revista booklook nr.7 / 2016 (37)

7/23/2019 Revista BOOKLOOK nr.7 / 2016 (37)

http://slidepdf.com/reader/full/revista-booklook-nr7-2016-37 1/64

Asocia]ia Literarã „Pãstorel” Ia[i

Revistã interna]ionalã de literaturã umoristicã

Nr. 7/2016 (37) Serie nouă



08,11.2015 Şedinţa ALPI la care a fost omagiată împlinirea a 70 de ani de către preşedintele Asociaţiei domnul MihaiBatog- Bujeniţă. Această plăcută conspiraţie a fost pusă la cale de Asociaţia Universul Prieteniei, cea care îşi merită

pe depl in acest nume , în frunte cu inegalabilă Rodica Rodean şi scriitorul Emilian Marcu.Foto Carmen Marcean

08.11.2015 Şedinţa ALPI. Grupul de sărbătoriţi , Mihai şi o Gabri ela , plus Sorin Cotlarciuc, cărora domnul VasileLarco le- a oferit câte o medalie pentru activitatea în cadrul Asociaţiei.

Foto Rodica Rodean



ZÂMBETELE CLASICILOR...Un sfat

Ţânţarii şi tăunii când roiesc Şi-n bâzâit de critici te-mpresoară, Nu le răspunde - că se irosesc Vorbele-alese-n larma lor mur-dară. Prin logică, prin gust, prietendrag,Nu stăvileşti pornirea lor inf a-mă, Să te mânii ar fi păcat - în prag Striveşte-i cu-o mlădie epigr a-

mă. Al. Pușkin

Te-apasă greu urâtul

Te-apasă greu urâtul...Şi n-ai cu-i să-ntinzi mâna Când sufletul vuieşte de furtuni. Dorinţe?... Nu-i zadarnic să tot doreşti

într -una?Şi anii trec, toţi anii cei mai buni!

Să iubeşti?... Dar pe cine?...Vremelnic, n-are rost,

Iar veşnic, greu e să găseşti iubire. Te uiţi în suflet: nu e nici o urmă dince-a fost

Şi totu-i mic, necaz şi fericire.

Ce-s patimile? Boala lor minunată tr e-ceCăci mintea nu le dă prea mult răgaz; Şi când te uiţi ce-i viaţa, cercetător şirece,Vezi că-i o glumă fără nici un haz.

Mihail Lermontov

„BOOKLOOK” – publicaţie trimestrială de umor DIRECTOR: M ihai Batog- Bujeniţă REDACTOR- ŞEF: Eugen Deutsch

SECRETAR DE REDACŢIE: Mihai Haivas COLEGIUL REDACŢIONAL: George Roca (Austral ia), Dorel Schor(I srael),

Georgeta Resteman (Bucureşti), Gheorghe Bălăceanu

ADRESA REDACŢIEI: Str. GEORGE COŞBUC nr. 19 IAŞI c.p. 700469;e-mail [email protected] ; [email protected] Revista se distribuie gratuit. Atât redactarea cât şi colaborările sunt onorifice.

Materialele din revistă pot fi preluate de către alte publicaţii cu specificarea su r- sei şi comunicarea la redacţie.

Foto şi desene: sursa internet, autori necunoscuţi, cărora le mulţumim.

Acest număr al revistei este onorat de participarea cu lucrări ale maeştrilor grafici- eni:Costel Pătrăşcan, Cristi Vecerdea, Eugen Marinescu, Nicolae Viziteu şi Doru

Ghiocel Olaş

Revista Booklook face parte din Asociaţia Revistelor, Publicaţiilor şiEditurilor

http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Mihail+Lermontov

mailto:[email protected]






SURÂSURI… CLASICE

Sonet

Se zice şi s-a zis că-i un secretAl artei, să compui macame-arabe,

Să ştii să faci o odă unei babe Şi, fără fond, să faci un bun sonet.

Deci vreau cu orice preţ să fiu poet N-am fond, precum vedeţi, şi versuri slabe, Şi-njur şi numai tropotind silabe Şi şterg mereu şi şterg şi merge-ncet.

Opt versuri le-am făcut! aşa cu gluma, Dar stante pede iată mai un vers, O, de-aş găsi acum o rimă-numa;

Dar haid! şi fără rimă văd c-a mers.Eu sute de sonete-ţi fac de-acuma!Arhangheli, trâmbiţaţi prin univers.

George Coşbuc

Se poate glumi?Da şi nu.Se poate –

când ai de-a face cu oameni sănătoşi.

Nu se poate - cu oameni bolnavi.Se poate - cu oameni veseli şi bine dispuşi. Nu se poate - cu oameni posaci si mâhniţi. Se poate - cu oameni de spirit.Nu se poate - cu oameni proşti. Se poate - cu literaţi şi artişti. Nu se poate - cu gloabe literare şi artistice.

SavantToate cărţile din lume,

de când lumea câte-au fost,Minunatul meu prietenle cunoaşte pe de rost;

Tot ce mintea omenească până astăzi a şti-ut, În savantu-i cap de dascăl,

s-a-ndesat şi... a-ncăput: Bibliotecă vestită! aşa plină, că-n zadarAm dori să mai încapă şi un bibliotecar.

Ion Luca Caragiale

Tu cei o curtenire...

Tu cei o curtenire În glumă şi doreşti Să-ţi spun a mea iubire În versuri franţuzeşti.

Dar eu sunt melancolicŞi nu ştiu să răspund. Nu pot să-mbrac în glume O taină ce ascund.

Tu râzi şi-ţi razemi capul De umăru-mi încet,

Şi-n ochii mei îmi cauţi, Vicleano, aşa cochet.

Tu vezi că în iubire Nu ştiu ca să glumesc; Nu-ţi pare oare bine C-atâta te iubesc?

Mihai Eminescu (1876)

În iad mai deunăzi,

câţiva răposaţi În iad, mai deunăzi, câţiva răposaţi, Care în viaţă treceau de-nvăţaţi, Dăduseră jalbă, arătând că cer Să se pedepsească jupânul Voltaire,Pentru câte rele de dânşii vorbea, Atunci când trăia. "Domnilor, strigă Voltaire mânios, Jalba ce aţi dat este de prisos;

Ce pedeapsă-mi vreţi? ce rău îmi doriţi? Eu vă socoteam destul mulţumiţi, Când în Bucureşti, după cum v-am spus,Doi vrăjmaşi ai mei ştiţi cum m-au tradus."

Grigore Alexandrescu (1863)

http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=George+Co%BAbuc


http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Ion+Luca+Caragiale

http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Mihai+Eminescu

http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Grigore+Alexandrescu

http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Grigore+Alexandrescu

http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Mihai+Eminescu

http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Ion+Luca+Caragiale




ACTUALITATEA CLASICILOR

A XI- a poruncă:"Ascultă, priveşte şi taci!"

Ascultă, priveşte şi taci!...

Ascultă, să-nveţi să vorbeşti, Priveşte, să-nveţi să clădeşti. Şi taci, să-nţelegi ce să faci... Ascultă, priveşte şi taci!

Când simţi că păcatul te paşte

Şi glasul Sirenei te fură,

Tu pune-ţi lacăt la gură Şi-mploră doar sfintele moaşteCând simţi că păcatul te paşte!...

Când simţi că duşmanul te-nvinge,

Smulgându-ţi din suflet credinţa, Aşteaptă-ţi tăcut biruinţa

Şi candela minţii nu-ţi stingeCând simţi că duşmanul te-nvinge!

Când braţele-ncep să te doară, De teamă să nu-mbătrâneşti, Rămâi tot cel care eştiAceeaşi piatră de moarăCând braţele-ncep să te doară!...

Iar când, cu ochii spre cer, Te-ntrebi ce-ai putea să mai faci, Ascultă, priveşte şi taci!... Din braţe fă-ţi aripi de fier

Şi zboară cu ele spre cer!...

Ion Minulescu

Expunere de motive

Pentru ce n-am concurat nici -

odată la premiile Academiei.

Întâi, fiindcă mi-a fost lene...

Al doilea, nu-s modernist

Sentimental ca Demostene

Şi nici ca Blaga futurist...

Al treilea, mi-e imposibil:

Eu dezaprob şi versul şchiop

Şi orice premiu divizibil... Al patrulea, sunt mizantrop.

Al cincilea, din fudulie...Al şaselea, fiindcă n-am

Încredere-n Academie

Şi nici la cine s-o reclam...

Al şaptelea, mi-a fost ruşine... Al optulea, n-aveam nici eu

Părere bună despre mine... Al nouălea, îmi vine greu

Să mă prezint cu opu-n mână

Pe la iluştrii mei confraţi Din Academia Română, Să zic: "E bun mi-l premiaţi?..."

Al zecelea, nu pot admite

Să fiu învins la handicap -

Şi când m-ar scoate din sărite

Le-aş da, pardon, cu opu-n cap!

Al unsprezecelea, valuta

Reduce-o parte din talent.

Când mia face azi cât suta, Ori dai un spor echivalent,

Ori tragi oblonul la fereastră... Şi-al doisprezecelea, nu pot,

Fiindcă printre dumneavoastră

E unul cârn şi idiot...

George Topârceanu



Înaintaşi de seamă: MIRCEA TRIFU (ZL)

CAVALERISMCând omul fuse gata să se-nece,

Nevasta lui ţipă sfâşietor Şi înspre ea s-au năpustit vre-o zece

Să-i dea, femeii, primul ajutor!

CONFESIUNE DE 1 APRILIE

Iubita mea se dovedeşte De-o consecvenţă colosală:

O zi pe an mă păcăleşte

Şi-n restul zilelor mă-nşală.

ZVONUL

Un călător neobosit

Pornit în cursa buclucaşă

În care altu-ar fi slăbit Dar el, din contra, se îngraşă.

DIN NOU FEMEIA...

Femeia, veşnică ispită,

Mereu nedezlegat mister,

E înger când te solicită

Iar după-aceia-i Lucifer.

PUTEREA OBIŞNUINŢEI

Aşezându-se în pat,

Lângă draga-i nevestică, Din rutină a-ntrebat:

Singurică?... Singurică?...

VARIANTE PITAGOREICE

Doamna Ygrec şi-a montat

O catetă la bărbat

Şi găsi că o amuză

Starea de ipotenuză.

INSTANTANEU ÎN MUZEUL LUVRU

Venus, toată numai graţii -

Mâini nu are şi-i păcat:

Ascultând ce spun bărbaţii,

Ce mai palme le-ar fi dat!

FEMEIA

Femeia e un alfabetPe care îl înveţi încet

Şi-l uiţi deşi nu-ţi prea convine

Exact când îl cunoşti mai bine.

LA O BERE

Tatei i-am şoptit posac:

- Blondă, brună, tot un drac.

- Şi-unde pui, răspunse tata, Că nu-i înger nici roşcata!

AFLUENŢĂ DE FALŞI EPIGR A-

MIŞTI

De-un timp, genetica proclamă

Că s-a născut o spiţă rară,

Ce moare pentru epigramă...

Da-n prealabil, o omoară!



-

Desen de Costel Pătrăşcan



MIMI DULCICA

Mimi, secretara particulară a domnuluisenator Haralambe Buşteanu, care acum se

numea, în conformitate cu noile sale demnităţidar şi a cerinţelor de trend, HaralambeBooshtean-Pojorâta îşi privea unghiile.

Constata că oja roşu-pompier, foartepotrivită cu temperamentul ei nărăvaş, pe ici peacolo, se desprinsese, lucru suficient de stresantpentru orice femeie, ca să nu mai vorbim desecretare. Nu era însă momentul potrivit pentruo mică isterie deoarece deasupra ei domnul

senator muncea cu un entuziasm care nu avea nimic de-a face cu rezultateleobţinute, în ciuda icnetelor şi a gemetelor emise fără întrerupere dar şi fără vreunrost.

În sfârşit, domnul senator îşi termină treaba şi se prăbuşi într-o scurtă comăde refacere a forţelor peste biata Mimi.

Tandrul său gest o prinsese însă pe Mimi fără aer în piept aşa că aceasta icnila rândul ei, din cu totul alte motive, dar antrenată fiind pentru astfel de situaţii,spuse cu o ultimă suflare şi cu ochii cam săriţi din orbite:

- Mersi, tu! Apoi răsturnă semicadavrul senatorului pe o parte şi fugi la baiesprintenă ca o şopârliţă care a stat la soare pe un bolovan. Când se întoarse,

înfăşurată sexi într-un halat alb şi pufos, îl găsi pe domnul senator aproape îmbrăcat, având însă o faţă de culoare vişinie datorită efortului de a se încheia lapantofi. Nu numai spaima unui infarct o făcu pe abila Mimi generoasă:

- Martinică (numele ursuleţului de pluş cu care dormea când era mică), lasă-mă să te ajut, te rog…

Senatorul făcu întâi hîîîhhh, apoi răsuflă şi se rostogoli fericit într-o rânăabandonându-se cu voluptate bunei şi multifuncţionalei sale secretare. Ea rezolvăurgent problema devenită imposibilă pentru puternicul om şi îi zâmbi fermecător.

- Dulşicî, uăii, io tre’ sî pliec cî am şedinţî în comisii, o informă galant

domnul senator în limba sa atât de specială. - Sigur, dragă, dar nu uita că am nevoie de nişte bani! Nu am mai plătitfemeia care face curat în apartament de două luni şi nu se face! Ce, vrei să spună latoată lumea ce ştie ea!?

- Ai lasî, uăiii! Bini cî mi-ai adus aminti! Ioti, colea!Domnul senator băgă mâna într-un buzunar şi scoase un pumn de mărun-

ţiş: lire, cenţi de toate felurile, euro, grivne, ruble, ba chiar şi unele monedeautohtone. Puse, cu grijă, comoara pe noptieră şi întrebă încântat de mărinimia lui:

- Ăăă? Mimi simţi o nevoie presantă să-i dea cu ceva în capul acela sec dar, aşa cum

v-am spus, era mult prea inteligentă pentru a se lăsa pradă emoţiilor



neconstructive. Şi oricum, cunoştea, de altfel ca toată lumea, cârpănoşeniaexemplară a domnului senator. Prin urmare, cu o mişcare elegantă executată,normal, cu fundul, trimise monedele pe podea şi rosti cam sufocată de indignare:

- Marti, nu-mi trebuie fise pentru telefon, vreau pentru chestii serioase, ţi-amspus doar…

- Ăiii, da’, n-am uăiii! Nu umblu cu bani la mini cîîî… Da’ lăsî cî luna viitoari îţ’ măresc salaru’ ş-atunşea… - Nu este nevoie să-mi măreşti salariul, mai bine dă-mi unul din carduri că

mă descurc eu… - Ăiii, cî ghini zâşi! Ioti colea! În modul cel mai surprinzător cu putinţă,

domnul senator scoase portofelul de mărimea unei valize mici şi îi dădu, cu un aerde nabab, un card Platin. Mimi, fată orientată, sări în gâtul lui şi -l pupă pe gură cumult meşteşug. Domnul senator, din cauza emoţiilor, se simţi obligat să lăcrimezepuţin, apoi îşi suflă nasul şi plecă.

Foarte înviorată de mersul lucrurilor, Mimi se dichisi ca pentru o întâlnire şiieşi în oraş. Primul drum, evident, la bancă. Acolo goli cardul şi constată că dinbanii obţinuţi ar fi putut să-şi ia o tricicletă sau un tricou de la chinezi. Abandonăambele variante şi se duse într-o cofetărie de fiţe unde îşi luă un capucino şi începusă privească, într-un anume fel, alene, în jur. Aproape imediat un tânăr îi ceru voiesă se aşeze la masă, iar ea, gentilă şi plină de amabilitate, îi zâmbi încurajator şiastfel petrecură o noapte fierbinte care a spălat amintirea nenorocirilor din aceanefastă dimineaţă. La plecare, Mimi, fată cu mult bun simţ, îl răsplăti pe june nunumai cu un sărut ci şi cu cardul platin, recomandându-i să-şi ia ceva frumos caamintire a acestei nopţi. Cel mai probabil este că tânărul şi-a luat gâţii de nervi dar

asta nu ne mai priveşte. Mimi ajunse la serviciu veselă şi zglobie, trimise, foarte discret, un pusi dulcedomnului senator şi începu să clocească un plan după o idee pe care o pusese înpractică o altă colegă a ei de la un minister. Avea datele incipiente! Domnulsenator, ca orice bărbat care stă lângă o gagicuţă şi clămpăne din sticla de votcă, sedăduse mare. Dar nu aşa ca orice muţufan cum că el era, în liceu, cel mai tar e lamate dar şi la fotbal, iar fetele numai pe el îl voiau de prieten sau cât de mult poateel să bea când pune pariuri cu colegii de muncă de pe şantier sau alte prostii defelul acesta. Nooo, domnul senator avea o altă perspectivă asupra vieţii! Cumpoate el să cumpere, dacă vrea, toată ţara, cum fac sluj la el la uşă toţi procurorii casă-l roage să le angajeze nevestele, cum dă el cui vrea păduri şi ape , dar ce să maivorbim de afacerile cu ţigări şi arme puse la cale cu racheţii ucraineni, cum şi-aluat el case de vacanţă în toate ţările şi că dacă ea este cuminte şi supusă o s -o îmbrace în aur. Asta cu îmbrăcatul în aur nu era chiar cea mai mare dorinţă asecretarei însă cuminte şi supusă fusese în toate felurile. Ca să ce!? Să aibă parte demitocănii şi meschinării!! Nu! Până aici!

Domnul senator trecu prin faţa biroului şi zâmbi slinos. Ea îi răspunse cu unfluturat semnificativ al genelor şi un surâs plin de dulci promisiuni…

Mimi lucră înverşunată răscolind prin tot felul de dosare şi înaintă o mică

bijuterie literară spre nişte foruri pe care le ştia ea.



Peste cam o săptămână când domnul senator îşi termină vizita de lucru înapartamentul ei, după pupicurile de rigoare, îl anunţă destul de calmă precum căde câteva zile un procuror, unul foarte al dracului, se cam ţine de ea şi-i cere totfelul de dosare, de informaţii, în fine, chestii d-ale lor la care ea nu se pricepe darnici nu spusese nimic până acum.

Domnul senator, de spaimă, scăpă un vânt mic şi usturat. Însă, aparent, parăvitejeşte informaţia: - Ăii, lasî uăiii, cî io-i am la mânî pi toţ’ şî -i bag în mă-sa di nu s-or vide!- Haralambe! Nu te juca! Ăsta-i vestitul Filimon care după cum ştii n-are

mamă, n-are tată! De data asta senatorul nici nu mai încercă să glumească. Filimon era

nenorocitul căruia îi refuzase rugămintea de a o ajuta pe cretina de fiică-sa să seangajeze subsecretar la interne. Era deci, groasă! Începu să se bâlbâie şi să delireze:

- Ăiii, tre sî pui totu’ pi numili copchiilor care-s în Canada cî doar n-or căutaiştia şî pi-acolo… Mai las şi ici-şa pi numili nevestii şi a lu’ cumnati-miu di la

Cracauani, mai… - Haralambe nu este cazul să fii idiot! Tu crezi că ăştia nu ştiu toate coţcăriile

voastre că doar jumătate dintre voi sunt deja la chiţiboaica. Şi în cine să ai tu încredere!? În vaca de nevastă-ta sau în cumnaţi!? Scuteşte-mă! Pentru bani, ăştiavâră şi cuţitul în tine… Hai, gândeşte-te, în cine ai încredere?

- În Chiricuţă, şoferul! Îi băiet bun şî l-am ajutat mai mereu cu una cu alta… - Haralambe, ori eşti de-a dreptul idiot, ori te regulezi cu şoferul! - Nu ăiii, cum sîîî… Ăleiii, ai drieptati! Cini-i mai di încrederi dicât tini, uăiii.

Poi, facim aşa: io pui toati conturili pi numili tău şîîî, după şi sî terminî triaba îi

dau un chişior în cur nevesti-mii şi ti ieu pi tini şi ni vin banii înapoi! Ăleee! Aşafaşim!Domnul senator, când îşi dădu seama cât de inteligent este îi veni să se pupe

pe frunte. Dar cum nu putea să o facă se lăsă pupat în toate felurile de buna şidevotata sa secretară.

Prin urmare, timp de o săptămână domnul senator trudi din greu, sprebinele şi pe banii naţiei, la transferuri de conturi aflate în paradisuri fiscale. Cândtermină primi de la Mimi, pe lângă cele de rigoare şi o sticlă de şampanie,franţuzească, de cea mai bună calitate, pe care o duse acasă ca să vadă şi nevastă-sa cât de îndrăgit este el de popor. Doamna senator însă era mult mai obişnuită cuafinata şi răchia de pere aşa că nu se entuziasmă de „chişoarca iasta cu fâs” cumbine o numea ea, dând dovada unui umor de substanţă, rural, foarte profund şisănătos.

Totuşi, după cam o lună, domnul senator îşi luă rămas bun de la Mimi şiplecă, tot cu o maşină plătită de electorat, pentru început, doar în arest ladomiciliu. Mimi devastată de tragedie plecă şi ea mai ales că datorită contribuţieiadusă la elucidarea unui mare caz de corupţie şi evaziune fiscală fusese introdusă într-un program de protecţie a martorilor.

Domnul senator, după cam două săptămâni de trai domestic împreună cu

soţia solicită de urgenţă să fie transferat într-o puşcărie de maximă siguranţă. Se



simţea mult mai liniştit deoarece orice om normal ştie, sau înţelege, ce înseamnă săstai cu soţia în acelaşi perimetru după ce pierzi averile pe mâna amantei.

***Peste trei ani… Domnul senator numit acum foarte simplu: deţinutul 345,

este, am putea spune, fericit. Regimul caloric bine monitorizat şi foarte ecologic l-a

făcut să slăbească, lucru care, din cauza stresului, nu-i reuşise de fel înainte, nuavea nici un fel de griji, programul îi era foarte bine normat nu mai trebuia să sezdruncine de grija altora, juca table cu ceilalţi deţinuţi, majoritatea oameni careaveau funcţii grele cu ceva timp în urmă, mai mereu câte un nou venit le aduceaveşti despre ce se mai întâmpla în sferele puterii, mai înjurau pe unii, mai discutaupolitică de înalt nivel şi cum vor face ei când vor veni din nou la putere, în fine, oviaţă plăcută şi foarte liniştită… Ceva ce nici nu ar fi putut visa înainte…

Cam peste trei ani primi prin poştă o fotografie în care Mimi poza foarte sexi într-un bikini leopard pe malul unei mări de smarald cu palmieri şi soarestrălucitor. Era însoţită de un copilaş de culoarea ciocolatei, foarte simpatic şi care îi făcea cu mâna.

Pe verso scria: „Tati, noi te iubim şi te aşteptăm. Cu drag Mimi şi Thibolt, fiultău”.

- Băiii, le spunea 345 celorlalţi, lăcrimând sentimental! Şi frumusăţî dicopchil! Samânî cu mini cîn’ iaram io mititel… Dulşic, mânca-l-ar tatica! Da’ şi ie şimă mai iubeşti ş-acu’ cân’ nu mai vre nime sâ audî di mini. Nişi copchii şei dinCanada pientru cari m-am sacrificat şi m-am omorât cu hirea şi nişi scoarfa aia dimă-sa cari am făcut-o doamnî din coafezî! Ehee, da’ no-r vini eli vremili ca sî maihie cum iara, he, heeee…

Ceilalţi colegi de cameră, oameni trecuţi şi ei cam prin aceleaşi nevoi, îl înţelegeau şi-l consolau, fiecare după cum îl ducea mintea. Că, mde, cine ştie cumse mai întorc vremurile şi nu strică să ai amintiri comune. Aici se fructifica din plinistoria unora precum Nelson Mandela care ajunseseră din puşcării în frunteastatului. Păi, dacă atunci se putuse, acum de ce nu s-ar mai putea!?

Mihai Batog-Bujeniţă

MENAJ

Îţi spun, să ştii iubitul meu, Menajul este chiar plăcut! Şi de aceea, tot mereu, Ménage-a-trois a tot făcut.

ÎNCURCĂTURĂ Când mă las de băutură, Cum ades soției-i spun,

Sunt în mare-ncurcătură;Căci cam uit pe unde-o pun.

Mihai Batog-Bujeniţă



AFTER THE BIG-BANGÎNCEPUTUL

BIG-BANGu-a fost, se pare, începutul, Când, dup-a „n+1”-a încercare, Vestitul demiurg, un loz mai mare

Trăsese şi-şi fixase azimutul.

Dar, cum n-avea (nici chiar deloc!)răbdare,

S-a apucat să şi frământe lutul Deci, trimiţând spre infinit salutul, Dură planete, stele, câte-un soare…

A mai creat un magic ParadisCu pomi exotici, plini de roade rare,

Un tip cam terre-à-terre, o suplă Miss, Stârnind în jurul ei doar exaltare,

Apoi, în zvon de surle şi de harpe, Un… Scaraoţchi, deghizat în şarpe!

2) PARADISUL

În Paradis toţi vieţuiau ca-n… Rai: Curgea pe râuri lapte gras şi miere,Nu se ştia deloc ce-i o durere

Şi-n anu-ntreg era ca-n luna mai.

Dar se cereau moravuri austere,Prea jos era nivelul lor de trai,La modă nu era nicicum vreun strai Şi nu ştiau nici ce-nsemna plăcere.

Cam plictisiţi, eroii-au căutat Să exploreze zone nepermise,Dintr-un cotlon ceva mai depărtat,

Şi, îndemnaţi de doruri imprecise, Cu mult nesaţ, rapid, s-au înfruptat Din pomul cel cu roade interzise.

3) PARADISUL PIERDUT

Perechea ce avid se înfruptaseCu roade din raionul

„strict secret ” Se lepădă de traiul deascetVisând emoţii noi, vo-luptuoase.

Deci Eva inventă un strai cochet Din frunzuliţe suple, mătăsoase,Ce, pe Adam, rapid îl excitase Şi… s-au distrat mult, fără de regret.

Dar, monitorizaţi de Cel-de-sus,Acesta, cum era prea furios,

În loc de vreo amendă a dispus

Ca vinovaţii ce-şi trăiau himera Să fie exilaţi cu mult mai jos Spre-a popula, cu mai eforturi, Terra!

4) TERRA INCOGNITA

Pământu-atunci era un bob de humă Cu diplodoci, cu melci şi dinozauri, Cu zmei ciudaţi şi-nflăcăraţi balauri, Cu viruşi răi sau cu microbi de ciumă.

Ajunşi pe-acele groaznice coclauri,Simţind că traiu-acolo nu-i o glumă, Muncind ca Eva să devină-o mumă

A noii lumi, visau cununi de lauri.

Dar stirpea ce-apăruse din păcatul Considerat, de zei, originar ,A cochetat prea mult cu… Necuratul!

Sălbatici, ucigaşi, incestuoşi, Mulţi inşi se comportau în mod barbar Şi-au căpătat statut de păcătoşi!

EUGEN DEUTSCH



visuri de iarnă

visuri de iarnă -

brazii în fracuri albe

vin cu colindul

pisc înzăpezit -oastea lui ALB-

ÎMPĂRAT

sfidează luna

ploaie de stele -

omătul prinde-n ho-

ră

pământul cărunt

la nunta de argint

a ALBEI-CA-ZĂPADA -

dansul stelelor

fir de lumină -

un ţurţur prins delună

seduce neaua

prins de răceală

pământul îşi îmbracă

mantaua de nea

horticultură -

pe geamul prins de îngheţ florile dalbe

reflex de poet -

combaterea gerului

prin focul sacru

iarnă de demult -prin urbe sfidândCALUL TROIAN de nea

gerul regizor -

pe LACUL LEBEDEOR

copii patinând

poem de iarnă -

pe-o coală albă de nea

crengi rupte de vânt

tenis de iarnă; bulgări de zăpadă-

mingi

pentru sportul alb

surprize pe lac -

în oglinda de gheaţă

un soare cu dinţi

probă de slalom -printre piscuri albite

CAPRELE NEGRE

colind nedorit -

urător pocnind din bici aprigul Crivăţ

Noapte de Ajun -

steluţe de nea în brazi reci stele pe cer.

STEAUA POLARĂ

rătăcită-n zăpadă

caută nordul.

Ajun de An Nou:

pământul capătă-n dar

albituri de schimb

bal de Anul Nou;

luna-şi pudrează faţacu pufuri de nori

EUGEN DEUTSCH



SENRYU – DIALOGURI

DAN NOREA

Toamna-n livadă

toamna-n livadă -nepoţii cu bunica

vorbesc în doi peri

toamna-n livadă -

îmi place Ana fiindcă

are mere

toamna-n livadă -

protestele bunicii:

prea multe prune!

Un fulg...uşor

adiere -

pe lângă plopii fără soţ fulguie uşor

aşternut la geam -

prin parcarea dedesubt

fulguie uşor

fulgi de ovăz -

după un castron pezi nechezi sănătos!

În vârf de munte

în vârf de munte -

agă ţat de o coardă

am ajuns pe culmice aer curat!

în vârf de munte merge-o

ţigară bună

pe-un picior de plai -

o unguroaică urcând

pe Moldoveanul

EUGEN DEUTSCH

Toamna-n livadă

toamna-n livadă -bunica are mulţi peri însă toţi sunt albi

toamna-n livadă

merele Evei nu sunt

în recolta mea

toamna-n livadă -

sunt prune pentru magiun

ţuica-i din pere

Un fulg..uşor

fulguie uşor – îngerii se bat în cer

cu perne albe

fulguie uşor – parcajul ni se pare

aproape curat

n-avem ninsoare – la super-market totuşi sunt fulgi de ovăz

În vârf de munte

în vârf de munte – din vârful picioarelorpot zgâria norii

în vârf de munte – pentru a fi în ton cu el fumez doar Carpaţi

în vârf de munte – de acolo orice drum

duce doar în jos



GHEORHE LEU … COMBINÂND FORMELE FIXE

ÎNTOARCERI NECESARE

(sonet+sonet)

Când te cobori adânc în Evul Mediu, Nu ca să fii slugarnic cu trecutul, Vezi ce departe este începutul Dar cauţi pe acolo un remediu.

Nu ştim nici astăzi când a fost debutul Şi nici cam unde a avut un sediu – Cred că istoria e în concediu Sau poate-am cheltuit cam tot avutul?!

Trecutul ni se pare ofilitSau nu a fost aşa cum s-a ursit?!

Dar o să trecem totul în arhivă Şi îi vom pune chiar şi o ştampilă; Prezentul nu ne mai produce silă Căci vremea ce-a trecut a fost parşivă.

Dar astăzi ne trezeşte cel mult milă, Ba ni se pare că a fost fictivă; Putem deci să privim în perspectivă Istoriei scriindu-i altă filă.

Dar dacă ne va domina iar ura, Invidia sau chiar şi violenţa O să se termine şi aventura: De nicăieri nu vom primi clemenţa…

De nu ne adaptăm la noul mediu Vom coborî din nou în Evul Mediu!!

PROGRES

(sonet+gazel)

De strada denumită chiar „Hai-hui” Pe care locuiesc mulţi ageamii Ce au neveste şi amante, fii,Mulţi spun că este strada nimănui.

Treceau pe-aici, adesea, şi cheflii, Iar unii dintre ei păreau beţi cui -Şi printre ăştia chiar erau destui -Iar pe la colţuri nişte barbugii.

Acum pe-acolo totul este nou: În locul cu barbut e-un cazinou, În loc de birt localuri de 5 stele Cu mulţi afacerişti şi top-modele.

Aşa a fost ca-n orice colţ din lume… Azi străzii i se caută alt nume.

Bogaţii-i strâng pe cei din cartier Şi către alte zări vor să-i îndrume.

Localnicii sunt dornici de-ajutorŞi tot petrec în cântece şi glume.

Dar cum va fi cândva în viitor Nu ştiu de este bun sau rău, ori cum e.

Ei nu regretă nici tot ce a fost, Trecutul însă vor să şi-l asume,

Dar parcă e mai bine ce e azi Şi deci prezentul vor să îl consume

Din tot ce-a fost, ce e şi ce va fi Poeţii or să scrie noi volume…

Şi totuşi o speranţă doar mai au: C-or să apară mai târziu… postume!



TINEREŢE FĂRĂ BĂTRÂNEŢE

Vântul printre trestii Am băut mied din Ţara Celor Tineri Şi plâng – fiindcă acum deja ştiu totul.

William Butler Yeats

* * *

Ce ne priveşte dac-ai suferit, sau nu?Să-ţi ştim tot zbuciumul furtunii? Nădejdi prosteşti din tinereţea ce trecu, Regrete ale raţiunii?

Mihail Lermontov

Trei feţe Copilul râde: "Înţelepciunea şi iubirea mea e jocul". Tânărul cântă: "Jocul şi înţelepciunea mea e iubirea". Bătrânul tace: "Iubirea şi jocul meu e înţelepciunea".

Lucian Blaga

* * *

Bea vinu-acela, el e un strop de veşnicie! Goleşte de substanţa plăcerii tinereţea! Că focul arde vinul dar suferinţi mângâie Ca apa vie-a vieţii, de-aceia ia şi bea!

Omar Khayyam Rubaiyate

Tinereţea Momentul ce petrece

Când sufletu-i aprinsŞi din păcate trece

’Nainte de-a fi prins.

Eugen Deutsch

Şi Dumnezeu a zis:...

În cea de-a noua zi

Dumnezeu a creat bătrâneţea. A luat valuri şi cute şi mult alb şi i-a nins pe Eva şi pe-Adam.Le-a zis:veţi şti ce-i nostalgia,ce-i reumatismul,şarpele vi se va părea o glumă bună, adierea de vânt - rafală,

înţelepciunea - a doua natură. (E unica modalitate de a vă convinge,

oameni,că tinereţea-i o comoară: pierzând-o!)Gângurit de prunc a bucurat blândeţea din ochi obosit şi ploaia de mai a căpătat un alt înţeles.

Dumnezeu a văzut că lucrul acestaera bun.

Păcat că n-aţi înţeles de la-nceputce frumoasă-i viaţa: Ca să iubeşti, să reuşeşti, să afli, trebuie să fii puţin nebun. Dacă mâine nu există?

Nicoleta Iuhos

Vitam impendere amori În ramă sticla e zdrobită Un cântec vag tremurător

Tot între zvon şi gând ezită Între trecut şi viitor O! tinereţe părăsită Ca o ghirlandă veştejită Vezi vine-un anotimp din zări De-nţelepciuni şi remuşcări.

Guillaume Apollinaire

http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=William+Butler+Yeats



http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Lucian+Blaga


http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Omar+Khayyam

http://surse.citatepedia.ro/din.php?a=Omar+Khayyam&d=Rubaiyate

http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Nicoleta+Iuhos


http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Guillaume+Apollinaire

http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Guillaume+Apollinaire


http://surse.citatepedia.ro/din.php?a=Omar+Khayyam&d=Rubaiyate

http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Omar+Khayyam






TINEREŢE

VS. BĂTRÂNEŢE

Unui tânăr profesor de Română

Le-nveţi pe fete conjugarea

Dar vai, cum una ţi-a plăcut, Să nu te prindă, deci, mirareaCând vei ajunge... atribut.

George Ranetti

Există o salvare Când nimbul tinereţii s-a cam dus,Iar pasiunea-ţi e demult poveste, Alintul unei tinere nevesteCa orişicare leac e mai presus!

Mihai Haivas

Unor tineri superficialiDragostea-i un foc pe care

Îl aprindeţi la-ntâmplare, Şi-l menţineţi, cum se poate, Şi cu verzi şi cu uscate.

Corneliu Berbente

Aspiraţie La avansu-i juna fată Spuse: Inima mi-e dată!

Însă proaspătul intrus Nu râvnea atât de sus.

Paulian Dumitrică

Tinerii de aziBat în tobe, bat în fiare, Dau din mâini, dau din picioare,

Dau din fund, dau din buric,Dar din cap... nu dau nimic.

Florea Ştefănescu

Autumnală Merg sub clar de lună Trist şi singuratic, Dar când văd o jună Uit că sunt... "tomnatic"!

Nelu Ionescu Quintus

Despre indiscreţie Un vorbăreţ îţi spune tot ce ştie; Un om distrat, tot ce-ar putea... să tacă;

Toţi tinerii, ce fac (nu-i ironie?!)Bătrânii ce-au făcut şi-i reverie...Şi numai proştii - ce-au de gând să facă.

Charles Francois Panard

Altădată şi acum Ai la tinereţe Fete şi putere, Iar la bătrâneţe Numai bani şi-avere.

Johann Wolfgang von

Goethe

Unui june tomnaticAtât l-a consumat femeiaŞi ţuica ce a-ngurgitat-o,

Încât trecu la vârsta-a treia...(Pe-a doua n-a mai apucat-o!)

Ionel Iacob Bencei

A şti să fii bătrân

A şti să fii bătrân e greu Şi cel mai bun exemplu-s eu:Cu anii sunt la bătrâneţe Şi mintea încă-n tinereţe.

Florea Ştefănescu

Între generaţii „Vom face-o lume nouă!" Spunea un tinerel,Bătrânul: "Bravo vouă, Şi noi ziceam la fel!”

Nicolae Muntean



ARABESCURI SURÂZÂTOARE

SONETUL NESTEMATELOR

Aci sunt giuvaiere ce-mpart cu dărnicie. Cristalizate fost-au de mine-n focul vieţii, Şi-n apa lor răsfrânt-am minunea tinereţii, Iar de-artă şlefuite sunt azi pentru vecie.

Făcut-am cea mai aspră şi grea ucenicie, Dar tot le-am smuls din suflet în faptul dimineţii,

Mai limpezi decât ochii de vis ai frumuseţii, Şi tot le-am dat, în urmă, nespusă trăinicie.

De-acuma, vârsta poate pecetea să-şi pună

Pe omul de-azi şi mâine, iar moartea să-l răpună. Aceste nestemate cu apa neclintită,

Sfidând a clevetirii pornire omenească, Şi stând într-o lumină mereu mai strălucită,

Să piară n-au vreodată şi nici să-mbătrânească.

Alexandru Macedonski

Marin Sorescu: Apa VIE, apa moartă

De cum am gustat din acel lichid,Am şi devenit autocefal, Ca biserica de răsărit,

Cu multele-i turle de vis opal.

Fermecat în mâini ţineam şipul, Plin ochi de vrăjitele picături, În fiecare picătură-mi vedeam

limpede chipul,

Zguduit de fantastice furnicături.

Ce bine c-am dat eu de apa vie,Căutată de toate poveştile laolaltă.

Ba e moartă - mi-a spus o ciocârlie -,

Apa moartă, luată din baltă.

Atunci, cum se face că are efect?

Am întrebat firoscoasa de ciocârlie. - Aceeaşi apă ce palpită în piept,

Pentru unii e moartă, pentru alţii e vie.

Nichita Stanescu: - Ce este viaţa? Când începe şi încotro se în-dreaptă?

În toate părţile deodată, zise cel fără părţi. Într-o singură parte, zisePartea.

Ce este?Cum, ce este?Este, pur şi simplu. Adică E, adică S, adică T, adică E.

Primul E mai vechi decât ultimul E.

Atât.



DE LA „A”… LA „T ”

ABUNDENŢĂ

Avem atâtea avantaje: Acorduri, arme, asociaţii, Atomi, angoase, adulaţii, Aranjamente, apanaje,

Acuze, aprige-altercaţii, Anacronism, ambuteiaje,

Arţag, alerte, angrenaje, Articolaşe, aberaţii,

Active, amendări, accize, Angajamente, audiţii, Abuz, acumulări, ambiţii, Afaceri, acte, antreprize…

Astfel abili aventurieri

Adună, agresiv, averi!

DEŞERTĂCIUNE

Decid destine diplomaţii Dând deşănţate declaraţii…

Dineuri, dansuri, divagaţii, Dorinţe, daruri, dizertaţii;

Degringoladă, demonstraţii, Dileme, drame, declamaţii: Decid destine diplomaţii Dând deşănţate declaraţii…

Devize, datorii, donaţii, Dolari, diurne, delegaţii, Dobânzi, domenii, dedicaţii…

Deci, doritori de decoraţii Decid destine diplomaţii!

SONETUL SPIRITELOR

SEDUCĂTOARE

Spiritele sunt sentimentale,Stranii sarabande senzuale,

Sobre sanctuare sepulcrale,

Stihuri suple, supranaturale...

Spiritele-s spectre speciale,

Săltăreţe salbe siderale, Somptuoase străluciri spirale, Stele strânse-n sexy saturnale...

Spiritu-i spumoasă simfonie, Serenadă, stanţă, sindrofie, Saltimbanc subtil, scamatorie...

Spiritu-i savantă strategie, Scrimă, scut, săgeată, semeţie, Sport, subtilitate sau... stafie!

TUNELUL TIMPULUI

Trecu tumultul tinereţii tale, Tentaţia trăirilor totale: Teribilisme temperamentale,

Titanice trudiri transcendentale...

Testând, tenace, torţe triumf a-

le,

Tantalice tornade tropicale,Trecu tumultul tinereţii tale, Tentaţia trăirilor totale,

Taxând temutele trufii tribale, Titanicele tămâieri teatrale, Tocmeli, tenebre, tânguiri, taclale, Trist traversând tuneluri temporale,

Trecu tumultul tinereţii tale.

Eugen Deutsch



PROVERBE RETICLUITE DE UN MATEMATICIAN

CINE N-ARE BĂTRÂNI

SĂ ȘI-I CUMPERE

De-i cumperi, cheltuieli se-adună

Cu tratamente-n număr mare,

Și-atunci, o strategie ,,bună" La mulți e... simpla renunțare.

CORB LA CORB NU-ȘI SCOATEOCHII

Proverbul vechi își va atinge miza

Cât timp la corbi suficientă-i hrana,

Dar poate-ncepe între ei prigoana, De hoituri, dacă va apare criza.

PROVERB COMPLETAT

,,Frate să te faci cu dracul" Până treci cu el pe punte,

Însă te cuprinde tracul Când acesta... merge-n frunte!

IMPORTANT ESTE SCOPULÎn viață, dacă n-are ținte, Chiar omul cel cu multă minte, În gard cu oiștea, se poate

Să nimerească, din păcate!

INFIDELITATE IERTATĂ C-un amant, soția, dacă a fugit, Soțul a iertat-o, chiar de-a suferit,

Că-i schimbat proverbul: fie cât de rea, ,,Lupu-și schimbă părul, dar... lupoaica,ba!"

EXTAZ ȘI AGONIE

În lupta pentr -un colț de pâine

Se schimbă viața-n mod brutal,

Căci astăzi poți să fii pe val,

Dar și pe drojdie, chiar mâine.

PROVERB APLICAT

DE UN TEMBEL Numai dacă ești prea prost,

Pus mereu pe glume hâde, Spargi o oală, fără rost, Doar să vezi cum ciobul râde!

AVERTISMENT DAT

DE-UN FIZICIANCum de-ale căsniciei zile bune

Ai cam uitat, crescându-ţi aroganța, Nevasta dac-o ții sub tensiune,

Amice riști să-i sară siguranța!

UNUI CUPLU DE AMANȚI Cei doi călătorind, în avion

Au cochetat în numeroase zboruri Și cum amanta nouă e beton,

Bărbatu-a și armat-o... cu favoruri!

AVERTISMENT

Dacă-n viață vrei pe mulți să-i ,,razi",

Poți avea surprize din senin

Și e dureros atunci când cazi,

Fără să te-mpiedici cel puțin!

A PRINDE... LA O PETRECERESe prinde-aproape orișicine

Privește cuplul, comentând: Pe soață movu-o prinde bine,

Iar soțu-o prinde iar flirtând!

SOȚI ÎN PRAGUL DIVORȚULUI Soțul, trist de cele-aflate -

Și scăpând din mână hățul -

Soațe-i bagă bețe-n roateCând, prin gard, ea-i bagă bățul .

UNUIA LIPSIT DE

PERSONALITATEJudecându-l după fapte, Pare doar un papă-lapte;

Cum e și lipsit de rânză, Spun că nu-i... de nicio brânză!

M ihai Haivas



RODELURI RONDE

RONDELUL GRELEI DESPĂRŢIRI

Ne vom vedea, păcat, mai rar

Şi gândul printre pleoape-mi treceSuspin după un vis hoinar De ani, în urmă cam vreo zece…

Ne-am întâlnit sub un umbrar. La început păreai cam rece;Dar te-am sorbit, din ochi, ştrengar, Şi-un zâmbet ai lăsat să-ţi plece…

Deşi-s deşert de foc solar, Dorind ca apele să sece Iubită sticlă din Cotnar; Ficatul meu nu mai petrece,

De-aceea ne-om vedea mai rar…

Mihai Batog ujeniţă

RONDELUL SUPER-COMPETENTULUI

Cum numai eu sunt competent,

Pot sfătui pe orişicine; Te-ajut, că-s foarte exigent,Dar, de-ai greşit, e vai de tine!

Orice-ai fi scris, eu sunt atentLa virgule sau la aldine;Cum numai eu sunt competent,Pot sfătui pe orişicine.

Dar, de-mi arăţi, impertinent, Cam câte mari erori conţine Chiar textul meu, omniscient,Să te fereşti, de-acum, vecine,

Căci numai eu sunt competent! Eugen Deutsch

„RÂZÂND ÎNDREPTĂM MORAVURILE”

În viaţa asta prost croită,

Cu frumuseţi în evantai, E greu să mai ajungi în Rai, Te duc atâtea în ispită.

Ţigări, coniac, de toate ai, Tentaţie, desfrâu şi mită,

În viaţa asta prost croită Cu frumuseţi în evantai.

Dar umoristul de elită Cu poante, nu cu un vătrai, De nărăviţi se ţine scai,

Râzând de pata lor umbrită

În viaţa asta prost croită. Vasile Larco

RONDELUL UNUI SCRIITOR

În biroul lui, mereu, Oboseala e stăpână, Muza nu vrea să rămână Iar el scrie tot mai greu.

Zilnic opera-şi amână, Dând rateu după rateu:

În biroul lui, mereu, Oboseala e stăpână.

Dar visând la o cadână, Dobândi mai mult tupeu Printr-un inspirat puseu...Scrie, şi-a intrat în mână

În biroul lui, mereu.

Mihai Haivas



EPIGRAMIŞTI IEŞENI DE REFERINŢĂ

NELU MARIAN (HARRY MARCOVICI)

UNOR EPIGRAMIŞTI Ce e epigrama

Prea puţin se ştie; Hazul ca şi drama

E că mult se scrie.

UNUI BĂRBAT CARE A TRĂIT

SUB PAPUCUL NEVESTEIÎnsurat la douăzeci, Decedat la nouăzeci, A murit, în consecinţă, Dup-o lungă suferinţă!

UNUI RESPONSABIL DEMAGAZIN

Sufletu-i rămas hoinar, Nu-şi găseşte alinare, Raiul e în inventar, Iadul e în renovare.

UNUI FUNCŢIONAR LENEŞ

Bilanţul timpului îl ştim

Şi-i trist, chiar dacă pare-o glumă: Noi timpul nostru-l risipim

Că el pe-al său nu şi-l consumă.

UNUI ANUMIT ŞEF DE PROIECT Slaba lui preocupare

Pentru nou, reproiectare,

Face să ne vină cheful Să reproiectăm chiar şeful.

CAUZĂ ŞI EFECT Dureri de şale, junghi profund

M-am lămurit fără consult: De-o lună am un şef mai scund

Şi deci m-aplec... ceva mai mult.

UNUI DON JUAN DESEORIPLECAT ÎN DELEGAŢIE

Călătoreşti mereu în delegaţie

Ca o planetă, dar ţi-e altul felul;

,,Saturn" de pildă-i veşnic în rotaţie, Dar niciodată nu şi-a scos inelul!

UNELE ,,MESE ROTUNDE"N-AU AVUT NICI O URMARE,,Masa", chiar de e ,,rotundă", N-are eficacitate

Când se-adună să răspundă

Nişte capete... pătrate.

UNUIA CARE ÎŞI PIERDETIMPUL PRIN LOCALURI

Un proverb ce nu greşeşte

Doar un pic l-aş completa: Văd că ,,cine nu munceşte

Nu mănâncă", însă... bea!

UNEI TINERE CARE DO-REŞTE UN SOŢ CU FOARTE

MULTE CALITĂŢI Vrei un soţ frumos, sensibil Şi deştept, şi cu căldură?

Să-l găseşti nu-i imposibil:

Caută-n literatură!

Epigrame culese din ziarele ieşene de Mihai Haivas



Desen de Nicolae Viziteu- NeVe



NATOUL, PLATFORMA ŞI SOFICA Temperaturile ucigătoare de afară umplu până

la refuz terasele crâşmelor de cartier. Moleşiţi, muşteriisorb cu încetineală din halbele brobonite de sudoare. Lamasa ocupată de Lică şi Nae discuţiile par animate.

Nae: Ei, ţi-am spus? Am sau nu dreptate? Când

ţi-oi spune eu un lucru ăla e! Lică: Ce-i, dom‟le? A întors Hezbollahul arme

le? Au intrat americanii?

Nae: Nato, Lică, Na-to! Ţi-am zis că nu-i bine să intrămîn el? Recunoaşte că ţi-am zis...

Lică: Păi, mi-ai...

Nae: Bre, eu când spun un lucru, ăla e. Literă de lege! Geta ştie, dacă-i zic:

strânge femeie rufele că vine ploaie, gata, le-a şi strâns.

L: Lasă-le încolo de rufe, zi-i cu Nato!

N: Ne-a atacat, Lică, ne-a atacat!

L: Nu mă-nebuni! Ne-a atacat Natoul? N: N-are cum. Cu ei suntem strategici, cum s-ar zice.

L: Păi ş-atunci?

N: Iranienii, frate, iranienii. Au pus focul pe noi.

L: Nu mai spune... Unde, dom‟le? Pe uscat?

N: Ţi-ai găsit! Să vină aşa pieptiş le-am arăta noi! Ne-au luat platformele

petroliere ale ţării, frate, ne lovesc la resurse, ce-s proşti?

L:Nu-s proşti, dom‟le… Şi... aveam multe... platforme de astea?

N: Nţă.Una. L: Tii! Ce lume, dom‟le, ce lume! Să-i iei omului şi singura firmitură de la

gură... N: Păi ce, Lică? Crezi că toată lumea e ca noi? Ca noi care dăm şi cămaşadacă ţi-o cere cine ţi-o cere, când o cere şi pe-urmă? Umbli în dosul gol să te arateEuropa cu deş‟tul ca sărăntoc ce eşti? Umbli! Care eşti că i-ai dat-o ăluia din Europa,care Europa de unde are dacă nu de la noi? Care noi am stat să fim loviţi în strămoşişi-n glie ca să-şi facă ei autostrăzi şi noi am rămas cu hârtoape, care hârtoape, nu nelasă să intrăm în Europa. Păi de unde le avem, te-ntreb, dacă nu de la ei?

L: De la ei, clar! Hmm... şi totuşi, zic şi eu, ca prostu‟ vorba aia: dacă ne

facem că n-am băgat de seamă? Dă-o încolo de platformă, ori cu una ori fără una, totaia! Război ne mai trebuie nouă acu‟?

N: Ce vorbă-i asta, măi Lică? Războiul e o chestie de onoare, nici de asta numai avem? Uite, să te fac să-nţelegi! Nevastă-ta!

L: Aoleu! E-n uşă?

N: Nu, mă, e-n exemplu! Dacă ţi-ar sechestra careva nevasta. Ce-ai face?

L: Păăăi... ştiu şi eu?

N: Cum nu ştii? E nevasta ta în joc, nu?

L: E?!?

N: E nevasta ta, se cheamă că e onoarea ta în joc, nu?

L: Mai întrebi?

N: Vezi? Şi? Nu te duci să o iei înapoi? Să-ţi speli onoarea cu sânge dacă enevoie...

L: Nu, fără sânge, Năică, mă ia cu leşin de la stomac.



N: Aşa vine vorba, violatorii se sperie dacă te vede hotărât. L: Zici? Mai bine chem poliţia. N: Brava! Ne-am apropiat. Care e poliţia în cazul nostru?

L: Păi, ăştia de la circa din gară, că-s mai aproape...

N: Dă-o, frate-n ciorilor de gară, în cazul nostru trebuie să vie Natoul fără camăcar să-i chemăm.

L: Crezi?!? N: Păi, dacă nu crezi de ce ai intrat, dom‟le, în Nato?

L: Păi ce? Numai eu? Tu n-ai intrat?

N: Peste voinţa mea, nu te supăra! Asta spune ceva, nu? Căci una e să intriundeva ca o oaie şi alta e să intri ca un măgar, bunăoară.

L: Adică, mă faci măgar?

N: Ba, s-avem pardon, eu sunt mă... hmm... adică... hmm... ştii ce, începi sămă ameţeşti, îmi pierd firul.

L: Da‟ ce-am făcut, dom‟le?

N: Pricepi greu care greu nu-i aşa uşor... cum s-ar zice ca să nu te jignesc.

Măcar acu‟ ai înţeles de ce-s pornit?L: Lasă, dom‟le, că exagerezi. Păi dacă nu-l chemi, de unde să ştie bietul

Nato că Sofica mea e sechestrată? Poţi să zici?

N: Păi ce, platforma aia e cât Sofica ta ca să nu ştie?

L: Mie de platformă îmi arde acum? Să-i dea drumul oficial lui nevastă-mea

că dacă scapă singură cât stau eu aici, la bere, m-am nenorocit!

(Nae se ridică furibund gata să-l agaţe pe Lică de gulerul cămăşii. Se opreşteîn ultima clipă, îşi pocneşte palmele, răţoindu-se ameninţător)

Nae: Lică eşti un idiot! Dacă aş fi guvern acum ţi-aş da două perechi de pal-

me şi te-aş băga la puşcărie. (iese aruncând o ultimă privire dispreţuitoare la adresa

prietenului buimăcit).Lică: (reacţionează abia după ce uşa se închide în spatele lui Nae) - Măăăi... comunistule, care eşti! Nţă-nţă-nţă... ce ţi-e şi cu politica asta,

dom‟le, poţi să-nebuneşti. Săracul, Nae!(formează febril un număr de telefon) Soficoeşti acasă? Eşti bine? Şi copii? Nu, nu s-a întâmplat nimic dar ... auzi, să nu dai dr u-

mul la nimeni la uşă până vin eu! (mormăind de unul singur, apoi) S -a întors lumeacu fundu-n sus, dom‟le, numa‟ buclucuri peste tot!

Ina Simona Cîrlan

Desen de Ni colae Viziteu-NeVe



O PRIMBLARE LA TURŞI (CAM PI LA ANU’ DOMNULUI 1990)

- din şiclul “Borfaşii Noştri” -

Motto: Plecat- am nouî din Vaslui,Cu jamantani zieşi, Cî mintea moldovanului Nişi Ainştain n- o întrieşi.

Plecat-am nouî din Vaslui, Cu jamantani zăşi, Pi drumu‟ Istambulului (Ni-am luat şî hranî răşi). Di jamantani şi sî spun?

Erau jumati goali,

S-avem, la-ntors, loc di sapun,

S-ajiungî, şî di ţoali.

Voioşi ca şoimul şel brunet

Şi zboarî di pi munti, Visam cadâni, şî bănet…, Şî multi şî mărunti. Toţi şoldovani, mamaligari, Purtam şî bluji şî jacî; (Le-am cumparat la bişniţari Pi douî lefi ş-oleacî.)

Făloşi, cu cujetul uşor Şî cozoroc la spati, Aveam adidaş‟ în chişior Ş-un pic, ştiam carati. Di la Vaslui când am plecat (Era joi di diminiaţî), Aveam moralu‟ rădicat Ş-ardei în poponiaţî.

Porniţ‟ navalnic înspri sud, Ni tot făşeam la planuri, Pi când băte‟ un vânt zălud

Pi ţarini şî pi lanuri. Şî pisti Dunări ni-am dus,

Pi Podu Pretiniii;

Doar cî merjeam taman opus

Di cum venea‟ spahiii.

La Plevna, undi ni-am oprit

Cu autobuzu-n panî, Colea, pi câmp, ni-am omenit

Cu şeapî şî cu slanî. Şî popa prostu ne-om jucat,

Pi mizi mici, di-o sutî. Pi rând, apoi, ni-am uşurat Sub falnica riedutî.

O Doamni! Suntem în Stambul, Cum ni-am visat de-acasî! Un turcaleţ slut şî fudul „Năuntru nu ni lasî. Doi arăboi, studenţ‟ la Ieş, Pi loc ni-o dat povaţî: - Împingiţi fraţilor pescheş; Di nu, adio piaţî!

Ni-am scotoşit prin buzunar,

Ş-am dat la turc obolu‟; Cî doar acolo, la bazar, Nu calcî Interpolu‟. Rahat, sujiuc, săpun, şalvari; Da‟ tăti-s pi valutî!

Noi, cu navieta di Cotnari;

Sî-l vindim, Doamni-agiutî!

Aviam şî schirt, di uz iextiern, Di-l bei trecut prin pâini; O duşcî şî-ţ‟ dă ghies la stiern, Di az‟ pânî poimâini. Ş-un val di boranjic brodat,

Sî faci din iel pierdeli; Dintr-un camion di TIR, “saltat”

Di Guţî a lu‟ Pandeli.

Parali am făcut; acuş‟, Am zis, sî-i dăm pi feti. Da‟ şe-am găsît iera din Huş‟, Şî, tăti moarti beti.

Sapun am luat, ş-am luat chiloţ‟, Şerşei pentru nepoati;

Da‟ tu-li muma lor di hoţ‟,Cî ni-or şmanglit jumati!

La Ruse-n vamî, la bulgari, Of, şe-am bagat la şpagî ‒ Di la tăt omu‟, şinşi dolari (Nu ni-o ramas di-o bragî). Di foame-amarnic am rabdat,

Pi drum la-ntors acasî; La nouî suflieti-un cârnat

Nu ţîni loc di masî.

Di mers pi gios mult obosîţ‟, Ia, ni-am lasat pi vini,

Eram flămânz‟ şî năcăjîţ‟ Ca turcu‟ la Rovini.

Ni-o luat un sârb, cu-n camion;

Da n-o fost pi de-a moaca.

Ni-o şerut Assos di-un milion,

Ba io i-am dat şî jaca.

Potop din şer s-o slobozît,

Di-ajuns-am şiuşiuleti La Bucureşti, şî n-am găsît Sî luãm la trien bilieti.Da moldovanu‟ nu-i crescut

În puf şî cu fasoani; Şî fricî n-ari di şăzut Cu curu‟ pi tampoani.

La Urzişeni, am aţâpit,Căzuţ‟ în moleşalî, Iar la Bârlad, când ne-am trezit,

Eram la chielea goalî. Rămâi cu bini, tu sujiuc

Şî voi, şerşei şî şiungî; Cî şini îi di cap năuc

Nu-i bagî Domnu-n pungî!

Plecat-am, nouî dintri noi, Sî cuşerim Bosforu‟; Ghinion, din prada di război Ramas-am cu cotoru‟!Da‟ punim iar la teşcheré, Şî mai plecăm, la anu‟;Cî pentru gumî şî café

S-omoarî vasluianu‟

Sori n Finchelstein



PATRIOTUL

Cu sau fără o motivaţie anume, patrio-tul o dă pe tricolor, pe istoria veche, scoatepilde din sacul secolelor şi se dovedeşte a fi,

printre pusee de şovinism dulceag şi citateinexacte, tot ceea ce nu ar trebui să mai existeatunci când vorbim de ţară şi sentimente, însu-fleţitoare, autentice, demne de a rămâne printr-o tăcere cu grai.

Recent mă aflam la zilele unui oraştransilvan: îmbulzeală mare, curiozitate, o at-mosferă de sărbătoare, întărită şi de cerul seninşi generos. Printre altele a avut loc o defilare – parada porturilor populare – ale participanţilor

la această internaţională culturală. S-au perin-dat şi greci, maghiari, italieni, sârbi, croaţi, şi printre aceştia un grup masiv deturci, în costumele lor pitoreşti, cu o întreagă recuzită războinică la vedere, sunânddin chimvale, bătând tobe diverse, zuruind tamburine şi dairale.

Patriotul meu se afla chiar în primul rând al celor din urmă, fiindcă lui nu-iplace să stea în faţă şi să vorbească de acolo. Spre stupoarea mea şi neplăcereacelorlalţi privitori, dobitocul a început să zbiere: “Bă, ce v-a făcut Ştefan cel Mare şiMihai Viteazu!” Ne-am simţit jenaţi de imbecil şi de vocativul lui apelant la istorie.Musafirii, dansatorii, nu s-au oprit din drumul lor, din mersul paradei, dar am

înţeles şi am văzut pe doi-trei dintre aceştia privindu-se fugar: înţelegeau limbaromână şi au priceput foarte clar ce a strigat patriotul din ultimul rând. Acest iubitor de ţară, gata oricând să apeleze la numele mari din istorie pentru a

justifica nemernica prezenţă, viaţă şi prestaţie existenţială contemporană, îl poţigăsi nu numai la festivaluri de folclor, sau la alte sărbători; se află în cozile de lafarmacii, în piaţă, oriunde se strâng mai mulţi oameni şi acolo îşi stoarce veninuldin colţii putregăiţi şi bate cu clopoţelul cozii emaciate în podele pentru a fi auzit.Are o tehnică desăvârşită a anonimatului, nici copiii lui nu-l mai cred când lepovesteşte ce a făcut şi a dres el, ştiind perfect că nimic din ceea ce a fost şi î n-seamnă istorie nu-i revine şi nu-şi poate asuma.

Acest limbric muzical şi vocativ vine dintr-o istorie recentă, de peste 2000 de anişi continuă să ne otrăvească speranţele cu ura lui absurdă şi cu neîmplinirile salepe care încearcă să le transfere celorlalţi. L-aş întreba dacă ştie despre bătăliilepierdute, despre trădări, bejenii, dar mi-e teamă că şi-ar asmuţi propriile victimeabstracte asupra mea şi asupra unei realităţi pe care n-o acceptă nici în ruptulcapului: şi istoricul face o muncă de spălare a creierelor, atunci când interpreteazăistoria, o ajustează în serviciu comandat.

Patriotul acesta de mucava şi rahat parfumat mai face încă valuri în tribune, darnu pe post de bere, ci de consecinţă a consumului exagerat de bere…

Cornel Udrea



UMOR DEDICAT ŞI DELICAT DESPRE NATALITATE

Să vă spun iar o

povață: Azi, vulpoiul co-mandant

A ieșit țanțoș înfață

Cu discursu-i mili-

tant.

- Cum se poate,

dragi surate,

Rațe, gâște și găini, Refuzați să fiți călcate?

Vă ascundeți prin grădini?

Vreau să-mi umpleți, deîndată, Ograda cu bobocei

Și cu pui moțați! Odată, Aveam lege pentru ei!

Toate sunteți azi menegeri, N-aveți vreme de clocit! Am să țin niște prelegeri, Căci constat că v-ați prostit.

Știu, grăunțele-s puține,

Nici imaș nu prea aveți. Nu v-am spus: ”Să trăiți bine!”?

Eu vorbesc doar la pereți?

Nu vă e rușine, oare? Mă lăsați flămând, sărac! Eu știu niște zburătoare, Care fac pui! Și tot fac!

Auzind învățătura, Tot poporul ouător

A sărit atunci cu gura Și-au strigat cu toate-n cor:

- Când pe mâț îl trag de coadă, Nu la propriu vreau să zic,

Crezi că-mi trebuie-n ogradă Unul mic?! Ba, zău, nimic!

Iar morala, bat-o vina,

N-o mai spun că-i de prisos,

O aplică ea, găina: ”Jos vulpoiul! Jos! Jos! Jos!”

SOAȚELE

La un bar pe Strada Mare ,

Stau la masă doi amici:Leul, plin de-nfumurare,Și un bou din cei voinici.

Beau o țuică și-ncă una,Timpul trece cu povești,Sus pe cer apare luna,

De te-ntrebi și te crucești:

Ăștia doi nu mai au casă?Vreo nevastă, vreun copil?Grijile în pace-i lasă?Dar deodată-ncet, tiptil,

Doamna vacă îi surprindeȘi sloboade-un muget crunt.

Boul, înfuriat se-aprinde:- Vaco, nu știi cine sunt?

Du-te iute-n bătătură,Stai acolo-ntre muieri!

Nu ți-a fost de-nvățăturăLecţia de-alaltăieri?

Vaca, rumegând în silă,Pleacă spre apartament.Zău, parcă-mi era și milăDe așa un tratament.

Mai golesc vreo trei pahare,Mai dezbat cu mare artă,Când deodată brusc apareȘi a leului consoartă.

O privire îi aruncă, Nu se-oprește-o clipă-n loc.

Leul - drepți - ca la poruncăȘi-o pornește către bloc.

Bou-și persifleaz-amicul:

- Te dai rege peste toți!

Domnule, ești chiar ridicul!Când o vezi, faci în chiloți!

Leul mai că îl atacă , Mârâindu-i printre dinți:- Soața ta e doar o vacă!Diferența, cred, c-o simți!

Morala

Regulă de aur, știi! De ai bou sau leu la masă, O leoaică tu să fii, Dacă vrei respect în casă.

Carmen Antoaneta Marcean



08.11.2015 Eveniment organizat de Asociaţia „Universul Prieteniei” în cadrul şedinţei lunare a APLI: MihaiBatog- Bujeniţă-70. Cu acest pr il ej i s- a acordat din partea acestei Asociaţii Diploma de Excelenţă pentruîntreaga activitate, pentru altruismul şi determinarea cu care se implică în promovarea valorilor culturale

autentice. Convins de faptul că aşa ceva nu se mai întâmpla niciodată M.B.B. zâmbeşte fericit.

Foto Rodica Rodean



08 .11.2015 La evenimentul mai sus menţionat au mai participat colegii şi prietenii de la B.J.I. doamnaMihaela M urariu şi domnul director al instituţiei, Dan Doboş, cel care i - a acordat sărbătoritului un trofeu

inscripţionat în cea mai bună tradiţie a umoriştilor: În lume nici o faptă nouă,/Pe a progresului că-rări:/Musca Tze- Tze face ouă, / Bujeniţă, cugetări.

3.11.2015 Muzeul Unirii Iași. Sala dublei uniri. Membrii A.L.P.I. au participat la lansarea cărțilordoamnei Elena Mândru, distinsa noastră colegă. Eveniment organizat de Asociația Universul

Prieteniei.

Foto Rodica Rodean



17.11.2015 Pe treptele şcolii gimnaziale din Dumbrăviţa, participanţii la Proiectul ”Ziua Mondială aToleranței” cu deviza ”Intoleranța este de netolerat”, desfășurat în perioada 1 octombrie - 20 noiembrie

2015 şi inițiat de Școala Gimnazială Rediu- Dumbrăvița, având ca partener Școala Gimnazială Ruginoasa.

La această întâlnire au participat elevi de la școlile Rediu, Ruginoasa, Dumbrăvița, preşedinta Asociaţiei”Universul Prieteniei”, doamna Rodica Rodean, directorul Asociaţiei Literare „Păstorel” Iaşi, Mihai

Batog- Bujeniţă, iar cadrele didactice coordonatoare sunt: Georgiana Alexandra Vasile (Rediu ), Gabriela Stanciu Șerban (Ruginoasa) şi Petronela Angheluță (Dumbrăvița).



25.11.2015 Salonul restaurantului Eden din Iași. O parte dintre membrii Asociaţiei care pe data de 25.11.2015au particip at în prima zi a Festivalului „Teodorenii” organizat de Biblioteca Judeţeană „Gheorghe Asachi”

Iaşi (dir. prof. Dan Nicolae Doboş). Au mai fost domnii: Doru Melnic şi Dan Teodorescu, doamnele:Teodorescu, Gabriela Cucinschi şi Adina Hulubei care nu se văd în această fotografie din cauza fotografului,

Dan Teodorescu.

27.11.2015 A treia zi a Festivalului „Teodorenii”. O armonioasă împletire între gastronomie, vinurişi epigrame. Delicatesele din Bucovina, vinurile din cramele Weingut, Iaşi (prezentate de ing.

oenolog Constantin Profir) şi Oprişor sau Avereşti (prezentate de inegalabilul Marius Cristian,(Costăchel) iar epigramele de membrii ALPI. O seară de excepţie!



Georg Barth din Passau

Aici se află scrisoarea pierdută a domnuluiM ihai Haivas

Scrisori olografe trimise de domnul Dr. Mihai Neagu, directorul Bibliotecii Române din Freiburg,membrilor Asociației, aceia care au contribuit voluntar la fondul de carte al bibliotecii prin

intermediul bunilor noștri prieteni: Dan Teodorescu din Iași precum și Georg Barth din Passau.

29.11.2015 Sala de festivităţi a Comunităţii Evreilor din Iaşi. În fotografie, „şapte „magnifici” epigramişti aususţinut recitalul de poezie şi epigramă care a inclus şi o parte dedicată poeţilor, umoriştilor şi epigramiştilorevrei. Evenimentul, organizat de Centru de Zi Yachad al Comunităţii, preşedinte doamna Martha Eşanu, s-a

bucurat de o deosebită apreciere din partea tuturor participanţilor

Foto Solo Rotenstein



13. 12.2015 Sala de protocol a Muzeului Unirii din Iaşi. Lansarea volumelor de poezie şiepigramă: M - am născut în dictatură şi Stan cu Păţitu’ ale colegului nostru Nicolae Stancu. Au

participat membrii ALPI, ai Universului Prieteniei, alţi invitaţi din oraş, dar şi din ţară. Foto Rodica Rodean

03.12.2015 Membrii ALPI care au participat la lansarea volumului: „Pagini dintr -o istoriesubiectiv- anecdotică a teatrului românesc” al colegului nostru prof.univ.dr. Bogdan Ulmu.

Foto Bogdan Cahniţă



13.12.2015 Şedinţa de încheiere a anului în care au fost prezentate cărţile scrise de membrii Asociaţiei înacest an precum şi volumele colectiva la care au participat.

Foto Elena Zanet

13.12.2015 O parte din membrii Asociaţiei care au participat şi în acest an, 2015, la sărbătoarea Hanukha fiind invitaţi de prietenii din Comunitatea Evreilor din Iaşi. Aici împreună cu draga noastră

colegă Bianca Marcovici sosită din Israel pentru această sărbătoare. Au mai fost în sală: Eugen Deutsch, Mihai Caba, Vasile Larco, Emil Gnatenco şi Corneliu Carp.

Foto Rodica Rodean



12.12.2015 Sala de festivităţi a Liceului Tehnologic din Lespezi. Distinsul nostru coleg, dl. ing.Mihai Caba, lespezean de or igine, şi - a lansat volumul: „Lespezi pe fir de legendă şi împlinire” în faţa a zeci de prieteni, rude şi profesori din acest vestit târg moldovean. Un succes binemeritat

împărţit şi cu alţi membri ai ALPI prezenţi la eveniment.

17.12.2015 Galeri i le de art ă: Casa Cărţii din Iaşi. Expoziţia de pictură a dragei noastre colegeGabriela Cucinschi s- a bucurat de o prezenţă numeroasă şi de înaltă calitate. Aici împreună numai

cu membrii ALPI şi ai Universului Prieteniei.

Foto Rodica Rodean



ÎMPLETITURI STILISTICE

RONDELUL OPTIMISTULUI

Atunci când ești în toamna vieții Dorești în suflet primăvară,

Să-ți fie inima sprințară Și să te-alinte-n vers poeții.

Fuscei destui mai sunt la scară, Frâu liber dai delicateții,Atunci când ești în toamna vieții Dorești în suflet primăvară.

Or fi duși anii tinereții, Dar de-ntâlnești o domnișoară,

Cu mers felin de căprioară, Te-ndrăgostești ca toți băieții

Atunci când ești în toamna vieții.

ANIVERSARE LA MUZEU

Prezentul recunoscător, Muzeului îi dă tributul Căci el păstrează-ntreg trecutul

Ca să-l trimită-n viitor.

ANOMALIE MONDIALĂ

Se face-n lume, din păcate, Migrațiunea de ocară, Că-s multe țări depo pulate

Și oameni fără nici o țară.

SEMNIFICAȚIA MOV (pantum) Plecată este tinerețea, S-a scurs ca apa printre maluri,

Rămas-a numai frumusețea

Castelului de idealuri.

S-a scurs ca apa printre maluri,

Dar suflu-i dau, un strop de viață,Castelului de idealuri,

Făcând mereu un pas în față.

Dar suflu-i dau, un strop de viață,

Prin fapte, nu doar prin cuvinte,Făcând mereu un pas în față

Și nu spre tava cu plăcinte.

Prin fapte, nu doar prin cuvinte,

M-avânt, dar țin elanu-n frâu

Și nu spre tava cu plăcinte:

Apetisante, poale-n brâu”.

M-avânt, dar țin elanu-n frâu Spre fetele ce au la sate

Apetisante poale-n brâu”

Sau poalele mult prea scurtate.

Spre fetele ce au la sate

Frumoase funde-n păr buclat Sau poalele mult prea scurtate,

Ce-atrag pe orișice bărbat.

Frumoase funde-n păr buclat, În mov le sunt, marcând finețea, Ce-atrag pe orișice bărbat... Plecată este tinerețea.

Vasil e Larco



PILULELE DOCTORULUI… ÎN PSIHOLOGIE

RECUNOAŞTERE

Deşi un anonim la început,La felul cum săpa, neostoit, A fost în fine şi recunoscut De un specialist... la altoit!

AVEŢI CUVÂNTUL! Dat fiind că sala-i mare

Şi ideile pătrund

Greu, vă rog, ceva mai tare…Dacă tot vorbiţi din fund!

LA INTRAREA ÎN UE Când s-a decis de ne-au primit

În cercul lor select, de sus

Au spus cu toţii: Bun venit!”

Şi România... s-a cam dus!

POLITICIENIDe-ar fi ca ei să-mi calce-n prag

Un Bun venit!” banal – pe bune – Îmi pare fals, căci eu, cu drag

Din suflet... altceva le-aş spune!

UNUI „PREFĂCUT” De-ar şti că-i mască modestia, Ţi-ar scoate-o şi-n al tău domeniu

La mulţi le-ai cam stârni furia…

Văzând că eşti de fapt... un geniu!

EPIGRAMISTUL ÎNDRĂGOSTIT Dansa cu sufletu-ndoit

Deşi bruneta, o splendoare,

Aproape sigur a simţit Că el... la epigramă-i tare!

APROPO DE ZICALĂ... Chiar dacă furi un ou, acuma,Urmarea, depăşită-mi pare;

Oricât ne-ntrecem noi cu gluma,

N-ai cum să furi un bou… că-i MARE!

RECORD

Sunt ferm convins că-n anii următori În cartea cu recorduri se va scrie, Că-n număr mult mai mare, scriitori Apar la noi… când ies din puşcărie.

UNII POLITICIENI

Că poartă mască toţi i-acuză Şi de le-ar smulge-o de necaz,

Ar constata bătând în buză

Doar simplul fapt că... n-au obraz!

REFLECŢIA UNUI TÂNĂR Aflând că azi românii-s mai deştepţi Decât erau pe vremea celor foşti”, Întreb şi eu pe cei mai înţelepţi: Au fost cumva vreodată şi mai proşti?

Gheorghe Bălăceanu

Desen de

M ihai Eugen

Marinescu



Dintr -o istorie sub iectiv/anecdotică a teatrului românesc O istorie cu perdea

1981, toamna. Mă pregătesc să mă transfer, oficial,de la Teatrul din Petroșani, la cel German din Timișoara(după o adăstare de doar nouă luni). Mă despart greu de

puținele cunoștințe agreabile, două actrițe, și cu actele detransfer în buzunar, plec în Capitala Banatului.

Mă duc la teatru și-l caut pe director. Secretara mă primește acră. Apoi, apare liderul trupei, Hans Linder, cu unsurîs echivoc pe față și-mi spune că postul meu a fost...

blocat, între timp.Rămân perplex. Mă scol cu greu de pe scaun și fug

la un telefon public. Sun la Direcția Teatrelor și vorbesc cuMircea Rădulescu, un om cumsecade și un amic de nădejde;

el îmi propusese să plec la Timișoara... Mircea sună și el, peste juma de oră îmi spune să

mă duc la Linder, că totu-i aranjat (mai ales că Hansi primise și un telefon de la șefaCulturii locale, agreabila doamnă Anca Augusta). N-o mai lungesc: sunt angajat împotriva voinței directorului, cu un salariu mizer a-

bil și fac naveta lunar, la București. Mi se caută locuință și, până atunci, să stau unde -oi

putea. Până primesc apartamentul, puținele nopți timișorene le petrec în locuința unui fostcamarad de armată, Tibi, impresar la secția de Revistă a Operei. Nu mai intru-n detalii, Tibi

avea patru copii și o nevastă ciudată, așa că m-am bucurat teribil când Linder m-a anunțatcă mi s-a oferit apartamentul, în centrul orașului, la 8 minute de teatru.

Ce casă frumoasă! Cu curte interioară, tavanul foarte sus, mare, cu sobă pe lemneși cu vedere spre trei puncte centrale al orașului. Eram aproape fericit! Nicăieri nu

avusesem o asemenea locuință! La Timișoara am avut cea mai fructuoasă etapă a carierei mele regizorale: deci, nul-am dezamăgit pe Hansi!

Dar altceva vreau să povestesc, ca să rămân în anecdotic: directorul mă-ntreabă,într -o dimineață, dacă am observat că apartamentul are niște perdele frumoase, lungi,elegante. Răspund pozitiv. Și-mi spune, vag/jenat, că el le-a plătit fostului chiriaș cu 700 delei și mă roagă să-i dau banii, când pot, măcar în rate. Promit.

Lunile trec, câte-o sută, câte-o sută, mă chinui să achit datoria. Într -o zi însă...bombă! Linder rămâne-n Germania. Nu-l regreta nimeni, cu-atât mai puțin eu, care aveamsă-i mai dau 300 de lei pentru nenorocitele alea de perdele... DAR! (magicul DAR), peste

vreo două luni, în ziua de salariu, mă caută un tânăr. Se recomandă: fiul lui Linder. L -a

trimis tatăl lui, din Germania de Vest, să... recupereze cei 300 de lei pentru perdele! Ptiu,ghinionul naibii!

Îi spun că nu am acum, să vină luna viitoare. Tânărul, strâmbă din nas și zice că vaveni. DAR...(iarăși, celebrul DAR!) simt că sunt privit insistent: întorc capul și o văd pecontabila-șefă care a urmărit dialogul. Mă cheamă-n birou și-mi spune, revoltată, că eu cum

de mai accept să discut cu fiul unui trădător de țară? Și ce să fac? – o întreb, având acumcertitudinea că este securistă acoperită. Refuzați contactul! Chemați-mă pe mine, când maivine. Înțeleaptă povață! Așa am făcut. Data viitoare junele Linder a fost speriat atât de tare,de țipetele femeii (care striga lozinci gen La moarte cu trădătorii de neam!”, Să vinăSecuritatea!” etc.) încât n-a mai călcat prin teatru. După vreo trei luni, nici în România...

Bogdan ULMU



Mihai Batog-Bu je niţă: Bibliografie noncomformistă (I)

E BINE CĂ AI RÂS chiar IERI Căci AZI când lupta pentru pâine

E grea, poţi numai doar să speri Că vei putea să râzi şi MÂINE!

SĂ RÂDEM DE OAMENI CA NOI ,Să-i tragem niţel de urechi,

Căci cei ce pretind că sunt noiDe fapt au năravuri cam vechi!

HALIMAUA -i o poveste

Ce mereu ne joacă feste

Fără capăt, evident, Şi nu doar în parlament!

Sunt maladii în strai de gală, (Dar nu ca TUSEA MĂGĂREAS-

CĂ! )Cum e corupţia ce-i boală

Doar omenească!

Muncind cu sete ca un faurSpre a dura o nouă carte

PRIVEA VIŢELUL DE DEPARTE Căci doar ştia că nu-i de aur!

Dac-aţi pornit, cam în neştire,

Spre viitor în goana mare, FERIŢI toţi LINIA pe care

TREC PROŞTII FĂRĂ DE OPRIRE!

Oferă cărţi în salbă Dar de-l citeşti.. durere:

Pe foaia foarte ALBĂ Sunt NEGRE caractere!

OSPĂŢ CU RĂDĂCINI DE MIT Ofer-acum, când o „elită”

Ce-n vârf s-ajung-a reuşit, Degustă rădăcini de… mită!

Brav depăşind obstacolele (Cu tipi cam şmecheri şi vicleni!)

A desluşit MIRACOLELE

DE LA GLODENI!

Mulţi vizând doar dividendele,

Dau obol MASIV coţcarilor,

Cu scadenţa la CALENDELE {Nu la… paştele!) MĂGARILOR!

LA PAS PRINTRE MĂRILE SUDULUIAzi merge-un vestit comandor,

Căci caută porţile... nudului Uitându-şi permisul de zbor!

Jucând PING-PONG CU MINGEA saDE CÂRPÂ, un aviator

Ar fi dorit pe când scriaSă o lanseze spre un nor!

Notă:

Nu vreau să cred că-s un oracolDar, dacă scrie-atât de mult,

E sau un fenomen ocultSau un Miracol!



Mihai Batog- Bujeniţă: Bibliografie noncomformistă(II)

Când zborul său a încetat

N-a dănţuit de bucurie Iar de atunci a intonat

Doar CÂNTECE DE SHOMERIE!

În ciuda vigilenţilor Sunt mulţi corupţi şi tipi de bază

Ce chiar şi astăzi savurează… TRIUMFUL INDOLENŢILOR!

Celebritatea sa-i concretă; Poetul s-a reprofilat În… alchimist: pe căi savante

Transformă CRETA -n DIAMANTE!

Prin CONSPIRAŢII DE APART A- MENT

Celebru ar dori să fie Uzând de sfatul competent

Ce i-l ofer-a sa soţie!

În misiune când a fost trimis Pilotul, cred, s-a rătăcit

Şi-n consecinţă s-a trezitCu… Eva BÂNTUIND PRIN PARADIS!

Un pilot cam pişicher A-ntrebat pe-un camaradDacă cei CĂZUŢI DIN CER Pot să NU ajungă-n iad?!

Verbul, său precum un bici,

Zboară pe aripi de stanţă Îmbrăcat cu eleganţă

În… DANTELĂ DE URZICI!

Toţi acei ce populează Aria manelelor,

Plini de patos,, intonează IMNUL CUCUVELELOR!

Să notăm spre-a nu uita:Bucuria caţelor

E-o şedinţă lungă la CLUBUL CARAGAŢELOR!

PRINTRE OAMENI (buni!) şi CĂRŢI S-a lansat, precum se ştie, Navigând doar după hărţi

Cu-avioane de hârtie!

Post-scr iptum:

Până ce revista va apare, Faţă de ce-am comentat acum,

Cred că va mai scrie-un nou volumCu-al său ac ce-mpunge cu fervoare!

Bibliograf atestat:Eugen Deutsch



MIHAI BATOG- BUJENIŢĂ… după 70 de ani

SEPTUAGENAR

Am ajuns cu ş apte-n fa ț ă

Şi - mi tot spun că nu îmi pasă;

Dar o frică mă îngheaţă Căci prea seamănă a coasă!

M.B.B.

MOTO:

După ce -a aterizatCu rapidu-i avion

Poate fi acum luatŞi -n balon!

VITEZOMANUL

Nu- ncerc să fac vreo exegeză Dar pana sa ironică Azi scrie sigur, c- o viteză Ce- apare supersonică.

Eugen Deutsch

UNUI SCRIITOR AVIATOR

Aflarăm de ce ne -a transmisMesaje cu sensuri pe dos:Volume, mai multe, a scris,Zburând şi cu susul în jos.

AUTORULUI CĂRTII ,,DIAMNTELEDE

CRETĂ" ( M.B.B.) Cu o metodă, cred secretă, Ai transformat, în chip şarmant, Umorul, ce părea de cretă, Într -unul fin, de diamant!

Mihai Haivas

SCHIMBARE DE PREFIX

Are dom' Batog un fix:„Spre înalt mereu să zbori” Iar acum c-un nou prefix,Are capul tot în nori.

Nicolae Stancu

COMANDORUL DE LA ALPIUmorul întregindu - i bărbă ț ia,E-un om și jumătate, po ț i să spui Ș i de n-ar fi mereu cu el so ț ia,Ar pierde-ntregul din splendoarea lui.

Gheorghe ălăceanu

GÂNDURI PENTRU ANII 70 Când ai ajuns la şapte zeci, Rotundă vârstă şi frumoasă, Vei vrea fuguţa s - o întreci. Că vezi colacul lângă coasă (70)

Dumitru Ivas

ASUL Că sunteţi as în pilotaj Aţi dovedit -o temerarCând, cu talent si mult curaj, Zburaşi spre... cerul literar!

Mihai Caba

MBB E UN OM DÂRZ

Ajuns la şaptezeci de ani,

Mai are- n tolbă şi duşmani, Dar nu se dă pe toţi băieţii, Cât e la jumătatea vieţii!

COMPENSARE, LUI MBB

Vârsta - i septuagenară, Spune-un viitorolog:Bujeniţă de coboară, Îl va ridica Batog!

Vasile Larco



UN CAZ DE PROTECTIE

- Domnul meu, îmi spune Sami Spitz, care efuncţionar public, dă-mi voie să-ţi relatez un caz de pr o-

tecţie pe care îl ştiu chiar de la şeful meu... Nu de mult seeliberează la noi un post mai important. Şeful s-a gândit

să-l promoveze pe un tip cam şters, dar foarte conștiin-cios, care lucrează de mulţi ani la noi şi cunoaşte toatechiţibuşurile. Îl cheamă Filip. Noi chiar ne gândeam cuinvidie, uite ce noroc are Filip, iese la pensie bătrânulGross şi avansează Filip. Ce noroc pe Filip... Dar merita!

- Şi a intervenit o protecţie?! - Chiar aşa. Chiar din prima zi, în timpul mesei,

soţia sefului îi spune într -o doară: "Am auzit că Grossiese la pensie şi o să-i faceţi o ceremonie de despărţire...

Foarte frumos. Acum ar fi timpul să-l pui în locul lui pe... Pe cine crezi?

- Păi, de unde să ştiu? Pe Cutărică?

- Da‟ de unde! "Pe Filip, că e băiat cinstit şi conştiincios". Ridică şeful ochii din farfurieşi se miră: "Chiar la el m-am gândit, dar de unde naiba îl cunoşti tu pe Filip?"

- Iac-aşa, zice ea, m-a rugat o prietenă! - Atunci nu a fost nici o problemă... - Stai să vezi. Seara primeşte şeful un telefon acasă, de la un avocat, amic de-al lui.

- "Dragă, aşa şi pe dincolo, ce mai faci, dar soţia, copiii? Toţi sunt bine? Uite ce e, aşavea o mică rugăminte, iese Gross la pensie, ce-ar fi să-l pui în locul lui pe Filip! Că ecinstit..."

- Opaaa!

- La fel s-a gândit şi şeful. Numai că a doua zi de dimineaţa, cine-l vizitează la birou?

Oiterman, fabricantul. "Am trecut cu totul întâmplător dar dacă tot am venit, ce-ar fi să-l puiîn locul lui Gross pe Filip?". Şeful a rămas cu gura căscata: "De unde îl cunoşti matale peFilip?" " Ce importanţă are? E băiat bun şi cinstit!"

- Şi l-a pus pe Filip?...

- Ai răbdare... Pleacă Oiterman şi apar e rabinul. Asta chiar l-a mirat pe şeful, ce să cauterabinul la o instituţie care n-are nici în clin, nici în mânecă cu religia? Şi ce spune rabinul?"Un om, chiar dacă nu respectă toate comandamentele, trebuie să facă fapte bune. O faptăfoarte bună ar fi să-l ajutăm pe Filip să promoveze!"

- Ca să vezi... - Dar cu asta nu s-a terminat. Pe seară, cine îl opreşte pe şefu' pe bulevard? Primarele!

"Vai ce bine îmi pare că ne vedem, chiar voiam să te rog, fă un gest pentru mine şi numeşte-lşef de secţie pe... Filip." Domnule, l-au înnebunit cu Filip ăsta... Chiar aşa mi-a spus şefulcând m-a chemat: "M-au înnebunit cu Filip! Dumneata o cunoşti pe soţia mea?" Nu am avutonoarea."Dar pe avocatul Alef Bet?". Nici. "Pe Oiterman îl ştii, probabil!? "Din vedere. "Dar pe rabin??". Nu-s religios. "Şi pe primar?" Eu am votat cu opoziţia, am răspuns.

- Dar ce voia şeful de la tine?

- Păi, nu ţi-am spus? Intrase omul la idei cu atâta protecţie. Aşa că a făcut altă numire.Eu nu aveam nici o pilă... Un tip cinstit, mă înţelegi, nu poate să aibă atâta protecţie.

Dorel Schor



IN MEMORIAM – MIHAI COSMA

FLORILEGIU

Sfat la vârsta a treia N-are rost să iei pastile

De disfuncţii erectile, Când mai bun e-un panaceu

Cu ochi verzi şi decolteu!

La nunta unor vechi îndrăgostiţi De-atâţia ani voi v-aţi iubit, Că pot s-afirm şi nu vă mint: Un pic de-aţi mai fi zăbovit, Făceaţi şi... nunta de argint.

Viitor de scriitorCând selecţia-i cu rost,

Ţi-o spun eu, de n-ai aflat,Tu ai voie să scrii prost După ce... eşti consacrat!

CelibataraDe ce-i nemăritată, de-o ascult,

Aş vrea s-o înţeleg, măcar un pic: Ori este fi’ndcă a pretins prea mult, Ori, poate, fi’ndcă n-a pretins nimic.

Fumătoarea

E otrava cu otravă, Ce se dă într-una bravă, Dar de o săruţi o dată, Zici că-i... coastă afumată!

Unui etilic la control de sănătate Medicii l-au consultat

Şi găsindu-l neschimbat,

Au notat în protocol: "Conservat în alcool"!

Unor jurii de concursPe cei buni îi premiază,

Într-un stil bisericesc:Mai întâi se tămâiază

Şi apoi... se-aghezmuiesc!

Schimbări de mediu Mai vedeai în vremi obscure

Câte-o vilă prin pădure; Azi, când vremile-s "stabile",

Poţi vedea... păduri de vile.

Nelipsita butelcuţă E-un flacon. De-i cu "băbească"

Şi îl ai într-un alcov,

Când te ţii cu o "fetească", E o "sticlă Molotov"!

Pensionar milosCând văd atâţi milogi pe stradă, Să stau acasă parcă-mi vine,

Că n-aş dori ca ei să vadă, Ce milă-mi este... şi de mine!

Muzica la bloc

Decibelii,Ca tembelii

Sparg timpanul

... Şi tavanul!

Sponsor matrimonialGalant şi "dezinteresat", Mi-a dat concursul să mă-nsor,

Râvnind, în schimb, cum am aflat, La dreptul meu... de autor!

Postfaţa unor cărţi Epilog ce-ar vrea să spună: "Uite c-a trecut năpasta, De e rea sau de e bună, Am făcut-o şi pe asta"!



BELLES VIEI LLES EPIGRAMMES

JOACHIM DU BELLAY (1522-1560)

Unui câine

E-un câine cred, destul de amuzant, El latră lung,când a sosit un hoţ,

Dar nu-l vesteşte pe cinstitul soţ, Când vine la soţie un amant!

MICHEL DE MONTAIGNE (1533-1592)

Profesiune ideală

Ce fericit e-un medic, fiindcă scapă, De cei care-l bârfesc şi râcă vor: Succesele le-arată tuturor, Iar toate insuccesele... le-ngroapă!

FRANCOIS DE MALHERBE (1555-1628)

Cel mai bun medic... Cel mai bun medic, după cum se spune, E numai timpul, priceput la toate!

El dă remedii cam târzii dar bune, Cu cele mai depline rezultate!

FRANCOIS MAYNARD (1582?-1646?)

Unei bătrâne

S-au dus şi zilele frumoase, În ochi ai umbre-ntunecoase.

Şi dacă astăzi dai dovadă, Că eşti curtată-ntr-adevăr, E pentru aurul din ladă, Nu pentru firele de păr!

PIERRE CORNEILLE (1606-1684)

Ziua şi noaptea

Când şade ziua cu nevasta, Jean spune-n culmea nebuniei,

Că nu-i nimic pe lumea asta

Mai greu ca... jugul căsniciei!

Dar noaptea, biata creatură, Atunci când intră-n aşternut, Cu scumpa lui soţie, jură, Că jugul nu-i chiar neplăcut!

CLAUDE MERMET (1550- ? )

Prietenii de azi

Amicii de acum - vă spun -

Sunt ca şi pepenii, mulţi seci, Că trebuie să-ncerci cincizeci,

Să poţi să dai de unul bun!

JEAN DE FONTAINE (1621-1695)

Despre o baie murdară

Ieşind din baia cu mirosuri rele, Destul de indignat, în gând îţi zici:

- Pe unde se vor duce să se spele Acei ce s-au ,,spălat" întâi aici?!

NICOLAS BOILEAU DESPREAUX (1636-

1711)

Unei domnişoare

Vezi, amândoi ne-am înşelat, În căsnicia ce ne-aşteaptă: Tu mă credeai mult mai bogat, Eu te credeam mult mai deşteaptă!

JEAN BAPTISTE ROUSSEAU (1671-1741)Posteritatea şi poetul

Posteritatea este din plin asigurată, Că versurile astea ce stau în librărie

Îşi vor menţine harul, trecând în veşnicie, Că nu vor fi citite de nimeni niciodată!

ALEXIS PIRON (1689-1773)

Epitaful meu

Voi trecători şi-amici, cred că doriţi Să ştiţi ce-am fost în viaţa mea? Zâmbiţi! Am fost puţin nebun, puţin bogat, O nulitate-am fost, nimic sub soare

Şi-n groapa asta unde am intrat,

Voi deveni un alt nimic mai mare!

CLAUDE -ADRIEN HELVETIUS (1715-1771)

Pentru statuia lui Cupidon

Amoru-i înger, oameni buni, A spus un om din cei deştepţi, E un tiran pentru nebuni

Şi sclavul celor înţelepţi!

Traducere de GABRI EL TEODORESCU

ARHEOLOGIE EPIGRAMATICĂ EPIGRAMIŞTI CLASICI FRANCEZI

Arheolog de serviciu: prof. M ihai Haivas



PĂSTOREL LIRIC ŞI… INEDIT

VIZIUNE BIBLICĂ

Satan gândea la soarta omenirii Şi, priponit în coada lui, Satan

Nepăsător, în majestatea firii, Îşi ticluia nelegiuitul plan

Prin care va să dea pe veci pieirii Înalt-destinul genului uman.

Întunecatul prinţ al răzvrătirii, Încremenit pe-un bloc de crizopraz,

Îşi ticluia urzeala-nchipuirii,

Pe când în larg talaz după talaz

Se răspândea în spume alburie

Clocotitor, cu foşnet de atlaz.

Se clătina a lumii bagdadie

Prin nouri de cobalt şi de bitum

Sufla din hăuri vânt de nebunie

Şi, mulţumit de sine oarecum, Râdea încornoratul capriped, Scrutând sever tăriile de fum.

- Tu eşti stăpân în cerul tău, conced, Dar când m-ai osândit pe veşnicie

Te-ai înşelat, cerescule aed.

Pământul nu-i decât o parodie

Ce-a compromis fiinţa ta astrală

Când l-ai zidit cum nu voiai să fie.

Acolo-n Paradis e plictiseală

În vreme ce la mine, în Infern, După cum ştii, e altă rânduială.

Şi-n Iadul meu, la fel ca în Avern

Aceia ce se zbat în pârjoleală

Ştirbitu-ţi-au prestigiul tău etern.

Aşa gândea Satan cuprins de fală

Şi-n gându-i pe vecie blestemat

Se distila clocit în sulf şi smoală,

Venin subtil, sub cer întunecat.

Prin depărtări, o rază de lumină

A spintecat adâncul întuneric, Spoind cu var, în treacăt, luna plină.

Cuprins de-un ancestral delir

histeric

Cocoşul a cântat a treia oară. Şi pe întinsul apelor, feeric,

O barcă albă luneca, uşoară, În timp ce-n jurul ei delfini zglobii

Jucau în apa mărilor, amară.

Adânc-întunecatele stihii Se luminau pe rând, încet, încet, Cât broaştele jeleau prin stuhării.

Ca-ntr-o visare de anahoret,

Albastrul s-aprindea în depărtare În roşu-cardinal şi violet.

Se-nfiora pe necuprinsa mare

Imensitatea plină de mister Răzbită de o mistică chemare:

- Tatăl nostru carele eşti în cer!"... Atâta în tăcere auzii. Şi glasul a pierit, cum toate pier,

Sub semnul veşnicei vremelnicii... Ca zugrăvit de-un nevăzut penel, A pogorât pe apele pustii Plutind stingher, un singur porum-

bel

Selectată de Mihai Haivas din revista Tribuna 1972



EPIGRAME DIN COLECŢII

ÎN PLINĂ IARNĂ… VISÂND LA PRIMĂVARĂ

Pe o cruce de marmură

Cu toţii prin lume purtăm câte-o cruce:

Mai grea, mai uşoară, precum ne e partea, Şi nu ne dăm seama cum timpul ne-aduceŞi vara, şi toamna, şi iarna... şi moartea!

Cincinat Pavelescu

Poveşti la gura sobei În iarna care va să vie, La gura sobei, ca-ntr-un joc,Ne-om aminti, cu nostalgie,Că-n sobă-a fost cândva şi foc.

Nicolae Paul Mihail Nicomah

Pregătiri de iarnă

Caloriferul l-am salvat,L-am pregătit pentru iernat C-aseară am băgat în el Un kilogram de... antigel!

Sorin Olariu

Iarna-i grea... la Bucureşti Frig în case, vânt, ninsoare, Gazele sunt la consemn

Şi expuşi la defrişare... Cei cu un picior de lemn!

Alexandru Gecse

Gânduri de iarnă Eu nu sunt meşter în cuvinte Şi nu-mi plac frazele solemne, Însă decât un car de minte,

Parcă prefer un car de lemne.Mirel Gabor

Pregătiri pentru iarnă

Ţăranul taie lemne multe Când semne sunt că vine gerul. De groaza taxelor crescute,La bloc tăiem... caloriferul!

Ioan Roşca

Cincinatină

Ţi-aduci aminte, primăvară?

Era târziu şi-mi era vară! Acuma-i timpurie toamnă... Nu e târziu, dar mi-este doamnă.

Păstorel Teodoreanu

Omul de zăpadă

Îl cunoaşte toată ţara: Crai vestit din fulgi de nea;Cum apare primăvara, Se topeşte după ea.

Mircea Ionescu Quintus Primăvară '98

Vară, vară,Primăvară, Toate plugurile ară, Nu la noi, în altă ţară…

Iulian Dămăcuş

Primăvara

Cu toate că e minunată Eu n-o aştept ca altădată, Căci viaţa-i plină de dureri Cănd ai prea multe primăveri!

Mircea Micle

Primăvară târzie Firea vremii se dezminte,S-au schimbat etapele:Primăvara asta minte De… îngheaţă apele!

Valerian Lică

Mă plec

Mă plec sub cea mai grea dintre poveri: O jumătate veac de primăveri.. Dar nu mă dau pe-un „tânăr”

Dragă Doamne! Ce cară-n cârcă… douăzeci de toamne!

Marcel reslaşu

http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Cincinat+Pavelescu


http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Nicolae+Paul+Mihail-Nicomah


http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Alexandru+Gecse


http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Mirel+Gabor


http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Ioan+Ro%BAca


http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=P%E3storel+Teodoreanu


http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Mircea+Ionescu-Quintus


http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Iulian+D%E3m%E3cu%BA


http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Mircea+Micle


http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Valerian+Lic%E3


http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Marcel+Bresla%BAu















CE NE MAI SPUN ÎNAINTAŞII

ZEFLEMEAUA

Motto: „Românii e deştepţi!.

Când va veni sfârşitul lumii Românii nu vor fi atenţi Isus a spus: „Talita kumi“ Dar nu pentru inconştienţi.

Iar Ziua Domnului, ca hoţul În miez de noapte va sosi Femeia va dormi, iar soţul Reviste porno va citi .

N- avem conştiinţa tragediei Şi totul luăm „à la légere“ Noi, campionii băşcăliei Am compromis or ice mister.

Avem o scuză de faţadă: „Lasă, că merge şi aşa!“ Trădăm la primul colţ de stradă Şi - apoi încălecăm pe- o şa.

Senzaţia e de plutire De infinit paraşutism

Noi am făcut mişto subţire Şi de marxism, şi de fascism.

Ce Decebal şi Burebista? Ce patriotul cărturar? Trăiască Miţa Biciclista Şi berea rece la pahar!

Mitică veşnic să trăiască Şi noi pe lângă el, noroc! Filozofia chelnărească E tot pe loc, pe loc, pe loc!

Întreaga drojdie se scurse Din mahalale de Fanar

Şi - n loc să fim un roib de curse Noi am ajuns din cal – măgar.

Pe primul loc e- njurătura Ea pentru toate e un leac

Simţi cum îţi umple toată gura O moştenim din veac în veac.

Noi „facem“ şi „băgăm“ de-a valma

Noi suduim neîncetat I ar la acest popor, sudalma

E o religie de stat.

La trebur i le ser ioase

Noi nu ne concentrăm destul Avem o somnolenţă-n oase Şi -o zeflemea de prost fudul .

Ceac- pac! Dar la reluări de faze Parcă ne mai trezim puţin N-avem profi l de kamikaze

Tiparu l nostru-i bizantin.

Apocalipsa furtunoasă Îi sperie pe pământeni…

Pe noi nu ne- o găsi acasăVom f i la meci, sau la pomeni .

Aceasta, poate, ne e soar ta

S- o tragem şi pe asta- n piepţi N- aveţi decât să- nchideţi poarta

Dacă tot face ea pe moarta… Hai, că românii e deştepţi.....

CAMIL PETRESCU



PERECHI… PERECHI

SOATA UNOR ALEȘI Ca efect al dezmățării Și exces de coțcării, Foarte mulți aleși ai țării Se ,,odihnesc" în pușcării.

PROPĂȘIREA NEAMULUI (Proverbială)

Prin hoții și minciunele, Neamul poate să prospere

Când va face plopul mere

Și răchita micșunele!

INTRATĂ DE NEVOIE-N POSTCum soțul nu mai e ce-a fost,

Iar de-un mascul nu-și face rost, Soția este prima, care

A și intrat în Postul Mare.

MEDICUL PSIHIATRU

Tratând trăsniții, spun cinstit, Că uneori se molipsește

Și astfel, când te îngrijește, Te face și mai aiurit!

PENSIONARA LA DERMATOLOG

Pielea de i se zbârcește

Doamnei, cât de cât, vioaie

Și, știind cam cât plătește... Domnul doctor o ,,jupoaie".

Aurel Baican

GÂNDUL FOSTULUI CONDAMNAT Afirm - şi n-am săgeţi în arc -

Dar fac această precizare: Ce moale e o bancă-n parc

Şi cum e cea de acuzare!?

DATE STATISTICE

Se-aude-o vorbă prin vecini, Sunt și anunțuri puse-n gări: Corupții sunt tot mai puțini... Prin alte țări.

SFAT CONJUGAL,,Mărită-te așa cum poți!",

Era un sfat puțin riscant; Și a avut de-atunci mulți soți, Dar nu mai mult de un amant!

NOI CONDIȚII DE VIAȚĂ Transportul, iată, pare altul, Nimic nu este cum era;

Pe stradă e turnat asfaltul, Iar șefii, pe la D.N.A.

UNUI VECIN

Cam pieziș privea sărmanul, Când din beci scoteam molanul, Dar cum ne aveam ca frații, El din pod scotea cârnații.

PREGĂTIRE PENTRU IARNĂ Deși e vreme rea, geroasă, Că doar e iarnă-n calendar;

Sătenilor nici că le pasă... Recent s-a mai deschis un bar.

Vasi le Ungurașu



AROGANTUL

Pe un lucru tot mizează

Și chiar crede că e just:

Cine nu-l apreciază N-are nici un fel de gust!

ZODIACALĂ Născut în zodie cu bani, Leu strângător, n-avea dușmani, Dar a rămas făr'nici un chior Luându-și soață-n Vărsător!

LEAC BAHIC

Dacă vrei să vezi minune, Când ai hipertensiune, Bea-n pahare cât mai mari ,,Cătălina" de Cotnari!

UNUI SOȚ MUNCITOR Are-o tristă existență

Soțul ce muncește-n draci,

Dar o spun din experiență: Soața vede ce nu faci!

DIALOG VIRTUAL CU POETUL

MIHAI CODREANU

Despre cea mai scurtă cale

Înspre Rai, spuneai odată: - Trece pe la ,,Trei sarmale"!...

- Nu mai trece! E-nfundată!

Dumitru I vas

UNUI PROST CRESCUT

Când îl saluți, el nu-ți răspunde, Iar de-i vorbești, pierzi timpu-n van;

Prin asta, dânsul nu ascunde Cei șapte ani... de pe maidan.

SPORTIVILORCunosc un sfat de prin bătrâni, tezaur: Acei ce vor medalia de aur

La mari concursuri și olimpiade, Întâi să se-antreneze cum se cade!

CHEFUL

Azi, chemată dimineață La un chef, mi-am amintit

Că mai am un rest de viață

Care trebuie trăit.

FRUNZADe la biata frunză până la mantou, Zilele trecură, câte pietre-n stradă... La aceeași modă revenim din nou, Însă frunza toamna... ar putea să cadă!

UNEI ECHIPE DE FOTBALUmblă mingea, vai de ea...

Știu azi și copii bancul, Nu se trage cu bocancul,

Cât se trage la măsea!

Georgeta Paula Dimitr iu



ȘI MARX AR FI ÎNGRIJORAT

ECONOMIA CAPITALISTĂ

Se spune că-ntr-o ţară, cum sunt atâtea-n lume,

Cu oameni minunaţi, la fel ca-n România, Săraci şi amărâţi, dar puşi mereu pe glume, S-a inventat ceva, salvând economia,

Şi cum menţionasem, având ei mintea brici, Savanţi, cercetători, cu diplome sadea, Făcură din rahat, cum dracului, un bici, Lucrat profesional, care mai şi pocnea!

De-au dat navală mii şi mii de investitori, Mergea economia şi bursa era sus, Nici aur, nici petrol, chiar producând furori,

Ajunse-or ice rahat, cel mai cătat produs.

Că bice se vindeau, la moda fi‟nd pe-atunci,

Cum ar fi trebuit să fie şi-azi la noi,

Pentru parlamentari, când dorm adânc, pe brânci, Să îi trezim pocnind din bici pe lângă boi…

Şi-a mers excepţional această treabă mare, Vreo câţiva anişori, profit sută la sută, Veneau dolarii-n val, curgeau ca din căldare, Până-ntr-o zi, în zori, când începu să pută.

Căci banii cum veneau, o luau pe o cărare, De nu înţelegea niciun juristconsult Cum oare ajungeau la câţiva-n buzunare,

Iar lumea sărăcea din zi în zi mai mult…

Pân-a-nceput să pice, când nu se aşteptau, Şi bursa, şi moneda, industria sublimă, Nu din motiv că bice nu se mai căutau, Ci, nu se mai găsea, nicicum… materie primă!

Valeriu Cercel

Desen de Cristinel Vecerdea (Cr iv)



SONETE DE TOT RÂSU’ - PLÂNSU’ DAR ȘI EPIGRAME LA FEL

SONETUL TALANȚILOR Ajuns pe treapta-naltă, nesperată, Prin vot masiv, că e democrație, Intră pe mâna lui o avuție

Cum nici în vise n-a văzut vreodată.

Și-având în minte el o pildă vie, De chiar Iisus Hristos la oameni dată, Cu-acei talanți, de slugi primiți odată, De la stăpânul dus în pribegie,

El banii i-a-nmulțit, înțelepțește, Precum în pildă, două slugi cu har, Și n-a urmat, cum Domnul povestește,

Exemplul celui care în zadar A îngropat talantul lui prostește, Ci a-ngropat toți banii-n buzunar!

(I nspirat din MATEI , 25:14-30)

ZODIA SCORPIONULUI (I):Din concediul de la mare

I-a venit ei ghinionul,

C-a-nțepat-o scorpionul

Și-acum e cu burta mare.

ZODIA SCORPIONULUI (II):

De-o să mă-nsor, n-o spun în dodii, Consoartei am să-i țin ison, Chiar diferiți de-am fi în zodii;

Dar nu cu soacră scorpion!

SONETUL SEMĂNĂTORULUI

Așa cum spune-o-nvățătură-adâncă

A pildei dată de Mântuitor, Rodesc semințe pe-acel bun ogor,

Din care omul gospodar mănâncă,

Dar pier îndată-n loc neprimitor

Din cel cu spini, cu piatră ori cu stâncă, Precum cuvântul se mai pierde încă

În lume-adus de bun semănător.

Învățător cu suflet de lumină,Vrând rod să vadă-n inima profană

Sădește-n ea sămânța cea divină

Și dă învățătura ca pe hrană

Acelora ce vor la ei să vină, Iar celorlalți le-o dă doar de pomană!

(I nspirat din MATEI , 13:3-8 ; 18-23)

SONET IMPOZITAT

Precum un pește pescuit în zori De Petru, când Hristos l-a îndemnatSă scoată banu-n gura lui păstrat, Așa purtăm ca simplii muritori,

Pe limbă, veșnic, banul blestemat, Și tot strângând arginți strălucitori, Visăm palate-nalte și comoriSă fim egalii unui împărat.

Și adunând arginți fără măsurăCurând vom fi ca peștele din mare, Ce pierde banul lui păstrat în gură,

Sortit să fie pentru templu dare.

Dar nu ni-i ia un sfânt, ci doar ni-i fură,Din mână, statul, la impozitare.(I nspirat din MATEI , 17:27)



D- ale lu’ Gagu MOŞ NICOLAE

Anul trecut, ca tot creştinul, cu frica lui Dumnezeu în sân şicu credinţa tot în el, în dimineaţa zilei de Sfântul Nicolae, de

cum m-am sculat, m-am repezit la ghete. M-a pus, nu spun cine,

să-mi bag nasul în ele! De cu seară simţeam eu că ceva nu mir o-sea a bine… Ei bine, cadou, adus de Moş Nicolae, o laie! Dez-

amăgit am mers la baie să mă bărbieresc, pentru că două săp tă-mâni n-a curs apa caldă, conducta era moartă şi am purtat, lă-sând barbă, doliu după ea. Dea Domnul ca acei responsabili cudistribuirea apei să-şi fi găsit apă în ghete! Apoi, fuga la frig i-

der! L-am deschis şi l-am închis automat. După ce că nu eranimic înăuntru, mai făceam şi frig în casă! Hotărât lucru, Moşul... ori s -a încurcat la unamică (o vodcă, nu vă gândiţi la minore!) ori s-a gândit să ţină sacul plin, pentru Crăciun...La serviciu, colegii au început să povestească despre ce a găsit fiecare în ghete. Unul a

relatat că şi-a găsit soţia… goală, în ghetele lui. Dragă, atât îţi pot oferi, altceva n-am!”Şefa de birou a povestit că a găsit pe cizmuliţe o blană de leopard. De, soţul ei lucrează pelângă Consulatul britanic. Probabil vopseşte gardul, de jur împrejur, dacă e pe lângă. Afară-

i vopsit gardul, înăuntru, leopardul. Un coleg a relatat că nici ghetele nu şi le-a mai găsit,că-l prădaseră, noaptea, hoţii… Ar fi multe de spus cu acest tradiţional obicei, care la noi se pierde. Se pare că trebuie să ne bucurăm că încă mai avem ghete…

Anul acesta, dacă moş Nicolae va veni cu nuieluşa,... încui uşa!Ananie GAGNIUC

Prietenul Noni Gagniuc surprins de paparazzi la un concurs cu premii



UN CENACLU DESPRE CARE ŞTIM, DEOCAMDATĂ, MAI PUŢIN:CLUBUL EPIGRAMIȘTILOR BOTOȘĂNENI „ALEXANDRU CLENCIU”

Funcționează sub egida Cenaclului Literar „Ion Pillat” Botoșani. Anul înființării: 2005; Inițiator: Gheorghe Hreapcă, epigramist cu vechi state în domeniu. Număr de membri: 25 și uncaricaturist în persoana domnului Mihai Pastramagiu. Specific literar: epigramă și poezie,incluzând: profesori, ingineri, funcționari și muncitori. Ședințele au loc în ziua de sâmbătă, a

fiecărei luni în locația Boema Botoșani. Volum colectiv publicat: Râsul fără TVA , în anul 2015,la Editura Geea, Botoșani, după o selecție realizată de epigramistul Gheorghe Hreapcă.

Performanțe: participări la concursurile naționale de poezie și de epigramă, obținând rezultatemeritorii: Dumitru Mocanu, Mihai Dorel Gaftoneanu, Vasile Tănase , etc. Autori care au publicat

în volume: Mihai Apostol, Toni Monacu și Georgică Manole. Câteva nume de referință: Florentin Florescu, Dan Iurea, Dorel Mihai Gaftoneanu, Alexandru Funduianu, Georgică Manole, MihaiC.V. Cornaci, Toni Mocanu, etc. Observatori literari, poeții: Petruț Pârvescu, Gabriel Alexe și...cititorul.

Liberalii

Ce vă este de mirare

Că refuză felul trei? N-au nevoie de mâncare, Se consună între ei!

Georgică Manole

Unui fals iubitor al Imnului Național Imnul țării când se cântă, Spune lumea înțeleaptă: Patriotic te-nfierbântă, Însă nu te mai deșteaptă!

Mihai Cornaci

Unui anume autorSuferit-a pân` ce-a scos

Un volum de poezii,

Autoru-i sănătos, Cartea zace-n librării.

Gheorghe Hreapcă

Conjugală bahică Și-a pierdut, clar, demnitatea

Și friptura și desertul,I-a plecat și jumătatea”,Căci exagera cu... sfertul”!

Dorel M ihai Gaftoneanu,

Biblică Că-s pădurile tăiateMă obligă să susțin:Codrul cu românu-i frate”... Precum Abel cu Cain!

Dumitru Mocanu

Unui autor prolific S-a produs cumva o dramă

Că n-ai scris o epigramă? N-ai făcut-o, nu e bai,

Grav era de o scriai!

I ulian Ursu

Către ginere Nu-i în felul meu de-a fi,

Dar condiția-i vitală:Dacă nu te-aș cicăli, N-aș fi soacră ideală!

Mihai Apostol

Prognoză Vremea pare a fi bună, Însă vă anunț din nou

C-o să vină, iar, furtună... Tună șeful în birou!

Cezar Vasil escu

Unei doamneÎn lungul drum prin lumea toată,

Lăsat-a-n urmă doar stupoare:O viață s-a lăsat culcată, Ca să se țină pe picioare!

Dan Iurea

Selecție de Vasile Larco



EPIGRAME CU (ȘI FĂRĂ) FRUNZE

Adio, pică frunza... sau adio, că nu pică frunza... Mai ales despre frunza Evei și Evelor vorbescepigramiștii. Normal, e cea mai importantă frunză din viața noastră. Și e cea care cade cel mai des.

Unii am vrea să cadă și mai des. Numai că vine toamna și... ne uităm, cuprinși de nostalgie, la frunzele copacilor, care cad... și cad... și cad... Nu știu dacă se cade... să dezvolt mai mult subiectul în

proză. Să ne delectăm cu bijuteriile în patru versuri ale unora dintre așii epigramei. Printre care...

NOSTALGIE ÎN TOAMNA VIEŢII Cade frunza, toamnă-i iar,

Ani cam mulţi îmi stau în spate; Doar o blondă şi-un pahar

M-ar mai pune iar pe roate.

M ihai Batog- Bujeniță

UNUI EPIGRAMIST CHEFLIU Când ruginie frunza cade

Şi razachia umple crama, O sorbi cu foc cum bine-ţi şade,

De ţi se-mbată epigrama! Gheorghe Bălăceanu

UCENICUL VRĂJITOR Misterul vrând să îl pătrunză, Cum tainic șarpele-l îndeamnă

Să-și lase Eva fără frunză, Adam a decretat că-i toamnă.

CADOU AUTUMNAL E veșted măru,-i frig și plouă

Și-Adam îi dărui, atent,

Iubitei sale-o frunză nouă... Dar dintr-un plastic transparent.

Valentin David

TOAMNA... Se-adună fructe rubinii, Se strâng și strugurii din vii Și sacii plini se strâng la gură

Și fetele de pe centură...

DE DRAGOSTE In pat el din privire o sorbea,

Ea-i răspundea peltic printre suspine: A mai căzut o frunză-n calea mea...Și încă una, dragă, de pe tine!

Gheorghe Gurău

TOAMNĂ NUDĂ Altă toamnă se aşterne, Frunze cad prin vii grămadă,

Numai Evelor moderne

N-are ce să le mai cadă. Dorina Șovre

EVA DESNUDA Evei frunza de-o să-i cadă

O să iasă cu tam-tam,

C-o s-apară la paradă

În costumul lui... Adam. Mitică Ion

AUTUMNALĂ Cavaler fără pereche, Vântu', 'ndrăgostit lulea,

Cântă frunzei la ureche

Şi ea, biata, va cădea! Mir cea Ionescu-Quin tus

FRUNZA

E-a pomului "bucătărie" În care seva se prepară, A fost a Evei lenjerie,

Iar astăzi este brand de ţară. Vasil e Larco

NECAZUL PRIMORDIAL

Frunze cad și-Adam se-ncruntă

Pe când bagă-un lemn în sobă: "Eva iarăși se confruntă Cu o lipsă-n garderobă!"

MODĂ

Azi, Evele emancipate

Au argumentul lor solid:

Nu se mai poartă frunze late; La modă-i frunza de molid!

L iviu Sergiu Manolache

MODA

Urmărind a sa dorinţă, Moda-i în schimbare iar: Ieri cu frunza ei de viţă, Azi cu frunza de mărar.

Vasile Matei

ISPRAVĂ

Eva, când s-a măritat, Vântul frunza i-a zburat...

Dar Adam, tembel şi prost, I-a făcut de alta rost.

Alexandru M isiuga

Din selecţia la temă făcută de Petru-Ioan Gârda

http://hypocrisia.ro/users/petru-ioan-g%C3%A2rda







UN OENOLOG EPIGRAMIST ŞI, FIRESC, POET

SCOALĂ-TE DOAMNEȘi vezi că pe fața noastrăAu început să se adune norii Noroaiele curg și rup totul

Gropi și râpi sfâșie obrazul pământului.

Scoală-Te și vezi cum sevele

Se înnegresc otrăvite fiind,Multe semințe refuză să încolțeascăDe teamă că nu vor putea îmbrățișa cerul.

Tot mai mulți oameni nu mai vorSă țină sapa în mânăIau pușca să-i ucidă pe ceilalțiSă-i fure și să le ia roadele.

Nimeni, Doamne, nu mai vreaSă înmulțească peștele și pâineaBa chiar, de multe ori, o zvârlÎn mări și oceane.

Vino și vezi Doamne cum talanțiiSe cheltuiesc pe arme. Limbile nu mai știuCum se pronunță cuvântul iubireMâinile nu mai știu să-și îmbrățișeze

aproapele.Vino să vezi cum florileNu-și mai deschid petalelePolenul nu mai sărută stigmateleFructele Tale iubite se răresc.

IA AMINTE APĂ

Că-n imensul tău tezaur

Să aduni firul lumină

Ce-a adus scântei de aur

De pe fața lunii-plină.

Nu uita să bați monedă

Chipul bolții genuine

Ducă vraja ce-o posedă

Duc-o-n bobul care vine.

Şi din sânul-acelor ape

Ce mi-au legănat sclipirea

Fă-mi izvorul să s-adape

Căutând nemărginirea. Iar din pieptul unor lunci,

Unde-am strâns atâți fiori

Nu uita ca să-mi aduci

Visul vântului din zori .

De cumva ai strâns în tine

Și sărutul florilor

Pune-i și arome fine

Să-mi trezesc, şi eu, un dor. Poate poți fixa î n firul

Lutului ce l-am călcat O fărâmă din porfirul Cerului ce l-am purtat.

Știu că ai putere-n tine

Ai un har curat și sfânt

Poate treci ceva din mine

În vecie, în Cuvânt.

Ce-am iubit în astă viață

Doar o lacrimă, un strop, Lângă sfânta mamii față

Aș dori să mi-o î ngropi.

Și de crezi că-i vreo lucire

În paharul meu cu vin,

APĂ - cartea-mi de citire -

Dă-o Marelui stăpân. Amin !

Constantin Profi r



O DOMNIŢĂ INVITATĂ CU DRAG(OIANU) LA CURŢILE IAŞILOR

SFAT PRIMIT DE LA MIHAI HAIVAS

Cu noile schimbări de look Propun să intri în Booklook, Dar, sfat îți dau, că-s vremuri grele,

Să nu insiști în mari belele!

O DEFINIȚIE A EPIGRAMEI

Epigrama-i ca femeia,

Șanțul inimii brăzdează, Însă când i-ațâți scânteia

Să te-ascunzi... că explodează!

TRADIȚIONALĂ

De când e lumea și pământul Femeia face legea-n casă, Iar bărbățelul, ca și sfântul E-n rându' lumii... pe sub masă!

LA SPITAL

N-au pastile, nici injecții, Poate doar carmol de frecții, Iar povestea nu e nouă... Vii cu-o boală, pleci cu două.

LA SLUJBA DIN BISERICĂ

Ce spune popa, e de bine,

Satanei nu vreau să mă vând, Dar când se uită fix la mine... Habar n-aveți ce-i dă prin gând!

POLITICIENII ÎNAINTE DE ALEGERI

Sunt ca frunzele ce zboară

Pe alei, în toamna rece, Grija țării îi doboară, Dar ce repede le trece!

Any Drăgoianu

CRONICA UNUI VOLUM*

Am să punctez de la-nceput:Mi-e drag olteanul priceput,

Dar mai ales, și nu-i secret,

Mi-e drag olteanul cel șiret Și cel cu nerv, deci fără frică, La fel cum este domnul Nică.

Și-a pus, iar asta mă uimește, Figura lui, pe trup de pește, Că scopul clar, și-o să confirme, Era acela să se-afirme;

Și-a început cu chicoteala, Ca noi să-i înghițim momeala,

Să facem un demers comun, Ce-naintat de domn' Gorun,

Pe linii simple, gest fratern,S-ajungă până la guvern, Iar în contextul actual Să-l bage chiar și-n manual,

Că prea-și dorește el să fie

Vedetă, lumea să îl știe, Prin școală, peste tot iubit Și de eleve mâzgălit, Să îl aștepte cu ovații La cursuri și în recreații,

Dar să-l ferească Dumnezeu, Să se holbeze-n decolteuLa vreo elevă mai de soi, Că n-o să-l mai scăpăm nici noi, De va afla a lui nevastă

Să vezi atunci pe el năpastă,

Că de o viață-i asistentă

Și are mâna rezistentă, Îl pune pe un vechi prospect De cumințire și respect,

Nu de visare și confuzii

Ci de injecții și perfuzii, Îi taie spațiul din reviste

Și gândul de la ziariste,

Pe la cenaclu, nici atât, Să-și pună unghia în gât Că și umorul e o boală...

Povestea are și-o morală: Să stea în banca lui la școală!

*Janet Nică - UN JUVETE PRINTRE PEȘTI



BUN și DUR îI Nicolae

FATA DE MĂRITAT ŞI

“ORACOLUL” DE LA TARABĂ Bilet de papagal - din piaţă, Luând cu scopuri evidente, Fetiţa şi-ar dori în viaţă

Un soţ “bogat”… precum Terente.

LA PATUL ŞEFULUI MURIBUND

Uniţi la şef - ajuns “fantomă”Într -un spital - noi ne-am gândit,Să nu-l trezim cumva din comă,Că iar devine-un… nesimţit !

PARLAMENTARII ROMÂNI Cu vorbe scoase ca din burtă, Au trăncănit, făcând bravada, Şi a ieşit o treabă scurtă(Dar nu chiar ca... autostrada).

CONDUCĂTORII NOŞTRI Au fost pe-acest pământ divin, Şi capi ce nu ştiau ce-i scuza,

Lucrând la greu, vorbind puţin

(Erau la… Sarmisegetuza).

ENORIAŞA

Finuţă - ca şi antilopa -

Rosti blajin preacuvioasa:Aş face eu ce zice popa... Dar dacă află preoteasa !?

URMĂRIND “HOROSCOPUL” LA TV Zodiile prind să-mi placă

Şi le-am urmărit c-un rost

Căci amu mă simt oleacă… Mai “berbec” decât am fost.

UNUI SATIRIST

Satira lui, cu chip drăcesc,Compusă pentru omul hâd, Nici n-apucai să i-o citesc

. . . şi încă râd.

GARDA

E paza care stă în post Într -o ţinută militară; Dar şi un fenomen anost,

Atunci când e... financiară.

HIMERAO-nchipuire, spun pe şleau, Dar dac-o judecăm, în sine, E doar o fantezie, sau...

Ideea că trăim mai bine.

FANDOSITAO fată fină, mofturoasă, Ce sentimentele-şi ascunde, Tăcută, firavă, retrasă

Dar e cu gândul... ştim noi unde.

JAVRAE o potaie arţăgoasă

Ce-adesea latră triumfal; Jigodia cea credincioasă

Sau ... subalternul ideal.

KILOGRAMUL

La piaţa cu cartofi şi poame

E o măsură fistichie

Ce are submultiplii-n grame

Dar niciodată chiar o mie.

Nicolae Bunduri



IN MEMORIAM

EFIM TARLAPAN

Unui pesimistVezi pe cruce două cifre

Şi un semn ce le desparte?

Asta-i viaţa! E un minus Între NAŞTERE şi MOARTE...

Ştiţi de ce Ştiţi de ce ni-i viaţa sumbră?

Fi'ndcă, de la mic la mare, Cei care muncesc în soare

Sunt conduşi de cei din umbră...

Toamna epigramistuluiUn indiciu semnalează

Că e toamnă şi la mine: Din cărţi poantele-mi migrează, Tot mai des, în ţări străine.

Din meditaţiile unui bătrân În tramvai, ca-n cimitir,

Atmosfera mă-ntristează: Poţi s-aştepţi pân' la delir; Nici un loc nu se cedează...

Cum am intrat în România cu epigrame Cum am reuşit să ies cu

Epigrame?... Păi nu-s mutul,Le-am strigat ca Antonescu:

"Treceţi Prutul!"

Schiţă de autoportret Gânditor, cu tâmplele ca neaua,

Frate cu-adevărul, deci sărac, Strâng şi eu, din răsputeri, cureaua, Să nu-mi treacă mintea prin stomac.

Adevărurile mele În aceste vremuri grele, Adevărurile mele

N-au nici blănuri, n-au nici ţoale, Sunt ca toată lumea: goale.

Nepotism romano-dac

Ni-i nepotismul tare.Nimic n-o să-l doboare,

La baza-i milenară

Stă piatra... unchiulară.

Homo sapiensOmul, cu al său progres, Efectiv, mă lasă stană: Pune degetul mai des

Pe trăgaci decât pe... rană.

"Car cu patru boi..."L-aş cânta, dar îl găsesc

Metamorfozat puţin: Carul încă-i românesc, Jugul însă e străin.

Omul, după Pascal Omu-i trestie gânditoare, Unic pe întreg Pământul,De aceea, nu arare,

Cugetă... cum bate vântul.

Juriului unui concurs de peste hotareVeţi primi o epigramă

Incompletă. Un balaur

Mi-a oprit poanta la vamă

Sub motiv că e de... aur.



PLAGIATUL… în catrene originale (?)

Unui plagiatorFără împrumut, socoate

Traiul nu-i uşor cum vrei. Eu iau bani de und'se poate,

Tu, de unde poţi, idei. Ion Ionescu Quintus

Lui Cincinat Pavelescu Maestre, în activitate, Te-au plagiat doar nechemaţii, Postum, dar cu fidelitate,

Te plagiază şi confraţii! Carmen Mihuţescu

Culmea plagiatuluiCel mai mare plagiat,

Care-a întrecut măsura, A fost când s-a copiat

Inclusiv şi semnătura. Valeriu Cercel

Plagiator fără noroc E contestat de cititor

Şi criticii îl denigrează, Deşi nu-i rău plagiator

Dar rău e tot ce plagiază.

Ion Diviza

Plagiatorul Ciupind idei, uşor îşi iartă

Şi cutezanţă şi prostie, Convins fiind că şi în artă

Furând, se-nvaţă... meserie! Petruş Luncaşu

Plagiatorii de epigramă Cei ce încearcă zborul înspre stele, Cu poante sau idei "împrumutate",

Pot să se-mbrace-n "penele" furate,În schimb nu vor putea zbura cu ele.

Nicolae Ivan

Îndoială În el, se-ascunde profitorul:

Mai că l-aş crede şi nu prea

Se laudă plagiatorul, Că m-a-nşelat cu muza mea.

Dan Căpruciu

Unui plagiatorPoemul ăsta, Fidentine, Îl recunosc, e scris de mine.

Dar îl citeşti atât de rău, C-a început să fie-al tău.

Marţial , trad. Tudor Măinescu

PlagiatMă chinui de mai multe ore,

Să pun trei versuri pe caiet Şi-apoi descopăr cu stupoare

Că-s scrise… de un alt poet. Vasile Iuşan

Din nou la "şcoală"

De la "Şcoala de Partid" A iesit un individ,

Ce-are-n "geanta diplomat"

Diploma... de plagiat!Ionel Iacob Bencei

Plagiatorul E un lucru lăudabil Şi cam greu de-ndeplinit,

Îl stimez, a fost capabil Să reţină... ce-a citit!

Ioan Nelu Vişan

Unui epigramist plagiator Volumul nu-i complet, amice,

Spun criticii documentaţi, Căci îi lipseşte tocmai lista

De autorii consultaţi. Petre Stănescu

LiterarePrecum în urbe s-a mai spus,

De multe doamne-am fost tradus...

Dar tu, madam', cu-acest bărbat, Nu m-aţi tradus, m-aţi plagiat!

Iulian Dămăcuş

http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Ion+Ionescu-Quintus

http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Carmen+Mihu%FEescu


http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Valeriu+Cercel

http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Ion+Diviza

http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Petru%BA+Lunca%BAu


http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Nicolae+Ivan

http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Dan+C%E3pruciu


http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Mar%FEial


http://autori.citatepedia.ro/traduceri.php?a=Tudor+M%E3inescu



http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Vasile+Iu%BAan


http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Ionel+Iacob-Bencei

http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Ioan+Nelu+Vi%BAan


http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Petre+St%E3nescu







http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Ionel+Iacob-Bencei





http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Nicolae+Ivan


http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Ion+Diviza

http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Valeriu+Cercel


http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Ion+Ionescu-Quintus



CAVALUL LUI VAL

OM CU O CULTURĂ VASTĂ Excelent stă cu umorul Și-n cultură-i locu-ntâi, Ca dovadă e ulciorul Plin cu vin din via lui!

*** Umoristu- acesta greu,

Vesel-tristul panaceu,

Din pahar, ulcea ori ceaşcă

Bea oricât, dacă-i... de pleaşcă!

CONSTATARE

Orice geniu cât de mare Bea să fie ...creativ. Nu bei mult, nu ai valoare ...

De ...bețiv!

UN POLITICIAN

Tipul ăsta e deştept, Elitist, înalt, frumos, Bun conviv, oniric, drept

Și-n plus e... neserios!

RONDELUL JUMĂTĂŢILOR Ca jumătăți de răsărit,

Cu glob de aur la mijloc,Eram tandrețe, visuri, foc

Și reciproc ne-am cucerit.

Formam întregul nimerit S-oprească stelele în loc

Și jumătăți de răsărit Cu glob de aur la mijloc!

Acum, când toamna a sosit Pe limba frântă-a unui ceas,

Iar globul nostru s-a răcit, Din ce eram, azi am rămas

Doar jumătăți în... asfințit!

IMPOSIBILITATEGreu aș renunța la dame, Mult mai greu la epigrame,

Dar nu pot, și o spun clar!, Să mă las de-acest... Cotnar!

SFATUL CHIRURGULUI

- Te-am salvat și dusă-i boala!

Gata, fără băutură, Sau bea rar şi... cu măsură! Și de-atunci el bea cu... oala!

Val Andreescu

Desen de Doru Ghiocel Olaş



03.12.2015 Scrisoarea de mulțumire adresată Asociației Literare „Păstorel” Iași de către directorul Bibliotecii Judeţene „Gheorghe Asachi” pentru participarea şi succesele obţinute în prima ediţie a Festivalului Teodorenii

desfăşurat la Iaşi între 25-27.11.2015.11.2015 Muzeul Unirii din Iaşi, Sala dublei alegeri. Lansarea cărţilor şi prezentarea operei integrale a doamnei Olguţa Luncaşu- Trifan. Aici prezentatorii asistă încântaţi la recitalu l de

epigramă al domnului Nicolae Stancu, membru APLI. Din partea Asociaţiei au mai participat: domnul EmilGnatenco cel care a recitat din opera autoarei şi doamna Conf . Dr. Cornelia Ursu.

Foto Didina Savu

17 .11.2015 Cancelaria Şcolii gimnaziale din Dumbrăviţa la evenimentul organizat de cele trei şcoli: Rediu, Dumbrăviţa şi Ruginoasa intitulat: Ziua mondială a toleranţei . Au participat doamna Rodica Rodean

preşedinta Asociaţiei Universul Prieteniei şi M.B.B. din partea Asociaţiei Literare „Păstorel Iaşi. Aiciîmpreună cu prof. Petronela Angheluţă (Dumbrăviţa), prof. Georgiana Alexandra Vasile (Rediu) şi prof.

Gabriela Şerban Stanciu ( Ruginoasa).

revista booklook nr.7 / 2016 (37)

Documents