CUPRINS:

Capitolul I - Prezentare generală - BELGIA

1.1 Repere geografice1.2 Economia , PIB, rata şomajului , nivelul angajaţilor, (2007 – 2009), calculele indicelui de dinamică, interpretare şi grafic. 1.3 Turismul ( nivelul de dezvoltare durabilă turistică şi rolul turismului în economie, volumul încasarilor, numărul de sosiri).

Capitolul II - Analiza indicatorilor de competitivitate turistică

Capitolul III – Analiza SWOT

3.1 Puncte forte / puncte slabe 3.2 Strategii de dezvoltare a competenţelor turistice

Capitolul IV - Propuneri de îmbunătăţire cu referire la România

Capitolul I – Prezentare generala Belgia

1.1 Repere geografice

Regatul Belgiei, cunoscut colocvial ca Belgia este o ţară în Europa de Vest. Este unul dintre membrii fondatori ai Uniunii Europene şi găzduieşte majoritatea instituţiilor acesteia precum şi alte instituţii internaţionale importante.Belgia ocupă un teritoriu de 30.528 km² şi are o populaţie de aproximativ 10,5 milioane de locuitori. Belgia se învecinează cu Ţările de Jos, Germania, Marele Ducat al Luxemburgului, Franţa şi Marea Nordului.

Belgia este situată pe frontiera ce divide Europa germanică de Europa latină iar cele două mari regiuni ale ţării marchează acest lucru. Regiunea de limbă neerlandeză Flandra, situată în jumătatea de nord a ţării, are 58% din populaţie iar regiunea de limbă franceză Valonia, situată în jumătatea de sud, are 32% din populaţie. Regiunea Capitalei Bruxelles, oficial bilingvă, este o enclavă majoritar francofonă situată în Regiunea Flamandă, dar în apropiere de frontiera cu regiunea valonă şi are 10% din populaţie. O mică comunitate germanofonă există în estul Valoniei. Diversitatea lingvistică şi conflictele politice şi culturale asociate acesteia sunt reflectate în istoria politică şi în sistemul complex de guvernare.

Numele 'Belgia' este derivat din numele provinciei romane Gallia Belgica, situată în extremitatea nordică a Galiei, locuită iniţial de către belgi, un amestec de popoare celtice şi germanice

Relieful Belgiei urca in trepte de la Marea Nordului, din NV catre SE, pana in masivul Ardeni (400-700 m), un podis vechi (Belgia inalta); in centru se afla regiunea Brabant, ceva mai joasa si inclinata spre mare; Belgia de Jos, Flandra, cu colinele din Campine, este situata in V, o regiune nisipoasa ce se intinde pana la Campia flamanda pe coasta Marii Nordului; atat Podisul Condroz (SE), cat si Podisul Ardeni sunt strabatute de ape pline de meandre, care au sapat vai adanci de 200-300 m (Sambre-Meuse); in Belgia s-au produs numeroase fenomene carstice, ocrotite in rezervatii; reteaua hidrografica este bogata, iar apele au debit mare

Clima este temperat-oceanica, bogata in precipitatii, aduse de vanturile din est; temperatura medie de vara este de 17C, respectiv 3C cea de iarna.

Este fascinant cat de multe lucruri se pot spune despre belgieni, un popor atat de activ si totusi atat de discret. Privita indeaproape, aceasta tara, binecuvantata cu o pozitie geografica

strategica, dezvaluie un summum de contraste. Regat ereditar, conform Constitutiei din 1831, Belgia isi datoreaza prosperitatea burghezilor care au dus la bun sfarsit revolutia industriala. Stat federal incepand din 1988, in urma disputelor lingvistice dintre flamanzi si valoni, se numara printre fondatorii unor organisme internationale de prima mana, dintre care numim doar Uniunea Europeana si Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord, pe scurt NATO. Provincie europeana in care totul functioneaza cu o precizie aproape teutona, de la industrie si pana la transporturi, regatul are o mostenire culturala ce include nume precum Brueghel, Van Eyck, Rubens, Van Dyck, Ensor sau Magritte. In ultimul rand, dar nu in cel de pe urma, Belgia combina o bucatarie sofisticata si extrem de rafinata, asemanatoare celei frantuzesti, cu o pasiune fara limite pentru bere, o bautura mai putin elevata, dar preparata aici in toate felurile posibile. Una peste alta, merita din plin sa vizitati aceasta tara prin excelenta europeana, a carei neutralitate se mentine strict la nivel politic.

1.2 Economia , PIB, rata şomajului , nivelul angajaţilor, (2007 – 2009), calculele indicelui de dinamică, interpretare şi grafic.

Economia Belgiei şi infrastructura sunt puternic integrate cu cele a Europei de Vest. Belgia este situată în centrul unei regiuni puternic industrializate, ceea ce îi rezervă un loc printre primele zece ţări în clasamentul comerţului internaţional. Economia este caracterizată de o forţă de muncă foarte productivă, un PIB ridicat şi exporturi importante.Principalele produse de import sunt: alimente, echipamente industriale, produse petroliere şi chimice, diamante brute, îmbrăcăminte şi accesorii şi textile. Principalele produse de export sunt automobilele, produse alimentare, oţel, produse petroliere, mase plastice, textile, diamante finisate.

Economia este puternic orientată spre sectorul serviciilor, dar prezintă diferenţe regionale importante între Flandra, regiunea mai dinamică, şi Valonia, regiune aflată într-o perioadă postindustrială afectată de dezafectarea industriilor tradiţionale. Ca unul dintre membrii fondatori ai Uniunii Europene, Belgia sprijină integrarea economică europeană şi politica de economie deschisă. În 1999, Belgia a adoptat moneda EURO care a înlocuit francul belgian definitiv în 2002. Din 1922 Belgia şi Luxemburgul formează o zonă economică comună, iar din 1944 aceste ţări fac parte din zona economică Benelux.

Belgia a fost prima ţară din Europa Continentală care a trecut printr-o perioadă de revoluţie industrială la începutul secolului XIX. Până la jumătatea secolului XX regiunea minieră şi metalurgică valonă din jurul oraşelor Liège şi Charleroi s-a dezvoltat puternic, în timp ce Flandra a rămas preponderent o regiune agrară. După cel de-Al Doilea Război Mondial Ghent şi Anvers s-au dezvoltat datorită industriei petrochimice şi a activităţilor portuare. Anii 1970 au reprezentat o perioadă de recesiune datorită crizelor petroliere şi a declinului industriei metalurgice. Politica economică mai liberală din Flandra au deplasat centrul economic al ţării spre nord, acesta fiind concentrat actualmente în regiunea Bruxelles-Louvain-Anvers-Ghent.

În intervalul 1990 – 2009, Belgia a primit Investiţii străine directe (ISD) de 830 de miliarde de dolari. În anul 2009, investiţiile străine directe în Belgia au fost de 33,7 miliarde dolari, faţă de 110 miliarde în anul 2008.

PIB :

An PIB Loc

2007 3.00% 1592008 2.80% 1652009 1.00% 1752010 -2.70% 159

Sursa : http://www.indexmundi.com/belgium/gdp_real_growth_rate.html

Grafic:

Interpretare:

Rata somajului :

An Rata somajului Loc2007 8.10% 962008 7.50% 952009 7.00% 88 2010 7.90% 82

Sursa : http://www.indexmundi.com/belgium/unemployment_rate.html

Grafic: 8.10% 7.50% 7.00% 7.90%2007 2008 2009 2010

75

80

85

90

95

100

Rata somajului

Interpretare : Dupa cum putem interpreta in grafic rata somajului a scazut din 2007 in 2008 cu 60 de procente iar aceasta a dus belgia la un clasament cu minus un loc, de pe locul 96 pe locul 95.In 2008 fata de 2009 a scazut procentual cu 0.50% ajungand pe locul 88.Anul 2010 a prevazut o crestere procentuala de 0.90 dar cu toate acestea ea se afla pe locul 82.

Nivelul angajatiilor

An Niv. angajare Loc2007 4,890,000 692008 4,940,000 722009 4,990,000 712010 5,080,000 71

Sursa : http://www.indexmundi.com/belgium/labor_force.html

Grafic:Interpretare:

1.3 Turismul ( nivelul de dezvoltare durabilă turistică şi rolul turismului în economie, volumul încasarilor, numărul de sosiri)

Turistic, Belgia este o tara ideala pentru turistul care este interesat de Europa pentru ca aici gaseste in mod concentrat toate atractiile specific europene, si poate admira multe intr-un timp relativ scurt datorita faptului ca Belgia este o tara mica.

Belgia, cu toate ca este o tara mica, este bogata in orase medievale, catedrale gotice si castele vechi. De asemenea, nu trebuie sa uitam, ca este tara ciocolatei, a berii si a diamantelor. Asadar, putem spune ca este locul care indeplineste toate cerintele unui turist pretentios. in Belgia, iti poti petrece cateva zile admirand arhitectura oraselor si degustand numeroasele feluri de ciocolata…

Nivelul de dezvoltare drabila turistica

Rolul turismului in economie joaca un rol important atât de ca modalitate de petrecere într-un mod placut si instructiv a timpului liber, cât si ca activitati prestatoare de servicii solicitate în diverse etape ale unei calatorii turistice, reprezinta una dintre caracteristicile civilizatiei actuale, cu largi perspective de evolutie, fiind concomitent consecinta si cauza unor mutatii economice, sociale, culturale si de mediu4

Volumul incasarilor

Numarul de turisti

Capitolul II - Analiza indicatorilor de competitivitate turistică

Interpretara analizei indicatoriilor de competivitate turistica a Belgiei 2007-2009 :

Belgium______________________________________________________________________________Key indicatorsPopulation (millions), 2007........................................................................... 10.5Surface area (1,000 square kilometers) .........................................................30.5Gross domestic product (US$ billions), 2007 .............................................454.3Gross domestic product (PPP, US$) per capita, 2007 ...........................35,387.6Real GDP growth (percent), 2007...................................................................2.8Environmental Performance Index, 2008 (out of 149 countries).....................57______________________________________________________________________________Travel & Tourism indicators

T&T industry, 2008 estimatesGDP (US$ millions) ...........................................................13,057.................2.6 ....................4.3Employment (1,000 jobs).......................................................122...................2.8 ....................2.7T&T economy, 2008 estimatesGDP (US$ millions) ...........................................................44,831.................8.9 ....................3.7Employment (1,000 jobs).......................................................405...................9.2 ....................2.2

Source: World Travel & Tourism Council, TSA Research 2008______________________________________________________________________________International tourist arrivals (thousands), 2007....................7,045International tourism receipts (US$ millions), 2007 .........10,880

Source: United Nations World Tourism Organization______________________________________________________________________________Travel & Tourism Competitiveness Index Rank Score2009 Index...........................................................................................................22 ………..4.92008 Index............................................................................................................27 ………..4.8T&T regulatory framework .............................................................................21 ………..5.5Policy rules and regulations.................................................................................20 ………..5.2Environmental sustainability.................................................................................8 ………..5.6Safety and security ..............................................................................................21 ……….6.0Health and hygiene ..............................................................................................16 ……….6.6Prioritization of Travel & Tourism.......................................................................92 ……….3.9

T&T business environment and infrastructure...............................................32 ……….4.6Air transport infrastructure ..................................................................................31………. 4.3Ground transport infrastructure..............................................................................7 ……….6.1Tourism infrastructure .........................................................................................41 ……….4.2ICT infrastructure ................................................................................................22 ……….4.8Price competitiveness in the T&T industry........................................................126 ……….3.5

T&T human, cultural, and natural resources ................................................20 ……….4.7Human resources .................................................................................................13………. 5.8Education and training ..........................................................................................4………. 6.1Availability of qualified labor..............................................................................55 ….……5.5Affinity for Travel & Tourism ............................................................................42………. 5.0Natural resources ...............................................................................................120 ……….2.2Cultural resources...................................................................................................8 ……….5.9

INDICATOR RANK/133

1st pillar: Policy rules and regulations Rank1.01 Prevalence of foreign ownership .................................12 1.02 Property rights..............................................................191.03 Business impact of rules on FDI ..................................211.04 Visa requirements* ......................................................40 1.05 Openness of bilateral Air Service Agreements* ..........33 1.06 Transparency of government policymaking.................571.07 Time required to start a business*................................. 4 1.08 Cost to start a business* ..............................................42

2nd pillar: Environmental sustainability2.01 Stringency of environmental regulation .........................9 2.02 Enforcement of environmental regulation.....................13 2.03 Sustainability of T&T industry development................60 2.04 Carbon dioxide emissions* .........................................102 2.05 Particulate matter concentration* .................................35 2.06 Threatened species* .......................................................72.07 Environmental treaty ratification*................................10

3rd pillar: Safety and security3.01 Business costs of terrorism ...........................................473.02 Reliability of police services ........................................28 3.03 Business costs of crime and violence............................27 3.04 Road traffic accidents*..................................................58

4th pillar: Health and hygiene4.01 Physician density*..........................................................4 4.02 Access to improved sanitation* .....................................1 4.03 Access to improved drinking water*..............................1 4.04 Hospital beds*..............................................................32

5th pillar: Prioritization of Travel & Tourism5.01 Government prioritization of the T&T industry.............81

5.02 T&T government expenditure* .....................................675.03 Effectiveness of marketing and branding.......................645.04 T&T fair attendance*.....................................................98

6th pillar: Air transport infrastructure6.01 Quality of air transport infrastructure ...........................15 6.02 Available seat kilometers, domestic*............................96 6.03 Available seat kilometers, international* .....................30 6.04 Departures per 1,000 population*.................................25 6.05 Airport density* ...........................................................84 6.06 Number of operating airlines*......................................16 6.07 International air transport network ..............................29

7th pillar: Ground transport infrastructure7.01 Quality of roads ...........................................................11 7.02 Quality of railroad infrastructure....................................8 7.03 Quality of port infrastructure .........................................7 7.04 Quality of ground transport network............................17 7.05 Road density*.................................................................2

8th pillar: Tourism infrastructure8.01 Hotel rooms*................................................................44 8.02 Presence of major car rental companies*.....................23 8.03 ATMs accepting Visa cards* ......................................44

9th pillar: ICT infrastructure9.01 Extent of business Internet use.....................................249.02 Internet users* ..............................................................30 9.03 Telephone lines*...........................................................23 9.04 Broadband Internet subscribers* ..................................119.05 Mobile telephone subscribers*......................................41

10th pillar: Price competitiveness in the T&T industry10.01 Ticket taxes and airport charges*...............................5710.02 Purchasing power parity*.........................................121 10.03 Extent and effect of taxation.....................................13110.04 Fuel price levels* .....................................................118 10.05 Hotel price index* ......................................................78

11th pillar: Human resources11.01 Primary education enrollment* ..................................28 11.02 Secondary education enrollment*...............................1211.03 Quality of the educational system.................................4 11.04 Local availability of research and training services.....1111.05 Extent of staff training.................................................13 11.06 Hiring and firing practices........................................ 11611.07 Ease of hiring foreign labor ........................................78 11.08 HIV prevalence* .........................................................49 11.09 Business impact of HIV/AIDS....................................2711.10 Life expectancy* ............................................. ...........22

12th pillar: Affinity for Travel & Tourism12.01 Tourism openness* .....................................................47

12.02 Attitude of population toward foreign visitors............1912.03 Extension of business trips recommended .................57

13th pillar: Natural resources13.01 Number of World Heritage natural sites* ..................74 13.02 Protected areas* .......................................................10513.03 Quality of the natural environment............................ 84 13.04 Total known species*................................................109

14th pillar: Cultural resources14.01 Number of World Heritage cultural sites* ................17 14.02 Sports stadiums* .......................................................28 14.03 Number of international fairs and exhibitions* ........19 14.04 Creative industries exports*......................................12

Capitolul III – Analiza SWOT

3.1 Puncte forte / puncte slabe

Puncte tari:

Belgia realizeaza promovarea turismului prin mijloace traditionale si anume:

•   toate suporturile de informare ( ghid,  brosura,  pliant,  catalog ); •   obiecte publicitare; •   prezenta la saloanele de turism; •   mailing-ul; •   utilizarea mijloacelor de comunicare în masa (TV,  publicatii,  radio etc.).

În tarile Uniunii Europene se utilizeaza retele de promovare,  care pot fi: bancare (Germania, Belgia,  Franta,  Olanda),  teritoriale turistice (Germania,  Belgia,  Franta),  cluburi (Germania, Olanda).

În ceea ce priveste comercializarea produsului turistic în cadrul Belgiei,  aceasta poate fi analizata ca forme de comercializare în cadrul UE si la nivel regional si local.

Belgia comercializarea produselor turistice:

1. pe plan intern prin:

•   centrale de rezervare internationala • centrale    de    rezervare    nationala    • centrale de rezervare regionala •   centrale de rezervare departamentale/locale •   vânzarea directa ( toate tarile UE ).

2. pe plan extern:

•  touroperatori de voiaj • structuri turistice teritoriale •   primarii,  cornitele de întreprindere (Franta,  Italia). Ca o concluzie reamintim doua idei de baza ce se desprind din acest material si anume rolul calitatii serviciilor turistice rurale si rolul activitatii de proiectie a unei imagini a destinatiilor turistice cât mai apropiate de realitate,  în atragerea cererii turistice interne si externe.

Puncte slabe:

-Site-urile de turism ale Belgiei un sunt interactive-Mobilitatea cu transporturile publice acceptabila dar nu perfecta-In anul 2009-210 turismul a scazut din cauza crizei economice mondiale-Zona Flandra este un dens populata, regiune dinamică cu un peisaj foarte fragmentat.

Din acest motiv, viaţa sălbatică este sub presiune. Aproximativ jumătate din plante şi animale sunt pe "Lista Rosie".

-Belgia fiind o tare dezvoltata din punct de vedere economic si cu un nivel bun de trai un este accesibila tuturor potentialilor clienti , find o tara scumpa.

3.2 Strategii de dezvoltare a competenţelor turistice in Bergia

În evolutia economiei mondiale de la acest început de mileniu, turismul ocupa un loc important, atât în comertul international, cât si în economia nationala a majoritatii statelor lumii. Prin contributia sa la realizarea produsului mondial brut si la ocuparea fortei de munca, turismul se situeaza printre cele mai de seama componente ale economiei mondiale.Punerea în practica a unui program de dezvoltare se face pe baza unor strategii, de a caror calitate depinde reusita acestei actiuni, care se poate concretiza în cresterea cererii interne si internationale pentru turism.

Ca si în alte domenii, conceptul de strategie este integrat conducerii previzionale a activitatii din turism, iar între strategiile la nivel macroeconomic, national si cele de la nivelul organizatiilor si al statiunilor de turism exista o strânsa interdependenta.

OBIECTIVE GENERALE • crearea unei oferte turistice diversificatasi competitiva prin sustinerea dezvoltarii

investitiilor interne si internationale, care sa conduca la cresterea volumului activitatii turistice si respectiv, a circulatiei turistice;

• stimularea dezvoltarii ofertei turistice de calitate permite cresterea încasarilor a contributiei sectorului turistic în PIB si a veniturilor nete ale populatiei precum si sporirea gradului de absorbtie a fortei de munca;

OBIECTIVE SPECIFICE • cresterea numarului de turisti straini cu 10% anual; • sporirea contributiei turismului la formarea PIB, în perioada 2007-2013• cresterea anuala a numarului de turisti • crearea de noi locuri de munca în sectorul turistic, în perioada 2007-2013;

Practicile managementului si dezvoltarea turismului durabil sunt aplicabile tuturor formelor de turism în orice tip de destinatie, incluzând turismul de masa precum si alte segmente turistice variate. Astfel turismul durabil trebuie :

Sa foloseasca optim resursele mediului care reprezinta un element cheie în dezvoltarea turismului,mentinând procesele ecologice esentiale, ajutând la prezentarea mostenirii naturale si biodiversitatii.

Sa respecte autenticitatea socioculturala a comunitatilor gazda, sa pastreze mostenirea lor culturala existenta,valorile traditionale si sa contribuie la întelegerea si toleranta interculturala.

Sa asigure operatii economice de lunga duratasi viabile furnizând beneficii socio-economice la toti participantii, care sa fie distribuite în mod egal incluzând locuri de munca stabile, servicii sociale pentru comunitatea, si care sa contribuie la îndepartarea saraciei.

Capitolul IV - Propuneri de îmbunătăţire cu referire la România

În prezent, turismul reprezinta unul dintre cele mai dinamice sectoare economice, care înregistreaza schimbari permanente si o evolutie ascendenta. În perioada cuprinsa între sfârsitul celui de-al doilea razboi mondial si pâna în prezent, turismul a evoluat de la o activitate cu dimensiuni relativ reduse, de o importanta limitata, la cea mai mare industrie de pe glob. Aceasta evolutie care s-a desfasurat pe parcursul a numai 50 de ani este remarcabila si ofera posibilitatea de a ne imagina importanta industriei turismului în urmatorii 50 de ani, cu conditia, desigur, ca tendinta înregistrata pâna în prezent sa continue.

În 1993, Guvernul României initiaza o reforma a programului de dezvoltare a turismului. Ordonanta Guvernamentala nr. 62, care a devenit ulterior nr. 145 din 27 decembrie 1994, stabileste planul pentru dezvoltarea nationala a turismului rural, în special pentru regiunile montane, Delta Dunarii si Marea Neagra. Tot atunci, Ministerul Turismului promoveaza propria opinie privind turismul rural, aceea ca acesta reprezinta pentru România cea mai atractiva „oferta turistica” posibila.

În momentul de fata, România este pe punctul de a deveni o destinatie turistica importanta, dar înainte de toate va trebui sa-si estompeze anumite minusuri care nu îi confera o pozitie concurentiala pe piata internationala turistica. Pentru dezvoltarea turismului va fi nevoie de o strategie de promovare a turismului care sa aiba efecte durabile si sigure.

Mediul economic este un factor semnificativ, care influenteaza industria turismului dintr-o tara atât din punct de vedere al cererii, cât si al ofertei. Din punct de vedere turistic, factorii care pot influenta comportamentul de consum sunt rata dobânzii, cursul de schimb, disponibilitatea creditului, cresterea si stabilitatea economica si rata inflatiei, precum si structura economica a industriilor relevante turismului si profitabilitatea lor (costul capacitatii de cazare, costul calatoriilor etc).

La sfârsitul acestui secol si mileniu industria turismului si a calatoriilor reprezinta, pe plan mondial, cel mai dinamic sector de activitate si, în acelasi timp, cel mai important generator de locuri de munca. Din punct de vedere economic turismul se constituie si ca o sursa principala de redresare a economiilor nationale a acelor tari care dispun de importante resurse turistice si le exploateaza corespunzator.

Privit în corelatie cu ansamblul economiei nationale, turismul actioneaza ca un element dinamizator al sistemului global. Desfasurarea turismului presupune o cerere specifica de bunuri si servicii, cerere care antreneaza o crestere în sfera productiei acestora. Cererea turistica determina o adaptare a ofertei ce se materializeaza, între altele, în dezvoltarea bazei tehnico-materiale a acestui sector, si indirect, în stimularea productiei ramurilor participante la : construirea si echiparea spatiilor de cazare si alimentatie, modernizarea retelei de drumuri, realizarea de mijloace de transport, de instalatii de agrement etc.În acest context, principalele argumente care determina necesitatea dezvoltarii turismului, rezulta din urmatoarele aspecte:

1. Resursele turistice fiind practic inepuizabile, turismul reprezinta unul din sectoarele economice cu perspective reale de dezvoltare pe termen lung;

2. Exploatarea si valorificarea complexa a resurselor turistice însotite de o promovare eficienta pe piata externa, poate constitui o sursa de sporire a încasarilor valutare ale statului, contribuind astfel la echilibrarea balantei de plati externe;

3. Turismul reprezinta o piata sigura a fortei de muncasi de redistribuire a celei disponibilizate din alte sectoare economice puternic restructurate;

4. Turismul, prin efectul sau multiplicator actioneaza ca un element dinamizant al sistemului economic global, generând o cerere specifica de bunuri si servicii care antreneaza o crestere în sfera productiei acestora, contribuind în acest mod, la diversificarea structurii sectoarelor economiei nationale; a) Infrastructura de transport:

-reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri nationale care sa faciliteze circulatia si accesul spre zonele de interes turistic;

-relansare si dezvoltarea aeroporturilor si a porturilor; -modernizarea transportului pe caile ferate; - dezvoltarea sistemelor de transport combinat ; - programe de dezvoltare a flotei maritime si fluviale, cu implicatii în diversificarea

ofertei de servicii turistice si valorificarea unor elemente ale potentialului turistic al tarii aflate într-un stadiu redus sau chiar inexistent de valorificare (cursul intern al Dunarii, Delta, programe turistice pe Marea Neagra s.a.). b)Telecomunicatiile -modificãrile la nivelul economiei digitale sunt esentiale pentru ca întreprinderile sã devinã si sã se mentinã competitive.

Turismul si cãlãtoriile, privite ca o industrie intensiv tehnologicã, pot ajuta România sã obtinã si sã aplice sistemele tehnologice ale informatiilor si telecomunicatiile la un nivel competitiv. O parte din ce în ce mai mare a operatiilor turismului si cãlãtoriilor - precum si toate operatiile virtuale de vânzãri si distributie - comunicã prin sistemele de telecomunicatii.

E-marketing - pe o piatã globalã competitivã si din ce în ce mai dezvoltatã din ziua de astãzi, existã o mare nevoie pentru un puternic branding national de conducere care sã optimizeze resursele, sã concentreze într-un nucleu interesele - sectorul public si privat, national, regional si local -si sã capteze atentia turistilor. Aceasta va necesita un interes aparte pentru o abordare coordonatã asupra marketing-ului si distributiei prin internet în scopul de a optimiza viziunea asupra României. c) Organizarea si finantarea activitatilor de comunicatie -în multe cazuri o destinatie se compune din numerosi ofertanti diferiti. Punerea în fapt a cooperarilor între acestia si/sau a aliantelor strategice sunt un mijloc puternic de a face fata concurentei marilor întreprinderi turistice cu sucursale sau activitati în toata lumea. Sectorul public trebuie sa furnizeze cadrul organizatoric care sa permita crearea si buna functionare a unui organism pentru comercializarea unei destinatii în ansamblul sau. Sarcina principala a acestuia este aceea de a comercializa regiunea sau tara ca o destinatie turisticasi de a-i ameliora global imaginea.

5. Dezvoltarea armonioasa a turismului pe întreg teritoriu contribuie la cresterea economica si sociala si la atenuarea dezechilibrelor aparute între diverse zone, constituind si o sursa importanta de sporire a veniturilor populatiei.

6. Turismul reprezinta un mijloc de dezvoltare a zonelor rurale, prin extinderea ariei ofertei specifice si crearea de locuri de munca în mediu rural altele decât cele traditionale, ameliorând conditiile de viata si sporind veniturile populatiei locale;

7. Diversificarea industriei locale prin sustinerea înfiintarii de IMM-uri 8. Dezvoltarea industriilor nepoluante conexe turismului si de bunuri de consum

(artizanat, mobila, marochinarie etc.); 9. În conditiile respectarii si promovarii principiilor de dezvoltare durabila, turismul

constituie un mijloc de protejare, conservare si valorificare al potentialului cultural, istoric, folcloric si arhitectural al tarilor;

10.Prin adoptarea unei strategii de dezvoltare turistica durabilasi impunerea unor masuri de protejare a mediului, a valorilor fundamentale ale existentei umane (apa, aer, flora, fauna, ecosisteme, etc.), turismul are în acelasi timp si o vocatie ecologica;

11. Pe plan social turismul se manifesta ca un mijloc activ de educare si ridicare a nivelului de instruire si civilizatie a oamenilor, având un rol deosebit în utilizarea timpului liber al populatiei.Turismul românesc în perspectiva integrarii în Uniunea Europeana :

România este una dintre natiunile Europei care a facut pasi importanti pe calea integrarii în Uniunea Europeanasi care se straduieste sa se apropie de standardele unionale în toate domeniile, inclusiv în domeniul turismului. Pentru ca factorii de decizie ai turismului românesc sa ia cele mai bune masuri sisa elaboreze strategii si politici în domeniul turismului din perspectiva integrarii în U.E., ei trebuie sa cunoasca în primul rând caracteristicile si tendintele în dezvoltarea turismului comunitar.

Dezvoltarea durabila a turismului românesc trebuie sa acorde o atentie prioritara dezvoltarii unei componente internationale, care sa permita respectarea cerintelor integrarii în U.E. si în circuitul economic mondial. Integrarea în U.E. este conditionatasi de integrarea turistica. Este evident ca pentru remedierea situatiei actuale se fac eforturi si nu numai la nivelul intentiilor, ci prin unele actiuni concrete realizate în ultimii ani. Realizarea obiectivului strategic general de dezvoltare durabila a turismului impune adoptarea unor politici corespunzatoare pentru diferitele domenii de activitate ale sectorului respectiv, astfel in viziunea O.M.T. trebuie urmarite urmatoarele aspecte:

-dezvoltarea produselor turistice: cu efect pozitiv: construirea unor noi hoteluri în Bucuresti si ameliorarea unora dintre cele vechi, în majoritate aceste unitati fiind private sau în cooperare internationala, realizarea unor noi amenajari pentru agroturism, dezvoltarea Asociatiei Nationale pentru Turism Rural si Ecologic si a formelor de cazare pentru tineret. ) Politica de produs turistic vizeaza stimularea agentilor economici pentru modernizarea si cresterea calitatii ofertei turistice românesti, în scopul cresterii competitivitatii si atractivitatii ei pe piata interna si internationala in conformitate cu sistemele si metodologiile calitatii practicate în statele membre ale Uniunii Europene -dezvoltarea retelei de transport: cu efect pozitiv: inaugurarea unor linii aeriene, continuarea modernizarii parcului aeronautic, cresterea numarului companiilor aeriene straine care deservesc Bucurestiul, îmbunatatirea dotarilor în unele puncte de trecere a frontierei si unele ameliorari ale transportului feroviar; -dezvoltarea actiunilor de marketing si promovare: cresterea numarului de organizatori privati în turism, realizarea unor noi materiale de promovare turistica, prezenta României la un numar sporit de manifestari turistice internationale, sprijinirea Ministerului Turismului de catre Programul PHARE în activitatea de marketing.

Turismul reprezinta pentru România sectorul economic care dispune de un valoros potential de dezvoltare, neexploatat înca suficient si care poate deveni o sursa de atractie atât a investitorilor cât si a turistilor (români straini).

În actiunea de modernizare si dezvoltare a produsului turistic românesc trebuie sa se puna accent pe componenta culturala alaturi de cea naturala (în cadrul valorificarii acestora), pe calitatea si functionalitatea amenajarilor turistice si aplicarea standardelor europene în ceea ce priveste calitatea serviciilor turistice si corelarea acesteia cu preturile si tarifele impuse de prestatori, cu alte cuvinte este vorba de competitivitatea ofertei turistice. Bibilografie