revista august 2011

august 2011 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor 1

SUMAR

FISCALITATE

Impozitarea profituluila organizaþiile nonprofit– Mihai Tãnase

AUDIT

Instrumente practice pentruevaluarea riscului afaceriiîn auditul financiar (II)– Alexandru Coracioni

OPINII

De ce se modificã Ordonanþade urgenþã a Guvernuluinr. 44/2008 pentru persoanelefizice autorizate? – VirginiaGreceanu

LEGISLAÞIECOMENTATÃ

BIBLIOTECADE SPECIALITATE

CECCAR – 90 de ani de istorie

STUDII ªICERCETÃRI

Factorii determinanþi aiperformanþei companiilorIT – o nouã perspectivã (II)– Sergiu Petricã

PRACTICÃCONTABILÃ

Tratamentul fiscal aferentreevaluãrii imobilizãrilorcorporale (I) – Vasile Rãileanu,Cristian Rapcencu

Aspecte tipice ale situaþiilorfinanciare anuale laorganizaþiile nonprofit– Delia Corina Mihãlþan

CONTABILITATE ªICONTROL DE GESTIUNE

Pledoarie pentru metodade calculaþie ABC(Activity Based Costing)– Câteva probleme ºi soluþii– Ioan Beudean

FINANÞELEÎNTREPRINDERII

Impactul crizei financiareasupra performanþelorsocietãþilor bancareromâneºti – Violeta Ursachi

04

26

49

59

53

32

61

39

45

20

68

CONTENTS

TAXATION

Profit Taxation in Non-profitOrganizations – Mihai Tãnase

AUDIT

Practical Instruments forBusiness Risk Assessmentin Financial Audit (II)– Alexandru Coracioni

OPINIONS

Why Is the EmergencyOrdinance of the Governmentno. 44/2008 Modified forAuthorized Natural Persons?– Virginia Greceanu

ANALYZEDLEGISLATION

SPECIALIZEDLIBRARY

CECCAR – 90 Years of History

STUDIES ANDRESEARCHES

The Main Factors in ITCompanies’ Performance– a New Perspective (II)– Sergiu Petricã

ACCOUNTINGPRACTICE

Fiscal Treatment for Property,Plant and EquipmentRevaluation (I) – VasileRãileanu, Cristian Rapcencu

Typical Aspects of AnnualFinancial Statements atNon-profit Organizations– Delia Corina Mihãlþan

MANAGEMENTACCOUNTINGAND CONTROL

Advocacy for the ABC(Activity Based Costing)Calculation Method– Some Problems andSolutions – Ioan Beudean

ENTREPRISEFINANCE

The Financial Crisis Impacton the Performances ofthe Romanian BankingSocieties – Violeta Ursachi

04

26

49

59

53

32

61

39

45

20

68

SOMMAIRE

FISCALITE

L’impôt sur le profit dansles organisations non-profit– Mihai Tãnase

AUDIT

Des instruments pratiquesconcernant l’évaluation derisque des affaires dans l’auditfinancier (II) – AlexandruCoracioni

OPINIONS

Pourquoi on modifiel’Ordonnance d’urgence duGouvernement no. 44/2008pour les personnes physiquesautorisées? – Virginia Greceanu

COMMENTAIRESUR LA LEGISLATION

BIBLIOTHEQUEDE SPECIALITE

CECCAR – 90 années d’histoire

ETUDES ETRECHERCHES

Les facteurs déterminants dela performance des entreprisesIT – une nouvelle perspective(II) – Sergiu Petricã

PRATIQUECOMPTABLE

Le traitement fiscalconcernant la réévaluationdes immobilisationscorporelles (I) – VasileRãileanu, Cristian Rapcencu

Des aspects typiques desétats financiers annuelsdes organisations non-profit– Delia Corina Mihãlþan

COMPTABILITE ETCONTROLE DE GESTION

Plaidoyer pour la méthodede calcul ABC (Activity BasedCosting) – Des problèmes etdes solutions – Ioan Beudean

FINANCESDE L’ENTREPRISE

L’impact de la crise financièresur les performances dessociétés bancaires roumaines– Violeta Ursachi

04

26

49

59

53

32

61

39

45

20

68

4 Contabilitatea, expertiza ºi auditul afacerilor august 2011

ANUNTANUNTANUNTANUNTANUNT

Cu ocazia aniversãrii a 90 de ani de laCu ocazia aniversãrii a 90 de ani de laCu ocazia aniversãrii a 90 de ani de laCu ocazia aniversãrii a 90 de ani de laCu ocazia aniversãrii a 90 de ani de laînfiintarea Corpului Expertilor Contabili siînfiintarea Corpului Expertilor Contabili siînfiintarea Corpului Expertilor Contabili siînfiintarea Corpului Expertilor Contabili siînfiintarea Corpului Expertilor Contabili si

Contabililor Autorizati din România în anul 1921,Contabililor Autorizati din România în anul 1921,Contabililor Autorizati din România în anul 1921,Contabililor Autorizati din România în anul 1921,Contabililor Autorizati din România în anul 1921,membrii si simpatizantii CECCARmembrii si simpatizantii CECCARmembrii si simpatizantii CECCARmembrii si simpatizantii CECCARmembrii si simpatizantii CECCAR

sunt invitati sã participe la acest eveniment,sunt invitati sã participe la acest eveniment,sunt invitati sã participe la acest eveniment,sunt invitati sã participe la acest eveniment,sunt invitati sã participe la acest eveniment,care va avea loc pe data de 21 septembrie, ora 11,care va avea loc pe data de 21 septembrie, ora 11,care va avea loc pe data de 21 septembrie, ora 11,care va avea loc pe data de 21 septembrie, ora 11,care va avea loc pe data de 21 septembrie, ora 11,

la sediul filialelor teritoriale.la sediul filialelor teritoriale.la sediul filialelor teritoriale.la sediul filialelor teritoriale.la sediul filialelor teritoriale.

Tot cu aceastã ocazie se va sãrbãtori siTot cu aceastã ocazie se va sãrbãtori siTot cu aceastã ocazie se va sãrbãtori siTot cu aceastã ocazie se va sãrbãtori siTot cu aceastã ocazie se va sãrbãtori siZiua Nationalã a Contabilului Român.Ziua Nationalã a Contabilului Român.Ziua Nationalã a Contabilului Român.Ziua Nationalã a Contabilului Român.Ziua Nationalã a Contabilului Român.

La Multi Ani!La Multi Ani!La Multi Ani!La Multi Ani!La Multi Ani!

,,,,,

,,,,,

,,,,, ,,,,,,,,,,

,,,,,

,,,,,,,,,, ,,,,,

,,,,,

,,,,,

,,,,,


Cartea omagialã cu titlul „Drumuri prin memoria profesieicontabile” a fost editatã cu ocazia aniversãrii a 90 de

ani de la crearea CECCAR, dorind parcã sã dovedeascã faptul cãorganismul profesiei contabile din România este printre cele maivârstnice din Europa, cã existã o anume tradiþie, un trecut respectatcu care profesioniºtii contabili se mândresc, ceea ce constituie obazã solidã pentru noi evoluþii ale profesiei contabile din România;lucrarea întregeºte „memoria” profesiei contabile din România cuevenimente, fapte ºi lupte ale ultimilor 20 de ani. Ea dã expresiedrumurilor ºi aºezãrilor noi pe care profesia în plin proces de reformãle-a cunoscut, s-a confruntat cu ele ºi le-a tradus în realitãþi.

Totodatã, cartea este ºi o evocare a realizãrilor, dar ºi o preþuirea activitãþii preºedintelui CECCAR, profesorul universitar doctor îneconomie Marin Toma, în calitatea sa de autor ºi de lider al profesieicontabile moderne, fiind o reprezentare fidelã ºi de referinþã a con-tribuþiei acestuia la dobândirea de aºezãri noi, care legitimeazãcultura profesiei libere de contabil.

DRUMURI PRIN MEMORIA PROFESIEI CONTABILE

Autor: Prof. univ. dr. Marin Toma

Se spune, în general, cã cine nu cunoaºte sauignorã trecutul nu poate înþelege prezentul

ºi nici sã prefigureze viitorul într-un domeniu sau altulal activitãþilor umane sau la nivel global.

În cercetarea creaþiei ºtiinþifice contabile dinRomânia, cunoaºterea insuficientã a experienþelortransmise de predecesori duce în mod inevitabil larepetarea eforturilor, la inutile „redescoperiri” saupoate orienta cercetarea în direcþii greºite, care ar fiputut fi evitate; pe de altã parte, atitudinea justã faþãde moºtenirea ºtiinþificã are o mare importanþã înopera de fãurire a culturii unui popor.

Aniversarea a 90 de ani de la înfiinþarea Corpuluieste un prilej pentru a aduce un omagiu, inclusiv prinintermediul acestei lucrãri, celor care au luptat sauau sprijinit înfiinþarea ºi reînfiinþarea Corpului ºi celorcare au asigurat buna organizare ºi funcþionare a

sa – structurilor alese ºi celor executive – ºi, nu în ultimul rând, membrilor CECCAR care au asiguratunitatea ºi au dat puterea ºi resursele necesare realizãrii strategiilor de dezvoltare ale profesieicontabile în România în cei 90 de ani de existenþã.

1921-2011CECCAR – 90 DE ANI DE ISTORIE


CECCAR90 de ani de istorie

,Renasterea Corpului: 1990-2010

Perioada 1990-1994

În luna ianuarie 1990 renãºtea Corpul Experþilor Contabili ºi Contabililor Autorizaþi din România,organismul care a reprezentat din anul 1921 pânã în anul 1951 profesiunea contabilã româneascã.

Organizarea din anul 1990 a CECCAR a început sub un acoperiº comun cu cea a experþilor tehnici,care funcþionau la un loc cu experþii contabili ca urmare a reglementãrii fãcute prin Decretul nr. 79/1991.

În urma intervenþiei specialiºtilor din Europa de Vest, care au atras atenþia asupra faptului cã experþiicontabili reprezintã o profesie reglementatã separat în toatã lumea liberã, care nu poate fi reglementatã laun loc cu expertiza tehnicã, Corpul îºi constituie un Comitet de iniþiativã pentru reorganizarea asociaþiei,solicitându-se o modificare a înregistrãrii fãcute în 1990 ºi obþinându-se Sentinþa nr. 33 din 12 octombrie1991 prin care se înfiinþau douã Corpuri independente: Corpul experþilor contabili ºi Corpul experþilortehnici, cu gestiuni ºi conduceri separate.

Activitatea Comitetului de iniþiativã a fost deosebit de intensã, printre rezultatele cele mai semnificativenumãrându-se organizarea a 30 de filiale judeþene ale Corpului, prin intermediul cãrora s-a procedat lamobilizarea experþilor pentru instruire, orientarea spre economia de piaþã a preocupãrilor profesionale,cunoaºterea unor noutãþi din activitatea unor organizaþii similare occidentale.

Prima Adunare generalã a CorpuluiLa prima Adunare generalã a Corpului, din data de 9 mai 1992, la care au participat cei 26 de membri

fondatori, a fost ales Comitetul de conducere al Corpului, format din: Gheorghe Butnariu – preºedinte; Mircea Cristea – vicepreºedinte; Marin Toma – vicepreºedinte; Dimitrie Constantinescu – secretar general; Constantin Topciu – membru; Nicolae Popescu – membru; Viorel Bâscã – membru; Gheorghe Postolea – membru; Dumitru Popescu – membru.

Cu aceastã ocazie s-au luat o serie de hotãrâri deosebit de importante, astfel: reînfiinþarea vechii asociaþii a contabililor au-

torizaþi ºi experþilor contabili din România, constituitãîn anul 1921, care deþinea deja un renume european;

reorganizarea Corpului ca persoanã juridicãproprie ºi cu un statut adaptat la proiectul de legedepus la Parlament conform art. 41 din Legea conta-bilitãþii.

Prima Conferinþã Naþionalã a CECCARÎn data de 22 mai 1993 are loc prima Conferinþã

Naþionalã a CECCAR, desfãºuratã la Bucureºti, înAula Academiei de Studii Economice. Au fost prezenþi80 de delegaþi ai celor 35 de filiale judeþene. Prima Conferinþã Naþionalã a CECCAR – Bucureºti, 1993


Primul Birou Permanent al CECCAR(de la stânga la dreapta: Mircea Cristea, Niculae Feleagã,

Mihai Ristea, Marin Toma ºi Victor Munteanu)

Cu aceastã ocazie s-au ales noile structuri de con-ducere ºi primul Birou Permanent al CECCAR, formatdin:

Marin Toma – preºedinte; Mihai Ristea – vicepreºedinte; Niculae Feleagã – vicepreºedinte; Mircea Cristea – vicepreºedinte.

De asemenea, s-au aprobat: primul Program deactivitate al Corpului, Statutul ºi Codul deontologic alprofesiilor de expert contabil ºi de contabil autorizatºi primele organigrame funcþionale la nivel central ºiteritorial ale Corpului.

Prima Conferinþã Naþionalã a Corpului a trasatdouã mari obiective principale ale CECCAR, ºi anume:

promovarea profesiilor de expert contabil ºide contabil autorizat în România ca profesii libere în sprijinul agenþilor economici în conformitate cudoctrina ºi standardele internaþionale;

deschiderea unei noi viziuni spre o economie de piaþã liberã, în care profesioniºtii contabili, repre-zentând principalul partener pentru agenþii economici, pot preveni fenomenele de incertitudine ºi risc pebaza informaþiilor ºi analizelor financiar-contabile pertinente realizate de aceºtia în calitate de experþicontabili ºi contabili autorizaþi.

Biroul Permanent al Consiliului Superior a elaborat ºi a înaintat Parlamentului României Legea Corpului,care aprobã, prin Ordonanþa Guvernului nr. 65/1994, organizarea activitãþii de expertizã contabilã ºi acontabililor autorizaþi, ratificatã ulterior prin Legea nr. 42/1995, devenind Legea Corpului.

Dupã apariþia Ordonanþei Guvernului nr. 65/1994 a fost organizatã, în data de 24 noiembrie 1994,Conferinþa Naþionalã a CECCAR. Cu aceastã ocazie, delegaþii au ales organele de conducere ºi BiroulPermanent, format din:

Marin Toma – preºedinte; Mihai Ristea – vicepreºedinte; Cãlin Oprea – vicepreºedinte; Niculae Feleagã – vicepreºedinte; Mircea Boulescu – vicepreºedinte; Mircea Cristea – vicepreºedinte; Viorica Niculae – vicepreºedinte.

Primul Congres al Profesiei ContabileAnul 1994 este ºi anul în care s-a desfãºurat pri-

mul Congres al Profesiei Contabile din România dedupã perioada interbelicã.

Congresul, desfãºurat la Bucureºti în zilele de20-21 octombrie 1994, cu prezenþa a 300 de partici-panþi, dintre care 52 din afara þãrii noastre, a avut cadevizã „Profesia contabilã între prezent ºi viitor”, iar ca temã centralã, „Profesia contabilã în România – rolºi importanþã în economia de piaþã”.

Anul 1995

Anul 1995 a reprezentat pentru CECCAR continuarea drumului spre reforma profesiei contabile dinRomânia. În acest an a apãrut Legea nr. 42/1995 pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 65 din 19 august1994 privind organizarea activitãþii de expertizã contabilã ºi a contabililor autorizaþi ºi a fost emisã HotãrâreaGuvernului nr. 316/1995, prin care s-a aprobat Regulamentul privind organizarea examenelor pentrudobândirea calitãþii de expert contabil ºi de contabil autorizat. De asemenea, a fost aprobat Regulamentulde organizare ºi funcþionare al CECCAR ºi Codul privind conduita eticã ºi profesionalã a experþilor contabiliºi contabililor autorizaþi din România.

Primul Congres al Profesiei Contabile din România– Bucureºti, 1994


Semnarea acordului de cooperare bilateralãcu institutele din Anglia, Scoþia ºi Irlanda

Congresul al XI-lea al Profesiei Contabile din România– Sibiu, 1996

Ca urmare, în acest an s-a organizat prima sesiune de examene pentru obþinerea calitãþii de expertcontabil ºi de contabil autorizat.

La examenul pentru dobândirea calitãþii de contabil autorizat au participat 10.223 de candidaþi din toatejudeþele ºi din municipiul Bucureºti (cu excepþia judeþului Giurgiu), fiind declaraþi admiºi ºi primind calitateade contabil autorizat 9.205 (90%), din care 3.646 (39,6%) cu studii superioare ºi 5.559 (60,4%) cu studii medii.

Pentru dobândirea calitãþii de expert contabil, în anul 1995 s-a organizat sesiunea de examene la unnumãr de 28 de centre, la care au fost arondate filialele care nu au avut minim 50 de candidaþi înscriºi. Aufost înscriºi 4.357 de candidaþi, din care au fost admiºi 3.061 (70,2%).

O premierã în activitãþile profesioniºtilor contabili români a fost aprobarea de cãtre Conferinþa Naþionalãdin luna octombrie 1995 a „Normelor de audit financiar ºi certificarea bilanþului contabil”.

În conformitate cu Hotãrârea Conferinþei Naþionale a CECCAR din 23 noiembrie 1994, ConsiliulSuperior a aprobat Normele nr. 14/1995 privind formarea continuã a membrilor sãi.

Un moment de referinþã în viaþa Corpului, cuadevãrat istoric, îl reprezintã þinerea în aceastã peri-oadã a Conferinþei Naþionale extraordinare, care înluna octombrie 1995 a aprobat normele fundamentalede bazã ale existenþei ºi funcþionãrii Corpului: Regu-lamentul de organizare ºi funcþionare ºi Codul privindconduita eticã ºi profesionalã a experþilor contabiliºi contabililor autorizaþi din România.

În luna decembrie 1995 s-a încheiat primulacord de cooperare bilateralã cu primele trei mariinstitute din Anglia, Scoþia ºi Irlanda, care cuprindeaprevederi net în avantajul profesiei contabile.

Anul 1996

În calitatea sa de persoanã juridicã de utilitate publicã ºi autonomã, în anul 1996, CECCAR se afla înplinã ascensiune de afirmare în economia româneascã, precum ºi în mediul internaþional.

Prima acþiune de anvergurã a demarat încã din luna ianuarie 1996 ºi a marcat o premierã de acestgen în România. Este vorba despre primul seminar de audit financiar, cu rol de a prelucra Normele profe-sionale nr. 1/1995 privind auditul ºi certificarea bilanþului contabil.

În acest an a fost organizatã o singurã sesiune de examene de acces pentru dobândirea calitãþii deexpert contabil ºi de contabil autorizat, în 22 de filiale ale CECCAR; a participat un numãr de 2.140 decandidaþi, promovând numai 1.636 dintre ei.

Un eveniment important al anului 1996 este Congresul al XI-lea al Profesiei Contabile din þara noastrã,organizat de Corpul Experþilor Contabili ºi Contabililor Autorizaþi din România. Manifestarea a avut loc la

Sibiu, în zilele de 23 ºi 24 octombrie 1996. Tema Con-gresului a fost „Piaþa ºi produsele profesiei contabileîn România”. Cu acest prilej, Corpul a aniversat 75 deani de la înfiinþare.

CECCAR – membru IFACÎn urma progresului înregistrat de Corpul Exper-

þilor Contabili ºi Contabililor Autorizaþi din Româniaîn negocierile cu aceastã organizaþie, în luna mai 1996CECCAR a fost admis, în unanimitate, ca membru cudrepturi depline al IFAC, alãturându-se în acest modfamiliei celor 122 de organizaþii membre din 87 deþãri, totalizând mai mult de 1,7 milioane de profesio-niºti contabili.


CECCAR – membru corespondent FEEO altã acþiune importantã cu caracter internaþional a constituit-o vizita la CECCAR a unei delegaþii a

Federaþiei Experþilor Contabili Europeni (FEE), formatã din Hélène Bon ºi Gisela Nagy, ambele vicepreºedinþiai acestui organism cu sediul la Bruxelles.

Vizita reprezentanþilor FEE, în calitate de raportori pentru România, a urmãrit efectuarea unei atentedocumentãri asupra activitãþii desfãºurate de Corp, precum ºi asupra poziþiei acestuia în contextul naþional,în vederea întocmirii raportului care sã fie supus dezbaterii organismului european în scopul admiteriiCorpului Experþilor Contabili ºi Contabililor Autorizaþi din România în calitate de membru cu drepturidepline al Federaþiei Experþilor Contabili Europeni.

Cu prilejul desfãºurãrii la Bruxelles, în luna decembrie 1996, a Adunãrii generale a Federaþiei ExperþilorContabili Europeni, Corpul Experþilor Contabili ºi Contabililor Autorizaþi din România a fost primit în „primulval” ca membru corespondent al acestei federaþii, alãturi de organismele de specialitate din Ungaria,Cehia ºi Slovacia.

Anul 1997

ªi în acest an s-au continuat dezvoltarea relaþiilor CECCAR cu cele douã organizaþii profesionale peplan mondial, respectiv Federaþia Internaþionalã a Contabililor (IFAC) ºi Comitetul pentru Standarde Inter-naþionale de Contabilitate (IASC), aducerea la cunoºtinþa membrilor Corpului a activitãþilor organizaþiilorinternaþionale, respectiv a Codului etic al IFAC, a Standardelor Internaþionale de Audit ºi de Contabilitate,a propunerilor de modificare a acestora, a mesajelor adresate de preºedinþii organizaþiilor respective saua materialelor din publicaþiile de specialitate primitede la acestea.

Ca urmare a activitãþii intense desfãºurate în pla-nul relaþiilor internaþionale, CECCAR a fost propus– de Joint International Committee al profesiuniloritaliene, OEC ºi CNCC din Franþa – ca membru fonda-tor al Federaþiei Experþilor Contabili Mediteraneeni(FCM).

În baza acordului-cadru încheiat cu profesiuneafrancezã, a fost negociat, semnat ºi pus în practicãAcordul de cooperare bilateralã pentru anul 1997.

Prin intermediul Know How Fund, Institutul Contabililor Autorizaþi din Scoþia, care este parte semna-tarã a Acordului de cooperare cu CECCAR, a participat, pe durata a mai mult de opt luni, la întocmireastadiului-diagnostic privind sistemul contabil din România ºi posibilitãþile de armonizare a sa cu legislaþiaeuropeanã ºi încadrarea cât mai exact în standardele internaþionale.

În tot cursul anului 1997 au fost continuate contractele cu profesiunile din alte þãri, în vederea negocieriiºi încheierii de noi acorduri bilaterale, cu ocazia participãrii delegaþiilor Corpului la congresele profesiunilorrespective (Republica Moldova, Cehia, Polonia, Turcia etc.).

Anul 1998

ªi în acest an Corpul s-a confruntat cu o ostilitate parcã ºi mai puternicã, manifestatã sub diferiteforme chiar din partea unor instituþii care ar fi trebuit sã fie beneficiare ale produselor ºi serviciilor oferitede profesia contabilã.

Piaþa produselor ºi serviciilor contabile continua sã se menþinã în limite necontrolabile, ºi aceasta cuconcursul unor acte ale Administraþiei, care au permis ca þinerea contabilitãþii ºi elaborarea conturiloranuale sã se facã de persoane care nu aveau nici calitatea de angajat cu carnet de muncã, ºi nici peaceea de membru al Corpului.

Din activitatea internaþionalã a CECCAR – 1997


Congresul al XII-lea al Profesiei Contabile din România– Sibiu, 1998

Prima Conferinþã regionalã a profesiunilor contabiledin zona balcanicã ºi riveranã Mãrii Negre – 1998

În legãturã cu organizarea ºi desfãºurarea examenelor pentru accesul la profesie în anul 1998, pornindde la numãrul destul de mare al membrilor Corpului, aproape 30.000, depãºind þãri cu tradiþie în domeniu,Consiliul Superior a acordat prioritate calitãþii membrilor Corpului, astfel cã nu a fost organizat niciun examenîn anul 1998 în baza vechilor reglementãri; s-a insistat însã pentru modificarea reglementãrilor vizândcreºterea exigenþei la intrarea în profesie ºi aºezarea accesului la profesie pe normele europene în materie.Acest lucru s-a obþinut prin Ordonanþa Guvernului nr. 89/1998 pentru modificarea ºi completarea OrdonanþeiGuvernului nr. 65/1994 privind organizarea activitãþii de expertizã contabilã ºi a contabililor autorizaþi.

În scopul protejãrii membrilor Corpului, în baza hotãrârii Conferinþei Naþionale, au fost înfiinþateComisiile de apel de la nivel central ºi local ºi au fost emise normele cu privire la organizarea ºi funcþionareaacestora.

Un pas important pe linia asigurãrii protecþiei ºi independenþei membrilor Corpului l-a constituitînfiinþarea Casei CECCAR, la 16 ianuarie 1998, ºi a SC Asigurarea CECCAR SA, care au înlesnit organizarea

unei reþele proprii de asigurare.

O caracteristicã esenþialã a activitãþii Corpului înanul 1998 a fost definitã de organizarea ºi desfãºurareala Sibiu a Congresului al XII-lea al Profesiei Contabile dinRomânia.

La acest eveniment de rezonanþã au participat peste700 de delegaþi din toate filialele judeþene, precum ºi invi-taþi din 38 de þãri din Europa, Asia, America ºi Africa. Aufost prezenþi reprezentanþi ai organizaþiilor internaþionalede profil ºi din partea forurilor internaþionale de prestigiu,ºi anume Federaþia Internaþionalã a Contabililor ºi Federa-þia Experþilor Contabili Europeni.

Lucrãrile Congresului s-au desfãºurat în plen ºi pesecþiuni, temele supuse dezbaterii înscriindu-se în deviza

„Profesiunea contabilã din România ºi interesul public ºi componentele acesteia: Independenþã, Competenþãºi Responsabilitate”.

O acþiune importantã a profesiei contabile româneºtipe plan internaþional a constituit-o organizarea ºi desfãºurareaîn România a primei Conferinþe regionale a profesiunilor con-tabile din zona balcanicã ºi riveranã Mãrii Negre, la care auparticipat delegaþii din opt þãri: Republica Moldova, Turcia,Macedonia, Grecia, Ucraina, Serbia, Republica Srpska ºiRomânia, ºi pentru care, alãturi de eforturile CECCAR, a existatºi sprijinul important – profesional ºi financiar – din parteaFundaþiei pentru Contabilitate ºi Management Financiar dinMarea Britanie.

Anul 1999

În anul 1999 s-a fãcut trecerea la un CECCAR obligat sã fie dinamic, sã se adapteze în permanenþã laevoluþiile tehnologice ale profesiunii contabile, preocupat de calitatea activitãþilor desfãºurate de membri,de controlul respectãrii regulilor deontologice ºi de eticã, de aplicarea normelor internaþionale.

Scindarea profesiei prin naþionalizarea activitãþii de audit1999 este anul când prin apariþia Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 75, care se asimileazã ºi în

prezent cu o naþionalizare a auditului, are loc scindarea profesiei prin apariþia Camerei Auditorilor Financiari,care nu a fãcut decât sã învenineze climatul profesional.

În materie de pregãtire profesionalã pe anul 1999, trebuie amintite seminariile ºi întrunirile profesionaleorganizate de cãtre toate filialele CECCAR, acþiuni la care participarea a fost mai numeroasã decât lacursuri, datoritã duratei ºi costurilor mai reduse.


Pe planul relaþiilor internaþionale, activitatea CECCAR s-a înscris în cadrul politicii ºi doctrineloradoptate de Consiliul Superior vizând cunoaºterea ºi recunoaºterea organizaþiei noastre profesionale ºi amembrilor sãi.

Astfel, reprezentanþii CECCAR au participat la reuniunea anualã a Comitetului de Integrare LatinãEuropa-America (CILEA), al cãrui membru fondator este, la reuniunea de constituire oficialã a Federaþiei ExperþilorContabili Mediteraneeni CECCAR fiind invitat de cãtre profesia contabilã din Italia ca membru fondator.

De asemenea, CECCAR a continuat eforturile de constituire a unui organism regional care sã sprijinedezvoltarea profesiei contabile din zona Europei de Sud-Est, eforturi încununate cu constituirea unui parteneriatsud-est european, la sfârºitul anului 1999.

În cadrul cooperãrii cu profesia francezã, au fost organizate patru seminarii de pregãtire profesionalãcu lectori francezi, pe probleme de: norme internaþionale de audit, organizarea ºi gestiunea cabinetelorde audit, estimãri contabile, contabilitate de gestiune, la acestea participând un numãr total de circa150 de profesioniºti contabili români.

Pe parcursul întregului an 1999 s-a desfãºurat programul-parteneriat PHARE „Contabilitatea într-onouã perspectivã”, derulat de CECCAR în cooperare cu institutul NOvAA din Olanda. Membrii echipei delectori au susþinut opt seminarii în þarã, la acestea participând un numãr total de peste 240 de profesioniºticontabili români.

Anul 2000

În anul 2000 era în curs de aºezare controlul de calitate pe principiile cuprinse în standardele inter-naþionale: a fost elaborat ºi publicat în Monitorul Oficial Regulamentul privind controlul de calitate, iar înscurt timp s-au elaborat un ghid privind controlul de calitate ºi un manual privind organizarea controluluide calitate în cadrul cabinetelor ºi al societãþilor de expertizã contabilã.

Au fost intensificate acþiunile de formare ºi de informare în problemele de control de calitate, astfelîncât, începând cu anul 2001, aceste norme ºi reglementãri au fost deja puse în aplicare.

A fost organizatã sesiunea de examene din 2-3 decembrie 2000 privind accesul la profesiile de expertcontabil ºi de contabil autorizat. La cele 18 centre de examinare din teritoriu s-au înscris 4.428 de candidaþi;gradul de promovare, superior celui înregistrat la sesiunea anterioarã (din 1999), a fost de 94% la experþiicontabili, 84,9% la contabilii autorizaþi cu studii superioare ºi 94,4% la contabilii autorizaþi cu studii medii.

În perioada 15-16 septembrie 2000, în complexulexpoziþional ROMEXPO din Bucureºti, au avut loclucrãrile Congresului al XIII-lea al Profesiei Contabiledin România.

La lucrãrile Congresului au fost prezenþi 750 deexperþi contabili ºi contabili autorizaþi, invitaþi strãini,personalitãþi de marcã ale profesiei contabile din peste20 de þãri, reprezentanþi ai administraþiei centrale ºilocale ºi ai mass-media.

Tema centralã a Congresului a fost „Profesiacontabilã din România la graniþa dintre milenii” ºi aconstituit un excelent prilej pentru analiza stadiuluidezvoltãrii profesiei, pentru o mai bunã înþelegere amodului de organizare ºi exercitare a profesiilor liberede expert contabil ºi de contabil autorizat, a locului ºirolului acestor profesii în spaþiul socio-economic al þãrii noastre, a locului ºi rolului Corpului ExperþilorContabili ºi Contabililor Autorizaþi din România în cadrul societãþii civile, în cadrul instituþional creat înþara noastrã în aceastã etapã de tranziþie cãtre o economie de piaþã.

Cu sprijinul organismelor profesionale din Franþa ºi Italia au fost organizate în România cinci seminariiprofesionale pentru formarea de lectori în domenii de interes, cum ar fi: controlul de calitate în profesianoastrã, aplicarea Standardelor Internaþionale de Contabilitate, fuziuni, achiziþii, evaluãri de întreprinderiºi altele.

Congresul al XIII-lea al Profesiei Contabile din România– Bucureºti, 2000


De asemenea, a continuat reprezentarea CECCAR la nivelul FEE; Corpul a þinut o legãturã strânsã cuconducerea Federaþiei, care a culminat cu participarea la Congresul CECCAR a preºedintelui FEE.Conducerea CECCAR a luat parte la Adunarea generalã a FEE din 6 decembrie 2000 ºi la reuniunea delucru organizatã cu þãrile membre din Europa Centralã ºi de Sud-Est (Ungaria, Cehia ºi Slovenia).

Ca membru fondator al Federaþiei Experþilor Contabili Mediteraneeni, Corpul a participat la primaºedinþã a Consiliului acestei Federaþii, care a avut loc la Istanbul.

Anul 2001În ciuda mediului economic ºi social ostil, Corpul a fost singurul organism profesional ºi funcþional

care a corespuns în anul 2001 reglementãrilor ºi normelor Uniunii Europene.Recunoaºterea CECCAR prin Legea nr. 186/1999 ca unic reprezentant legal al profesiei contabile, precum

ºi de cãtre opt prestigioase organizaþii profesionale internaþionale, inclusiv de IFAC, a confirmat acest lucru.

Dupã o activitate de doi ani, cu sprijinul profesiei contabile franceze, a fost finalizatã crearea meca-nismului ºi structurilor auditului de calitate pe principiile cuprinse în standardele internaþionale; a fostelaborat ºi publicat în Monitorul Oficial Regulamentul privind auditul de calitate.

În ceea ce priveºte autoritãþile publice, prin natura lucrurilor, Ministerul Finanþelor Publice a fost unuldintre cei mai importanþi parteneri de dialog. Astfel, Corpul ºi-a formulat ºi transmis punctul de vedere asupramodificãrilor unor importante acte normative: Legea contabilitãþii, Reglementãrile contabile armonizate cuDirectiva a IV-a a CEE ºi cu Standardele Internaþionale de Contabilitate, Legea societãþilor comerciale etc.

În anul 2001 s-a reuºit sã se punã bazele unei structuri asociative, Uniunea Profesiilor Liberale dinRomânia (UPLR), care reuneºte membrii celor mai importante profesii liberale: avocaþi, notari publici,experþi contabili ºi contabili autorizaþi, arhitecþi º.a., în vederea unei acþiuni comune îndreptate spreapãrarea intereselor acestora în raporturile cu puterile publice. O primã acþiune care a fost demaratã estemodificarea modului de fiscalizare a profesioniºtilor liberali, potrivit reglementãrilor existente în UniuneaEuropeanã, care fac o distincþie netã între impunerea liber-profesioniºtilor ºi cea a comercianþilor.

În perioada 29-30 septembrie 2001 s-a organizat o sesiune de examene pentru accesul la profesiilede expert contabil ºi de contabil autorizat. La cele cinci centre universitare pentru susþinerea examenuluis-au înscris 2.737 de candidaþi.

În luna martie 2001 s-a organizat o sesiune de examene de aptitudini pentru 3.269 de stagiari careîndeplineau condiþiile prevãzute în Regulamentul privind efectuarea stagiului ºi examenul de aptitudini.

La nivelul relaþiilor internaþionale, în plan bilateral s-a continuat colaborarea cu organismele profe-sionale naþionale ºi cu cele internaþionale. Astfel:

Începând din anul 2001, Corpul este ºi membru deplin al Federaþiei Internaþionale a ExperþilorContabili Francofoni (FIDEF).

De asemenea, sub îndrumarea organismelor internaþionale de profil UNCTAD (United NationsConference on Trade and Development), OECD (Organisation for Economic Cooperation and Development)ºi USAID (United States Agency for International Development), în luna decembrie 2001, la Istanbul, s-auîncheiat negocierile ºi s-a înfiinþat Parteneriatul Sud-Est European pentru Dezvoltarea Contabilitãþii (SEEPAD).

Anul 2002Dupã o activitate susþinutã în cadrul Corpului, au fost elaborate ºi publicate „Regulamentul privind

auditul de calitate în domeniul serviciilor contabile” ºi „Ghidul auditorilor în domeniul calitãþii serviciilorcontabile”, sub forma „Cãrþii auditorilor în domeniul calitãþii serviciilor contabile prestate de experþii contabiliºi contabilii autorizaþi din România”.

În cursul anului 2002, CECCAR a actualizat Programul Naþional de Formare Profesionalã pe perioada2002-2006 þinând seama de ultimele recomandãri elaborate de Comitetul de educaþie al IFAC. Pentrupregãtirea uniformã ºi continuã a profesioniºtilor contabili pe problemele specifice profesiei a fost stabilitun grup de formatori.

În perioada 25-26 mai 2002 s-a organizat o sesiune de examene de aptitudini, la care au participat2.313 persoane.


În perioada 30 noiembrie – 1 decembrie 2002 s-au organizat examenele privind accesul la profesiilede expert contabil ºi de contabil autorizat, în cinci centre universitare, care au fost promovate de 1.922 decandidaþi.

Cel mai marcant eveniment al anului 2002 l-aconstituit Congresul Profesiei Contabile din România,aflat la a XIV-a ediþie. Desfãºurat la Bucureºti subdeviza „Reglementare ºi dereglementare în conta-bilitate”, Congresul s-a bucurat de o prezenþã nume-roasã a specialiºtilor strãini ºi din mediul economicromânesc. Cu ocazia Congresului, a fost marcat într-uncadru deosebit momentul aniversar „10 ani de la re-înfiinþarea CECCAR”.

La lucrãrile Congresului au participat peste800 de experþi contabili ºi contabili autorizaþi dintoate cele 42 de filiale CECCAR, personalitãþi alevieþii publice, reprezentanþi ai autoritãþilor de statcentrale ºi locale, precum ºi ai unor organisme ºiorganizaþii profesionale. Printre invitaþii strãini s-aunumãrat personalitãþi de marcã ale profesiei contabile din peste 20 de þãri.

La Congres au participat reprezentanþi de seamã ai organismelor internaþionale ºi regionale ale profesieicontabile: Jacques Potdevin – vicepreºedintele Federaþiei Experþilor Contabili Europeni; Raphael Gualino– delegat general al Federaþiei Internaþionale a Experþilor Contabili Francofoni; Giuseppe Messina – secretargeneral al Federaþiei Experþilor Contabililor Mediteraneeni ºi secretar permanent al Comitetului de IntegrareLatinã Europa-America ºi Pero Skobic – preºedintele Parteneriatului Sud-Est European pentru DezvoltareaContabilitãþii.

La nivel internaþional s-a continuat colaborarea cu organismele profesionale naþionale ºi cu celeinternaþionale, prin:

demararea demersurilor de recunoaºtere a diplomelor ACCA (The Association of Chartered CertifiedAccountants) de cãtre Corp;

participarea la Congresul Mondial al Contabililor de la Hong Kong ºi la Consiliul IFAC; participarea Corpului la Adunarea generalã din decembrie 2002 a Federaþiei Experþilor Contabili

Europeni, la reuniunile de lucru organizate la Bruxelles ºi Paris, precum ºi la întâlnirile grupelor de lucru.

Anul 2003

Corpul Experþilor Contabili ºi Contabililor Autorizaþi din România, dupã eforturi susþinute, a aliniatdefinitiv politicile de eticã ºi deontologie profesionalã ale membrilor la prevederile Codului etic emis deFederaþia Internaþionalã a Contabililor, într-un Cod etic naþional, revãzut ºi reclasificat în anul 2002 înconformitate cu noua ediþie emisã de IFAC.

În anul 2003, Corpul Experþilor Contabili ºi Contabililor Autorizaþi din România s-a implicat intens îndesfãºurarea activitãþii de audit al calitãþii expertizelor contabile judiciare. Pentru controlul de calitate asupralucrãrilor de expertizã contabilã, CECCAR a emis încã din anul 2002 Normele nr. 12.264/2002 privindactivitatea de expertizã contabilã judiciarã, având ca scop convergenþa cu practicile din Uniunea Europeanã.

Aflatã printre preocupãrile anuale ale CECCAR, sesiunea de examene pentru accesul la profesiile deexpert contabil ºi de contabil autorizat a fost organizatã la nivelul secþiunilor de specialitate ale Corpului,în perioada 25-26 octombrie 2003. La aceastã sesiune au participat 2.587 de candidaþi, dintre care1.751 de experþi contabili ºi 836 de contabili autorizaþi.

Cea mai mare provocare pentru profesioniºtii contabili au constituit-o Standardele Internaþionale deContabilitate. Conºtient de acest lucru, organismul profesional CECCAR, cu sprijinul profesiilor francezã ºiitalianã, a format un numãr de circa 150 de specialiºti români în domeniul standardelor, astfel încât au fostpregãtiþi ºi instruiþi pentru înþelegerea ºi aplicarea Standardelor Internaþionale de Contabilitate peste5.000 de profesioniºti contabili.

Congresul al XIV-lea al Profesiei Contabile din România– Bucureºti, 2002


O realizare remarcabilã a CECCAR în anul 2003 a constituit-o elaborarea ºi publicarea pentru primadatã în România a unor ghiduri profesionale pentru înþelegerea ºi aplicarea fiecãrui Standard Internaþionalde Contabilitate în parte.

În ceea ce priveºte societatea civilã ºi alte organisme profesionale, colaborarea în anul 2003 a fostfoarte activã. CECCAR a încheiat un protocol cu Uniunea Naþionalã a Patronatelor cu Capital Privat dinRomânia (UNPCPR) pentru colaborarea activã la nivel central ºi teritorial, ºi un Protocol cu ªcoala Românãde Afaceri a Camerei de Comerþ ºi Industrie a României (CCIR) pentru mediatizarea prin toate mijloacelea necesitãþii formãrii ºi dezvoltãrii profesionale a specialiºtilor contabili din România.

Un alt domeniu de mediatizare a informaþiei profesionale ºi de comunicare-informare cu membriiCECCAR ºi cu toþi ceilalþi practicieni profesioniºti a fost website-ul CECCAR. În anul 2003 ºi-a începutactivitatea pagina web a CECCAR, în care s-au publicat numeroase materiale ºi informaþii documentarepentru toþi utilizatorii.

O publicitate activã a activitãþilor organismului profesional CECCAR a fost realizatã prin participareacu standuri de carte ºi revistã la Târgurile pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii organizate în oraºele Braºov,Timiºoara, Deva ºi Bucureºti.

În anul 2003, activitatea internaþionalã a fost intensã, CECCAR bucurându-se de o expunere mãritãpe scena internaþionalã prin organizarea în România a unor evenimente deosebite:

În luna mai, CECCAR a fost gazda lucrãrilor Consiliului SEEPAD ºi a celei de-a doua Adunãrigenerale a SEEPAD.

Tot în luna mai, CECCAR a gãzduit lucrãrileConsiliului FCM ºi cea de-a treia Conferinþã a FCM,cu tema „Provocãri cu care se confruntã profesia con-tabilã”. Conferinþa a reunit numeroºi specialiºti înprofesia contabilã din peste 25 de þãri din Europa ºiAmerica.

De asemenea, în luna noiembrie, CECCAR aavut din nou prilejul de a fi gazda unor evenimenteinternaþionale, ºi anume Adunarea generalã ºi al IX-leaSeminar internaþional ale Comitetului de Integrare LatinãEuropa-America, tema centralã a seminarului fiind„Profesia contabilã în cel de-al treilea mileniu: provo-cãri, responsabilitãþi, independenþã”.

Anul 2004

Cu ocazia Conferinþei Naþionale, desfãºuratã în data de 2 septembrie, s-a stabilit ziua de 21 septembrieca Zi Naþionalã a Contabilului Român.

În zilele de 3 ºi 4 septembrie 2004, s-a desfãºuratla Bucureºti al XV-lea Congres al Profesiei Contabiledin România, având ca temã generalã „Armonizaresau convergenþã cu Standardele Internaþionale de Ra-portare Financiarã?”. Aceastã manifestare a reunitpeste 800 de remarcabili specialiºti europeni ºi inter-naþionali din þãri precum Franþa, Italia, Marea Britanie,Polonia, Cehia, Slovacia, Grecia, Ungaria, Bulgaria,Spania, Brazilia, SUA, alãturi de România, pentru a-ºiîmpãrtãºi, pe de o parte, din experienþele naþionale,iar pe de altã parte, pentru a dezbate StandardeleInternaþionale de Raportare Financiarã ºi modul deimplementare a acestora în fiecare þarã.

Congresul al XV-lea al Profesiei Contabile din România– Bucureºti, 2004

Cea de-a treia Conferinþã a FCM – Bucureºti, 2003


Având drept obiectiv principal recunoaºterea profesiei contabile româneºti la nivel european ºimondial, CECCAR a depus toate eforturile pentru a îndeplini dezideratul privind intensificarea activitãþiiinternaþionale. Astfel:

S-a amplificat reprezentarea CECCAR în grupele de lucru ale FEE, specialiºtii Corpului participândla 16 ºedinþe de lucru ale grupelor de lucru ale acestui organism.

Ca membru fondator, CECCAR a participat la toate întâlnirile Consiliului FCM ºi ale CILEA. CECCAR a mai participat, printre altele, la: Conferinþa ACCA „Dupã 2005: Raportarea financiarã a

companiilor necotate din UE – forma viitoare a contabilitãþii IMM-urilor ºi a altor companii necotate dinEuropa”; Adunarea generalã a FCM; Adunarea generalã a SEEPAD; întâlnirea Forumului de Educaþie Contabilãal IFAC; Adunarea generalã a FIDEF ºi Congresul CNCC; Consiliul IFAC; Adunarea generalã a FEE.

Anul 2005

Anul 2005 se poate caracteriza printr-o sprijinire mai mare a profesioniºtilor contabili pentru realizareamisiunii acestora în economia româneascã, mai ales prin punerea la dispoziþie a standardelor ºi normelorde lucru pentru toate serviciile ºi produsele pe care profesioniºtii contabili le livreazã întreprinderilor.

Activitatea internaþionalã a CECCAR în anul 2005a fost deosebit de intensã, acesta fiind prezent la nume-roase întruniri ºi manifestãri organizate în domeniul pro-fesiei contabile.

Prezenþa internaþionalã a CECCAR, prin reprezen-tanþii desemnaþi, a fost îndreptatã cu precãdere spre parti-ciparea la întrunirile regulate ale grupelor de lucru aleFEE, dar ºi la alte întâlniri, dupã cum urmeazã:

Prima Conferinþã Regionalã a SEEPAD, cu tema„Parteneriatul public-privat pentru dezvoltarea contabili-tãþii în regiunea de sud-est a Europei”;

Conferinþa IASB cu normalizatorii din întreagalume, organizatã la Londra;

Consiliul administrativ ºi Adunarea generalã aleFIDEF ºi cel de-al 60-lea Congres OEC, organizate la Paris;

Forumul Comitetului de Eticã al IFAC, organizat la Bruxelles, discutându-se modificãrile propuseale Codului etic al IFAC.

Anul 2006

În data de 15 septembrie 2006, CECCAR a sãrbãtorit85 de ani de la înfiinþarea sa, prin intermediul unei Con-ferinþe aniversare care sã marcheze evoluþia profesieicontabile dupã perioada comunistã, în prezent fiind unimportant factor de creºtere economicã ºi un instrumentindispensabil unei bune guvernãri la toate nivelurile.

În semn de recunoºtinþã pentru contribuþia adusãla cooperarea internaþionalã în profesia contabilã, aufost acordate diplome de onoare ºi medalii jubiliarereprezentanþilor profesiei internaþionale prezenþi laBucureºti cu ocazia Congresului al XVI-lea al Profesiei Contabile din România.

În perioada 15-16 septembrie 2006 s-au desfãºurat la Bucureºti lucrãrile celui de-al XVI-lea Congres alProfesiei Contabile româneºti, organizat de CECCAR. Tema Congresului, „Profesia contabilã ºi globalizarea”,a stârnit, încã de la anunþarea ei, un interes deosebit în rândul specialiºtilor, al operatorilor economici, alinvestitorilor ºi al celorlalþi utilizatori ai informaþiilor contabile, datoritã actualitãþii acesteia ºi dimensiuniloreconomice ºi sociale la care se poate referi.

Prima Conferinþã Regionalã a SEEPAD – Bucureºti, 2005

Medalia aniversarã „CECCAR – 85 de ani”


Acest eveniment a reunit peste 100 de specialiºti,reprezentanþi ai organismelor internaþionale ºi regionaleale profesiei contabile (IFAC, FEE, FCM, CILEA, FIDEF,Grupul Edinburgh, SEEPAD) ºi ai organismelor naþio-nale ale profesiei contabile din peste 30 de þãri.

În perioada 17-19 mai 2006 s-au desfãºurat laBucureºti ºedinþele ordinare ale grupelor de lucru peprobleme de fiscalitate din cadrul Federaþiei ExperþilorContabili Europeni, precum ºi prima Conferinþã euro-peanã cu tema „Legislaþia fiscalã din Uniunea Euro-peanã ºi impactul ei la nivel naþional”, manifestãriorganizate de CECCAR cu sprijinul FEE. La conferinþãau participat reprezentanþi ai Comisiei Europene ºi aidelegaþiei Comisiei Europene în România, ai Administraþiei Fiscale din România, ai Consiliului Contabilitãþiiºi Raportãrilor Financiare, ai Academiei ºi profesiei contabile.

Anul 2007

În domeniul educaþiei, CECCAR a depus cele mai vii eforturi pentru a oferi pachete de programeeducaþionale necesare în domeniul profesiei contabile. În acest sens, pentru a rãspunde intereselormanifestate de profesia contabilã, CECCAR a stabilit Programul Naþional de Dezvoltare Profesionalã Continuãpentru perioada 2007-2011. Prin acest program s-au introdus noi discipline, precum: drept – legislaþieeuropeanã; acceptarea, utilizarea, controlul ºi recuperarea fondurilor europene; reglementãri privind litigiilede muncã, asigurãrile ºi protecþia socialã; studierea ºi însuºirea unei limbi de circulaþie internaþionalã cuadaptare la specificul profesiei contabile.

În anul 2007 a fost inaugurat noul sediu al Aparatuluicentral al CECCAR, precum ºi trei sedii de filiale CECCAR,pentru filialele Alba, Harghita ºi Covasna.

O realizare remarcabilã pentru CECCAR în anul 2007a constituit-o continuarea bunei colaborãri cu IASB/IASCF,organismul de normalizare din domeniul StandardelorInternaþionale de Contabilitate, ºi cu IFAC, organismulcare gestioneazã profesia la nivel global. Astfel:

În temeiul încrederii acordate de câþiva ani,Corpul a primit licenþe de la aceste douã importante or-ganizaþii pentru a pune la dispoziþia profesioniºtilorcontabili români traducerile a douã culegeri de normela nivel internaþional. Este vorba de traducerea ºi publi-carea oficialã în România a Standardelor Internaþionale

de Raportare Financiarã (IFRS) ediþia 2007, emise de IASB, ºi a Standardelor Internaþionale de Audit (ISA)ediþia 2007, emise de IFAC.

De asemenea, IASB a acordat licenþã CECCAR pentru a traduce în limba românã proiectul Stan-dardului Internaþional de Contabilitate pentru IMM-uri, care, alãturi de alte patru versiuni oficiale (englezã,germanã, francezã ºi spaniolã), a fost postat pe site-ul organizaþiei din Londra pentru a avea acces laconsultare ºi comentarii toþi profesioniºtii contabili români.

În anul 2007, pentru prima datã, România a avut un reprezentant în unul dintre comitetele de lucruale IFAC, iar cu ocazia celui de-al 62-lea Congres al Ordinului Experþilor Contabili din Franþa, desfãºuratla Lille, preºedintele CECCAR a primit o medalie pentru contribuþia adusã la dezvoltarea profesiei contabilenaþionale ºi internaþionale. Aceastã medalie i-a fost înmânatã de cãtre preºedintele FEE, dl Jacques Potdevin,dnei director general al CECCAR, Daniela Vulcan.

Congresul al XVI-lea al Profesiei Contabile din România– Bucureºti, 2006

Noul sediu al CECCAR, inaugurat în 2007


Congresul al XVII-lea al Profesiei Contabile din România– Bucureºti, 2008

Lansarea IFA România – Bucureºti, 2008

Tot în acest an au avut loc 85 de acþiuni de colaborare ºi cooperare în profesia contabilã europeanãºi internaþionalã la care CECCAR a fost invitat sã participe. S-au remarcat acþiunile organizate de IFAC ºiFEE ºi contribuþia reprezentanþilor CECCAR în grupele de lucru ale FEE (IMM/PMM, Audit, Fiscalitate,Guvernanþã corporativã etc.).

Anul 2008

Congresul al XVII-lea al Profesiei Contabile dinRomânia, organizat de CECCAR în zilele de 1 ºi 2 sep-tembrie 2008, a reprezentat cea mai mare manifestarenaþionalã de acest gen organizatã vreodatã de cãtreun organism neguvernamental ºi a doua din Europa(dupã Congresul experþilor contabili francezi).

Evenimentul de mare anvergurã s-a bucurat de oprezenþã masivã, peste 1.500 de participanþi, specialiºtiromâni, internaþionali ºi reprezentanþii cei mai autorizaþide la nivel global, european ºi regional: preºedinteleIFAC, preºedintele FEE, reprezentanþi ai Bãncii Mondiale,ai Comisiei Europene, preºedinþi ºi alþi reprezentanþiai organismelor profesionale din peste 25 de þãri.

Anul 2008 a fost unul deosebit pentru accesul lastagiu datoritã modificãrilor aduse sistemului de învãþãmânt superior, prin care tinerii absolvenþi licenþiaþiai facultãþilor economice ºi studenþii la master au avut posibilitatea înscrierii la examenul de acces lastagiu în vederea obþinerii calitãþii de expert contabil.

În anul 2008 au fost inaugurate cinci sedii de filiale CECCAR, pentru filialele Teleorman, Bihor, Sãlaj,Iaºi ºi Satu Mare.

Activitatea internaþionalã pe parcursul anului 2008 a fost intensã, CECCAR fiind prezent la numeroaseîntâlniri ºi manifestãri organizate în domeniul profesiei contabile la care a fost solicitat sã reprezinte profesia

contabilã din România.

În zilele de 15 ºi 16 mai 2008, CECCAR a organi-zat, cu sprijinul Federaþiei Experþilor Contabili Europeni,douã evenimente importante pentru viaþa economicãdin România: Conferinþa Internaþionalã de Fiscalitate cutema „Procesul de simplificare în fiscalitatea europeanã:provocãri ºi oportunitãþi” ºi lansarea filialei din Româniaa Asociaþiei Internaþionale de Fiscalitate, IFA România.

Începând cu anul 2008, CECCAR are doi reprezen-tanþi în Comitetele IFAC. Este vorba despre Comitetulpentru Profesioniºtii Contabili Angajaþi (Comitetul PAIB)ºi despre Comitetul pentru Practici Mici ºi Mijlocii (Co-mitetul PMM). În perioada 6-8 octombrie 2008 a avutloc la New York întâlnirea Comitetului PAIB, la careCECCAR a participat prin reprezentanþii sãi.

Anul 2009

Pe plan intern, în 2009 au avut loc o serie de acþiuni deosebit de importante, dupã cum urmeazã: Pentru îmbunãtãþirea comunicãrii cu membrii CECCAR, a fost lansat e-newsletter-ul lunar Pro Domo,

publicaþie electronicã de informaþie despre evenimentele Corpului, atât la nivel central, cât mai ales lanivel naþional.


Conferinþa Anualã Internaþionalã a FCM – Bucureºti, 2009

Muzeul Profesiei Contabile din România,inaugurat în 2009

A fost inaugurat, în premierã naþionalã, Mu-zeul Profesiei Contabile din România. Realizare multaºteptatã, muzeul este rezultatul eforturilor susþinuteale CECCAR, al anilor de documentare, strângere ºiconservare minuþioasã a obiectelor aparþinând profesieicontabile, de la primele dovezi ºi datãri de exercitarea acesteia de cãtre poporul român.

Au fost inaugurate ºapte sedii de filialeCECCAR, pentru filialele Mehedinþi, Mureº, Dâmboviþa,Maramureº, Argeº, Ialomiþa ºi Brãila.

În anul 2009, la examenul de admitere la stagiu orga-nizat de CECCAR s-a prezentat un numãr de 2.060 decandidaþi, fiind promovaþi 1.290 de candidaþi, obþinân-du-se un grad de promovabilitate de 62,62%.

Pe plan internaþional, CECCAR a avut ºi în acest an o activitate deosebit de fructuoasã. Astfel: În data de 20 martie, CECCAR a organizat la Bucureºti o Conferinþã internaþionalã cu titlul „Raportarea

financiarã: Paºii viitori”. Reprezentanþii Institutului Contabililor Autorizaþi din Anglia ºi Þara Galilor (ICAEW),precum ºi directori executivi ºi preºedinþi de filiale au luat parte la dezbateri pe tema implementãriiStandardelor Internaþionale de Raportare Financiarã (IFRS).

Pe 3 aprilie, CECCAR a organizat la Bucureºti Seminarul internaþional cu tema „Globalizarea:Provocãri actuale ºi perspective pentru IMM-uri”. Cu o zi înainte, cu ocazia ºedinþei Consiliului Director,s-a decis declararea limbii române ca limbã oficialã la CILEA, alãturi de limbile francezã, spaniolã,portughezã ºi italianã.

Masa rotundã cu tema „Relaþia contabilitate-fiscalitate”, organizatã de CECCAR în data de 20 iunie2009 la Bucureºti, a readus în prim-plan aspecte ale poziþiei profesionistului contabil în procesele economicedesfãºurate într-un stat de drept.

Tot în acest an, România fost gazda unui eveni-ment de amploare organizat de CECCAR: ConferinþaAnualã Internaþionalã a Federaþiei Experþilor ContabiliMediteraneeni. FCM a ales ca, odatã cu întrunirea pri-lejuitã de conferinþa anualã, organismul profesionalromân CECCAR sã gãzduiascã ºi aniversarea unuideceniu de la înfiinþarea Federaþiei profesioniºtilor con-tabili mediteraneeni.

Reînnoirea acordului de cooperare dintre or-ganismele CECCAR ºi ACCA privind pregãtirea profe-sionalã continuã.

Iniþiativa CECCAR de a sprijini IMM-urile dinRomânia s-a materializat, în perioada 6-14 mai 2009,în participarea la Sãptãmâna europeanã a IMM-urilor,program de anvergurã pentru susþinerea antreprenorilor.

Anul 2010

Înscriindu-se într-un curs firesc al manifestãrilor Corpului legate de grija faþã de problemele cu carese confruntã IMM-urile, Consiliul Superior al CECCAR a hotãrât mai multe mãsuri, precum înfiinþareaComitetului pentru Practici Mici ºi Mijlocii din cadrul Corpului. Acest Comitet urmãreºte cunoaºterea ºiimplementarea la nivel naþional a tuturor standardelor emise de Comitetul pentru Practici Mici ºi Mijlociidin cadrul Federaþiei Internaþionale a Contabililor.

CECCAR, partener oficial al celei de-a XVIII-a ediþii a „Topului Naþional al Firmelor Private dinRomânia – 2009”, cel mai important eveniment anual al societãþilor private din Romania, desfãºurat în datade 5 noiembrie 2010 la Palatul Parlamentului, sub egida Consiliului Naþional al Întreprinderilor Private Miciºi Mijlocii din România (CNIPMMR), în colaborare cu Agenþia pentru Implementarea Proiectelor ºi Programelorpentru IMM-uri (AIPPIMM), a dovedit cã rãmâne un aliat de nãdejde al întreprinderilor mici ºi mijlocii din România.


CECCAR a fost partenerul Consiliului Naþional al Întreprinderilor Private Mici ºi Mijlocii din România,colaborare care a inclus, printre alte demersuri comune, susþinerea realizãrii „Cartei Albe a IMM-urilordin România 2010”, studiu cu o valoare recunoscutã la nivel naþional pentru profesionalismul ºi obiectivitateaanalizelor realizate asupra situaþiei întreprinzãtorilor mici ºi mijlocii din þara noastrã.

În anul 2010 au fost inaugurate ºapte sedii de filiale CECCAR, pentru filialele Suceava, Botoºani,Vrancea, Braºov, Buzãu, Arad ºi Bacãu.

Corpul Experþilor Contabili ºi Contabililor Autori-zaþi din România a organizat, la Bucureºti, în perioada3-4 septembrie 2010, a XVIII-a ediþie a CongresuluiProfesiei Contabile din România, cu tema „Pentru onouã culturã în profesia contabilã”.

Au participat peste 1.500 de profesioniºti contabilicare activeazã în practica liberã, în industrie, în comerþ,în administraþie, în educaþie ºi în alte domenii ale eco-nomiei româneºti, cãrora li s-au alãturat reprezentanþiicei mai autorizaþi de la nivel global, european ºi regio-nal: Numãrul 1 mondial în profesia contabilã, preºedin-tele Federaþiei Internaþionale a Contabililor, dl RobertBunting, care a venit însoþit la Congresul CECCAR depreºedinþii ºi membrii a douã mari Comitete de lucruale IFAC: Comitetul pentru PMM ºi Comitetul PAIB;directorul general al FEE; preºedintele FCM, însoþit de membri din Consiliul FCM din peste 25 de þãri;membri din conducerea IASB de la Londra; viitorul preºedinte al FIDEF, însoþit de membri din conducere;ºi alþi preºedinþi ºi reprezentanþi ai organismelor profesionale din peste 50 de þãri.

Anul 2010 este anul în care CECCAR obþine un succes deosebit, fiind acceptat ca membru cu drepturidepline în FEE.

Tot în acest an are loc lansarea Academiei de ªtiinþe ºi Tehnici Contabile ºi Financiare din Franþa,filiala România

De asemenea, în anul 2010 CECCAR a fost partener la prima ediþie a Forumului „CFOs InternationalConference in Times of Crisis – Money Talks”, care a avut loc la Bucureºti.

CECCAR – privind spre viitor

CECCAR a deschis cu anul 2010 a treia etapã în existenþa sa postrevoluþionarã. Dupã „renaºtere ºi copi-lãrie”, care au cuprins perioada 1990-1999, ºi perioada „artizanatului profesiei liberale” din anii 2000-2009,începând cu anul 2010 Corpul a intrat în perioada de „maturitate”.

Deoarece situaþia economicã actualã este instabilã, cu o evoluþie incertã, profesia contabilã se aflãºi ea la rãscruce, mãcinatã, în plus, de povara reglementãrilor.

Faþã de aceste pericole, la Congresul al XVIII-lea al Profesiei Contabile din România, din septembrie2010, CECCAR a prezentat cãile ºi mijloacele pentru ameliorare ºi pentru creºterea rolului profesieicontabile pentru dezvoltarea economiei ºi protejarea interesului public.

Organism solid, robust, cu un loc bine stabilit ºi un rol bine definit în societatea româneascã ºi înprofesia contabilã europeanã ºi internaþionalã, Corpul are ca principale direcþii viitoare de acþiune:

dezvoltarea procesului naþional de standardizare profesionalã; lãrgirea gamei de servicii oferite întreprinderilor de cãtre membrii sãi; dezvoltarea sub toate formele a procesului educaþional al membrilor; dezvoltarea infrastructurii profesiei; perfecþionarea managementului la toate nivelurile prin deplasarea centrului de greutate spre struc-

turile executive ale Corpului; unitatea în diversitate a profesiei contabile, cu respectarea identitãþii fiecãruia; creºterea rolului contabilitãþii ºi al contabilului în economie ºi în societate; gestiunea la un nivel calitativ superior a aºteptãrilor experþilor contabili ºi contabililor autorizaþi

din România.

Congresul al XVIII-lea al Profesiei Contabile din România– Bucureºti, 2010

Studii

si cerc

etãri

,


Factorii determinanþi ai performanþeicompaniilor IT – o nouã perspectivã– partea a II-a –

Sergiu PETRICÃ, drd. ec.ASE Bucureºti

Ä Analiza descriptivã

Valorile determinate pentru variabilele urmãritesunt prezentate în tabelele de mai jos, în cadrul cãroraam reþinut aspectele cele mai semnificative. Rezulta-

tele înregistrate cumuleazã atât valori absolute, cât ºi

informaþii derivate din analiza statisticã descriptivã.

Din cele 85 de variabile aflate în scrutin, 11 prezintã

valori nule pentru toate observaþiile efectuate, în timp

ce alte 12 variabile nu înregistreazã un numãr de ob-

servaþii nenule superior lui 10.

ABSTRACT

The Main Factors in IT Companies’ Performance – a New Perspective

The limits to the current assessment methods require increasing the actions for identifyingnew solutions in representing IT companies’ value. The use of classical methods wasquestioned starting with the year 2000 and the migration towards new representationsincreased in the last decade.

Our research, conducted in order to classify the implications on creating a newassessment model, aims to identify the most important factors for explaining thefinancial performances of IT companies regarded as a cape for all organisationsembedding knowledge based operations. Thus, our research presented in this paperbrings its contribution to identifying the way value generators influence performanceby providing the perspectives to a fair management of the resources unknown in thebalance and to elaborating and developing the standards for their accounting reporting.

Key terms: knowledge based assets, assessment, value generators, LID model, price,unknown resources, software

Percentila Percentila DeviaþieVariabilã Minim Maxim Medie Medianã 25 75 standard Aplatizare Asimetrie(Variable) (Minimum) (Maximum) (Mean) (Median) (Percentile (Percentile (Standard (Kurtosis) (Skewness)

25) 75) Deviation)

ANC 101,97 46.241,00 6.494,65 1.756,90 884,83 4.955,90 10.778,37 4,81 2,35

FC 0,00 18.842,00 2.387,45 668,27 319,61 2.186,96 3.914,94 5,87 2,47

LC 0,00 4.810,00 299,11 42,11 1,36 135,63 827,87 16,70 4,02

ANEC 0,00 22,21 0,64 0,00 0,00 0,11 2,94 44,47 6,61

LIC 0,00 293,00 38,93 0,00 0,00 53,63 70,05 3,91 2,13

IC&D 0,00 3.399,00 237,82 53,78 8,12 180,84 538,41 17,46 3,95

M 0,00 186,00 32,08 9,62 1,57 37,65 44,90 1,84 1,64

Tabelul 3. Elemente de statisticã descriptivã aferentã studiului generatorilor de valoare



25) 75) Deviation)

DepFC -7.418,57 0,00 -103,32 0,00 0,00 0,00 753,43 92,36 -9,48

DepIC&D -42,50 0,00 -1,12 0,00 0,00 0,00 4,78 58,60 -7,15

VNTAI 109,73 28.074,00 3.850,14 957,03 496,55 4.167,57 6.228,62 4,93 2,32

TA 598,33 86.113,00 10.462,59 2.605,48 1.680,92 7.496,96 18.313,48 6,36 2,62

ProcFC/VNTAI 0,00% 86,21% 61,69% 65,41% 57,63% 73,78% 16,67% 387,25% -171,40%

ProcLC/VNTAI 0,00% 19,31% 4,40% 2,61% 0,35% 5,43% 5,23% 103,61% 140,77%

ProcANEC/VNTAI 0,00% 1,38% 0,07% 0,00% 0,00% 0,02% 0,21% 1.858,60% 407,82%

ProcLIC/VNTAI 0,00% 43,63% 4,30% 0,00% 0,00% 5,68% 8,25% 881,37% 281,82%

ProcIC&D/VNTAI 0,00% 25,22% 6,35% 5,30% 1,41% 9,43% 5,75% 45,39% 94,74%

ProcM/VNTAI 0,00% 4,92% 1,21% 0,75% 0,15% 1,89% 1,28% 9,84% 106,51%

ProcFC/TA 0,00% 61,95% 24,83% 23,92% 14,36% 35,72% 13,13% -21,89% 31,99%

ProcLC/TA 0,00% 12,37% 2,23% 0,98% 0,10% 2,45% 3,17% 175,76% 169,33%

ProcANEC/TA 0,00% 0,46% 0,03% 0,00% 0,00% 0,01% 0,08% 1.717,16% 410,67%

ProcLIC/TA 0,00% 10,69% 1,15% 0,00% 0,00% 2,14% 1,98% 608,96% 224,86%

ProcIC&D/TA 0,00% 13,51% 2,59% 1,89% 0,42% 3,62% 2,82% 283,08% 159,64%

ProcM/TA 0,00% 1,75% 0,43% 0,32% 0,03% 0,68% 0,45% 69,34% 115,85%

IncrNWC -661,00 2.435,00 25,67 -13,20 -91,88 90,11 407,61 22,94 4,13

CapExpend -355,87 11.235,00 931,03 152,45 35,76 668,56 2.009,70 13,06 3,43

CA 409,56 62.484,00 6.417,52 1.518,11 954,30 3.885,85 12.714,84 10,21 3,22

ChC&D 48,46 9.010,00 956,82 379,42 126,90 870,09 1.769,93 11,24 3,34

ChD&M 104,42 13.260,00 1.350,74 406,36 216,73 994,60 2.661,31 12,64 3,58

MjB 91,62 50.089,00 4.741,39 1.253,52 601,85 3.161,48 10.039,21 11,47 3,41

ChG&AAmo 24,24 5.127,00 536,74 192,49 117,53 393,88 928,76 9,72 3,08

PrOp -6.469,91 24.098,00 1.758,81 202,88 36,00 658,59 4.839,92 10,38 3,17

PrN -6.728,87 18.760,00 1.325,47 183,30 40,79 484,02 3.732,58 10,51 3,08

ProcChC&D/CA 4,16% 44,09% 17,29% 15,05% 12,15% 19,75% 8,41% 105,72% 116,92%

ProcChD&M/CA 8,01% 43,29% 25,16% 23,90% 19,53% 32,65% 9,16% -69,56% 19,15%

ProcMjB/CA 11,04% 94,73% 68,18% 76,66% 58,19% 81,66% 19,58% -16,77% -80,22%

ProcChG&Aamo/CA 3,38% 16,47% 9,27% 8,93% 7,03% 10,57% 3,25% -27,90% 51,23%

PersFP 1.300,00 93.000,00 13.328,61 5.250,00 2.688,00 9.025,00 22.388,54 5,97 2,68

CA/Pers 0,16 2,59 0,44 0,36 0,25 0,51 0,31 21,99 3,83

PatIno 1,00 5,00 3,47 4,00 3,00 4,00 0,95 0,63 -0,64

Flex 1,00 5,00 2,90 3,00 2,00 3,25 1,05 -0,23 -0,17

ConPr 1,00 5,00 2,74 3,00 2,00 3,00 0,92 -0,18 -0,10

RInvC&D 0,00 1,00 0,97 1,00 1,00 1,00 0,17 29,90 -5,59

TechClon 2,00 5,00 3,70 4,00 3,00 4,00 0,80 -0,54 -0,01

DurTech 1,00 5,00 3,38 4,00 3,00 4,00 0,85 1,55 -1,33

TTM 1,00 5,00 2,97 3,00 2,00 4,00 0,94 -0,84 0,36

ProMed 1,00 4,00 2,98 3,00 3,00 3,00 0,32 19,58 -2,39

BI 1,00 4,00 1,45 1,00 1,00 2,00 0,85 1,88 1,75

PartCl 1,00 5,00 2,97 3,00 2,00 4,00 0,97 -0,22 -0,08

PrezFC 2,00 4,00 3,50 4,00 3,00 4,00 0,61 -0,31 -0,81

PrezLC 1,00 4,00 2,05 2,00 2,00 2,00 0,72 0,74 0,60


Independenþa sistemului de punctaj pentru ge-

neratorii de valoare notaþi este confirmatã prin urmã-

toarele observaþii:

1. Media majoritãþii notelor generatorilor de na-

turã operaþionalã se aflã în vecinãtatea mediei inter-

valului de notare (3). Aceºti generatori1 sunt: Flex;

ConPr; TTM; ProMed; PartCl; InflVenD; InflPers;

InflAR ºi au fost determinaþi prin raportarea la media

eºantionului.

2. Generatorii de valoare care sunt distinctivi

din perspectiva performanþei companiilor din sector

au medii superioare mediei intervalului de notare (3).

Aceºti generatori2 sunt: PatIno; TechClon, DurTech,

PrezFC ºi au fost determinaþi prin raportarea la media

sectorului.

3. Generatorii de valoare care derivã din calita-

tea prezentãrilor informaþiilor de naturã financiar-con-

tabilã au medii inferioare mediei intervalului de nota-

re (3). Aceºti generatori3 sunt: BI, PrezLC, PrezANEC,

PrezLIC, PrezIC&D, PrezM, PrezSI, PrezANGI, iar

explicaþia rezidã în tipologia prezentãrilor solicitate

de cãtre normativele US GAAP ºi de propensiunea

cãtre confidenþialitate pentru care opteazã majoritatea

companiilor din sector.

4. Generatorii derivaþi din influenþa factorilor

exogeni de natura reglementãrilor financiar-contabile

ºi legislative au medii inferioare mediei intervalului

de notare întrucât influenþele acestora asupra perfor-

manþelor companiilor din sector sunt relativ reduse.

Generatorii4 implicaþi de aceste influenþe sunt: InflCon

ºi InflLeg.

Ä Interpretarea rezultatelor obþinute

Datele prelevate contribuie la observarea unor

fenomene relative la cifra de afaceri, marja brutã,

profitul din exploatare ºi respectiv profitul net, care

sunt prezentate în continuare:

1 Flex = Nivelul de flexibilitate; ConPr = Abilitatea de conversie în proiecte profitabile; TTM = Nivelul time-to-market;

ProMed = Stadiul protecþiei mediului; PartCl = Nivelul de dezvoltare a parteneriatelor cu clienþii; InflVenD = Influenþa tendinþei

venitului disponibil al clienþilor; InflPers = Influenþa dependenþei de angajaþi; InflAR = Influenþa dependenþei de alte riscuri.

2 PatIno = Capacitatea inovativã (exprimatã prin activitatea de inovare ºi patentare); TechClon = Importanþa tehnologiilor

clonabile; DurTech = Durata tehnologiilor; PrezFC = Calitatea prezentãrii informaþiilor relative la fondul comercial.

3 BI = Stadiul BI; PrezLC = Calitatea prezentãrii informaþiilor relative la listele de clienþi; PrezANEC = Calitatea prezentãrii

informaþiilor relative la acordurile de neconcurenþã; PrezLIC = Calitatea prezentãrii informaþiilor relative la licenþe;

PrezIC&D = Calitatea prezentãrii informaþiilor relative la imobilizãrile necorporale rezultate din activitãþi de cercetare-dezvoltare;

PrezM = Calitatea prezentãrii informaþiilor relative la mãrci; PrezSI = Calitatea prezentãrii informaþiilor relative la sistemele

informatice; PrezANGI = Calitatea prezentãrii informaþiilor relative la alte imobilizãri necorporale generate intern.4 InflCon = Influenþa modificãrilor în normele contabile; InflLeg = Influenþa modificãrilor legislative.


25) 75) Deviation)

PrezANEC 1,00 3,00 1,43 1,00 1,00 2,00 0,59 0,08 1,03

PrezLIC 1,00 3,00 1,61 1,50 1,00 2,00 0,68 -0,64 0,67

PrezIC&D 1,00 4,00 2,25 2,00 1,75 3,00 0,91 -0,97 0,05

PrezM 1,00 3,00 2,07 2,00 2,00 2,00 0,59 -0,08 -0,01

PrezSI 1,00 2,00 1,12 1,00 1,00 1,00 0,33 3,71 2,37

PrezANGI 1,00 2,00 1,02 1,00 1,00 1,00 0,14 47,42 6,96

InflCon 1,00 2,00 1,42 1,00 1,00 2,00 0,50 -1,93 0,33

InflLeg 1,00 3,00 1,56 2,00 1,00 2,00 0,59 -0,63 0,51

InflVenD 2,00 4,00 3,16 3,00 3,00 3,00 0,49 0,65 0,39

InflPers 1,00 4,00 2,93 3,00 2,00 3,00 0,77 -0,34 -0,29

InflAR 3,00 5,00 3,26 3,00 3,00 3,25 0,46 0,80 1,42

Pret 3,56 579,54 45,54 22,24 15,03 34,01 102,20 18,60 4,38

Sursa: Analiza datelor aferente eºantionului.

Notã: Sumele care se referã la informaþii financiar-contabile sunt exprimate în milioane USD sau în procente, dupã caz.


Indicator/An 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010CA (Observaþii) 0 1 10 20 20 19 10Creºtere (↑) 0 1 7 18 18 10 7Diminuare (↓) 0 0 3 2 2 9 3

MjB (Observaþii) 0 1 10 20 20 19 10Creºtere (↑) 0 1 6 19 16 10 7Diminuare (↓) 0 0 4 1 4 9 3

PrOp (Observaþii) 0 1 10 20 20 19 10Creºtere (↑) 0 1 2 14 14 9 8Diminuare (↓) 0 0 8 6 6 10 2

PrN (Observaþii) 0 1 10 20 20 19 10Creºtere (↑) 0 1 3 16 13 9 9Diminuare (↓) 0 0 7 4 7 10 1

Sursa: Analiza datelor aferente eºantionului.

Tabelul 4. Informaþii privitoare la performanþa companiilor selectate în perioada 2004-2010

Graficul 1. Reprezentarea creºterilor cifrei de afaceri, marjei brute,profitului din exploatare ºi profitului net în perioada 2004-2010

Num

ãr d

e ca

zuri

20

18

16

14

12

10

8

6

4

2

02004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Creºterea cifrei de afaceri

Creºterea marjei brute

Creºterea profitului din exploatare

Creºterea profitului net

Graficul 2. Reprezentarea diminuãrilor cifrei de afaceri, marjei brute,profitului din exploatare ºi profitului net în perioada 2004-2010

Num

ãr d

e ca

zuri

12

10

8

6

4

2

02004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Diminuarea cifrei de afaceri

Diminuarea marjei brute

Diminuarea profitului din exploatare

Diminuarea profitului net


Astfel, variaþiile cifrei de afaceri reflectã o ten-

dinþã clarã de dezvoltare (creºtere) a sectorului în

anii 2006-2008, urmatã de o decelerare în anul 2009

ºi de un reviriment parþial în 2010. Marja brutã a urmat

un traseu similar cifrei de afaceri pentru intervalul

analizat, în timp ce amplitudinile traiectoriei evoluþiei

în materia profitului din exploatare au fost mai tempe-

rate, înscrise însã pe acelaºi traseu sinuos. Profitul net

a însoþit în evoluþie profitul din exploatare. Justificarea

diferenþelor între cele douã perechi de evoluþie este

explicatã mai ales prin trecerea la cheltuieli a deprecie-

rilor fondului comercial rezultate din analizele pros-

pective, conform normelor, efectuate de companii,

având ca factor declanºator debutul perioadei de crizã.

La nivel cumulativ, perioada de crizã a afectat

întregul eºantion – totalul pentru 19 companii înregis-

treazã în 2009 o diminuare de 0,55% a cifrei de afaceri,

de 1,02% a marjei brute, de 16,69% a profitului din

exploatare ºi de 28,29% a profitului net, în condiþiile

în care anul financiar 2009 nu coincide pentru un

numãr semnificativ de companii cu anul calendaristic

2009. Scãderea este mai evidentã dacã analiza se ra-

porteazã la perioada anului 2008, în care variaþiile erau

în sens contrar, ºi anume: creºtere de 19,39% a cifrei

de afaceri, de 20,10% a marjei brute, de 14,79% a pro-

fitului din exploatare ºi de 9,89% a profitului net.

Datele procesate obþinute în urma studiului per-

mit testarea ipotezelor formulate în cadrul prezentului

capitol, prin utilizarea coeficientului de corelaþie sim-

plã Bravais-Pearson r cu valoare absolutã superioarã

a 10%, pentru care existã un numãr semnificativ de

observaþii.

Stratificarea eºantionului în funcþie de tendinþele

variaþiilor cifrei de afaceri, marjei brute, profitului din

exploatare ºi profitului net permite identificarea unor

rezultate diferite relative la valorile ºi influenþele ge-

neratorilor în raport cu întregul eºantion. Stratificarea

produce urmãtoarele submulþimi:

l companii cu cifra de afaceri cu tendinþã per-

manent crescãtoare (n = 40 observaþii din rapoartele

financiare);

l companii cu cifra de afaceri ºi marja brutã cu

tendinþã permanent crescãtoare (n = 35);

l companii cu cifra de afaceri, marja brutã ºi

profitul din exploatare cu tendinþã permanent crescã-

toare (n = 15);

l companii cu cifra de afaceri, marja brutã, pro-

fitul din exploatare ºi profitul net cu tendinþã perma-

nent crescãtoare (n = 10).

Concluzii

În conformitate cu rezultatele prezentate, con-

cluzionãm cã ipoteza H1E15

este validatã.

De asemenea, subliniem urmãtoarele observaþii:

1. Generatorii6 TechClon, TTM, InflAR ºi

ProcMjB/CA dobândesc relevanþe sporite în cazul în

care companiile înregistreazã performanþe superioare

din perspectiva dezvoltãrii (creºtere continuã a cifrei

de afaceri) ºi a profitabilitãþii (creºtere continuã a

marjei brute).

2. Generatorii ANC, TA ºi ProcChC&D/CA îºi

pierd relevanþa în condiþiile în care companiile reali-

zeazã performanþe susþinute (continue).

3. Generatorii MjB ºi CA prezintã o relevanþã infe-

rioarã mediei pentru companiile care înregistreazã perfor-

manþe superioare din perspectiva dezvoltãrii (creºtere

continuã a cifrei de afaceri) ºi a profitabilitãþii (creºtere

continuã a marjei brute) în cazul analizei prin raportare

la primul an disponibil, în timp ce ProcFC/TA înregis-

treazã valori superioare de relevanþã, însã sensul core-

laþiei este opus mediei (respectiv negativã). Ansamblul

de generatori la care s-a fãcut referire, dar care nu sunt

reluaþi aici, prezintã valori care nu pot sugera concluzii

obiective în raport cu media ºi observarea unei tendinþe

în condiþiile de dezvoltare ºi creºtere a profitabilitãþii.

Cumulând observaþiile exprimate mai sus, vali-

dãm ipoteza H2E17.

Analizând modul de poziþionare a valorilor me-

diilor generatorilor notaþi pentru companiile din strati-

ficãri în raport cu media eºantionului se identificã acei

generatori care contribuie, prin influenþa lor, la dezvol-

tarea companiei (creºtere continuã a cifrei de afaceri,

imunã la crizã) sau la dezvoltarea sustenabilã (creºtere

a marjei ºi a profiturilor). Analizând rezultatele din

5 H1E1: Variaþia preþului acþiunilor cotate ale companiilor din eºantion este explicatã de generatori din toate categoriile

identificate în baza modelului LID.

6 ProcMjB/CA = Procentul marjei brute în cifra de afaceri; ANC = Activul net contabil; TA = Valoare total active; ProcChC&D/CA

= Procentul cheltuielilor de cercetare-dezvoltare în cifra de afaceri; MjB = Marja brutã; CA = Cifra de afaceri; ProcFC/TA

= Ponderea fondului comercial (net de amortizãri, dacã este cazul) în TA.7 H2E1: Variaþia preþului acþiunilor cotate ale companiilor din eºantion este explicatã într-o mãsurã mai adecvatã de generatori

care se regãsesc între resursele nerecunoscute în bilanþ.


BIBLIOGRAFIE SELECTIVÃ

1. Andrikopoulos, A. (2005), Using Intellectual Capital Statements to Determine Value Drivers and

Priorities for Organizational Change: a Portfolio Selection Approach, Knowledge Management

Research and Practice, vol. 3, nr. 3, pp. 166-172.

2. Bessieux-Ollier, C., Lacroix, M., Walliser, E. (2006), Le capital humain: approche comptable versus

approche managérial, Revue internationale sur le travail et la société, vol. 4, nr. 2, pp. 25-57.

3. Edvinsson, L., Malone, M. (1997), Intellectual Capital: Realizing Your Company’s True Value by

Finding Its Hidden Brainpower, HarperBusiness, New York.

4. Evanschitzky, H., Gopalkrishnan, R.I., Hesse, J., Ahlert, D. (2004), E-satisfaction: a re-examination,

Journal of Retailing, vol. 80, nr. 3, pp. 239-247.

5. Joshi, M., Ubha, D.S. (2010), Intellectual Capital Disclosures: the Search for a New Paradigm in

Financial Reporting by the Knowledge Sector of Indian Economy, Electronic Journal of Knowledge

Management, vol. 7, nr. 5, pp. 575-582.

6. Kallunki, J.-P., Lämpsä, E., Laamanen, T. (2007), Do Investors Recognize the Implicit Economic

Benefits from the R&D Spending of the Firm? A Case of Technology Mergers and Acquisitions,

http://69.175.2.130/~finman/Prague/Papers/KallunkiLampsaLaamanen.pdf

7. Lee, S.C., Lin, C.T. (2010), An Accounting-based Valuation Approach to Valuing Corporate

Governance in Taiwan, Journal of Contemporary Accounting & Economics, vol. 6, nr. 2, pp. 47-60.

8. Ohlson, J.A. (1995), Earnings, Book Values and Dividends in Equity Valuation, Contemporary

Accounting Research, vol. 11, pp. 661-687.

9. Park, Y., Park, G. (2004), A New Method for Technology Valuation in Monetary Value: Procedure

and Application, Technovation, vol. 24, pp. 387-394.

10. Spremann, K. (2001), Valuation of dot.coms, Doctoral Seminar International Finance, University of

St. Gallen.

11. Zambon, S., Lev, B., Abernethy, M.A., Wyattt, A., Bianchi, P., Labory, S. (2003), Study on the

Measurement of Intangible Assets and Associated Reporting Practices, http://ec.europa.eu/internal_

market/services/docs/brs/competitiveness/2003-study-intangassets-full_en.pdf

aceastã perspectivã, afirmãm cã ipotezele H3E18

ºi

H4E19 sunt validate. Remarcãm, în acelaºi timp, cã

pentru fiecare stratificare preþul mediu al acþiunilor

este superior mediei pentru întregul eºantion.

În final, sintetizãm punctând contribuþia studiului

nostru, pe care o considerãm validatã prin confirmarea

observaþiei cã variaþia preþului acþiunilor cotate ale

companiilor din eºantion este explicatã într-o mãsurã

mai adecvatã de generatori care se regãsesc între re-

sursele nerecunoscute în bilanþ, ceea ce potenþeazã

oportunitatea aprofundãrilor determinãrii relaþiei între

elemente de aceastã naturã ºi performanþa companiilor

IT ºi oferã perspectiva dezvoltãrii prevederilor de ra-

portare a resurselor de naturã intangibilã. Studiul poate

fi extins în viitor prin includerea unui numãr superior

de generatori de valoare, extinderea la alte spaþii eco-

nomico-geografice ºi lãrgirea intervalului de observare.

Acest demers va fi benefic atât pentru organismele na-

þionale de normalizare contabilã, cât ºi pentru domeniul

evaluãrii, prin furnizarea unui ghid adecvat, ºi pentru

companiile necotate, prin diminuarea practicilor spe-

cifice contabilitãþii creative ºi a tendinþelor speculative

nefondate potenþial generatoare de puncte de inflexiune

cu impact major în activitatea economicã internaþionalã.

8 H3E1: Dezvoltarea companiilor (creºtere permanentã a cifrei de afaceri) este influenþatã pozitiv de nivelul flexibilitãþii, de

abilitatea de conversie în proiecte profitabile ºi de nivelul de independenþã faþã de riscurile generale.9 H4E1: Companiile care realizeazã dezvoltare sustenabilã (dezvoltare însoþitã de profitabilitate) vor înregistra niveluri superioare ale

generatorilor ce influenþeazã creºterea cifrei de afaceri, precum ºi ale duratei tehnologiilor utilizate sau create, ale time-to-market,

ºi independenþã sporitã faþã de riscurile asociate modificãrilor reglementãrilor contabile ºi în raport cu venitul disponibil al

clienþilor.

Practic

ã cont

abilã


Tratamentul fiscal aferent reevaluãriiimobilizãrilor corporale– partea I –

Vasile RÃILEANU, prof. univ. dr.Cristian RAPCENCU, asist. univ. dr.ASE Bucureºti

Tratamentul fiscal aferent reevaluãrii imobilizã-

rilor este unul destul de complex ºi de neplãcut pentru

practicieni. Nu de puþine ori se întâlnesc situaþii în care

prevederile Codului fiscal sunt interpretate în mod

eronat, generând astfel pentru entitãþi diferenþe în ceea

ce priveºte calculul impozitului pe profit, plus majorã-

rile ºi penalitãþile care se impun.

Modificãri esenþiale din acest punct de vedere

au fost aduse prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului

nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetarã pe anul

2009 ºi reglementarea unor mãsuri financiar-fiscale.

Mulþi dintre cei care au parcurs textul acestei ordonan-

þe au considerat cã introducerea impozitului minim ºi

limitarea la deducere atât a cheltuielilor cu combusti-

bilul, cât ºi a TVA aferente reprezintã aspectele cele

mai semnificative, ºi au omis faptul cã tratamentul

fiscal al rezervelor din reevaluare a cunoscut impor-

tante modificãri.

În funcþie de data la care a fost efectuatã reeva-

luarea, putem delimita urmãtoarele tratamente fiscale

diferite privind surplusul obþinut din reevaluare:

Perioada

Pânã la 01.01.2004

Între 01.01.2004 ºi31.12.2006

Tratamentul fiscalCheltuielile cu amortizarea aferentãrezervelor din reevaluare au fostconsiderate deductibile.

Cheltuielile cu amortizarea aferentãrezervelor din reevaluare au fostconsiderate nedeductibile.

Alte informaþii

Au fost considerate cheltuieli nedeductibile doarcele aferente reevaluãrilor efectuate dupã data de01.01.2004.

Key terms: revaluation, revaluation reserves, non deducible lost, net accounting value

ABSTRACT

Fiscal Treatment for Property, Plant and Equipment Revaluation

In this paper, we are to present the fiscal treatment for revaluations, taking intoaccount the quite frequent changes that appeared in time. It is important to know theright moment when the revaluation reserve is taxed, taking into account the impactthat the wrong fiscal treatment may have on the entities’ result.

A main element is the moment that an asset in revaluated. Although the Tax Codewas introduced at the beginning of 2004, we cannot say that there is a stabilityconcerning the treatment of revaluation reserve. In this paper we have summarisedthe fiscal provisions applicable for each period of time.

In respect to constructions, the tax may increase significantly if they are not revaluated.At the end of this paper we have underlined the influence that revaluation methodhas on the tax to be paid, taking into account the entities’ options.


Perioada

Între 01.01.2007 ºi30.04.2009

Începând cu01.05.2009

Tratamentul fiscal

Cheltuielile cu amortizarea aferentãrezervelor din reevaluare au fostconsiderate deductibile.

Cheltuielile cu amortizarea aferentãrezervelor din reevaluare au fostconsiderate deductibile.

Alte informaþiiValoarea fiscalã include:– reevaluãrile efectuate pânã la 31.12.2003;– reevaluãrile efectuate dupã 01.01.2007;– partea rãmasã neamortizatã, evidenþiatã în sold

la 31.12.2006, pentru reevaluãrile efectuate înintervalul 01.01.2004-31.12.2006.

Rezervele din reevaluare aferente reevaluãrilorefectuate dupã 01.01.2004 sunt considerate ºivenituri impozabile începând cu mai 2009.

Odatã cu adoptarea OUG nr. 34/2009, în Legea

nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost introdus un

nou alineat (alin. (51) al art. 22) care oarecum limiteazã

recunoaºterea fiscalã a cheltuielilor cu amortizarea

aferente rezervelor din reevaluare. Cu alte cuvinte,

în cazul unui plus de valoare înregistrat, cheltuiala cu

amortizarea este consideratã integral deductibilã, însã

diferenþa dintre amortizarea calculatã având la bazã

valoarea de piaþã ºi amortizarea aferentã activului îna-

inte de reevaluare reprezintã element similar veni-

turilor ºi se impoziteazã ca atare, nu doar la schimbarea

destinaþiei rezervei.

Mai mult decât atât, este limitatã ºi recunoaºte-

rea fiscalã a rezervelor din reevaluare la momentul

scoaterii din gestiune a activelor la care se referã acele

rezerve.

Exemplu

Entitatea Nistil a achiziþionat în anul 2001 un apartament, pentru care amortizarea anualã stabilitã afost de 2.000 lei. La data de 31.12.2007, entitatea a reevaluat activul, în urma acestei operaþii amortizareaanualã rezultatã fiind de 5.000 lei. La data de 31.12.2010, apartamentul a fost reevaluat pentru a douaoarã, amortizarea anualã fiind de 8.000 lei.

Care este impactul acestor reevaluãri asupra Declaraþiei 101 aferente anului 2011?

În Declaraþia 101, aceste informaþii vor fi prezentate astfel: La rândul 11 „Elemente similare veniturilor” va fi trecutã suma de 6.000 lei (8.000 lei – 2.000 lei),

reprezentând diferenþa dintre amortizarea calculatã pe baza valorii reevaluate ºi amortizarea calculatãpe baza costului istoric;

La rândul 14 „Amortizare fiscalã” va fi trecutã suma de 8.000 lei, având în vedere cã legislaþiafiscalã prevede cã valoarea fiscalã include ºi plusurile din reevaluare;

La rândul 29 „Cheltuieli cu amortizarea contabilã” va fi trecutã suma de 8.000 lei, reprezentândamortizarea activului determinatã în urma reevaluãrii.

Important! Având în vedere art. 21 alin. (4)

lit. º) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal,

trebuie reþinut cã minusurile de valoare rezultate în

urma reevaluãrilor reprezintã cheltuieli nededuc-

tibile. Prin urmare, plusul de valoare obþinut la o

reevaluare ulterioarã, înregistrat la venituri pentru a

compensa deprecierea precedentã, este considerat

venit neimpozabil.

Sã luãm un exemplu în care la o primã reevaluare

a unui activ s-a constatat o depreciere de 20.000 lei,

iar la a doua reevaluare a rezultat un plus de 35.000 lei.

Nu vom pune accent pe înregistrãrile contabile efec-

tuate, având în vedere cã tratamentul contabil detaliat

a fost prezentat în materialul „Tratamentul contabil

aferent reevaluãrilor imobilizãrilor corporale”, pu-

blicat în numãrul precedent al revistei. Din punct de

vedere fiscal, pierderea aferentã primei reevaluãri

reprezintã o cheltuialã nedeductibilã. În acelaºi timp,

trebuie þinut cont de faptul cã valoarea fiscalã a activu-

lui nu se modificã, ceea ce înseamnã cã amortizarea

contabilã va fi mai micã decât cea fiscalã. Plusul de

valoare de 35.000 lei va fi considerat astfel:

suma de 20.000 lei va fi recunoscutã la veni-

turi ºi va fi neimpozabilã; iar

suma de 15.000 lei va fi recunoscutã în con-

tul 105 „Rezerve din reevaluare” ºi va fi impozitatã

pe mãsura amortizãrii activului sau la casarea/cedarea

acestuia, dupã caz.


Exemplu

Entitatea Leader deþine o clãdire înregistratã la costul de 50.000 lei, iar amortizarea cumulatã este de20.000 lei. La 31.12.2010, activul este reevaluat, valoarea justã fiind de 18.000 lei. Durata de viaþã rãmasãeste de 20 de ani.

Cum se înregistreazã diferenþa din reevaluare prin metoda valorii nete?

– Eliminarea amortizãrii cumulate ºi înregistrarea minusului de valoare constatat:

20.000 2812 = 212 20.000„Amortizarea construcþiilor” „Construcþii”

12.000 6813 = 212 12.000„Cheltuieli de exploatare „Construcþii”privind ajustãrile pentru

deprecierea imobilizãrilor”

La calculul impozitului pe profit aferent anului 2010, entitatea trebuie sã þinã cont de faptul cã pierdereadin reevaluare, de 12.000 lei, reprezintã o cheltuialã nedeductibilã.

Anul 2011:

Valoarea contabilã a activului = 18.000 lei

Valoarea fiscalã a activului = 30.000 lei

– Înregistrarea amortizãrii aferente anului 2011:

900 6811 = 2812 900„Cheltuieli de exploatare „Amortizarea construcþiilor”

privind amortizareaimobilizãrilor”

În Declaraþia 101 aferentã anului 2011 vor fi prezentate urmãtoarele informaþii: La rândul 14 „Amortizare fiscalã” va fi trecutã suma de 1.500 lei, având în vedere cã legislaþia

fiscalã prevede cã valoarea fiscalã nu este influenþatã de minusurile din reevaluare; La rândul 29 „Cheltuieli cu amortizarea contabilã” va fi trecutã suma de 900 lei, reprezentând

amortizarea activului determinatã în urma reevaluãrii.

Exemplu privind tratamentul fiscal al rezervei din reevaluare

În urmãtorul exemplu vom avea în vedere o entitate care deþine o imobilizare corporalã pe care a

reevaluat-o de douã ori: prima reevaluare are loc înainte de 01.01.2004, iar cealaltã reevaluare, ulterior acestei

date.

* Cost de achiziþie 50.000 lei– Amortizare cumulatã 20.000 lei= Valoare contabilã netã (neamortizatã) 30.000 lei* Valoare justã 18.000 lei* Minus obþinut din reevaluare 12.000 lei

18.000 lei20 ani

Amortizarea contabilã = = 900 lei

30.000 lei20 ani

Amortizarea fiscalã = = 1.500 lei


Exemplu

La 06.12.2001, entitatea Leader a achiziþionat o clãdire la costul de 240.000 lei, durata normalã deutilizare fiind de 50 de ani. Metoda de amortizare adoptatã de entitate este cea liniarã. La data de 31.12.2003,entitatea a reevaluat activul, valoarea justã fiind de 288.000 lei, iar la data de 31.12.2006, clãdirea a fostreevaluatã pentru a doua oarã, valoarea justã a acesteia fiind de 306.000 lei.

La înregistrarea celor douã reevaluãri s-a utilizat metoda actualizãrii valorii nete.

Care este tratamentul fiscal aferent celor douã reevaluãri?

La prima reevaluare a clãdirii (31.12.2003) sunt disponibile urmãtoarele date:

Înregistrãrile contabile efectuate pânã la data de 31.12.2003 sunt:


4.800 6811 = 2812 4.800„Cheltuieli de exploatare „Amortizarea construcþiilor”





– Eliminarea amortizãrii, cu ocazia reevaluãrii:


– Înregistrarea plusului de valoare constatat în urma reevaluãrii:

57.600 212 = 105 57.600„Construcþii” „Rezerve din reevaluare”

În perioada 2004-2006, cheltuielile cu amortizarea aferentã reevaluãrii din 31.12.2003 au fost consi-derate integral deductibile la determinarea profitului impozabil.

La cea de-a doua reevaluare a activului (31.12.2006), situaþia se prezintã astfel:

* Cost de achiziþie 240.000 lei– Amortizare cumulatã pe 2 ani ((240.000 lei/50 ani) × 2 ani) 9.600 lei= Valoare netã contabilã 230.400 lei* Valoare justã 288.000 lei

Plus din reevaluare 57.600 lei

288.000 lei48 ani

Amortizarea anualã dupã prima reevaluare = = 6.000 lei

* Valoare justã în urma primei reevaluãri 288.000 lei– Amortizare cumulatã pe 3 ani ((288.000 lei/48 ani) × 3 ani) 18.000 lei= Valoare netã contabilã 270.000 lei* Valoare justã la 31.12.2006 306.000 lei

Plus din reevaluare 36.000 lei


Înregistrãrile contabile efectuate pânã la data de 31.12.2006 sunt:










– Eliminarea amortizãrii, cu ocazia reevaluãrii:


– Înregistrarea plusului de valoare constatat în urma reevaluãrii:

36.000 212 = 105 36.000„Construcþii” „Rezerve din reevaluare”

Presupunând cã nu vor mai avea loc alte reevaluãri, începând cu anul 2007, entitatea va înregistraanual:



Cheltuiala cu amortizarea anualã, de 6.800 lei, este integral deductibilã ºi poate fi structuratãastfel:

– 4.800 lei, nivel aferent costului de achiziþie (240.000 lei/50 ani);

– 1.200 lei, nivel aferent surplusului din reevaluare înregistrat la 31.12.2003 (57.600 lei/48 ani);

– 800 lei, nivel aferent surplusului din reevaluare înregistrat la 31.12.2006 (36.000 lei/45 ani).

Aºa cum am prezentat ºi în materialul din numãrul precedent, unde ne-am axat pe tratamentul contabilspecific reevaluãrilor, din punct de vedere contabil, rezerva din reevaluare poate fi transferatã în contul 1065„Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare” fie la casarea/cedarea activului, fiepe mãsurã ce activul este amortizat, în funcþie de politica fiecãrei entitãþi.

306.000 lei45 ani

Amortizarea anualã dupã cea de-a doua reevaluare = = 6.800 lei


Din punct de vedere fiscal însã, începând cu 1 mai 2009, cota-parte din cheltuiala cu amortizareaaferentã reevaluãrii din 31.12.2006, în sumã de 800 lei/an, este consideratã venit impozabil ºi se impoziteazãpe mãsura înregistrãrii amortizãrii fiscale a imobilului, indiferent dacã entitatea a optat sã transfere acestsurplus în contul 1065 „Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare” sau nu. Încontabilitate, aceastã sumã nu se înregistreazã la venituri, ci în momentul completãrii Declaraþiei 101privind impozitul pe profit va fi înregistratã la rândul 11 „Elemente similare veniturilor”. Impozitarea acestuisurplus se realizeazã la fiecare termen de calcul al impozitului pe profit (trimestrial).

Conform Normelor metodologice ataºate art. 22 alin. (51) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal,suma de 1.866 lei (800 lei/12 luni × 28 luni), reprezentând surplusul din reevaluare înregistrat în perioada01.01.2007-30.04.2009, va fi impozitatã la momentul modificãrii destinaþiei rezervei, adicã fie la momentultransferãrii acesteia în contul 1065 „Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare”pentru a fi distribuitã, fie la cedarea/casarea activului.

Sugestie:

Având în vedere tratamentul fiscal prezentat mai

sus, noi recomandãm transferul rezervei din reevaluare

din contul 105 „Rezerve din reevaluare” în contul 1065

„Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve

din reevaluare” pe mãsurã ce activul este amortizat.

Astfel se va avea o evidenþã mai clarã asupra rezervei

care a fost deja impozitatã ºi se va evita o eventualã

dublã impozitare a acesteia. Trecerea de la o politicã

contabilã la alta nu se poate face în cursul anului, ci doar

începând cu urmãtorul exerciþiu financiar, dupã pre-

zentarea acestei situaþii în notele explicative întocmite.

Existã o serie de rezerve din reevaluare care nu

sunt impozitate concomitent cu deducerea amortizãrii

fiscale, cum ar fi:

rezervele din reevaluarea activelor efectuatã

înainte de 1 ianuarie 2004;

rezervele aferente reevaluãrilor efectuate dupã

data de 1 ianuarie 2004 care au fost transferate în

contul 1065 „Rezerve reprezentând surplusul realizat

din rezerve din reevaluare” ºi care existau în soldul

acestui cont la data de 30 aprilie 2009. Aceste rezerve

vor fi impozitate la momentul modificãrii destinaþiei

acestora;

rezervele aferente reevaluãrilor efectuate dupã

data de 1 ianuarie 2004 care nu au fost transferate

pânã la 30 aprilie 2009 în contul 1065 „Rezerve repre-

zentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare”

pe mãsurã ce activele au fost utilizate. Aceste rezerve

vor fi impozitate la momentul modificãrii destinaþiei

acestora.

BIBLIOGRAFIE

1. Hotãrârea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii

nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicatã în Monitorul Oficial nr. 112/06.02.2004, cu modificãrile

ºi completãrile ulterioare.

2. Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicatã în Monitorul Oficial nr. 927/23.12.2003, cu

modificãrile ºi completãrile ulterioare.

3. Ordinul ministrului finanþelor publice nr. 3.055/2009 pentru aprobarea Reglementãrilor contabile

conforme cu directivele europene, publicat în Monitorul Oficial nr. 766 bis/10.11.2009.

Va urma...

Practic

ã cont

abilã


Aspecte tipice ale situaþiilorfinanciare anuale la organizaþiilenonprofit

Delia Corina MIHÃLÞAN, ec. masterandUniversitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia

1 Cap. I art. 1 alin. (1) din Ordonanþa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaþii ºi fundaþii, publicatã în Monitorul Oficial

nr. 39/31.01.2000, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

Key terms: financial statements, non-profit organizations, global result, non-profit activities,economical activities, special activities

ABSTRACT

Typical Aspects of Annual Financial Statements at Non-profit Organizations

The purpose of this article is to present the typical aspects regarding the financialstatements of a non-profit organization. The activity developed for this kind oforganizations influence the structure of financial statements and there is presentedspecific elements in their contents.

For this kind of organizations, in our country, there are typical rules regarding theway of being recognized by the law, their accountancy and also their way of presentingthe financial statements at the end of financial year. These rules are established andmade public by the state.

De-a lungul timpului, dezvoltarea societãþii a dus

la apariþia unor situaþii diversificate ce implicã aspecte

ºi teme specifice. Unele dintre aceste situaþii ºi-au gãsit

rezolvare prin apariþia unor organisme neguvernamen-

tale care au preluat o parte dintre ele, sprijinind astfel

mai mult sau mai puþin autoritãþile în organizarea ºi

conducerea comunitãþii la nivelul cãreia funcþioneazã.

Organizaþiile nonprofit sunt astfel de organisme negu-

vernamentale, pe care legea le denumeºte fundaþii,

asociaþii sau federaþii, în funcþie de specificul acestora.

Ordonanþa Guvernului nr. 26/2000 cu privire

la asociaþii ºi fundaþii, cu modificãrile ºi completãrile

ulterioare, prevede cã pot constitui asociaþii ori fundaþii

„persoanele fizice ºi persoanele juridice care urmãresc

desfãºurarea unor activitãþi în interes general sau în

interesul unor colectivitãþi locale ori, dupã caz, în inte-

resul lor personal nepatrimonial”1. Acelaºi act normativ

prevede cã asociaþia este subiectul de drept constituit

de trei sau mai multe persoane care, pe baza unei

înþelegeri, pun în comun ºi fãrã drept de restituire con-

tribuþia materialã, cunoºtinþele sau aportul lor în muncã

pentru realizarea unor activitãþi. Fundaþia, conform

ordonanþei, este subiectul de drept înfiinþat de una

sau mai multe persoane care, pe baza unui act juridic

între vii ori pentru cauzã de moarte, constituie un patri-

moniu afectat, în mod permanent ºi irevocabil, reali-

zãrii unui scop de interes general sau al unor colecti-

vitãþi. Prin asociere în anumite scopuri, douã sau mai

multe asociaþii/fundaþii pot sã constituie o federaþie.

Deosebirea principalã dintre cele douã tipuri de

organizaþii fãrã scop lucrativ se referã la patrimoniu.

În timp ce fundaþia îºi realizeazã scopul prin interme-

diul patrimoniului, asociaþia îºi atinge obiectivele în

general prin muncã voluntarã.


2 Cap. I art. 5 alin. (3) din Legea contabilitãþii nr. 82/1991, republicatã în Monitorul Oficial nr. 454/18.06.2008.

Legea contabilitãþii nr. 82/1991, republicatã, pre-

vede obligativitatea pentru toate persoanele fãrã scop

lucrativ de a organiza contabilitate proprie conform

reglementãrilor specifice în vigoare. Persoanele juri-

dice fãrã scop patrimonial prevãzute la art. 1 alin. (2)

din legea citatã mai sus întocmesc situaþii financiare

anuale la data de 31 decembrie a fiecãrui an fiscal, în

conformitate cu Reglementãrile contabile pentru persoa-

nele juridice fãrã scop patrimonial, aprobate prin Ordi-

nul ministrului economiei ºi finanþelor nr. 1.969/2007.

Aceste reglementãri supun modul de organizare a

contabilitãþii regulilor generale, dar ºi unor preve-

deri specifice, legate în mod special de activitatea

nonprofit.

Organizaþiile nonprofit pot desfãºura ºi activitãþi

economice, iar ele vor fi reflectate separat în situaþiile

financiare anuale, dupã cum sunt organizaþii de utili-

tate publicã sau nu. Aceste aspecte au un impact sem-

nificativ asupra situaþiilor financiare anuale, dupã cum

prevede legislaþia în vigoare. Organizaþiile recunoscu-

te ca fiind de utilitate publicã beneficiazã de anumite

drepturi, dar au ºi obligaþii. Pentru a fi consideratã de

utilitate publicã, o organizaþie trebuie sã întruneascã

anumite criterii precum: activitatea desfãºuratã sã fie de

interes colectiv, sã aibã o vechime de cel puþin trei ani,

sã activeze prin desfãºurarea unor proiecte ºi progra-

me, iar valoarea activului patrimonial sã fie în creºtere

sau cel puþin sã se pãstreze de la un exerciþiu financiar

la altul.

În general, persoanele juridice fãrã scop patri-

monial întocmesc situaþii financiare anuale care conþin

urmãtoarele componente: bilanþul, contul rezultatului

exerciþiului, precum ºi notele explicative la situaþiile

financiare anuale.

„Pentru organizaþii patronale ºi sindicale, pre-

cum ºi pentru alte categorii de organizaþii fãrã scop

patrimonial, care nu desfãºoarã activitãþi economice,

Ministerul Economiei ºi Finanþelor aprobã un sistem

simplificat de raportare financiarã, având în vedere ºi

cerinþele organismelor europene de profil.”2 Astfel,

în cazul acestor organizaþii care nu desfãºoarã activitãþi

economice, cu excepþia celor de utilitate publicã, se

întocmeºte un set de situaþii financiare anuale simplifi-

cate care include: bilanþul prescurtat, contul prescurtat

al rezultatului exerciþiului, notele explicative la situa-

þiile financiare anuale simplificate.

Deoarece persoanele juridice fãrã scop patrimo-

nial au obligativitatea depunerii situaþiilor financiare

pe suport hârtie, dar ºi pe suport electronic, elaborarea

acestora se poate realiza utilizând un program informa-

tic de asistenþã, de obicei cel elaborat ºi pus la dispo-

ziþie de Ministerul Finanþelor Publice, dar se pot folosi

ºi alte programe informatice construite dupã modelul

în cauzã. Situaþiile financiare anuale se depun la uni-

tãþile teritoriale ale Ministerului Finanþelor Publice pe

suport magnetic, însoþite de formularele editate cu aju-

torul programului informatic de asistenþã, semnate ºi

ºtampilate, conform legii.

Potrivit prevederilor art. 3 din Ordinul ministrului

economiei ºi finanþelor nr. 1.969/2007, situaþiile finan-

ciare anuale ale persoanelor juridice fãrã scop patri-

monial de utilitate publicã, potrivit legii, sunt supuse

auditului financiar, care se efectueazã de cãtre auditori

financiari, persoane fizice sau juridice autorizate, în

condiþiile legii, cu respectarea reglementãrilor con-

tabile aplicabile persoanelor juridice fãrã scop patri-

monial. Astfel, actele care însoþesc setul situaþiilor

financiare sunt, pe lângã o copie a balanþei de verifi-

care a conturilor sintetice: raportul administratorilor,

raportul de audit sau raportul comisiei de cenzori, dupã

caz, precum ºi procesul-verbal al adunãrii generale

privind aprobarea situaþiilor financiare anuale. De ase-

menea, potrivit Legii contabilitãþii nr. 82/1991, republi-

catã, situaþiile financiare anuale trebuie sã fie însoþite

de o declaraþie scrisã de asumare a rãspunderii condu-

cerii persoanei juridice, care confirmã faptul cã:

l politicile contabile utilizate la întocmirea si-

tuaþiilor financiare anuale sunt în conformitate cu re-

glementãrile contabile aplicabile;

l situaþiile financiare anuale oferã o imagine

fidelã a poziþiei financiare, a performanþei financiare

ºi a celorlalte informaþii referitoare la activitatea des-

fãºuratã;

l persoana juridicã îºi desfãºoarã activitatea în

condiþii de continuitate, respectiv realizarea situaþiilor

financiare anuale este în conformitate cu legislaþia

aplicabilã în vigoare.

Situaþiile financiare anuale vor fi semnate de per-

soanele în drept, cuprinzând numele ºi prenumele, în

clar, ale acestora. Rândul corespunzãtor calitãþii per-

soanei care a întocmit situaþiile financiare anuale se

completeazã fie de cãtre directorul economic, contabi-

lul-ºef sau altã persoanã împuternicitã sã îndeplineas-

cã aceastã funcþie, potrivit legii, fie de cãtre o persoanã

fizicã (expert contabil) sau juridicã (societate comer-

cialã) autorizatã potrivit legii, membrã a CECCAR.


Termenul de depunere a situaþiilor financiare

anuale la organele teritoriale ale Ministerului Finan-

þelor Publice, prevãzut de Legea contabilitãþii, este

de 120 de zile de la încheierea exerciþiului financiar

la care situaþiile respective se referã.

Potrivit art. 225 din Reglementãrile contabile

pentru persoanele juridice fãrã scop patrimonial, apro-

bate prin OMEF nr. 1.969/2007, situaþiile financiare

anuale, aprobate în mod corespunzãtor, ºi raportul

administratorilor, împreunã cu raportul de audit sau

raportul de verificare, dupã caz, se publicã în confor-

mitate cu legislaþia în vigoare.

Conform Ordonanþei Guvernului nr. 26/2000 cu

privire la asociaþii ºi fundaþii, cu modificãrile ºi com-

pletãrile ulterioare, doar asociaþiile ºi fundaþiile recu-

noscute ca fiind de utilitate publicã au obligaþia de a

publica, în extras, în termen de 3 luni de la încheierea

anului calendaristic, rapoartele de activitate ºi situaþiile

financiare anuale în Monitorul Oficial al României,

Partea a IV-a, precum ºi în Registrul naþional al persoa-

nelor juridice fãrã scop patrimonial ºi de a le comunica

Ministerului Justiþiei3. Modelul extrasului care se pu-

blicã în Monitorul Oficial este aprobat prin lege. Prin

urmare, nefiind prevãzutã de lege o obligaþie expresã

de a publica situaþiile financiare anuale, celelalte asocia-

þii ºi fundaþii, care nu sunt de utilitate publicã, nu tre-

buie sã supunã publicitãþii situaþiile financiare anuale.

Bilanþul este documentul contabil de sintezã prin

care se prezintã elementele de activ, datorii ºi capita-

luri proprii ale persoanei juridice fãrã scop patrimonial

la sfârºitul exerciþiului financiar, precum ºi în celelalte

situaþii prevãzute de lege. În bilanþ, elementele de activ

ºi datorii sunt grupate dupã naturã ºi lichiditate, res-

pectiv dupã naturã ºi exigibilitate.

Bilanþul are o formã similarã celui utilizat de

agenþii economici, cu menþiunea cã apar unele ele-

mente specifice organizaþiilor nonprofit, în mod spe-

cial în ceea ce priveºte elementele de pasiv. În cazul

capitalurilor proprii sunt prezente o serie de fonduri

privind activitãþile fãrã scop patrimonial, precum: fon-

dul social al membrilor Caselor de Ajutor Reciproc,

fondul pentru ajutor în caz de deces al membrilor Ca-

selor de Ajutor Reciproc, fondul de rulment al mem-

brilor asociaþiilor de proprietari. De asemenea, o altã

particularitate care apare este denumirea datã rezul-

tatului: ca urmare a activitãþilor pe care le presteazã,

organizaþiile nonprofit pot realiza fie excedent/profit,

fie deficit/pierdere. Denumirea de profit sau pierdere

reflectã rezultatul activitãþilor economice desfãºurate,

iar denumirea de excedent sau deficit este utilizatã

spre a reflecta rezultatul din activitãþile fãrã scop patri-

monial sau rezultatul activitãþilor cu destinaþie specialã.

Un extras din bilanþul unei organizaþii aratã ca în fi-

gura urmãtoare:

Denumirea elementului

Sold la:Nr. Începutul Sfârºitulrd. exerciþiului exerciþiului

financiar financiarA B 1 2

IV. EXCEDENTUL/PROFITUL SAU DEFICITUL/PIERDEREA SOLD C 22 34.213 0REPORTAT(Ã) (ct. 117) SOLD D 23 0 0

V. EXCEDENTUL/PROFITUL SAU DEFICITUL/PIERDEREA SOLD C 24 0 182.777EXERCIÞIULUI FINANCIAR (ct. 121) SOLD D 25 0 0

Repartizarea excedentului/profitului (ct. 129) (rd. 27 + 28) 26 0 0

Repartizarea excedentului privind activitãþile fãrã scop patrimonial (ct. 1291.01) 27 0 0

Repartizarea profitului privind activitãþile economice (ct. 1292) 28 0 0

CAPITALURI PROPRII – TOTAL (rd. 19 + 20 + 21+ 22 – 23 + 24 – 25 – 26) 29 835.813 741.364

Fondul social al membrilor Caselor de Ajutor Reciproc (CAR) (ct. 113) 30 0 0

Fondul pentru ajutor în caz de deces al membrilor Caselor de Ajutor Reciproc(CAR) (ct. 114) 31 0 0

Fondul de rulment al membrilor asociaþiilor de proprietari (ct. 115) 32 0 0

Alte fonduri privind activitãþile fãrã scop patrimonial (ct. 116) 33 110.280 102.132

CAPITALURI – TOTAL (rd. 29 + 30 la 33) 34 946.093 843.496

3 Art. 41 lit. f) ºi art. 74 alin. (2) din Ordonanþa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaþii ºi fundaþii, cu modificãrile ºi

completãrile ulterioare.


Denumirea indicatorilor Nr. Prevederi Exerciþiul financiarrd. anuale Precedent Curent

A B 1 2 3

I Venituri din activitãþile fãrã scop patrimonial 01 2.500.000 2.196.613 2.475.482

II Cheltuieli privind activitãþile fãrã scop patrimonial 02 1.800.000 1.698.791 1.964.162

Rezultatul activitãþilor fãrã scop patrimonial

III Excedent (rd. 01 – 02) 03 700.000 497.822 511.320

Deficit (rd. 02 – 01) 04 0 0 0

IV Venituri din activitãþile cu destinaþie specialã 05 0 0 0

V Cheltuieli privind activitãþile cu destinaþie specialã 06 0 0 0

Rezultatul activitãþilor cu destinaþie specialã

VI Excedent (rd. 05 – 06) 07 0 0 0

Deficit (rd. 06 – 05) 08 0 0 0

VII Venituri din activitãþile economice 09 500.000 290.281 456.717

VIII Cheltuieli privind activitãþile economice 10 700.000 822.316 1.150.814

Rezultatul activitãþilor economice

IX Profit (rd. 09 – 10) 11 0 0 0

Pierdere (rd. 10 – 09) 12 200.000 532.035 694.097

X Venituri totale (rd. 01 + 05 + 09) 13 3.000.000 2.486.894 2.932.199

XI Cheltuieli totale (rd. 02 + 06 + 10) 14 2.500.000 2.521.107 3.114.976

Rezultatul net al exerciþiului

XII Excedent/Profit (rd. 13 – 14) 15 500.000 0 0

Deficit/Pierdere (rd. 14 – 13) 16 0 34.213 182.777

Organizaþiile nonprofit, prin specificul lor, nu

au drept scop desfãºurarea de activitãþi economice,

însã pot opta pentru aceasta în vederea autofinanþãrii.

Totodatã, ele pot realiza ºi activitãþi cu destinaþie spe-

cialã. Tocmai pentru aceasta contul rezultatului exer-

ciþiului prezintã trei secþiuni în care sunt evidenþiate

distinct elementele generatoare de performanþã, pre-

cum ºi rezultatul aferent, dupã cum urmeazã: activitãþi

fãrã scop patrimonial, activitãþi cu destinaþie specialã,

activitãþi economice. Pentru primele douã categorii

de activitãþi, rezultatul se materializeazã în excedent

dacã nivelul veniturilor este mai ridicat decât cel al

cheltuielilor, iar în caz contrar, în deficit. Pentru activi-

tatea economicã, o organizaþie nonprofit poate realiza

profit sau pierdere. Desigur, pentru calculul rezultatu-

lui global se prezintã ºi un total al tuturor elementelor,

la ultimul punct, denumit „Rezultatul net al exerci-

þiului”. Gruparea elementelor în funcþie de activitãþile

generatoare se poate observa în contul rezultatului

exerciþiului prezentat în continuare:

Aceste activitãþi sunt prezentate separat pentru

a reda cât mai real imaginea fidelã a unitãþii în cauzã.

O organizaþie poate realiza excedent per ansamblu,

însã activitatea ei economicã sã nu fie profitabilã. O

contabilizare separatã a acestor activitãþi conduce la

menþinerea unui mai bun control al organizaþiei în

ceea ce priveºte activitãþile pe care le desfãºoarã.

Un alt aspect tipic organizaþiilor nonprofit în

cazul contului rezultatului exerciþiului, spre deosebire

de agenþii economici, constã în spaþiul alocat preve-

derilor anuale care au fost stabilite prin bugetul reali-

zat la nivel de unitate.

Reglementãrile specifice în vigoare prevãd un

numãr de nouã note explicative, însã numãrul lor nu

este limitat, practicianul având libertatea de a întocmi

atâtea note explicative câte considerã cã sunt necesare

pentru a reda imaginea fidelã a organizaþiei la care se

referã. Notele explicative trebuie:

l sã prezinte informaþii despre reglementãrile

contabile care au stat la baza întocmirii situaþiilor fi-

nanciare anuale ºi despre politicile contabile folosite;

l sã ofere informaþii suplimentare care nu sunt

prezentate în bilanþ ºi în contul rezultatului exerciþiului,

dar care sunt relevante pentru înþelegerea oricãrora

dintre acestea.

Prima dintre notele explicative face referire la si-

tuaþia activelor imobilizate, fiind prezentate modificãrile


acestora în cursul exerciþiului financiar încheiat, cu re-

flectarea separatã a bunurilor utilizate în activitatea fãrã

scop patrimonial ºi în activitatea economicã. Cea de-a

doua notã prezintã posibilele provizioane, chiar ºi cele

redate în bilanþ la „Alte provizioane”, dacã acestea

sunt semnificative. Bineînþeles, prezentarea implicã

explicarea naturii, sursei sau destinaþiei provizioanelor,

precum ºi transferurile suferite. A treia notã explicativã

redã modul de repartizare a rezultatului obþinut, care

poate fi pentru rezervele legale, pentru acoperirea

deficitului/pierderii sau alte repartizãri prevãzute de

lege, precum ºi cuantumul excedentului/profitului ne-

repartizat. În cazul acoperirii deficitului/pierderii con-

tabil(e) reportat(e) se vor prezenta sursele de acoperire

a acestuia (acesteia). În a patra notã explicativã se

regãsesc informaþii cu privire la disponibilul cu desti-

naþie specialã, provenit din diferite surse ca: aplicarea

timbrului literar, cinematografic, teatral, muzical, fol-

cloric, de divertisment, precum ºi cu privire la alte

venituri cu destinaþie specialã. Nota a cincea, ca o

extensie a celei anterioare, prezintã o analizã a rezul-

tatului exerciþiului privind veniturile cu destinaþie spe-

cialã din aplicarea diferitelor tipuri de timbru. Cea

de-a ºasea notã se referã la situaþia creanþelor ºi dato-

riilor prezentatã în funcþie de termenele de lichiditate,

respectiv exigibilitate. A ºaptea notã vizeazã princi-

piile, politicile ºi metodele utilizate, iar a opta prezintã

informaþii legate de salariaþi ºi de membrii organelor

de administraþie, de conducere ºi de supraveghere.

Ultima notã explicativã poate sã facã referire la orice

informaþie consideratã semnificativã cu privire la ele-

mentele prezentate în situaþiile financiare. Un exemplu

de astfel de informaþie este redat în studiul de caz pe

care îl vom prezenta în continuare.

Studiu de caz

În luna septembrie a anului 2010, unei asociaþii nonprofit, care nu are în proprietatea sa nicio imobilizarede natura construcþiilor, i se acordã, printr-o hotãrâre a Consiliului Judeþean, cu contract de comodatpentru doi ani, clãdirea unei foste centrale termice, acum dezafectatã. Condiþiile contractului prevãd caasociaþia sã utilizeze clãdirea pentru activitãþi fãrã scop patrimonial, iar în acest sens sã facã investiþiisemnificative pentru restaurarea clãdirii, astfel încât sã o dea în folosinþã pe durata contractului. Dupã doi ani,clãdirea poate fi concesionatã dacã s-a îndeplinit condiþia enunþatã mai sus. Valoarea iniþialã a clãdiriieste de 40.000 lei. Pânã la 31.12.2010, valoarea totalã a investiþiilor este de 7.800 lei, astfel:

înlocuirea celor cinci geamuri existente cu geamuri termopan: 6.500 lei; schimbarea scocurilor clãdirii: 1.300 lei.

La încheierea contractului de comodat se va crea un analitic al contului extrabilanþier 8031 „Imobilizãricorporale luate cu chirie”, ºi anume 8031.1 „Imobilizãri corporale primite cu contract de comodat”, ºi seva face urmãtoarea înregistrare:

Debit 8031.1 40.000„Imobilizãri corporale

primite cu contractde comodat”

Investiþiile realizate ajung în contul de rezultat al exerciþiului prin înregistrarea acestora în contabilitateastfel:

– Cele cinci geamuri au fost donate de o societate comercialã, la o valoare unitarã de 1.100 lei/buc.:

5.500 302 = 7332 5.500„Materiale consumabile” „Venituri din sumele

sau bunurile primiteprin sponsorizare”

– Darea în consum a geamurilor:

5.500 602 = 302 5.500„Cheltuieli cu materialele „Materiale consumabile”

consumabile”


– Manopera realizatã de un terþ pentru înlocuirea geamurilor, în valoare de 1.000 lei:

1.000 611 = 401 1.000„Cheltuieli cu întreþinerea „Furnizori”

ºi reparaþiile”

– Achitarea contravalorii facturii pentru manoperã:

1.000 401 = 5121 1.000„Furnizori” „Conturi la bãnci

în lei”

– Extrabilanþier se reflectã creºterea valorii clãdirii cu investiþia fãcutã:



– Procurarea tuturor materialelor pentru scocuri, în valoare de 900 lei:

900 302 = 401 900„Materiale consumabile” „Furnizori”

– Darea în consum a materialelor pentru scocuri:

900 602 = 302 900„Cheltuieli cu materialele „Materiale consumabile”

consumabile”

– Manopera realizatã cu montarea scocurilor, în valoare de 400 lei:

400 611 = 401 400„Cheltuieli cu întreþinerea „Furnizori”

ºi reparaþiile”

– Plata contravalorii materialelor ºi a manoperei:

1.300 401 = 5121 1.300„Furnizori” „Conturi la bãnci

în lei”

– Extrabilanþier se reflectã creºterea valorii clãdirii cu investiþia fãcutã:



– Închiderea conturilor de cheltuieli:

5.900 1211 = % 5.900„Excedent sau deficit 602 5.500

privind activitãþile „Cheltuieli cu materialelefãrã scop patrimonial” consumabile”

611 400„Cheltuieli cu întreþinerea

ºi reparaþiile”


– Închiderea contului de venituri:

5.500 7332 = 1211 5.500„Venituri din sumele „Excedent sau deficitsau bunurile primite privind activitãþileprin sponsorizare” fãrã scop patrimonial”

Conform legislaþiei în vigoare, investiþiile efec-

tuate în legãturã cu mijloacele fixe, chiar dacã acestea

nu sunt în proprietatea asociaþiei, se recupereazã pe

calea amortizãrii, prin includerea în cheltuielile cu-

rente într-o perioadã hotãrâtã de consiliul de admi-

nistraþie. În situaþia de faþã, consiliul de administraþie

a hotãrât, încã de la intrarea în vigoare a contractului,

sã recupereze pe calea amortizãrii valoarea inves-

tiþiilor fãcute, dupã finalizarea tuturor lucrãrilor de

reabilitare, ºi anume începând cu luna urmãtoare dãrii

în folosinþã a clãdirii, în mod eºalonat pentru fiecare

lunã rãmasã pânã la expirarea contractului de co-

modat. Data la care clãdirea va fi datã în folosinþã

a fost previzionatã ca fiind 1 august 2011, în buge-

tul asociaþiei pentru primul semestru al anului 2011

fiind prevãzute noi investiþii semnificative în clãdirea

primitã.

În acest context, operaþiunile prezentate mai sus

vor fi reflectate, la nivelul situaþiilor financiare, doar

în contul rezultatului exerciþiului, care nu pune în lu-

minã scopul pentru care s-au înregistrat veniturile ºi

cheltuielile respective. Astfel, se impune prezentarea,

în ultima notã explicativã, a valorii iniþiale (40.000 lei)

ºi finale (47.800 lei) a clãdirii, precum ºi a investiþiilor

realizate (7.800 lei). În acest fel, realizarea fapticã a

condiþiei contractului este probatã scriptic ºi de situa-

þiile financiare anuale care vor fi înregistrate la organul

teritorial al Ministerului Finanþelor Publice.

Un alt document care însoþeºte setul situaþiilor

financiare anuale este cel elaborat de consiliul de

administraþie sub forma unui raport, denumit raportul

administratorilor, care cuprinde cel puþin o prezen-

tare fidelã a dezvoltãrii ºi performanþei activitãþilor

entitãþii ºi a poziþiei sale financiare, împreunã cu o

descriere a principalelor riscuri ºi incertitudini cu care

se confruntã.

Scopul situaþiilor financiare, considerate un tot

unitar, este de a reda o imagine fidelã a organizaþiei,

iar pentru atingerea acestui scop se impune o riguro-

zitate maximã în ceea ce priveºte atât aplicarea pre-

vederilor contabile generale, cât ºi a celor specifice

organizaþiilor nonprofit.

BIBLIOGRAFIE

1. Deaconu, Sorin-Constantin (2010), Reglementãri ºi practici contabile specifice: Note de curs, Editura

Universitãþii „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia.

2. Diaconu, Gheorghe, Pitulice, Ileana Cosmina (2007), Contabilitatea financiarã a organizaþiilor

non-profit, Editura Contaplus, Ploieºti.

3. Legea contabilitãþii nr. 82/1991, republicatã în Monitorul Oficial nr. 454/18.06.2008.

4. Ordinul ministrului economiei ºi finanþelor nr. 1.969/2007 privind aprobarea reglementãrilor contabile

pentru persoanele juridice fãrã scop patrimonial, publicat în Monitorul Oficial nr. 846/10.12.2007.

5. Ordonanþa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaþii ºi fundaþii, publicatã în Monitorul Oficial

nr. 39/31.01.2000, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

6. www.anaf.ro

Contabilitate si control de gestiune,


Pledoarie pentru metoda decalculaþie ABC (Activity BasedCosting) – Câteva probleme ºi soluþii

Ioan BEUDEAN, lect. univ. dr.Universitatea de Vest „Vasile Goldiº” – Filiala Bistriþa

1. Premisele apariþiei metodei ABC

Ca ºi întreaga contabilitate de gestiune, metoda

ABC, care este de altfel o variantã de calcul al costului

complet, îºi asumã rolul de a furniza managementului

companiilor informaþii esenþiale ºi pertinente privind

costurile, necesare procesului decizional. Apariþia sa,

ca ºi a altor metode moderne de calculaþie, a constituit

o materializare a cãutãrilor specialiºtilor (Jonhson ºi

Kaplan, 1987; Cokins, 2001) în direcþia rafinãrii infor-

maþiei costurilor, identificãrii corecte a legãturilor cau-

zale dintre costurile directe, cele indirecte ºi produsele

realizate, stabilirii intensitãþii acestor legãturi ºi încor-

porãrii judicioase a cheltuielilor indirecte în costuri.

Idealul oricãrei metode de calculaþie este acela de a

construi un cost bazat pe resursele real consumate

pentru obþinerea produsului care constituie obiectul

calculaþiei.

Plecând de la ipoteza cã producerea ºi comerciali-

zarea unui produs presupun derularea unor activitãþi

ºi cã fiecare activitate, luatã izolat, consumã resurse

economice cuantificabile, înseamnã cã este perfect

posibil sã se calculeze costul produselor obþinute ple-

când de la activitãþile încorporate de acestea.

Conceptual, metoda ABC a încercat sã elimine

caracterul mecanicist al operaþiunilor întâlnite la meto-

dele clasice de calculaþie care, uzând de procedeele

repartizãrii proporþionale, uniforme ºi mutuale a chel-

tuielilor indirecte, genereazã deformãri ale costurilor

reale. De fapt, ABC este un model de postcalcul alter-

nativ la cel al centrelor de analizã. El vine ºi ca un

Key terms: cost, process, activity, inductor, adjustment, rational imputation

ABSTRACT

Advocacy for the ABC (Activity Based Costing) Calculation Method– Some Problems and Solutions

Despite the real practical advantages of the cost calculation method ABC (ActivityBased Costing), those are not sufficient for the method to be applied in Romania. Itsinnovative character cannot be denied, yet the methodological aspects, the terminologyand maybe its insufficient dissemination outside university environments leads to itslaw use by the Romanian practitioners. In order to be successful, it would be requiredto join the efforts of the theoreticians (that present it in a too abstract manner) and ofthe practitioners (that understand less its concepts and virtues). Also, the computerexperts should join those efforts; the modern and efficient accounting informationprocessing cannot be performed without them. The use of the method implies alsoan extensive knowledge of the manufacturing procedures and of the resourceprocessing flows within the economic entities that apply them.


rãspuns la mutaþiile apãrute în economia mondialã ca

rezultat al dezvoltãrilor tehnologice spectaculoase, al

creºterii productivitãþii ºi al globalizãrii. Aceºti factori

au generat pe de o parte o scãdere relativã a ponderii

cheltuielilor cu manopera directã în costurile produse-

lor, iar pe de altã parte, o sporire relativã a cheltuielilor

indirecte (cercetare, informaticã, marketing, calitate,

mentenanþã). De aceea, identificarea unor metode care

sã perfecþioneze tranzitul cheltuielilor indirecte cãtre

produs a devenit un imperativ major pentru teoria ºi

practica economicã.

2. Esenþa metodei

Modelul de calculaþie bazat pe activitãþi redefi-

neºte întregul tratament al cheltuielilor indirecte ºi

propune o analizã novatoare a acestora, decupând

întreprinderea în „activitãþi”, numite de unii autori,

în traducere în limba românã, ºi „procese”. În cadrul

Activity Based Costing, noþiunea de „activitate” are

semnificaþia unei succesiuni de operaþiuni legate

între ele, desfãºurate de o manierã repetitivã în cadrul

întreprinderii, care au o anumitã finalitate practicã

ºi economicã. Activitãþile au o derulare în timp para-

lelã sau consecutivã ºi alcãtuiesc un „lanþ al valorii”

(Porter, 1985) cu contribuþie directã la valoarea finalã

a produsului sau serviciului realizat. Constituirea unei

„activitãþi” se face prin regruparea unor sarcini ºi acþiuni

elementare realizate de persoane sau grupuri cu un

comportament coerent din punct de vedere al costu-

rilor, putând fi caracterizate prin intrãri ºi ieºiri de

resurse clar identificabile. Cerinþa practicã impusã de

alcãtuirea nomenclatorului activitãþilor este ºi aceea

ca fiecare activitate sã permitã colectarea costurilor

ocazionate de derularea sa ºi sã aibã conexiuni logice

ºi permanente cu produsele sau serviciile la care con-

curã ºi care constituie obiectul calculaþiei. Logica me-

todei se bazeazã pe lanþul de mai jos:

Metoda ABC face o analizã transversalã a fluxu-

rilor din întreprindere, în locul celei funcþionale, utili-

zatã de metoda clasicã a centrelor de analizã. Aceasta

înseamnã renunþarea în procesul de repartizare a chel-

tuielilor indirecte la structurarea întreprinderii pe

funcþiuni specifice centrelor de analizã ºi alcãtuirea

unui mozaic al activitãþilor desfãºurate, care, practic,

traverseazã funcþiunile structurilor organizatorice ºi

le ignorã. Fluxurile de resurse transformate se urmã-

resc ºi se estimeazã valoric de-a lungul activitãþilor

derulate în întreprindere. Esenþial în aplicarea metodei

este sã fie reperate toate activitãþile care concurã la

activitatea unitãþii. Putem astfel înþelege contabilitatea

pe activitãþi ºi ca un instrument de mãsurare riguroasã

a resurselor indirecte consumate de cãtre procesele

din unitate. Ea funcþioneazã pe baza unei detalieri a

proceselor mari din întreprindere în activitãþi, deli-

mitarea costurilor indirecte pe activitãþi ºi apoi imputa-

rea lor produselor sau serviciilor realizate, cu ajutorul

unor mãrimi numite inductori.

În aplicarea metodei ABC, cheltuielile directe

sunt afectate direct costului produsului, serviciului,

lucrãrii care constituie obiectul calculaþiei.

Cheltuielile indirecte sunt afectate direct activi-

tãþilor care le ocazioneazã, înainte de a fi imputate

costului produselor prin intermediul unui inductor.

Costul indirect al unui produs va fi obþinut adunând

costurile tuturor activitãþilor necesare pentru realizarea

produsului, dupã principiul „produsul consumã acti-

vitãþile”. Trebuie sã menþionãm cã nu toate cheltu-

ielile indirecte sunt direct alocabile în orice situaþie

unei activitãþi.

Inductorul de cost este un indicator care mã-

soarã volumul unei activitãþi. Inductorii de cost con-

stituie mãrimile/factorii care genereazã costurile, cauza

acestora. De exemplu, pentru activitatea de proiectare

constructivã a produselor se genereazã costuri pentru

cã se consumã timp de muncã specificã legatã de pro-

iectare. Prin urmare, resursa consumatã este munca,

iar durata muncii de proiectare (ore) constituie induc-

torul pentru aceastã categorie de cost. Evident cã în

activitatea aceasta existã ºi consumuri de resurse mate-

riale care nu depind deloc de timpul de muncã alocat,

dar nu acestea prevaleazã. De aceea, ca inductor tre-

buie ales întotdeauna indicatorul cel mai relevant sub

aspectul gradului în care influenþeazã costul activitãþii

respective, ºi nu doar o componentã oarecare a acestuia.

Pornind de la expresia englezeascã „cost-driver”, s-a

extins conþinutul termenului la „generator de costuri”,

„vector de costuri”, unitate de mãsurã a activitãþii.

Resurse → Operaþii → Activitãþi → Procese → Produse/Servicii


Aceastã variabilitate terminologicã genereazã con-

fuzii ºi îi determinã pe unii autori sã sugereze nevoia

unei standardizãri a metodei, mãcar în termenii sãi

generali.

3. Principalele etape ale metodei

Etapele calculaþiei costurilor în metoda ABC

sunt:

a) definirea entitãþilor finale care constituie obi-

ectul calculaþiei;

b) colectarea cheltuielilor directe pe produse;

c) identificarea activitãþilor ºi a costurilor indi-

recte aferente;

d) afectarea cheltuielilor indirecte activitãþilor

definite;

e) stabilirea inductorilor de cost pentru fiecare

activitate;

f) constituirea unor centre de regrupare;

g) calculul costului inductorului;

h) determinarea cheltuielii indirecte imputate pe

produs;

i) calculul costului complet.

a) Definirea entitãþilor finale care constituie

obiectul calculaþiei

Este vorba despre alcãtuirea unui nomenclator,

adicã a listei produselor, serviciilor, lucrãrilor pe care

unitatea le realizeazã ºi la care doreºte sã determine

costurile complete.

b) Colectarea cheltuielilor directe pe produse

nu prezintã particularitãþi.

c) Identificarea activitãþilor

Aceasta este o fazã esenþialã a metodei ABC, prin

care se disting cele mai evidente deosebiri faþã de me-

toda centrelor de analizã. Alcãtuirea nomenclatorului

de activitãþi nu împiedicã încadrarea acestora ºi în cen-

tre de analizã, în maniera de mai jos (Le Gallo, 2008):

Centre de analizã ActivitãþiStudierea pieþei

Aprovizionare Transmiterea comenzilorGestiunea stocurilor

Reglajul maºinilorAtelier de producþie Producþia

Mentenanþa

Controlul de calitateDistribuþie Expediþia

Transportul

FacturareaAdministraþie Cercetarea ºi proiectarea

Administraþia generalã

Atunci când se realizeazã o structurare ca cea

de mai sus, se creeazã premise de cunoaºtere conco-

mitentã a costurilor atât pe activitãþi, cât ºi pe centre

de analizã.

d) Afectarea resurselor indirecte consumate

activitãþilor definite

Toate cheltuielile devin variabile, dar variabilita-

tea fiecãreia este raportatã la inductor (Danjon, 2011).

În aceastã etapã, cheltuielile indirecte preluate din

contabilitatea generalã sunt repartizate activitãþilor care

le-au ocazionat. Pentru realizarea acestui deziderat,

o importanþã deosebitã o are structura conturilor ana-

litice de cheltuieli, care trebuie sã corespundã structurii

activitãþilor; în acest mod se simplificã esenþial munca

de delimitare a consumurilor de resurse indirecte pe

activitãþi.

e) Identificarea inductorilor

În fine, dupã parcurgerea etapei anterioare, se

va identifica pentru fiecare activitate un inductor. Acesta

va reprezenta de fapt factorul explicativ al activitãþii

cãreia îi este atribuit, constituind ºi cheia de reparti-

zare dupã care cheltuiala indirectã a activitãþii respec-

tive va fi transferatã în costul produsului/serviciului.

Spre deosebire de „unitatea de lucru”, care constituie

baza de repartizare în cadrul metodei centrelor de

activitate, inductorul are o mai bunã legãturã de cau-

zalitate cu cheltuiala respectivã deoarece decupajul

în activitãþi este mai fin ºi mai omogen decât cel în

centre de activitate, care este mai general.


Centre de analizã Activitãþi InductorStudierea pieþei Numãr de produse contractate

Aprovizionare Transmiterea comenzilor Cantitãþi comandateGestiunea stocurilor Cantitãþi cumpãrate

Reglajul maºinilor Numãr de loturi de fabricaþieAtelier de producþie Producþia Ore maºinã de funcþionare

Mentenanþa Ore maºinã de funcþionare

Controlul de calitate Numãr de loturi de fabricaþieDistribuþie Expediþia Cantitãþi expediate

Transportul Tone × km expediate

Facturarea Cantitãþi expediateAdministraþie Cercetarea ºi proiectarea Ore manoperã

Administraþia generalã Ore manoperã

f) Stabilirea centrelor de regrupare

Aceste centre sunt obþinute prin cumularea da-

telor la activitãþile care au acelaºi inductor, pentru con-

densarea calculelor.

g) Determinarea costului inductorilor

Costul unitãþii de inductori se determinã prin re-

laþia de împãrþire a costului indirect alocat unei acti-

vitãþi la valoarea numericã a inductorului aferent.

h) Determinarea costului indirect imputat pe

produs

Aceasta se realizeazã prin relaþia: Cheltuieli

indirecte imputate = Numãrul de inductori consumaþi

× Costul inductorului

i) Determinarea costului complet

Costul complet = Costurile directe + Costurile

indirecte

Metoda centrelor de analizã Metoda ABCTratamentul cheltuielilor indirecte

Cheltuielile indirecte sunt încorporate sau repartizate Cheltuielile indirecte sunt regrupate în cadrulcentrelor de analizã, iar apoi repartizate pe produse, activitãþilor, iar apoi sunt repartizate pe produse cuservicii, lucrãri. ajutorul inductorilor.

Centre de analizã ºi activitãþiUn centru de analizã corespunde adesea unei diviziuni O activitate corespunde unui ansamblu de operaþiunicontabile, cuprinzând activitãþi neomogene. omogene.

Unitate de lucru ºi inductoriUnitatea de lucru este frecvent legatã de volumul de Inductorul de cost traduce o relaþie de cauzalitate întreproducþie. produs ºi consumul de resurse (cheltuieli).

4. Diferenþe esenþiale ale ABC

faþã de metoda centrelor de analizã

Metoda ABC prezintã numeroase diferenþieri faþã

de cea a centrelor de responsabilitate. Ea considerã

cheltuielile indirecte ca resurse care sunt consumate

pentru activitãþi. De asemenea, ea permite determi-

narea mai precisã a costului complet datoritã unui

decupaj mult mai fin ºi mai adecvat al cheltuielilor.

Repartizarea cheltuielilor indirecte conform metodei

centrelor de analizã cunoaºte multe limite. Activitatea

fiecãrui centru nu este de fapt niciodatã omogenã.

De aceea, oricâtã preocupare ar exista pentru identifi-

carea unei baze de repartizare (unitatea de lucru) potri-

vite, ea nu poate reprezenta decât rareori ansamblul

activitãþilor centrului, având dependenþe de intensitãþi

ºi tipuri diferite faþã de acestea.

5. Structura unui studiu de caz

Întreprinderea Iris realizeazã douã produse pentru care desfãºoarã cinci activitãþi distincte. În tabloulde mai jos se detaliazã cheltuielile indirecte pe activitãþi, preluate din contabilitatea financiarã (Bodin, 2011).


6. Virtuþi ºi limite ale metodei ABC

Contabilitatea de gestiune bazatã pe activitãþi

permite obþinerea unui cost complet mult mai judicios

calculat datoritã suprimãrii distorsiunilor impuse de

metodele clasice. În primul rând, se utilizeazã o bazã

nonconvenþionalã de repartizare a cheltuielilor indi-

recte. Principala limitã invocatã în aplicarea modelului

ABC este relativa sa dificultate teoreticã. Ea se poate

transforma ºi în dificultate practicã majorã dacã obiec-

tivele propuse sunt exagerate. Calitatea aplicaþiilor

bazate pe metoda ABC derivã din felul în care sunt

definite ºi selectate variabilele: activitãþile, inductorii,

regrupãrile de inductori. Acurateþea tandemurilor „pro-

ducþie-activitãþi” ºi respectiv „activitãþi-resurse” re-

prezintã cheia succesului aplicãrii metodei. Printr-o

detaliere exageratã a activitãþilor se poate ajunge la

un volum de muncã în distonanþã cu efectele scontate;

1. Cheltuieli indirecte Total Activitatea 1 Activitatea 2 Activitatea 3 Activitatea 4 Activitatea 52. Grupa 61 X X X X X X

... X X X X X XGrupa 68 X X X X X XElemente supletive X X X X X XTotal resurse X X X X X X

Se stabilesc inductorii activitãþilor. Activitãþile 2 ºi 5, pe de o parte, ºi 3 ºi 4, pe de altã parte, auinductori comuni, motiv pentru care cele patru activitãþi se grupeazã în douã centre de regrupare.

3. Inductori de cost Activitãþi sau centre de regrupare Volum Produsul 1 Produsul 2 …Inductorul 1 Activitatea 1 X X X ...Inductorul 2 Centru de regrupare (Activitãþile 2 + 5) X X X …Inductorul 3 Centru de regrupare (Activitãþile 3 + 4) X X X …

În tabloul de mai jos se determinã costurile inductorilor.

Activitãþi Resurse Inductorul 1 Inductorul 2 Inductorul 3Activitatea 1 X XActivitatea 2 X XActivitatea 3 X XActivitatea 4 X XActivitatea 5 X XTotal resurse (1) X X X XVolum inductor (2) X X X

4. Cost inductor (1/2) Ci1 Ci2 Ci3

În tabloul de mai jos, pornind de la costurile directe ºi costul inductorilor, se determinã costurile indirectepe fiecare dintre cele douã produse, apoi se însumeazã costurile directe cu cele indirecte, obþinându-se costulcomplet. Mai departe, prin deducerea din cifra de afaceri a costului complet, se obþine rezultatul financiar.

Costuri ºi rezultate Global Produsul 1 Produsul 2 …… X X X X X X X …1. Costuri directe X X X X X X X …

5. Activitatea 1 X X Ci1 X X Ci1 X ...5. Regrupare (Activitãþile 2 + 5) X X Ci2 X X Ci2 X …5. Regrupare (Activitãþile 3 + 4) X X Ci3 X X Ci3 X …5. 2. Costul activitãþilor X X X X X X X …

3. Cost complet (1 + 2) X X X X X X X …4. Cifrã de afaceri X X X X X X X …5. Rezultate analitice (4 – 3) X X X X X X X …


de aceea, ca în orice domeniu, trebuie procedat cu

pragmatism.

Prin aplicarea sa dispar o serie de carenþe ale me-

todelor tradiþionale, principala fiind criteriile de repar-

tizare uniformã ºi neadecvatã a cheltuielilor indirecte.

Costurile inductorilor în metoda ABC constituie

ele însele indicatori de performanþã, foarte utili mana-

gementului pentru cã oferã o explicaþie detaliatã a

componenþei costului unitar, din altã perspectivã decât

o face metoda centrelor de responsabilitate. Pe lângã

aceasta, ele reprezintã repere de comparabilitate cu

informaþii similare obþinute de la firme concurente

pentru un diagnostic judicios al performanþei. Prin

compararea costurilor activitãþilor cu cele totale rezultã

indicatori de structurã adecvaþi pentru analizã, iar

atunci când este posibilã ºi individualizarea veniturilor

pe activitãþi se pot determina marje care nu sunt acce-

sibile metodelor clasice.

BIBLIOGRAFIE

1. Bodin, D. (2011), Contrôle de gestion, abcgestion.free.fr/_gea/CC_cours/CC7_Couts_méthode_ABC.doc

2. Bouquin, H. (1993), Comptabilité de gestion, Editura Sirey-Dalloz, Paris.

3. Cokins, G. (2001), Activity-Based Cost Management: An Executive’s Guide, Hardcover.

4. Danjon, M. (2011), Questions fréquentes à propos de l’Activity Based Costing, http://www.vixane.com

5. Jonhson, H.T., Kaplan, R.S. (1987), Relevance Lost, the Rise and Fall of Management Accounting,

Harvard Business School Press, Boston.

6. Le Gallo, L. (2008), Calcul et analyse des coûts, DUT GEA, http://storage.canalblog.com/96/37/

98997/16772736.pdf

7. Milkoff, R., Le concept de comptabilité de gestion a base d’activités, www.univ-paris1.fr/GREGOR/

8. Porter, M.E. (1985), Competitive Advantage, Free Press, New York.

Codul etic naþional al profesioniºtilor contabili dinRomânia, aprobat prin Hotãrârea nr. 50/2002 a Confe-

rinþei Naþionale a CECCAR, a fost revãzut în cadrul prezenteiediþii, reclasificat ºi redenumit în conformitate cu Codul etic inter-naþional al profesioniºtilor contabili – ediþia 2009 – ca urmare aobligaþiilor statutare ce decurg pentru CECCAR din calitatea sade membru al IFAC.

Consiliul Superior al Corpului Experþilor Contabili ºi Conta-bililor Autorizaþi din România a hotãrât adoptarea Codului eticinternaþional al profesioniºtilor contabili emis de IFAC ca propriulCod etic naþional al profesioniºtilor contabili.

Codul astfel adoptat este obligatoriu sã fie respectat de cãtretoþi membrii Corpului Experþilor Contabili ºi Contabililor Autorizaþidin România ºi ai asociaþiilor profesionale patronate de Corp, înîndeplinirea serviciilor profesionale realizate în România, înce-pând cu data de 1 ianuarie 2011.

Lucrarea poate fi procuratã de cãtre cei interesaþi de la toate filialele teritoriale ale CECCAR.

CODUL ETIC NATIONAL AL PROFESIONISTILOR CONTABILI– editia a V-a, revizuitã si adãugitã –,

,

,,

Finantele întreprinderii,


Impactul crizei financiareasupra performanþelorsocietãþilor bancare româneºti

Violeta URSACHI, drd. ec.Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaºi

Se apreciazã cã actuala crizã financiarã îºi are

rãdãcinile în scãderea dramaticã a preþului locuinþelor

în SUA sau în cãderea pieþei creditului pentru locuinþe.

Cauzele fundamentale ale crizei financiare sunt mai

adânci, fiind în acelaºi timp de naturã macroecono-

micã ºi microeconomicã. Cele douã tipuri de cauze

s-au intercondiþionat în producerea crizei. Semnificaþia

actualei crize financiare este imensã, iar implicaþiile

sale politice sunt numeroase – una dintre ele fiind

nevoia de a învãþa din experienþa crizelor precedente.

Criza creditelor care a izbucnit în SUA în august

2007 a dus la falimentul unora dintre cele mai mari

bãnci din lume, iar efectele sale sunt resimþite în prezent

pe piaþa financiarã europeanã. Dupã falimentul Lehman

Brothers ºi naþionalizarea American International

Group (AIG), guvernul american a adoptat Legea pen-

tru stabilizarea economicã, menitã sã salveze sistemul

financiar american de la colaps.

În România, cauzele crizei financiare din sistemul

bancar nu au avut aceeaºi bazã ca la nivel internaþio-

nal. Ponderea creditelor imobiliare este mult mai micã

în comparaþie cu zona euro. Totuºi, din punct de ve-

dere al impactului direct, sistemul bancar românesc a

fost puþin afectat, pentru cã nu a fost expus la „active

toxice”, precum ºi datoritã mãsurilor prudenþiale ºi

administrative adoptate de-a lungul timpului de cãtre

BNR. Modelul de afaceri al instituþiilor financiare din

þara noastrã, bazat pe prevalenþa produselor bancare

tradiþionale, precum ºi influenþa BNR au avut ca efect

menþinerea stabilitãþii financiare. Efectele crizei finan-

ciare internaþionale au început sã se manifeste în ca-

drul sistemului bancar românesc începând cu toamna

Key terms: financial crises, indicators, performances, banking societies

ABSTRACT

The Financial Crisis Impact on the Performances of the RomanianBanking Societies

The world financial crisis initiated in 2008 and until present day under different formsis very severe and has many implications and connotations that are hard to identify.This crisis is not a random phenomenon. It is part of the general evolution of the economiclife from the second part of 20th century, especially in developed capitalised countries.

The performances of a bank characterises its general results that are given by therate of return along with its variation generated by the risks undertaken by the respectivebank.

The effects of the international financial crises affect the Romanian economy also.However, regarding the direct impact, the banking systems was little affected sinceit has not been exposed to “toxic assets”, and also due to the prudential andadministrative measures adopted in time by the National Bank of Romania.


anului 2008.1 În România, criza financiarã s-a declan-

ºat din cauza dezvoltãrii creditãrii în sistemul nebancar,

în special a creditelor de consum, ce au avut o creºtere

foarte mare. La aceasta s-a adãugat acordarea, de-a

lungul anilor de tranziþie, a unui însemnat volum de

credite neperformante, ºi aceasta pentru cã, pentru o

lungã perioadã, principala funcþie a creditelor a fost

susþinerea întreprinderilor de stat cu pierderi. În pre-

zent se poate spune cã obiectivul organizaþional al

fiecãrei bãnci comerciale este de a supravieþui în struc-

turile financiare ºi de capital. Pentru a fi atins acest

obiectiv, fiecare bancã trebuie sã îºi maximizeze funcþia

de utilitate socialã ºi sã vizeze creºterea profitabilitãþii

sale.

Literatura de specialitate2 considerã cã prin acti-

vitatea pe care o desfãºoarã, ca parte din lumea afa-

cerilor, bãncile sunt preocupate în a „cumpãra” cu

prudenþã resursele bãneºti ºi în a le folosi cu maxim

de randament, þinând seama de toate riscurile posibile,

pentru a obþine profituri cât mai mari.

Activitatea unei bãnci poate fi analizatã în mod

similar cu cea a unei firme, care exercitã activitãþi ºi

funcþii specifice, fiind reflectate în bilanþ ºi extrabilan-

þier. Sintetizând, activitãþile desfãºurate de societãþile

bancare pot fi clasificate astfel: intermediere finan-

ciarã, care constã în colectarea fondurilor (la vedere

sau la termen) ºi acordarea de credite sau achiziþii de

titluri; activitãþi de piaþã concretizate în operaþiuni

asupra titlurilor primare ºi derivate; prestare de servi-

cii pentru clienþi, sub urmãtoarele forme: gestionarea

ºi punerea la dispoziþia clienþilor a mijloacelor de pla-

tã, gestionarea individualã sau colectivã a activelor

clienþilor ºi acordarea de consultanþã în domenii refe-

ritoare la fuziuni, achiziþii ºi emisiuni de titluri.

Instrumentul care reflectã aceste activitãþi este

bilanþul, în ale cãrui posturi elementele sunt clasifi-

cate în funcþie de lichiditatea activelor ºi exigibilitatea

pasivelor. Elementele de activ sunt generatoare de

venituri, iar cele de pasiv antreneazã cheltuieli. Struc-

tura veniturilor ºi cheltuielilor bancare este reflectatã

printr-un alt instrument de analizã a activitãþii bancare,

respectiv contul de profit ºi pierdere, care permite de-

terminarea profitului bancar. Situaþiile financiare ale

unei bãnci conþin o serie de legãturi caracteristice acti-

vitãþii desfãºurate de cãtre bancã, legãturi care pot fi

puse în evidenþã prin analiza componentelor indivi-

duale ale fiecãrei situaþii financiare în parte, precum

ºi prin analiza ratelor specifice performanþei finan-

ciar-bancare.3 Situaþiile financiare reflectã în acelaºi

timp condiþiile din sectorul de activitate bancar ºi, în

general, condiþiile dintr-o economie, ºi urmeazã deci-

ziilor adoptate la nivelul managementului în vederea

coordonãrii întregii activitãþi bancare.

Performanþa poate fi definitã ca fiind nivelul mã-

surabil de stabilitate a activitãþii unei societãþi bancare,

caracterizat prin grade reduse ale riscurilor de orice

naturã ºi un trend normal de creºtere a profiturilor de

la o perioadã de analizã la alta. Managementul perfor-

manþelor se intersecteazã cu managementul bancar,

calitatea reflectându-se în performanþele bancare, le-

gate nemijlocit de managementul activelor ºi al pasi-

velor bancare, care, la rândul sãu, se reflectã în bilanþ

ºi în contul de profit ºi pierdere.

Pentru a avea performanþe, managementul tre-

buie sã aibã în vedere elemente cum ar fi: un sistem

de informaþii competitiv, selecþia pieþelor ºi produselor

potrivite, recompensarea personalului bãncii în funcþie

de performanþe, cunoaºterea tehnicilor ºi instrumen-

telor financiare, buna gestionare financiarã ºi, nu în

ultimul rând, elaborarea de strategii. Performanþa glo-

balã a bãncii este strâns legatã ºi de atitudinea pe care

managerul bãncii o are faþã de risc, deoarece ignorarea

riscurilor prezente ºi viitoare conduce la pierderi se-

rioase, ce diminueazã profitul, afectând astfel per-

formanþa globalã a bãncii. De altfel, obiectivele unui

management performant al unei bãnci constau în: ma-

ximizarea rentabilitãþii, minimizarea expunerii la risc

ºi respectarea reglementãrilor bancare în vigoare. Mã-

surarea câºtigurilor ºi gestionarea riscurilor prezintã

o importanþã deosebitã în aprecierea calitãþii activitãþii

bancare, a performanþelor acesteia. Performanþele ban-

care ºi analizarea lor sunt foarte importante pentru

investitori, creditori, furnizori ºi clienþi, dar ºi pentru

administratorii, managerii ºi angajaþii societãþii ºi

pentru analiºtii financiari, în scopul deciziilor care sã

conducã la rezultatele scontate.

În literatura de specialitate, performanþele bancare,

atât la nivel de sistem, cât ºi la nivel de instituþie de

credit, sunt exprimate prin intermediul indicatorilor de

rentabilitate ºi al indicatorilor de soliditate financiarã

1 B. Cãpraru (2010), Activitatea bancarã. Sisteme, operaþiuni ºi practici, Editura C.H. Beck, Bucureºti, p. 279.

2 V. Cocriº, D. Chirleºan (2007), Management bancar ºi analiza de risc în activitatea de creditare, Editura Universitãþii „Alexandru

Ioan Cuza”, Iaºi, p. 129.3 I. Bãtrâncea, L.M. Bãtrâncea, S.N. Borlea (2008), Analizã financiarã în bãnci, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, p. 179.


sau de risc.4 Rentabilitatea unei afaceri rezultã din

comensurarea efectelor concretizate în venituri cu efor-

turile reflectate în cheltuieli.5

Prezentul studiu pune accent pe analiza indica-

torilor de apreciere a profitabilitãþii bancare, dintre

care se remarcã rata rentabilitãþii economice (ROA

– Return On Assets) ºi rata rentabilitãþii financiare

(ROE – Return On Equity).

Rata rentabilitãþii economice se determinã ca

raport între profitul net ºi activul total al bãncii, expri-

mând rentabilitatea utilizãrii activelor.

Aceastã ratã reprezintã expresia rentabilitãþii de

ansamblu a unei societãþi bancare. Ea se mai numeºte

profitul la active sau rentabilitatea activelor, ºi mãsoarã

efectul capacitãþii manageriale de a utiliza resursele

financiare ºi reale ale societãþii bancare pentru a genera

profit. Se considerã cã rata rentabilitãþii economice

este mãsura cea mai fidelã a eficienþei activitãþii ban-

care, deoarece exprimã direct rezultatul, în funcþie de

managementul specific al intermedierii bancare, de

optimizare a operaþiunilor active, în raport cu un volum

de resurse date.

Rata rentabilitãþii financiare se determinã ca

raport între profitul net ºi capitalul propriu, oferind

informaþii cu privire la profitul înregistrat pe unitatea

de valoare contabilã a investiþiei acþionarilor în bancã.

Pentru a determina aceastã ratã, profitul net este

considerat dupã deducerea cheltuielilor fiscale, iar

capitalul este considerat ca sumã a capitalului social,

a profitului nerepartizat ºi a fondurilor de rezervã.

Þinând cont de concurenþa instituþiilor bancare

pe plan intern, am evaluat ºi analizat rata rentabilitãþii

economice ºi rata rentabilitãþii financiare în perioada

2007-2009, pentru a aprecia impactul crizei financiare

asupra sistemului bancar românesc.

Profit net

Total activeROA = × 100

Profit net

Capital propriuROE = × 100

4 A.M. Andrieº (2010), Performanþa ºi eficienþa activitãþii bancare, Editura Universitãþii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaºi, p. 112.5 S. Petrescu (2010), Analizã ºi diagnostic financiar-contabil. Ghid teoretico-aplicativ, ediþia a III-a, Editura CECCAR, Bucureºti,

p. 31.

În anul 2007, odatã cu aderarea României la Uniu-

nea Europeanã, s-a constatat o creºtere puternicã a

procesului de intermediere, o dinamicã înaltã a cre-

ditãrii populaþiei, chiar dacã „turbulenþele” de pe plan

extern au afectat indirect stabilitatea financiarã din

România, deoarece bãncile româneºti nu au expuneri

pe instrumentele financiare aflate la originea proble-

melor de pe pieþele financiare internaþionale.

Rezultatul financiar confortabil consemnat în

anul 2008 de sistemul bancar din România s-a realizat

într-un cadru caracterizat prin sfârºitul unui ciclu eco-

nomic favorabil ºi debutul unei perioade dificile mar-

cate de criza financiarã ºi economicã internaþionalã.

Rezultatele financiare bune, precum ºi gradul ridicat

de capitalizare au contribuit la întãrirea rezistenþei la

ºocuri a sistemului bancar românesc. Prelungirea peri-

oadei marcate de incertitudini ºi turbulenþe va afecta

profitabilitatea bãncilor prin costurile ridicate de finan-

þare ºi cele cu provizioanele. În toamna anului 2008

a avut loc un atac speculativ la adresa monedei naþio-

nale, iar BNR a luat o serie de mãsuri de temperare a

creditãrii bancare. Înainte de intrarea în vigoare a aces-

tor reglementãri, bãncile s-au aruncat cu toate forþele

în lupta privind acordarea de credite persoanelor fizice.

În primele luni ale anului 2009, creºterea chel-

tuielilor cu provizioanele specifice de risc de credit a

avut un impact important asupra profitabilitãþii insti-

tuþiilor de credit, cele mai multe dintre acestea reuºind

însã sã se redreseze în semestrul al doilea, rezultatele

lor financiare fiind însã departe de performanþele anu-

lui precedent. Ratele de rentabilitate ROE ºi ROA

au avut un trend puternic descendent în 2010 faþã de

Evoluþia indicatorilor ROA ºi ROE în perioada 2007-2009

Indicatori 2007 2008 2009ROA 1,3% 1,7% 0,1%

ROE 11,4% 18,1% 4,8%

Sursa: Raport asupra stabilitãþii financiare, BNR, 2009.


6 http://www.bnr.ro, Indicatori privind instituþiile de credit.7 http://www.bnr.ro, Raport anual 2010.

2009, din cauza dinamicii scãzute a profitului net

comparativ cu creºterea activelor medii agregate ºi a

capitalurilor proprii medii.

Se anticipeazã cã profitabilitatea sistemului ban-

car va rãmâne sub presiune în cursul anului 2011, în

special din cauza nevoilor crescânde de provizioane,

expresie a continuãrii posibile a deteriorãrii calitãþii acti-

velor, în condiþiile reducerii apetitului de risc al bãncilor

ºi al continuãrii ajustãrii economice pe fondul unei re-

cesiuni persistente. Prima jumãtate a anului 2010 a mar-

cat intrarea profitabilitãþii în teritoriu negativ, din cauza

majorãrii cheltuielilor cu provizioanele, situaþie care a

continuat pânã la finalul anului, când ROA a repre-

zentat -0,09%, iar ROE a avut o valoare de -1,02%.

La sfârºitul lunii martie 2011, cei doi indicatori au avut

valori pozitive, dupã cum urmeazã: ROA a înregistrat

o valoare de 0,45%, iar ROE a fost de 4,88% 6. În pofida

crizei financiare internaþionale ºi a reducerii creditãrii

pe plan global, sistemul bancar românesc poate fi apre-

ciat ca solid, cu niveluri ale capitalizãrii, solvabilitãþii

ºi lichiditãþii conforme cu cerinþele prudenþiale7.

În concluzie, sistemul bancar românesc suportã

consecinþele crizei financiare internaþionale printr-o

diminuare a volumului de activitate. Cu toate acestea,

nicio bancã din România nu a intrat în incapacitate

de platã. Relativa stabilitate din cadrul sistemului ban-

car românesc se datoreazã în mare parte mãsurilor

luate de BNR.

BIBLIOGRAFIE

1. Andrieº, A.M. (2010), Performanþa ºi eficienþa activitãþii bancare, Editura Universitãþii „Alexandru

Ioan Cuza”, Iaºi.

2. Bãtrâncea, I., Bãtrâncea, L.M., Borlea, S.N. (2008), Analizã financiarã în bãnci, Editura Risoprint,

Cluj-Napoca.

3. Cãpraru, B. (2010), Activitatea bancarã. Sisteme, operaþiuni ºi practici, Editura C.H. Beck, Bucureºti.

4. Cocriº, V., Chirleºan, D. (2007), Management bancar ºi analiza de risc în activitatea de creditare,

Editura Universitãþii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaºi.

5. Petrescu, S. (2010), Analizã ºi diagnostic financiar-contabil. Ghid teoretico-aplicativ, ediþia a III-a,

Editura CECCAR, Bucureºti.

6. http://www.bnr.ro

Abonamente pentru anul 2011

Pentru anul 2011, puteþi face abonamente la revista CONTABILITATEA, EXPERTIZA ºi AUDITULAFACERILOR la urmãtoarele preþuri:

abonament anual ...................................................................................................... 180 lei abonament semestrial ................................................................................................. 90 lei abonament trimestrial ................................................................................................. 45 lei

Contravaloarea abonamentelor se achitã fie direct la casieria CECCAR – sediul central, fie cuordin de platã sau mandat poºtal, în contul CECCAR: RO91 RZBR 0000 0600 0061 5384, RAIFFEISENBank – Agenþia Brãtianu.

Copia dupã documentul de platã împreunã cu numele dumneavoastrã ºi adresa unde doriþi sãprimiþi revista expediaþi-le pe adresa Editurii CECCAR sau prin fax la 021 - 330.88.88.

Numere diverse din revistele din 2009 ºi 2010 se pot procura de la casieria CECCAR – sediulcentral, la preþul de 15 lei/exemplar.

Fiscalitate


Impozitarea profituluila organizaþiile nonprofit

Mihai TÃNASE, prof.Colegiul Naþional Economic „Andrei Bârseanu”, Braºov

Cadrul general

Organizaþia nonprofit sau organizaþia nonguver-

namentalã (ONG), aºa cum este mai bine cunoscutã,

reprezintã o instituþie care lucreazã independent de

activitatea Guvernului, deºi unele ONG-uri sunt par-

þial sau integral finanþate de acesta. Helmut K. Anheier

estimeazã numãrul organizaþiilor nonguvernamentale

internaþionale la peste 40.000. Numãrul celor naþionale

este ºi mai mare: Rusia are 400.000 de ONG-uri. Se

estimeazã cã India ar avea unul pânã la douã milioane

de ONG-uri.

În România, persoanele fizice au posibilitatea

de a redirecþiona 2% din impozitul pe venit cãtre orga-

nizaþiile nonguvernamentale. Un studiu elaborat în

anul 2010 aratã cã doar 60% dintre cei care realizeazã

venituri ºtiu despre aceastã posibilitate, iar dintre cei

care sunt informaþi despre aceasta, doar ceva mai mult

de jumãtate au ºi acþionat concret în acest sens, în

anul 2009, suma donatã în total fiind de 117,3 mili-

oane lei. În topul beneficiarilor se aflã Biserica sau

fundaþiile bisericeºti, care a/au beneficiat de fonduri

din partea a 29% dintre cei care au redirecþionat 2%

din impozitul pe venit (34 milioane lei). La o distanþã

considerabilã se situeazã SMURD (10%), Salvaþi copiii

(9%), Copii în dificultate (6%) ºi Crucea Roºie (apro-

ximativ 6%). De asemenea, aproximativ 8% dintre

persoane au redirecþionat 2% din impozitul pe venit

cãtre diverse ºcoli ori fundaþii care sprijinã educaþia sau

cultura. În anul 2008, suma donatã prin redirecþionarea

a 2% din impozitul pe venit a fost de 48 milioane lei.

Evidenþa contabilã a ONG-urilor

În ceea ce priveºte organizarea evidenþei conta-

bile a ONG-urilor, ea este stabilitã prin Reglementãrile

contabile pentru persoanele juridice fãrã scop patri-

monial, aprobate prin Ordinul ministrului economiei

ºi finanþelor nr. 1.969/2007, publicat în Monitorul Ofi-

cial nr. 846/10.12.2007.

ONG-urile pot desfãºura atât activitate fãrã scop

patrimonial, cât ºi activitate economicã. Mai ales din

motive fiscale este necesarã organizarea evidenþei

fiscale distinct pe cele douã activitãþi. Dacã, în ceea

ce priveºte veniturile, planul de conturi din reglemen-

tãrile mai sus menþionate conþine grupe distincte de

Key terms: non-governmental organization, profit, tax, Fiscal Code

ABSTRACT

Profit Taxation in Non-profit Organizations

Non-governmental organizations (ONG) may perform any non patrimonial andeconomic activity. Especially due to financial reasons, it is required to keep financialrecords for the two activities, since the result of economic activity is taxed and theresult of non patrimonial activity is free from taxes.

The organizing of accounting records in non-governmental organizations is establishedin Accounting Regulations for legal persons without patrimonial objective, approvedthrough the Order of the Ministry of Economy and Finances no. 1.969/2007, publishedin the Official Journal of Romanian no. 846/10 December 2007.


conturi: Grupa 73 pentru veniturile fãrã scop patrimo-

nial ºi Grupele 70, 71, 72, 74, 75, 76, 77, 78, 79 pentru

veniturile din activitate economicã, pentru cheltuieli

se folosesc aceleaºi conturi pentru cele douã activitãþi,

dar se face distincþia pe analitice.

Impozitarea profitului

Potrivit art. 15 alin. (2) din Legea nr. 571/2003

privind Codul fiscal, cu modificãrile ºi completãrile

ulterioare, „organizaþiile nonprofit, organizaþiile sin-

dicale ºi organizaþiile patronale sunt scutite de la plata

impozitului pe profit pentru urmãtoarele tipuri de ve-

nituri:

a) cotizaþiile ºi taxele de înscriere ale membrilor;

b) contribuþiile bãneºti sau în naturã ale mem-

brilor ºi simpatizanþilor;

c) taxele de înregistrare stabilite potrivit legisla-

þiei în vigoare;

d) veniturile obþinute din vize, taxe ºi penalitãþi

sportive sau din participarea la competiþii ºi demon-

straþii sportive;

e) donaþiile ºi banii sau bunurile primite prin

sponsorizare;

f) dividendele ºi dobânzile obþinute din plasarea

disponibilitãþilor rezultate din venituri scutite;

g) veniturile pentru care se datoreazã impozit pe

spectacole;

h) resursele obþinute din fonduri publice sau din

finanþãri nerambursabile;

i) veniturile realizate din acþiuni ocazionale pre-

cum: evenimente de strângere de fonduri cu taxã de

participare, serbãri, tombole, conferinþe, utilizate în

scop social sau profesional, potrivit statutului acestora;

j) veniturile excepþionale rezultate din cedarea

activelor corporale aflate în proprietatea organizaþiilor

nonprofit, altele decât cele care sunt sau au fost folosite

într-o activitate economicã;

k) veniturile obþinute din reclamã ºi publicitate,

realizate de organizaþiile nonprofit de utilitate publicã,

potrivit legilor de organizare ºi funcþionare, din dome-

niul culturii, cercetãrii ºtiinþifice, învãþãmântului, spor-

tului, sãnãtãþii, precum ºi de camerele de comerþ ºi in-

dustrie, organizaþiile sindicale ºi organizaþiile patronale;

l) sumele primite ca urmare a nerespectãrii con-

diþiilor cu care s-a fãcut donaþia/sponsorizarea, potrivit

legii, sub rezerva ca sumele respective sã fie utilizate

de cãtre organizaþiile nonprofit, în anul curent sau în

anii urmãtori, pentru realizarea scopului ºi obiective-

lor acestora, potrivit actului constitutiv sau statutului,

dupã caz;

m) veniturile realizate din despãgubiri de la so-

cietãþile de asigurare pentru pagubele produse la

activele corporale proprii, altele decât cele care sunt

utilizate în activitatea economicã;

n) sumele primite din impozitul pe venit datorat

de persoanele fizice, potrivit prevederilor titlului III”.

Conform art. 15 alin. (3) din Legea nr. 571/2003

privind Codul fiscal, cu modificãrile ºi completãrile

ulterioare, „organizaþiile nonprofit, organizaþiile sin-

dicale ºi organizaþiile patronale sunt scutite de la plata

impozitului pe profit ºi pentru veniturile din activitãþi

economice realizate pânã la nivelul echivalentului în

lei a 15.000 euro, într-un an fiscal, dar nu mai mult

de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozi-

tului pe profit”, enumerate mai sus.

Organizaþiile nonprofit care obþin venituri, altele

decât cele menþionate la art. 15 alin. (2) din Legea

nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificãrile

ºi completãrile ulterioare, ºi depãºesc limita prevã-

zutã la alin. (3) plãtesc impozit pentru profitul co-

respunzãtor acestora, impozit calculat prin aplicarea

cotei prevãzute la art. 17 alin. (1) sau art. 18 din Legea

nr. 571/2003 privind Codul fiscal, dupã caz. Deter-

minarea profitului impozabil se face în conformitate

cu prevederile de la titlul II cap. II din Codul fiscal.

La pct. 8 din Normele metodologice pentru apli-

carea art. 15 alin. (2) ºi (3) din Legea nr. 571/2003

privind Codul fiscal, aprobate prin Hotãrârea Guver-

nului nr. 44/2004, sunt prevãzute etapele care trebuie

avute în vedere la determinarea impozitului pe profit

datorat de organizaþiile nonprofit. În acest sens se vor

avea în vedere urmãtoarele:

„a) stabilirea veniturilor neimpozabile prevãzute

la art. 15 alin. (2) din Codul fiscal;

b) determinarea veniturilor neimpozabile prevã-

zute la art. 15 alin. (3) din Codul fiscal, prin parcurgerea

urmãtorilor paºi:

– calculul echivalentului în lei a 15.000 euro

prin utilizarea cursului mediu de schimb valutar

EUR/ROL comunicat de Banca Naþionalã a României

pentru anul fiscal respectiv;

– calculul valorii procentului de 10% din veni-

turile prevãzute la lit. a);

– stabilirea veniturilor neimpozabile prevãzute

la art. 15 alin. (3) din Codul fiscal ca fiind valoarea

cea mai micã dintre sumele stabilite conform preci-

zãrilor anterioare;

c) stabilirea veniturilor neimpozabile prin adu-

narea sumelor de la lit. a) ºi b);


d) determinarea veniturilor impozabile prin scã-

derea din totalul veniturilor a celor de la lit. c);

e) calculul profitului impozabil corespunzãtor

veniturilor impozabile de la lit. d), avându-se în ve-

dere urmãtoarele:

(i) stabilirea cheltuielilor efectuate în scopul rea-

lizãrii veniturilor impozabile de la lit. d). Este

necesarã utilizarea de cãtre contribuabil a

unor chei corespunzãtoare de repartizare a

cheltuielilor comune;

(ii) stabilirea valorii deductibile a cheltuielilor

determinate conform regulilor de la pct. (i),

luându-se în considerare prevederile art. 21

din Codul fiscal;

(iii) stabilirea profitului impozabil ca diferenþã

între veniturile impozabile de la lit. d) ºi chel-

tuielile deductibile stabilite la pct. (ii);

f) calculul impozitului pe profit prin aplicarea

cotei prevãzute la art. 17 alin. (1) sau la art. 18 din

Codul fiscal, dupã caz, asupra profitului impozabil

stabilit la lit. e).

81. Veniturile realizate de organizaþiile nonprofit

din transferul sportivilor sunt venituri impozabile la

determinarea profitului impozabil.

82. Prevederile alin. (2) ºi alin. (3) ale art. 15 din

Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificã-

rile ºi completãrile ulterioare, sunt aplicabile ºi per-

soanelor juridice care sunt constituite ºi funcþioneazã

potrivit Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea drep-

tului de proprietate asupra terenurilor agricole ºi celor

forestiere, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare”

(de exemplu, composesorate).

Declararea ºi plata impozitului

Conform art. 34 alin. (4) din Legea nr. 571/2003

privind Codul fiscal, organizaþiile nonprofit au obli-

gaþia de a declara ºi plãti impozitul pe profit anual,

pânã la data de 25 februarie inclusiv a anului urmãtor

celui pentru care se calculeazã impozitul.

Exemplu de calcul

O asociaþie culturalã a înregistrat în anul 2010 urmãtoarele venituri ºi cheltuieli: Venituri fãrã scop patrimonial: 134.750 lei (rulajul creditor al conturilor din Grupa 73); Venituri economice: 263.394 lei; Cheltuieli fãrã scop patrimonial: 100.679 lei; Cheltuieli economice: 207.398 lei, din care cheltuieli de protocol 1.982 lei ºi penalitãþi datorate

statului 66 lei.

Asociaþia are constituitã integral rezerva legalã ºi nu are în evidenþã deficit reportat.

Echivalentul a 15.000 euro = 15.000 euro × 4,2848 lei/euro = 64.272 lei

10% ××××× Venituri neeconomice (scutite) = 10% × 134.750 lei = 13.475 lei

Se alege valoarea mai micã, respectiv 13.475 lei.

Total venituri neimpozabile = Venituri neeconomice + 10% din veniturile neeconomice = 134.750 lei+ 13.475 lei = 148.225 lei

Total venituri = Venituri economice + Venituri neeconomice = 263.394 lei + 134.750 lei = 398.144 lei

Veniturile impozabile = Total venituri – Total venituri neimpozabile = 398.144 lei – 148.225 lei = 249.919 lei

Total cheltuieli efectuate în scopul realizãrii veniturilor impozabile = 207.398 lei

Penalitãþile datorate statului, în valoare de 66 lei, sunt neimpozabile.

Conform art. 21 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cheltuielile de protocol suntdeductibile în limita unei cote de 2% aplicate asupra diferenþei rezultate dintre totalul veniturilor impozabileºi totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decât cheltuielile de protocol ºi cheltuielile cuimpozitul pe profit.

Diferenþa dintre totalul veniturilor impozabile ºi totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile,altele decât cheltuielile de protocol ºi cheltuielile cu impozitul pe profit = 249.919 lei – 207.398 lei +1.982 lei (protocol) = 44.503 lei

Asociaþia nu are impozit pe profit înregistrat în timpul anului.

Limita cheltuielilor de protocol = 2% × 44.503 lei = 890 lei

Cheltuielile nedeductibile de protocol = 1.982 lei – 890 lei = 1.092 lei

Total cheltuieli nedeductibile = Penalitãþi datorate statului + Protocol = 66 lei + 1.092 lei = 1.158 lei


Profitul impozabil = Venituri impozabile – Total cheltuieli efectuate în scopul realizãrii veniturilorimpozabile + Total cheltuieli nedeductibile = 249.919 lei – 207.398 lei + 1.158 lei = 43.679 lei

Impozitul pe profit = 43.679 lei × 16% = 6.989 leiPrin urmare, asociaþia va declara anual, prin Declaraþia 101, impozitul pe profit respectiv pânã la

25 februarie 2011 ºi va ºi achita obligaþia respectivã pânã la aceeaºi datã.

BIBLIOGRAFIE

1. Hotãrârea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii

nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicatã în Monitorul Oficial nr. 112/06.02.2004, cu modificãrileºi completãrile ulterioare.

2. Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicatã în Monitorul Oficial nr. 927/23.12.2003, cumodificãrile ºi completãrile ulterioare.

3. Ordinul ministrului economiei ºi finanþelor nr. 1.969/2007 privind aprobarea reglementãrilor contabilepentru persoanele juridice fãrã scop patrimonial, publicat în Monitorul Oficial nr. 846/10.12.2007.

4. http://ro.wikipedia.org

V olumul Standardele Internaþionale de Ra-portare Financiarã (IFRS) 2011, cunoscut sub

denumirea neoficialã de Cartea Roºie, cuprinde celmai recent text integral al standardelor ºi interpretãrilorIASB ºi conþine, de asemenea, Constituþia FundaþieiIFRS, Prefaþa la Standardele Internaþionale de RaportareFinanciarã, Cadrul general conceptual pentru raporta-rea financiarã, precum ºi un glosar de termeni. CarteaRoºie este publicatã în douã volume. Partea A prezintãCadrul general conceptual ºi Prefaþa la IFRS-uri îm-preunã cu IFRS-urile neînsoþite ºi introducerile acestora.Partea B conþine documentele care însoþesc standar-dele, precum bazele pentru concluzii, îndrumãrile deimplementare ºi exemplele ilustrative. Aceastã depar-tajare face astfel diferenþa între dispoziþiile IFRS-urilor(care sunt conþinute în Partea A) ºi materialele obligatoriicare le însoþesc (din Partea B), ºi permite ca acesteasã fie citite alãturat. Fiecare parte conþine glosarul ºiindexul.

Cu toate cã textul oficial al standardelor rãmânecel în limba englezã, Fundaþia IFRS publicã traducerile pentru a facilita pregãtirea introducerii ºiutilizãrii acestora. Traducerea în limba românã este publicatã în România de Corpul ExperþilorContabili ºi Contabililor Autorizaþi din România (CECCAR), cu permisiunea Fundaþiei IFRS. Aceastãversiune în limba românã are un rol important în implementarea, predarea ºi promovarea IFRS-urilor.


Standardele Internationale de Raportare Financiarã (IFRS)Norme oficiale emise la 1 ianuarie 2011.

Cuprinde IFRS-urile care intrã în vigoare ulterior datei de 1 ianuarie 2011,dar nu cuprinde IFRS-urile pe care acestea le înlocuiesc

,

Audit


Instrumente practice pentru evaluareariscului afacerii în auditul financiar– partea a II-a –

Alexandru CORACIONI, expert contabil,auditor financiarACCA

Key terms: business risk, audit risk, analytical procedures, SWOT analysis, PEST, the fiveforces model, product life, risk evaluation matrix

ABSTRACT

Practical Instruments for Business Risk Assessment in Financial Audit

The article deals with the business risk aspect in the financial audit activity, from apractical approach point of view. The business risk is influenced by the firm’s abilityto reach its targets and to implement its strategies. These strategies may be assessedby financial auditors by using analytical management methods such as SWOT, PEST,the five forces model or the product life cycle model, or the audit specific instrumentssuch as the analytical review procedures. The results of this assessment highlightthe business risks which may be measured according to the emergence probabilityfor such risks with the final goal of quantifying the business risk. This risk is correlatedwith the audit risk through direct influence on the inherent risk and the control risk.Taking into consideration the focus on essential areas of the businesses, the businessrisk assessment represents an important audit technique.

Analiza SWOT1

În urma aprofundãrii înþelegerii mediului extern

ºi intern al entitãþii, putem trece la o etapã nouã în

analiza riscului afacerii prin utilizarea modelului de

analizã SWOT (denumirea reprezintã acronimul ter-

menilor din limba englezã: Strengths, Weaknesses,

Opportunities, Threats). Acest model presupune ana-

liza urmãtoarelor patru elemente:

Punctele forte reprezintã elementele mediului

intern sau extern care asigurã realizarea obiectivelor

entitãþii;

Punctele slabe: printr-un raþionament per a

contrario, punctele slabe sunt reprezentate de dificul-

tãþile în atingerea obiectivelor stabilite de cãtre or-

ganizaþie. Acestea sunt specifice mai mult mediului

intern al entitãþii;

Oportunitãþile sunt elementele care au poten-

þialul de creºtere a ºanselor de îndeplinire a obiec-

tivelor strategice ale entitãþii în condiþiile date de

organizare. De cele mai multe ori, oportunitãþile apar

ca ºanse întâlnite în mediul extern;

Pericolele, ca ºi oportunitãþile, aparþin mai

mult mediului extern ºi reprezintã elemente potenþiale

de minimizare a ºanselor de îndeplinire a obiectivelor.

În funcþie de diferitele combinaþii ale acestor ca-

racteristici, entitatea poate aplica o anumitã strategie

genericã (de creºtere, de propulsare în condiþii de risc,

de restrângere) sau strategii de depãºire a slãbiciunilor.

Spre exemplu, în contextul existenþei unor puncte sla-

be interne ºi a unor pericole externe grave, entitatea

trebuie sã se orienteze în direcþia unei strategii ge-

nerice de restrângere, care în mod concret se poate

1 Ion Stãncioiu, Gheorghe Militaru (1998), Management – Elemente fundamentale, Editura Teora, Bucureºti.


materializa într-o strategie de restructurare prin

reprofilare, vânzare de active sau închidere de fabrici,

ori a unei strategii de falimentare, concretizatã în

restructurare (moratoriu) sau lichidare forþatã. Pentru

observatorul extern se poate declanºa un semnal de

alarmã în contextul enunþat anterior dacã entitatea

aplicã o strategie de creºtere forþatã prin fuzionãri

ºi achiziþii de noi firme, în contrast cu situaþia de facto

a entitãþii. O sintezã a diferitelor combinaþii posibile

este prezentatã în Tabelul 2:

IV. Puncte slabe/Oportunitãþi I. Oportunitãþi/Puncte forteStrategii Denumire Direcþie Strategii Denumire Direcþiegenerice aplicare generice aplicare

Joint VentureNaþional Segment deInternaþional piaþã

Integrare În amonteConcentrare

Depãºirea verticalã În aval Strategii deProdus

slãbiciunilor Diversificare Conglomerarecreºtere

orizontalã Fuzionãri ºiPaºnic

Fuzionare cu Consolidare achiziþiiForþatalte firme paºnicã

III. Puncte slabe/Pericole II. Pericole/Puncte forteStrategii Denumire Direcþie Strategii Denumire Direcþiegenerice aplicare generice aplicare

Reprofilare În branºã

RestructurareVânzare de active Diversificare

RestrângereÎnchidere de Propulsare în

orizontalã Conglomerat

fabrici mediu riscantPaºnic

Restructurare Fuzionãri ºiFalimentare

Lichidare forþatãachiziþii Forþat

Tabelul 2. Clasificarea tipurilor de strategiiîn funcþie de caracteristicile SWOT

Sursa: Ion Stãncioiu, Gheorghe Militaru, op. cit., prelucrat de cãtre autor.

Analiza SWOT trebuie utilizatã în misiunile de

audit pentru documentarea informaþiilor generale

referitoare la entitate; analiza trebuie sã fie actualizatã

în mod periodic. Considerãm cã este necesarã discu-

tarea analizei efectuate împreunã cu managementul

entitãþii pentru corectarea aspectelor înþelese parþial

sau greºit, sau pentru depistarea unor noi aspecte care

pot fi adãugate analizei. De asemenea, acest model

trebuie discutat ºi în cadrul echipei de audit pentru a

creºte gradul de cunoaºtere a entitãþii, dar ºi pentru a

concentra eforturile acesteia în direcþia unor posibile

zone critice. Elementele de risc al afacerii relevate în

urma analizei SWOT trebuie în mod obligatoriu co-

relate cu analiza riscului de audit pentru a înþelege

dacã acesta din urmã este influenþat în mod negativ.

Dintre situaþiile prezentate în Tabelul 2, observãm cã

strategiile de restrângere trebuie analizate în mod

special pentru riscurile implicate asupra activitãþii de

audit, dar ºi prin aspectele contabile specifice care

trebuie luate în considerare.

Analiza PEST

Acest tip de analizã este concentrat asupra mediu-

lui extern, care prin caracterul sãu dinamic reprezintã

o provocare permanentã. Managementul entitãþii tre-

buie sã ia în considerare componentele mediului extern

pentru a încerca sã reducã gradul de incertitudine în

care „navigheazã” organizaþia. Înþelegerea acestor

componente este obligatorie în planificarea oricãrei

strategii organizaþionale. În mod similar cu denumirea

analizei SWOT, termenul de analizã PEST este format

din acronimul urmãtorilor termeni:

Politic: forma de guvernare ºi stabilitatea poli-

ticã pot influenþa dezvoltarea oricãrei entitãþi prin efectul

direct asupra mediului economic ºi social. Guvernarea


politicã prin deciziile sale creeazã cadrul legislativ alsistemului de protecþie socialã ºi, de asemenea, prinviziunea economicã poate constitui un catalizator pentrueconomie. Înþelegerea aspectelor legislative poate fiinclusã în mod similar în acest capitol de analizã;

Economic: aspectele economice sunt diverse,

plecând de la resursele disponibile, climatul geografic,apartenenþa la zone economice regionale, politici fis-cale ºi monetare, nivelul dobânzilor ºi al ratei cursuluivalutar, situaþia concurenþei, cererea ºi oferta de forþãde muncã, poziþia economicã a þãrii, indicatori macro-economici de dezvoltare;

Social: organizaþia poate fi direct influenþatãde aspecte sociale cum ar fi nivelul ºomajului, gradulde segmentare a populaþiei în funcþie de venituri, darºi de aspecte de ordin cultural care se adreseazã directcadrului motivaþional ºi de atitudine al angajaþilor saual consumatorilor;

Tehnologie: în acest domeniu al nivelului teh-nologic trebuie analizate elemente ale tendinþelor decercetare-dezvoltare de noi produse sau procedee deproducþie în cadrul entitãþii, dar ºi al competitorilor.Caracterul inovativ al organizaþiei este cheia succesu-lui într-un mediu economic modern; un nivel al teh-

nologiei învechit este o „garanþie” pentru un orizontlimitat de timp al viitorului entitãþii. De asemenea, totîn categoria tehnologiei putem asimila ºi aspectele demediu care pot periclita viitorul entitãþii prin cerinþelespeciale asupra unor procese de producþie antipoluanteºi cu o influenþã beneficã asupra mediului.

Analiza PEST poate fi concretizatã de asemeneaîntr-un document de lucru al dosarului permanent deaudit; informaþiile furnizate de analizã vor putea fiinterpretate în stabilirea strategiei de audit a entitãþii.Factorii analizei PEST trebuie examinaþi ºi înþeleºi încontextul în care aceºtia au potenþialul de a influenþa

creºterea riscului afacerii.

Analiza celor cinci forþe

(modelul Porter)

Acest model a fost dezvoltat de cãtre MichaelE. Porter în cadrul Harvard Business School (în anul1979) cu scopul de a fi utilizat pentru analizã în indus-

trie ºi în cadrul dezvoltãrii strategiei de afaceri. Mo-delul descrie cele cinci forþe care determinã nivelul

competitivitãþii în industrie ºi implicit „atractivitatea”în contextul pieþei. Conceptele celor cinci forþe sunturmãtoarele:

Nou-veniþii în industrie: aceºtia au putere depenetrare diferitã, care poate fi influenþatã de existenþabarierelor de intrare (spre exemplu, preþul practicat

pe piaþã, promovarea diferitã a afacerii). Alte tipuri

de bariere de intrare, cum ar fi barierele vamale, suntspecifice acþiunilor protecþioniste ale statelor;

Puterea de negociere a furnizorilor: depindede numãrul acestora, care determinã cererea ºi oferta dematerii prime, echipamente tehnice sau forþã de muncã;

Rivalitatea dintre firmele existente competi-

toare: acþiunile firmelor competitoare trebuie analizateºi integrate în strategia viitoare a entitãþii. Ignorareacomportamentului unui competitor poate determinapierderea unei oportunitãþi sau ignorarea unei ame-ninþãri care se poate dovedi „fatalã” pentru viitorulafacerii;

Puterea de negociere a clienþilor: este deter-minatã de asemenea de numãrul acestora, care poateinfluenþa cererea ºi oferta. În mod similar cu furnizorii,un numãr ridicat de clienþi determinã scãderea puteriide negociere;

Pericolul substituenþilor: existenþa unui nu-

mãr crescut de substituenþi determinã scãderea puteriide negociere a entitãþilor.

Elementele modelului Porter constituie factoridirecþi de influenþã a riscului afacerii ºi care determinãnivelul preþului, al calitãþii produselor sau cadrul co-mercial de acþiune al entitãþii. În mod similar cu mo-

delul SWOT, analiza modelului Porter conduce laformularea unor strategii generice specifice:

strategia asigurãrii costului minim (cost-lea-

dership); strategia diferenþierii faþã de competitori (dif-

ferentiation);

strategia focalizãrii acþiunilor (focus strategy).În procesul de planificare strategicã se pot utiliza

combinaþii ale strategiilor enunþate mai sus. Spre exem-plu, putem aplica strategii de diferenþiere ºi de redu-cere a costului pentru abordarea unui segment redusal pieþei.

Investigarea celor cinci forþe poate constitui deasemenea un instrument deosebit de util în evaluareariscului afacerii, care se poate materializa într-un do-cument al dosarului permanent de audit.

Modelul ciclului de viaþã al produsului

În abordarea analizei riscului afacerii este im-portantã înþelegerea poziþionãrii produselor ºi servi-ciilor furnizate de cãtre entitate în cadrul ciclului de

viaþã propriu. Acest ciclu de viaþã este corelat cu situa-þia vânzãrilor ºi a profitului aferent, care ating unmaxim în etapele de creºtere ºi maturitate ºi au valoareminimã în etapele de introducere sau declin. Cores-punzãtor fiecãrei etape din ciclul de viaþã, entitateapoate utiliza strategii diferite. În tabelul urmãtor (Ta-

belul 3) avem o reprezentare a diferitelor strategii:


Tabelul 3. Clasificarea tipurilor de strategii în funcþie de etapa ciclului de viaþã

Etapele ciclului Strategii de bazã Caracteristici ale strategiei Proiectare produs

Precomercialã Inovare Teste de marketing Teste de producþie

Planificare financiarã

Introducere Infiltrare Pregãtirea producþiei Studii de marketing Contacte cu furnizorii importanþi

Perfecþionarea producþieiCreºtere Înaintare (ofensivã) Creºterea volumului de producþie

Creºterea profitului

Modernizarea produsului

Maturitate Apãrare (defensivã) Îmbunãtãþirea service-ului Reducerea costurilor Exploatarea tuturor segmentelor de piaþã

Reducerea activitãþii de producþieDeclin Retragere Redirecþionarea personalului

Lichidarea stocurilor

Sursa: Ion Stãncioiu, Gheorghe Militaru, op. cit.

Cunoaºterea ciclului de viaþã al produselor ºi ser-

viciilor are un rol de direcþionare în alegerea strategiei

de bazã a entitãþii. În mod evident, strategiile ofensive

sau defensive au caracteristicile unor strategii de adap-

tare. Spre deosebire de aceste strategii de adaptare,

în multe situaþii organizaþiile abordeazã strategii reac-

tive prin faptul cã ignorã planificarea pe termen mediu

ºi lung, având reacþii ad-hoc la schimbãrile mediului

extern. Acest tip de strategie este responsabil în ge-

neral de eºecul în afaceri al entitãþilor comerciale.

Comportamentul în afaceri bazat pe un tip de strategie

reactivã poate indica auditorilor posibilitatea unui risc

crescut al afacerii.

Tipologia strategiilor se mai poate îmbogãþi ºi

cu alte douã tipuri conceptuale: strategia cantitativã

ºi strategia calitativã; este vorba despre capacitatea

acestor planuri de afaceri de a fi cuantificate în modele

numerice.

Evaluarea riscurilor

În urma obþinerii informaþiilor referitoare la stra-

tegia de afaceri a entitãþii, a analizei acesteia în contex-

tul mediului intern ºi extern, dar ºi al utilizãrii instru-

mentelor prezentate mai sus (SWOT, PEST, modelul

celor cinci forþe sau al ciclului de viaþã), riscul afacerii

poate fi evaluat împreunã cu influenþa sa asupra ris-

cului de audit. În scopul realizãrii acestei evaluãri pu-

tem folosi modelul prezentat în Tabelul 4. Acest model

de evaluare poate fi adaptat în funcþie de experienþa

proprie a auditorului.

Tabelul 4. Tabelul evaluãrii riscului

Sursa: Ion Stãncioiu, Gheorghe Militaru, op. cit., în abordarea proprie a autorului.

Evaluareaefectului Probabilitatea Ref. test/Clasificarea asupra entitãþii de apariþie Risc Control descriereariscului (1 = scãzut, (%) ponderat operaþional testului2 = mediu,

3 = ridicat)(0) (1) (2) (3) = (1) ××××× (2) (4) (5)

FinanciarOperaþionalLegislaþieRiscuri specifice


În acest tabel, care poate fi utilizat ca document

de lucru al dosarului permanent, se analizeazã riscu-

rile sub forma unei evaluãri ponderate a efectului

asupra afacerii entitãþii. Riscurile analizate reprezintã

rezultatul modelelor de analizã prezentate mai sus

(SWOT, PEST, modelul celor cinci forþe etc.). Aceste

riscuri trebuie discutate cu managementul organizaþiei

în scopul clarificãrii înþelegerii acestora. Evaluãrile

efectelor sunt ponderate cu probabilitatea de apariþie,

care reprezintã de asemenea o estimare profesionalã.

În urma determinãrii unor valori semnificative de

risc, trebuie examinatã existenþa elementelor de control

ale organizaþiei (coloana 4). Aceste controale trebuie

testate pentru efectivitate de cãtre auditor, iar proba

acestei verificãri trebuie de asemenea documentatã

(coloana 5).

Evaluarea riscurilor realizatã prin intermediultabelului prezentat mai sus se bazeazã pe urmãtoarearelaþie matematicã:

Risc = M × punde:M = mãrimea riscului/efectul asupra afacerii

entitãþii;p = probabilitatea de apariþie a riscului.

Acest model matematic recunoaºte impactul ha-zardului2 asupra afacerii entitãþii ºi admite ajustareaevaluãrii riscurilor prin intermediul unei probabilitãþiestimate. În mod evident, pentru orice entitate estedificilã includerea hazardului în proiectele de strategiepe care le elaboreazã, dar este posibilã micºorareaefectului întâmplãrii printr-un demers de înþelegere amediului extern ºi intern al organizaþiei.

Mãrimea riscului este reprezentatã de consecinþele asupra afacerii unei entitãþi ale factorilor de risc detectaþi

în urma analizei (Tabelul 5):Tabelul 5. Clasificarea mãrimii riscului

Evaluare Clasa de risc Dimensiunea efectuluiRidicat 3 Efecte graveMediu 2 Efecte substanþialeScãzut 1 Efecte minore

Sursa: Abordare proprie a autorului.

Probabilitatea de apariþie poate fi clasificatã într-un mod similar (Tabelul 6):

Tabelul 6. Clasificarea probabilitãþii de apariþie

Probabilitate Interval TipologieMare 66-100% Apariþie sistematicãMedie 33-66% PosibilãMicã 0-33% Foarte rarã


În mod sintetic putem reprezenta matricea tuturor situaþiilor posibile astfel (Tabelul 7):

Tabelul 7. Matricea evaluãrii riscurilor

Efect Probabilitate de apariþieRidicat 0-0,9 0,9-1,8 1,8-3,0Mediu 0-0,6 0,6-1,2 1,2-2,0Scãzut 0-0,3 0,3-0,6 0,6-1,0

Micã Medie Mare


Aceastã matrice a evaluãrii riscurilor cuprindetotalitatea situaþiilor posibile; ea poate fi detaliatã prinutilizarea unor scale diferite de mãsurã pentru cla-sificarea riscului ºi a frecvenþei de apariþie. Tabelulevaluãrii riscurilor poate fi folosit în auditul financiar

ca un instrument de analizã a domeniilor critice carenecesitã atenþia concentratã a auditorului financiar înevaluarea riscului de audit. În acelaºi timp, înþelegereazonelor critice ale afacerii entitãþii în corelaþie cu sis-temul de control implementat de cãtre managementul

2 Phil Shohet, Andrew Jenner (2009), Hazard Avoidance, Accounting and Business, nr. 11, ACCA, Marea Britanie.


BIBLIOGRAFIE

1. Chatterjee, Sayan (2010), Strategii de evitare a eºecului, Editura All, Bucureºti.

2. Hrebiniak, Lawrence G. (2009), Strategia în afaceri: implementarea ºi executarea eficientã, Editura

All, Bucureºti.

3. IFAC (2009), Manual de Standarde Internaþionale de Audit ºi Control de Calitate – Audit financiar

2009, Editura Irecson, Bucureºti.

4. Michaelson, Gerald (2007), Arta rãzboiului pentru manageri – 50 de reguli strategice, EdituraMeteor Press, Bucureºti.

5. Navarro, Peter (2010), Sincronizarea strategiei de afaceri cu ciclurile economice, Editura All, Bucureºti.

6. Shohet, Phil, Jenner, Andrew (2009), Hazard Avoidance, Accounting and Business, nr. 11, ACCA,Marea Britanie.

7. Stãncioiu, Ion, Militaru, Gheorghe (1998), Management – Elemente fundamentale, Editura Teora, Bucureºti.

8. Toma, Marin, Chivulescu, Marius (1994), Ghid pentru diagnostic ºi evaluarea întreprinderilor,CECCAR, Bucureºti.

9. Van Greuning, Hennie, Brajovic Bratanovic, Sonja (2004), Analyzing and Managing Banking Risk,Editura Irecson, Bucureºti.

Entitãþile de afaceri, împreunã cu auditorii finan-

ciari, trebuie sã se adapteze în mod permanent la schim-

bare. Strategia aleasã de firmã trebuie sã fie rezultatul

acestei adaptãri continue la schimbãrile condiþiilor de

mediu ºi se referã în principal la trei riscuri majore, ºi

anume: riscul legat de cerere, riscul concurenþial ºi

riscul legat de absenþa capacitãþii de adaptare la cos-

turi optime3. Absenþa unei strategii de firmã (situaþie

des întâlnitã) implicã posibilitatea existenþei unui risc

maxim al afacerii ºi include o abordare de detaliu din

partea auditorilor financiari. Lipsa de adaptabilitate

constituie primul semn major al declinului unei acti-

vitãþi. În mod evident, trebuie sã înþelegem cã absenþa

stabilitãþii sau mai bine spus evoluþia permanentã este

„regula jocului” economic. Al doilea semn al creºterii

riscului afacerii este absenþa unui sistem intern de con-

trol care sã protejeze entitatea. Acest sistem intern de

control trebuie sã fie rezultatul unui management al

riscului aplicat în mod conºtient ºi voluntar de cãtre

conducerea firmei. Instrumentele de analizã ale orga-

nizaþiei din punct de vedere strategic ºi al riscurilor

implicate sunt în general considerate ca având un ca-

racter teoretic, dar aplicarea consecventã a acestora

le va demonstra din plin utilitatea practicã.

organizaþiei constituie „materia primã” pentru recoman-dãrile care vor fi furnizate entitãþii ºi care vor adãugavaloare misiunii de audit.

Concluzie

Instrumentele de management prezentate maisus au un caracter practic ºi pot fi utilizate în orice

situaþie de evaluare a riscului unei entitãþi de afa-

ceri.

Plecând de la obþinerea primarã de informaþii

despre mediul extern ºi intern al firmei, prin aplicarea

metodelor de analizã prezentate putem finaliza ciclul

de analizã prin intermediul matricei de evaluare a ris-

curilor (Figura 2):

3 Sayan Chatterjee (2010), Strategii de evitare a eºecului, Editura All, Bucureºti.


Figura 2. Reprezentarea procesului de analizã a riscului de afacere

Obþinerea primarã deinformaþii despre mediulextern ºi intern al firmei

Matricea evaluãriiriscurilor

Proceduri analiticeSWOTPEST

Analiza celor cinci forþeAnaliza ciclului de viaþã

Opinii


De ce se modificã Ordonanþa deurgenþã a Guvernului nr. 44/2008pentru persoanele fizice autorizate?

Virginia GRECEANU, expert contabilBucureºti

În Monitorul Oficial nr. 350/19.05.2011 a fost pu-blicatã Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 46/2011pentru modificarea ºi completarea art. 17 din Ordo-nanþa de urgenþã a Guvernului nr. 44/2008 privinddesfãºurarea activitãþilor economice de cãtre persoa-nele fizice autorizate, întreprinderile individuale ºi

întreprinderile familiale.

La ce se referea iniþial art. 17 vedem din redac-tarea lui:

„Art. 17. – (1) PFA nu poate angaja cu contract

de muncã terþe persoane pentru desfãºurarea activi-

tãþii pentru care a fost autorizatã ºi nici nu va fi con-

sideratã un angajat al unor terþe persoane cu care

colaboreazã potrivit art. 16, chiar dacã colaborarea

este exclusivã.

(2) Cu toate acestea, o persoanã poate cumula

calitatea de persoanã fizicã autorizatã cu cea de sala-

riat al unei terþe persoane care funcþioneazã atât în

acelaºi domeniu, cât ºi într-un alt domeniu de activitate

economicã decât cel pentru care PFA este autorizatã”.

Iatã cum este reformulat art. 17 prin Ordonanþade urgenþã a Guvernului nr. 46/2011, care divizeazã

alin. (1) în douã alineate: alin. (1) ºi (3):„Art. 17. – (1) PFA îºi poate desfãºura acti-

vitatea conform prevederilor art. 4 lit. a) – adicã indi-vidual ºi independent, ca PFA – sau poate angaja,

în calitate de angajator, terþe persoane cu contract

individual de muncã, încheiat în condiþiile legii.

(2) Cu toate acestea, o persoanã poate cumula

calitatea de persoanã fizicã autorizatã cu cea de sala-

riat al unei terþe persoane care funcþioneazã atât în

acelaºi domeniu, cât ºi într-un alt domeniu de activitate

economicã decât cel pentru care PFA este autorizatã.

(3) PFA nu va fi consideratã un angajat al unor

terþe persoane cu care colaboreazã potrivit art. 16,

chiar dacã colaborarea este exclusivã”.

Dar rãmâne în continuare în vigoare art. 19alin. (1), care prevede cã „PFA îºi desfãºoarã activita-

tea folosind în principal forþa de muncã ºi aptitudinile

sale profesionale. Ea nu poate cumula ºi calitatea

de întreprinzãtor persoanã fizicã titular al unei între-

prinderi individuale”, care, potrivit art. 24, „poate

angaja terþe persoane cu contract individual de mun-

cã, înregistrat la inspectoratul teritorial de muncã,

potrivit legii”.

Însã, vãzând prevederea de la art. 41 alin. (2):„Structura denumirii întreprinderii individuale este

aceeaºi ca ºi cea a persoanei fizice autorizate”, îþipuneai întrebãrile: De ce s-a mai introdus întreprindereaindividualã ca structurã nouã, prin OUG nr. 44/2008,

dacã cele douã sunt la fel ca structurã? De ce întreprin-derea individualã are dreptul sã angajeze terþe persoaneºi PFA nu are acest drept? ªi îþi rãspundeai cã niciunanu are dreptul sã angajeze, invocând vechiul art. 17alin. (1), coroborat cu art. 19 alin. (1), chiar dacã art. 24alin. (1) spune cã da, întreprinderea individualã are

dreptul sã angajeze.De ce s-au aliniat aceste structuri prin OUG

nr. 46/2011? Deoarece PFA nu poate cumula ºi calitateade întreprindere individualã, conform art. 19 alin. (1),dar poate cumula calitatea de SRL, în baza legilorspeciale care reglementeazã fiecare domeniu de acti-

vitate, care îi dã dreptul la a angaja forþã de muncã.De ce apare situaþia ca una ºi aceeaºi persoanã sã fieºi PFA, ºi SRL? Pentru cã instituþiile statului care soli-citã servicii în scopul dovedirii unei anumite situaþii aunor persoane implicate într-un act de justiþie nu faccontracte cu SRL, ci apeleazã la PFA tocmai pentru

a nu face contracte. Un exemplu elocvent este cel alexperþilor tehnici ºi contabili înscriºi pe lista Birouluide expertize tehnice ºi contabile judiciare de pe lângãtribunale, care sunt folosiþi, dar nu li se întocmesccontracte, însã li se dau amenzi dacã nu fac rapoartelecerute la timp sau dacã le resping fãrã un motiv obiectiv.

Unde se regãseºte aceastã contradicþie în apli-carea legilor? Rãspunsul este urmãtorul: la aplicareaLegii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sãnã-tãþii, unde persoana fizicã este obligatã sã se asigure

ca PFA deoarece realizeazã venituri din activitatea


desfãºuratã pentru tribunale, ºi, ca persoanã fizicã ti-

tularã de SRL, este angajator ºi trebuie sã se asigure

pentru veniturile realizate ºi în aceastã calitate. Dacã

este persoanã fizicã autorizatã, este obligatã sã þinã

contabilitatea în partidã simplã, conform Ordinului

ministrului finanþelor publice nr. 1.040/2004 pentru

aprobarea Normelor metodologice privind organiza-

rea ºi conducerea evidenþei contabile în partidã simplã

de cãtre persoanele fizice care au calitatea de contribua-

bil în conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003

privind Codul fiscal, iar ca SRL este obligatã sã þinã

contabilitatea în partidã dublã, conform Ordinului

ministrului finanþelor publice nr. 3.055/2009 pentru

aprobarea Reglementãrilor contabile conforme cu di-

rectivele europene. Din acest motiv aceste persoane

care au dublã calitate þin contabilitatea numai în parti-

dã dublã ºi nu le intereseazã cum se þine contabilitatea

în partidã simplã.

Prin noua modificare adusã Legii contabilitãþii

nr. 82/1991 la art. 10 alin. (5) de cãtre Ordonanþa de

urgenþã a Guvernului nr. 37/2011, prin care se intro-

duce posibilitatea încheierii de contracte de prestãri

servicii ºi cu persoanele juridice autorizate, nu numai

cu cele fizice, membre ale CECCAR, ºi în cazul insti-

tuþiilor publice va trebui sã se elimine discriminarea

fãcutã de birourile de pe lângã tribunale, ºi acestea

vor trebui sã încheie contracte cu SRL ºi sã nu mai

foloseascã vechea motivaþie de a solicita servicii numai

PFA pentru cã în Legea contabilitãþii de pânã acum

nu era prevãzutã relaþia lor decât cu persoane fizice.

Dar, mai presus de orice, vor trebui sã încheie contrac-

te de prestãri servicii pentru fiecare lucrare efectuatã,

pentru ca executantul – PFA sau SRL – sã poatã sã

îºi revendice drepturile de onorariu în instanþã în cazul

în care acesta nu i se acordã la nivelul negociat, din

diverse motive.

Una dintre activitãþile de bazã ale experþilor contabili,desfãºuratã pe parcursul a 90 de ani de existenþã a

profesiei contabile din România, o constituie efectuarea exper-tizelor contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate depersoane fizice sau juridice în condiþiile prevãzute de lege, ca,de exemplu: expertize la cerere, expertize contabile judiciareîn cauze civile, penale sau ale dreptului muncii, expertize degestiune, de management, financiar-contabile, fiscale ºi altele.

Expertiza este prin excelenþã o lucrare personalã ºi criticã,ce cuprinde nu numai rezultatul examinãrii faptelor din punctulde vedere al exactitãþii formale ºi materiale, ci ºi pãrerea exper-tului asupra cauzelor ºi efectelor în legãturã cu obiectul supuscercetãrii sale.

Corpul Experþilor Contabili ºi Contabililor Autorizaþi dinRomânia, care, potrivit legii, asigurã buna desfãºurare a activitãþiiexperþilor contabili, a decis reglementarea profesionalã a acesteiactivitãþi de bazã elaborând Standardul profesional nr. 35: Exper-tizele contabile, care, alãturi de Ghidul de aplicare ºi Normele generale de bazã aplicabile tuturormisiunilor expertului contabil, se regãseºte în lucrarea ajunsã în prezent la a IV-a ediþie.


Standardul profesional nr. 35

EXPERTIZELE CONTABILE. GHID DE APLICARE– editia a IV-a, revizuitã –

Noutãtieditoriale

,

,

Legislatie comentatã,


Sursa: Ordinul preºedintelui Agenþiei Naþionale de Administrare Fiscalã nr. 2.351 din29 iunie 2011 pentru modificarea ºi completarea Metodologiei de distribuire a sumelorplãtite de contribuabili în contul unic ºi de stingere a obligaþiilor fiscale înregistrate decãtre aceºtia, aprobatã prin Ordinul preºedintelui Agenþiei Naþionale de AdministrareFiscalã nr. 1.314/2007, publicat în Monitorul Oficial nr. 464/01.07.2011

Modificãri în funcþionarea contului unic

Pentru plata impozitului pe veniturile din salarii pentru sediile secundare cu obligaþiide platã, societatea-mamã va întocmi câte un ordin de platã distinct pentru fiecare sediusecundar, la codul de identificare fiscalã al beneficiarului înscriindu-se codul fiscal al sediuluisecundar. Plata impozitului pe venitul din salarii datorat de sediile secundare se va face încontul unic 20.47.01.01 „Venituri ale bugetului de stat – sume încasate pentru bugetul destat în contul unic, în curs de distribuire”, codificat cu codul unic de înregistrare al fiecãruisediu secundar, deschis la Trezoreria la care este arondat contribuabilul care le-a înfiinþat.

În Declaraþia 112, sediile secundare se vor declara cu codul unic de identificare fiscalãºi suma impozitului pe venitul din salarii datorat. Dacã sediul secundar nu mai are salariaþi,dar este în continuare înregistrat fiscal, trebuie declarat în Declaraþia 112 cu suma zero.

Noþiunile de compensare la cererea debitorului sau compensarea din oficiu se înlocuiesccu noþiunile de constatare a compensãrii de cãtre organul fiscal competent, la cerereadebitorului sau din oficiu, dupã caz. Constatarea din oficiu a compensãrii de cãtre organulfiscal competent poate fi efectuatã ºi în mod automat, prin intermediul aplicaþiei informaticede administrare a creanþelor fiscale, ulterior operaþiunii de distribuire a sumelor plãtite înconturile unice. Data stingerii obligaþiilor fiscale prin aceastã modalitate, inclusiv cea efectuatã în modautomat, este data la care creanþele existã deodatã, fiind deopotrivã certe, lichide ºi exigibile, potrivitprevederilor art. 116 din Codul de procedurã fiscalã.

În situaþia în care contribuabilii efectueazã o platã în contul unic în cuantum mai mare decât cel alobligaþiilor fiscale datorate, curente ºi/sau restante, sau dacã depun „Declaraþia privind obligaþiile deplatã la bugetul de stat” ºi „Declaraþia privind obligaþiile de platã a contribuþiilor sociale, impozitului pevenit ºi evidenþa nominalã a persoanelor asigurate” dupã data de 30, respectiv 31 a lunii în care se facdeclararea ºi plata, distribuirea sumei se efectueazã pânã la limita obligaþiilor fiscale înregistrate de cãtreaceºtia, iar pentru diferenþa rãmasã se procedeazã astfel:

dacã suma a fost viratã în contul unic 20.47.01.01 „Venituri ale bugetului de stat – sume încasatepentru bugetul de stat în contul unic, în curs de distribuire”, diferenþa va rãmâne înregistratã în acest cont;

dacã suma a fost viratã în contul unic de disponibilitãþi 55.02 „Disponibil al bugetelor asigurãrilorsociale ºi fondurilor speciale, în curs de distribuire”, diferenþa se distribuie de organul fiscal competent, înultima zi lucrãtoare a lunii, în contul 22.47.03.02 „Venituri ale bugetului asigurãrilor sociale de stat – contri-buþii cãtre bugetul asigurãrilor sociale de stat, bugetul asigurãrilor pentru ºomaj ºi bugetul Fondului naþionalunic de asigurãri sociale de sãnãtate încasate în contul unic, în curs de distribuire”.

Obligaþiile fiscale reprezentând impozitul pe venitul din salarii datorate ºi neachitate la 1 iulie 2011,atât de sediul principal, cât ºi de sediile secundare, vor fi achitate în contul unic 20.47.01.01 „Venituri alebugetului de stat – sume încasate pentru bugetul de stat în contul unic, în curs de distribuire”, deschis pecodul unic de identificare fiscalã a contribuabilului care a înfiinþat sediile secundare, la unitatea TrezorerieiStatului la care acesta este arondat.

Sursa: Ordinul ministrului sãnãtãþii ºi al preºedintelui Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtatenr. 1.062/458 din 22 iunie 2011 pentru completarea Normelor de aplicare a prevederilor Ordonanþeide urgenþã a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile ºi indemnizaþiile de asigurãri sociale desãnãtate, aprobate prin Ordinul ministrului sãnãtãþii ºi al preºedintelui Casei Naþionale de Asigurãride Sãnãtate nr. 60/32/2006, publicat în Monitorul Oficial nr. 473/06.07.2011

Se completeazã Normele de aplicare a prevederilor Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 158/2005privind concediile ºi indemnizaþiile de asigurãri sociale de sãnãtate prin introducerea unor prevederiprivind asiguraþii aflaþi în evidenþa Casei Asigurãrilor de Sãnãtate a Apãrãrii, Ordinii Publice, SiguranþeiNaþionale ºi Autoritãþii Judecãtoreºti. Pentru a beneficia de concedii ºi indemnizaþii de asigurãri sociale de


sãnãtate, este necesar sã se confirme cã aceºtia îndeplinesc condiþiile prevãzute de lege. În acest sens,Casa Asigurãrilor de Sãnãtate a Apãrãrii, Ordinii Publice, Siguranþei Naþionale ºi Autoritãþii Judecãtoreºtiva asigura transmiterea cãtre casele de asigurãri de sãnãtate a bazei lunare de calcul al contribuþieipentru concedii ºi indemnizaþii de asigurãri sociale de sãnãtate pentru persoanele menþionate, confirmândtotodatã calitatea de asigurat pentru concedii ºi indemnizaþii de asigurãri sociale de sãnãtate, precum ºistagiul minim de cotizare al acestora.

Sursa: Ordinul ministrului finanþelor publice nr. 2.234 din 29 iunie 2011 pentru aprobarea Siste-mului de raportare contabilã la 30 iunie 2011 a operatorilor economici, publicat în Monitorul Oficialnr. 483/07.07.2011

Sistemul de raportare contabilã la 30 iunie 2011 a operatorilor economici se aplicã de persoanele careaplicã Reglementãrile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitãþilor Economice Europene, partecomponentã a Reglementãrilor contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministruluifinanþelor publice nr. 3.055/2009, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, care în exerciþiul financiarprecedent au înregistrat o cifrã de afaceri peste echivalentul în lei al sumei de 35.000 euro, prin utilizareacursului de schimb valutar comunicat de Banca Naþionalã a României, valabil la data încheierii exerciþiuluifinanciar precedent, pe baza balanþei de verificare încheiate la finele exerciþiului financiar precedent.

Prezentarea ºi modul de completare a raportãrilor contabile la 30 iunie 2011

Entitãþile întocmesc ºi depun la unitãþile teritoriale ale Ministerului Finanþelor Publice raportãri contabilela 30 iunie 2011 care cuprind urmãtoarele formulare:

a) Situaþia activelor, datoriilor ºi capitalurilor proprii (cod 10);b) Contul de profit ºi pierdere (cod 20);c) Date informative (cod 30).

Formatul electronic al raportãrilor contabile la 30 iunie 2011, conþinând formularistica necesarã ºiprogramul de verificare cu documentaþia de utilizare aferentã, se obþine prin folosirea programului deasistenþã elaborat de Ministerul Finanþelor Publice. Programul de asistenþã este pus la dispoziþia entitãþilorgratuit de unitãþile teritoriale ale Ministerului Finanþelor Publice sau poate fi descãrcat de pe serverul webal Ministerului Finanþelor Publice, de la adresa www.mfinante.ro.

Entitãþile care nu au desfãºurat activitate de la data înfiinþãrii pânã la 30 iunie 2011, cele care în totsemestrul I 2011 s-au aflat în inactivitate temporarã, precum ºi persoanele juridice care se aflã în curs delichidare, potrivit legii, nu întocmesc raportãri contabile la 30 iunie 2011.

Termenul pentru depunerea raportãrilor contabile la 30 iunie 2011

Raportãrile contabile la 30 iunie 2011 se depun la unitãþile teritoriale ale Ministerului FinanþelorPublice pânã cel mai târziu la data de 16 august 2011. Nedepunerea raportãrilor contabile la 30 iunie2011 în condiþiile prevãzute de ordin se sancþioneazã cu amendã de la 2.000 lei la 5.000 lei. Completarearaportãrilor contabile la 30 iunie 2011 de cãtre entitãþi se efectueazã folosindu-se planul de conturi generalprevãzut la cap. IV din Reglementãrile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitãþilor EconomiceEuropene, parte componentã a Reglementãrilor contabile conforme cu directivele europene, aprobateprin Ordinul ministrului finanþelor publice nr. 3.055/2009, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

Sursa: Ordinul ministrului finanþelor publice nr. 2.230 din 29 iunie 2011 privind modificarea ºicompletarea Instrucþiunilor de aplicare a scutirii de taxã pe valoarea adãugatã pentru operaþiunileprevãzute la art. 143 alin. (1) lit. a)-i), art. 143 alin. (2) ºi art. 1441 din Legea nr. 571/2003 privindCodul fiscal, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, aprobate prin Ordinul ministrului finanþelorpublice nr. 2.222/2006, publicat în Monitorul Oficial nr. 498/13.07.2011

Modificarea documentelor justificative necesare pentru aplicarea scutirii de TVA

Ordinul modificã documentele justificative necesare pentru aplicarea scutirii de taxã pe valoareaadãugatã astfel:


În cazul exporturilor sau al altor operaþiuni similare, pentru livrãri intracomunitare ºi pentru transportulinternaþional ºi intracomunitar, scutirea de TVA se justificã de cãtre exportator cu urmãtoarele documente:

a) factura, care trebuie sã conþinã informaþiile prevãzute la art. 155 alin. (5) din Legea nr. 571/2003privind Codul fiscal, sau, dacã transportul bunurilor nu presupune o tranzacþie, documentele solicitate deautoritatea vamalã pentru întocmirea declaraþiei vamale de export;

b) unul dintre urmãtoarele documente:1. certificarea încheierii operaþiunii de export de cãtre biroul vamal de export sau, dupã caz,

notificarea de export certificatã de biroul vamal de export, în cazul declaraþiei vamale deexport pe cale electronicã; sau

2. exemplarul 3 al documentului administrativ unic, folosit ca declaraþie de export pe suport hârtie,certificat pe verso de biroul vamal de ieºire;

c) documente din care sã rezulte cã transportul este realizat de furnizor ori în numele sãu, cum sunt:documentul de transport, comanda de cumpãrare, de vânzare sau contractul, documentele de asigurare.

Scutirea de taxã prevãzutã pentru prestãrile de servicii efectuate în România asupra bunurilormobile achiziþionate sau importate în vederea prelucrãrii în România ºi care ulterior sunt transportate înafara Comunitãþii, pentru prelucrarea bunurilor mobile corporale se justificã de prestator cu urmãtoareledocumente:

a) contractul încheiat cu clientul care nu este stabilit în România;b) factura pentru serviciile de prelucrare efectuate, care trebuie sã conþinã informaþiile prevãzute la

art. 155 alin. (5) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal;c) autorizaþia de perfecþionare activã în sistem de rambursare (doar pentru prelucrarea bunurilor

mobile corporale);d) declaraþia vamalã pentru regimul vamal de perfecþionare activã în sistemul de rambursare (doar

pentru prelucrarea bunurilor mobile corporale);e) copie de pe unul dintre urmãtoarele documente:

1. certificarea încheierii operaþiunii de export de cãtre biroul vamal de export sau, dupã caz,notificarea de export certificatã de biroul vamal de export, în cazul declaraþiei vamale deexport pe cale electronicã; sau

2. exemplarul 3 al documentului administrativ unic, folosit ca declaraþie de export pe suport hârtie,certificat pe verso de biroul vamal de ieºire;

f) documentul de transport care atestã cã bunurile rezultate în urma prelucrãrii pãrãsesc Comunitatea,dacã transportul bunurilor în afara Comunitãþii intrã în sarcina prestatorului de servicii, sau, dupã caz,copie de pe acest document, dacã transportul bunurilor în afara Comunitãþii intrã în sarcina clientuluinestabilit în România.

În cazul companiilor aeriene care în principal realizeazã transport internaþional de persoane ºi/saude mãrfuri efectuat cu aeronave, justificarea scutirii de TVA se realizeazã pe baza documentelor careatestã cã livrãrile de bunuri ºi prestãrile de servicii sunt destinate scopurilor prevãzute de lege ºi acertificatului pentru companiile aeriene stabilite în România. Scutirea de taxã pentru livrarea, modificarea,repararea, întreþinerea, leasingul ºi închirierea aeronavelor, precum ºi pentru livrarea, leasingul, închirierea,repararea ºi întreþinerea echipamentelor încorporate sau utilizate pe aeronave ºi prestarea de serviciiefectuate pentru nevoile directe ale aeronavelor ºi/sau pentru încãrcãtura acestora se justificã de cãtreprestatorul serviciilor, în mãsura în care locul prestãrii serviciilor este considerat a fi în România, înconformitate cu prevederile art. 133 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Dacã locul prestãrilor deservicii menþionate mai sus este în România, scutirea de taxã se justificã de cãtre beneficiarul serviciilor.

Corelarea OMFP nr. 2.222/2006 cu modificãrile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal

Modificãrile apãrute în Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal la începutul anului prin OUG nr. 117/2010sunt corelate cu exemplele date în OMFP nr. 2.222/2006. Începând cu 1 ianuarie 2011, conform art. 133alin. (8), pentru serviciile de transport de bunuri efectuate în afara Comunitãþii, atunci când aceste serviciisunt prestate cãtre o persoanã impozabilã stabilitã în România, locul prestãrii se considerã a fi în afaraComunitãþii dacã utilizarea ºi exploatarea efectivã a serviciilor au loc în afara Comunitãþii. Serviciile detransport de bunuri efectuate în afara Comunitãþii sunt serviciile de transport ale cãrui punct de plecare ºipunct de sosire se aflã în afara Comunitãþii, acestea fiind considerate efectiv utilizate ºi exploatate în afaraComunitãþii. În urma acestor schimbãri, se vor modifica Exemplele astfel:


Exemplul 3 de la art. 4: A factureazã cãtre B un transport din China în SUA. Ambele companii suntpersoane impozabile stabilite în România. Începând cu data de 1 ianuarie 2011, locul serviciului de transportnu este considerat a fi în România, conform art. 133 alin. (8) din Codul fiscal, prin urmare serviciul esteneimpozabil în România din punctul de vedere al TVA.

Exemplul 3 de la art. 5: A factureazã cãtre B un transport din Turcia în Maroc. Ambele companii suntpersoane impozabile stabilite în România. Începând cu data de 1 ianuarie 2011, locul serviciului de transportnu este considerat a fi în România, conform art. 133 alin. (8) din Codul fiscal, prin urmare serviciul esteneimpozabil în România din punctul de vedere al TVA.

Sursa: Ordinul preºedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor nr. 12 din 5 iulie 2011 pentrumodificarea ºi completarea Normelor privind principiile de organizare a unui sistem de controlintern ºi management al riscurilor, precum ºi organizarea ºi desfãºurarea activitãþii de audit intern laasigurãtori/reasigurãtori, aprobate prin Ordinul preºedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilornr. 18/2009, publicat în Monitorul Oficial nr. 506/18.07.2011

Externalizarea activitãþilor desfãºurate de societãþile care activeazãpe piaþa asigurãrilor/reasigurãrilor

Modificãrile aduse vizeazã în special politici ºi proceduri de administrare privind externalizareaactivitãþilor desfãºurate de asigurãtori/reasigurãtori. Externalizarea unor activitãþi nu trebuie sã afectezedesfãºurarea activitãþii asigurãtorului/reasigurãtorului ºi nici supravegherea prudenþialã exercitatã de Comisiade Supraveghere a Asigurãrilor.

Conducerea asigurãtorului/reasigurãtorului rãmâne rãspunzãtoare pentru activitãþile externalizate ºiriscurile asociate externalizãrii. Ea trebuie sã dispunã permanent de un sistem alternativ adecvat de compe-tenþe care sã permitã în orice moment reluarea controlului direct asupra activitãþilor externalizate, încazul rezilierii contractelor cu furnizorii de servicii.

Asigurãtorii/reasigurãtorii nu pot externaliza urmãtoarele activitãþi:a) activitatea de audit intern;b) organizarea ºi conducerea contabilitãþii proprii, respectiv contabilitatea financiarã ºi contabilitatea

de gestiune adaptate la specificul activitãþii de asigurare/reasigurare;c) organizarea ºi desfãºurarea activitãþii juridice curente, în conformitate cu dispoziþiile Legii nr. 514/2003

privind organizarea ºi exercitarea profesiei de consilier juridic, cu completãrile ulterioare;d) activitatea de investiþii, în ceea ce priveºte plasarea ºi gestionarea activelor admise sã acopere

rezervele tehnice brute;e) activitãþile de administrare a bazelor de date ºi a sistemelor informatice interne, activitãþi de

generare de rapoarte sau date statistice privind informaþiile electronice asociate activitãþilor de asigurare;f) activitatea de constatare ºi lichidare a daunelor, pentru asigurarea obligatorie de rãspundere civilã

pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule (RCA), pe teritoriul României.

Raport privind programul de reasigurare utilizat pentru riscurile cedate

De la intrarea în vigoare a prezentului ordin, asigurãtorii trebuie sã întocmeascã anual un raportprivind programul de reasigurare utilizat pentru riscurile cedate, pe care trebuie sã îl transmitã Comisieide Supraveghere a Asigurãrilor. Raportul trebuie sã fie asumat de consiliul de administraþie/supravegheresau de directorat, care este deplin rãspunzãtor de eficienþa programului de reasigurare utilizat în perioadade referinþã a raportului. Acesta trebuie transmis la sediul Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor întermen de 120 de zile de la încheierea exerciþiului financiar, primul raport fiind emis pentru anul 2011.

Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor evalueazã în ce mãsurã sunt respectate cerinþele de naturãprudenþialã, adecvarea programului de reasigurare la profilul de risc al asigurãtorului, evitarea concentrãriiriscurilor, transferarea efectivã a riscurilor etc.

În cazul în care Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor constatã cã strategia de reasigurare ºiprogramul utilizat nu corespund cerinþelor de naturã prudenþialã prevãzute de legislaþia în vigoare, poatedispune mãsurile necesare modificãrii acestei strategii.


Sursa: Ordinul ministrului finanþelor publice nr. 2.239 din 30 iunie 2011 pentru aprobarea Sistemuluisimplificat de contabilitate, publicat în Monitorul Oficial nr. 522/25.07.2011

Entitãþile care pot opta pentru sistemul simplificat de contabilitate

Pânã la aprobarea OMFP nr. 2.239/2011, societãþile comerciale, indiferent de mãrime ºi de forma deproprietate, aplicau Reglementãrile contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinulministrului finanþelor publice nr. 3.055/2009, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

Ca urmare a modificãrii ºi completãrii Legii contabilitãþii, prin OUG nr. 37/2011, societãþile care înexerciþiul financiar precedent au înregistrat o cifrã de afaceri netã sub echivalentul în lei al sumei de35.000 euro ºi totalul activelor sub echivalentul în lei al sumei de 35.000 euro pot opta pentru un sistemsimplificat de contabilitate, aprobat prin ordin al ministrului finanþelor publice. Dacã societãþile îndeplinesccele douã criterii de mãrime, dar nu opteazã pentru aplicarea sistemului simplificat de contabilitate, acesteavor aplica Reglementãrile contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministruluifinanþelor publice nr. 3.055/2009, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

Indicatorul total de active este format din active imobilizate, active circulante ºi cheltuieli în avans,iar cifra de afaceri netã se calculeazã prin însumarea veniturilor rezultate din livrãrile de bunuri ºi prestãrilede servicii ºi alte venituri din exploatare, mai puþin reducerile comerciale acordate clienþilor ºi taxa pevaloarea adãugatã, precum ºi alte impozite ºi taxe legate direct de cifra de afaceri. Încadrarea în criteriilede mãrime se efectueazã pe baza indicatorilor determinaþi din situaþiile financiare anuale, respectiv abalanþei de verificare, încheiate la finele exerciþiului financiar precedent, utilizându-se cursul de schimbvalutar comunicat de Banca Naþionalã a României, valabil la data încheierii exerciþiului financiar.

Societãþile nou-înfiinþate pot opta în primul exerciþiu financiar fie pentru aplicarea sistemului simplificatde contabilitate, fie pentru aplicarea Reglementãrilor contabile conforme cu directivele europene, aprobateprin Ordinul ministrului finanþelor publice nr. 3.055/2009, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Dacãîn al doilea exerciþiu financiar de raportare aceste persoane înceteazã sã îndeplineascã criteriile de mãrime,ele sunt obligate sã aplice Reglementãrile contabile conforme cu directivele europene, aprobate prinOrdinul ministrului finanþelor publice nr. 3.055/2009, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

Entitãþile care nu pot opta pentru sistemul simplificat de contabilitate

Nu pot opta pentru aplicarea sistemului simplificat de contabilitate:a) persoanele juridice ale cãror valori mobiliare sunt admise la tranzacþionare pe o piaþã reglementatã;b) persoanele juridice care aparþin unui grup de societãþi ºi intrã în perimetrul de consolidare a unei

societãþi-mamã cu sediul în România, care are obligaþia de a întocmi situaþii financiare anuale consolidate,conform prevederilor legale în vigoare;

c) societãþile/companiile naþionale, societãþile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat,regiile autonome, institutele naþionale de cercetare-dezvoltare, societãþile cooperatiste;

d) persoanele juridice, precum ºi subunitãþile fãrã personalitate juridicã din România care aparþinpersoanelor juridice cu sediul în strãinãtate a cãror activitate este reglementatã ºi supravegheatã de ComisiaNaþionalã a Valorilor Mobiliare, de Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor, de Comisia de Supraveghere aSistemului de Pensii Private, precum ºi cele a cãror activitate este reglementatã de Banca Naþionalã a României.

Modul de organizare a contabilitãþii pentru societãþile care opteazãpentru sistemul contabil simplificat

Entitãþile economice care opteazã pentru sistemul simplificat de contabilitate utilizeazã pentru eviden-þierea operaþiunilor economico-financiare planul de conturi simplificat ºi tratamentele contabile prevãzutede reglementãrile contabile simplificate. Acestea pot organiza ºi conduce contabilitatea astfel:

fie în compartimente distincte, conduse de cãtre directorul economic, contabilul-ºef sau altã per-soanã împuternicitã sã îndeplineascã aceastã funcþie;

fie pe bazã de contracte de prestãri de servicii în domeniul contabilitãþii, încheiate cu persoanefizice sau juridice, autorizate potrivit legii, membre ale Corpului Experþilor Contabili ºi Contabililor Autorizaþidin România;

fie pe bazã de contracte/convenþii civile încheiate potrivit Codului civil cu persoane fizice careau studii economice superioare.


În funcþie de necesitãþile de informaþii ºi complexitatea operaþiunilor economico-financiare, acestesocietãþi pot utiliza ºi conturi din planul de conturi general, precum ºi tratamente contabile cuprinse înReglementãrile contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finanþelorpublice nr. 3.055/2009, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, ºi completeazã situaþiile financiare anualesimplificate pe baza informaþiilor corespunzãtoare elementelor prezentate în aceste situaþii.

Planul de conturi pentru sistemul de contabilitate simplificat

Numãrul conturilor se reduce semnificativ. Doar conturile de taxã pe valoarea adãugatã (4423, 4424,4426, 4427, 4428) mai sunt detaliate pe sintetice de gradul 2; restul se limiteazã la conturi sintetice degradul 1, iar multe conturi fuzioneazã ca în exemplele de mai jos:

Conturile 211 „Terenuri” ºi 212 „Construcþii” fuzioneazã în contul simplificat 210 „Imobilizãri corporale”; Conturile 301 „Materii prime” ºi 302 „Materiale consumabile” fuzioneazã în contul simplificat 300

„Stocuri de materii prime ºi materiale”; Conturile 411 „Clienþi” ºi 419 „Clienþi – creditori” fuzioneazã în contul simplificat 410 „Clienþi ºi

conturi asimilate”.

Corectarea erorilor contabile

Corectarea erorilor contabile se efectueazã întotdeauna pe seama contului de profit ºi pierdere. Conformreglementãrilor existente, eroarea se corecteazã la data constatãrii ºi este interzisã modificarea situaþiilorfinanciare raportate anterior. În cazul corectãrii unei erori contabile care a generat o pierdere, nu se varealiza nicio distribuire de dividende pânã nu se acoperã pierderea generatã de eroare.

Formatul ºi conþinutul bilanþului ºi ale contului de profit ºi pierdere simplificate

Prezentarea poziþiilor în bilanþul simplificat se face în ordinea inversã a lichiditãþii activelor ºi înfuncþie de exigibilitate; acesta este format din 24 de rânduri, sub formã de listã. Contul de profit ºi pierdereporneºte de la cifra de afaceri cãtre rezultatul perioadei ºi este format din opt rânduri. Formularele bilanþuluiºi contului de profit ºi pierdere nu sunt însoþite de note explicative.

Sursa: Ordinul ministrului finanþelor publice nr. 2.317 din 18 iulie 2011 privind stabilirea ratelordobânzilor practicate de Trezoreria Statului, publicat în Monitorul Oficial nr. 522/25.07.2011

Stabilirea ratelor dobânzilor practicate de Trezoreria Statului

Începând cu data de 1 august 2011, ratele dobânzilor practicate de Trezoreria Statului se stabilescdupã cum urmeazã:

a) rata dobânzii la vedere acordate la disponibilitãþile pãstrate în conturi la Trezoreria Statului sestabileºte la 0,25% pe an;

b) rata dobânzii acordate la depozitele pe termen de o lunã se stabileºte la 1,75% pe an;c) rata dobânzii acordate la depozitele pe termen de trei luni se stabileºte la 2,00% pe an.

Sursa: Ordinul ministrului finanþelor publice nr. 2.336 din 19 iulie 2011 pentru aprobarea Proceduriide punere în aplicare a titlurilor executorii în baza cãrora se solicitã înfiinþarea popririi conturilorautoritãþilor ºi instituþiilor publice deschise la nivelul unitãþilor Trezoreriei Statului, publicat în MonitorulOficial nr. 523/25.07.2011

Procedura reglementeazã modalitatea de achitare a creanþelor stabilite prin titluri executorii în sarcinainstituþiilor ºi autoritãþilor publice, de cãtre unitãþile teritoriale ale Trezoreriei Statului, în calitate de terþ poprit.

Atribuþiile unitãþii teritoriale a Trezoreriei Statului

Unitatea teritorialã a Trezoreriei Statului va înºtiinþa în scris instituþia sau autoritatea publicã cu privirela data primirii adresei de înfiinþare a popririi ºi la suma pentru care se dispune poprirea cel târziu în primazi lucrãtoare de la data primirii de la executorul judecãtoresc sau de la organul fiscal competent în executarea


silitã a adresei de înfiinþare a popririi asupra conturilor ºi a copiei certificate de pe titlul executoriu. Adresade înºtiinþare este însoþitã de Situaþia disponibilitãþilor de fonduri/creditelor bugetare deschise ºi neutilizateexistente la data primirii adresei de înfiinþare a popririi.

Adresa prin care se înºtiinþeazã instituþia sau autoritatea publicã ºi documentele anexate îi vor fitransmise acesteia prin e-mail, fax, înmânate direct unui reprezentant al instituþiei ori autoritãþii publice,astfel încât acestea sã poatã fi recepþionate de debitor în cadrul aceleiaºi zile în care adresa a fost emisã.

În cazul în care instituþia publicã sau autoritatea publicã nu transmite Situaþia sumelor care se indispo-nibilizeazã din disponibilitãþile/creditele bugetare deschise ºi neutilizate existente în conturi în 15 zilecalendaristice de la data primirii la Trezoreria Statului a adresei de înfiinþare a popririi, unitatea TrezorerieiStatului va vira în conturile indicate de executorul judecãtoresc sau de organul fiscal competent înexecutarea silitã sumele care au fost indisponibilizate.

În cazul în care în cadrul perioadei legale de indisponibilizare de 15 zile instituþia sau autoritatea publicãdebitoare constatã cã a inclus în Situaþia sumelor care se indisponibilizeazã din disponibilitãþile/creditelebugetare deschise ºi neutilizate existente în conturile acesteia, transmisã unitãþii Trezoreriei Statului, ºisume care se încadreazã în categoria celor care nu pot fi supuse executãrii silite, poate solicita unitãþiiTrezoreriei Statului desfiinþarea indisponibilizãrii sumelor respective. Sumele pentru care s-a dispusdesfiinþarea indisponibilizãrii vor fi repuse de unitãþile Trezoreriei Statului în conturile de disponibilitãþisau de credite bugetare deschise ºi vor fi reconstituite din încasãri ulterioare ori din creditele bugetaredeschise ºi repartizate ulterior, pânã la acoperirea creanþei.

Unitãþile teritoriale ale Trezoreriei Statului au obligaþia de a înºtiinþa executorul judecãtoresc sauorganul fiscal competent cu executarea silitã cu privire la sumele pentru care s-a dispus desfiinþareaindisponibilizãrii, anexând înºtiinþãrii o copie a Situaþiei sumelor pentru care se solicitã desfiinþarea indispo-nibilizãrii, primitã în acest scop de la debitor.

Obligaþiile instituþiilor ºi autoritãþilor publice

Cel târziu în prima zi lucrãtoare de la primirea adresei de înºtiinþare însoþite de Situaþia disponibilitãþilorde fonduri/creditelor bugetare deschise ºi neutilizate existente în conturi, instituþia sau autoritatea publicãare obligaþia de a comunica în scris unitãþii teritoriale a Trezoreriei Statului informaþii în legãturã cu sumeleexistente în conturi la data primirii adresei de înfiinþare a popririi care se indisponibilizeazã.

Sumele care fac obiectul indisponibilizãrii vor fi stabilite de instituþiile ºi autoritãþile publice þinândcont de sumele aprobate cu aceastã destinaþie prin bugetele acestora sau, dupã caz, de sumele de latitlurile de cheltuieli la care se încadreazã obligaþia de platã respectivã, precum ºi de categoriile de sumecare nu pot fi supuse executãrii silite, respectiv: sume destinate potrivit bugetului aprobat pentru acoperireacheltuielilor de organizare ºi funcþionare, inclusiv a celor de personal, în scopul îndeplinirii atribuþiilor ºiobiectivelor legale, pentru care au fost înfiinþate.

În situaþia în care instituþia publicã sau autoritatea publicã nu transmite Situaþia sumelor care seindisponibilizeazã din disponibilitãþile/creditele bugetare deschise ºi neutilizate existente în conturi, întermenul legal, unitatea teritorialã a Trezoreriei Statului va proceda la indisponibilizarea sumelor dinconturile instituþiei sau autoritãþii publice pânã la nivelul sumei totale înscrise în titlul executoriu.

Din sumele indisponibilizate, instituþiile publice ºi autoritãþile publice nu pot dispune plãþi decât încazul în care din situaþia prezentatã unitãþii Trezoreriei Statului rezultã cã sumele care pot fi indisponibilizatesunt inferioare celor care au fost deja indisponibilizate de unitatea Trezoreriei Statului.

Sumele indisponibilizate peste nivelul sumelor înscrise de instituþia publicã sau autoritatea publicã însituaþia prezentatã unitãþii Trezoreriei Statului vor fi repuse în conturile de disponibilitãþi ori de creditebugetare deschise, din care acestea au fost transferate, înºtiinþând despre aceastã operaþiune executoruljudecãtoresc sau organul fiscal competent în executarea silitã.

Sursa: Circulara BNR nr. 25 din 1 august 2011 privind nivelul ratei dobânzii de referinþã a BãnciiNaþionale a României valabil în luna august 2011, publicatã în Monitorul Oficial nr. 544/01.08.2011

Pentru luna august 2011, nivelul ratei dobânzii de referinþã a Bãncii Naþionale a României se menþinela 6,25% pe an.

Florin DOBRE, prep. univ. drd.Biroul Fiscalitate CECCAR

Bibliot

eca de

specia

litate

1. Nadia Albu, Cãtãlin Albu – Soluþii practice de eficientizare a activitãþilor ºi de creºtere aperformanþei organizaþionale – Gestiunea dezvoltãrii durabile prin Balanced Scorecard, 2005– 8 lei

2. Maria Berheci – Valorificarea raportãrilor financiare. Sinteze contabile: teorie, analize, studiide caz, 2010 – 40 lei

3. Mircea Boulescu, Marcel Ghiþã, Valericã Mareº – Controlul fiscal ºi auditul financiar-fiscal,2003 – 12 lei

4. Dorina Budugan, Iuliana Georgescu, Ioan Berheci, Leontina Beþianu – Contabilitate de gestiune,2007 – 45 lei

5. Iuliana Cenar, Sorin-Constantin Deaconu – Viaþa contabilã a întreprinderii de la constituire lafaliment, 2006 – 20 lei

6. Alberta Gisberto-Chiþu, Corina Ioanãº – Auditul în instituþiile publice, 2006 – 12 lei

7. Horia Cristea, Nicolae ªtefãnescu – Finanþele întreprinderii, 2003 – 8 lei

8. Cornelia Dascãlu, Ileana Niºulescu, Chiraþa Caraiani, Aurelia ªtefãnescu, Cosmina Pitulice– Convergenþa contabilitãþii publice din România la Standardele Internaþionale de Contabilitatepentru Sectorul Public, 2006 – 32 lei

9. Ion Florea, Ionela-Corina Chersan, Radu Florea – Controlul economic, financiar ºi gestionar,ediþia a II-a, revizuitã ºi adãugitã, 2011 – 30 lei

10. Marcel Ghiþã, Marin Popescu – Auditul intern al instituþiilor publice: teorie ºi practicã, ColecþiaSectorul Public, 2006 – 30 lei

11. Maria Mãdãlina Gîrbinã, ªtefan Bunea – Sinteze, studii de caz ºi teste grilã privind aplicarea IAS (revizuite)– IFRS, ediþia a IV-a, revizuitã, volumul 1, Colecþia Standarde Internaþionale de Contabilitate, 2009 – 35 lei

12. Maria Mãdãlina Gîrbinã, ªtefan Bunea – Sinteze, studii de caz ºi teste grilã privind aplicarea IAS (revizuite)– IFRS, ediþia a IV-a, volumul 2, Colecþia Standarde Internaþionale de Contabilitate, 2010 – 35 lei

13. Maria Mãdãlina Gîrbinã, ªtefan Bunea – Sinteze, studii de caz ºi teste grilã privind aplicarea IAS (revizuite)– IFRS, volumul 3, Colecþia Standarde Internaþionale de Contabilitate, 2008 – 38 lei

14. Raluca Gina Guºe – Valoare, preþ, cost ºi evaluare în contabilitate, Colecþia Contabilitate, 2011 – 35 lei

15. Maria Carmen Huian – Instrumente financiare: tratamente ºi opþiuni contabile, 2008 – 40 lei

16. Iulia Jianu – Evaluarea, prezentarea ºi analiza performanþei întreprinderii. O abordare din prisma StandardelorInternaþionale de Raportare Financiarã, 2007 – 45 lei

17. Camelia Iuliana Lungu – Teorie ºi practici contabile privind întocmirea ºi prezentarea situaþiilor financiare,2007 – 30 lei

18. Cristian Marinescu – Principalele sancþiuni prevãzute în legislaþia financiar-fiscalã, 2010 – 20 lei

19. Ioan Moroºan – Contabilitate financiarã ºi de gestiune. Studii de caz ºi sinteze de reglementãri, ColecþiaContabilitate, 2010 – 50 lei

20. Silvia Petrescu – Analizã ºi diagnostic financiar-contabil. Ghid teoretico-aplicativ, ediþia a III-a, revizuitã ºiactualizatã, 2010 – 35 lei

21. Adriana Florina Popa – Contabilitatea ºi fiscalitatea rezultatului întreprinderii, Colecþia Contabilitate, 2011– 30 lei

22. Mihai Ristea, Lavinia Olimid, Daniela Artemisa Calu – Sisteme contabile comparate, 2006 – 21 lei

23. Alexandru Tamba – Contabilitatea instituþiilor de credit, a instituþiilor financiare nebancare ºi a Fondului degarantare a depozitelor în sistemul bancar, Colecþia Contabilitate, 2010 – 35 lei

Lucrãri publicate de Editura CECCARLucrãri publicate de Editura CECCAR


24. Marin Toma – Drumuri prin memoria profesiei contabile, 2011 – 45 lei

25. Marin Toma – Iniþiere în auditul situaþiilor financiare ale unei entitãþi, ediþia a III-a, revizuitã ºi adãugitã,2009 – 35 lei

26. Marin Toma – Iniþiere în evaluarea întreprinderilor, ediþia a IV-a, revizuitã ºi adãugitã, 2011 – 35 lei

27. Marin Toma – Reorganizarea întreprinderilor prin fuziune ºi divizare, 2003 – 7 lei

28. Marin Toma, Jacques Potdevin – Elemente de doctrinã ºi deontologie a profesiei contabile, Colecþia Doctrinã– Deontologie, 2008 – 50 lei

29. CECCAR – Standardul profesional nr. 21: Misiunea de þinere a contabilitãþii, întocmirea ºi prezentareasituaþiilor financiare. Ghid de aplicare, ediþia a IV-a, revizuitã ºi adãugitã, Colecþia Standarde Profesionale,2011 – 25 lei

30. CECCAR – Standardul profesional nr. 22: Misiunea de examinare a contabilitãþii, întocmirea, semnarea ºiprezentarea situaþiilor financiare. Ghid de aplicare, ediþia a IV-a, revizuitã ºi actualizatã, Colecþia StandardeProfesionale, 2011 – 25 lei

31. CECCAR – Standardul profesional nr. 23: Activitatea de cenzor în societãþile comerciale, ediþia a III-a, revizuitãºi adãugitã, Colecþia Standarde Profesionale, 2008 – 25 lei

32. CECCAR – Standardul profesional nr. 24: Misiunile de audit financiar ºi Cadrul conceptual privind misiunilestandardizate ale expertului contabil, Colecþia Standarde Profesionale, 2007 – 45 lei

33. CECCAR – Standardul profesional nr. 34: Serviciile fiscale. Ghid de aplicare, Colecþia Standarde Profesionale,2010 – 25 lei

34. CECCAR – Standardul profesional nr. 35: Expertizele contabile. Ghid de aplicare, ediþia a IV-a, revizuitã,Colecþia Standarde Profesionale, 2011 – 25 lei

35. CECCAR – Standardul profesional nr. 36: Misiunile de audit intern realizate de experþii contabili. Ghid deaplicare, Colecþia Standarde Profesionale, 2007 – 30 lei

36. CECCAR – Standardul profesional nr. 37: Misiunea de evaluare a întreprinderii. Ghid de aplicare, ColecþiaStandarde Profesionale, 2011 – 25 lei

37. CECCAR – Standardul profesional nr. 39: Misiunea de consultanþã pentru crearea întreprinderilor, ColecþiaStandarde Profesionale, 2006 – 20 lei

38. CECCAR – Standardul nr. 40: Controlul calitãþii ºi managementul relaþiilor cu clienþii unei firme membreCECCAR ºi Ghid de aplicare, Colecþia Standarde de Calitate, 2011 – 25 lei

39. CECCAR – Întrebãri ºi studii de caz privind accesul la stagiu pentru obþinerea calitãþii de expert contabil ºi decontabil autorizat (cadrul general), ediþia a IV-a, revizuitã ºi adãugitã, Colecþia Ghidul Expertului Contabil,2011 – 75 lei

40. CECCAR – Codul etic naþional al profesioniºtilor contabili, ediþia a V-a, revizuitã ºi adãugitã, Colecþia Doctrinã– Deontologie, 2011 – 25 lei

41. CECCAR, Institutul Naþional de Dezvoltare Profesionalã Continuã – Ghid practic de aplicare a Reglementãrilorcontabile conforme cu directivele europene aprobate prin Ordinul ministrului finanþelor publice nr. 3.055/2009,2010 – 75 lei

42. CECCAR – Contabilitate ºi control de gestiune. Suport de curs standard pentru cursurile desfãºurate în cadrulProgramului Naþional de Dezvoltare Profesionalã Continuã, Colecþia Dezvoltare Profesionalã Continuã, 2010– 20 lei

43. CECCAR – Managementul pieþelor de capital. Suport de curs standard pentru Programul Naþional de DezvoltareProfesionalã Continuã, Colecþia Dezvoltare Profesionalã Continuã, 2010 – 20 lei

44. CECCAR – Audit. Suport de curs pentru examenul de aptitudini în vederea obþinerii calitãþii de expert contabil,Colecþia Pregãtirea Stagiarilor, 2010 – 16 lei


45. CECCAR – Studiu comparativ între reglementãrile contabile din România (OMFP nr. 3.055/2009) ºi StandardulInternaþional de Raportare Financiarã pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii (IFRS pentru IMM), Colecþia StudiiComparative, 2010 – 18 lei

46. CECCAR – Cartea expertului contabil ºi a contabilului autorizat. Culegere de acte normative ºi reglementãriale profesiei contabile elaborate de CECCAR în perioada 1994-2009, ediþia a V-a, revizuitã ºi adãugitã,Colecþia Doctrinã – Deontologie, 2009 – 40 lei

47. CECCAR – Ghidul experþilor contabili ºi al contabililor autorizaþi în activitatea de prevenire ºi combaterea spãlãrii banilor ºi a finanþãrii actelor de terorism, ediþia a III-a, revizuitã ºi adãugitã, Colecþia Doctrinã– Deontologie, 2009 – 20 lei

48. CECCAR – Cartea auditului de calitate în domeniul serviciilor contabile, ediþia a III-a, revizuitã ºi adãugitã,Colecþia Calitatea Serviciilor Contabile, 2009 – 20 lei

49. CECCAR – Programul Naþional de Dezvoltare Profesionalã Continuã, ediþia a III-a, revizuitã, 2008 – 8 lei

50. CECCAR – Congresul Profesiei Contabile din România – „Profesia contabilã între reglementare ºi interesulpublic”, Bucureºti, 1-2 septembrie 2008 – 25 lei

51. CECCAR – Din lucrãrile celui de-al XVII-lea Congres al Profesiei Contabile din România – „Profesia contabilãîntre reglementare ºi interesul public”, Bucureºti, 1-2 septembrie 2008 – 35 lei

52. CECCAR – Standardele Internaþionale de Raportare Financiarã (IFRS). Norme oficiale emise la 1 ianuarie 2011.Cuprinde IFRS-urile care intrã în vigoare ulterior datei de 1 ianuarie 2011, dar nu cuprinde IFRS-urile pe careacestea le înlocuiesc, Partea A ºi Partea B, 2011 – 200 lei

53. CECCAR – Ghidul de gestionare a activitãþilor pentru practicile mici ºi mijlocii, 2010 – 150 lei

54. CECCAR – Ghidul de control al calitãþii pentru practicile mici ºi mijlocii, ediþia a II-a, 2010 – 70 lei

55. CECCAR – Rolul practicilor mici ºi mijlocii în furnizarea consultanþei de afaceri pentru întreprinderile mici ºimijlocii, 2010 – 10 lei

56. CECCAR – Standardul Internaþional de Raportare Financiarã pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii – 2009(IFRS pentru IMM-uri); Bazã pentru concluzii la IFRS pentru IMM-uri; Situaþii financiare ilustrative. Listapentru prezentarea ºi descrierea informaþiilor privind IFRS pentru IMM-uri (trei broºuri), 2010 – 50 lei

57. CECCAR – Standardele Internaþionale de Raportare Financiarã (IFRS). Norme oficiale emise la 1 ianuarie 2009,2009 – 200 lei

58. CECCAR – Manualul de Standarde Internaþionale de Contabilitate pentru Sectorul Public – 2009, vol. 1 ºi 2,2009 – 120 lei

59. CECCAR – Actualizare suplimentarã a Standardelor Internaþionale de Raportare Financiarã (IFRSs), inclusivStandardele Internaþionale de Contabilitate (IASs) ºi Interpretãrile lor publicate între martie 2007 ºi ianuarie2008, 2009 – 50 lei

60. CECCAR – Ghid de utilizare a Standardelor Internaþionale de Audit în auditarea întreprinderilor mici ºi mijlocii,2009 – 50 lei

61. CECCAR – Manualul pentru Standarde Internaþionale de Audit, Certificare ºi Eticã, 2007 – 45 lei

În afara acestor titluri, CECCAR publicã revista lunarãCONTABILITATEA, EXPERTIZA ºi AUDITULAFACERILOR, la care se pot face abonamente.

Pentru comenzi, adresaþi-vã la CECCAR,sediul central – Bucureºti,tel.: 021 - 330.88.69 / 330.88.70 / 330.88.71,fax: 021 - 330.88.88, sau la filialele teritorialeale Corpului.


revista august 2011

Documents