UNIVERSITATEA PETRE ANDREI IASIFACULTATEA DE DREPTSPECIALIZAREA DREPT

Dreptul ConcurenteiConcurenta si Comertul Online

Nume: Socianu Diana FlorentinaAnul III

2015Cuprins

Scurta prezentare........................................................................................3Avantaje si probleme ale dezvoltarii pietelor comertului electronic ..............5 Cele mai frecvente acorduri verticale in comertul electronic.........................6Concluzie...................................................................................................9Bibliografie.................................................................................................10

Scurta prezentareA. Concurenta

Concurenta este un element definitoriu al economiei de piata si constituie un mod de comportament al agentilor economici In economia de piata. In general prin concurenta se intelege o confruntare intre tendinte adverse, care converg spre acelasi scop[footnoteRef:1]. [1: Autor : Maria Dumitru., Dreptul Concurentei., Editura Institutul European 2011., pag 13;]

Prin concurenta, in sens juridic intelegem confruntarea dintre agentii economici cu activitati similare sau asemanatoare, exercitate in domeniile deschise pietei pentru cstigarea si conservarea clientelei, in scopul rentabilizarii propriei intreprinderi. In sens economic prin concurenta se subintelege: confruntarea dintre producatorii privati pentru asigurarea unor conditii cat mai avantajoase de producere si vinzare a marfurilor In scopul obtinerii unui profit cat mai mare posibil.Prezenta concurentei sau gradul de intensitate al ei in societate este determinata de urmatorii factori:a) numarul si puterea economica a agentilor cererii si ai ofertei; b) gradul de diferentiere a ofertei si preferintele consumatorilor;c) gradul de transparenta al pietei alegerea libera al participantilor la informatiei;d) masura in care societatea este capabila sa stimuleze initiativa, creativitatea si spiritul de competitivitate;e) gradul de substituibilitate si complementaritate a bunurilor economice;f) nivelul de dezvoltare economica, culturala si morala a membrilor societatii. Fiind un fenomen complex, concurenta exercita atat o influenta pozitiva cat si negativa asupra dezvoltarii economice.In cazul cand concurenta pe piata nu este reglementata, atunci ea duce la urmatoarele efecte negative:1. risipa de resurse economice;2. reducerea calitatii bunurilor;3. defavorizeaza consumatorului;4. aparitia conflictelor in societate;5. distrugerea bunurilor materiale importante (explozia, incendierea unei cladiri);6. divizarea societatii in oameni bogati si saraci;7. aparitia unor externalitati negative asupra mediului. In functie de anumite criterii in literatura juridica de specialitate se face deosebire intre mai multe forme ale concurentei. Dupa gradul de libertate se distinge intre concurenta pura sau perfecta si concurenta eficienta sau posibila.B. Comertul Online

Termenul de e-commercesau comert online nu are inca o definitie unanim acceptata, putnd desemna, intr-o acceptiune foarte larga, orice afacere desfasurata pe Internet sau, mai restrns, vnzare de bunuri si servicii livrate offline, sau vnzare de produse digitale online. Internetul ofera un spectru variat de utilizari In afacerile comerciale si poate implica relatii intre parteneri diferiti, cum ar fi firmele, consumatorii individuali sau autoritatile publice[footnoteRef:2]. [2: http://www.consiliulconcurentei.ro/uploads/docs/items/id9996/revista_romana_de_concurenta_nr_1-2_2014.pdf;]

Pentru majoritatea populatiei, comertul electonic sau comertul online inseamna efectuarea cumparaturilor online, in World Wide Web. Cu toate acestea, comertul electronic reprezinta mai mult decat procesul de cumparare/vanzare de bunuri si servicii. Acestea poata sa cuprinda numeroase alte activitati cum ar fi: schimburile si negocierile efectuate intre companii, procese interne ale companiilor pe care acestea le desfasoara ca suport pentru activitatiile de cumparare/aprovizionare, vanzare, angajari, planificare. Comertul electronic a avut ca punct de pornire aplicatii relativ limitate ce raspundeau dorintei companiilor de asi integra mai accentuat propriile sisteme de afaceri cu cele ale furnizorilor si distribuitorilor prin schimbul electronic de informatii mijlocit de retele private foarte costisitoare. Dezvoltarea Internetului a dat apoi un impuls extraordinar, deoarece oferea posibilitati ieftine de interconectare In cadrul unei retele unice si deschise. Principalele efecte ale comertului online asupra mediului concurential privit in ansamblu:1. Reducerea costurilor de documentare;2. Impactul asupra costurilor de distributie;3. Extinderea zonei de activitate din punct de vedere geografic.

Avantaje si probleme ale dezvoltarii pietelor comertului electronic Pietelor online configurate pe masura cresterii tranzactiilor electronice li se asociaza att avantaje pentru consumatori, ct si probleme dificile ce se constituie in premise ale reglementarii. Pietele online difera in mod semnificativ de structura pietelor traditionale prin tipologie, potentialul de clienti, concurenta de pret si interactiunile vnzator-client, acestea fiind semnificativ diferite fata de aceleasi fenomene de pe pietele fizice traditionale. Atractivitatea lor este conferita de orientarea puternica spre consumatori, carora le pune la dispozitie o gama mai larga de produse si de furnizori, preturi mai avantajoase si informatii mai bogate. Cumparatorii au posibilitatea sa gaseasca si sa achizitioneze o mare varietate de bunuri si servicii de la mii de furnizori raspnditi in intreaga lume - si nu doar de pe o arie geografica limitata -, iar produsele le sunt livrate in propria lor casa[footnoteRef:3]. [3: http://www.actual.ro/comert_electronic/plata-online-comert-electronic.php;]

Mai mult, adesea ei pot beneficia de preturi mai scazute in cazul achizitiilor de bunuri si servicii online. Pe de alta parte, beneficiile si potentialul de crestere al pietelor virtual depind in mare masura de modul in care sunt depasite anumite limite si bariere specifice. Apar astfel o serie de probleme majore ale dezvoltarii pietelor electronice, dintre care mentionam:1. asigurarea unui mediu electronic sigur pentru desfasurarea tranzactiilor, cu protejarea confidentialitatii datelor personale;2. existenta unui sistem de plati electronice simplu si sigur, care sa functioneze la scara internationala sau chiar globala;3. un sistem pentru livrarea in timp util si in conditii corespunzatoare a bunurilor (ceea ce une probleme de transport, certificare a calitatii si vamuire, in cazul tranzactiilor internationale) sau a serviciilor digitale (unde este esential transmiterea la timp,in conditiile unor retele supra aglomerate). O problema majora a pietelor virtuale este posibilitatea mai mare dect in cazul pietelor traditionale de manifestare a unor comportamente frauduloase sau inselatoare, dat fiind caracterul relativ anonim al participantilor. Ca urmare, alaturi de comercianti onesti este foarte posibil sa opereze falsi vnzatori care inseala cumparatorii cu ajutorul unor site-uri atractive, a reclamei agresive, a promisiunii oferirii de produse minunesi a unor reduceri incredibile de pret, pentru ca in final sa nu ofere nici pe departe ceea ce promit sau sa nu livreze nicio marfa. In plus, consumatorii se confrunta si cu posibilitatea de furt a identitatii, prin metode din ce in ce mai sofisticate (ex.: phishing). Seriozitatea problemei este indicata de cresterea numarului de reclamatiilor primite de la consumatorii inselati.Cele mai frecvente acorduri verticale in comertul electronic1. Acordul de parietate intre platforme Asa numitul acord de parietate intre platforme este o conventie de stabilire a preturilor ce apare intre vanzatorul bunurilor sau serviciilor si platforma electronica ce va intermedia vanzarea.aceasta este folosita pe o scara larga de participantii la comertul online si se concretizeaza de obicei printr-o clauza contractuala prin care vanzatori se obliga sa vanda un produs sau un serviciu prin intermediul unei platforme la un pret care sa nu fie mai mare decat pretul practicat de acel vanzator prin intermediul altor platforme. In esenta prin utilizarea unei asemenea clauze, o platforma se aigura de faptul ca vanzatorul va practica prin intermediul ei un pret mai mic sau cel putin egal cu cel mai bun pret oferit de acelasi vanzator prin alete platforme[footnoteRef:4]. [4: http://www.consiliulconcurentei.ro/uploads/docs/items/id9996/revista_romana_de_concurenta_nr_1-2_2014.pdf]

Miza inserari unor asemenea clauze este una destul de importanta intrucat platforma ce intermediaza vanzarile isi va creea o imagine pe piata ca avand preturile cele mai mici, ceea ce genereza un numar crescut de cumapartori, in acest mod sporind si veniturile obtinute de platforma din comisioanele practicate. In aceasta ipostaza, una din metodele prin care platformele isi atrag clienti este Garantia pretului celui mai mic, care la randul ei genereaza probleme legale de concurenta . Acordurile de parietate pot avea efecte negative asupra concurentei in special pe piata unde concureaza platformele, ele fiind apte sa blocheze intrarea pe piata a noilor concurenti. In al doilea rand, o clauza de parietate poate sa atenueze concurenta intre platforme crescand astfel taxele platite de catre vanzatori si drept urmare, a preturilor practicate de catre acestea si transmise la final catre cumparator. Daca platformele iau parte la un angajament secret prin care isi stabilesc tarifele practicate in raport cu vanzatorii, avantajul devierii de la aceasta intelegere in sensul diminuarii tarifelor este substantial redus in prezenta unui acord de paritate, deoarece va fi transmisa si cumparatorilor care folosesc si terte platforme.

2. Distributia exclusiva Distributia exclusiva/alocarile exclusive ale clientelei sunt acorduri prin care furnizorul este de acord sa-si vanda produsele unui singur distribuitor, spre a si revandute intr-un anumit teritoriu sau unei anumite categorii de clienti. Este de stiut faptul ca acordurile de distributie exclusiva sunt permise doar in cazul in care restrictia se aplica numai vanzarilor active. Vanzarile active sunt cele ce au loc atunci cand distribuitorii abordeaza consumatori individuali, in timp ce vanzarile pasive au loc in cazul unor cereri nesolicitate din partea consumatorilor catre distribuitor, de obicei ca raspuns la publicitatea ce nu are destinatar specific.3. Distributia selectiva si interdictia generala a vanzarilor online Restrictia cea mai frecvet impusa comerciantilor cu amanuntul de catre producator atunci cand distributia este organizata intr-o retea de distributie selectiva este aceea de a limita ofertele lor online. In cadrul sistemelor de distributie selectiva, doar distribuitorilor autorizati le este permisa utilizarea internetului ca maniera de vanzare. Insa, odata ce au fost autorizati, acestia sunt liberi sa vanda prin intermediul paginilor lor de internet, ca si cum ar fi in magazine traditionale, avand existenta fizica. Furnizorii nu pot stabili limite pentru cantitatile de produse vandute prin internet si nu pot solicita preturi mai mari pentru produsele ce urmeaza a fi vandute prin interet. Totusi, in scopul de a sprijini eforturile distribuitorilor in incercarile lor de a mari volumul vanzarilor online, furnizorul poate stabili o suma fixa pe care o poate acorda drept prima distribuitorului. O asemenea suma ar putea acoperi cheltuielile distribuitorului cu proiectarea grafica a paginii de internet, mentinerea permanenta a stocurilor de produse si a starii sale de functionare non-stop a paginii de internet[footnoteRef:5]. [5: http://www.amfiteatrueconomic.ase.ro/arhiva/pdf/no21/articol_fulltext_pag105.pdf ]

In cadrul sistemelor de distributie selectiva, furnizorii isi pot alege distribuitorii online, asa cum ii aleg pe cei ce fac distributie in magazinele traditionale, aplicandu-le anumite criterii de calitate. Ei pot opta sa vanda doar acelor distribuitori care detin unul sau mai multe magazine, in care clientii sa aiba posibilitatea de a vedea si testa produsele pe care intentioneaza sa le achizitioneze. Mai mult, distribuitorilor li se poate interzice sa utilizeze magazinele online ale unor terte persoane, cum ar fi cele ale caror pagini de internet gazduiesc mai multi distribuitori, ori cele ce incalca criteriile si standardele furnizorilor.

Concluzie

Regulamentul de exceptare pe categorii si orientarile Comisiei Concurentei sunt aplicate atat restrictiilor privitoare la vanzarile traditionale cat si celor privitoare la vanzarile online. In esenta ambele situatii sunt supuse acelorasi reglementari, insa acest lucru nu inseamna ca diferentele dintre acestea sunt ignorate. Ratiunea pentru care si acordurile vertical referitoare la vanzarile online se supun regulilor prescrise regimului classic se bazeaza pe identitatea de efecte care pot fi create in practica in ambele situatii. In plus, in realitate, nu exista doua canale clar delimitate de vanzarile online si ofline. Multi distributori folosesc atat magazinele traditionale cat si internetul pentru a vinde produsele lor, asa numitilor distributor pe canale multiple . in mod similar si consumatorii folosesc ambele canale de comert. Ar fi prin urmare, foarte dificil in practica a se aplica reguli diferite pentru vanzarile online si ofline. In concluzie se poate afirma ca nu exista, nici un motiv pentru care cele doua forme de comercializare sa fie supuse unor regimuri juridice diferite.

Bibliografie

1. Autor : Maria Dumitru., Dreptul Concurentei., Editura Institutul European 20112. http://www.consiliulconcurentei.ro/uploads/docs/items/id9996/revista_romana_de_concurenta_nr_1-2_2014.pdf3. http://www.actual.ro/comert_electronic/plata-online-comert-electronic.php 4. http://www.amfiteatrueconomic.ase.ro/arhiva/pdf/no21/articol_fulltext_pag105.pdf 5. http://economie.hotnews.ro/stiri-consumator-7400928-dezvoltari-recente-legislatia-europeana-materia-concurentei-afecteaza-romania.htm 6. http://www.legi-internet.ro/legislatie-itc/comert-electronic/legea-comertului-electronic.html 7. http://www.legi-internet.ro/legislatie-itc/comert-electronic/ordonanta-privind-protectia-consumatorilor-la-incheierea-si-executarea-contractelor-la-distanta/ordonanta-guvernului-nr-1302000-privind-regimul-juridic-al-contractelor-la-distanta.html 8. http://www.legi-internet.ro/legislatie-itc/comert-electronic/legea-nr1932000-privind-clauzele-abuzive-din-contractele-ncheiate-ntre-comercianti-si-consumatori.html

~ 10 ~