BEL GIA

Cuprins

Capitolul 1. Prezentarea generală a Belgiei

1.1.Pozitia geografica si granite

1.2. Relieful

1.3.Rețeaua hidrologică și clima

1.4.Protectia mediului

1.5.Populatia

1.6. Transporturi și comunicatii

1.7. Economia

-Iași 2010-

Capitolul. 2. Indicatori economici

2.1. Investitiile

2.2. Inflatia

2.3. Datoria externa

2.4. Deficitul bugetar

2.5. Rata somajului

2.6. Nivelul de educatie

2.7. PIB-ul

Capitolul 1.Prezentarea generală a Belgiei

2

Regatul Belgiei,

cunoscut colocvial ca

Belgia este o ţară în

Europa de Vest. Este

unul dintre membrii

fondatori ai Uniunii

Europene şi găzduieşte

majoritatea instituţiilor

acesteia precum şi alte

instituţii internaţionale

importante, inclusiv

OTAN. Belgia se

învecinează cu Ţările de

Jos, Germania, Marele

Ducat al

Luxemburgului, Franţa

şi Marea Nordului.

3

Deviză naţională:

Eendracht maakt macht (neerlandeză)

L'union fait la force (franceză)

Einigkeit macht stark (germană)

Unirea face puterea

Imn naţional La Brabançonne (franceză Brabanteana)

Capitală

 •Populaţie

 • Coordonate

Bruxelles

1.031.215 (2007)

50°50′48″N 4°21′9″E 50.84667, 4.3525

Limbi oficiale neerlandeză, franceză, germană

Sistem politic monarhie constituţională

Rege

Prim-Ministru

Albert II

Yves Leterme

Independenţă

•declarată

• recunoscută

4 octombrie 1830

19 aprilie 1839

Suprafaţă

 •Totală

 • % apa

Loc 139

30.528 km²

n/d

Populaţie

 •Totală

 • Densitate

Loc 76

10.584.534 est. 2007

344,32 loc./km²

PIB (nominal)

 •Total (2006)

 • PIB per capita

Loc 18

$394,5 de miliarde

$41.605

PIB (PPC)

 •Total (2004)

 • PIB per capita

Loc 30

$316,2 de miliarde

$31.400

Belgia este situată pe frontiera ce divide Europa germanică de Europa latină iar cele două

mari regiuni ale ţării marchează acest lucru. Regiunea de limbă neerlandeză Flandra, situată în

jumătatea de nord a ţării, are 58% din populaţie iar regiunea de limbă franceză Valonia,

situată în jumătatea de sud, are 32% din populaţie. Regiunea Capitalei Bruxelles, oficial

bilingvă, este o enclavă majoritar francofonă situată în Regiunea Flamandă, dar în apropiere

de frontiera cu regiunea valonă şi are 10% din populaţie. O mică comunitate germanofonă

există în estul Valoniei. Diversitatea lingvistică şi conflictele politice şi culturale asociate

acesteia sunt reflectate în istoria politică şi în sistemul complex de guvernare.

Belgia este o monarhie constituţională şi o democraţie parlamentară. Contextul istoric

particular a făcut ca organizarea politică belgiană să fie foarte complexă.

Şeful statului este Regele, actualmente Albert al II-lea, dar acesta are prerogative reduse.

El numeşte prim ministrul, dar acesta trebuie să aibă sprijinul parlamentului. Prim ministrul

este şeful guvernului federal, format dintr-un număr egal de miniştri neerlandofoni şi

francofoni. Sistemul juridic este bazat pe dreptul civil ce îşi are originile în Codul

Napoleonian. Curtea de Casaţie este nivelul cel mai înalt al ierarhiei juridice, situată pe un

nivel superior faţă de Curtea de Apel.

Parlamentul federal este bicameral format din Senat şi Camera Reprezentanţilor. Primul

este format din 40 membri aleşi, 21 reprezentanţi ai comunităţilor şi 10 membri cooptaţi.

Membrii majori ai familiei regale care figurează în lista de succesiune la tron sunt senatori de

drept. Camera inferioară este formată din 150 reprezentanţi aleşi în 11 arondismente

electorale, prin vot proporţional. Deoarece Belgia este una dintre puţinele ţări cu participare la

vot obligatorie, este ţara cu una dintre cele mai mari prezenţe la vot.

Din anii 1970 în Belgia nu mai există partide politice naţionale, acestea divizându-se

pentru a reprezenta interesele politice şi culturale ale comunităţilor. Principalele partide din

fiecare comunitate reprezintă trei grupuri politice importante: Liberalism de dreapta

(Flamanzii Liberali şi Democraţi (VLD) în Flandra şi Mişcarea Reformatoare a Belgiei (MR)

în Valonia), Creştini-Democraţi conservatori (Partidul Flamand Creştin-Democrat (CD&V) şi

Centrul Democrat Umanist (cdH)) şi social-democraţi de stânga (Partidul Socialist - Diferit

(Sp.a) şi Partidul Socialist (PS). O serie de partide au reuşit să obţină o reprezentativitate

semnificativă începând cu jumătatea secolului trecut organizate pe teme naţionaliste,

lingvistice şi de mediu.

Pe plan internaţional guvernul a avut o politică de diplomaţie activă în Africa şi s-a opus

Războiului din Irak. În iunie 2007 coaliţia guvernamentală a pierdut alegerile, moment care a

marcat debutul unei crize politice importante. În decembrie 2007 a fost realizat un compromis

4

ce a însemnat formarea unui guvern provizoriu sub conducerea fostului prim ministru, guvern

care a făcut tranziţia (pe data de 23 martie 2007) spre un guvern format de creştin-democratul

flamand Yves Leterme, câştigătorul ultimelor alegeri. Din decembrie 2008 prim ministru este

Herman Van Rompuy.

Pe lângă nivelul federal, conform constituţiei revizuite în 1993, Belgia conţine încă 2

niveluri de administraţie federală: 3 comunităţi lingvistice si 3 regiuni.

Fiecare Comunitate şi Regiune are propria adunare legislativă şi propriul guvern.

Regiunea Capitalei Bruxelles este oficial bilingvă, ambele Comunităţi majore exercitându-şi

autoritatea pe teritoriul acesteia, pentru chestiunile comunitare comune existând o Comisie

Comunitară Comună. Viziunile diferite ale celor două Comunităţi majore se reflectă în

structura particulară a instituţiilor oficiale federale. În Flandra Comunitatea şi Regiunea au

fuzionat, în timp ce Comunitatea franceză s-a limitat doar la transferarea unor competenţe

către Regiuni. Din acest motiv, sistemul administrativ este asimetric, instituţiile echivalente

din Regiuni diferite neavând aceleaşi puteri. Conflictele dintre diferitele corpuri instituţionale

ale structurii federale sunt rezolvate de către Curtea Constituţională a Belgiei.

Provinciile şi Regiunea Capitalei Bruxelles sunt subdivizate în comune. Cu excepţia celor

19 comune din Regiunea Capitalei care sunt bilingve franco-neerlandeze, comunele din cele 2

regiuni au o singură limbă oficială, limba comunităţii de care ţine comuna. Din acestea 27

sunt comune cu facilităţi, comune în care o serie de servicii publice sunt oferite în altă limbă

decât limba oficială a comunei. Din punct de vedere electoral şi al organizării teritoriale a

tribunalelor, comunele sunt grupate în arondismente.

Guvernul federal păstrează autoritatea asupra chestiunilor comune: justiţia, apărarea,

poliţia federală, energia nucleară, politica monetară, datoria publică, securitatea socială şi

controlează o parte importantă a finanţelor publice, sistemului de sănătate şi a politicii

internaţionale. Guvernul federal este responsabil de obligaţiile Belgiei în cadrul UE şi a

OTAN.

1.1.Pozția geografică și granițe

Belgia este situata in V.Europei intre Olanda,

Germania, Luxemburg,Franta si Marea Nordului si

5

are o suprafata de 30521 Km.p.

A fost,mai intai,ocupata de celti dupa care,in perioada57-51 i.Hr.este provincie romana

cand a jucat un rol important in srategia economiei romane.Ceva mai tarziu este impartita

intre Franta si Lotharingia.

In Evul Mediu,alturi de Luxemburg,Olanda si Franta nord- estica formeaza regiunea

Tarilor de Jos pentru ca in 1815 Belgia,Olanda si Luxemburgul sa formeze Regatul Unit al

Tarilor de Jos.

Sarbatoarea nationala a Belgiei este aniversarea depunerii juramantului ca rege

constitutional de catre Leopold I in 1831.Sarbatorirea acestei zile se face in data de 21 iulie

1.2. Relieful

Belgia se întinde pe o suprafaţă totală de 30.528 km2, teritoriul său fiind împărţit în 10

provincii şi aproape 600 de comune (districte administrative).

Relieful Belgia urcă în trepte de la M. Nordului din NV teritoriului către SE, până în

masivul Ardeni (400-700 m), un podiş vechi (Belgia  înaltă). În centru, se află regiunea

Brabant, ceva mai joasă şi înclinată spre mare; Belgia  de Jos, Flandra, cu colinele din

Campine, este situată în V ţării; o regiune nisipoasă ce merge până la Câmpia flamandă pe

coasta de la M. Nordului. Atât Podişul Condroz (SE), cât şi Podişul Ardeni sunt străbătute de

ape pline de meandre, care au săpat văi adânci de 200-300 m (Sambre-Meuse); fenomene

carstice (ocrotite în rezervaţii).

Resursele naturale sunt foarte reduse, în cea mai mare parte minerale. Pe lângă cărbune

(extras din abundenţă) sunt exploatate şi unele depozite de zinc, plumb, cupru şi mangan, dar

acestea nu prezintă importanţă comercială.

1.3.Rețeaua hidrologică și clima

Reteaua hidrografica este densa, formata din fluviul Escaut(Schelde) si Meuse (Maas,925

6

Km) si afluentii lor Leie, Sambre, Ourthe etc.; reteaua hidrografica a Belgiei este navigabila

in mare parte.

Clima este temperat-oceanică, bogată în precipitaţii (900 mm/an) aduse de vânturile din

vest. Temperaturile medii lunare variază între 3 °C în ianuarie şi 18 °C în iulie iar

precipitaţiile medii variază între 51 mm în februarie şi 78 mm în iulie.

1.4.Protectia mediului

Mediul este expus din cauza diverselor activitati ale oamenilor cum ar fi urbanizarea,

reteaua de transporturi densa, industrializarea, care nu afecteaza doar aceasta tara, dar si

tarile vecine.

În Flandra, de emisiile de dioxid de carbon au scăzut de la 200 de kton în 1990, la

aproximativ 100 kton în 2006, din cauza scăderii emisiilor din transport şi industrie. Emisiile

poluării fotochimice a aerului rămâne o problemă. Emisiile de gaze cu efect de seră au scăzut

de la 90 Mton de CO 2 în 2003 pana la 85 Mton de CO 2 in 2006. Tinta de la Kyoto pentru

Flandra este de 82.5 Mton în perioada 2008-2012 .

În valoare absoluta, principalele sectoare care au contribuit la reducerea emisiilor între

2004 şi 2005 în UE-15, din care face parte si Belgia, au fost producţia de electricitate şi

energie termică in reţelele publice, gospodăriile, serviciile şi transportul rutier.

Emisiile de CO2 provenite din producţia de electricitate şi energie termică pentru reţelele

publice au scăzut cu 0,9% (9,6 milioane de tone) în special datorită unei reduceri a cantităţii

de cărbune utilizat.

Emisiile de CO2 de la gospodării şi servicii au scăzut cu 1,7% (7,0 milioane de tone). O

explicaţie generală pentru această reducere o reprezintă condiţiile meteorologice favorabile

din timpul iernii (iarna mai calduroasa) în comparaţie cu anul precedent.

7

Emisiile de CO2 provenite din transportul rutier au scăzut cu 0,8% (6 milioane de tone). Acest

fapt se datorează numărului crescut de autovehicule pe motorină și efectelor taxei ecologice.

Tabelul 1: Emisiile de gaze cu efect de seră în echivalente CO2 (cu excepţia

rezervoarelor de carbon) şi obiectivele Protocolului de la Kyoto pentru 2008-2012

1.5.Populația

Belgia este unul din statele cele mai dens populate din lume,

datorită poziţiei privilegiate pe continent, deschiderii spre Ocean.

Populaţia este formată din valoni (în sud) care vorbesc un dialect

al limbii franceze şi flamanzi 55% (în nord şi vest) care vorbesc o

limbă germanica. 30% din pop. activă este prinsă în industrie.

Rata natalităţii: 11,8‰; a mortalităţii: l0,5‰. Rata populaţiei urbane 97%.

In ceea ce priveste religia, 75% din populatie sunt romano-catolici, iar restul de 25%

protestanti sau alte religii. De menţionat faptul că, în Belgia, familia are un caracter foarte

independent (belgienii acceptă relaţiile neoficiale).

8

Populaţia totală a ţării este de 10.348.276 locuitori (Iulie 2004), densitatea medie a

acesteia fiind de 337 persoane/km2, iar durata medie a vieţii la nivelul populaţiei totale este de

78,44 ani (75.26 ani pentru bărbaţi şi 81.75 ani pentru femei). În mediul urban domiciliază

97% din populaţie şi doar 3% în mediul rural. Rata de crestere a populatiei este de 0.16%.

Rata netă a migraţiei înregistrează valoarea de 1.23 emigranţi / 1.000 persoane. Structura pe

grupe de vârste şi pe categorii de sex este următoarea: 0-14 ani – 17,1% (bărbaţi: 901.486;

femei: 863.092), 15-64 ani – 65,6% (bărbaţi: 3.400.419; femei: 3.346.182), 65 de ani sau mai

mult – 17,3% (bărbaţi: 739.479; femei: 1.055.724). Total populaţie: 0,96 bărbaţi / o femeie

(2003).

Repartitia populatiei active este de 2,6% primar,27,7% secundar,69,7% tertiar.

Capitala Belgiei este Bruxelles cu circa un milion de locuitori din care 35,8% sunt străini.

Capitala este un centru economic important,concentrează 22% din întreprinderile industriale

ale țării;principal centru financiar și important nod de comunicații al Europei

Occidentale;centru cultural cu instituții de renume: Academia Regală de Știinte,Litere și

Arte,două universități, instituții de învățămant superior,13 mari biblioteci,12 muzee

etc.;găzduiește sediile UNIUNII EUROPENE și NATO.

Viaţa culturală belgiană a avut tendinţa să se desfăşoare

în fiecare comunitate. Din anii 1970 nu mai există universităţi

bilingve, cu excepţia Academiei Militare Regale, sau

mijloace de informare în masă. Nici o instituţie culturală sau

organizaţie ştiinţifică nu reprezintă ambele comunităţi. În

ciuda diviziunilor politice şi lingvistice care s-au schimbat deseori de-a lungul secolelor,

9

regiunea ce corespunde actualei Belgii a cunoscut dezvoltarea a numeroase mişcări artistice

care au avut un impact puternic asupra culturii europene.

Belgia este cunoscută la nivel internaţional pentru

specialităţile ei gastronomice. Numeroase restaurante belgiene

pot fi găsite în ghiduri gastronomice importante, ca de exemplu

Ghidul Michelin. Gofrele, cartofii prăjiţi şi midiile sunt printre

cele mai cunoscute specialităţi belgiene, dar există numeroase

specialităţi locale. Belgia este renumită pentru ciocolata produsă

aici, numeroase mărci locale devenind foarte cunoscute pe plan internaţional.

Belgia este cunoscută de asemenea pentru cele peste 500 specialităţi de bere. Berea

Belgiană conţine una dintre cele mai mari varietăţi de beri de calitate din lume, de la bere

blondă şi brună până la celebrele beri trapiste şi lambic. Originile berii belgiene se găsesc în

evul mediu când mănăstirile o produceau pentru consumul propriu şi mai târziu ca un mijloc

de a-şi rotunji veniturile.

Belgia îmbătrâneşte, la propriu, şi pentru această realitate stau mărturie datele statistice:

vârsta medie în Belgia, de 39,65 ani în anul 2000, a sporit la 40,78 ani în 2010 şi va ajunge la

43 de ani în anul 2030 şi la 45 de ani în 2060 dacă tendinţele actuale se menţin - relevă un

studiu al Institutului de studii demografice din Bruxelles.

Această evoluţie este urmarea a două fenomene. În primul rând, rata natalităţii, în

prezent la un nivel de 1,81, se va reduce la 1,76 în anul 2050.

Pe de altă parte, belgienii trăiesc din ce în ce mai mult. Speranţa de viaţă la naştere va

trece de la 77,3 ani în anul 2007 la 84 de ani în 2050 în cazul bărbaţilor şi de la 83,3 ani în

anul 2007 la 89,7 ani în 2050 în cazul femeilor. Aceste evoluţii vor avea un impact

semnificativ asupra viitorului securităţii sociale în Belgia. Astfel, costul estimat al îmbătrânirii

populaţiei în Belgia va atinge până în anul 2060 un nivel de 8,2% din PIB, perioadă în care

valoarea totală a cheltuielilor sociale va trece de la 23% la 31% din venitul naţional produs

într-un an.

Unele soluţii au fost puse în practică, dar fără a da rezultatele scontate. Fondurile de

pensii s-au dovedit a fi un fiasco, iar măsurile luate pentru creşterea vârstei de pensionare

întârzie să-şi facă simţite efectele. Actualul ministru belgian al pensiilor, Michel Daerden, a

avansat ideea garantării plăţii pensiilor până în anul 2015, însă nu se ştie ce se va întâmpla

după aceea. O altă posibilitate ar fi reducerea drastică a datoriei publice, ceea ce ar permite

deblocarea de noi mijloace pentru pensii. Dar efortul financiar şi social ce va fi impus

10

populaţiei belgiene pentru a regăsi echilibrul bugetar în 2015 pare în acest moment şi mai

greu de acceptat.

În orice caz, dacă statul va plăti pensiile, aşa cum spune Michel Daerden, el va avea

nevoie de imaginaţie, de reforme profunde şi de o 'cură' bună de austeritate. În ceea ce-i

priveşte pe belgieni, ei vor trebui să înveţe să muncească o perioadă mai îndelungată din viaţa

lor, conchide sursa citată.

1.6. Transporturi și comunicatii

Belgia are o bogată reţea de căi ferate (transporturi ce funcţionează practic fără nici o

întârziere); căi rutiere, fluviale (printre cele mai dense din lume). Râurile sunt legate prin

canale, formând un excelent sistem de transport pe apă.

Drumurile locale totalizează 148.216 km, autostrăzile 1.727 km, iar drumurile naţionale

12.750 km şi sunt folosite de mai mult de 4,6 milioane vehicule. Căile ferate au o lungime

totală de 3.518 km, dintre care 2.631 km electrificate. Acestea se află în proprietatea statului.

Belgia este ţara cu cea mai mare densitate de căi ferate de pe glob. Din punct de vedere al

infrastructurii aeriene în ţară sunt 42 de aeroporturi şi un heliport. Cel mai mare aeroport al

Belgiei este Brussels National Airport. Râurile Belgiei sunt legate între ele printr-un important

sistem de canale. Lungimea agregată a acestor canale şi râuri navigabile este de 1.520 km.

Din cele 9 porturi ale Belgiei, Antwerp reprezintă unul din cele mai aglomerate porturi ale

lumii. Ramurile militare cuprind: Armata, Forţa aeriană, Marina, Jandarmeria naţională.

Cheltuielile cu armata ating suma de 3.9 mil.$, reprezentând 1,3% ca procent din PIB.

Infrastructura financiară a ţării este foarte dezvoltată, existând peste 70 de bănci. Bursa de

valori este reprezentată de Euronext N.V., grup care oferă şi servicii de cliring şi informaţii.

Gradul de favorabilitate ridicat al reliefului și nu numai au influențat pozitiv realizarea unui

cadru de comunicare și transport de excepție.Atât căile ferate și rutiere cât și cele de navigație

concură spre 2 noduri mari de comunicație și anume:Bruxelles și Anvers.

Cel de-al treilea sistem de comunicație și de transport,cel fluvial pentru care,sub raportul

densității Belgia deține unul din primele locuri în lume,se desfașoară pe cateva direcții majore

și anume:

- pe canalul van Willebroek

11

- a doua cale fluvială importantă unește Sambre cu Meuse

- a treia cale o formează fluviul Schelde care face legătura direct cu Marea Nordului adunând

inainte de Anvers și alte râuri sau canale

- a patra cale o constituie canalele care unesc pe de-o parte orasele Anvers și Liege(canalul

Albert construit intre 1930-1940 cu o lungime de 130 Km), iar pe de altă Anvers cu Gand.

Lungimea cailor ferate depășesc 4000 de Km,iar a celor rutiere circa 100.000 de Km din

care peste 1000 de Km de autostrăzi.

1.7. Economia

Belgia are o economie dezvoltată cu o industrie diversificată,o agricultură intensivă, un

sistem bancar important și o infrastructură dintre cele mai moderne.

Pe lângă ramurile industriale tradiționale (siderurgie,industrie ușoară,chimie,industrie

extractivă),în ultimii ani au cunoscut o puternică dezvoltare electrotehnică și informatică.În

industrie lucrează peste o treime din populația activă. Belgia produce în medie circa 10

milioane de tone de oțel, 5,5 milioane tone de cărbune, 58 de miliarde de Kwh de energie

electrică. Anual se asamblează circa 1 milion de vehicule(auto).

Produsul national brut(PNB) pe locuitor este de circa 20.270 $.Structura de formare a

PNB este următoarea :comerț și servicii 67,6 %;industrie 24,8 %;construcții 5,2 %;agricultură,

silvicultura și pescuitul 2,4 %.

Resursele autohtone alături de cele importate,în principal cele de subsol,au creat ramuri

industriale de importanță națională,dar și transfrontalieră.

O ramura industrială necesară menținerii unei economii moderne este siderurgia.

Industria chimică,cu un loc important în resortul industrial,cu o varietate mare de

produse(îngrasaminte,mase plastice, produse farmaceutice)este prezentă deopotrivă în Flandra

și în Valonia.

12

Industria textilă,ramura traditională este concentrată în Flandra.Întâlnim industria

lânei,bumbacului,matăsii,inului și cânepei.

Extrem de diversificată se prezintă industria alimentară având la îndemână o gamă variată

de materii prime și un procent mare din produse destinate exportului.Cuprinde industria

cărnii,a lactatelor,a peștelui,a conservelor de legume.

Suprafața agricolă cultivatabilă este de 1,4 milioane de hectare;56 % din acestea sunt

acoperite cu fanețe și plante furajere.În agricultura lucrează circa 2,7 % din populația

activă.Producția medie de cereale este de 1,8-2 milioane de tone,cea de sfecla de zahar de 7,7

milioane de tone. Randamentul înalt al agriculturii se bazează pe gradul ridicat al mecanizării

(circa 13 Ha/tractor) și o largă utilizare a îngrășămintelor chimice(circa 306 Kg /hectar). Sunt

foarte răspândite cultura legumelor și floricultura îndeosebi în zonele periurbane unde se

asociază cu creșterea păsărilor și a porcilor.

Ponderea Belgiei în comerțul mondial este de circa 3,3 %(locul 9 în lume atât la import

cât și la export), volumul total al schimburilor comerciale fiind de 249 miliarde de dolari(123

miliarde de dolari-export și 126 miliarde de dolari-import).

În ceea ce privește importurile, principalii parteneri ai Belgiei sunt țările UE:

Germania,Olanda,Franța,Marea Britanie și Italia. Exporturile au și ele ca destinație principală

țările UE,Germania,Franța și Olanda absorbind 56% din exporturile Belgiei.

Pe piaţa Belgiei activează peste 100 de agenţii de publicitate şi de cercetare a pieţei.

Numărul de posturi de radio este foarte ridicat (peste 45 de posturi). De asemenea, există un

număr mare de posturi de televiziune naţionale (Francofone: AB 3, Bel RTL, Canal Plus

Belgique, Club RTL, RTBF, RTL TVI; Flamande: VRT (TV1), Ketnet, Canvas, VT4, Kanaal

2, Kanaalz, TMF, WTV). Publicitatea prin televiziune are o pondere semnificativă, de peste

50% din totalul investiţiilor, în raport cu publicitatea realizată prin celelalte medii. În

principalele oraşe ale Belgiei, au loc importante manifestări expoziţionale.

Gradul de pătrundere a reţelei Internet, a telefoniei fixe şi mobile este ridicat. În anul

2000, existau peste 60 de furnizori de servicii Internet, iar în 2002 numărul utilizatorilor a

ajuns la aproximativ 4 milioane. Sistemul de telefonie este puternic dezvoltat, beneficiind de o

tehnologie avansată. La nivel internaţional, Belgia deţine 5 cabluri submarine, precum şi staţii

satelit (2 Intelsat şi 1 Eutelsat).

13

Economia foarte dezvoltată; ramuri tradiţionale: ind. textilă, sticlărie, ceramică, şlefuirea

diamantelor. Industria metalurgică feroasă şi neferoasă (cupru, zinc, plumb, aluminiu),

industria constructoare de maşini; maşini agricole, autovehicule, maşini  unelte, material

feroviar, vase fluviale şi maritime, farmaceutică; aparatură pentru telecomunicaţii. Industria

de extracţie a huilei; industria de prelucrare şi chimizare a petrolului pe care îl importă alături

de o serie de materii prime de care duce lipsă. Agricultura antrenează 3% din populatie activă;

preponderentă creşterea animalelor: porcine şi bovine. Se cultivă cereale (grâu, orz, secară),

plante ind.; sfeclă de zahăr, legume. Cca. 70% din energia

electrică este obţinută prin energie nucleară. Serviciile sunt

foarte diversificate.

Economia Belgiei şi infrastructura sunt puternic integrate

cu cele a Europei de Vest. Belgia este situată în centrul unei

regiuni puternic industrializate, ceea ce îi rezervă un loc

printre primele zece ţări în clasamentul comerţului internaţional. Economia este caracterizată

de o forţă de muncă foarte productivă, un PIB ridicat şi exporturi importante. Principalele

produse de import sunt: alimente, echipamente industriale, produse petroliere şi chimice,

diamante brute, îmbrăcăminte şi accesorii şi textile. Principalele produse de export sunt

automobilele, produse alimentare, oţel, produse petroliere, mase plastice, textile, diamante

finisate.

Economia este puternic orientată spre sectorul serviciilor, dar prezintă diferenţe regionale

importante între Flandra, regiunea mai dinamică, şi Valonia, regiune aflată într-o perioadă

postindustrială afectată de dezafectarea industriilor tradiţionale. Ca unul dintre membrii

fondatori ai Uniunii Europene, Belgia sprijină integrarea economică europeană şi politica de

economie deschisă. În 1999, Belgia a adoptat moneda EURO care a înlocuit francul belgian

definitiv în 2002. Din 1922 Belgia şi Luxemburgul formează o zonă economică comună, iar

din 1944 aceste ţări fac parte din zona economică Benelux.

Guvernul Belgiei nu impune investitorilor străini limitări sau controale restrictive,

rezultând un climat investițional liberal. Se solicită totuși anumite aprobări a unor comisii care

reglementează modalitatea de realizare a serviciilor în industrie, bănci, asigurări, leasing etc.,

respectarea anumitor reguli de protecție a consumatorilor, obținerea unor autorizații de

construcții, demolări etc. din partea administrațiilor locale, asigurarea condițiilor de protejare

a muncitorilor în sensul de a nu lucra în conditii periculoase, sau de poluare etc.

Companiile străine se bucură în Belgia de tratamentul național, fiind asimilate celor

indigene. Nu există restricții de repatriere a capitalului și profitului și nici cerințe în ceea ce

14

privește participarea belgiană la constituirea unei firme cu capital străin. Cu toate acestea

companiile străine se pot confrunta cu probleme comerciale sau de investiții, care adesea sunt

rezultatul neclarităților în ce privește împărțirea responsabilităților între autoritățile locale,

regionale sau federale și care poate fi interpretată ca o inconsistență a legislației și a aplicării

ei.

Din punct de vedere al regimului vizelor, Belgia face parte din grupul țărilor care au

semnat Acordul Schenghen, cetățenii din RM având nevoie de viza pentru ședere pe teritoriul

belgian. Conform legilor belgiene, cetățenii de alte naționalități (cu excepția celor din spațiul

U.E.) nu pot solicita un loc de muncă în Belgia, daca n-au obținut în prealabil, prin

intermediul ambasadelor belgiene acreditate în tările solicitanților, un permis de munca din

partea Ministerului Federal al Muncii. Oricum, belgienii nu pot solicita angajarea forței de

muncă străine fără acordul prealabil al departamentului regional al muncii. Persoanele extra -

calificate pot obține mai usor aceste permise, în comparație cu muncitorii sau personalul

mediu. Dupa eliberarea permiselor de muncă, acestea sunt trimise primăriilor din

municipalitatea unde domiciliază angajatorul belgian.

Majoritatea produselor manufacturate în Belgia sunt exportate. Principalele produse la

exportul Belgian sunt mașinile și echipamentele de transport, produsele chimice, produsele

metalurgice, pietrele prețioase, bijuteriile, produsele industriei alimentare etc.

Regimul comerțului exterior belgian trebuie înteles în contextul apartenenței acestei țări

la U.E. înca din 1957, când a obținut o piață de peste 370 milioane consumatori. Benelux-ul -

acordul tarifar stabilit între Belgia, Olanda si Luxemburg - a fost predecesorul U.E.

Schimburile comerciale se desfașoară, de regula, pe baze libere, fără intervenția statului,

guvernul belgian fiind recunoscut, istoric, pentru politica sa comercială nerestrictivă. Astfel,

majoritatea produselor pot fi importate folosind o simplă declarație de import, dar pentru

anumite cazuri trebuiesc obținute licențe de import sau de export de la Serviciul Public

Federal pentru Economie, Întreprinderile Mici și Mijlocii, Clasa Mijlocie și Energie. În

conformitate cu regulile de funcționare a UE pot fi practicate anumite restricții, cum ar fi:

contingentele tarifare sau restricții cantitative, taxele compensatorii, suprataxele la produsele

agricole, măsurile antidumping etc.

Banca a estimat că în 2009 Produsul Intern Brut s-a contractat cu 3%, mai puțin decât

prognoza anterioară, de 3,1%. Conform estimărilor Comisiei Europene, economia zonei euro

a înregistrat anul trecut un declin de 4%.

15

Banca Centrală a Belgiei a majorat previziunile privind creșterea economiei în acest an, la

1%, datorită redresării economiei mondiale. În 2009 exporturile Belgiei au înregistrat un

declin de 11%.

Cheltuieli cu cercetarea si dezvoltarea(% din PIB)

Anul de referinta

2001 2002 2003 2004 2005 2006

Media 6.00 6.11 6.05 5.99 5.95 6.00

16

Cap. 2. INDICATORI ECONOMICI

2.1. Investitiile

Volumul investițiilor directe belgiene în România la 31.12.2008 a fost de 246,5 milioane

Euro realizate de 2228 societăți belgiene – locul 16, cu o pondere de 1,4% din total.

Sectoarele unde au fost efectuate investițiile belgiene: industrie (50,7%), servicii (27,8%),

comerț en gros (6,4%), transporturi (6,2%), comerț cu amănuntul (5,3%), turism (1,4%),

construcții (1,3%), agricultură (0,9%).

Principalele investiții: telecomunicații (Wirefree Services Belgium), agroalimentar

(INBev, Puratos, Martens), textile (Uco Textile, Drapantex), construcții metalice și profile

(Coilprofil, Joris Ide Group), angrenaje mecanice de transmisie (BMT), spume poliuretanice

(Recticel Eurofoam), mașini unelte pentru prelucrarea metalului (LVD), componente din

material plastic (Solvay), distribuție (Delhaize), imobiliare (SIG Invest, Centrimo).

17

La 31.11.2009, investiţiile directe belgiene în țara noastră erau de 197,2 milioane euro (locul

18) prin intermediul a 2296 societăţi comerciale mixte, reprezentând o pondere de 0,79% din

totalul capitalului străin subscris.

2.2.Inflatia

Inflaţia este un dezechilibru major prezent în economia oricărei ţări, reprezentat de o

creştere generalizată a preţurilor şi de scăderea simultană a puterii de cumpărare a monedei

naţionale.

Inflaţia este un indicator final, care arată la sfârsit de an fiscal dacă politicile

guvernamentale monetare, fiscale, legislative, etc., alături de politicile Băncii centrale, se

coordonează şi conduc la o stabilitate a prețurilor de comsum.

Principalele cauze ale inflaţiei sunt emisiunea excesivă de monedă peste oferta reală de bunuri

şi servicii; excedentul de cerere agregată peste oferta agregată; creşterea costurilor de

producţie, independent de cererea agregată.

18

Rata inflaţiei în Belgia a fost 1.80 la sută în aprilie 2010. Rata inflaţiei se referă la o

creştere generală a preţurilor măsurată faţă de un nivel standard al puterii de cumpărare.

2.3.Datoria externă

O datoriei externe a ţării este definit ca o parte din datoriile totale ale unei ţări faţă de

creditorii externi.. Aceste creditorii pot include alte banci, guverne, corporaţii, şi persoane

particulare. În cazul Belgiei:

Datora externă (% din PIB): 320.2%

Datoria externă pe cap de locuitor: 119.681 dolari

Datoria externă brută: 1246 miliarde dolari (2009 Q1)

2008, PIB (EST): 389 miliarde dolari

19

2.4.Deficitul bugetar

 Deşi Belgia este o ţară bogată, cheltuielile publice au depășit cu mult pe venit pentru mulţi

ani, şi impozitele nu au fost urmărite cu sârguinţă.Guvernul belgian a reacţionat cu politicile

macroeconomice slabe din 1973 şi 1979, creşterile preţurilor petrolului prin angajarea de forţă

de muncă concediaţi în sectorul public şi subvenţionarea industrii cum ar fi cărbune, oţel,

produse textile, sticlă, şi al construcţiilor navale, care au pierdut marginea concurenţial

internaţional.Ca urmare, datoria publică cumulată a ajuns la 121% din PIB până la sfârşitul

anilor 1980. Cu toate acestea, guvernul belgian a finanţat deficitul din economii, în principal

pe piaţa internă, minimizand efectele nocive asupra economiei globale.În momentul semnării

tratatului de la Maastricht(1992),care a stabilit condițiile Uniunii Economice și

Monetare,Belgia avea un deficit bugetar de 7.1%.Una din cerințele tratatului de la Maastricht

a fost ca deficitul bugetar al Belgiei până în 1997 să fie de cel mult 3%;Belgia a îndeplinit

acest criteriu,urmând ca în 2001,chiar inainte de adoptarea monedei unice euro,deficitul

bugetar să se ridice la 0.2% din PIB.

20

2.5.Rata șomajului

Un total de 4.99 milioane de oameni alcătuiesc forţa de muncă Belgia. Majoritatea acestor

persoane (73%) lucrează în sectorul serviciilor. Industria belgiana susţine 25% din forţa de

muncă şi agricultură numai 2%.

21

Productivitatea muncii pe angajat in Belgia(%)

Anul de referinta

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Media 136.7 133.6 136.3 134.6 131.8 129.8 128.5 126.8 125.5 125.0

26.Nivelul de educatie

Educatia in Belgia se desfasoara la un nivel destul de inalt, sistemul educational de aici

clasandu-se pe locul al 19-lea in lume. Exista institutii de invatamant atat cu predare in limba

olandeza, cat si cu predare in franceza. In cadrul invatamantului superior, predarea se face atat

in universitati , cat si in colegii.

22

2.7. PIB-ul

PIB-ul Belgiei este însă în continuare cu 3,5 la sută mai mic anul acesta, comparativ cu

anul trecut. Economia ţării a început să se contracte acum un an, cam în aceeaşi perioadă. Ca

şi Belgia, cele mai multe ţări din zona euro ar trebui să iasă din recesiune. Au reuşit deja acest

lucru Franţa şi Germania, ţările care formează motorul Uniunii Europene.

Belgia, Spania, Italia si Austria ar putea fi urmatoarele state europene care sa se confrunte cu

problemele ce au dus la criza de incredere din Grecia, Irlanda si Portugalia, estimeaza analistii

din cadrul UBS, citati de cotidianul belgian L'Echo.

Spania, Italia, Belgia si Austria vor fi urmatorul grup de state ce vor starni ingrijorarea

investitorilor, si o crestere a aversiunii fata de risc.

Potrivit UBS, cele patru state au probleme bugetare curente, precum si alte probleme

specifice. Analistii mai vorbesc si despre "probleme de politica interna", ce ingreuneaza

evaluarea financiara a statului.

În conformitate cu estimările actualizate ale Eurostat, în zona euro produsul intern brut a

scăzut cu 0,2% în al doilea trimestru al anului 2009, în comparaţie cu primul trimestru, în

timp ce la nivelul UE-27 – cu 0,3%. În primul trimestru al anului 2009 ratele de contracţie au

fost -2,5% în zona euro şi -2,4% în UE- 27. În comparaţie cu acelaşi trimestru al anului trecut,

23

PIB-ul ajustat sezonier a scăzut în al doilea trimestru al anului 2009 cu 4,6% în zona euro şi

cu 4,9% în UE- 27, după scăderi de -4,9%, respectiv -4,8% în trimestrul anterior.

Produsul intern brut (PIB) al Belgiei a scazut, in 2009, cu 3%, se arata in raportul anual

al Bancii Nationale Belgiene (BNB), care considera recesiunea de anul trecut ca fiind cea mai

grava de dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial.

In 2008, Belgia a inregistrat o crestere de 0,8%, desi criza financiara mondiala afectase

serios indicii economici la sfarsitul aceluiasi an. De aceea, puterile publice belgiene au fost

nevoite sa sprijine mai multe institutii financiare, precum KBC, Dexia sau Fortis.

Belgia a iesit din recesiune in cel de-al treilea trimestru al anului trecut, cand PIB-ul sau a

inregistrat o crestere de 0,5%. In cel de-al patrulea trimestru insa, aceasta evolutie s-a

incetinit, cresterea fiind de numai 3%.

24

Bibliografie:

www.indexmundi.com

www.tradingeconomics.com

www.traveldocs.com

25

www.wikipedia.com

www.roportal.ro

www.scritube.com

www.eurostat.ec.europa.eu

26