apicultura - iunie 1972

5/12/2018 Apicultura - iunie 1972

1/52.~Apicullura. :


2/52

Nr. 6-iunie 1972-Anul)()(VApicultura

ION CIRNU

ZAHAR!."VOTCULESCUGHEORGH!:l JUSTANICOLAI! TLlE$IU,HOllIN HANGANUNICOL.AE GAIN}.z. V.N. CAZACUlLhRION DROBIT10-:-l RUSU,ION PICAIO SIF BARDOSSYCONSTANTINANTONESCUure OGll.ADAJON Bhl.MEZI'';TER FEKETEELENA VULPE - e c . . mai buni uupinIMYKOLA HAYDAK - Hrinire. albint.lorTAISI" !VANOVNA. - RtviJI.II soyi.t;d "Pctiio"o(htvo- " ~ o a sni-GUllIN}, verllt 50 de In; de c"i.S[ello~~ ELENA HOCIOTA

N, TOPOl\.

SUMAR_ S1 orl3nidm !ir:IIIeini.:: IH'I~nimcu fl.. rii.foualu\u ""jatotu! .lbinclor.- ACliviu


3/52

Dr. ing. ION C1RNUs. c. c. A. s.

SA ORGAN IZAM TEMEIN IC POLEN IZAREAFLO RII.SO ARELU I CU A JUTO RUL A LB INELOR

Eloarea-soarelui constituie principala plaota o!eaginoas3 din tara noastrii,ocupind anual 0 snprafata de peste 500000 hOI,ceea ce reprezinta de 4-5ori mal mult decit toate celelalte culturi cleaginoase impreuna.Impcrranta acestei plante rezulta ~i din multiplele avantaje economice pecare Ie oferi industr'iei alimentare $ f alter industr'ii, precum ~ica plantafurajera-melifera valcroasa,Trebuie (nSa sa mentionam ca, prin specificul sau biologic, floarca-soareluieste 0 plantf tipic entomofila, respectlv avizatji exclusiv la polenizarea in-crucitata cu ajutorul insectelor.Asadar, polcnizarca entomofila la Hoarea-soarelui constituie alituri de, cele-lalte masuri agrotehnlce, 0 conditie esentiala! un factor hotaritor, in asigu-rarea unei productii superioare de saminta ~i respectiv de ulei.Datorita L n 5 a extinderii pe suprafete tot mai mari 3 tratamentefor cu insec-ticide ti ierbicide, pentru combaterea daunatoruor din seetorul agricol ~ipornicol, numsrul pclenizatorilor naturali a scazut simtitor- astfel c a rolulacestora in polenizarea culturilcr ~i a livezilor este cu totul neinsemnat.In acest context rezulta c a 0 polenizare completd ~i sigura a culturilor deHoarea-soarelui nu se poate practic realize declt eu ajutorul albinelor. Spredeoseblre de insectele salbatlce care apar Intlmplator p . in numar foarteredus, albinele Iormeazd familii puternice ~i pot fi dirijate de om dupa nece-sitate, astfel indt sa efectueze in timpul optim cercetarea repetatii a florllor,paralel cu declansarea treptata a infloritului, realizjnd tn acest mod 0 pole-nizare uniformd ~ completa, mai ales c a in perioada de inflorire a florii-soarelui (iunie-lulie), familiile de albine ajung in general 101maximum dedezvoltare biclogica, cu un numdr mare de culegatoare, respectiv cu unpotential ridicat pentru efectuarea unei poleulzdrl eficiente a culturii.In sprijinul accsror aflrmatii sint rezultatele cercetaeiloe intreprinse deSt3tiunea ccntrata de cercerarl pentru apiculturf ,i sericicukurd, pe 0 pe-rioada de 4 ani ii anume: sporul mediu de recolej obtinnr in ccndirli deprcductie [a culturiIe de floarea-soarelul polenizate cu ajutorul albinelor (in17 intreprinderi agricole de stat fi cooperatiste) a variat tntre 313-358kg/ha (in medie 322 kg/hal, ceea ce a reprezentat fata de lanurile nepole-nizate cu albinele, 0 cresrere a prcductiei cu 16-270/", Ia 0 norma minimade polenizare de 0,7-1,3 familii de albinelba (tn medie 1,05 familH dea1binelha).Cu toate aceste rezultate graitoare ~ a actiunilor intreprinse de AsociatiaCrescdtcrllor de Albine pentru practicarea unui stupfrit pastoral rationalla Floarea-soarelui, polenizarea acestei culturi cu importanta econornicarernarcabile, sc efectueaza ti in prezcnt in mod intimplator, neorganizat, cecace se rasfringe negativ alit asupra productlel de miere cit ~imai ales asuprarecoltei de seminte, Aceasta se datoreste pe de 0 parte faptului c3 fiecareapicultor cauea s a se deplaseze In pastoral, la lanurile de Floarea-soareluicele mai apropiate sau mai user aeceslblle, eeea ce di nastere L1aglomeraridaunatoare familillor de albine (ratacirea afblneloe, randament mic la cutes,rasp~ndirca de boll) iar pe de ald. parte, multe laneri rami'n partia1 sau


4/52

total nepolenlzate, ceca ce se soldcaza cu productll de seminte scazute, atitcantitativ cit i calitativ (prccent mare de seminte seci}.Pe linga aceasta trebuie mentienat Ji faptul cl apicultorii mai sint interesati~i de gradul de secretie nectarifera a lanurilor (soiurilor) de [loarea-soarelui,ceca ce se manifestii evident prin gradul de atractivitate pentru albine ~irespectiv printr-o polenizare mai intensii ~i eficienta. Subliniem d ~i acestelement - gradul de atracrivicate pentru albine trebuie luat in consideratienu numai de apicultori, ci ~i de cultivatorii de floarea-soarelui, deoarece deaceasta depinde Irecventa i intensitatea de cercetare a florilor de carrealbine p respecrlv cantitatea ~i calitatea recolrei de semtnte.Fata de importanta economici deosebitji a florii-soarelui, se impune orga-nizarea sistematica a actiunii de polenizare, deoarece, asa cum s-a subliniatm~i sus, sporirea recoltei depinde in mare masud de aplicarea la timp ~in conditii optirne a acestei masuri agrotchnice.In accst scm unitiitile cultivatoare de Floarea-soarelul, ca beneficiare, trebuiesa. organizeze temeinic actiunea de polenizare, astfel ca intreaga suprafatade cultura sa fie pclcnizata saturat cu ajutorul albinelor,Este necesar sa fie cunoscute temeinic conditlile de bad care concurs lacrganizarea ~i efectuarea unei polenizarl saturate, cu maximum de cficientaeconomics.In Cimpia Romana, care constituie 0 zona favorabllf pentru cultura Ilorii-soarelui, existli intreprinderi agricole dt stat ~i cooperatiste care cultlvaaceasta plantii pe sute ~iuneori pe mil de hectare, in una sau mai multetarlale. Aceste suprafere Intinse de Iloarea-soarelui trebuie sa fie integral~i uniform polenizate eu ajutorul albinelor, pentru a se prevent astfel sca-derea cantitativji ~i calitativd a recoltei de seminte. In acest scop se reco-mandii ca Hecare unitate agricola cultivatoare de Flourec-soarelul sa tnroc-mcascl concomitent cu devizele anuale ~i planul cperatlv de polenlzare aculturii, care sa cuprinda urmatoarele :- suprafata culrivatii cu floarea-soarelui pe tarlale ;- distanta tarlalelor fata de comuna (sat), ~ose:.lsau drumul comunal ;- numirul familiilor de albine necesare pentru polenizarea complete, so-cotindu-se 2 Iamilii puternicclha (minimum 1 familie de albine/ha);- numarul [amiliilor de albine existente In comuna. pe care se poate conta13polenizare ~inumai in cazul ctnd distanja de 13 tarla fa comund nu depa-IOjte800-1000 m ;- deficirul de familii de albine, ce urmeazi a se asigura din timp, princontractarea cu apicultorii prin Hlialele judetene ACA ;- schema de amplasare a stupilor pe teren, in raport cu suprafata ~iformatarlalei cultivate cu Hoarea-soarelui, astfcl ca s a Sf asigure 0 polenizareunlforrna ~i compled. La fixarea vetrelor de stupina pentru polenizare tre-buie sa se aib5 in vedere cl raza de zbor a albinelor nu depa~e$te in gene-ral 500-600 m, cercetarea eea mai intensa inregistrindu-se in jurul a100-300 m.Pentru ca "pbnul cperativ" privind polenizarea culturilor de floaree-sca-relui s a fie realizat la timp p in ccnditii optime, in vederea obtineril uneieficiente maxime, este necesar ca unirlitile culeivaeoare sa tncbele din vremecontracte ferme co detlnatoril de Iamilii de albine, prin filiale1e ACA.In aceste contracte trebuie sa Sf prevadji atit cbllgatiile apicultorilor cit ,iale beneficiarilor.In desfasurarea actianii de polenizare cu ajutorul albinelor trehuie sa se t i n aseamii de urmatoarele aspecte tehnico-organizatorice :


5/52

- deplasarea stupilor contractati trebuie s a se efeceueee la lnceputul tnflo-rjrii lanului res~ectiv (5-10010 flori aparutc: in Ian) pentru a $C realiza 0eficienti maxima la polenizarea cultueu ;- vetrele pentru amplasarea stu pilor sa se stabileasca in aproplerea Ianu-lui, dupf 0 schema tntccmitf astfel ca Intreaga suprafata sa fie pclenizatjiuniform ~icompler,In cazul supraferelcr marl, clnd asezarea vetrelcr pe marginea culturii nuasigura poleuizarea integrala, se vor prevedea vetre interioare plasate peIiniile de expleatare existente, sau la nevoie se vor amenaja vetre cores-punziitoare in mijlocul lanului, luindu-se la amplasarea stupilor masuri pen-tru prevenirea ratacirii albinelor. Este necesae ca distanta de amplasare astupilor fata de Ian sa fie pioa la 100 m, clnd eficlenta la polenizare p ran-dameurul Ia cules sint maxime.Familiile de alblne eontractate pentru polenizare trebuie sa fie puternice,bine populate cu albine, avtnd fiecare 7-9 rame de puler, deoarece s-aconstatat c:i familiile de albine mai slabe au un numar de culegatoare depatru ori mai mic,o atentie deoseblta teebuie s a se acorde polenizarii lotueilor de hibridarepentru crearea hibrizilor simpli de jloarea-soarelui care Inceptnd cu anul1972 ccupd suprafere tOt mai importante. Loturile de hibridare comportsin anumite cazuri (atractivitate mni redusa) 0 tehnlcf speciald prin apli-carea dresajului albinelor ~i dublarea normei de familii la hectar pentrua se asigura un grad de Iecunditate de 10010. tinind cont de importantaeconomics ~i valoarea biologica r'idicatji a semintei hibride de f1oarea-soarelui,Pcntru ca polenizarea co ajutorul albinelor sa se desf350are 10 conditlioptime ~ieficient, unitatile cultivatoare de Iloarea-soarelui trebuie s a asigure :- interaicerea aplicarii tratamentelor cu substante toxice pentru albine(insecticide, ierbicide erc.) pe toati pcrioada Infloritului Ilorll-soarelui, pre-cum ~ la a1te culturi Invecinate aflate in Hoare;- aproviaionarea Cll apl'i pentru albine;- acordarea unor recompense materiale pentru fiecare familie de albinetransportatji la poleniaare, care s a acopere cheltuielile de transport ~iunclecheltuieli ce se efectueaaa cu hrdnirile de stimulare pentru intensificareapolenizarii, mai ales in conditii metcorologice nefavorabile;- aplicarea la timp a intregului complex agrotehnic, ca: ingra~amjnte, in-tretinerea culturii la zi etc, deoarece prin aceasta se creazji conditii favora-bile pentru 0 secrcrie nectariferd mai buna ~i respectlv 0 cercetare a albi-nelcr mai intensii.Trebuie avut tn vedeje di 0 actiune arit de importanta, de 0 amploare lanivel republican, nu poate sa dee rezultatele scontate fara incheierea decontracte ferme lntre apicultori ~iunitjitile cnltivatoare de Iloarea-soarelui.De accea actiunea polenizar'ii cultutiloe de Hcarea-soarelui esre necesar sase generalizeze ~isa ise acorde importanta corespunzjitoare, deoarece printr-opolenizare saturatii ell ajutorul albinelor a intregei suprafcte ocupata deaceasta cultur3 se realizeaza un spor de productle in valoare de peste 300rnilioane lei anuaL


6/52

Dacea de seamji pe aaul. 1971 prezentatade secretarul general a J Asociatiei Ceesca-torilor de Albine ing ".~ug~ Ma~a. ~ ~~-o o y a snarutara a Ccnsiliului .Ascciatiei din23 "'p


7/52

C R E S C A T O R I L O R D E A L B I N Eln vederea 1argin i i eesurselor meiifere si2mbUlllutltinea conditblor de cutes, ma-surile luate s-cu materializec a,tit prinlegea 22/1971, privind organizaoea pro-ducenii ~i folose-ii capionalc a resurselorde rrucreturi, in oare oeste previz.u.ta ~i'apiculou.ra, cit ~i prin acriunea dcsfasu-mea In domeniul tehnologiei culturiiFlorii-soarelui, care prevede folosiroa obli-garorie Q clbinelor In actiunea de poleni-zaire a suprsfetelor ocupate ou aceascaoulollla.Acordarea de asistenta tehnici apiculro-rilor din sectoeul de SCat, coopenatist cit~ orescatorilor de albine cu gospodarieindividuala, de canre organizadilc retire-riele G ! I e Asociariei Q adus de csemeneaun sprajin substantial perrtru diversitioarea~i cresterea productiei in apicultura.Totodeta pentru apararea sana.tacii [ami-Iiilor de albine, filialele judetene ole Kso-oiapei noastre au organizat ca ~i'in asriitreouti echipe voluntare In vederoa pre-vene-ii ~i combccerii bolilor da .albine, iarpe plan central princ--c targi colsborareeu Dircctia generala ssnieer-veterinsradin Ministerul Agriculturii) InduscrieiAlimenccrc ~i Apelor, a fost elabonat sis-a crccut L a traducerea ;n via~a a unuivast program mationel de eradioare a bo-Lito! ~i inecaicatiilcr '}a elbioe.In scopul imbunatli~'rii 'CaJ.iti~ii 'utilajelorji cehnoiogiiior de producrie, Comitetulexecuriv al Asociatiei a organizat in amul1971 Cenorul de studii, proieotari ~i In-va~a1Il1111tepiool, care p ourivct; plamilui deaotivitate i~duce 0 connriburic din celn cc enai eficicnta ~i~a proieotaeea 1i di-versihicarea wtilajelor ~i insta,la(hlllor -ne-cesare sectorului apiool peruurucontinuamcderaizare a -tehnologiilor de Innrepinerea familiilor de albiee, recoltasea ~i pre-lucnarea produselcr apicole.Pcnoru popularizaoea reaulratelor ~iapor-tului epioulturii 1n eccnomia nationala prc-

D I N R . S . R O M A N I AGum ~ia epnjinului acordat de Asociarieacestui domeniu de activitate ou prile-jul .sarbatoririi "Zilei .recoltei" ~ia "Sap-tamjnii internationale a apicultorjlor" aufosc organizate expozitii ~ diferioc mani-fC3taa-i cere au favorizan ~i prerioaseschbmburi de cxperienta. Amineim de a-semenea do Asociatia noastra .a partici pa t1. lucririle celui de . . J XXIII-lea Congresin tennapional de apioultura de: la Mos-,COVr.l, manifesuare J '3 care prin grija Aso-ciatiei O J. paruicipat ~i0 delegatie fermatadin 130 de apicultoei $ispec.i.ali$ti cu re-prezentanti din -toate judetele ;irii. La 01-ceasra manifcstaire Asociatia a prezerrtat~i UIn. frumos stand apicol 1 n cere au fostevidefitiare cele mai importenoe rcalizaripnivind noudpJe din apioultura .romk-neasca uncle instalatiile, 'utilajele si mate-nislele .realizate de Combinacui cpicol 011Ascciatiei S-aIU bucurat de aprccleri .elo-gioase din paotea v i z i o a o t x ) l r t i l l o r . Oa :rczul-Dale gt firumoasei prezentfri, jurrul expo-zitiei a eoordat expooarelor romane~ti unnumar impcrcmt de diploma ell medaliide aur, ,a,rginft ~l bronz.Paralel ou activitacea -orgamizatorica ~itehnica 'a Asociatiei - 10 scopul popu-larriz~rii apjcultur'ii ~i inrtnoducerii nculuiIn practioa apicudeorilor, Asociatia incursu] arwlui 1971 a desfi4urllt si 0 larga


8/52

acrivitace editorials. Printee lu:orarille 0-parite ~i difuzate ln teren mentionjimcalendarul apicultorului, un pliant privi-tor la dezvoltarea apiculrurii in taranoastra, Manualul apicultorului, brosurile"Boala ln prisaca" si "Mierea de mana"~i alte lucrari de specialitate care au con-eribuit nemijlocir -la ridicarea nivelului depregatire ' 3 . 1 apiculrorilcr. Legac de acti-vitatea editorials trebuie evidentiar fap-w't d [nceplnd cu anul 1971 (luna iulie)~n scopul asigurfrii unei permanente le-gaturi lntrc Asociatie si rnasele Iargi decresctrori de albine din tntreaga tara, re-vista Apicultura Ii Meheszet, organ de~tiin~a $ i practicd apicola a1 Ministeru-lui Agriculrurii, Industriei Alimentare ~iApelor ~i al Asociatiei Orescatorilor deAlbine, a trecut ~ administratia organi-zatiei noasnre, Implinindu-se prin aceasta=un vechi deziderar a J . apicultorilor dinpatr-ia noastrji.Ca urmare a Lnbunara;irii formei de ipre-zen tare fi fondului acestei publicarii, acrescut Ii numarul cicitorilor. Colegiul deeedactie al revistei va trebui sa depuna. f i tn conrinuare eforturi pentru 0contr-i-butie ~imai eficienta a acestei publioatii1 a continua dczvoltare a apiculturii ro-mdnesti.Pentru ridicarea nivelului de pregjitire aapiculrorilor reate filialele judetene aleAsociatiei Crescftorilor de Albina au Of-ganizat in anul 1971, cursuri apicole demasa, conferinre, schimburi de experien-;a, consfdtuiri lunare de productie si ausprijinir organizarea nnw curs de pregji-tire i i i . cadrelor de apiculrori penrru sec-torul silvic ou 0durata de 3 luni. Mer-glnd pe linia promovarii actiunilor depregatire i i i . cadrelor p . asiguraa-ea schim-bului de mfine QI generadilor acwele deapicultori - urmare a propunerilor fa -cute de cltre Asociaria noastra - a luatfiin~a primul liceu agricol eu specialitaceaapiculturjl de sub 'indrumerea Mjnisteru-1 u i Agriculturii, Induseriei Alimentere Ii6

Apelor unde 4i desfa~oarl pregatireaprima promotie de viitoare cadre tehniceapicole,In anul 1971, activitatea economics. a Asociatiei a fest orientaca pe linia satisja-cerii ceeintelor majore ale dezvoltariiapiculturii, asigurindu-se misuri eficienteaut pentru continua ~ntirire a bazeirehnico-materiale a stupinelor din secto-e-ul de stat, cooperatist $i a1 crescator-ilorou gospcdarie individuala sporind canti-tativ ~i calitativ volumul de utilaje, insta-.latii ~i materials cu care acestea au fostaprovizionate, pentru ~mbunata~irea va-Iorificarii productiei apicole I. nivelulexigentelor pietii interne si exporrului.Planul de productie al Asociariei a fostdep~it in acul 1971 ou 21,80/0 rezulrateleobtinute fiind mai ma.ri cu peste 54"/,fala de anul 1970.In anul care a trecut Asociatia Crescato-rilor de Albine prin filialele sale terito-e-iale a preluat ath de Ia crescttorii dealbine cu gospodllrie individual. clr Ii de12 stupinele sectorului de Stat importancecantitati de produse apicole pe care Ie-aprelucrat Ii conditionat ! . t Combinatulapicol pentru piata internf ~i export.1 n vederea asigurarii bazei tehnico-ma-teriale necesare practicarii apiculturii intoate sectoarele de acrivitare, AsociatiaCrescarorilcr de Albine prin unitatea sade prcductie - Combinarul apicolBuccresti - a realizer ~i livrat crescatori-lot de albine peste 23 000 stupi de dife-rite sisteme, 850 000 rame I. pachec ,alee urilaje ~i materiale apicole.Prin grija deosebita manifestatd de Co-miterul executiv al Ascciajiei pentrusprijinirea masei de apicultori cu stupi lapreturi avantajoase care s a scimulcze oa-menii muncii de L a erase ~isate sa. prac-tice apicultura, au fost adoptate solutiicorespunzitoare care au permis reduce-rea pretului acestora la 250 lei pentruswpul orizontal Ii RA 1001 Ii 220 leipentr-u seupul multietajat.


9/52

Parallel on actiunea de asiguoare tehnico-materials a apiculturii ~arii uoascre Inenul 1971, Asociatia tncadrtndu-se in spi-nirul directivelor de parrid ~i de stet pri-vind imbunata~irea continua 4 exportuluisi-a adus contributia la conuraoterea silivrarea unor comenzi de instalatii, uti-Iaje apicole ~i prod use apicole unor {aricare, apreciind scadiul de dczvcltare aapiculturii din patria noastra ne-au soli-citat sprijinul pe aceasta directie.Utilizarea eficlenta ~i rationala a fondu-rilor maceriale ~ibane~ti in oadrul acti-vita~ii Asociatiei In anal 1971 a consri-euit 0 preocupare perman end. a fntre-gului activ volurrter si aperat salariat,care 5-a materializat pric cresterea patti-moniului organizatiei noastre.

In fncheierea prezentar'ii diri.i de seamaa activicatii Asociatiei pe anul 1971, tov.ing. Eugen Mar~ secretaru] general atAsociariei a rufus multumiri organelor departid ~i de scat care au sprijinit In per-manen{a activiatatea Asociatiei In efor-turile depuse pentru eelizarea ~j depfsi-rea sarcinilor ~i ln primul rlnd Ministe-.rului Agriculturii, Industriei AlimentareIi Apelor .Au fest aduse de asemenea multurnirimembrilor Consiliului Asociatiei ~i tutu-Tor apiculrorilor din ,-ara, activistilor vo-lurrtaci ~iapaearului salariat, care prinmunca ata~ata ictereselor organizatiei aucontribuit nemijlocit la realizar-ile [nrcgis-urate tn anul 1971 si J.a crecerea pe noicrepte de deevcltaoe a apiculzunii dintara noastra.


10/52

am cronometru ~i eici mijloace necesarepentru deoermina.rea rtimp.iJ.or necesari tu-curor operariilor.Peace di [11.1 ar fi I l i J p s i 1 : a de anteres 0 ase-rnenea deterrninare tn stabilirea eimpilor,.pe care s a 0 f u c a a r o t t S.C.C.A.S., cit siC .S .P .LA ., Sn care sa se ad"ate conoret eco-nomia de 'tii.mp IC C Be rcalizeaza folosiadfagu[lj,i talllna~. Poarc di 3 J f a 1 l i ' r u : i ccncretacest fapt s.....r putca detcmuna fcdosireaacesaui produs eu mare eficJen~a ~n stupi-nele mari unde, din oauz a I1Vp seide timp,etcparii nu schimba f a g r u r . i ! i , cere devin asr-.fcl foca.re de bali.In privinpa rcaiatentei [a cransport; faguriiazmati se ccmporta rn mod. net superiorf .a~a de fagurii _ s . i n ~ p . t i ) deoarece cele 9 sir-me 1n aig-eag, fiixaue~n ceara pe verticala,susrin mulr mai bine greuracca proprie snu rulunecd datorita onduiajiilor sirmelor.Am ponnit pc eel de-al pacrulea an de fo-Josire ~inu am avce nep laceri I$U .bnici un~pect, a . t : 1 t t 1 a eras-sport clIt ~i[a exeracrieIn pri vinta oresterii Fagcrilor ~'nfsmilie nuam observac 0 .rctinere a.tita timp cit stupa--rul cunoaste semnele ce [e Ja familia ~privinja nevoii de a cladi ccara, sarti::.fufndu-i asefel nevoia biologica, In cazul andmomentul introducerii fagu.t'llOt 00 esrebine ales, 'arunci se futUnpla ca ~Lfaguriiartificiali obisrruiti s a . fie rosi de-a lungulsirmelcr. Marcile depun oua normal tIoo\i fagurii, fad sa fie icccmodare de cele9 str IDe lmpl~ntate in masa de ocarii.

FOLOSIREA FAGUR ILOR ARMATI.M IJLOC DE rSPORIREA S IGURANTE I CU IBULU I LA TRANSPORT S I EXTRACTIE

ZAHARIA VOICULESCUStr. A...aror Tecdcr llicKU Dr. 2 Se.:t. I8UCURE.STl --------Intre folosirea fagurilor normeili ~ia celorcrmapi creel c a nu mai este nevoie de 0 de-monstratie t o plus ipeIltrLla pleda Sn fa-voarca noului. AflUJ1dnd0 privire asupraeuootari i f .ag tl J1it IDrarnif ic ia li sanp li m ra -ma, aceseia necessta urmatoarele oporatii :_ fnsemnarea Jooului penml ceifioiulslrmelor ;- perforarea spetezelor ~ a J t . tW a J e ;- mtoroducerea slrmelor - Ineinderea lorsi fixarea IC U 2 cuisoare ;- tprcsarca slrmelcr in oearii QU a:;utorulpin tenului 1 n c i 1 i l z i t .Cu sigur\m~a toate aoeste operarii orono-metr~te cer un timp pe care la fagurii ar-mati nu-I -mai picrai. Am exclcs cu b t m l a1tilhn~adin discutie moreerea ramelor cuetn ambclc ca.z,wUccmporea acelasi velumde smmcii.La flxarea fagerdor armati apare qn plusoperatia de fixare a fa.guretu'i in sipoa su-perioara eu sipca deta$at5. din ea, iar la~pca. in fOI'ioor a: e p are 0 a doua bucata carefixeaza fagurele jos. Deci In total 2ipci, fiecare cu 2 cuisoare, care dau 0rigidirare deseol de bunji oamei ~i fagu-relai in parrea de sus.In 'I"""""" de jos fagurele trece usor prinspatiul oreat 'intre ce1e 2 sipci, care estede 1,5 mm. Oniclt de mare at fi dexteri-tacea ~tJUparului, folosind fagori eimpli,numai r ia operariile ariitate \ S I C pierde untimp dublu fal~ de eel aecesar fixarii fa-gvrslor armati. Am efiemat mat i t S U i S K : a nu

N. R. In link de pen!! ocean c:u &piclIlrafa dnyoll:lta.unde fat::urii 'rr:wL~i stnt ,.,neraliu~i ill produqie, se practid ,,; Indrmar.. or;zonwi obilDlIili. ob~inindu.-~.,.,deo ..rmlrt perrectf .. fagu.rolu.i,8th pc oflzo,:,ult clr fi pvertiqll. Printr_o attfcl de lrmllfl R ob~llI falun ~~~t~:~;~?~;;~:P~;i~~;;~~~!~::~~~


11/52

Problema Cdosirii ecestor faguri ocmportaunele discutii care se desprind dID ceee ces-a {ntreprins p 1 n a acum m 'popuJ.arizareaecesrui peodus.Revista noastra a publioax in nr. 3/1970ji 6/1971 materirule au model de fixare,Insotire de fotografii ~i desene m care s-aaratat f d L u d cum &C compoflti acesti fa.guriin fam-me. Coed di a foot prea putin fa~ade jmportanta produsaahn, au atit mai mnltcu eft fagunii anmati se peoduc, dar ramelepentru accsti faguri nu se ga.sesc :lntot-deauna :0 depozirele ,filiallelor.Poate ca in viit()ru1 apropiat aceasra ca-rClI1~asa fie inHi'tUram, iar ln cencrele noas-

tre judcrene de aprovizioaare si desfacerestuparii .s a g a se a .s ca permanent faguri ar-ma~i ~i ramele necesare fu . vederea fcdosirii.ior 1 n snupine. Am dooi co . 5 a se rcalizezeo Iinie automata pentm ccnfectionar 'fame.Astfd vom putca erece la reclizarea unorrame care s a usureze munoa. stuparului In-etc pennru mcntaeea lor sa fie necesarenumai ooui cuisoare care f~xeaza sipca in-ferioara in spetezele ~rurem1c.Desigur, s1n;tJuoruri pe care noi stuparii,care stnsen QPcim~i, [e doels 00 toa.tasinceritaeea ! S 5 . fiereaLizaltc ~i in Or-lin limprnai scurr.

In. !o'Utor,J II mll,lIt pe riul lbrb.at din mun~i; Jlct


12/52

Din flecere Iamilie facem un nucleu pe 3-4 rameSe iau 1-2 rame cu puler matur fi 1-2 ramcu hr.:lna (mlere $i pastuta). Pentru ca nucleultimina cu albinele necesare, se mai scuturi albnele rlnere de pe 2-3 rame. A doua xi damnucleulul 0 botd rnaturii. Botclle rrebule s a fnumai de 1.:1familiile cu prcductb mari ~i nluate 13 intimplare. Nucleele nu trebuie ficutrna] putercice de -4 tame ~i nici mal slcbe d3 rame. Intretlnerea matcilot in nuclee piricduce la modifieilri fnsemeaee ale IIparatului dreprodueere. Tuburile ovigenc in ovarele mltclor se diferenliazl neuniform ;n compartimentepemru cui ~ipentru hriinire, iar dcseori dcgcnereala ,i se resorb CA.I, Harceva),Fotmarea accleelcr se pcate prclungi piaa1 sau chiar lS august, to upon cu ccndtttlllocale. In cazul formirij audeelor dnli albtaelpuietul ~ihrana penrru un nucleu se iau de3 Iamilil.Nuelccle astlel fonnate se de2:volt3 ~iajung piatoamna d aeopcre eu albine 4-6 rame. Dupace ineetea~ cresterea puietului oueleul me un

Intarirea famlliilor de albine in vederealernarii incepe din lunlle mai -IunleGHEORGHE RISTASatul T.spi..a, jude~ulTirrlif - Oficicl pofr: :U Logoj

Pentru a avea Iamilii cit mal puternice tn vedereaierniirii. in pedoedele lipsite de cules, lDtte 15august - 15 aeptembr ie, se admin.istteaza alblne-lor sirop de zablr.Personal nu foloscsc hriinirca de stimulate, dartn Hecate an fae hdinirea de cornpletare tnrre10 ~i 25 3UgUSt, ~i.niod seama de particulariti~ilclocale de cules. Piecjtrei famllii ti dan tn medic5-7 kg de zahar. in report cu rezervele debrana. Sirapul este dat In doua sau rrel ta\ii, inhrii.nitoare de 4-5 I. Dupd compietarea rezerve-lor de hean!, in ac~t1 perioadl lipsitl de cules,pe ling3 alte avantaje se mai asigur3. ~i prelcn-girea ouatului mbcilor cu incA10-14 zlle. To-ecsi, diferenta dinere Familiile brirute ~i celenehranile nu esre semnificacivj 10 ce prtvesreputerea. Din puncr de cedere calitativ, acesre fa-milii sine superioare, fiira a da insa rezulratcspecraculoase.Aeesle hriniri Ie administrez pentru comple-(area rezervelor de hraoa ~i nu pentru stimu-lare. Stimularea se cbtine pe seama comple-tarii rezervelor de brani.Am accentuat ecest lucru decarece ~iexperienteleefectuate tn 195] la Statiunea. experimcntali2ootebnic1i Ru~c,u au aratat un spoe de albine..toar de 7O'Jfe. Spornl acesee esee nereatabll,avind in vedere volumul de mund fi chclrulalafieuta.Cel mai bun mijloc peoere III man pucereafamiliilor de albine t o . vederea :iernlrii este folo-sirca miocilor ajud.toa.re.Dupa culesul de la salclm, in perioada lipsitii decules care urmeazi, exist! pericolul ca farniliilede elblee ajunse 13 deevclearea maximJ s a intrein frigurile roirii naturale,Pentru 3. Ie menjlne in continuare in stare aetivlrn vederea valorifica.rii culeruruor de varl, Ire-cern 1 0 1 Iormarea nucleelor.

10

Tei Inl(lril


13/52

cu familia de bazl. Matca nucleului se pistteaza~icea veche se inliturl.In cazul ccndiriilcr prielnice, cu ajutorul nucleu-lui objlnem un spor de albine de 800-1 000 g ~ichiar mai multoPrin unirea uucleelcr cu folmitiile de bad. seobtin iamilii purernlce cu matcl tinere, Aceseeaierneazl to condifii bune fi primllnra valorificilcu succes culesurile rimpueii de mare inteusitate.Pentru a demonsera ti mai mult valoarea pUlcriiiamiliilor de albine in timpul iemii, am recurs[a calcularea yoJumului din ghemul de iernare,

Mr. umelord.i.:r. ,,\lib Vo IWl Il I1 CMmu l uic:m.cubi

SS72

'J1I9

Se poate observe el i la fiecare rami 10 plus ace-per i ta cu alhine volumul aproape se duhleaza.Familiile de ball care au avut in colldi~ii1e veriidin 1971 un nucleu allcurat, au intrat la lerneecu 9-13 rame DadanL Cele care n-au avut nu..clee, de~i erau de puterc egalii ,au chiar maibune, au inrrat la iernat cu 3-4 rame mai pu;in.In sprijinul acestei metode a familiilor ajudiloarevoi mai prezenta 0 e%petien~~ flcutl in vataanului 1971.Familia nr. 22 a schimbat Hni~tit matca. 10 ace!moment acoperea cemplet cu albine 12 rame decuib ~i 12 rame de cat. Matca dnlra a aplrutla 24 iunie.In pregcl iernii eeoperea 7 tame cu albine.Cam in acela;i timp a schimbar marca ~ifamdianr. 17. Aeeasta oeupa cu albine dear 11 rame.Am divieet-c in patru, Icrmtnd patru nucleetntr-un ItUP orlzoatal, Prima matcl a aparllt 1 a21 iunie, iar celetalce in zilele urmgroare. Demenponat di 12 un aueleu, ccmuniclnd ell veci-nul, nu s-a re~it cu prima m:ltc1. ACC3sta fa-

milie pe Rnga 3 mhci de ruetvl oferite, ace--perea 13 eame ell albine.In amindoul familiile (Dr. 17 ~i nr. 22), matcacea veche a dispiirut cu rnulr timp inainte deapar'itia mitdlor tlnere.Socoeesc aceasti eJ:perien\l ca semnifieativi ,imerit3 a fi luad in sea.ma.Dad verificam familiile puternice din timpulverll, adlpostite In stupi el l doua corpuri, vomconstata ci abia aeopera 10 faguri, iar cele careau avut magazin mic, tnere 7-9 faguri.Cc s-a intimplat in cele " nuclee, formate dinfamilia nr. 17]M3tcile au inceput Q depun5 Duile Inere 8-12aile, de la iesirea din bcecs. Dupa prima genera-tie de albiae, depunerea de oua a crescut, a~aci 1 a dirfitul lui august. clnd in familiile ncr-male depunerea de oui ,-a redus mult, ajungbrd1a numai 5-6 faguti, ~n acesce 4 nuclee se aflauIn total 11 tame cu puiet, Esre ~tiut eli dupa ve-nirea marilor dlduri de vara ~ia lipsei de euler tonatura, ln Familiile de bad tncepe reducerea oua-tului, care se termina in zona Lugojului to juruldatei de 15 septembrle.In acelasi timp to nucleele co mltd tinere, cret-terea puietului raportat3 I. numarul de albinenu se produce ci se prelcngesee. Dec! in peri~daoptimii de crestere a albinei destinatl ieruarii,depunerea cualcr se meajlne la un nivel ridicat.Oblsnuiese si-mi schimb anual toate matdJe De-corespunzatoare, cu matci crescute in nuclee, Inuncle cazuri unese 3-4 euclee in sccpul fer-m1irii unor familii putemiec. La acestea am coo-statat in clmpul ietnii 0 mortefitate Icarte mid,aproape inni.nentl_ ExpLica;ia am gli.sit-o to rap-tul ci acesre familii sint formate aproapc tn ex-clusivitate numai din alblne deere.A~ dar foJosiroa mdrcilor a;ud.toa.re. elaruri dehranirile de ccmpleeare, pot asigura tamilii pu-ternice eu albiae , i mitd tiuere. Familiile puter-nice dot ae.tell care valorifid I. maximum toatecule:surile timpurii de mare intensit:ne, diad pro-duc;ii marl.

11


14/52

PRODUCEREA SI RECOLT AREA LApTISORULUI DE MATCANlCOLAE V. ILlE.SIU. apiculmrFLORm HANGANU. a.picultorUpti$orul de matei este 0 secretie produsa deglaodelc faringime ale albinelor tinere (doici)r . : ~ ~ r ; a l: ~ ~ a : : e r ~ ~ e l : n ~ e ~ t r ~ , 1 ; c i ~ ~ l o ; t dr l f ; ~tqoeul de matci determini creHel'ft ~idiieren~ie-rile func,ionalc 13 indivizii familiei de albiae,conniluind, din acesl punct de vedere, un elc-: : ~ m fa~li~de : l b i n ~ o : i t = : : : e l b~;i~~:~rca!;;~~! a t l e c ( { e e ~ ~ : f D l i ~ f t 1 : e r : : , l ~ i~ a t r ; ; ! \ ~ t~~~mecanisme intime de asimiwc ,i elaborare a se-cretiilor exocrine io functiune de anumite fc-nomene mecaboltce. Pentru ca glandele fari.a.gienesa palta produce $ubstaota Dutritiva necesar1lidezvoltbii lan'cior sau peurru marjrea aceivi-tltii acestcr glende, esee necesar si li se asigurealblneloe 0 serie de cooditii dintre care uncle,-sint factori de media iar altele ralpUJId impera-tivelor de ordln biologK, cam dDt I- e1iltenra unui cules in natura care s a asigure~ ~~ine~:;e: ~~~~~r ag t; ;r~~ ::sucurile nutritive direct asimilabiJe. Ctnd nu Citeewes. trebuie uiprate maurlilc prime prin hrinin corespunditoare (substan~e proteice, hidro-carbonate. etc) ;- asiBur.lrea condi~iilor termice (temperaturaexterna + 200q,i de umiditate aonnali in cuib(eete indicatl ptrioada 15 mai - 1 septembrie);- crcarCi dezechilibrului biologic in familia deaJbine I in perioacb roitului natunl prin milri-rca numlrului de doici; III~erea momcntuluiPCDtru operaliunea de orfanlUre ,i eespectivpcncru introducerea botcUor eu o u l sau lanrctransplantate - in QZul rclidrii tehnolOliilor:I!rili!:~~~o~!~~~trului e mata in .cop dePea.tru obtinerea ~i recoleerea Ilptqorului dematcl, apicultorul eere interesat s a eunoasci ,i s aaplice 0 m e t o d Aebnid simpb ~i eficicnti careal reepecre principiile de ceestere a mitcilor ~n: :J~~~c:~~t d e 'f:'~~~r:f'~~~lr~~albinele mitdle de roire .u cele de Inlocuire.! : f : . ~~!at c:!:U~";,':~i~i : . e s ~ ~ ~ S : ; u l : a ~ ~ ~poate ob,ine li reeolee Uptqor de matca dinbotci naturale. Pentru a obtine imi, canlltl~iimportanle de lJptifOl' de matd DU ne puremmultumi cu ceea ce albinele dcici secretl pentruhrlnlrea dtorva larve de matcl pc care, 1:1anu-mite date. familie de alhlne IIr p u t e aiii le .ihIin unul din caaueile unni.toere :I) clnd mata I di.pll'ut datoriti unw accident.a folt omoritl ca accorelpunzltoare - din neee12

sitatea de a Il inJocuita - sau diatr-un orica.realt motiv;

; 2 ~ ~ ~ o . f=iea ~ ~ i :! ~ : ~ ~ ~ ~ ~ t ~ ~ e n :~ t ~r u e , in numir variabil care ill cazuri excep~o-nale .bia ati.ng 60 de bocci ~i in care depunliptifor de matci, pentru hranirca 1&rvelor exis-tcare in hotci.Nu sc poate coma deci, atunci dod urmarimCleaJjzatea productiei de Hipti,or de JDatd -marfa. pe aceastl producete naruralg dar fndm-p)itoa.re. De aceea "I recun la elaborarea uDorpeocedee dirijatc. astfel ca prin aplicarea unorteh.nologii de productie rartificia.ll sa se asisurein moo eontrolat. dupS sarcini plallificatc ,i infunctic de capadtatea stupinei afeceare acestuiscop. caotitip impoetaate de iapti,or de mata.de calitate .uperioui din puoct de vedere 31omogeniUrii lui in seop de valorificare comer-ciali, ari ca familiilc produdtoare s a fie prcamult stinjenite in unitatea lor biologicl ~i 'inactiviule:a lor productiva.!~a,!imIe c e p r : r : J ~ e .biO:::::'r~lu\eh-;O::::1(timpu1 oponun; pregidrea familiiloc de al-bine; hrlnirile stimuleote prealabile; elemeetelecare coudi,ioneazi produq-ia lui, etc) slat, io ge-neral, acel",' pentru toti nuparii cace doresc Iise ocupe de producerea lui, c&ractcristicile me-todelor alDltorilte bazate numai pc produc~ia ,irecoltuca Iipti$orului de matci din botci earu-r.ale diferi de tehno!ogi.a produqiei dirijate, spe-dfia: metodei de erestere a rrultcilor prio inllmln~rea in botci artificiale.In momentu1 de fa,1 atit 10 tari et e ,i ;0 strli~~ : ;~ ~ ~ o 1 u ~ ~ e : o i i~ ; : ': ~ ! .iv = : : . ine t , : !~neral tOl.te IC bueul pc criteriile c1asice alecresterti mltdlor in botci artificiale. Fueic deprcgitire a familiilor. orfanizarea toula sau partiall. coostruiret de botci artificiale, muurcaoullor !laU a Jarvelor tn botci, illtroducerea bot-:~d~d:l~::;:u:!~~1We!!r:;':~it topera,iunUe de creseeee de matd dt $i in celtprivilld producen:a lipti,orului de matc:i. Esteadevirat cl uoele tehnolo~ii slnr destul de com-plicate mal ales pentru nup.rii tDcepitori.Productiyitatca p eficienta unci merede depiadtn mace mUur. de tnsi,i calificarea apicultoru-lui. de g r a d u lui de indemialticl minuitc. de 0vedeee n:cellCDtl ,i de milleacete tmnico--mate-riale de care dispuDc pentru prcducerea Ilpti~rului de matd. (familii putrroice, stupi pretabiliproftllrii pentru productia de Ilptifor, utilaje ,iapar:aturl ipCCificl. etc).Cu aCeRe precizlrl de penere 1 D . t e m a . de careCIte bine si se ,id seaml, yom descrie in celecc urmew.d. una dint ... uhnolociiJe producerii lirccoltlrii IlptifOrului d~ matcl in flus: cODtinuu,


15/52

p c care 0 consideram - Ia on. actuall _ moltImbuniitititi fata de celelalte merode aplicatein ectivitatea noastra in acese domeniu. Ea re-prez.inta urmatoarele ceracteristici generale :1. Esre 0 mctoda de productle de tip intensivcare se poate apliea alit in stupinele CD efectivbai~e~hd!;iIa~t~P~~~iil~~;i l~;~~!::;:t:J!ef~:i:Hilor de albine, dupa nevoile ,i interesele urm5ritede apicultor.2. 'roate opeearlunlle de producerea lapti~oruluide matd se fae tn prezenta acuvi a maecii,familia de albine ncfiind supus! orfanizatll $i decistne tnlatumtc deficientele de naturi biologidlegate de reunjficarea familiei. Botcile artifieialepentru producerca lapli~rlllui de matd slnr~~i~~~IJ;~~i~e de dtre doici in prezenta puie-3. Familiile de albine pot participa continuu _lu intreaga perioad!l a sezonului activ optim -Ia producerea lapti~orului de tn2td, fad a peri-ciita unitarea biologicl. Trecerea in orlce mo-ment eonvenabil de [a producrls de Ilptifor dematca la aceea de rei, miere ~iceara ate posibillcu multi u~urintii, la nivelul fieclrei familii.4. Operatlunile sint mult simptifieate, ceca cepcrmite ufurarea muncii apicultoeuluj ca timp ~jtehnicltate, redcctnd la minimum $i inventarullegat de realizarea fan lor de productte.Tchnologia respcctivl este urrnaroarea rI. PERIOADA DE PRODUCTlE A LAPTI-~ORULUJ DE MATCAa) Pregatirea familiilor Incepe I:.. 1 aprilie:hrnniri pentru srimularea ouatulul m1itcii; hri-niri medlcsmeneoese preventive.b) Procesul de prodcctie se organizen1i 0 dataCD sfir,itul perioadei de tnllorire a pomilorIrucrifert (m!irul) ti durena pin:;' Ia 1 septem-brle.II. PUTEREA FAMIUEI DE ALBINEIn momcntul lnceperii productici de I5pti$or dematcji, Fiecare familie afcectat!i aceseet prodcctl!va trebui sa aibi:- cele adsposriee in srupi multieta;ali: dou1{corpuri cu minimum 4 faguti cu puiet c*plkitgate de eclozionat, 2 faguri en puiet necipicit,(oua $1 larve}, 2-3 faguti cu miere ~i pastuta.2-3 faguri pentru ouat, in cornpletere, Iagur iartificiali pemru coustruit ;- cele adfpcsnee in stupi tip or-izontal, D3-dam ~i RA 1001 minimum S f3guri in cuibdin care: 3 cu puiet cipacit g:It3 de ecloelcaee,2 faguri eu puiet nec3piicit. 2 faguri cu mierefi pclen, 1-2 faguri penrru ouat.Realizarca familiilor puternice ... fectate produe-tiei de laptilor de matei. se face prin luan~afagurilor eu puiet dpicit ~i albinele de pc ei

de la alre familiL Aeeasdi cpeeattune de aju-torare se face numai la tnceputu! aetiunii. Seurmlr~te ca toti fagurii din cuib A fie excep-tional popubti cu albinc, din care eel putln4oofo sa fie albinl tiniltl (doi.d).In general se considerl di 0 familie esre caP3-bil3 ,3 proclud J3pti~or de mud, ctnd in mod;~~~:it~ti~e:~ ec~II;:utadtl~er;;tei~ ~3~a~!~tru un alt cules similar.II!. PROCURAREA s r ADAPTAREA MATE-RlALELOR. SCULELOR ~I UTILAJUORNECESARE PRODUCTIEI DE LAPTISOR DEMATCAt) Pentru Fiecare Iamilie de albine afectatll pro-duc~jei de Japtilor de matd. adlpostitll tn stupitipul orizontal, Dadant sau RA lOOt, se vaeonstrui 0 diafragma subtire (pentru st:parareaet3n~) previizut3 ell gratie Hancmann, pe 0 su-prafatii de 5 X 30 em. ill partea superioarii (pen-tru a se Inlesnl unifonnizarea temperuturii),Cu ajutorul acestei diafragme separatoarc stupulSot va diviza in doua compa.rtimente Inegalefiecare avind ur-dinis propriu. Compartimen-tul I va cuprinde 3-4 faguri. Compartunen-tul II, organizat linga diafugma scparatcarepre ...b.udl cu gratie Hanemano, va f mui marepentru 2 cuprinde restul de fagtlri (6-7 faguri).Pentru flecare familie de albine afectatli productici de liipti~or de m3tca, adapostiti in stupitipul multietajat (Langstroth) se V:J. construi 0rami despirtitoare de corpuri previzuli pe In-treag2 suprafa~a CD gratie Hanemann confectio-nati din vergele de sinn.! (se lucreau eu douicorpuri).2) Fiecare srup va aves branltcr.3) Se vor construi rarne porr-botcl artifieialespeciale pentru productta Ilpti~orului de matcji,fii.nd necesare ctte una pentru Ficcare familieproducatoare de l~ptijor. Rama port-betel are1 a paetea superioara 0 ~rll de lemn cu lungi-mea egalii eu aceea 31 spereael scperloare a rameistupului respectiv (435 mm), de cue se prindcele doua Jipci laterale, prc:vizute cu un nu-mar de -4 sau S degajliri sau scobituri (in func-lie de sistemul stupului ti anume: 4 pentrustupul multietajat ~i 5 pentru celelalce tipuri ~esrup i _ orl1:oOI:3I, Dedant, RA tOOl, etc). I.ncue 5C introduc [eatueile mobile pc care se 11-pesc bceclle artificiale, [n numar de eel m.ult12 boeci p e fiecare lea~. ~ipcile larerale se prjndde bara superioara spre intetiorul ramel pina Iao patrime din lungimea speteeei superio~re ~i ~ulungime-a cu 0 cincime mai scurti decit ~Ipcltelaterale ale unei rame normale a atepului res-pectiv, Leatul inferior (de ;os) incheie ram.aport-botd. De retinut d Illtimea ramei suport

13


16/52

elite egaHi cu diametrul unci betade 12 mm. (fig. 1).I.ia. 1 - ~.l po~t - bou" C:C.HIJUUI\I tn . fllllf;iiullc de~Ipu.l c U atlIfI atiliutIn eehnclogia prodccerii 15ptiforului de matcaconstructia remei-bctci, dncrisi mai sus arc 0importanti deosebiti, care rrebuie retinutapentru eli:_ nama perc-betel, prin cadrcl ei construe-tor crcna un microclimat stabil peneru bor-cile situate in interiorul ei ;_ (ace posibil3 0 amplasare central1i II botcilorfa~ de puietul de pe eamele ce 0 tncadrcatl;_ nu produce 0 "spargere- a cuibului datoritlfaptului di are 0 latime egail cu a botcllcr. ".4) Confecticneree a eire 0 sutS botc:i artifi-eiale pentru Iiecare stup tn exploatare.S} Spatuli pentru mutatul larvelor,6) Pipeu.7) Cu;it pentru scurtarea botcHer'l Spirtierl sau rescu,9 Reciplente din stida (borclna,e) coloratepentru depoeltarea Ilptqorului.10) Terrnos sau fri.gider pentru conserv.a~e.~ .11) SUb5UIltc medicamento:lSc (Ter:lo'!uetna "~ i : : a d t i ! r~1~~~~idet2::i:~ia~re(:n~vdu:dfl;:care, pentru 10 familii).12) Micre ~iApistim pentru hrlniri stimulente(200 g zilnic de Ismilie, in siLUl1tia ctnd ctn-tarul de control inregistreazl lelderi z.ilnlce de100-1.50 g fata de greutatea inilia13 de la (lor-nire).U) Pulverizatcr,IV. CONFl!CT10NAREA BOTaLOR AR11-~~~~~NofclONTAREA LOR IN RAMEa) Ccnfeeticnarea ootolor anificiale din cearasuperioari provenid din d~:iplciturl ~e fa~cu ajutorul unor bastona~e-Ilpar, construrre danlema de paltin sau ttl. cu dlametrul de 8,5 rnm,Ceara se topeste in beta-marie. Sc introduc bas-tona~ele-tipar in api, dupA tare se Inm03ie demal muhe ori in ceera topitA, edtnclndc-se cca12 mm Pentru scoaterea bordlor de pc besto-Da~ele-lipar. aCe5tea se vcr trece de clreva orit ) t i ; ~ : . . 1 l::'t~f1!r r~~if~~i~'le Z)pe learuelle ~o-bile ale ramelor port-bocci se bet prm PICU-~:eimdcd~:;r! ~:~!~.i : t ! ~ : u ! r t a ~ ' i ! ~ e~e a W ~ ~ ~la cea J mat una de alta. Pc un leat nu se lipesc14

2

3 4Pia. 2 - CoaJeciiolUre. boi!or artificiale 1

1. .:,po~ul~ub&:::rja'~~~~'r~.:!;~'!~i:!~~!i&'"mai mull de 12 hotel, astre. c. tnfreag-a ramipert-bote] Ii cuprindl 60 botci tndmlD(atc.Leaturlle mobile cu botdle lipire se manteauin crestiturile e.xistentc In partile laeerale alci:~~J:"lti:~~et~.~s:~!~d:~r p;na la urilizareaV. PREGA11REA s t ORFANlZAREA FAMlUILOR DE ALBINE PRODUCATOAR DELAPTISOR DE MATCAin ordinea eronologid. pr fau eeheologice, ur-meaza pregitirca speciala a famillilor de albincprodueiito:are de laptir de matd. prin reali-zarea operatiunilor:a) S e invrntatiaz.l familiile de alblne altatcr:o~:~~ie~:; ~ii:':fr fa:i1ffi:t~l":d:;~;~:~u-:sanitate ,i putere Ia datil Iocepenl programlrii,instituindu-se Fisele de evidenti, care vor trcbuicocduse pe intreaga pcrioad..1 de producere IIIlpti$orului.b) Se procedeau la organizarca familiilor aleseto mod spccial pcntru produceree Ilipti~rului dematc!., urmirindu-se ea alblnele dote! si fieobligate a lUI irnc:dial In primire eft mal multelarve pe care s a le hrinend din abundenti.In acest ICOp, familil de albine ad3ponitl tostupi orizomall, Dadant, RA lOOt, ere se divi-:r.eaz.a J i se organizeau in aceta,i srup dar indoni compartimente. (fig. 3).

'~II 1X':}~~"Xd/rra-nt1 ptlrl'bo."cJ


17/52

10 primul compareirnene ht~. (desplir~it deal 2lca prin diafragma previlizuta CU gratie Ha-nernann] se introduc: un Fagure cu mlere ,ipisturl; UII fagure bun peetru ouat ~i I1ng3diafragmi, un fagurc cu puiee necapacit (ow,i larve) Ii maeca.in al 2-1ea compartimcnt (tnceptnd de Ungldiafragma dcsp5r~it~re prevazuli cu gratia Ha-Dem3I1n) se a,2zl


18/52

Larvele ce urmeaza a Fl mutate in bctcile 31"-tificiale ee pot ob,ine din crjce Iagure, CD con-di~ia ca virn~ larvei sl nu depafeasdi 0 u.Transferul (muurea) Iarvelor se face cu ajutorulunei spatule coufeclionatl din drma otelitl deo 1,5 mm, tunga de 20 em, llvind virful subrirepina b 0.2 mID J i Indoir tntr-un unghi de 1000.!do~ruinut;~~ile:~~~:~u:iise d~ee~':!~di ~r~~:toarele e_ ban mobila pe care s-au lipit botci se valllcza pe fagurele din care lU3m larvele, in ime-diata apropierc a celulelor ce comln larve ti-nere, De preferat s a se scMti larvele de pe~~3ulb::!ual~t::da ~un~~~r~\D~r rt~~lu~?ld~pe fasure. Este bine u ban mobila d. fie a~-zati diagonal pe fagure, avind 0 mai buna ali-nlere a celulelor ;_ prelevarea [arvei se face cu ajutorul spa-tulei. Ea este introdusll pe sub larva ~i esteridic:1t! anerentod 1i 0 mid cantitate de Hip-tiiGr de matca [aflar dederubtul ei) ; VIII. INGRlJlR1 SPECIALE DATORA TE FA;;r~J~~i~d;:::~;tni~t;:aat~:~fif~a~~ulsebo~~~~ t~it..~tA.PRODUCATOAlU DE LA.PTI~ORdupa care este user ap1isata. Si apoi deplasatalateral Larva se fixeazi pe fundul bocdl da-. ]0 scope! obtlner-ii unei cantita~i rentabilc: de!~:~~~a a~e~:~r~~~,!~:i~(fi~~~e;l1tc~ cu care ~ffet41~~~e d!at~~d~~~r;!~:n~fns~:e~~f~ b ~ : r i ~ u ~ : ara~~~~~eC:m~~5el~~li~~asttl; ~~~u~~eornc~~~~~C:~ ~~ : : : r ~ ~ C ~ i ~ g r t ~ r i ~o temperatura de minimum 20C. jar umldi- familiilor de albine, pe intreaga perioada pentru

care sint afectatc prcducriel laptiforului dematcl. Trebuie create astfel de condi~ii ineitactivitatea :albinelor doici, din momentul luiriiin primiTe a larvelor din borclle artificiale, 51fie permanent stimulad desfl(tur~ndu-se ca fi incocdqiile externe ale unui cules abundent, iarreJa~iile Iactorilor interni din steul familiei sarepreainee tot~i 0 stare de: dez:cchilibru biologicprin suprcma~ia albinelor doici in ccmparei-mentcle in care s-au inerodce bctcilc de recol-tare a laptiJorului de matdi.Stimularca estc obligatorie numai in perioadelediotre culesuri - ctnd secrerllle de nectar innatura dnt r e c l u s eotal sau partido Ea se reali-zea2.l prin hrinirea familiei de albine cu sire-puri in care se amestec.ll mlere, drojdie de bere,filina de soia, polen, lapre praf etc. Rafia all-rud in brinirea de stimulare este de cca 200 gsirop admin.istrat seara, in hrdnitcare alirnematedin exrerlor,to perloada de 3 zile dt botcile artificiale ra-d~;i~r~!UPre5deu~~e:sifarjU:it:~:li:,e~!d~oe~~f!ifi eventual utilizarea unci perne in noptile mairacoroase.Ineervennile in interiorul familiei sint interzisein timpul celor trei aile sau red u s e la maxtmum.Cu prilejul scoarertl ramelor pore-bore! in ve-derea rerohllrii li'ipi~o!"Ului de matdl. se pot Iaccvizitele de control AU cele determinate de pro-cesul de productte al lapti~rului de mata tnIlul continuu. Astfel, Iagurele sau Faguril insl-

Fig. 5.d ~ ~ u ; i ~1~"~~:!: ~::ilil ~. lbu:S::d~u lam ; ~ ~ r : J : cdfa r r ; , ~ :~Ue~ ~ p ~ r t ~ u e t ~ t u l nc = m ~ : :16

tatea in earned si fie c:kstul de ridicati, pentrua nu se u.sca larvele ;- pe mbura terminirii insimin,irii. barele cu

. bctci se a,azi cu guta in ;05 pc 0 pinzi ume-ziti cu api, pini la introducerea in Iamilie :- dupa ce s-a ccmpletat rama port-botci,aceasta se duce Ia . stupul pregltit in prcaJabil,inveliti Iarr-un prosop pentru a se feti perimpul tnnsponului de curen,i reci fi S02re;- rama pcre-botci se introduce apoi in inter-valul Hisat liber fotte ramele cu puiet neclpl-cit (companimentul D la stupi orizontali, Da-dant ~i RA 1001 ~i in corpul U superior lastupii muilietajali);; o t : c r~;rnut ra~:n;;~_k~~i,o:a~ri%ul: ~ j ~botci artiIiciale, insimintate;- durata de la introducerca botcilor artifi-cialc insimin~ate. in familia de albine ~ipinila scoaterea lor pentru recoltarea lipti~orului dematd Cite de 72 ore.


19/52

mentul fl1rif m:atca din srupul crlzcneal, (com-partiment 2).Peotru stupH multietaja~i, opera,iunea de mu-tare a fagurilor in~mfn~ali se face [a 12-t5!e~!~~j3~~~~~:r~~~~ g:~~~u:i~o~~m . a .i in corpul de jos.In compartimentul ~i in corpul destinat pro-:;~:~ei e lafa~t~lb!lcte cor::tt::ite S - d ~ a r b ~ e : ( :perioala de producere a i1pti,orului de matd).~te de mare jmportan~ ca la coatrolul cbli-ptoriu .rcal!Z8t din 9:-12 zile, s~u .tunci dodmrervemm to comparnment sao to corp pentruscoaterea rarnei pore-betel, sa Sf! distruga bot-cile naturale Pe care eventual Je-.u consrruitalbinele.IX. RECOLTAREA LAPTISORULUI DEMATCAReceltarea Iapti~oruluj de matd se realizea:r.aprin efectuarea urm1hoarelor operatiuni:;.; la fa~&!injr::odu~;oa~~ d:e la sc~::eodu~::port-bote], scuturfndu-se user de albine (even-tual se indeparteal:i ujor CD peria sau CD 0p.m3). Sint duse apoi in camera - laborator(eaban5) unde se scot barele mobile ,i se aJauPe masa de lucru, una Ungl alta, cu fata In5U'. CU un cutit cu lama subtire de alama, tn-dh:it, se scurteaza botcile p~n5 aproape de sa-prafata litptiforului de matd. pentru ca ope-rapun~ de delarvare, de recoltare a lapti~orului,i apoi retndmintare:a penrru 0 noui ,arp. slfie mni uioara. (fig. 6) ;

Fic. 6 - Scun.u... loorcilor- in Yod~rea r~~[lrii IJpti-foruiui de matdb) indepartarea Iarvelor din betel (delarvare3)5e face fie prin di.pozitivul de ab,orb,ic- al apa-rarulul de recoleae, fie cu ajutorul unei spatuledin lernn, 01 sau material plastic, sublire L a vlrfca 0 scobitoare.Dperatiunea de delarvare Dcc~ita 0 atentie de-osebitii, penrru dprezenta [arvelor in Ilpti~orulrecolcu consdeule un element de depreciere en-litativl ;c) cJ:tragerea (recoltarea) propriu-z.is! a lapti-scrulul de matd se face prin dispoaitivul apa-~t:1ui d;P~~dl ~~li~~~lt~ri~5P~~~~iu:~ m~~~a~aFa~Dispozitivul se peste apU~ fl la 0 poropa devld actionatl:l electric, to cazul to care se afec-

~: ;~ ! Ie~~~~~ie~odefa'!ru~lOded:lb:::c~a:npr:~:~l

de prcductte se bazea.U pe 0 tehnologte in flUIccntinuu,10 !:azul dnd nu dispunem de 0 astlel de inata-lapie special!, recoherea laptilorulul se fate cuajutorul unci spatule din os, lemn sau materialplastic, in lungime de 20 em, cu un virf latde cca - 4 mm, rotunjit ~i la eelablt asc:u;itpentru a servi la delarvare ;~~seddeoz::r:rill n~tl:rd~u!ut:ar~ait~:hi~ f~~e ::_pac care A asigure etauseitatea, Nu se intrc-buin,e2u apace metalice ;e) iiltrarea ii conservarea. Dupa reccttere, lapti-forul de mtd se filtreaza pemru a se inJituraeventualele larve care au sdpat din opera,iuneade delarvare f a penrru a se indep.1irta bucatilede ceara provenite din betel, Filtrarea se facet~~i~ !Je ma':::ri:iu p f : : t ~ c;;~~~q~~~!~ed :conserva in borcane ermetie tnchise de: 100-~g~o~, f~,~~:at ~rrae~~~~~ri~izut1 deto acesre conditii pinrat, JaptiJOrul de matciSf! poate conserva ran deprecieri, timp de: un an.Teare operariunile legare de activitatea produ-ceril laptiforului de rnatcl se executa in conditiisanttue ,i de igiena deshtqite. utileiele, epa-ratura, etc., rrebulnd s a fie aterilizate.X. CONTINUAREA PRQCESULUI DE PRO-DUCTIE IN SEam A LAPTlSORULUI DEMATCA, IN ACEEA~ FAMILlIn bcrcile artiIiciale din care s-a extras lipti-fOtul de matd Sf! vor transvaza alee larve eieerede 0 zi, pentru obttnerea in serie a lapti$Ofuluide matca, utilizind ;n continuarc aceeasi familieproducsrccre, prin reorganizarca corespunzi-roare a celor doui eompartimcnte in care eaeste divizata.Se va avea grija ea noua transvazare s 3 se fadimediat, Inainte ca Uiptiiorul de matd dmas peperetii botdi s.i sc usuce (in maximum 30 mi-nute de la rceoltarea 13pti$orului).Dotcile deteriorate se fnlcculesc cu botei arti-ficiale noi, fasonate.Ramele porr-borci astfel reinsamtntate se intro-due din DOU ~o aceta,i Joe de unde au fastSCOO5e . Repetarea acesror operathmi se p oareface din 3 tn 3 aile, pe LOua durata sezonuluiecdv, fan ca familia resJM"ctiva sl aibli pream:tri prejudicii.rn acea.sta situatie, adicl atuoci cfnd familia dealblne este angrenatl lntreg seeonul numai pen-rru producerea Ilptilorului de mated, se tntelegeeli produelia de roi, miere ,i ceara esee dimi-nuard,Prin pracficarea tehnologiei dcacrise rezumativin acest articol, se pot obtlae produetii tnsem-nate de U:pti~or de matca. Rezu1tatele eantita-rive depind tosa de putcrea familiilor CO cerelucrlirn, de priceperea ~i gradul de rchnicitareprofesionala al apieultorului, precum $i de con-ditlile naturale de culC!l $i climl extseenee tonalura to perioada de .plicare a meeodet amin-rite.

17


20/52

PROCEDEU DE RECOLTARE , CONSERV ARE$1 FO LOS IRE A POLENULU I DE PORUMBNlCOLAE GAINAStr. Ghcor,hc Doj. nr, I, l\c&aiJUDETUL SUCEAVA

In vara anului 1971 am observat ~am re-giunoa Suoeava albinele nu si-au pututcompleta cantitatea necesara de pas-tudi,fapt ce rn-a dctcrminat s a recurg la re-coltarea polenului de porumb.Am ales un Ian de porumb (recol ta a II-a!pentru siloz), O O I r e in aceasta regiune a-junge L a maturitate b sfir~ituJ lunii au-gust ~ilncepurul lunii septembrie ~idupaobtinerea avizului organelor C.A.P., Inmomentul cind J'ani.culole (spioul) porum-bului ajung in faza de lnceput a infloririi~j mai precis arueci cind apare Iloareapaoicolei la partea soperioara (la virfulspicului), am trecut la recoltarea polenului.Dupf ce s-a ridicat roua de dimineata,run intrat tn Ian ~i am [nceput recolrareapaniculelor de porumb care erau mai mari~icare abia ajungeau in faza de tnflorire.Le-ern o t a i a . t pe cele de ltnga ultima frun-za si de-am introdus tn sa.ci de hiI'ltie, in-des Indu-lc bine. Le-arn asternut ..poi inpodul easel pe coli de hlrtic curara, tm-prasciindu-le in mat subtire, astfel sa IOUcada un panicul peste altul pentru a nuse fncinge.Dupa 2 zile am observat '130control catoate paniculele ereu inflorite oomplet,iar pe hirtie era deja scuturat un strat depolen de culoarea aurului 9i el un mirosfoarte placut. Le-arn lasar tndi. patru zile,iar In a 5..,a zi, am scotarar usor panicu-Ide de pe care a cjizut tot polenul lm-preuna cu fragmente mici din coditclcpaniculelor. Am cernut polenul ou irnpu-rita~i printr-o siti deasa (cea folosi-ta lafaina de gnu), obtinind un polen ourat.DID cei 2 saoi ou panicule au rezu1tat 500g de pclcn $ i incurajac de acest lucru, amcontinuat recolearea p m a am obrinut can-titatea de 2 kg.Polenul rezulrat l-am intins ~ntr-un sta-atfoarce .pbfire pe 0coala de hjrtie, In po-

dul oasei. L-am acoperic eu r u t a coaJli dhlrtie pentru a-l feri de praf.Din 2 ill 2 z.ile l-am amestecat cu 0 lopIld, iar dupii 8-10 zile l-am pus in bocane cu dop rodat pe care le-arn depoztat tntr-o camera uscata.Polenul nu J-am int.rehuin~3It in toamnaci In a doua jumatate a lunii Iebruaridnd am observae d. matcile au Incepusa depuna oua ~i aparusera chiar si IarvAm. format 0 pastii din zahar pudra,J.ipsa de serber, am amestecat cu polenporumb, am facut eurte de marimea 1510 em Ii grease de 10 mm Turtele le-arn pus in hirtie de pergamenam ridicat dte 2 scindurele de podiso(pentru eli eu lucrez co stupi de tipul clui orizontal cc 22-24 rame) si am asez,pe rome in spatiul dlntre rame ~i podijccite 2-3 rune, dupa puterea familiedupa care am impachetat stupul la loDupa 5-6 aile am desfacu t stupii si aconstatat di albinele perforasera pcrgamentul ~iconsumaserd tartele cu polenDupa un mic interval am repetat procdeul p~na la terminarea polenului, regrerdnd cl nu am reccltat mai muk.Mentionez ca dupa primul zbor de curatire am jncercat sa amestec polenul csirop, dar nu a . dar rezul tate bune. Cmas bun procedeu este eel Cl turte de ~ebet sau pasta de zahar.Am observae ca polenul astfel administran-a daunat albinelor pina la zborul drudi{ire.Pentru reusina acestei me-rode se cere repectarea regulilor de recolrare ~i conseyare a polenului, pentru ca un polen rcoleaz prea cimp-uriu 9a.U prea clrz iu ~i atera.t nu este consumac de albine.La primul control de primavara am oservat 0 sprorire msemnata de puiet fade alti ani.


21/52

PASTORAL LAFLOAREA -SOARELU IIn ziua de 3 martie .a.c. 10 sal-a sporturilordin Constanta a avut loe ccnsfatuirea petara privind tehnologia culturii florii-soa-relui la care au participat specialisti dinM.A.I.A.A. Ii din direcriile generate agri-cole judetene, cercetatori din statiunile ~iiastitutele de cercetare ale Academiei destiince agricole ~i silvice, brigadieri, teh-nicieni ~i ingineri din C.A.P.) LA.S. ~iS.M.A.Comsteml execmiv al Asociatiei noastee af.ost reprezeneac printr-o delegajie de spe-oia11~ni ~i acnivisti care au participar laIucrdri ca invi tati din partes conduceriiMinisterului, organizatorul consfauiirii.Alegerea lccului consfatuirii in orasulConsranja nu s-a facuc la Indmplare cireprezintf 0 cinstire adusa agriculturii dinacest juder care 1n anul 1971 a realizerplanul de serninte ~a aceastji cultura, da-corita faprului c a . a aplieat cu striotetetehnclogie neoesard acestei culmri.Lucraoile oonsfatuieii au foot deschise deciitre oovad~\ll Vasile Vtlcu, prim secre-tar al Ccmitetului judetean Constantaal P .C.R. caee a urat succes lucrarilor,aorat'ind pe seers reaultatele obtinure tnenul 1971 [a aceasta culrura, care situeazdjuderul Constanta prinsre judetele [run-case, care au realizar ~idepa.~t cruncita\iledo sem inte p locificatle La hecear.Inters la Bucuresti de la consfamire, amverifioat la seccorul cehnic din cadrulCornitetului cxecotiv fisa culesului laHcarea-soarclu i, tn room~ t3 . d e fi.lia .la no as-era de .la Constanta ~i am ccnstatat dieste 0 strlnsa corel are 'intre productia deserninte ~icea de nectar. Astfel in anul1971 In joderul Constanta producria me-die de miere obtirruta a fost de 8-18kg/familia de albino.Deci acolo unde sc produc seminre sefaoe ~i mierc, desi unii stupani au crezutd soicl Record nu da nioi una, nici alta.In ccotinuarea Iucrarilor tovar~ prof.dr. doc. m g. Nicolae Stefan, ministruadjunct In M.A.I.A.A., a precizat motul

consfatairii, a.ratind 'pe scurr ci -nu toricultivatorii au respectat indicatille datede specialisti din care cauza ~irezulrareledifera, atragind atentia d.. la aoeasta cul-tura este neoesar s1 se respeoce tnrocmai-tehnologia elaborata f a r a de care nu sepot realiza can.tita? nor mai mari de se-eninte.Vorbitorul a aratat apoi participantilorimportanta pe care 0 au albinele in Po-lenizarea acesrei culruri, -aratlnd c a inalte state stuparii realizeazd venituri $ idatoritd faptului c a se pL~te!te pentrufiecare familie deplasaca la canla 0 sumade bani.Din disouriile purtate dt ~idin ccntinutulbrosursi "Tahnologia culcurii Florii-soa-relni", redaoraea de specialisti, rezults c a .dad. din lantul recornanddrilor necesareaocstci cultari nu se rea.lizeaza una sandooa Iuorari, rezulrctele YOr fi slabe.Datorita acestui f.a.pt avem noi stupaciinecazuni tn ceca ce privesee realizarea unor

19


22/52

cclesuri boga .. de miere de Ia filoarea-soarelui,Cea ma.i importantii recomandare este ro-tatia cultarilor, ast fel ca pe acelasi solfloarea-soarelui . s a revina peste 6-7 ani.Nerespectarea acestei reoomandari duce laproducrii slabe de semlnre ~i de nectar.Aceasta se datoreste faptului eli floarea-soa.relu.i .s5.r~te pamlntul 1n microele-mentcle necesare unei bune dezvoltari J isecatuicsee soluJ de a.pa. Pe tinga acestfapt cepetlndu-se cultura se infesreau so-[u] au maoa-lupoaie etc.~ se e"'plid. faprul ciI Ia distante de4--5 km 0 stupind au culege decit nece-sarul pentru menrinerea ailnica, iae altaeealizenaa 10-15 kg miere ex:trasa sauchiar mai multoIn .aml 1971 majoritaeea Ianurilor cofloarea-soarelui din judepele Ilfov Ii Ialo-rnita au fost infestate foarte puternic cu.-mana, Jape ce explicf esecul aproape to-ta l a J apiculrorilor deplasapi d a pastoraltn aoeste judere,Ri~ culesurilor in,d.idi cici rnai muilt nieiima i putin declt 0 modi. de 4 kg miere deFamidie In ace ... jud ete, ceea ce confirm adin plin infiuenta manei acit asupra pro-ductiei de mierc dt ~i asupra cant i ta. th ide seminjc, Epoca optima. pentl'U fusa-lIl1in~a.t are 0 ialfluenri mare deoarece ale-gerea ei asigura sau compromite de multeon aceastji culnrra. S . . . . a explicat eli dacartemperarura solului nu este de 7-8' .>Ccimp de rnai multe rile, 5am.ln~a no vaclsan. Data se seamana. prea tirziu, cul-tura va fi infestata cu mana ~ialre buruicnicare 0 sufoca. De aceea Hoarea-soareluiSOO1mara tdrziu nu da productii de miere,i nici d. boabe.Aplicarea rngra~rninteJor esee ia.~i 0 lu-orare importanra deoarece influenreazareaultarul. Cercetarea ~tiin{ifica recoman-. d a ca ingrli$amintul sa fie complex, adica.azotar cu supcrfosfae tn canritatile pres-crisc de catre stariunile din zona respec-rtiva, iar administrarea s a se f.ad. 0 data.cu Insdmlntarea,Un rol important in obuinerea unor pro-.ducrii mar] de seminte se atribuie densi-ta~ii planrelor la ha, stabilindu-se ca. Ji-mit~ 30 000-50 000 plante.

A fos t dati ca exernplu cegativ tarlaua dfloarea-soarelui situa.m In 1971 Ja Lehliu-gar3, judo Ialornita unde densitatea a Fode 20000 plan te la ha, iar samlnta objinu~ a fost Ii eo de numai 900 kg la haStupiaele deplasace 1. aceasta tarla nu aeeusir sa extraga nimic, iar la distanta d5 km , la [erma VaJea Argovei stuparii aextras rn medie 14-15 kg de miere,Rolul albinelor In crescerea cantitatii dseminte a fost recnnoscut ~irecomandatpartioipantilor 1 0 consfdtuire de chiabrosura distribuita tuturor.Inginerul I. Nila de la C.A.P. Negrilestijuderul Galati a obtinut 2400 kg sernintla ha, folosind polenizarea cu ajutorul albinelor.Dr. ing. I.Cirnu de la S.C.C.A.S. a arae.,ccncrer ce spor de seminte WUC albineldad. sint deplasate la aceesea cultura. Resaaltatele bone obtinute de cerceracori po perioada de ci~iV'a aoi consecuriv a.ilustrat in mod cenvingator participanpi-Jor rolu.l aJbinelor in poleoizare, deoarecfloarea-soarelui nu se autcpolenizeaza calte plaaee, Aici pentru a avea rezultatebune polenizarea trebuie asigurata de c a-tre insecte, care datorita chimizjir'ii s-areclus a.proape prerutindeni, riminind cde acum Incclo acest proces biologic sfie realizat de carre albine.Dr. ing. M. Vrlnceanu de la I.C.C.P.T.Fundulea a prezentat 0 soccinra descrier1nsotita de dispoz itive a hibrizilcr simpde Floarea-soarelui realizati Ia noi tn ~a.rfapt ee sirueaza ~ara noastrd pe primuJoe ln lume in folosirea hibriz.ilor simplde Floarea-soarelui in oulrura mare. Nohibrizi HS.52 Ii HS.53 slnt foarte productivi din toate punctele de vedere adidulei, samrn~a fi nectar. De aceasra datla toti hibrizii ce se realizeaza se facedeterminarea de nectar. Hibrizii noi rea.luti i I I l t r 3 . in culcura mare inca din aceao, jar suprafara lor va creste an de aastfel ca pentru anul 1974 intreaga surprafa~a cu Hoarea-soarelui va fi cultivatiarumai co hibrizi simpli.Cercetatorii cauta mai deparee - s a realizezhibrizi rezistenri la mana ~ilupoaie ~i spare di rezultatele slnt promitatoare,Pentru noi stuparii toate acestea slut bunIi sper i i rn ca, data fund .importanta eel


23/52

turii flcrii-soarelui penrru economia tara,cultivatorii vor respecta toate lucrarilerecomandate, reduclnd L a minimum reateneajunsurile in ceea oe priveste reelizareacantitii~ii de seminte la hectar, jar ca 0ccnseciera direota - obtinerea unor im-portante carmitati de mime pcntru consu-muJ intern cit l j i i pentru export.Acum cind lucririle sint _pe deplin lamu-rite, tn ceea ce priveste fa.crorul care de-termina Iipsa sau boga\ia de nectar lafiloarea-soarelui, avcm ~inoi .suuparii uneleobligatii de care nrebuie . s a ee achitdm cuoinste.Pnima obligatie ~ioea mai importanta esee! S a nu ne aglomeram la acelasi Ian, (eelmult 1,5 familii la hal.Pleclnd cu familiile in ipasrornl pentrumiere ~i polenizare trebuie sa respecrdmdensitatea fa.milli.lor la cultura. Dad. lanulare 0 suprafctd mare ~i permice asezareamai multor Iamilii, s a fin le amplasam petoase lingii J O S e > la 0 disranta de 50-100 m srupinii de stapina, pentru c a . ast-fcl nu obtinem nici eniere ~inici poleni-zare, Singuru] aparat al albinei pencrudetectarea nectarului este nrcmpa pe careo introduce in Fiecare fdoare, asa c a inapropierea srupinei eoate florile vor ficercetate de foarte multe adbine, care nuvor aduce ceva in Stup ~ivor .pierde rimp.Deci d dispunem asezarea stupinelorin mod judicios pentru a cuprindebine Ianul. Sa se evite pe dt posi-bil ratacirea albinelor, lucru ce se in-timpla desnsl de des din cauza uniformi-ra~ii culturii si a lipsei de repere vizibilede la mare distrunlii. Se recomanda ca a-tamci dnd asezdm stupii fnrre lanuri sauchia .r 1 11 1an s a tngropam L n pamint 0prii-j i . n ? i : m a l t a de 3-4 m in vtrful careia s alegdm 0 cirpa colorara, tar [a smpi, dea-supra urdinisurilor sa punem niste fran-juri din hfrtie colorara sau mase plasricecare, fiind de forma. ~iculoare diferire,permit 0buna orienrare a albinelor.Imediat ce am ajuns coaptea 1a localpentru cules, dupa ce am deschis urdini-~u1, sa asezam pe sctndura de zbor 0 scriede sicane 'Care opresc albinele sa-~i iazborul direct .la cules, obliglndu-le s a -re-cunoasca Iccel nou und.e au foot asezate,

dupa cere s a plece 1" GUles. Sicanele sefae cu iarba verde, iarba uscata, paie,frunze sau c.rengu~e de ma.rii.ci.ni sau aJ ppcrni ce exista prin .apropiere, iar pe laora prlnaului se vor in.depa.rro. pentru c asrlnjenesc :zhorul albinelor .la cules.Pencru a evita aglcmeearea Ia acelasl [aneste bine ca fiecace stupar, .indiferent desectoral unde activeaza, s a recunoasca r u nvreme Ianul uncle vrea. s a mea.rg1i, sa..umaterializeze tn cererea ce 0 face filialeijuderene, aceasea, pentru a i Sf acordaautorizatie de stuparit pastoral conform.prevederilor regulamentului de stuparitpastoral. Poaee e a nu ar fi lipsitd de in-'teres propWlerea ca sa Sf introduce con-cracrol de polenizare intlre cultivator sifiliala judeteana ACA.La elegerea lanului s a tinem s c a m a ~i destupii din localirarea respecdva cere nu)tr~buie sa fie srinjeniti, W eel care vine. s a mearga in alta parte.Deoarece .sarn!nta pentru cui1civa.rcahibri-zilor se obnine m fiiecare an, este necesarca 1iiJialelejudepene ACA s a ohlin. datede la directiiie genetele agriccle de looUilondc ( "LOt situate tn fieoare art doturile deseminceei pentru a Je poleniza saturat cuaJbine, asa own a solicitar in saptamlnalul"AgricWtura" din 2 martie a.c. dr. ing.M. Vrlnceanu tn articolul privind culturade hribizi de Floarca-soarelui.Acriunea este Ioarte importanta ~i ere-buie tr.atad eu toad seriozitatea de api-oultori rO U adt mai mult ou dt la oulturilede scminoeri sin.t respectaite Mate reguiileegroeehnice impuse penoru obtinerea derezudtate maxime.In tnchciere trebuie sa a"rat ca !Sint foartedese cazurile clnd unii colegi stupari nuInreleg pe deplin roseul pastoralului, pro-voeind dese memultumiri prin ocupareavetrelor perrtru care nu aIU repartitic.Secreterii f.iJ.ialeJor judetene rrebuie s a con-iuoreae mai mult cu presedintii cercurilorapicole cornunale ~i orasencsti penrru 0lntroducere a disciplinei adt de necesara1n pastoral. Perseverind pe aceasta caleeste ~mpos:i.bilsa na ne aningem telul pro-pus privind obtinerea unor cantitati totmai man de ! p T O d u . s e apiccle -ad'! de ne-cesare oamenilor. Z . V.

21


24/52

Folosirea cafdurli soarefui fa fixarea fagurifor artificiafiN. CAZACUComuna Sura.. , Ju.d~tul Vral1ce&

~:t:;:n:;~dh:~if~~iit;:cljb==ed~~~no!>Cuti de majoriutea apiculccrilor.Pencru fixarea fagurilor act.ificiali tn came petimpul lernii, clnd spiculeoril dispun de multtimp tiber. tnt cevoie de apatiu pentru panrarearameloe ln bunt condldl, fa dulapuri sau Ih.i ,idin aceast3.caud. muljiepicultcri fixeaza fagurUarrificiali tn momentul in care inrroduc ramelein stupi,Primavera ~ivera se poaee foloei di.ldura eoareluipenrru fixarea fagurilor artificiw. Pentru aceastase prccedeazd tn Felul urmaror rRctupr-ea .fagurilor dupl dirnensiunea camelot seexecuta intr-o lncapere sau cabana. Apoi. clnds-a tncalaie afarl, pe 0 mad. a,ezat~ par~ial Itsoare, se depoziteaz.a faguru artificial i a.coperiti cco ptnzl, calapodul, ramele tnsSrmate ,i un vascu apa. Pe celapodul umezit se ajaza fagureleaniIicid ,i .rama respectivl.. Se lasl purin la

Curlozltiill din vtata miitct!ILARION DROBITSa. Sclnui.aIIf. tH. Bflilol.of. p. 6Matea cue supusa regulil," biologicc ca ,i albiI'Mluai i lO4Tt . In timpul actio nici 0 albinii m~ moartIn leup, ci dimrotrivQ. ctnd deoine ncproductiva.Ii nclo lositoa rt co lc ctiflita tii d ato,ita . unt:i anumieeceuze (boa/ii, battin/c. infjrmittJtt etc) parMelteltupU! singuril. Cu ultimtlt forte, facind cjortu7;mari, se d,;;qce pe pamlnt df m a i aepene de stup.

scare ji apoi cu muchia unui cUfit se preseuesefel ca fie-cares~nnl 51patrunda in fagure. anIucr area a Fosr eerminarj se trece calapodulrama ~i fegurele la umbra, peatru a se intaceara cu Iagurele artificial.Sirmele ramelor, i.naintc de fixarea tn fagure,fnrind spre parrea inferioari a rarnei, penrruusura munca albinelor de prindere a fagurilorspeteaza ramolor. Pixarea fagurilor se consclideaeapoi cu ceara. Folosind caldura soarelui penrrinmuierca fegurelui, se evitli ruperea aceatuiafixare, aeunci dnd Ioloslm piaeenul.In cazu] in care executam aceast! operatic: in patoral, in locul mesei se poate folosi capacul unseep, luind masuri de prevenire a .urtiiaguiui.Prin aceasd. metoda rezultatele slnt mulr mbune ~irandamentul mai mare.Acesc procedeu pe care il folosesc de ruulr rimpil recomand celorlalfi epicultori, fiind pracric.u~or de realiz.at.

p~mru " seNti p~ surau/c ti dt aasta munca.In ultimii ani # Indrostbi In 1970-1971 /UTI. Kmar;t matci/e tplIizAu. Am obs~al Cll acest prl~ i eii mlJ .cc il~ proud~a z11 La J~ l '" tJlbinelt! 1cratoarc.Tn conclu.zic d~ci. nI~ In loalc clJUril~ J~ disparirmiitcil~ tint omoritt d~ tdbin~, ci (J ~ piirasescsingurt: w.pul. /wniliile urm1nd S a It: miocu-iasca

FLORAL(APA DE GURA CU PROPOL!S)

Este un produs eu eeele calititi terapeuticeavlnd actlune descongesti~ asupra mucoasetgingivale. iar to cazuri de carle dC'ntari facesa eedeze dcrerlle timp de 1-2 ore.De asemenea eate un puternic desinfectanr alC3V;[!lfii bucale, are aCliunc desodorizant!p~uisrt:nta ~i st;muleaz! sccr-q-ia salivarl, Im-piedicind fer-mcntatia ~i imbunitltind mediulhucal.~~~~u:~am~~~f1:X:x~r~~~;!1~ 5~ ~i::~

substante aromatizante care intd in compo-a:i~iasa.Are miros ji gust pl!cut, dulceag aromatic, sefolcsesee diluat, 30-40 picaturi tntr-un pa-har co ap5, CD care se c1:1tl!!jtegura de 2-.3ori pe zi.Apa de gura "FLORAL este realiulta deCombinatul aplcol .1 Alocl.,iei Crescirorilorde Albine din Bucurqti. B-duJ Ficusului nr,42, secrcrul t li se giselte de vinzare 1 2toate megaalnele de aprovizionare $i desfa-cere ale Asociatiei Cresdtorilor de Albinedin oresele r~edint3 de judet-, 1:1 cercur-ile a-piccle ale Asociatiei din cenrrele munidpale, i ori~n~ti, pre cum ,i la unitiitile de spe-cialitate ale comertului de Stat.Pretul unui flacon de 50 ml esre de 5.25 lei.


25/52

Ing. ION RUSU, ION PICACombinnul 1;',,,01BUCIH.,ti

iN SPR IJINUL ACH IZ ITORULU I DE M IERE

Stntem In plina campanie ~ianume aceeade a achiaitiona miere de albine adt pen-t n : eonsumul intern cit ~ipentru export.Exigentele consumatorilor sint din ce ince mai mari, deci Sf impune - l i din parteanoastrii 0 mai marc exigcn}i Ia aprecicread:e;!~:rt!tfi~[;!~~j%~~: cu ~i din punctFiecarc achizitor trebuie sa cunoascii sor-turile de miere adidi s a deosebeasca mie-rea monoflora (salclm, tei, izmii, zmeurjicte.) de cea polillora.Sorturile de miere sint precizate in STAS784/1 ~69, in care se srabilesc conditiilede calitate pe care trebuie s a le indepli-neascd micrea de albine 13 preluarea ci de)3 producatorii din sectorul de stat ~ico-df:id~~)trecum ~ide la prodacatorli in-STAS-ul se rderi 13mierea naturala, ob-tin uta din nectarul flori1or sau din sucu-rile dulci de pe alte parti ale plantei ~iextrase din faguri,Dupj provenlenta mierea de albine seimparte in:- miere de Flori (monoflora ~ipoliflori);- miere de mana.Prin mierea monoflod se intelege miereade albine care provine integral sau in ceamai mare parte din nectarul Ilorllor uneispecii de plante cum ar fi: salcim, rei,izma, zmeura, floarea-soarelui etc.Prin mieren poliflod se intelege miereade albine care provine dintr-un amestecnatural de nectar: fineata de deal, de ses,de balta, pomi fructifcri etc.Prin mierea de mana se [ntelege miereade albine care provine integral sau in ceamai mare parte din sucurilc dulci de pealte parti ale plautei (in afara de flori)sau din sucurile eliminate de anumite in-secte parazitare care traiesc pe diferitepar~i ale plantei, ca de exemplu : miereade conifere, de stejar etc.

CONDITll ORGANOLEPTICEDE RECEPTIESortimentele de miere de albine se recep-~ioneaza pe doua ca1itati: calitatea I~ia II-a.Trcbuic precizat c a mierea de mana (cuexceptia celei de conifere) sc preia la ca-litatea a II~a, la fel mierea de Iloarea-soarelui, care, de~~ este considerata camicre monoflora, totusl se plateste camiere poliflorji cafitatea I.Determinarea 13 reccptie a mierii pe cali-ta\i se ccalizeazli organoleptic ~i refrac-tometric, iar atunci cind elementele ca-eacterisdce nu stnt concludente, se facepe baza analizelor de 1aborator.Proprietjitile organoleptiee pe care tre-buie sa lc posede sorturile de miere -pe cele doua caliti~i - siut urmatoareleeMIERE MONOFLORAa) MIEREA DE SALCtM CALITATEA rCuloarea de 13 incolor la galbcn deschisauriu, Aroma pronuntata de Hoare desalctm, gust placut, dulce, caracteristic desalctm. Consistentae uuiforma, perfectIluida, vtscoasa, fad semne de cristalizare.b) M1EREA DE SALCtM CALITATEA a U-aCuloarea galben~lnchis, cu aroma deHoare de salclm, gust, consistcnta ~i'umi-ditate la feI ca s i la mierea de salcimde calitatea I.c) MIER.EA DE TEL CALITATEA ITrcbuie sa aiblt culoarea de la galben-por-tocaliu la roscat, cu aroma foarte pronun-;ata de Hoare de tel. Gust pIlicut, dulcearomat, caracteristic mierii de tei, Consis-tcnta : unlfcrma, vlscoasa, fluidi sau [incristalizatji,

23


26/52

d) MIEREA DE TEl CALITATEA no'Culoarea brun, brun-lnchls, cu aromllpronuntata de Iloare de tei. Gust, consis-tenta ,i umiditate ca la mierca de tei decalitatea I.c) MIEREA DE ZMEURA CALITATEA I

Culoarea galben-roscat, galben-verzul, cuaroma specifidi, gust placut, aromat,dulce. Ccnsistenta e uniforma, viscoasitHuida sau cristalizatji cu structura fina.f) MIEREA DE ZMEURA CALlTATEA 11-0Culoare brun-roscata sprc rubiniu, cuaroma specifica, gust placut, aromat. Con-sistentii t unlforma, mai putin vlscoasa,Huida sau cristalizati. g) MIEREA DE IZMA (MENTA) CALITATEA 1

Culoare ro~ta, cu aroma pronuntata deizma, gust pljicut, aromat, dulce, carac-teristic mierii de iz.m3i. Consistenta : uni-form fluid5, viscoasa sau cristalizatii,h) MIEREA DE IZMA (MENTA) CALlTA~~a Il-a

Culoare brun-roscatli, ell gust plicut, aro-ma specifica, dulce. Consistenta ; unllor-rna, fluidd, vlscoasa sau crisralizata,

MIERE DE MANA.a) MIERE DE MANA (CONIFERE) CALITATEA ICuloare brunj, gust pl.cut, putln astringent. Ccnsisrenta r unilormi, foarte vicoasd, fid semne de cristalizare, se admit~imiere mai putin viscoasa.MIERE POLIFLORA.

. . . . . .Flori I Mm'20 200,5 0,10

1,417 1,41770-80 60-705 201,5-5 4-1210,9 10,9

li~i l,psi

In Iunctie de cuJoarea sa, se impute idoua calitati :- Miere p o l if I o r E c a l it a t e aCuloare gaJbeoa, eu gust placut, dulcaromat, specifics Ilorilor de provenientaConsis.tent.a : _uniforma, fluid:;' viscoadsa u erlstalizata.- Miell"e p o l if l o r a c a lita te aII....a.Are culoarea bruna, eu gust placutdulce. Consisten ~i unilorma, fluidi, vicoasa sau cristalizati.- Miere de mana (cu excepria celede conifere) prezinta 0 culoare galbenbruna, brun deschis. Miros ~igust placutdulce. Consisteuta : unlforma, fluidl saviscoasa..Inarmati cu aceste cunostbue, acruzitoritrebuie sa cunoasca ~iproprietatile fizicochimice ale mierii, pentru a fi capabilsa interpreteze un bulerin de analiza.Redam rnai jos date extrase din STAS78411969 :

Pro't'eDim~,) MIEREA DE FLOAREA-SOARELUI CAU------------,------TATEA I

Culoare galben auriu, galben portocaliu,eu gust placut, dulce, specific. Consisten-til: uniformd, fluida, viscoasa sau crista-liz.t"i) MIEREA DE FLOAREA-SOARELUI CALI-'I'ATE.A aU-a.Culoare galben-fachis 1 a brun, cu gustplacut, dulce. Consistenta ; fluid., vis-coasii sau cristalizata,

- Apa O f o maxim- Cenu~a O f o maxim- Acidirare em' NaOHsolude N la 100 g miererna..xim0/,- Densirate relOiltiva la 20C

minim- Zahar invOI'tit ~/o- Zwaroza %= ~~~i:nJia~;==/0- Z.bir invertir an:i.ficia1.~~uf:1.in:~d=3~~


27/52

Trebuie de precizat di se admite miereaell umiditate de maxim 2 1 Q /o apa, insaen reducerea corespunzatoare a cantitaPice depa~e~te 200/0, eu acordul beneficiaru-lui.De asemenea, se face exceptle la miereade salclm unde se admire ca indicele dia-stazic s a fie minim 6,5.Nu se admit in mierea de albine, indife-rent de sortlment ~icalitate, corpuri stra.-ine vizibile cu ochiul libel' ca r albine,par~i din corpul albinei, ceara, spuma, de-puneri de zahdr industrial etc. Pentru aevita existents corpurilor strdine apicul-torul trehuie sa streeoare bine mierea prlnstrecuratcare cu sit3 dubl3 ~i sa lase mie-rea sa decantcze ~i sa se limpezeasca.Nu se admite la mierea de albine, indi-ferent de sortiment sau calitate, nici unfel de adaos ca : glucoza, melasa, amidon,zaMir industrial, coloranri etc., acesteaccnsidertndu-se ca falsifidri. Apicultoruleste pedepsit aspru de catre legile invigoare.

In ceca ce priveste preturile de achizitie!~n~o;ntractare a mierii pe calita~i, acestea

'1. Miere monoAoric:1lit.I kg. I. 16,502. Miere monoflorlca.l..it.all-z !l 1i,503. Miere poliflodcalir, I 14 15,00- t o Miere poliflorlcalit.zll-.a 11 ,5 13 ,0 05. Mierc de mana(conifere) I. 16,506. Miere de manitalre specii 11,S 13,00

Pentru aite detalli in legatura cu condi-tiile de calitate la prcluarea de Ia produ-cater a mierii de albine, recomandam s aso consulte STAS-ul 784/1969.

APICULTURA M- A AJUT ATLa 'ViTsla de 49 ani, fiindbolnav de reumatism poli-articular'; de inima. am fostpensionat,In aceasta siwa, ie m-amapucat de albinarit. Acumoreo 7 ani, pe la s/lrjitlllIunii mai, [urtuna mi-a TaS-turnat I I T m L din stupi. Eramacasa La Regbin, iar stupinao tineam in curtea unui (ti-Tan, intr-wn sat din aprcpie-rea orasului. Act'sta m-a t.n-1tiinrat imediat de cele tn -timplate.Am piceat tmpreuna c~ so-ria L a ja ta locu lui pentru aoedea ce S-a intirnplat ; stu-p,,[ de pe cinrarui de control

magazinui si apoi capacuI.Vliz' indu-ma inconiurat de 0multimc' de slbine, am aler-gat la un grajd din aprcpie-re, unde fiind lntuneric amscapat de ele,Cind m-am inters la cabanaam obseroat di eram plin deace de albine, de sus Ii pinajos. Le-am putut seoate nu-mai razfndu-le cu csqitul,Am simtii apoi 0 stare desomno/enlii 1; aveam pu-rina temperatura.De atunci tnsa ma simt[carte bine, nu maj sular deinima Ii nici de reumatismpolianicular. A 1 7 l devenitlntT-adevar 1411 Om sanatos.

IOSIF BARDOSSYPit;_ Lellillllr.%,Reshmlude~l M\l.~'

se rastuTnase peste un altstup.Am scos cu grija cintarlll~am indreprat pscioarele stu-pului # am lncercat sa-l T i-die. Nu am reusit, deoareceera greu din caseza magazi-nului pUn. Am Jncercat sa-ldesjac de restul stupHlHi~dar tn acel moment s-au nii-pustit spre mine toate albi-neie. Am lucrat mal deperte,am ridicat stupul, i-arn pus


28/52

PROPAGANDA APICOLA iN CONCEPTIAiNA INT A SILOR NOSTR I

INTRODUCREA NOUWlIn acti()itii{il~ oamt'lIilOT a re-pu:ztn1at fi conlinl4ii fii repre-zuue 0 cninrii t'~nlialii pemrucrearea de bunur; ma~tTialt ~ispirituale necesare bunlis/ariiIi pragus"l,,; JOC'iClar i i . Inapiculturii auastii ,"inri s-amani/estat totdeauna cu 0 in-tensiuue deo tbita Jalorita -l ? i T i i indoialii - tr4ctki pro-dUJii de 'fIiara Ii actj1)itatta a l _~ t : / : T ~ a : n : r ; l l t : e : C t ! r ~ [ o : :mmate japtu,; ale naturu.Un cad,.u deOftbit de pritlnicpemru C Ul1OQ $.t'U a 1 ; popu,..lariz4ua nOIl[u; tn apicu[ruriia fost # a rzmas litnalura desptcialitate. in Jrume ell re-OUU!" periodice. In raTa 1l04S-ira aJitu:rea uvUutor de . : A p i -culturii a constituit In perma-nmrii 0 actj"jralt de 61tr.ii aA.rociatiilor protesianale aleapicultorilor. un mijloc dincelt 1M i tficimu pemru in-troducerea noului ln pract;CQstuparilor.

Revistc ROMANIA APICOL}.,ca organ :I I Ioetei SOCiCI:l{i cen-trale de 2piculruri din Rom1nia(conS!i1tlit~ tn B ucuresri 12 25 oc -tombrie L925) :si-a inceput apa-ri~ia in luna ianuarie 1926. Afosr ~i e se e re vi sta pc care 0 cu -noastem, am indriigit-o, 0 ~tep-tam $ i 0 ccnsultam $i in prezeatsub ncua S2 denumire de API-eULTURA - revist."i lun:lra de~tiinfa sl pranicl apirola, organal Minisrerului Agriculturii, In-dustriei Alimentare ~i Apdor sial Asocia;iei Crescaeoeilor de AI-bine din R. S. Romiinia.Prin urmare, de la apari\ia pri-mului siiu numar S-a scurs eprca-pc 0 jumatate dc veac. Piccaredin paginile sale ingilbeoit~ re-prezint5 0 evocare ~i un fericitprilej de aducer! aminte, de

;~e~leap~!~lro~i~ieou~e~e:ta~In'emnat diiruirea in domeniulcuno2f[erii, popularizari.i J i pro-26

CONSTANTIN ANTONE5CUAsodlli. Crc"ltorilor de Albi".

gresului apicuhurii romancsti anenumjirati apicultcri, Princeacestia meritli eviden,iad. - cuprilejul aniverslirii in attn an aprimelor asoC'l:l{ii apicole din taranoastra - personalitatea ii ueeleaspecte din activ irarea ing. Ale-x a n d r u BuJyghin, primulpresedinre al societi~i centrale de

Ing. AI. Bu1rchin

apiculturi si redactor sef al re-vistei arniruite."Firea omului - scria ing. Al,Bulyghin in articolul "Impor-tan~a merOl la, economicii si [inan-ciari a apiculrurii", apirut innr. 1/1926 al revistei RomaniaApiccHr. - esre in general r~i.ti-ma~. Patimile slnt de caracterdiferit : unele stnc rele, vitima-roare, cum ~ i'nt beria, jocul de:clr~i, iar ahele, Folositoare ~i decaracter ~nal~atcr: crearea de bi-blicteci, ruuzee etc.S i apiculrura, in majoritatea ca-zu rilor, esee 0 patim!l, dar dincele rnai folcslecare, adr indi-vidului ef t ~i societi)ii...

Albina joa.cl un eol importantif in eccacmte IUlional:l: zburind din floare LO Hoare spra culege nectar $ i polen, ea Fcundeaz1i plantele (respective.0.3.) i aceseea in moo mai pefect dech oricare air factor dfecundatie ...Dar cu eoace cele spuse nuispri1vC1te folosul cc educe abin. : ea mai acumuleazd 0 mareboglltie - culegind mierea rasp'indid!i in natur1f. ~i cue altfes-ar pierde Bra nici un fo lopentru nci....,Ing. AI. Dulyghin '1~i tncbeiearricolul din care am extras frazele menrlonaee, 2ltfe} :"tn ulrimul timp in ~ara noes-tr1f. a porriit un curent puternicspre apiculrurli. [ndrepcarea acesruia pe calea ceo. ra~ionaJa cadetn sarcina societiililor de apicultura. Pracrica anterioa.r!l a dovedirell flra sprijin din parrea OIutorid-tiler respective socicearile nu poface m ulto lip sindu-le m illcecelefinanciare J i induscriale - dexemplc unelrele de apicultudra;iona.1A trebuie sll le aducemdin strninltate .....S-ar putea reda nenumiirate ehecieete ~i maeeeiale din con teibu-~:op~td~l~pi!Jr~~na f : i : ~1945, ctnd HI stins din vialcu clreva aile tnainte de a tmplini vene-abila virna de 90 dani.Ing. Al. Bulyghin nu a Fosc unsim p le reo rerician . A Ind_ragiapioulrura din anul 1905 ~ii s-daruit cu pesiune prnl la sHrrieul vledl, A demonsrrar aceselucru atit ln sceierile sale dt ~pr in conerlburle la tmbun~d~irea~ieleborarea principalelor urilejede apieutcur3. (centrifugll, m:tsdapicola, tipuri noi de stupi, zan de ecpie fagurii vechi f1 ex-tra, ceara) etc. ln acest mod ea reusie s a sc faea asculrat, res-pCOUt de to~i fi S3 devinl unexemplu de felul cum a Jriusa. popului2eze apicultura avansadi: in llara lIloa.stra,


29/52

supravietuiascll numai pc cele care au ajuns Ia unnumir mare de indivizi, din ccnlucrarea carora- pe linia transformlrii hranei In energie calc-rid - sl reaulce un aparat [erma-regulator per-fect adapr.a.t L a un ~inut da.t ~i care, pencru zona.noa.strl geografic~ ar nea urmdccrii peramec-i :iesirea albinelor la zbor de la temperatur. de]ZC, reelizarea tn cuib .a uemperarurji de 35Cdin Iebruarie ii pml in occombrie, iernarea cuun consum afa de redus de hra.na 'tacit sa paati. ie ~ i i n primhara fllrl sa. f ie n t !' cesa. rl i de fecarea.u'n asefel de apa.ra.t tcrmo-regulator a conscituitin limbaj darwinist varLa.nta utili, f~ati prineredirarc ~idec! irever-sibila, care condidcneaaa- ? asigura. de~;(l~urarea norman: a tusur or proce-selor fieiclcgice, de "fa manierl invtt 0 familieeu un nurnil" mie de alblne nu este numai 0 fa-mnte ,.slabl- (tnuuctt acesr termen se incadreazf1n no~iunea de "slnloos) ci 0 familie anormald,cu eocee fune~iile deeeglate, tncednlee sau abolite,i care eu rez.itt2 declt datoritl sprijinului per-ruanent iauril fi coscisitor al unor crescatori care.cu-si eunose ineerescl.Faptul demonstnt de experien~a cl doua, zecesau 0 sutl de f a . m . i. li i s1abe nu rcalizca.za cte unapucernica sub raportul :,entabilitl~ii, s-ar tn~eg('mai bine daca ne-am imagi.n.a d'1 :n organismulanimal, pe care-I consrituie In abstract uniraceabiologica a Iamilici, albinele at avea. rolul globe-Ielor sanguine, tndeptinind tcace tunetiile acesrora(de respiratie, nutriti.e, excrerie, reglare a eempe-r-acurii corporale, a.para.re a orgenismului fa~i decniorobi, etc) atunci cfnd sint in numar norm-al,provoclnd tnsa starea pucologied de anemia, eea.ntrcncazl lncecinirea iideeeglarea ruturor Func-jiunilor mai sus aminuice, arunci c.ind sine in nu-mar nne fi pe care numai transfuzi.a (siacnirnain cazul ncstru cu unirea a doua ~u mal mulrefamilii s . l . o a . b e ) 0 poate vindeca.Prin urmare, fam ilia nwneT0 3$3 a fost fa.ctoru!eel mai imporeant de rezisten~ Irnpou-iva rururoragenrilor ijzi.ci sau biclogici care-i amenintautx.isten~a., nu.ma.i sub a . c e a . s r a forml albina Hindin masu.d sa-,i manifcsre apticudinile caracterisri-ce speciei, acelea de astringe prcvieii ee-l depa-sese necesarul, de a se Inmulri cu 0 vit.ezl prodi-gio.ui, de I ,upravie;ui in timpul iernii it deasemenea de a sinte:ui.zOl.ub~tan~e bacteric.ide li

Dr. !LIE OGRADAAs.oci1~itCretdtor,lor de AlbiDe

O r i e n ta r i i n p a t o lo g i a a l b in e lo rFioeare manual de apicultuta f;i. rezervi u1.ti.m.u1capitol pentru descelerea bclllor ,i dlunatorilorcare atelltell.za 1 & via~ albinei,Stne*de muhi &ce{lti dUfmani. tmbraci formea.dt de Felurlre (vleuscrl, bacrerii, mueegeiuri, pa-raz.i~, insecce, pism, ani.ma.Ie micl ~imari) J iataGa din acltca directii (intra prin gura, prineoahee, princ-e inele, afecteaza puietul sau adul-eele, pbtura sau fagurii). tncit la un momentdat SDIli ~i ec Inceebi cum de iir.a.Wl giza mai eseein vla~a.~i totusi aceasta "firavl gtd" a supravietuit. peste30 miLioone de a . n . i . fira sa &ilil nevoie de me-dicarnenrele omulul, gbind in arsena.1ul propriocu care a Inzestrac-o natura arrnele cele m.ai po-trivite pena-u a face fa~ cu succes dcsmenilormai sus pomeuiti care, to mod cere, au existat ~iei de Foarre muldl vrerne,Porni.nd de la ecese fapt incontcsta.bil ajungcmfira sl vrem la doul concluzii ~ia.nume:- d accualele boli s I D " ! : urmarea mc.erdrii dedomesticire a elbinelce, a iccerveeuei - maimult seu mai putin pricepuee - a omulu.i inviata lor, a asigurarii unor cooditii - mai mulrsau mni putin prielnice - pentru deevcleareeIortelor proprii de apirare;- ca prevenirea lor depinde de masura ttl care,cunoscfnd factorii care a.u 4lSigurat vigoaree ~ire-usten;a alblnelcr 1 n . mediul tor naeueel, com ~ti.saj punem tn valoare ~i 1n condiriile aceuale deexploeeere 7.ooteh.n.ici, Tom face din ci conditiisine qua non ale cresreeii ~i 1ntre;ine.rii Ierni-lii.lor de albine.Asemenee celcc-lalee vietcircere, albinele au saferirfi ele b decursul c:i.mpurilor influen~ mediului,aflat 1Jl oorutinua schimbare si spre: a putl'la su-pn1.vi~ui, a.u trebuit sl se adaptez.e lui. SolitareIa tncepue, de au Icsr nevoite pe mii.sura rliciriiscoartci rerescre ~i respectiv a climei, s a se aso-cieee in grupe din ce in ce ma. i mari, anintndu-siini~i.a1 f.agurii de creegi, penrru ca mai tirziusil.-$i caute a.dllpoot tn orapaturile: sdncilor sau inscorburile eopaci1or.Leges selecdel naturale, care II guve.rnat evolutiairii dupa formula implacabi.ll : "eel slab sa piara", inla.tur.at D.repta.t toate fami.l.i:ilemici. llstnd sa

27


30/52

baetericstadce capabiJe sl ~l in &tu un mareDum.ir de specii microbiene,Un alr Iaccor de rez.iJtc:ntl 11 coaseieuic asigu-rarea reswselcr de mol, urmare a faptulu.i daJhi.nele nu s-eu dezvoltat ti respeceiv n-au supr-a-vie~uit dectr to preajma unor surse de nectar f ipclen 10 acelasl timp bogace, permmenr.e ~i debuna calicare. Natura, care nu face nimic la in-tjmplare, ,i1calcular precis bau. mclifer1i decare dispunea fi respecei v familii1e de al

apicultura - iunie 1972

Documents