revista im - nr.3 (2011)

RevistaI.M.

l-au ţintuit de cruce pe Isus

Ci !

pagina 1 | numarul 3 | aprilie 2011 | Revista IM

Cuprins |

Redactori:Catalina BirjaruElvis BobiMarius PetroviciVictor Ciobanu

APRILIE 2011

COLABORATORI:Fratele Liviu Dragomir

grafica:Catalina Birjaru

Corectura:Cristina BrinzanMarius Petrovici

Biserica "Isus Mantuitorul"Duminica -10:00-12:00

Duminica -18:00-20:00Vineri -18:00-20:00

Str.Dambovitei, nr.9-11, sector 6, Bucuresti

Vino si vezi!

Pronumele eu....................................p.9

Viziunea pastorală..............................p.3

Există fapte.........................................p.5

Peştera decăderii..............................p.13

Curiozităţi........................................p.16

Doctrina...........................................p.17

Ce crezi tu despre..?.........................p.19

Timp Liber........................................p.21

Această revistă se tipăreşte cu ajutorul donaţiilor primite de la cititori. Nu este permisă vânzarea ei! Dacă această revistă este o binecuvântare pentru dumneavoastră şi doriţi să se tipărească în continuare, rugăciunile şi donaţiile dumneavoastră pot face acest lucru posibil. Dumnezeu să vă binecuvânteze!

pastor coordonatorFlorin Stoica

Tu, Duh Sfant....................................p.7

Chiar dacă arăt bine pe dinafară, trebuie să recunosc, pe dinăuntru sun un OU CLOCIT! În schimb tu eşti atât de plin de viaţă, ceva special iese din tine!

Şi eu am fost un ou clocit însă

ISUS a luat stricăciunea mea şi mi-a dat o nouă viaţă în

interior!

"Dar lucrurile acestea au fost scrise pentru ca voi să credeţi că Isus este Hristosul, Fiul lui Dumnezeu; şi, crezând, să aveţi viaţa în Numele Lui. " Ioan 20:31

Puşi în faţa evenimentelor din ultima vreme, care au făcut presa să vuiască şi ne-au umplut căsuţele de mail cu poze zguduitoare din Japonia, suntem cutremuraţi şi ne întrebăm: De ce toate astea? Să rămânem privitori? Să acţionăm? Este incredibil cum o ţară poate fi lovită într-un timp atât de scurt de atâtea urgii. Cu ce au greşit sărmanii oameni rămaşi fără acoperiş deasupra capului? Cum de a permis Dumnezeu toate acestea?

De asemenea, aflam zilele trecute de la fratele pastor Daniel Stanger, cum în Israel a avut loc un atentat şi dintr-un autobuz plin cu oameni, a murit doar o femeie care era evreică mesianică; deci singura care credea în Isus ca Domn şi Mântuitor. Cum de a lăsat Dumnezeu să se întâmple aceasta?

Un lucru este sigur: aceste întrebări greu de înţeles nu sunt ca sa ne pălească încrederea ci, din contră, să ne pună la lucru credinţa şi loialitatea faţă de Dumnezeul Atotcunoscător. Dacă ştii că un părinte îl trece pe copilul său doar prin rele necesare cum ar fi o injecţie sau o farfurie cu spanac, atunci vei accepta că Tatăl nostru care este în ceruri vede imaginea de ansamblu şi alege răul cel mai mic în vederea binelui care vine.

Fratele Daniel Stanger a primit răspuns la întrebarea lui din gura copiiilor săi: "Acea femeie era singura pregătită pentru veşnicie."; noi ce învăţăm din evenimentele din Japonia? Că oamenii au nevoie de ajutor atât fizic cât şi spiritual, având în vedere viaţa ghidată de zeii şi idolii păgâni cărora li se închină. Mâinile noastre nu trebuie să stea leneşe ci să fie unite în rugăciune pentru aceşti oameni, să fie puse la lucru în slujba binelui iar inimile noastre să fie liniştite, tânjind după ceva mai mult decât eforturi de o viaţă pentru lucruri care, într-o secundă, pot fi rase de un val fără să lase urme ale existenţei lor; inimi uimite de nimicnicia noastră dar pline de pace căci suntem în mâna unui Dumnezeu a cărui putere zbârleşte pielea şi lasă fără cuvinte. Cu Dumnezeu chiar nu te poţi pune!

pagina 1 | numarul 3 | aprilie 2011 | Revista IM Revista IM | aprilie 2011 | numarul 3 | pagina 2

| Editorial

În fiecare număr al revistei ne propunem să

ne manifestăm aprecierea faţă de fraţii

din biserica noastră fără de care aceasta nu ar

mai fi la fel.

Citeşte şi rubrica de la pagina 4.

nu ar mai fi

Avem un Dumnezeu puternic!

•Catalina Birjaru


Viziunea pastorala |

In cazul lui Iov observăm că: Diavolul ştia că Dumnezeu se lăuda cu Iov, nu era

vorba de vreo cădere a lui, miza însă pe faptul că Iov era credincios datorită binecuvântărilor primite şi dacă acesta nu le va mai avea, se va depărta de Dumnezeu.Prietenii lui Iov credeau că necazurile lui Iov se datorează unui păcat nemărturisit din viaţa lui. Iov era nedumerit, recunoaşte că nu e fără păcat, dar nu înţelegea unde era problema, este singur şi neînţeles în mijlocul

prietenilor lui, în mijlocul durerilor şi necazurilor, doreşte să vorbească cu Dumnezeu.Dumnezeu era bucuros de Iov şi se lăuda cu viaţa şi trăirea lui, însă El îngăduie ca Iov să treacă prin aceste încercări, pentru ca să dovedească credincioşia lui

Am asistat de curând la o discuţie despre necazurile lui Iov, şi se dezbătea cât de diferită

este realitatea prezentată de Dumnezeu în Biblie, de ceea ce obişnuim să credem noi.

“Problemele vieţii, oricare ar fi acestea,

se rezolvă prin experimentarea

personală a prezenţei lui Dumnezeu”

Iov înaintea îngerilor, acesta să poată să cunoască mai mult pe Dumnezeu după aceste încercări, să fie mai dedicat lui Dumnezeu şi desigur, mai binecuvântat.Observaţi că uneori cele patru personaje implicate: diavolul, prietenii lui Iov, Iov şi Dumnezeu, în situaţiile vieţii, nu au legături între ei, nu au acelaşi gând, nu lucrează împreună. Dumnezeu este singurul care îşi face lucrarea: El o permite, El o opreşte, apoi el răsplăteşte fiecăruia după faptele lui. Ar trebui să ne vedem fiecare de viaţă în dreptul nostru, pentru că la final vom da socoteală pentru ceea ce am făcut noi, e tot ce va conta.Situaţia lui Iov aduce mai multă lumină asupra încercărilor noastre. Fiecare înţelege cum poate, din poziţia în care vede evenimentele. Într-un fel vedea Diavolul, altfel vedeau prietenii lui Iov, altfel vedea Iov şi de asemenea Dumnezeu le vedea pe toate şi ştia că se va sfârşi spre binele lui Iov în final. Dintre toate aceste păreri vedem că singurul relevant este Dumnezeu, şi cei mai neînsemnaţi sunt prietenii lui Iov, ideatic vorbind.

Am trece mai uşor peste încercările vieţii dacă am ţine cont de lecţiile încercării lui Iov:-În experienţele vieţii sunt implicate fiinţe spirituale dincolo de înţelegerea noastră. Deci nu avem toate datele problemei. (Iov 1-3)-O tratare superficială a problemei, face mai mult rău decât bine. (Iov 4-47)-Problemele vieţii, oricare ar fi acestea, se rezolvă prin experimentarea personală a prezenţei lui Dumnezeu şi nicăieri în altă parte. “Urechea mea auzise vorbindu-se de Tine; dar acum ochiul meu Te-a văzut. De aceea mi-e scârbă de mine şi mă pocăiesc în ţărână şi cenuşă” (Iov 42:5-6)


•Lică Mihai; un foarte bun organizator; îl vom vedea in acţiune in tabăra de la vară.•Sora Mariana; pentru ajutorul pe care îl dă la invăţat copiilor.

Citeşte şi rubrica de la pagina 22.•Florin S.

nu ar mai fi


Subiecte controversate |

fapte!

Copil fiind, deseori deosebeam binele şi răul după reacţiile şi mimicile

oamenilor, alteori îmi dădeam seama de greşeala comisă sau de vorba necioplită abia după ce primeam o bătăiţă. Binele şi răul erau ca două culori pictate în acelaşi punct. Pe măsură ce înaintam în vârstă aceste culori treptat se desprindeau încercând să se facă distincte. Mai târziu, societatea a încercat, adesea nesigură, atât cât ştia, să mă înveţe ce acceptă şi ce respinge. Este o înţelepciune pe care deseori nu ne-o însuşim o viaţă

întreagă. Şi eu credeam că aceste banalităţi le învăţăm doar în copilărie!

Însă Hristos, venind în lume, ne face descoperit ceva ce ne este străin, mai exact binele nefiresc, divin. Există fapte care mişcă inimi, schimbă oameni, ceva ce îţi taie respiraţia, există ceva neobişnuit ce putem face, cu alte cuvinte un bine al cărui grad de bunătate depăşeşte normalul. Toţi suntem flămânzi după dragoste şi cât de mult ne încurajează un gest de afecţiune, o vorbă de bunătate, un sacrificiu. Încearcă să uimeşti


pe cineva cu o faptă, ca văzând să-I dea slavă lui Dumnezeu! (Matei 5:16) A doua milă nu o mergem pentru a face sport, ci pentru a dovedi că există ceva măreţ ce înăbuşă orice nedreptate.Există fapte tainice. Este mai uşor să înfăptuim un bine la vedere. Fapta pe care o vede doar Tatăl necesită o doză mai mare de credinţă. “Mulţi oameni îşi trâmbiţează bunătatea, dar cine poate găsi un om credincios?”(Prov 20:6) Ştim că lucrurile făcute la întuneric vor ieşi cândva la lumină. Dar nu doar cele rele vor fi descoperite în Ziua aceea, ci şi cele bune, o rugăciune neştiută de nimeni, o faptă ascunsă de aprecierile lumii, un dar făcut în anonimat. Există fapte dezinteresate, de sacrificiu. Isus ştia că în spatele multor acţiuni de-ale noastre stă o răsplată de la oameni, un folos sau o ţinere a evidenţei, nu e de mirare că ne recomandă ca „stânga noastră să nu ştie ce face dreapta”. Acestea nu ţin

contabilitatea, nu măsoară timpul, nu calculează banii, nu cer nimic în schimb de la oameni, ci aduc bucurie în uitare de sine şi la timpul potrivit binecuvântarea va veni ca o

surpriză, nu ca o datorie. Există fapte... şi

împlinirea lor poate începe

de la noi.

•Victor Ciobanu

Tu,


Creativitate |

Tu, Duh Sfânt al LuminiiTu, Jertfă la Calvar,Tu eşti dovadă a Iubirii,Salvare oferită-n dar.

Un preţ plătit de RegeDin averea-mpărăteascăCa-n inimi s-avem LegeŞi lumea să trăiască.

Apoi la cer Te-ai înălţat,La tronul Tău Divin,Cu promisiunea ce-ai lăsatCă vom primi locaş sublim.

Iar mai târziu jos pe pământ,În locul Tău, ca mângâiereTu ai lăsat pe Duhul SfântSă vină să ne dea putere.

Dar mii şi milioaneDe inimi rătăciteSlujit-au pe SatanaŞi hoardei îndrăcite.

Din negurile vremiiŞi până în prezentAi fost lăsat uităriiTu, Dumnezeu etern.

Câţi de-atunci Te-au înţeles?Câte inimi Te-au primit?Puţini sunt cei ce Te-au ales,Câţiva sunt cei ce Te-au iubit.

Doar unii avut-au biruinţă,Sunt copii ce Te-au urmat,Oameni ce-au avut credinţă...Cuvântul Tău au ascultat.

Popoare tulburi şi pustiiCe-n amăgiri trăiesc.Şi-n viaţa lor ca de stafiiZadarnic timpul irosesc.

Vom întinde mâna oareCătre Sângele Divin?Sânge plin de îndurareCare ne-a scăpat de chin?

•Marius Cristian Petrovici

Duh Sfânt

Tu,

Revista IM | aprilie 2011 | numarul 3 | pagina 8

Galateni 1:11,12 – “...Evanghelia...nu este de obârşie omenească...ci descoperirea lui Hristos.”2 Petru 1:21 – “nici o proorocie n-a fost adusă prin voia omului, ci oamenii au vorbit de la Dumnezeu, mânaţi de Duhul Sfânt.”2 Timotei 3:16 – “Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu...”Ioan 10:35 – “...Scriptura nu poate fi desfiinţată...”Ioel 2:28 – “...voi turna Duhul Meu...şi fiii şi fiicele voastre vor prooroci...”Matei 10:20 – “...Duhul Tatălui vostru va vorbi în voi...”1 Corinteni 2:10 – “...Dumnezeu ni le-a descoperit prin Duhul Său...”1 Corinteni 11:23 – “...am primit de la Domnul ce v-am învăţat...’’

•continuarea la pagina 17

| Doctrina crestina

Orice om chibzuit lucrează cu cunoştinţă, dar nebunul îşi dă la iveală nebunia. - (Prov.13:16) Cunoştinţa este esenţială. Ea ne indică direcţia cea bună si ne ajută să nu orbecăim în întuneric. Importantă în fiecare domeniul al vieţii cunoştinţa este importantă şi în viaţa spirituală căci ne fereşte de manipulare şi influenţe negative. Biblia este harta care duce spre Dumnezeu dându-ne cunoştinţa!

Duh SfântNOI CREDEM ŞI MĂRTURISIM CĂ SFINTELE SCRIPTURI ALE VECHIULUI ŞI NOULUI TESTAMENT SUNT INSPIRATE DE DUHUL SFÂNT. ELE SUNT CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU SCRIS, O REVELAŢIE DUMNEZEIASCĂ PENTRU NEAMUL OMENESC, SUNT IZVORUL FĂRĂ GREŞ AL CONŞTIINŢEI DE DUMNEZEU.

Este greu să spunem dacă un lucru este bun sau rău în lipsa unui etalon. Nu putem ştii tot ce este rău pe lume însă vom recunoaşte când ceva este greşit cunoscând atât de bine adevărul încât să putem simţi orice abatere de la el. Acest cuvânt este Biblia, harta care ne ghideaza paşii pe cărarea plină de ispite şi ne conduce spre Dumnezeu.

Dpagina 9 | numarul 3 | aprilie 2011 | Revista IM

Notiuni crestine de baza |

masca substantivului "egoism" Eu

D Revista IM | aprilie 2011 | numarul 3 | pagina 10

Deşi am dobândit tot ceea ce avem nevoie (confort, condiţii de viaţă sigure, o

slujbă, o familie, un plan de viitor şi speranţe de chiar mai bine) nu suntem mulţumiţi. Uneori nu suntem fericiţi că avem doar un apartament la bloc, bani suficienţi doar pentru un trai modest, prieteni aproape şi o viaţă liniştită; vrem mai mult. Vrem mai mult pentru că ne uităm la televizor şi vedem celebrităţi îmbrăcate cu haine de mii de dolari care etalează maşini ultimul răcnet, care locuiesc în vile somptuoase şi se delectează cu caviar pe insule exotice. Avem impresia că dacă am avea toate acestea am fi multumiţi pentru că lumea ne-ar respecta, am obţine tot ce dorim şi imaginea noastră ar face oamenii să întoarcă privirea; într-un cuvânt, am fi fericiţi. Ne dorim lucrurile acestea pentru că uneori nu suntem conştienţi că nici chiar ceea ce credem că dobândim nu ne aparţine, ci suntem doar administratori a ceea ce ne dă Dumnezeu: ai unor talanţi. Nimic nu ni se cuvine prin definiţie, ci totul este de la Domnul şi poate dispărea aşa cum a apărut. Uneori credem că posesiile noastre, dar nu doar atât, ci şi inteligenţa noastră, frumuseţea noastră, sănătatea noastră, realizările noastre sunt urmate de

un pronume la persoana I: „al meu, datorită mie, pentru mine” când, de fapt, totul poate fi o mască pentru a ascunde un substantiv: egoism.Vedem răutatea din lume şi suntem cutremuraţi, însă nu cumva preferăm să ne dăm la o parte şi să spunem “nu e treaba mea”, interesându-ne mai mult drepturile animalelor şi condiţia mediului decât viaţa fiinţelor umane care mor zilnic lângă noi?

Am citit de curând într-o carte despre o discuţie dintre doi oameni care sună cam aşa: “ - Câteodată aş vrea să-L întreb pe Dumnezeu de ce lasă atâta sărăcie, foame şi nedreptate pe pământ, când ar putea să facă ceva în privinţa asta... - Ce te opreşte? îl întrebă celălalt.- Mă tem că Dumnezeu mă va întreba acelaşi lucru.”Ideea este că schimbarea lumii porneşte chiar de la noi şi nu suntem niciodată prea neînsemnaţi ca să schimbăm ceva. Oameni de-a lungul istoriei au reuşit să schimbe sisteme, concepţii; oameni ca noi care nu erau nici super-eroi, nici nu aveau vreo putere

"Dar cine are bogăţiile lumii acesteia, şi vede pe fratele său

în nevoie, şi îşi abate inima faţă de el, cum rămâne în el

dragostea lui Dumnezeu?"

Eu

supranaturală, ci aveau doar credinţa în puterea transformatoare a lui Cristos. Au fost oameni care au decis să nu rămână martori ai lumii, ci să se implice cu tot ce au avut mai bun, chiar şi dacă munca lor ar fi fost în zadar, asumându-şi riscul să nu vadă rezultatele. Lecţia pe care ar trebui să o învăţăm noi toţi ne-o spune însuşi Dumnezeu: “Noi deci trebuie să ne dăm viaţa pentru fraţi. Dar cine are bogăţiile lumii acesteia, şi vede pe fratele său în nevoie, şi îşi abate inima faţă de el, cum rămâne în el dragostea lui Dumnezeu? Copilaşilor, să nu iubim cu vorba , nici cu limba, ci cu fapta şi cu adevărul.” (1 Ioan 3:16-18) Nu eu sunt important, nu pronumele la persoana I, nici drepturile mele, nici situaţia mea, nici statutul meu “ci în smerenie fiecare să privească pe altul mai presus de el însuşi.” Căci dacă Isus care merită toată slava “ n-a crezut ca un lucru de

apucat să fie deopotrivă cu Dumnezeu, ci s-a dezbrăcat de Sine Însuşi şi a luat chip de rob, făcându-Se asemenea oamenilor”, atunci noi care suntem pleava trecătoare şi spurcaţi de zeci de păcate, cum ne-am putea cere drepturile?Suntem prea comozi şi stăm în faţa calculatorului ore în şir, ieşim în mall-uri şi ne dăm toţi banii pe haine scumpe şi telefoane performante ca să fim văzuţi bine. Pe când, în timpul acesta, există oameni care nu au ce mânca. În ce mai stă creştinismul nostru dacă nu “cercetăm pe orfani şi pe văduve în necazurile lor”. Suntem preocupaţi de “a ne simţi bine în pielea noastră” şi de a ne regăsi “identitatea unică” când mii de oameni trăiesc în suferinţă şi mizerie. “Contezi tu mai mult decât cei 143 de milioane de orfani de pe tot pământul, înfometaţi, abandonaţi şi singuri? Contezi tu mai mult decât milioane de copii ai străzii din America Latină care se ascund pe străduţe înguste sau în clădiri vechi pentru a scăpa de “plutoanele morţii”, alcătuite din poliţişti corupţi, care-i vânează pentru a se amuza? Contezi tu mai mult decat milioane de fetiţe de vârsta şcolii primare ţinute captive în sclavia prostituţiei?


Contezi tu mai mult decât nenumăraţi copii înfometaţi care trăiesc în gropile de gunoi şi mănâncă supă de uliu sau câini morţi pentru a supravieţui? Contezi tu mai mult decât baieţeii din Africa de Sud care au fost forţaţi să ucidă sau să violeze pentru a rămâne în viaţă? Contezi mai mult decât zecile de fetiţe africane de şase ani care au fost brutalizate şi violate în repetate rânduri de către bărbaţi infestaţi cu virusul HIV? “(Leslie Ludy)În timp ce noi participăm la maratoane de filme la cinema şi dăm extraordinar de mulţi bani pentru imaginea noastră şi confortul nostru, oamenii aceştia trăiesc într-o suferinţă pe care nu ne-o putem imagina.Catherine Booth a scris egocentricilor: “Va fi o zi fericită pentru Anglia atunci când femeile creştine îşi vor transfera atenţia de la pudeli şi terrieri către copiii nenorociţi şi înfometaţi”. Domnul m-a întrebat: pe ce pui preţ? şi mi-am dat seama că de prea puţine ori am luat atitudine şi mi-am pus creştinismul în practică. “ Citeşte Luca 14:12-14, citeşte Iacov 2:15-17, Luca 10:25-37, Iov 29:12-17 şi gândeşte-te şi tu la ce trebuie să schimbi în viaţa ta în mod real. Nu o lua ca pe o teorie, ci aplic-o în mod real.

Lumea încă trăieşte în dependenţe, în sclavie, în tortură, discriminare şi judecată. Nu fi printre cei ce ridică pietre să lovească, ci printre cei ce alină răni, căci “Isus nu s-a dus niciodată să-i spună cuiva TE IUBESC! El nu a spus-o, ci a arătat-o. El nu doar ne-a binecuvântat, ci a murit pentru noi. Şi-a dat viaţa pentru tine, iar acum îşi cere să împarţi cu alţii tot ceea ce El ţi-a dăruit” (Jackie Pullenger).


•Catalina Birjaru


Viata noastra cea de toate zilele |

PPeess tteerraaddeeccăăddeerriiii

Ne simţim fără putere, lipsiţi de orice vlagă care ne-ar putea orienta spre ieşire.În peşteră e întuneric, nu mai vedem clar realitatea şi cel mai grav e că nu-l mai vedem pe Dumnezeu. Discernem cu greu chipuri pe care nu cu mult înainte le îmbrăţişam cu drag; când eşti în peşteră nu te mai poţi ruga, eşti plin de amărăciune şi citirea Scripturii parcă nu-ţi mai

Ne plângem deseori de greutăţile şi încercările din viaţa de credinţă; ne îngrijorăm pentru noi înşine (ce vom mânca, cu ce ne vom îmbrăca, cum vom plăti rata la bancă, când vom găsi serviciu... etc) ne îngrijorăm pentru cei dragi ai noştri, ne îngrijorăm atât pentru starea naţiunii noastre, cât şi pentru cea globală a lumii. De multe ori ne este frică şi ne vedem singuri în mijlocul acestui haos global unde fiecare aleargă pentru el însuşi, scopul desigur scuzând mijloacele; suntem ca Ilie odinioară, plini de teamă şi cu un sentiment fatal de auto-desconsiderare: ne aşezăm sub ienupărul nostru (computer, televizor, sport, muzică, muncă) urmând ca mai apoi să ne ascundem în peştera gândurilor noastre, gânduri care ne bombardează precum au făcut-o americanii în august 1945 asupra oraşelor japoneze Hiroshima şi Nagasaki.

aduce nicio descoperire duhovnicească. În peşteră, realitatea devine subiectivă, recurgi la decizii pripite, astăzi zici una, mâine faci alta, ce făceai până mai ieri cu o reală uşurinţă şi dezinvoltură, azi, în peşteră, şi se pare de-a dreptul imposibil. În al doilea rând, în peşteră e rece şi umezeală. Spaţiul peşterii noastre spirituale nu ne face bine deloc, ci mai mult, ne îmbolnăveşte, ne slăbeşte, ne seacă de orice speranţă vindecătoare, tindem să credem că suntem captivii ei irecuperabili.Un credincios aflat în peştera decăderii devine slab, dacă făcea o lucrare pentru Domnul, n-o mai face sau dacă o face e doar că trebuie; el nu se mai crede în stare, crede că

Dumnezeu l-a părăsit.În ultimul rând, aşa cum Ilie şi-a lăsat slujitorul la poalele muntelui, credinciosul aflat în peşteră doreşte să fie singur: nimeni nu te mai înţelege, nici familia şi nici prietenii cei mai apropiaţi. Vrei să fii singur şi uitat de ceilalţi, numai că în peşteră nu eşti chiar aşa de singur cum credeai; de obicei, aici vieţuiesc tot felul de animale, păsări şi insecte care cu siguranţă nu sunt dispuse să împartă "căldura"


PPeess tteerraaddeeccăăddeerriiii

"Spaţiul peşterii noastre spirituale nu ne face bine

deloc, ci mai mult, ne îmbolnăveşte, ne slăbeşe,

ne seacă de orice speranţă vindecătoare..."


peşterii cu tine. Cel mai de temut animal al peşterii e şarpele cel vechi care vine asupra ta şi vrea să te anihileze; astfel el este generatorul tuturor gândurilor necurate de auto-desconsiderare, refugiul în singurătate, dorinţa de a nu mai trăi.La prima vedere am zice că odată ajuns în peşteră nu mai este cale de ieşire. Aşa a crezut şi Ilie, numai că, pe când şarpele se pregătea să-l înghită, la gura peşterii apare Dumnezeu. Salvarea venise pentru Ilie: "Domnul i-a zis: Ieşi şi stai pe munte înaintea Domnului!". (1 Împ.19:11)Drag cititor al acestui articol, nu ştiu care este starea ta, dar dacă te afli şi tu în peşteră ca Ilie odinioară, Domnul vine la tine şi-ţi zice: "Ieşi afară, ieşi din întuneric şi umezeală, vino la lumină, vreau să te folosesc din nou". Îndrăzneşte să crezi în Domnul tău pentru că El cu adevărat poate şi vrea să te elibereze şi vrea să te folosească din nou. Închei îndemnându-mă pe mine şi pe voi să fim plini de credinţă în Domnul nostru!"Domnul i-a zis lui Avraam: Este oare ceva prea greu pentru Domnul?" (Geneza 18:14)

•Elvis Bobi


| Curiozitati

despre o planeta

FASCINANTĂ!Slăvit să-i fie Creatorul!

•Elvis Bobi

1.Un cal adult poate consuma într-un an o cantitate de hrană ce depăşeşte de 7 ori propria sa greutate.2. Ştiţi care sunt cei mai mari consumatori de fast-food de pe planetă? Răspunsul corect este... chinezii. 41% dintre chinezi mănâncă, cel puţin o dată pe săptămână la un restaurant fast-food. Doar 35% dintre americani fac acest lucru.3. Există mai mulţi oameni care învaţă limba engleză în China decât cei care o vorbesc oficial in Statele Unite (peste 300 de milioane).4. Numai în SUA există aproximativ 7.000 de tigri ţinuţi ca animale de casă.5.In anul 2004, un studiu arată că una din şase fetiţe intră în perioada de pubertate la vârsta de 8 ani. In urmă cu un secol, doar o fetiţă din 100 atingea pubertatea la aceeaşi vârstă. 6.Până în prezent, Congresul american a alocat o sumă de 152.600.000.000 de dolari pentru războiul din Irak. Suma ar fi fost suficientă pentru a ridica 17.500 de şcoli.7.Doar 5% din suprafaţa acoperită de oceane pe Terra a fost cartografiată atât de detaliat pe cât a fost suprafaţa planetei Marte.8. Vă gândiţi să jucaţi la loterie? Atunci ar trebui să ştiţi că există mult mai multe şanse să muriţi în drum spre o reprezentanţă a loteriei decât să câştigaţi marele premiu la oricare dintre loteriile lumii.9. Dacă vorbiţi la telefonul mobil timp de o oră, numărul bacteriilor din urechea voastră va creşte de cel puţin 700 de ori. (cine o fi plătit să numere bacteriile ?)10. Anvergura aripilor unui Boeing 747 este mai mare decât distanţa parcursă de fraţii Wright in primul lor zbor.11.Circa 12 copii sunt oferiţi zilnic, în maternităţi, altor mame decât cele naturale. Această statistică include toate ţările lumii. (morala: mamele să păstreze legătura cu restul pacientelor din salon si să se mai viziteze..., văd ele când mai cresc copiii, cu cine seamănă ...)


Doctrina crestina II |

••ccoonnttiinnuuaarreeaa ddee llaa ppaaggiinnaa 88

BIBLIA - CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU SCRIS PRIN INSPIRAŢIA DUHULUI SFÂNT ESTE SINGURA REGULĂ ŞI NORMĂ DE CREDINCIOŞIE ŞI PURTARE ÎN VIAŢA ACEASTA.

Efeseni 1:13 – “...după ce aţi auzit Cuvântul adevărului (Evanghelia mântuirii voastre), aţi crezut...”2 Timotei 1:13 – “Dreptarul învăţăturilor sănătoase...ţine-l cu credinţa...”Romani 10:17 – “...credinţa vine în urma auzirii; iar auzirea vine prin Cuvântul Lui (Dumnezeu) Hristos.”2 Timotei 3:16,17 – “Scriptura...este de

folos...pentru ca omul lui Dumnezeu să fie desăvârşit şi cu totul destoinic pentru orice lucrare bună.”Psalmul 119:105 – “Cuvântul Tău este o candelă pentru picioarele mele.”

BIBLIA ESTE SINGURA AUTORITATE ÎN MATERIE DE RELIGIE; EA ESTE SUFICIENTĂ PENTRU ÎNVĂŢĂTURA NOASTRĂ. ASTFEL NU ESTE NEVOIE DE SPRIJINUL TRADIŢIEI.

Matei 15:6 – “...aţi desfiinţat Cuvântul lui Dumnezeu în folosul datinei voastre.”Ioan 17:17 – “Cuvântul Tău este adevărul.”Ioan 5:39 – “...cercetaţi Scripturile...”Isaia 34:16 – “Căutaţi în cartea Domnului şi citiţi...”Faptele Apostolilor 17:11 – “...cercetau Scripturile...”Ioan 20:31 – “...lucrurile acestea au fost scrise ca voi să credeţi că Isus este Hristosul, Fiul lui Dumnezeu, şi crezând să aveţi viaţa veşnică...”

• Fratele L.D.


Ionatan Putineanu; pentru excursiile foarte frumoase pe care le organizează.Gabi Tarniceru; un foarte bun toboşar!Sora Leonte; are grijă cu dedicare de florile si curăţenia bisericii.

Oricine poate lua parte la această

rubrică scriind pe un bilet motivul de

apreciere sau mulţumire faţă de

un frate din biserică şi aducându-l unui membru din echipa

redacţiei. nu ar mai fi

| Evenimente

Locaţia: Brădăţel.

Retezatpreţ: 280 RON

Mâncare Trasee

PărtăşieStudiu

Distracţie şiAmintiri incluse în

preţ!

Pentru detalii şi înscriere la Lică Mihai,

Cătălina Birjaru sau Silvia Baumgarten

• Fratele L.D.

1.Cu ocazia sărbătoririi morţii şi învierii DOMNULUI ISUS HRISTOS, echipa resursecrestine.ro vă propune un concurs de mărturii sub numele “Şi eu L-am răstignit!” Până în data de 21 aprilie 2011, oricine doreşte să participe la concurs, trebuie să adauge o mărturie personală pe site-ul resursecrestine.ro. Pentru detalii, regulament si premii pe stiricrestine.ro2. Braşovul Evanghelic si site-ul ştiri creştine. ro propun a XII-a ediţie tema concursului de fotografie pe tema: „Apoi Domnul Dumnezeu a sădit o gradină în Eden…” Gen. 2.8 Dacă aveţi imagini care se încadrează în această tematică sau v-aţi hotărât să vă încercaţi talentul, trimiteţi cel mult două fotografii în format digital, la adresa: [email protected]. Detalii, regulament si premii pe stiri crestine.ro


Pe calea credintei |

De cele mai multe ori, atunci când facem ceva ne dorim un feedback, o părere a

celor din jurul nostru cu privire la ceea ce am realizat. Ne dorim să ştim ce cred oamenii despre noi. La fel a făcut şi Domnul Isus atunci când i-a întrebat pe ucenici: „Cine zic oamenii că sunt Eu?” (Matei 16.13). Deoarece Isus este Fiul lui Dumnezeu, El ştia deja care erau gândurile atât ale oamenilor obişnuiţi, cât şi ale apostolilor cu privire la persoana Lui, dar vroia să extragă de pe buzele lor aceste cuvinte uşor de înţeles: „Tu eşti Hristosul, Fiul Dumnezeului celui viu!” (Matei 16.16); aceste cuvinte declarative care să se transmită prin Evanghelii şi care să ia loc în inimile noastre. Dumnezeu a cerut şi a obţinut acest răspuns prin care şi-a

pecetluit înaintea omenirii planul Său divin. La fel cum noi, cei din redacţie, ne semnăm articolele cu numele noastre, exact la fel şi-a semnat Mesia lucrarea Sa pe pământ.

Cuvintele pe care le rostim sunt ca şi o declaraţie; ele rămân ca o pecete în inima şi în credinţa fiecăruia. De aceea trebuie să avem grijă la ceea ce rostim cu buzele, căci ne va influenţa felul cum vom vedea lucrurile despre care am vorbit. Mărturisirea cu gura rămâne un element important în viaţa de credinţă. Ceea ce spunem creează o imagine atât celor din jur, cât şi nouă înşine. Cine dorea să întărească un fapt îşi dădea cuvântul, fapt care însemna că întreaga lui imagine şi identitate erau puse în joc.

CCEE CCRREEZZII TTUU DDEESSPPRREE......??


„Cine zic oamenii că sunt Eu?” – Cum vezi tu oamenii.. credinţa... Biserica... pe Dumnezeu? Care este percepţia ta faţă de toate acestea? Este Dumnezeul din inima ta un Dumnezeu mare, puternic, înfricoşător, sfânt, drept, iubitor? Sau Dumnezeul tău se află undeva sus, în cer, suficient de departe încât să nu se implice activ în viaţa ta? Cum îl vezi tu pe Dumnezeu afectează credinţa şi viaţa ta în aşa măsură încât poate s-o întărească sau să o facă să fie superficială. Ceea ce crezi tu despre Biserică te va face s-o iubeşti cu adevărat sau să nu o respecţi.

Percepţia proprie este un intrument care ne ajută să creştem (în înţelegere, în credinţă, în dragoste) sau să ne împiedicăm de obstacole imaginare. Deşi se aseamănă cu autosugestia, percepţia este un fapt diferit. În primul rând, cele două izvorăsc din surse diferite. Despre percepţie (sau viziune, cum îmi place s-o mai numesc) ne spune chiar Isus în acelaşi fragment evanghelic: „...fiindcă nu carnea şi sângele ţi-a descoperit lucrul acesta, ci Tatăl Meu care este în ceruri.” (Matei 16.17). Ceea ce

înseamnă că de la Dumnezeu primim viziunea, o mărturisim cu gura şi se întăreşte ca şi credinţă în inima noastră. Dumnezeul cerului şi al pământului ni se descoperă şi noi, dacă îl primim, facem acea mărturisire de credinţă şi ne spunem mărturia personală, care rămâne întipărită în interiorul nostru. În timp ce autosugestia vine din mintea noastră, din dorinţa de a obţine ceva.În al doilea rând, diferenţa între autosugestie şi viziune mai constă şi în manifestare: prima reprezintă un gând imperativ, un îndemn (voi reuşi, voi câştiga etc.), pe când a doua, după cum am prezentat mai sus, este o declaraţie (Dumnezeu este veşnic).„Cine zic oamenii că sunt Eu?” – După un răspuns potrivit, vine şi efectul. Vedem ce i-a pregătit Isus apostolului Petru pentru declaraţia pe care a făcut-o: „tu eşti Petru (piatra), şi pe această piatră voi zidi Biserica Mea, şi porţile Locuinţei morţilor nu o vor birui.” Eu cred că Dumnezeu ne iubeşte, rămânând acelaşi Dumnezeu drept, sfânt şi atotputernic care a creat Universul, care există şi azi şi la care vom ajunge după ce ne vom sfârşi traiul pe acest pământ. El este aproape de inima mea şi va domni în veci! Amin!

•Marius Petrovici

"CUVINTELE PE CARE LE ROSTIM SUNT CA ŞI O

DECLARAŢIE"

| RecomandariTimp Liber |

pagina 21 | numarul 2 | martie 2011 | Revista IM

Ioan BunaciuCartea reprezintă o contribuţie esenţială pe care autorul o aduce în dezbaterea actuală legată de lucrarea Duhului Sânt, ţinând cont de diferenţele teologice dintre confesiunile creştine.

CARTEA LUNII:

Crezi că este înţelept să pui toate ouălele într-un singur

coş?

Vai, dar am încredere doar în

ACEST coş!

" Şi din pricina aceasta sufăr aceste lucruri; dar nu mi-e ruşine, căci ştiu în cine am crezut. Şi sunt încredinţat că El are putere să păzească ce

I-am încredinţat până în ziua aceea." Timotei 1:12

I

cartifilmeradio

cadouriexcursiirevisteblogurisite-urimuzicaculturadrumetiijocurifoto

sportbisericiconferinte

teatrudesenecitatechestiiamuzante

ideipredicisfaturi

vernisajeceaiinfo

spectacole

si voie buna


...cei care înţeleg viziunea şi sunt gata să-L urmeze pe Miel oriunde îi conduce, şi în timp ce Îl urmează,

în acest spirit de aventură voioasă, calea devine limpede înaintea

lor şi li se dă puterea de a-şi împlini

chemarea cea înaltă. Ei sunt aceia care au curajul să învingă

convenţiile, cei cărora nu le pasă deloc de

ceea ce gândeşte lumea despre ei, deoarece sunt

cu totul prinşi de realitatea

extraordinara a lui Hristos."

Episcop Barley

Aceasta este o modalitate de a te curăţa de păcatele pe care le-ai trecut cu vederea, păcate nemărturisite.Aceştia sunt paşii pe care trebuie să-i urmezi:1. Recunoaşte-ţi păcatul, vorbeşte despre asta cu Dumnezeu,2.Cere iertare Domnului pentru greşeala ta.3.Ia-o pe o cale nouă, diferită. Cu alte cuvinte, pocăieşte-te. Schimbă ceea ce te face să păcătuieşti.4. Cere-I lui Dumnezeu să-ţi arate dacă mai trebuie făcut ceva în acea problemă. Uneori Duhul te va pune să îi ceri iertare celui implicat în păcatul tău sau să recompensezi în vreun fel daunele.Tratează procesul cu seriozitate si meditează asupra unei întrebări oricât de mult timp ai nevoie.1. Ai tratat pe cineva mai bine decât pe alţii datorită hainelor pe care le poarta, modului în care vorbea, culorii pielii sau faptului că îţi putea fi de ajutor?2. Ai rănit pe cineva prin modul în care i-ai vorbit sau modul în care l-ai tratat? Ai adus cuiva, prin acţiunile sau atitudinea ta, mânie sau frustrare?3. Te-ai răzbunat vreodată? Ai "egalat scorurile" în vreun fel in care să faci un rău cuiva sau să-i strici reputaţia?

•setapartgirl.com

RevistaI.M.

revista im - nr.3 (2011)

Documents