belgia vs ro

Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE

WP nr. 1/2003

174

Studiu comparativ al evaziunii fiscale într-o țară dezvoltată vs. o țară

emergentă (Belgia vs. România)

Oprea Andreea

Facultatea Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori, anul II

Academia de Studii Economcie din București

[email protected]

Nițoiu Sorina-Elena

Facultatea Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori, anul II

Academia de Studii Economcie din București

[email protected]

Coordonatorul lucrării

Conf.univ.dr. Câmpeanu Emilia

Rezumat. Lucrarea e față analizează aspecte ale evaziunii fiscale, printr-un studiu

comparativ aplicat la nivelul Belgiei și României. Aceste două state sunt reprezentative, dat

fiind faptul că relevă dimensiunea impactului acestui fenomen într-o țară emergentă

(România) pe de o parte și într-una dezvoltată (Belgia) pe de cealaltă parte.

Datele analizate pentru ambele țări au relevat faptul că dimensiunea și efectele evaziunii

fiscale într-o țară dezvoltată sunt mult mai mici decât într-una emergentă. Totodată, trebuie

avute în vedere şi bunele practici identificate la nivelul sistemului fiscal belgian şi care ar

putea fi adaptate în vederea aplicării lor şi în România.

Cuvinte – cheie: evaziunea fiscală; frauda fiscală; sistem fiscal; impozit.

Clasificare JEL: H26

Clasificare REL: 8K

1.Introducere

În cadrul lucrării este abordată problematica evaziunii fiscale, folosind drept metodă

de cercetare un studiu comparativ între nivelul evaziunii fiscale pe cazul unei țaridezvoltate,

precum Belgia și al unui stat emergent, România. Sunt considerare aceste două țări (România

și Belgia) deoarece cercetările realizate de specialiștii din domeniu au arătat că ambele

modele sunt semnificative în analiza evaziunii fiscale pornind de la topurile realizate în

funcţie de gradul de evaziune pe ţări. Astfel, România se situează pe locul 2, după Italia, în

topul celor mai evazioniste țări, în timp ce Belgia se situează la polul opus al clasamentului,

fiind situată pe a doua poziție în topul țărilor cu cel mai scăzut nivel de evaziune fiscală.

Având în vedere aceste argumente, considerăm acest subiect actual şi cu impact mai

ales pentru România care poate să aplice tehnicile de bune practici întâlnite în cazul Belgiei

cu privire la evaziunea fiscală şi combaterea acesteia prin măsuri de descurajarea a unor astfel

de comportamente în rândul contribuabililor.

Evaziunea fiscală reprezintă sustragerea prin orice mijloace, în întregime sau în parte,

de la plata impozitelor, taxelor și a alor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale,

Oprea Andreea, Nițoiu Sorina

Studiu comparativ al evaziunii fiscale într-o țară dezvoltată vs. o țară emergentă(Belgia vs. România)

175

bugetul asigurărilor sociale de stat și fondurilor speciale extrabugetare de către persoanele

fizice și persoanele juridice .

Cu alte cuvinte, atunci când sarcinile fiscale asupra unei materii impozabile sunt

împovărătoare, atunci contribuabilii aflaţi în această situaţie tind să „evadeze folosind diferite

metode de evitare a impunerii. Totodată, trebuie avut în vedere şi faptul că niciun guvern

existent în lume nu-și poate anunța sistemul de taxare și impozitare pentru ca mai apoi să se

bazeze strict pe simțul de răspundere al contribuabililor, iar asta pentru că, deși vor exista la

început persoane care își vor onora sarcinile fiscale dintr-un puternic simț civic, cu timpul

aceștia ar putea da înapoi atunci când vor observa că de pe urma lor profită alți cetățeni.

Evaziunea fiscală a existat dintotdeauna, și cel mai sigur va exista mereu, iar

dimensiunile acesteia, deși considerate foarte mari, nu se vor putea măsura niciodată cu

exactitate, din cauza informațiile mult prea relative.

Pentru a avea o idee asupra a ceea ce a însemnat, încă de la începuturile istoriei

evaziunea fiscală, putem exemplifica prin decizia romanilor în secolul al III-lea de a-și

îngropa bijuteriile și aurul pentru a evita plata taxelor pe astfel de bunuri.

În prezent, evazioniștii s-au specializat, folosind metode diversificate (firme fantomă,

firme off-shore, salarii “în plic” etc.) pentru a se sustrage de la plata impozitelor și a taxelor.

În continuare, vom face referire la faptul că în România, conform ambasadorului SUA

în România, Mark Gitenstein, evaziunea fiscală este atât de întâlnită încât ar putea depăși

valoric chiar sumele alocate prin bugetul de stat. În plus, 42% dintre sumele impozitate sunt

nedeclarate, evaziunea în România reprezentând 14% din PIB, adică aproximativ 18 mld. euro.

Astfel, evaziunea rezultată din munca la negru ajunge la 6% din PIB, evaziunea din TVA la

3.6 % din PIB, în timp ce veniturile ilegale realizate de populație (ex:cazare nefiscalicată)

reprezintă doar 0.8% din PIB. (1)

Evaziunea fiscală este unul dintre capitolele de interes major (2)

, dintre cele mai

studiate în cadrul finanțelor publice și în cadrul dreptului fiscal și financiar, atât de tehnicieni,

fie ei teoreticieni, fie practicieni, cât și de oamenii de rând, care manifestă interes pentru astfel

de domenii.

Indiferent de forma adoptătă, evaziunea fiscală are un impact major asupra evoluției

economiei unei țări, prin crearea unui dezechilibru major, la nivel macroeconomic.

De ce este, până la urmă, atât de importantă studierea evaziunii fiscale? Pentru ce

plătim taxe și impozite către stat? Ce beneficii au contribuabilii?

Chiar dacă, la prima vedere, răspunsul la ultima întrebare ar fi “Niciun beneficiu…”,

la o analiză mai atentă putem să găsim o serie de motive esențiale. Astfel, din venituri publice

se vor finanța chetuielile pentru:

Sănatate (spitale publice, policlinici publice etc.);

Educație (școli, licee de stat, facultăți de stat etc.);

Activități culturale;

Alte cheltuieli de tipul celor social-culturale (pensii, ajutoare, burse etc.);

Şi alte categorii de servicii publice.

Studierea evaziunii fiscale are o relevanță majoră în determinarea gradului de

dezvoltare economică, socială și chiar culturală a unei țări. Prin analizarea cauzelor care duc

la evaziune fiscală, dar și prin compararea acestui fenomen în două țări total diferite din punct

de vedere cultural, moral, tehnologic etc. se pot elabora noi soluții pentru o țară mai puțin

dezvoltată, precum România.

Lucrarea este structurată pe cinci secţiuni ce sunt axate pe analiza cauzelor şi efectelor

care să permită indicarea unor soluţii posibil de aplicat în vederea reducerii fenomenului de

evaziune fiscală. Concluziile se regăsesc prezentate în ultima secţiune.


WP nr. 1/2003

176

2.Cauzele evaziunii fiscale

Ca metodă ce cercetare am folosit metoda studiului comparativ. În prima parte a

proiectului, am analizat cauzele evaziunii fiscale, exemplificând prin date empirice la nivelul

Belgiei și României. De asemenea, tot în această parte, am elaborat 2 modele econometrice,

care relevă legătura între evaziunea fiscală și variabile exogene precum nivelul impozitelor și

al taxelor, morala contribuabililor, gradul de control etc. și un alt model în care am considerat

morala ca fiind însăși o variabilă endogenă, care depinde de percepția contribuabililor asupra

gradului de evaziune fiscală și alte variabile precum vârsta, gradul de religioziate, gradul de

angajare (liber-profesionist, angajat part-time, angajat full-time, șomer etc.), încrederea în

sistemul juridic, încrederea în parlament etc. De asemenea, aceste modele au fost urmate de

analize empirice în cazul României și Belgiei.

În cea de-a doua parte am analizat tipurile de efecte ale evaziunii fiscale, dimensiunea

lor și exemple relevante pentru cazul României și cel al Belgiei.

În ultima parte, am elaborat o serie de soluții, pe care România le-ar putea folosi

pentru a combate evaziunea fiscală, urmând, pe cât se poate, modelul Belgiei.

2.1 Cum se ajunge la evaziune fiscală?

În urma cercetărilor, am considerat că definiția potrivit căreia evaziunea fiscală

reprezintă „rezultanta logică a defectelor și inadvertențelor unei legislații imperfecte și rău

asimilate, a metodelor și modalităților defectuoase de aplicare, precum și a neprevederii și

nepriceperii legiuitorului, a cărui fiscalitate excesivă este tot așa de vinovată ca și cei care

provoacă această evaziune” (3)

este cea mai complexă definiție, care surprinde cele mai

importante componente cauzale ale evaziunii fiscale, chiar și pe acelea care nu pot fi evaluate

numeric, ci doar presupuse, pe fondul unor observații și sondaje.

Ca în orice domeniu, pentru a fi capabili să înțelegem corect, să dimensionăm în mod

relevant fenomenul evaziunii fiscale, și, nu în ultimul rând, pentru a putea elabora și aplica

măsuri eficiente de combatere a acestui fenomen, este esențial să îi cunoaștem cauzele. În

acest scop, de-a lungul timpului au fost elaborate o serie de modele econometrice din ce în ce

mai complexe, menite să estimeze într-un mod cât mai fidel realitatea evaziunii fiscale.

Spre exemplificare, am ales să prezentăm ceea ce am considerat ca fiind cele mai

semnificative cauze ale evaziunii fiscale. Astfel, conform unui studiu empiric, există o

legătură indisolubilă între variabilă endogenă/determinată evaziunea fiscală (E) și următoarele

variabile exogene/determinante:

C: o creștere a controlului fiscal determină o scădere a evaziunii fiscale (Ef)

ɵ : o creștere a ratei de sancţionare duce la scăderea Ef

W: percepția contribuabilului de scădere a riscului la care se supune prin evaziune

fiscală va determina o creștere a Ef

T: o creștere a cotei de impozitare duce la o creștere a Ef (modelul Yitzhaki)

M: un nivel ridicat al standardelor morale implică un nivel scăzut al Ef

E: educația fiscală redusă va determina, un nivel ridicat al Ef

F : un sistem de impozitare considerat cât mai corect de către contribuabili va duce, de

asemenea, la o scădere a Ef

S : un nivel crescut al satisfacției contribuabililor față de serviciile publice va implica

un nivel scăzut al Ef

I: conștiința inegalității veniturilor în rândul contribuabililor va duce la creșterea Ef

U: alte variabile cu efect nesigur



177

Cu toate acestea, pe lângă variabilele prezentate mai sus cu influență directă asupra

evaziunii fiscale există și alte aspecte care variază în funcție de țară, psihologia națională și

multe altele.

Estimarea cât mai precisă a evaziunii fiscale este foarte dificilă întrucât, așa cum se

poate observa din modelul prezentat, nu toate variabilele sunt de ordin numeric (precum

cotele de impozitare spre exemplu), ci multe sunt de ordin calitativ (educația fiscală,

standarde de morală etc.) acestea din urmă fiind foarte dificil de măsurat. În general, acestea

se măsoară cu ajutorul sondajelor de opinie aplicate în rândul unor eșantioane, iar răspunsurile

oferite de persoanele intervievate, în cazul în care nu sunt conforme cu adevărul, pot denatura

masiv calitatea modelului.

Astfel,

E= a x C + b x ɵ + c x W + d x T + e x M + f x E + g x F + h x S + i x I j x U + ε (1)

- - + - - - - + ?

Tabel 1 Factori determinanți ai economiei subterane în România și Belgia

Sursa: Size and Development of Tax Evasion in 38 OECD countries: What do we (not) know?, Andreas Buehn and Friedrich Schneider,

2012

2.2. Cotele de impozitare – cea mai “măsurabilă” cauză a evaziunii fiscale

Dacă celelalte variabile exogene din modelul nostru sunt relative greu de măsurat și

interpretat, între cotele de impozitare și evaziune fiscală se poate stabili o legătură clară,

numerică. Spre exemplu, se poate măsura cu cât se modifică dimensiunea evaziunii fiscale în

condițiile unei creșteri a cotei de impozitare a veniturilor cu x %.

Există o serie de taxe și impozite, care reprezintă componente majore în structura

bugetului de stat, ca de exemplu:

Taxele de consum

Taxa de mediu

Impozitul pe venit

Țara Dimensiunea

medie a

economiei

subterane (%)

Impozit

pe venit

(%)

Taxe

indirecte

(%)

Morala

în taxe

(%)

Șomaj

(%)

Liber-

profesionism (%)

Creșterea

PIB (%)

Libertatea în

afaceri (%)

România 32.2 4.2 24.5 14.2 13.1 37.7 1.1 5.2

Belgia 21.5 19.2 20.2 19.1 16.5 17.3 0.4 7.2

Tabelul 1 surprinde în ce proporție afectează anumiți factori determinanți dimensiunea

economiei subterane în România și Belgia. Se observă astfel cum, în România, activitatea

de liber-profesionism contribuie într-o proporție extreme de mare la dezvoltarea economiei

subterane, spre deosebire de aceeași activitate în Belgia.

De asemenea, în Belgia, se pune mai mare preț pe morala contribuabilior decât în

România.

Din punctul de vedere al impozitului pe venit, o modificare a acestuia în sens pozitiv,

va afecta mult mai mult dimensiunea economiei subterane în Belgia, deoarece acolo

impozitele pe venit sunt mult mai mari comparate cu cele din România.


WP nr. 1/2003

178

Taxa pe valoarea adăugată și accize

Taxele rezultate din tranzacțiile economice

Contribuțiile sociale, etc.

Prin urmare, reprezentând resurse esențiale în fundamentarea veniturilor bugetelor de

stat, este foarte important ca impozitarea acestor obiecte să își poată urma cursul.

În Belgia, structura sistemului fiscal din punctul de vedere al veniturilor bugetare

obținute din taxări și impozitări a rămas relativ stabil din 2000. O modificare a avut loc totuși

în ultimii zece ani, la nivelul veniturilor bugetare obținute prin impozitarea veniturilor (PIT-

Personal Income Tax), acesta scăzând de la 13.3% (din PIB) la 12.2%. Fiind o țară dezvoltată,

în Belgia cel mai important aport în materie de venituri bugetare este adus de taxele directe

(2009: 36.7%). În contrast, veniturile obținute din impozitele indirecte au fost mai scăzute

(29.9%), cota de impozitare fiind chiar a doua cea mai scăzută din Uniunea Europeană.

Aspecte precum reforma fiscală au făcut ca, începând cu anul 2003, impozitele pe

venit să scadă și, în consecință, și baza de impozitare pentru contribuțiile sociale.

Ceea ce este cu adevărat fascinant este faptul că, deși statul este un exemplu din

punctul de vedere al evaziunii fiscale scăzute, Belgia este una din țările cu cele mai mari taxe

și impozite din Uniunea Europeană, alături de țările nordice, Franța, Austria sau Italia. În

2009, din cauza încetinirii economice, indicele taxelor a scăzut cu 0.9 puncte procentuale.

Chiar și așa însă, cu 43.5%, Belgia reprezenta a treia țară cu cele mai mari taxe și impozite

din Uniunea Europeană, după Danemarca și Suedia.

Ca un paradox, în România, rata taxelor și a impozitelor în raport cu PIB-ul este de

doar 27.0%, cu 9 puncte procentuale mai mică decât media la nivelul UE, însă chiar și așa,

România se află în topul celor mai evazioniste țări. (scrii pagina si cartea ca nota de subsol).

Mai mult decât atât, România are cele mai mici taxe și impozite din UE după Latvia,

comparabile doar cu cele din Slovacia (28.8%) și Bulgaria (28.9%). Pe de cealaltă parte, fiind

o țară în curs de dezvoltare, România se află pe a 9-a poziție în Uniunea Europeană pentru

nivelul ridicat al impozitelor indirecte, acestea reprezentând 40.9% din totalul taxelor, în

timp ce, la nivel european, media este de 37.7%. (4)

2.2.1. Impactul taxelelor de consum asupra evaziunii fiscale între 2000 și 2009

(România vs. Belgia)

Tabel 2 Taxele pe consum – România vs. Belgia

Sursa: Adaptare proprie conform datelor din Eurostat, Taxation Trends in the European Union, 2011, pag. 158, 238

România

(%GDP)

Belgia

(%GDP)

2000 17.0 21.8

2001 15.6 20.9

2002 16.2 21.4

2003 17.7 21.4

2004 16.4 22.1

2005 17.9 22.3

2006 17.8 22.4

2007 18.0 22.0

2008 17.7 21.2

2009 16.9 20.9



179

Grafic 1 Evoluția taxelor pe consum

Sursa: Adaptare proprie după datele din Tabel 2

Tabel 3 Indicatori ai evaziunii fiscale în consum în anii 2000-2003 (Belgia vs. România)

Țara

CCS (%)

CC (%PIB)

grad colectare TVA (%)

Rata medie a TVA (% din totalul net)

TVA lipsă (% PIB)

Grad colectare accize

Rata medie a accizelor (% din totalul net)

Accize lipsă (% PIB)

România 47.4 34.5 57.1 17.0 7.8 15.8 208.5 14.1 Belgia 39.0 24.9 63.2 17.1 5.0 38.4 113.1 3.9

Sursa: Edward Christie and Mario Holzner- “What Explains Tax Evasion? An Empirical Assessment based on

European Data” (pag. 7).

După cum se observă atât în Tabel 2 cât și în Grafic 1, deși taxele indirecte din România în

anii 2000-2009 ocupă o pondere relativ crescută din PIB, acestea nu le depășesc pe cele din

Belgia.

Creșterea pe timp de criză a taxei pe valoarea adăugată în România (de la 19% la 24%) a

dus la o inflație crescută, prețuri mari pentru combustibili și, prin urmare, la o slăbire

economic accentuată de o puternică evaziune fiscală.

În Belgia, rata taxelor pentru consum a scăzut începând cu anul 2009. Astfel, la 20.9%,

aceasta abia reprezenta media europeană. La nivelul Uniunii Europene, în Belgia, taxa pe

valoare adăugată și accizele reprezintă cele mai mici părți din PIB: 7%, respective 2.1%.

Pe de cealaltă parte, în România, nivelul taxelor aplicate asupra consumului, se situează,

de asemenea, în apropierea mediei europene, acest lucru fiind considerat însă prea exagerat

pentru o țară încă insuficient dezvoltată, precum România. Așadar, de aici s-ar putea începe a

se căuta o explicație pentru nivelul crescut al evaziunii fiscale.


WP nr. 1/2003

180

Figura 1 Gradul de colectare al contribuțiilor sociale în Europa

Sursa: Edward Christie and Mario Holzner- “What Explains Tax Evasion? An Empirical Assessment based on

European Data” (pag. 9).

2.2.2. Impactul impozitelor pe profit asupra evaziunii fiscale între anii 2000 și 2009


Din punct de vedere al impozitului pe venit, la nivelul țărilor dezvoltate, precum

Belgia, există nenumărate metode complexe prin care, folosind metode matematice elaborate,

se poate ajunge la o creștere a gradului de colectare, fără a lărgi baza de impozitare într-un

mod exagerat, și fără a împovărî excesiv populația. Spre exemplu, în anumite țări vestice,

veniturile prea mici nu sunt impozitate. În acest sens, se poate apela la stabiliraea unor

obiective diverse de ordin social-politic.

Studiile au demonstrate că există o serie de indicatori meniți să măsoare nivelul de

evaziune fiscală cauzat de taxele pe consum. CCS (Concealed Consumption Share) sau

Cota de Consum Ascuns este unul dintre cei mai importanți indicatori ai economiei

subterane, acesta fiind în strânsă legătură cu alți indicatori precum VAT compliance

rate sau gradul de colectare a TVA sau Missing VAT (TVA care lipsește).

Analizând Tabelul 3, cu valori din anii 2000-2003 dar actuale și în prezent, vom

observa că, în comparație cu Belgia, unde CCS este de 39%, în România acesta este mult

mai mare (47.4%), ceea ce relevă existența unei economii subterane mult mai puternice în

România. De asemenea, se observă un grad de colectare a TVA mult mai scăzut în

România față de Belgia, dar și un grad extrem de scăzut al colectării accizelor. Mai

mult decât atât, studiile au relevat faptul că, în România, gradul de colectare al accizelor

este al treilea cel mai mic din Europa, după Turcia și Portugalia, iar cauza principal o

reprezintă taxele pe consum extreme de ridicate.



181

Tabel 4 Structura în PIB a impozitelor pe venit în Belgia și România, între 2000 și 2009

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

România (%GDP)

3.5 3.3 2.7 2.8 2.9 2.3 2.8 3.3 3.4 3.5

Belgia (%GDP)

13.3 13.6 13.4 13.1 13.0 12.9 12.4 12.2 12.6 12.2

Sursa: Adaptare proprie conform datelor din Eurostat, Taxation Trends in the European Union, 2011, pag 138, 258.

Tabel 5 Gradul de colectare a impozitelor pe venit în Belgia între 1998 și 2002

An Grad de colectare

a impozitului pe venit (%)

Rata efectivă a

colectării impozitului pe

profit (%)

1998 71.27 24.99

1999 69.06 25.25

2000 68.74 25.95

2001 67.66 26.34

2002 70.15 25.38 Sursa: Edward Christie and Mario Holzner- “What Explains Tax Evasion? An Empirical Assessment based on European Data” (pag. 20).

Tabel 6 O analiză de senzitivitate în cazul Belgiei (2002): gradul de achitare a

impozitelor și contribuțiilor sociale în funcție de calitatea venitului

Tipul venitului Gradul de plată a

impozitelor (%) Gradul de plată a

contribuțiior sociale (%) Mare 66.9 70.1 Mediu 70.1 69.4 Mic 56.2 70.3

Sursa: Edward Christie and Mario Holzner- “What Explains Tax Evasion? An Empirical Assessment based on European Data” (pag. 25).

Analizând datele din Tabel 4 și Tabel 5, vom observa că în Belgia, spre deosebire de

România, gradul de colectare a impozitelor pe venit este mult mai mare, deși în România

impozitele pe venit sunt mult mai mici.

Mai mult decât atât, Belgia deține unui dintre cele mai mari PIT-uri (personal income

tax) din Uniunea Europeană, îndesosebi din cauza ratelor foarte mari, combinate cu o

progresivitate puternică a programului PIT, cu taxa adițională de municipiu (aprox. 7%) și

cu așa-zisul “commision de austeritate”, care variază de la an la an. Cu toate acestea, pentru

a-I determina pe contribuabili să își onoreze datoriile către stat, sistemul fiscal belgian se

fundamentează pe o serie de exonerări, deduceri și credite fiscal care reduc în mod

substanțial obligațiile fiscale, la niveluri mult mai rezonabile. Spre exemplu, există

exonerări care se aplică în funcție de situația familială a unei familii, dar și de multe alte

cauze. Astfel se explică menținerea unui grad de colectare semnificativ la nivelul

impozitelor pe venit.


WP nr. 1/2003

182

2.2.3. Impactul contribuțiilor sociale asupra evaziunii fiscale între 2000 și 2009


Tabel 7 Ponderea contribuțiilor sociale în PIB (România-Belgia)

România (%

GDP)

Belgia

(%GDP)

2000 8.0 14.0

2001 8.3 14.2

2002 8.4 14.4

2003 8.6 14.4

2004 8.3 14.0

2005 8.4 13.7

2006 8.4 13.5

2007 8.5 13.7

2008 8.7 14.0

2009 9.0 14.5

Sursa: Adaptare proprie conform datelor din Eurostat, Taxation Trends in the European Union, 2011.

Din datele furnizate de Tabelul 6, se observă că, în Belgia, cei care își onorează cel mai

bine obligațiile fiscal sunt contribuabilii cu un venit mediu, urmați de cei cu un venit mare și

mic. Pe de cealaltă parte, se observă faptul că gradul de colectare a contribuțiilor sociale este

cel mai mare în cazul persoanelor cu venit mic, ceea ce ne-ar putea trimite la o analiză a

morale contribuabililor în funcție de veniturile și chiar de clasa socială din care provin.

Astfel, se poate observa cum cei cu venituri cele mai mici, sunt cei mai preocupați de

sarcinile sociale ale statului și, implicit, de o cât mai bună colectare a contribuțiilor sociale.



183

Grafic 2 Ponderea contribuțiilor sociale în PIB în 2009 (România vs. Belgia)

0 20 40 60 80 100

România

BelgiaPonderea contribuțiilor sociale în PIB

Ponderea restului componentelor în PIB

Ponderea contribuțiilor sociale în PIB în anul 2009 (România vs. Belgia)

Sursa: Adaptare proprie conform datelor din Eurostat, Taxation Trends in the European Union, 2011.

Tabel 8 Gradul de colectare a impozitelor pe venit în Belgia între 1998 și 2002

An SSC Compliance (%) SSC theoretical

effective rate (%)

1998 68.14 10.89

1999 67.94 10.89

2000 68.53 10.88

2001 70.83 10.87

2002 69.37 10.88 Sursa: Edward Christie and Mario Holzner- “What Explains Tax Evasion? An Empirical Assessment based on European Data” (pag. 20).

Din Tabelul 7 și Graficul 2 se observă încă o dată, ca în cazul impozitelor pe profit, că și

ponderea contribuțiilor sociale în PIB este mai mică în România decât în Belgia și totuși,

gradul de colectare rămâne scăzut.

Din Tabelul 8 se observă faptul că modificările în gradul de colectare al asigurărilor

sociale în cazul Belgiei, sunt foarte mici, aproape inexistante, comparative cu gradul de

colectare al impozitelor pe venit. Acest lucru se datorează în principal faptului că, spre

deosebire de SSC (Social Security Contributions)/contribuțiile sociale, PIT-ul se modifică

mult mai repede, fapt ce determină o greutate a contribuabililor în a asimila noile taxe.

Studiile asupra SSC și PIT de-a lungul timpului au demonstrate faptul că, în țările

emergente, precum România, gradul de colectare a PIT și SSC este mult mai mic (până în

40%) decât în cele dezvoltate, unde poate ajunge până la 70%, așa cum este cazul Belgiei.


WP nr. 1/2003

184

Tabel 9 Onorarea plății impozitelor și taxelor în funcție de venit (model econometric

realizat la nivelul Uniunii Europene)

Variabile

independente

Modificarea

variabilei

dependente E în

funcție de var.

indep

grcomplex 0.115

(3.42)***

indicecorupție 0.123

(2.02)**

grsărăcie -0.164

(-3.36)***

R² 0.850

Nr. de observații 58

Număr de

grupuri testate

14

Sursa: Edward Christie and Mario Holzner- “What Explains Tax Evasion? An Empirical Assessment based on European Data” (pag. 39) Statistica z a fost urmată de semnele “*”, “**”, “***” care reprezintă următoarele praguri de semnificație: 10, 5 și 1%

Într-un studiu realizat la nivelul Uniunii Europene, a fost elaborat un model

econometric (Tabel 9) care a subliniat legătura între gradul de colectare a impozitului pe

venit și structura veniturilor, punând în discuție și alte variabile, precum: grcomplex

(indicator al complexității sistemului fiscal), indicecorupție (indicator al corupției) și

grsărăcie (gradul de sărăcie).

În urma studiului, s-a demonstrat empiric faptul că, între gradul de sărăcie și

evaziunea fiscală există o relație pozitivă. Astfel, cu cât indicele este mai scăzut (în cazul de

față negativ), cu atât va crește nivelul evaziunii fiscale.

Tot din model vom observa faptul că gradul de corupție va influența în mod negativ

gradul de colectare a impozitelor. Gradul se corupție într-o țară va fi indisolubil legat de

performanța și onestitatea organelor de audit fiscal. Când discutăm de corupție în fiscalitate,

vorbim obligatoriu de “mitele” primite de organele de control pentru a ascunde anumite

nereguli în rândul contribuabililor. În această privință, în țările în care indicele de corupție

este pozitiv, nivelul de corupție va fi mai mic, deci se va aștepta ca organele de audit să

pedepsească contribuabilii care nu își îndeplinesc obligațiile către bugetul de stat conform

legii. Pe de celaltă parte, dacă indicele este negativ, nivelul de corupție este mare, deci se

așteaptă ca organele de control să primească “mită”.

În cele din urmă, modelul econometric a relevat faptul că acolo unde există un sistem

fiscal cât mai complex (gradcomplexitate), care să analizele în detaliu situația

contribuabilului (venit, situație familială etc.) și să îi poată fixa acestuia, prin lege, un impozit

echitabil gradul de evaziune fiscală scade. Un astfel de sistem există în Belgia, dar nu și în

România.

2.3. Psihologia contribuabilului: Morala în materie de impozitare și modul de

percepere a evaziunii fiscale de către contribuabili (România vs. Belgia)

Când luăm decizia de a face evaziune? Răspunsul este aparent simplu: atunci când,

evaziunea fiscală este cea mai bună soluție pe care am putea-o alege. Decidem să facem



185

evaziune fiscală atunci când, costul de oportunitate (în acest caz descoperirea evaziunii de

către organele de control și sancționarea conform legii) este mai mic decât costul pe care l-ar

implica onorarea obligațiilor către bugetul de stat.

Din punct de vedere al “fricii față de fisc”, în Belgia și în alte state dezvoltate, acesta

este un factor esențial, întrucât, spre deosebire de România, organele de audit fiscal sunt mult

mai eficiente, mai motivate dar și într-un număr mult mai mare.

În acest subcapitol vom accentua faptul că îndeplinirea obligațiilor față de fisc

reprezintă un adevărat fenomen social, în care indivizii unei societăți se influențează reciproc,

în mod permanent și fără excepții.

Un concept deosebit de important de pus în discuție este acela de “cooperare

condițională”. (scris numele cărții ca notă de subsol) Cele mai multe studii au propus în

acest sens teoria reciprocității. (nota de subsol:teorie propusă în 1998 de Rabin și

continuată în 2002 de Falk and Fehr) Adaptând teoria reciprocității la gradul de

îndeplinirie a sarcinilor fiscale, ar însemna că dacă mulți cetățeni își plătesc taxele, un

contribuabil s-ar simți, de asemenea, obligat să contribuie și să își plătească taxele. Pe de

cealaltă parte, dacă mulți indivizi evită să își onoreze sarcinile fiscale, contribuabilul conștient

de acest lucru nu se va simți, la rândul său, obligat să o facă.

Un alt concept demn de luat în considerare în cazul de față este acela de

“conformitate” (nota de subsol: Heinrich 2004). Acesta se traduce prin faptul că motivația

unui individ de a se comporta într-o cooperativă condițională, ar putea fi influențată de dorința

contribuabililor de a respecta o normă socială, din dorința de a se comporta conform legii

societății în care trăiesc. Totuși, cea de-a doua abordare este mai puțin conectată la

stimulente și beneficii. În această privință, în anul 2003, sociologii Nicholas Bardsley și

Rupert Sausgruber au afirmat faptul că “un conformist, spre deosebire de un reciprocist, și-

ar plăti obligațiile față de bugetul de stat, chiar și în cazul în care ar simți că bunul public

pentru care plătește este inutil sau inexistent”.

Un alt model de cooperare se poate observa în cazul organizațiilor care desfășoară

acțiuni de caritate. Acolo, celor care donează li se cere permisiunea de a-și anunța public

numele, în scopul de a genera un impact pozitiv asupra altor indivizi din societate și de a-i

determina, la rândul lor, să doneze. Mai mult decât atât, prin acest mod se va trimite și un

semnal către populație asupra calității bunului sau a serviciului oferit (ex: construirea unui

spital din donații).

Comportamentul pro-social a fost analizat cel mai mult în laboratoare, prin diverse

experimente. Cu toate acestea, astfel de experimente au fost criticate din cauza acurateții

reduse comparate cu “lumea reală”. Spre exemplu, în rândul studenților s-a observat un grad

sporit de comportament pro-social. De asemenea, s-a ajuns la concluzia că acest

comportament, de cooperare condiționată, depinde de alte comportamente din trecut, ca de

exemplu educația.

În continuare, potrivit unui studiu (nota de subsol, numele cărții) care s-a folosit de

date furnizate de European Values Survey (EVS), s-a putut construi o paralelă între

comportamentul social-cultural și politic al țărilor estice și vestice europene.

Studiul a fost construit pe un model econometric extreme de interesant și sugestiv, în

care variabila dependentă o reprezintă “morala în taxe”, definită ca dorința unui

contribuabil de a respecta și de a achita datoria pe care o are față de stat, mânat de un puternic

simț al obligației, dar și de credința că, prin plata taxelor își va ajuta societatea. Dacă ne uităm

la ecuația (1) de la primul model econometric, vom observa faptul că variabila “morală” este

tratată ca fiind o variabilă exogenă, care influențează în mod negativ evaziunea fiscală. La un

studiu mai atent însă, vom observa că o putem considera chiar o variabilă dependentă, care

evoluează, la rândul ei, în funcție de alte variabile exogene. Această abordare ne va permite să

studiem în profunzime conceptul de „morală”, și să nu îl mai considerăm ca fiind o simplă


WP nr. 1/2003

186

“cutie neagră” sau un “reziduu” care influențează, într-o oarecare măsura, dimensiunea

evaziunii fiscale.

Astfel, se va elabora un nou model econometric, în care variabila „morală” (TM) va

fi variabila endogenă(dependentă), care va evolua în funcție de alte variabile exogene,

dintre care cea mai semnificativă este “percepția contribuabilului asupra evaziunii

fiscale ” (PCE), iar variabila exogenă (R) va reprezenta “restul variabilelor cu rol în

morala contribuabilului”. Dintre acestea, cele mai representative sunt variabilele: vârstă,

sex, educație, poziție geografică, religie, stare civilă, tipul de angajare (șomer, normă

întreagă, liber profesionist), încrederea în parlament, încrederea în sistemul juridic

etc.(pag 11 din carte, note de subsol)

TM = α x PCE + β x R + ε (2)

Având în vedere faptul că toate variabilele acestui model sunt de ordin calitativ și nu

numeric, au fost necesare anumite ajustări pentru a putea măsura dimensiunea moralei în

taxe. Astfel, studiul a propus formularea unui chestionar asupra unui eșantion selectat: “Ați

putea să îmi spuneți pentru care dintre afirmațiile următoare credeți că ar putea fi justificată

evaziunea fiscală?” Răspunsurile erau notate cu 0, 1, 2, și 3 în funcție de răspuns, iar 0 se

nota răspunsul “niciodată justificat” și 3 pentru “întotdeauna justificat”.

Mai mult decât atât, chestionarul are avantajul de a surprinde mai multe elemente și

concepte care ar putea explica evaziunea fiscală prin raportare la morala contribuabililor.

Spre exemplu, umătoarea întrebare pune în evidență conceptul de percepție asupra evaziunii

fiscale sau de cooperare condiționată, sau despre care am discutat mai înainte: “Din punctul

dumneavoastră de vedere, câți dintre compatrioții dumneavoastră se sustrag de la obligațiile

lor fiscale?” (4=aproape toți, 1=aproape niciunul). Pe baza acestor răspunsuri, s-a ajuns la

următoarea ipoteză:

H1: Morala în taxe scade dacă oamenii percep evaziunea fiscală ca fiind comună. Pe

de cealaltă parte, dacă oamenii cred că cei din jurul lor sunt onești, atunci și ei vor dori să își

onoreze datoriile către bugetul de stat.

Prin urmare, oamenii vor tinde întotdeauna să stabilească un echilibru. Dacă ei vor

percepe că există un grad ridicat de inegalitate fiscală, în care unii puțini contribuabili plătesc

și mulți nu, vor înceta și ei să mai plătească. Invers, dacă vor percepe că este normală

onorarea obligațiilor către stat, și că cei mai mulți contribuabili fac acest lucru, atunci tendița

va fi aceea de a le urma exemplul.

Alte tipuri de întrebări menite să măsoare celelalte variabile exogene au fost:

“Ne puteți spune cât de mult vă încredeți în parlament? 1-foarte multă încredere, 2-

destul de multă încredere, 3- nu îndeajuns de multă încredere, 4- nu am încredere

deloc” pentru variabila încredere în sistemul juridic

Analog pentru variabila încredere în parlament

“Înafară de nunți, botezuri și astfel de evenimente importante, cât de des mergeți la

biserică? 1-mai mult decât o dată pe săptâmână, 2- o dată pe săptămână, 3-o dată pe

lună, 4-numai de sărbătorile importante, 5- odată pe an, 6-extrem de rar, 7-aproape

niciodată, 8-niciodată pentru variabila” religiozitate.

“Sunteți mulțumit de felul în care regimul democratic a contribuit la dezvoltarea țării

dumneavoastră? 1-foarte mulțumit...4-deloc mulțumit etc.” pentru variabila încredere

în regimul democratic

etc.



187

În urma aplicării studiului în țările estice și vestice, au fost obținute următoarele rezultate

empirice, care ne-au ajutat să comparăm situația din Belgia (țară vest-europană) cu cea din

România (țară est-europeană). (5)

Tabel 10 Determinanți ai moralei în taxe (continuare pag. 17)

Sursa: adaptare Taxation and Conditional Cooperation, Bruno S. Frey, Benno Torgler, pag 18

Tabel 11 Determinanți ai moralei contribuabililor în România și Belgia

Coef. z-Stat. Efecte Marg.

EVAZIUNEA

FISCALĂ

PECEPUTĂ

-0.243*** -21.92 -0.097

România (Europa

de Est)

-0.011 -0.200 -0.004

Belgia (Europa de

Vest)

-0.530*** -11.000 -0.206

Sursa: adaptare Taxation and Conditional Cooperation, Bruno S. Frey, Benno Torgler, pag. 18

Coef. z-Stat. Efecte

Marg.


Marg.

EVAZIUNE FISCALĂ

PERCEPUTĂ

-0.186*** -18.110 -0.074 -0.186*** -4.710 -0.074

VARIABILE

(1) Factori demografici

VÂRSTĂ 30-39 0.099*** 3.890 0.039 0.099*** 2.650 0.039

VÂRSTĂ 40-49 0.216*** 7.970 0.085 0.216*** 5.220 0.085

VÂRSTĂ 50-59 0.298*** 10.150 0.116 0.298*** 6.180 0.116

VÂRSTĂ 60-69 0.318*** 8.630 0.124 0.318*** 4.860 0.124

VÂRSTĂ 70+ 0.446*** 10.340 0.171 0.446*** 5.740 0.171

FEMEI 0.123*** 7.800 0.049 0.123*** 6.020 0.049

EDUCAȚIE -0.004** -2.530 -0.001 -0.004 -1.040 -0.001

(2) Stare civilă

VĂDUV -0.048 -1.590 -0.019 -0.048 -1.640 -.0.019

DIVORȚAT -0.174*** -6.200 -0.069 -0.174*** -5.230 -0.069

DESPĂRȚIT -0.187*** -3.430 -0.075 -0.187*** -3.930 -0.075

NECĂSĂORIT -0.084*** -3.740 -0.034 -0.084** -2.160 -0.034

(3) Statut angajare

PART TIME

ANGAJAT

-0.083*** -2.940 -0.033 -0.083** -2.250 -0.033

LIBER-PROFESIONIST -0.106*** -3.290 -0.042 -0.106** -2.340 -0.042

ȘOMER 0.131*** 4.320 0.052 0.131*** 2.900 0.052

CASNIC 0.019 0.640 0.008 0.019 0.370 0.008

STUDENT -0.055 -1.510 -0.022 -0.055 -1.130 -0.022

PENSIONAR -0.091*** -3.070 -0.036 -0.091** -2.240 -0.036

ALTELE 0.083 1.500 0.033 0.083 1.390 0.033

(4)Religiozitate

FRECVENTAREA BISERICII

ATTENDANCE

0.041*** 13.590 0.016 0.041*** 3.630 0.016

(5)Culturi/Regiuni

EUROPA DE VEST 0.089*** 6.000 0.035 0.089 0.860 0.035

Număr de observații 32610 32610


WP nr. 1/2003

188

Tabel 12 Gradul de percepție a evaziunii fiscale în România și Belgia

Coeff. z-Stat. Marg. Effects

COOPERAREA

CONDIȚIONALĂ

VARIABILA:

EVAZIUNEA

FISCALĂ

PERCEPUTĂ

România 0.059 0.83 0.023

Belgia -0.406 -9.36 -0.152 Sursa: adaptare Taxation and Conditional Cooperation, Bruno S. Frey, Benno Torgler, pag 19


WP nr. 1/2003

189

Sursa: adaptare Taxation and Conditional Cooperation, Bruno S. Frey, Benno Torgler

Coef. z-Stat. Ef. Marg. Coef. z-Stat. Ef.

Marg.

Coef. z-Stat. Ef.

Marg

Coef. z-Stat. Ef. Marg Coef. z-Stat. Ef. Marg

EVAZIUNEA

FISCALĂ

PERCEPUTĂ

-0.178*** -4.590 -0.071 -0.179*** -4.650 -0.071 -0.187*** -4.770 -0.074 -0.199*** -4.950 -0.079 -0.193*** -4.860 -0.077

(6) Încrederea în

democrație

ÎNCREDERE ÎN

SISTEMUL

JUSTIȚIEI

0.082*** 4.510 0.033

ÎNCREDERE ÎN

PARLAMENT

0.094*** 4.790 0.037

SATISFACȚIA

PENTRU

REGIMUL DEMOCRATC

0.039** 2.420 0.015

PRO

DEMOCRAȚIE 1

0.112*** 5.330 0.044

PRO

DEMOCRAȚIE 2

0.072*** 4.470 0.029

Număr de observații 31602 31371 29971 30139


WP nr. 1/2003

190

Tabel 13 Determinanți ai moralei în taxe în Europa de Est și de Vest



191


Marg.


Marg.


Marg

Coeff. z-Stat. Efecte

Marg.


Marg.

EVAZIUNE

FISCALĂ

PERCEPUTĂ

-0.252*** -5.430 -0.100 -0.239*** -5.240 -0.095 -0.241*** -5.450 -0.095 -0.251*** -5.550 -0.099 -0.262*** -5.750 -0.103

EUROPA DE

VEST

(6) Încredere în

democrație

ÎNCREDERE ÎN

SISTEMUL

JUSTIȚIEI

0.120*** 5.240 0.048

ÎNCREDERE ÎN

PARLAMENT

0.124*** 4.960 0.049

SATISFACȚIA

DEMOCRAȚIEI

0.047** 2.010 0.019

PRO

DEMOCRAȚIE 1

0.149*** 4.430 0.059

PRO

DEMOCRAȚIE 1

Număr de

observație

17807 17415 17244 16895 16.907

EUROPA DE EST

EVAZIUNE

FISCALĂ

-0.016** -2.240 -0.046 -0.112** -2.160 -0.045 -0.110** -2.140 -0.044 -0.117** -2.270 -0.0047 -0.125** -2.300 -0.050


WP nr. 1/2003

192

Sursa: adaptare Taxation and Conditional Cooperation, Bruno S. Frey, Benno Torgler, pag. 21

PERCPUTĂ

(6) Încredere în

democrație

ÎNCREDERE ÎN

SISTEMUL

JUSTIȚIEI

0.063** 2.390 0.025

ÎNCREDERE ÎN

PARLAMENT

0.040** 1.970 0.016

SATISFACȚIA

DEMOCRAȚIEI

0.036* 1.760 0.014

PRO

DEMOCRAȚIE 1

0.088** 4.220 0.035

PRO

DEMOCRAȚIE 2

14803 14187 14020 13064 13135



193

Analizând rezultatele de mai sus (Tabel 10, Tabel 11, Tabel 12, Tabel 13) putem trage

următoarele concluzii referitoare la dimensiunea determinanților moralei în taxe în România,

față de Belgia:

Din punct de vedere al vârstei și sexului, atât în România cât și în Belgia, femeile și

oamenii vârstnici sunt considerați mai morali ca și contribuabili.

Din punctul de vedere al educației, în ambele țări acesta este considerat un factor care

afectează în mod negativ morala contribuabililor. Astfel, cu cât gradul de educație va

fi mai crescut, cu atât vor crește pretențiile contribuabililor asupra bunurilor publice,

dar și dibăcia cu care aceștia s-ar putea sustrage de la obligațiile fiscale.

În cazul persoanelor divorțate sau separate, s-a constatat, în ambele țări, că morala

contribuabililor este mult mai redusă

De asemenea, în cazul persoanelor care lucrează ca și liber-profesioniști s-a constatat

în ambele țări un grad crescut de evaziune fiscală. Totuși, în comparație cu Belgia,

în România acesta este mult mai crescut, chiar printre cele mai mari din lume.

Tabel 14 Mărimea evaziunii fiscale la nivelul veniturilor realizate din activităţi

desfăşurate de de liber-profesionişti (2010)

Țară Coef. (%PIB)

1.6

Austria 1.4

Belgia 2.1

Bulgaria 4.8

Canada 1.7

Chile 3.7

Cipru 4.5

Republica Cehă 2.3

Danemarca 1.9

Estonia 2.8

Finlanda 2.0

Franța 1.6

Germania 1.7

Grecia 4.0

Ungaria 3.3

Islanda 2.3

Irlanda 2.6

Italia 3.6

Coreea 4.8

Latvia 2.7

Lituania 3.2

Luxemburg 1.2

Malta 4.6

Mexic 6.2

Olanda 1.9


WP nr. 1/2003

194

Noua Zeelandă 1.6

Norvegia 2.2

Polonia 3.5

Portugalia 3.7

România 5.2

Slovacia 1.9

Slovenia 3.6

Spania 2.7

Suedia 2.2

Elveția 1.2

Turcia 5.7

Regatul Unit 1.6

Statele Unite 0.5

MEDIA 2.8

Sursa: Size and Development of Tax Evasion in 38 OECD countries: What do we (not) know?, Andreas Buehn and Friedrich Schneider, 2012

De asemenea, studiul a mai arătat faptul că, în țările estice în curs de dezvoltare,

colapsul comunismului a afectat în mod negativ morala contribuabililor.

În ambele țări, încrederea în instituțiile statului au o influență pozitivă asupra morale

contribuabililor. Cu toate acestea, în cazul României, aceasta este mult mai redusă.

Efectul cooperativei condiționale este mai puternic în Belgia decât în România.

De asemenea, încrederea în sistemul democratic are o influență mai mare în Belgia,

și, în general în țările vestice, față de cele estice.

În final, coeficientul pentru percepția evaziunii fiscale, este semnificativ și negativ în

majoritatea țărilor europene, cu excepția României, Portugaliei și Slovaciei. Acest

lucru înseamnă că, în general dacă contribuabilii văd că fenomenul evaziunii fiscale nu

este comun, atunci vor urma exemplul majorității și își vor onora și ei obligațiile fiscal.

3.Efectele evaziunii fiscale

Analizând funcţiile impozitelor şi taxelor, în interdependenţă cu fenomenul de

evaziune fiscală, se pot constata mai multe tipuri de efecte, şi anume:

1) efecte asupra formării veniturilor statului;

2) efecte economice;

3) efecte sociale;

4) efecte politice.

3.1. Efectele fenomenului de evaziune fiscală asupra formării veniturilor statului

Este binecunoscut faptul că evaziunea fiscală îngreunează eficiența guvernului.Atunci

când discutăm de efectul fenomenului de evaziune fiscală asupra formării veniturilor statului

in primul rînd trebuie adus în vedere faptul că un nivel mai ridicat al evaziunii fiscale duce la

un consum mai mare de resurse din partea statului in ceea ce priveste recuperarea fondurilor



195

„furate”,acest lucru fiind o pierdere enormă pentru societate.Este o pierdere deoarece banii

puteau fi investiți in proiecte benefice de care oamenii chiar au nevoie.

Pe langă consumul suplimentar de resurse,existenţa fenomenului de evaziune fiscală

duce în mod direct şi obligatoriu la diminuarea volumului veniturilor statului. Aceasta

determină automat un buget de stat mai mic, care nu mai poate să acopere crearea de fonduri

financiare necesare statului pentru îndeplinirea funcţiilor de bază. În această situaţie, statul

trebuie să ia măsuri cu efect imediat – creşterea cotelor de impunere la impozitele existente şi

chiar înfiinţarea de noi impozite şi taxe. Aceasta duce la o creştere a presiunii fiscale care, la

rândul ei, determină o creştere a rezistenţei la impozitare şi o creştere a fenomenului de

evaziune fiscală. Se produce un cerc vicios, din care se poate ieşi, dacă se reduce semnificativ

fenomenul evaziunii fiscale şi, implicit, se reduce volumul de venituri ce se sustrag de la

bugetul de stat.

Reducerea evaziunii fiscale determină, în mod imediat, o creştere a volumului

veniturilor statului, în condiţiile aceluiaşi nivel de impozitare şi a aceleiaşi politici fiscale.

În acest mod, în care nevoia de bani a statului este satisfăcută, fondurile sunt sigure şi

încasate la timp, este posibil a se lua măsura reducerii cotelor de impunere (relaxare fiscală).

Se poate observa că fenomenul de evaziune fiscală influenţează, în mod negativ

volumul veniturilor statului prin două mecanisme:

unul direct, prin fapte de evaziune fiscală privează direct bugetul de stat de o

parte a veniturilor ce i se cuvin, prin neplata obligaţiilor fiscale;

un altul indirect, prin determinarea administraţiei centrale de a majora cotele de

impozitare şi deci de a creşte presiunea fiscală, rezistentă la impozitare şi ponderea

fenomenului de evaziune fiscală.

De asemenea, necolectarea şi nevărsarea la timp a sumelor ce se cuvin bugetului de

stat afectează în mod negativ execuţia bugetară. În acest caz, se produc grave dezechilibre în

bugetul de stat, între nivelul real al veniturilor şi nivelul cheltuielilor stabilite. În acest mod

apare deficitul bugetar pentru care Ministerul Economiei şi Finanţelor trebuie să contracteze

împrumuturi externe şi interne, pentru finanţarea şi refinanţarea deficitelor bugetare. Aceste

deficite sunt amplificate şi uneori generate de existenţa şi amploarea fenomenului de evaziune

fiscală.

În 2012, Ambasadorul SUA în România, Mark Henry Gitenstein si-a exprimat

ingrijorarea pentru nivelul crescut al evaziunii fiscale afirmând: “Trei milioane de angajaţi din

sectorul privat plătesc taxe şi sprijină alte 15 milioane, alte 3 milioane de români lucrează în

economia gri şi nu plătesc deloc taxe. Evaziunea fiscală este atât de întâlnită, încât ar putea

depăşi valoarea bugetului de stat. Sunt mai mulţi pensionari decât angajaţi, probabil una din

cele mai îngrijorătoare situaţii din UE".

Bugetul României pierde in fiecare zi 45 de milioane de euro. Din 2006, de la

aderarea la Uniunea Europeană, vedem ca bugetul României a pierdut din cauza evaziunii

fiscale aproape 100 de miliarde de euro. (Dragoș Dragoteanu)

In momentul acesta, evaziunea fiscală se ridică la cel putin 15 miliarde de euro, in

conditiile in care doar partea legată de fraudarea TVA la achizițiile intracomunitare din cauza

reglementarii defectuoase a legilor reprezintă 3,3% din PIB, respectiv aproape patru miliarde

de euro. Cea mai mare parte a evaziunii fiscale legată de TVA o reprezintă fraudarea

bugetului de stat in comerțul cu alimente. (Gabriel Biriș)

În domeniul alimentar, mai exact in industria panificației, se înregistrează cele mai

mari cote, ce depăsesc 70% (Daniel Constantin). Potrivit jucatorilor din piată, nivelul ar fi

chiar si mai mare si ar trece de 90% in această industrie.

Aceste procente arată clar faptul ca evaziunea fiscală are un efect devastator asupra

economiei si bunastării. De exemplu România a alungat de-a lungul timpului importanți


WP nr. 1/2003

196

inverstitori si mari companii precum Dole,Shell care s-au retras de pe piață in momentul in

care si-au dat seama că impozitele si taxele nu erau plătite de către firme în mod egal.

3.2. Efectele economice ale fenomenului de evaziune fiscală

Conform unor studii s-a demonstrat ca taxele sunt ineficiente din punct de vedere

economic. Acest lucru sugerează faptul ca in unele cazuri, evaziunea fiscală poate avea un

impact pozitiv asupra economiei. Teoria economică arată faptul că din moment ce taxele

operează prin cresterea prețurilor unor bunuri, consumul total scade atunci când taxele

cresc,ducând astfel la o încetinire a activității economice. Principalul argument in favoarea

taxelor este acela ca societatea si firmele private nu sunt capabile să atribuie resurse

importante pentru asigurarea de bunuri comune cum ar fi drumuri, utilități sau alte proiecte de

infrastructură asa că guvernul colectează taxe pentru a putea asigura el aceste bunuri societații

prin redistribuirea veniturilor. Legile de bază ale economiei sugerează faptul că in absența

guvernului companiile private ar asigura chiar ele aceste bunuri intr-un mod mult mai eficient

pentru că nu ar mai fi “încurcate” de taxe si birocrația guvernamentală.

Prețurile la produsele de bază sunt supuse unei evaziuni fiscale masive. In cazul in

care autoritățile ar lua atitudine, imediat, toate prețurile produselor de larg consum ar creste.

Așa toți românii supraviețuiesc, cu largul concurs al evazioniștilor care produc la negru sau

vănd produse si servicii nefiscalizate.

Atât în Belgia cat si în România, pentru a-şi îndeplini funcțiile, bugetul de stat are

nevoie de un volum crescut al veniturilor şi mai ales de venituri sigure şi la termenele

prevăzute. În cazul când veniturile bugetare sunt mai mici, bugetul de stat nu mai are forţa

financiară necesară îndeplinirii scopurilor propuse.

Efectele fenomenului de evaziune fiscală diminuează considerabil veniturile bugetului

de stat şi, implicit, diminuează forţa financiară de care are nevoie acesta. Efectele pot fi atât

asupra contribuabililor ce îşi respectă obligaţiile fiscale, cât şi asupra celor care nu îşi respectă

obligaţiile fiscale.

Ca o consecinţă directă a menţinerii unei fiscalităţi ridicate sau a creşterii acesteia,

apare diminuarea veniturilor, ce rămân la dispoziţia persoanelor fizice sau juridice pentru

consum personal şi acumulare. Contribuabili care varsă la buget o mare parte a veniturilor lor

sub formă de impozite şi taxe sunt lipsiţi de mijloace financiare, pentru a-şi continua

activitatea în condiţii bune.

De asemenea, programele de subvenţionare şi sprijinire de către stat a acelor

contribuabili care au de suferit, în sensul că nu primesc subvenţiile sau le primesc la cote

reduse şi cu întârziere.

Aceasta determină o dereglare gravă sau încetarea activităţii a unor agenţi economici,

situaţie care poate produce dezechilibre la nivelul economiei naţionale.

Pe de altă parte, existenţa unui volum mic de venituri, ce ajung la bugetul de stat,

determină menţinerea de cote de impozitare mari sau chiar creşterea unora dintre ele.

În cazul agenţilor economici, care nu-şi respectă obligaţiile fiscale, influenţa este în

sensul obţinerii unor venituri crescute la dispoziţia lor, care nu pot fi introduse în circuitul

economic, deoarece se descoperă evaziunea fiscală. Aceste venituri vor merge în conturi

bancare camuflate sau vor pătrunde în economia subterană, întreţinând în acest mod evaziunea

fiscală.

O metoda de evaziune fiscală cu repercusiuni asupra economiei foarte practicată in

România este cea a salariilor “în plic”.Prin această metodă firmele isi platesc angajatii sub

doua forme. O parte din salariu este trecută in cartea de muca, pentru acesta platindu-se

impozite la bugetul de stat, iar o parte rămâne necunoscută, creându-se astfel evaziune fiscală.



197

Conform datelor Inspectoratului Fiscal de Stat, o treime din numărul total al

angajaţilor au salariul minim pe economie în cartea de muncă, iar acesta nu depăşeşete 1300

de lei. Este însă puţin credibil ca acestea să fie veniturile reale ale unui număr atât de mare de

angajaţi,. O astfel de situaţie apare din cauza angajatorilor, care pentru a se eschiva de la plata

impozitelor, obişnuiesc să indice în contractual de muncă un salariu minim, diferenţa fiindu-i

achitată salariatului “în plic”. Practica este destul de răspândită în ciuda faptului că angajatorii

riscă amenzi de până la 10 mii de lei. În Belgia, acest “fenomen”este destul de rar întalnit

deoarece ei stiu că prin acest proces ei nu fac altceva decât să se pacalească singuri.

În Belgia:Salariul mediu lunar: 4428 $ În România: : Salariul mediu lunar: 610 $

Salariul minim lunar: 2055 $ Salariul minim lunar: 213 $

PIB pe cap de locuitor: 44254 $ PIB pe cap de locuitor: 11895 $

Aici se vede foarte clar diferența tranșantă dintre nivelurile de trai ale celor două

țari si motivul pentru care evaziunea fiscală este la ordinea zilei in România.

3.3. Efectele sociale ale fenomenului de evaziune fiscală

Sustragerea de la plata impozitelor constituie o faptă foarte gravă, care conduce la

diminuarea veniturilor de la bugetul de stat şi în această situaţie statul nu-şi poate îndeplini

funcţiile şi sarcinile sale. Bugetul de stat reprezintă un instrument de realizare a unor obiective

social-economice, prin intermediul subvenţiilor şi al facilităţilor fiscale.

Subvenţiile se realizează atât pe calea cheltuielilor directe, efectuate din resurse

bugetare, cât şi pe calea renunţării statului la anumite venituri bugetare. Acordarea de facilităţi

fiscale se referă la măsuri care să stimuleze anumite activităţi economice (scutiri, reduceri,

amânări, reeşalonări).

Acestea se pot realiza numai în condiţiile în care există fonduri suficiente la bugetul de

stat. În condiţiile în care fenomenul evaziunii fiscale este însemnat, bugetul de stat se

micşorează, şi aceste programe guvernamentale nu mai pot fi duse la bun sfârşit.

Aşadar, insuficienţa în rezultatul evaziunii fiscale a mijloacelor bugetare necesare

pentru promovarea unor programe guvernamentale de interes general sau local (privind

sprijinul unor categorii sociale defavorizate, privind acordarea avantajelor fiscale şi a

ajutorului financiar direct altor categorii care au nevoie de sprijinul financiar al statului ),

poate avea ca efect consecinţe sociale destul de grave, cum ar fi: diminuarea standardului de

viaţă al categoriilor sociale care sînt private de ajutorul statului, diminuarea standardelor

privind gradul de educaţie şi sănătate a populaţiei, sau chiar poate cauza acţiuni de protest şi

grave tulburări şi din partea populaţiei.

În ceea ce priveste cheltuielile pentru asistența socială, in România acestea reprezintă

unele dintre cele mai mici din Europa,de doar 14% din PIB, media europeană fiind de 27%.

Observăm aici că suntem cu mult sub această medie,sub noi aflându-se doar statele baltice. De

cealaltă parte se află Belgia ,unde asistența socială este de natură privată, dar si cu finanțare de

la guvern si de la comunitatea locală. Procentul pentru asistența socială este de 30,1% din

PIB ,cel mai mare din Europa.

In România ajutoarele pentru somaj reprezintă 3% din PIB,media europeană fiind de

5,6%. Prin contrast, Belgia alocă peste 11% pentru aceste cheltuieli.

În România multe ajutoare sociale sunt date fraudulos, iar ele sunt atât de mici încât

retragerea lor nu înseamnă economii reale pentru buget. Un raport al Direcției de Inspecție

Socială din cadrul Ministerului Muncii relevă faptul că 25% din ajutoarele sociale acordate în

țară sub formă de venit minim garantat sunt ilegale.


WP nr. 1/2003

198

Putem afirma deci că si evaziunea fiscală este vinovată pentru diferențele atât de mari

dintre aceste procente. Banii care ar putea fi folosiți pentru proiecte sociale sunt “pierduți”

fără a mai putea fi recuparati vreodată.

3.4 Efectele politice ale fenomenului de evaziune fiscală

În Romania,după Decembrie 1989, toate campaniile electorale au avut în cuprinsul lor

lupta împotriva corupţiei, a economiei subterane, a fenomenului de evaziune fiscală, pentru

asigurarea supremaţiei legii.

În condiţiile existenţei evaziunii fiscale ridicate, în economia românească apare o

neîncredere accentuată a contribuabililor în puterile politice şi în special în cele aflate la

guvernare. Acest factor de nemulţumire a cetăţenilor este determinat de sentimentul de

inechităţi sociale şi economice, ce sunt produse şi amplificate de evaziunea fiscală crescută,

având o importanţă deosebită asupra evoluţiei sistemului politic din ţara noastră.

Din toate aspectele prezentate în acest capitol rezultă importanţa majoră a faptului că

fenomenul de evaziune fiscală trebuie sever diminuat, pentru a înlătura acest lanţ de efecte

negative.

În România cea mai mare problemă o reprezintă măsurile de fiscalitate anunțate de pe

o zi pe alta prin ordonanțe de guvern. Dacă ne uităm in ultimii zece ani, nu există o lege

fiscală care să treacă prin Parlament. De asemenea evaziunea fiscală este provocată si de

haosul de pe scena politică combinat cu neincrederea populației si cu o legislație cu mari

lacune si inadvertențe.

În Belgia sistemul este cu totul diferit. Fiind monarhie,Belgia a fost rareori implicată

in scandaluri politice,iar acest lucru a dus la o incredere mai mare a populației in sistemul

politic. In plus în comparație cu legislația noastră, legile Belgiei sunt foarte corect aplicate si

respectate de către toți agenții economici.

Mentionăm că între România si Belgia functionează Conventia pentru evitarea dublei

impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe capital, semnată

de cele două parti in Martie l996 si ratificată de partea romană in luna Octombrie 1996.

Pentru a prezenta concret efectele evaziunii fiscale voi cita in cele ce urmează un caz

foarte mediatizat din România care are in centrul discuțiilor această temă foarte controversată.

Intrebat dacă au fost descoperite cazuri de evaziune fiscala în randul importatorilor si

distribuitorilor de medicamente,comisarul general al Gărzii Financiare,Adrian Cucu,a

declarat ca:”nu am avut astfel de cazuri. Dacă ele există inseamnă că marfa aferentă

discounturilor acordate cash circulă fara factură pe tot traseul,de la producător si importator

până la clienți.”Din păcate noi nu putem cunoaște toate dedesubturile practicate de depozite

pentru recuperarea banilor cheltuiti cu aceste discounturi. Pot crește,la prima mână, prețul

la OTC-uri,pentru a avea de unde să lase un procent mai ridicat,afirmă sursele consultate de

SFin.Problema,de fapt,nu constă in faptul că depozitele își permit să ofere acești bani înapoi.

Poate fi rodul unei strategii de marketing. Seamănă insă prea mult cu anumite activitați de

evaziune fiscală .(www.sfin.ro – 28 septembrie 2008)

Dacă vom da o simplă căutare pe Google despre evaziunea fiscala în România

rezultatele vor fi destul de îngrijoratoare. Cazuri grave de evaziune fiscală in domenii

importante de maxim interes din tara noastră vor fi afișate imediat in fata noastră. Dacă in

schimb căutăm informații despre evaziunea fiscală din Belgia, cele mai multe rezultate vor fi

despre un individ, Fabian Thylmann,care se pare că ar fi facut evaziune fiscală prin

intermediul afacerii lui cu fimulețe erotice pe internet. Din rezultatele Google se pare că

acesta ar fi cel mai “grav” caz de evaziune fiscală din Belgia,in timp ce in România evaziunea

fiscală se întinde din mediul politic până în spitale.

http://www.sfin.ro/



199

4. Soluții pentru evaziunea fiscală

4.1. Măsuri legislative de combatere a evaziunii fiscale

Pentru a stabili și aplica cele mai bune și eficiente măsuri de combatere a evaziunii

fiscale trebuie în primul rând să cunoaștem cauzele acestui fenomen, etiologia sa și efectele

economice, sociale, politice și morale pe care le produce.

Eficacitatea procesului de stopare sau măcar de limitare severă a fenomenului de

evaziune fiscală constă în capacitatea de a înlătura cauzele ce produc sau pot favoriza faptele

respective și nu de înlăturare a efectelor acestui fenomen.

Importanța cunoașterii fenomenului de evaziune fiscal, a mecanismului de transpunere

în realitate și factorii psihologici și morali, ce îl determină pe contribuabil să recurgă la acte

de sustragere de la îndeplinirea obligațiilor fiscale.

Având în vedere cauzele fenomenului de evaziune fiscală, principal direcție de

combatere a acestuia se face prin măsuri legislative (instrumente de lucru). În acest sens, au

fost elaborate:

-Legea nr. 241/2005 privind prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, publicată în

Monitorul Oficial nr. 672/27.07.2005

-Legea nr 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea și în mediul de afaceri,

prevenirea și sancționarea corupției.

În prima parte a Legii nr. 241/2005 este definită noțiunea de evaziune fiscală și sunt

stabilite obligațiile contribuabililor care desfășoară activități permanente sau temporare,

generatoare de venituri impozabile.

În partea a doua sunt prevăzute capitolele distincte de infracțiuni și pedepse, cât și

contravenții și sancțiuni.

Sancțiunile fiscale pot fi clasificate în raport cu severitatea și modul de aplicare, astfel:

-amenda fiscală (contravențională) reprezintă cel mai comun mijloc pentru

sancționarea abaterilor fiscale considerate contravenții și se aplică de organul de control în

sumă fixă;

-amenda penală, aplicată de instanța judecătorească pe baza actelor de control fiscal

pentru fapte considerate infracțiuni;

-dobânda reparatorie sau majorările de întârziere și penalitățile pentru neplata

integral și la termen a impozitelor și taxelor datorate;

-confiscarea bunurilor, ca măsură complementară, potrivit legii;

-repararea prejudiciului adus statului în cazu evaziunii fiscal prin aceea că organul

de control are legiferat dreptul de a stabili, prin estimare, nivelul impozitului sau taxei

datorate, utilizând orice documente și informații referitoare la activitatatea și perioada

desfășurată.

Această ultimă măsură, alături de sancțiunile fiscal menționate mai sus, care fac

obiectul noilor reglementări, constituie o dezvoltare și o reconsiderare a sistemului fiscal din

țara noastră.

4.2. Metode de combatere a evaziunii fiscale în Belgia

Belgia acorda “centrelor de coordonare” a grupurilor multinaționale (cu un capital de 1

miliard de franci belgieni și o cifra de afaceri de cel puțin 10 miliarde franci belgieni)

posibilitatea ca impozitul pe societate să fie calculate pe baza unui procent din cheltuielile

centrului, după deducerea cheltuielilor de personal și a cheltuielilor financiare, precum și o

reducere a impozitului pe dividende, dobânzi și redevențe în jur de 27 %. În plus, cercetatorii


WP nr. 1/2003

200

și alți specialiști ai centrului nerezident nu sunt supuși la impozitul pe venituri provenite din

salarii și alte drepturi asimilabile.

Legislatia belgiana prevede masuri pentru descurajarea tranzacțiilor între

parteneri aparenți, controlul cheltuielilor deductibile fiscal și penalități aplicabile

operațiunilor neregulate.

Tranzacțiile efectuate cu societăți străine din țări cu regim fiscal mai favorabil decat

cel Belgian sunt analizate pentru a se identifica cazurile cand sunt influențate veniturile

impozabile ale subiectilor belgieni prin intermediul redevențelor plătite, dobânzilor,

onorariilor si prețurilor facturate.

Cheltuielile anormale ale unei societăți belgiene cu repercusiuni de ordin fiscal nu

sunt deductibile. Legea belgiana permite alaturi de corectarea beneficiilor impozabile

(influențate de plati excesive) si aplicarea unui impozit suplimentar. În situația transferurilor

către persoane fizice sau juridice straine a unor active care nu corespund unei nevoi

economice legitime, în scopul obținerii unui regim fiscal mai favorabil, pentru stabilirea

obligațiunilor fiscale se considera ca acestea nu există.

4.3. Soluții pentru combaterea evaziunii fiscale în România

Evaziunea fiscală are trei componente: evaziunea fiscală, adică sustragerea de la plata

taxelor si impozitelor la stat, frauda fiscală, in situația in care banii au ajuns la bugetul de stat

si cineva îi fură de acolo direct (de exemplu recuperările ilegale de TVA), si cea legată de

activitați ilegale cum sunt contrabanda, traficul de droguri, traficul de armament, traficul de

carne vie, prostituție si asa mai departe, care atrag sume foarte mari de bani. Împreună, cele

trei componente cumulează aproximativ 18 miliarde de euro, 14% din PIB. Pentru a actiona

împotriva evaziunii fiscale trebuie sa acționezi impotriva celor trei.

În continuare vom observa diferențele dintre metodele de soluționare a evaziunii

fiscale pe care Belgia le-a găsit de mult timp ,dar pe care România abia acum începe să le

descopere.

Evaziunea fiscală este reprezentată de fiscalitatea crescută. Când guvernul doreste să

marească fiscalitatea atunci evaziunea fiscală poate să crească cel mai mult. Luăm ca

exemplu cresterea TVA. Majorarea cu 26,3%, de la 19% la 24%, a fost cel mai bun semnal

pentru evaziunea fiscală, deoarece a crescut tentația: câstigul este mult mai mare când se

evazionează 24%". Scade fiscalitatea, si se măresc veniturile la bugetul de stat. Una dintre

măsuri ar fi scăderea fiscalitații taxelor indirecte pentru a se ajunge la un nivel de echilibru.

Putem vorbi aici si despre un cost de oportunitate, adică situația în care costurile cu

evaziunea fiscală devin mai mari decât cele cu plata taxelor si impozitelor. Dacă scădem taxa

pe valoare adaugată la produsele alimentare de bază pe tot lanțul producție distributie de la

24% la 5% sau 10%, tentatia de evaziune va fi atat de mică încât mulți vor prefera sa plătească

decât să își asume costurile evaziunii.

O alta posibilă soluție la această problemă ar fi existența unui guvern curajos care să

fie in stare să ia măsuri atunci când problemele devin chiar grave.

De asemenea, Garda Financiară trebuie scoasă din subordinea Ministerului

Finanțelor cu care se află în conflict de interese. Garda Financiară în întreaga țară este

subordonată Administrațiilor Financiare în cadrul cărora există mulți corupți. Garda trebuie să

fie o entitate independentă, fie că e in subordinea Ministerului Apărării ori a premierului.

Acum ceva timp, analistul Ionel Blănculescu, afirma că “trebuie suplimentat

personalul Gărzii cu 500 de femei comisar, acestea fiind mai puțin coruptibile”. Se pare că

în prezent există 700 de comisari, în condițiile în care, în Belgia Garda are 60.000 de oameni.

De asemenea o altă mare problemă este aceea ca organele de control din România

sunt puțin depășite de noile tehnologii, funcționarii fiind oarecum îmbătrâniți. O soluție la

http://www.ziare.com/impozit/evaziune/



201

această problemă ar fi angajarea de tineri capabili care să îsi dorească să schimbe ceva în

sistemul în care trăiesc.

În plus, s-ar putea apela la creşterea numărului de angajaţi în sistem: se pare ca in

prezent exista 700 de comisari, in conditiile in care, de exemplu, in Belgia Garda are 60.000

de oameni. De asemenea, o alta mare problema este aceea ca organele de control din Romania

sunt putin depasite de noile tehnologii,functionarii fiind oarecum imbatraniti. O solutie la

aceasta problema ar fi angajarea de tineri capabili care sa isi doreasca sa schimbe ceva in

sistemul in care traiesc.

O alta solutie ar putea fi introducerea in sistemul de control al unui mod de alocare a

persoanelor cu functie de control de tip “rotire”. O persoana care traieste si isi exercita

activitatea intr-un oras denota implicit dezvoltarea unor relatii ( rapoarte ) cu

patronii/managerii operatorilor economici. Daca se aplica sistemul “delegare” se va ajunge ca

un comisar din Bucuresti sa faca verificari la agenti economici in Suceava. Valoarea

incasarilor din taxe si impozite cat si amenzi va permite efectuarea unor astfel de masuri.

Orice persoana cu functie de “control” trebuie sa aiba varsta de pana la 45 ani, astfel incat sa

fie capabila sa se descurce cu noile programe informatice.

O alta solutie ar fi aceea ca evaziunea fiscala ar trebui sa fie pedepsita la fel de aspru

precum o crima in ceea ce priveste gravitatea. La noi legislatia nu ii pedepseste suficient pe

evazionisti si drept urmare ei continua sa insele statul.

“Cand eram foarte tanar credeam ca evaziunea fiscala inseamna sa fugi de

Stat!Mai tarziu am inteles ca evaziunea fiscala se face cu Statul, asta insemanand si

coruptia.”(Ciprian Andronache)

O alta masura impotriva evaziunii fiscale ar fi pedepsirea comerciantilor care nu

detin case de marcat sau care nu dau bonuri fiscal atunci cand cumparatorul achizitioneaza

un bun.

O altă soluție care ar putea fi încercată în România, nu doar pentru a reduce

dimensiunea evaziunii fiscale ci chiar pentru a relansa economia, ar fi amnistia fiscală.

Amnistia fiscală apare ca mod excepțional de stingere a datoriilor către bugetul de stat.

Aceasta se aplică însă în împrejurări cu totul excepționale, la categorii de contribuabili cu

obligații neachitate către bugetul de stat, în situația în care perspectivele de a recupera datoria

sunt absente. Această metodă este reglementată de puterea legislativă și se poate aproba de

Ministerul Finanțelor Publice la solicitarea scrisă motivată a contribuabililor cu restanțe către

bugetele publice.

Prin urmare, prin amnistia fiscală, statul va pierde pe termen scurt, prin renunțarea

voluntară a creanțelor pe care de dețin față de contribuabili, însă, odată cu creșterea

economică, nu vor recupera doar ceea ce au “cedat”, ci mult mai mult. Amnistia fiscală a

reprezentat o soluție de relansare a economiei pentru diverse țări, inclusiv pentru Belgia, care

a urmat modelul italian de amnistie fiscală.

În scopul diminuării evaziunii fiscale, s-ar putea de asemenea, încerca aplicarea unei

cote progresive asupra veniturilor, menite să înlăture inegalitatea fiscal.

Nu în utimul rând, elaborarea unor sisteme de impozitare a veniturilor complexe,

care să permită creșterea gradului de colectare a impozitelor, fără a lărgi însă baza de

impozitare, și fără a împovărî populația (ex: veniturile foarte mici să nu se mai impoziteze

deloc, așa cum se practică în multe țări vestice)

5. Concluzii

Evaziune fiscală a existat, există și probabil va exista întotdeauna, deoarece este

imposibil, până și la nivel teoretic să neutralizăm toate cauzele care duc la acest fenomen


WP nr. 1/2003

202

universal. Cu toate acestea, cunoașterea cauzelor este esențială pentru a reduce efectele

negative ale evaziunii fiscale, prin propunerea unor soluții optime, care să fie atât în avantajul

statului, cât și în avantajul contribuabililor.

De asemenea, poate unul dintre cele mai importante lucruri care ar trebui adus la

cunoștința populației, este acela că, prin practicarea evaziunii fiscale „ne furăm singuri

căciula”, deoarece, chiar dacă avem impresia că prin evaziune vom câștiga ceva sau, mai bine

spus vom pierde mai puțin, în realitate vom pierde mai mult din ceea ce înseamnă bunuri

publice (investiții în spitale, școli etc)

Cum se poate ca, într-o țară ca Belgia, evaziunea fiscală să fie mult mai redusă, chiar

dacă impozitele și taxele sunt mult mai mari? Sa fie vorba oare despre o moralitate excesivă a

poporului belgian? Noi credem că, mai degraba este vorba despre un sistem fiscal mult mai

bine pus la punct, care nu creează frustrarea în rândul contribuabililor pentru că cei cu venituri

mici ajung să plătească mai mult decât cei cu venituri foarte mari, așa cum este cazul în

România. Mai mult decât atât, unul dintre cei mai puternici oameni din România, a afirmat

faptul că “Pentru a supraviețui în sistemul fiscal din România ai o singură șansă: Să faci

evaziune fiscală” (Mugur Isărescu, BNR). Oficialul crede că sistemul fiscal din România este

conceput astfel încat îi forțează pe managerii societăților comerciale, dar și pe contribuabilii

persoane fizice să încalce legea. Prin urmare, în România principala problemă o reprezintă

sistemul fiscal deficitar, care îi determină pe contribuabili să recurgă la evaziunea fiscală.

În Belgia, spre deosebire de România, există, pe lângă conștiința faptului că “așa

trebuie făcut”, și o siguranță din partea statului, care, prin reglementările sale, încearcă să

combată, pe cât posibil, inegalitatea între contribuabili, și să găsească astfel, calea spre

echilibrul atât de necesar funcționării optime a oricărui sistem. Spre exemplu, în Belgia, chiar

dacă impozitul pe venituri este mult mai mare comparativ cu cel din România, gradul de

colectare este și el mult mai mare, deoarece complexitatea prin care este caracterizat sistemul

fiscal permite contribuabililor să își poată achita taxele și impozitele, fără a considera acest

lucru o pierdere. Astfel, chiar dacă impozitle sunt mari, în momentul calculării impozitului se

iau în considerare diferite aspect precum situația financiară a contribuabilului, situația

familială etc. Într-un cuvânt, în statul belgian există lupta de a împăca pe toată lumea.

Prin urmare, este absout esențial ca, în România, pe lângă o luptă pentru a induce în

conștiința contribuabililor motivele pentru care este bine să își onoreze obligațiile fiscale, să

existe și o luptă pentru a îmbunătăți sistemul fiscal în sine. Numai în acest fel, plătitorii de

taxe vor avea impresia că este “normal” și “moral” să își onoreze obligațiile fiscal, fără a se

simți împovărați.

Mulţumiri

Mulțumim doamnei conf.univ.dr. Emilia Mioara Câmpeanu pentru sprijinul acordat pe

durata elaborării lucrării.

Note

(1)

http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/pentru-week-end-rmania-pe-locul-doi-in-ue-27-din-punct-de-vedere-

al-ponderei-economiei-negre.html (2) Dan Moraru, Finanțe Publice și Evaziune fiscală, Ed. Economică, 2008, pag. 455

(3) Definiție luată din Legea privind prevenirea și combaterea evaziunii fiscale nr. 241/2005, publicată în

Monitorul Oficial Nr. 672/27.07.2005 (4)

Eurostat, Taxation Trends in the European Union, 2011, pag. 158-162, 238-242 (5)

Date culese din studiul Taxation and Conditional Cooperation, Bruno S. Frey, Benno Torgler, Institutul de

Economie din Barcelona

http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/pentru-week-end-rmania-pe-locul-doi-in-ue-27-din-punct-de-vedere-al-ponderei-economiei-negre.html

http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/pentru-week-end-rmania-pe-locul-doi-in-ue-27-din-punct-de-vedere-al-ponderei-economiei-negre.html



203

Bibliografie

Andreas Buehn and Friedrich Schneider, (2012) Size and Development of Tax Evasion in 38 OECD countries:

What do we (not) know?, pag. 11-20

Bruno S. Frey, Benno Torgler (2007), Taxation and Conditional Cooperation, Institut d’Economia de Barcelona,

pag. 6-10, 13-23

Dan Moraru, Editura Economică (2008), Finanțe Publice și Evaziune fiscală, pag. 455-462

Edward Christie and Mario Holzner (2006), What Explains Tax Evasion? An Empirical Assessment based on

European Data, pag. 27-44

Eurostat, Taxation Trends in the European Union, 2011, pag 138, 258,

http://ec.europa.eu/taxation_customs/resources/documents/taxation/gen_info/economic_analysis/tax_struc

tures/2011/report_2011_en.pdf

John Cullins, Philip Jones, Editura Oxford (1998), Public Finance and Public Choice, pag 356-400

Lambert, P.J., U. of New York, (2004), Income Taxation and Equity

http://www.ziare.com/impozit/fiscal/romania-pe-locul-doi-in-topul-evaziunii-fiscale-din-ue-859967

http://www.wall-street.ro/articol/Economie/139190/mark-gitenstein-evaziunea-fiscala-in-romania-depaseste-

bugetul-statului.html

http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Business/230448/mugur-isarescu-in-romania-supravietuiesti-numai-prin-

evaziune-fiscala.html

http://www.ziare.com/impozit/evaziune/cum-luptam-impotriva-evaziunii-fiscale-1152609

http://www.guardian.co.uk/business/2012/may/07/tax-evasion-global-action

http://ec.europa.eu/taxation_customs/resources/documents/taxation/gen_info/economic_analysis/tax_structures/2011/report_2011_en.pdf

http://ec.europa.eu/taxation_customs/resources/documents/taxation/gen_info/economic_analysis/tax_structures/2011/report_2011_en.pdf

http://www.ziare.com/impozit/fiscal/romania-pe-locul-doi-in-topul-evaziunii-fiscale-din-ue-859967

http://www.wall-street.ro/articol/Economie/139190/mark-gitenstein-evaziunea-fiscala-in-romania-depaseste-bugetul-statului.html

http://www.wall-street.ro/articol/Economie/139190/mark-gitenstein-evaziunea-fiscala-in-romania-depaseste-bugetul-statului.html

http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Business/230448/mugur-isarescu-in-romania-supravietuiesti-numai-prin-evaziune-fiscala.html

http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Business/230448/mugur-isarescu-in-romania-supravietuiesti-numai-prin-evaziune-fiscala.html

http://www.ziare.com/impozit/evaziune/cum-luptam-impotriva-evaziunii-fiscale-1152609

http://www.guardian.co.uk/business/2012/may/07/tax-evasion-global-action

belgia vs ro

Documents