Observatorul militarFONDAT LA 23 IULIE 1859FONDAT LA 23 IULIE 1859FONDAT LA 23 IULIE 1859FONDAT LA 23 IULIE 1859FONDAT LA 23 IULIE 1859 ANUL XX Nr. 37 (1070) 15 - 21 septembrie 2010 24 PAGINI 1,20 LEI EDITOR:EDITOR:EDITOR:EDITOR:EDITOR:

MINISTERUL AP~R~RII NA}IONALEMINISTERUL AP~R~RII NA}IONALEMINISTERUL AP~R~RII NA}IONALEMINISTERUL AP~R~RII NA}IONALEMINISTERUL AP~R~RII NA}IONALE

Decorat cu Ordinul „Meritul Cultural” \n gradul de Cavaler

LINIA |NT~I

Pagina 8

SOLDA}I {I GRADA}IVOLUNTARI

Pagina 10

SUBOFI}ERI

SOLDA}II DEVINMAI BUNI, AN DE AN

FOTOREPORTAJ

EVENIMENT

Pagina 4

Paginile 2-3

Ministrul ap`r`rii na]ionale Gabriel Oprea:

PENSIILE MILITARE MAI MICI DE 3.000 LEI NU VOR SC~DEAPRIN RECALCULARE, CI DIMPOTRIV~, UNELE VOR CRE{TE

Pagina 12

AVANTAJULTINERE}II

A |NCEPUT {COALA!

CONSTITUIREA BRIG~ZIIDE INFORMA}II MILITARE

ÎN SUBORDINEA OPERA}IONAL~ A DIREC}IEI GENERALE

DE INFORMA}II A AP~R~RII

Foto

: E

ugen

MIH

AI

INAUGURAREA SERVICIULUI MEDICALMILITAR DE URGEN}~ AL M.Ap.N.

INAUGURAREA SERVICIULUI MEDICALMILITAR DE URGEN}~ AL M.Ap.N.

Pagina 9

Colonelul Tudoric` PETRACHE,Colonelul Tudoric` PETRACHE,Colonelul Tudoric` PETRACHE,Colonelul Tudoric` PETRACHE,Colonelul Tudoric` PETRACHE,reprezentantul na]ionalreprezentantul na]ionalreprezentantul na]ionalreprezentantul na]ionalreprezentantul na]ional\n Comandamentul ISAF, Afganistan:\n Comandamentul ISAF, Afganistan:\n Comandamentul ISAF, Afganistan:\n Comandamentul ISAF, Afganistan:\n Comandamentul ISAF, Afganistan:

MILITARII ROMÂNISE AFL~ ACOLO UNDE

SE IAU DECIZIIIMPORTANTE PENTRU

MISIUNEA NATODIN AFGANISTAN

Paginile 6-7

Observatorul militarNr. 37 (15 - 21 septembrie 2010)www.presamil.ro

2 EVENIMENT

Ministrul ap`r`rii na]ionale Gabriel OPREA:

PENSIILE MILITARE MAI MICI DE 3.000 LEINU VOR SC~DEA PRIN RECALCULARE, CI DIMPOTRIV~,

UNELE VOR CRE{TE

Ministrul ap`r`riina]ionale Gabriel Oprea:

Înc` de la preluarea mandatului, amprecizat c` priorit`]ile mele sunt nu doarpentru militarii activi, ci [i pentru cei careau ie[it la pensie, dup` ce [i-au slujit ]ara cuonoare [i demnitate. Am spus explicit c` m`preocup` problema pensiilor militare [i îngeneral toate pensiile din sistemul de ap`-rare, ordine public` [i siguran]` na]ional`.Mi-am fixat ca obiectiv strategic protejareacelor care au lucrat în armat` [i care ast`zisunt la pensie.

Concret, am spus c` voi face tot posibilulca pensiile militare sub 30 de milioane de leivechi s` nu fie afectate de recalculare. Vreaus` subliniez faptul c` marea majoritate –însemnând 91% dintre pensionarii militari [i88% dintre pensionarii din sistemul de ap`-rare, ordine public` [i siguran]` na]ional` –au pensie sub acest prag de 30 de milioanede lei vechi.

Am avut numeroase întâlniri cu orga-niza]iile [i asocia]iile pensionarilor militari,cu speciali[ti din minister, din Guvern, cureprezentan]i ai institu]iilor din zona ordiniipublice [i siguran]ei na]ionale. Nu am f`cutparad` de aceste întâlniri, fiindc` nu am vruts` apar la televizor, am vrut doar s` rezolvaceast` problem`.

Ast`zi, sunt în m`sur` s` îi informez pemilitari [i pe cei care au ie[it la pensie dinarmat`, din sistemul de ap`rare, ordinepublic` [i siguran]` na]ional`, c`, prin recal-culare, cea mai mare parte a pensiilor mili-tare nu vor sc`dea. Dimpotriv`, unele dintreele vor cre[te. Nu vor cre[te mult, dar încondi]iile actuale, orice cre[tere este foarteimportant`.

Doamna general Lupu, [eful Direc]ieifinanciar-contabile, va da cazuri concrete, câtera pensia înainte de recalculare [i cât va fidup`. Dar v` pot da [i eu câteva exemple.

Un plutonier-adjutant, cu o vechime de29 de ani, cu 7 ani grup` de munc` [i cuOrdinul Meritul Militar clasa a II-a, are acumo pensie de 13.950.000 lei vechi. Prinrecalculare pe baza veniturilor, va avea opensie de 17.440.000 lei vechi. Rezult`,a[adar, o cre[tere de 3.490.000 lei vechi,adic` 25%.

Un alt exemplu: un maistru militarprincipal, cu 36 de ani vechime, 2 ani grupede munc`, Ordinul Meritul Militar clasa I,are o pensie de 16.350.000 lei, iar pensiarecalculat` pe baza veniturilor reale va fi de19.650.000. Rezult` o cre[tere de 3.300.000lei vechi, adic` 20,2%.

Spre exemplu, un colonel cu 33 de anide activitate, 8 ani grupe de munc`, OrdinulMeritul Militar clasa I, cu o pensie în plat`de 39.800.000 lei vechi. Recalculat` pe bazaveniturilor, pensia care rezult` este de37.900.000 lei vechi. Diminuarea este de1.900.000 lei, circa 5%.

Totu[i, dup` cum ve]i vedea [i dinexemplele care le va da doamna generalLupu, nu toate pensiile peste 3000 lei vor fidiminuate prin recalculare. Spre exemplu,un general cu 35 de ani de activitate, 6 anigrupe de munc`, Ordinul Meritul Militarclasa I, cu o pensie în plat` de 45.630.000 delei vechi, va avea o pensie recalculat` de45.820.000 lei vechi, adic` o cre[tere de 0,4%.Cum spuneam, orice câ[tig este foarte

sionarilor militari. Asta vreau s` în]eleag`absolut to]i cei care au lucrat în domeniulap`r`rii, ordinii publice [i siguran]eina]ionale.

Am f`cut tot ceea ce ]inea de noi pentrua simplifica aceast` procedur`. Am luatm`suri excep]ionale, pentru ca procesulob]inerii adeverin]elor de venit de c`trepensionari s` fie simplificat. Am suplimentatpersonalul care lucreaz` în acest proces cupeste 1.000 de oameni, 1.000 de speciali[ti.V` asigur c` pensionarii nu vor fi purta]i pedrumuri, vor trebui s` completeze doar unformular. În baza acestui formular, Armatava face toate demersurile pentru completa-rea adeverin]elor de venit [i toate celelalteformalit`]i birocratice.

Vreau s` le explic pensionarilor militaric` evitarea depunerii unei solicit`ri de recal-culare îi dezavantajeaz`. De ce? Pentru c`pensia, conform legii, oricum se va recalcula,iar în absen]a adeverin]elor, recalcularease va face f`r` toate aceste elemente de venit,[i doar în func]ie de salariul mediu brut peeconomie. Pentru cei care au avut venituripeste acest nivel, o astfel de recalculare arputea fi dezavantajoas`. Vor primi la pensiemai pu]ini bani decât merit`, pentru c` nuse vor lua în considerare toate aceste sporuricare sunt introduse în noul sistem de calcul.Noi am simplificat tot acest proces, care,altfel, spun speciali[tii militari, ar fi durat 16ani. Pensionarii vor primi adeverin]ele de lacentrele militare, iar în baza lor vor fi recal-culate pensiile.

Mai vreau s` v` spun c` pensiile de ur-ma[ [i de invaliditate, stabilite în baza Legiinr. 80/1995, nu se recalculeaz`.

De asemenea, mai fac precizarea c`indemniza]iile [i sporurile pe care le primescveteranii de r`zboi [i v`duvele veteranilorde r`zboi nu se recalculeaz`.

În niciuna din ]`rile NATO,militarul nu este privit

ca un „consumatorde resurse”

Am ]inut s` fac toate aceste preciz`ri înfa]a presei, pentru c` am constatat c`, dinanumite zone, se încearc` inducerea îneroare a pensionarilor militari. Vreau s`-iasigur pe pensionarii militari, pe camaraziimei din armat`, c` nu mi-am schimbat [inu-mi voi schimba niciodat` sistemul devalori, care se bazeaz` pe onoare, pedemnitate [i pe respectarea cuvântului dat.Sunt [i voi r`mâne un om devotat armatei [iinteresului na]ional [i îi voi sprijini pe to]imilitarii, pe to]i pensionarii militari în a-[i ap`ra drepturile. În acela[i timp, to]i trebuies` respect`m Constitu]ia, legile ]`rii, tradi]iamilitar`, haina militar`, onoarea [i dem-nitatea militar`.

Celor care se întreab` de ce am ]inutatât de mult ca pensiile militare s` nu scad`,vreau s` le spun, [i este prima oar` când ospun, c` a fi militar nu este o meserie caoricare alta. {tim cu to]ii ce exigen]e, cepriva]iuni, ce dificult`]i apar în via]a celor

observa]i, este de 2.700.000 lei vechi, circa13,2%.

S` lu`m [i exemplul unui locotenent-colonel, cu o vechime în activitate de 34 deani, 4 ani grupe de munc` [i Ordinul MeritulMilitar clasa I – el are pensia în plat` de29.960.000 lei vechi. Pensia recalculat`potrivit noului sistem este de 30.400.000 lei.Cre[terea înregistrat` în acest caz este de440.000 lei vechi, adic` 1,5%.

Un c`pitan-comandor, care are 32 de anide vechime, 7 ani grupe de munc` [i OrdinulMeritul Militar clasa I, prime[te în prezent opensie de 27.460.000 de lei vechi [i va avea opensie recalculat` de 30.770.000 lei vechi.Cre[terea este, în acest caz, de 3.310.000 leivechi, aproximativ 12%.

Nu avem de-a face,în sistemul militar,cu „pensii de lux”

Sunt [i pensii care vor sc`dea, dar v`asigur c` nu va sc`dea nicio pensie din celesub 30 de milioane de lei vechi. De sc`derevor fi afectate doar 8% din pensiile militare,îns` chiar [i în aceste cazuri nu vorbimdespre diminu`ri importante. Oricum, nuavem de-a face, în sistemul militar, cu „pensiide lux”, a[a cum se spunea. În Armat`, nuau existat pensii foarte mari, prin urmare,nici sc`derile nu vor fi foarte mari.

important pe timp de criz` mondial`. Acestaeste un exemplu de pensie în plat` de peste30 de milioane de lei. A[a cum observa]i,nici aceasta nu scade.

Ce este foarte important, diferen]a întrecategoriile de venituri realizate o fac sporu-rile, premiile, grupele de munc`, compen-sarea concediilor neefectuate, specialit`]ilemilitare. Un pilot militar va beneficia, lacalculul pensiei, pe lâng` sporurile comunecu ceilal]i colegi de categorii de for]e, de primeorare de zbor, prime de aterizare, de decolareetc. Un marinar militar va avea cuprins încalculul pensiei - în plus fa]` de sporurilecomune cu al]i colegi de for]e armate -indemniza]ia de scufundare, de ambarcare,de sta]ionare în baza permanent`.

Sunt dou` lucruri pe care vreau s` leeviden]iez. În primul rând, men]inereapensiilor militare la acela[i nivel este conse-cin]a modific`rii bazei de calcul a pensieimilitare. Mai precis, în metodologia de calcula pensiei au fost incluse venituri pe caremilitarii le-au realizat, dar care pân` acumnu erau luate în calcul, la stabilirea pensieimilitare. Este vorba, repet, despre sporuri,indemniza]ii, prime [i premii, compensareaconcediilor de odihn` neefectuate etc. Dac`aceast` modificare a metodologiei de calculnu s-ar fi realizat, atunci pensiile militaresc`deau între 19 [i 69%.

În al doilea rând, recalcularea pensiilormilitare este în favoarea [i nu împotriva pen-

Luni, 13 septembrie, ministrul ap`r`rii na]ionale Gabriel Oprea

[i [eful Direc]iei financiar-contabile a MApN, general de

brigad` Maria Lupu, au sus]inut declara]ii de pres`, la sediul

ministerului, pe tema recalcul`rii pensiilor militare. Red`m cele

dou` declara]ii, în cadrul c`rora au fost exemplificate [i

cazurile reale ale unor pensii militare aflate în plat` [i

cuantumurile pensiilor dup` recalculare, pe baza adeverin]elor

salariale lunare din întreaga perioad` de activitate.

Un maior, care are 31 de ani vechime, 7ani grupe de munc` [i Ordinul MeritulMilitar clasa I, are o pensie în plat` de20.440.000 lei vechi. Pensia recalculat` va fide 23.140.000 lei vechi. Cre[terea, dup` cum

Foto

: C

`t`l

in O

VR

EIU

Observatorul militarNr. 37 (15 - 21 septembrie 2010)

www.presamil.ro3EVENIMENT

din armat`. Militarii sunt singurii caredepun un jur`mânt în care î[i leag` via]a deap`rarea ]`rii. Iar acest lucru vreau s` fieîn]eles [i respectat de societate. Pensionariidin armat` nu [i-au luat înapoi jur`mântulmilitar când au ie[it la pensie. A[a cummilitarii [i-au f`cut datoria fa]` de ]ar`, [i]ara trebuie s` î[i fac` datoria fa]` de militari.

În niciuna din ]`rile NATO, militarul nueste privit ca un „consumator de resurse”, cica un pilon al securit`]ii [i al prosperit`]iina]ionale. Iar pensionarii militari se bucur`de un respect deosebit tocmai din acest motiv.

Vreau ca de acela[i respect s` se bucureîn societatea noastr` to]i cei care activeaz`sau au activat în sistemul de ap`rare, ordinepublic` [i siguran]` na]ional`.

Vreau s` mul]umesc colegilor parlamen-tari, vreau s` mul]umesc pre[edintelui TraianB`sescu, vreau s`-i mul]umesc premieruluiEmil Boc, care a în]eles necesitatea demer-surilor noastre [i ne-a acordat sprijinul s`u.

Voi sprijini întotdeauna toate cadrelemilitare active [i pensionarii din sistemul deap`rare, ordine public` [i siguran]` na]iona-l`, organiza]i în asocia]ii, sindicate, repet,atât timp cât respect`m Constitu]ia, legile]`rii [i onoarea militar`.

În vremuri grele ca acestea, de criz`economic` mondial`, societatea se bazeaz`întotdeauna pe institu]iile fundamentale alestatului. Iar armata este prima din acesteinstitu]ii. S` [ti]i c`, nu întâmpl`tor, româniiau încredere în armat` [i în biseric`.

O rog pe doamna general Lupu s`exemplifice tehnic modul de organizare arecalcul`rii [i tot ce am f`cut noi în aceast`perioad` în care, v` spun, mul]i dintre colegiimei nu au dormit. Fiindc` trebuie, neap`rat,s` ap`r`m drepturile oamenilor care î[i leag`via]a de ap`rarea ]`rii.

{eful Direc]iei financiar-contabiledin MApN, general de brigad`Maria Lupu:

Vreau s` v` spun c` Ministerul Ap`r`riiNa]ionale a f`cut o serie de demersuri pentrua facilita pensionarilor militari ob]inereaadeverin]elor de venit [i pentru a nu-i punepe drumuri. Acest proces func]ioneaz`, esteîn plin` desf`[urare [i putem vorbi deja decazuri concrete de calcul al pensiei militare,pe baza adeverin]elor de venit. {i, în acestsens, v` voi prezenta [i eu exemple de pensiirecalculate, pe baz` de adeverin]e de venitconcrete, dup` ce ministerul a ob]inutadeverin]ele la care facem vorbire.

De exemplu, un plutonier adjutantprincipal, cu activitate în serviciu 31 de ani,vechime calculat` 38 de ani, Ordinul MeritulMilitar clasa I, care reprezint` 20%. Laaceast` dat`, pensia în plat` este de17.180.000 lei vechi, iar calculat` pe bazaveniturilor reale este 19.430.000 de lei, ocre[tere de 13,1%.

Vreau s` eviden]iez importan]a grupelorde munc`. Dac` pân` acum, la calcululpensiei, grupele de munc` erau luate încalcul la stabilirea vechimii în serviciu, prinprocesul de recalculare grupele de munc`sunt transformate în puncte, deci în venituri.

Un maistru militar principal: activitate30 de ani, vechime calculat` 33 de ani,Ordinul Meritul Militar clasa a II-a, în plat`la aceast` dat` are o pensie de 14.160.000 leivechi, calculat` pe baza veniturilor reale,rezult` 15.120.000 lei vechi. O cre[tere deaproximativ 7%.

Un locotenent-colonel: activitate 31 deani, vechime calculat` 34 de ani, OrdinulMeritul Militar clasa I. La aceast` dat` pensia

este de 24.770.000 lei vechi. Calculat` pebaza veniturilor reale, 25.140.000 lei vechi.O cre[tere de 1,5%.

Un alt locotenent-colonel: activitate 34de ani, patru ani grupe de munc`, OrdinulMeritul Militar clasa I, în plat` are 28.070.000lei vechi. Calculat` pe baza veniturilor reale,29.030.000 lei vechi. O cre[tere de 3%.

Un comandor cu activitate 33 de ani,grupe de munc` 15 ani, Ordinul MeritulMilitar clasa I, în plat` 37.820.000 lei vechi,calculat pe baz` de venituri, 35.910.000 leivechi. O sc`dere de 5%.

Un general de brigad`: vechime 30 deani, vechime calculat` cu trei ani grup` demunc`, Ordinul Meritul Militar clasa I, areîn plat` 43.490.000 lei vechi. Calculat` pebaza veniturilor reale, pensia va fi de40.900.000 lei vechi. O reducere de 5,96%.

Aceste date sunt elementele luate încalcul la stabilirea acestor pensii. Suntcorecte, reale, sunt extrase din adeverin]elede venit transmise de c`tre beneficiari.

Pensionarii militari, îns`, trebuie s`în]eleag` faptul c` este important s` mearg`la centrele militare pentru a completa acelformular-tip, în vederea ob]inerii veniturilorrealizate în întreaga activitate [i nu numaipe acelea din ultimele 6 luni. În situa]ia încare ei nu vor face dovada acestor venituri,Ministerul Ap`r`rii Na]ionale, fiind obligats` aplice legea, va lua în calcul salariilemedii brute pe economie, ceea ce ar fi deza-vantajos pentru cei care au ob]inut veniturimai mari decât salariul mediu brut pe eco-nomie din perioadele respective. În situa]iaîn care ministrul ap`r`rii na]ionale nu ar fidispus m`suri extraordinare pentru orga-nizarea [i desf`[urarea acestui proces derecalculare, recalcularea, a[a cum a spus [idomnul ministru, dura mai mult de 16 ani.

Dintre aceste m`suri, putem enumeracâteva: asigurarea tuturor mijloacelor teh-nice [i logistice necesare prelucr`rii datelor,peste 1.000 de persoane lucreaz` la acestproces – de fotografiere a statelor de plat`,de stocare a datelor – [i peste 5.000 de per-soane lucreaz` la valorificarea acestor date.Tot ce am f`cut, toate m`surile au fostgândite în sprijinul pensionarilor militari.Avem o Hot`râre de Guvern care stabile[tecadrul general al procesului de recalculare.Avem Ordinul ministrului ap`r`rii na]ionalecare concretizeaz` aplicarea Hot`rârii deGuvern, stabile[te responsabilit`]i clarepentru toate structurile din Ministerul Ap`-r`rii Na]ionale, cu responsabilit`]i în pro-cesul de recalculare a pensiilor.

Simt nevoia s` fac unele preciz`ri cuprivire la pensiile de urma[ [i de invaliditate,stabilite în conformitate cu Legea nr. 80/1995, despre care domnul ministru a spusclar c` nu vor fi recalculate. Acestea suntpensiile de care beneficiaz` urma[ii milita-rilor care au decedat în timpul [i din cauzaserviciului militar sau pensii de invaliditatedatorit` serviciului militar. Prin urmare, încazul celor deceda]i la locul de munc` sauîn teatrele de opera]ii, pensiile de urma[ nuvor fi recalculate.

Celelalte pensii de urma[ se vorrecalcula, ca pentru orice pensionar militar.Din valoarea pensiei ce s-ar fi cuvenittitularului, urma[ii vor beneficia astfel: 50 lasut` pentru un singur urma[, 75 la sut`pentru doi urma[i, 100 la sut` pentru treisau mai mul]i urma[i. Acela[i lucru [i pentrupensiile de invaliditate: nu se vor recalculacele acordate în urma unor accidente cares-au întâmplat în timpul [i din cauzaîndeplinirii serviciului.

MESAJUL MINISTRULUI AP~R~RII NA}IONALE,GABRIEL OPREA, CU PRILEJUL ZILEI

ARTILERIEI {I RACHETELOR ANTIAERIENE

La 19 septembrie s`rb`torim Ziua Artileriei [iRachetelor Antiaeriene, arm` de baz` înarhitectura de ast`zi a For]elor Aeriene Române,al`turi de avia]ie, radioloca]ie [i geniu.

La aceast` dat`, în anul 1916, a avut loc primaac]iune de lupt` antiaerian` a armatei române,soldat` cu respingerea unui atac aerian [i doborâreaunui avion inamic în zona Fl`mânda, [i ea a fostaleas` drept simbol [i reper temporal pentru a evoca,peste ani, tradi]iile de lupt` glorioase ale acestei arme[i pentru a aduce un pios omagiu va[nicilor ap`r`toriai spa]iului aerian al ]`rii noastre, eroi c`zu]i pecâmpurile de onoare ale celor dou` conflagra]iimondiale.

Ziua de 19 septembrie ne ofer` ocazia de acinsti din nou pe to]i artileri[tii [i racheti[tiiantiaerieni [i de a ne aminti cu pre]uire [i

recuno[tin]` de cei care au contribuit la dezvoltarea [i modernizarea acestei importantearme cu misiuni [i loc bine definite în strategia de ap`rare a ]`rii.

Datoria noastr` este s` insufl`m tinerelor genera]ii credin]a vie c` putem construi unviitor durabil dac`, al`turi de eforturile noastre sus]inute, valorific`m lec]iile istoriei [izestrea glorioas` mo[tenit` de la înainta[i.

Artileria [i rachetele antiaeriene se prezint` ast`zi, dup` 94 de ani de existen]`, ca unsubsistem cu organizare [i func]ionalitate distincte în cadrul For]elor Aeriene.

Prin continuarea procesului de transformare [i modernizare, în pas cu evolu]iile [iexigen]ele vremii, noile structuri de artilerie [i rachete sol-aer se completeaz` armonioscu cele ale avia]iei, radioloca]iei [i celorlalte genuri de arm` în ac]iunile integrate deap`rare a spa]iului aerian românesc.

Misiunile pe care le are Armata României, în calitate de bra] armat al unui statmembru al NATO [i al Uniunii Europene, ne oblig` s` multiplic`m eforturile pentrucre[terea capacit`]ii combative a marilor unit`]i [i unit`]ilor, pentru perfec]ionareapreg`tirii [i ob]inerea de rezultate remarcabile în instruire, cu toate greut`]ile pe care leîntâmpin`m în aceast` perioad`.

Sunte]i mereu la datorie, f`r` r`gaz, [i v` pre]uim atât eforturile, cât [i rezultatelemuncii sus]inute pe care o depune]i. Îmi exprim încrederea c` ve]i demonstra aceea[ideterminare, seriozitate [i profesionalism pentru a asigura [i pe mai departe dezvoltareaarmei la nivelul standardelor interna]ionale actuale [i pentru a v` consolida respectul [iprestigiul pe care vi le-a]i câ[tigat prin munc`.

Cu prilejul s`rb`toririi Zilei Artileriei [i Rachetelor Antiaeriene, aduc mul]umiri pentru activitateadesf`[urat` tuturor profesioni[tilor acestei arme, v` felicit [i v` urez succes în continuare.

A[a s` ne ajute Dumnezeu!

FORMA}IUNEA DE LUPT~DETA{AMENTUL P~ULI{ S-A ACOPERIT

DE GLORIE NEPIERITOARE Este o tradi]ie ca an de an, la mijloc de septembrie, s` evoc`m un episod crucial al

glorioaselor fapte de arme încrustate adânc în istoria neamului românesc de c`tre eroiiDeta[amentului de la P`uli[, care au format, între 14 [i 20 septembrie 1944, un zid denep`truns, la poarta defileului Mure[ului, demonstrând du[manului care se ag`]ase cutoat` for]a de aceast` parte a gliei str`bune c` “Nici pe aici nu se trece”.

Forma]iunea de lupt` "Deta[amentul P`uli[", constituit` pe structura {colii desubofi]eri infanteri[ti în rezerv` din Radna [i înt`rit` cu Divizionul 61 Artilerie Grea [iBatalionul 1 din Regimentul 96 Infanterie, s-a acoperit de glorie nepieritoare în aprigelelupte duse pentru ap`rarea defileului râului Mure[, în zona P`uli[-Cuvin-Ghioroc [i a fostcitat` prin ordin de zi pe Armat` pentru exemplul str`lucit de bravur` [i sacrificiu.

În ap`rarea Aradului [i a p`r]ii de vest a ]`rii, elevii [colii de subofi]eri din Radna auprimit botezul focului înainte s`-[i des`vâr[easc` preg`tirea pentru lupt` [i, prin curajul[i vitejia cu care au luptat, nu au dat un singur pas înapoi în confruntarea cu un inamicmult mai numeros [i mai bine dotat tehnic.

Eroii de la P`uli[ au dovedit din plin, în greaua r`spundere care le-a revenit în acelmoment de cump`n` al Neamului Românesc, cât este de scump p`mântul Transilvanieituturor inimilor române[ti. Chema]i la arme de gravitatea împrejur`rilor în care clocoteaîntreaga ]ar`, ei au f`cut cu prisosin]` dovada for]ei [i calit`]ilor lor de lupt`tori, iarmonumentul de la P`uli[, ridicat în amintirea eroilor c`zu]i atunci pentru libertateapatriei [i a acelor zile însângerate de toamn`, va fi m`rturie peste veacuri c` aici, la poartade vest a ]`rii, tinerii elevi [i osta[i consacra]i în istorie ca “Deta[amentul P`uli[” [i-aurespectat leg`mântul suprem fa]` de ]ar`.

Se cuvine s` aducem ast`zi, la 66 de ani de la acest eveniment, omagiul [i recuno[tin]anoastr` acelor tineri [i bravi lupt`tori, maturiza]i [i c`li]i în vâltoarea luptelor decisivecare au urmat actului de la 23 August 1944 pentru eliberarea de sub ocupa]ie a întreguluip`mânt românesc.

În calitate de ministru al ap`r`rii na]ionale [i de om care p`streaz` în suflet, cu mândrie,valorile fundamentale ale osta[ului român - onoarea, demnitatea, dârzenia [i credin]a înbiruin]`, prezint onorul întregii Armate Române, tuturor eroilor Deta[amentului P`uli[,urma[ilor acestora, încredin]ându-v` c` to]i cei care activ`m acum în rândurile armatei nevom respecta datoria sacr` de a ]ine sus steagul datoriei împlinite [i de a lupta, asemeniexemplului lor, cu tenacitate [i determinare pentru ap`rarea intereselor de securitate ale]`rii, oriunde [i oricând ni se va cere. A[a s` ne ajute Dumnezeu!

(Din Mesajul ministrului ap`r`rii na]ionale, Gabriel Oprea,cu prilejul omagierii eroilor de la P`uli[)

EVENIMENTObservatorul militarNr. 37 (15 - 21 septembrie 2010)www.presamil.ro

4

La eveniment au participatministrul administra]iei [i inter-nelor, Vasile Blaga, ministruljusti]iei, C`t`lin Predoiu, ministrulfinan]elor publice, GheorgheIalomi]ianu, ministrul muncii,familiei [i protec]iei sociale, IoanNelu Boti[, consilierul preziden]ialIulian Fota, senatori [i deputa]i,reprezentan]i ai Administra]ieiPreziden]iale [i ai Bisericii Orto-doxe Române, ambasadorul SUA,Mark Gitenstein, directorul struc-turii de informa]ii a NATO, KarenLaino, ata[a]i ai ap`r`rii din statelemembre NATO, personalit`]i civile[i militare din conducerea institu-]iilor sistemului de ap`rare, ordinepublic` [i siguran]` na]ional`.

În alocu]iunea rostit` cu acestprilej, ministrul Gabriel Oprea asubliniat complexitatea [i impor-tan]a activit`]ilor desf`[urate dedeta[amentele de informa]ii înmisiunile dificile care au loc înteatrele de opera]ii, ac]iuni în caremilitarii î[i dedic` via]a îndepliniriiangajamentelor interna]ionaleasumate de ]ara noastr`, ap`r`riineamului [i interesului na]ional.

“Cred cu t`rie c` marc`m ast`ziun moment de împliniri profe-sionale în activitatea întregii struc-turi de informa]ii pentru ap`rare.Mul]umesc întregului personal alacestei mari unit`]i, conduceriiBrig`zii de informa]ii militarepentru munca sus]inut`, pentrueforturile lor de a dovedi înc` o dat`c` avem o echip` puternic` despeciali[ti [i c` suntem un partener[i un aliat de încredere”, a ar`tatministrul ap`r`rii na]ionale.

„Cu prilejul constituirii Brig`ziide informa]ii militare, vreau s`reamintesc faptul c` Armata Român`are un parteneriat strategic cuStatele Unite ale Americii [i ocolaborare exemplar` cu armateledin statele NATO. De asemenea,structurile de informa]ii militare,de la toate e[aloanele, au dovedit c`sunt preg`tite permanent pentruîndeplinirea misiunilor specificeap`r`rii na]ionale, fiind angajate înac]iuni [i opera]ii de informa]iimilitare. Este cunoscut faptul c`primele structuri militare româ-ne[ti participante la opera]iile dinAfganistan [i Irak au fost cele deinforma]ii militare [i îmi facepl`cere s` constat c` activitateastructurilor de informa]ii militareromâne[ti a fost [i este extrem deapreciat` de alia]ii [i parteneriino[tri”, a subliniat ministrulGabriel Oprea.

CONSTITUIREA BRIG~ZII DE INFORMA}II MILITAREÎN SUBORDINEA OPERA}IONAL~ A DIREC}IEI

GENERALE DE INFORMA}II A AP~R~RII

Român` îl sus]ine [i astfel, \n pla-nificarea [i desf`[urarea ac]iunilormilitare \n teatrele de opera]ii ve]ibeneficia de analiza, culegerea [i dise-minarea produselor de intelligence.S-a vorbit foarte mult despre curajuldovedit de trupele care au luat parteîn misiuni ale NATO. Trupeleromâne[ti au participat în misiuni,în Irak [i în Afganistan, timp de peste[apte ani al`turi de militarii ame-ricani. Poetul meu englez preferateste Shakespeare, iar într-una dinpiesele mele preferate, „Henric alV-lea”, exist` o replic` în care Henricspune: „Cel care-[i vars` sângeleal`turi de mine, este fratele meu” [i,în acest context, to]i îmi sunte]i fra]i.{i printre cei care au c`zut în teatrelede opera]ii sunt [i cei trei militari

din cadrul Direc]iei generale deinforma]ii a ap`r`rii. Ei nu [i-ausacrificat via]a pentru a ocupa alteteritorii [i nici în lupta pentruputere, ci doar în serviciul uneisingure idei, ideea de libertate.România trebuie s` fie mândr` derealiz`rile tuturor acestor unit`]i [isunt convins c`, prin constituireaacestei brig`zi, Armata Român` are[ansa de a-[i spori prestigiul în lume”.

La rândul s`u, directorul gene-ral al Direc]iei generale de informa]iia ap`r`rii, generalul-maior GheorgheSavu, a mul]umit conducerii statu-lui [i Ministerului Ap`r`rii Na]ionalepentru în]elegerea [i sprijinulacordate constant informa]iilorpentru ap`rare, constituirea mariiunit`]i fiind o consecin]` [i a acestuifapt, subliniind, totodat`, bunelerela]ii dezvoltate în timp deinforma]iile pentru ap`rare la nivelna]ional [i cu alia]ii NATO [i UE.

„De acum, cele trei batalioanede informa]ii militare vor ac]ionaîntrunit, p`strându-[i atribu]iile [imisiunile specifice. Se va eficientizaactivitatea de informa]ii pentruap`rare [i vor fi generate economiide resurse, iar constituirea mariiunit`]i nu solicit` eforturi finan-ciare suplimentare. Brigada bene-ficiaz` de elemente logistice, finan-ciare [i de comand`-control inte-grate [i unice. Brigada de informa]iimilitare va cre[te rolul ponderiiinforma]iilor pentru lupt` [i vapermite realizarea unui managemental carierei personalului de infor-ma]ii din Armata României. Pem`sura opera]ionaliz`rii [i dot`riitehnice, viitorul va demonstra c`Brigada de informa]ii militare esteo solu]ie de succes. Subordonândopera]ional Brigada de informa]ii,Direc]ia general` de informa]ii aap`r`rii va asigura coordonarea [ieliminarea redundan]elor în activi-t`]ile specifice. Va cre[te eficien]ainforma]iilor pentru ap`rare, infor-ma]iile ob]inute din toate sursele [iprin toate mijloacele la dispozi]iefiind prelucrate [i distribuite unitar

de c`tre DGIA”, asubliniat generalul-maior GheorgheSavu.

Cu prilejul consti-tuirii Brig`zii deinforma]ii militare,directorul Comu-nit`]ii de Informa]iia Statelor Unite aleAmericii, domnulJames R. Clapper, atransmis un mesaj,în care se arat`,printre altele: „Apre-ciem angajamentulpe care România l-af`cut în domeniulinforma]iilor prinînfiin]area acesteiunit`]i. Aceasta arat`c` ]ara dumnea-voastr` este angajat`în domeniul infor-

ma]iilor [i faptul c` analiza,culegerea [i diseminarea produselorde intelligence este mai eficient`atunci când se realizeaz` princoordonarea unitar` a eforturilor.Suntem recunosc`tori pentrucontribu]ia important` pe careaceast` unitate o reprezint` pentruNATO [i partenerii s`i. Suntconvins c` aceast` structur` dincadrul For]elor Armate Române vaavea realiz`ri remarcabile [i c` ve]icontinua s` constitui]i un exemplupentru vecinii [i alia]ii dumnea-voastr`“.

În cadrul activit`]ii de consti-tuire a Brig`zii de informa]iimilitare, militarii din compunereaDeta[amentului Special de Protec]ie[i Interven]ie, din subordineaDGIA, în cooperare cu ServiciulMedical Militar de Urgen]` alM.Ap.N. (SMMU), au prezentatexerci]ii demonstrative constând

în proceduri specifice de ac]iunedin aria de responsabilitate.

Înfiin]area brig`zii de infor-ma]ii militare a fost cuprins` înHot`rârea CSA} din 31.03.2010,privind Planul cadru pentrucontinuarea procesului de restruc-turare [i modernizare a armateiRomâniei, în anul 2010. În bazaacestei hot`râri a CSA}, pe1.09.2010, a intrat în vigoare statulde organizare al acestei mariunit`]i. Brigada nu înlocuie[tenicio structur` din cadrul DGIA,ci reune[te sub o comand` unic`trei batalioane existente deja:Batalionul HUMINT, BatalionulIMINT [i Batalionul R`zboielectronic [i SIGINT.

Înfiin]area Brig`zii, al c`reicomandant este colonelul Petric`-Lucian Foca, are ca scop condu-cerea unitar` a activit`]ii deinforma]ii militare la nivelulM.Ap.N., inclusiv a opera]iilor deinforma]ii pentru lupt`, [i aceastanu afecteaz` bugetul M.Ap.N.,deoarece structura [i dotareaacesteia sunt realizate pe struc-turile unor unit`]i existente dejaîn organigrama ministerului.Astfel, se va asigura o economieimportant` de resurse umane [ifinanciare prin optimizarea struc-turilor administrative care vor fiintegrate [i unice.

VVVVVineri, 10 septembrie, la sediul Ministerului ineri, 10 septembrie, la sediul Ministerului ineri, 10 septembrie, la sediul Ministerului ineri, 10 septembrie, la sediul Ministerului ineri, 10 septembrie, la sediul Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, s-aAp`r`rii Na]ionale, s-aAp`r`rii Na]ionale, s-aAp`r`rii Na]ionale, s-aAp`r`rii Na]ionale, s-adesf`[urat ceremonia de constituire a Brig`zii de informa]ii militare, maredesf`[urat ceremonia de constituire a Brig`zii de informa]ii militare, maredesf`[urat ceremonia de constituire a Brig`zii de informa]ii militare, maredesf`[urat ceremonia de constituire a Brig`zii de informa]ii militare, maredesf`[urat ceremonia de constituire a Brig`zii de informa]ii militare, mareunitate din subordinea opera]ional` a Direc]iei generale de informa]ii aunitate din subordinea opera]ional` a Direc]iei generale de informa]ii aunitate din subordinea opera]ional` a Direc]iei generale de informa]ii aunitate din subordinea opera]ional` a Direc]iei generale de informa]ii aunitate din subordinea opera]ional` a Direc]iei generale de informa]ii aap`r`rii (DGIA).ap`r`rii (DGIA).ap`r`rii (DGIA).ap`r`rii (DGIA).ap`r`rii (DGIA).

În cadrul ceremoniei, ministrul ap`r`rii na]ionale, Gabriel Oprea, aÎn cadrul ceremoniei, ministrul ap`r`rii na]ionale, Gabriel Oprea, aÎn cadrul ceremoniei, ministrul ap`r`rii na]ionale, Gabriel Oprea, aÎn cadrul ceremoniei, ministrul ap`r`rii na]ionale, Gabriel Oprea, aÎn cadrul ceremoniei, ministrul ap`r`rii na]ionale, Gabriel Oprea, aînmânat brig`zii Drapelul de Lupt`, iar militarii au depus Jur`mântul deînmânat brig`zii Drapelul de Lupt`, iar militarii au depus Jur`mântul deînmânat brig`zii Drapelul de Lupt`, iar militarii au depus Jur`mântul deînmânat brig`zii Drapelul de Lupt`, iar militarii au depus Jur`mântul deînmânat brig`zii Drapelul de Lupt`, iar militarii au depus Jur`mântul decredin]` fa]` de drapelul acestei mari unit`]i.credin]` fa]` de drapelul acestei mari unit`]i.credin]` fa]` de drapelul acestei mari unit`]i.credin]` fa]` de drapelul acestei mari unit`]i.credin]` fa]` de drapelul acestei mari unit`]i.

Ministrul ap`r`rii na]ionale amai ar`tat, cu acest prilej, c`asigurarea cu informa]ii multi-surs` în teatrul de opera]ii, prinprezen]a la fa]a locului a struc-turilor de tip HUMINT, SIGINT [iIMINT, într-o formul` integrat`,precum [i prin intermediul proprieistructuri de analiz`, a constituitnoutatea cu care Armata Românieia contribuit la eficientizarea ac]iu-nilor for]elor NATO în aceste teatre,iar rezultatele speciali[tilor no[trinu au întârziat s` apar`.

„Atât participarea noastr` înteatrele de opera]ii, cât [i colabo-rarea cu partenerii interna]ionali,îmi permit s` afirm cu toat`convingerea c` Armata Român`este un corp de elit`, care face cinste

]`rii. Meritele nu apar]in uneisingure persoane, ci unei întregiechipe, din care face]i partedumneavoastr`, cei care participa]ila acest eveniment, al`turi de al]izeci de mii de oameni competen]i [iserio[i, pentru care interesulna]ional este mai presus de orice. Încalitate de ministru al ap`r`riina]ionale v` mul]umesc pentrumunca dumneavoastr` [i pentrudevotamentul cu care reprezenta]iRomânia”, a subliniat ministrulGabriel Oprea.

În cadrul alocu]iunii rostite laceremonie, ambasadorul SUA laBucure[ti, domnul Mark Gitenstein,a ar`tat: „Prin integrarea tuturorcomponentelor de intelligence –HUMINT, IMINT, r`zboi electronic[i SIGINT - în cadrul unei singurebrig`zi, sunt convins c`, în felulacesta, s-a creat o for]` [i maiputernic` în efortul pe care Armata

În cei peste 150 deani de existen]`, activi-tatea de informa]ii mili-tare a avut o contribu]ieimportant` în promo-varea [i ap`rarea intere-selor statului român.

Dup` înfiin]area sa, înanul 1999, Direc]ia gene-ral` de informa]ii a ap`-r`rii (DGIA) a parcurs unamplu proces de trans-formare, adaptându-[ifor]ele [i misiunile lanoile caracteristici alemediului de securitate.Rezultatele acestui pro-ces s-au reflectat însuccesul structurilorHUMINT, IMINT [i SIGINTale DGIA, participante înteatrele de opera]ii dinAfganistan, Irak [i Bal-canii de Vest.

Misiunile îndepliniteau impus, ca o nece-sitate obiectiv`, consti-tuirea Brig`zii de infor-ma]ii militare, structur`integrat`, caracterizat`prin flexibilitate [i capa-citate ridicat` de reac]ie.

Trei militari din cadruldeta[amentelor de infor-ma]ii, sublocotenen]iipost-mortem Iosif-SilviuFogora[i, Mihail-AntonSamuil` [i Narcis {onei,[i-au sacrificat via]a subculorile drapelului na-]ional, în timpul exe-cut`rii unor misiuni detip HUMINT în teatrul deopera]ii din Afganistan.

Observatorul militarNr. 37 (15 - 21 septembrie 2010)

www.presamil.ro5INTERESUL GENERAL

LOCUIN}E ANL PENTRU TINERII MILITARIProiecte cu impact social

Ministerul Ap`r`rii Na]ionale continu`, înparteneriat cu Ministerul Dezvolt`rii Regionale[i Turismului, Proiectul na]ional de construirede locuin]e destinate tinerilor [i familiilor cuvenituri mici, precum [i personalului armatei, încare sunt angrenate [i autorit`]ile publice locale.

Decizia hot`râtoare privind ini]ierea [i deru-larea acestui program apar]ine ministrului ap`r`riina]ionale Gabriel Oprea, care s-a implicat, înc`de la preluarea mandatului ap`r`rii, în decembrie2009, în rezolvarea problemelor sociale [ilocative cu care se confrunt` personalul armatei.

Prin prisma func]iilor de]inute în adminis-tra]ia public`, ministrul Gabriel Oprea cunoa[teproblemele cu care se confrunt` autorit`]ile localeîn realizarea unor proiecte regionale sau locale,cu impact social [i de interes public, [i va sprijiniîntotdeauna, potrivit competen]elor, astfel deproiecte.

Ministrul ap`r`rii na]ionale sublinia, la 7septembrie a.c., c` trecerea acestor terenuri dinadministrarea ministerului în administrareaprim`riilor are la baz` analize efectuate despeciali[tii MApN, în care se eviden]iaz` foarteclar care sunt unit`]ile ce pot fi desfiin]ate saurelocate: „În ultimii 20 de ani nu a existat o astfelde evaluare sau un astfel de demers. A[a s-a ajunsîn situa]ia în care ne afl`m ast`zi, când un num`rfoarte mare de caz`rmi sunt situate practic îninima ora[elor. Am relocat sau am comasatcaz`rmi, iar spa]iul a fost transferat în adminis-trarea consiliilor locale. Armata nu pierde absolutnimic, ci dimpotriv` câ[tig`: pe de-o parte, lacapitolul logistic, printr-o relocare mai judicioas`a caz`rmilor, [i implicit a resurselor alocatementenan]ei, [i, pe de alt` parte, câ[tig` prinsprijinul pe care îl acord` cadrelor militare”.

În urma procesului de restructurare [iredimensionare a Armatei României, procesderulat dup` 1990, au rezultat, aproape în toatejude]ele, imobile excedentare, ca urmare areducerii efectivelor militare [i desfiin]`rii sauredisloc`rii unor unit`]i.

În toat` aceast` perioad`, pân` la preluareamandatului de c`tre actualul ministru al ap`r`riina]ionale, au existat numeroase solicit`ri detransfer al unor imobile (cl`diri sau terenuri) aflateîn proprietatea statului [i administrarea M.Ap.N.c`tre alte institu]ii publice sau autorit`]i locale,c`rora li s-a dat curs. În consecin]`, în ultimii 20de ani, respectiv în perioada 1.01.1990 –1.01.2010, din administrarea Ministerului Ap`r`riiNa]ionale, în administrarea autorit`]ilor publicelocale, s-au transmis 2.086.821,28 mp suprafa]`construit` [i 15.870,80 ha de teren. M.Ap.N. aprimit la schimb doar 322,00 mp suprafa]`construit` [i terenuri cu suprafa]a de 18,35 ha.

Majoritatea acestor transferuri s-au f`cut doarîn beneficiul autorit`]ilor publice locale, pentrurealizarea diferitelor obiective de investi]ii,armata primind în schimb doar 18 ha de terenpentru redislocarea unor unit`]i militare, f`r` abeneficia de locuin]e pentru militari, în con-di]iile în care la nivelul armatei se înregis-treaz` aproximativ 10.000 de cereri delocuin]e.

Peste 4.000 de locuin]epentru militari \n proiectele

ANL demarate

De la sfâr[itul anului 2009 [i pân` în prezent,Ministerul Ap`r`rii Na]ionale a transmis, înadministrarea autorit`]ilor publice locale, imobileformate din 49.822 mp suprafa]` construit` [i94,87 ha suprafa]` teren, [i va primi, înschimbul acestor transferuri, peste 4.000de unit`]i locative.

Pân` la aceast` dat`, au fost aprobate 5hot`râri de Guvern pentru construirea de locuin]eîn Bucure[ti, Bra[ov, Cluj Napoca, Pantelimon[i Lugoj.

În Bra[ov, în fosta cazarm` 714, proiectulANL prevede construirea a circa 400 de locuin]e,din care 120 de locuin]e vor revenipersonalului armatei din aceast`garnizoan`.

În Cluj Napoca, pe terenul fostei caz`rmi3192 Valea Gârb`ului, Consiliul Local alMunicipiului Cluj Napoca va realiza un ansamblude locuin]e în regim ANL, din care 40 la sut` -dar nu mai pu]in de 920 unit`]i locative -vor fi transmise în administrarea armateiîn beneficiul militarilor din jude]ul Cluj.

În Pantelimon, în fosta cazarm` 961, Con-siliul Local al ora[ului Pantelimon [i Consiliul Localal sectorului 2 vor lansa dou` proiecte de construirede locuin]e în regim ANL, din care, dup` finalizare,1.500 de locuin]e vor reveni personaluluiMinisterului Ap`r`rii Na]ionale.

consiliile jude]ene, în colaborare cu MinisterulDezvolt`rii Regionale [i Turismului, au demaratconstruirea de imobile destinate tinerilor [ipersonalului militar”.

600 de locuin]eîn Ansamblul reziden]ial

Dimitrie Pompeipentru angaja]ii din

For]ele AerieneS`pt`mâna trecut`, ministrul ap`r`rii

na]ionale Gabriel Oprea, împreun` cu ministruldezvolt`rii regionale [i turismului, Elena Udrea,[i cu primarul sectorului 2, Neculai On]anu, aparticipat la lansarea proiectului de construirede locuin]e pentru tineri, în regim ANL, pe

locuin]e construite prin programele A.N.L.,destinate închirierii, [i care pot primi reparti]iiîn cel mult 12 luni de la împlinirea acestei vârste.Locuin]ele pentru tineri destinate închirierii,realizate în condi]iile prezentei legi, fac obiectulpropriet`]ii private a statului [i sunt administrate,în conformitate cu prevederile legale în materieaflate în vigoare, de autorit`]ile administra]ieipublice locale ale unit`]ilor administrativ-teritoriale în care acestea sunt amplasate.

Repartizarea locuin]elor pentru tineridestinate închirierii, construite [i date înexploatare prin programele derulate de A.N.L.,se face dup` criterii stabilite [i adoptate deautorit`]ile administra]iei publice locale [i/saucentrale care preiau în administrare acestelocuin]e, cu avizul Ministerului Dezvolt`riiRegionale [i Turismului, pe baza unor criterii-cadru de acces la locuin]e [i, respectiv, deprioritate în repartizarea locuin]elor, aprobateprin hot`râre a Guvernului. Contractele deînchiriere se încheie pe o durat` de 5 ani de ladata repartiz`rii locuin]ei.

Potrivit art. 9 din lege, locuin]ele pentrutineri, destinate închirierii, se pot vinde titularilorcontractelor de închiriere, numai la solicitareaacestora, dup` expirarea a minimum 1 an deînchiriere neîntrerupt` c`tre acela[i titular [i/sau c`tre persoana în beneficiul c`reia s-a conti-nuat închirierea în condi]iile legii, f`r` ca vânzareas` fie condi]ionat` de vârsta solicitantului.

Pentru anul 2010, ANL a fixat o serie depre]uri standard, care reprezint` valoarea actual`de înlocuire pentru 1.946 de locuin]e construitede ANL în toat` ]ara. Astfel, chiria[ii vor puteacump`ra o garsonier` cu o suprafa]` de 40-50 metri p`tra]i cu mai pu]in de 19.140euro, un apartament de dou` camere, cuo suprafa]` de 57-58 metri p`tra]i, cu osum` mai mic` de 26.950 euro. Pentruun apartament de trei camere, în suprafa]`de 67-70 metri p`tra]i, chiria[ii ANL vorpl`ti mai pu]in de 36.014 euro.

Proceduri clare privindtransferul imobilelor

administrate de MApN

Ministerul Ap`r`rii Na]ionale sprijin`autorit`]ile publice locale atât din Bucure[ti, cât[i din ]ar`, pentru realizarea unor proiecte dedezvoltare, punând la dispozi]ie imobiledezafectate (cl`diri [i terenuri), în care M.Ap.N.nu mai desf`[oar` activit`]i, potrivit nevoilorproprii cuprinse în Strategia de transformare aarmatei.

Orice solicitare de la autorit`]ile adminis-tra]iei publice locale, de transfer al unor caz`rmidezafectate, aflate în administrarea ministerului,se analizeaz` în comisiile de specialitate dinM.Ap.N. [i din Statul Major General. Ulterior, înbaza deciziei acestor comisii, dac` avizul estepozitiv, se comunic` autorit`]ilor locale s` emit`hot`râri ale consiliilor locale, cu precizareaobiectivelor ce urmeaz` a fi realizate în imobilelepuse la dispozi]ie [i care vor face obiectultransferului.

Dup` adoptarea hot`rârilor consiliilor locale,M.Ap.N. înainteaz` Executivului proiecte dehot`râre de Guvern, înso]ite de note defundamentare, pentru a se realiza transferulconform Legii nr. 213/1998 privind proprietateapublic` [i regimul juridic al acesteia.

În situa]iile în care autorit`]ile locale au învedere realizarea unor proiecte de infrastructur`,altele decât programele de construire delocuin]e, cum ar fi, de exemplu, cazul [oseleide centur` a municipiului Zal`u sau modernizareaAeroportului Interna]ional Ia[i, unit`]ilor militarecare func]ionau în loca]iile solicitate li se vaasigura la schimb, prin grija [i pe cheltuialaautorit`]ilor locale, alte imobile dotate [i utilatecorespunz`tor destina]iei ini]iale, conformcerin]elor formulate de M.Ap.N.

În Lugoj, pe o parte din cazarma 1252,Consiliul Local al municipiului Lugoj va realizalocuin]e în regim ANL, din care 55 de unit`]ilocative vor reveni personalului M.Ap.N.

Sunt, de asemenea, în curs de elaborareproiecte împreun` cu autorit`]ile publice locale,convenite la nivelul conducerii ministerului,pentru localit`]ile în care sunt identificate imobilesau p`r]i din imobile disponibile, condi]ionat derealizarea unor programe de locuin]e ANL încolaborare cu Ministerul Dezvolt`rii Regionale[i Turismului, pentru un num`r de 22 loca]ii(Satu Mare, Zal`u, {imleul Silvaniei, Arad,Lipova, Timi[oara, Târgu Jiu, Bistri]a, TârguMure[, Alba Iulia, Piatra Neam], Ia[i, SfântuGheorghe, Gala]i, Buz`u, Br`ila, Târgovi[te,N`vodari, Ovidiu, Costine[ti, Râmnicu S`rat,Mihail Kog`lniceanu).

În fiecare dintre aceste situa]ii, conducereaMinisterului Ap`r`rii Na]ionale a urm`ritca, prin sprijinul acordat autorit`]ilor locale,s` fie rezolvate - pe baza acordurilorîncheiate - [i problemele reale ale tinerilor,ale persoanelor cu venituri mici, cu copiisau f`r` locuin]e, dar [i ale militarilor dinaceste garnizoane, care ]in de asigurareacondi]iilor de locuit sau de munc`, astfelîncât de un procent din num`rul locuin]elorrealizate prin programe ANL, cuprins între20 [i 40 %, s` beneficieze tinerii militari.

Referindu-se la importan]a realiz`rii acestuiproiect na]ional de locuin]e construite în regimANL, de care s` beneficieze [i tinerii militari,ministrul Gabriel Oprea declara: „MinisterulAp`r`rii Na]ionale continu` proiectul na]ional decolaborare cu administra]iile publice locale pentruconstruirea de locuin]e pentru tineri [i pentrucadrele militare. Deja în mai multe jude]e ale]`rii au fost demarate astfel de programe, în careministerul a cedat administrarea unor terenuriaflate în circuitul militar, iar prim`riile sau

terenul situat în strada Fabrica de Glucoz` nr. 2-4, din sectorul 2 al Municipiului Bucure[ti.

Pentru derularea acestui proiect – Ansamblulreziden]ial Dimitrie Pompei, Ministerul Ap`r`riiNa]ionale a transmis, prin H.G. nr. 714/2010,din domeniul public al statului [i administrareaM.Ap.N. în administrarea Consiliului Local alsectorului 2, o parte din terenul caz`rmii 429Pipera, în suprafa]` de 4,53 ha. Partea de terentransferat` se utilizeaz` în scopul sistematiz`riizonei, respectiv pentru construirea, în maximum3 ani de la preluare, de locuin]e [i func]iunicomplementare spa]iilor de locuit, prin progra-me derulate de Agen]ia Na]ional` pentruLocuin]e, potrivit legisla]iei în vigoare.

Proiectul prevede construirea unui num`rtotal de 1.500 de locuin]e. Dintre acestea, dup`finalizarea proiectului de c`tre Agen]ia Na]ional`de Locuin]e, 40% - dar nu mai pu]in de 600unit`]i locative - sunt destinate angaja]ilorStatului Major al For]elor Aeriene (cadremilitare, personal civil, solda]i [i grada]ivoluntari), 5% vor reveni angaja]ilorMinisterului Administra]iei [i Internelor [i5% personalului din Serviciul Român deInforma]ii.

Proiectul imobiliar va fi demarat în martie2011, cu termen de finalizare martie 2012, pre]ulestimat de speciali[tii Agen]iei Na]ionale pentruLocuin]e fiind de 341 de euro/mp, f`r` TVA.

Cine poate beneficiade locuin]e în regim ANL

Organizarea [i func]ionarea Agen]iei Na-]ionale pentru Locuin]e (ANL) este reglementat`de Legea nr. 152/1998, cu modific`rile [i com-plet`rile ulterioare.

Potrivit art. 8 din lege, beneficiaz` de acestelocuin]e tinerii în vârst` de pân` la 35 de ani ladata depunerii cererii pentru repartizarea unei

Observatorul militarNr. 37 (15 - 21 septembrie 2010)www.presamil.ro

6 FOTOREPORTAJ

A ÎNCEPUT MESAJUL MINISTRULUI AP~R~RII NA}IONALE, GABRIEL OPREA,CU OCAZIA DESCHIDERII ANULUI {COLAR/UNIVERSITAR 2010-2011

ÎN INSTITU}IILE MILITARE DE ÎNV~}~MÂNT

{COALA TREBUIE S~ FORMEZE OAMENIMATURI, RESPONSABILI {I EFICIEN}I

Deschiderea anului de înv`]`mânt este, defiecare dat`, un moment festiv [i emo]ionant, atâtpentru cei care se avânt` pe drumul cunoa[teriitainelor aflate între filele c`r]ilor, cât [i pentru ceih`r`zi]i s` le îndrume cu pasiune [i pricepere pa[ii.

Anul [colar/universitar 2010-2011, în institu]iilemilitare de înv`]`mânt, se înscrie, prin obiective,poten]ial [i finalitate, în ecua]ia perpetu` a deveniriinoastre, catalizând energiile tuturor celor care urc`,ambi]io[i, treptele împlinirii aspira]iilor profesionale[i personale.

Educa]ia primit` în [coal` este cheia form`riipersonalit`]ilor de mâine, esen]ial` atât în construireacaracterelor puternice, cât [i a abilit`]ilor de a lucracu succes în echip`. Educa]ia [i formarea profesional`înseamn` un efort [i o datorie pentru fiecare în parte,fie c` suntem elevi, studen]i, cursan]i sau dasc`li.

{coala, aflat` într-o continu` evolu]ie, trebuie s` formeze oameni maturi, responsabili [ieficien]i într-un sistem de valori puternic, care s` r`spund` standardelor impuse de actualulstatut al României, de ]ar` membr` a Alian]ei Nord-Atlantice [i a Uniunii Europene.

De-a lungul timpului, înv`]`mântul militar a dat for]elor armate [i na]iunii româneoameni cu înalt` calificare profesional`, forma]i în spiritul valorilor na]ionale [i universale.Sunt convins c` aceast` caracteristic` va reprezenta [i în viitor un element de continuitateîn proiectarea [i desf`[urarea procesului educa]ional din institu]iile militare de înv`]`mânt.

Doamnelor [i domnilor profesori [i instructori militari,Educa]ia este primul pilon, care permite ap`r`rii [i sectorului de securitate na]ional`

s` se adapteze permanent pentru a r`spunde noilor provoc`ri. Avem nevoie de unînv`]`mânt militar de calitate, ceea ce presupune deplina compatibilizare a programelorde înv`]`mânt cu cele ale ]`rilor membre ale NATO [i UE.

Armata României v-a încredin]at rolul important [i nobila misiune de a modelapersonalit`]i puternice, de a cultiva elevilor, studen]ilor [i cursan]ilor militari spiritul der`spundere pentru propria preg`tire la standarde ridicate.

Folosi]i cu încredere [i responsabilitate arsenalul pedagogiei [i psihologiei moderne,adapta]i permanent resursele educa]ionale la situa]iile de înv`]are, fi]i creativi pentru acultiva la elevi, studen]i [i cursan]i independen]a, curajul [i responsabilitatea studiului!

Doamnelor [i domnilor ofi]eri-studen]i, studen]i, cursan]i [i elevi,A]i optat pentru o carier` onorant` care v` oblig` s` fi]i bine preg`ti]i, s` ave]i

cuno[tin]e solide [i s` deveni]i lideri întreprinz`tori, dispu[i s` v` asuma]i riscuri [iresponsabilit`]i, dar [i s` în]elege]i rolul r`zboiului, folosirea corespunz`toare a for]eiarmate [i s` accepta]i unele priva]iuni [i renun]`ri specifice organiza]iei militare.

Pentru a v` putea îndeplini misiunile la nivelul standardelor de performan]` impusede obiectivele militare de înv`]`mânt [i a v` asigura realizarea propriei deveniri, potrivita[tept`rilor [i traseului de carier` ce vi l-a]i asumat, ave]i sus]inerea unor dasc`li care[i-au probat valoarea în timp.

Îmbina]i seriozitatea [i inteligen]a cu energia [i curajul specifice tinere]ii pentru adeveni cei mai buni!

Domnilor amirali [i generali,Doamnelor [i domnilor ofi]eri, mai[tri militari [i subofi]eri,Doamnelor [i domnilor profesori [i instructori militari, ofi]eri-studen]i,

studen]i, cursan]i [i elevi,Dorim s` avem tineri bine preg`ti]i, capabili s` r`spund` noilor genuri de provoc`ri

din mediul de securitate. De aceea este nevoie ca noi, în primul rând, s` trat`m cu ceamai mare responsabilitate aspectul educa]iei lor.

În prezent, înv`]`mântul militar românesc trece printr-un proces de transformare,având ca obiectiv fundamental realizarea unui sistem integrat de înv`]`mânt suplu, eficient[i economic, în concordan]` cu necesarul de formare [i dezvoltare profesional` a personaluluiArmatei României, potrivit nevoilor opera]ionale ale acesteia, compatibil [i deplin integrat înînv`]`mântul civil na]ional [i în cel din spa]iul euroatlantic, concomitent cu promovarea [idezvoltarea valorilor [i tradi]iilor Armatei României.

Ministerul Ap`r`rii Na]ionale este preocupat permanent de edificarea unui înv`]`mântmilitar modern, prospectiv, flexibil [i deschis, adecvat procesului de transformare [imodernizare a Armatei României, cerin]elor economiei de pia]` [i op]iunilor individualede autorealizare ale elevilor/studen]ilor/cursan]ilor. Aceasta presupune realizarea unuimanagement performant la nivelul înv`]`mântului militar, proiectarea curriculeieduca]ionale într-o concep]ie unitar`, profesionalizarea carierei didactice [i manageriale.

Apreciez rezultatele ob]inute pân` în prezent [i v` asigur de sprijinul meu pentrucontinuarea proiectelor ini]iate în modernizarea înv`]`mântului militar, prin cre[tereacalit`]ii actului educa]ional, astfel încât absolven]ii s` fie cât mai bine preg`ti]i, capabilis` r`spund` cu eficien]` [i competen]` cerin]elor unit`]ilor în care vor fi încadra]i [i s`ac]ioneze cu profesionalism în situa]ii multiple [i complexe pe care le vor avea de înfruntatîn cariera militar`, inclusiv în misiunile din teatrele de opera]ii externe.

Îmi exprim convingerea c`, prin munc`, pasiune [i seriozitate, ve]i transpune în faptobiectivul ambi]ios al înv`]`mântului militar de a oferi Armatei României resursa cea maivaloroas` – militari bine preg`ti]i [i motiva]i.

Doresc, la începutul acestui an de înv`]`mânt, mult succes tuturor elevilor, studen]ilor,cursan]ilor [i profesorilor, mult` s`n`tate [i satisfac]ii depline, putere de munc` [iperforman]e. Pentru cei care p`[esc acum pe b`ncile [colii, v` doresc un start reu[it înnoul an de înv`]`mânt militar, iar la momentul bilan]ului s` da]i motive de mândriefamiliilor [i dasc`lilor care v-au îndrumat!

A[a s` ne ajute Dumnezeu!

La ceremoniile de deschidere a anului [colar au fostLa ceremoniile de deschidere a anului [colar au fostLa ceremoniile de deschidere a anului [colar au fostLa ceremoniile de deschidere a anului [colar au fostLa ceremoniile de deschidere a anului [colar au fostprezen]i, la Colegiul Militar Liceal „Mihai Vprezen]i, la Colegiul Militar Liceal „Mihai Vprezen]i, la Colegiul Militar Liceal „Mihai Vprezen]i, la Colegiul Militar Liceal „Mihai Vprezen]i, la Colegiul Militar Liceal „Mihai Viteazul" din iteazul" din iteazul" din iteazul" din iteazul" din AlbaAlbaAlbaAlbaAlbaIulia, Viorel Oancea, secretar de stat pentru politica de ap`rareIulia, Viorel Oancea, secretar de stat pentru politica de ap`rareIulia, Viorel Oancea, secretar de stat pentru politica de ap`rareIulia, Viorel Oancea, secretar de stat pentru politica de ap`rareIulia, Viorel Oancea, secretar de stat pentru politica de ap`rare[i planificare, la Colegiul Militar Liceal „Dimitrie Cantemir"[i planificare, la Colegiul Militar Liceal „Dimitrie Cantemir"[i planificare, la Colegiul Militar Liceal „Dimitrie Cantemir"[i planificare, la Colegiul Militar Liceal „Dimitrie Cantemir"[i planificare, la Colegiul Militar Liceal „Dimitrie Cantemir"din Breaza, Mihaidin Breaza, Mihaidin Breaza, Mihaidin Breaza, Mihaidin Breaza, Mihailllll V V V V Vasile-Ozunu, secretar de stat pentru rela]iaasile-Ozunu, secretar de stat pentru rela]iaasile-Ozunu, secretar de stat pentru rela]iaasile-Ozunu, secretar de stat pentru rela]iaasile-Ozunu, secretar de stat pentru rela]iacu Parlamentul, informare pucu Parlamentul, informare pucu Parlamentul, informare pucu Parlamentul, informare pucu Parlamentul, informare public` [i cre[terea calit`]ii vie]iiblic` [i cre[terea calit`]ii vie]iiblic` [i cre[terea calit`]ii vie]iiblic` [i cre[terea calit`]ii vie]iiblic` [i cre[terea calit`]ii vie]iipersonalului, [i la Colegiul Militar Liceal „{tefan cel Mare",personalului, [i la Colegiul Militar Liceal „{tefan cel Mare",personalului, [i la Colegiul Militar Liceal „{tefan cel Mare",personalului, [i la Colegiul Militar Liceal „{tefan cel Mare",personalului, [i la Colegiul Militar Liceal „{tefan cel Mare",din Câmpulung Moldovenesc, amiralul drdin Câmpulung Moldovenesc, amiralul drdin Câmpulung Moldovenesc, amiralul drdin Câmpulung Moldovenesc, amiralul drdin Câmpulung Moldovenesc, amiralul dr. Gheorghe Marin,. Gheorghe Marin,. Gheorghe Marin,. Gheorghe Marin,. Gheorghe Marin,[eful Statului Major General.[eful Statului Major General.[eful Statului Major General.[eful Statului Major General.[eful Statului Major General.

Observatorul militarNr. 37 (15 - 21 septembrie 2010)

www.presamil.ro7FOTOREPORTAJ

{COALA!

Bobocii cantemiri[ti privesc cuBobocii cantemiri[ti privesc cuBobocii cantemiri[ti privesc cuBobocii cantemiri[ti privesc cuBobocii cantemiri[ti privesc cu\ncredere viitorul lor\ncredere viitorul lor\ncredere viitorul lor\ncredere viitorul lor\ncredere viitorul lor. Optimismul. Optimismul. Optimismul. Optimismul. Optimismuleste cuv#ntul de ordine la \nceputeste cuv#ntul de ordine la \nceputeste cuv#ntul de ordine la \nceputeste cuv#ntul de ordine la \nceputeste cuv#ntul de ordine la \nceputde an [colarde an [colarde an [colarde an [colarde an [colar.....

Toamna este anotimpul cares-a identificat, prin excelen]`,cu redeschiderea [colilor. La

jum`tatea lunii septembrie,copii frumos îmbr`ca]i,

înso]i]i de p`rin]i, cei maimici, sau zburdând în voie,

cei din clasele mai mari,purtând buchete de flori, se

îndreapt` c`tre [colile încare se vor des`vâr[i, subîndrumarea dasc`lilor lor.

Ceremoniile desf`[urate lacolegiile militare liceale au

stat sub semnul acestuiinaugural care î[i are, de

fiecare dat`, originalitatea,prospe]imea [i, în egal`

m`sur`, chiar dac` ar puteas` par` paradoxal, tradi]ia

sa. Pentru c` fiecare pas încariera militar`, pe care

bobocii de ast`zi, îmbr`ca]ideja în uniforma albastr` cu

lampas, îl vor face, se vaîntemeia pe o tradi]ie din

care î[i vor trage sevadevenirii. (F. {.)

Foto: Petric` AIOANEI,Darius DURIGA

[i Nicolae MILEA

În mesajul adresat elevilor Colegiul MilitarÎn mesajul adresat elevilor Colegiul MilitarÎn mesajul adresat elevilor Colegiul MilitarÎn mesajul adresat elevilor Colegiul MilitarÎn mesajul adresat elevilor Colegiul MilitarLiceal „{tefan cel Mare", [eful Statului MajorLiceal „{tefan cel Mare", [eful Statului MajorLiceal „{tefan cel Mare", [eful Statului MajorLiceal „{tefan cel Mare", [eful Statului MajorLiceal „{tefan cel Mare", [eful Statului MajorGeneral, amiralul drGeneral, amiralul drGeneral, amiralul drGeneral, amiralul drGeneral, amiralul dr. Gheorghe Marin, le-a urat. Gheorghe Marin, le-a urat. Gheorghe Marin, le-a urat. Gheorghe Marin, le-a urat. Gheorghe Marin, le-a uratsucces în noul an [colar: „Ave]i în fa]asucces în noul an [colar: „Ave]i în fa]asucces în noul an [colar: „Ave]i în fa]asucces în noul an [colar: „Ave]i în fa]asucces în noul an [colar: „Ave]i în fa]adumneavoastr` un urcu[ care v` va solicitadumneavoastr` un urcu[ care v` va solicitadumneavoastr` un urcu[ care v` va solicitadumneavoastr` un urcu[ care v` va solicitadumneavoastr` un urcu[ care v` va solicitadin plin capacit`]i le f izice, psihice [idin plin capacit`]i le f izice, psihice [idin plin capacit`]i le f izice, psihice [idin plin capacit`]i le f izice, psihice [idin plin capacit`]i le f izice, psihice [iintelectuale, [i care, prin efort asiduu [i voin]aintelectuale, [i care, prin efort asiduu [i voin]aintelectuale, [i care, prin efort asiduu [i voin]aintelectuale, [i care, prin efort asiduu [i voin]aintelectuale, [i care, prin efort asiduu [i voin]ade a învinge, poate deveni ascensiune. Vde a învinge, poate deveni ascensiune. Vde a învinge, poate deveni ascensiune. Vde a învinge, poate deveni ascensiune. Vde a învinge, poate deveni ascensiune. Ve]ie]ie]ie]ie]ibeneficia, pentru aceasta, de ajutorul calificatbeneficia, pentru aceasta, de ajutorul calificatbeneficia, pentru aceasta, de ajutorul calificatbeneficia, pentru aceasta, de ajutorul calificatbeneficia, pentru aceasta, de ajutorul calificat[i p`rintesc al unor dasc`li renumi]i pentru[i p`rintesc al unor dasc`li renumi]i pentru[i p`rintesc al unor dasc`li renumi]i pentru[i p`rintesc al unor dasc`li renumi]i pentru[i p`rintesc al unor dasc`li renumi]i pentrucapacitatea profesional` [i d`ruirea cu carecapacitatea profesional` [i d`ruirea cu carecapacitatea profesional` [i d`ruirea cu carecapacitatea profesional` [i d`ruirea cu carecapacitatea profesional` [i d`ruirea cu careau contribuit decisiv la formarea unor oameniau contribuit decisiv la formarea unor oameniau contribuit decisiv la formarea unor oameniau contribuit decisiv la formarea unor oameniau contribuit decisiv la formarea unor oamenide valoare ai armatei, a unor caracterede valoare ai armatei, a unor caracterede valoare ai armatei, a unor caracterede valoare ai armatei, a unor caracterede valoare ai armatei, a unor caracterenealterate de trecerea timpului sau anealterate de trecerea timpului sau anealterate de trecerea timpului sau anealterate de trecerea timpului sau anealterate de trecerea timpului sau avicisitudinilor istoriei."vicisitudinilor istoriei."vicisitudinilor istoriei."vicisitudinilor istoriei."vicisitudinilor istoriei."

Lorena Lorena Lorena Lorena Lorena Adelina Ni]` a intrat prima la Colegiul Militar Liceal „DimitrieAdelina Ni]` a intrat prima la Colegiul Militar Liceal „DimitrieAdelina Ni]` a intrat prima la Colegiul Militar Liceal „DimitrieAdelina Ni]` a intrat prima la Colegiul Militar Liceal „DimitrieAdelina Ni]` a intrat prima la Colegiul Militar Liceal „DimitrieCantemir" din Breaza, cu media 9,98. Este pasionat` de matematic`, materiaCantemir" din Breaza, cu media 9,98. Este pasionat` de matematic`, materiaCantemir" din Breaza, cu media 9,98. Este pasionat` de matematic`, materiaCantemir" din Breaza, cu media 9,98. Este pasionat` de matematic`, materiaCantemir" din Breaza, cu media 9,98. Este pasionat` de matematic`, materiaei preferat`, îi plac uniforma [i disciplina militar` [i este convins` c` se vaei preferat`, îi plac uniforma [i disciplina militar` [i este convins` c` se vaei preferat`, îi plac uniforma [i disciplina militar` [i este convins` c` se vaei preferat`, îi plac uniforma [i disciplina militar` [i este convins` c` se vaei preferat`, îi plac uniforma [i disciplina militar` [i este convins` c` se vaadapta rapid la cerin]ele Colegiului pentru care a optat f`r` s` ezite.adapta rapid la cerin]ele Colegiului pentru care a optat f`r` s` ezite.adapta rapid la cerin]ele Colegiului pentru care a optat f`r` s` ezite.adapta rapid la cerin]ele Colegiului pentru care a optat f`r` s` ezite.adapta rapid la cerin]ele Colegiului pentru care a optat f`r` s` ezite.

Elevii din clasa a IX-a de la ColegiulElevii din clasa a IX-a de la ColegiulElevii din clasa a IX-a de la ColegiulElevii din clasa a IX-a de la ColegiulElevii din clasa a IX-a de la ColegiulMil itar Liceal din Breaza rostescMilitar Liceal din Breaza rostescMilitar Liceal din Breaza rostescMilitar Liceal din Breaza rostescMilitar Liceal din Breaza rostescleg`mântul elevului: „Eu, elevul..., m`leg`mântul elevului: „Eu, elevul..., m`leg`mântul elevului: „Eu, elevul..., m`leg`mântul elevului: „Eu, elevul..., m`leg`mântul elevului: „Eu, elevul..., m`leg s` înv`] carte, s`-mi o]elesc bra]ulleg s` înv`] carte, s`-mi o]elesc bra]ulleg s` înv`] carte, s`-mi o]elesc bra]ulleg s` înv`] carte, s`-mi o]elesc bra]ulleg s` înv`] carte, s`-mi o]elesc bra]ul[i inima spre a sluji cu destoinicie[i inima spre a sluji cu destoinicie[i inima spre a sluji cu destoinicie[i inima spre a sluji cu destoinicie[i inima spre a sluji cu destoiniciePatria [i Patria [i Patria [i Patria [i Patria [i Armata României. Armata României. Armata României. Armata României. Armata României. A[a s`-miA[a s`-miA[a s`-miA[a s`-miA[a s`-miajute Dumnezeu!"ajute Dumnezeu!"ajute Dumnezeu!"ajute Dumnezeu!"ajute Dumnezeu!"

Observatorul militarNr. 37 (15 - 21 septembrie 2010)www.presamil.ro

8 LINIA ÎNT~I

Colonelul Tudoric` PETRACHE,reprezentantul na]ional \n Comandamentul ISAF, Afganistan:

MILITARII ROMÂNI SE AFL~ ACOLO UNDESE IAU DECIZII IMPORTANTE PENTRU

MISIUNEA NATO DIN AFGANISTAN

Domnule colonel, sunte]ireprezentant na]ional \n Coman-damentul ISAF. Ce semnifica]iiincumb` aceast` pozi]ie în teatrulde opera]ii din Afganistan?

– În primul rând, reprezint mili-tarii români participan]i la misiune [i,în al doilea rând, facilitez leg`turadintre comandantul misiunii, gene-ralul american David Petraeus [iautorit`]ile militare române, respectiv[eful Statului Major General.

Aceast` pozi]ie m` onoreaz` [i îmiofer` oportunit`]i multiple de arela]iona atât cu reprezentan]ii ]`rilorNATO, la nivel strategic (ISAF HQ),[i operativ (IJC/ISAF JOINTCommand, NTM-A/NATO TrainingMission-Afghanistan, ISAF SOF/Special Operations), cât [i cu repre-zentan]ii comunit`]ii interna]ionale, cuorganiza]ii interna]ionale guvernamen-tale [i nonguvernamentale. De ase-menea, o alt` oportunitate cu implicare

De[i era duminic` [i o parte dintre militariexecutau misiuni în aria de responsabilitate, înl`ca[ul sfânt s-au adunat mul]i militari pentru aasculta Sfânta Liturghie, pentru a se ruga [i aaprinde o lumânare în s`n`tatea [i spre binelecelor dragi, cât [i pentru amintirea celor trecu]i înve[nicie.

Dup` oficierea slujbei religioase, am avut odiscu]ie cu preotul militar al Batalionului 812Infanterie {oimii Carpa]ilor, care a avutamabilitatea s` ne r`spund` la câteva întreb`ri:

Sunte]i la prima misiune în teatrul deopera]ii Afganistan. Cu ce difer` asisten]areligioas` din teatrul de opera]ii fa]` de ceeace face]i \n ]ar` \n mod obi[nuit?

– Dac` acas`, în ]ar`, civilii [i militariicredincio[i vin sau nu vin, în mod regulat labiseric`, aici lucrurile se schimb` foarte mult.Preotul devine un personaj mai important decâtacas`, pentru c` slujba este un moment care

BISERICA ÎI APROPIE SPIRITUALPE MILITARI DE CAS~

aduce aminte de cas`, biserica de aici seam`n`cu cea de acas` [i, astfel, participarea la slujb` îiface pe credincio[i s` se simt` suflete[te acas`.Niciuna din plec`rilecolegilor no[tri înmisiune nu se face f`r`ca preotul s` fieprezent [i s` binecu-vânteze militarii, careies din baz` în aria deresponsabilitate [ilucrul acesta îi face s`fie mai încrez`tori c`Dumnezeu îi va ap`ra,îi va p`zi de toate relelecare s-ar putea în-tâmpla [i se vor în-toarce cu bine în baz`.

De[i militariiromâni au misiuni

zilnice, sunt prezen]i în mare num`r, nunumai duminica, cât [i în celelalte zile lal`ca[ul sfânt.

– Într-adev`r, în fiecare sear`, pentru c`facem rug`ciunea de sear` la ora 20.00, [i înfiecare duminic` [i în zilele de s`rb`torireligioase, biserica este mult mai plin` decât m-a[ fi a[teptat. {i asta o pun pe seama credin]eipe care o au oamenii de aici. Colegii no[tri,militarii, o au deja de acas`, dar de ce s` nurecunoa[tem, aceasta este amplificat` [i dincauza pericolului care pânde[te la tot pasul.Dumnezeu este cel care îi ajut` [i-i c`l`uze[tepe colegii no[tri care ies în misiuni, s` plece [is` se întoarc` în baz` s`n`to[i [i cu bine [i,bineîn]eles, la sfâr[itul misiunii când ne vomîntoarce în ]ar`.

Afganistan În s`pt`mâna care a trecut [i în

s`pt`mâna care urmeaz`, au fost [i vor ficâteva repere religioase importante.

– Duminica trecut` am avut T`ierea capuluiSfântului Ioan Botez`torul, s`rb`toare important`în calendarul ortodox cre[tin, am avut apoi pe 1septembrie, începutul anului bisericesc, l-ams`rb`torit pe Sf. Prooroc Zaharia, tat`l Sf. IoanBotez`torul, iar pe 8 septembrie am s`rb`toritNa[terea Maicii Domnului, Sfânta Maria Mic` cumse zice în popor. Despre s`pt`mâna care tocmais-a încheiat, am putea zice c` este o trecere de laanul bisericesc vechi la cel nou, este un nouînceput al cre[tinilor ortodoc[i a[a cum Sf.Botez`tor Ioan a f`cut trecerea de la VechiulTestament la Noul Testament.

Ce mesaj transmite]i familiilormilitarilor români [i celor dragi din ]ar`?

– Dup` câte am v`zut aici [i dup` cum amapucat s`-i cunosc pe colegii cu care sunt înmisiune, vreau s` le spun celor din ]ar` c` nerug`m cu toat` credin]a pe care o putem avea cas` ne întoarcem cu bine acas`, s` ne îndeplinimmisiunea cât se poate mai bine [i, cu ajutorul luiDumnezeu, toate cele rânduite s` le facem a[acum trebuie. S` v` dea Dumnezeu s`n`tate [iputere de a mai face lucruri bune pentru armatanoastr`!

Am ie[it din l`ca[ul sfânt mai cura]i, mailini[ti]i [i cu mai mult` lumin` în suflet, citindu-seîn ochii fiec`ruia bucuria credin]ei, drept`]ii [iadev`rului.

Maior Florin AP~F~IANFoto: maistru militar Radu MURE{AN

Duminica trecut` a avut loc la biserica din FOB LagmanDuminica trecut` a avut loc la biserica din FOB LagmanDuminica trecut` a avut loc la biserica din FOB LagmanDuminica trecut` a avut loc la biserica din FOB LagmanDuminica trecut` a avut loc la biserica din FOB Lagmanoficierea slujbei religioase de preotul militar al Batalionului 812oficierea slujbei religioase de preotul militar al Batalionului 812oficierea slujbei religioase de preotul militar al Batalionului 812oficierea slujbei religioase de preotul militar al Batalionului 812oficierea slujbei religioase de preotul militar al Batalionului 812Infanterie Infanterie Infanterie Infanterie Infanterie {oimii Carpa]ilor{oimii Carpa]ilor{oimii Carpa]ilor{oimii Carpa]ilor{oimii Carpa]ilor, maior preot Nicolae Ion ILINCA., maior preot Nicolae Ion ILINCA., maior preot Nicolae Ion ILINCA., maior preot Nicolae Ion ILINCA., maior preot Nicolae Ion ILINCA.

C`pitan Eftemie DECONESCUElementul Na]ional de Sprijin, Afganistan

În timpul cercet`rilorpsihologice pe care le-am

desf`[urat la diferitele structuriromâne[ti dislocate în Afganistan,

c`rora Elementul Na]ional deSprijin le asigur` suport logistic,

am avut oportunitatea de acunoa[te [i militarii din cadrul

personalului de stat major, desprecare s-a spus [i s-a scris mai

pu]in. Datorit` specificuluiactivit`]ilor pe care le îndeplinesc,

a[ putea spune c` aceast`categorie de personal se num`r`în mod sigur printre ambasadorii

care reprezint` cu onoare [imândrie România [i for]ele

sale armate \n acest teatru deopera]ii. Am considerat întâlnirea

mea cu ace[tia un bun prilejpentru a le surprinde eforturile

depuse în misiunile deloc u[oare\ncredin]ate \n Afganistan. L-am

întâlnit în Comandamentul ISAF –Aria de responsabilitate Kabul

(HQ ISAF - AoR KABUL) pecolonelul Tudoric` Petrache,

reprezentantul na]ional \nComandamentul ISAF, cel care

coordoneaz` activitateapersonalului de stat major din

aceast` zon` de opera]ii [i care aavut amabilitatea de a-mi dezv`lui

câteva aspecte specifice munciiacestuia [i colegilor s`i.

total` pentru mine, o reprezint`parteneriatul strategic cu oficialit`]ileafgane din cadrul MinisteruluiAp`r`rii, Ministerului de Interne [iDepartamentul de Securitate. Posi-bilitatea de a sta fa]` în fa]` cu [efulde stat major al armatei afgane, cucel al Ministerului de Interne [ireprezentan]i ai Departamentului desecuritate este prilejul excelent caremi se ofer` pentru a face cunoscut`contribu]ia armatei române la misiu-nea ISAF. Toate aceste personalit`]iafgane în]eleg perfect sacrificiile [ieforturile pe care România, al`turide alte state, le face pentru asigura-rea libert`]ii poporului afgan, pentruimplementarea programelor deguvernare [i dezvoltare, eradicareacorup]iei [i instituirea unui sistemjuridic eficient [i pragmatic.

S`rb`torirea evenimentelorna]ionale (Ziua Na]ional` a Româ-niei, Ziua For]elor Armate, a catego-

riilor de for]e), întâlnirile [i eveni-mentele cu reprezentan]ii na]ionalidin peste 46 de ]`ri din cadrulNATO, PfP [i alte „na]iuni volun-tare”, sunt tot atâtea prilejuri de aface cunoscut` România [i armataromân` în cadrul acestei misiuni.

M` str`duiesc s` îndeplinescmisiunile încredin]ate la standar-dele cele mai înalte, concomitentcu îndeplinirea func]iei de baz` pecare sunt încadrat – [eful divizieide parteneriat ISAF SOF [i AfghanSOF din teatrul de opera]ii dinAfganistan.

Cum aprecia]i activitateaprofesional` a personalului destat major din teatrul de ope-ra]ii din Afganistan?

– Personalul de stat major estecompus din militari care posed` ofoarte bun` preg`tire de specialitate,cunosc în condi]ii perfecte proce-durile de lucru NATO [i, în plus,cei mai mul]i dintre ei, [i pe celeale armatei americane. Îi pute]iîntâlni în locurile [i momenteleunde se iau decizii importanteprivind misiunea NATO din Afga-nistan. Pot fi g`si]i la lucru încomandamentele misiunii NATO(ISAF), în cadrul „branch-urilor” dela diferite e[aloane (strategic,operativ [i tactic). To]i sunt implica]iîn planificarea, conducerea [icoordonarea ac]iunilor de tipcontrainsurgen]`, PSYOPS, de stabi-litate, sprijin logistic, de informa]ii,de instruire a for]elor de securitate

afgane [i nu în ultimul rând, alefor]elor speciale.

Ei rela]ioneaz` la nivelurile celemai înalte cu reprezentan]ii Ministe-rului Afgan al Ap`r`rii, de Interne,cu celelalte ministere, în scopulplanific`rii ac]iunilor întrunitepentru neutralizarea re]elelorinsurgen]ilor, pentru instruireafor]elor armate afgane [i de poli]ie.De asemenea, sunt implica]i înimplementarea programelor carevizeaz` instaurarea unui climat desecuritate, a unei bune guvern`ri lanivel na]ional, provincial [i distric-tual [i, nu în ultimul rând, pentrueliminarea corup]iei, securizareafrontierelor, dezvoltarea unor pro-grame [i servicii civile pentrupopula]ia nevoia[` a acestei ]`ri.

La Kabul sau la Bagram, laKandahar sau la Qalat, ace[tia, înmod individual sau în echip`, al`turide celelalte structuri desf`[urate înteatru, reprezint` România [i armataromân`. Ei sunt adev`ra]i ambasa-dori ai României, integra]i în cadrulcomandamentelor de tip întrunit [ide tip coali]ie, desf`[urând ac]iunispecifice elimin`rii fenomenuluiterorist, a traficului de stupefiante,în scopul realiz`rii unui climat desecuritate pentru poporul afgan,precum [i aplicarea proceselor dereintegrare [i de reconciliere agrupurilor de insurgen]i. Renumelelor [i aprecierea muncii acestora s-au cl`dit pe experien]a [i modulexcelent de preg`tire profesional`pe care l-au probat [i îl probeaz` zide zi, în condi]ii de stres maximale,majoritatea dintre ei fiind supu[iunor riscuri permanente privindsecuritatea personal` [i amenin-]`rilor existente în acest mediu.Sentimentele tr`ite de personalulde stat major din Afganistan, petimpul îndeplinirii misiunilor îndiverse regiuni ale acestei ]`ri, suntdiferite de la unul la cel`lalt, dartoate au un numitor comun:îndeplinirea sarcinilor specifice, lastandardele cele mai ridicate, [ireprezentarea armatei române cucinste [i onoare.

Colonelul Tudoric` Petracheîmpreun` cu generalul David Petraeus

Observatorul militarNr. 37 (15 - 21 septembrie 2010)

www.presamil.ro9AGENDA SQPTQM~NII

NOU~ ANI DE LAEVENIMENTELE

DIN 11 SEPTEMBRIE 2001La comemorarea tragicelor evenimente din 11

septembrie 2001, când mii de persoane [i-au pierdut via]aîn atacurile teroriste din SUA, ministrul ap`r`rii na]ionaleGabriel OPREA a transmis mesaje de compasiune [isolidaritate omologului s`u american, domnul dr. RobertMichael Gates, [i ambasadorului SUA în România, domnulMark Gitenstein, al c`ror con]inut îl red`m mai jos:

Excelen]ei Sale,Domnul dr. Robert Michael GATES,Secretar al Ap`r`rii Statelor Unite ale AmericiiÎn aceste momente când, din solidaritate [i cu sincer`

compasiune, comemor`m 9 ani de la producerea tragiculuieveniment din data de 11 septembrie 2001, suntem al`turide na]iunea american` [i de familiile celor disp`ru]i înatacurile produse asupra Statelor Unite ale Americii.

Cu aceast` ocazie, doresc s` transmit un mesaj sincerde condolean]e poporului american [i familiilor celordisp`ru]i în acest tragic eveniment. România [i militariiromâni vor r`mâne al`turi de ]ara dumneavoastr` [i deangajamentul poporului american de a lupta împotrivaterorismului interna]ional [i pentru a prezerva valorileuniversale ale spiritului uman.

Acest angajament al militarilor români, concretizatprin participarea al`turi de dumneavoastr` în teatrele deopera]ii din Afganistan, Irak, Kosovo, Bosnia-Her]egovina,se fundamenteaz` pe rela]ia de încredere [i prietenie dintrena]iunile noastre [i este determinat de înalta apreciere pecare o acord`m Parteneriatului Strategic dintre StateleUnite [i România.

{tim ce înseamn` lipsa de libertate, de drepturifundamentale [i dispre]ul fa]` de op]iunile [i voin]a uneiîntregi na]iuni. Din aceste motive, consider`m c` aparticipa al`turi de dumneavoastr` în lupta împotrivacelor care promoveaz` terorismul interna]ional [i urm`resclimitarea sau chiar anularea drepturilor omului este oonoare [i o datorie pe care institu]ia militar` român` oîmp`rt`[e[te pe deplin.

În calitate de ministru al ap`r`rii na]ionale, v` asigur deîntreaga solidaritate a militarilor români [i de întreaga sus]inerea institu]iei pe care o reprezint. Vom fi al`turi de dumnea-voastr` în teatrele de opera]ii, în lupta împotriva terorismuluiinterna]ional, fiind con[tien]i c` aceast` amenin]are estecomun`, iar parteneriatul nostru este una dintre cele maieficiente arme pe care o avem pentru a ne ap`ra.

Sincere condolean]e poporului american [i întreaganoastr` compasiune fa]` de tragedia prin care acesta a trecutîn urma atacului terorist, din ziua de 11 septembrie 2001.

Excelen]ei Sale,Domnul Mark H. GITENSTEIN,Ambasadorul Statelor Unite ale Americii în RomâniaComemor`m ast`zi 9 ani de la tragicele evenimente

din 11 Septembrie 2001, când mii de persoane [i-au pierdutvia]a în ruinele turnurilor de la World Trade Center,Pentagon [i în avioanele zdrobite.

Suntem ast`zi cople[i]i de aceea[i vie emo]ie [i de oputernic` solidaritate cu poporul Statelor Unite, ca [i înmomentul producerii evenimentelor c`rora le-au c`zutvictim` cet`]enii americani.

România a în]eles imediat c` amenin]area estenediscriminatorie [i fiecare ]ara trebuie s` riposteze, camembru responsabil al comunit`]ii interna]ionale.Solidaritatea noastr` în înfruntarea terorismului este ceamai eficient` arm` pe care o avem pentru a ne ap`ra. Deaceea, ]ara noastr` s-a aliat Statelor Unite, în luptaîmpotriva terorismului. Pe lâng` alte m`suri adoptatepentru sprijinirea acestei lupte, militarii români sunt acumîn Afganistan, um`r la um`r cu militarii americani, pentrua distruge r`ul de la r`d`cini.

Suntem al`turi de Statele Unite, lega]i de un ParteneriatStrategic [i ne exprim`m înc` o dat` determinarea de acontinua eforturile pentru îndeplinirea angajamentelorasumate. Cea mai bun` cale de a comemora acea zi este dea face tot posibilul pentru a opri pentru totdeauna asemeneaatrocit`]i.

A[ dori s` subliniez aprecierea noastr` pentru hot`râreade care da]i dovad` în lupta împotriva terorismuluiinterna]ional, pentru ap`rarea adev`ratelor valori aledemocra]iei, pe care România le împ`rt`[e[te pe deplin. Încalitate de ministru al ap`r`rii na]ionale, v` asigur, Excelen]aVoastr`, de deplina sus]inere a institu]iei militare române[ti.

Sincere condolean]e [i un mesaj puternic de solidaritatepoporului Statelor Unite pentru pierderea suferit`.

Joi, 9 septembrie, la sediul comandamentuluiBrig`zii 61 Vân`tori de Munte Virgil B`dulescudin Miercurea Ciuc, s-a desf`[urat ceremonia de

plecare în Afganistan a Echipei opera]ionale de consiliere [ileg`tur` (OMLT), sprijin de lupt`, de nivel batalion – rota]iaI, care va executa opera]ii în sprijinul p`cii sub comand`NATO în provincia Zabul.

Al`turi de rudele militarilor, au fost prezen]i comandantulBrig`zii 61 Vân`tori de Munte, generalul de brigad`Gheorghe-Ion V`t`manu-Coanta, Arhiepiscopul Covasnei [iHarghitei, ÎPS Ioan Selejan, reprezentan]i ai Statului Majoral For]elor Terestre [i ai administra]iei publice locale, cadremilitare active [i în rezerv`.

Într-un mesaj adresat militarilor din echipa OMLT,ministrul ap`r`rii na]ionale Gabriel Oprea le-a urat succes,încredin]ându-i c` experien]a [i calitatea preg`tirii echipeiconstituit` din militari apar]inând Brig`zii 61 Vân`tori deMunte [i structurilor subordonate acesteia, î[i vor spunecuvântul, cu siguran]`, [i se vor traduce în transfer deprofesionalism c`tre militarii afgani, care vor fi, prin eforturilemilitarilor români, mai instrui]i [i mai c`li]i pentru a face fa]`provoc`rilor pe acest front al luptei contra terorismului.

ECHIPAOMLT DINBRIGADA 61VÂN~TORIDE MUNTEA PLECAT ÎNAFGANISTAN

"Sunte]i crescu]i la [coala aspr` a lupt`torilor alpini, v-a]ideprins cu caracteristicile teatrului de opera]ii pe timpulpreg`tirii specifice în baza militar` din Hohenfels – Germania[i a]i trecut examenele dificile ale selec]iei pentru misiune înpoligonul Cincu. Toate acestea [i determinarea pe care omanifesta]i acum sunt argumente puternice pentru a aveasucces în misiunea dificil` pe care o ve]i desf`[ura într-unmediu complex, ostil [i de multe ori nemilos", le-a transmismilitarilor ministrul Gabriel Oprea.

Ministrul ap`r`rii na]ionale [i-a exprimat convingerea c`aceast` mic`, dar puternic` echip` opera]ional` de consiliere[i leg`tur` tip sprijin de lupt`, format` [i instruit` de Brigada61 Vân`tori de Munte, î[i va îndeplini misiunea cu rezultateexcelente [i le-a mul]umit militarilor pentru curajul,devotamentul [i profesionalismul de care dau dovad` înmisiunea încredin]at` ur#ndu-le s` se întoarc` s`n`to[i acas`la cei dragi, în luna martie, anul viitor.

În cadrul ceremoniei de plecare, a fost efectuat apelulsolemn, a fost prezentat ordinul de misiune [i a fost oficiatserviciul religios de ÎPS Ioan Selejan.

Echipa OMLT este condus`, pe timpul misiunii de [aseluni în Afganistan, de locotenent-colonelul Vasile Cristea.

Locotenent-colonelLauren]iu ANDRIESEI

INAUGURAREA SERVICIULUI MEDICALMILITAR DE URGEN}~ AL M.Ap.N.

În cadrul unei ceremonii desf`[urate vineri, 10septembrie, la sediul M.Ap.N., în prezen]a ministruluiap`r`rii na]ionale, Gabriel Oprea, a fost inaugurat ServiciulMedical Militar de Urgen]` al Ministerului Ap`r`riiNa]ionale (S.M.M.U).

Serviciul Medical Militar de Urgen]` a fost înfiin]atprin ordin al ministrului ap`r`rii na]ionale, pentru ar`spunde unei necesit`]i reale de realizare [i func]ionarea unei structuri specializate în anun]area rapid`, inter-ven]ia, acordarea primului ajutor calificat la fa]a locului,transportul [i asisten]a medical` de urgen]` pentru perso-nalul M.Ap.N. aflat în misiune pe teritoriul na]ional [i înmarea liber` în limita razei tactice de ac]iune a navelormilitare.

S.M.M.U. va fi interconectat la sistemul na]ionalmedical de urgen]`, putând fi alertat inclusiv prin apelareanum`rului unic de apel de urgen]` 112.

Ne mândrim cu faptul c` Armata României s-a angajatîntotdeauna, operativ [i ferm, cu aeronave ale For]elorAeriene, la transportul pacien]ilor afla]i în stare grav`, însitua]ii care necesitau interven]ii urgente [i de înalt`competen]`. Înfiin]area Serviciului Medical Militar deUrgen]`, interconectat la sistemul na]ional medical deurgen]`, porne[te de la o necesitate obiectiv` [i anume faptulc` bunul cel mai de pre], Via]a, este mai presus de orice efortsau interes. Activitatea speciali[tilor militari, sus]inut` în

plan teritorial de re]eaua spitalelor militare de urgen]` vacre[te, cu siguran]`, valoarea întregului sistem medicalromânesc, a declarat ministrul Gabriel Oprea, precizândc` acest efort se va concretiza în cre[terea profesionalis-mului, eficien]ei [i vitezei de reac]ie, pentru salvarea vie]ilorsemenilor no[tri [i redarea lor familiilor [i societ`]ii.

Concep]ia de realizare a S.M.M.U. prevede mai multeetape care urmeaz` s` fie implementate pân`în luna mai 2011. În prima etap`, au fostasigurate dou` elicoptere IAR-330 în confi-gura]ie MEDEVAC, un avion AN-26 capabil s`execute misiuni de evacuare aeromedical`, oambulan]` [i dou` echipe medicale de urgen]`,precum [i Unitatea de Primiri Urgen]e dincadrul Spitalului Universitar de Urgen]`Militar Central.

Pentru atingerea capacit`]ii opera]ionaleproiectate, mijloacele S.M.M.U. se vor completaprogresiv cu alte elicoptere echipate înconfigura]ie MEDEVAC, ambulan]e [i echipede speciali[ti, iar în final se vor constitui [i vorfi acreditate Compartimentele de PrimiriUrgen]e în cadrul tuturor spitalelor din re]eauasanitar` proprie a M.Ap.N.

Fondurile necesare derul`rii proiectuluiS.M.M.U. vor fi asigurate din bugetul M.Ap.N.

Observatorul militarNr. 37 (15 - 21 septembrie 2010)www.presamil.ro

10 SOLDA}I {I GRADA}I VOLUNTARI

AVANTAJUL TINERE}II Locotenent Constantin PI{TEA

constantin.pistea@presamil.ro

34 de ani,dou` misiuni

A devenit inutil s`-i întrebi pe solda]iivoluntari dac` vor s` ajung` subofi]eri. {itotu[i... Când pic`, întrebarea asta înc` maiadun` reac]ii diverse, chiar dac`, înmajoritatea covâr[itoare a cazurilor, ]i ser`spunde cu o siguran]` de sine evident`.„Sigur c` da, p`i de aia am venit în armat`!".„Cum s` nu? Doar n-o s` ne mul]umim cuatât!". „Normal!". Uneori, te sim]i umilit însinea ta c` alt` întrebare mai „de[teapt`"n-ai fost în stare s` n`scoce[ti... Exist` îns`[i exemple de solda]i, destule, care audep`[it limita de vârst` când ar fi putut s`mai fac` trecerea spre gradul de subofi]er[i c`rora întrebarea cu pricina le cade greula stomac.

Caporalul Florian P`c`lici a tr`itdrama de a fi încercat de dou` ori [i de anu fi reu[it. [i nu vorbim aici despre unmilitar mediocru, mul]umit cu ziua de optore, ci despre unul cu misiuniinterna]ionale. A fost în Irak în 2007, catransmisionist pe Panther. În Bosnia(2009) s-a dus cu Poli]ia Militar`. Ast`zi,are deja 34 de ani... „Nu m` mai încadrezla capitolul vârst`", roste[te cu triste]e. Îieste greu s` g`seasc` explica]ii pentrucele dou` încerc`ri ratate [i prefer` s` le

Mul]i solda]i voluntari spun c` vor s` ajung` celMul]i solda]i voluntari spun c` vor s` ajung` celMul]i solda]i voluntari spun c` vor s` ajung` celMul]i solda]i voluntari spun c` vor s` ajung` celMul]i solda]i voluntari spun c` vor s` ajung` celpu]in subofi]eri. pu]in subofi]eri. pu]in subofi]eri. pu]in subofi]eri. pu]in subofi]eri. Atuurile lor sunt vârsta [i timpulAtuurile lor sunt vârsta [i timpulAtuurile lor sunt vârsta [i timpulAtuurile lor sunt vârsta [i timpulAtuurile lor sunt vârsta [i timpulpe care \l au la dispozi]ie. În schimb, cei care aupe care \l au la dispozi]ie. În schimb, cei care aupe care \l au la dispozi]ie. În schimb, cei care aupe care \l au la dispozi]ie. În schimb, cei care aupe care \l au la dispozi]ie. În schimb, cei care au

dep`[it 30 de ani î[i g`sesc împlinireadep`[it 30 de ani î[i g`sesc împlinireadep`[it 30 de ani î[i g`sesc împlinireadep`[it 30 de ani î[i g`sesc împlinireadep`[it 30 de ani î[i g`sesc împlinireaprofesional` în misiuni interna]ionale.profesional` în misiuni interna]ionale.profesional` în misiuni interna]ionale.profesional` în misiuni interna]ionale.profesional` în misiuni interna]ionale.

pun` în balan]` cu misiunile. Vorbe[tedespre sine cu maturitatea unuia cu 13ani vechime în „sistem", 10 din ei lapara[uti[ti. A trecut prin experien]esuficient de dure, astfel încât s` fi înv`]ats`-[i protejeze micile revolte interioare cuo crust` de echilibru verbal. Florianlucreaz` \n Batalionul 45 Comunica]ii [iInformatic`, unitate dotat` în principal cutehnic` analogic`, pe una din cele dou`autosta]ii Panther, singurele elemente detehnic` nou` din dotare. Se în]elege,a[adar, c` este un militar apreciat pentrupriceperea sa. „Cunosc tehnica îndea-juns", justific` el cu modestie motivulpentru care a fost ales în echipajul uneiadin cele dou` autosta]ii.

F`r` experien]`,dar cu ambi]ii

În aceea[i unitate cu Florian lucreaz`mul]i solda]i voluntari, mai tineri cu celpu]in 10 ani decât el. De exemplu, încompania sublocotenentului Eugen Albertsunt 56 de solda]i. Printre cei tineri, careînc` mai glumesc, spunând c` „s-au însuratcu armata", care stau cu chirie [i înc` n-au

gânduri de întemeiere a unei familii, este[i Valentin Ispas, un tân`r de 21 de anidin Olteni]a, ajuns în Bucure[ti pentru c`aceasta era garnizoana cea mai apropiat`de cas`. Cu 13 ani mai tân`r decâtcaporalul Florian P`c`lici, Valentin nu areînc` misiuni interna]ionale, dar î[i permiteambi]ia de a visa la gradul de subofi]er.Atuul s`u? Vârsta. „Cred c` transmisiunilemi se potrivesc. La infanterie, deexemplu, mi-ar fi fost mai greu, nu mi-ar fipl`cut", spune Valentin, care a absolvitcursul de instruire de la Craiova în urm`cu aproximativ un an [i jum`tate.

Valentin a fost în aceea[i promo]ie cuOana Preda, o domni[oar` din Ro[ioriide Vede, mândr` s` aminteasc` de locul

1 câ[tigat la un concurs de Morse. „Amf`cut pian în copil`rie [i cred c` urecheamuzical` m-a ajutat", afirm` Oana. E doarcu un an mai mare decât Valentin [i deja aîncercat s`-[i extind` studiile, avânddesigur în vizor avansarea în grad. Aînceput facultatea de român`-englez`, dara fost nevoit` s` renun]e. Fiind înscris` laînv`]`mânt la distan]` în Alexandria, îi erafoarte greu s` ajung` (din Bucure[ti) latoate examenele. Acum ia în calcul oreorientare. „Nu [tiu ce a[ mai putea facecu facultatea de român`-englez`. Mai bineîncerc la contabilitate sau informatic`."Înc` e în dubii, dar are acela[i avantaj ca [icolegul ei, Valentin: vârsta. Timp destulpân` la 30 de ani s` termine o facultate [is`-[i depun` dosarul pentru avansare.

Cei carevin din urm`

Din urm` vin al]i [i al]i tineri. Fie-care cu povestea [i ambi]iile lui, cupropriul timp de gestionat. De exem-plu, la Batalionul 1 Instruc]ie Comu-nica]ii [i Informatic`, o nou` serie devoluntari a început modulul instruiriiindividuale. Ana-Maria Buraga, de 25 deani, din Constan]a, î[i aminte[te înc`zâmbind de un cadou primit în copil`rie:un tanc. „Mi-a pl`cut atât de mult încâtuita]i c`, pân` la urm`, am venit s` m`angajez în armat`", spune Ana-Maria.Tot din Constan]a este [i Daniela Olariu(21 de ani), al c`rei prieten este ofi]erpe o nav` comercial`, iar fratele, soldatvoluntar.

Unii urmeaz` sfaturile p`rin]ilor...Tat`l lui Mihai-Daniel Damian lucreaz`în armat`, ca personal civil. Mihai aabsolvit facultatea de management [i amuncit ca [ofer în Ia[i... Tat`l lui {tefan}ugulan este ofi]er. {tefan are 20 deani [i-ar vrea s` ajung` la fel ca tat`l lui,chiar dac` nu [tie ce anume presupuneasta... Iar lista poate continua. În fiecarezi, tineri î[i depun dosarul pentru a intraîn armat`. Peste ani, în ciuda ambi]iilor[i a speran]elor exprimate cu entu-ziasmul caracteristic vârstei, unii dintreei vor ajunge, din p`cate, în situa]iacaporalului Florian P`c`lici.

Soldatul LidiaCotolan are o

vechime \n armat`de numai patru

luni. “Este un locde munc` ordonat[i curat. Cred c`aceast` meserie

este una de viitor”,afirm` Lidia, de locdin Drobeta Turnu

Severin.

Observatorul militarNr. 37 (15 - 21 septembrie 2010)

www.presamil.ro11INSTRUC}IE

Echipespecializatepentru orice

În demersul nostru de avedea cum se execut` între-]inerea tehnic`, am luat exemplulBrig`zii 8 Artilerie Mixt`Alexandru Ioan Cuza. Amdiscutat cu mai mul]i militariimplica]i în aceast` activitate.

Primul nostru interlocutor afost loc]iitorul tehnic din coman-damentul brig`zii, locotenent-colonelul Marcel Lepchihler.Acesta cunoa[te în am`nuntactivitatea unit`]ilor subordonate.Cu acest prilej, ne-a descris pelarg modalitatea de între]ineretehnic` executat` la batalioane.Avem trei batalioane de LAROM,dou` sunt încadrate cu aceast`tehnic`, iar al treilea le va pre-

SEZONULÎNTRE}INERILORTEHNICE

C`pitan Dan SCUTARUdan.scutaru@presamil.ro

Luna septembrie este consacrat` între]inerilorLuna septembrie este consacrat` între]inerilorLuna septembrie este consacrat` între]inerilorLuna septembrie este consacrat` între]inerilorLuna septembrie este consacrat` între]inerilortehnice. ITS-ul, cum este cunoscut în lumeatehnice. ITS-ul, cum este cunoscut în lumeatehnice. ITS-ul, cum este cunoscut în lumeatehnice. ITS-ul, cum este cunoscut în lumeatehnice. ITS-ul, cum este cunoscut în lumeamilitarilormilitarilormilitarilormilitarilormilitarilor, este o activitate c`reia i se acord` o, este o activitate c`reia i se acord` o, este o activitate c`reia i se acord` o, este o activitate c`reia i se acord` o, este o activitate c`reia i se acord` oaten]ie deosebit`. Din acest an, acesta seaten]ie deosebit`. Din acest an, acesta seaten]ie deosebit`. Din acest an, acesta seaten]ie deosebit`. Din acest an, acesta seaten]ie deosebit`. Din acest an, acesta seexecut` o dat` pe an (înainte se executa bianual),execut` o dat` pe an (înainte se executa bianual),execut` o dat` pe an (înainte se executa bianual),execut` o dat` pe an (înainte se executa bianual),execut` o dat` pe an (înainte se executa bianual),iar toate eforturile sunt pentru p`strarea tehnicii îniar toate eforturile sunt pentru p`strarea tehnicii îniar toate eforturile sunt pentru p`strarea tehnicii îniar toate eforturile sunt pentru p`strarea tehnicii îniar toate eforturile sunt pentru p`strarea tehnicii încât mai bune condi]ii. Criza economic`, aloc`rilecât mai bune condi]ii. Criza economic`, aloc`rilecât mai bune condi]ii. Criza economic`, aloc`rilecât mai bune condi]ii. Criza economic`, aloc`rilecât mai bune condi]ii. Criza economic`, aloc`rilebugetare cu parcimonie, au scos în eviden]`bugetare cu parcimonie, au scos în eviden]`bugetare cu parcimonie, au scos în eviden]`bugetare cu parcimonie, au scos în eviden]`bugetare cu parcimonie, au scos în eviden]`importan]a patrimoniului armatei. importan]a patrimoniului armatei. importan]a patrimoniului armatei. importan]a patrimoniului armatei. importan]a patrimoniului armatei. TTTTTotul seotul seotul seotul seotul seîntre]ine, se conserv` [i se repar`: de la mijloaceîntre]ine, se conserv` [i se repar`: de la mijloaceîntre]ine, se conserv` [i se repar`: de la mijloaceîntre]ine, se conserv` [i se repar`: de la mijloaceîntre]ine, se conserv` [i se repar`: de la mijloaceauto la cele de transmisiuni, guri de foc [iauto la cele de transmisiuni, guri de foc [iauto la cele de transmisiuni, guri de foc [iauto la cele de transmisiuni, guri de foc [iauto la cele de transmisiuni, guri de foc [imateriale de resortul hranei. În septembrie, to]imateriale de resortul hranei. În septembrie, to]imateriale de resortul hranei. În septembrie, to]imateriale de resortul hranei. În septembrie, to]imateriale de resortul hranei. În septembrie, to]imilitarii devin gospodari cu acte în regul`.militarii devin gospodari cu acte în regul`.militarii devin gospodari cu acte în regul`.militarii devin gospodari cu acte în regul`.militarii devin gospodari cu acte în regul`.

lua din octombrie. Astfel, între]i-nerea se face pe tunurile obuziere.Trebuie s` subliniez c` cel maibine la acest capitol st` Bata-lionul 83 LAROM. Este deîn]eles exemplul dat de loc]iito-rul tehnic având în vedere c`aceast` unitate a fost primaîncadrat` cu LAROM din ArmataRomâniei. Cei mai buni speciali[tis-au format aici. Poate de aceea,calificativele acordate de locote-nent-colonelul Lepchihler suntdintre cele mai bune. Între]inereatehnic` se desf`[oar` în condi]iilecele mai bune. Tehnica mai nou`care încadreaz` batalionul seîntre]ine mai u[or, dar asigurareatehnico-material` r`mânegreoaie.

Men]ion`m c` la nivelulStatului Major al For]elorTerestre exist` un contract dementenan]`, dar din lipsa banilor,

între]inerea tehnicii nu s-a pututface în parametrii optimi.

În cadrul brig`zii, lucrurilestau un pic altfel. Între]inerea]ine, în mare m`sur` de specia-li[ti, continu` loc]iitorul tehnic.Avem plutoane specializate lanivelul fiec`rui batalion. Coman-dan]ii plutoanelor sunt mai[trimilitari. Cei mai experimenta]isunt de la Batalionul 83LAROM. Ceilal]i sunt buni, darau o experien]` mai redus`.Acest lucru [i pentru c` o partedin mai[trii cu experien]` aumigrat la alte structuri. Anulacesta au ap`rut centrele dementenan]` la nivelul catego-riilor de for]e, unde sunt mul]ioameni experimenta]i. Ace[tianu sunt ai no[tri (ai unit`]ii),dar fac activit`]i în beneficiulbrig`zii.

Grija fa]` detehnic`

Urm`toarea etap` a documen-t`rii noastre ne-a condus laechipele de repara]ii. Pluto-

nierul-adjutant Neculai Apetreieste [ef grup repara]ii [i între-]inere auto. Acesta ne spune c`principala modificare fa]` de aniitrecu]i în privin]a între]ineriloreste dat` de frecven]`. ITS-ul sedesf`[oar` anual. Cel care se

desf`[ura prim`vara nu maiexist`. Astfel, grija fa]` detehnic` trebuie s` fie mai mare.

Dar cine face între]inerea? Înafara personalului specializat, ceicare folosesc tehnica nemijlocit(servan]ii) se ocup` de între-]inere. Dar, ne spune [efulgrupului, de[i tehnica a r`massub raport numeric la fel,personalul s-a redus. Astfel, laun batalion 13 militari deservescaproximativ 35 de utilaje.Aceasta dac` ne referim doar lapartea auto. S` nu uit`m c`ITS-ul presupune [i mentenan]ala celelalte capitole: transmisiuni,geniu, NBC etc.

Fiecare î[i [tiemeseria

Nu în cele din urm`, amdiscutat cu un militar care

execut` nemijlocit între]inerea.Soldatul Tiberiu Sîrbu esteservant la un tun obuzier.Acesta ne spune c` fiecare areun rol bine stabilit în cadrul ITS-ului. Armurierul, specialist încadrul echipelor de mente-

nan]`, vine [i ne ajut`, dar areun rol foarte clar în între]inereatunului – verific` leg`turaelastic`, spre exemplu –, astfel,trebuie în]eles c` fiecare militarare sarcini precise în între]i-nerea tehnicii.

Am în]eles c` militarii(servan]ii) cur`]` tunul de la uncap la altul. Dincolo de acestecuvinte, spuse cât mai simplu [idirect, soldatul Sîrbu amintea depersonalul pu]in [i de sarcinileclare pe care trebuie s` le fac`fiecare. Indiferent dac` tehnicase schimb`, este excedentar`sau este în uz.

Practic, totul se ia [i seîntre]ine, cu ocazia ITS-ului,indiferent c` tehnica se folose[tesau nu.

Atât timp cât se afl` încazarm`, aceasta se între]ineeste deviza bunului gospodar.

Observatorul militarNr. 37 (15 - 21 septembrie 2010)www.presamil.ro

12 SUBOFI}ERI

SOLDA}II DEVINMAI BUNI, AN DE AN

Pagin` realizat` de c`pitanul Dan SCUTARU

S`pt`mâna trecut`, la Foc[ani,a avut loc concursul Subofi]erul(sgv-istul) anului, faza pe Briga-da 282 Mecanizat` UnireaPrincipatelor. Au participat ceimai buni militari de la batalioa-nele 280 Infanterie, 300 Infanterie,284 Tancuri, 285 Artilerie, 288Ap`rare Antiaerian`, 469 Logistic`[i subunit`]i de brigad`. Militariiau fost supu[i mai multor probedin care enumer`m: testele fizice,de preg`tire militar` general`, decunoa[tere a limbii engleze, ins-truc]ia tragerii cu armamentul deinfanterie. Dar ne-au atras aten]iatrei probe, deplasarea în cadrulunui FOB – lâng` Foc[ani suntamenajate dou` baze, unicat înarmata român`, care simuleaz`realitatea teatrelor de opera]ii –prob` pres`rat` cu „incidente",regizate cu m`iestrie de organi-zatori; proba-surpriz`, 3 kilometrimar[ cu echipamentul complet;eseu pe teme militare (exclusivsubofi]erii). Personal, am consi-derat ultima prob` ca fiind cea maicomplet`. S` scrii, coerent, câteva

rânduri, nu-i pentru oricine. Maiales c` organizatorii au punctat [iacurate]ea textului. Referitor laconcurs, plutonierul-adjutantMarius Stoian, consilierul coman-dantului brig`zii î i l`uda pesolda]ii voluntari pentru simplufapt c` au fost mai bine preg`ti]i.Ace[tia devin mai buni an de an.

DESTINE ÎNTR-UNORA{ MIC {I COCHET

Garnizoana mea,România

Sergentul Dan Bola este unul dintrenou-veni]ii în unitate. Absolvent al [colii desubofi]eri în anul 2009, este sosit cu promo]iala acest batalion. Op]iunea mea a fost clar`,în cuno[tin]` de cauz`. Am [tiut unde voiajunge [i ce voi face. Dan este artilerist.Printre pu]inii subofi]eri de artilerie dinunitate, specialitate care, de[i dominant`,se pierde în multitudinea de arme [ispecialit`]i din cazarm`. Pentru c` un locde munc` este la fel de bun atât pentru untransmisionist, marinar, cât [i pentru unartilerist. Este adev`rat c` exist` avantajulexperien]ei. Astfel, interlocutorul nostru estemilitar cu state vechi prin armat`. Ca soldatvoluntar a lucrat la Batalionul 345 ArtilerieMixt`. Un am`nunt nu s-a schimbat în via]alui Dan: naveta la Fete[ti, la p`rin]i.Garnizoana mea este România. A[a c` potpleca oriunde, sunt nec`s`torit [i nu amprobleme dac` m-a[ muta în alt` parte îninteres de serviciu. Sergentul Bola a primitreparti]ie la Cluj, dar [tia înc` din [coal` c`batalionul va fi redislocat din Ardeal înB`r`gan. Un avantaj pentru el, fiind aproapede cas`. Dar este con[tient de greut`]ilevie]ii de militar – mut`ri, poligoane,instruc]ie [i foarte mult` munc`. Chiar dac`am schimbat garnizoana, nu sunt diferen]eîn privin]a muncii, ne declar` Dan, considerc` este doar o alt` etap` în cariera mea.

Ce posibilit`]i de afirmare au militarii în ora[e [i, \n acela[i timp,

\n garnizoane mici? Militarii trebuie s` g`seasc` solu]ii atât pe

plan profesional, cât [i familial. În inima B`r`ganului, am întâlnit

doi militari, diferi]i prin op]iunile lor, dar apropia]i prin faptul c`

lucreaz` la aceea[i unitate – Batalionul 1Batalionul 1Batalionul 1Batalionul 1Batalionul 113 13 13 13 13 ArtilerieArtilerieArtilerieArtilerieArtilerie.

Întâlnirecu necunoscutul

Sublocotenentul Cosmin Jitaru este unmilitar trecut prin greut`]ile armatei. Lapropriu. A fost subofi]er la Bazele 57 [i 96Aerian` [i la Batalionul 300 Infanterie. Adevenit ofi]er pe filiera indirect` [i a ajuns laBatalionul 113 Artilerie, la Flore[ti, lâng` Cluj

Napoca. Odat` cu redislocareaunit`]ii s-a mutat la Slobozia. {icu unitatea s-a mutat [i maistrulmilitar Lavinia Duchin, viitoa-rea lui so]ie. Este clar c` mutareamaistrului militar a avut ca motivprincipal mutarea viitorului so].În num`rul 23 al Observatoruluimilitar, consemnam c` interlocu-toarea noastr` „cocheteaz` dejacu un grad de ofi]er. Cu studiileuniversitare pe terminate (Facul-tatea de finan]e-b`nci, din cadrul

Universit`]ii Babe[-Bolyai), Lavinia vreas`-[i continue stu-diile cu un master îndomeniu, ce sper`s`-i fie de folos într-oviitoare func]ie". A[adiscutam, anul tre-cut, la Flore[ti. Anulacesta, am reg`sit-oîn cap`tul cel`lalt al]`rii, la Slobozia. Nueste un ora[ urât, nespune aceasta. Estemic, dar cochet. Dar sunt riscu-rile meseriei [i priva]iunile vie]iide militar, cu care Lavinia s-aobi[nuit deja. Decizia nu credc` a fost u[or de luat, poate doarînlesnit` [i de mutarea viitoruluiso]. Împreun` stau cu chirie [iîncearc` s`-[i fac` un rost înnoua garnizoan`. A fost o deciziepentru amândoi. Dar dac`, înacest moment, Cosmin ne spune

c` nu mai este dispus s` se mute în alt`garnizoan`, Lavinia crede în [ansa personal`[i în carier`, indiferent de garnizoan`.

Am vorbit de destine diferite, darînrâurite de faptul c` lucreaz` în aceea[icazarm`. Au venit dintr-un ora[ mare, înfunc]ie de nevoile sistemului, l`s#nd \n urm`c`mine, prieteni [i obiceiuri, pentru a o luade la început. Cu greut`]ile inerente unuinou \nceput, poate cu hot`râre, darîncredin]a]i c` le va fi mai bine.

Dintre to]i participan]ii s-audeta[at urm`torii câ[tig`tori:

La subofi]eri, în ordineaurc`rii pe podium, plutonierulRomic` {erban (Batalionul285 Artilerie), sergentul-majorLucian Nicolae Br`ileanu(Batalionul 300 Infanterie) [isergentul-major Lauren]iuMarin (compania de cercetarea brig`zii).

La solda]i-grada]i voluntariprimele trei locuri au fost ocu-pate de: soldatul Mirel Strat(compania de cercetare a bri-g`zii), soldatul Cristi-MarianProdan (Batalionul 300 Infan-terie) [i frunta[ul Florin Zl`tan(Batalionul 280 Infanterie).

INTERFEREN}E 13Observatorul militarNr. 37 (15 - 21 septembrie 2010)

www.presamil.ro

Rubric` realizat` cu sprijinul Funda]iei General {tefan Gu[`

Personaje \n uniform`

Prof. dr. Gheorghe NICOLESCU

Reeditarecu succes!

Singurii care mai remome-reaz` acele evenimente suntveteranii, fo[tii participan]i laluptele de la P`uli[. Ace[tia, prinAsocia]ia Veteranilor de R`zboi,sec]iunea Deta[amentul P`uli[,anima]i de pre[edintele de onoa-re, generalul de brigad` în re-zerv` Thoma Niculae, [i vice-pre[edintele, colonelul în rezerv`Vasile Muraru, au luptat neobositîn ultimii ani, ca amintirea lupteloreroice din acel septembrie 44 s`r`mân` vie.

Printre personajele care au jucatun rol deosebit în ac]iunea deînfiin]are în armata român` a

vân`torilor de munte, în timpul PrimuluiR`zboi Mondial, s-a aflat [i Teodor RosettiSolescu. Un nume mai pu]in cunoscutast`zi, dar o personalitate în societatea

româneasc` interbelic`. El a redactat,împreun` cu viitorul diplomat FredericNanu, memoriul referitor la înfiin]area [coliide schiori, nucleul de început pentruconstituirea noii arme. În documentulamintit autorii f`ceau propuneri judicioasepentru ac]iunea preconizat` atât în privin]amaterialelor, necesare (echipament, arma-ment, schiuri), cât [i în privin]a organiz`rii[colii [i a criteriilor de selec]ionare aoamenilor, viitori lupt`tori în condi]iiledificile din mun]i.

Teodor Rosetti a fost una dintre figurileremarcante în privin]a leg`turilor sale cuarmata, prin valoarea contribu]iei sale [i

TEODOR ROSETTI SOLESCUTEODOR ROSETTI SOLESCUTEODOR ROSETTI SOLESCUTEODOR ROSETTI SOLESCUTEODOR ROSETTI SOLESCU (I)(I)(I)(I)(I)

prin postura inedit` în care s-a aflat. Spuneminedit`, deoarece este printre pu]inii ofi]eriai armatei române din acea vreme, care auajuns la gradul de c`pitan în rezerv`, f`r` s`fi f`cut m`car o zi de [coal` militar`.

Descendent al unor familii ilustre-tat`l,Gheorghe, fiind coborâtor din cunoscuta

familie Rosetti, iar mama sa, Olga de Giers,fiind fata lui Nikolai Karlovici Giers, ministrulde externe al ]arului Alexandru al III-leapersonajul nostru s-a înscris ca soldat voluntarîn Batalionul 9 Vân`tori \n momentul intr`riiRomâniei în r`zboiul din 1916-1918, de unde,peste câteva zile, la 25 august 1916, va fi ata[atla Misiunea Militar` a României de pe lâng`Marele Cartier General rus (Stavka). Aceast`numire fusese determinat` de faptul c` eraun foarte bun cunosc`tor al limbii ruse, elf`cându-[i studiile în Rusia în perioada în caretat`l s`u îndeplinise func]ia de ministruplenipoten]iar al României la Sankt Peters-burg. Misiunea sa la Stavka nu va dura mult.

Prezen]a lui în ]ar` a fost necesar` atuncicând s-a pus problema înfiin]`rii primei unit`]ide vân`tori de munte, mai ales datorit` calit`]ilorde excelent schior. În consecin]`, la 29septembrie 1916, [eful Marelui Cartier GeneralRomân, generalul Dumitru Iliescu, ordonageneralului Coand`, [eful Misiunii române depe lâng` Marele Cartier General rus s` iam`surile necesare pentru ca Teodor Rosetti s`revin` în ]ar`, „fiind îns`rcinat cu [coala de schi".

Priceperea, con[tiinciozitatea [i entuzias-mul cu care el se va angaja în îndeplinireanoii misiuni, vor determina aprecierilaudative nu numai din partea primuluicomandant al Batalionului de Vân`tori de

Munte, ci, chiar din partea principeluiCarol, viitorul rege al României, care s-aimplicat în mod deosebit în creareatrupelor de munte [i al c`ror comandanta fost o perioad`.

Caracterizându-l pe Teodor RosettiSolescu pentru primul an de activitate subarme, în care a fost avansat la gradul deplutonier t.r., la 24 octombrie 1916, [i desublocotenent de rezerv`, la 30 august1917, Virgil B`dulescu nota: „Inteligent,judecat` matur`, foarte ordonat, bogatecuno[tin]e generale (3 licen]e) [i militare;de[i este rezervist, posed` foarte binetoate specialit`]ile. A ]inut cu succesconferin]e în corp, a participat la toateaplica]iunile corpului. Prea bun instructor– exemplar în totul – energie [i perseve-ren]` rare. Caracterul adev`ratului cava-ler – demn de absolut` încredere. Acaptivat pe to]i elevii s`i, ofi]eri [i trup`,prin frumoasele aptitudini [i caracteruls`u. Foarte disciplinat, de o rar` modestie,indiscutabil demn, moral [i cu înaltesentimente pentru ]ar` [i Tron. Temerar,nu [tie ce e frica, îmb`rb`teaz` pe to]i, aluptat cu batalionul fiind [ef de sec]ie lacompania 1 mitraliere, distingându-se [icontribuind mult de tot la succeselebatalionului. A fost decorat cu VirtuteaMilitar`, Medalia Militar` Francez`. Înrezumat, sublocotenentul de rezerv`Rosetti Teodor iese mult din comun – ep`cat c` nu este activ".

66 de ani de la luptele de la P`uli[

UN ALT M~R~{E{TI AL ROMÂNILOR C`pitan Dan SCUTARU

Cimitire întregi au r`mas, în ]ar` [i peste hotare, dreptamintire a r`zboiului ce [i-a pus amprenta asupra bunicilorno[tri. Ast`zi, aproape uita]i, eroii no[tri sunt comemora]imai mult de fo[tii camarazi [i doar o s`rb`toare mai aduceîn prim-plan jertfa acestora. În aceast` lun` s`rb`torim 66de ani de la luptele de la P`uli[, lupte care au intrat înmemoria contemporanilor ca al doilea „M`r`[e[ti" alromânilor. {i pe aici nu se trece! a r`mas în mintealupt`torilor de atunci [i d`inuie [i ast`zi în memoria celorcare au supravie]uit – veteranii de r`zboi. Sunt dureroaseversurile lui Gheorghe L`c`tu[u, veteran de r`zboi decedatîn 2010: Se sting veteranii/ Se sting în t`cere [i-n lacrimi sesting/ {i nimeni nu-i plânge/ Pe nimeni nu-i doare c` morveteranii/ Nici ei nu mai plâng.

Deta[amentul P`uli[ a reprezentat un pilon important în luptaîmpotriva trupelor germano-ungare. Dup` actul de la 23 august 1944,for]e ale Armatei au luptat pe întreg teritoriul ]`rii pentru dezarmareainamicului [i eliberarea teritoriului na]ional.

Pentru ap`rarea defileului râului Mure[, în zona P`uli[-Cuvin-Ghioroc-Bara]ca, [coala de subofi]eri rezerv` din Radna s-a constituitîn Deta[amentul P`uli[ prin Ordinul Corpului 7 Teritorial din 11septembrie 1944, iar prin Ordinul Armatei I din aceea[i zi,deta[amentul a fost înt`rit cu Divizionul 61 Artilerie Grea [i Batalionul1 din Regimentul 96 Infanterie.

Sub raport numeric, Deta[amentul P`uli[ avea 755 de elevi ai [coliimilitare, la care s-au ad`ugat 569 de solda]i din Regimentul 96Infanterie, 360 din Divizionul 61 Artilerie Grea [i 124 de cadre, ofi]eri[i subofi]eri, în total 1.808 militari. De[i condi]iile au fost potrivnice,misiunea a fost îndeplinit`, din p`cate cu foarte multe victime: 380 demilitari din care 65 de mor]i.

Nicolae B`ncioiu, ofi]er pro-mo]ia „Mihai Viteazul", instructorla {coala de subofi]eri de rezerv`din Radna începe seria dep`n`riiamintirilor acelor vremuri, dincare spicuim: Îmi reamintesc declipele grele ale luptelor crâncenedin zilele de 14-21 septembrie1944 – când epopeea M`r`[e[ti-lor a fost reeditat` aici de lupt`-torii Deta[amentului P`uli[,având drept deviz` tradi]ionalul,istoricul [i neînfricatul Pe aici nuse trece!

... R`ma[i f`r` comandan]i,ace[ti copii–osta[i au fost o clip`descump`ni]i. Inamicul a sim]it,parc`, furia lui s-a dezl`n]uit caun puhoi. Mitralierele noastreîns` [i-au f`cut [i de data aceastadatoria cu prisosin]`, risipind înpulbere invadatorii...

Aurel Vîlsan, sublocotenent înDeta[amentul P`uli[, rememo-reaz`, la rându-i, clipele petrecuteîn tran[ee: Noapte de co[mar! La

sfâr[itul ei, compania 1 elevi mainum`ra 32 de lupt`tori. {i luptanu se terminase. Am rezistat [iam învins.

Dragomir Horomnea zugr`-ve[te atent scene cutremur`-toare din acele zile: 13 septem-brie. Refugia]ii umplu drumulRadnei, în c`ru]e, pe jos, cu roabeînc`rcate cu rufele unei vie]ifug`rite. Se pare c` inamicul ar`mas undeva departe... [i toc-mai acum apar avioanele. Trecîn valuri de moarte asupra [ose-lei, în ]`c`nit de mitraliere [itr`snet de bombe. Primii mor]iascult` fo[netul ierbii... O c`ru]`cu un prunc însp`imântat aluat-o razna pe câmp, în necheza-tul fioros al cailor. Elevul-sergentIon Motreanu îi sare în fa]`, ag`-]ându-se de frâiele cailor, apoiprintre explozii, se întoarce pepozi]ie cu copilul în bra]e. Mamaa r`mas pe miri[te, singur` cunem`rginirea...

Observatorul militarNr. 37 (15 - 21 septembrie 2010)www.presamil.ro

14 LUMEA DE AZI

Se spune, adesea, c` Belgia nu este o ]ar`, ci un com-promis. Belgia a fost creat` în 1830, când provinciile catolicedin }`rile de Jos care î[i câ[tigaser` independen]a, ie[ind desub domina]ia Spaniei în secolul al XVII-lea, s-au desprinsde nordul calvinist. În esen]`, exist` dou` na]iuni, una carevorbe[te flamanda, în nord, [i una care vorbe[te franceza, însud. Cele dou ̀nu se agreeaz ,̀ mai cu seam ̀de când echilibrulputerii trece de la vorbitorii de limb` francez`, ini]ialîmbog`]i]i de pe urma minelor (valonii), la flamanzii,îmbog`]i]i mai de curând [i numeric superiori, care tr`iescîn Antwerpen (Anvers), al doilea port ca m`rime dinEuropa. Pentru a complica [i mai mult lucrurile, ora[ulBruxelles este o enclav` de limb` francez` în Flandra, iar ominoritate german` tr`ie[te de-a lungul grani]ei cuGermania.

La 20 iunie a.c., un referendum simbolic avea loc în44 ora[e din Catalunia. Subiectul acestuia l-a constituitsepararea Cataluniei de Spania. Referendumul a fostorganizat de asocia]ii locale ce militeaz` pentru separatism[i care se bucur` de sus]inerea unor partide politice.Catalunia are peste [apte milioane de locuitori [i o form`de autonomie sporit`. Dincolo de aceste ac]iuniorientative, f`r` suport legal, Parlamentul regional alCataluniei, a aprobat lansarea unei peti]ii pentru solicitareaunui referendum real, prin care cet`]enii s` decid` dac`ar trebui ca provincia s` devin` un stat independent încadrul UE sau nu.

Dup` Spania, a venit rândul Belgiei s` se confruntecu astfel de probleme. Tema diviz`rii a fost lansat` chiarde premierul ]`rii. Tensiunile dintre flamanzi [i valoni auajuns la punctul maxim, iar reformele pe care premierulBelgian, Yves Leterme, dore[te s` le pun` în aplicare câtmai repede schi]eaz` deja “certificatul de deces” alBelgiei. Leterme consider` c` Belgia este un accident alistoriei [i sus]ine c` parlamentele din cele trei regiuni

(Flandra, Valoniasi Bruxelles) arputea ob]ine drep-tul de a stabili taxe-le [i impozitele,prerogative carear consfin]i destr`-marea Belgiei.

Pozi]ia premie-rului nu este cunimic surprinz`-toare. Leterme a

fost premier al regiunii flamande înainte s` fie desemnatde regele Albert al II-lea s` formeze un guvern na]ionaldup` alegeri. Drept urmare, el este acuzat de francofoni(valoni) c` încearc` s` sape groapa statului belgian pentrua r`mâne la conducerea unui stat flamand puternic.

Un alt influent politician belgian, Laurette Onkelinx,avertizeaz` c` lumea trebuie s` se preg`teasc` pentrusfâr[itul Belgiei, în contextul în care ]ara, de]in`toare înprezent a pre[edin]iei UE, este paralizat` de disensiuni.S` sper`m c` nu se va ajunge la acest lucru, pentru c`, încazul unei sciziuni, popula]iile cele mai fragile vor pl`tipre]ul cel mai mare, sublinia Onkelinx, vicepremier [iministru al Afacerilor Sociale [i S`n`t`]ii, dar [i membr`a Partidului Socialist francofon condus de Elio Di Rupo.

Regele Albert al II-lea a desemnat doi mediatori,pre[edin]ii Camerei Deputa]ilor [i Senatului - un francofon[i un flamand - , pentru a încerca reluarea negocierilor [idep`[irea crizei politice. Alegerea n-a fost întâmpl`toare,regele desemnând reprezentan]i ai principalelor dou`partide din cele dou` mari comunit`]i lingvistice aleregatului.

Marilena GEORGESCUmarilena.georgescu@presamil.ro

FLAMANZII{I VALONII

Regele Belgiei, Albert II

TURCIA

C alea ferat` Baku-Tbilisi-Kars, denumit` [i noul drum defier al m`t`sii, va lega bogata regiune în petrol a M`rii Caspice de Turcia [i apoi, mai departe, de Europa. În

sfâr[it, Turcia va avea o cale direct` spre Caucaz.Calea ferat`, care va fi gata în 2012, va porni din capitala

Azerbaidjanului, Baku, va str`bate capitala Georgiei, Tbilisi, [i apoi seva opri în ora[ul turcesc Kars. La fel ca [i conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan,deschis` în 2005 pentru a transporta petrol de la Baku în portul de laMediteran`, noua alian]` între Turcia, Georgia [i Azerbaidjanconsolideaz` influen]a economic` a Ankarei în zona caucazian`. Turcia,aliatul SUA în timpul R`zboiului Rece, înc` a[teapt` o invita]ie a UEpentru a se alinia ]`rilor democratice din Vest. Este o solu]ie ca, privindspre Est, s` devii indispensabil Europei? Probabil. Cert este c` influen]aAnkarei se m`re[te în Caucaz. Dup ̀ce tunelul Marmaray se va deschideîn 2013, trecând pe sub Bosfor spre Istanbul, Orient Expresul ce vapleca de la Paris va putea ajunge în Baku. În tot acest nou aranjamentgeopolitic caucazian, Armenia a r`mas în afar`. Rela]iile înghe]ate în1993, din cauza conflictului din Nagorno-Karabah s-au ameliorat, anultrecut, prin semnarea acordului între cele dou` ]`ri. Acordul îns` nurezolv ̀fondul problemelor – recunoa[terea genocidului din 1915 asupraarmenilor – [i nici dorin]a turcilor de a solu]iona pe calea rezolu]iilorConsiliului de Securitate al ONU conflictul din Nagorno-Karabah. Cumcea mai important` punte de comunica]ii dintre cele dou` – podul pesterâul Akhuyar – s-a pr`bu[it, este greu de crezut c`, în condi]iile actuale,când ru[ii instaleaz` baze militare în Armenia, rela]iile se vor revigora.Noul drum aduce prosperitate economic` turcilor în Caucaz. În acestecondi]ii, se poate vorbi de un joc între Turcia [i Rusia în Caucaz, similarcelui din Marea Neagr`? În septembrie 2008, Rusia [i Turcia au pus lacale un plan privind crearea unei noi alian]e: „Platforma pentru securitate[i stabilitate în Caucaz". În cazul în care se va ajunge la acest deziderat,el va permite Moscovei [i Ankarei s -̀[i consolideze pozi]iile în regiuneacaucazian`, sl`bind astfel influen]a Washingtonului.

Sfâr[itul R`zboiului Rece a dus la deblocarea rela]iilor ruso-turce,iar bâjbâiala Moscovei, datorat ̀destr`m`rii imperiului comunist, a sporitmarja de manevr` a Ankarei în Caucaz. De fapt, percep]ia în str`in`tatea Turciei, c` ar fi un vasal al Statelor Unite, s-a spulberat în 2003, cândParlamentul de la Ankara a refuzat s` permit` militarilor americani s`deschid` un al doilea front împotriva Irakului prin Turcia. Degradarearela]iilor bilaterale turco-americane ridic` un semn de întrebare asuprainteresului Turciei în p`strarea actualului statu-quo interna]ional. Venireala puterea a elitelor anatoliene, prin intermediul Partidului Justi]iei [iDrept`]ii, poate avea în viitor efecte neb`nuite asupra politicii externeturce. Lipsa unei prezen]e solide europene [i ruse în Orientul Mijlociua facilitat sporirea influen]ei Turciei în aceast` regiune [i explic` tonulcritic la adresa Americii [i a Israelului, adoptat de Ankara, cât [i apropiereade Siria [i Iran. Ce ar putea schimba trendul actual? Aderarea Turciei laproiectul UE ar face ca Ankara s` fie mai maleabil` în privin]a chestiuniiM`rii Negre, a insulelor din Marea Egee sau a unific`rii Ciprului.Aderarea ar însemna [i o diversificare a rutelor de transport energetic [iasigurarea securit`]ii energetice a continentului european. O Turciemembr` a UE nu ar periclita actualul statu-quo [i ar contribui la sporireainfluen]ei politice, a puterii militare [i a prosperit`]ii proiectului european.În schimb, tergiversarea ader`rii duce la abandonarea – încet, darsigur – a aspira]iilor occidentale ale acesteia [i reduce marja de manevr`a UE în spa]iul musulman.

Venirea la putere a Partidul Justi]iei [i Dezvolt`rii, prin reformeleimpuse de primul ministru Recep Erdogan, a atenuat secularizareastrict ̀a societ`]ii, impus ̀în trecut de militarii turci [i, f`r ̀s ̀promovezefundamentalismul, a permis restabilirea identit`]ii musulmane a turcilor.Aceast` politic` a creat un val de simpatie fa]` de Turcia în celelalte ]`ripredominant islamice. Premierul Erdogan [i ministrul de externe, AhmetDavutoglu, au fost primi]i cu bra]ele deschise în ]`rile arabe, la Teheran,în statele islamice din zona M`rii Caspice, dar [i în Bosnia-Her]egovinaeuropean`. Politica de autoizolare regional` a fost înlocuit` cu o politic`a u[ilor deschise c`tre ]`rile din vecin`tate. Ministrul de externe AhmetDavutoglu a pus bazele unei politici bazate pe stabilirea rela]iilor decooperare multilateral̀ cu statele din regiune, considerând c ̀avansareainterdependen]ei reciproce între vecini evit̀ situa]ii conflictuale [i asigur`stabilitate. Guvernul Erdogan a semnat acorduri de cooperare politic`,economic` [i de securitate cu statele arabe [i cu Iran, Azerbaidjan,Turkmenistan [i Kazahstan. Pe linie militar`, un exemplu elocvent suntrela]iile cu Azerbaidjan [i Kazahstan. Turcii au construit o baz` naval` laAktan [i instala]ii portuare la Yeralievo, în Kazahstan, [i au furnizatarmament celor dou`.

În anii ’90, înainte de victoria electoral` a Partidului Justi]iei [iDezvolt`rii, când perspectivele de pace între Israel [i palestinieni p`reaurealizabile, Turcia a avut rela]ii excelente [i un adev`rat parteneriatstrategic cu statul Israel. Ambele ]`ri aveau propriile beneficii: Israelulî[i diminua starea de izolare regional` [i, profitând de aspectul de

„alian]`", putea pune presiune asupra Siriei. În schimb, Turcia ob]inea dinIsrael armament [i tehnologie avansat`, inaccesibile, din SUA sau UE. Înurma alegerilor din 2002, rela]iile dintre Ankara [i Ierusalim s-au r`cit,de[i vizita din 2002 a lui Erdogan în Israel a fost considerat` un succes, iarrela]ia lui cu Ariel Sharon una de prietenie. Atunci s-au încheiat 17 acordurieconomice între cele dou` state, s-a vizitat [i s-a semnat în carteaMemorialului Holocaustului la Yad Vashem. Turcia a devenit negociatorulîntre Damasc [i Tel Aviv. Norii neîn]elegerilor au ap`rut atunci cândErdogan a denun]at politica Israelului în Cisiordania [i în Gaza, a primit învizite amicale reprezentan]i ai organiza]iei palestiniene Hamas [i acondamnat incursiunile militare ale armatei israeliene în Liban [i în Gaza.A urmat Conferin]a de la Davos, unde între Erdogan [i Shimon Perez aavut loc un schimb de vederi deloc diplomatic, urmat de p`r`sireaintempestiv ̀a s l̀ii de conferin] ̀de premierul turc. Recentele evenimente,denumite de pres ̀„Cruciad ̀pentru Gaza", în care nou` turci [i-au pierdutvia]a în condi]ii înc` neelucidate, au încheiat un ciclu de neîn]elegeri întrecele dou` capitale. Din p`cate, guvernul Erdogan nu a f`cut nimic ca s`combat` sentimentele ostile ale popula]iei turce fa]` de Israel.

În pofida confrunt`rilor militare istorice din vremea otoman` [i aostilit`]ilor din perioada R`zboiului Rece, rela]iile ruso-turce s-au amelioratîn ultimii opt ani. Premierul Recep Erdogan este un mare admirator al luiPutin. În august 2010, o delega]ie condus` de Erdogan s-a întâlnit, laMoscova, cu pre[edintele Dmitri Medvedev [i cu premierul VladimirPutin, într-o atmosfer` extrem de cordial`. S-a decis intensificareatranzac]iilor comerciale anuale dintre cele dou ̀]̀ ri, încurajarea investi]iilorexterne reciproce [i extinderea colabor`rii în domeniul energetic. Ankaraa permis companiei ruse Gazprom s ̀construiasc ̀prin Turcia gazoductulSouth Stream spre Europa. În schimb, Moscova a promis s` participe înTurcia la construirea unui oleoduct de la portul Samsun de la MareaNeagr` pân` la terminalul Ceyhan de la Marea Mediteran` [i a uneicentrale nucleare. Turcia de ast`zi se afl` în fa]a unei mari provoc`riinterne care va determina evolu]ia ei ulterioare. „Putinizarea" este un

cuvânt rostit tot mai des în Turcia, în diferite medii. Sistemul politicîncerc` o reform` constitu]ional` prin intermediul unui referendum.Referendumul va modifica radical sistemul judiciar turc. Reforma vizeaz`o serie de decizii menite s` liberalizeze societatea turc`, dar [iamendamente menite s` limiteze tutelajul puterii judec`tore[ti asupraexecutivului [i a jurisdic]iei instan]elor militare, felul în care judec`toriisunt numi]i în func]ie. Rolul principal al acestei reforme constitu]ionaleeste sc`derea rolului armatei în jocul politic de la Ankara, esen]ial pentrusecularismul kemalist, dar incompatibil cu rigorile Uniunii Europene.Între 2002 [i 2004 atât Partidul Justi]iei [i Dezvolt`rii, cât [i PartidulRepublican Popular, de opozi]ie [i cu orientare secularist-kemalist`, auimplementat consensual o serie de amendamente constitu]ionale –restrângerea bazei legale pentru interven]ia politic` a armatei, extindereadrepturilor civile [i pentru minorit`]i, prin recunoa[terea limbii kurde –care au permis Ankarei deschiderea negocierilor pentru aderarea laUniunea European`, în 2005. Dup` victoria în alegeri din 2007 [i valul deacuza]ii conform c`rora Partidul Justi]iei [i Dezvolt`rii urmeaz` o agend`islamic`, climatul politic turcesc s-a depreciat brusc, scena politic` [isocietatea polarizându-se. De asemenea, cazul Ergenekon, în care oorganiza]ie kemalist`, compus` din înal]i oficiali ai armatei [i serviciilorde securitate turce[ti, a fost acuzat` de preg`tirea unei lovituri de stat, acondus la îndârjirea luptei politice. Procesele intentate mai multor înal]iofi]eri turci, acuza]i de comploturi împotriva guvernului de la Ankara, aindicat o erodare a tradi]ionalului statut inatacabil al armatei, vechea gard`a laicit`]ii statului turc. Noii puternici ai zilei au fost acuza]i de mediilelaiciste c` ar fi impregna]i de o ideologie conservator-otomanist`.Seculari[tii v`d în Partidul Justi]iei [i Dezvolt`rii un partid islamic care areleg`turi apropiate de mi[carea islamist` a lui Fethullah Gülen. Având învedere c` sondajele de opinie arat` o atitudine favorabil` în cadrul opinieipublice fa]` de reforma constitu]ional`, se pare c` speran]ele unora sautemerile celorlal]i se vor verifica, într-un sens sau altul, în septembrie.

Turcia este un subiect delicat când se discut` despre integrarea sa înUniunea European`. Cum va evolua Ankara dac` evenimentele vor ducela renun]area la una din valorile care o apropie de Occident [i o calific`pentru aspira]iile sale europene: laicitatea? În egal` m`sur`, ne putemîntreba: cum ar influen]a credibilitatea Ankarei alunecarea c`tre un regimislamic în cadrul Alian]ei Nord-Atlantice [i func]ionalitatea rela]iei acesteiacu statele partenere?. Preocuparea crescut` pentru mi[carea religioas`,moral`, educa]ional` ([i politic`?) a lui Fethullah Gülen (considerat deunii anali[ti drept un nou Khomeini) este strâns legat` de evolu]iileconcrete de pe scena politic` turc` [i de temerile interna]ionale caredecurg de aici. Vizita [efului Comitetului Întrunit al [efilor de State Majore,amiralul american Mike Mullen, în Turcia, [i întâlnirile cu noul [ef militaral armatei turce, generalul Isik Kosaner, vor determina cel pu]in o clarificarea actualei situa]ii a armatei turce, având în vedere exerci]iile militare careurmeaz` s` se desf`[oare în zon`.

General-locotenent (r) dr. Alexandru GRUMAZ

REFORM~ CONSTITU}IONAL~{I STATUT REGIONAL

Observatorul militarNr. 37 (15 - 21 septembrie 2010)

www.presamil.ro15LUMEA DE AZI

UNIUNEA EUROPEAN~ ARENEVOIE DE MECANISME

RAPIDE DE AC}IUNEÎN CAZ DE CATASTROFE

NATURALEEuropa necesit` o re]ea care s` asigure o mai rapid` [i mai eficient`

interven]ie în caz de catastrofe naturale, consider` comisarul pentru asisten]`umanitar`, Kristalina Georgieva. Este vorba despre un sistem de avertizare,care s` permit` acordarea de ajutor în interval de ore de la declan[areast`rii de necesitate atât în interiorul Uniunii Europene, cât [i în afara spa]iuluicomunitar. Comisarul european a discutat despre acest subiect cureprezentan]ii statelor membre ale Uniunii. Ne trebuie o imagine mai clar` acapacit`]ilor de care dispune fiecare membru, pentru a interveni atunci cândo ]ar` nu poate face fa]` singur` situa]iei. Trebuie s` [tim exact pe ce speciali[ti[i pe ce tehnic` ne baz`m, a subliniat Georgieva, dând ca exemplu experien]aacumulat` de Italia în administrarea situa]iilor post-seism [i, respectiv, dePolonia sau România în managementul de criz` în caz de inunda]ii.

În contextul cre[terii riscului de catastrofe naturale, amplificat demodific`rile climatice, statelor europene le este necesar un mecanismoperativ de cooperare în vederea prevenirii crizelor. Bruxelles-ul întârziedeocamdat` s` dea curs invita]iei pre[edintelui francez, Nicolas Sarkozy, deconstituire a unei for]e militare rapide de interven]ie în zone calamitate.

În ceea ce prive[te catastrofa din Pakistan, Comisia European` a anun]ato cvasidublare a contribu]iei financiare la reconstruc]ia ]`rii. Dac` ini]ial afost vorba despre 40 de milioane de euro ce urmau a fi dona]i, ulterior s-avorbit despre 70 de milioane puse la dispozi]ie pentru asisten]a de urgen]` azonelor afectate de inunda]ii în statul asiatic.

ÎNTÂLNIRI ALE SECRETARULUI

GENERAL AL NATOAnders Fogh Rasmussen, secretarul general

al NATO, s-a întâlnit, la 31 august, cu reginaMargareta a II-a a Danemarcei [i cu primul-ministru, Lars Lokke Rasmussen, în timpul uneivizite oficiale efectuate la Copenhaga. S-au purtatconvorbiri asupra opera]iunilor conduse de NATOîn Afganistan, referitoare la transferulresponsabilit`]ii for]elor de securitate afgane pân`în anul 2014 [i s-a pus accent pe necesitateasolidarit`]ii între ]`rile alian]ei pentru atingereaacestui scop.

Rasmussen a ]inut [i un discurs pe aceast`tem` la universitatea din Copenhaga.

Pre[edintele polonez, Bronislaw Komorowski,a fost primit de secretarul general al NATO, AndersFogh Rasmussen, la 1 septembrie, la sediul NATO.Este vorba de prima vizit` oficial` în str`in`tate apre[edintelui polonez, dup` depunereajur`mântului, pe 6 august.

Secretarul general a mul]umit Poloniei pentruangajamentul s`u fa]` de Alian]` [i contribu]iaarmatei poloneze la misiunile [i opera]iile NATO, înspecial în Afganistan. Polonia a trimis mai mult de2.500 de militari care fac parte din For]aInterna]ional` de Asisten]` [i Securitate (ISAF) [ide instructori care contribuie la constituireacapabilit`]ilor de for]e de securitate afgane, care

num`r` 140.000 de oameni, num`r care se va dubla pân` în octombrie 2011. S-au purtat discu]ii asupraviitorului summit de la Lisabona, din 19-20 noiembrie [i despre noul concept strategic al NATO.

MIJLOACE DE PROTEC}IE ÎMBUN~T~}ITEPENTRU SOLDA}II AMERICANI

Armata SUA a început distribuirea unor noi veste de protec]ie degenera]ia a doua (Improved Outer Tactical Vest, IOTV), militariloramericani care urmeaz` s` fie disloca]i în Afganistan. Unit`]ile prezentedeja în teatru vor primi în perioada urm`toare noul echipament.

Noua genera]ie a vestei IOTV include 17 îmbun`t`]iri fa]` degenera]ia anterioar` [i este, conform speciali[tilor, mai practic`, cuun sistem modular, permi]ând configurarea acesteia în func]ie denivelul de amenin]are sau confortul solda]ilor dintr-un teatru deopera]ii. Îmbun`t`]irile vizeaz` gulerul [i platca vestei, care suntcomplet redesenate [i deta[abile, posibilitatea de a opta pentru diferitemodule ale pl`cilor de protec]ie (fa]`, spate, laterale), buzunare [icompartimente de transport materiale [i echipament deta[abile,puncte de ancorare în fa]a [i în spatele vestei care corespund [i interfa]eaz`cu alte sisteme, cum ar fi sistemul de hidratare. În plus, noul design ofer` posibilit`]isuperioare de ajustare la umeri [i [olduri, pentru a se mula pe toate m`surile. Datorit` flexibilit`]ii,modularit`]ii [i greut`]ii reduse a vestei, aceasta ofer` solda]ilor mai mult confort, inclusiv printr-o maibun` distribu]ie a echipamentelor ata[ate. În prezent, aceste seturi sunt produse în modelul uniformelorutilizate în opera]ia Enduring Freedom, precum [i în modelul universal (Universal Camo Pattern, UCP).

TRANSPORTURI MILITARE STRATEGICE EUROPENE

Statul major multina]ional al ComandamentuluiEuropean de Transport Aerian Militar (EATC) [i-alansat activit`]ile în ora[ul olandez Eindhoven, laînceputul lunii. EATC dispune, în prezent, deaproximativ 200 de avioane furnizate de Germania,Belgia, Fran]a [i Olanda. Pentru început, militariidin aceste patru ]`ri vor forma statul major. ScopulEATC este punerea în practic` a deciziei de formarea unui comandament de transport aerian militar,adoptat` în noiembrie 2008 de mini[trii ap`r`rii din12 ]`ri membre ale Uniunii Europene: Germania,Belgia, Spania, Fran]a, Grecia, Italia, Luxemburg,

Olanda, Portugalia, Republica Ceh`,România [i Slovacia.

Noua structur` are misiunea de aefectua transporturi militare strategiceîn interesul Uniunii Europene, utilizândaeronave de transport Airbus 400 Military[i Lockheed C-130 Hercules. EATC trebuies` ajung` la capacitatea opera]ional`ini]ial` pân` în 2014, urmând s` ating`capacitatea complet` pân` în 2017.

Silvia MIRCEA Marilena GEORGESCU

TREI GENERA}II?Kim Jong-il i-a succedat tat`lui s`u în fruntea Coreei de Nord [i, dup`

toate aparen]ele, a decis men]inerea familiei sale la conducerea ]`rii. Conformpublica]iei New York Times, participarea sa la viitorul Congres al PartiduluiComunist va avea menirea de a preg`ti terenul pentru succesiunea fiului s`u.

Un moment istoric care va deschide un nou capitol semnificativ în istoriapartidului nostru este pe punctul de a se produce, apare scris în organul oficialal Partidului Comunist Coreean, Rodong Sinmun. Mo[tenitorul va fi, cel maiprobabil, al treilea fiu al [efului statului nord-coreean, numit Kim Jong-un,care l-a acompaniat recent pe tat`l s`u într-un voiaj în China. Se speculeaz`c` unul din scopurile vizitei a fost ob]inerea asentimentului Beijingului asupraacestei succesiuni. Kim Jong-il a subliniat cu acest prilej nevoia de preg`tirepentru genera]ia care va veni...

În vârst` de 27 de ani, educat în Elve]ia, el este copia tat`lui s`u, atât dinpunct de vedere fizic, cât [i ca personalitate, poveste[te în memoriile salejaponezul Kenji Fujimoto, fostul buc`tar personal al pre[edintelui Kim Jong-il.

Observatorul militarNr. 37 (15 - 21 septembrie 2010)www.presamil.ro

16 DESTINE

Portrete sentimentale

O VIA}~ DE OM, DOU~ R~ZBOAIE:plutonierul-major GHEORGHE DETOT

În [coala primar`, Gheorghe Detot estefrunta[, cel mai bun la înv`]`tura [i un adev`rat talent la scriere. Înv`]a toate

înfloriturile [i imita perfect grafia scribilortimpului, ceea ce-i uime[te pe înv`]`tori, care-lîndeamn` s` înve]e mai departe. Este îns`nevoit s` se dedice muncii agricole ca veritabilurma[ al r`ze[ilor moldoveni, folosind cât maibine bucata de p`mânt mo[tenit` de la str`mo[i.Având o constitu]ie atletic` [i bucurându-sede s`n`tate, tân`rul Gheorghe (Ghi]`) î[i maiextinde preocup`rile mergând des la pescuitpe râul Siret sau la vân`toare în p`durileTudorei. Nu-i displace societatea tinerilor s`tenidin Jolde[ti, are mul]i prieteni [i se bucur`deplin de via]a simpl`, dar plin` de farmec [itradi]ii a satului moldav.

Vine îns` anul 1916, tân`rul Gheorgheîmpline[te 21 de ani [i trebuie s` satisfac`serviciul militar ca orice român. Numai c`, înaugust 1916 România intr` în Primul R`zboiMondial, se fac multe concentr`ri, rechizi]ii,restric]ii, se r`spândesc atât îndemnuri patrio-tice, cât [i [tiri alarmiste [i o stare de îngrijorarecuprinde lumea satelor.

În septembrie, Gheorghe Detot se prezint`împreun` cu al]i prieteni de aceea[i vârst`, laRegimentul 37 Infanterie din Boto[ani, sunt lua]iîn primire de sergen]i, li se face vizita medical`,toaleta tradi]ional`, sunt echipa]i în straiemilitare [i împ`r]i]i pe subunit`]i. Un programde instruc]ie elementar`, sub comanda nervoa-s` [i uneori foarte aspr` a instructorilor, seîncepe imediat, reamintindu-li-se mereu impera-tivele momentului [i îndatoririle fa]` de rege,Patrie [i popor.

Îns` pentru tân`rul soldat Gheorghe Detot,aceast` situa]ie nu dureaz` mult. La sfâr[itullunii septembrie este verificat de o comisie [imutat la Târgu Neam], la Corpul Vân`torilorde Munte. La jum`tatea lunii noiembrie, sol-datul nostru se prezint` la noua unitate [i estesurprins de condi]iile bune de cazare, unifor-mele deosebite, ordinea [i disciplina stricte [i,mai ales, exigen]a [i profesionalismul cadrelorde comand`.

Istoria acestui corp este relativ recent`. La21 noiembrie 1906, primul ata[at român în Italia,

Protagonistul acestei pagini, subofi]erul-erou Gheorghe Detot, a venit pe lumeProtagonistul acestei pagini, subofi]erul-erou Gheorghe Detot, a venit pe lumeProtagonistul acestei pagini, subofi]erul-erou Gheorghe Detot, a venit pe lumeProtagonistul acestei pagini, subofi]erul-erou Gheorghe Detot, a venit pe lumeProtagonistul acestei pagini, subofi]erul-erou Gheorghe Detot, a venit pe lumeîn satul Jolde[ti, pe malul Siretului, apar]inând pe atunci comunei Fântânele,în satul Jolde[ti, pe malul Siretului, apar]inând pe atunci comunei Fântânele,în satul Jolde[ti, pe malul Siretului, apar]inând pe atunci comunei Fântânele,în satul Jolde[ti, pe malul Siretului, apar]inând pe atunci comunei Fântânele,în satul Jolde[ti, pe malul Siretului, apar]inând pe atunci comunei Fântânele,plasa Siret, jude]ul Boto[ani, un loc cu rezonan]e istorice, unde {tefan cel Mareplasa Siret, jude]ul Boto[ani, un loc cu rezonan]e istorice, unde {tefan cel Mareplasa Siret, jude]ul Boto[ani, un loc cu rezonan]e istorice, unde {tefan cel Mareplasa Siret, jude]ul Boto[ani, un loc cu rezonan]e istorice, unde {tefan cel Mareplasa Siret, jude]ul Boto[ani, un loc cu rezonan]e istorice, unde {tefan cel Mareb`tuse pe rivalul s`u Petru b`tuse pe rivalul s`u Petru b`tuse pe rivalul s`u Petru b`tuse pe rivalul s`u Petru b`tuse pe rivalul s`u Petru Aron în 1457, iar ulteriorAron în 1457, iar ulteriorAron în 1457, iar ulteriorAron în 1457, iar ulteriorAron în 1457, iar ulterior, în familia stolnicului Jura[cu, în familia stolnicului Jura[cu, în familia stolnicului Jura[cu, în familia stolnicului Jura[cu, în familia stolnicului Jura[cuse n`scuse fiica Raluca, mama poetului Mihai Eminescu. se n`scuse fiica Raluca, mama poetului Mihai Eminescu. se n`scuse fiica Raluca, mama poetului Mihai Eminescu. se n`scuse fiica Raluca, mama poetului Mihai Eminescu. se n`scuse fiica Raluca, mama poetului Mihai Eminescu. TTTTTat`l, Iordache Detotat`l, Iordache Detotat`l, Iordache Detotat`l, Iordache Detotat`l, Iordache Detot[i mama Elena (n`scut` Surdu) i-au dat numele de Gheorghe [i au declarat data[i mama Elena (n`scut` Surdu) i-au dat numele de Gheorghe [i au declarat data[i mama Elena (n`scut` Surdu) i-au dat numele de Gheorghe [i au declarat data[i mama Elena (n`scut` Surdu) i-au dat numele de Gheorghe [i au declarat data[i mama Elena (n`scut` Surdu) i-au dat numele de Gheorghe [i au declarat datana[terii ca fiind 9 martie 1895. na[terii ca fiind 9 martie 1895. na[terii ca fiind 9 martie 1895. na[terii ca fiind 9 martie 1895. na[terii ca fiind 9 martie 1895. AAAAAvea dou` surori mai mari, Elisabeta [i vea dou` surori mai mari, Elisabeta [i vea dou` surori mai mari, Elisabeta [i vea dou` surori mai mari, Elisabeta [i vea dou` surori mai mari, Elisabeta [i AgripAgripAgripAgripAgripininininina.a.a.a.a.Dup` ce f`cuse campaniile Primului R`zboi Mondial, nu avea s` rateze niciDup` ce f`cuse campaniile Primului R`zboi Mondial, nu avea s` rateze niciDup` ce f`cuse campaniile Primului R`zboi Mondial, nu avea s` rateze niciDup` ce f`cuse campaniile Primului R`zboi Mondial, nu avea s` rateze niciDup` ce f`cuse campaniile Primului R`zboi Mondial, nu avea s` rateze nicicel`lalt mare r`zboi, ca majoritatea b`rba]ilor genera]iei lui, c`zând la datoriecel`lalt mare r`zboi, ca majoritatea b`rba]ilor genera]iei lui, c`zând la datoriecel`lalt mare r`zboi, ca majoritatea b`rba]ilor genera]iei lui, c`zând la datoriecel`lalt mare r`zboi, ca majoritatea b`rba]ilor genera]iei lui, c`zând la datoriecel`lalt mare r`zboi, ca majoritatea b`rba]ilor genera]iei lui, c`zând la datorieîn floarea vârstei, la doar 46 de ani. D`ruise ]`rii doi copii, o fat` care va ajungeîn floarea vârstei, la doar 46 de ani. D`ruise ]`rii doi copii, o fat` care va ajungeîn floarea vârstei, la doar 46 de ani. D`ruise ]`rii doi copii, o fat` care va ajungeîn floarea vârstei, la doar 46 de ani. D`ruise ]`rii doi copii, o fat` care va ajungeîn floarea vârstei, la doar 46 de ani. D`ruise ]`rii doi copii, o fat` care va ajunges` lucreze în înv`]`mânt [i un b`iat, viitorul inginer [i diplomat militars` lucreze în înv`]`mânt [i un b`iat, viitorul inginer [i diplomat militars` lucreze în înv`]`mânt [i un b`iat, viitorul inginer [i diplomat militars` lucreze în înv`]`mânt [i un b`iat, viitorul inginer [i diplomat militars` lucreze în înv`]`mânt [i un b`iat, viitorul inginer [i diplomat militar, generalul, generalul, generalul, generalul, generalulde brigad` (r) de brigad` (r) de brigad` (r) de brigad` (r) de brigad` (r) Mit ic`Mitic`Mitic`Mitic`Mitic` Detot, care, în continuarea rubricii noastre ini]iate acum Detot, care, în continuarea rubricii noastre ini]iate acum Detot, care, în continuarea rubricii noastre ini]iate acum Detot, care, în continuarea rubricii noastre ini]iate acum Detot, care, în continuarea rubricii noastre ini]iate acummai bine de un an, ne-a oferit rândurile care urmeaz`. (D. G.)mai bine de un an, ne-a oferit rândurile care urmeaz`. (D. G.)mai bine de un an, ne-a oferit rândurile care urmeaz`. (D. G.)mai bine de un an, ne-a oferit rândurile care urmeaz`. (D. G.)mai bine de un an, ne-a oferit rândurile care urmeaz`. (D. G.)

maiorul Gheorghe Vl`descu, informeaz`Marele Stat Major despre vizita protocolar`f`cut` regelui Italiei, care-i sugereaz` înfiin]areatrupelor de vân`tori de munte în armataromân`, dup` modelul celor italiene. RegeleCarol I apreciaz` pozitiv sugestia [i ordon`procurarea de informa]ii necesare pentru acunoa[te mai mult organizarea, dotarea [iinstruirea acestei specialit`]i militare. Problemaeste preluat` [i de regele Ferdinand I, seprime[te sprijin din partea "alpinilor" italieni [iîn 1916, în condi]iile grele ale refugiului înMoldova, ia fiin]` la Târgu Neam] primulbatalion de vân`tori de munte.

Acest batalion, din care face parte soldatulGheorghe Detot, are o dotare special`, o pre-g`tire de lupt` adecvat` terenului muntos [i înanul 1917, când armata român` d` lupte eroicela M`r`[e[ti, M`r`[ti [i Oituz, pentru a opriinamicul la poarta de intrare în Moldova,prime[te botezul focului. Întâiul batalion devân`tori de munte din istoria armatei române,în lunile iulie-august 1917, execut` prima misiu-ne de lupt` pe frontul de la Oituz. O descriereadmirabil` a primei lupte este f`cut` de istoriculConstantin Kiri]escu în “Istoria r`zboiuluipentru întregirea României:1916-1919", ap`rut`în anul 1923 (vol.2 pag. 249-250)”.

"Atacul vân`torilor de munte s-a produsfulger`tor. Era o trup` nou`, înjghebat` înprip` în zilele triste din noiembrie 1916, darînchegat` bine în lunile de refacere petrecuteîn Târgu-Neam]ului, în preajma cet`]iilegendare a pl`ie[ilor lui {tefan [i Cantemir.Batalionul, organizat pe cinci companii depu[ca[i [i dou` de mitralieuri, devenise, prinardoarea r`zboinic` [i antrenarea ofi]erilor [ioamenilor, o unitate de elit` care a[tepta cuner`bdare s` dovedeasc`, în lupta aprig`, c`nu este deloc mai prejos de faima celebriloralpini, francezi [i germani. Zilele grele de laOituz i-au chemat pe vân`tori s` fac` dovadadorit`.”

Valea Trotu[ului sc`pase de pericol, ofen-siva du[man` fusese oprit`, criza b`t`liei de laOituz luase sfâr[it [i se putea trece lacontraofensiv`.

Din p`cate, dup` ce sc`pase neatins [i se bucurase de succesul b`t`liei,soldatul vân`tor de munte

Gheorghe Detot, dup` patru zile, la 16 august,în timpul unor ac]iuni de cercetare este r`nit lacoaps` de un glonte inamic [i se execut`evacuarea sa la un spital de "zon` interioar`".Rana nu este fatal`, dar se vindec` greu. Întimpul spitaliz`rii face parte din militarii r`ni]ivizita]i de regina Maria, supranumit` [i "mamar`ni]ilor" [i p`streaz` mereu în memorie, cupl`cere [i mândrie, cuvintele de îmb`rb`tarece îi fuseser` adresate de augusta vizitatoare.

În plin` iarn` prime[te un concediu de olun` de zile [i este nevoit s` str`bat` pe josvalea înghe]at` [i înz`pezit` a râului Siret pentrua ajunge în Jolde[tii lui. Prins de un viscolputernic, î[i face cu greu drum c`tre sat, fluie-rând [i f`cându-[i curaj, cu gândul la surprizapentru cei dragi [i la c`ldura de acas`. Stareade spirit îi este întrerupt` brusc de o namil`,ivit` din vâltoarea viscolului [i s`rind pe el.Speriat, gata s`-[i scoat` baioneta, îl recunoa[tepe câinele s`u Ursu, care interceptase cu auzulfin fluieratul st`pânului, adus de viscol, îlrecunoscuse [i venise în întâmpinarea sa.

La 15 februarie 1918, este prezent la unitate [iprime[te gradul de caporal. Particip` activ lamunca de refacere [i de instruire, preg`tindu-sepentru viitoarele confrunt`ri. În luna septem-brie este trimis la {coala de Tragere a Infan-teriei, iar în octombrie revine la RegimentulVân`tori de Munte [i particip` la reluareaopera]iunilor militare în Transilvania, mai alesîn zona de munte, la eliberarea Bra[ovului la 7decembrie 1918 [i apoi la eliberarea Banatului.La sfâr[itul lui iulie [i începutul lui august 1919,Regimentul 1 Vân`tori de Munte intr` îndispozitivul grup`rii generalului Demetrescu,trece Tisa [i d` lovituri mortale trupelorungure[ti, bol[evizate, înaintând în pust` pân`

la Budapesta. Caporalul Gheorghe Detotparticip` la defilarea trupelor române dincentrul capitalei ungare, în fa]a generaluluiMo[oiu, [i se fotografiaz` cu camarazii s`i petreptele cl`dirii Parlamentului ungar.

În luna noiembrie 1919 revine în ]ar`, esteavansat sergent, demobilizat [i invitat s` sereangajeze. La 1 ianuarie 1921 se reangajeaz`ca sergent instructor la Regimentul 37 Infan-terie "Alexandru Cel Bun" din Boto[ani, iarîntre 6 februarie 1921 [i 1 iulie 1922 urmeaz`{coala de Subofi]eri "Diviziunea Slobozia", cândeste avansat plutonier, dup` care revine laregiment. Experien]a frontului [i cuno[tin]eleprimite la vân`torii de munte îl fac remarcat de[efi, dar, uneori [i invidiat. Fiind o fire mândr`[i refuzând orice îi atingea prestigiul, are unelenepl`ceri în rela]iile din unitate [i caut` s` leevite pe viitor. Ca urmare, între 15 februarie [i25 octombrie 1925 particip` la un curs detransmisiuni, la Regimentul de Transmisiunidin Bucure[ti, Sec]ia telefonie, sub auspiciileInspectoratului Tehnic al Geniului. La absolvire\ns`, este repartizat tot în Regimentul 37Infanterie, de[i spera s`-[i schimbe unitatea.

În anul 1928 se c`s`tore[te cu AspaziaFoca, muncitoare, [i i se na[te primulcopil în 1928, iar al doilea în 1930. Tot în

1930 este avansat plutonier-major [i continu`s` primeasc` func]ii tehnico-administrative,de[i ar fi preferat câmpul de instruc]ie.

În iulie 1933 este deta[at, prin surprindere,la închisoarea militar` a Corpului 4 Armata dinIa[i, ceea ce-l nemul]ume[te [i se gânde[te s`ias` în via]a civil`. Reu[e[te acest lucru în anul1934, când se fac reduceri de efective [i estescos la pensie la vârsta de numai 39 de ani. Încontinuare se dedic` întru totul familiei,gospod`riei sale [i copiilor. Via]a lui începe îns`s` sufere din cauza pensiei foarte mici [i aconcentr`rilor frecvente care îl îndep`rteaz`de cas`. În fiecare an este chemat în armat` odat` sau de dou` ori, trimis în tot felul de "zone",încadrat în unit`]i de rezervi[ti [i obligat s`execute preg`tire de lupt`. La încerc`rile luide a protesta i se r`spundea ca este înc` tân`rmobilizabil, ]ara are nevoie de el etc., etc.

În luna august 1937, când se împlineau 20ani de la B`t`lia de la Oituz are surpriza s` fieinvitat la o întâlnire camaradereasc` pe locurileb`t`liei, cu participarea regelui Carol al II-lea.Trebuie men]ionat c` regele nu putea uita func-]ia onorific` pe care a avut-o în timpul r`zboiului,de comandant al primului regiment de vân`toride munte, încredin]at` de tat`l s`u, regeleFerdinand I. Plutonierul-major Gheorghe Detots-a bucurat mult s`-[i reîntâlneasc` fo[tiicamarazi [i s` stea la mas` cu regele României,care a d`ruit fiec`rui participant cartonul cumeniul oferit de Majestatea Sa, având pe elsemn`tura sa original`.

Izbucnirea celui de-Al Doilea R`zboi Mon-dial îl g`se[te într-un bivuac de pe malul râuluiPrut. Este con[tient de pericolul sovietic [i deorientarea c`tre r`s`rit a unei eventuale cam-panii militare. Totu[i, perspectiva unei alian]ecu Germania îl face s` nu se simt` în largul lui,gândindu-se mereu la experien]a dramatic` dinPrimul R`zboi Mondial. R`pirea teritoriilorromâne[ti, abdicarea regelui, aventura legiona-rilor, îl fac s` se îngrijoreze [i s` se gândeasc`mai mult la protec]ia familiei sale. Se întrebamereu dac` va trebui s` ia parte la un nour`zboi [i cu ce sacrificii.

La 22 iunie 1941 prime[te acas ̀ordinulde chemare, se îmbrac ̀în uniform` [i se prezint ̀la Regimentul 37 Infan-

terie. Dup ̀o s`pt`mân ,̀ î[i ia r`mas bun de lafamilie, refuz ̀s ̀fie condus la gar ̀[i pleac ̀sprefront. Particip` la luptele pentru eliberareaBasarabiei [i la 3 august se g`se[te pe malulNistrului, la o trecere din dreptul localit̀ ]ii Râbni]a.O încercare de contraatac a du[manului esteprecedat̀ de o preg t̀ire de artilerie, iar plutonierul-major Gheorghe Detot, aflat în serviciu la trecere,este lovit mortal de schijele unui obuz. Era chiarziua în care, ciudat ̀coinciden] !̀, se împlineau 24de ani de la r`nirea sa în luptele de la Cire[oaia-Oituz. De data aceasta îns` nu mai are noroc.Este înmormântat, în prezen]a camarazilor, lacimitirul din localitatea Rezina, jude]ul Soroca.

Încerc`rile recente de a-i g`si mormântul aufost zadarnice, deoarece autorit`]ile sovietice audesfiin]at [i arat parcela în care î[i dorm somnulde veci eroii români.

General de brigad` (r) Mitic` DETOT

1922Ofi]eri, subofi]eri [i trup` din Regimentul 37 Infanterie “Alexandru cel Bun”.

Plutonierul Detot Gheorghe este primul din st#nga.

LA DISPOZI}IA DUMNEAVOASTRQ! 17Observatorul militarNr. 37 (15 - 21 septembrie 2010)

www.presamil.ro

Pagin` realizat` de Irina-Mihaela NEDELCU

Centre militare zonale

C.M.Z. Bucure[ti – Bucure[ti, str. 11 Iunie nr. 2, sector 4, telefon: 021-3367820C.M.Z. Bra[ov – Bra[ov, str. Lung` nr. 231, telefon: 0268-510465C.M.Z. Br`ila – Br`ila, [os. Buz`ului nr. 5, telefon: 0239-684701C.M.Z. Cluj – Cluj-Napoca, b-dul 21 Decembrie 1989 nr. 106, telefon: 0264-433067C.M.Z. Constan]a – Constan]a, str. Mircea cel B`trân nr. 106, telefon: 0241-616416C.M.Z. Dolj – Craiova, str. General Dragalina nr. 60A, telefon: 0251-534404C.M.Z. Ia[i – Ia[i, str. Arhitect G.M. Cantacuzino nr. 20, telefon: 0232-264491;0232-264492C.M.Z. Hunedoara – Deva, str. Pia]a Unirii nr. 6, telefon: 0254-215820; 0254-223594C.M.Z. Prahova – Ploie[ti, [os. Vestului nr. 14-16, telefon: 0244-525938C.M.Z. Timi[ – Timi[oara, str. Pia]a Libert`]ii nr. 5-7, telefon: 0256-447201C.M.Z. Vrancea – Foc[ani, b-dul Unirii nr. 5-7, telefon: 0237-213884

Centre militare de sector

C.M.S. 1, str. C`derea Bastiliei nr. 13, sector 1, telefon: 021-3191058C.M.S. 2, str. Tomas Masaryk nr. 22, sector 2, telefon: 021-2113813C.M.S. 3, b-dul Nicolae Grigorescu nr. 12, sector 3, telefon: 021-3242309C.M.S. 5, Sos. Panduri nr. 24, sector 5, telefon: 021-4101261C.M.S. 6, str. Pompiliu Eliade nr. 4 bis, sector 1, telefon: 021-3151744

În Legea nr. 309/2002 privind recunoa[terea[i acordarea unor drepturi persoanelor care auefectuat stagiul militar în cadrul Direc]ieiGenerale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961 sunt stipulate condi]iile pe care solicitan]iitrebuie s` le îndeplineasc` pentru a beneficia deanumite drepturi.

De indemniza]ia prev`zut` de lege beneficiaz`persoanele care au efectuat stagiul militar în cadrulDirec]iei Generale a Serviciului Muncii în perioada1950-1961, cet`]eni români cu domiciliul în ]ar` sauîn str`in`tate. Calitatea de beneficiar se dovede[tecu livretul militar, în original [i în copie, sau cuadeverin]a eliberat` de centrele militare jude]ene saude UM 02405 Pite[ti, în original [i în copie. De 50% dincuantumul indemniza]iei pot beneficia, începând cudata de întâi a lunii urm`toare depunerii cererii, [iso]iile beneficiarilor deceda]i, dac` ulterior nu s-arec`s`torit. Acestea trebuie s` depun`, la casateritorial` de pensii, urm`toarele documente:certificat de na[tere (copie [i original); certificat dec`s`torie (copie [i original); certificat de deces (copiesi original); hot`rârea pentru stabilirea drepturilorprev`zute de Legea nr. 309/2002, dac` so]ul decedata beneficiat de acestea.

Cererile pentru stabilirea drepturilor prev`zutede lege se depun la casele teritoriale de pensii [i amunicipiului Bucure[ti. Stabilirea beneficiarilor seface de c`tre o comisie care func]ioneaz` în cadrulacestora [i din care face parte [i un reprezentant alcentrului militar teritorial. Solicitan]ii trebuie s`depun` urm`toarele documente: cerere; buletin deidentitate/carte de identitate - copie [i original;certificat de na[tere - copie [i original; certificat de

Cazurile în care contractul de munc` poate fi suspendat sunt prev`zuteîn capitolul IV din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. O asemeneam`sur` poate interveni de drept, prin acordul p`r]ilor sau prin actulunilateral al uneia dintre p`r]i.

De drept, contractul individual de munc` se suspend` în urm`toarelesitua]ii: concediu de maternitate; concediu pentru incapacitate temporar`de munc`; carantin`; exercitarea unei func]ii în cadrul unei autorit`]iexecutive, legislative ori judec`tore[ti, pe toat` durata mandatului, dac`legea nu prevede altfel; îndeplinirea unei func]ii de conducere salarizateîn sindicat; for]a major`; salariatul este arestat preventiv, în condi]iileCodului de procedur` penal`; în alte cazuri expres prev`zute de lege.

Din ini]iativa salariatului, contractul individual de munc` poate fisuspendat în urm`toarele situa]ii: concediu pentru cre[terea copilului învârst` de pân` la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, pân` la împlinireavârstei de 3 ani; concediu pentru îngrijirea copilului bolnav în vârst` depân` la 7 ani sau, în cazul copilului cu handicap, pentru afec]iuniintercurente, pân` la împlinirea vârstei de 18 ani; concediu paternal;concediu pentru formare profesional`; exercitarea unor func]ii elective încadrul organismelor profesionale constituite la nivel central sau local, petoat` durata mandatului; participarea la grev`; în situa]ia absen]elornemotivate ale salariatului, în condi]iile stabilite prin contractul de munc`,precum [i prin regulamentul intern.

Din ini]iativa angajatorului, contractul individual de munc` poate fisuspendat: pe durata cercet`rii disciplinare prealabile, în condi]iile legii;ca sanc]iune disciplinar`; în cazul în care angajatorul a formulat plângerepenal` împotriva salariatului sau acesta a fost trimis în judecat` pentrufapte penale incompatibile cu func]ia de]inut`, pân` la r`mânerea definitiv`a hot`rârii judec`tore[ti (În asemenea cazuri, dac` se constat` nevinov`]iacelui în cauz`, salariatul î[i reia activitatea anterioar` pl`tindu-i-se, întemeiul normelor [i principiilor r`spunderii civile contractuale, odesp`gubire egal` cu salariul [i celelalte drepturi de care a fost lipsit peperioada suspend`rii contractului.); în cazul întreruperii temporare aactivit`]ii, f`r` încetarea raportului de munc`, în special pentru motiveeconomice, tehnologice, structurale sau similare; pe durata deta[`rii.

Prin acordul p`r]ilor, contractul individual de munc` poate fi suspendatîn cazul concediilor f`r` plat` pentru studii sau pentru interese personale.

Centre militare jude]ene

C.M.J. Alba – Alba Iulia, str. Mihai Viteazu nr. 11, telefon: 0258-811989;0258-811892C.M.J. Arad – Arad, str. Lucian Blaga nr. 6, telefon: 0257-281693; 0257-281694C.M.J. Arge[ – Pite[ti, str. Craiovei nr. 246 A, telefon: 0248-251119;C.M.J. Bac`u – Bac`u, str. Mihai Eminescu nr. 33, telefon: 0234-512913; 0234-511670C.M.J. Bihor – Oradea, str. Dun`rea nr. 2, telefon: 259-417069C.M.J. Bistri]a-N`s`ud – Bistri]a, b-dul Republicii nr. 3-5, telefon: 0263-211.271;0263-215.078C.M.J. Boto[ani – Boto[ani, B-dul Mihai Eminescu nr. 36, telefon: 0231-512495;0231-512850C.M.J. Buz`u – Buz`u, str. Bistri]ei nr. 45, telefon: 0238-426946C.M.J. Cara[-Severin – Re[i]a, str. Sportului nr. 4, telefon: 0255-211115C.M.J. C`l`ra[i – C`l`ra[i, str. Mu[e]elului nr. 10, bl. J 24, telefon: 0242-331569C.M.J. Covasna – Sf. Gheorghe, str. Koss Karoly nr. 3A, telefon: 0267-311209C.M.J. Dâmbovi]a – Târgovi[te, str. Ion Heliade R`dulescu nr. 16, telefon: 0245-611134C.M.J. Gala]i – Gala]i, str. Domneasc` nr. 92, telefon: 0236-413163C.M.J. Giurgiu – Giurgiu, [os. Bucure[ti nr. 63-65, telefon: 0246-213095C.M.J. Gorj – Târgu Jiu, b-dul Republicii nr. 13, telefon: 0253-218993C.M.J. Harghita - Miercurea-Ciuc, str. Cet`]ii nr. 1, telefon: 0266-371520C.M.J. Ialomi]a – Slobozia, str. Lacului nr. 6, telefon: 0243-235286C.M.J. Ilfov – Bucure[ti, str. Iuliu Maniu, telefon: 021-4113141C.M.J. Maramure[ – Baia Mare, strada Turnului nr. 1, telefon: 0262-211088; 0262-211086C.M.J. Mehedin]i – Drobeta Turnu-Severin, Bulevardul Carol I nr.25,telefon: 0252-316437; 0252-317702C.M.J. Mure[ – Târgu-Mure[, str. Rozelor nr. 11, telefon: 0265-217751C.M.J. Neam] – Piatra Neam], str. Dur`ului nr. 9, telefon: 0233-213473C.M.J. Olt – Slatina, str. Dr`g`ne[ti nr. 29-31, telefon: 0249-437173;0249-431255C.M.J. Satu Mare – Satu Mare, str. Petöfi Sándor nr. 4-7, telefon: 0261-717123;

0261-716513C.M.J. S`laj – Zal`u, str. 1 Decembrie 1918 nr. 11, telefon: 0260-612077C.M.J. Sibiu – Sibiu, str. Octavian Goga nr. 1A, telefon: 0269-422333C.M.J. Suceava – Suceava, str. Alexandru cel Bun nr. 45 D, telefon: 0230-520919;0230-520920C.M.J. Teleorman – Alexandria, str. C. Brâncoveanu nr. 45, telefon: 0247-311115C.M.J. Tulcea – Tulcea, str. Libert`]ii nr. 82 B, telefon: 0240-531576C.M.J. Vaslui – Vaslui, str. C.D. Gherea nr. 11, telefon: 0235-312961C.M.J. Vâlcea – Râmnicu Vâlcea, str. Maior V. Popescu nr. 8, telefon: 0250-733985.

SUSPENDAREACONTRACTULUI

INDIVIDUAL DE MUNC~

PRECIZ~RI REFERITOARE LAPREVEDERILE LEGII NR. 309/2002

c`s`torie - copie [i original; cupon pensie; livret militar/adeverin]a; dosar cu [in`. Comisia este obligat` s` sepronun]e asupra cererii în termen de cel mult 30 dezile. Împotriva hot`rârii, în termen de 30 de zile de lacomunicarea acesteia, persoana interesat` poate facecontesta]ie la Curtea de apel. Hot`rârea Cur]ii de apeleste definitiv`. Contesta]iile formulate împotrivahot`rârilor comisiei sunt scutite de taxa judiciar` detimbru.

Pentru aplicarea unitar` a prevederilor Legii nr.309/2002, în anii 2002 [i 2003, Casa Na]ional` de Pensii[i alte Drepturi de Asigur`ri Sociale a emis unelepreciz`ri. Astfel, când în livretul militar, în fi[a deeviden]` eliberat` de UM 02405 Pite[ti [i/sau înadeverin]a eliberat` de centrul militar jude]ean esteînscris` men]iunea deta[ament munc`, diferitedeta[amente de munc`, Det. Munc`, Det. Mc, f`r`specificarea denumirii deta[amentului de munc`, sepoate considera c` solicitantul a efectuat stagiul militarîn cadrul DGSM. De asemenea, se poate considerac` persoana respectiv` a efectuat stagiu militar încadrul DGSM [i în situa]iile în care, în acteledoveditoare, exist` formul`ri de genul: M.C., D.R.M,D.G.S.M., Munc`, D.R.C.M., D.R.M.I.C., ServiciulMuncii, G.A.S., M.A.S., S.M.T., M.I.C., D.R.D.M.,D.M., mân` lucru.

Nu pot fi luate în considerare cererile din carerezult` c` solicitan]ii au efectuat stagiul militar înunit`]ile apar]inând de MApN (fostul MFA). Va fivalorificat` numai perioada de efectuare a stagiuluimilitar în cadrul DGSM, în cazul în care solicitantulse afl` într-una din urm`toarele situa]ii: *imediat dup`recrutare, a fost repartizat la un deta[ament de munc`al DGSM, iar, ulterior, a fost transferat la o structur`militar` cu profil economic apar]inând MFA; * a fostîncorporat într-o unitate militar` [i, dup` o perioad`,a fost repartizat în deta[ament de munc` apar]inândDGSM.

ADRESELE {I NUMERELEDE TELEFON

ALE CENTRELOR MILITAREPentru a veni \n sprijinul pensionarilor militari, public`m

adresele [i numerele de telefon ale centrelor militare zonale/desector/jude]ene. V` suger`m ca, înainte de a v` deplasa lasediile acestora, s` lua]i leg`tura prin telefon, pentru a [ti exactce documente trebuie s` ave]i la dumneavoastr`.

Consultant: colonel Viorel Niculescu- Direc]ia financiar-contabil`

CULTURQObservatorul militarNr. 37 (15 - 21 septembrie 2010)www.presamil.ro

18

Aurelia N~STASEaurelianastase@yahoo.fr

Limba român` este patria mea Nichita St`nescu

IAR

Colonel R`du] B|LB|IE

PRICINI DE LECTURQ

CU MIC CU MARE,LA BIBLIOTEC~!

Conjunc]ia „iar" este adversa-tiv` [i exprim` opozi]ia dintreîn]elesurile a dou` propozi]ii. „Dece b`rba]ii sunt neglijen]i, iarfemeile, mereu prev`z`toare?"(curteaveche.ro)

Spre deosebire de celelalteconjunc]ii adversative, care sem-naleaz` fie c` a doua propozi]iedezminte ce se afirm` în prima

(„dar", „îns`"), fie c` a douapropozi]ie modific` ce se neag` înprima („ci"), conjunc]ia „iar" indic`doar o anumit` diferen]` de sensîntre cele dou` propozi]ii, care nusunt neap`rat contrare (v. „Grama-tica limbii române, I, Cuvântul",2005, Editura Academiei Române,Bucure[ti, p. 643 [i id., „II,Enun]ul", p. 731): „se fac reduceri,dar nu peste tot" (antena3.ro);„cursul de schimb a coborât [...],îns` ulterior a revenit" (gandul.info);„nu victoriile din instan]` sunt celemai importante, ci demersurile de

a convinge un num`r cât mai marede capitale s` recunoasc` statul"(jurnalul.ro); „eu merg cu Dacia,iar tu pe jos" (vitanclub.net); „ocl`dire din ’85 e veche [...], iar unadin 2005 e nou` [i frumoas`"(businessday.ro); „profesorii sezbat în s`r`cie, iar [efii ministerului[...] au abonamente la cluburisportive luxoase" (bzi.ro); „uncontribuabil vrea s` fie corect, iarstatul îl împiedic`" (observator.ro).

Spre deosebire de gramaticaacademic`, în dic]ionarele acade-mice, conjunc]ia „iar" este prezen-tat` ca fiind [i copulativ`, adic`sinonim` cu „[i". (v. „Dic]ionarulexplicativ al limbii române" elabo-rat de Institutul de Lingvistic`„Iorgu Iordan-Al. Rosetti" al Aca-

demiei Române, Editura „UniversEnciclopedic", 1996).

Dup` alte lucr`ri de lexicogra-fie (Cior`nescu, Alexandru, 1958-1961, „Dic]ionarul etimologicromân", Universidad de la Laguna,Tenerife), conjunc]ia „iar" ar aveaatât rol adversativ, fiind aproapesinonim` cu „dar, „îns`", „totu[i",„în ciuda", cât [i rol copulativ, fiindsinonim` cu „[i".

Dup` „Gramatica Academiei",nu ar trebui s` se foloseasc` „iar"în loc de „[i", a[a cum se întâmpl`în frazele urm`toare: „P`streaz`bonurile fiscale, iar statul î]i vareturna o parte din bani în schim-bul lor." (money.ro) „Pia]a gazelorse va liberaliza, iar facturile vor fimai mari."(stirileprotv.ro) „Lumea

întreag` e o scena, iar noi to]i ni[teactori."(empower.ro) „Pre]ul pa-chetului de ]ig`ri va fi mai mare[...], iar energia electric` va fi maiscump`."(bloombiz.ro). Este evi-dent c` înlocuirea conjunc]iei„iar" cu „[i" ar aduce în acestefraze mai mult` claritate.

Când în loc de „dar" se folo-se[te „iar", este nevoie de înt`rireasensului adversativ cu adverbul„nu" [i cu adverbul restrictiv„decât", pentru c`, de pild`, fraza„Soprana [...] are 33 de ani, iar so]uls`u, baritonul [...], 83" (acasatv.ro)ar fi mai clar` astfel: „Soprana [...]nu are decât 33 de ani, iar so]uls`u, baritonul [...] , 83" sau„Soprana [...] are 33 de ani, darso]ul s`u, baritonul [...], 83."

Bine ne reîntâlnim dragi elevi ai colegiilor militare c`ci, cum era [i firesc în primas`pt`mân` de [coal`, rândurile acestea v` sunt adresate. Reînceperea [coliiînseamn` reîntâlnirea cu lectura, cu cei mai buni prieteni ai liceenilor, c`r]ile, de la celede literatur` ale autorilor români la cele ale literaturii universale, la carteaenciclopedic`, de cultur` general`.

Cum liceul este locul în care se formeaz` cultura general` a viitorului specialist,iat`, în aceast` s`pt`mân`, câteva recomand`ri atractive, tip`rite de editura Literaeditura Literaeditura Literaeditura Literaeditura Litera.

Marea carte desprePROGRES

Dedicat` celor care vor s` descoperecât mai mult, aprofundându-[i astfel cuno[-tin]ele, aceast` enciclopedie sui generiselaborat` de Giovanni Caselli ofer` r`spun-suri la întreb`ri insolite despre [tiin]`, natu-r`, istorie, geografie, economie. Informa]iaabundent` [i ilustra]iile originale facaceast` lucrare extrem de atractiv` pentruto]i cei care vor s` urm`reasc` pas cu pasuria[ul progres f`cut de omenire.

{tiin]` [i istorie{tiin]` [i istorie explic` modul în care func]ioneaz` lucrurile în via]a

noastr` de zi cu zi [i cum tr`iau oamenii cu secole în urm`. În cuprinsul celor640 de pagini exist` informa]ii detaliate despre subiecte diverse: zborul,computerele, înregistrarea sunetului, cele mai importante cl`diri din lume,minuni medicale, jocurile [i sporturile. Volumul include descrieri [i imaginicu primele automobile [i echivalentelelor sofisticate de ast`zi; cu ceasuri,computere [i aparate de fotografiat;cu o multitudine de alte inven]ii inge-nioase din fiecare perioad` istoric`.

{tiin]` [i istorie are 11 capitole,fiecare capitol fiind structurat dintr-oserie de câte dou` pagini de sinest`t`toare, care trateaz` un aspect alsubiectului. Limbajul simplu [i direct,precum [i ilustra]iile [i fotografiile deatmosfer` atrag aten]ia tinerilorcititori [i îi vor încuraja s` descoperesinguri lumea din jurul lor.

Marea carte despre mon[tri,spiridu[i, dragoni [i uria[i

Autorul britanic John Malam a studiat istoria antic` [iarheologia [i a participat la excav`rile din diverse situriarheologice din Marea Britanie, înainte de a se dedica înîntregime literaturii pentru copii, cu o predilec]ie clar` pentrusubiecte legate de civiliza]iile str`vechi.

De aceast` dat`, JohnMalam propune o incursiunepalpitant` în lumea legendelor[i pove[tilor cu creaturifabuloase din folclorul diver-selor popoare. Periplul acestaprin lumea mitului [i a basmu-lui îi poart` pe cei mici prinGrecia, Germania, }`rile Scan-dinave, Statele Unite, MareaBritanie, China, Japonia, Ori-entul Mijlociu [i nu numai, peurmele goblinilor [i zânelor,dragonilor, uria[ilor [i mon[tri-lor de tot soiul.

Marea carte despre INVEN}IICine a inventat roata? Dar telefonul? Cine a inventat becul [i

cine a descoperit sticla? Când [i cum au fost lansa]i primii oameniîn spa]iu? Cum au înv`]at oamenii s` m`soare timpul sau s`macine grâul? Annalisa Pomilio ne propune o carte care parcurgeistoria inven]iilor, oprindu-seasupra aspectelor tehnice [i[tiin]ifice, dar [i povestind, caîntr-un roman de aventuri, cumfiecare descoperire a îmbun`t`-]it modul de via]` al oamenilor.Fotografiile detaliate [i deseneleelocvente îmbog`]esc textul cudetalii vizuale interesante, iarrubricile de întreb`ri, curiozi-t`]i [i recorduri ghideaz` citito-rul de orice vârst` prin lumeafascinant` a personalit`]ilor[tiin]ei, a vis`torilor [i a viziona-rilor care au contribuit la pro-gresul lumii în care tr`im.

INTERFEREN}E 19Observatorul militarNr. 37 (15 - 21 septembrie 2010)

www.presamil.ro

General de brigad` dr.Maricel POPA

Pe loc, repaus!

Întâlnirea cu viitorul este un lucru carese întâmpl`, de obicei, mâine. Dar nu trebuieignorat nici ceea ce s-a f`cut, pentru asta, ieri.

Nu-i o problem` dac` ba]i cuie în talpa unorghete. Dar este o problem` dac`, dup` aceea,tu te încal]i cu ele. Fiecare problem` are osolu]ie proprie, cu excep]ia celor care au fostcreate doar a[a, ca s` existe probleme derezolvat... Chiar dac` pui lapte [i miere lar`d`cina unei m`tr`guni, ar fi absurd s` a[tep]ica fructele sale s` fie pe m`sura gestului. Înorice sistem, o valoare nu poate fi decât pozitiv`[i tonic`. Cu leii, oamenii se joac`, amuzându-se,doar pe t`râmul lor, la circ. Pe p`mântul leilor,în jungl`, lucrurile stau altfel... Omul estesingurul reprezentant al zoologiei care arecapacitatea de a construi în jurul s`u un mediuartificial. {i, de multe ori, se simte chiar bineacolo. Cine nu poate concepe globalizareaca pe o form` important` de realizare asolidarit`]ii umane ar putea ascunde, în sine,un posibil du[man al umanismului. Un omtrebuie s` fie realist, încercând s`-[i descopere[i s`-[i cultive voca]ia real`, din timp. Altfel,poate deveni ridicol. S` ne imagin`m, deexemplu, o bufni]` dându-[i aere de privi-ghetoare... Fiecare din malurile unui râu esteconvins c` malul cel`lalt este mai sigur, maibogat, mai frumos.... Când agricultura ajunges` fie la...p`mânt, tot e bine. M`car este înelementul s`u. Mai r`u este atunci cândajunge...în aer. Faimosul general GeorgePatton spunea Scopul r`zboiului nu este s` moripentru ]ara ta, ci s`-l faci pe tic`losul cel`lalt s`moar` pentru a lui. Nu ignora]i pro[tii! Suntunii care fac cât doi... Infinitul [i eternitateasunt dou` concepte care n-ar fi putut s` apar`decât în mintea unei fiin]e atât de fragile [i devulnerabile, dar atât de inteligente, cum numaiomul poate fi. S` nu ne fie team` s` folosimcuvântul patrie [i familia sa de cuvinte, pemotiv c` ar fi desuete, demonetizate, perimate.Iar prin modul nostru de a gândi [i de a ac]iona,avem obliga]ia de a asigura actualizareacon]inutului lor. Soarele nu se simte jignitsau minimalizat, atunci când cârcota[ii saudetractorii s`i îl compar` cu licuricii. Pentruc`, într-o astfel de situa]ie, nu el este cel careare o problem`. St` în puterea noastr`, aoamenilor, ca s` putem schimba lumea în bine,prin lucruri mici. În lumea arab` exist` unproverb care spune: Pana lui Allah s-a uscatdup` ce ]i-a scris soarta. Ceea ce ar însemna c`,o dat` stabilit`, soarta nu-]i mai poate fischimbat`, ea fiind a[a pentru totdeauna. {itotu[i... Se [tie c` lan]urile, chiar dac` suntf`cute din aur, tot lan]uri r`mân. Dar, exist` ocategorie de oameni pe care acest lucru nu-iintereseaz`: cei care au voca]ie de sclavi...

Omul – o fiin]` necomplicat`, obi[nuit`, derând, comun`... Dovada c` cea mai simpl`activitate uman` este aceea de a-l reproduce.

Pentru Dumnezeu, toate locurile de peP`mânt sunt la aceea[i distan]`, oriunde ar fi;ele nefiind nici aproape, nici departe. Nimeninu s-a f`cut fierar cu gândul c` menirea lui vafi s` prelucreze m`m`liga. Bolovanii! Subtoate formele, m`rimile sau caracterele în carese g`sesc în jurul nostru, ei sunt rezultatuldinamicii aplic`rii faimosului nostru proverbApa trece, pietrele r`mân. Fii vigilent! E posibilca cel care te vâneaz` s`-[i ]in` arma sprijinit`chiar pe um`rul t`u.

În calendarul anual, la data de 14septembrie, este consemnat` Ziuainginerului român. Adic` a acelei

persoane care este calificat` prinînv`]`mântul superior, tehnic, pentru aputea presta activit`]i specifice deconcep]ie [i de conducere. Este unmoment deosebit, apreciem, pentru a-lreaduce în prim-plan, în acest col] depagin`, pe Anghel Saligny (1854-1925),

ZIUA INGINERULUI ROMÂN

mod firesc, 14 septembrie este [i Ziuainginerilor militari, majoritatea dintre eiforma]i la înaltul for [tiin]ific numitAcademia Tehnic` Militar`, înfiin]at` în1949. Prima serie a fost format` dinstuden]i-ofi]eri selecta]i din unit`]i care,dup` patru ani de studii, au primit diplomade inginer în specialitatea aleas`. Un numede rezonan]`, din prima promo]ie (1953),este Vasile Parizescu, ast`zi scriitor, pictor,

avia]ie, armament [i muni]ii, trans-misiuni, geniu, chimie, tancuri, marin`,geodezie. Ei au primit reparti]ie încomisiile de recep]ie de pe lâng` uzineledin industria de ap`rare, la coman-damente [i direc]ii centrale, în institutede cercet`ri militare etc. În 1978 s-aînfiin]at Expozi]ia Permanent` deTehnic` Militar` de Produc]ie Româ-neasc`, cu un rol deosebit în valorifi-

Colonel (r) ing. Petre G. NICOLAE

TROI}A EROILORHIDROGRAFI

SULINA

{alupistul, Dumitru Ivanov, ne arat`ruinele unui obiectiv care a fost, cândva,unic în ]ar` – fabrica de guanin`, careproducea lac de unghii sidefat din scoici,apoi cherhanaua cu toate anexele sale,printre care [i depozitul natural deînmagazinare a ghe]ii (din Dun`reaînghe]at`). Ghe]`ria propriu-zis` se afl`sub p`mânt. Se mai v`d, ast`zi, doarpor]iuni din acoperi[ul din stuf, care afost odat` foarte gros, montat cu pu]indeasupra solului. Calupurile de ghea]`se foloseau în anotimpul cald încherhanalele [i întreprinderile alimentaredin zon`.

Tot pe digul de sud, se g`se[te sta]iameteo [i, în vecin`tate, Farul Sulina,apar]inând Ministerului Ap`r`riiNa]ionale. Farurile maritime de pe coastaromâneasc` a Marii Negre, de la

P`r`sim ora[ul, îndreptându-ne cu [alupa în aval, c`tre farulde intrare, unde revedem vechiul far, care, de[i ,,trecut în rezerv`"de ceva vreme, î[i poart` cu discre]ie mantia cusut` cu mistere.Unele pove[ti la care a fost martor le afl`m din „Europolis"-ulbartian, altele circul` de decenii bune printre sulinio]i.

Mangalia la Sulina, se afl` în respon-sabilitatea Direc]iei Hidrografice Mari-time, mare unitate a For]elor Navale,autoritate na]ional` în domeniul hidro-grafiei [i oceanografiei.

Farul Sulina a intrat în func]iune îndecembrie 1984, înlocuind vechiul farodat` cu prelungirea canalului Sulina înlarg. Acesta are o în`l]ime de 48 de metri,fiind vizibil la 19 mile marine (aproximativ36 km) în larg de c`tre marinarii care seapropie sau trec prin zon`.

În partea de r`s`rit a farului, a fostîn`l]at`, prin osârdia inimo[ilor fari[ti [i aaltor lucr`tori, militari [i civili, dinMinisterul Ap`r`rii Na]ionale [i dinMinisterul Administra]iei [i Internelor, otroi]`, a c`rei sfin]ire a avut loc la sfâr[itullunii august, în ziua pr`znuirii Sf.Alexandru, unul dintre protectorii ora[ului

Sulina. La realizarea acesteia aucontribuit: familia [efului farului Sulina,Gheorghe Ciolacu, caporalul DanNorocel, frunta[ul Dan Neagu, caporalulGrigore Cr`ciun, Dumitru Ivanov,Alexandru Periverzov [i Tudoric`Lipoveschi. {eful farului Sulina,Gheorghe Ciolacu este ini]iatorul acestuiproiect. Au contribuit aici, spune Ciolacu,oameni cu credin]`, cu mai mult sau maipu]in, în func]ie de posibilit`]i: localniciori trec`tori, care au dorit s` fie [tiu]inumai de Dumnezeu.

La ceremonia de sfin]ire a troi]ei auparticipat Prea Sfin]itul Visarion, episcoportodox al Tulcei, înso]it de 11 preo]i [idiaconi, Aurel Dimitriu, primar alora[ului Sulina, împreun` cu alteoficialit`]i militare [i civile locale. Au fostprezen]i Adrian Filip, [eful Direc]ieiHidrografice Maritime, comandorul (r)Romeo Bo[neagu, fostul [ef al Direc]iei[i c`pitan-comandorul Gheorghe Popa,[eful sec]iei faruri din aceea[i Direc]ie.

S-a oficiat o slujb` de pomenire acelor opt eroi hidrografi (c`pitanul VasileMamudi, c`pitanul Valeriu Vasilescu,locotenentul Virgil Abagiu, maistrulmilitar cl. I Nicolae Iliescu, sergentulCezar Liga, caporalul Ovidiu Negulescu,soldatul Anghel Apostol [i soldatulDumitru Moreanu), c`zu]i la numaicâteva mile marine de far, la guracanalului Patapov, la 28 august 1942, întimpul unei misiuni hidrografice. Numelelor sunt trecute pe placa de marmur`,oferit` de [eful Direc]iei HidrograficeMaritime, care a fost binecuvântat` [imontat` pe troi]`.

La încheierea slujbei, înaltul ierarhal locului a ]inut s`-i felicite [i s`-ibinecuvânteze pe cei care au înf`ptuitaceast` lucrare. Ei, slujitorii Farului, sevor afla, desigur, în clipele de r`gaz oride cump`n`, în acest loc de rug`ciune.

În acest an jubiliar pentru marinariimilitari – 150 de ani de la înfiin]areaFor]elor Navale – s-a dorit a le fi d`ltuiteîn piatr` numele [i rememorat` jertfa lorsuprem`.

Am ]inut s` red`m cele întâmplate înziua pr`znuirii Sf. Alexandru, unul dintreprotectorii ora[ului Sulina [i în speran]ac` atunci când drumurile voastre, alecititorilor, vor atinge cel mai estic punctdeservit de For]ele Navale, ve]i aprindeo lumin` la Troi]a de la far.

Mariana P~V~LOIU

n`scut la Lie[ti, în jude]ul Gala]i, inginer[i om de [tiin]` român, academician,profesor universitar la Bucure[ti, care, la36 de ani, a proiectat [i a condusconstruc]ia podului pe Dun`re, de laCernavod`, între 1890-1895, pe atunci celmai lung din Europa. La inaugurarea [irecep]ia lucr`rii s-au folosit trenuri [ivagoane cu înc`rc`tur` supradimen-sionat`, iar constructorul a stat sub pod,ca s` demonstreze viabilitatea coefi-cientului de siguran]` calculat de el. În

colec]ionar [i pre[edinte al Societ`]iiColec]ionarilor de Art` din România,general (r) ing. de auto-blindate, autor anumeroase regulamente militare despecialitate, un nume în plan interna]ional,inclus în grupul select al celor nominaliza]ica oameni de art` de nivel mondial.

În seria urm`toare de la ATM, pe lâng`ofi]erii din unit`]i, au fost coopta]i [istuden]i din Politehnic`, absolven]i dejaai anului II. Astfel, promo]ia 1954 a avut206 absolven]i, împ`r]i]i pe opt specialit`]i:

carea produselor militare, aducându-se,astfel, venituri importante pentrutezaurul ]`rii.

De-a lungul anilor, inginerii militariau fost foarte solicita]i [i în uneleinstitu]ii civile, în ministere [i în uzine,în Institutul de Fizic` Atomic` [.a.,ob]inând rezultate remarcabile [ibucurându-se de aprecieri pozitive dinpartea tuturor. Ast`zi, din câte [tiu,inginerii militari sunt la fel de pre]ui]i,de[i sunt din ce în ce mai pu]ini.

IMPACTObservatorul militarNr. 37 (15 - 21 septembrie 2010)www.presamil.ro

20

DECESE Colectivul Corpului de control [i inspec]ie este al`turi de locotenent-colonelul Atena Vi]`lu[ în momentele

de grea încercare [i suferin]` pricinuite de dureroasa pierdere a tat`lui s`u VI}~LU{ GHEORGHE. Transmitemsincere condolean]e [i întreaga compasiune familiei îndoliate. Dumnezeu s`-l odihneasc` în pace!

Comandorul (r) Gheorghe Vartic deplânge trecerea în nefiin]`, dup` o scurt` suferin]`, a distinsuluigeneral profesor univ. dr. MOCANU VASILE, fost [ef al Catedrei de istorie din Academia Militar`, un omde aleas` noble]e sufleteasc`, care [i-a dedicat întreaga via]` s`dirii iubirii de ]ar` în inimile zecilor degenera]ii de ofi]eri ai Armatei României. Dumnezeu s`-l odihneasc` în pace!

Petre Otu aduce un ultim omagiu generalului (r) MOCANU VASILE, profesor [i [ef al Catedrei deistorie din Academia Militar`, timp de trei decenii. O scurt` [i nemiloas` suferin]` l-a r`pit dintre noi.Dumnezeu s`-l aib` la dreapta sa!

Camarazii din Batalionul 151 Infanterie R`zboieni sunt al`turi de familia soldatului Ciobanu Petrela trecerea în nefiin]` a acestuia în urma unei lungi suferin]e. Marea familie a Lupilor Negri a pierdut unuldintre fii s`i. Îl vom p`stra mereu în sufletele [i inimile noastre a[a cum l-am cunoscut în floarea tinere]ii,purtând cu demnitate uniforma armatei române [i cu dorin]a de a fi un bun român. R`mas bun, dragcamarad [i s` ne veghezi cu dragoste de acolo, de sus, din Ceruri !

Membrii Asocia]iei Diploma]ilor Militari în Rezerv` [i în Retragere Alexandru Ioan Cuza, profundîndurera]i, regret` stingerea din via]` a camaradului lor, colonel (r) PENCIU TEODOR, un om deosebit [iun bun profesionist. Suntem al`turi, cu inimile [i sufletele triste, de familia îndoliat`. Dumnezeu s`-lodihneasc` în pace! Camarazii nu-l vor uita niciodat`!

Înc` din prima lun` autumnal`, Biroul Permanent al Filialei „Mihai Viteazul” Dolj a ANCMRRa început s` numere bobocii. Pe cei care au v`zut întâia oar` lumina zilei în luna lui R~PCIUNE [isunt membri ai Filialei doljene. Ei au fost îmbr`]i[a]i cu dragoste, în familiarul lor club, de colegistatornici, tr`ind laolalt` o bucurie deplin`: to]i, ca [i anul trecut, au r`spuns prezent la aniversarealor intim`. Le aducem [i pe aceast` cale, în rândurile prestigiosului s`pt`mânal Observatorulmilitar, mult` lumin`, pace [i lini[te în inimi, acum la vârsta senectu]ii, cu împlinirea dorin]elorlegitime, al`turi de cei dragi, urm`torilor ferici]i: coloneii (r) Grigore P`s`rin, Aurelian M`rgineanu,Dumitru B`lu]`, Constantin Guran, Nicolae Ivan, Nicolae Cop`cea, Ioan Trânc`, Alexandru Turda,Marin Stroe, {tefan Grigore, maiorii (r) Adrian Ilinca, Mihai P`duraru, Floricel Pârâianu, GheorgheZane, P`tru Olaru, mai[trii militari pr.(r) Constantin David, Dumitru Florea, Mircea Filip, MarinBarbu, plutonierii adjutan]i (r) {tefan Cluceru, Dumitru Chico[, Ion Cruceru, Ion Gheorghi]`. Lamul]i ani, stima]i camarazi!

Cu prilejul anivers`rii zilei de na[tere, Comitetul Executiv al A.N.C.M.R.R., filialaTeleorman, prin colonelul (r) Viorel Ciobanu, ureaz` s`rb`tori]ilor din luna septembrie, mult`s`n`tate, bucurii [i împliniri al`turi de cei dragi: Ovidiu Rugin`, Nicu[or Obretin, Petre Marinescu,Cornel Cr`ciun, Gheorghe Ciobanu, Marin Matei [i Oprea Ion.

ANIVERS~RI

PROMO}II Absolven]ii promo]iei 1980 a Liceului Militar de Marin` Alexandru Ioan Cuza

sunt invita]i la revederea de 30 de ani de la absolvire, la Constan]a, sâmb`t`, 23 octombrie 2010.Persoane de contact: comandor Mo[neagu Marian, telefon: 0721.328.663, comandor DumitruSorin, telefon 0723.614.041 [i comandor (r) B`canu Gheorghe, telefon: 0722.639.870.

Promo]ia de ofi]eri activi de artilerie-rachete antiaeriene [i radioloca]ie - 1955,s`rb`tore[te 55 de ani de la absolvirea [colii, în ziua de 25.09.2010, la sediul Academiei For]elorAeriene „Henri Coand`” – Bra[ov. Informa]ii utile la telefoanele: 0268 532 044 – colonel (r)Loghin Constantin [i 021 430 54 81; 0726 258 842 – general-locotenent (r) Vl`[ceanu Radu.

Promo]ia de fete 1990 a {colii Militare de Ofi]eri Activi Nicolae B`lcescu Sibiu- arma intenden]` - va organiza în perioada 9-10 octombrie 2010 revederea prilejuit` deîmplinirea a 20 de ani de la absolvire. Întâlnirea va avea loc în data de 9 octombrie 2010, orele10.00, în localul [colii. Suma estimativ` aferent` particip`rii este de 400 RON (pentru dou`persoane) [i va fi depus` (\n cel mai scurt timp) în nume propriu de la orice agen]ie RaiffeisenBank în contul RO33RZBR0000060012821259, Raiffeisen Bank, Agen]ia Compozitorilor, sector6, Bucure[ti. Rela]ii suplimentare pute]i ob]ine de la Batschi Gabriela, tel.0746227681 [i Sp`taruMirela, tel. 0730078533.

Promo]ia 1981 a {colii Militare de Ofi]eri Activi Nicolae B`lcescu Sibiu,specialitatea Intenden]` [i Finan]e va organiza revederea la 30 de ani de la absolvire. Persoanede contact: locotenent-colonel Cotoia 0741055136, locotenent-colonel (r) Cozma 0743153636.

Sorana, în vârst` de 6 ani [i 6 luni,fiica plutonierului Valentin NEAGU(tel: 0766494117), din Batalionul 47Comunica]ii [i Informatic` - Buz`u,are nevoie de ajutorul nostru, pentrua trece peste o perioad` grea din via]`ei. Sorana este internat` în SpitalulClinic de Urgen]`, Profesor dr.Bagdasar Arseni din Bucure[ti, lasec]ia neurochirurgie [i se afl` înrecuperare dup` o opera]ie pe creier.Tratamentul postoperator este destulde costisitor. Pentru aceasta,Funda]ia Mare[al AlexandruAverescu, funda]ia militarilor dinBuz`u, a donat 2000 de lei [i v` roag`[i pe voi s` fi]i al`turi de Sorana! S`-iur`m Soranei s`n`tate [i s` seîntoarc` acas` cât mai repede, al`turide copii, în frumosul Parc Crâng,unde îi place s` se joace. Pentru ceicare doresc s` o ajute pe Sorana, amdeschis contul în lei,RO17BTRL0100120531874000, laBanca Transilvania. Mul]umim tuturorcelor care sunt cu gândul [i cusufletul al`turi de Sorana!

SORANA ARE NEVOIE DE AJUTOR!SORANA ARE NEVOIE DE AJUTOR!SORANA ARE NEVOIE DE AJUTOR!SORANA ARE NEVOIE DE AJUTOR!SORANA ARE NEVOIE DE AJUTOR!

Cu ocazia revederii dup` 25 de ani, absolventele promo]iei 1985, profil mai[tri militari, s-auîntâlnit, în data de 4 septembrie 2010, la sediul fostei {coli de Mai[tri Militari [i Subofi]eriGheorghe Laz`r din Sibiu, pe care cu bucurie [i emo]ii au vizitat-o. Acest demers nu ar fi fostposibil f`r` aprobarea colonelului dr. Mircea Vladu, comandantul {colii de Aplica]ie pentru Unit`]iSprijin de Lupt` din Sibiu, c`ruia îi mul]umim pe aceast` cale.

Cu deosebit respect [i considera]ie,maistru militar pr. Cornelia MIHALCEA, U.M. 02470 Buz`u

MUL}UMIRI

Institutul Na]ional de Medicin` Aeronautic` [i Spa]ial` scoate la concurs, în conformitatecu metodologia Ministerului S`n`t`]ii, func]ia de [ef cabinet O.R.L. (medic primar) - ofi]er medic.

Înscrierile se fac la sediul I.N.M.A.S., str. Mircea Vulc`nescu nr.88, sector 1, în termen de 15zile de la apari]ia acestui anun], iar concursul se organizeaz` dup` 30 de zile de la apari]iaanun]ului. Rela]ii suplimentare se pot ob]ine la telefon – 0213187249 sau 0213187346, int. 128.

LOCURI DE MUNC~

Compania Na]ional` Romtehnica S.A. Bucure[ti, B-dul Timi[oara nr. 5C, sector 6,înregistrat` la Registrul Comer]ului sub nr. J40/7550/2001, cod unic 472771, telefon 021-318.50.04,021-318.50.07, 021-318.50.30, fax 021-318.50.00, 021-318.50.35 organizeaz` la sediul Companiei:

1. Licita]ie public` deschis` cu strigare în data de 28.09.2010 ora 10.00 pentru vânzarea unorde[euri metalice [i uleiuri uzate, aflate în administrarea Ministerului Ap`r`rii Na]ionale. Denumirea,pre]urile de pornire, salturile de supralicitare, precum [i condi]iile privind participarea [i adjudecareaacestor de[euri sunt prev`zute în caietul de sarcini, ce se poate procura de la sediul CompanieiNa]ionale Romtehnica S.A. sau de pe site-ul acesteia (www.romtehnica.com.ro), în perioada 13.09– 17.09.2010. Indiferent de modalitatea aleas` pentru procurarea caietului de sarcini, pentru a secalifica, solicitan]ii sunt obliga]i s` achite contravaloarea acestuia, respectiv 80 lei, inclusiv TVA.

Taxa de participare la licita]ie este de 40 lei, inclusiv TVA. Termenul-limit` pentru depunerea,la sediul Companiei sau prin fax, a cererilor de cump`rare, precum [i a documentelor prev`zuteîn caietul de sarcini este 17.09.2010, ora 14.00.

2. Selec]ie de oferte de pre]/negociere direct`, în data de 2.11.2010 ora 10.00, pentru de[eurilecare nu se adjudec` la licita]ia din 28.09.2010. Listele cu de[eurile neadjudecate se pot analiza,respectiv procura, de la sediul Companiei sau de pe site-ul acesteia, în perioada 18 – 22.10.2010.Termenul limit` de depunere pentru selec]ia de oferte de pre]/negocierea direct`, la sediul Companieisau prin fax, a cererilor de cump`rare, precum [i a documentelor prev`zute în extrasul caietului desarcini este 22.10.2010, ora 14.00. Informa]ii suplimentare, la numerele de telefon men]ionate.

LICITA}IE

La început de toamn`, promo]ia 1975 a Lice-ului Militar „Dimitrie Cantemir" s-a reîntâlnit laBreaza.

Evenimentul a fost o reu[it`. În primul rând,pentru c` am avut al`turi de noi profesorii [i co-mandan]ii, cu mici excep]ii, care ne-au îndrumatprimii pa[i în cariera militar`. Un num`r de 33dintre profesori, chiar dac` vârsta [i-a pus amprenta[i pe chipul acestora, au reîntinerit pentru trei zileal`turi de noi [i împreun` cu noi, pentru c` nici penoi, cei din promo]ia 1975, nu ne-au ocolit anii.Dar cu to]ii ne-am sim]it ca în urm` cu 35 de ani.

Ne-am bucurat s` constat`m c` [i la aceast`întâlnire familia Nicole [i Ovidiu Tender, colegulnostru, ne-a sponsorizat pentru ca evenimentuls` poat` avea loc [i participarea s` fie în num`rcât mai mare. Le mul]umim [i cu acest prilej [iasta dovede[te c` Ovidiu este un cantemiristde echip` [i un suflet nobil.

La strigarea catalogului, din cei 313absolven]i ai promo]iei 1975, 26 de fo[ti colegi,atât cât am putut afla la data revederii, nu auputut r`spunde. Ei sunt în ceruri [i de acolo s-aubucurat pentrunoi, în timp ce noiam depus o la-crim` în catalogullor din ceruri. La54 de ani puteaufi printre noi, darefortul f`cut încarier`, soarta,angajarea perma-nent` în activita-tea de zi cu zi,dorin]a de a-[irespecta jur`-mântul militar [i

ÎNTÂLNIRE DE SUFLET, POPAS ÎN AMINTIRIcel fa]` de familie i-au supus unei uzuri accen-tuate ce le-a fost, în final, fatal`. Dumnezeu s`-iodihneasc` în pace!

Cele mai frumoase momente au fost la orelede dirigen]ie. Fiecare dintre noi am povestit,unii în premier`, ce am f`cut între timp prinlocurile pe unde ne-a purtat [i înc` ne maipoart` via]a militar`.

Seara, la masa festiv`, am reu[it s` cinstim,s` ne distr`m, am dansat, am glumit [i amcontinuat pove[tile începute la ora de dirigen]ie.

Ora academic` de dirigen]ie s-a terminat latoate clasele mult peste programul stabilitini]ial, f`r` s` poat` fi parcurse toate eveni-mentele petrecute în cei patru ani de liceu [i încei 35 de carier`.

Mul]umim cu acest prilej gazdelor noastre[i conducerii Colegiului Militar „Dimitrie Can-temir" pentru condi]iile create, astfel încâtevenimentul s` fie, a[a cum spuneam, o reu[it`.

La revedere, în 2015!

Promo]ia 1975

Cursurile vor func]iona \n perioada 4 octombrie 2010 - 30 iunie 2011. |nscrierile se primesc \n perioada 13-24 septembrie 2010,de luni p#n` vineri, \ntre orele 1000 - 1300 [i 1400 - 1800, la secretariatul cursurilor, etaj IV, camera 75

Rela]ii la telefoanele 021/313.86.80, 021/313.86.89, interior 156.

Observatorul militarNr. 37 (15 - 21 septembrie 2010)

www.presamil.ro21

Rubric` realizat` demaistrul militar principal

Cristian GHIZDEANU

Dezlegare la careulSONDE SPA}IALE (1)

din Observatorul militarnr. 36/2010.

ÎN LUMINA ASTRELOR

Elena-Irina SPILC~

CALEIDOSCOP

Copiiino[tri!Copiii

no[tri!

ORIZONTAL:1. Substan]` lipicioas`, din gluten, folosit`

mai ales în înc`l]`minte - Form` specific` dereflectare a realit`]ii. 2. Ob]inut din fermentareavinului – Omeno[i. 3. În 1997 aceast` sond`spa]ial` a aterizat pe Marte, ducând cu ea unmic vehicul de teren, numit Sourjourner, carea investigat rocile înconjur`toare... 4. Cut`! –Sunt în test! – Resort. 5. Sond` spa]ial` plasat`în 1995 pe orbita planetei Jupiter – Teu! 6. Statmusulman – Mamifer erbivor din Tibet.7. Mioare – Partenerul ei – Scobitur`. 8. Numaipiele [i os – Clar. 9. Lele – Merg în cârje.10. St`pân pe Terra – Pozne.

VERTICAL:1. Stâlp la prisp` – A fost una din cele cinci

sonde spa]iale trimise pentru a întâlni cometaHalley, în 1986. 2. Instig`ri – Acum! 3. Fiecaredintre frunzi[oarele modificate care alc`tuiesccorola unei flori – A plecat din sat! 4. Titi Herea– Cârlion]at. 5. Mod – Spre. 6. Sond` spa]ial`trimis` de Japonia pentru investigarea cometeiHalley în 1986. 7. {arpe tropical. 7. Cântecsolemn – Auzit pe lac – Culese! 8. Deosebit defrumoas` – Dogm` bisericeasc`. 9. F`r` mi[careproprie – Sond` spa]ial` trimis` de URSS pentruinvestigarea cometei Halley în 1986.10. Deplas`ri.

VOYAGER, PC, AT,VATASIE, ROM,

FACTOR, MAGELLAN,BARA, OA, EV, UNISON,

TEI, T, NIT, YORK,AFET, CON, I, CORODA,

TUN, IC, RISLING.

SONDESPA}IALE (2)

Ce m#nc`m,în func]iede grupa

de sânge?Speciali[tii recomand` diete pentru

s`n`tatea omului de azi.Pentru grupa de sânge A, alimen-

tele s`n`toase sunt: fructele, legumele,nucile. S` fie limitate: carnea [i produ-sele de origine animal`, ou`le [i lacta-tele. S` fie evitate: portocalele, bana-nele, ro[iile, grâul.

Grupa B poate consuma carne, pro-duse lactate, cereale, fructe [i legume.Cele mai bune fructe pentru ei suntananasul [i papaya.

Oamenii din grupa AB trebuie s`urmeze o diet` vegetarian`, cu pu]in`carne slab` sau pe[te; curcan, miel,ou`, ov`z, fasole. De evitat carnea deporc, crustacee, porumbul, bananele [igrâul.

Pentru grupa 0, pot s` m`nânceorice fel de carne, mai pu]in de porc;orice fel de fructe [i legume, mai pu]incartofi, portocale. De evitat lactatele,porumbul, nucile, grâul.

Doctorul Peter D’adamo, autorulvolumului M`nânci s`n`tos în func]iede grupa de sânge concluziona: Cei maimul]i pacien]i simt rezultatele dieteidoar dup` dou` s`pt`mâni, când începs` aib` mai mult` energie [i nu maiau probleme digestive.

Un studiu pe 2.000 de persoane(Texas), recomand`: Cei care nu beaumai mult de un pahar de alcool pe zipot tr`i cu 20 de ani mai mult,comparativ cu ceilal]i.

.... pâinea neagr`, ciorba, legumele[i fructele din gr`dina casei mi-auîntre]inut s`n`tatea.

Colonel (r) ing.Petre G. NICOLAE

Am onoarea s` v` salut! Eu suntbebelu[ul Armin, am aproape

doi ani [i nu-mi mai staupicioarele. Str`bunicul meu estecomandor de marin`. El a mers

de la Marea Neagr` la MareaBaltic`, dar cu vaporul!

Berbec (21 martie-20 aprilie): V` sim]i]i înform` [i exploata]i acest lucrupentru a reu[i la serviciu s` impresiona]i un[ef. V` face]i planuri serioase al`turi depersoana iubit` de care v` sim]i]i tot mai ata[at.

Taur (21 aprilie-20 mai):V` concentra]i asupra plec`rii

într-o delega]ie important` decare depinde cariera dum-

neavoastr`. Pe plan sentimen-tal, nu ve]i reu[i s` calma]i spiritele întredumneavoastr` [i persoana iubit`.

Gemeni (21 mai-21 iunie): Sunte]i dis-pus s` face]i compromi-suri pentru a reu[i s` ocupa]i o func]ie maibun` la locul de munc` sau o m`rire desalariu care s` v` scoat` din impas. Ve]iavea parte de o serie de certuri cu unmembru al familiei, privitoare la vânzareaunor bunuri.

Rac (22 iunie-22 iulie):Prefera]i s` sta]i departe deagita]ie [i s` fi]i ponderat în

afirma]ii. Ve]i cânt`ri foarte bineorice propunere profesional`. Pe plansentimental, vor ie[i la suprafa]` unelelucruri pe care a]i încercat s` le ascunde]i.

Leu (23 iulie-22 au-gust): Ve]i face multe dru-muri, deoarece ve]i întâm-pina o mul]ime de problemelegale pe care va trebui s` le pune]i la punct.În rela]ia de cuplu, ve]i purta unele discu]iiprivitoare la bani.

Fecioar` (23 august-22septembrie): V` confrunta]i cuo problem` în familie, iar discu]iileinterminabile v` consum` nervos.

La serviciu ve]i fi solicitat de c`tre un [efpentru a v` ocupa de un eveniment major.

Compatibilitate: femeia scorpion-b`rbatul berbec:Ambii sunt posesivi [i cu personalit`]i puternice ceea

ce le va aduce multe momente de disput`. Pe planprofesional se vor completa foarte bine, deoarece unul

vine cu ideile, iar cel`lalt le pune în practic`

Balan]` (23 septem-brie-22 octombrie): Sun-te]i nevoit s` face]i ordineprintre acte, deoarece trebuies` pune]i la punct o situa]ie. Înrela]ia de cuplu, vor interveni uneleschimb`ri, deoarece va trebui s` reevalua]io promisiune sau în]elegere.

Scorpion (23 octombrie-21 noiembrie): V` ocupa]i tim-

pul într-un mod pl`cut pentruc` pune]i accent pe distrac]ie

[i socializare. Ve]i întâmpinaunele neîn]elegeri privitoare la emitereaunei facturi.

S`get`tor (22 noiembrie-20 decembrie): Problemele denatur` financiar` par s` se rezolve.La serviciu ve]i avea parte de noiprovoc`ri, iar acest lucru v`men]ine interesul treaz. Ve]i fi maiconciliant fa]` de cerin]ele persoanei iubite.

Capricorn (21 decem-brie-19 ianuarie): Perioadaurm`toare este benefic` pentrunegocieri privitoare la bani sau

la o func]ie important`. Pe plansentimental se vor ivi momente grele în careve]i fi nevoit s` face]i mari compromisurisau v` ve]i afla în postura de a încheia orela]ie ce dureaz` de mai mult timp.

V`rs`tor (20 ianuarie-18februarie): V` cople[esc uneledificult`]i ce apar în familie. Peplan profesional v` compl`ce]iîntr-o situa]ie frustrant`, deoarece nuave]i energia necesar` s` schimba]ilucrurile. În rela]ia cu partenerul de cuplu,ve]i ajunge la un armisti]iu.

Pe[ti (19 februarie-20martie): Lua]i m`suri drasticecare vor lua prin surprindere

câteva persoane de la locul de munc`.Pe plan sentimental ve]i avea unele

porniri necontrolate din cauza geloziei.

{TIA}I CQ...

22 Observatorul militarNr. 37 (15 -21 septembrie 2010)www.presamil.ro

FINANCIAR

Radar economic Investi]iile str`ine directe - sc`dere

drastic`. Dup` ce, în 2008, valoarea investi-]iilor str`ine directe în România a fost de9,49 miliarde de euro, iar în 2009 acesteaau ajuns aproape la jum`tate, adic` la 4,89miliarde de euro, trendul descendent acontinuat [i în primele [apte luni ale lui2010. Astfel, potrivit datelor B`ncii Na]io-nale a României (BNR), în perioada ianua-rie-iulie a.c., valoarea investi]iilor str`inedirecte s-a ridicat la 1,90 miliarde de euro,în sc`dere cu 35,8% comparativ cu perioadasimilar` din 2009. Investi]iile directe alenereziden]ilor în România au finan]at înpropor]ie de 50,3% deficitul de cont curent,din primele [apte luni ale anului în curs,care s-a ridicat la 3,79 miliarde de euro.

Românii cheltuie mai mul]i banipe medicamente. Potrivit datelor compa-niei franceze de cercetare de pia]`Cegedim, pia]a farmaceutic` româneasc`[i-a accelerat ritmul de cre[tere, în al doileatrimestru al anului curent, la 35% atât înlei, cât [i în euro, ajungând la 2,54 miliardede lei, respectiv 609,2 milioane euro, iarîn volum a urcat cu 12,6% [i a recuperatpierderile din aprilie-iunie 2009. "În tri-mestrul al doilea din 2010, pia]a farma-ceutic` a recuperat în volum pierderiledin trimestrul al doilea din 2009 (-15,3%),cauzate, în primul rând, de introducereapre]ului minim", se arat` în raportultrimestrial al companiei franceze.

August - lun` dificil` pentrupie]ele auto. Oprirea programelor deînnoire a parcurilor auto, dar [i m`rireaTVA-ului, în decursul verii trecute, augenerat un declin sever al vânz`rilor deautomobile noi în mai multe ]`ri dinEuropa, luna trecut`, comparativ cuperioada similar` din 2009. Astfel, înSpania, vânz`rile au atins doar 44.578 deunit`]i, cu 23.8% mai pu]in decât în aceea[iperioad` a anului precedent, iar în Fran]a[i Italia declinul a fost de 9,8%, respectiv19%. Potrivit datelor statistice din SUA,vânz`rile auto au sc`zut în august, înmedie, cu 21%, marcând astfel cel mairedus nivel din 1983 [i pân` în prezent.Cel mai mare declin al vânz`rilor în SUAl-a avut constructorul japonez Toyota, de34%, în timp ce General Motors a vândutdoar 185 de mii de ma[ini, cu 25% mai pu]indecât în august 2009.

Facilita]i fiscale pentru compa-niile americane. Pre[edintele american

Barack Obama a anun]at, s`pt`-mâna trecut`, noi m`suri menite s`sprijine economia [i pia]a muncii dinSUA, parte a unui program de acor-dare de facilit`]i fiscale în valoarede 200 de miliarde de dolari pentrucompanii. Conform programului, înurm`torii doi ani, companiile vorputea s` deduc` integral costulinvesti]iilor din impozite.

Avans important pentrueconomia Cehiei. În trimestrul doidin 2010, economia Cehiei a înre-gistrat o cre[tere de 2,4%, compa-rativ cu perioada similar` din 2009,acesta fiind cel mai rapid ritm decre[tere din ultimii doi ani, a anun]atOficiul de Statistic` de la Praga,conform Bloomberg. Comparativ cuprimul trimestru din 2010, ProdusulIntern Brut al Cehiei a crescut, înperioada aprilie-iunie 2010, cu 0,9 %.

MONEDA NA}IONAL~ REZIST~SUB PRAGUL DE 4,3 LEI/EURO

Mar]i, 7 septembrie,euro a atins cel mairidicat nivel în raport culeul, din ultimele dou`luni, iar anali[tii pie]eivalutare sus]in c`, pefondul men]ineriiincertitudinii de pe scenapolitic` româneasc`,pragul de 4,3 lei/euro va fidep`[it cât de curând. Pede alt` parte, monedaeuropean` a pierdut dinnou teren în fa]adolarului american,s`pt`mâna trecut`,raportul euro/dolarajungând la 1,2670, iarproblema reduceriideficitelor bugetare aletot mai multor ]`ri dinEuropa ar putea da câ[tigde cauz`, în urm`toareaperioad`, tot dolarului. Pagin` realizat` de locotenent-colonelul Gheorghe VI{AN

Transportul feroviar

Zilnic, milioane de oameni c`l`toresc cu trenulîn întreaga Europ`. Legisla]ia european` , care a intratîn vigoare în decembrie 2009, urm`re[te s` ofereun grad mai ridicat de protec]ie pasagerilor dintransportul feroviar, ducând astfel la servicii maisigure [i de o calitate mai bun`. {ase drepturi funda-mentale care se aplic` tuturor serviciilor de transportferoviar din Uniunea European`:

1. Facilitarea cump`r`rii biletului. Ave]i op]iuneade a v` achizi]iona biletul în g`ri dotate cu personal,de exemplu, la casele de bilete sau la automatele debilete sau, în majoritatea cazurilor, [i de pe internet.

Totu[i, atunci când nu dispune]i de niciuna dintre acesteposibilit`]i, ve]i putea s ̀v ̀cump`ra]i biletul din tren.

2. Transportul în siguran]`. Companiile detransport feroviar, administratorii de infrastructur` [i[efii de gar` sunt obliga]i prin lege s` adopte m`surileadecvate pentru garantarea siguran]ei dumneavoastr`în g`ri [i în tren.

3. Dreptul la transport pentru pasagerii cumobilitate redus`. Dac` suferi]i de un handicap saude mobilitate redus`, trebuie s` vi se asigureposibilitatea de a c`l`tori f`r` probleme. Ave]i dreptulde a cump`ra biletele [i de a face rezerv`ri f`r` apl`ti costuri adi]ionale. Cu scopul de a clarifica condi-]iile de acces, companiile feroviare [i [efii de gar`au obliga]ia s` dezvolte [i s` aplice regulinediscriminatorii în acest sens.

4. Informa]ii privind accesibilitatea pentru pasa-gerii cu mobilitate redus`. La cererea dumneavoastr`,companiile de transport feroviar, agen]iile de bilete[i operatorii de turism v` vor informa cu privire laaccesibilitatea serviciilor de transport feroviar, lacondi]iile de acces ale vagoanelor de pasageri [i lafacilit`]ile la bord.

5. Desp`gubire în caz de v`t`mare sau deces [ir`spundere pentru bagaje. În m`sura în care cauzadecesului sau a v`t`m`rii nu este în afara controluluicompaniei de transport, dumneavoastr` sau rudeledumneavoastr` au dreptul la desp`gubiri pentrupierderea sau prejudiciul cauzat de deces sauv`t`m`ri corporale. De asemenea, compania detransport feroviar este r`spunz`toare în caz de:pierdere sau deteriorare a bagajului de mân` în cazde deces/v`t`mare corporal`; pierdere saudeteriorare a bagajelor înregistrate.

6. Protec]ie împotriva neîndeplinirii obliga]iilor înmaterie de r`spundere de c`tre companiile feroviare.Companiile feroviare trebuie s` fie asigurate pentrucazurile de r`spundere civil` cu privire la pasageri [ibagajele lor, în conformitate cu legisla]ia UE relativ`la drepturile pasagerilor. Prin urmare, sunte]i prote-ja]i împotriva oric`rei neîndepliniri a obliga]iilor înmaterie de r`spundere de c`tre companiile feroviare.

Mai multe drepturi se aplic` tuturor ser-viciilor interna]ionale de transport feroviar,astfel:

a) Asisten]` pentru persoanele cu mobilitateredus`. Companiile de transport feroviar [i [efii degar` v` vor oferi asisten]` la îmbarcarea în trenurileinterna]ionale. Trebuie s` trimite]i o notificare ac`l`toriei dumneavoastr` cu cel pu]in 48 de ore înainte,folosind instrumentul de comunicare (de exemplu,num`r de telefon, site web etc.) indicat de compania

DREPTURILE PASAGERILORDIN UNIUNEA EUROPEAN~ (II)

feroviar`. De asemenea, ve]i primi, în mod normal,asisten]` la schimbarea trenurilor [i la destina]ie.

b) Rambursare [i redirec]ionare. Atunci cândse estimeaz` c` întârzierea, în cazul sosirii ladestina]ia final`, prev`zut` în contractul detransport va fi mai mare de 60 de minute, ve]iavea posibilitatea alegerii între: rambursareacostului integral al biletului pentru partea saup`r]ile din c`l`torie care nu au fost efectuate [ipentru partea efectuat`, în cazul în care c`l`torianu mai are niciun fel de relevan]` în raport cuplanul dumneavoastr` ini]ial de c`l`torie [iprefera]i s` o întrerupe]i [i s` v` întoarce]i imediat;continuarea sau redirec]ionarea, în condi]iicomparabile de transport, c`tre destina]ia final`cu prima ocazie; continuarea sau redirec]ionarea,în condi]ii comparabile de transport, c`tredestina]ia final` la o dat` ulterioar`, convenabil`pentru dumneavoastr`.

c) Compensarea pre]ului biletului în caz deîntârziere/anulare în cursul deplas`rii dumnea-voastr` interna]ionale. În cazul în care, atunci cândfolosi]i un serviciu interna]ional de transportferoviar, trenul dumneavoastr` ajunge la destina]iafinal` prev`zut` în contractul de transport cu oîntârziere de cel pu]in o or`, ave]i dreptul la com-pensare, în m`sura în care întârzierea a fostcauzat` de compania feroviar`, dup` cum urmeaz`:de la 60 de minute pân` la 119 minute întârziere:25% din tariful pl`tit pentru trenul amânat; de la120 de minute întârziere: 50% din tariful pl`titpentru trenul amânat. Plata, în vouchere sau banilichizi (la cerere), trebuie s` se fac` în termen deo lun` de la depunerea reclama]iei dumnea-voastr`. Ca regul`, compensa]ia se va pl`ti numaidac` este de cel pu]in 4 euro. Se aplic` normespeciale de compensare abonamentelor, cum arfi InterRail, Eurail etc. [i biletelor sezoniere.

e) Asisten]` în caz de întârziere/anulare. Încaz de întârziere sau anulare, trebuie s` vi secomunice situa]ia [i ora estimat` de plecare [i desosire, de îndat` ce sunt disponibile astfel deinforma]ii. În caz de întârziere de peste 60 deminute, vi se vor oferi, gratuit: mâncare [i b`uturir`coritoare, dac` este posibil; în caz de nevoie,cazare la hotel sau în alt` parte [i transportul de lagar` pân` la locul de cazare [i înapoi; în cazul încare trenul este blocat pe linia ferat`, transportulde la tren pân` la gar` sau la destina]ia final` aserviciului, acolo unde [i atunci când este posibil.Dac` serviciul de transport feroviar nu mai poatefi continuat, companiile feroviare trebuie s`organizeze servicii alternative de transport pentrudumneavoastr` cât mai repede posibil.

f) Plata în avans în caz de deces sau v`t`mare.În cazul în care un pasager decedeaz` sau ester`nit într-un accident de tren, compania feroviar`care furnizeaz` serviciul este obligat` ca, în termende 15 zile de la stabilirea identit`]ii persoaneifizice care dispune de dreptul de compensare, s`efectueze pl`]ile în avans pentru a acopericosturile nevoilor imediate ale pasagerului afectatsau ale urma[ilor acestuia. Suma pl`tit` va fi decel pu]in 21.000 euro în cazul decesului pasa-gerului.

(Sursa: anpc.ro)

SPORT 23Observatorul militarNr. 37 (15 - 21 septembrie 2010)

www.presamil.ro

LocotenentConstantin PI{TEAconstantin.pistea@presamil.ro

C o n t r a s e n sC o n t r a s e n sC o n t r a s e n sC o n t r a s e n sC o n t r a s e n s

Rich Ellerson a intrat în cel de-al doileaan de antrenorat la West Point. Echipa pecare o preg`te[te, cea de fotbal american,are o tradi]ie imens`. Pe drumul c`trebiroul s`u, într-o vitrin` de sticl`, Richvede trofeele [i mingile de piele carecomemoreaz` victorii vechi de mai binede 100 de ani. Pe unul dintre pere]ii birou-lui, o fotografie cu tat`l s`u, cadet la WestPoint în 1935. Pe alt perete, echipa din1962, cu fratele s`u John în postura dec`pitan. Un alt frate a absolvit, de aseme-nea, academia...

Echipa lui Ellerson, Army, reprezint`for]ele terestre în competi]ia de fotbalamerican la nivel de colegiu. Army n-a maicâ[tigat nimic din 1996, iar de atunci laconducerea echipei s-au perindat patru

MILITARI|NAINTE DE

ORICEantrenori. To]i pân` la Rich Ellerson aveauacelea[i cerin]e c`tre conducerea acade-miei: s` fie accepta]i [i supraponderalii cuaptitudini pentru fotbal, sportivii s` fieexcepta]i de la unele îndatoriri cazone, cas` câ[tige astfel timp pentru antrena-mente, iar când vine vorba de tabere sauaplica]ii, membrii echipei s` fie sco[i dinprogram. Ellerson a schimbat foaia.„Câ[tig`m pentru institu]ie [i nu în detri-mentul ei", a spus antrenorul [i a ad`ugat:„Juc`torii no[tri de fotbal sunt în primulrând cade]i".

Fotbali[tii din echipa Army particip`acum inclusiv la mar[ul de aproximativ20 de kilometri care încheie tab`ra debotez a oric`rui cadet, Beast Barracks. Cutot echipamentul militar pe ei. În aceea[iordine de idei, fotbalistul Richard King,student în ultimul an, recunoa[te curu[ine în New York Times c` înainte nuducea gunoiul [i nu-[i sp`la lenjeria.„Dac` unul dintre juc`tori f`cea o prostie,colegii [tiau c` se folose[te de statutul s`uca s` scape nepedepsit", a precizat King.

Ellerson este de p`rere c`, în acade-mia militar`, totul se subordoneaz` scopu-lui. Cei admi[i se preg`tesc s` devin`ofi]eri. De aceea, înainte de a fi sportivi,studen]ii sunt militari. Cu program [i spiritcazone. „Alte echipe împ`rt`[esc dragos-tea pentru joc", a declarat antrenorul.„Noi avem mult mai multe. To]i juc`toriino[tri au trecut prin Beast Barracks, to]ipoart` uniform` [i to]i au jurat s` apereConstitu]ia. Lucrurile astea fac din noi oechip`."

Este interesant cum un profesor desport vede în preg`tirea militar` cel maibun antrenament. {i-a adaptat metodelede lucru tactic astfel încât s` nu aib`nevoie de juc`tori masivi, iar la admiteres` nu mai existe excepta]i de la regul` dincauza fotbalului. Ellerson a reu[it s`recâ[tige respectul colegilor fa]` dejuc`tori. Astfel, nimeni nu mai are cum s`spun` c` sportivii chiulesc de la instruc]ie.La milit`rie, sunt to]i în uniform`, iar înfiecare sâmb`t` dup`-amiaz`, câ]iva b`ie]icoboar` în iarb`, în timp ce restul sus]inechipa Army din tribun`.

ALINEI ÎI PLACEBRONZUL

Este cea de-a treia medalie mondial` debronz pentru sportiva preg`tit` la Steaua deRobert Andreescu. Campioan` olimpic` laBeijing, în 2008, Alina Dumitru a mers laTokyo cu gândul de a câ[tiga aurul mondial,singurul titlu care îi lipse[te din palmares.

Poate din prea mult` determinare [iîncredere în sine, Alina a suferit pe planulconcentr`rii, ea fiind condus` în grupe atâtde italianca Valentina Moscatt, cât [i defran]uzoaica Frederique Jossinet. Dup` cea trecut de Bat-Erdene Baljinnyam dinMongolia, sportiva noastr`, de [ase oricampioan` european`, a dat în semifinalepeste japoneza Haruna Asami, aflat` pe loculdoi în clasamentul interna]ional al categoriei48 de kilograme. Învins` prin ippon dup`dou` minute [i 40 de secunde, Alina [i-av`zut visul n`ruit [i a fost nevoit` s` luptepentru medalia de bronz cu sud-coreeancaJung-Yeong Chung, venit` din calific`ri. Dinnou, Alina a fost condus`, dar a [tiut s` revin`[i s` se impun` prin dou` waza-ari, dup`patru minute [i 31 de secunde.

În pofida neîmplinirii visului de a câ[tigaaurul olimpic, performan]a Alinei Dumitru

trebuie eviden]iat`, mai ales c` ea a adusRomâniei singura medalie la aceast` edi]iea Campionatelor Mondiale de Judo. A fostsingura sportiv` medaliat` din opt români(patru fete, patru b`ie]i). Andreea Chi]u,

LA BISTRI}A, A PLOUAT CA LA WIMBLEDONLa începutul lunii septembrie, s-au desf`[uratfinala pe minister a Campionatului Militar deTenis [i convocarea anual` cu speciali[tii deeduca]ie fizic` de la unit`]ile din subordinea

Statului Major General.

Aviatorii, cei mai bunila tenis pe echipe

Cele dou` activit`]i au avut loc în perioada 31 august–5septembrie [i au fost organizate de Sec]ia Educa]ie Fizic` dinsubordinea SMG, cu sprijinul comenzii Brig`zii 81 MecanizateBistri]a, reprezentate de [eful de stat major, colonelul TudorelDragonici.

La Campionatul Militar de Tenis a participat personal militar[i civil din nou` structuri ale ministerului, între care, în premier`,[i echipa Trustului de Pres` al MApN. Trecând peste vremeacapricioas`, care le-a amintit de multe ori participan]ilor de între-ruperile transmisiunilor de la Wimbledon sau US Open, concursula fost foarte disputat. S-au stabilit dou` clasamente, la individual[i pe echipe. Astfel, profesorul Relu Ifrim, de la Centrul Zonalde Selec]ie [i Orientare (Câmpulung Moldovenesc) a reu[it s`

se claseze pe primul loc în competi]ia individual`, devansându-i pemaistrul militar Ovidiu Ciornei (Divizia 4 Infanterie), locotenent-colonelul Ilie Scurtu (Statul Major al For]elor Aeriene) [i c`pitanulAdrian Gîtman (Trustul de Pres`).

Lotul SMFA, compus din locotenent-colonelul Ilie Scurtu [icomandorul Ionel Pilat, s-a impus în competi]ia rezervat` echipelor, încare pe locul II a terminat lotul Diviziei 4 Infanterie, iar pe locul III s-auclasat loturile Trustului de Pres` [i al Centrului Zonal de Selec]ie [iOrientare din Câmpulung Moldovenesc.

Preciz`ri metodice [i evalu`riConvocarea anual` cu speciali[tii de educa]ie fizic` de la unit`]ile

din subordinea Statului Major General a fost condus` de colonelul{tefan M`rginean, [eful Sec]iei Educa]ie Fizic` din SMG, [i locotenent-colonelul Mihai Lupescu, din partea aceleia[i structuri. La ac]iune auparticipat speciali[tii în educa]ie fizic` de la categoriile de for]`,comandamentele de arm` (Comandamentul Logistic Întrunit [iComandamentul Comunica]iilor [i Informaticii), academiile militare[i [colile militare de mai[tri militari [i subofi]eri.

Au fost f`cute preciz`ri metodice cu privire la documentele deplanificare, organizare [i conducere a activit`]ii de educa]ie fizic`,precum [i a celor care asigur` managementul activit`]ii sportive înarmata noastr`. De asemenea, au fost prezentate concluziile evalu`riinivelului de antrenament fizic a personalului militar în primul semestru

al acestui an, [i s-au f`cutpreciz`ri cu privire laselec]ia personalului careparticip` la misiuni delupt` în str`in`tate sau lacursuri care necesit` unnivel de antrenament fizicridicat.

Tot cu acest prilej, s-auf`cut evalu`ri în privin]adesf`[ur`rii activit`]ii„Sportul pentru to]i" înunit`]ile subordonate, aparticip`rii la etapelefinale pe minister [i a exe-cu]iei activit`]ilor inter-na]ionale pe anul în curs.{i, tot la Bistri]a, au de-marat discu]iile în vede-rea stabilirii activit`]ilor,perioadelor [i locurilor dedesf`[urare care vor fiincluse în „Calendarulsportiv pe anul 2011".(C.P.)

cealalt` reprezentant` a Clubului Sportiv alArmatei Steaua, a fost eliminat` înc` dinprima întâlnire a categoriei 57 de kilogramede c`tre austriaca Sabrina Filzmoser,ulterior medaliat` cu bronz. (C.P.)

Campioana olimpic` AlinaDumitru a câ[tigat medalia de

bronz la Campionatele Mondialede Judo de la Tokyo.

Fotografie de grup cu medalia]ii din competi]ia pe echipe

Alina Dumitru are \n palmaresun titlu olimpic, [ase titluri

europene [i trei medalii de bronzla Campionatele Mondiale

PERSONALITQ}I24Observatorul militarNr. 37 (15 - 21 septembrie 2010)www.presamil.ro

ADRESA REDAC}IEI:Bucure[ti, Bulevardul Unirii nr. 57, bloc E4, sector 3, O.P.

4, C.P. 4-159, Cod 741382. Tel./fax 021/322.83.88,

© Ministerul Ap`r`rii Na]ionale„Reproducerea de scurteextrase este permis` \n condi-]iile prev`zute de art. 33 dinLegea nr. 8/1996 privinddreptul de autor [i drepturileconexe.”

ABONAMENTE la tel.: 021.322.82.87 int. 160Cont: RO56TREZ70320360150XXXXX

|nchidereaedi]iei – luni,

ora 10.00

TEHNOREDACTTEHNOREDACTTEHNOREDACTTEHNOREDACTTEHNOREDACTARARARARAREEEEE CCCCCOMPUTERIZAOMPUTERIZAOMPUTERIZAOMPUTERIZAOMPUTERIZAT~T~T~T~T~:::::Florin B`rbulescu, Corneliu Popa, Maria-Ioana Gal, Roxana Matei.CORECTURCORECTURCORECTURCORECTURCORECTUR~~~~~::::: Oprina Melcioiu, Elena Potoroac`.FOTFOTFOTFOTFOTOREPOROREPOROREPOROREPOROREPORTTTTTAJAJAJAJAJ::::: Eugen Mihai, Petric` Mihalache,C`t`lin Ovreiu.DIFUZARE:DIFUZARE:DIFUZARE:DIFUZARE:DIFUZARE: Rodica Dinc`, Ionel Tudor, Costel B`l`n

Redactor-[ef: locotenent-colonel Florin {perlea, tel. 021/322.66.34 Redactor-[ef adjunct: locotenent-colonel Gheorghe Vi[an,

tel. 021/322.82.87 int. 120. Secretar de redac]ie: maior Viorel Amz`rescu,

tel. 021/322.82.87 int. 124REDACTORIREDACTORIREDACTORIREDACTORIREDACTORI: c`pitan Dan Scutaru locotenent Constantin Pi[tea

Irina-Mihaela Nedelcu Bogdan Oproiu Marilena Georgescu Silvia Mircea Elena David

ISSN1223-3641.0145.

C. 1039/2010Taxele po[tale – achitate conform aprob`rii D.G.P.T.Cnr. 137/8598-1980.Tiparul executat la SC PRINT UNITED

www.presamil.ro;tpa@presamil.ro

Trustul de Pres`al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale

Redactor de serviciu: 021/322.82.87

Regizorul Alexandru DARIE:

Sunte]i pre[edintele UniuniiTeatrelor din Europa (UTE) – ceamai mare [i mai important` re]eade teatre publice din Europa.Obiectivul UTE vizeaza construc]iaeuropean` prin cultur`, îngeneral, prin teatru în modspecial. Ce înseamn`, concret,acest lucru?

Mai sunt pre[edinte pentru înc`[ase luni, pân` la alegerile din ianuarie-februarie 2011, la adunarea general`.Am avut dou` mandate consecutive,conform statutului. Uniunea teatrelordin Europa a fost creat`, în 1990, deGiorgio Strehler, celebrul regizoritalian. Teatrul Bulandra are aproape20 de ani de când se g`se[te în aceast`uniune, cu un început modest, ca unicteatru românesc [i ca unul dintrepu]inele teatre din partea de est aEuropei. Încet-încet [i-a câ[tigatnotorietate european` în cadrul acesteiuniuni teatrale, care a mers într-unascendent chiar tumultuos, câteodat`,astfel încât, ast`zi, cuprinde 19 teatreimportante [i altele care bat la poartaUTE. În 2008, a fost admis [i TeatrulMaghiar de Stat din Cluj-Napoca,acesta onorând festivalurile UTE dejade dou` ori, la edi]iile a XIII-a [i aXIV-a. Am reu[it s` g`sesc sus]inereanecesar` pe vremea când pre[edinteleTraian B`sescu era primar, astfel c`prim`ria Bucure[tiului a avut ocontribu]ie anual` financiar` –modest`, e adev`rat – de 25.000 deeuro, dar care a contat pentru oasocia]ie de arti[ti. Îmbucur`tor a fost[i faptul c` acest lucru s-a respectat [ide cei care au venit, în continuare, înpostura de primari ai Capitalei. Acumun an [i jum`tate, am izbutit s` facemcel mai mare festival teatral din istoriauniunii teatrelor, pentru a doua oar`la Bucure[ti. Astfel, în cadrul celeide-a XVII-a edi]ii a Festivalului UniuniiTeatrelor din Europa au avut loc 27de produc]ii, 53 de reprezenta]ii alecelor 26 de companii europeneinvitate din 13 ]`ri. S-a jucat pe scenaTeatrului Bulandra, s-a jucat laOdeon, la Teatrul Na]ional de Operet`[i la Teatrul Na]ional Bucure[ti. Totîn cadrul festivalului, am avut expozi]iide scenografie [i proiec]ii de filme.Practic, a durat trei luni acest regalteatral. Noi am vrut s` facem o fresc`[i am invitat toate teatrele membre,cât [i alte companii simpatizante. Nuam f`cut neap`rat o selec]ie calitativ`,pentru c` statutul de membru alacestei uniuni nu arat` o certitudine acalit`]ii, dar am vrut ca publiculromânesc s` vad` ce se întâmpl` înteatrul european.

A fost un festival realmenteimportant. Pentru anul acesta, avemîn plan o alt` idee: Festivalul PubliculuiNomad. Cele 19 teatre membre vororganiza spectacole cu supratitrareîntr-o limb` de circula]ie, iar „publicul

TEATRUL – UN RITUAL MAGIC

nomad", adic` str`inii care viziteaz`România sau cei care muncesc aici voravea posibilitatea s` opteze fie pentruun spectacol al unei companii invitate,fie pentru un spectacol al nostru.

Cum se poate trece debariera limbajului în care se joac`un spectacol?

Sunt director de nou` ani [i pots` spun c` publicul românesc a avut oreticen]` chiar de la început în a vedeaspectacole de teatru în limbi str`ine.Dar am folosit supratitrarea [i, încet-încet, aceast` reticen]` s-a risipit.Spectacolele foarte importante trecdincolo de bariera limbajului extrem

c` mul]i regizori [i actori au tendin]ade a imita modul de a-l juca peCaragiale dup` felul în care l-auinterpretat actorii consacra]i ai sceneiromâne[ti – de la Finte[teanu laVasiliu Birlic, de la Toma Caragiu laOctavian Cotescu. De aceea, estefoarte dificil pentru genera]ia mea,dac` e[ti un actor sau un regizorresponsabil. Apoi, Caragiale este multprea nepermisiv. Exist` mul]i al]iautori care, în mod paradoxal, te las`s` faci ce vrei cu textele lor, a[a cumeste, de exemplu, Shakespeare: po]is` tai, po]i s` arunci buc`]i întregi dintext, po]i s` combini chiar piese întreele, nu se sup`r`, se lipesc... Caragialeeste un sarcastic – observa]i c` vorbescdespre el ca [i cum ar fi în via]`! Celcare spunea „V`d enorm [i sim]monstruos" – nu te las` nici s` tai, nici

[i cu acel spirit de camaraderie pe carenumai în armat` îl g`se[ti. Port oamintire foarte pl`cut` aceleiperioade, chiar dac` am trecut [i prinni[te episoade mai pu]in agreabile, s`zicem. Îmi amintesc c`, prin ’77-’78 –nu [tiu ce s-a întâmplat la nivel înalt,poate un eveniment pe plan extern,poate a fost ceva la grani]ele ]`rii, nicipân` azi nu am aflat despre ce a fostvorba – am stat cu to]ii, vreo trei nop]i[i patru zile în tran[ee, cu glon]ul pe]eava pu[tii. La patru diminea]a s-a datalarma, am fost aduna]i pe platou [iam încremenit când am v`zut l`zile cumuni]ie de r`zboi. Chiar ni s-a precizatc` nu este armament de aplica]ie, cide r`zboi. Apoi am fost urca]i încamioane. Era ceva neobi[nuit s`petreci câteva zile a[a, într-o p`dure,mâncând ra]ii de r`zboi, inclusivpesme]ii aceia faimo[i, f`r` s` [tii cese întâmpl`. Locotenen]ii aveau ni[tefe]e cam lungi… [i aminteau despreinvazia Cehoslovaciei din ’68. Nu erade bine. }in minte mai ales t`cereaaceea adânc`… A fost un episod dur.Dar am [i amintiri pl`cute: mi-amsatisf`cut stagiul militar la Pleni]a,într-o cazarm` închis`, o cazemat`.Militarii locuiau chiar acolo, împreun`cu so]iile [i copiii, a[a c` de ziuacopilului, de 1 iunie, am „montat"Harap Alb cu ce am avut la îndemân`.Ileana Cosânzeana îns` a lipsit, pentruc` pe vremea aceea nu existau fete înarmat` – [i a trebuit s` fac în a[a felîncât s` evit scenele în care ar fi fostnevoie s` apar`. Piesa a avut unsucces extraordinar. P`rin]ii aveaulacrimi în ochi. Am f`cut [i altespectacole de teatru dup` aceea… Edrept c` a[a mai sc`pam – în afar` deg`rzi –, de ni[te corvezi. Scenografia[i costumele erau f`cute de ceilal]icamarazi, cu ce se g`sea pe acolo… opânz` de la magazie, câte un obiectchiar de prin casele militarilor…

Poate c` ar fi o idee s` face]iun spectacol pentru militarii dinteatrele de opera]ii…

Ar fi frumos. Niciodat` num-am gândit la acest lucru. Nu [tiu cele-ar pl`cea s` vad`, dar ar fi oexperien]` cu adev`rat interesant`. Oidee ar fi s` se fac` [i un film artisticdespre ace[ti oameni. Sunt convinsc` s-ar g`si pove[ti incredibile, tr`ite.S-a f`cut deja unul, culmea chiar de ofemeie, despre deminorii din Irak. Unfilm foarte emo]ionant. Un filmformidabil. Un film de Oscar.

Cu ce deschide]i stagiuneadin aceast` toamn`?

Teatrul Bulandra va deschidestagiunea cu Însemn`rile unuinecunoscut, dup` Dostoievski, regiafiind semnat` de mine. Repeti]iile suntîn toi, la Sala Toma Caragiu (Icoanei).Printre interpre]i se num`r` TamaraBuciuceanu-Botez, Mihai Constantin,Virgil Og`[anu, Ion Besoiu, MarianRâlea. La Sala Izvor, publicul va puteavedea, la începutul toamnei, Art` deYasmina Reza, în regia lui CristianJuncu. Pentru începutul anului viitor,preg`tim printre altele, noi premiere– [i sunte]i prima care afl` – sper`mun spectacol în regia lui Andrei{erban.

Interviu realizat deDelia PETRESCU

Alexandru Darie este un regizor apreciat [i premiat atât în]ar`, cât [i în str`in`tate. A pus în scen` piese de teatru înSUA [i în Japonia, ob]inând remarcabile succese. În prezent,este directorul general al Teatrului Bulandra din Bucure[ti.

Alexandru Darie s-a n`scut la 15 iunie 1959, în Bucure[ti [i estefiul cunoscutului actor de teatru [i film Iurie Darie [i al actri]eiConsuela Ro[u. A studiat regia de teatru la Universitatea Na]ional`de Art` Teatral` [i Cinematografic` I.L. Caragiale din Bucure[ti, pecare a absolvit-o în 1983. Dup` terminarea facult`]ii a lucrat la Teatrulde Stat din Oradea, continuând s` colaboreze cu Teatrul Tineretuluidin Piatra Neam] [i Teatrul Mic din Bucure[ti. Din 1989 a lucrat caregizor la Teatrul de Comedie din Bucure[ti unde a pus în scen`Visul unei nop]i de var`, de Shakespeare, spectacol distins cu premiulpentru cel mai bun regizor la prima edi]ie a Festivalului Na]ional deTeatru I.L. Caragiale. Cu acela[i spectacol a fost invitat, în 1991, deLondon International Festival of Theatre, sus]inând un turneu înMarea Britanie. În 1992 regizorul a fost invitat de Oxford StageCompany s` regizeze Mult zgomot pentru nimic, de Shakespeare. Apus în scen` în SUA, la Performing Arts Centre, New-York, dou`spectacole. În acela[i an a fost angajat ca regizor artistic la Teatrul Bulandra. În 1994 a continuat seriaspectacolelor Shakespeare cu Poveste de iarn`, repurtând un mare succes atît la Globe Theatre Tokio,cât [i la Festivalul Uniunii Teatrelor din Europa (Milano), spectacol distins cu premiul Asocia]ieiInterna]ionale a Criticilor de Teatru. În 1995 cu Trei surori, de Cehov, ob]ine Premiul Asocia]iei Criticilorde Teatru [i Premiul UNITER. A montat în Japonia Omul cel bun din Seciuan, de Brecht, la „GhinzaSeason Theatre" din Tokio (1996) [i Macbeth, de Shakespeare. În 2002, Alexandru Darie a devenitdirectorul prestigiosului Teatru „Bulandra" din Bucure[ti, iar în decembrie 2006 a fost ales pre[edinteal Uniunii Teatrelor din Europa cu sediul la Paris.

de u[or, mai ales când este vorbadespre texte cunoscute de public.Vorbim de Shakespeare, de Cehov...În general, datorit` tehnologieiavansate, traducerea simultan`, cuajutorul computerelor, a devenit unact foarte u[or, renun]ându-se la aceaprocedur` greoaie cu traducerea lac`[ti.

A]i declarat, cu alt prilej,c` v` „feri]i" s` pune]i în scen`Caragiale…

M`rturisesc c` am chiar o fric`,pentru c` vorbim despre un autorextrem de autoritar [i extrem decunoscut, evident. Trebuie s` aiexperien]` atât ca actor, cât [i caregizor atunci când „faci" Caragiale.Este un autor care nu se poate „face"a[a, peste noapte, între alte dou`proiecte. Textele lui au foarte multecapcane. Caragiale râde de tine [i-]iîntinde capcane. Exist` o tradi]ie carenu mai ]ine de nenea Iancu, cât de ceide dup` el, [i care, din p`cate, s-aîmp`mântenit – [i m` refer, deexemplu, la anumite tonuri în care aufost rostite replicile de marii actori;a[a cum au fost rostite, a[a au r`masîn urechile publicului. Este interesant

s` adaugi, dar î]i d` un alt tip delibertate numai dac` descoperi cheiaprin care el î]i deschide u[ile… De[ieste înc` un secret [i nu am s` dezv`luifoarte multe lucruri, anul acesta, înstagiunea aceasta, pentru prima dat`,am s` m` apropii de un Caragiale.Repet: ca regizor îmi va reveni o mareresponsabilitate.

De ce ar veni tinerii la teatruîn condi]iile în care au op]iuneainternetului, pot desc`rca filme…

…legal sau ilegal... Este oîntrebare foarte bun`. Dac`spectacolul de teatru este de calitate,este f`cut cu onestitate, ob]inem unlucru care nu poate fi reprodus deniciun element tehnologic, pentru c`vorbim despre via]` [i emo]ie pe viu.A[a cum cântarea cu un instrumenteste ceva viu, adev`rat, [i nu poate fiimitat` oricât de mul]i bani ai investiîntr-un sistem audio performant – c`este o fanfar` militar`, c` este oorchestr` simfonic`, un grup deoameni sau o voce, pur [i simplu –cântarea în fa]a ta este o emo]ie vie,este ceea ce simte, ce gânde[teartistul, ce transmite el cu toat` fiin]a– la fel [i spectacolul de teatru.

Niciodat` aceast` emo]ie nu poate fiînregistrat`. Fie [i numai dac` unsingur om dintr-o sal` întreag`în]elege spectacolul în care, timp detrei ore, ni[te actori încearc` s`-itransmit` o poveste [i ni[te senti-mente adev`rate, iar el este impre-sionat – uneori pân` la lacrimi – iat`un argument esen]ial pentru noi de aface aceast` meserie.

Ca regizor, ce crede]i c` seîntâmpl`, de fapt, pe scen`? Esteo magie, un joc, via]` adev`rat`?

Dup` mine este un ritual magic– în teatru se trece dincolo de imita]iaunei situa]ii de via]`. În 2010, nimeninu se mai a[teapt` s` vin` cineva la

teatru s` vad` trei pere]i, un tavan [idoi oameni care s` pretind` c` suntaltceva decât ceea ce sunt, numai dac`dincolo de aceast` aparen]` nu se punni[te probleme reale, de via]`, aleomului [i ale rela]iei sale cu divinul,cu societatea [.a.m.d., chiar dac` piesaeste pus` într-un context comic, satiric,dramatic, misterios. [i spectacolelede teatru abund` de aceste elemente.De la un teatru adev`rat, a[a cumîncerc`m s` facem noi la Bulandra,chiar dac` publicul se amuz`, pleac`cu o emo]ie. Teatrul are acest rolmagic, chiar de la na[terea sa, aceast`menire de a transmite lucruriimportante cu ajutorul emo]iilor,indiferent c` e plâns, c` e râs, c` euimire… Numai plictiseal` s` nu fie…

Pentru c` în discu]ia pecare am avut-o înainte deînregistrare a]i f`cut de multe orio paralel` între actor [i militar,v` întreb dac` a]i f`cut armata?

Da. A fost o lec]ie de via]` [i numi-e ru[ine s` spun c` m-am întorsb`rbat de acolo. Fiind o fire artistic`,boem`, m-am întors mai st`pân pemine, mai pu]in r`sf`]at, cu oexperien]` de via]` foarte interesant`