1

AN 2 MASTER VBR

METODICA BASCHETULUI IN LICEU

REFERAT

TEMA : identificati greselile de tehnica si mijloacele de corectare (minimum trei mijloace) a urmatoarelor elemente si procedee tehnice: A. fara minge: 1-pozitie fundamentala medie 2-schimbare de directie cu frinare pe un picior 3-oprire intr-un timp B. cu minge: 1-pasa cu doua miini de la piept 2-pasa cu o mina de la umar 3-driblingul 4-pivotarea 5-aruncarea la cos de pe loc, din dribling, din saritura

GRESELILE DE TEHNICA IN BASCHET Notiunea de greseala motrica in procesul de instruire la disciplina baschet se refera la miscari care nu corespund fazelor si nivelului de executie eficienta a elementelor si procedeelor tehnice, adica sint incorecte. Greselile sint erori ocazionale care apar in executiile oricarui jucator fiind reprezentate de prinderi, pase, aruncari executate defectuos, chiar in conditiile unei bune invatari si automatizari a tehnicii respective, datorita lipsei de concentrare sau motivatie. Greselile indica nivelul de executie al jucatorului in comparatie cu modelul optim si implica activitatea de corectare, ce reprezinta o parte a procesului de invatare. Greselile pot fi diferentiate in functie de etapele formarii deprinderilor motrice, sau de fazele actiunilor executate in situatii variate.

GRESELI IN ETAPELE FORMARII DEPRINDERILOR MOTRICEGreseli ale actiunilor motrice separate (lipsa flexiei genunchilor in timpul aruncarii la cos de pe loc). Greseli generale (neintinderea bratului de aruncare si lipsa flexiei palmei la executia tuturor aruncarilor etc).Greseli locale (apar in faza de initiere a elementelor si procedeelor tehnice, sint destul de rare si, daca nu sint grosolane, nu constituie piedici in procesul invatarii). Greseli complexe (miscarile ce alcatuiesc procedeul tehnic au o legatura cauzala, o greseala constituind o premiza pentru altele. Apar in momentul legarii fazelor componente ale unui procedeu, uneori si datorita folosirii exagerate a metodei de invatare analitice). Greseli neautomatizate (specifice etapei de initiere, se instaleaza datorita executiilor cu o forta excesiva determinata de crispare, o stare de incordare musculara in exces, nenecesara. Acestea sint particularitati ale etapei initiale de formare a deprinderilor, cind in scoarta cerebrala nu s-au format, inca, legaturi functionale durabile, se exprima printr-o insuficienta coordonare si genereaza si o parte din teama de insucces a elevilor). Greseli automatizate (consecinta a repetarilor multiple ale miscarilor incorecte. Au un caracter stabil si se corecteaza foarte greu. Corectarea e mai rapida daca elevul descopera si intelege cauza erorilor sale). Greseli esentiale (sint cele care deformeaza mecanismul de baza al miscarii. Trebuie corectate rapid, deoarece incetinesc invatarea procedeelor respective). Greseli neesentiale (caracteristice pentru fazele separate ale procedeelor tehnice. Se produc atunci cind elevul si-a insusit procedeul respectiv, dar il executa cu unele greseli, invatind din ele. Pot fi trecute cu vederea, cu conditia ca acestea sa nu se repete). Greseli tipice (cele mai frecvente in executia unui procedeu. Toate greselile prezentate anterior pot fi considerate tipice si pot fi prevenite de cadrul didactic din timp). Greselile atipice (cele generate de starile psihoafective, de lipsa concentrarii adecvate-frica de minge, de competitie, de nereusita- cele generate de diferite conditionari mentale etc).

GRESELI REZULTATE DIN FAZELE ACTIUNILOR DE JOC Greseli de decizie (actiune gresita datorata unei orientari defectuoase). Greseli de moment (neconcordanta actiunii cu situatia respectiva). Greseli de miscare (executarea unor miscari defectuoase dpv tehnic). In procesul de initiere-invatare a componentelor tehnico-tactice ale jocului de baschet este esential ca profesorul sa ofere informatii referitoare atit la aspectele corecte ale executiei, cit si la cele incorecte. Informatiile despre executiile lor pe care le primesc elevii de la profesor, feed-back-ul, sint esentiale in invatarea sistematica.

CAUZELE GRESELILOR Reprezentarea gresita a modelului in planul mental al elevului Neintelegerea sau intelegerea gresita a sarcinii motrice propuseDezvoltarea insuficienta a unei calitati motrice Lipsa armoniei intre calitatile motrice Neincrederea in fortele proprii, teama de accidente etc Modul de organizare a lectiei de invatare Lipsa individualizarii in predare datorata nesesizarii nivelului de pregatire motrica si intelectuala a elevului Oboseala cauzata de o pregatire fizica insuficienta sau de odihna necorespunzatoare Limitarea psihologica a elevului, multumit cu obiective mici, cu nivelul scazut de executie dobindit.

TRASEUL METODIC DE PREVENIRE SI DE CORECTARE A GRESELILOR DE TEHNICA

PREVENIREA GRESELILOR Pregatirea in baschet trebuie conceputa astfel incit sa se elimine sau sa se minimizeze posibilitatea comiterii greselilor in timpul procesului de invatare a unei deprinderi. Prevenirea greselilor consta in masuri care faciliteaza considerabil invatarea componentelor fundamentale ale jocului de baschet. Astfel se recomanda: sa se verifice daca elevii au inteles corect scopul general al exercitiului, structurii etc sa se verifice daca elevii au inteles corect executia tehnica a actiunii motrice in curs de invatare sa se aleaga pentru invatare mijloace simple, accesibile, eficiente, atractivesa se insiste pe executarea ingrijita a exercitiilor, fara a tolera greselile in cazul unor nereusite, sa se repete executia cit mai corecta pentru a evita instalarea unei reprezentari imprecise.

CORECTAREA GRESELILOR Capacitatea de a analiza greselile elevilor si modalitatile de corectare sint la fel de importante ca si capacitatea de a le comunica aceste informatii. Daca se inteleg principiile de baza ale unui element sau procedeu, se pot gasi si modalitati eficiente de corectare. Analiza executiei elevului prin compararea cu tehnica model -> determinarea cauzei greselilor -> modalitati de corectare a greselilor -> corectarea miscarilor gresite. In procesul de corectare a greselilor profesorul foloseste indicatii pozitive sau negative.

Indicatiile si sugestiile metodice pozitivereflecta ceea ce trebuie sa realizeze elevul. Se utilizeaza incurajari, aprecieri pozitive, laude, complimente, recompense care, folosite adecvat, sporesc increderea si cresc dorinta de reusita a executiei procedeelor tehnice si a actiunilor tactice. Corectarea greselilor presupune abordarea individuala pozitiva si consta in mai multe secvente: 1.recunoasterea efortului si a executiilor corecte/gresite2.furnizarea unui feed-back corector simplu si precis 3.verificarea gradului de intelegere de catre elev a feed-back-ului corector, pentru ca acesta sa nu continue sa efectueze exercitiul incorect4.motivarea elevului in vederea consolidarii. Corectarile dificile ca mod de explicatie sau de intelegere se pot aborda prin: compararea executiei elevului cu executia model prin demonstratie si explicatieexplicarea cauzei (cauzelor) greselii daca aceasta nu este evidenta (inteleasa)argumentarea referitoare la recomandarea corectarii (daca aceasta nu este evidenta). Elevul nu trebuie asaltat cu informatii prea detaliate sau exagerat de lungi. Transmiterea informatiilor se face cu o viteza si intr-un ritm care sa ii faciliteze intelegerea si aplicarea in practica. Indicatiile si sugestiile metodice negative reflecta ceea ce nu trebuie sa execute elevul. Este posibil ca profesorul sa identifice greselile elevilor, dar sa ramina pasiv (ignorind astfel eforturile reale ale unora de a se corecta).

PROFESORUL trebuie sa aiba o atitudine constructiva cand conduce lectia. Rolul lui nu este sa reprime jucatorii cand gresesc, sa-i insulte sau sa rada de ei n fata colectivului, ci sa-i ajute sa atinga obiectivele propuse prin crearea unui mediu placut de lucru n care atractivitatea exercitiilor si provocarile realizabile si comentariile pozitive sa predomine;acceptarea ideii ca jucatorii nu sunt perfecti si vor face si greseli;acceptarea ideii ca si greselile jucatorilor fac parte din antrenament;sa realizeze ca una sau mai multe explicatii nu vor fi de ajuns sa determine jucatorii sa faca ce doresc ei;acceptarea ideii ca fiecare copil nvata n felul lui propriu si n ritmul lui, ca ei trebuie ajutati;profesorul trebuie sa aiba o perspectiva realista a ceea ce poate si trebuie sa ceara de la jucatori;aprecierile si laudele conteaza pentru jucatori mai mult decat rezultatele obtinute;trebuie evidentiate reusitele si nu defectele; e nevoie de rabdare cand lucrurile nu merg asa de bine cum era de asteptat si jucatorii trebuie incurajati sa ncerce din nou;greselile si situatiile dificile sunt ocazii excelente pentru a sti cum merg lucrurile, ce trebuie modificat si ce masuri trebuie sa fie luate;ntotdeauna jucatorii trebuie tratati cu respect si afectiune, indiferent ce se ntampla.

A1.POZITIA FUNDAMENTALA MEDIE

Jucatorii trebuie sa invete sa dezvolte obisnuinta de a avea o buna pozitie de baza. Trebuie sa se manifeste rabdare cu tinerii jucatori, care nu au forta si rezistenta de a sta in pozitie foarte mult. Mentinerea pozitiei de baza presupune o munca grea. Jucatorii trebuie sa se simta confortabil si citusi de putin incomod. Repetindu-li-se frecvent sa stea in pozitia de baza, aceasta va deveni foarte repede un automatism.Pozitia picioarelorCea mai buna pozitie a picioarelor in cele mai multe cazuri este cea in trepte. Picioarele trebuie sa fie aproximativ putin mai departate decat latimea umerilor, cu calcaiul unui picior pe aceeasi linie orizontala cu degetele de la celalalt picior. Aceasta pozitie trebuie sa fie utilizata pentru o miscare in orice directie (fig.1).Pozitia paralela prezentata in fig.2, este utilizata pentru miscarea laterala (side-to-side), precum si pentru prinderea mingii, stoparea adversarului si oprirea dupa dribling. In timp jucatorii vor invata care situatie corespunde fiecarei pozitii. Distribuirea greutatiiPicioarele sint active, intr-o miscare constanta, fara sa stea in acelasi timp pe podea, nemiscate (se poate imagina ca podeaua este o plita incinsa).Pozitia capului si a trunchiuluiCapul este cheia pentru balans. Capul se tine peste suportul bazei, in varful triunghiului imaginar ce uneste picioarele si capul.

Bratele sint apropiate de trunchi si flexate din coate la un unghi de aproximativ 90, cu umerii relaxati si palmele fata in fata, cu degetele departate si formind o cupa. in faza de atac se foloseste pozitia fundamentala inalta si medie, in cea de aparare pozitia fundamentala joasa barbia la nivelul pieptului adversarului, distanta dintre talpi e mai mare decit latimea umerilor, bratul de pe partea piciorului avansat este ridicat, celalalt lateral.

Pozitia fundamentala in aparare

Exerciii pregtitoarepatru srituri ca mingea pe loc, apoi din poziia fundamental alte patru srituri cu accentuarea ndoirii genunchilor la aterizare;sritura vrbiuei executat fie de pe loc, fie din deplasare;din poziia fundamental, sritur cu schimbarea alternativ a piciorului din fa;cu elan redus, sritur peste capr, cu aterizare echilibrat n poziia fundamental;din alergare, nainte i lateral, la semnal oprire n poziia fundamental.Metodica nvrii poziiei fundamentalePentru nvarea poziiei fundamentale, exerciiile vor urmri gsirea poziiei optime pentru stabilirea bazei de susinere i a echibrului corpului. Aceste exerciii vor fi grupate astfel:execuii de pe loc:balans bertical, lateral, anteroposterior;dezechilibrri;srituri cu aterizare n poziia fundamental, cu accent pe balansul vertical;cu schimbarea planului de aterizare;far schimbarea planului de aterizare:execuii din deplasare:mers i alergare n diferite direcii cu pstrarea permanent a poziiei echilibrate (deplasarea cu pai alunecai);srituri cu aterizare n poziia fundamental:pe direcia de deplasare;cu schimbarea planului fa de direcia de deplasare.execuia poate fi:de voie-liber fiecare;la semnalul antrenorului (fluier, btaie din palme);n dreptul diferitelor semne sau obstacole.

GRESELI -deprtarea exagerat a picioarelor sau apropierea lor, modific nefavorabil baza de susinere a corpului;-articulaiile gleznelor i ale genunchilor prea puin flexate determin o poziie cu centrul de greutate prea ridicat sau o aplecare exagerat a trunchiului;-greutatea corpului inegal repartizat pe ambele picioare;-crisparea musculaturii antagonice determin o atitudine rigid i mai puin mobil.

-deplasare inainte inapoi intre doua siruri de jaloane sau doua banci de gimnastica paralele asezate una fata de cealalta la distanta latimii de umeri a celui care se corecteazasarituri pe loc cu departarea-apropierea laterala a picioarelor urmate de aterizarea in pozitia fundamentala cu picioarelor corect departate (eventual in dreptul a 2 jaloane asezate la distanta latimii umerilor celui care exerseazadin mers si alergare opriri in pozitia fundamentala cu atentia pe distantarea corecta a talpilordoua sfori paralele (sau doua linii trasate cu creta daca lectia se desfasoara in aer liber) asezate la distanta potrivita, alergare 2-3 pasi - oprire in pozitia fundamentala cu talpile pe sfori-de pe loc se execut poziia fundamental, printr-un balans pe vertical, se trece pe rnd n poziie fundamental nalt, medie, joas, cu oprire in pozitiile medie si joasadin mers la semnal, se execut uoar sritur cu aterizare n poziia fundamental cu picioarele departate la latimea umerilor, dar cu o accentuare a indoirii genunchilorleapsa, cu incercarea de a atinge gleznele sau genunchii colegului; -din poziie fundamental srituri cu schimbarea alternativ a piciorului din fadeplasare inainte prin 5 sarituri pe un picior, cu oprire in pozitia fundamentala, dupa fiecare oprire schimbindu-se piciorul pe care se sare;-din ghemuit, ridicare lenta, cu bratele atirnind inerte, pina in pozitia fundamentala deplasare in pozitia fundamentala cu bratele si umerii atirnindmers i alergare n diferite direcii cu pstrarea permanent a poziiei echilibrate (deplasarea cu pai alunecai).

A2.SCHIMBAREA DE DIRECTIE CU FRINARE PE UN PICIOR

Din deplasare, declanarea schimbrii de direcie se execut:printr-o oprire cu o uoar ghemuire pe piciorul opus noii direcii, al crui genunchi rmne ndoit;printr-o pire mai lung pe acest picior, talpa se aeaz oblic pe sol, fiind orientat spre noua direcie;apare un moment de frnare, moment care pentru a nu ,,rupe micarea este amortizat printr-o ndoire din articulaia gleznei, genunchiul i coxo-femural a acestui picior.Centrul de greutate este proiectat n interiorul ocolirii, greutatea corpului fiind orientat spre exterior. Prin impulsia acestui picior se determin rsucirea energic a corpului urmat de aezarea pe sol, pe noua direcie.Este elementul specific activitilor de demarcaj. Este folosit pentru provocarea greelilor de marcaj precum i ca fent, cnd precede ieirea la minge. Metodica nvrii schimbrilor de direciedeplasarea pe toat suprafaa terenului cu efectuarea schimbrilor de direcie (lucru individual);schimbarea de direcie n dreptul unor jaloane;din deplasare, schimbare de direcie la semnal vizual sau auditiv;sub forma complexelor de procedee tehnice de deplasare:alergare normal, schimbare de direcie spre nainte, urmate la semnal de sprint;alergare normal, schimbare de direcie, frnare, retragere cu spatele;joc de brae i picioare, sprint cu schimbare de direcie, frnare i retragere cu spatele.fandri laterale, nainte, napoi pe loc;juctorii n formaie de ir cte unul, se vor deplasa n teren, imitndu-l pe primul, folosind elemente de schimbare de direcie;leapa n doi.

GRESELI poziia nalt determin dezechilibrri;piciorul din interior prea deprtat pe noua direcie, ntrzie pornirea;centrul de greutate nu se proiecteaz suficient n interiorul ocolirii, fapt ce determin dezechilibrri.

-leapsa cu atingerea gleznelor si genunchilor; -leapsa in spatiu limitat alergare printre jaloane asezate cite doua (porti) la distante potrivite pentru corectarea greselii; -fandari laterale, inainte, inapoideplasarea printre jaloane cu viteza mare.

A3.OPRIREA INTR-UN TIMP

Oprirea ntr-un timp prin sritur reprezint procedeul cu care se ncepe nvarea acestui element.In momentul care precede prinderea mingii, juctorul execut o uoar sritur nainte, aterizarea efectundu-se pe ambele picioare care vor fi proiectate nainte;centrul de greutate al corpului rmnnd napoia poligonului de sprijin al tlpilor;gleznele, genunchii i trunchiul se flexeaz foarte mult, juctorul intrnd n poziie fundamental;dac viteza de deplasare este mare, se recomand ca, dup efectuarea aterizrii, un picior s fie dus nainte, trecnd n pivotare prin pire, realiznd astfel o nou frnare.

Caracteristicile generale de execuie a opririlortehnica opririlor este acea micare prin care juctorul trece dintr-o stare dinamic, activ, ntr-o stare static.n executarea opririlor, juctorul va trebui s-i pstreze echilibrul corpului permanent;n momentul aterizrii, picioarele vor fi mpinse pe direcia deplasrii, astfel ca suprafaa de sprijin s precead proiecia centrului de greutate pe sol;nvingerea ineriei se face prin lucru de cedare-frnare executat prin ndoirea picioarelor;indiferent de procedeul folosit, picioarele vor fi deprtate pentru a asigura o baz de susinere corespunztoare.Utilizare tacticoprirea n doi timpi este procedeul folosit ori de cte ori juctorul, aflat n alergare, primete mingea, sau driblnd trebuie s se opreasc;oprirea precedat de prinderea mingii este folosit ca fent pentru realizarea demarcajului individual, naintea executrii unei aciuni individuale de depire;oprirea reprezint totodat elementul component al aciunii de ieire la minge n vederea asigurrii prinderii mingii.

Indicaii metodice generalesuccesiunea metodic a nvrii opririlor ncepe cu oprirea ntr-un timp, procedeu ce confer avantajul de a putea determina oricare dintre picioare ca picior de pivot;consolidarea deprinderii va trebui fcut n paralel cu nvarea prinderii mingii, din dribling sau pas i a pivotrii, sub forma unor structuri de joc.Metodica nvrii opririlorExerciii fr mingeexerciii imitative (fr minge) din mers i din alergare, de voie sau la semnal;deplasare, sritur, oprire (fr sau cu schimbarea planului de aterizare).Exerciii pregtitoaredeplasri cu srituri pe ambele picioare: cu faa, cu spatele; fr minge i cu mingea-n mn; sub form de tafete sau jocul leapa;cu elan redus, srituri peste banca de gimnastic (desprindere simultan pe ambele picioare);srituri n ptrat cu desprindere simultan pe ambele picioare. Exerciii cu mingearuncarea mingii n sus i nainte-alergare-prindere-oprire;acelai exerciiu cu lsarea mingii s cad pe sol-prindere-oprire;alergare-prindere-oprire-pas;alergare-prindere-oprire-aruncare la co de pe loc-urmrire cu recuperare;dribling-prindere-oprire-pas sau aruncare la co;dribling-prindere-oprire-pivotare-pas;dribling-prindere-oprire-dribling-oprire-pivotare-pas.

GRESELI n timpul sriturii corpul se apleac nainte;la aterizare picioarele nu sunt flexate sugicientgreutatea corpului este repartizat inegal, mai mult pe piciorul din fa

-se vor executa sarituri cu mingea tinuta deasupra capului, bratele intinse, din mers si alergare; -din alergare, opriri executate dupa saritura peste banca de gimnastica; -opriri executate din alergare, cu cite o minge medicinala sub fiecare brat-din alergare, opriri executate cu picioarele in interiorul unor cercuri asezate sau desenate pe sol.

PASELE Exerciii pregtitoareExerciii pentru prelucrarea articulaiilor pumnilor:rotri n toate sensurile;nchiderea i deschiderea pumnilor;micri de flexie i extensie prin presiunea unei palme asupra celeilalte;scuturri i biciuiri din articulaia pumnilor.flotri la perete i la sol;exerciii cu mciuci, mingi de tenis i mingi medicinale;exerciii cu cordonul elastic, extensorul;exerciii de pasare din poziii nespecifice, din ghemuit, din seznd, din culcat nainte;pasarea mingii la int:cercuri trasate pe sol, pe perete;cutii de lad.concursuri n ntreceri de transport i transmitere a mingii de baschet sau medicinale. Indicaii metodice generale cu privire la nvarea paselornvarea paselor ncepe cu pasa cu dou mini de la piept i varianta cu pmntul, urmate de pasa cu dou mini de deasupra capului i cu o mn de la umr.O dat cu nvarea paselor se consolideaz prinderea i inerea mingii.n cadrul nvrii paselor, distingem o ealonare metodic a condiiilor de execuie:de pe loc;urmate de deplasare;din deplasare.n nvarea pasei de pe loc se recomand folosirea metodei globale, insistndu-se doar asupra lucrului din articulaiile pumnilor.n nvarea pasei din deplasare apare ca element suplimentar coordonarea dintre lucrul picioarelor i cel al braelor.Se va urmri:nvarea regulilor pailor sub aspect regulamentar,ct i ca execuie propriu-zis,precum i formarea i dezvoltarea simului de apreciere a distanei, unghiului i intensitii cu care se transmite mingea, raportate la deplasarea juctorilor.La nceput distana de pasare va fi mic (3-4 metri), urmrindu-se corectitudinea execuiei i nu viteza sau fora de transmitere.Treptat se va trece de la pasele de studiu la cele executate mai rapid, n care nu se va mai insista pe controlul prizei la minge, n paralel cu mrirea distanei.Metodica nvrii paselor de pe loc i urmate de deplasareExerciii imitative(fr minge):de pe loc, imitarea pasei cu dou mini de la piept,insistnd asupra micrii finale de biciuire- din articulaia pumnilor;din mers i apoi uoar alergare, sritur imitnd prinderea mingii, aterizare pe ambele picioare, pas;executarea pasei n formaii cu cpitan:n linie;n semicerc;n cerc.Executarea paselor n formaii fr cpitan:pe perechi;n triunghi;n ptrat;n cerc;dou linii fa-n fa (variant dup pas, deplasare la coada irului opus).Circulaia mingii:spre dreapta;spre stnga.Circulaia juctorilor:la irul propriu;la irul alturat;spre dreapta;spre stnga.Not: se pot folosi mai multe mingi. Se recomand ca prinderea mingii s nu se fac ntr-o poziie static; la nceput cu ,,joc de picioare dup care cu ,,ieire la minge.Metodica nvrii paselor din deplasareExecuii imitative (fr minge)din mers i uoar alergare, pire mai lung pe dreptul cu imitarea prinderii mingii, pire pe stngul, imitarea pasei i continuarea deplasrii;Exerciii i formaii pentru nvarea i consolidarea paselor din deplasare:pe perechi la distan de 3 metri unul de altul, juctorii i paseaz mingea alergnd pe loc;juctorii aezai n ir cte unul, alearg pe rnd ctre antrenor, primesc mingea, o paseaz napoi i se deplaseaz la coada irului;juctorii aezai n cerc, cu un cpitan la centru, se deplaseaz primind mingea pe raza cercului;juctorii n ir, paseaz din alergare, succesiv stnga-dreapta i reprimind mingea, se rentorc n dribling la coada irului;pase n 2-3 juctori care se deplaseaz nainte (din mers i apoi din alergare);suveica;pase n trei juctori cu schimbri de locuri.Consolidarea nsuirii paselor n relaie cu alte elemente tehnicePentru pasele de pe loc i urmate de deplasare:prindere-pivotare-pas-deplasare;prindere-dribling-oprire-pas-deplasare;prindere-pivotare-dribling-oprire-pas-deplasare;prindere-fent-pivotare-dribling-oprire-pas-deplasare.Pentru pasele din deplasare:alergare-prindere-dribling-pas din deplasare;prindere de pe loc-plecare n dribling-pas din deplasare;deplasare-prindere-oprire-dribling-pas din deplasare.

B1.PASA CU DOUA MIINI DE LA PIEPT Acest procedeu face parte din grupa paselor fundamentale, fiind folosit pentru pasarea mingii la distane mici i medii (6-8 metri).

Este pasa de baz i specific in baschet.Din poziia fundamental, mingea inutn dreptul pieptului, n priz cu dou mini, se ncepe micarea de extindere a braelor spre nainte;partea final a execuiei d un ultim im-puls mingii, printr-o micare de biciuire executa-t din articulaiile pumnilor i de mpingere din degete (mai puin degetele mari); datorit impulsului dat mingii (care prsete minile juctorului) braele, n partea final a execuiei sunt ntinse nainte, la nlimea umerilor, ctre direcia de pasare, cu palmele orientate n jos i cu degetele rsfirate.Pasa este folosit:n atacul poziional;n special mpotriva aprrilor individuale;mpotriva aprrii n zon;n aciunile de manevrare i pregtire a atacului.

GRESELIinerea incorect a mingii;micri suplimentare cu mingea, nainte de nceperea execuiei;ducerea coatelor lateral n timpul execuiei;pasarea mingii prea sus sau prea jos;nu se imprim mingii impulsul necesar din articulaia pumnului.

-din pozitia fundamentala, mingea tinuta corect, cu doua mini la piept in priza simetrica, se loveste de sol in fata picioarelor (ca la dribling) si se prinde in dreptul pieptului cu atentia pe priza cit mai corectaasemanator, dar la perete;-pase cit mai rapide in doi, sau la perete;-pase cu coatele cit mai apropiatepase din stind intre doi colegi asezati lateral, in stinga si in dreapta, aproape in contact cu cel ce se corecteaza (pentru ca acesta sa nu poata departa coatele)pase tinind o adoua minge cu coatele; -pase la tinta, in cercuri trasate pe perete, sau prin cercuri tinute de colegi, de la diferite distante;-antebratele total flexate, pasarea mingii numai din articulatiile miinilor, la perete, sau pe perechiacelasi exercitiu cu minge medicinala, individual.

B2.PASA CU O MINA DIN DREPTUL UMARULUI DE PE LOCReprezint procedeul de pasare cel mai frecvent folosit.Este o micare natural pe care nceptorii o nva uor. Juctorul se gsete n poziia fundamental, cu piciorul opus braului care paseaz nainte, greutatea corpului pe piciorul din spate, iar mingea inut cu ambele mini n dreptul pieptului n priz asimetric.Din aceast poziie, mingea se duce ctre umrul drept i este lsat n echilibru pe mn dreapt. Mingea se afl deasupra umrului, puin n lateral, iar braul stng liber n faa corpului. Cotul umrului drept este orientat n exterior. Pasarea mingii se realizeaz prin ducerea braului drept spre nainte, care se termin cu o micare de biciuire din articulaia minii. Dup pasarea mingii, juctorul se gsete cu braul ntins, palma privind n jos, i corpul orientat pe direcia de pasare.Palma braului de pasare constituie ultimul plan director de micri;pentru transmiterea mingii la distane scurte micarea braului se reduce;reprezint procedeul din care au derivat alte forme de pasare a mingii cu o mn, pase din lateral, pase de jos.E o pas special pentru contraatac, ce se folosete pe distane medii i lungi GRESELImingea se mpinge n loc s se azvrle;cotul braului cu care se arunc, nu este la nivelul umrului i n lateral, lucru care influeneaz negativ direcia traiectoriei i forei de pasare;palma rmne blocat din articulaia pumnului.

-pase executate pe distante foarte lungiaruncari la perete de la distante mari; dupa un numar suficient de repetari, se valua in consideratie si precizia, incercindu-se trimiterea mingii la punct fix-partener sau cercuri desenate pe perete, sau tinute in aer de un colegpasarea mingii cu mina ridicata mai sus deasupra capului; la toate exercitiile se va schimba mina de aruncare ambidextria; cu partener, la distanta mica, pasare si prindere amingii cu o singura mina, ca la polo pe apa, cu atentie pe mentinerea cotului in pozitia corecta;bratul intins vertical deasupra capului cu mingea sustinuta pe palma aflata in flexie dorsala, pasarea mingii numai din articulatia miinii la partener sau la pereteacelasi exercitiu, cu bratul orizontal-lateral, iar antebratul vertical, flexat la 90, aceeasi sustinere a mingii si lansarea ei numai din articulatia miinii, dupa aruncare palma privind spre sol, iar degetele pe directia de pasare-inainte.

B2.PASA CU O MINA DIN DREPTUL UMARULUI DIN DEPLASAREPrinderea i pasarea mingii din alergare este condiionat de cei doi timpi regulamentari, n care se poate executa oprirea sau pasarea mingii, pentru a nu se comite infraciunea pai. Cei doi timpi regulamentari corespund celor doi pai, stngul, dreptul, care se execut n timpul prinderii mingii i pasrii ei. Primul timp se irosete cnd un picior ia contact cu solul, n momentul prinderii mingii; al doilea timp cnd unul sau ambele picioare ating simultan solul dup primul timp. Pentru amortizare, mingea se duce la nceput spre piept, printr-o uoar flexie a braelor, apoi prin ntinderea lor este pasat sau aruncat la co. Mingea trebuie s prseasc minile juctorului, care a prins-o din alergare, nainte ca piciorul care a efectuat primul timp s ia contact cu solul. Execuia paselor din deplasare se face n majoritatea fazelor de joc;n atacul bazat pe circulaii ale juctorilor;n atacul rapid;n fazele de atac n superioritate numeric;pe contraatac.

GRESELInerespectarea regulii pailor;ntre cele dou piri juctorul nu pstreaz o poziie stabil de inere a mingii;nu se ine cont de direcia i viteza de deplasare a partenerului cruia i este adresat pasa.

-in mers, se loveste solul mai tare cu un picior, concomitent cu ridicarea miinii de aceeasi parte si rostirea cu voce tare unu, apoi se paseste accentuat cu celalalt picior concomitent cu efectuarea unei miscari de azvirlire cu mina ridicata pe primul pas si rostirea cu voce tare doi; se pastreaza ritmul normal de mers in timpul accentuarii celor doi pasi. Poate fi antrenorul cel care paseaza mingea si rosteste un-doi-l in ritmul dorit de el. Dupa un numar suficient de repetari se creste treptat viteza de deplasare trecindu-se la pasul alergator si, apoi, la marirea treptata a vitezei de alergare; -se vor exersa prinderea si controlul inerii mingii (a prizei) prin alunecarea palmelor i dege telor pe mingea aflat pe sol; ridicarea mingii de pe sol, controlul prizei corecte; schimbarea locului de inere a mingii; preluarea mingii (de sus, de jos) din minile partenerului i controlul inerii ei; acelai lucru dup ricoarea mingii din sol; fente de pasare, de aruncare la co, de plecare n dribling; lucru de brae, adic micri pentru protecia mingii prin schimbarea locului de inere a mingii (sus, jos, lateral); exerciiile vor fi executate individual; pe perechi; n formaie de dou linii fa-n fa, la distana de 2-3 metri si, in special priza corecta la minge (asimetrica) - cu exercitii pentru articulatiile miinilor - rotri n toate sensurile; nchiderea i deschiderea pumnilor; micri de flexie i extensie prin presiunea unei palme asupra celeilalte; scuturri i biciuiri din articulaia pumnilor; flotri la perete i la sol; exerciii cu mciuci, mingi de tenis i mingi medicinale; exerciii cu cordonul elastic, extensorul;exerciii de pasare din poziii nespecifice, din ghemuit, din seznd, din culcat nainte; pentru ultima problema, dar nu numai, foarte util dar si atractiv este jocul ratele si vinatorii in care vinatorii impartiti in doua echipe asezate in spatele cite unei laturi mici a unui dreptunghi de 6-10m lungime si 4-6m latime (in interiorul caruia n-au voie sa patrunda), incearca sa loveasca-atinga ratele aflate in interiorul terenului; mingea se arunca de la o linie de vinatori la cealalta; o rata atinsa de minge iese afara din teren si joc; daca sint scoase afara toate ratele, cistiga vinatorii un joc; mingea se poate arunca pe sus, dar si ca la pasa cu pamintul; daca o rata face o interceptie din aer, are o viata suplimentara pe care o poate folosi daca e lovita (ramine in continuare in teren); aruncarile (pasele) cu pamintul nu pot fi interceptate se considera lovitura reusita de catre vinatori tocmai acesta si este atuul acestor pase (e drept ca ele sint mai lente, de regula); oricare rata poate acumula vieti de ratoi daca reuseste sa intercepteze mingea aruncata de vinatori, insa daca o scapa jos, si-a pierdut viata sau o viata din cele acumulate; daca o rata aduna sapte vieti de ratoi, ratele cistiga jocul; dupa fiecare joc se schimba rolurile; se pot juca seturi de sase jocuri, etc. jocul poate deveni foarte spectaculos, ratele putind face nenumarate fente pentru a se feri de mingea care poate fi trimisa de vinatori cu mare viteza si forta si intr-un ritm sustinut. E un joc excelent pentru pase de toate tipurile, pentru fente, sarituri, interceptii de pase, dezvoltarea vitezei, fortei, rezistentei, mobilitatii, atentiei dar, mai ales, pentru distractia copiilor.

B3.DRIBLINGUL Driblingul const dintr-o serie de impulsuri imprimate mingii, care o fac s ricoeze din sol n raport cu direcia impulsiei i vitezei de deplasare a juctorului. Ca urmare, deosebim dribling nalt sau jos, executat pe loc sau n alergare, toate acestea fiind determinate de situaia tactic impus de momentul jocului.

De pe loc sau din deplasare, mecanismul de execuie al micrii este acelai, singura deosebire const n impulsia mingii.n driblingul pe loc impulsia imprimat mingii va fi pe vertical, iar n driblingul din alergareimpulsia va fi napoia axei verticale a mingii, pepartea dinspre executant.palma cu degetele rsfirate ia contact cunc pe

traiectoria sa ascendent (din ricoeul solului) acoperind o parte din calota superioar, napoia mingii;prin flexarea braului din articulaia cotului i a minii din cea a pumnului, se amortizeaz fora ascensional a mingii care e totodat controlat; palma imprim mingii o nou impulsie spre sol, printr-o micare a antebraului din articulaia cotului, a pumnului i a degetelor, conducnd mingea spre aceast traiectorie descendent;impulsul dat mingii spre sol va fi orientat lateral, oblic i nainte fa de juctor, unghiul de contact al mingii cu solul depinznd de viteza de deplasare a juctorului;sensul impulsiei este controlat de lucrul din articulaia pumnului i degetelor printr-o micare ferm, dar supl, ceea ce determin i nlimea la care va ricoa mingea, viteza cu care va ricoa din sol ca i distana pe care o va cpta;n timpul execuiei corpul nu se balanseaz, lucrul braelor fiind independent de micrile celorlalte segmente, corpul pstrnd o poziie echilibrat, uor aplecat, nclinarea fiind raportat la viteza de deplasare a juctorului;n dribling, corpul trebuie s constituie principalul element de protecie a mingii, fiind interpus ntre minge i adversar;braul opus celui cu care se dribleaz este uor ndoit din cot i constituie elementul de protecie a mingii din lateral;capul este ridicat, cu privirea cuprinznd un cmp vizual ct mai mare pentru a observa att coechipierii ct i adversarii i niciodat mingea. Driblingul se poate efectua prin:mpingerea mingii spre sol, si poate fi:naltmediu - de pe loc, din mers, din alergare jos,sau prin rostogolirea mingii pe sol.Din punct de vedere tactic, driblingul este:ofensiv;defensiv;de ateptare;de depire.Utilizaren trecerea mingii din terenul de aprare n atac;ca element de organizare a sistemului de atac;n superioritate numeric, n aciunile de depire, pe contraatac;mpotriva aprrii agresive;pentru scoaterea mingii din zone aglomerate i dup recuperarea la panou.Schimbarea de direcie n driblingDriblingul rezolv acele situaii tactice care impun depirea adversarului direct.Schimbarea de direcie n dribling este influenat de urmtorii factori:fenta;ritmul;viteza;protecia mingii.Precednd schimbarea de direcie, fenta trebuie s-l surprind pe aprtor, eficacitatea ei rezid din datele false care se dau adversarului prin micrile i poziia corpului, prin privire.n momentul execuiei schimbrii de direcie:ritmul: ricoeul mingii va fi schimbat;viteza de alergare: determinat de impulsul mingii n sol, va determina un dribling ct mai cobort i mai ales ca mingea s fie ntmpinat nc pe traiectoria ei ascendent din ricoeu, cu mna care o va controla.n timpul execuiei unei schimbri de direcie deosebit de importanta este protecia mingii, n care umrul celui ce dribleaz trebuie s fie ntre aprtor i minge pentru a asigura protecia ei. Pirueta este procedeul cel mai eficient. Dificultatea const n modul n care mna nfoar mingea pentru a-i schimba direcia i ritmul de ricoare.

nvarea driblinguluidribling pe loc:cu mna dreapt, cu mna stng;nalt, mediu, jos.dribling din mers i uoar alergare:cu mna dreapt, cu mna stng;spre nainte, cu spatele;nalt, mediu, jos.dribling cu ocolire de obstacoledribling erpuit:la fantezia juctorului;printre obstacole.dribling n teren cu tem:la semnal auditiv sau vizual;cu schimbri de direcie, cu piruete.Consolidarea nvrii driblinguluiExecuii precedate sau urmate de alte elemente tehnice: prindere, oprire, pas, aruncare la co.dribling, oprire, pas;dribling, pas, deplasare;dribling, oprire, pivotare, pas;dribling, oprire, aruncare la co din sritur;ieire la minge , prindere, dribling, aruncare la co din dribling In formatiisuveic cu dribling, oprire, pas i deplasare la coada irului opus;pe lungimea terenului, ncruciare n dribling i pas din alergare;pe dou iruri, cu dou mingi, dribling, oprire, pivotare, pas i deplasare la coada irului de unde a plecat;ncruciare cu dribling, oprire, pas i aruncare la co efectuat de cel cruia i s-a pasat mingea;ieire la minge, prindere, oprire, pivotare, dribling i aruncare la co din dribling.

GRESELI mingea este plesnit sau lovit i nu mpins prin lucrul braelor i al palmei;trunchiul prea aplecat din flexia bazinului micoreaz cmpul de vizibilitate al juctorului;corpul se balanseaz vertical n timpul execuiei driblingului;se privete mingea i nu jocul n ansamblul lui.

-dribling executat din ghemuit pe virfuri, sau cu un genunchi pe sol, cu spatele drept, cu alternarea miinilordribling executat din stind cu picioarele cit mai departate si spatele drept dribling executat in timp ce se efectueaza semifandari cu spatele drept; -dupa executarea acestor trei exercitii alcatuite pentru primele doua greseli, acestea se vor relua din pozitii tot mai inalte, pina cind scolerul isi va lua zborul si va urca in inaltul ceriului, de unde va scruta ca un soim (al patriei) sau ca un vultur terenul ca sa vada tot ce misca;-dribling din stind cu o mina pe treapta cea mai inalta a spalierului; idem cu sprijinire pe umarul unui coleg; -dribling din pozitie foarte joasa pentru a avea control asupra mingii, indreptarea privirii in diferite locuri din sala, la colegi etc deplasari pe diferite directii, ocolire de obstacole, deplasare inainte, inapoi, lateral in mers si alergare, cu dribling la nivelul soldului, cu alternarea miinilor, privind oriunde dar nu la minge.

B4.PIVOTAREA Pivotarea este un element specific jocului de baschet, fiind o arm foarte eficace de protecie a mingii. Face parte din elementele tehnice ale cror execuii sunt condiionate de regulamente. Execuia greit determin comiterea infraciunii pai. Ea reprezint realizarea poziiei fundamentale n diferite condiii de execuie, asigurnd echilibrarea juctorului ca urmare a unei opriri, protecia individual a mingii n atac sau fent ofensiv n realizarea aciunii de depire sau a unei aruncri la co.Pivotarea se realizeaza prin deplasarea aceluiai picior n diferite direcii, cellalt picior rmnnd fix n punctul su de contact cu suprafaa solului. Pivotarea se poate executa n orice direcie, unghiul de ntoarcere putind varia ntre 450 i 3600.Din punct de vedere al metodicii generale de nvare a jocului, pivotarea constituie elementul de baz n tehnica jocului i n aciunile tactice individuale cu minge.Pivotarea se clasific:din punct de vedere al execuiei:pivotare prin pire;pivotare prin ntoarcere.din punct de vedere tactic:pivotare ofensiv (spre nainte);pivotare defensiv (spre napoi).

Pivotarea prin pire spre nainte, spre napoi

Juctorul n poziie fundamental, cu mingea n mn, protejnd-o prin lucrul de braele:trece greutatea corpului pe piciorul ales ca pivot, executnd o uoar flexie n toate articulaiile acestui picior;corpul se apleac spre nainte, clciul piciorului pivot se ridic de la sol i printr-o uoar extensie n articulaiile acestui picior, juctorul execut o pire spre nainte cu celalalt picior; n tot timpul execuiei, greutatea rmne repartizat mai mult pe piciorul pivot.pingeaua piciorului pivot nu se va ridica de pe sol, iar piciorul pe care se pete nu rmne ntins, ci este uor ndoit din genunchi;cnd ia contact din nou cu solul, acesta preia o parte din greutatea corpului;n executarea pivotrii prin pire spre napoi, execuia micrii este aceeasi, dar n sens invers, cu excepia clciului piciorului de pivotare, care nu se mai ridic de pe sol.

Pivotarea prin ntoarcere (spre nainte, spre napoi)

n general micarea este asemntoare celei descrise mai sus; se poate executa cu ntoarcere nainte sau spre napoi, prin descrcarea de greutate a piciorului oscilant mai ales clciul;impulsul dat de uoara rsucire a umrului, trunchiului, oldului i a piciorului de ctre direcia ntoarcerii; juctorul realizeaz o impulsie cu piciorul mobil ctre direcia ntoarcerii. n acest moment se blocheaz piciorul de pivot i latura corpului de aceeai parte, formnd astfel un ax n jurul cruia se execut ntoarcerea n timpul pivotrii, piciorul oscilant alunec uor pe sol. La terminarea ntoarcerii juctorul se afl n poziie fundamental, cu baza de susinere ceva mai mare i orientat pe noua direcie;Caracteristicile execuiei pivotrilorn timpul execuiei pivotrii, se urmrete meninerea poziiei fundamentale, concomitent cu realizarea proteciei mingii;piciorul oscilant-mobil nu se va deplasa niciodat pn n poziia de a fi pe aceeai lungime de linie cu piciorul pivot;labele picioarelor trebuie s fie paralele i cu sprijin pe pingea, pentru a realiza o poziie echilibrat;articulaiile gleznelor i genunchilor sunt permanent flexate, indiferent de aciune i distanele dintre talpi;centrul de greutate este cobort, trunchiul uor nclinat, tlpile picioarelor deprtate i n acelai plan cu linia umerilor.

Indicaii metodice generale:element tehnic folosit pentru protecia mingii, care se nsusete n paralel cu celelalte elemente ale jocului de baschet.n etapa de iniiere, nvarea se realizeaz fr minge. n etapa de consolidare, predarea se va face n paralel cu nvarea i perfecionarea inerii, proteciei, prinderii, pasrii mingii i a opririlor. n execuia acestui procedeu se va urmri ca:centrul de greutate s fie cobort;gleznele i genunchii flexai;trunchiul uor nclinat nainte.Metodica nvrii pivotrilorExerciii pregtitoaredin mers i alergare, la semnal alternnd partea i piciorul de ntoarcere, ntoarceri la 180-360grade;stnd cu faa la scara fix, apucat de o ipc la nlimea umrului, cu sprijinirea picioarelor pe ipcile 3-5-mpingerea napoi n brae i sritur cu ntoarcere (spre dreapta, stnga) 180grade.din alergare, btaie pe un picior i sritur peste brn sau tachet i aterizare cu ntoarcere 90-180grade;sritur de pe lad sau capr, cu ntoarcere de 90 -180 grade dreapta sau stnga, aterizare cu ndoirea genunchilor;pe perechi, unul execut pivotare i protecia mingii, cellalt caut dezechilibrarea prin mpingere. din semicerc elevii execut individual pivotul;piruete fr minge; Exerciii imitative (fr minge), executate pe loc, din alergare, cu oprire la semnal:piruete, mersul pe trotinet cu punct fix pe sol;pire nainte,napoi, lateral, cu revenire n poziia fundamental;ntoarceri prin piri repetate pe piciorul de impulsie, nainte, napoi;tafete, alergare cu oprire i pivotare n dreptul diferitelor semne sau la semnale.Exerciii cu mingea, de pe loc, din poziia fundamental:prindere-pivotare prin pire napoi,nainte-pas;acelai complex de pivotare prin ntoarcere 90-180grade;acelai complex cu schimbarea locului de inere a mingii n timpul pivotrii.Exerciii cu mingea din deplasarearuncarea mingii n sus i naintealergareprindere n srituroprirepivotarepas;driblingoprirepivotarepas;alergareprindereoprirepivotarepasdeplasare;driblingoprirearuncare la co;alergareprindereoprirepivotarearuncare la co de pe loc.Utilizarea tactic:ajut la asigurarea unui echilibru corespunztor, la protecia mingii, ocuparea unei poziii tactice de pasare, aruncare la co, dribling;in depire este utilizat ca fent de plecare.

Structuri de procedee tehnice aruncarea mingii n sus i spre nainte, alergare, prinderea mingii, oprire, pivot, pas; pivotare, aruncare la co, recuperare i deplasare n dribling la urma irului;

=R

dribling, oprire, pivotare, aruncare la co, recuperare, deplasare la urma irului opus

RR==

Structuri de procedee tehnicejoc 2 : 2, 3 : 3, 4 : 4, 5 : 5 pe 1 / 2 teren fr i cu finalizare. Juctorul care intr n posesia mingii s execute structura: prindere oprire pas (dribling sau aruncare la co). GRESELIse execut ntoarcerea pe clci i nu pe pingea;nu se flexeaz suficient genunchii i gleznele;la ntoarceri nu se blocheaz piciorul de pivot.

-mers pe virfuri, la fiecare citiva pasi se execita piruete pe cite un picior, pe virf ridicat, cu alternarea picioarelor; -fandari laterale, inainte pe piciorul drept, rasucire 180 si fandari inainte pe piciorul sting dupa care se executa diferite pivotari, apoi, dupa o pauza se reia exercitiul pivotari cu flexarea accentuata a picioarelor pivotari din ghemuit; -cel care are probleme cu blocarea piciorului pivot sta in pozitia fundamentala joasa, cu sustinerea greutatii pe piciorul pivot si 2 colegi il rasucesc alternind sensurile de rotatie; apoi se schimba piciorul pivot; subiectul va executa singur pivotarea, apoi din nou colegii.

B5.ARUNCARILE LA COSAruncarea la co reprezint elementul cel mai important al jocului de baschet, prin care se concretizeaz scopul final al jocului : nscrierea de puncte.

n joc, aruncarea la co nu este o aciune ntmpltoare, ea trebuindsa aib la baz un procedeu tehnic de aruncare bine nsuit;s aib o justificare tactic a execuiei n momentul dat al jocului.Clasificarea aruncrilor la codin punct de vedere al poziiei juctorului:aruncri de pe loc;aruncri din alergare:precedate de prinderea mingii din pas;precedat de prinderea mingii din dribling;aruncri din sritur.din punct de vedere al distanei:aruncri din apropierea coului (sub 2 metri);arucri de la semidistan (2-5 metri);aruncri de la distan (peste 5 metri).din punct de vedere al execuiei:aruncri la co cu dou mini;aruncri la co cu o mn;aruncri la co cu panoul;aruncri la co cu inelul-directe;procedee de baz;procedee speciale.

Aruncrile la co de pe locnu mai au pondere mare datorit aprrilor care au devenit mai active, mai agresive;ele rmn procedee de baz n formarea mecanismului i a stereotipiei micrii de aruncare la co n etapa de iniiere;se folosesc cu precdere n aruncrile de la distan ale juniorilor i seniorilor.

Aceast aruncare prezint o serie de avantaje:corespunde ca form de exprimare celor trei stri ale poziiei juctorului n teren: de pe loc, din sritur, din alergare;aduce prioriti de ritm n execuia aruncrii la co, corespunztor jocului actual;poziiile de exhilibru ale corpului pot fi uor compensate prin orientarea unui singur bra pe direcia coului.Ca urmare, aruncarea la co a devenit un element fundamentalal jocului modern, biomecanica de execuie a prii finale a aruncrii fiind asemntoare pentru toate procedeele i condiiile de execuie a aruncrii la co.

ARUNCAREA LA COS DE PE LOC CU O MINA, DIN DREPTUL UMARULUI n poziia iniial:mingea este inut n priz asimetric, n dreptul pieptului, la nivelul brbiei;palma minii care execut aruncarea se afl napoi i puin sub minge cu degetele rsfirate i cu cotul orientat n jos, antebratul flexat, formnd un unghi de aproximativ 90cu bratul;cealalt mn sprijin mingea din lateral;privirea este ndreptat spre inel i panou.Juctorul n poziie fundamental medie:este orientat ctre co, cu trunchiul puin aplecat nainte;cu tlpile paralele i deprtate la limea umerilor;piciorul de pe partea braului de aruncare este cu o jumtate de talp naintea celuilalt;greutatea corpului este egal repartizat pe ambele picioare, pe ntreaga suprafa a tlpilor.Execuia aruncrii:ncepe printr-o tripl flexie a membrelor inferioare care fac ca centrul de greutate al corpului s coboare;n acest timp cotul coboara, unghiul brat antebrat devine ascutit, iar mingea ajunge la nivelul barbiei n poziia intermediarmingea continu s fie inut cu ambele mini (priz asimetric) pn ce cotul braului de aruncare ajunge la nivelul umrului;n continuarea micrii n sus, mingea este inut pe palma braului de aruncare ( care se gsete acum sub minge) i prsete mna ca urmare a unei ultime impulsii date printr-o flexie palmar pronunat din articulaia pumnului;braul stng rmne undeva n lateral i n sus, constituind elementul de protecie a mingii pe ultima parte a aruncriin poziia final:corpul este extins uor pe vrfuri cu greutatea deplasat pe piciorul din fa;braul de aruncare este ntins n sus i nainte, cu palma i degetele rsfirate, orientate n jos i spre inel;degetele index i mijlociu sunt orientate ctre direcia aruncrii. Reprezint procedeul cel mai folosit n jocul actual de baschet, pentru aruncrile efectuate de la distane mici i mijlocii;reprezint mecanismul de baz pentru aruncrile cu o mn executate din deplasare i din sritur;acest procedeu trebuie s fie nsuit de toi juctorii.

Metodica nvrii aruncrilor la co de pe locExecuii imitative(fr minge)imitarea lucrului din bra i palm;imitarea lucrului de coordonare dintre brae i picioare;imitarea integral a procedelului de aruncare.Execuii pentru nvarea aruncrii la co de pe locaruncarea mingii din apropiere 1 metru -, din unghi de 45 fa de panou i cu panoul, n care inerea mingii se face numai cu mna de aruncare la co (numai pe partea dreapt);schimbarea unghiului de aruncare, 3 unghiuri de baz (dreapta, stnga, fa);mrirea distanei de aruncare, 2-3 metri, cu atenie asupra traiectoriei mingii;execuia aruncrii fr panou, n care se introduce inerea asimetric.Formaiin ir: se traseaz pe sol distana de execuie a aruncrii, cel care arunc i urmrete mingea pe care o paseaz urmtorului i se deplaseaz la coada irului;n semicerc: 5 juctori n 5 poziii, cu un juctor recuperator-distribuitor sub co, pot fi folosite una sau mai multe mingi. Aceeai formaie cu doi recuperatori;pe teren: se delimiteaz poziiile de aruncare iar juctorul care execut aruncrile schimb permanent poziiile, mingile fiindu-i continuu pasate de ceilali doi: dup un numr de aruncri se schimb rolurile;dou iruri: cu cte o minge fiecare, dup aruncare juctorul urmrete mingea i o paseaz trecnd la coada irului (propriu sau alturat). Un ir recupereaz, iar cellalt arunc la co).Concurs de aruncri la co de pe loccine nscrie mai multe couri n ,,n minute;cine nscrie mai multe couri din 20 de aruncri;cine nscrie mai multe couri la rnd;cine termin mai repede circuitul (5 poziii).prin eliminare: obligatia ca din una, dou sau trei aruncri executate s se nscrie acelai numr de couri ca cei dinainte.Exerciii pentru consolidarea aruncrii la co de pe locaruncarea mingii n sus i nainte, sritur i prindere, oprire i aruncare la co de pe loc;dribling, oprire, aruncare la co de pe loc;variante: la oprire, aruncarea la co va fi precedat de:fent de pas;fent de depire.alergare, prindere, oprire, pivotare, aruncare la co de pe loc;juctorii aezai pe un ir cu faa la co, sub panou un recuperator distribuitor cu o minge pe care o paseaz n diferite direcii. Fiecare juctor din ir se va deplasa dup minge, executnd oprire, pivotare i aruncare la co de pe loc. Dup un numr de repetri se va schimba juctorul recuperator.juctorii dispui pe dou iruri, un ir paseaz, cellalt execut ieire la minge, prindere, oprire, pivotare, aruncare la co, urmrire, recuperare i deplasare n dribling la coada irului.

GRESELIpriza la minge nu este asimetric, mingea fiind inut n palme n form de plnie;cotul braului de aruncare este orientat lateral i nu pe direcia aruncrii;degetele minii care arunc nu acoper o suprafa ct mai mare, nefiind rsfirate suficient pe minge;poziia iniial incorect: juctorul ine nainte piciorul opus minii de aruncare, iar greutatea corpului este repartizat pe piciorul din fa;nu se imprim mingii, n partea final a aruncrii, micarea de biciuire care trebuie s fie dat prin impulsia din articulaia pumnului, iar planul palmei nu este perpendicular pe direcia aruncrii.

-stind in pozitia fundamentala medie, o minge medicinala e sustinuta numai cu mina de aruncare in priza asimetrica, pe degete si nu in palma, in dreptul umarului, cu cotul orientat inainte jos; se executa ridicari si coboriri ale mingii pe verticala, intre pozitiile de flexie totala a antebratului pe brat si brat perfect intins in sus, la inceput lent, apoi mai repede acelasi, cu sustinerea mingii din lateral, in priza corecta, si cu cealalta mina pe perechi, aruncarea cu o mina de la umar a mingii medicinale, cu atentia pe tinerea mingii corect in priza asimetrica stinga cu cotul lateral, dreapta cu cotul in jos aruncari la perete cu atentia pe mentinerea coatelor in pozitiile corecte;-mingea jos, in fata, aplecare, culegerea ei de jos cu tinerea in priza corecta, pe degete si nu pe palma iar degetele cit mai rasfirate, aruncare la perete, prinderea cu tinerea din nou in priza asimetrica corecta, repunerea mingii pe sol; din mers, apoi din alergare usoara, cu mingea sustinuta in priza asimetrica corecta, oprire intr-un timp cu atentie pe pozitia corecta a picioarelor piciorul de partea miinii cu mingea mai inainte cu jumatate de talpa, greutatea distribuita egal pe ambele picioare usor flexate, departate la o distanta aproximativ egala cu cea a latimii umerilor, trunchiul usor inclinat inainte; -la perete sau pe perechi, in pozitia corecta, bratul care arunca perfect intins deasupra capului la verticala, cu mingea sustinuta de mina aflata in flexie dorsala se executa aruncari ale mingii numai din articulatia miinii, la terminarea miscarii palma orientata in jos si degetele (in special policele, indexul si mediul) orientate inainte, pe directia tinteise poate face si un concurs de aruncari la tinta (cerc desenat pe perete sau sustinut de cineva) executate numai din incheietura miinii.

Aruncrile la co din deplasareDin punct de vedere al mecanicii micrii, aruncrile la co din deplasare sunt formate dintr-un complex de procedee:alergarea sau driblingul n alergare;prinderea mingii;cele dou piri;desprinderea;zborul;aterizarea.

Metodica nvrii aruncrii la co din deplasareMetodica nvrii acestor aruncri abordeaz separat nsuirea aruncrii la co din dribling i din alergare, insistndu-se asupra aspectelor legate de:respectarea regulii pailor;prinderea mingii; coordonarea ntre braul de aruncare i piciorul din partea opus n momentul aruncrii propriu-zise.Exerciii imitative (fr minge)alergare, desprindere pe un picior, lovirea cu palma minii opuse piciorului de impulsie a unui obiect suspendat (panou, plasa coului);alergare, desprindere prin impulsia pe piciorul stng i aterizare pe ambele picioare;imitarea tehnicii de execuie a aruncrii la co din alergare:cele dou piridesprindere n sritur;imitarea micrii de aruncare la co;aterizare pe ambele picioare.

ARUNCAREA LA COS CU O MINA DE SUS, DIN DRIBLING

Executnd dribling n alegare, juctorul:Va da un impuls mai puternic mingiila ultima btaie n sol pentru a avea posibilitatea s efectueze o pire mai lung; impulsia mai puternic a mingii nsol, coordonat cu aceast pire mai lung, permite ca mingea s poat fi uor prins cu dou mini i adus spre piept; alergarea este continuat cu o a doua pire, pe cellalt picior, care la contact cu solul, avnd rolul de a bloca i frna viteza, pentru ca prin rularea clciului, tlpii i vrfului, aceasta s fie transformat n for de ridicare n sritur;desprinderea de sol este ajutat i prin pendularea dinapoi spre nainte i n sus a genunchiului celuilalt picior, cu ducerea coapsei acestuia pn la orizontal;corpul i piciorul de btaie se extind, micarea de aruncare fiind nceput de bra, prin ducerea mingii deasupra capului, n dreptul frunii, braul formnd cu antebraul un unghi drept;din momentul n care mna care sprijin mingea nu mai are contact cu aceasta, braul respectiv, flexat din cot i orientat spre nafar, constituie un element de protecie a mingii n timpul aruncrii propriu-zise;aruncarea la co este executat n punctul maximal sriturii, corpul fiind ntins, braul orientat pe direcia aruncrii, mingea prsind mna ca urmare a unui ultim impuls, dat prin flexia palmar a articulaiei pumnului;aterizarea se face pe ambele picioare i pe ct posibil ct mai aproape de locul de desprindere n sritur, aceasta pentru ca juctorul n caz de nereuit a finalizrii s poat participa la recuperare.

nvarea aruncrii la co din driblingdin apropierea coului (1,5 metri) din unghi de 45 fa de panou, cu mingea inut n priz asimetric cu dou mini, se execut pire pe piciorul stng, desprindere n sritur i aruncare la co;acelai exerciiu de la distana de 2,5 metri de co, cu pire pe piciorul drept, apoi pe stngul, desprindere n sritur, aruncare i aterizare simultan pe ambele picioare;se mrete distana de la care se pleac, la circa 3 metri de co: pire pe piciorul stng, se execut o singur btaie a mingii n dribling dup care pirea pe piciorul drept, se prinde mingea, pire pe piicorul stng, desprindere n sritur i aruncare la co. Formaii de bazun ir, fiecare juctor cu cte o minge, se execut dribling i aruncare din apropierea coului, dup aruncare fiecare juctor i urmrete mingea cu care revine n dribling la coada irului;un ir, cu o minge, primul juctor din ir pleac n dribling, arunc la co, recupereaz mingea pe care o paseaz urmtorului din ir, dup pas revenind la coada irului;formaii de dou iruri, fiecare juctor al irului 1 cu o minge, se execut dribling i aruncare din apropierea coului, dup aruncare, deplasare la coada irului 2, fiecare juctor din acest ir dup recuperare trece n dribling la coada irului opus.

GRESELInu se respect regula pailor; lipsa de coordonare ntre brae i picioare;genunchiul de pe partea braului de aruncare nu este pendulat corespunztor; braul de aruncare nu se ntinde complet.

-alergare intre cele doua linii de fund ale terenului cu pas saltat numai pe piciorul opus miinii indeminatice, concomitent cu ridicarea acesteiaacelasi, sariturile cit mai inalte, ridicarea energica a genunchiului de pe partea miinii indeminatice, care imita cit mai corect miscarea de aruncare a mingii alergare in jurul salii, aruncarea mingii, prinderea in timpul pasirii cu piciorul de pe partea miinii ideminatice, saritura pe celalalt picior, cu aruncarea mingii in sus veghind la coordonarea miinii care arunca cu piciorul de detenta si cu ridicarea energica a genunchiului celuilalt picior; aterizarea in acelasi loc cu cel de desprindere, pe ambele picioare, simetric, talpile paralele, greutatea repartizata egal pe ambele picioaredin alergare, prinderea mingii pasate pe piciorul de pe partea minii de aruncare si executarea sariturii de pe celalalt picior cu aruncarea mingii la cos; -de pe loc, aruncari efectuate cu mingea medicinala pentru intinderea completa a bratuluiaruncari la perete de pe loc, cu accent pe intinderea corecta a bratului

ARUNCAREA LA COS CU O MINA DE SUS, DIN ALERGARE

Se execut ca procedeu identic celui descris mai nainte cu singura deosebire c mingea este pasat juctorului care urmeaz s finalizeze.Juctorul n alergare:i coordoneaz n aa fel paii ca momentul de prindere a mingii s coincid cu o pire mai lung, pe piciorul de pe partea minii de aruncare;n timpul zborului execut prinderea mingii cu dou mini, pe care o aduce spre piept;n continuare succesiunea complexului de micri este identic celei descrise la aruncarea la co din dribling. Aruncarile cu o mina din alergare sunt folosite ca finalizri din apropierea coului sau de la distane mici;ca urmare a unor aciuni tactice individuale sau colective.

nvarea aruncrii la co din alergarealergare, prinderea mingii printr-o pire mai lung pe piciorul drept, pire pe stngul cu desprindere n sritur i aruncare la co;O succesiune a prinderii mingii urmeaz urmtoarea metodologie:mingea luat din minile antrenorului;mingea aruncat n sus i nainte de ctre juctor;mingea pasat din lateral de antrenor sau de partener;aruncarea la co din alergare precedat de prindere din pas. Formaiidou iruri fata in fata, fiecare juctor din irul 2 cu cte o minge pe care o va pasa lui 1 care alearg spre co, dup aruncare acesta recupereaz mingea cu care, n dribling, trece la coada irului 2, iar 2 trece la coada sirului 1

GRESELInu se respect regula pailor, juctorul executnd mai mult de dou piri cu mingea n mn;genunchiul de pe partea braului de aruncare nu este pendulat corespunztor, fapt care determin o prea mic nlare la sritur;braul de aruncare nu se ntinde complet, iar palma nu imprim mingii impulsul final;slaba coordonare dintre lucrul picioarelor i al braului de aruncare, care determin o dezechilibrare i aterizare pe un singur picior.

-alergare intre cele doua linii de fund ale terenului cu pas saltat numai pe piciorul opus miinii indeminatice, concomitent cu ridicarea acesteiaacelasi, sariturile cit mai inalte, ridicarea energica a genunchiului de pe partea miinii indeminatice, care imita cit mai corect miscarea de aruncare a mingii alergare in jurul salii, aruncarea mingii, prinderea in timpul pasirii cu piciorul de pe partea miinii ideminatice, saritura pe celalalt picior, cu aruncarea mingii in sus veghind la coordonarea miinii care arunca cu piciorul de detenta si cu ridicarea energica a genunchiului celuilalt picior; aterizarea in acelasi loc cu cel de desprindere, pe ambele picioare, simetric, talpile paralele, greutatea repartizata egal pe ambele picioaredin alergare, prinderea mingii pasate pe piciorul de pe partea minii de aruncare si executarea sariturii de pe celalalt picior cu aruncarea mingii la cos; -de pe loc, aruncari efectuate cu mingea medicinala pentru intinderea completa a bratuluiaruncari la perete de pe loc, cu accent pe intinderea corecta a bratului la perete, mina intinsa deasupra capului, mingea sustinuta de palma indreptata inapoi, este aruncata numai din incheietura palmei.

Consolidarea nvrii aruncrii la co din dribling i alergarearuncarea mingii n sus i nainte, alergare, prindere, oprire, dribling i aruncare la co;prinderea mingii din pas precedat de schimbarea de direcie n alergare ia runcarea la co din alergare;dribling, oprire, pivotare, pas, alergare, prindere i aruncare la co din dribling;exerciii complexe cu desfurare pe tot terenul.

ARUNCARILE LA COS DIN SARITURAOfer juctorilor posibilitatea folosirii unor complexe variate de procedee tehnice;se pot executa cu o mn sau cu dou mini, din fa sau de deasupra capului.Aruncrile la co din sritur se pot executa:cu desprindere de pe loc;precedate de deplasare i oprire: ntr-un timp; n doi timpi.din dribling;dup prinderea mingii din pas.

ARUNCAREA LA COS DIN SARITURA, PRECEDATA DE DEPLASARE SI OPRIRE INTR-UN TIMP Prinderea mingiiJuctorul i coordoneaz paii astfel incit momentul prinderii mingii s corespund cu intervalul dintre dou piri, ntr-o sritur.mingea este recepionat n momentul de zbor;aterizarea se face printr-o oprire intr-un timp,picioarele lund simultan contact cu solul i rulnd clci, talp;gleznele i genunchii se flexeaz, aceast aterizare prin amortizare determinnd momentul imediat urmtorBtaiaSe execut simultan pe ambele picioare prin continuarea rulrii clci, talp, vrf, pentru a se realiza o sritur ct mai echilibrat i naltSritura (desprinderea de pe sol)se face ct mai aproape de vertical, prin impulsia puternic realizat din vrfurile picioarelor, prin extinderea articulaiilor trenului inferior, coordonate simultan;corpul rmne ct mai echilibrat vertical, micarea fiind coordonat cu cea a braelor care ncep aruncarea propriu-zis;n timpul sriturii juctorul caut s asigure o plutire, adic o ntrziere n punctul maxim al sriturii, pentru a pregti finalul aruncrii propriu-zise.Aruncarea la coEste asemntoare cu procedeul aruncrii la co de pe loc.momentul de execuie al btii corespunde poziiei de inere a mingii n dreptul brbiei, n dreptul umrului sau deasupra capului;n timpul sriturii, mingea va fi dus deasupra capului, iar n punctul maxim al sriturii i n timp ce se realizeaz plutirea braul se destinde n sus i nainte;partea final a aruncrii se execut pe momentul n care corpul ncepe s recad din sritur i const in micarea de biciuire, fcut prin flexia puternic i rapid din articulaia pumnului.Aterizarease face n mod obinuit, pe ambele picioare, care n timpul sriturii au fost puin deprtate.

Metodica nvrii aruncrilor la co din sritur Aceast aruncare se nva numai dup consolidarea aruncrii la co de pe loc.Execuii imitative (fr minge)sritur de pe loc cu imitarea aruncrii la co din sritur;alergare, oprire ntr-un timp i sritur cu imitarea aruncrii la co din sritur.nvarea aruncrii la co din sriturde pe loc, desprindere n sritur i aruncare la co din apropiere (2 metri), din unghi de 45 fa de panou;aruncarea mingii n sus i nainte, alergare, prindere, oprire ntr-un timp, desprindere i aruncare la co din apropiere (2 metri);dribling, oprire ntr-un timp i desprindere cu aruncare la co din sritur.FormaiiAceleai care au fost prezentate la metodica nvrii aruncrii la co de pe loc i din deplasare.

GRESELIdesprinderea n sritur se face dezechilibrat;aruncarea propriu-zis este executat nainte ca juctorul, aflat n sritur s fi atins punctul maxim de nlare.

-alergare de la linia de aruncari libere, oprire intr-un timp sub panou si saritura cu atingerea panoului cit mai sus; acelasi, la perete la fel ca la primul exercitiu, dar cu mingea tinuta in priza simetrica, se loveste panoul cu mingea fara a-i da drumul aruncarea mingii in sus si inainte, alergare, prindere, oprire intr-un timp, desprindere si aruncare la cos din apropierea panoului (2m);-aruncari repetate la cos din saritura de pe loc, din diferite distante si unghiuri fata de panou.