revista nr 1/2011

EDITORIAL

Anul VII • Nr. 1 (126) • 1-15 ianuarie 2011 Lumea Satului 3

Se spune că trăim cu adevărat doar câtiubim, iar când urâm murim câte puţin. Aşase explică faptul că identitatea şiprosperitatea unor popoare au avut de suferitpentru că nu au ştiut să iubească şi săpreţuiască ceea ce le-a oferit natura şidivinitatea.

În ceea ce ne priveşte, nu cred că suntemo excepţie. Am făcut mai întotdeauna unmod de viaţă din a denigra pe cei din jur, ne-am subevaluatvalorile, ne-am vândut cu suflet cu tot pe doi bani sau ne-amlăsat furaţi doar ca să putem păşi în libertate. Prea costisitoarefapte pentru care deja plătim de-acum şi cine ştie câte generaţii ovor face după noi. Sunt greşeli pe care nu le recunoaştem, bachiar parcă se persistă în ele. Cum altfel aş putea aprecianeimplicarea guvernanţilor în politici constructive, care să ofereeconomiei condiţii pentru relansare, apoi tuturor românilor şansaunui trai decent? Cât de mari greşeli s-au făcut pe care încă nuavem curajul să le recunoaştem!

Am crezut poate prea mult în cei care ne-au promis libertate şidemocraţie, concepte pe care n-am ştiut să le folosim. Amconsiderat literă de lege tot ce vine din „Vest“ fără a ţine seamade propriile precepte şi interese, am crezut că alţii ştiu mai binece avem de făcut, într-un cuvânt am devenit o majoritate fără unţel şi poate fără speranţă, capabilă uneori doar de revoltă şi ură,de parcă n-am mai fi noi.

De ce trebuie să schimbăm destinul acestei naţiuni? E nevoieacum, poate mai mult ca oricând, de mai multă seriozitate, deimplicare şi voluntariat, e nevoie să-i apreciem şi să-i sprijinimpe cei care ne reprezintă cu adevărat, indiferent ce culoarepolitică au.

Nu cred că aceia la care apelăm uneori pentru a ne promovainteresele sau tot ce este autentic românesc sunt stăpâniţi dealtceva în afară de mirajul banilor pe care îi pot obţine fără preamult efort. Nu e nimic rău în faptul că ne-am dorit să încercămlucruri noi, să preluăm modele de viaţă şi muncă de pe altemeleaguri, dar nici nu trebuie să uităm a trăi româneşteînconjuraţi de valorile perene care ne caracterizează. Nu trebuiesă ne uităm rădăcinile şi să ne pierdem identitatea. Trebuie săredevenim ce-am fost, sigur, în context european.

Sunt doar câteva din gândurile care mă frământă acum, înprag de An Nou, când toate pot avea un... nou început. Sper camăcar acum, în ceasul al doisprezecelea, să scăpăm de inerţie şide ură şi, de ce nu, să ne aducem aminte de... zicerea unuia dintredomnitorii Moldovei: ,,Vom fi iarăşi ce-am fost, ba mai multdecât atât!“. Fie ca acest crez să se înfiripe şi-acum în minteafiecăruia dintre noi şi să i se dea curs. Un curs care să aşezeRomânia pe adevăratele sale temelii.

Ion BANU

Vom fi iarăşi ce-am fost?!

Glasul pământului românesc

LW: 153 kHz,

MW: 531 kHz, 603 kHz,

MW: 630 kHz, 1314 kHz

live pe internet:

www.antenasatelor.ro

„Poporul român e una din

minunile lui Dumnezeu în

marşul lui pe pământ.“Petre Ţuţea

„Prestigiul nostru nu trebuie

să vie de la zgomotul pe

care-l facem, ci de la faptele

pe care le săvârşim.“Gheorghe Ionescu-Şişeşti

„Societăţile nu se guvernează binedecât dacă se suprapun două forţe:Inteligenţa şi Puterea.“

Nicolae Titulescu

r

r

r

r

„Dreptatea socială nu se face prinsuprimarea dreptului de a poseda,ci prin suprimarea excesului debogăţie.“

Nichifor Crainic

4 Lumea Satului Anul VII • Nr. 1 (126) • 1-15 ianuarie 2011

Din sumarAgrometeorologie

Pentru luna ianuarie,meteorologii prevestesc o vremenormală sub aspect termic şipluviometric.

Iarba verde de acasăPublicistul Gheorghe Verman, în dialog cu Ion

Banu, director şi editor general al revistei LumeaSatului...

ConsemnăriÎn Prahova, mii de ţărani au

abandonat terenurile agricole.

AvertismentBoli din ce în ce mai multe şi periculoase

apar în ultima vreme în agriculturaromânească. Dr. ing. Liliana Tomoioagăprezintă...

Horticultură

Ing. Eustaţiu Laurenţiu şi...incitanta sa propunere.

Serele din România, într-o altăgândire.

Ştiinţa agricolăCercetătorii de la Staţiunea

din Secuieni dovedesc că ştiinţaagricolă mai are multe de spus...

InfrastructurăApa la sate, un

angajament fără sfârşit.Consiliul Judeţean face opromisiune incredibilă: pânăîn 2013, în Prahova vor mai

existadoardouăcomunefără apălarobinet.

Apariţii editorialeSuntem în faţa a două opere scriitoriceşti

care au văzut de curând lumina tiparului.Prima, intitulată ŞTEFAN,poartă numele unui erouadevărat, nu creat, care şi-aînchinat viaţa remodelării glieistrăbune. Cea de-a doua,apărută sub semnăturadomnului Virgil Grecu, are caobiect marea sa pasiune:viticultura.

Infozoovet

Vestita localitate Matca, judeţulGalaţi, se mândreşte cu o nouăunitate: o modernă fermă de vaci.

5

13

14

24

60

78-79

10-11

16-17

18

Distincţii ştiinţificePrezidiul ASAS a premiat cele

mai reuşite lucrări din anul 2010.

12


AGROMETEOROLOGIE

Evoluţia vremiiîn luna ianuarie 2011

Caracteristici termice şi hidricePe parcursul lunii ianuarie 2011 va predomina o

vreme în general normală sub aspect termic peaproape întreg teritoriul agricol, exceptând zonele decâmpie din sudul ţării, unde vor fi posibile valorimai ridicate în raport cu mediile multianule.Regimul termic mediu diurn al aerului se va încadraîntre -8...2°C, limite apropiate de normalul perioadei,în majoritatea zonelor de cultură.

Se prognozează precipitaţiipredominant sub formă de ninsoareîn aproape toată ţara, fiind însoţitede intensificări temporare alevântului, izolat cu aspect de viscol.Local, în zonele joase vor fi condiţiide producere a ceţii, asociată cudepunere de chiciură. Cantităţile deprecipitaţii vor putea fi apropiate demedia multianuală în cea mai mareparte a teritoriului, iar local, în vestulşi sud-estul ţării, acestea se pot situasub normele climatologice lunare.

Starea soluluiPe adâncimea de sol 0-100 cm în cultura grâului

de toamnă conţinutul de umiditate accesibilăplantelor va prezenta valori optime şi apropiate deoptim în cea mai mare parte a zonelor de cultură. Peunele suprafeţe din Dobrogea, Muntenia, Moldova şiTransilvania aprovizionarea cu apă a solului se vaîncadra în limite satisfăcătoare.

Caracteristici fenologiceSpeciile de câmp şi pomiviticole îşi vor menţine

starea de repaus vegetativ pe majoritateasuprafeţelor agricole. De asemenea, în zilele cele maicalde vor fi posibile reluări temporare ale proceselor

de creştere şi dezvoltare, îndeosebi în zonele decâmpie din sudul ţării. Totodată, în condiţiilescăderii temperaturilor minime negative ale aeruluisub pragurile biologice critice (-7...-10...-15°C) derezistenţă a plantelor, pe terenurile fără stratprotector de zăpadă sau cu strat superficial (sub 10cm) va exista în continuare riscul deprecieriiaparatului foliar prin brunificare şi arsuri (necroze)ale vârfului frunzelor, îndeosebi la culturile detoamnă semănate în afara epocii optime. Local,

datorităfenomenului deîngheţ-dezgheţ alsolului se vaputea producefenomenul de„descălţare” aplantelor lacerealierele detoamnă (orz şigrâu).

De asemenea,la varietăţile cu o

bună rezistenţă la temperaturile scăzute şi binepregătite la condiţiile din timpul iernii, starea devegetaţie va fi bună şi medie, iar la culturileîntârziate şi cu o rezistenţă mai redusă la stresultermic din anotimpul de iarnă, vigurozitateaplantelor se va menţine medie şi slabă.

La orzul şi grâul de toamnă, în funcţie de datasemănatului, agrotehnica aplicată şi de precocitateahibrizilor vor predomina fazele de răsărire şi apariţiea frunzei a treia (40-100%), precum şi înfrăţirea (20-100%), în special la culturile înfiinţate în epocaoptimă.

Director Executiv, dr. Aurora BELL;

Şef Laborator Agrometeorologie, dr. Elena MATEESCU

Colectiv de elaborare:Dumitru ANGHEL, Daniel ALEXANDRU, Oana OPREA

AECTRAAgrochemicalsTehnologiile profitului

Pagină realizată

în colaborare cu

Recomandări de specialitate:• Efectuarea arăturilor pe suprafeţele

agricole fără strat de zăpadă şi cu îngheţsuperficial la sol;

• Fertilizarea cerealierelor de toamnă cuîngrăşăminte minerale complexe;

• Efectuarea controlului biologic pentrudeterminarea viabilităţii plantelor la speciile detoamnă.


Actualitatea agricolăINFORMAŢII OFICIALE

Agricultura a primit, în luna decembrie 2010, peste 1,2miliarde lei prin două Hotărâri de Guvern carereglementează sprijinul acordat producătorilor agricolipentru anul agricol 2010-2011. Ministrul agriculturii ValeriuTabără ţine să facă precizarea că prima Hotărâre de Guvern

este nouă şi o anulează pe cea cu nr. 748/2010. Din sumatotală, 733.326 de milioane de lei se duc spre bunăstareaanimalelor în cele două componente, păsări, respectivporcine, iar 5,815 milioane de lei, pentru ecarisareacadavrelor de animale. Pentru motorina utilizată înagricultură s-au alocat 490,42 milioane de lei, iar pentruplata primelor de asigurare, 42,549 milioane de lei.

În opinia sa, important este că noua reglementarestabileşte şi modul de plată. Pentru două dintre categoriilede subvenţii privind bunăstarea animalelor, plata se faceanual. Perioada pentru care se acordă ajutorul de stat este 18noiembrie 2010 - 15 noiembrie 2011. Sumele totalerepartizate pe cele două categorii sunt 368,2 milioane de leişi, respectiv, 365,126 milioane de lei.

În cazul ajutorului de stat pentru motorină, plata se vaface trimestrial. Perioada de decont este 28 iunie 2010 - 30septembrie 2011, iar pentru primele de asigurare, perioadade decontare este 19 august 2010 - 31 decembrie 2011.

A doua HG adoptată completează două hotărâri,755/2010 şi, respectiv, 759/2010. Astfel, crescătorii deanimale şi producătorii agricoli în domeniul producţieiecologice din zonele defavorizate vor putea beneficia desprijin, chiar dacă nu s-au înregistrat nici măcar ca persoanăfizică autorizată (PFA).

Ministerul Agriculturii a primit acceptul ca, în acest an, săasigure aceste ajutoare pentru zonele defavorizate şicrescătorilor de animale pentru lapte.

Pentru agricultura ecologică au fost prevăzute alte 3milioane de euro (2.000 de euro per fermă ecologică). Estevorba de cele care se găsesc în tranziţie de la ferme clasicespre ecologice.

Noi fonduri pentru fermieri

Important pentru zoneledefavorizate

Ministrulagriculturiiafirma cu cevatimp în urmăcă relaţiabancă-fermiera devenitprioritateanumărul 1 aagriculturii şi a mandatului său. Totodată, el aatras atenţia că o altă problemă a producătoriloragricoli o constituie prezentarea de garanţii labănci.

„În general, producătorii agricoli au puţinegaranţii. Trebuie să găsim sursele de garantare,pentru că nu se va pune problema surselor decofinanţare. N-am putea spune că agricultura stărău, dacă vorbim de contractare. Pe mine măîngrijorează foarte mult procentul de sub 10% deabsorbţie reală. Această absorbţie depinde foartemult tocmai de relaţia bancă-producător“, aprecizat ministrul.

Oficialii din agricultură consideră căînfiinţarea hipermarketurilor în oraş a fost ogreşeală capitală, pentru că astfel se eliminăconcurenţa, ce are ca obiect desfacereaproducţiei primare. De aceea, se doreştediminuareaputeriimarilorlanţuricomerciale,astfel încâtmiculproducător şinu numai săaibă accesspremagazine.

Aducândîn discuţie distorsiunile de pe piaţaproduselor agroalimentare, ministrulagriculturii susţine că s-a făcut o maregreşeală în momentul în care producţiaprimară s-a despărţit de procesare. Rezultatuleste că preţurile au crescut nejustificat.

Relaţia cu băncile,

deficitară

Demers pentru magazinele

de cartier


Actualitatea agricolă INFORMAŢII OFICIALE

Potrivit unui comunicatal Comisiei Europene fostulministru al agriculturii, sereîntoarce la Bruxelles, în

funcţia de director responsabil pentru dezvoltarea rurală dincadrul Direcţiei Generală de Agricultură (DG Agri. Alături de Dumitru, alţi doiromâni au obţinut posturi la nivel de senior management în Comisia Europeană:Tudor Constantinescu, consilier principal în DG Energie şi Cătălin Fotache, consilierprincipal în DG Cercetare.

Este de precizat că Mihai Dumitru se reîntoarce în Comisia Europeana, unde a fostnegociator-coordonator al Programului de dezvoltare rurală pentru România.

Comisia Europeană solicităunui număr de nouă state

membre să îndeplinească cerinţelelegislaţiei privind mediul, în domeniul calităţii aerului. Statelemembre în cauză sunt: Republica Cehă, Estonia, Finlanda,Grecia, Ungaria, Luxemburg, România, Slovenia şi Spania.Aceste state nu aucomunicat Comisieitranspunerea lanivel naţional alegislaţieirespective. Larecomandareacomisarului pentrumediu, JanezPotoènik, statelorrespective li s-aadresat un avizmotivat. Dacă acestea nu adoptă măsurile necesare, Comisiapoate sesiza Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.

Mihail Dumitru, înapoi la Bruxelles

Somaţie europeană Două nemulţumiri la mediu

Ele sunt legate de absorbţiafondurilor UE şi de împăduriri, a cărorsituaţie a fost înfăţişată de cătreministrul mediului László Borbélyodată cu prezentarea bilanţului desfârşit de an al instituţiei pe care oconduce.

El se declară total nemulţumit deabsorbţia fondurilor europene, deşiRomânia se numără printre primele ţăridin Europa în ceea ce priveştecontractarea sumelor pe infrastructurăpe Programul Operaţional Sectorial(POS) Mediu. Este vorba de 3,5 miliardeeuro contractaţi, din care absorbiţiefectiv sunt numai 65 milioane de euro,ceea ce e foarte puţin din spuseleministrului.

Al doilea sector la care face referireeste cel legat de păduri. „Deşi amîncercat, am organizat descinderiinopinate, cu poliţie, fără poliţie, amînăsprit legislaţia, nu sunt mulţumit cuce s-a întâmplat (...) Sunt dealuri întregidefrişate. O să avem un protocol semnatcu Ministerul Agriculturii şi cu alteorganisme pentru ca în 2011 să neconcentrăm mai mult în acesteactivităţi“.

Partea pozitivă e că în 2010 s-auacordat de şase ori mai mulţi banipentru împădurire faţă de anul anterior,suma totală ridicându-se la 160 milioanede lei. Numai de la buget au fost alocateaproximativ 40 milioane de lei pentruîmpădurirea terenurilor degradate,restul provenind din Fondul de Mediu.Din spusele ministrului însă reiese că oparte din împăduriri se vor face anulacesta.


Actualitatea agricolăCOMENTARIUL EDIŢIEI

Poveţele învăţătorului de la ţarăŞi tot domnul învăţător ne-a învăţat, veşni-

cindu-ne, vezi bine, cu poveţele sale, ne-a altoit îninimile noastre de copii ideea cum că trebuie să fimmândri că aparţinem unui neam a cărui istorie evrednică de secoli detrăire românească.

Unitatea românilor,de limbă, teritoriu, câtmai rămăsese el, oritradiţii şi obiceiuricomune – zicea domnulînvăţător – e într-un felcertificatul nostru denaştere şi, deopotrivă,paşaportul prin lumeacare ne datorează,potrivit faptelor noastre,recunoştinţă şi respect.

Tricolorul, maispunea dascălul nostru,precum şi imnul de stat ne dau verticalitate şi trăiride spirit care ne vor osebi în vecii-vecilor printrenoianul de naţiuni ce populează babilonul mondial.

Alesul crezământ al românilorAşa era odinioară. Atunci când părinţii noştri,

oameni cu frica lui Dumnezeu, ne vorbeau despreRomânia ca despre un tărâm al îngerilor,binecuvântând alegerea Celui de Sus de a ne fibotezat cu alesul crezământ al românului, făpturăpredestinată să-şi trăiască viaţa în pace şi bunăînţelegere cu cei de o seamă cu el.

Vremea a vremuit însă şi bag de seamă de la untimp că prinosul de zestre cu aur cenuşiu a camsecătuit, ba, pe ici, pe colo s-a colbuit, dacă nu chiar afost mâncat de cariile lumii moderne.

Aşa se face că, chiar la marile sărbători naţionale,cuvântul român e rostit cu jumătate de gură, cumiarăşi, fără teamă de blestemul istoriei, drapelulnaţional e maculat de culori venetice.

România nu mai este ţara românilorTinerii pe umerii cărora ar trebui să se reazime

viitorul României, exaltaţi de o prea iluzorie fatamorgana, privesc spre lumile de dincolo. De dincolode hotarul patriei lor, socotind că o felie de cozonac emai săţioasă pentru cel fără de neam şi ţară decât uncodru de pâine ori o bucată de mămăligă.

Ţara lor, România, se dovedeşte prea mică, preamăruntă ori prea săracă pentru

idealurile unei vieţi pe care şi-odoresc nu neapărat demnă –, daroricum poleită de aurul ţechinilorvenetici.

Ceea ce nu ştiu ei, nici n-au avutcum să afle, este ce înseamnă ori, şimai abitir, cum îi va sfârteca dorulde acasă.

Sentimentul e însă peren şi unic,e înfipt precum un ghimpe în genape care i-au dăruit-o părinţiifiecăruia.

Şi mai e ceva. Mai e această iarbă verde de acasă,pe care, desculţ călcând, te simţi un fel de voievod.

Un fel de paria al străinilorDincolo, în neant, românul se preface în paria.În Ion slugă, bun la toate!Va culege căpşuni, „va ţine companie“, cum se

zice mai nou, văcuţelor din Alpi ori va încerca sătămăduiască suferinţele celor care cumpără – ştiubine să facă acest negoţ – creierul şi sudoarea unorvraci fără de ţară.

Poate că pentru unii umilinţa pe care o seamănăvremelnic nişte decidenţi de ocazie face ca Româniasă nu mai existe.

Crivăţul istoriei ne-a convins: „Doar unde epatria, acolo îmi poate fi şi bine“.

Să învăţăm, aşadar, să ne preţuim neamul. Istoriaşi mai cu seamă limba.

Fiindcă, dragii mei, un om fără de ţară e opersoană blestemată la pieire.

Gh. VERMAN

Până şi însemnele Drapelului Naţional…În, din păcate, prea demult petrecuta mea copilărie, cele mai prestigioase şi mai

sârguincios predate materii erau, alături de matematică, limba şi literatura română,istoria şi geografia.

Mă număr iarăşi printre puştanii de acum câteva decenii care, pornind pe caleaştiinţei de carte într-o şcoală rurală, au deprins obişnuinţa şi bucuria primelornoţiuni de agricultură pe lotul şcolii, adică acolo unde învăţai pentru prima oară sădeosebeşti orzul de ovăz ori să întorci brazdă reavănă pentru semănăturile oriplantările din fiecare anotimp.

Actualitatea agricolăIARBA VERDE DE ACASĂ


Călătoriile, bogăţia sufletului– Mă aşteptam să fiţi obosit, aţi

parcurs mulţi kilometri în ultima vreme.– Dar sunt fresh, aşa cum puteţi

vedea, pentru că sunt obişnuit cudrumurile lungi, îmi place să colind şisă văd lumea, pentru că numai aşa poţideveni mai bogat în primul rândsufleteşte. Vă referiţi probabil ladeplasarea din Africa, mai exact înEtiopia, ultima pe care am întreprins-oaproape de sfârşitul anului trecut. Aufost 18 zile de călătorie, am parcursaproape 20.000 km, dar în urma cărora mă simt, cumspuneam, mai bogat, cantitatea de informaţie pe caream reuşit să o acumulez fiind uriaşă şi de mare folos.Mă bucur că am avut acest prilej pentru că îmidoream să ajung într-o ţară africană, mai ales într-unaca Etiopia, care e mai deosebită faţă de celelalte poateşi pentru faptul că nu a fost niciodată colonizată, deşiau fost tentative în acest sens. Este unul dintremotivele care au făcut ca Etiopia să arate un pic altfelfaţă de celelalte state africane.

– Aţi vizitat în ultimii ani foarte multe ţări şi aţifăcut-o cu interesul şi cu ochiul omului care cunoaştebine ruralul şi agricultura, în general. Tocmai pentrucă aţi văzut atâtea, aş vrea să pornim de la ce aţi afirmatîn urmă cu câţiva ani referitor la criza alimentară carene va afecta. Este lumea îngrijorată de ceea ce ni seîntâmplă deja, aproape fără să ştim?

– Faptul că cercetarea lucrează şi caută să creezenoi soiuri şi hibrizi mai productivi şi mai rezistenţi lastresul termohidric cu care ne confruntăm, iată, deceva ani, să descopere noi tehnologii specifice fiecăreiculturi este un răspuns, dacă vreţi, la îngrijorareagenerală privind criza alimentară care se

prefigurează a se manifesta într-un timp relativ scurt, din păcate.Şi nu întâmplător multe dintre

ţările dezvoltate se îndreaptă spre cele încăneexploatate din punct de vedere economic. Unexemplu în acest sens este Etiopia, unde se investeştesurprinzător de mult, ceea ce mă determină să credcă această ţară va arăta cu totul altfel în următorii 5-10 ani. Iar asta pentru că numai acum EmirateleArabe Unite investesc 10 miliarde de euro înagricultură. Şi se simte această infuzie de capital maicu seamă în ceea ce priveşte exploatarea suprafeţeloragricole şi în infrastructură. Este, dacă vreţi, oconsecinţă a îngrijorării lumii faţă de ceea ce ar puteaînsemna criza alimentară.

Comparaţii uluitoare– Nu e cumva o contradicţie între faptul că, pe de o

parte, avem tot mai multă nevoie de mâncare şi, pe dealtă parte, ne punem problema produselor ecologice, lacare se obţin producţii foarte mici?

– Produsele ecologice şi cele tradiţionalereprezintă o nişă pentru oamenii cu bani, care-şipermit şi vor să fie mai siguri că mănâncă sănătos.Nu cred însă că astfel se rezolvă problemaalimentaţiei pe plan naţional şi global. Este şi foarte

CRIZA ALIMENTARĂ,O problemă a devenit de

mare actualitate: rotireaanotimpurilor care nu mairimează, nu mai este la fel cucea pe care o ştim din copilărianoastră. Din păcate, lucrurilenu rămân fără urmări şi, aşacum ştiţi, am avut un anagricol nu tocmai pe măsuraaşteptărilor noastre, dar ceeace este şi mai important, lumeaîntreagă nu a reuşit să numereîn toamnă bobocii pe care fărăîndoială îi aştepta. Crizaalimentară începe să se facăsimţită şi, dacă în urmă cu anibuni auzeam că va urma operioadă în care foametea vaface ravagii, nu credeam. Acumcea mai cumplită răzbunare anaturii împotriva omului, carei-a pricinuit atâtea necazuri, semanifestă deja. Despre toateacestea şi despre multe altele,despre ce se întâmplă în satulromânesc şi în agriculturalumii, discutăm cu domnul IonBANU, director editor generalal revistei Lumea satului.

o provocare?o provocare?


Actualitatea agricolă IARBA VERDE DE ACASĂ

adevărat, pe de altă parte, că ingineria genetică luptăpentru crearea unor soiuri şi hibrizi rezistenţi la bolişi dăunători prin metode specifice de laborator, prinbiotehnologii. Există loc şi pentru o variantă şi pentrucealaltă. Pe mine însă mă îngrijorează faptul că, învreme ce în alte părţi se cultivă fiecare centimetru depământ, la noi sunt trei milioane de hectareneexploatate, iar alte trei, patru milioane suntexploatate superficial, ineficient. Asta este şiconsecinţa modului de a privi şi de a coordona acestsector de către guvernele care s-au perindat din ’90încoace. Potenţialul nostru agricol este mare, dar, dinpăcate, nimeni nu a acordat suficientă atenţiepământului, agriculturii şi agricultorului. Făceamcomparaţie la un moment dat cu agricultura dinpartea de sud a Italiei, unde pământul se cultivă peaşa pante încât eşti tentat să te întrebi dacă pe aceleterenuri culturile sunt înfiinţate şi întreţinute dealpinişti sau de agricultori. Ca să nu mai spun deEtiopia – iarăşi mă întorc pe acele tărâmuri, pentru căle am încă proaspete în minte – unde pământul secultivă până în vârf de munte, la altitudinea de 2.500-3.500 m. Acolo efectiv se scoate de pe teren piatra şisolul, vă închipuiţi ce sol, care rămâne se cultivă cucereale, cu porumb ş.a.

– Am remarcat din transmisiile dvs. că sunt unelelucruri pe care etiopienii le-au făcut gospodăreşte. Cuiaparţine pământul aici?

– Aparţine statului care îl dă în folosinţă celor carevor să-l lucreze şi sigur că vor pentru că este sursaprincipală de existenţă. La noi acest lucru nu se esteluat în seamă, din păcate, deşi potenţialul solurilordin România comparativ cu ţările africane, şi nunumai, este uriaş, putând asigura necesarul pentruţară şi oferi un surplus pentru export. DarRomânia, guvernul preferă să importe, în locsă exporte. Sectorul agricol este total neglijat.

Se începe mereu cu altul, considerat prioritar, deşinimic nu trebuie să fie mai important decâtagricultura. Şi asta pentru că, orice am face, trebuiesă mâncăm de cel puţin trei ori pe zi.

Etiopia, ţara contrastelor– Când ne vorbeaţi în corespondenţele dvs. despre

starea de fapt din Etiopia, aproape că nu ne venea săcredem.

– Spuneam unor prieteni că, dacă altcineva mi-arfi povestit ceea ce am văzut cu ochii mei, aproape cănu aş fi crezut. Este o lume a contrastelor: de lasăraci, care trăiesc efectiv în colibe cu animale la unloc, la construcţii fabuloase şi oameni bogaţi. De lamunţi cu altitudini de până la 4.600 m, cultivaţirudimentar, cu plug de lemn tras de boi, la câmpiilargi, mănoase, cultivate cu mai toate speciile. Amvizitat 15 din cele 62 de triburi cu tradiţii şi obiceiurispecific tribale, care dăinuie de mii de ani. Este omare diferenţă şi în ceea ce priveşte nivelul de trai,dar şi agricultura. Am văzut în zona de nord un modarhaic de a lucra pământul, dar am văzut în zona desud, unde terenul este mai fertil, unde s-a şi investitmai mult, utilaje performante care lucrează suprafeţemari. Am văzut, de pildă, sute de hectare de sereînfiinţate de olandezi, care în momentul de faţă ausuprafeţe mai mari în Etiopia decât în Olanda, în carese produc în special flori şi legume. Dar cât de multelucruri nu se mai pot spune despre acele ţinuturi,multe încă neexplorate şi neexploatate, care ar puteafi o alternativă pentru diminuarea viitoarei crizealimentare!

Gh. VERMAN


Actualitatea agricolăDISTINCŢII ŞTIINŢIFICE

Premiile ASAS – 2010Premiile ASAS – 2010La mijlocul lunii decembrie 2010 a avut loc în Aula Magna a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice

„Gheorghe Ionescu-Şişeşti” Adunarea generală a acestui for ştiinţific.Au fost prezentate o informare a prof. dr. Gheorghe Sin, preşedintele ASAS, privind activitatea

Prezidiului ASAS în anul 2010 şi proiectul de Buget pe anul 2011. Pe margineamaterialelor prezentate, s-au purtat discuţii deosebit de utile pentru activitateanoului an în direcţia revenirii la normalitate a cercetării agricole româneşti.

La sfârşitul lucrărilor s-au înmânat premiile ASAS pentru lucrări ştiinţificedeosebite publicate în anul 2009, dintre care amintim:

Teodor MARIAN

Studii agrotehniceşi genetice„Solul şi fertilitatea.

Relaţia cu sistemele agricoledin Banat“, autori C.MARINCA, M. DUMITRU,I. BORZA, D. ŢĂRĂU,pentru care s-a acordatpremiul Teodor SAIDEL.

„Genetica şi ameliorareacartofului (SolanumTuberosum L.)“, autoriAnca BACIU, Ioan SĂRAC,Luiza MIKE, lucraredistinsă cu premiulConstantin Sandu ALDEA.

„Monografia specieiGinkgo Biloba L. Vol. I.«Contemporan cudinozaurii, liber în parcurişi bulevarde», Vol. II.«Contemporanuldinozaurilor domesticit»“,autori Ioan MILIŢIU, IonSTAN, pentru care s-aacordat premiul TeodorBORDEIANU.

Medicină veterinară şi alimentaţie„Mucegaiuri şi micotoxine. Efectele micotoxinelor la

porc“, autori Liviu Al. MĂRGHITAŞ, Daniel S.DEZMIREAN, Cristina M. BOJAN, Ioan PAŞCA, GabrielLENGHEL, premiul acordat: Gheorghe K.CONSTANTINESCU.

„Stimularea secreţiei lactate la oi şi capre prinadministrarea în hrană a lecitinei vegetale“, autori CarmenAna PIVODĂ, Daniela JITARIU, Sarandan Horea FeraGRIGORIE, Camelia Zoia ZAMFIR, Ana ENCIU,Alexandrina TOMA, distinsă cu premiul NicolaeTEODOREANU.

Evocări„Oameni de seamă ai ştiinţei agricoleromâneşti” şi Albumul „Mari agronomiromâni”(1800-2000), autor Viorel IulianPEŞTEAN, Distincţia Meritul Agricol„Gheorghe Ionescu-Şişeşti”.De asemenea, s-au acordat diplome unormembri ASAS cu prilejul împlinirii unorvârste mai „tinereşti” (70, 75, 80, 85 ani).

Economie agrară„Marketingul producţiei agroalimentare“, autor

coordonator: Marian CONSTANTIN.Autori: Aurel CHIRAN, Sabina FUNAR, Manea

DRĂGHICI, Florin FRONE, Lucian PÂNZARU, ElenaPEŢ, Elena GÎNDU, Iulian ALECU, Anişoara CHIHAIA,distinsă cu premiul Nicolae CORNĂŢEANU.

Horticultură„Producerea băuturilor alcoolice tradiţionale în ţara

pălincii“, autori N. Pomohaci, I. Cioltean, A. Popa, D.Modoran, A. Bunea, Luminiţa Vişan, I. Chioran, distinsă cupremiul Teodor BORDEIANU.


Actualitatea agricolă AGROTEHNICĂ

Pârloaga se extinde ameninţătorpeste Prahova

• Mii de ţărani şi-au abandonatterenurile de cultură

Când anormalul este judecat ca normalO statistică de dată recentă la Direcţia agricolă

judeţeană, întocmită pe baza unor date comunicatede administraţiile locale, arată că numai în 2010 aurămas nelucrate circa 8.352 ha de teren arabil. Înfruntea listei se află chiar municipiul Ploieşti, cu 1.151ha, comunele Blejoi – 847 ha, Filipeştii de Târg – 804ha, Târgşoru Vechi – 615 ha, Filipeştii de Pădure –553 ha, Păuleşti – 406 ha, Dumbrăveşti – 399 ha,Ariceştii Rahtivani – 315 ha, Bărcăneşti şi altele.Raportată la suprafaţa de cultură a judeţului, de146.000 ha, aceasta ar fi de doar 5-6 la sută. Adică,cam o nimica toată în accepţia celor de la DADRPrahova, care văd situaţia ca ceva... normal. Atât denormal că se întrevede ca aceasta să rămânăneschimbată şi în 2011! Nici vorbă de sancţiuniaplicate proprietarilor terenurilor respective, terenuripe care ei le-au abandonat nu de azi, de ieri, ci demulţi, chiar de foarte mulţi ani!

Adrese fără adresanţiSingurul lucru palpabil pe care ni-l pune la

dispoziţie DADR Prahova îl reprezintă adreselefăcute către vreo 15 primării din judeţ, unde existăcele mai mari suprafeţe de pământ rămase pârloagă.Asta ca să dovedească bunele intenţii şi pentru adetermina cumva o nouă atitudine faţă de pământ şia pune ordine în domeniu. Numai că acestor adresenu le-a dat nimeni curs, ca să nu spunem că primariinu dau semne că ar fi dispuşi să le ia în seamă. Ne-am convins de aceasta discutând cu o parte dintre cei

în cauză: „Să vină direcţia agricolăsă ne spună pe ce bază legală îisancţionăm pe cei vinovaţi, sare caars primarul din comuna Blejoi,Adrian Dumitru. Asta cu atât maimult cu cât este vorba de porţiunimici, de unul-două sau treipogoane, cel mai adesea aflate lacapetele drumului, acolo undemulţi mai aruncă gunoaiele.“ Cumarată aceste terenuri, aflate înimediata vecinătate a MunicipiuluiPloieşti, care se întind pe marisuprafeţe, se poate vedea cuuşurinţă şi din cele câteva imaginisurprinse de noi la începutul luniidecembrie. Nici nu-ţi vine să crezicum au ajuns unii să batjocoreascăcâmpurile roditoare ale ţării!

Cristea BOCIOACĂ

(continuare în pag. 15)

Cine parcurge azi drumurile Prahovei, fieînspre Bucureşti, fie înspre Sinaia şi Braşov, nupoate să nu fie neplăcut surprins la vedereaatâtor şi atâtor câmpuri nelucrate, rămase, defapt, pârloagă de mai mulţi ani. Multe dintreacestea sunt pline acum cu bălării cât omul şi cugunoaie de tot felul. Aceasta este singura„recoltă“ din 2010!

Aproape aceeaşi imagine dezolantă poate fiaflată şi în alte zone, îndeosebi în vecinătateadrumurilor naţionale, spre Buzău, Târgovişte sauVălenii de Munte, ba chiar şi în vecinătatea noiiautostrăzi Bucureşti-Ploieşti.


Actualitatea agricolăAGROTEHNICĂ

SimptomatologieSimptomul tipic cancerului bacterian la viţa-de-vie este

formarea unor gale sau tumori pe coarde, trunchi şi, cu totulexcepţional, pe unele rădăcini mai groase, situate la micăadâncime în sol. Tumorile reprezintă o proliferare şi aglomerarede ţesuturi ca urmare a unui principiu cancerigen şi a uneisubstanţe stimulatoare de creştere.

„Cancerul propriu- zis“determină debilitarea, moarteabraţelor mai bătrâne şi chiar uscareabutucilor. Simptomele specifice ataculuisunt: tumori mai mari, bine conturate,sferice sau ovoidale ce se formează pescaunul butucului în zona punctuluide altoire şi calusare. Iniţial tumorilesunt mici, albicioase, apoi cresc până ajungde mărimea unui cartof (6-10 cm) sau chiarmai mari, se întăresc şi devin brune sau brun-închis cu o consistenţă spongioasă, dar dură cuaspect buretos.

„Ariceală“sunt tumori mai micisau tumorete ce se formează pebraţele mai vechi de un an; aceastăformă de atac se manifestă, deobicei, pe leziunile produse de gerşi se prezintă sub formă deproliferări continue pe lungimeabutucului sau a tulpinii, careîmbracă organul atacat de jur-împrejur, ca un manşon,determinând uscarea sa rapidă.Majoritatea tumoretelor putrezescla sfârşitul fiecărui an şi cad,urmând ca în sezonul următor să seformeze noi tumori.

Tumori pe materialulsăditor. Tumori mai mari,bine conturate, sferice sauovoidale, ce se formează pematerialul săditor, în zonapunctului de altoire şicalusare.

Frecvent semnalată şi înpepinierele viticole, boalaeste carantinată.

Factori favorizanţiÊ Regiunile afectate de

îngheţuri severe în timpul iernii.Ê Optime pentru supravieţuirea

bacteriei sunt solurile grele, cu Phslab alcalin, având umiditatea de 25până la 50% din capacitatea dereţinere a apei.

Ê Soiurile de Vitis vinifera suntdeosebit de sensibile la cancerulbacterian

Biologie şi epidemiologie• Identificată în 1907 de către doi

cercetători americani, bacteriaAgrobacterium vitis este un parazitde sol, unde îşi păstreazăviabilitatea până la 2 ani.

• Patogenul prezintă treibiotipuri, care pot fi diferenţiate pebaza testelor de laborator; la viţa-de-vie predomină biotipul trei.

• În general, bacteria pătrunde înplantă prin diferite leziuni provocatefie de gerurile din timpul iernii, fieprin lucrări mecanice sau manuale.

• Boala se răspândeşte uşor prinaltoaiele provenite de la viţelebolnave sau prin instalaţiile deforţare a viţelor, dacă acestea nusunt dezinfectate, prin apa deploaie, prin particulele de solpurtate de vânt, de animale şi deoameni.

Şi viile încep să suferede cancer

Cancerulbacterian, boalăcunoscută încădin Antichitate,este largrăspândit peîntregmapamondul.

Patogenul atacă peste 640 de speciivegetale. La viţa-de-vie atacul estepericulos, mai ales în regiunileafectate de îngheţuri severe în timpuliernii. Frecvent semnalată şi înpepinierele viticole, boala estecarantinată.

Din nefericire, el a reapărut înpodgoriile noastre pe calea unorimporturi necontrolate de butaşi.

F

Dr. ing. Liliana TOMOIAGĂ


Prevenire şi combatere Cancerul bacterian infectează planta sistemic şi,

odată instalat, nu mai poate fi controlat. Boala poatefi prevenită, în mare parte, prin aplicarea unormăsuri profilactice specifice:

ÎN PEPINIERE SE RECOMANDĂ:• Cel mai important pas în prevenirea infecţiei cu

Agrobacterium vitis este evitarea folosirii de materialsăditor viticol infectat.

• Respectarea strictă a măsurilor de carantinăfitosanitară, ştiut fiind că boala se răspândeşte masivprin circulaţia materialului săditor afectat.

• Folosirea de portaltoi rezistenţi la cancerulbacterian, cum ar fi 3309C, 101-14 MGT şi RipariaGloire.

• Dezinfecţia materialului folosit la altoire cuChinosol W 0,15% prin îmbăiere, mocirlireamaterialului viticol pentru plantat cu un amestec democirlă + Kasumin sau Sare potasică 0,5%, Rovral,Mikal, Saprol etc. în doze de 2-5 ori mai mari decâtîn combaterea fungilor patogeni la stropirile foliare.

• Termoterapia, tratamentul materialului săditorviticol cu apă caldă la temperatura de 50°C timp de30 minute.

ÎN PLANTAŢIILE TINERE ŞI PE ROD SE RECOMANDĂ:• Înainte de plantare, se va evita amplasarea

noilor plantaţii pe soluri umede în zone predispusela îngheţ;

• Limitarea sursei de infecţie prin identificarea,scoaterea, arderea butucilor bolnavi şi dezinfectarealocului cu formalină 3-5%, respectiv 6 l soluţie lagroapă, ştiut fiind că bacteria poate supravieţui însol pe rădăcini în descompunere, resturi de coarde,lemn, până la 2 ani;

• Evitarea rănilor care se formează pe rădăciniprin executarea unei arături superficiale şi folosireaerbicidelor pentru combaterea buruienilor;

• Evitarea rănilor şi agresiunilor mecanice;• Limitarea numărului şi suprafeţei plăgilor

tăiate;• Dezinfecţia uneltelor folosite la tăiere, prin

îmbăiere într-o soluţie de formalină 3-5% sauhipoclorit de sodiu 1%;

• Aplicarea tratamentelor pe vegetaţie cufungicide sistemice – Topas, Mikal, Verita etc. –reduce intensitatea atacului;

• Aplicarea de K2O în loc de îngrăşăminte cu azotpoate îmbunătăţi rezistenţa la frig a viţei-de-vie;

• Controlul biologic cu Agrobactin 25 PTB,bioprodus pe bază de Agrobacterium vitis avirulentîncorporat în turba sterilizată cu radiaţii gamma, s-adovedit a fi o soluţie eficientă. O soluţiepromiţătoare este aplicarea tratamentelor cu unbioprodus pe bază de Agrobacterium vitis tulpinaE26.

Pârloaga se extinde. . .(urmare din pag. 13)

Geambaşia în variantă funciarăIndiferenţă faţă de pământurile de cultură am

observat şi la o altă comună din zona Ploieşti, laBărcăneşti. Primarul Gheorghe Dima, de altfelcunoscut ca un bun gospodar, nu se sfieşte să nespună că nu prea ştie ce să facă în cazul acelorsăteni care lasă terenurile pârloagă, mai ales cămulţi dintre ei sunt bătrâni, neputincioşi şi lipsiţi demijloace financiare. O situaţie aparte, ne mai spuneel, o reprezintă o serie de bucureşteni, care aucumpărat terenuri din zona Mănăstirii Ghighiu, pecare însă le-au abandonat repede, astfel că acum nuştiu dacă vor face ceva cu ele. Că de agricultură nupoate fi vorba...

Într-o altă zonă a judeţului, în cea de sud, maiprecis în vecinătatea autostrăzii Bucureşti-Ploieşti,se află o situaţie paradoxală. O parte dintreterenurile de aici, de mult timp înstrăinate unorfirme sau persoane fizice din Bucureşti sau dinPloieşti – azi nimeni nu mai ştie ale cui sunt – auieşit din evidenţa primăriilor locale, respectivGherghiţa – 60 ha şi Râfov – 22 ha, fiind lăsate deizbelişte. Aşa ca să fie mai… atractive pentruposibili investitori imobiliari!

Un primar de pe altă lumeO situaţie aparte o reprezintă cea întâlnită la

Filipeştii de Târg, acolo unde multe dintre fostelegrădini de legume, dar şi alte terenuri apte pentruculturile cerealiere sunt azi pârloagă. Cu toateacestea, primarul Aurelian Manole ne spune căsituaţia este posibil să existe, dar el nu ştie câteterenuri au fost abandonate de către oameniisatului! „Personal nu ştiu cât pământ nelucrat seaflă în comună.“ El mai spune că nici nu ştie dacăs-a primit ori nu acea adresă de la DADR Prahova.Ne îndrumă, totuşi, la Centrul agricol local. Aici,inginera Valentina Osman ne spune pe şleau că, din2.050 ha teren arabil, pârloaga măsoară exact 804hectare.


F


Actualitatea agricolăAGROTEHNICĂ

Şansa unităţii,diversificarea activităţilor– Cred că vă este greu în această perioadă. Totuşi

răzbiţi, şi încă bine, graţie, cred, şi oamenilor cu carelucraţi. Câţi mai sunt acum aici în slujba cercetării?

– Astăzi, în cele şapte laboratoare îşi desfăşoarăactivitatea 40 de cercetători, tehnicieni şi laboranţi,dintr-un total de 142 de angajaţi. Ei lucrează înprincipal în ameliorarea cânepii monoice şi testareaecologică în vederea stabilirii adaptabilităţii lacondiţiile eco-pedo-climatice a culturilor de câmp.

Protecţia sănătăţii plantelor împotriva organismelordăunătoare, agrofitotehnica culturilor şi culturaplantelor medicinale şi aromatice sunt alte câtevadomenii de activitate ale staţiunii. Tematica celui dinurmă este foarte vastă şi diversificată, mergând de laintroducerea în cultură a unor specii apreciate caurmare a principiilor active pe care le conţin şi până laobţinerea şi multiplicarea seminţelor. Acestea suntsolicitate de cultivatorii de plante medicinale şirespectiv de industria farmaceutică, cosmetică şialimentară.

În cadrul sectorului de cercetare funcţionează şi ofermă mixtă, a doua unitate de cercetare din ţară după

Mărturisesc că nu mi-a fost greu să mă hotărăsc asupra acestui titlu,mai ales după ce am vizitat staţiunea la care fac referire – o instituţie decercetare care a reuşit, mai ales în ultimii 2-3 ani, să performeze atât câtsă se afle printre cele mai bune din ţară.

Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Secuieni, judeţul Neamţ, aluat fiinţă la 1 ianuarie 1962, atunci când fosta staţiune ICAR s-atransferat de la Târgu Frumos în scopul orientării agriculturii dinPodişul Central Moldovenesc spre performanţă. A avut la început unpatrimoniu de 4.086 ha, din care astăzi mai deţine puţin peste 10% din

suprafaţă. Axată iniţial pe cultura cânepii, în timp, staţiunea a fost nevoită să-şi diversifice activitatea, debază rămânând elaborarea tehnologiilor de cultivare a plantelor de câmp, multiplicarea şi extinderea în zonade influenţă a staţiunii a celor mai bine adaptate specii şi soiuri.

În ciuda diminuării patrimoniului şi a lipsei finanţării, astăzi staţiunea nu numai că supravieţuieşte, ci chiarreuşeşte să răzbată. Meritul acestei stări de fapt şi-l poate atribui, deşi poate e prea modestă să o facă, directoareaunităţii, doamna Elena Trotuş. Domnia sa a preluat conducerea acesteia în 2007, într-un moment de maredificultate. Restanţele la bugetul de stat şi la plata salariilor angajaţilor erau cu mult în urmă şi atingeau sumeuriaşe. Astăzi, doamna Trotuş se poate mândri că a reuşit nu doar să scoată unitatea din impas, ci chiar să îiproiecteze un parcurs relativ liniştit. Marea sa mulţumire stă în numeroasele programe finanţate cu fondurieuropene, prin care a reuşit să doteze staţiunea cu aparatură de laborator, cu echipamentele şi utilajele necesare,dar şi în faptul că a reuşit să păstreze vechii salariaţi şi chiar să angajeze forţe proaspete. Recunoaşte însă că, pelângă proiectele de cercetare derulate, o importantă sursă de venituri o constituie colaborarea cu marile firmeproducătoare de inputuri în agricultură.

Cercetătoriide la Secuieni,

model pentru...moldovenimodel pentru...moldoveni



cea de la Sighet, care menţine un nucleu genetic dinrasa de bovine Brună de Maramureş. Până în anul 2000,staţiunea a avut de altfel ca tematică şi elaborarea detehnologii de creştere şi ameliorare a acestei rase pecare o menţinem pentru că este foarte bine adaptată lacondiţiile zonei noastre.

– Care sunt astăzi realizările cu care staţiunea se poatemândri?

– În prezent, unitatea este singura specializată peameliorarea cânepii monoice. În cadrul laboratorului deameliorare au fost create cinci soiuri, respectiv SecuieniI, Zenit, Denis, Diana şi Irène. Prin derularea unui grantde cercetare în perioada 2006-2008 am reuşit săameliorăm şi să trimitem către omologare două linii decânepă monoică cu destinaţii mixte, atât pentrusămânţă, cât şi pentru fibră, care în momentul de faţăsunt în testare. Acestea se caracterizează prin capacitatemare de producţie, conţinut redus în THC, cupretabilitate la recoltarea mecanizată. Pentru că, trebuiespus, recoltarea cânepii constituie totuşi o problemămai ales din cauza tulpinii sale dezvoltate.

Pe baza cercetărilor din domeniul testării ecologiceam reuşit să introducem şi să extindem în zona deinfluenţă cele mai bine adaptate soiuri de cerealepăioase, leguminoase pentru boabe, plante tehnice şifurajere. În anul 2010 am încheiat derularea a şaseproiecte de cercetare axate pe cultura plantelormedicinale, precum şi pe elaborarea unor sistemeintegrate de protecţie a culturii de rapiţă.

– În afară de proiectele ştiinţifice pe care aţi reuşit să leaccesaţi şi care vă asigură o bună parte din finanţare, de cesprijin mai beneficiaţi?

– În ceea cepriveştefinanţareaactivităţii decercetareaceasta rămâne,aşa cum ştiţi, omare problemă,cu speranţereduse derezolvare.Staţiunile nu aubeneficiat pânăacum nicimăcar de un leu de pe urma Legii cercetării apăruteîncă din aprilie 2009. Deşi aceasta crea cadrul legislativpentru menţinerea patrimoniului unităţilor decercetare, numai staţiunea de la Secuieni a pierdut înacest interval 250 ha. Rămânem aşadar fără terenulnecesar pentru a ne desfăşura activitatea de cercetare.

Principala noastră sursă o reprezintă veniturileobţinute din multiplicarea şi valorificarea seminţelor,din contractele de prestări servicii realizate cu ajutorulstaţiei de condiţionare şi prelucrare a seminţelor.

Prelucrăm la acest moment seminţe pentru producătoriimportanţi cum sunt KWS, Saaten Union, Monsanto. Deasemenea, avem o serie de contracte bilaterale încheiatecu marile firme producătoare de inputuri. În câmpurilenoastre de cercetare verificăm o serie de produse cuacţiune fungicidă şi erbicidă în vederea omologării lorpentru utilizarea în România, precum şi o serie desoiuri şi hibrizi. Toate aceste contracte derulate ne ajutăsă ne desfăşurăm activitatea. Astfel că, din cele 13staţiuni de cercetare agricolă care mai există înMoldova, staţiunile Secuieni şi Dancu se prezintă celmai bine, luând în calcul toţi parametrii analizaţi, şianume numărul de proiecte derulate, publicaţiile şicărţile editate, numărul de cercetători şi, bineînţeles,plăţile restante la bugetul de stat. La momentul de faţă,staţiunea de la Secuieni nu are nicio datorie, deşi în2007, atunci când am preluat-o, unitatea avea de plătitla bugetul de stat 24 miliarde lei vechi, iar salariile şiplăţile către furnizori erau mult întârziate.

Cânepa rămâne în atenţia cercetătorilor– Renumele staţiunii este dat totuşi de creaţiile şi

realizările din domeniul cânepii… Care sunt perspectiveleacestei culturi?

– Astăzi încădeţinem mate-rialul geneticpentruameliorareacânepiimonoice şimeritulrealizărilor dinacest domeniuîi aparţinedomnului dr.ConstantinGăucă, pe careîl urmează

acum un tânăr cercetător. În culturi comparativeexperimentează o serie de linii care constituie bazamaterialului necesar în procesul de ameliorare. Înultimii ani, solicitările pentru sămânţa de cânepă au fostîntr-o creştere continuă. Utilizarea cânepii s-adiversificat, să-i spunem aşa, în ultimii ani, astfel că, înafară de fibră, acum se foloseşte şi uleiul extras dinseminţe valorificat şi la noi prin industria produselornaturiste în special sub formă de suplimente nutritive.Spre aceasta din urmă se îndreaptă acum cultivatoriideşi, din cunoştinţele noastre, mai erau şi câţiva caretrimiteau fibra balotată pentru prelucrare direct înAnglia, pentru că noi nu mai avem astfel de unităţi.Totuşi, dată fiind această perspectivă, anul acesta nuam reuşit să producem atâta sămânţă câtă ni s-asolicitat…

Valentina ŞOIMU


Actualitatea agricolăHORTICULTURĂ

Serele din România,într-o altă gândire

L-am cunoscut pe domnul Eustaţiu Laurenţiuîntr-una dintre „drumeţiile“ sale în Capitală, aiciunde vine tot mai des în ultimul timp în aflarea unuirăspuns al guvernanţilor la o propunere mai vechede-a sa. Este vorba despre un proiect dedicatmodernizării şi construirii cu sprijinul statului a2.500 ha de sere de tip nou, învelite cu folie dublădin plastic. Documentaţia întocmită de inginer, cetrasează liniile generale, perfect adaptate situaţieidin România, s-a plimbat în ultimele luni şi probabilîncă se mai plimbă pe la diferiţi factori decidenţi.Deosebirea faţă de măsurile cuprinse în PNDR cesprijină construcţia şi modernizarea spaţiilorprotejate stă în faptul că proiectul inginerului estegândit a se realiza printr-un împrumut în obţinereacăruia să fie implicat şi statul. Nu este vorba aşadarde o subvenţie. Implementarea acestui proiect lanivel naţional pare fără sorţi de izbândă dacă luămîn seamă şi răspunsul autorităţilor, care invocăalocările financiare prevăzute prin Măsura 121privind Modernizarea exploataţiilor agricole. De aicise înţelege că proiectul nu poate fi aprobat pentru căsusţinerea sa ar însemna o dublă finanţare. Nimeninu spune însă nimic de partea de cofinanţare pe caretrebuie să şi-o asigure posibilii beneficiari ai acestorfonduri, cei cărora băncile, pentru mulţi singuraopţiune rămasă, le cer dobânzi şi garanţii imposibile.

Obiective şi beneficiariInginerul constructor Eustaţiu a realizat în satul

bihorean Inand două sere moderne, tip tunel, în carelucrează împreună cu familia sa. Experienţa deaproape 11 ani de activitate în sectorul produceriilegumelor în sere a constituit în fapt baza demarăriiacestui proiect. El se referă la promovareainvestiţiilor în serele încălzite, realizate din structurimetalice uşoare, dotate cu instalaţii de irigare prinpicurare, dar şi la achiziţionarea de maşini deambalat şi de producere a conservelor. În opinia sa,realizarea acestora este posibilă numai cu ajutorulunui credit de la stat, acordat pe o perioadă de 8-10ani, cu un prim an de graţie, în care să se plătească

doar dobânzilecare, bineînţeles,trebuie să fie mai mici decât celepracticate în prezent de bănci. Aceasta este în mareideea programului. Un aspect important menţionateste acela că minimum 50% din dotări trebuie să fieachiziţionate din România. „Ideal ar fi să neconstruim noi serele sub licenţă străină, dar cumateriale şi manoperă româneşti”, susţine iniţiatorulproiectului.

Beneficiari pot fi cei care deţin terenuri în mediulrural, organizaţi obligatoriu într-o formă asociativă,precum şi tinerii instituţionalizaţi cu vârsta de 18 anicare urmează un curs de pregătire în acest sens. Dealtfel, orice beneficiar trebuie să dovedească opregătire profesională în raport cu proiectul. Eltrebuie să-şi asigure suprafaţa de teren necesarăînfiinţării serei, care trebuie să fie amplasată în aşafel încât să reducă la minim cheltuielile cu utilităţile.Tot el trebuie să asigure şi sursa de apă necesară atâtinstalaţiei de irigare, cât şi fabricii de conserve.

Visând la vremurile de altădată…Prin acest program este de dorit ca statul să

acopere integral proiectul, garanţia oferită la schimbfiind reprezentată de investiţia în sine. Din calculeleinginerului, un împrumut de 250 milioane de europe an alocat de stat, timp de cinci ani, ar însemnaînfiinţarea a 2.500 hectare de sere, care ar puteaasigura necesarul consumului intern. Mai mult, ne-ar oferi posibilitatea să exportăm din nou, aşa cumfăceam odinioară cu ajutorul celor peste 1.700 ha desere din care aproape s-a ales praful. InginerulEustaţiu susţine că sprijinul statului se poatematerializa şi prin acordarea unor subvenţii pentruîncălzirea serelor, astfel încât să se producă pentru amai înlătura din concurenţă. El crede că acest proiecttrebuie să fie aprobat pentru că este perfect adaptatsistemului românesc şi mai ales pentru că măsurilePNDR-ului sunt greu de accesat, în special din cauzadobânzilor practicate de bănci.

Valentina ŞOIMU


Actualitatea agricolăINFOZOOVET

Puterea de a înfrunta criza economică− Pentru început, vă rugăm să faceţi o prezentare

generală a Avicolei Mangalia.− Platforma Avicola Mangalia a fost înfiinţată

în anul 1974, având o capacitate de cca 1.000.000capete pe serie. Proiectul actualei sale structuri aluat fiinţă în anul 2007, pentru ca doi ani maitârziu unitatea să fie populată cu efectivele depăsări pentru producţia de carne.

În prezent are în componenţă trei ferme,fiecare dintre ele dispunând de toate construcţiileşi utilităţile necesare pentru a putea funcţionaindependent în condiţiile respectării tuturornormelor sanitar- veterinare şi de mediu.

În funcţiune sunt 12 blocuri de pe platformă şicinci hale din ferma nr. 1 în care cresc 662.000capete/serie. În planul de modernizare pus înaplicare de actuala echipă managerială suntprevăzute modernizări şi utilări de hale până la

capacitatea de 750.000de capete.

− Care este stareaeconomică prezentă aAvicolei Mangalia?

− Date fiindcondiţiile socio-economice actuale,platformafuncţionează la cca60% din capacitate. Înprezent, populăm unefectiv de 460.000 decapete.

În absenţa oricăreisubvenţii şi încondiţiile unei pieţe încontinuă scădere,încercăm să nemenţinem pe linia deplutire printr-opopulare redusă înlimita cantităţilor decarne contractate.Adică atât cât săgaranteze eficienţa.

Producţia,adaptată cererii− Ce rase de păsări

sunt crescute aici şi ceperformanţe productiveau?

−Am optat pentruhibridul ROOS 308,

AVICOLA MANGALIAAVICOLA MANGALIArenaşte pentru a doua oarărenaşte pentru a doua oară

Starea zootehniei pare să fi ajuns la un punct critic deprimant. În acest tablou sumbru, apariţiaunor unităţi performante seamănă a miracol. Din ce în ce mai des, în ultimii ani investiţiile realizate,mai ales cu fonduri europene, au darul să reclădească unităţi falnice. Este şi cazul AvicoleiMangalia, care, începând cu anul 2007, a intrat într-o nouă eră. Atunci s-a început un proces amplude modernizare şi retehnologizare, astfel încât astăzi fermele sale dau pe piaţă produse din carne carepoartă amprenta siguranţei alimentare. Prezentarea stării sale economice şi tehnologice ne-a fostfăcută de către managerul Liviu Moroianu şi de Cristian Paraschiv, directorul unităţii. Ei doine-au conturat strategia prin care Avicola Mangalia s-a înscris pe traiectoria progresului.

Investiţii de amploareInvestiţii de amploare− Să aducem în discuţie o

problemă foarte importantă, şianume cea a investiţiilor. Careeste valoarea acestora şi ce auvizat?

− Toate cele trei ferme aufost utilate modern, iarresursele materiale au fostproprii.

Valoarea investiţiilor estede peste două milioane de europentru întreaga platformă, iarbanii au fost orientaţi sprelucrări de reparaţie şiamenajare a halelor şiblocurilor, achiziţionarea deutilaje complete pentruechiparea acestora. Am avut învedere şi instalarea unei reţelecomplete de încălzire cu gazpetrolier lichefiat. Pentruîncălzirea halelor, amachiziţionat centrale termice pebază de resturi vegetale, cutransfer termic aer-aer, cereprezintă un sistem alternativde încălzire, mult maieconomic decât cel clasic.Halele au fost dotate cusisteme automatizate defurajare, iar reglarea ventilaţieişi a admisiilor se face automatcu ajutorul calculatorului dehală, care este dotat cu senzori.


Actualitatea agricolă INFOZOOVET

care este un pui de carne foarte răspândit în Europa.Este o rasă puţin pretenţioasă, cu o rată bună decreştere şi mai ales cu o conversie foarte bună afurajului. Ajunge de la 40 grame la 2,3 kg în cca 40 dezile. Materialul biologic îl achiziţionăm de la AvicolaFocşani. Puii sunt de o calitate superioară, laecloziune având o greutate de 40-42 grame.

− La ce valoare se ridică producţiile?− În condiţiile unei funcţionări normale se

realizează o producţie de 650-700 tone, respectiv 2-2,5 mil. lei lunar. Cererea scăzută de pe piaţă a făcutca şi producţia să scadă la 450 tone, respectiv 1,7-1,75mil. lei/lună.

Normele europene sunt obligatorii− Se pune mare preţ pe îndeplinirea normelor europene în ceea ce priveşte calitatea produselor de tip

animalier. În ce măsură îndeplineşte unitatea aceste condiţii?− Respectăm toate normele europene privind folosirea de furaje ce nu conţin substanţe

indezirabile sau proteine de origine animală. Practicăm metode de creştere bazate pe sisteme pentruprevenirea rănirii păsărilor atât în timpul perioadei de creştere, cât şi în acţiunile de încărcare şitransport. Avem, de asemenea, în vedere respectarea standardelor de calitate pentru apa potabilă şiîncadrarea în parametrii de microclimat optim în adăpost.

− Pe piaţa produselor avicole este o concurenţă acerbă, îndeosebi cu fermierii europeni. Cum faceţi faţă, mairezistaţi pe piaţă?

− În privinţa tehnologiilor de creştere şi a rezultatelor obţinute ne putem situa pe aceeaşi treaptă cumarile unităţi din Uniunea Europeană. Avicultorii români se confruntă însă cu o problemă deosebit degravă în ceea ce priveşte implicarea statului în sprijinirea crescătorilor de păsări. În anul 2010 statul nu amai sprijinit nicio unitate avicolă. Această abandonare a fost ca o sentinţă ce a consemnat declinulacestui sector. Peste acestea trebuie să facem faţă importurilor masive de produse avicole, mai ales îninteresul unor grupuri privilegiate.

Laura DOBRE ZMARANDA



Mişcarea zilnicăÎn ceea ce priveşte reproducţia,

depistarea vacilor şi junincilor în căldurieste greu de realizat, dacă nu chiarimposibil în condiţiile unei stabulaţiiprelungite. Asta pentru că aşa numitelesemne secundare ale căldurilor sebazează pe elemente nespecifice(neliniştea animalelor, scădereaproducţiei de lapte) ce pot fi consecinţaunor cauze foarte diverse. Din acestemotive, este recomandabil ca animalelede reproducţiei să facă zilnic mişcare,indiferent de anotimp. Numai aşa se pot pune învaloare manifestările caracteristice căldurilor, carepermit însămânţarea sau monte în momentul optim.Mişcarea insuficientă sau lipsa acesteia favorizeazăcăldurile liniştite şi, în general, apariţia unortulburări care au urmări grave asupra procesului dereproducţie. Cercetările efectuate arată că indicele defecunditate a crescut cu 5,5% la vacile care au făcutmişcare o singură dată pe zi şi cu 6,4% la cele care aubeneficiat de aceasta atât dimineaţa, cât şi după-amiaza.

Acelaşi regim de plimbarea şi iarnaÎn anotimpul geros, mişcarea trebuie făcută zilnic,

la aceeaşi oră şi pe aceeaşi durată de timp, lăsândanimalele să meargă în voie, fără a le grăbi sau a leforţa ritmul. Este recomandat ca vacile gestante săparcurgă zilnic un traseu de aproximativ unkilometru în mişcare liberă. Nu trebuie să fiebruscate, pentru a evita posibilele accidente prinalunecare sau avorturile.

Mişcarea în aer liber contribuie la realizareaechilibrului fiziologic, mărirea rezistenţei

organismului şi dezvoltareaarmonioasă a musculaturiişi osaturii corporale.

În zilele de iarnă maiblânde, viţeii de o lună vorfi scoşi în padoc. Timpul vacreşte treptat, de la 10minute la două ore, atuncicând viţeii au împlinitvârsta de trei luni. Regimulde mişcare al taurilor dereproducţie trebuie să fie dedouă trei ore.

Ing. Bogdan MACOVSKI

Beneficii economice şi zootehniceDin punct de vedere economic, deşi iniţial produce o uşoară scădere a

producţiei de lapte, respectarea regimului de mişcare în fermele de profil saugospodăriile individuale are ulterior atât avantaje economice, cât şizootehnice. Astfel, regimul de mişcare intensifică metabolismul, măreşteapetitul şi consumul de furaje, fapt ce favorizează obţinerea unor cantităţisporite de lapte.

La vacile aflate în repaus mamar, mişcarea în aer liber reduce congestiaugerului înainte de fătare şi măreşte forţa uterului de a expulza fătul şiplacenta.

Absenţa mişcării favorizează tulburările de dinamică uterină în timpulfătării, constituind una dintre cauzele retenţiilor placentare.

Animalele au nevoie de mişcareşi pe timp de iarnă

În procesul de creştere şi exploatare eficientă a taurinelor,mişcarea zilnică este necesară tuturor categoriilor de vârstă, dar cuprecădere celor de reproducţie. Prin mişcare se activează circulaţiasângelui, creşte tonusul muscular şi nervos şi, indirect, estestimulată funcţia sistemului endocrin.



AGRIMAT este unadintre societăţile de

vârf ale agriculturii româneşti. O întreagăcolecţie de medalii de aur, diplome şi cupe obţinute la IndAgra sau laconcursurile crescătorilor de animale demonstrează ferm că fermagălăţeană se află pe „covorulroşu“ al performanţei! Nu fărăefort!! Loturi semincere,microcipuri, informatizare,calculator de proces, muzicăpolifonică în grajduri, raseameliorate genetic…

Drumulspre performanţăExploataţia zootehnică de la

Matca pare a fi decupată din…viitor! Managerul general, ing.Gavrilă Tuchiluş, un specialistrespectat în comunitateacrescătorilor de animale dinRomânia, afirmă;„Nu poţi faceperformanţă cu două, trei vaci. Ainevoie de loturi mari de animale,unde să aplici tehnologia şi apoi săurmăreşti îmbunătăţirea geneticiianimalelor. Desigur, asta înseamnăinvestiţii serioase. Şi apoi, vaca nuse creşte precum grâul: semenitoamna şi recoltezi vara. O vacă secreşte în câţiva ani, iar pentru aschimba genetica durează două şichiar trei generaţii!”

Ferma deţine un efectiv de 780 capete, din care matcă – vaci şijunici – 400 capete. Diferenţa reprezintă tineretul taurin de diferitecategorii de vârstă. Anul trecut, producţia de lapte pe vacă mulsă afost de 9.300 litri! Dar sunt şi juninci care au încheiat prima şi adoua lactaţie, cu o producţie de până la 11.500 litri. Progresulgenetic a făcut diferenţa – un plus de 400 litri pe vacă mulsă.

Genetică de o jumătate de milion de euro„În 1994 am implementat un program de selecţie foarte sever.

Zece ani mai târziu, am demarat un program investiţional de mareanvergură atunci când am „umblat şi la genetică.“ Astfel, amachiziţionat de la un partener american material seminal de la ceimai buni tauri din lume. După trei ani, am făcut primul transfer de

embrioni. Odată ce ai cumpărat unembrion din SUA – şi nu ieftin, chiarşi cu 1.200 dolari – este ca şi cum aiveni cu un „Mercedes“ de ultimăgeneraţie şi îl rulezi în România! Aşaam adus noi embrioni americani şideja avem primii produşi obţinuţi,spune cu mândrie inginerulTuchiluş.

AGRIMAT a investit cu un scopbine definit – să vândă, alături delapte şi carne, şi material biologic demare valoare zootehnică: femele şichiar embrioni. În ultimii ani s-au

investit numai în genetică peste 500mii de euro. Dar, au fostachiziţionate şi tractoare, maşini,utilaje şi instalaţii de ultimăgeneraţie. S-a realizat în regieproprie o microfabrică de nutreţuricombinate. Reţetele de furajare sepregătesc pe computer, fiindcalculate pentru o producţie zilnicăde 40 litri lapte. Furajarea se face cudouă remorci tehnologice moderne,diferenţiat, pe loturi, în funcţie deproducţie şi de condiţiilespecifice ale fiecărui animal.

Matca mai are o unitate de fală:Matca mai are o unitate de fală:Ferma europeană de vaci!

La ferma din Matca, animalele par a fi

decupate dintr-un manual de zoologie.

F

Actualitatea agricolă INFOZOOVET

Efortul investiţional nu seopreşte aici. În a doua etapă seurmăreşte realizarea unui grajdde tip american, astfel încât lacapătul adăpostului să fie şi salade muls.

„Miss Producţie“,„Don Juan“ şi„Odă bucuriei!“La AGRIMAT, grija pentru

creşterea animalelor a atinscoardele sensibile ale artei. Dindifuzoarele aflate în fermărăsună muzica lui Beethoven„Odă bucuriei“! ori valsurile luiJohan Strauss… Acordurilemuzicale au asupra văcuţelor unrol antistress. Acoperă altezgomote din fundal şi creează unambient relaxant şi liniştitor… Înacest cadru am făcut cunoştinţăcu starurile de la AGRIMAT:„Miss Producţie“ – „Pamella“ –o văcuţă Holstein recordmenă,cu o medie de 70 litri/zi. Alăturide ea, „Don Juan-ul“ târgurilor,expoziţiilor şi concursurilorcrescătorilor de animale, „BillyBoy“, un taur pur sângeamerican din rasa Angus,„verişor primar“ cu starurile dinspectacolele de rodeo de pesteocean.

Ofertă – masculi de rasăpentru metişi de carneAGRIMAT s-a orientat şi spre

producţia de carne în viu. Deja afost constituit un nucleu de carnede aproape 100 taurinevaloroase. Crescătorii de animalepot procura de aici masculi derasă pentru obţinerea metişilorde carne. Un alt obiectiv vizateste scurtarea la jumătate avârstei animalelor aflate înproducţie. Cantitatea de lapteobţinută în 6 ani se poate realizaşi în 3 ani prin material geneticde calitate şi prin asigurareacondiţiilor optime de furajare şicazare.

Marian MUŞAT

F

La finele lunii aprilie 2010, în România se creşteau aproape 1,4milioane de vaci şi juninci, localizate în proporţie de 60% îngospodăriile populaţiei. În ferme zootehnice, în adevăratul sens alcuvântului, se creştea mai puţin de 10% din efectivul total.

Structura dimensională a fermelor de vaci şi juninci

Sursa: MADR

Cotele naţionale ale principalilor producători de lapte din UE

Anormalitate• În anul 2010, la

nivel naţional existau234 unităţi de procesarea laptelui a cărorcapacitate de producţieeste de 2,4 milioane toneanual.

• Potrivit unor studiide ultimă oră, unităţilede procesare a laptelui

funcţionează cu doar 46% din capacitatea totală de producţieproiectată.

• Un număr mare dintre unităţile autorizate să prelucreze pentruschimburile intracomunitare, funcţionează doar cu 20-30% dincapacitate.

• O analiză sectorială pune în evidenţă erori grave în repartizareanoilor investiţii în teritoriu. Există judeţe în care funcţionează la oraactuală peste 15 fabrici de lapte, iar în altele una sau două unităţi şiacelea inactive.

• Numărul centrelor de colectare a laptelui la nivel naţional este de2.200, din care doar 65%sunt autorizate. Multedintre centrele decolectare lucrează doarla jumătate dincapacitate, datorităscăderii dramatice aefectivelor de vaci.

Laura DOBREZMARANDA

Documentar zootehnic



LocalizareaLa porc sunt întâlniţi cu

frecvenţă mai mare următoriihelminţi (viermi rotunzi):

Æ Strongyloides cudiferite specii se localizează înduoden şi jejun, are dimensiuni mici, de 3-8 mm lungime, şipătrunde adânc în mucoasa intestinului.

Æ Oesophagostomum dentatum, cu dimensiuni mici de 10-14 mm, se localizează în intestinul gros, iarlarvele pătrund adânc în peretele intestinal, formând nişte noduli albicioşi, caracteristici.

Æ Trichocephalus suis este un vierme foarte subţire, de 4-5 cm lungime, care se fixează în mucoasacecumului şi colonului.

Æ Nematozi din familia Spirocercidae, cu dimensiuni de 10-15 mm, se localizează în stomac, provocândnoduli în peretele acestuia.

Æ Ascaris suum (limbricul) este un vierme de dimensiuni mari, femela ajungând până la 30 cm lungime,fiind frecvent întâlnit la porci.

Æ Trichinella spiralis se dezvoltă ca adult în intestinul subţire, iar ca larve în musculatura striată la acelaşiindivid.

HELMINŢIICAREPARAZITEAZĂLA PORCI

La porc s-au diagnosticat multe parazitoze provocate dehelminţii care se localizează în stadiul de adult în tubuldigestiv (stomac, intestin subţire, intestin gros). Cei maimulţi dintre acei viermi au dimensiuni mici, iarimportanţa lor este mult neglijată.

OrganismeleparazitateAceşti paraziţi

acţionează asupraorganismului-gazdăpe cale mecanică,provocândobstruarea lumenuluiintestinal,traumatizareaţesuturilor prin caremigrează, generând hemoragii în intestin, stomac,ficat, pulmon, antrenând în acelaşi timp germenimicrobieni.

Astfel, la tineretul porcin enteritele şibronhopneumoniile au frecvent şi cauze parazitare.Aceşti paraziţi eliberează toxine care acţionează nocivasupra întregului organism.

De asemenea, paraziţii interni, hrănindu-se cusubstanţele nutritive din organismele parazitate,perturbă metabolismul glucidelor, protidelor,sărurilor minerale şi vitaminelor.

De asemenea, trebuie să ştim că unii paraziţi de laporc se transmit la om, cea mai gravă helminto-zoonoză fiind trichineloza, cu simptomatologie gravăla om.

Evoluţia clinică a acestor parazitoze ale porculuieste în general ştearsă, subclinică. Diagnosticul

acestor parazitoze se punenumai prin metode delaborator, iar pentru uneleparazitoze diagnosticuleste pus numai dupăsacrificarea animalului.

ProfilaxiePrevenirea infestării se

face prin:Æ deparazitarea

adăposturilor cu ROMPARASECT5%,ROMPARASECT FORTE, SCABIZOL,

Æ deratizări permanente cu RATITOX şiBRODITOP.

Æ deparazitarea porcilor cuROMOXIBENDAZOL, ROMIVERMECTIN.

Deparazitarea trebuie făcută tuturor animalelordin gospodărie, mai ales câinilor, care reprezintăgazde pentru mulţi paraziţi ce pot fi transmişi lacelelalte specii de animale şi accidental la om. Înhrana câinilor nu trebuie să se dea carne sau organecrude.

Prevenirea infestării omului se face prin controlulsanitar-veterinar al cărnii.

Dr. Viorica CHIURCIUDoctor în medicină veterinară

SC Romvac Company SA




FurajareaÎn cadrul sistemului de creştere, se impun următoarele reguli:Ê furajarea în sistemul de creştere liber necesită un front de furajare

liniar de 10 cm/pasăre şi front de furajare circular de 4 cm/pasăre;Ê cuştile neîmbunătăţite trebuie să fie dotate cu un jgheab de furajare

de cel puţin 10 cm x nr. de păsări din cuşcă;Ê cuştile îmbunătăţite să aibă un jgheab de furajare de cel puţin 12

cm x nr. de păsări din cuşcă.

Cerinţe privind adăparea Sistemul de creştere liber trebuie să beneficieze de un front de

adăpare liniar de 2,5 cm/pasăre şi unul de adăpare circular de1cm/pasăre. Este, de asemenea, necesar să existe cel puţin o cupă saupipă pentru 10 găini. Punctele de adăpare vor fi verticale şi trebuie săexiste cel puţin două 2 cupe sau 2 pipe la dispoziţia fiecărei păsări.

În cazul cuştilor neîmbunătăţite este necesar un jgheab de adăpare decel puţin 10 cm x nr. de păsări din cuşcă. Punctele de adăpare trebuie săfie verticale şi e necesar să existe cel puţin două cupe sau două pipe înfiecare cuşcă.

Pentru cuştile îmbunătăţite avem nevoie de un jgheab de adăpare decel puţin 12 cm x nr. de păsări din cuşcă, unde punctele de adăpare să fieverticale şi cel puţin două cupe sau pipe să fie accesibile fiecărei păsări.

Reguli de păstrare a nutreţurilorBuncărele pentru depozitarea furajelor vor fi amplasate cu respectarea

normelor de biosecuritate.În unele state membre, crescătorii folosesc în hrana găinilor ouătoare

crescute în sistem alternativ la sol, scoici mărunţite livrate în saci dehârtie ambalaţi în vid.

Acestea se administrează fie în furajul combinat, fie direct pepardoseală şi au următoarele calităţi:

Ê asigură necesarul de calciu pentru dezvoltarea scheletului găinilorouătoare şi menţin concentraţia optimă de calciu de la nivelul oaselor, înspecial la nivelul aripilor şi sternului;

Ê coaja ouălor devine mai rezistentă, scăzând astfel procentul de ouă cu coaja fisurată;Ê scoicile mărunţite mai au proprietatea de a asigura o digestie bună a furajului la nivelul stomacului

muscular.Dr. Aurora ALEXANDRU

Hrănirea în fermelede păsări

În cazul fermelor avicole, un aspect deosebit pentruasigurarea confortului şi sănătăţii păsărilor este furajareaşi adăparea. Este important ca accesul la furaje să se facăuşor, iar hrana să fie administrată în cantitate suficientă.Este obligatoriu ca administrarea dietelor să se facă curegularitate, respectându-se anumite intervale de timp.

agroBUSINESSRevistă editată de grupul de presă Lumea Satului

Evoluţii pe piaţa mondialăagroalimentară

RomâniaAnul II, nr. 1 (25)

1-15 ianuarie 2011

www.agro-business.ro

• Fonduri europene

• Bugetul agricol

• Bilanţ

• Noutăţi tehnice

• Microfinanţări

• Alimentaţie

30 agroBUSINESS Anul II • Nr. 1 (25) • 1-15 ianuarie 2011

Lumea SatuluiDOCUMENT OFICIAL

BUGETUL AGRICULTURIIîn date şi cifre – 2011

- mii lei -

Sursele de finanţareProiectul bugetului Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării

Rurale pe anul 2011 este în sumă totală de 11.676.518 mii lei,reprezentând 2,12% din PIB şi cuprinde următoarele surse definanţare:

DestinaţiacheltuielilorFinanţarea programelor şi acţiunilor

cuprinse în proiectul de buget pe anul 2010al Ministerului Agriculturii şi DezvoltăriiRurale este structurată pe următoarelecapitole de cheltuieli:

Anul II • Nr. 1 (25) • 1-15 ianuarie 2011 agroBUSINESS 31

Lumea Satului DOCUMENT OFICIAL

Forme de sprijin în agricultură finanţateexclusiv din bugetul naţional

– Ajutoare de stat –

Având în vedere că, la sfârşitul anului 2009,s-a încheiat perioada de tranziţie, iar ajutoarelede stat existente la momentul aderării nu maipot fi acordate (conform anexei V, punctul 3, lit.b din Tratatul privind aderarea RepubliciiBulgaria şi a României la Uniunea Europeană),MADR a pregătit o serie de schememultianuale noi de ajutor de stat, compatibilecu legislaţia comunitară, ce se acordă începândcu anul 2010 şi până în 2013, după notificareaşi/ sau aprobarea Comisiei Europene.

• Subvenţionarea accizei la motorinautilizată în agricultură – 430.000 mii lei

În baza HG nr. 408/2010, producătoriiagricoli din sectoarele vegetal şi zootehnicbeneficiază de o reducere de acciză la motorinautilizată de 1,16 lei/litru.

• Subvenţia pentru bunăstarea păsărilor –368.200 mii lei

• Subvenţia pentru bunăstareaporcilor – 365.126 mii lei

• Sprijin pentru asigurareaproducţiei agricole – 42.548 mii lei

• Subvenţionarea dobânzilor lacredite – 34.856 mii lei

• Plăţi naţionale complementaredirecte pentru sectorul animal –837.454 mii lei

Ovine şi caprine – în limita sumeide 268.440 mii lei cu un sprijinfinanciar de 40 lei/cap pentru unefectiv maxim de 6,711 mil. capete deanimale.

Bovine – în limita sumei de 569.014mii lei, cu un sprijin financiar de circa410 lei/cap pentru un efectiv maximde 1.387.837 capete de animale.


Lumea Satului

Banca Mondială va continua săacorde consultanţă MADR îndomeniile sensibile ale agriculturiiromâneşti.

Printre domeniile prioritare,ministrul Valeriu Tabără a menţionatactualizarea Cadastrului agricol şireglementarea pieţei funciare prinreintroducerea dreptului depreemţiune, precum şi modificareaLegii arendării. Totodată, extinderea şiîmbunătăţirea sistemului de irigaţii şigăsirea unor soluţii viabile pentrureducerea evaziunii fiscale îndomeniul agricol sunt alte obiective alemandatului actualului ministru.

Referindu-se la programul aflat înderulare, prin care reprezentanţiiBăncii Mondiale realizează o analizăfuncţională a sectorului agricol, ValeriuTabără a subliniat că există douăelemente esenţiale pe care experţiiBăncii Mondiale ar trebui să le tratezecu prioritate în raportul final. Primulvizează infrastructura, managementulşi resursele umane din cadrul MADR,iar al doilea este reprezentat derealizarea unei prioritizări a măsurilorde sprijin pentru fermieri în perioada2015-2020.

• Piaţa funciară.

• Cadastrul agricol.

• Legea arendării.

• Irigaţiile.

• Evaziunea fiscală.

Domeniile de colaborareReprezentanţii Băncii au reiterat intenţia de continuare a

colaborării cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi auanunţat ca prioritare trei domenii de colaborare:

• elaborarea, împreună cu experţii MADR, a strategieisectorului agricol pe termen mediu, până în 2020, ca urmarea raportului final al analizei funcţionale;

• analizarea posibilelor împrumuturi pe care le BM le poatealoca sectorului agricol din România;

• elaborarea noii strategii a Băncii pentru colaborarea viitoare,prin care se vor stabili obiectivele şi proiectele/programelecare vor fi derulate în cadrul parteneriatului România –Banca Mondială.

La încheierea întâlnirii cu delegaţia Băncii Mondiale, ministrulTabără a apreciat colaborarea de până acum cu instituţiafinanciară, menţionând că aceasta poate sprijini în mod realMADR – dată fiind experienţa acumulată – în elaborarea unorproceduri moderne de evaluare şi de asigurare a fondurilor de co-finanţare necesare pentru proiectele de accesare a fonduriloreuropene.

Cinci sunt domeniile de interes ale

Băncii Mondialeîn agricultura românească


Lumea SatuluiBILANŢ

Trăgând linie, putem spune că recolta dintoamnă a fost până la urmă bună. Acestaavând în vedere şi seceta din perioada iulie-septembrie. Dacă luăm în considerare dateleoperative ale Ministerului Agriculturii,atunci la principalele produse – porumb,floarea-soarelui, cartofi – există stocurisuficiente pentru a asigura necesarul de

hrană şi furaje până la noua recoltă. Ca şi în alţiani, există deficite mari de zahăr, soia sau orezcare sunt însă acoperite prin acele importuricare au îmbogăţit grupurile de afaceri ceacţionează pe filiera agroalimentară.

Unele semne de îngrijorare există în legăturăcu noua recoltă. Ce-i drept, a fost o toamnădificilă pentru însămânţare, dar condiţiilenaturale vitrege nu pot ţine loc de pâine, care arputea fi mai mică în anul ce vine. (L.D.)

Cât am recoltat, cât amînsămânţat în toamnă

Suprafeţele recoltate şi producţia obţinută

Însămânţări culturi de toamnă

Precizări APDRPÎn urma numeroaselor solicitări ale potenţialilor

beneficiari, reprezentanţii APDRP fac precizarea căprotocoalele de colaborare încheiate cu instituţiile financiar -bancare certifică angajamentul băncii în sensul acordăriisolicitanţilor a finanţării necesare proiectelor depuse şiselectate în cadrul PNDR. Cele încheiate de către MADR şiAPDRP cu CEC Bank, Bancpost, Banca Comercială Română,Alpha Bank România SA şi BRD – Groupe Société Générale SAprevăd un model standard de scrisoare de confort, care seîntocmeşte şi se eliberează de bancă persoanelor careurmează să depună cererile de finanţare pentru solicitareafondurilor europene nerambursabile.

Cât am recoltat, cât amînsămânţat în toamnă

Pentru ca o scrisoare de confort să fie acceptatăla depunerea proiectului de investiţii, aceastatrebuie să fie angajantă din partea instituţieifinanciar – bancare care o eliberează, iarcofinanţarea trebuie să asigure minimumcontravaloarea cheltuielilor eligibile care vor fisuportate de beneficiar (solicitant), respectiv departea de cofinanţare privată.

Pentru a veni în sprijinul potenţialilorbeneficiari ai PNDR, Agenţia de Plăţi pentruDezvoltare Rurală şi Pescuit a publicat pe paginaoficială de internet – www.apdrp.ro un modelcadru pentru scrisorile de confort, aplicabilbăncilor cu care MADR a încheiat protocoale decolaborare.

SusţinereafinanciarăAPIAîn 2010


Susţinerea financiară aagriculturii prin Agenţia de Plăţi şiIntervenţii pentru Agricultură a fostorientată în 2010 în primul rând spreacordarea plăţilor la hectar, careînsumează peste 700 milioane deeuro. Urmează, în ordine, ajutorul destat pentru motorină, plăţilecomplementare în zootehnie, precum şisprijinul acordat zonei montane şipentru împădurirea terenurilor slabproductive.

Priorităţi în 2011În perioada 1 ianuarie – 31 martie

2011, APIA are în program lansareamai multor măsuri pentru sprijinireaagricultorilor şi continuarea celorîncepute în anul trecut. Valoarea totalăse ridică la peste 1,38 miliarde de euro,la care se adaugă 611 milioane de lei.

Cea mai mare sumă, de 700.424.000de euro (80,36 euro/ha), este folosităpentru Plăţile directe pe hectar (SAPS),care au început în avans în 2010 şi vorcontinua în 2011.

În cadrul Măsurilor de piaţă, pentruIntervenţie au fost alocate 145.054.210euro, iar pentru Comerţ 2.252.538 deeuro. Menţionăm că sunt două măsurireferitoare la Zahăr alb încorporat în produse procesate şiRestituiri zahăr vanilat.

Alte plăţi se vor face pentru Scheme de ajutor finanţate dinbugetul comunitar şi de stat, a căror valoare este de 25.545.205euro şi încă 611.067.520 de lei. Nu s-a stabilit încă plafonulfinanciar pentru Schema de Plăţi Naţionale DirecteComplementare în Sectorul Zootehnic, specia bovine.

Ultimul capitol, Măsuri de dezvoltare rurală, are prevăzute510.292.471,53 de euro.

* Cererile de plată depuse în anul „n” pot fi plătite în anul „n”, „n+1”, „n+2”.

INSTITUŢII EUROPENE

INSTITUŢII EUROPENE


Reconsiderarea zonei montaneCu sau fără vrerea lor, autorităţile noastre s-au văzut obligate să

adopte o nouă atitudine pentru sprijinirea zonei montane, cudeosebire a zonelor defavorizate. În această categorie intră şisprijinul orientat spre măsurile de agromediu, a căror susţinerefinanciară este deosebit de ademenitoare.

Lumea Satului


Lumea SatuluiPOLITICI COMUNITARE

Deviaţii periculoaseConsumatorii europeni doresc alimente sigure şi

sănătoase. UE doreşte să se asigure că toţi cetăţenii săiconsumă alimente cu standarde ridicate de calitate.

Politica privind siguranţa alimentelor a suferit o amplăreformă, ca răspuns la o serie de crize, precum cea legată deESB (encefalopatie spongiformă bovină) şi de furajelecontaminate cu dioxină.

Obiectivul acestei reforme era de a garanta că legislaţia UEprivind siguranţa alimentelor este cât mai completă posibil.

Strategia alimentarăSiguranţa alimentelor începe de la fermă. Normele UE se

aplică „de la fermă la furculiţă“.Strategia UE privind siguranţa alimentelor are la bază

patru elemente importante:• norme privind siguranţa alimentelor şi a furajelor pentru

animale;• consultanţa ştiinţifică independentă şi accesibilă

publicului;• măsuri de aplicare a normelor şi de control al proceselor;• recunoaşterea dreptului consumatorului de a alege pe

baza unor informaţii complete privind originea şi conţinutulalimentului.

Evoluţia PAC s-adatorat nu numaimodificărilor dinagricultură, ci a venit şi carăspuns la cerinţelesocietăţii în general.Printre acestea se numărăpreocuparea crescândăprivind igiena, siguranţaalimentelor şi bunăstareaanimalelor. În acestedomenii, PAC şi altepolitici ale UE, precumprotecţia consumatorului,au fost consolidate în modconsiderabil începând încădin 1990.

Siguranţa alimentelorSănătatea şi bunăstareaanimalelorDacă dorim ca alimentele să fie

sănătoase trebuie ca animalele de la careprovin să fie sănătoase. Menţinerea sănătăţiianimalelor printr-o bună practică veterinarăşi împiedicarea apariţiei unor epidemii deboli contagioase, precum febra aftoasă,pesta porcină sau gripa aviară, reprezintă oprioritate pentru Uniunea Europeană.

Dar dacă izbucneşte totuşi o epidemie,aceasta este atent monitorizată şi se iaumăsuri pentru a împiedica răspândirea sa.Toate animalele şi produsele de origineanimală trebuie să îndeplinească cerinţesanitare stricte înainte de a putea fiimportate sau comercializate în UE.

Cercetările arată că animalele de fermăsunt mai sănătoase şi produc alimente de ocalitate mai bună dacă sunt bine tratate.

Contribuţia PACAsigurarea siguranţei alimentelor şi a

unor standarde ridicate de sănătate şibunăstare a animalelor nu este doar ochestiune de legislaţie. PAC le oferăagricultorilor stimulente pentru a-şiîmbunătăţi eficienţa în aceste domenii.

Respectarea standardelor în domeniuprin aplicarea principiilor de eco-condiţionalitate vine în avantajul societăţiica întreg, însă poate atrage cheltuieliconsiderabile pentru agricultori, astfel încâtacestora li se oferă un sprijin financiar caresă îi ajute să aducă îmbunătăţirile necesare.

Dr. ing. Daniel BOTĂNOIU

Lumea Satului ALIMENTAŢIE

În ultimul deceniu,populaţia mondială a fostobişnuită cu stabilitateaproducţiei agricole. Problemelelegate de nivelul acesteia dinanumite regiuni ale lumii aufost reechilibrate de creştereaproducţiei în alte regiuni. Într-o anumită parte a lumii esteuşor să susţii că rezervelealimentare sunt inutile atâttimp cât tu eşti gata să exporţica urmare a stocurilorexcedentare.

Rezervele alimentare,utile sau inutile?

O relaţie greu de definitÎn acest an seceta din estul Europei şi

vremea ploioasă din SUA au determinatactorii implicaţi pe pieţele produseloragricole să anticipeze o reducere astocurilor şi o creştere a preţurilor. Existăde mai bine de trei ani un scenariusimilar, cu mari extreme, care a condus lacreşterea fulminantă a preţurilorproduselor agricole, antrenândembargouri la export, revolte şi creştereaîn lume a numărului de persoane caresuferă din cauza foamei.

Variaţia producţiilor, observată dupăanul 2006, este rezultatul forţelor naturalesau al schimbărilor climatice? Esteprobabil foarte mult să atribuim acesteevenimente precise unei cauze sau alteia.

Ceea ce trebuie să ştim este faptul căexistă în trecutul nostru decenii (cum afost cel cuprins între 1996 şi 2006, care acunoscut puţine probleme legate denivelul producţiilor agricole) şi perioadecum a fost aceea cuprinsă între 1930-1940,când producţia nu era stabilă.Schimbările climatice, spunem noi, duc lacreşterea potenţialului variabilităţii şiantrenează modificări în zonele deproducţie agricolă de pe glob.

Rezervele publiceOricare ar fi problemele producţiilor agricole neregulate,

politica corectă de protejare a producătorilor şi consumatorilorrămâne aceeaşi: rezervele (stocurile).

Seceta din Rusia şi vremea umedă din SUA au dus la creştereapreţurilor produselor agricole. Astăzi din ce în ce mai mulţiformatori de opinie vorbesc de constituirea de rezerve. Este din ceîn ce mai evident că structurile comerciale nu pot fi incitate sădeţină rezerve, iar în acelaşi timp producţia agricolă mondială nueste suficientă pentru a răspunde cererii în creştere. De aceea estenevoie de rezerve publice.

Cercetarea agricolă continuă să contribuie la creştereanivelului randamentelor, însă noi trebuie să utilizăm anii cusupraproducţie pentru a crea rezerve care să fie suficient de marişi care să poată contracara problemele ce pot apărea în anumitezone mari exportatoare. Prezenţa rezervelor poate duce lastabilizarea pieţelor în anii cu producţie adecvată, dar acesteatrebuie să fie corelate cu instrumente care să împiedicedistorsionarea pieţelor în perioadele sau când producţia esteinsuficientă.

Este evident că rezervele pot proteja consumatorii, dar şiagricultorii consideră că prezenţa rezervelor le poate daposibilitatea să obţină un preţ corect pentru recoltele lor.

Se spune că rezervele reprezintă o consolă a pieţei, ceea ce setraduce prin menţinerea unui preţ inferior costului de producţie.Cu o politică a stocurilor prost administrată putem vorbi despreacest lucru.

Pentru a da garanţii consumatorilor, rezervele trebuie să fiesuficient de mari pentru a-i proteja împotriva marilor fluctuaţii depreţ. Programul de rezervă publică trebuie să fie suficient decredibil pentru a reduce la minim perturbaţiile schimburilorinternaţionale, prin impunerea unor restricţii comerciale şi a uneirestricţii asupra previziunilor realizate de către ţările exportatoareşi importatoare. Pentru a fi corecţi cu agricultorii, preţul trebuie săfie suficient de mare pentru ca ei să câştige cea mai mare parte avenitului lor de pe piaţă.

Dr. ing. Cătălin ROŞCULETE



Lumea SatuluiPIEŢE • BURSE • COTAŢII

Stocul de grâu de la sfârşitulanului de piaţă este estimat la 181,5milioane de tone, din care 50% segăseşte în depozitele principalelorstate exportatoare (ex: 27% din stoculmondial se găseşte numai în SUA).Previziunile mondiale cu privire lasuprafaţa ce va fi însămânţată în anulde piaţă 2011/12 sunt în creştere cu3%, în special în UE şi Canada.Ucraina nu va avea o suprafaţă maimare semănată în anul agricol viitor,iar Rusia va înregistra o nouă scădere.

La nivel european, producţia degrâu a înregistrat în anul de piaţă2010/2011 o creştere de 3% (132,9 milioane de tone)datorită în principal îmbunătăţirii randamentelor.Ţările din nordul şi centrul Europei au fost cele care ausuferit cel mai mult din cauza condiţiilor climatice.Producţia de orz a fost diminuată cu 7% la nivelcomunitar, la fel şi suprafaţa. Suprafeţele semănate întoamnă cu grâu sunt ceva mai mici ca urmare aîntârzierii recoltatului şi a unor condiţiinesatisfăcătoare pentru realizarea lucrărilor în stateledin nordul Europei, ceea ce va duce la creştereasuprafeţelor ce vor fi semănate cu orz de primăvară.

Referitor la piaţă, volumul exporturilor europene acunoscut un ritm susţinut, acestea fiind mai mari cu35% comparativ cu situaţia din anul anterior. Rusia aconfirmat şi întărit menţinerea embargoului la exportal cerealelor până în luna iulie a anului viitor. Ucrainapoate şi ea să-şi prelungească embargoul până lasfârşitul lunii ianuarie 2011, ceea ce va antrena noitensiuni până când vor apărea pe piaţa internaţionalăproducţiile din emisfera sudică.

Orezul european, mai puţin, dar...Recoltatul orezului la nivel european a

fost întârziat ca urmare a condiţiilormeteo nefavorabile, încheindu-se la

sfârşitul lunii octombrie. Din estimările producătorilorrezultă că producţia totală de orez paddy este de 3,07 milioane de tone pentru anul de piaţă 2010/11,ceea ce reprezintă o producţie mai mică cu 5% faţă deproducţia record din anul 2009.

Noua campanie de comercializare a început la 1 septembrie, iar preţul orezului paddy este inferiorcelui înregistrat la debutul anului de piaţă anterior.Preţuri recente înregistrate pe piaţă au fost de 269-300euro/tonă în cazul varietăţii Japonica şi de 234-250euro/tonă în cazul varietăţii Indica. Importurile deorez din varietatea Indica vor scădea cu 850.000 toneca urmare a producţiei mai bune şi a stocurilor rămasedin anul anterior. Abrogarea în luna iunie a măsurilorde urgenţă referitoare la orezul LL601, organismmodificat genetic neautorizat, se pare că nu ainfluenţat importurile de provenienţă americană.

Exporturile se estimează că vor scădea faţă de anul2009/10 cu un total de 200.000 tone ca urmare aactivităţilor mai reduse de export ale Bulgariei,

Greciei, Spaniei şiRomâniei.

Scădereaproducţiei de orezeuropean nu trebuiesă îngrijoreze. Ofertaţărilor asiatice mariproducătoare poateacoperi consumulpopulaţiei, fără ainfluenţa actualulpreţ al pieţei.

Pieţele agricole în anul 2011Oferta de grâu,îndestulătoare şi constantă

Producţia mondialăde grâu în anul agricol2010/2011 este estimatăla 644,9 milioane detone, în scădere cu 5%faţă de producţiaobţinută în 2009.Consumul a crescut cucca 1% datorită uneicereri venite din parteaproducătorilor de furajepentru animale.


Lumea Satului PIEŢE • BURSE • COTAŢII

Oleaginoase şi proteaginoaseProducţia mondială de rapiţă este

mai mică cu 7%, în principal din cauzadiminuărilor de producţie din Canadaşi UE. Acest lucru contrastează cuproducţia abundentă de soia. Producţiaeuropeană de rapiţă a atins nivelul de20 milioane de tone. În acelaşi timp,condiţiile climatice au dus la scădereasuprafeţelor însămânţate cu rapiţă lanivel european cu 4-5% pentru anulagricol 2011/12.

A crescut interesul pentru producţiade biodiesel, iar preţul ridicat aluleiului de palmier şi preţul relativridicat al petrolului au avut drept efectmenţinerea cursului uleiului de rapiţăla un nivel bun. Incertitudinile legate dereglementările referitoare la criteriile dedurabilitate aplicate biocarburanţilorlimitează de asemenea preţul rapiţei pepiaţă.

Dezechilibre pe piaţa vinuluiProducţia anului de piaţă

2009/10 este inferioară celeiobţinute în anul de piaţăanterior, care se ştie că şi ea afost scăzută. Această scădere aproducţiei nu poate fiimputată numai “tăierilor”cauzate de introducereareformei “OrganizaţieiComune de Piaţă” din 2007, ci

şi condiţiilor climatice nefavorabile înregistrate. Scăderi de producţieau fost observate în statele membre care nu au fost obligate sărealizeze „tăieri”. Datele preliminare indică faptul că şi stocul de vineste scăzut.

Sectorul a trecut prin câţiva ani în care producţia a fostexcedentară, cum a fost situaţia din anul 2004, dar şi prin anii depenurie. Preţul de pe piaţă nu a fost adaptat uniform la aceastăpenurie de produs, ci a fost menţinut la un nivel scăzut în numeroaseregiuni producătoare. Această situaţie a pus în evidenţă importantedezechilibre care există pe lanţul alimentar sau în sectorulproducătorilor puternic fărâmiţaţi, lipsind puterea de negociere aproducătorilor cu ceilalţi actori de pe filieră. Lipsa datelor statisticerelative de pe piaţa vinului a contribuit la lipsa transparenţei de pelanţul alimentar.

Producţia animală. Carnea de porcCreşterea preţului cerealelor a avut un impact major asupra

costurilor cu furajele destinate animalelor şi, ca urmare, costul deproducţie al cărnii de porc a crescut. Comisia estima că preţulfurajelor nu va scădea pe parcursul următoarelor luni. Fapt este căpreţul cărnii de porc din UE este în scădere, urmând evoluţia saciclică, dar la un nivel inferior mediei înregistrate în ultimii cinci ani.

Preocupantă este şi situaţia purceilor care au atins preţul de 35 euro/bucata, ştiut fiindfaptul că, în funcţie deevoluţia producţiei de purceicomunitari, discutăm de odiminuare sau nu a producţieide carne. Situaţia pe piaţacomunitară referitoare lacarnea de porc este critică. Înacest context, 2010 a fost un anrecord pentru exporturile decarne de porc, acestea fiindestimate la 1.888.985 tone,superioare exporturilorrealizate în anul 2008, însăfără a se acorda restituţii la export, dar ţinând cont de o rată deschimb favorabilă începând cu luna iunie 2010.

O balanţă avicolă extrem de pozitivăComisia Europeană a anunţat o creştere a producţiei avicole cu

2,7% faţă de cea înregistrată în anul 2009 şi o uşoară creştere pentruanul 2011. În general, se înregistrează o anumită stabilitate îninteriorul statelor membre, chiar dacă unii scad cu 1,9% (MareaBritanie), iar alţii cresc cu 3,7% (Germania).

La nivelul comerţului internaţional, în 2010, între lunile ianuarie şiiulie, importurile de carne de pasăre au scăzut cu 12% în comparaţiecu aceeaşi perioadă a anului de piaţă anterior, iar exporturile aucrescut cu 21%, ceea ce ne arată o balanţă comercială extrem depozitivă.

Producţia de ouă pentru consum a avut o tendinţă stabilă în 2010,crescând doar cu 0,1%, ceea ce a dus la obţinerea unei producţii de 6,9 miliarde de ouă. Preţul ouălor este în scădere pe piaţa UE, acestafiind net inferior mediei înregistrate în ultimii cinci ani de piaţă.Balanţa comercială rămâne însă pozitivă.

Dr. ing. Daniel BOTĂNOIU


Preţul grâului, în creştere moderatăPiaţa grâului a închis a treia săptămână consecutiv pe plus la Euronext,

câştigând cca 6,75 euro/tonă pentru schimburile din luna ianuarie 2011. Preţul estemenţinut la un nivel ridicat, unul dintre motive fiind lipsa de pe piaţainternaţională, a ofertei de grâu australian. Calitatea grâului din Australia esteinferioară aşteptărilor, de aceea presiunea asupra grâului de panificaţie din SUA şiUE este din ce în ce mai mare. Epuizarea stocurilor de grâu europene şi americanevor duce la o presiune din ce în ce mai mare pe piaţa internaţională, mai ales înpartea a doua a anului de piaţă. Nivelul relativ ridicat al petrolului, în jur de 88,5-89 USD/baril, contribuie la menţinerea preţului grâului la un nivel înalt. Egiptul aachiziţionat 180.050 tone de grâu din UE şi 60.090 tone din Argentina, ceea cescoate în relief competitivitatea grâului european. Raportul întocmit de USDA nu aavut un efect semnificativ asupra pieţelor, chiar dacă a avut loc o revizuirepozitivă a stocului mondial cu cca 4 milioane de tone.

Porumbul, la concurenţă cu orzul furajerPiaţa porumbului a avut o creştere modestă în ultima săptămână, de doar

1,5 euro/tonă. Elementele fundamentale au susţinut preţul porumbului, cortulacestuia urmând panta ascendentă a grâului. Raportul USDA a fost aproape deaşteptările pieţei, acesta neprovocând modificari în „sentimentele“ operatorilorfaţă de piaţă. Stocul mondial de porumb este în scădere, iar consumul în creştere.Piaţa porumbului a profitat în parte de creşterea preţului grâului de panificaţie,

deoarece a existat o presiune mare venită din partea orzului şi grâului furajer. Sosirea porumbului sud-american pe piaţă a dus la limitarea creşterii preţului porumbului pe piaţa europeană. În SUA, politicainternă creează probleme pentru filieră.

Evoluţii pe piaţa mondialăagroalimentară

* tendinţa preţului faţă de cel înregistrat anterior (+ = creştere; - = scădere; 0 = identic)** preţul orzului furajer;

Ø Cotaţiile porumbului la Bursa din Chicago

Ø Cotaţiile porumbului – Matif

Ø Cotaţiile grâului la Bursa din Chicago

Lumea Satului PIEŢE • BURSE • COTAŢII

Ø Cotaţiile rapiţei – Matif

Dumitru Daniel SANDU

Oferta de orz scade îngrijorătorPiaţa orzului furajer a fost destul de tensionată ca urmare a disponibilităţilor reduse precum şi a unei

cereri în creştere venită din partea producătorilor de furaje pentru animale. Suprafeţele mai mici semănate înaceastă toamnă şi creşterea consumului sunt motive suficiente care să menţină preţul la un nivel ridicat. Adoua parte a anului de piaţă va fi şi mai tensionată ca urmare a întoarcerii pe piaţă a industriei, exporturileeuropene de orz fiind de 3,7 milioane de tone faţă de numai 345.000 tone câte erau înregistrate în aceeaşiperioadă a anului de piaţă precedent.

Oleaginoasele continuă să fie la mare căutarePiaţa soiei creează şi ea anumite tensiuni, materializate prin revizuirea negativă a stocului mondial,

precum şi a incidentelor climatice legate de evoluţia furtunii „La Nina“ în America de Sud. Raportul USDAdin ultima lună indică o scădere uşoară a producţiei mondiale de soia, însă uleiul continuă să câştige înfiecare zi „teren“ ca urmare a cererii mari existente la export, acesta fiind de fapt principalul element desusţinere a preţului. Vânzările de soia ale SUA din ultima săptămână au fost sub 56.000 tone, sub aşteptărileoperatorilor, ceea ce a pus la „adăpost“ preţul uleiului.

Preţul florii-soarelui a fost ridicat şi în ultima săptămână ca urmare a unei oferte reduse şi a unui consumaflat în permanentă creştere. Piaţa este influenţată de creşterea preţului petroluluim ceea ce face ca şi preţululeiului să fie ridicat. Preţul uleiurilor vegetale în Europa se menţine la niveluri ridicate ca urmare aelementelor fundamentale extrem de solide existente.

Preţul rapiţei îşi continuă mişcarea sa neîntreruptă în ultimele 3 săptămâni. Preţul petrolului favorizeazămenţinerea preţurilor oleaginoaselor la niveluri ridicate. Preţul uleiurilor este ridicat, la Rotterdam depăşindpragul de 1.000 euro/tonă şi îndreptându-se către 1.350 euro/tonă. În aceste condiţii, preţul rapiţei rămâneridicat ca urmare a unei producţii şi unor suprafeţe semănate diminuate, precum şi unui consum în creşterede ulei. De notat este evoluţia climei în Germania, unde este instalată o impresie defavorabilă a ţării culturiide rapiţă mai ales în nord, ca urmare a dispariţiei stratului de zăpadă şi a scăderii temperaturilor la -5-10°C în această săptămână.

Ø Cotaţiile orzului FOB – FRANŢA

Ø Cotaţiile pentru soia futures la Bursa din Chicago

Ø Cotaţiile pentru floarea-soarelui la Bursa din Rotterdam


Cine sunt fericiţiibeneficiariDacă până mai nu demult printre

fericiţii beneficiari ai fondurilor seregăseau şi fermieri care îşi schimbautractorul sau combina ruginită cu unanouă, se pare că de anul acesta suntblagosloviţi doar oamenii de afaceri,managerii adevăraţi, care joacă în stilmare, sperând să împingă agricultura ţăriipe locurile fruntaşe imaginate de minţileluminate de la conducere.

Din raportul celor 125 de proiecteeligibile aferente sectorului zootehnic şi118 aferente sectorului vegetal, rezultă căvaloarea medie totală a unui proiect estede aproximativ 7.400.000 lei în zootehnieşi de aproximativ 5.300.0000 lei în sectorulvegetal. Deci fiecare întreprinzător segândeşte acum în perioadă de criză săinvestească câte aproximativ 1,5 milioanede euro, din care speră să obţină cam 40%cu titlu de ajutor nerambursabil.

Lumea SatuluiFONDURI EUROPENE

După celebrele castele cu piscine şi piste pentru elicopter construite de îmbogăţiţiitranziţiei la marginea satelor, unde mai vezi în zilele noastre doar câte o vacă slabăînnămolită pe uliţă, şi după kilometrii fictivi de autostradă plătiţi cu milioane de euro câtse poate de reale, a venit rândul agricultorilor să se dea în stambă.

Exerciţiul birocratic de a accesa un program de finanţare din cadrul SAPARD şi apoiFEADR nu a fost uşor niciodată, dar se dovedeşte că a devenit un eveniment exclusivist înultima perioadă, cel puţin acolo unde se pun bani serioşi în joc. Este evident dacă ne uitămla ultimele rapoarte de selecţie a proiectelor pe Măsura 121 - Modernizareaexploataţiilor agricole, publicate pe 24 septembrie anul trecut.

După nivelul investiţiilor, cred că aceşti agricultori nu facparte dintre cei care se văicăresc, blochează drumuri naţionaleşi varsă laptele pe jos arătând că îi paşte falimentul, ci fac partedin elita fermierilor români de mâine.

Visând la traiul europeanDacă avansăm cu analiza, descoperim că în anumite

comune se va trăi în curând la nivel european. Cel puţin aşaindică nivelul investiţiilor ce urmează a fi realizate cât decurând.

În satul Orheiul Bistriţei, judeţul Bistriţa-Năsăud, seînfiinţează 5 ferme de vaci pentru lapte, fiecare cu unităţi deprocesare şi una cu unitate de fabricare furaje, în valoare de cca 6.600.000 lei (adică aproximativ 1,6 milioane euro) fiecare.

(Sunt curios dacă vor găsi îngrijitori suficienţi în sat sau vortransporta persoane din oraşele învecinate.)

Aberaţii în alocarea banilor publicisau „fiţele“ din agricultură



Lumea Satului FONDURI EUROPENE

În localitatea Ulmu, judeţul Brăila, se înfiinţează 5 ferme deporci, fiecare cu tot cu unitate de procesare, cu valoriindividuale tot de circa 1,6 milioane de euro.

(Totuşi, parcă nu aş vrea să trăiesc în comuna aceasta, undenumărul guiţătorilor va fi mai mare decât al oamenilor.)

În comuna Capu Câmpului, judeţul Suceava, se înfiinţează4 ferme de creştere a porcilor, fiecare cu unităţi de procesare învaloare eligibilă de 5.485.130 lei, adică o valoare totală afermelor de circa 5,6 milioane de euro.

Cred că au Fluturi în cap…În comuna Gogosu, judeţul Mehedinţi, şi la Devesel

(la 15 km) se înfiinţează 3 ferme de vaci pentru lapte în sistemecologic, fiecare cu unităţi de procesare în valoare fiecare decca 6.500.000 lei (1,6 milioane de euro fiecare).

Comuna Husasău, Bihor, 3 ferme noi de creştere a puilor decarne, fiecare în valoare de circa 2 milioane de euro.

Localitatea Romos, Hunedoara, 2 unităţi avicole cu instalaţiide producere a biogazului în valoare eligibilă exactă şi egală de12.390.000 lei fiecare, adică circa 6 milioane de euro împreună.

La fel în Golăieşti, Iaşi, 2 ferme de suine de circa 1,6 milioane de euro fiecare, iar în localitatea Stâlpu, Buzău, 2 ferme de suine de valori egale, circa 1,6 milioane euro fiecare.

În comuna Sinca Nouă, Braşov, o singură firmă investeşteaproximativ 14.000.000 lei (3,5 milioane de euro) în douăunităţi de exploatare a curcilor şi curcanilor.

În comuna Lumina, judeţul Constanţa, se înfiinţează ofermă de creştere a puilor pentru carne în valoare totală deaproximativ 4.000.000 lei şi una de dezvoltare producţie şiambalare ouă de circa 10.000.000 lei noi (adică din nou aproape3,5 milioane de euro).

Dacă studiem lista proiectelor eligibile vom observa că suntaproximativ 32 de proiecte care depăşesc 2 milioane de eurofiecare (valoarea totală estimată a investiţiei), iar restul seînvârt în jurul mediei de 1,5 milioane de euro. Printre aceşti„business-meni“ s-au strecurat şi 3-4 fermieri mai prăpădiţi, cuo valoare a proiectului de circa 130.000 de euro fiecare, acestevalori fiind minimele absolute.

Cosmin POPADr. în management şi marketing în agricultură

- va urma -

A existat cândva un locpiscicol renumit:LACUL BRATEŞ

În judeţul Galaţi există 3.700 ha luciude apă şi numai patru amenajăripiscicole în deplină capacitate deproducţie. Acestea sunt: Lozova,Mălina, Şovârca, Maţa – Rădeanu. Dinpăcate, cea mai mare suprafaţă aluciului de apă nu este folosită. Spreexemplu, lacul Brateş, care de departecuprinde mai mult de 60% din întreagasuprafaţă, nu este concesionat.Exploatarea lui este lăsată pe seamapescuitului sălbatic. Producţia piscicolădin acest an nu este prea grozavă: cevamai mică de 500 tone, adică mai puţin

de 1 kg pe locuitor. „Anul 2010 a fostfatidic pentru acvacultura gălăţeană,ne-a declarat ing. Vasile Bocăneală,şeful Filialei Moldova a ANPA.Inundaţiile din vară au afectat toateamenajările piscicole de pe Prut şiSiret, apele infiltrându-se în spaţiileprotejate, producând eroziuneadigurilor, degradarea unor lucrări deartă sau ale echipamentelor.”

În ceea ce priveşte braconajul,fenomenul este ţinut sub control. Înurma acţiunilor de inspecţie şi controlefectuate de inspectorii ANPA, s-auconstatat unele contravenţii şiinfracţiuni la legea privind pescuitul şiacvacultura, mai ales la persoanelefizice. Din cauza sărăciei, oamenii sunttentaţi să încalce legea pentru o coadăde peşte. (M.M.)


Supremaţia celor două AmericiAstfel, după 2000, când preţul petrolului a început să explodeze iar cererea

de biocombustibili a început să crească, ajungând în 2005 la 2% din consumulmondial de benzină, producţia de bioetanol, în perioada 2000-2005, a crescutde la 4,6 la 12,2 miliarde galoane, iar producţia de biomotorină de la 251milioane galoane la 790 galoane.

În 2005, SUA a produs 16,2 miliarde litri de bietanol (45,2% din totalulmondial), iar Brazilia producea în jur de 16,5 miliarde de litri anual (44,5%).

India, cel de-al doilea producător mondial de trestie de zahăr, produceaetanol în 2004 în 10 instalaţii, iar în 2005 în alte 20 de instalaţii.

China, tot în 2005, pune în funcţiune 4 instalaţii de producere a etanoluluicu o producţie de circa 360 milioane galoane, în cea mai mare parte dinporumb.

În producerea biomotorinei, în Europa este lider Germania, care în 2004 aprodus 326 milioane galoane, acoperind 3% din necesar, şi Franţa, cu 150milioane galoane. Uniunea Europeană îşi propune ca, până în 2010, să satisfacă5,75% din necesar cu biocombustibili.

Lumea SatuluiRESURSE REGENERABILE

Biomasa energetică,în date şi cifre

Ultimii ani au marcat însă o creştere accentuată a interesuluispre resursele regenerabile, pe de o parte ca urmare a crizelor îndomeniul energiei (preţuri ale petrolului cu fluctuaţii semnificative,crizele gazelor din Rusia), iar pe de altă parte datorităangajamentelor politice ale unor state, în principal ale UniuniiEuropene, de a reduce emisiile de gaze cu efecte de seră.

Ü Resursele de petrolale Terrei sunt pe calede epuizare laorizontul anului 2050.Deocamdată, singurasursă ar putea să oreprezinte biomasa, acărei reconversiipresupune investiţiiimense.

Ü La nivel mondial,politica de bioetanol acrescut de la 4,6 laaproximativ 15miliarde galoane.

Ü Cei mai mariproducători debioetanol sunt SUA şiBrazilia, careîmpreună realizeazăpeste 80% dinproducţia obţinută lanivel mondial.

Ü Biomasa este unprodus nou apărut pepiaţa energetică şieste greu de estimatcare va fi evoluţiaacesteia, dacă avem învedere ritmul lent decreştere.

Biocombustibilii, ca materie primă


Lumea Satului RESURSE REGENERABILE

Ce sunt, de fapt, biocarburanţiiBiocombustibilii pot fi utilizaţi:Ü în combinaţie cu combustibilii tradiţionali

în proporţie de 5% până la maximum 20%, fărăadaptarea motoarelor, sau

Ü în proporţie de 100%, cu adaptarea specialăa motoarelor.

În funcţie de resursele de biomasă şitehnologiile utilizate, biocarburanţii sunt grupaţiîn 4 generaţii.

Biocombustibilii din prima generaţie sunt: Ø Biodieselul obţinut din plante oleaginoase

(rapiţă, floarea-soarelui, arahide, palmier de ulei,grăsimi animale, ulei rezidual);

Ø Bioetanolul obţinut din sfeclă de zahăr sautrestie de zahăr şi cereale; biogazul;

Ø Bio-ETBE-ul, uleiuri vegetale pure.Ø Utilizarea biocombustibililor din prima

generaţie ridică probleme de etică, dintre care ceamai importantă este concurenţa întreprodusele alimentare şi carburanţi,întrucât utilizează aceleaşi resurse debiomasă.

Şansa biocombustibililordin generaţia a II-aAceastă tehnologie se bazează pe o

tehnologie avansată de tratare ligno-celulozică, care stă la baza obţinerii debioetanol celulozic (din paie şi coceni),biocombustibili sintetici, biometanol,biogaz, biohidrogen şi MEXBTL, obţinuţidin uleiuri vegetale, grăsimi animale,deşeuri lemnoase, reziduuri alimentare şiindustriale.

Fiind în stadiu de dezvoltare,biocombustibilii din generaţia a doua suntîncă scumpi.

Costurile pentru construcţia unor astfelde biorafinării sunt însă mai reduse, iaroamenii de ştiinţă susţin că utilizareabiocombustibililor din generaţia a doua este cea maiindicată din punct de vedere ecologic. Zona geograficăface însă diferenţa între opţiuni.

Producţia actuală de biocombustibil din China estenecompetitivă întrucât materia primă are un cost prearidicat. Tehnologia celulozică ar putea reduce costul dela 1,6 dolari pe galon de bioenergie la 0,6 dolari, ceeace ar face din bioetanolul chinezesc unul dintre cei maiieftini biocombustibili din lume.

În Statele Unite şi Brazilia, producţia de etanolcelulozic nu va fi cu mult mai ieftină decât acum.Fabricile care vor să proceseze celuloză vor înlocuivechile unităţi de producţie doar dacă se dovedeşte că

tehnologia celulozică este mai puţin consumatoare deenergie decât tehnologia de producere a etanolului dinporumb sau trestie de zahăr.

Biocombustibilii din generaţia a III-aAceşti biocombustibili se vor obţine din plante

modificate genetic: culturi oleaginoase cu oproductivitate ridicată de ulei, biomasă lemnoasă cuun conţinut mai mic de lignină pentru îmbunătăţireaprocesului de prelucrare (salcie, plop), culturi de alge.

Gigantul mondial petrolier ExxonMobil şi-aconfirmat lansarea unei investiţii de 600 miliardedolari, împreună cu Synthetic Genomics pentru adezvolta, testa şi produce biocombustibili din algefotosintetice. O analiză a Universităţii din NewHampshire arată că o suprafaţă de 120 mil. metripătraţi ar fi suficientă pentru a acoperi consumul decarburanţi al SUA. Specialiştii apreciază că tehnologiade obţinere a biocombustibililor trebuie încăperfecţionată şi ar putea fi utilizată peste 5-10 ani.

Biocombustibilii din generaţia a IV-aBiomasa care va fi utilizată se bazează pe culturi

încrucişate sau modificate genetic care au proprietateade a absorbi în mod specific cantităţi foarte mari deCO2.

Tehnologiile de obţinere a BIO-H2 pot fi:fermentaţia biomasei selecţionate sau fotoliza apei,utilizând microorganisme drept catalizator.

De dată mai recentă, o altă cultură este considerată„combustibilul viitorului“. Este vorba de ciupercadenumită ştiinţific Gliocladium roseum, din care sepoate extrage motorină.

Dr. Emilian OANCEA


Despre bancheri, numai de rău!În lipsa unor garanţii solide şi oricărei forme de

asociere, majoritatea fermierilor se confruntă curefuzul băncilor de a le acorda credite mici, necesarepentru inputuri sau dezvoltare. Iată de ce, subpatronajul primăriei, la iniţiativa lui Mircea Velica,Patria Credit IFN SA a organizat recent unsimpozion cu tema „Microfinanţarea în contextulactual“. A fost prezent Bogdan Merfea, directorulgeneral al Patria Credit. Domnia sa a afirmat că,

într-o lume dinamică, în care consumatorii şipieţele trec prin transformări radicale, PatriaCredit pune la dispoziţia clienţilor soluţiiconcrete şi servicii care permit identificareanevoilor reale de finanţare, necesaredezvoltării afacerilor din agricultură.

„Prioritatea noastră este acordarea deservicii financiare unor categorii de clientelăcu acces limitat la serviciile financiare, dincauza limitărilor date de profilul de risc sau

limitărilor geografice. Deservim peste 9.000 declienţi, cu precădere microîntreprinderi şiproducători agricoli, precum şi persoane fizice.Volumul creditelor acordate pentru clienţii din soldeste de aproximativ 56 milioane de euro. (...) Vomcrea un model de business în cadrul instituţieinoastre care să ia în considerare, ca principal target,segmentul de clienţi mai puţin bancarizaţi, excluşifinanciar şi geografic“, a menţionat directorulgeneral Bogdan Merfea.

Lumea Satului

Aproape că nu există curte în comuna Izbiceni (Olt) în care sănu existe solarii şi/sau sere pe mii de metri pătraţi. Sunt oamenimuncitori, care au început să uite de sărăcie. Drept dovadă, pestetot am văzut vile răsărite precum ciupercile după ploaie şi maşinielegante. Aici fiecare gospodar este un fermier care cultivă înspecial legume, iar roşiile sunt mândria localnicilor.

Din acest motiv, ne-a spus Mircea Velica, primarul comuneiIzbiceni, de profesie inginer agronom, el însuşi fermier, Consiliullocal doreşte să facă din roşie simbolul localităţii.

Din cele 5.200 ha de care dispune Izbiceni, peste 60% suntocupate cu legume, iar restul cucereale. Aproximativ 2.900 hasunt irigate, la care se adaugă alte500 ha din intravilan, solarii şisere, udate numai prin picurare.

Din producţia totală de legume, mai ales roşii,60% rămâne în ţară, fiind comercializată pediferite pieţe, 20% pleacă la export şi doar 15-20% este procesată.

ROŞIA CA SIMBOL

MICROFINANŢAREA,ca variantă lacreditele bancare

Lumea Satului MICROFINANŢĂRI


Pe scurt, despre Patria CreditPatria Credit IFN SA este cea mai mare instituţie financiară

nebancară din România. specializată în microfinanţare şimicrocredite, în zonele urbană şi rurală.

În decembrie 2007,societatea a fost achiziţionatăde către Romanian AmericanEntreprise Fund (RAEF) şi deBalkan Accession Fund(BAF).

Patria Credit are oprezenţă naţională, prin cele39 de unităţi teritoriale, dincare 18 au fost deschise în2010 (6 în urban şi 12 înrural).

Strategia de dezvoltarecuprinde extinderea reţelei la

41 de unităţi, până la sfârşitul anului 2010. Dezvoltareateritorială se va intensifica, urmând ca, până în 2013, să ajungăla 100 de unităţi.

Strategia mai prevede pătrunderea în rural, zonă cu acceslimitat la creditarea şi finanţarea microîntreprinderilor, atât dinurban cât şi din rural.

Zona rurală este considerată o piaţă cu potenţial ridicat, datfiind gradul de penetrare a serviciilor financiare în acest mediu,grad ce se plasează cu mult sub media înregistrată la nivelulsistemului bancar, existând un procent de cel puţin 40% dinpopulaţia României care nu are acces direct la serviciilefinanciare.

Volumul creditelor acordate clienţilor, în 2010, la 30noiembrie, este de aproximativ 16 milioane de euro, din care73% reprezintă creditele acordate afacerilor mici, 24%producătorilor agricoli şi 3% persoanelor fizice.

Traian DOBRE

Patria Credit acordăcredite între minimum 1.000de lei şi maximum 50.000 deeuro. Pe toată perioada deachitare a datoriei, dobândaeste fixă, dar diferită înfuncţie de monedă şi sumă.

De exemplu, pentru uncredit de până la 5.000 de euro(echivalentul în lei), dobândaeste de 10,5-16,9%, iar în lei,de 16,9-17,9%. Pentrufinanţarea afacerilor mici,dobânda este situată între10,5 şi 13,5%.

Până la 20.000 de lei, nu secere garanţie, ci numai giranţicu venituri certe, iar până la5.000 de lei, giranţi morali.

Agriculturadurabilă –actualitate şi perspectivă

Timp de trei zile, Facultatea deAgricultură din cadrul Universităţii deŞtiinţe Agricole şi Medicină Veterinară„Ion Ionescu de la Brad” (USAMV) dinIaşi a fost gazda unei importantemanifestări ştiinţifice.

Sub genericul Agricultură durabilă –actualitate şi perspectivă, invitaţii – cadredidactice şi cercetători din toateuniversităţile din ţară, institute decercetare, specialişti în consultanţăagricolă, agenţi economici, profesoridin licee agricole, dar şi numeroşiinvitaţi din Statele Unite, Lituania,Germania, Ungaria, RepublicaMoldova – au prezentat, în patrusecţiuni, peste o sută de postere şicomunicări vizând cercetărifundamentale în ameliorarea plantelor,a biochimiei, biofizicii, geneticii şiinformaticii.

La secţiunea Solul, apa şi protecţiamediului, comunicările au avut ca temăbiologia solului, cadastrul agricol,irigarea culturilor agricole, pedologia,sistematizarea şi organizareateritoriului agricol, iar la secţiuneaTehnologii agricole s-au luat în discuţieprobleme din agricultura biologică,prelucrarea produselor agricole,ecologie, nutriţia animalelor, tehnicaexperimentală zootehnică.

De un deosebit interes s-a bucuratworkshop-ul Metode noi de cercetare şiinterpretare a biodiversităţii pajiştilor – unstudiu de caz la ferma Ezăreni,aparţinând USAMV Iaşi. (S:C:)

Lumea Satului


În perioada 10-12 decembrie, Limagrain şi-a invitat colaboratorii dindistribuţie să participe la aşa-numita „Şcoală de iarnă a profesioniştilor”, în fapt,un training tehnico-comercial pentru campania de primăvară 2011. Organizatăîn decorul feeric de la Cheile Grădiştei-Moeciu, locaţie favorită mai nou pentruastfel de evenimente, întâlnirea a constituit prilejul lansării unui nou concept deformare a oamenilor implicaţi în business-ul cu seminţe din România, intitulatLG Tecny Sales. Dacă înainte acest gen de întâlniri erau dedicate

distribuitorilor, de această dată în centrulatenţiei au stat angajaţii acestora.Reprezentanţii LG s-au gândit să-i adunelaolaltă pe toţi cei care intră în contactdirect cu fermierii, cu scopul de a leprezenta produsele, dar şi pentru a-i formaîn tainele vânzării. Şi asta pentru că auînţeles că, pentru a iniţia colaborări delungă durată cu clienţii lor, au nevoie deoameni de vânzări bine pregătiţi, carecunosc caracteristicele seminţelor LG şicare să poată răspunde cerinţelor unorfermieri din ce în ce mai pregătiţi.

Oamenii de vânzări, o punte de legătură cu fermieriiPentru a putea oferi agricultorilor exact produsul de care au nevoie,

celor aproximativ 100 de oameni de vânzări prezenţi le-au fost expusecaracteristicile hibrizilor Limagrain de porumb, renumiţi pentru toleranţalor la secetă, şi de floarea-soarelui, apreciaţi pentru rezistenţa la boli,producţiile ridicate şi toleranţa la noile rase de lupoaie. Participanţii auaflat de la reprezentanţii LG care sunt avantajele comerciale aleproduselor pe care aceştia le au în portofoliu, ce nevoi acoperă şi care esteadaptabilitatea lor pe zone sau chiar pe fiecare judeţ. „Nu e suficient ca unprodus să fie bun, el trebuie să răspundă unor cerinţe precise, iar oameniide vânzări au acest rol: de a le oferi agricultorilor varianta cea maipotrivită în funcţie de nevoile fiecăruia“, afirma cu această ocazie AlinaCreţu, director de marketing Limagrain România.

Produsele star pentru campania 2011Reprezentanţii companiei au

valorificat o perioadă relativ liniştităpentru a-şi prezenta viziunea a ceeace ar trebui să însemne anul 2011.Evenimentul a constituit aşadarmomentul prielnic lansăriiproduselor pe care mizează în nouacampanie.

PorumbLG 33.50 – Rezultateexcepţionale în condiţii desecetă

Ü Un hibrid simplu, denţat, utilizatpentru boabe din grupa FAO 350;

Ü Plante de talie medie cu stay-green bun;

Ü Ştiuleţi lungi, uniformi, binefecundaţi;

Ü Genetică nouă, cu potenţialridicat de producţie;

Ü Producţii bune în diferite condiţii;Ü Pierde uşor apa din bob –

umiditate scăzută la recoltare;

LG 33.95 – Profit sigur pentrufermieri

Ü Hibrid simplu denţat utilizatpentru boabe din grupa FAO 400;

Ü Plante înalte, sistem foliar bogat;Ü Tulpini şi rădăcini puternice;Ü Ştiuleţi mari, lungi, cu 16 rânduri;Ü Potenţial ridicat de producţie cu

umiditate scăzută la recoltare;Ü Profit sigur: producţii la FAO 400

cu umiditate de FAO 350;Ü Comportament bun în condiţii de

secetă.

Floarea-soareluiLG 56.63 CL- Cel mai iubithibrid Clearfield în România

Ü Hibrid semitardiv de tipClearfield;

Ü Rezistenţă genetică la raselecunoscute de Plasmopara şi latoate rasele de Orobanche cumana;

Ü Toleranţă crescută la Phomopsis şiSclerotinia de capitul;

Ü Rezultate excepţionale în cultură;Ü Densitate recomandată: 60.000

pl/ha;Ü Tratamentul se face cu Pulsar 40

produs de BASF.

LG Tecny Sales,un nou concept devânzare marca Limagrain

În prezent, LG are circa 50 dedistribuitori agreaţi, unii dintre einaţionali, alţii zonali, ai căroroameni de vânzări au fost instruiţi peparcursul celor patru zile. Printre ei senumără: Agroexpert, AgroindCăuaceu, Agritop Brăila, Agroclass,Vitaplant, Agrospeed, Alcedo,Chimagri Brăila, Comcereal Botoşani,Expur SA, General Agro, Lavora Agro,Medicago, MW Chim Serv, Prutul SA,TG Agro Ialomiţa, Total Agro etc.

F


Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice“cofinanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională

„Investiţii pentru viitorul dumneavoastră“

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie

şi Nutriţie Animală (INCDBNA) – IBNA Baloteşti

anunţă încheierea proiectului

PLAN DE PROMOVARE A PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR INCDBNA

Baloteşti, decembrie 2010Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie şi Nutriţie Animală (INCDBNA) – IBNA Baloteşti, cu sediul

în Baloteşti, Str. Calea Bucureşti nr. 1, judeţul Ilfov, încheie în luna ianuarie 2011 proiectul „Plan de promovare aproduselor şi serviciilor INCDBNA“, cofinanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională, în baza contractului definanţare nr. 140 din 11.06.2010, încheiat cu Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică, în calitate de OrganismIntermediar, în numele şi pentru Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri în calitate de Autoritate deManagement pentru Programul Operaţional „Creşterea Competitivităţii Economice“ (POS CCE).

Obiectivul principal al proiectului a fost realizarea unui plan strategic de dezvoltare, promovare şi marketing pentrupromovarea superioară a produselor şi serviciilor în vederea îmbunătăţirii managementului instituţional al INCDBNA –IBNA Baloteşti.

Rezultatele obţinute sunt:- o bază de date cu potenţialii beneficiari (fermieri din domeniul zootehniei, medici veterinari ş.a.) ai rezultatelor

cercetărilor desfăşurate în INCDBNA Baloteşti pe judeţele: Alba, Argeş, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu;- un manual de identitate vizuală pentru INCDBNA Baloteşti;- o creştere semnificativă a vizibilităţii INCDBNA Baloteşti în judeţele enumerate mai sus; - o nouă strategie de promovare pe viitor a INCDBNA Baloteşti şi a produselor şi serviciilor sale; - un studiu de piaţă executat pe cele 7 judeţe enumerate mai sus.Toate acestea sunt instrumente capabile să îmbunătăţească performanţele managementului din INCDBNA Baloteşti.

Detalii suplimentare puteţi obţine de la:

Elena GHIŢĂ - Director de proiect

Tel.: 021 3512084, Fax: 021 3512080, e-mail: [email protected]

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI Instrumente Structurale 2007-2013

ANUNŢ DE PRESĂ

Să ştii ce vinzi, să ştii cui vinzi...

Aşa s-ar putea rezuma încâteva cuvinte elementeleesenţiale ale cursului deiniţiere în arta vânzării la careau participat oamenii dindistribuţie în cea de-a douaparte a întâlnirii. Participanţiişi-au însuşit cu această ocaziecâteva tehnici de planificare asuccesului în vânzări, cuaplicabilitate pe produseleLimagrain.

Printr-o abordare modernă,specialiştii unor companii detraining profesional i-au învăţat care sunt etapele pecare trebuie să le parcurgă pentru a ajunge lasemnarea unui contract. Ei s-au putut familiariza cumodalităţile de abordare şi de atragere a atenţiei

clienţilor şi, mai ales, cu modul de prezentare aproduselor pentru ca, în final, să vândă mai uşorseminţele.

Valentina ŞOIMU

F


Lumea SatuluiCOMPANII DE TOP

Scurt bilanţ de activitateCum era şi firesc, în prag de sfârşit de an

întâlnirea a constituit momentul cel mai prielnicpentru evaluarea activităţii companiei. Aceasta afost prezentată de către directorul naţional devânzări, Ionel Bursuc. El a vorbit despre evoluţiasuprafeţelor fertilizate cu îngrăşămintele Timac,suprafeţe care au ajuns de la 100 mii ha în 2007 la250 mii ha anul acesta. Şi cifra de afaceri s-adublat în ultimii trei ani, ajungând de la 7 la 15milioane de euro în 2010, iar valoarea creatăpartenerilor din distribuţie a crescut şi ea de laun milion la două milioane de euro.

Printre avantajele utilizării produselor TimacAgro se numără perioada de creditare mare, cereprezintă un avantaj atât pentru fermier, cât şipentru distribuitor, dar şi costurile logistice mici,asigurând transportul în fermă. Produsele – care sevând numai pe canalele de distribuţie – creează în timpşi un grad ridicat de fidelizare. Îngrăşămintele care şi-au demonstrat valoarea într-un timp foarte scurt,devenind favorite, sunt Sulfammo-produsul motor,Timastart NPS 53 şi Eurocereal.

Premisele noului anReprezentanţii companiei au vorbit cu această

ocazie atât despre perspectivele pieţei îngrăşămintelor,cât şi despre proiectele de viitor ale companiei. Eisusţin că anul 2011 pleacă de la premise bune în ceea cepriveşte preţurile produselor agricole, iar perspectivelepar a fi mai bine orientate pe termen scurt şi mediu.Din spusele directorului Timac Agro pe zona de sud-est a Europei, Vincent Besnard, reiese însă că mai avemde lucru în ceea ce priveşte dezvoltarea filiereloragricole din România.

Pentru anul 2011, compania şi-a propus câtevaobiective adaptate situaţiei actuale din piaţă. Printreobiectivele enumerate de directorul general AdrianDrăgan se numără creşterea cu 30% a cifrei de afacerişi, implicit, a cotei de piaţă. În prezent, din cei 7.000 defermieri vizitaţi anual, 1.000 sunt clienţi permanenţi aiacestor produse de nişă, care capătă notorietate de la anla an.

Tot la capitolul planuri de viitor intră şipromisiunea reprezentanţilor companiei de a continuasă aducă inovaţii în ceea ce priveşte nutriţia plantelor,atât prin produse noi specializate pe culturi şi regiuni,cât şi prin tehnologii inedite de utilizare a acestora.

Valentina ŞOIMU

Aşa cum ne-a obişnuit încă de la momentul înfiinţării, compania Timac Agro România a organizat, la sfârşitullunii noiembrie, cea de-a patra ediţie a Convenţiei Comerciale, moment de bilanţ dar şi de pregătire morală a echipeipentru o nouă campanie. Pentru că modelul de business al companiei se bazează pe distribuţie, an de an întâlnireaeste dedicatădistribuitorilor,precum şipartenerilor de co-branding care laaceastă ediţie au fost:Monsanto,Limagrain, Euralis şiEmporiki Bank.

Membră agrupului Roullier dinFranţa, care, pe lângă îngrăşăminte, mai însumează încă 12 sectoare de producţie, compania Timac Agro Româniaa demarat în 2006 cu o echipă de 11 oameni. Aceasta s-a dezvoltat de la an la an, numărând astăzi aproape 70 deangajaţi. Puterea companiei stă în prezent atât în îngrăşămintele pe care le comercializează, cât şi în numeroşiispecialişti care le fac cunoscute şi le recomandă în funcţie de specificul fiecărei zone şi culturi.

la momentulevaluării perspectivelor

Ca în fiecare an, reprezentanţii Timac Agroşi-au premiat distribuitorii în funcţie devânzările realizate, premiul pentru „Partenerulanului în 2010” fiind acordat CompanieiAectra Agrochemicals.


Lumea Satului COMPANII DE TOP

Prima ediţie aexpoziţiei AGRIPLANTAreprezintă un nou conceptaxat pe loturi demonstra -tive, demonstraţii comen -tate cu maşini agricole,spaţii de expunere în aerliber şi discuţii pe teme deinteres pentru agicultură.

Expoziţia va avea locîn perioada 3-5 iunie 2011la Fundulea, judeţul

Călăraşi, şi va oferi întreaga gamă de inputuri pentruagricultură: producători şi distribuitori de seminţe,fertilizanţi şi produse pentru protecţia plantelor,furnizori de maşini şi utilaje agricole, silozuri, sistemede irigaţii şi sere, echipamente pentru cultivarealegumelor şi fructelor, firme de consultanţă, bănci,asigurări.

Evenimentul este o platformă neutră decomunicare, ce şi-a propus să prezinte totul de lasămânţă la recoltă şi să ofere multiple puncte deinteres pentru expozanţi şi vizitatori deopotrivă:

Ü loturi demonstrative ce vor pune în evidenţătehnologii moderne pentru obţinerea recoltelor bogate;

Ü demonstraţii comentate cu maşini pentruprelucrarea solului, maşini de erbicidat;

Ü platformă simulare teren accidentat pentrutestarea stabilităţii braţelor;

Ü tractor drive-test pentru vizitatori;Ü evenimente conexe: AgriCafe, AgriWoman,

Agri4Kids – dedicate femeilor şi copiilor, tombole şiconcursuri cu premii.

AGRIPLANTA este organizată de DLGIntermarketing, reprezentanţa DLG e. V(organizatorul celui mai mare târg din lume –Agritehnica) şi organizatorul târgului AGRARIA –Cluj-Napoca. (D.M.)

Grupul InterAgro lansează în premierăgama de vinuri Cramele VoievoduluiGrupul InterAgro a inaugurat, la începutul lunii decembrie

2010, două investiţii importante, Cramele Voievodului şiFabrica de biscuiţi şi napolitane de la Zimnicea, judeţulTeleorman. Evenimentul s-a suprapus cu împlinirea a 10 ani dela înfiinţarea InterAgro SRL Zimnicea, una dintre principalelecompanii din cadrul Grupului.

Tehnologii de ultimă generaţieGama de vinuri Cramele Voievodului este produsă în

Centrul de Vinificaţie de la Zimnicea, realizat printr-oinvestiţie de 9 milioane euro, pentru care au fost accesateşi fonduri europene.

Primul vin din această gamă va fi Nobilitas, vin nobil,cu denumire de origine controlată, ce oferă o gamă vastă de soiuri pentru vinurile roşii şi cele albe, inclusiv soiulautohton Crâmpoşie.

Plantaţiile sunt situate în podgoriile Terasele Dunării, pe o suprafaţă de 334 ha, şi sunt complet tehnologizate,de la irigarea prin picurare, până la recoltarea mecanizată.

Pentru anul 2011, SC Intervitt SRL, compania ce deţine Centrul de Vinificaţie, estimează o producţie deaproximativ 1 milion de litri de vin.

Cea de-a doua investiţie a Grupului, Fabrica de biscuiţi şi napolitane, a fost realizată exclusiv din fonduriproprii, valoarea acesteia ridicându-se la 5 milioane de euro.

O mare parte din materia primă este preluată de la firmele din cadrul Grupului.Programul de dezvoltare a Grupului vizează înfiinţarea unei fabrici de procesare a seminţelor oleaginoase,

mărirea capacităţii de producţie a fabricii de lactate şi brânzeturi şi creşterea numărului de animale din ferme.Dana MĂCRIŞ

AGRIPLANTA 2011,un nou concept pentru România

Corina Mareşgeneral manager DLG

InterMarketing SRL


Lumea SatuluiNOUTĂŢI TEHNICE

Moară cu valţuriTehnofavorit a introdus în producţie o moară cu

valţuri, care striveşte, aplatizează boabele de cereale,făcându-le mai eficiente din punct de vedere nutritiv.Prin acest mod de preparare bobul nu este eliminatîntreg din organismul animalului fără să fie utilizat,dar nici nu ajunge atât de prăfos încât să-i dăunezefiziologic.

Interlocutorul nostru ne-a spus că granulaţiafurajelor trebuie să fie în strânsă legătură cu cerinţelefiziologice ale animalelor. Teoretic, cu cât granulaţiaunui furaj este mai fină, cu atât hrănirea este maieficientă, iar rezultatul îngrăşării devine mai bun. Înrealitate, există unele specii, cum ar fi oile, caprele,iepurii şi, desigur, mieii şi iezii, care nu suportă unfuraj cu granulaţie prea fină. Le creează problemerespiratorii şi chiar leziuni pe mucoasa stomacală.

Mai mult, oamenii de ştiinţă în domeniul nutriţieianimalelor sunt de părere că bovinele şi cabalineletrebuie să primească un furaj strivit, aplatizat şi numărunţit până la prăfuire.

„În viitorul apropiat, vrem să fabricăm mori cuvalţuri şi pentru consumul uman, atât pentru făinade panificaţie, cât şi pentru mălaiul grişat, mai ales căTehnofavorit a mai produs, în trecut, asemenea mori.Acestea vor produce făină fină din grâu sau grişatăde mălai, dar nu vor pulveriza şi tărâţele care, astfel,vor fi uşor eliminate“, a afirmat Ceclan.

De la moara pneumaticăla cea structuralăConceptul de moară structurală este nou. A

apărut în urma observaţiilor fermierilor şi aconstatărilor inginerilor de specialitate, careconsideră că viteza periferică prea mare aciocănelelor dintr-o moară clasică destructureazăfurajul, prin prăfuire excesivă. Acest lucru duce la oproastă digestie şi chiar la lipirea de mucoasastomacală. Noile mori produc o granulaţie mai mare,dar mai apropiată de necesităţile fiziologice aleanimalelor.

„Tehnofavorit este prima companie care aintrodus pe piaţă mai multe modele de astfel de moristructurale, cu puteri de 15, 22, 33 şi 37 kW. Acesteapot fi montate şi câte două, în baterie, dublându-seastfel capacitatea de prelucrare a unei instalaţii“, aprecizat directorul de marketing-vânzări.

Traian DOBRE

Cel mai mare producător de mori pentru nutreţuri din România, SC Tehnofavorit SA – Bonţida (Cluj), aproiectat şi executat o batoză pentru porumb. Capacitatea de prelucrare este de 3-4 t/oră. Să nu văînchipuiţi că noul utilaj are ceva în comun cu rudimentarele batoze, folosite cu zeci de ani în urmă!

„Noi credeamcă vremeabatozelor pentrugospodăriileindividuale a apusdemult. Numai cănumărul mare alfermelor mici adus la cerere marepentru acestutilaj“, a declaratdr. ing. LiviuCeclan, directormarketing-vânzări la

Tehnofavorit, pentru Lumea Satului.Conform celor spuse, noua batoză are menirea de a desface boabele de pe ştiulete, de a le curăţa de

pleavă şi de a le separa. Este un utilaj hibrid, în sensul că poate fi acţionat de propriul motor electrictrifazat, dar şi de la priza de putere a tractorului, acolo unde gospodarul nu dispune de curent trifazic.

În proiectare se află o altă batoză de porumb, care va fi dotată cu motor electric monofazic de 3 kW, cucapacitate de 1-2 t/oră.

Oameniicare aureinventatbatoza


Lumea Satului CERERI • OFERTE

Talon pentru anunţuri agricole

Tipul tranzacţiei: vânzare q;

cumpărare q; asocieri q; altele q.

Domeniul:

maşini, utilaje, instalaţii q; terenuri q;

animale q; altele q.

Textul trebuie să conţină maximum 40

de cuvinte, inclusiv nr. de telefon şi alte

date de identificare.

Pentru abonaţii revistei, primul

anunţ este gratuit.

Trebuie doar să completaţi şi să

trimiteţi următorul talon.

Tariful perceput pentru al doilea

şi următoarele apariţii

este de 0,80 lei/cuvânt.

CUMPĂRĂRI

Cumpăr teren agricol în judeţul

Botoşani, comunele: Bodeasa,

Bozieni, Brăieşti, Broscăuţi,

Bucecea, Chiscăreni, Cristineşti,

Dealu Mare, Dorohoi, Durneşti,

Havarna, Ibăneşti, Enescu,

Manoleasa, Mihai Eminescu,

Mitoc, Petricani, Progresul, Răchiţi,

Prut, Ripiceni, Sat Nou, Săveni,

Stiubieni, Suhărău, Văculeşti,

Viişoara, Vlădeni, Vorona, orice

suprafaţă (începând de la 1 ha), la

titlu sau carte funciară (intabulare),

banii imediat - plata integrală.

Asigur transportul la notariat,

platesc taxele notariale, cadastru şi

intabularea terenului. Telefon:

0740.969.853, judeţul Botoşani.

Cumpăr teren agricol pe raza

comunelor Sărăţeni, Bălaciu,

Munteni, Buzău, Ialomiţa. Telefon:

0728.849.245, judeţul Ialomiţa.

Cumpăr teren agricol cu suprafaţa

între 35-50 ha, comasat, în

judeţele Ialomiţa, Teleorman, Dolj,

Giurgiu, Dâmboviţa. Ofer 1.100-

1.600 euro/ha în funcţie de zonă.

Telefon: 0724.007.314,

0722.365.596, Bucureşti.

Cumpăr indiferent de cantitate

sfeclă furajeră (0,15 lei/kg); porumb

şi ovăz (0,55 lei/kg). Transport

propriu în judeţele Prahova,

Călăraşi, Giurgiu, Teleorman, Ilfov

şi Bucureşti. Telefon: 0749.149.292,

judeţul Prahova.

Dorim să cumpărăm din România:

fenicul, coriandru boabe, năut,

seminţe de in etc. Acceptăm fie

marfă finită (puritate 99%, selectată

şi însăcuită), fie marfă vrac. Pentru

marfa vrac plătim contravaloare la

cantitatea utilă. Cantitate, minimum

20 tone. Oferim preţ atractiv.

Telefon: 0723.526.792, Bucureşti.

Cumpăr floarea-soarelui şi grâu la

preţ avantajos. Plata pe loc sau cu

factură. Asigurăm transport.

Telefon: 0762.663.904, judeţul

Constanţa.

Societate comercială cumpără

toate tipurile de cereale la cele mai

bune preţuri. Asigurăm transport din

toată ţara, plata pe loc! Telefon:

0727.338.988, judeţul Argeş.

CEREALECEREALE

TERENURI

Pentru fermieri şi micii gospodariSTAŢIUNEA DE CERCETĂRI VITICOLE BLAJ

produce şi comercializează:– material săditor pomicol (măr, păr, prun, piersic, cais, cireş,

vişin, gutui, arbori de aliniament, arbuşti).

Preţ: 8-12 lei/pom (fără TVA), în funcţie de categoria biologică şi

de cantitatea solicitată.

– material săditor viticol (butaşi de viţă-de-vie din soiuri pentru

struguri de vin şi masă, categorie biologică standard, bază şi

certificat).

Preţ: 4-4,5 lei/butaş (fără TVA), în funcţie de categoria biologică şi

de cantitatea solicitată.

– mere - calitatea I, din soiurile Ionathan, Golden şi Starkrimson.

– vin spumant obţinut după metoda Champenoise (şampanie).

Preţ: 16 lei/sticla (cu TVA inclus).

Informaţii: SCDVV Blaj, str. G. Bariţiu nr. 2, tel.: 0258.711.623, Fax: 0258.710.620; e-mail: [email protected]

Societate produce incubatoare de ouă gâscă, prepeliţă, raţă, între 150 şi 5.000 ouă.

Tel.: 0748.107.608; 0726.117.210.

Dezvoltare rurală BIOTEHNOLOGII

Să începemcu începutulPe plan mondial s-au

publicat numeroase articoleştiinţifice privind importanţaşi eficienţa economică a noilorbiotehnologii. De exemplu,autorii Wels, Rasche şiTimerman au publicat în anul1965 la Conferinţa Britanică dela Brighton un articol în careafirmă că modificareagenetică a plantelorrezistente la glyphosat sauglufosinat – 2 erbicideneselective – va permitecultivatorilor de pe cele 5continente o mulţime deavantaje economice. Deasemenea, autorii respectivi,pe baza numeroaselorexperienţe riguroase, afirmăcă erbicidele glyphosat şiglufosinat aplicate laporumbul modificat geneticnu prezintă niciun risc pentrumediul înconjurător şi nicipentru sănătatea animalelor(care sunt hrănite cu porumbsiloz sau boabe) sau aoamenilor care consumăcarne, lapte, brânză etc. Alţiautori precum Marshall 1995şi Owen 1997 consideră că

aceste realizări ştiinţifice constituie o adevăratăREVOLUŢIE pe plan mondial.

Primele experimenteLa Staţiunea de Cercetări Agricole de la

Drăgăneşti-Teleorman s-au făcut primelecercetări cu porumbul modificat genetic, folosindhibridul Dexalb 493 de la Compania Monsanto.În experienţa respectivă s-au aplicat tratamentenumai postemergent cu erbicidul Roundup

Ready în diferite doze şi la diferite epoci. Terenul unde s-a amplasatexperienţa era infestat cu costrei (Sorghum halepense) în proporţie de65%, iar alte specii de buruieni ca Setaria, Echinochloa, Amaranthus,Chenopodium, Solanum şi Xanthium au fost în proporţie de 35%. Toatespeciile de buruieni cântărind 39.556 kg pe ha au fost combătute înproporţie de 100% de către erbicidul Roundup Ready în doze de 3+3litri/ha, aşa cum se vede din datele prezentate în tabelul alăturat.

Efectul agrotehnic al erbicidului Roundup Ready

Analizând datele prezentate în tabel, se constată că producţiile deporumb boabe sunt în strânsă corelaţie cu eficacitatea erbiciduluiRoundup Ready, cea mai mare producţie de boabe realizându-se lavarianta tratată de două ori cu Roundup Ready în doze de 3 + 3litri/ha.

Precizăm că la hibridul românesc creat la Institutul Naţional deCer ce tări Agricole de la Fundulea într-o experienţă alăturatăproducţia de porumb boabe a fost în medie pe 3 ani (1998-2000) denumai 6.800 kg/ha.

O primă concluzie ar fi că, dacă s-ar cultiva hibrizi de porumb modificatgenetic numai pe 1 milion de hectare, România ar obţine un plus de 3

milioane tone de porumb boabe.

Prof. univ. dr. Nicolae ŞARPE

Ingineria genetică,în câmpiile României

În America se cultivă porumb modificat genetic pe maibine de 10 milioane de hectare din anul 1990. De asemenea, în

China se cultivă porumb modificat genetic pe milioane dehectare. Oamenii consumă carne, lapte şi brânză de laanimalele hrănite cu porumb modificat genetic.

Timp de 20 ani nu au murit niciun ame ri can, chinez şinici măcar un ecologist în urma acestui consum. Americanii

au murit însă în războaiele din Irak şi Afganistan!

Dezvoltare ruralăSILVICULTURĂ

Primele împăduriri, la sfârşitul secolului al XIX-leaÎnainte de instalarea regimului comunist, sudul

judeţului Dolj era bine împădurit, încă de la sfârşitulsecolului al XIX-lea. Povestea,relatată de Daniel Drîgnei,directorul Direcţiei Silvice (DS)Dolj, a început de la campaniamilitară din timpul Războiuluide Independenţă (1877-1878).Atunci, Regele Carol I şi-astabilit cartierul general laPoiana Mare şi a putut vedeaîntinsele suprafeţe ocupate denisip. Măria Sa s-a interesat deposibilităţile de fixare a acestorterenuri. După terminarearăzboiului şi redresareaeconomică a ţării, a cerut

guvernului să ia măsuri în acest sens. Astfel,începând cu anul 1882, după unele pregătiri şi studii,

au demarat lucrările deîmpădurire, desfăşurându-

se într-un ritm de peste 500ha/an. În anul 1904, suprafaţa

ocupată cu păduri însuma11.077 ha, iar până în 1948 s-aumai plantat 38.000 ha.

ReconversiaRefacerea pădurilor a

început în 1997, când OcolulSilvic Sadova a beneficiat de peurma a două hotărâri deguvern. Astfel, au fost preluatedouă suprafeţe mari, de 1.292ha şi 1.495 ha, terenuri pe carenu se putea face agricultură.Acestea au aparţinut StaţiuniiCentrale de Cercetări pentruCultura Plantelor pe NisipuriDăbuleni.

„Ca să înţelegeţi ce fel deterenuri erau, vă spun că, peunele, nici măcar ciulinii nucreşteau“, a precizat Drîgnei.

În principal, au fostplantaţi salcâmi, dar există şi

stejar, pe vreo 40 ha. Pe lângăacestea, s-au mai folosit glădiţă,

sălcioară, cenuşer, plop alb şiplop euramerican.

Traian DOBRE

Un culoar impresionantOcolul Silvic Sadova deţine o

suprafaţa de 1.422 ha perdele forestierede protecţie, plantate în anii 1970-1972,după înfiinţarea Sistemului de irigaţiiSadova Corabia. Scopul a fost de astopa deflaţia cauzată de vânturile careaveau o intensitate mai mare. Lungimeatotală a acestora este de peste 1.500 km.

„Un caroiaj, în formă de U, arelungimile laturilor de 285 sau 570 m,în funcţie de speciile plantate. Lăţimeaperdelelor principale, aflate pedirecţia est-vest a vântului, este de 20sau 50 m, iar a celor secundare, careînchid caroiajul, perpendiculare, pedirecţia nord-sud a vântului, de 7,5m“ – ne-a spus directorul DS Dolj

Potrivit afirmaţiilor sale, în cele maimulte locuri perdelele sunt formate dinsalcâmi, dar mai există şi glădiţă sausălcioară. De-a lungul canalelor deirigaţii şi a căilor de comunicaţie, existăplop euramerican şi plop alb.

Paza este asigurată de pădurari.Numai că unul singur are în grijă60-100 ha de perdele, ceea ceînseamnă vreo 200 km în lungime.

Perdelele forestieredin Deșertul Olteniei

Pe raza ocoalelor silvice Sadova şi Dăbuleni, suprafeţele cu perdele forestiere,

realizate de-a lungul timpului de Romsilva, însumează 1.422 ha. Primele au fost

plantate în perioada 1970-1972. Apoi s-au făcut tăieri, când arborii au ajuns la

maturitate. Perdelele au fost refăcute prin regenerare naturală. Astfel, suprafaţa

agricolă protejată de perdele se ridică la 75.000 ha. Ele cuprind zone întregi pe

raza localităţilor Dăbuleni, Călăraşi, Bechet, Ostroveni, Sadova, Amărăşti de Jos,

Amărăşti de Sus, Dobroteşti, Daneţi, Dobreşti, Rojişte şi Mârşani.



Dezvoltare rurală

Se aude, se vede, dar…Se vede, se aude că se taie copaci.

Muncă asiduă, de luni de zile. Figuri noiprin peisaj. Sau din cele vechi, dar preaprezente în zonă. Camioane întregi carecară stejarii doborâţi. După cum spune uninginer constructor, „ca să transporţi atâtalemn e nevoie de mai bine de o sută decamioane...“ Sau, ca s-o luăm altfel, depeste o sută de drumuri făcute de uncamion. Camionul e matahala aceea,mama şi tăticul maşinilor, nu un ac. Adicăvreau să spun că atrage atenţia unul deăsta. Îl vezi azi, îl vezi mâine, nu te întrebica pădurar la Vangheleasca sau Luncă

Deal, ca primar al comunei Axinte, ca simplu cetăţean al zoneice caută magaoaia aia pe drum mereu?

Mereu încărcat, mereu grăbit... Nu toată lumea are înparcare un camion. Unul poate fi închiriat de la o firmăspecializată să transporte materialul lemnos. Se putea calemnul celor patru mii de stejari să fie cărat şi cu căruţele. Darde câte căruţe era nevoie, în cazul acesta? Culmea e că, după ceau fost tăiaţi copacii, cioturile au fost acoperite cu pământ şiiarbă, ca să nu fie descoperite prea uşor. Treabă premeditată şibine pusă la punct. Şi nu hoţi de duzină au făcut-o. Ăştia, dacăpuneau joagărul pe un stejar, se opreau. Ori venea pădurarulşi-i punea pe fugă ori se gândeau ei că le ajunge de foc pentrudouă ierni şi nu mai munceau în plus. Nu a fost securea, cijoagărul, după cum se bănuieşte după „lucrătura curată“, şi separe că transporturile de lemn au luat calea Bucureştiului. Unmahăr de la Capitală şi-a tras mobilă nouă la vreuna dintrevilele proprietate personală. Pagubă de aproape patru miliardede lei vechi. Şi, totuşi, nimeni nu ştie nimic. N-a văzut şi n-aauzit nimic. Credeţi? Eu nu.

Nici poliţia nu crede în hoţia extratereştrilor. Dovadă că aremai multe dosare în lucru, un cerc de suspecţi – mă rog... – facecercetări. În sprijinul ideii că e mână de om, vine şi faptul că aumai zburat nişte capete pe ici, pe colo. Dar vinovaţii, ca laRevoluţie, e greu de spus dacă vor fi găsiţi.

Nina MARCU

Intru brusc, fără altă introducere, însubiect. E prea grav ca să mai fac floricelela începutul textului. Peste patru mii decopaci au fost tăiaţi într-o pădure dinjudeţul Ialomiţa şi transformaţi în lemnede foc! Sau în mobilă, cine ştie... Patru miide stejari de mai bine de o sută de ani!Adică 2.500 de metri cubi de lemn.

Ca să tai atâţia copaci ai nevoie dedrujbe, de mână de lucru, de mijloace detransport, de piaţă de desfacere. Nu maizic de acordul de la Romsilva. Sau măcarde la vreun pădurar.

Măcelul copacilordin Ialomiţa

SILVICULTURĂ


Dezvoltare ruralăINFRASTRUCTURĂ

- Domnule director, asistăm azi, în Prahova, la o ofensivăpentru extinderea apei potabile în satele de deal şi de munte.Unitatea dvs. este în măsură să facă faţă acestor solicitări?

- Vorbind la modul general, da. În particular există multeexcepţii nedorite. Asta mai ales în localităţile deluroase,unde pe timpul verii seacă până şi fântânile cu apănepotabilă. Suntem unul dintre judeţele oarecum norocoaseîn resurse de apă. Cele două mari acumulări de la Paltinu şiMăneciu, cu o capacitate de retenţie de peste 70 milioane demetri cubi de apă, reprezintă o garanţie în acest sens. Chiarşi în anii de secetă. Necazul este că această resursăhidrologică este mai mult stocată decât utilizată. Unitateanoastră, aflată în directa subordonare a AdministraţieiNaţionale a Apelor Române, care are în profilul săuprepararea apei potabile, adică tratarea apei brute dinmarile acumulări amintite, adusă printr-un sistem deconducte la staţiile de înmagazinare şi livrare, poate fi înmăsură să asigure, în cea mai mare parte, necesarul deconsum al populaţiei judeţului. Şi din oraşe şi din sate.

- Această reţea are, totuşi, o arie de cuprindere limitată, câtecomune din judeţ au acum apă livrată de unitatea dvs.?

- Aproape jumătate din cele 90 de comune. Cred că estevorba de aproape 200.000 de persoane care au apă la robinetsau în faţa casei. Există în prezent un mare număr delocalităţi rurale cu apă potabilă din sistem centralizat. Cudeosebire cele din zona de deal şi de munte a judeţului.

Preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, ing. MirceaCosma, a anunţat recent că în următorii doi ani 86 dintrecele 90 de comune vor avea apă la robinet. Sistemul deaprovizionare a apei potabile se face printr-o firmăspecializată, şi anume HIDRO Prahova, pendinte de CJPrahova, cu care avem o bună conlucrare.

- Ne vorbiţi mai mult de satele de munte şi aproape deloc decele de câmpie sau deal. De ce?

- Aşa este. Reţeaua noastră de conducte de aducţiune estemodestă. Are numai 160 kilometri. Ea este insuficientăpentru a putea face faţă noilor cerinţe. În aceste condiţii,dezvoltarea reţelei de aducţiune nu o mai putem face noi.Ştim că există mai multe proiecte iniţiate de CJ Prahova înacest sens. Între acestea, o aducţiune de la staţia de

înmagazinare de la Movila Vulpii pânăla Mizil şi de aici în zona sudică şi de esta Prahovei. De la Mizil până la Ciorani,Fulga şi Sălciile şi chiar mai departe, laBoldeşti-Gradiştea. Aşa cum dăm apă şiîn unele localităţi din Dâmboviţa oputem face şi aici. Cu condiţia să avemla îndemână reţeaua de aducţiune.Altfel, satele de câmpie vor avea apăpotabilă numai din foraje ca şi pânăacum. Este vorba de sărăcia primăriilordin zona amintită, dar şi de insuficienţafondurilor pe plan judeţean.

- Economic vorbind, apa potabilă livratăsatelor şi oraşelor reprezintă o afacerepentru unitatea dvs.…

- Profitul înregistrat de noi estedestul de mic, adesea aproape de zero.Preţul apei potabile perceput este între0,57 lei şi 0,90 lei mc apă livrată, din careînsă mai scădem şi costul plătit cătreApele Române pentru apa brută pe careo primim din cele două mari acumulăride la Paltinu şi Măneciu. Numai cătrebuie să mai facem şi ceva investiţii.Fapt este că acum suntem aproape lalinia de plutire.

Cristea BOCIOACĂ

Apa la sate:Apa la sate: ambiţii mari, realizări modeste

n Dialog cu ing. Sorin NICULAE, directorul general al SC Exploatare Sistem Zonal Prahova al Apelor Române


Dezvoltare rurală ENERGII NECONVENŢIONALE

este posibil numai dacă, în zona în care va fi montat un astfelde sistem, vântul suflă suficient, cât să pornească turbina.

Cătălin Buică, reprezentant al firmei Vlamir, ne-a declarat căpanourile fotovoltaice au o eficienţă energetică de aproximativ13,8% per panou. Înseamnă că, dacă pe un panou cu osuprafaţă de 1 mp cad 1.000 W energie, rezultă 138 W produşide panou.

„La o casă cu un consum de 200 kW lunar sunt necesare optpanouri de 135 W, a căror suprafaţă totală ajunge undeva la 12mp. Rezultă o putere instalată de peste 1 kWh şi o producţiezilnică de până la 10 kW“, a precizat Buică.

Trebuie menţionat că, dacă cerul este acoperit cu nori, cumse întâmplă iarna, puterea celulelor scade la 30%. Aşa că,pentru a fi siguri de producerea curentului electric necesar, petimp de iarnă ar trebui dublat numărul panourilor (!).

O investiţie suplimentară care ajunge la peste 10.000 de euro.Nu este prea mult, dar întrebarea este dacă asigură şi eficienţăîn timp. Beneficiarii unor astfel de instalaţii susţin că da.

Traian DOBRE

De la „Certificatele Verzi“la practicăS-a menţionat că legislaţia care sprijină

dezvoltarea în acest domeniu a fost creată,iar introducerea de „Certificate Verzi“încurajează dezvoltarea industrială aenergiei solare şi oferă o nouăoportunitate pentru firmele naţionale şiinternaţionale care produc şi construiescutilaje şi fabrici.

La ora actuală, şase astfel de certificate,mai multe decât pentru oricare alt proiectde energie, sunt oferite pentru fiecareMWh instalat. Ca urmare, un priminvestitor străin a început recent producţiade module fotovoltaice în România.

S-a spus că gospodăriile particularesunt încurajate să utilizeze energie solarăpentru a-şi acoperi consumul de energie.Astfel, prin programul „Casa Verde“ seacordă subvenţii persoanelor fizice, depână la 80%, pentru proiectele depuse şiaprobate.

Ce ne facem dacă vântulnu bate?Noile tehnologii au impus apariţia

instalaţiilor mixte de producere a energieielectrice - solare şi eoliene. Acest lucru

Datorită aşezării sale într-o zonă cu un ridicat potenţialsolar, de 210 zile însorite pe an, România poate beneficia

de un flux anual de energie situat între 1.000 şi 1.300kWh/mp/an. Acest lucru reprezintă o importantă

oportunitate de piaţă pentru investitorii internaţionali,s-a afirmat la a II-a Conferinţă internaţională – Energia

eoliană în România, desfăşurată în cadrul RENEXPOSouth-East Europe.

Vorbitorii au spus că promovarea energiei produse prinsurse regenerabile are o prioritate ridicată în prezent

pentru ţara noastră. Motivaţiile sunt pe cât de multe peatât de utile în plan practic.

Avem potenţial solar, nu şi pricepere


Dezvoltare ruralăDOCTORUL CASEI

RecoltareaSe taie la nivelul coletului, întotdeauna

sub rozeta de sub frunze şi se pune lauscat, fără a fi mărunţită. Acest lucru seface doar atunci când planta este completuscată.

În cazul lezării sau secţionăriiorganelor plantei, traista-ciobanului arecapacitatea de a sintetiza cantităţi mari desubstanţe de apărare, compuşi care, ajunşiîn organismul omului, inhibă funcţiatiroidei şi pot declanşa alergii.

Ceaiul, principalul preparatÎn vremea când medicina nu cunoştea

alte forme de tratare a bolilor decât prinintermediul plantelor, traista-ciobanuluiera folosită pentru tratarea frigurilor şi abolilor aparatului urinar. Uneori, erafolosită şi pentru durerile de stomac. Înmedicina naturistă, capssela bursa-pastoriseste întrebuinţată cel mai adesea pentruoprirea hemoragiilor, proprietăţile salehemostatice fiind impresionante. Pentruaceste situaţii sunt recomandate ceaiurile.

Hemoragiile renale, spre exemplu, potfi oprite cu ceaiul din traista-ciobanuluiconsumat în combinaţie cu ceai din coada-calului.

O altă proprietate deosebită a planteieste aceea de a regla circulaţia sângelui.Celor care suferă de hipertensiune şihipotensiune arterială le este recomandatsă consume două ceşti de ceai pe zi.

Pentru prepararea lui este nevoie de o linguriţă de plantămărunţită, pusă în 200 ml apă clocotită. Se acoperă timp de 10minute, după care se strecoară.

Capsella bursa-pastoris sau traista-ciobanului, aşacum este denumită în popor, este una dintre plantele

medicinale mai puţin cunoscute.Originară din Europa, s-a extins în aproape toată

lumea, fiind întâlnită pe pajişti şi grădini, în locuri

puternic luminate. Traista-ciobanului este o plantă firavă,care nu depăşeşte mai mult de 20 cm. Florile ei, cu patru

petale simetrice, sunt colorate într-un alb imaculat,aranjate în raceme rare, cu ramuri lungi cât tulpina şi

frunze dinţate. Seminţele ei sunt aşezate în vârfulramurilor şi au formă de inimă.

Bună pentru durerile musculareTraista-ciobanului este folosită şi în remedierea

durerilor musculare externe cu ajutorul compreselor cu

aburi. Pentru prepararea lor este necesară o cantitate

considerabilă de plantă pisată, care se pune într-o sită şi

se ţine deasupra aburului. După ce se înmoaie suficient

în abur, se pune într-un material şi se aplică pe zona

care prezintă dureri. Pentru prepararea tincturii din traista-ciobanului se

foloseşte planta întreagă, se taie cât mai mic şi se pune

într-o sticlă de culoare închisă. Se toarnă rachiu de

fructe sau de secară, iar amestecul obţinut se pune la

soare vreme de 14 zile.


Traista-ciobanuluiTraista-ciobanuluiCCuull tt ii vvaaţţ ii

şş ii ooccrroott ii ţţ ii


Dezvoltare ruralăLEGISLAŢIE

Breviar Breviar juridicjuridic

Hotărârea Guvernului nr. 938, din 8 septembrie 2010,privind preluarea unei activităţifinanţate integral din venituri propriide la Ministerul Agriculturii şiDezvoltării Rurale la MinisterulMediului şi Pădurilor.

(MO al României, Partea I, nr. 687,din 12 octombrie 2010)

Hotărârea Guvernului nr. 937, din 1 septembrie 2010,privind clasificarea, ambalarea şietichetarea la introducerea pe piaţă apreparatelor periculoase.


Hotărârea Guvernului nr. 1017,din 6 octombrie 2010,privind aprobarea pentru anul 2010 acuantumului plăţilor directe unice pesuprafaţă, a plăţilor naţionale directecomplementare şi a plăţilor separatepentru zahăr, care se acordă înagricultură în sectorul vegetal.


Hotărârea Guvernului nr. 1029,din 13 octombrie 2010,pentru modificarea HG nr. 279/2010privind reglementarea unor măsurifinanciare temporare pentrustimularea gradului de absobţie afondurilor alocate pentru agriculturăaferente schemelor de plăţi directe.

(MO al României, Partea I, nr. 697, din 19 octombrie 2010)

Ordinul nr. 232din 20 octombrie 2010,pentru modificarea şi completareaOrdinului nr. 631/2006 privindcontrolul şi certificarea calităţiiseminţelor prin testarea soiurilornemodificate genetic şi care pot fiimpurificate cu soiuri modificategenetic.


Procedura de lucruprivind implementarea Regulamentului (CE)nr. 485/2008 al Consiliului din 26 mai 2008privind controalele efectuate de statele membre cu privire la operaţiunile care fac partedin sistemul de finanţare prin Fondul Europeande Garantare Agricolă, aprobată prin Ordinul nr. 230 din 12 octombrie 2010.(MO al României, Partea I, nr. 695, din 18 octombrie 2010)

Pentru început e bine să ştim că această procedură de lucrustabileşte cadrul juridic, administrativ şi operaţional în temeiulcăruia se asigură implementarea prevederilor Regulamentului(CE) nr. 485/2008 al Consiliului din 26 mai 2008 privindcontroalele efectuate de statele membre cu privire la operaţiunilecare fac parte din sistemul de finanţare prin Fondul European deGarantare Agricolă şi ale OUG nr. 24/2010 privind controluloperaţiunilor care fac parte din sistemul de finanţare prin FondulEuropean de Garantare Agricolă, prin schimbul de informaţiidintre Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR),Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) şiAgenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP),prin Direcţia pentru Coordonarea agenţiilor de plăţi (DCAP),denumite în continuare entităţi publice (Art. 1).

Cu privire la obligaţiile entităţilor publice implicate, Art. 2 dinprocedură prevede că structura de control ex-post (SCEP) dincadrul MADR are o serie întreagă de obligaţii, după cumurmează:a) să solicite APIA şi DCAP din cadrul APDRP informaţii,

precum şi documentaţia necesară cu privire la operaţiunilecare fac parte din sistemul de finanţare prin Fondul Europeande Garantare Agricolă (FEGA), conform reglementărilor îndomeniu;

b) să transmită APIA rapoartele de control ex-post aferentecontroalelor realizate la întreprinderile care fac obiectulcontrolului ex-post, în termen de 30 de zile calendaristice dela primirea acestora;

c) să transmită solicitarea APIA, documentele care stau la bazaraportului de control ex-post. Acelaşi articol prevede încontinuare şi obligaţiile celorlalte entităţi publice implicate,cum sunt: APIA şi DCAP, pe care – din motive lesne deînţeles – nu le putem evidenţia în materialul de faţă.

Importante de reţinut sunt şi prevederile generale finale dinprocedură cuprinse în Art. 3, potrivit cărora entităţile publice

implicate îşi vor furniza reciproc informaţiile solicitate decealaltă autoritate publică în termenul prevăzut în scrisoarea de

solicitare de informaţii sau în orice alt termen convenit de comunacord, cu respectarea cadrului legal în vigoare.

Entitatea publică implicată care primeşte informaţiile va utilizaexclusiv în scopurile legale şi indicate în solicitare.

Dacă autoritatea publică intenţionează să utilizeze informaţiileîn alte scopuri decât cele pentru care au fost solicitate, aceasta vasolicita acordul scris al celeilalte părţi.

Jurist Costel Alexandru GHEORGHE

CCuu

rrii ee

rrjjuu

rrii dd

ii ccA

tenţ

ie!


Dezvoltare rurală CONSEMNĂRI

O reglementare strictăMai mult decât atât, este regulă a

ANSVSA – Agenţia Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru SiguranţaAlimentară, prin ordinul 55 –, care obligăposesorul de dozator să ia lapte numai dela vacile proprii. Adică, el nu trebuie săfolosească lapte de strânsură, cum sespune, de la alţi fermieri sau gospodari şi,prin amestec, să-l vândă la dozator.

De asemenea, pe aparat esteobligatoriu să se afişeze numelefermierului. Dacă aveţi îndoieli cu privirela provenienţa laptelui puteţi suna la untelefon TelVerde – 0800826786, apelgratuit, şi să semnalaţi.

Vedeţi, dragi conaţionali, că se poate săai o ofertă productivă sută la sutăromânească şi care să fie pe placul nostru,al tuturor?!

Cât de sigure sunt „actele în regulă“Însă, umblă vorba în târg că există pe

piaţa dozatoarelor alimentate cu lapte şifalşi producători care vând asemeneaprodus de strânsură. Domnul ConstantinSavu, director la ANSVSA, ne-a asiguratcă nu este aşa, că agenţia nu are ştiinţă deastfel de cazuri printre cele 40 de doza -toare înscrise, cu acte în regulă, conformOrdinului 111. Sincer, mie mi se pare cammic numărul aparatelor înregistrate legalşi de aceea cred că ar putea exista şineînregistrate.

Domnul Cristian Lungu, fermier, membru al FederaţieiCrescătorilor de Taurine, dl doctor Mihai Petcu, şeful SCAgroindustriala Pantelimon, cunoscut şi respectat crescător devaci pentru lapte, dl Costel Caras, preşedinte Holstain Ro, într-o discuţie pe tema dozatoarelor de care ne facem griji acum,mi-au precizat că, dacă s-ar întâmpla să se adeverească ipotezamea, s-ar compromite chiar ideea pentru care s-au instalatacestea. Pe de o parte ar suferi fermierii care şi-ar vedeacompromisă afacerea. Pe de altă parte, consumatorii văduviţide lapte sănătos şi fără diverse adaosuri. Nu în cele din urmă,s-ar pune încă o dată la îndoială corectitudinea colectivităţiirurale lipsite de extinderea oportunităţilor sale, care-i permit săpoată participa, împreună cu puterea, la redresarea economicăa ţării.

Poate vi se pare că sunt vorbe mari ! Nu! Dar aşa-i astăzi laromâni. Nici nu ştii ce este bine şi ce nu. Este totuşi mare păcatsă nu ai încredere în medicii veterinari, al căror jurământ decredinţă nu este scris, dar de cele mai multe ori este respectat.

Vasilica GHIŢĂ ENE

Ei, chiar şi dozatorul!

Se pare că acolo este ugerul vacii! Sunt şanseserioase ca aceasta să fie rezolvarea marelui

handicap al preţurilor cu care pleacă crescătoriide lapte către procesatori şi retaileri. Pentru că

am văzut dozatoare la „ţâţa“ cărora se „mulge“vaca de către consumator, la valoarea de 2,50

până la 3,6 lei, ar părea o valoare mare, dar, dacăţinem cont că este un lapte proaspăt, din ziua în

care se achiziţionează, şi că din el nu se scoatetoată bunătatea, cum ar zice mama, trebuie să

recunoaştem că suntem în avantaj.

De la un pas de desfiinţare, la o mare realizareÎn anul 2003 şcoala generală din

Dumbrăviţa se afla la un pas dedesfiinţare. Atunci a pornit o nouăiniţiativă - aceea de a face din ea una denivelul celor de la oraş. Operaţiunereuşită. După numai şapte ani, întâlnimaici o instituţie cum nu prea vedem nicimăcar în oraşe, darămite la ţară.

Şcoala Dumbrăviţa are două secţii depredare, română şi maghiară, ale cărorcursuri se desfăşoară în două corpuri, celvechi, de peste 100 de ani, fiind reabilitatîn 2003-2004. Lângă această construcţie s-aadăugat o alta ridicată în 2007.

Este vorba, în fapt, de o şcoală modernă:curtea şcolii este un adevărat paradispentru copii. Terenul de sport este pus ladispoziţie celor mici chiar şi după ore,deoarece este dotat şi cu nocturnă. Cele treilaboratoare de informatică doresc a contri -bui la dezvoltarea capacităţilor operaţio -nale ale elevilor, iar plasme, dulăpioareindividuale şi sisteme de supraveghereexistă în mai toate sălile de curs. La acestease adaugă cursurile de limba engleză,informatică, pictură, tenis de masă, şah,lupte greco-romane şi dans modern.

Navetă în sens inversLa Dumbrăviţa, comună fără sate aparţinătoare, învaţă în

prezent copii din toate satele din jur şi chiar mai depărtate,fiindu-le puse la dispoziţie patru microbuze de către primărie.„La Dumbrăviţa, vă vine sau nu să credeţi, învaţă elevi veniţidin metropolă“, ne mărturiseşte mândră doamna director,Benkő Hajnal. De aici putem concluziona faptul că unii părinţialeg să îşi aducă micuţii la o şcoală de la ţară în detrimentuluneia din Timişoara, şi asta datorită dotărilor de care dispuneinstituţia de învăţământ rural.

O iniţiativă a ajuns astăzi să fie un program after-school.Iniţial, câţiva profesori au oferit, în zilele de sâmbătă, meditaţiigratuite pentru elevi. De aici s-a ajuns la realizarea unuiprogram after-school la care pot apela părinţii pentru 25 leilunar, restul cheltuielilor fiind suportate de către Consiliul local.De asemenea, elevii pot lua masa contra-cost, pentru acestserviciu şcoala având încheiat un contract cu o firmă de catering.

Rezultate pe măsura investiţiilorAşa cum era şi de aşteptat, rezultatele acestei munci nu au

întârziat să apară. La panoul de onoare se află afişate rezultatele.Prin dăruirea profesorilor şi sârguinţa elevilor s-a ajuns la rezul -tate notabile la nivel naţional, dintre care menţionăm: • locul I laSimpozionul Naţional de Biologie şi la concursul naţional deInformatică; • locul al III-lea la faza judeţeană a OlimpiadeiSportului Şcolar, la şah 2009, plus calificări la faza naţională aOlimpia dei Sportului Şcolar, la tenis de masă; • medalie debronz în cadrul Finalei Naţionale de lupte greco-romane, copii.

Realizările de la şcoala din Dumbrăviţa nu trebuie judecateca fiind o rivalitate dintre sat şi oraş. Ele dovedesc însă că eleviide la ţară merită să aibă aceeaşi şansă cu cei de la oraş.

Larissa SOFRON

O şcoală occidentală la ţară

Cu toţii avem credinţa că şcolile de la sate suntmai puţin dotate tehnic şi tehnologic decât cele

din oraşe. Se pare că, aşa cum spune o zicală dinpopor, roata s-a întors în cazul Şcolii Generale

cu clasele I-VIII Dumbrăviţa din judeţul Timiş.Aici totul pare un vis devenit realitate.


ÎNVĂŢĂMÂNT


Dezvoltare rurală SOCIAL

O instituţie de sufletIată că tot aici autorităţile şi câţiva oameni de suflet au pus

bazele unui cămin în care sunt adăpostiţi şi duc un trai decentbătrânii lipsiţi de orice sprijin.

Bogdan Tăriceanu, administratorul „Locuinţei protejateAcasă“- aşa se numeşte această adevărată instituţie de suflet -ne spune că în 2007, din ruinele unei mori dezafectate, cu unprogram PHARE s-a construit o casă modernă cu toate celenecesare pentru aceşti oameni fără familie sau uitaţi de ceicărora le-au dat viaţă. Camere curate, o bucătărie dotată cutoate cele necesare, o grădină plină cu flori în timpul verii de

care se îngrijesc locatarii „locuinţei protejate“, fireşte, oasistenţă pe măsură. În ziua în care am vizitat aşezământul,bătrânii erau consultaţi de medicul casei. „Doctorul vinesăptămânal, ne spune domnul Tăriceanu. Avem, de asemenea,o asistentă medicală şi un psiholog. Încercăm să vindecăm saumăcar să cicatrizăm rănile lăsate în suflet de familiile care i-aupărăsit. Ne-am ataşat de ei şi pot spune că suntem ca o familie.De altfel, eu sunt pentru toţi locatarii de aici Bogdan.“

Ce ne-o mai aduceCe ne-o mai aduceanul care-ncepe?anul care-ncepe?

Ce ne-o mai aduce anul care-ncepe,Zile şi mai negre, jugul şi mai greu,Sau o să se-ndure şi de noi, sărmanii,Cel Atotputernic, Bunul Dumnezeu?

Poate nu ne-o bate, cum se tot aude,C-un seism năprasnic şi devastator,Poate nu ne-neacă iarăşi în puhoaie,Poate nu ne arde vara în cuptor;

Poate-o fi mai darnic cu agriculturaŞi-o rodi mai spornic brazda de sub plugCa să prindă vlagă şi curaj ţăranul,Să avem pe mese pâine din belşug;

Poate-avertizează surzii de la cârmăCă e vuiet mare, clocot mare jos,Să nu ne mai taie pensia şi lefşoaraFiindcă sărăcia a ajuns la os!

Poate nu ne lasă ca să fim întrunaUn popor în lanţuri, oropsit, flămând,Şi ne va întinde braţul Său puternicSă ieşim din crunta criză mai curând.

Cu speranţa-n suflet, cu credinţa-n Domnul,Să-nchinăm cu toţii un pahar de vinCa să ne aducă anul care-ncepeBucurie, roade şi un cer senin !

Gelu OPROIU

Mai există şi oameni de bine– E criză, cum vă descurcaţi? Alocaţia

de hrană este, am reţinut, de 11 lei pe zi,ajunge?

– E puţin, dar chivernisim fiecare leuţşi avem sprijinul unor oameni de suflet.Zilelele trecute, de pildă, am primit ocantitate de peşte de la o fermă piscicolă.Ne ajută şi parohia şi unii gospodari,astfel încât ne descurcăm.

De la cea mai în vârstă locatară de aici,doamna Elena Coşuleanu de 88 de ani,încă vioaie şi cu chef de vorbă, aflăm că lamicul dejun s-au servit crenvurşti, laprânz vor avea ciorbă de cartofi şi şniţelcu pilaf, iar seara griş cu lapte.

Am notat toate acestea în nădejdea că„Locuinţa protejată Acasă“ poate fi unexemplu şi astfel de aşezăminte ar puteasă ia fiinţă şi în alte sate, ca să aline viaţachinuită a celor fără sprijin.

Stelian CIOCOIU

Compasiune şi grijă pentrubătrânii satuluibătrânii satului

Uliţe tăcute şi ici-colo câte un bătrân –

pentru că cei tineri au umplut cele patru zări în

căutarea unui trai mai bun – iată înfăţişarea de

acum a multora dintre satele care, în urmă cu 20

de ani, erau pline de viaţă. Aceeaşi situaţie este

şi în satul nemţean Trifeşti, unde aflăm de la

primărie că peste 60 la sută dintre locuitorii

comunei sunt trecuţi de 65 de ani. Cât priveşte

traiul de fiecare zi, în afişierul din faţa instituţiei

amintite se vede o lungă listă cu cei care primesc

ajutor social. Dintre aceştia, 11 locuitori sunt

înscrişi cu sume ce nu depăşesc 10 lei!


Vrăjit de cântul buciumuluiLui Alexandru îi place cântecul.

Ultimul meşter de buciume a fost MihaiLăcătuş, din Fundu Moldovei. Ştia toatesecretele ce trebuie cunoscute pentru casunetul pornit din adâncul lemnuluiscobit cu dalta să fie rotund şi să vibrezecătre miezul cerului. A vrut să-şi lasetainele şi altora, pentru ca meşteşugul săusă nu piară odată cu el. A predat la Şcoalapopulară de artă de pe lângă Casa decultură din Câmpulung, a ţinut ore şi laLiceul silvic din localitate, nădăjduind căva fi cineva care să-iducă priceperea maideparte, pesteani. Nu a avutbucuria săgăseascăurmaşivredniciprintre ceicărora li s-aadresat. Şiatunci, ca oultimăsperanţă, ascris o carte, încare şi-a lăsat lapăstrare ştiinţa.Cartea s-a numit„Şuieră iarba,cântă

lemnul“. După mulţi ani a ajuns în mânile unuicâmpulungan autodidact, cu suflet de răzeş, penume Aristotel Erhan. Îngrijorat că nu mai suntfăuritori de buciume, Stelu, cum îi spun mai toţi

câmpulungenii, a purces de unul singur să redescopere tainelefăuririi acestor trâmbiţe strămoşeşti, ghidându-se dupăsfaturile lăsate în cartea sa de Mihai Lăcătuş.

Primul bucium care a ieşit din mâinile sale a răsunat dupădatină, către înaltul ceresc, să dovedească lumii că româniiadevăraţi nu-şi pierd tradiţiile, nu le uită şi nici nu le lasă săpiară. De atunci a cioplit altele şi altele, cu bucuria celui care îşivede truda folositoare, înzestrând cu ele prieteni, vecini orisimpli cunoscuţi. Mai mult, a adunat în jurul său o mână debărbaţi vrăjiţi de cântul buciumului şi împreună au format oceată de buciumaşi care, cu timpul, a devenit tot mai cunoscutăîn ţinuturile bucovinene şi chiar mai departe.

În fiecare iarnă Stelu Erhan cercetează pădurile din jur,căutând lemnul de trebuinţă, căci nu orice

fel de lemn poate cânta cum secuvine. În prag de vară

purcede să adunescoarţa de mesteacănpe care o foloseşte laînfăşurarea lemnuluiscobit în formă deuluc. Muştiucurilepentru buciume suntdin lemn de tisă,prea rar din păcate,căci de-a lungulanilor păstorii au totsecuit tisa,otrăvitoare pentruanimale. În lipsa ei sepoate folosi lemnulde paltin. În vremece lucrează cu dălţileşi cuţitoaia, meşterul

Se numeşte Alexandru şi este înclasa a doua. Părinţii lui s-audespărţit. De aceea locuieşte cubunicul... Îl iubeşte foarte multpentru că este bun şi are grijă de el.De câte ori poate, îl ajută la treabă.Bunicul are o gospodărie mare, cuvite şi oi. La şcoală mergedupă-amiază. Face naveta cuautobuzul de la Capu Satului laCâmpulung. Nu e prea greu. Suntdoar câţiva kilometri de acasă până laşcoală. Iarna e mai incomod, că seface întuneric mai repede, iar când iesede la şcoală e deja noapte. Dar el nu se teme de beznă.

BUCIUMAŞII DIN RARĂU

MEŞTEŞUGURI


Dezvoltare rurală MEŞTEŞUGURI

de buciume povesteşte, ca şi când ar şti să citească în aşchiilede lemn ce se desprind neîncetat de sub ascuţişul fierului,întreaga istorie a neamului de răzeşi zidit în jurul Rarăului.Poveşti adevărate şi întâmplări devenite legende, nume deoameni şi de locuri, vremuri străvechi sau mai apropiate suntparcă tălmăcite de harnicul câmpulungean din şoapta încămoale a lemnului menit să cânte. Cu buciumaşii săi, SteluErhan a înălţat undeva, pe culme, o cruce de lemn, înaltă dezece metri, în memoria celor care au căzut în războaie pe acelelocuri, ca şi a celor care s-au prăpădit în temniţele comuniste,„pentru cei care au luptat, au iubit şi au murit”. Nu estesingura cruce pe care au ridicat-o. Peste tot unde au găsitizvoare pe Rarău, ei le-au adunat în câte un halău scobit întrunchi gros de molid şi au pus alături o cruce, aşa cum se cadela creştini.

MoştenitoriiCine îl vede pe Ion Gânscă îmbrăcat în haine din pănură îşi

imaginează mai lesne că are în faţă un gospodar harnic,şugubăţ şi mereu pus pe glumă decât că omul acela estesubofiţer la compania de pompieri din Câmpulung. Când

vorbeşte despre buciume nu uităniciodată să povestească râzând cum erasă rămână fără cal din cauza unuia.

Florin Liţu este cel mai tânăr dintrebuciumaşi. Are gospodărie bună,frumoasă. A terminat liceul şi vrea să seşcolească mai mult, căci în ziua de azitrebuie să ai multă şcoală ca să poţidovedi lumii că nu eşti un oarecare. Îiplace şi sportul, practică halterele şiartele marţiale, iar asta îl ajută să nu seplângă că e prea grea munca la pădure.

Sus, la târlă, unde îi place să se retragă din lume, VasileAlboi are un adevărat atelier de sculptură. Dumnezeu i-a

rânduit harul încrustării lemnului.Lingurile din lemn pe care le ciopleştesunt adevărate obiecte de artă. Pe unadintre ele a încrustat istoria păcatuluioriginar, cu Eva şi Adam străjuind pomulinterzis. Pe coada alteia a sculptat cumigală Cina cea de Taină. Cu mâna sa afăcut blidarul, ramele, tabloul şi blidaruldin casă. Vara urcă muntele, la stână,unde în fiecare seară cheamă turmele cubuciumul. Îl îngrijorează soartapăstoritului. „Nu se mai ridică nimeneacare să ţină gospodărie. Ne aşteaptăvremuri grele, nu ştim unde vom ajunge.Dar eu, câtă vreme voi mai fi, nimenidintre cei care au ţinut înaintea meapământul ăsta pe care am gospodăria nu osă aibă pricină de nemulţumire“. Vasileîncrustează şi cornul de cerb. Viaţa pemunte l-a deprins cu răbdarea şi cu tăriade a înfrunta greutăţile. Şi nimeni dintre

cei care i-ar cerceta viaţa n-arcrede că lucrurile măiestrite pecare le-au cioplit mâinile sale aufost săvârşite la lumina firavă aunei lămpi cu gaz.

Rotund ca soareleşi tainic ca steleleNu sunt puţini 60 de ani. Dar

Grigore Crăciunescu zice că niciprea mulţi nu sunt ca să nu maifacă faţă muncilor din gospo -dărie. Are 17 vite, vreo 70 de oicu 28 de miei şi singur le poartăgrija. Iarna le aduce fân de pemunte, din clăile clădite pestevară. Când dă colţul ierbii îşiurcă animalele la stână, lângăPopii Rarăului, unde rămâne cuele până toamna târziu. S-a

obişnuit cu munca şi dacă stădegeaba i se pare că îmbătrâneşte.Are grijă şi de nepoţi, tot singur. Pecel mai mic, pe Alexandru, îl iubeştecel mai mult, că e băiat şi cândvagrijile şi rostul gospodăriei o să i lelase. Dar până atunci trebuie să-lînveţe cum să buciume rotund casoarele, lin ca luna şi tainic ca

stelele, astfel încât să mângâie cucântecul său fruntea gânditoare a

cerului, din care coboară peste omenirevoia Celui Sfânt.

Casian BALABASCIUC

Nişte oameni simplişi frumoşi la sufleteprecum sunt munţiiîmpăduriţi au reuşit cudragostea lor pentrubucium să învie şi săînflorească o datină dinbătrâni. Cântecultrâmbiţelor de lemn legatecu albe curele de scoarţăde mesteacăn esterugăciunea lor curată.


Drumul? Un transport obişnuit deunsprezece ore cu avionul ce ne-a oferit,printre altele, imaginea superbă a unuirăsărit de soare văzut de la peste 10.000metri altitudine deasupra imensuluideşert african şi sosirea în Adis Abeba,Capitala ţării, aflată la circa 2.500 maltitudine, de unde am început oexpediţie de vreo 15 zile.

Etiopia oferă un peisaj unic, precumşi o bogăţie culturală şi istoricăincredibilă. M-a marcat însă primulcontact cu etiopienii şi cu viaţa lor grea,în care momentele de fericire sunt rare.

Mi-a rămas gândul la copiii de acolo,ale căror feţe radiau de bucurie înmomentul când le ofereai ceva. De la unpix la o simplă sticlă de plastic, totul erapentru ei un dar nepreţuit. Mă simtîmpăcată sufleteşte că am reuşit să bucurcâţiva dintre ei prin tot ce le-am dăruit.Chipurile lor îmi vin şi acum în minte,dar mai cu seamă atunci când măconfrunt pe meleagurile noastre cuagresivitatea a tot felul de cerşetori.

Mi-am propus să descriu oamenii şiobiceiurile lor pentru că aceste imaginiîşi fac loc în mintea mea înainte de celeoferite de natură, istorie, religie, caresunt de asemenea impresionante şiunice. Strângerea informaţiilor,

Mărturisesc că a fost o adevărată provocare pentru mine şansa de a vizita Etiopia, o ţară cu un statut apartepentru că este singura de pe continentul african care n-a fost colonizată, deşi au fost multe tentative în acest sens în

decursul istoriei, apoi pentru că este un ţinut al contrastelor, cu oameni săraci şi oameni bogaţi, colibe de lut alături deconstrucţii şi hoteluri luxoase, triburi în care se trăieşte încă după canoane şi obiceiuri ce dăinuie de mii de ani sau

comori „ascunse” ale creştinismului, unice în lume.

Leagăn al umanităţiişi ţinut al contrastelor (I)

Et i o p i aE t i o p i aE t i o p i a

Dezvoltare rurală ÎNSEMNĂRI DE CĂLĂTORIE

fotografiile şi filmările au fost printreprincipalele mele preocupări în aceastăcălătorie. M-am străduit să nu-mi scapemai nimic.

Poporul etiopian este primitor,disciplinat, dornic de a învăţa şi acunoaşte. Se vede că îi pasă de tot ce-lînconjoară, deşi se luptă să trăiască încondiţii sensibil mai dificile decât înEuropa. Însă, oricât de săraci suntoamenii locului, există ceva ce nu lelipseşte: cafeaua - un simbol universalpână la urmă, ce la origine aparţineEtiopiei.

Consumul cafelei face parte dintr-unritual cotidian, încărcat de istorie şimistere pentru cei veniţi din afară. Amasistat la un astfel de ceremonial cedurează aproximativ trei ore, pe carel-am tratat cu respectul cuvenit, pentrucă este un episod din viaţa de zi cu zi aetiopienilor.

Mai întâi se prăjesc atâtea boabe decafea câte sunt necesare pentru toţi ceiprezenţi, apoi acestea se zdrobesc pur şisimplu într-un mojar de argilă arsă. Înacelaşi timp, apa fierbe într-un ulciorpus pe un foc în care ard ramuri deeucalipt şi în care se mai adaugă dincând în când anumite plante aromaticeal căror miros, alături de cel al cafelei,este cum nu se poate mai ispititor. Seservesc trei cafele, care se beau una dupăalta. După ce se bea o cafea, se toarnăapă fierbinte peste zaţ, se bea din nou,apoi iar se toarnă apă şi se bea a treiaporţie. Gustul este acrişor, asemănătorlămâiei şi întotdeauna se consumăfloricele de porumb sau seminţe decereale prăjite.

Injera este elementul-cheie albucătăriei tradiţionale, nelipsit de lamasa zilnică a etiopienilor. Este obţinutădin seminţele măcinate ale unei cerealenumită teff. Făina este amestecată cu apă

şi lăsată la fermentat timp de trei zile. Din compoziţiaasemănătoare celei de clătite se toarnă pe o plită din ceramicăîncinsă câte o porţie ce se întinde şi, după câteva minute de copt,rezultă un fel de lipie moale şi poroasă. Are un diametru de vreo50 cm, iar gustul este uşor acrişor şi foarte aromat. Injera are şirol de farfurie în care se toarnă wat-ul, asemănator unei tocăniţevegetariene sau cu carne (de capră, pui, vacă), condimentate cuun sos foarte picant numit berbera, care se mănâncă cu mâna.

Despre alte obiceiuri, locuri şi peisaje întâlnite în Etiopia, înnumărul următor.

Dr. Teofilia BANU



Dezvoltare ruralăREPORTAJ

Vegetaţia şi faunaŞoferul autobuzului ne spune că

Lopătarii există aici cam dintotdeauna.„Munţii din preajmă, înnobilaţi de fag,ulm, stejar, de frasin, dar şi de brad, molidşi pin, ocupă o suprafaţă imensă“. Laprimărie faptul ni se confirmă. Pădureamăsoară peste 6.000 ha! Mai mult dejumătate din suprafaţa de peste 10.000 haa comunei. Munţii împăduriţi înconjoară,în fapt, aproape toate cele 11 satecomponente. Culmea Furu, cu vârful săude 1.414 m, Masivul Breazu – 1.239 m. Pe

FOCUL VEŞNIC V IUFOCUL VEŞNIC V IUAL NATURI I MĂIASTRE ( I I )AL NATURI I MĂIASTRE ( I I )

partea dreaptă a pârâului, ce-şi trage izvoarele deaici (cu apă dulce, ca apoi sarea să-l transforme

într-o veritabilă saramură, ajunsă aşa până la afluireacu apa Buzăului, mai în jos de Săpoca) se află un şir de munţi,

culminând cu Chilmazul – 1.266 m, cu Răbojul – 1.241 m şi cuPlaiul Războiului – 1.096 m.

Fauna este pe măsură. Pe cât de diversă, pe atât de bogată:cerbul lopătar, ursul brun, mistreţul, căpriorul şi altele.Subsolul este şi el bogat în depozite de origine minerală: sare,argilă, gresii, petrol şi gaz metan, chihlimbar. Mai sunt aici şiizvoare cu ape sărate şi sulfuroase, unde altădată veneauoamenii la băi.

Să nu uităm însă de Muntele Penteleu, cuînălţimea de 1.772 m, munte la ale cărui poalese adăpostesc până în târziul toamnei zeci şizeci de stâne, ai căror ciobani mai bătrâni îşimai amintesc cum înaintaşi de-ai lor făceau,altădată, celebrul caşcaval de oaie, vestit întoată ţara. Acum caşcavalul este doar oamintire, cu care am fi putut cuceri pieţele delactate ale continentului.

Priveliştele sunt captivante. Călătorul nu semai satură de farmecul şi frumuseţile lor. Suntaici nenumărate atracţii turistice, precumlacurile carstice, de prăbuşire: Lacul Moceanu,Lacul Limpede, Lacul Meledic, ultimulînconjurat de o mare rezervaţie naturală, cuacelaşi nume.

(Va urma)Cristea BOCIOACĂ

ŢINUT DE LEGENDĂ

Ţinem pe firul văii Slănicului. În dreaptani se înfăţişează Muntele de Sare, care

străjuieşte drumul mai bine de un kilometru,ce este ca o pavăză straşnică a naturii, dar şi

o mare bogăţie, lăsată poate pentru cevafoloase în alte dăţi. Imaginea acestui munte

solitar, unic în felul său, este superbă.


Dezvoltare ruralăFILANTROPIE

Armonia dintr-o mare familieCentrul Sfânta Macrina este astăzi locul în care se nasc

poveşti frumoase, în care copilăria şi adolescenţa se împlinescfiresc. De aproape 14 ani, acest lăcaş joacă un rol esenţial înviaţa socială a Capitalei. Dincolo de porţile sale, fiecare copil celuptă vremelnic cu greutăţile vieţii va găsi afecţiunea şiarmonia unei familii.

De la înfiinţarea ei şi până astăzi, fundaţia a aplicat treiprograme sociale, şi anume: centrul rezidenţial, centrul de zi şiapartamentele sociale (locuinţe protejate).

În prezent, în cadrul celor trei programe sunt incluşi 120 decopii, cu vârste între 7 şi 18 ani, care provin din familii cu osituaţie socială şi materială dificilă. În centrul de zi, copiii au oviaţă normală. Sunt integraţi în societate, iar primul pas esteînscrierea la şcoală. Sunt implicaţi în tot felul de activităţi care

vizează creaţia, le sunt cultivate pasiunile şile este inoculată o direcţie corectă în viaţă.

În grija părinţilor spiritualiDupă cum ne-a mărturisit domnul

Cazacu, tinerele vlăstare sunt modelate înfiecare zi precum un lut de bună calitate. ÎnCentrul de zi Sfânta Macrina, grija copiilorrevine unei echipe foarte bine pregătite.

Oamenii de aici sunt mai degrabă niştepărinţi spirituali, care le îndrumă paşiispre un viitor luminos. În plan material, lesunt asigurate toate lucrurile necesare,astfel încât să nu fie cu nimic mai prejosfaţă de copiii care se bucură de ocrotireafamiliei. Este un efort fundamental, pecare fundaţia îl face, dar care nu ar fiposibil fără bună voinţa oamenilor caresprijină instituţia, mai ales financiar.Munca celor de la fundaţia Macrina estesusţinută de companii multinaţionale prindiverse donaţii. În concordanţă culegislaţia copilului din România, aceştiarămân în cadrul fundaţiei până la vârstade 18 ani, atunci când sunt incluşi înprogramul locuinţelor protejate.

Proiecte pentru viitorCentrul Sfânta Macrina a fost construit

la o capacitate de 22 de paturi, dar subcupola lui se regăsesc 25 de copii. Directo -rul Cazacu are în vedere extinderea acesteicapacitaţi. În proiectele de viitor se aflăconstruirea unui centrul maternal şi alunui complex social, care să răspundă maimultor nevoi, printre care şi înfiinţareaunui centru pentru bătrânii nevoiaşi. Certeste că fundaţia dezvoltă proiecte ambi -ţioase, dar foarte necesare în Capitalazilelor noastre.


Într-o lume în care pare că ne îndepărtăm tot mai mult de

adevăratele valori şi principii, oamenii care se preocupă de soarta

celor din jur sunt tot mai puţini. Cu toate acestea, faptele bune încă

mai răzbat prin hăţişul nepăsării, iar speranţa celor nevoiaşi renaşte

cu fiecare mână întinsă spre ei.Am aflat cu bucurie că printre cei care s-au implicat în acţiuni

caritabile se numără şi compania multinaţională DuPont. Prin

grija reprezentanţilor ei, dar şi a altor parteneri, copiii din cadrul

Fundaţiei „Ajutor şi Recuperare Medico-Socială pentru copii

în dificultate“ se bucură astăzi de confortul şi de liniştea unui

cămin adevărat. Directorul executiv al fundaţiei, Gabriel Cazacu,

ne-a vorbit despre eforturile incomensurabile pe care oamenii de aici

le fac zi de zi pentru a le asigura o viaţă normală, dar şi despre

sprijinul pe care l-a găsit în mulţi parteneri importanţi.

Cinste celor care mai facacte de mare caritate!acte de mare caritate!


Puterea tămăduitoareDe fiecare 6 ianuarie, în calendarul

creştin e înscrisă sărbătoare mare:Boboteaza. Preoţii, din marile oraşe şi dincătunele uitate, deopotrivă, fac slujbe marişi sfinţesc apele. Lumea se înghesuie să iaagheasmă, pe care o foloseşte pentrubinele şi sporul casei. Ba chiar şi pentru o mulţime de boli estefolosită agheasma. Se spune în popor că se vindecă aceia careau credinţă când beau apă sfinţită pentru vreo problemă desănătate. Acolo unde medicina pare să nu mai aibă putere,credinţa poate să facă minuni. Cei aflaţi în suferinţă spun căstropesc cu agheasmă canaturile uşilor şi ferestrelor, puncâteva picături în mâncare, beau dimineaţa, pe nemâncate, treiguri. Puterea tămăduitoare a apei sfinţite nu întârzie să apară.

Încă se obişnuieşte, vorbind despre Bobotează, ca în apaîngheţată preotul să arunce o cruce de lemn, pe care se grăbescsă o aducă la mal cei mai curajoşi dintre feciorii aflaţi la slujbă.Şi nicio apă, se spune, nu rămâne nesfinţită.

Ioan, Botezător de MesiaDe fapt, de ce se spune azi că toate astea, din timpul de mai

de mult, trebuie să se întâmple astfel? Boboteaza aminteşte deîntâmplările petrecute la apa Iordanului, când Iisus, înainte săpornească din Galileea spre marele-I destin, i-a cerut lui IoanBotezătorul să-l boteze şi pe El, ca pe lumea adunată acolopentru a primi botezul. Se spune că Ioan, temător, i-a zis: „Euam trebuinţă să fiu botezat de Tine şi Tu vii la mine?”. ŞiMântuitorul a răspuns că aşa se cuvine să fie, ca Botezătorulsă-L boteze pe El.

Deschizător de drumuriBoboteaza şi Sfântul Ion sunt două

sărbători în strânsă legătură una cu alta.Boboteaza este o manifestare a celor treicomponente ale Sfintei Treimi: Fiul estebotezat în Iordan de Ioan, Spiritul Sfânt secoboară asupra lui Iisus în chip deporumbel, iar Tatăl Ceresc îl declară cafiind Fiul Său. Rudă a lui Iisus prinFecioara Maria, Sfântul Ioan a fost fiulpreotului Zaharia şi al Elisavetei, venit laei la bătrâneţile acestora, după ce i-a fostanunţată sosirea de către ArhanghelulGavril. Ioan a trăit ca un ascet şi, când aîmplinit 30 de ani, a fost chemat să-şiîndeplinească menirea. Socotit cel maimare dintre profeţi, grăia în pustie: „Gătiţicalea Domnului!” şi îndemna oamenii săse boteze: „Pocăiţi-vă, căci s-a apropiatîmpărăţia cerurilor!”. Lucrul acesta îi facepe cei prezenţi să creadă că Ioan esteÎnsuşi Mesia, dar apele se limpezesc cândîn mulţime apare Iisus, pe care Ioan îlbotează cu apă din Iordan.

Numele de Botezător, aşezat lângăprenumele de Ioan, sfântul l-a căpătat caurmare a faptului că a botezat masele,punând astfel bazele unor reguli creştine.El este considerat puntea dintre cer şipământ, dintre Vechiul şi Noul Testament,fiind trimis de Dumnezeu să-i netezeascădrumul lui Mesia şi să anunţe venirea Sa.

Nina MARCU

IOAN,IOAN,cel mai maredintre proroci

Cultură • Tradiţii • Obiceiuri RELIGIE

Două milioane deIoni şi Ioane îşisărbătoresc pe 7

ianuarie ziuanumelui. Toţi cei 22milioane de români

iau cu o zi înainteapă sfinţită de la

biserici.


că „se consideră mai generoşi şi mai viteji“ decât fraţii lor depeste Milcov.

La conducerea TransilvanieiUn alt personaj însemnat de origine românească este şi

Mihail Valahul sau Mihail Csáki, urmaş al unei familiiromâneşti de prin părţile Bihorului, înnobilată pentru meritemilitare cu titlul de cavaler.

Protopop de Crişana şi canonic de Alba-Iulia, în 1550 MihailValahul este numit secretar al reginei Isabella, văduva lui IoanZápolya, şi profesor al fiului acesteia. După moartea reginei şisuirea pe tron a lui Ioan-Sigismund este numit „locumtenens“(locţiitor) al principatului Transilvaniei.

Să mai amintim printre românii care au jucat un rolînsemnat în istoria Ungariei pe Gaspar Bekeš şi Stefan Mailath.Gaşpar Bekeš, „român neaoş din ţinutul Caraş-Severinului“,cum consemnează istoricul ungur A. Veress, a fost unul dintreexecutorii testamentari ai regelui Ioan Sigismund. În 1570 estetrimis în solie la împăratul Maximilian al II-lea şi, cu sprijinulacestuia, încearcă să devină principe al Transilvaniei, dupămoartea fiului lui Ioan Zápolya. Este învins însă de un altpretendent, Stefan Bathory, căruia mai târziu îi devinecolaborator şi ajutor în războaie.

Stefan Mailath a asediat în 1531 în cetatea Mediaşului petrimisul sultanului Alaisio Sritti, pe care l-a luat prizonier,decapitându-l mai târziu. Până la urmă el va avea aceeaşisoartă: fiind în slujba regelui Ferdinand, ajunge în conflict cuturcii, este asediat de trupele domnitorilor români în cetateaFăgăraşului la 1541, cade prizonier şi îşi va petrece restul zilelorîn închisoarea Edi Kule (şapte turnuri) din Constantinopol.

Stelian CIOCOIU

Unitatea de neam a românilorDin aceeaşi familie a Corvineştilor a

făcut parte şi Nicolae Olahul (românul),arhiepiscop deStrigonia şi cancelaral Ungariei. Nepot alregelui Mateiaş,Nicolae nu urmeazăprecum celelalteneamuri ale salecariera militară ciintră în mănăstire,ajungând în 1553 pecea mai înaltă treaptăa ierarhiei bisericeştiungare – arhiepiscopde Strigonia. Înnobilat în 1558 deFerdinand I, este numit patru ani maitârziu regent, adică locţiitor al suveranuluila conducerea părţii din Ungarianeocupate de turci.

De la Nicolae Olahul ne-au rămasmulte scrieri cu caracter istoric şigeografic. În lucrarea Hungaria, editată laBruxelles, el descrie Transilvania, Banatulşi chiar Moldova şi Muntenia. Este primadată când un român afirmă, în scris,unitatea de neam şi originea latinăcomună a muntenilor, moldovenilor şitransilvănenilor. Despre moldoveni afirmă

...DĂTĂTORI DE LEGI ŞI DATINI

Personalităţi româneîn Transilvania medievală

Spuneam cu alt prilej că, treptat, în cursul secolelorXIII-XV, situaţia românilor transilvăneni se înrăutăţeşte.Înnobilarea ostaşilor care s-au distins prin vitejia lor înluptele împotriva turcilor, în loc să întărească elementulromânesc, va duce la un rezultat contrar: se răpeşteneamului nostru, prin deznaţionalizare, elementele celemai destoinice. Să amintim aici actul prin care Ludovic alII-lea dăruieşte căpitanilor Fiatu şi Racoviţă din Banat,înnobilându-i, o pădure ca recompensă „pentru serviciilemilitare aduse în luptele de graniţă cu turcii“. Aceştia, caşi Iancu de Hunedoara şi fiii săi Ladislau şi Mateiaş, şiatâţia alţii trec la catolicism.


„Regele primăverii româneşti“Ocazia s-a ivit pe 8 noiembrie 1940, la Iaşi, aici unde tânărul

suveran s-a hotărât să-şi serbeze ziua onomastică.În aceeaşi zi, toate instituţiile statului, întreprinderile, şcolile

şi-au încetat activitatea. „Regele coboară astăzi în rândurileMişcării“ anunţa presa care era plină de poeme, imnuri, lozinciîn onoarea suveranului şi a reginei mame.

După un Te-Deum la Mitropolie, regele, regina-mamă şiAntonescu primesc defilarea detaşamentelor legionare (foto),apoi mulţimea l-a însoţit până la palat unde, împreună cu mamasa, suveranul a binecuvântat drapelul Mişcării şi a declarat Iaşul„oraşul Mişcării Legionare“.

Până la urmă planul lui Horia Sima nu areuşit, deşi poate tânărul rege şi-ar fi doritsă lovească în Antonescu care îi rezervasedoar un rol episodic în conducerea statului.Vigilenţa lui Antonescu a dejucat aceastăîncercare.

Wehramcht-ul în RomâniaÎn acest răstimp dominaţia Germaniei

naziste asupra ţării noastre a îmbrăcatforme multiple, exercitându-se atât în sferapolitico-diplomatică cât şi în celeeconomică şi militară. Departamentele şiinstituţiile economice au fost împânzite cuun corp numeros de „consilieri“ şi„experţi“, legaţia germană dă „sugestii“ şi„sfaturi“ guvernului Antonescu dupăindicaţiile primite de la Berlin. Pentruextinderea controlului asupra statuluiromân, Hitler a numit ca ministru laBucureşti pe baronul Manfred vonKillinger care trebuia, aşa cum scria Hitlerlui Antonescu, „nu numai a fi pentru regereprezentantul oficial al Reich-ului, dar şide a fi pentru dumneavoastră, domnulegeneral, un fidel şi loial ajutor [...], unsfătuitor“.

După discuţii preliminare la Bucureşticu generalul Kurt von Tippelskirch, înaltulcomandament al Wehrmacht-ului aadoptat hotărârea de a trimite în Româniatrupe germane având iniţial valoarea uneidivizii. Acestea au ocupat centrele vitale aleţării, preluând sub control văile Prahovei,Oltului, Capitala şi zona estică.

Înfeudarea României de Germania„aliată“ a adus după sine şi înrăutăţireastării economice a populaţiei.

Stelian CIOCOIU

Cultură • Tradiţii • Obiceiuri ISTORIA DE LÂNGĂ... ISTORIE

Contradicţiile dintre Antonescu şi MişcareaLegionară se adâncesc cu fiecare zi. Horia Sima,„comandantul Mişcării“, care era contestat de„codrenişti“, adepţii lui Corneliu Zelea Codreanu,încearcă să se impună prin măsuri care stârnescîngrijorarea românilor. Comisiile de românizare, poliţia legionară,

condusă de Ion Boian – cu pseudonimul Moisescu –, organizarea de

formaţiuni „de luptă“, intoleranţa a tot ce se opune organizatoric ori

ideologic legionarismului fac progrese. „Tot ce a fost“, spune

Constantin Kiriţescu, a fost rău. Oamenii care au avut o cât de mică

participare la conducere în cel mai bun caz erau suspecţi şi trebuie

daţi deoparte, fruntaşii trebuie loviţi, nimiciţi“.În ciuda apelurilor generalului Antonescu la ordine, legionarii

acţionează cu toate forţele pentru înlăturarea conducătorului

statului. Pentru a avea sprijinul unei părţi din populaţie, Horia

Sima încearcă să contrapună lui Antonescu pe regele Mihai I.

Lupta pentru putere


MagazinAPARIŢII EDITORIALE

În memoria poporului român, ŞTEFAN este sinonimul uneimăreţii şi înţelepciuni ce te transpune în trecutul istoric alultimelor două milenii.

Ştefan Poienaru, eroul romanului lansat zilele trecute pepiaţa scriitoricească, întruchipează calităţile unui om cetransmite contemporanilor săi mesajul tulburător al biruinţei înlupta cu forţele răului. Preţul izbânzii este enorm şi lasă urmeadânci în sufletul acestui om care şi-a închinat viaţa unui crezfără pereche, acela al remodelării gliei străbune.

Romanul scris de Gheorghe Preda are calitatea de aprezenta viaţa unui erou nu creat prin ficţiune, ci real. El segăseşte printre noi şi se bucură de preţuirea şi respectulsemenilor săi de bună-credinţă.

Arborele genealogic al lui Ştefan Poienaru se trage dintr-oseminţie a dacilor liberi care au rămas curaţi în satul său natal,localizat în zona codrenilor sătmăreni şi maramureşeni.Translatarea sa în spaţiul Bărăganului ialomiţean avea să aibăloc cu o jumătate de veac în urmă, iar autoarea morală a acestuiact demografic a fost şi este soţia sa, Adela. O doamnă cu fricalui Dumnezeu, care prin credinţă şi fără prihană sufleteascăavea să-l ferească de multe dintre ademenirile care se abatasupra sa. Ea este fiinţa care i-a insuflat ideea că fără credinţăîn puterea dumnezeiască, strădania omului pe acest pământeste zadarnică.

Ştefan a avut puterea să dea ascultare acestei filozofii şirecunoaşte astăzi că, dacă nu ar fiurmat calea spre purificaresufletească, putea ajunge un anonimprintre agronomii de ieri şi de astăzi.

Romanul ŞTEFAN poartă în eltrăirile unui om care insuflă putereade a răzbi chiar şi atunci când arămas doar speranţa. În cei 45 de anide când şi-a pus mintea în slujbamodelării unui spaţiu agricol aflat lalimita sălbăticiei, Ştefan se dovedeştea fi cel mai falnic dintre agronomiivremilor de ieri şi astăzi.

Naraţiunea vieţii lui în acest spaţiugeografic conţine în interiorul ei trăiriemoţionale ce-l poartă între extaz şiagonie şi din nou spre apogeu.

În postura de astăzi, pruncul dedac din zona codrenilor, mai exactspus din Cehul Silvaniei, se simte caun om cu adevărat liber. El nu maicerşeşte din poartă în poartă spre a

obţine ceea ce i se cuvine prin legile ţăriipe care nu le mai respectă nimeni. Forţacombinatului său agroalimentar este atâtde mare, încât îl situează în afara umilinţeide care au parte cei mai mulţi dintreîntreprinzătorii de astăzi. Într-una dintremărturisirile sale, Ştefan Poienaru afirmăcă, de-a lungul vieţii, a iubit „oamenii pecare Dumnezeu i-a dat în cale, indiferentdacă i-au fost prieteni sau duşmani“. Oasemenea mărturisire te duce cu gândul laapostolii şi evangheliştii vremurilortrecute. Adevărul e că el s-a înconjurat demulţi prieteni credincioşi, dar şi de iudei acăror trădare avea să-l coste scump. Timpde patru decenii, Ştefan s-a luptat custăpânirea Ciulinilor Bărăganului. Târziude tot avea să afle că nu aceştia erauduşmanii adevăraţi, ci tocmai unii dintrecei adăpostiţi la umbra stejarului falnic cepoartă numele de Ştefan.

Cu mai mulţi ani în urmă aveam să fiumartor al crezului său uman. În vremuriletulburi ale revoluţiei decembriste, cânderau puşi la sechestru cei care, chipurile,ar fi împotriva celor ce şi-au asumatrăspunderea lichidării seminţieicomuniste, un apropiat al său, aflat la

ŞTEFAN,ŞTEFAN,eroul unui roman fascinant


Magazin APARIŢII EDITORIALE

Soiurilede viţă-de- vie

cu rezistenţă biologică

Acesta este titlul uneia dintre cele mai valoroase lucrărirecent ieşite de sub tipar sub semnătura autorului său, dr.

ing. Virgil Grecu, o personalitate a cărei activitateprofesională stă sub semnul unei mari pasiuni: viticultura.

Membru fondator al Societăţii Române de Horticultură şial Oficiului Naţional al

Viei şi Vinului, expert alOficiului Internaţional alViei şi Vinului din Paris,

Virgil Grecu are şi obogată activitate

publicistică, printre care senumără cărţi, broşuri,

capitole, lucrări ştiinţifice,articole în reviste de

specialitate. Deşi este concepută ca

un îndrumător alviticultorului amator,

lucrarea de faţă seadresează deopotrivă

specialiştilor în domeniu,amatorilor şi micilor

producători şi conţine un material informativ bogat,referitor la cea de-a treia grupă conturată în ultima vreme în

viticultură: soiurile cu rezistenţă biologică. Caracterizate prin potenţial productiv superior mai

ridicat decât cele de tip nobil, soiurile rezistente biologic potsă reprezinte o alternativă pentru creşterea productivităţiimuncii, păstrarea a ceea ce se cheamă „caracter natural“ al

produselor obţinute şi diminuarea gradului de poluare. Aşase explică faptul că în Germania, spre exemplu, soiurile

rezistente ocupă un sfert din suprafaţa totală cultivată cuviţă-de-vie.

Structurat pe şapte capitole, desfăşurat pe 200 de pagini,volumul începe cu un istoric al viticulturii româneşti şicontinuă cu prezentarea soiurilor rezistente, înfiinţarea

plantaţiilor, întreţinerea viţelor tinere, mijloace de susţinere,întreţinerea viţelor pe rod şi câteva consideraţii generale

privind soiurile rezistente în viticultura ecologică. Formele rezistente biologic nu sunt prezentate în lucrareîn ideea de concurenţă a viţelor nobile, ci ca o alternativăbine-venită în sprijinul celor care cultivă vie pe suprafeţe

mici sau pentru consum familial. Lucrarea constituie o noutate pe plan naţional, fiind

inedită chiar şi pe plan internaţional. (L.M.)

conducerea comunei pe teritoriul căreia seafla şi IAS Pietroiu, ca să scape de furiacelor mulţi şi tulburenţi, le deviază mâniaspre Ştefan, turnându-l că ar ascunde peunul dintre fraţii lui Ceauşescu. Adică peFlorea, bunul său prieten. Acuzat de a ficontra revoluţionar, Ştefan este încarceratîntr-o unitate militară din zonă şideposedat de tot ce avea mai de preţ:exercitarea profesiei de agronom.

Cu turnătorul în cauză aveam să măreîntâlnesc după 10 ani de la acest denunţ,unde credeţi? În biroul lui Ştefan dinFeteşti, unde venise să-i ceară nu iertare, ciajutor financiar şi material. Ca şi cumfiinţa în cauză nu ar fi însemnat nimic înruinarea lui materială, Ştefan îşi cheamăsubalternul şi îi ordonă scurt: te rog sărezolvi imediat cererea domnului…

Mai târziuaveam să aflu căîn echipa sa seaflau şi altespecimene dincorul celor careau organizatalungarea luiŞtefan de laconducereafaimosului IASPietroiu. Abia înacele momentede altruismaveam să înţelegcă Ştefan poartăîn eul său forţadivină apropovădui -torilor al cărorucenic continuăsă fie. Lui Ştefani-a fost dat să

facă în viaţă ceea ce el numeşte un lucruelementar: să are pământul şi să-lînsămân ţeze de două ori pe an, ceea ce nupare a fi o mare scofală. Dar pentru eroulromanului de faţă este o faptăfundamentală. Holdingul săuagroalimentar are de acum o proiecţieeuropeană şi mondială. Iar dacă roatavieţii se va învârti după vrerea şi ajutorulCelui de Sus, avem credinţa că nimeni nuva putea sta în calea ambiţiilor erouluiromanului de faţă de a birui prin minteasa sclipitoare.

Iosif POP


MagazinSPORT

Numele echipelor,influenţate de zonă Ambiţii măreţe, gânduri de promovare,

speranţe până în ultimul moment, acestetrăsături îi caracterizează pe jucătorii dinligile secunde ale judeţului Suceava.Întâlnim aici echipe cu tradiţie, dar şiechipe nou înfiinţate care impresioneazăprin capacitatea de joc. Numele echipelorsunt influenţate de zona de relief acomunei şi chiar de economie. Întâlnimaici nume de echipe precum ForestaMălini – comună situată la poalelemunţilor şi foarte apropiată de oraşul

Fălticeni, mălinarii încercând să impună respect încă de larostirea numelui – Spicul Moara – aici este evidentă referireafăcută la cultivarea grâului – sau Florconstruct Patrăuţi, careevidenţiază ocupaţia sătenilor.

Spectatori mulţi, bani puţiniEntuziasmul spectatorilor se poate observa în tribunele

fiecărui teren, unde fiecare, unul mai înfocat decât altul, îşisusţine echipa, doar-doar va promova cât mai sus.

Jucători sunt, spectatori pe măsură, dorinţă e, forţă demuncă şi mai şi, dar banii, ce ne facem fără fonduri suficiente?Aceasta este şi cauza pentru care nu toate echipele care au unjoc bun se pot impune în ligile superioare, liga a V-a şi liga aIV-a. Mai sus… nu prea sunt bani.

În acelaşi impas s-au aflat şi jucătorii echipei Foresta Mălinicare, la finele sezonului trecut, au câştigat meciul de barajpentru promovarea în liga a III-a. Consiliul local şi câţivasponsori tot din comună au încercat să strângă fonduri pentruo menţinere onorabilă a echipei. Spectatori, jucători, toatălumea a sperat la o soluţionare dar, din păcate, şi în acest anechipa evoluează tot în liga a IV-a, cu speranţa că vor promovala finele acestui sezon în eşalonul superior şi că se vor găsi banipentru susţinerea echipei.

Larissa SOFRON

Mania fotbaluluiîn satul sucevean

Sportul care a luat naştere acum maibine de 2000 de ani în China îşi face simţită

prezenţa mai peste tot, începând de laînfocaţii suporteri ai marilor echipe (FC

Barcelona, Manchester United, FC Portoetc.) şi până la simpli oameni de la sat care,

iată, încep să formeze echipe ce merită a fiînscrise în ligile naţionale.


Cu dus... şi-ntorsORIZONTAL: 1) Evitat – La intrare în... Slănic! 2) Amuzant.

3) Sarcină, povară (înv.) – Început de acrobaţie! 4) Plasă de pescuit –Prins de belciuge. 5) Lentilă convergentă – Măsură agrară.6) Simbol de sodiu – Acela (pop.) – La fel cu. 7) Adăpost portativdemontabil pentru vacanţă – Oriental. 8) Sol lipsit de apă – Cumspui... mata. 9) Introduse la timp! – Băutură alcoolică slabă şi deproastă calitate (pl.). 10) Pe deplin mulţumit, după o vacanţă reuşită.

VERTICAL: 1) Dezgustător – Pom fructifer care înfloreşte detimpuriu. 2) Bun pentru cernut – Dispoziţie obligatorie, fixată prinlege. 3) Balansare. 4) Locotenent – Intrare în Europa! – Indivizi.5) Cureluşă de meşină – Salut voios – Paner. 6) Discuţii desprelucruri mărunte – Film cu extratereştri. 7) Prinse în ecran! – Aceştia(pop.). 8) A depozita mărfuri – Locuitor din Ankara. 9) Gândaci debucătărie – Cucui la cap! 10) Răpitor de apă dulce – Ursuz.

Dicţionar: IUC, IRĂ Niculae SIMION

Magazin DIVERTISMENT

ORIZONTAL: 1) Conducător religiosal unei comunităţi mozaice (pl.) –

Adio! 2) Asigurăautoritate extinsă

asupra întregii bisericicreştine. 3) Chinuri –

Religios în fond!4) Vişini mijlocii! –

Crescătorie de câini.5) Sâmbăta la mozaici –

Subloco tenent (abr.).6) Odă – Radu

Teodoru – Localitate îninsula japoneză

Shikoku. 7) OvidiuOstroveanu – Sacru, la

început! – GeorgeIvaşcu – Marian

Vanghelie. 8) Faceparte dintr-o sectă

creştină, care predică„a doua venire“ a lui Hristos. 9) Ecumenic, la sfârşit! – Penar mijlociu!

– Bob Stănescu. 10) Slujbă bisericească ortodoxă în cinstea FecioareiMaria sau a unor sfinţi – Locuitor din Apuseni. 11) Botezare.

VERTICAL: 1) Credincioasă. 2) Bold – Procedeu – CostelConstantin. 3) Religie apărută în India, propovăduind renunţarea laorice plăceri – Gândac cu rât, dăunător al viţei-de-vie şi pomilorfructiferi. 4) Inviola bilă – Comunităţi religioase desprinse de bisericaoficială. 5) Sonerie mijlocie! – Staţiune climaterică din judeţul Braşov,cu un castel din 1377 – Ionuţ Stănescu. 6) Asfixiat – Probă de trecut laexamen. 7) Virată la centru! – Comunităţi tribale specifice comuneiprimitive. 8) Măgar – Mişcare pentru Integrare Spirituală în Absolut(siglă). 9) Marius Marinescu – Vişinul din mijloc! – Mihai Antonescu.10) Religie monoteistă întemeiată în secolul VII de ProfetulMohamed – Biserica Ortodoxă Română (sigla). 11) Prejudiciabile.

Dicţionar: MIAI, VIAR Costel-Alexandru GHEORGHE

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Religioasă

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

De când a început să ningă,nevasta-mea stă nonstop şise uita pe geam...

Dacă se-nteţeşte ninsoarea,cred că-i dau drumul în casă...

***Şeful unui trib de indieni, sătul să-i vadăpe supuşii săi lenevind, îi cheamă la el:– Am citit în stele că va fi o iarnă foartegrea. Tăiaţi şi voi 30 metri cubi de lemne.Aceştia au tăiat şi iarăşi au început sălenevească. Şeful tribului îi cheamă iarăşi:- Am citit în stele că va fi o iarnă şi maigrea, mai tăiaţi 50 metri cubi de lemne.Şi tot aşa.La un moment dat, şeful tribului sună laStarea Vremii: - Fiţi amabili, cum va fi iarna aceasta?- Păi va fi o iarnă deosebit de grea.- Dar între noi fie vorba, cum vă daţiseama? întreabă şeful tribului.- Păi am observat că indienii fac marirezerve de lemne...

***Iarnă grea în Bucureşti, ninsoareabundentă, zăpadă mare, nămeţi. Pe untrotuar, dis-de-dimineaţă, un beţiv înjurade mama focului, până atrase atenţia unuipoliţist.- Ce ai dom’ le, de ce faci scandal?- Domn’ poliţist, hâc, cineva a făcut ocărare pe mijlocul trotuarului, hâc...- Păi foarte frumos din partea lui. Şi ce-icu asta?- Da, dar mie îmi trebuie trei cărări, hâc...


– Editor general – Ion Banu – 0744.682.547; 0753.319.847; 031.805.94.57Redacţia – 031.805.94.56:– Redactor şef – Iosif Pop – 0752.150.146– Secretar general de redacţie – Luminiţa-Angela Muşat– Senior editor – Gheorghe Verman– Publicist comentator – Laura Dobre Zmaranda– Redactor principal – Valentina Şoimu: 0753.319.840– Redactor corector – Oana Petre– Redactori: Traian Dobre, Stelian Ciocoiu, Camelia Moise, Nina Marcu, Dana Măcriş.– Colaboratori: Dan Botănoiu, A.F. Badiu, Teodor Marian, Gheorghe Oproiu, Cristea

Bocioacă, Ileana Cîrstea, Costel-Alexandru Gheorghe, Clement Lupu, Teofilia Banu,Marian Muşat, Teodor Maruşca, Cristina Mateescu, Nicolae Pătruţ, AndreiMoroşanu (Republica Moldova).

– Secretar de redacţie – Mariana Cismaru– Grafică & tehnoredactare – 031.410.07.45:

Mariana Sorescu; Mihaela Vieriu-Eftimiu; Mariana Cismaru.– Marketing: Dana Măcriş – 0722.817.091; 031.410.07.45

e-mail: [email protected]– Compartiment financiar, abonamente-difuzare – ec. Elena Dorobanţu – tel./fax: 031.410.07.44 – dr. Niculae Simion – 0741.217.627 – Dionisie Godeanu

Editura: ALT PRESS TOUR BucureştiDirector general – ing. Ion BANUDirector executiv – ec. Iosif POPDirector dezvoltare: – ing. Nicuşor Oprea-Banu – 0771.62.16.38; 0722.271.338

e-mail: [email protected]ţia: str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.

Pentru corespondenţă: OP 16 CP 39.Tel.: (021) 311.37.11; 031.805.94.56; 031.805.94.57Fax: 311.37.11; 031.815.15.30

E-mail: [email protected] www. lumeasatului.roISSN 1841-5148

Toate drepturile asupra acestei ediţii a revistei suntrezervate SC ALT PRESS TOUR SRL, reprodu cerea (inte -grală sau parţială) a mate rialelor publicate nefiind permisăfără aprobarea, în scris, a editorului. Precizăm că întreagarăspun dere privind corecti tudinea informa ţiilor din articolelepe care le publicăm revine autorilor. (Redacţia)

Tiparul executat la:SC CONPHYS SRL, Rm. VÂLCEATel.: 0250/733.323Director: Dr. Dumitru ŞTEFLEA

www.lumeasatului.ro

www.agro-business.ro

VIZITAŢIVIZITAŢI

Revista este bilunară, respectiv 24 de apariţii pe an. Preţul unui exemplar este de 9 lei, al unui abonament pe 6luni – 108 lei; pe 12 luni – 216 lei. Abonamentele se pot contracta prin poştă sau la redacţie. Contravaloareaabonamentelor va fi depusă în contul SC ALT PRESS TOUR SRL – RC J40/12960/22.07/2005, cod fiscal RO 17809627,COD IBAN RO30RZBR0000060006822736 – deschis la RAIFFEISEN BANK, Bucureşti, Agenţia Lujerului – sau laTrezoreria sectorului 6, COD IBAN RO11TREZ7065069XXX004639. Pe mandatul poştal/ordinul de plată este absolutnecesară specificaţia: „Abonament – Lumea Satului“, adresa şi datele de contact ale abonatului, inclusiv codul fiscalpentru societăţi comerciale, respectiv codul numeric personal pentru persoane fizice.

Relaţii suplimentare pot fi obţinute la sediul redacţiei:str. Moineşti nr. 12, Bl 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti, tel./fax: (021)311.37.11. Pentru corespondenţă: OP 16 CP 39

TALON PENTRU ABONAMENTE - 2011

Firma/persoana solicitantă .............................................................................................................................Cod fiscal (CNP) ..................................................................................... Reg. com. ..........................................Localitatea ............................................................. str. .......................................................................................Nr. ............ bl. ................. sc. ............. et. .............. sect./jud. .............................................................................Banca................................................................... Cont ........................................................................................Am achitat suma de .................................. RON, prin mandatul poştal/ordinul de plată nr. .....................................,din data de ..................., reprezentând contravaloarea unui numãr de ............. abonamente, pe timp de................ luni, respectiv perioada ......... anul ............

Data ......................... Semnătura (ştampila) ..........................

"

Vizitându-ne veţi fi sigur mai bogaţi...Vizitându-ne veţi fi sigur mai bogaţi...

revista nr 1/2011

Documents