m femeile, î mpovă ra t e de o în t re i t ă muncă— la câmp, în ogradă şi în casă — (ba adeseade patru ori, pentru că la ţară trăiesc încă,

în dese cazuri, în t r -o dependenţă pa t r i a rha lăde bărbat) , sânt aduse în fruntea res t ruc tură r i lor sociale, acestea promovîndu- le chiar în universul lor de via ţă , pentru a putea să se

emancipeze şi pent ru a puteasă-şi uşureze

exis tenţa .

Sakowski a devenit păr in te le unui nou tipde dramă popula ră . Dacă noţ iunea de „piesăpopula ră" viza îna in te vreme împăTţirea societăţii ân popor şi nonpopor, în stăpâni şis tăpîni ţ i , despărţ i rea de teatrul oficial, reprezentativ, burghez, azi piesa popu l a r ă e determinată de înţe lesul marxist ce se dă noţ iuni ide popor, oare include în sfera poporuluiacea parle a na ţ iuni i creatoare a tuturor va-

Ursula Karusseit în piesa lui Heiner Millier „Comedia femeilor" la Berliner Volksbiihne. Regia : Fritz Marqnardt.

lorilor materiale şi spirituale, pe producă tor i isocietăţii. De aici, din faptul că producă tor i is înt prop rieta rii / produsului lor, reiese sicaracterul piesei populare în socialism, careexpr imă şi procesele unei mereu mai largipuneri în posesie a lumii. Helmut Sakowskia tratat în piesele sale viaţa aşa-numiţ i loroameni de rând, a fostelor slugi şi a ţărani lor .

Aceşti oameni, spune el, trăiesc astăzi conflicte de s tăpîni . înainte vreme relata întâmplă r i ale clasei oprimate ; astăzi ea e xpr i măunitatea societăţii. Toate bunele lucrăr i deteatru s în t piese populare.

Dinspre 1967, dramaturgia din R.D.G. in t ră

într-o nouă fază. Dezvoltarea mai departe abazei economice şi a societăţi i socialiste ridică şi culturii cerinţe mereu mai îna l t e .Progresul ştiinţific şi tehnic a dus treptat lao sohinibare s t ruc tura lă a clasei muncitoare,adică la o participare crescândă a muncii in telectuale la producţ ia generală . Pături largiale populaţiei ş i^au apropiat şi-şi apropie onouă cunoaş tere — în şcoli serale, în cursurişi cicluri de învă ţământ , în academii de în t re prinderi etc. Nu numai cunoaş tere profesio-



na l ă oi şi filozofică şi c u l t u r a l ă . Din aceastareies nu numai sarcini noi pentru a r t ă , ci şic o n ţ i n u t u r i şi teme noi. D a c ă multe operede a r t ă ale trecutei clape î n f ă ţ i ş a u trecereaomulu i la socialism, ceea ce d o m i n ă a c u meste tema c o n f i r m ă r i i sale, nelipsite de cont r a d i c ţ i i , î n c onş t i i n ţ a lu i . Hors t Sc 'omon.de p i l d ă , a folosit-o pe nt ru cu nos cu ta sacomedie Secătura (Der Lorbass) . Autorul pove s t e ş t e istor ia unui t î n ă r care a t ă r ă g ă n a t

c u î n v ă ţ ă t u r a şi care din a c e a s t ă p r i c i nă aabsolvit cu chiu cu vai şcoa la . Aşa fiind, elnu m ai poate studia şi e nevoit să lucrezeca salahor pe un ş a n t i e r d e c o n s t r u c ţ i e . F i re ş t e , e n e m u l ţ u m i t : talentele sale nu pot fipuse la î n c e r c a r e in a c e a s t ă activitate. Căci.la o a d i c ă , „ S e c ă t u ra " este foarte d o t a t ă d inpunct de vedere tehnic. I I vedem t r e b ă l u i n d în orele lui libere la un c î i ne cibernet ic care,spre bucur ia publ iculu i , pufă ie , f lu ie ră , exp l o d e a z ă pe s c e n ă . Lorbass se simte ne î n ţ e l e s ,

se face neprietenos, devine f igură comică ş i, î n t r -o bună zi se suie pe excavator — lucruce i se interzisese — pentru a dovedi ceea ceeste in 6tare ; î l mî nă î n t r -o g roa pă şi pri-c i nu i e ş l e o marc p a g u b ă m a t e r i a l ă ş a n t i e r u l u i .Catastrofa aceasta s i l eş te lumea d in jur , maiales t ova ră ş i i lui mai în v î r s t ă , 6ă se ocupe în sfîrşi t mai mul t de d î n s u l , pentru ca energia hu să p o a t ă fi, pe viito r, m a i folositorc he l t u i t ă . Toate acestea s î n t viu î n f ă ţ i ş a t e ,cu multe efecte teatrale, cu certuri conjugale,ou qui-pro-quo-uri , cu s i t u a ţ i i a m o r o ° s e etc.Şi , la u r m ă , totul se s f î r şeş te o u b h . ^ D a rsuccesul piesei nu trebuie redus la acestea.Autorul atrage a t e n ţ i a asupra unei problemeserioase : as up ra tinerei g e n e r a ţ i i crescute însocialism, care nu c u n o a ş t e nevoi nic i l ipsur i ,dar care î n t î m p i n ă şi ea di f i cu l t ă ţ i propri i

în a se orienta şi a se descurca în v i a ţ ă ;di f i cu l t ă ţ i l e acestea ţ in , ade sea, de folosirea

jus tă a pos i b i l i t ă ţ i l o r de dezvoltare ce li seoferă .

I n aceas tă p iesă , ca şi în multe altele, problema fer icir i i , a sensului vieţ i i , joacă u nmare rol . E a este d e z b ă t u t ă în romanul tele-viziv Drumuri prin ţară (de Sakowski) ca şi

în ser ia lu l Krupp şi Krause de GorhardBengsch, în f i lmul Timp pentru viaţă şi î npiesa M î i n e vine coşarul de Claus H a m m e l— şi, în fiecare, c u n o a ş t e o rezolvare caract e r i s t i că . Alte l u c r ă r i recente — pentru s c e năori pentru televiziune — dezbat probleme şiconflicte care se nasc în procesul cal i f icăr i i

ş i desăvârş i r i lor profesionale. De p i l d ă , d r a m a0 zi din viaţa Reginei B. de Siegfried Pfaff.0 mare v î l vă a s t î r n i t î n Repub l i ca Democ r a t ă G e r m a n ă lucrarea lui Arm in StolperContemporanii. Autorul, care şi-a f ă c u t renum e din p relucrarea pentru teatru a operelor de alt gen, a revenit aici la un filmsovietic de Gavrilovici şi Rais man , i- a s ch imbat î n s ă î n a şa m ă s u r ă t rama că se poatevorbi de o lucrare proprie, care e x p r i m ă nemijlocit problemele specifice din R . D . G . Deşil ă d bl h

blema decizi i lor umane i n l ă un l ru l d i f i c u l t ă ţ i lor şi c on t r a d i c ţ i i l o r c ons t ruc ţ i e i . Se recunoa ş t e , d in d e s f ă ş u r a r e a a c ţ i u n i i , că a luaa s t ă z i o decizie e dificil şi pretinde o î n a l t ăc u n o a ş t e r e , o colaborare colec t ivă . S-a dusvremea cind c u u n s i m p l u „ d a " s a u „ n u " seputea aranja or ice. Ş t i i n ţ a , lumea, s -au complicat. Spectatorul nu p l e a c ă c u o î nc he i e r ede f i n i t i vă d i n t eat ru . E l î n s u ş i e pus să cautes o l u ţ i a cea mai b u n ă .

Asemenea s t r u c t u r ă d r a m a t i c ă e caracterist ică şi altor l u c r ă r i din u l t ima vreme, Soluţ i aproblemelor ridicate în piese, e din ce în cema i pu ţ i n da t ă expressis ver bis, f o r m u l a t ăprin cuvinte . Dar în ansamblu , procesulpiesei dă imbold la g î n d i r e , impulsur i cared e t e r m i n ă pe spectator la af lă r i independente .Şi mai este un aspect care face i m p o r t a n t ăpiesa aceasta : vo i oş i a ei . Dar umorul e i nuse n a ş t e , ca în farsa b u r g h e z ă , din e l iminarea

faptelor necomice, a momentelor grave, ci— conform cu dialectica vie ţ i i care, de-alungul ei, este şi ea, c î nd vo i oa s ă cind gravă — din de pă ş i r e a d i f i c u l t ă ţ i l o r serioase,d in continua convertire a voiosului în serios,şi invers. Pe calea aceasta se i n s t a l e a z ă î nspectator c o n ş t i i n ţ a efortului treptat al personajelor spre î n a i n t a r e , se t r e z e ş t e în eldinamica luptei cu di f i cu l t ă ţ i l e , pe care c a u t ăsă le ia cu 6ine din teatru în v i a ţ ă .

...Mai s î n t o s e a m ă de probleme care agi tămi ş c a re a t e a t r a l ă d in R . D . G . Se pune, dep i l dă , în momentul de f a ţ ă , problema tempo-ulu i c re a ţ i e i dramat ice . Cu m pu tem ajung e caarta să nu r ă m î n ă în urma rapidei e v o l u ţ i i

a rea l i t ă ţ i i , ca, pe cît posibil, arta 6ă steachiar în frunte a ei ? P en tru a d ezlega a c e a s t ăp r o b l e m ă s-a i n i ţ i a t m o m e n t a n e x p e r i e n ţ a a ş a -numitelor „ a t e l i e r e de autori". Scopul acestora este ca teme importante pe care scriitoriiar dori să le trateze, să fie dinainte p r e g ă t i t e în la tura Iar ob i e c t i vă , ma t e r i a l ă . L a l uc r ă r i l eacestor „a te l i e re" ia u parte oameni de ş t i i n ţ ă ,filozofi, muncitori, aot iv i ş t i de partid şi destat — pe sc ur t : pro fe s i on i ş t i a i r e a l i t ă ţ i i .Porn ind de la faptul că a s t ă z i este peste pu

t i n ţ ă unu i om să c u p r i n d ă cu mintea şi cuprivirea toate domeni i le c u n o a ş t e r i i , m u n c acolec t ivă de p r e g ă t i r e e m e n i t ă să procurescr i i tor i lor necesara suveranitate asupra lucrulu i lor, libertatea fa ţă de obiectul c re a ţ i e ilor. E a nu -i poate î n s ă r ă p i responsabil i tateaoperei, munca creatoare p r o p r i u - z i s ă .

0 a l t ă p r o b l e m ă ar fi problema specificit ă ţ i i teatrului ; î n t r e b a r e a : ce se poate î n f ă ţ işa sc en ic ? ce, în ca d ru l cinematografiei' , ce,pe ec ran ul televizoru lui ? Aceste a î n s ă , s î n t



TEATRUL DE A M A T O R I

L a T e a t r u l P o p u l a r din Cugir—

O m i c ă d i f e r e n ţ ă *

de Petre Sălcudeanu si Alexandru Cornescu

Ca să ajungi de la Bu cureşti la Cugir,trebuie să schim bi trei trenuri, iar de acolocalea ferată nu m ai duce nicăieri, localitatea

fiind înconjurată din toate părţile de munţi.Cugir — un orăşel cu vreo 12.000 de locuitori care gravitează, cu toţii, în jurul Uzinei. Iar Uzina este peste tot, punct de orientare şide referinţă, dup ă cum fiecare familie numărăcel puţin un membru al său care lucrează laUzină. Dar, cum spuneam, ca să ajungi laCugir nu e foarte simplu : trebuie să schimbi

trei trenuri... Aşa călocalnicii sînt vizitaţi rar : m ai un

ansamblu de m uz ică popu lară de la Albalulia, tot la cîteva zile cîte un film ajunsaci în starea a patra sau a cincea de uzură ;nişte cîntăreţi de m uz ică u şoară care, cu temeritate, nu ţin cont dc distanţe : uneori,descinde pe aci chiar şi o trupă de teatrude pe la Petroşani, de pe la Arad şi, fapt memorabil, o dată pînă şi de la Iaşi.

Cu toate acestea, la Cugir oamenii simt

nevoia de teatru şi iată că un teatru popular împlineşte aci frumoasa vîrstă de 25 de ani.timp in care numeroase diplome, medalii şi premii la diferite concursuri au poposit printre m etalurgişti. Căci actorii teatrului sînt şici oamenii Uzinei, care se adună la club dupăorele de lucru şi, cu energie nouă, repetă o

piesă sau joacă sau pornesc într-o deplasare,

nu arareori obositoare, ca să prezinte un spectacol în cine ştie ce localitate din împrejurimi. T otul cu un entuziasm mereu proaspăt,

pentru ca, o dată într-un an, participînd lavreun concurs să cucerească o diplom ă sauo medalie — unica satisfacţie m orală şi m aterială la care aspiră.

într-o seară a acestui decembrie, în faţaa vreo trei sute de spectatori, colectivul tea

trului popular din Cugir a prezentat pentru

Petre Sălcudeanu şi Alexandru Cornescu, piesăl)ublicată nu de mult de revista noastră.Puţine lucruri s-ar putea obiecta interpreţilor acestora care au pregătit spectacolul în eli- pele lor de răgaz, intre schimburi, căci, cumspuneam, şi aci, la teatru, Uzina e omnipre zentă. Din acest punct de vedere, simplaenumerare a actorilor este edificatoare :Gheorghe Crislescu — strungar, Florin Io-nescu — rectificator, Irina Covar — telefo

nistă (după ])iemieră, imediat, a plecat să-şi

ia tura de noapte în primire), Maria N asta şi Rădica Mic.laru — funcţionare, N icolaeCadar — lăcătuş, Dumitru Iordache — tîm- plar, Virgil Rogozan — tehnician, MarcelUaţegan — strungar, Aurel Bonta — • desenator, George Beja — lăcătuş, Adriana N i-coară — muncitoare. Regia artistică —Gheorghe Chim, tehnician.

Probabil că ochiul versat al unui critic ar găsi cusururi şi de regie, şi de interpretare,

şi de decor. Căci, obiectiv, asemenea cusururi

există. Dar ele sînt compensate din plin dedăruirea acestor oameni îndrăgostiţi de teatru şi practicîndu-l cu opasiune plină de nobleţe. Şi tocmai asta şterge eventualele im

perfecţiuni şi creează acea neobişnuită comuniune dintre scenă şi pub lic bazată pe deplinasinceritate.

Scriem rindurilc de faţă şi pentru că, inacest oraş. care trăieşte şi respiră prin industria sa, ceva m ai m ultă atenţie acordatăteatrului de amatori de oficialitate şi dcUz ină, i-ar da cu siguranţă aripi din ce înce m ai puternice.

Fiindcă la Cugir, unde, ca să ajungi, tre

buie să schim bi trei trenuri, şi de unde toatedrumurile se înfundă în munţi, flacăra acestuientuziasm m erită să fie întreţinu tă.



P a g i n i

d e j u r n a l

Şi a fost ziua întâi . . . Şi a fost ziua adoua... Şi a fost ziua a treia... Şi a fost casi cum n-ar f i fost. Z i u a a doua 6emăna

ru prima, a treia cu a doua şi, f i reş te , cuprima... Şi astfel s^au d e s f ă ş u r a t primele zileaile noului an, pe ecranul televizorului . Indiscutabil , biblia a dispus de mai m u l t ă fantezie, zilele genezei fiind t o t u ş i pline de personali tate, de specif ici tate, cum am spune azi .de utilitate, de rigoare, de c o n ţ i n u t .

Se c o n f i r m ă impresia că, ori de cî te oriteleviziunea se află în f a ţ a unor probleme defantezie, i n t r ă în f u n c ţ i u n e o i n h i b i ţ i e p u t e rn i c ă , v i o l e n t ă , i r e p r i ma b i l ă . i ma g i na ţ i a

seb l oc he a z ă (sau este b l oc a t ă ) şi. din tot ceeace ar putea da n a ş t e r e t e l e m i n ţ i l e şi tele-fcalentele telecentrului, vin c ă l r e noi doar n i ş t ebiete cl işee. Aceleaş i chipuri, zile şi seri larind, ace leaş i Jeanette coafate altfel, ace iaş icântăreţ i , aceleaş i melodii , a c e l e a ş i bancur i(sau altele a s e m ă n ă t o a r e ) , a c e i a ş i actori încam aceleaş i roluri, ace leaş i aplauze pe b a n d ăde magnetofon, a c e l e a ş i t rucuri . . .

Să ne gfndim numai de c î t e ori a fost folo-6Î l l i i i l" l di

saje p i t o r e ş t i de carte p o ş t a l ă a n i m a t ă . Să neg î n d i m d e cî te ori a a p ă r u t P u i u Căl inescuin ace laş i tip de rol comic. Să ne g î n d i mc î t de la fel s î n t toate teledivertismentele.t e l e va r i e t ă ţ i l e şi t e l e p a r ă z i l e de vedete, cît denedeosebite î n t r e ele s î n t textele p r e z e n t ă r i lor sau ale scenetelor umoristice, cântecele , bach ia r şi suc cesiu nile nu me relor în p rogram ,m o n t ă r i l e , decorurile, costumele. Să ne g î n dim. . . Dar mai bine să nu ne g â n d i m la asta.

M a i bine să ne g î n d i m că spectatori i s î n tge ne roş i dar ş i e x i g e n ţ i , c ă e x i s t ă acum omare î n c r e d e r e în televiziune (dar, ca orice î nc r e de re , se poate pierde. . . ) , că ave m talente,avem fantezie, avem pos i b i l i t ă ţ i , mij loace, int en ţ i i bune. Trebuie să s c ă p ă m de complexelede inferioritate care nasc ba na litate şi plictis,mediocri tate ş i blazare. Trebuie 6ă ne el ib e r ă m de spaima de a avea umor, de sfialade a satiriza ceea ce trebuie să fie satirizat,de comoditatea de a gâ nd i în ş a b l o a n e , de

s t u p e f a c ţ i a p a r a l i z a n t ă î n fa ţa noulu iAltfel, vom descoperi la teledivertismentele

cu public, din ce în ce mai multe locurigoale în săl i le de spectacol (aşa c u m am şi î nc e pu t să descoper im, d a t o r i t ă unor indiscretesau nedibace camere de luat vederi . . . ) , f i i ndc ăpe acelea din jurul televizoarelor nu le vomdescoperi n i c i o d a t ă . Iar cu aparatele î n c h i s e ,nici mis iunea e d u c a t i v - c e t ă ţ e n c a s c ă şi cultu-ra l^ i r t i s t i că a televiziunii nu- ş i va puteaatinge scop ul. S-a du s epoca em isiun ilor

somnolente dc la î n c e p u t u r i l e te leviziuni i ,c î nd spectatori i s t ă t e a u cu fidelitate în fa ţaecranelor luminoase numai ş i numai pentrua gus ta miracolul pr imir i i în c a s ă a unorimag in i vii trimise de la d i s t a n ţ ă . A c u m .majori tatea c e t ă ţ e n i l o r p r e f e r ă s ă d o a r m ă ,da c ă li se face somn, cu televizorul î n c h i s .Ar fi p ă c a t , mar e p ă c a t să ajungem a considera televizorul o m o b i l ă i n u t i l ă , pe cares-o m u t ă m din t r -un col ţ în oltul al l oc u i n ţ e i ,ca pe un scaun cu trei picioare, numai bun

de aruncat în pod. AT fi mare p ă c a t (pentru. .mic robi ş t i " ca şi pentru restul lumii) săs i m ţ i m la un moment dat că se poate t r ă isi fără televizor, aşa cum s-a t r ă i t şi î n a i n t e ,a ş a cum s-a t r ă i t şi fără avion, şi fă ră lu mi nă e l e c t r i c ă , şi f ă r ă s ă p u n , şi f ă r ă roa t ă . .

Dintr-o astfel de s i t u a ţ i e nu ne-ar salvanici . . invadatori i" lui David Vincent, acesteterifiante nă s c oc i r i ale unor i m a g i n a ţ i i epui zate. M ă r t u r i s e s c că. dintre toate serialeleprezentate de televiziune , bu ne. rele. m iilo ci i.ncestn este cel mai aproape de absurd. SăPla i . s îmhătă de s â m b ă t ă . în fa ţa televizoruluica să as i ş t i la aventu ri le u nu i arhitect înc ă p ă ţ î n a t . care l u p t ă c u p u m n u l î m p o t r i v aunor e x l r a t e r e ş l r i d o t a ţ i cu cele mai neverosimile mijloace tehnice de r ă z b o i , ide cons-t r î nge re , de anulare a v o i n ţ e i , mi se parechiar mai al>surd de c î t ser ialul î n s uş i . D i n colo de a pa r i ţ i a . î n t r -un episod sau altul, au n u i costarring. a u n u i special guest, r ecunoş t i cu a m ă r ă c i u n e mereu a c e e a ş i s c he mă



sau nepămi în tene) îndrăgos t i t e de campionulsolitar a l contraofensivei terestre, ace leaş iuzine s a u mi ne pă ră s i t e în oare-şi fac cuibodioş i i invadatori. . . D i n acest serial mu r ă z bate de c î t s pa i ma s upc re i v i l i z a ţ i o i de cons umin faţa unei eventuale s upe r - s upe rc i v i l i z a ţ i i ,d o r i n ţ a do a biciui nervii mol e ş i ţ i a i spectatorilor, incapaci ta tea d e a î n c h i p u i n i ş t e relaţ i i logice, fireşti chiar cu — să zicem —posibilii mesageri a i unor lumi extragalaotico.

Curios este faptul că sna r e n u n ţ a t , per î nd , la Răzbunătorii, la Incoruptibilii —

care, orişicât , aveau ca l i t ă ţ i l e lor (de umor ,de autenticitate, de personaj , de dramaturgie)— pentru a se prelua acest serial orgoliosşi s tup id , î n care s ingurul lucru acceptabi leste figura a t r ă gă t oa re (de ş i ca m c r i s pa t ă deobsesia vizitatorilor) a lu i Roy Thines (darcare <serial n u a avut u n actor s impat ic înr idul pr incip al ?) . N u în ţe leg de ce t rebuiesă li se bage în cap telespectatorilor că fă răaces t superman. f ă r ă aces t Hercule a l erei

cosmice, p ă m â n t u l ar fi fost de mult luat în s tăpânire de f i inţe le extraterestre deghizate în oameni şi puse exclusiv pe fapte urâte . . .Vreau s ă cred că telespectatorii îş i p ă s t r e a z ăumorul şi se a m u z ă copios în f a ţ a acestora p a r i ţ i i bune doar de speriat copiii . X umai ex i s tă căpcăuni , ex i s t ă , vorba lu i Cosaşu.inv ridăm...

Trebuie făcut , deci , ceva î m p o t r i v a locurilor goale d in jurul televizoarelor, trebuie în cercat, trebuie î n d r ă z n i t . Şi în d i r e c ţ i a distractivului , şi în d i r e c ţ i a ins t ruct ivului —ceva în genul admirabilelor l ec ţ i i -eoncer t alelu i Léonard Bermstein, ceva î n genul bunelorspectacole de is toria teatrului universal , cevatu genul suitei neorealiste de la teleeinema-teeă, ceva în genul marilor anchete sociale,ceva în genu l marilor c oncu rsuri , ceva îngenul marii fantezii . F i i n d c ă u n d e n u e fantezie, n u e televiziune.. .

D . S o l o m o n

S T A G I U N E A

î N

D E Z B A T E R E A

A. T. M.

Am pr imi t cu bucur ie — in t r -una din ultimele zile ale luni i decembrie — din parteaAT M, o i n v i t a ţ i e la o dezbatere. T e m a a n u n ţ a t ă : „ U n e l e probleme privind valorif icareacrea ţ i e i dramat ice

î nspectacolele

d inpr ima

parle a s tagiuni i 1971—1972" .N u prea n u m e r o ş i i p a r t i c i p a n ţ i a u asimilat

c uvâ n t u l introductiv rostit d e D i n a Cocea,v i c e p re ş e d i n t a ATM, care a î n c e r c a t — princ î t eva aprecier i legate de repertoriu, de calitatea unor spectacole şi de a u d i e n ţ a lor lapublic — s ă ofere d i s c u ţ i e i u n punc t de pornire. D ar , fie că aprecierile a u fost c a m generale, fie că tema, oarecum d i fuz ă , n-a captatrealmente interesul auditoriului , discuţ i a ademarat greu şi a continuat dezlinat . O idee

s-a cris tal izat t o t u ş i : că nivelul crea ţ i e i depiese şi spectacole se resimte de pe urmascăder i i tonusu lu i m i ş c ă r i i de idei în teatru— de unde necesitatea i m p e r i o a s ă a uneii n i ţ i a t i ve care să î nv i e b u n a t r a d i ţ i e a colocviilor estetice şi profesionale, s ă consti tuie fermentu l unui curent de opinie. U n i i dintrevorbitori (Valentin Silvestru , Beate F red an ov.Sanda F a u r . George Carabin, Natalia Stancu)au adus exemple şi propuner i meni te 6ă contribuie la dinamizarea c l imatu lu i de crea ţ i e ,

lansând u n apel energic î m p o t r i v a p a s i v i t ă ţ i iintelectuale, a lâncezeli i , a indiferent ismului ;apel la care. evident, subscriem.

N u insă fă ră a sub l in ia o Condi ţ ie esenţ ia lăpentru autori tatea a r t i s t i c ă şi efic ienţa oric ă ru i for de dezbatere : capacitatea de a mobiliza în pr i mu l rînd valorile autentice aleteatrului, pe r s ona l i t ă ţ i l e creatoare, marii ar-t iş t i j i n a bs e n ţ a c ă ro ra cele m a i nobile deziderate r ă mâ n l i t e r ă moa r t ă (b a ch i a r r i s că ,su b pres iunea me di oc r i t ă ţ i i , să se transforme

în contrar iul lor, a n u l â n d cri teriul d c valoare) .D i n pă c a t e , la prea rarele r eun iun i i n i ţ i a l ed e A T M , a c e a s t ă a bs e n ţ ă a deveni t de m u l t ăvreme cronică . Ia tă u n subiect d e m e d i t a ţ i epentru conducerea asoc ia ţ i e i oamenilor deteatru : ce ar fi de f ă c u t pentru a realizaputerea de a t r a c ţ i e , a o b ţ i n e creditul moral ,adeziunea vâr fur i lor mişcăr i i teatrale, astfel încî t asociaţ ia să d e v i n ă î n t r - a d e v ă r o for ţăc a pa b i l ă să se i m p u n ă în v i a ţ a noa s t r ă art i s t ică .



D i n u B o n d i

Cu pro fundă durere trebuie să însc r iem în carnetul funerar al literaturii

şi teatrului, numele lui D i nu Bondi , mort, la o vîrs tă încă a ac t iv i t ă ţ i i fecunde,

in seara dc 5 ianuarie.

Dinu Bondi a fost un prozator şi dramaturg, căruia porţ i le teatrelor nu i s-au

dosi Iii-, după cum sc cuvenea meritelor sale. Efo ra reor i se produc asemenea

neînţelegeri şi. nu rareori se comit asemenea ne dre p t ă ţ i , ale c ă ro r victime cad

oamenii dc mare discreţ ie , de absolut dezmteres, de pasiune pură . D i nu Bondia fost unul dintre aceşti oameni, care mai avea, în plus, t r ă s ă t u r a , m ai f rumoa s ă

poate decî t toate celelalte, de a nu se lăsa adumbrii, alterat, acrit, ci de a-şi

conserva intacte, vii, neobosite, entuziasmele ideii şi sentimentului. A scris p î n ă

in ultima cl ipă, cu o febră de începă tor , cu o înc redere generoasă si n e v i n o v a t ă ,

dc adolescent. IVu încape vorbă că, din m a l d ă r u l de pagini r ă m a s e în sertarele

lui. cilorva. cel p u ţ i n , li se va face dreptate .

Dacă aprecierea scriilorului a fost, în general, n e d r e a p t ă , aprecierea omului

a fost unanim jus tă : D i n u Bondi a fost iubit şi stimat, în m ă s u r i egale, — ceea

ce se î n l i mp l ă destul de rar. E r a u n p rieten desăvî rş i t , şi era un om c ă ru i aoricine i se pulea î nc r e d i n ţ a , cu certitudinea că nu va fi de z a mă g i t . Şi în re la ţ i i le

cu el, a n e n u m ă r a ţ i oameni, nimeni n-a fost de z a mă g i t , şi prea puţ in i s în t cei

care să nu-i fie datornici, şi nici unul nu c, căru ia el — de o gingăşie sufletească

ne a s e mui t ă — să i-o fi reamintit.

Cu m n-ar durea, adine şi ascuţ i t , pierderea un ui astfel de om ?



S U M M A R Y

T h e firsl issue of lhe T E A T R U L m a gazine in 1972 is dedicated maiidy tolhe cé lébra t ion of the great playwrightI on L u c a Caragiale (120 years since b isb i r t i i ) .

Geo Bogza : I was also born in Plo ieş t i .T h e author associâ tes Eminescu ' S geniuswilli Caragialc's genius, considering theinpermanences in the spiritual structure of lhe Romanian people.

Sică Alexandrescu — the creator of some classic settings of Caragiale's plays— sketches a "self-portrait" of the authorof the "Los t Lett er" from autographs

and other documents a n d testimoniescontemporary with tlie playwright.

I . I g i r o ş i a nu : F r o m M ol i è re to Cara

giale ( I ) . While trying n ew ways to

approach their works. the author disco-

vers subtle tangen cies a n d incidences

belween the two classics of world t héâ t r e .

Iorgu Io rdan : The history of a thea-

trical season evokes a n d discusses — on

the occasion of 75 years since the inau

guration of the p r é s e n t seat of the N a

tional T h é â t r e of I a ş i — a disputed periodduring h is directorship : 1928—30.

Actors in the pages of the magazine :Gh . Ionescu-Gion (the 1971 "Tea t r u l "Prize laureate) tells about the beginningsof h is career : he also refers to the aspects of today's t hé â t r e . Mircea Albulescudiscusses the actor's dilemma : betweent h é â t r e an d film.

' I n his "Professional Letters", D a nN a s t a deals with the Dialogue of Reh-earsal.

T h e "Publ ic ' s Opin ion" inquiry-cohimnsounds the opinions of the Ruchares tstridents about the rô le , efficiency a n dplace of t h é â t r e in die university world.

T h e H e l l and the Bi rd — unabridgedtext — a new play b y playwright and aactor I o n O m e s c u ; the play is a debateon the condition of artistic c r é a t ion andthe relation artist-society.

Permanent columns : T h é â t r e in theWorld (Dr . Brigitte T h u r n : Dramaturgyin the German Democratic Republ i c ) .Chronicle of the D r a m a , T . V . Chronicle,Mus ic Chronicle, etc.

P E 3 I 0 M E

l l e p u i . i i i n o u e p JKJ pu a ia a a 1972 r o j ţi i o c i t n i n c H B Oojibuieii c i t o e i i l a c r n u e . i i i -KOMy i c o M e j u i o r p a i p y M. JI. Kapa^sKa.ie( K 120-Jiennio c o J JHH e r o p o s K ^ e i o i n ) .

JJÎKOO Bor3a: „M a p o j y u i c H B ILio-e i u T b " . ABTOP o6 ri . e ^ H H a e T r e u n i i BMIIHC-c K y c rcmteivt Kapajţacaac, cnrraji H Xn e p M a H e i i T H o c T J O D i B j ţ y x o B H O f i c T p y u -T y p c p y M M H C K o r o H a p o j ţ a .

CH K» A j i e K c a H ^ p e c i c y , T B o p e i ţ K . i a c -e i i ' i e c x n o c T a H O B O K un paf taca . ic itc i ,u \ n s e c , n a ô p a c b i u a e T „ a B T o n o p T p e T " a B -T o p a . . I I u T e p j i u i i o r o m i c b M a " , c o ô p a H -H WH H3 m i c e s i H j ţ p y r n x c o B p e . M e u H b i x e inyJţO K y M e H T O B H C B H J ţ e T e a t C T B .

M. HjţampoinaHy: OT Moabepa ~ţo Ka -patvua.ie ( I ) , npouya H O B b i e yraw BOC -

n p H H T H H l ipon .USClCI i I l i i , O T K p b I B a e T H C -H i i u f U F . i e c o n p H K a c a H H a H e o i u i a i e i i i mM e s K j ţ y j r a y M a K a a c c H K a a m T e a T p a .

Hopry H o p j ţ a H : H C T o p u i e c K a a n a p -T H H a o ^ a o r o ; T e a T p a . t b H o r o c e 3 0 H a BOC -

C T a H a B . u i B a e T B n a i M a T n H O T K p b i n a e T j ţ a c -K y c c H i o ( n o c n y q a i o c e M H j ţ e c a T H n a T H j i e -T i t a c o j^na O T K P M T H J I 3 ^ a m i a Haïuto-a a . i b H o r o T e a T p a r . H ce) o n p o T U B o p e m i -

BOM r e a r p a . n . i i o M c e 3 0H e 1928—1930 r r . ,

n p o T e K a B m e M n o j ţ e r o p y K O B O j ţ c T B O M .

AKTOJU.I H a C T p a H H i ţ a x ; u \ p n a . i a : T ,

I l o u e c K y - ^ a w o H ( j i a y p e a T u p o u u i a t y p -a a j i a „ T e a T p " 3 a 1971 r o / ţ ) n o a e c T B y e To i i a u a . i a x C B o e u a p T H C T H i e c K O H K a p b e p u ,c c b i J i a a c b H H a B o n p o c u c e r o j ţ H a u i H e r oT e a T p a ; Mnpia A a o y a e c K y oGcyac^aeT j ţH . teMMy a K T e p a M e a î ^ y T e a T p o M H ( p H . i b -

MOM.

d a n 1 l a c r a , B „CBOUX n p o i p e c c H O H a J i b -

H b i x H H C b M a x , % s a m D i a e T c a „ J b n i J i o r o Mp e n e T H H H H " .

P y S p H K a - a H K e T a „OT.!I.IUI.I n y ô o H K i i "a u u i i u i i p y e r M n e n u H ô y x a p e e T C K H X C T y -J ţeHTOB O pO .U I , 3<p(peKTHBH0CTH H M e C T e ,K O T o p o e 3 a H H M a e T T e a T p B c T y j ţ e H i e c K O A IA i n p e .Ajţ H i i T i i u a — H O B a a paôoTa jţpaJwaTypran aKTepa Hoana O.MCCKY p a c o i a i p u i t a e ry c a o B H a x y ^ o î K e c T B e H H o r o T B o p n e c T B a HO T H O m e H i d î a p r u c r a K o ô m e c T B y .

I I o c T o a H H b i e p y ô p u K i i : T e a T p B jvmpc(JJ-p E p a r u T T T y p H r l P a M a T M n 1 1 , 1 B«I>1T), T e a T p a a b H a a x p o H H K a , x p o m t K ai c . l e i t u ^ e i i i i i i , M y 3 b i K a . i b H a a x p o H H K a u



S O M M A I R E

L e premier n u m é r o de l 'année 11)72 ost

consacré on grande partie à la commémoration tlu grand au leur comique I . L .

('.a racial o 12(1 ans depuis s a n a i s s a n c e .

Ge o Bogza : Moi a u s s i je suis n é à

Ploieş t i . L'auteur associe la g é n i e d ' E m i -iieseu à celui de Caragiale, c o n s i d é r a n t

ces deux gén ies comme des permanences

dans la structure spirituelle d u peuple

roumain.

Sica Alevandrescu, le c r é a t e u r de mises

en scène classiques des oeuvres de Ca

ragiale, crayonne u n ..autoportrait'' de

l 'auteur de Scrisoarea pierdută ( L a Let t reperdue) à l 'aide de lettres autographes

ainsi q ue d'autres documents et t é m o i g

nages contemporains.

I . I g i r o ş i a n u : D e M o l i è r e à Caragiale

(1), t â c h a n t de t rouver de nouvelles pers

pectives pour aborder leurs oeuvres, d é

couvre «les subtiles tangciircs et inci

dences entre les deux classiques d u

t h é â t r e .

lorgu Tordan : L' historiqu e d 'une saison

t h é â t r a l e , é v o q u e et discute (à l'occasion

des 75 ans depuis l ' inauguration d ub â t i m e n t actuel d u T h é â t r e Na t io n a l de

Iaşi) la saison c o n t r o v e r s é e : 1928—30,q u i s'est d é r o u l é e sous sa direct ion.

Les acteurs dans les pages <le la revue :C h . lonescu-Gion ( l auréa t d u pr ix de larevue . .Teatrul" ]>our 1971) raconte lesd é b u t s de sa c a r r i è r e , tout en abordant

aussi les p r o b l è m e s actuels d u t h é â t r e .

Mircea Albulescu, le dilemme d e 1 acteur,

entre le t h é â t r e et le c i n é m a .

D a n Nasta , dans le cadre de „Ses lettresprofessionnelles'*, s'occupe d u „ D i a l o g u e

de la r é p é t i t i o n " .

L a r u b r i q u e - e n q u ê t e . .L 'opinion d u p u

blic" p r é s e n t e des sondages effectués

pa r mi les é t u d i a n t s bucarestois sur le

rô le , l 'eff icaci té et la place d u t h é â t r e

dans le monde universitaire.

I a d u l şi p a s ă r e a (L'enfer et l 'oiseau) —p ièce nouvelle d u dramaturge et acteur

I on Omescu est u n d é b a t sur la condi

tion de la c r é a t i o n artistique et su r lesrapports d e l 'artiste avec la soc ié té .

R ubr i ques permanentes : L e T h é â t r e

dans le monde (Dr . Brigitte T h u r n : L a

Dramaturgie dans la R é p u b l i q u e D é m o

cratique Allemande), L a Chronique dra

mat ique , L a Chronique de la t é l é v i s i o n ,

L a Chronique musicale, e t c .

I N H A L T

D ie ers le Mum iner des .labres 1972 ist

z u m g ro s s i e » Tei i dem Amhinken des

hervorragenden Komiidienaulors 1. L . Ca

ragiale (aus Anla ss seines 129. ten Ge b u r l -

slages) gcwidmet.

Ge o Bogza : Auch ich wurde in Ploieş t igeboren. D e r Schriftsieller assoziiert dasG é n i e E m i n e s c u s mit dem G é n i e Cara-gialcs u n d belrachtet beide a l s Pern ia -nenzen in der geist igen Struktur desruman i schen Volkes.

Sică Alexandrescu, Schiipfer einigerklassischen I n s zen i emngen d e r Werke C a -ragiales, skizziert c in ..Selbstportrait" des

Autors des . .Verlorenen Briefes" a u s auto-graphen llriefen u n d ande r en D okumen t enund Zcugnissen seiner Zeit .

I n M o l i è r e u n d Caragiale (I ) enldeckl

I . Ig i ro ş i a n u be i m Versuch neuer Ges ichts -p m i l l e in der D c u t u n g d e r Werke subti leTangcnzen u iu l Gemeinsamkei ten d erbeiden Klass iker des T hea t e r s .

Io rgu I o r d a n : Die Geschichte einerThoate.rsuison evoziert u n d bespr ich l (an-lăssJich d e r F e i e r zu m 7 5 j ă h r i g e n J u b i -l ă u m des g e g e n w ă r t i g e n Saales d es N a -l ionaltheatcrs in Iaş i ) d ie um&lritlencTheatersa ison : 1928—1930, unter seinerI n l endan t u r .

Schauspieler schreil>cn fiir d ie Zeit-schrift : G h . Ionescu-Gion ( P r e i s t r ă g e r d e rZeitsehrift „ T e a t r u l " fiir 1971) l ier ichtelvon d en A n f â n g e n se iner Laufbahn au sder Sicht d er Problemat ik des beul igenThealers ; Mircea Albulescu diskul ier t das

Di lemma des Schauspielers zwischenTh e a t e r u n d F i l m .

D a n Nas ta spr ich t i n sc inen . .Fachbr ie -fen" vo m Dialog d er P r oben .

F i n e Rundf rage in der Sparte M ei nungdes Publ ikums versucht z u erfahren, wiesich d ie Bukares te r S tudentcn zu r Rolle ,A\ i rksamkei t u n d Stellung des Theater su n U n i v e r s i t ă t s l e b e n stel len.

D ie H ol l e u n d d e r Vogel, e in neuesWerk des D r ama l i ke r s u n d Schauspielers

I o n O m e s c u (u n g e k i ï r z l e r Text ) , stellt eineD é b a t t e z u r Kondi t ion des k ù n s t l e r i s c h e n

Schaffens u n d d e r Beziehungen des Kiinst -

lers z u r GeseUschaft d a r .

P e rma n e n te R u b r ik e n : T h e a te r d er

Welt (Dr . Brigitte T h u r n — Dra ma t ik

der D D R ) , Thea te rchron ik , TV-Chronik ,

Musikbesprechung u s w .



PENTRU 1972

ABONAMENTE

ADRESAŢI COMENZILE DUMNEAVOASTRĂ PRINOFICIILE POŞTALE Şl FACTORII POŞTALI

PREŢUL UNUI ABONAMENT;21 lei pe trei luni;

42 lei pe şase luni;

84 lei pe un an



TIRGUL DE IARN

10 ianuarie' 72 * 12 februarie' ÎN ACEST INTERVAL PUTEŢI CUMPĂRA

LA PRETURI AVANTAJOASE

ARTICOLE DE ÎMBRĂCĂMINTE Şl ÎNCĂLŢĂMINTEDE SEZON

revista teatrul, nr. 1, anul xvii, ianuarie 1972

Documents